I

•li
C

Prezentnren grafică: O. ADLE R

l
i'
I

l\Il HON COSTIN

·li
,t- ·
___,._ ~ ,v - ---

·······~-~~---···
■ I
cy•1-Z.f10■
\V ~ ■
•■ 1.. a_.::._:_,__...;._~---,_a... ~ •h, ;; ·, ..

.■ Psih. ') .. J. 1. · (".,..OQlo

•r
---
:-' ~l""O"J ■
a - 1ft .-. ~ fJ (J n,- ■
.
: Bibi. ··-:·. , .,... Fii .., .•■

Biogr~fi~ Iirou Cos Lin ~(1

• ·•,Ja··:J .: . :,r:.;:•

::~:9:~:ă-~ş:e· ~ 1~crează f feudală

în epoca Lin;ie
·---··· ,.r..:.••·.,,.·-- din a uoua jumăta le a secolu lui a l XVII-iea . Această epocă so car ac tcrizea;1:ăJn.is- /
Loria lJg}dove.i. .l?..ri p dcc1decc::s pnlitic·i ~i economică accen tuală a statu lui feuda l. f
o,;pă o relativă perioadă de l inişte în t impul domnie i lu i Vasile Lupu (1634 -1 653) , !
ci 11<l turcii s int preocupaţi exclusiv de t"ă,.boiul cu pe rşii, ia r co me rţu l cu P o lonia
{iu special de vite 1J î mbogăţeş te p e la tifundiarii moldoveni, apf,sarea otoma nă
6 c face t ot mai grea. Ţările romine pierd ş i ~r uma de ind~p e nd e nţii politică pe car e .rr---
·avuseseră pină a tunci. Turcii numesc domni i direct de la Poartă , trupele tătăreştN
iernează în ţară, războa iele turco-polone, urmate· de cele turco-austri•·ce, ce s e
d esfăşoară î n ţări l e noastre a duc mari sufe ri nţe poporului. Exploa tarea econo-
mic,, a ţării să răc ite , care trebu ie s,, hră ne ască ş i trupele turceş ti, ş i cap ita la
imp~ riu lu i, ~i pc hrăpăreţi i demnitari otoman i, îl face p e Jllir on Costin să numească
tirup ul s:1u ,.aceste cum p lite vremi de acmu, cu care toa te primejdiile a cestui pămîn tu
col'irşi tr. sintll"' ·
Puterea s ta lu lu i cade !n miinile marii hoierimi de latifundiari . Din r indurile
acestor ,nari boier i, ş i în primul r în<l uintre bo ieri i care n u au copii (pentru a nu ~
putea forma o dinastie), s in t aleş i domni i. Darnovsch i hatmanu l a fos t a les domn, Y
,,văd;îndu pre Barnovschii hatmanul, omu de /11ră şi fără cuconi"a.
Spre d eosebire de boierimea mi li tari\ Je pc v remea !nai11t a ~il or s,, i, b oie-
t!,•_!!Ea cnnt.emporană lui ~I (~ - ~ ~ r t . ~ 2 ! : ~ a r e în cxclusivitilid_e
•~~ t~;:e.a_r~of i ~r.\L\J;:~zul Lah_c c\ i~-- ~?.1.1~:,r.'.:!a Iiz.~ a_p_r~~..'!..s ~f~_ c!,,Lp!_..!E_l in~~-
. •fu~dii atit C!'....E.!2.~_;nte~ă (griul) cit ş i pe piaţa externă (,·ite, m ier e etc.).
După exemplul nob ililor poloni, cu care aveo u strînse l egă turi politice bazate de
rnul le ori pc l egături de rudenie , boierii moluoveni pun domnului a les de e i
1
M.i„011 Cost i11, Lcto11isc ţ«l (ărîi Mold 1wl'i de la Aron vodtl în coace, cd . de Ca ţă,
')20.
• J bid,·111, p . 13~.
·'I • Ibidem, p . 92.

( 5
,,
p

- BasarnL do111nul T:1rii Ho11:i11eşti şi )lois~ )lo\'Îli1 tlo11111ul ~lol.to,·c·i, cu oşlik Jor,

-■
coudiţii <:>conondcc <le 11aturf1 a le mări nutoritntc.'a: • Cit tofu•• să fie Lupu[
t,Stri„nn Jomnul )lohlo\'ei şi ha111:a1111I s:-m Costin i:1<;:1l3 J1l' h!~~l"l• i;puni11Ju-lc că se :1propie
vor1,ic11l (domn), însă îi da !:i , lcnr'i.turi
~ ", cc~ s-ari· lt·fa pentru dci.ri,
, ce 1·a lua dr11 ,tar- cazacii şi-i ~ilc·,-,· :,•qfrl ~;·, ..,,. rl'lra;:;"1. 1 De te;,111a r:,:1.l,unf1rii turcc~ti )loi::w -'ln\'ilft
atu1icr.tt la aed ale.ţ, mai multu să nu ia clin ţarci''l. şi halmauul si',u si11l siliti :-;·, trt•,11.~;·1 i11 l'olouia; pe11lru serviciile atlu~c .ict'Sll•i
Ca
. . urmare
_ _ :i ac('stc-i
. eYolutii
. , economice •a boierimii , F,,1ran1111ca
:- · d cpc111 If'ntt1 ţări ,·l•ci1w ,lil'la a1·11r,lit i111ligcnat şi tiLl11l de noliil polon hatmanului 1110l,lo\'C'an
~ţsJ.e s1hta
•• _ sa lucreze
_ •lot
• m:u mult • Jle
• rezcr\'a scnioriaJ:- • 1l'ZC c l aca
:- 1,1•I'!~
•1 , 5 ,t - agr1colr,;
• ~i r'iiloa· ,;;, 1: .\ kxa11drt1, :\I iron şi Pot om ir i ll;::~ 1.:: ~t iron Cosi in era a~lfcl nobil ,J- -
1,l• te I 1)Ot1!r
· r polon din ,•111'ilt11·ic. Pril•l'ţii se a-::1Zit li11!!i'1 Bar în l'mlolia, unii<' halma1111l capăl:i
1 , iobagu• s111L • ·.. J,,
Je~part' 111 • 111os1c
• !=• 1 catl
• în JepcnJcnt,•'i. pcr:-ona
- care-i
1nte>rn ol yjctij în ar, ,1:·l 11111-:ia ~onisilca ~owa, care lrt•cc la 111oarlca lui (IG:-.0) Jiului s:,11 J\lirou?
v./ poate• folosi• .c11111 vrea.·. Ln Îf'nomc11
. , •Fir'iuc ş 1 1• 1I c.... l ramarea
• ' ol~tu-
.. 11
lor ...Ll!.anc~Ll - ,lalol'IL cl<'Sl!!llr :1cdnrasi callZ<' <'cn 11 on j , 1· ..- • • . Costin li.1111 1;,11111. 1'.,1 li11i1•r tPlll 1:l'c•rn. nu a\'ca nici un fel Jc cultură, şi lalfd celui
,. .. • l": .- . .·.. .. • , . - .. • • . l "'' ,1:-,1 pc cei mai m11lp

-li
ţ.u.,111 ... 1.1 ,11,,u.11c 111 f.,ţ., cxploala1·11 l,01crl'sli. cc \'a t1,,,,, i 1'.t•l 111ai nalt ,11„ltl11,·1•an al \'l'l'Jllii, ,lup.·, cHm n•Îl'Sl' clinlr-1111 zapis
11
. /\ . La ,lin 1li:W, 1111 ~• i.1 nici s:, Î$c:{d,•asc:,: ...\"q,liiucl n .w·ri,• d11111111·,,l11i f"•-~t,·l,iin,l Costin,
.± . sl.1ren
.. d" .l11lli11rarc•
. . iutcrn:i contl'iL11i,: ·si . .sit u,at'· ..
,1.1 '11•,1ta - d1· ,·1•1111·1·:1
· •111 t·1r·i ·1
1
grc-re~I
voJC•r111111
• I •
1, IIJa\'lli 11ft priu r.011wrl ul î 11 f; 11 .,j1or 1111
• . . • ' • ·t •
porturi c 111c-,htc-ranc,·n•· •' • · dupii iu1•,l!iil11ra ,l 11 111i.~,sle, am -~~,.;.~ 1•~, m_,md,• (l1111~iscil••: .'jl1'/lln bi••. lugnf,it'·~. J
71
ale l111p1.•n11 Deci el•~ la pi'1ri11tdc său '111·on l.o:;Lin mMll'111sc t1tlul.2~-~o!!._1.L...!ll!lun-JW1lle ---.,a:.
• • -uaUl.11111.111.
• Intre
. . howl'lull'.i
.. r 11111 j 11 ,..•1.1.:,t
s ..• ~ 1· grC'ccai-ca• ~c nastc rivali-
ta I.ca 1z \'ort la .J 111. Le,, 111a ~ii. i;i 1n-ii nrnltc r1•i.ilJ.!J!.!'.I.~· Peulru a explica în pari~ interesul lui Miron I
•• l11,1cr111111
• 101:a le Cit uoii-v lll1,1,' , · l · l·.,1011l,t
. · .- staru
- •, lor •m·,Lcnalr .
şa_ dre"'rltorii
1110
vor ac,,f'ara _ Iat1fun<l11 • •1 lrniPri·
• ' Co~tiu f„t;· ,h· 'fara Ro111i111•asCit, ,lcsprc ale cf1rci oriid11i a scris hazin<lu-sc pc
. • • o • Din ••acea.,:- •·
• s ,t c111cn1rH · c11: 111tcrcsc 1
mea grC>c•·asca .1eş1 . tr111mfatoare mai tîrziu în eJ)OCa nurn1•1,t:- a f ananot.tlor . . croui,:i ; 1 :;1_• ,h· acolu, trch11ic sfi a,li111~it1ll c;", un frate al talfdui srm trăin in Ţara
. 11 11
, Epoca
. 1111 .!\larnn
. . Costm este _ a <l e m,1r1
• deci o cpoc.- • • r_ram1Jl.l,ar;
- • . • · l>î~,· .. :,:i de 1\omiiwa,,,::, n,lc :n·ca, la 'lli',0, lcgf,Luri cu ~olul polon trilllÎS ln Poarlf't : - ,.C11.~tyn,
11 5
azl,oa1c.
_ ele n1•co11Len1te lupte interne între part' _ llI C I e ,. •
uo1ercşl1 • SI.~~ ele nur•n,-0:l"C /rat,·fr 1, , ,,,,u,lui, intli~r1111l 1w-~tr,,", i-rric solul in raporlul Silll , iar o sorft a croni-11
11 11
răscoale: rascoaaa JJ01crească de Ia 1633 răsco· l · ·1 • ... · -·· - -- ... ~._,_._. canilui, Vclicn, era ,:r,sr1111rili1 în Tara HnminC':l!ll'ft ,~11 :\lihul spiHarul Dc,lulcscu.

III . -.; - - . 1·
z. 1 :;a a lui l 111cu

.în accast:1
.
..
.
. 1G71;
<lin
a exploată1·11 lal1îundiarc3.
.
.

vreme J~ ,li!c:,derc
.
. .

' de ruină si
, a a scunena o.- '1111 ·I (j~;-. ri1,-coal'
acum 1zLucncsc şi marile r.iscoa

·• Je t u lh urar1
:-

- • intern<.'
•
I e ţ.ara111•..;L1
- •

tr:iic ·I . ~1 ·
-•,
. •~• 0 ·
'·• 11rn1:n•·
Fralt•lc mai wrc al lui ~liron Cos1ii1, .i\lc•xa111lt·11. jna,:ft un rol politic impor-
11
tant în ~lolJova, ,lat· moare lÎni1r, ]n 11ii 11. 7 .\lt fr.ill• al Silll, mai mic, Velicico,
a fui-I t'itSi",loril cu Cat,·rina Î.ant.11c112.i.no, fala lui T11111a ,·oa·nicul, J.•gi111l aslf~I pe
CosL111 ş 1 opi~ra sn este oglm.Ja epocii. • -:.- '- • iron Costini J,! bo!!ala :,i p11Lcrnica familie tlornur.a,;d, a c:_:~,~~a~~1~ini_~o! . .AJr,u~ăm Cit vara

li 10
în )m:ul
• -
. Cro11ict1rul

lor
•
• • apartine
, 11 ,·l'ch1; srnl.e111
• • -
.'
rnlr-o
111a1·ii boierimi mo)Jo\'c'lll'Ş t'1 • I"·am1·i·la lui nu era .l.r.
vr1.·mc
. ..
se ridica fa111il11 1101, de
. rind 11iultc Î'lmili'
• 1 V<'cll
Loierinaşi •
,J • 1H>lCrcsl1scr111,11•,;.
I
•
...
.
C,IIC
.
• l ,ogaţrn,
1m - • 1ll·!H'
• .1j1111~ ·la · 111.,•
. - (' .l riu,:i hh 11;-i lnrtladic C:iml;lCÎ1zi1111, l 11 1i,•r11l pe lin!::'ii care şi-a pc.'ll"l't:ul
prunar., a ,a ~ • • •
Miron Cu,;tin tiuer••til,·. a fu~•- 111:1111:1 unui alt cr1111i,~ar 11101,lnvcan, Ioan Neculcc.
Nici nu impliui:w 1111 ;111!1 Miron Costin_t:•~1J :1 lr1•c:11l cu familia c.~priheag în
· .- • ... I·, ·lli:3~:\
.

\nii copili,ric•i i-a 1wtrC>,:uL în Podolin Jo•cuilă de

8

demn1taţ1. 11 1" 1 11 --~ •

•,ici ·1 i11,·"11'll ruSl''-lc•: ,.Jlirou ,1,·,·ltt 1111 rra 11id /iircl î,wii(tilură,

III
• I
P o I·0111a
· \"'''I I• ii • •
~timul
1 înaintaş
. c1111u~l!ut al lui Miron Cost'111 a f ost lata• 1 t>au • CoHiu•. 111 .,
. ~ .•
rus1s1pr111a1 • · •,•· ··.
,· l•s('s/,• ,.j ,· 11 sc''-l•·"lD "1'11111· )). Ca11L,·111i1. lll' altfel in scrierile sale

..
întîi marc poslcln1c (1G:W-1GJ2j, niai tîrziu hatman (IG 33 ).
. I S t . • d ' pr l n sota a ,;,, -::. al.'
. ' . C l Ş f I(I 1li I /li'~ 1I'• 1\ ~ ~ • . . .
a lu• ouaşco coar ,cş. se mru ca cu l\lh-on vodă B •~ 1 • care-, · ..111 · 1,r,·
· · 'J'"
·. sinl wi multe ,·ilat1• iu limita ucrainca11i1.U ·• .
. .• I . <l - • I
uciJei·u ua e •catre turci a Constantinopole5 .•
arno,. cu.
1 f ace ex,~cutor tc~tnn, .. 11 1 . · • : ·
, •1
11
:-; ,liile h.• . 1·111••a1.t1 la col(•~iul icz,~it ,l_in ~.J!~ or:1ş a~cza~ n~• lleparte ,le n10~1a -1::.--_.. ~
lllO!=ll şi-si nnoni~·· ~
111 11
Moldova . curnparasc
, . . numeroase
r .. • • "" . ise. o f ruinoasa_ anne f1111<'η,r··1 .ir, i•• orend" te, ,I,· Lo• 1i n '"'"""im I ;,, l'o•h• ha. lu acest co lcg1u, li u,u·u I "'" I.Io"•• u on• '{
ţinuturile. fccuc1 ş1 Neamţ (moşule Tomceşti, Popi Br,d,o-. ·ir. C . .- · ·
I 16'>7f . . , a • osl1na\'ea i•"1li•'
,s.\
cu Polonia: a
pasa
-.:
- uscsc . sol în această tar:-l,
.. • tr11n1s ca , •· llH 1 •lll octomhr1~
năvăleşte cu turcu m Polonao, tirin<l dup~• sine pc cc-·l CIOl<
c·
. I G:JJ -\ ·I· ·
· 101nn1. J',irni11· Î • · ~[.iii·
,;,1.,,i
..
l
\, 1·
i).
I ,· ,.,·.,, , ,.,,.,,; .... ,.,,,, ti'i.di .\/0/1/111•,·1, ,·,I. ,1,. f;,1;·,. )'· IUG.
I'. l'au:iÎl~·,:,•u. _J 11 (111,-1iţ11 1111/,,111, ÎII 1,111•r,_, -~' 111•1·:~'.'""'~~~t,·~11·1·1•~.11·,,rdor
'.\ li''' I
•',. • • • • . •

l.' J, ,.; \f -11 11(usl1U -\1'a,I.R11111 .• l\l1•111111.,:1·1:t.1sl .. ,.,1.,1lll,,.tom.

. . .
•··1
.
•
·
~
"\.i

III
11
j/ (,r1µ11r1• :r,•r ••· • . . _ ••
J\', B111· .. 1!1:!;,. I'·:!:•••·
Jbidrm, I'. 100.
1
I'. Pa11ai11~,;,~11,/Jr1•11t11/drslră11111tar,·flllii.r
V. , J>. J..
2 n'l .•
I
·-:;
:i
4
:-=..Zo11:i.op.cil.,I'· '" . . . . , . -, -·
,\ :d,•I•· .\,•.; 1. ll11u1 .. /1,-:,/mt,·n. ~.XX\ II_. 1.11., .. 1'1'·, ,-,.,.> . .. . . ~ţ
. I . I I . . . n , o, 111 '""' ,.. ru " .
v •, •
, ·1> 11 l' l' . 11·1 ... ,·;u,,1,,,-i 111:l1111i ;,, 1,1,,I,· ,.,,,,,,,,, .. A1'.ail. I\11111 .• ,669,.
Juni ul: ...S /w li ŞI mn crw P- ( ,i ,sfnn,• wrdic ale 111-'llili 1I 11 I 111. i . .111 ~ "' ,. 111 \'n·
,',/11,/11 _._,

·~~
iJ • • ii 11,, 1 I ...,, 11 • • '

R.P.R,. Yol. I, ·J~:,(i, J•f'· li:i-1:!:!, nr. :,! Aca11 ur,·1•/ti,1·i, lfoc .. I ~i::o. I'· ~1~1 • I ,· 1 t I' •l •
, J_lt,_p. I 01. , /
' " '·' • . • , · -
G ~. Znlla, (Js ni. ii /111 \111·111' ( 11.,1111. 1_11 /11• 1•. 1sl1111~n. \li::~

r
P.P.Pamcitescu, R,,.•wcml,•I,• {/1.1·,i11eşti iu !V,,,.,·1 ''l'Ollll/1.f'
• ~/
3 in.<:ero/rlc Y/1-'-.\."l"J// 11
; 1' -i I l'll eari,·1·a 111 i .\ I,· ,a 11.lr11. , . \I. I ... ,.1111. /,1'111(•1s,·/11 l {w tl J/11/1/111·1•1. ,,,I. tl,· ,
{sub tipar). · . . • I I • .. I L'·11•,- 1,·-,
fat,i, 1'1'· 1:H.1 şi 11i:::-:11••·!1tr11dala •~111rţ11.An,_•. •.· ._\._,, 111' • • -~ : ~· 11·1_1llal' .·
I I' I' I' . 31
<
, T. Codn•1-cu, l.(ncarul, laşi. JI, I'· ;,1; \', p. !!:?11 • Aca,J n 0111
CtU~ f.ft ş1 ·J!.115 fl ...; z " ·· ' · · · ' 1,·~t,,·,.a ,.,[,·, • I. T;, , i,•"; 11111 . ]11r,•p11l11l f 1111/111·11-;,111,l,,r 111 {ILl·,I,· r1111,111,•~l1, 111. \1·/11,·11. laş
1, , j f
ţiilor, 1 • <, I'· 1 • •.
·ca~ XI .Buc., ·J9~Z,, PP· ,:J-7~.
'I'· ' : · · ,olla, •ll 11'l il,•x111·1· ('oslill•·t·1 1 ,
'~ • " ,,,.,.,.,,a i.~tu
- 'I 11
111. omii:!.
1111
,·1 •--L t
III
I'· ~i 111'111- .. _ . . . .. .
r ,. ' ,; B. ' P. Has d <'ll, Al" . · - Duc., 186G, 111111. I, part, .. , .1 II
r i11•t1 1sloruri, .- p,. 1 -~ ,l;tl;, 11a~ll•l'II, ,·. ~I. 1. ..... 1111, l.,·l11f•l-"'{11I {ILl'II .\lol1/111'{'I, 1•,l. J,., i.tt\i'
„ 96 Acacl. Ro111., Creştereaculuţiilor, 1~1::i, p. li1 t1Gao,, ·A.: J. ~ • ·. ',:'· 1:-;, - l~ll►. faţă.
1 11 1 1
I c,1 . 1"' . 1 1\ . ' d (J C • f, I 1:vj I'· 10:,.
10 J). C::
111
1,, 11 ,ir. 1·;,,, ('1111.~1. f't111/1·11,iri. 1•,I. 101·!.!.1, 11111·., l!l:!:L I'· '1:.!.
• r
.d J: .
• • • i,llf"iron. Ba, nmwrlii şi P,,lr,11ia, Anr,ari,l 1
/1G<>-} •G. Duzrncl11ev1c1,
• 11 /~,/. ,/ 1• faţ,i. l'I" 1~7 !-Î :.:l~. H ij'

-III
1 Q3° 20 1t:-;t !•tl11l,,i dt i.<:tr,-
r ii' din Cluj, YII, L C', p. 5.
7
6
 vaţă după m~_toda scolastică limba latină şi disciplina severă a clasicismului latin.
El ieşi din aceastÎi ·şcoală. ·eu ·un sTii disciplinat şi eu o neţărmurită admJraţie
pentru Antichitnte, 1
Ca nobil polon ia parte în rîndurile armatei polone la lupta de la Beresteeico
împotriva cazacilor şi a tătarilor (1651). 2 Pe la 1652-1653 se întoarce în ţară
împreună cu fraţii săi. Către sfirşitul domniei lui Vasile Lupu îl găsim sub patro-
cind, trecind cu oastea lui Dabija voJ:i prin Ţara Romîncască 1 , v;1z11 la :3e,·erio
ruinei~ poJului lui Traian. lu l\Ioldo\'a luase parte la riizLoaicle civile împo-
tdva prclendentului Constantin Şel'l>an, care ocup.:i în <louă rintluri tronul Mol-
•.lovci (1658-IGGO), iar în Ţara Romînească la lupta impotrh·a seimcnilor răsculaţi
(1655) . Participa1·ea la mai multe războaie ii d,1 o bună expericnţ.1 militnl'ă,
2

najul lui Iordache vistiernicul Cantacuzino, conform obiceiului feudal ca tinerii
noJ.:,ili să-şi întregească educaţia pe lingă un boier mai mare· şi mai bătrîn.3
-✓ În .Moldova ia parle la as.-diul Succwi iu 16;,3. În această împrejurare serveşte
d~nterprct lui Gheorghe Ştefan voJă ll-aducindu-i spusele comandantului polon
venit cu oaste în ajutorul său impolriva eazaeilor.4 Cind turcii ameninţă cu ma-
zilirea pc amindoi Jomnii romini (1657), .Miron Costin, ea om învăţat ce era,
Beşi tînăl', esLe trimis sol în 'fara Rominească la Constantin Şerban.&
-' Ceea cc a ridicat situaţia socială a lui .Miron Costin a fost căsătoria sa cu
:::l.jcana Movilă, fata lui Ion .Movilă, nepoată de fiu a lui Simion Movilă, domn. al
Moldovei şi pentru un timp al Ţării Romîneşti. Movileştii erau o familie cu tradiţii
culturale şi politice polonofile. Potru Movilă, vestitul mitropolit de Kiev, era unchi-
~cca cc se vede bine din cronica sa.
Dar Miron Co,;tin n-a fost numai un bun militar, ci şi un fin diplomat: la
165:J e trimis Jc Vasile Lupu la starostele de C:11ncnita 3 , în ·IG57 e sol la domnul
T,i.rii Rorniut!şli', iar in 16G1 Istratic DaLija vodă ii trimite sul la însuşi regele
Polonioi, Io •n Caz.imit•.:. ;\[ai târziu, in timpul domniei lui Dumitraşco Cantacuzino~
t•sto trimis la hatmanul Sobieski (H>7'1), apoi la Constantinopole 6 şi i;1 sfirşil. în •
acelaşi an, din1 nou în Polonia la Ioan Sohieski care ii primeşte la mo~ia sa de la
Pielaszkowice.
Ca demnitar el trece prin dregătt'ria
de sulgcr în 16571!, p,tliarnic la 165911,
pircălab ,le Hot in (l6G0-JGG4)1°, mare comis la 166'1 11 , inare vornic de Tara Je Sus
(16G7j :l şi mare \'ornic do Ţara de Jos (1669). dregătorie pe care o păstrează, cu
1

ul soţiei lui l\firon Costin (murise înainte de căsătoria ei). Dar pe lîngă acestea, soţia
lui Miron Costin îi mni aducea ca zestre imensele moşii ale unchiului ei, Isac
Balica hatmanul, c:'izut în lqpta de la Cornul lui Sas (1612). Pentru aceste moşii
Miron Costin duce o serie de procese, unele cu izhindă, punind mina pe aproape
toate satele lui Isac Balica: ,,Acum - spune un act din 1 GG0 april 15 - a/lindu-se
r- deopotrivă
rudă mai aproape Baliciii hatmanului, sluga noastră Miron Costin şi cu giupîneasa
dumisale /liana, fata lui lotL vuclii, luat-au, toate ocinile Balicăi pe mina lor''.& ln
afară de averea mo~lenită de la lfalica;, el face numeroase cumpărături de moşii
/satele Drfu;uşani în Dol'Ohoi, ScJe~eul de Sus tot a,:olo, Româneşti pc Bahlui, Te-
Ieşti în Neamţ etc.) . Prestigiul pc care i-l ct•cas,i în mijlocul boierimii moldovene
11
o scurtă intror11pcrc, pînă la 1675. În noiembrie acelaşi an primeşte dregătoria de
marc logtJ[,U, con mai înaltă demnitate boierească în Moldoval3 în care rămâne piuă
la sfirşitul anului 1683, cind se 1·efugiază în Polonia,
este
ln timpul acestei cariere, strălucită pentru un boier muldovean, Miron Costin
pr~pat de micile rivalităţi din sinul clasei stăpînitonre, ca de
pildii. pir~ pentru l','isturnar~a din ~caun a lui Antonie Husct la 1G781-l, ca şi de pro-
blemele amportanlc care priveau interesele generale ale ţ;u·ii sale. Astfel, întrebat
de mal'elc \'Îzir clacă moldovenii se bucură de luarea Camcniţei Je căire turci la 1672
e! răspunde_: ,,.'liniem noi moldo~enii bucuroşi~,'i.s,i~lă~ască (împăl'ăţiia) în toate părţik
cit de m1Llt, uzr peste (ara noastra nu ne parc b,ne sa sa lii{asc,i"lr., obţinînd astfel de la

averea şi cultura se vede din fapt.ul că o fată a lui a fost botezată de doamna Safta vizir ca trupele turceşti să nu ierneze în tară. 16 Cind în -Jli7·1 Ştefan Pet · · •
a lui Gheorghe Ştefan vodă~, iar un băiat de Iliaş Alexandru vodă domnul Mol- · • · , r1ce1cu, •m-
dovei, la ~666; clomnul îi dăruieşte finului său două sate.1°
1 1,1,•m, D,• ti,•,imttl 11wldovNiilo1·, ,id. ele iaţ.rl, i,. 2;;7_
Ca oştean, Miron Costin ia parte Ia diferite expediţii militare: la luptele con- ldmn, L,•1o,,i.~,•{1tl lării J\foldo1 1d, pp. 17:! si 188.
tingentelor moldoveneşti din oastea turcească împotriva lui Gheorghe Rakoczi II 3 Ibidem, p. H:!. .
" lbidt!lll. p. 179.
în Transilvania (Hi59-1GGO\l1, la războiul turco-austriac clin 1663 la Neuhausel,
6 P. P. l',lllaitcscu, Ştiri noi des,,r,! J[ir,m C<J~ti,~ ÎII OmfLui, l · J n·Lanu,
Buc., J9~i. pp. :?7i-280. ' l=> ' llt •
11 ilf<>nrunrnla C11mitialia regni Tr,m~ilvtmiac XV Bud· . t 1sn,-, · r:
Pentru studiile lui Mirun Costin la Bar, v. fJ„topis,.(ul ţiirli llloldovei, cd.de
1 "67 • l'HJ)Orlu I so I li I Ul. •!\{:1tlo' lr1m1s· · Ia I a~,· I<'t M1ha1
• ' · App·ify
' ,tpcs
r1·i1 c'• I.J-. A pp. l ->-
J 36 ) •
faţ,i,pp. 1~6 .şi 1GG. •J
2
.(2 m:1rlil' Hii''I/. • · • 1 1 •pc e r ca u u1
1 bidem, p. 13'1.
3 Ibidem, p. 140. • 7 P. P. Pa.11:1 i ~eseu, J,~/ lucm(a /wluti,i în llflera .:yi .,.NulLn/i lat,,,,,.. , ·. ·l
4 ibidem, p. 159.
Gr1~ore Ur,•ch,• ~"L J\ltron Co'lltti, cel. cir., 1, 11 • 11 :?-1 I :I si1III „ .,. J>. 1 '.rtt, ari or
l · • -~'· or1t!t&ln.t·ea
· 1
• n u,.,.1,
6 1 bidem, p. 1i9.
11ll11-a11.~tr1an, flO J'itica
• - a l"n{,,,.
- , romitLe CluJ·• ·• 1 '13:J · ,. 8t11•a,11tatca 110-
8 \J. Cu~ l.111, o,,ert! romp l cl 1!, •. I
cu. V . A. ur,•chc, /nlrntl,ic,•t·,~
t ... t • l Jl J>. h: -
,. I l.9I· .
& Colecţie partic:ulară, aclclc P:rnopol, v. şi Arh. St., Buc., ms. nr. 629, f. 358
9 : •!·011
ll11d,·m. voi. I. p. 30¼. • u · , p. 303.
(2 iulie 1G64). 10
11 .A.cad. Ho111., Cr,-:,;/,•r,!11. coler(iilor, 'l!IIU, p. 2i!1 •
7 V. mai sui-, precum şi procesele diutre 16:i7-1G62, Acad. R.P.R., ms. rom.
12 N. l~1r 7a: Studii şi _,loc1w~en!1•, XI,_ p. :,:! ..
13 G._ l,l11IJ.i1tl•sc11, f!t••nttttrt, 111 Ari"""• laş,, =~XVIII, 1~:!I, ,. !St.
237, f. 520, ,·. 521: N. Iorga, Studii :~i dorunumte, V, p. 3:i.
G. GhiJJăncscu, Surele şi i::.11oade, n·, p. 213, V, pp. 33-34, 35-50; Acad.
8
lbul,•111, pp. I l!i ş1 1:!0.
1
Rom.,
9
Creşterea colecţiilor, 1915, p. 164, ·J909, pp. 7:!-73, 19·10, p. 274. lC P._ P. Pa11ail1•sr.11, lntrodw·,·re la .Miron Costin L,•toiiis ţ l I~.•· 'li l l ·
Acad. R.P.R., doc. LVIII/83 (4 iunie 1678). Buc., ·J!Vi-'1, pp. LVII[_ LIX. ' · "" ·"'"-. <> c ovei,
1o Acad. Rom., Creşterea colecţiilor, 1909, p. 191.
I. Neculce, f... l'/opiseţul (<irii il1olt1,wei, cd. I. lur,lan Bur. F s p T A
15
9~
ll Miron Costin, Letopiseţul ţării Afoldo1-·ei, ed. de faţă, p. 184. p. 134. ' .•.•.. · · .... .• 1 . .,6,
16
lbidnu, p. 1:;:;,
B

9
 - priHl~nt, d'tci lul'cii erau mai tari, tr<'cc în Polonia, Miron Costin nu-l urmează
;,,g,,f;',t irolJu,·.r.an, Jintrc care ni s-au păstrat cinci1. acc,-la ii numeşte pc Cosli11
.. pri~tt- 11 " ~i ,.cuncet:,ţean", ii cerc sprijinul pentru uncie probleme politice ah•
celui

-
e j rărnînc n 1.Huri <le Luiel'Î: ,.<• Ori s,i fie ,·oia 111,,,.ii talc, ori ~ii nu fie, noi nu ,u , îm-
1',,j,J11ici -1 i ,!celar.-,, printre altele, c:1 c hucuros că vn Ji,:cuta chc,:ti1111i ,IC' <.>ru,liţi<·
vom fii... n ca-~,ili si, le Ît~ liilarii ,i. Şi s-au inc/ii"'" Ji i-au tl::.is: o S,i fii mifriia ta si,miloso. " 1
.- Ji ,,:1l. fn rclaţb !-olici, care pomen~şte adc-ica ,le :'llir11n C:nstin, se af):1 şliri
Totu-:i, '.\liron Costin cm un prieten al p11lonilor, n:i<lăjduia în mântuirea ţă1·ii 1 emt'a

-
11
i,tori1:,• """Pre ;\lol<lo\'a, care sînt făr;1 îndoială fructul cnnvurl1irilor solului cu i11- ~ tre-
prin poloni, î11 caa·c vcJca pc cei cc vor zJrol,i puterea otomană. Nădcj<lc Jcşartă,
e;ieÎ P11l011ia sfi!;:ială <le luptele ku1l:ilc, cu o F1rr111imc robitr,, nu era în stare !-:", 1;1tul , ... l.ll-1,·can.~ o stin
· ). ,~; turilc polilil:c ale lui ~lir11111:11.:tin cu l'ol,111i,1 il,·,·in lut mai strin~c .!up·,

■
1 1 ştc şi
inlkplineasc:"1 a.Lunci o astfel <le opcr:, istoric:,. Îu vremea carict·ci lui Miron Cost iu
inlu, ·,:,·rea lui (~nin.;ki iu ţ.ara lui; în anii urmfitori C11sti11 i111·t•pc o c11rc~p1111tlenp
<le dn•ţ;'i:l)r !n l\~ulJova, po~ilil·a orientală a Po!u11i1·i era con<lusâ (<le f,d ]a 16GG, 11
tlin•,:t.\ c, 1 r1•:,:-,·h· ;o;ulti,·ski . .\slil·l in IGSO, împreun:, 1·11 .\h•x;1n,lr11 B11l1t1~, ccrc-
ită". 2
Plină
,le> Juan ~oh1<'~k1, mat·(•:-al i;t hatman ,d coroall<'l, al,·~ )a ·J Iii', rcrrc sub numele <le
re!,!clui 1'111.,,i ... ;, i11dwi1• pa1:e cu Musco,·a i:i să reîuc,•:q,;, 1·;·1zl111i11l 1:11 turcii, 1·;'1zl>,li
Jo.1J1 III. ~::l ci':'. 11111':t<'nilorul_politicii ,.lr:1.11.nanilor", a lui luau z:moyski şi S1aui•

-
: cai,·
ci~ )a cai·,i '.\lul.l.1, a a~ll'pla tnîutuirca. 3 Din anul 11r111,H11r s-a pt1st1·al o scrisoarr ·rem~
autu:rraf: a lui :\lir1111 Coslin cr1tre rege, scrisă în lasi la:!~, s1•pl.1•111hric ltiSl.- Bazal.
gJaV Zc',lk1t·w,lu, Cil ~ar,: ~c 111.rutlca, _P"_liL1ci'i cc tiudca la expansiunea polour, în 1
1 de a
Or icu t ~p_rc Ma~ca _:-,;c.,~.ra _pr11~ lupi,~ 111~potri_va turcilor. De la început l\lirou pc ac,•;;lc lcg,Huri tlo1111111 J :\lolilo\'l'Î, Clll'ol'glH· 1)111:.1, tri1.nÎ!-••,:1• • ca sul la r~~c-Ic:
Costin
., a .l11!-il alal11r1 d,· _:--nl11esk1.
_ -·L1i~al11r1h•
. • 1111 ['t•r;;owdc
· • cu rwhi).
. 1mca po Ioua- ş1· Poluuici pc unul .!iul.re riii lui Mi,·on Custiu, pc ,:an· cn,111car11l ii n•t·11111a11ila lui zarea

-
îndeo:;clH cu celchr~1l :q~ar,1Lor a_l V ie1~c1 d C.-1cP-au s:"t spere în c: iberarcu <le sub jugul
Sobic•,ki. r:liron
turcesc; aceste legatun datc:iza <lupa cum se vc<le dinlr·un important dor.ument Tulusi, la asi:iliul Vi,•uci, Miron Cnslin sr ari,,. 1:a ,·a,-al al l111p1•ri11l11i ()111111.111. mnu1
în tal,:,ra. opus:1 pnloui lor, auică în cea turccasd1, aJ;~l111:i d.'! d111111~u~ ~[~l,lc,.n•.i ~h·
pin:i acum inedit, o scri,warc Jin Ia!;:i ,lin 21, marli1• 1G70 a lui Ionn Karwowski solul
polon 'trimis în l\lol~u,·a şi Cl'imcca, a<lrcsaLr, hatmanului Sobieski, <lia:ai~tc Je
nilor
c atunci Gh,,or••h1• J)11t:a. El văzu desigur cu l,11cur1c 1zl1111,la lui !-inh1csk1 şa rnrf'ţ;--..._ ,.ău •••

-
urcarea pc tron a lu• Ioan III. Ioan K:irwowski, după cc Jcscrie primia-ca cc i-a ' ,-
frin„crca putcrii oluma1w, î11fl'Îngerc car<i man: 1 î11cl'1111L11l 1lecă er11.t .a 111toa1·ccre,
P J .. !1 • ' .
,,,Mi-
fost ft1cutr1 Jc Duca • •vodă, spune • •c:"1 a înmînat daruri <lin partea lui Soba'e S 1-· ~1 CC JOl• dou~nul tcmin,lu-s,~ ,I,~ partizanii lui ŞI.dau 1'd1"icci1:u, exilat înlPolonia, car~ uirea
!' G1·. llr1hă~cscu, îm;,1·rm11:1 cu scrisorile adresate
trimisese in ţ.ar: 11 wr1:~•nari străini, .Mirun Costin ii incurajcaz.;1: .,Cr. putcrr. nu r1
1
doi voruici mari: 1\l1ro11 Costin
,ltatu.
lor ele către hatman. ~espr_c Mu~n a1la11gă irulcogchi: .,Am ,'if"'·~ panului Costiu. · - .,·i· t,,li, Duca vodă};) Să nu clii,u lm·11l, l'Ci p1i111int11l ace.c;tr. r.~t,i ,,.,,_
I"'" llU Să

-
,nart'lr. vornic, celr. cr ,,,,. s1· uirreclui(tt.w•rii. cit: c,itre dom,âa voll-str,i s,i i le comunic s,i • 1•11• a.'/11 · 111"' I <;·/m· \si a slrtimoşilor
• • no.~tri."" Vurhca nu numai istoricul invrlţal,
11uufr1 1 r11 s111g1• c 11 111.. , \ • . • • • _ .. _ _ lform
ver/,al. A fost /mirt,! 11111/(umit şi m-a ttsigurat Cfi sr va sili din toate putailr scl mrritr · · I I . rl •I , ,l11r1•rc pentru neamul !-l parn111lul Laru sale. Duca , oda
CI SI 1111111 ' ,. ,11 1 1•11 ' ' ' • Tasile
arrasllt lmni,,•uiu!,i a domuici tctle. A spus c,'i. v,, iwlrmnct şi pe domn la mai mnr,· • - 1 · .· ·, • trc ••·irc '-i :\liron Costin, sînt însi", prÎ11!-Î ci<> poloni la D0111-
in1prcuna 1·11 ,111 1·1 1 , 111 "'
,ului,
prietrnit' CIL do_ttmia. ta.''.! Se ~·eu~ cft ~obicski socotea pc Miron Costin ca sprij inilor . •
Y • •
l . Jc cr:-u:iun 16S3 gÎ du'-i în Pu)o111a. \11r1111 1•stc a1lapt1sl1t ""
• • _ •

neşlt, 111 uoa)' e., ~ • , ~ ) • . . . • . . ;fa tul

Sobic~ki in c:,sldul siiu llc ,·î11:1toare de la Daşov rn Carpaţi; a~•~ m exal, scrw
al politicii Iu1 în ~Iohl_ova, inca. î~a1~tc <le izbîuzile polonilor <le ln Hotin (tlii:iJ

-III
• ,,Că
· · • /l(i8J). D111 t11np11l solic1 lut Miron în Polonia l1G7l)
c;I. ,·.·ena •an d rum cron1- · ··•t·c 1lcuică ocrotitorului s:w, re~1•lc Polomc1. Este foarlc
6
• - • • trîlor,
P orma ·1f"' I1111", 1>'- .·... J a· 1 i•es·•L rcrrelui la 25 iuite
O
~car ,11 trece 1,ri11 Maramurcc;:i · - ni s-a pt1strnt o scrie.oare„
- •• lua· <l t·
.. rcsa a s arostc u1.
... t l • • , • •• • • •
·tGS, de ltnll'l'II pr1bl•~• 111 1 nlunia
, •
pro b a )" ca llWlllfll lU • u . • ~ vo-
po ,lc, z Grabowiccki, . un . c1111osc11t al său,. în care· ecre s··l
• - 1· rni„l
J .o c casca- o •rnlîlnir•·
• ,., .. - . .
10 . _ . - r· l · ,y· .
sa 1c opera ut 1, 1t 011
Costin În el se cerea ca polonu sa elil>ercz.c ~loldu, a ,11• teşte:
cit mai grabnica cu :-:>?b1csl:1, ~c atunci marc-şal al coroanei.-l ·
• • •
l"rca cri•iliuţci ortodoxe şi cu ehbcrarca bo1erilor, curlc-ntlo1· ş,
• • • •
turci, cu garan .. , , ·· · . . . . _ . ~ste o
U11ptt alcg<"rea lu a S~.lHesk.• ca i·cgc, vaza lui Miron Costin crescu în Mol- ·1 l s,,1, ,.,..,imul despotic'' (ni donuulorJ, scutirea lor <lt• orice dart, ,.aşa \
,crat,
do..:a, ~i se poale ca rclaţ11le lua cu regele polon sr, fi contribuit la numirea sa în
~" tori·,• de ,nare
d re 0 a ~ .log-of;'tt.
· . ln .accnsl;l. calitate
_ . fi irul ·• , în 1677 , Ia I aşa,
. • primcc.lc
· · ]"'
ostaşi or, ,,c r o

din Polonia, referitoare Ia monarhic, îşi fac Joc in sinul b?1~n1111~ 1~1ohlo\'cne_ cu
•
cum sini şl,•n/,ta iwlonii şi cea litva11,i". \"etlcm tkc1 cum 1de.d•·. r':!111c,• !:' socrn t•
• . • • . • I
>reşte
)
rnar ele -._ 0 1 Ioan G111nsk1, palatin Jc h.ulm", tr11n1s de rflrrc ·o u a. p c G ninsu
J„... Po"rt· · 1·
· · · 11 · ,1· r, t' Boierii care au fost Jc partea Polo111e1, ma I zace memoriul,

- ------
::arul.
îl c1inosc11sc l\lirun mai <lc_mult, -~nctl <lin Polonia, crlci solul, la sosirea sa in Mol- sprlJlll\l
. · Ul., • I ~osI ta1n.po'on1 citi n-au încă rnd1gc11n
· · ll'Oll . . • •
t, 111 caz c1111l :\loldova ar nd se
să rie pr1m1p m !: ca 1
do,·a. îi •ninintcşlc 11rnrcl111 111:,:-ola L acest fapL î11tr-o. sct·ic.o-1rc
- • ·o Gninslu· •· l 1 • , ,
. . · II a< ,·ce1
otuşi
cădea din nou sub Lurci.
7
Iu 1. 1\la·ron
Jl
r.oc.trn
, ·
o scrisoare tlc la Marcu Matczvnska, •
comisul coroanei , c·r · ero~
a u ia :ploa-
nicarul îi, a dedica Cronira polomi în
7
proză. În scrisorile lui Gninski către mareic l p l r ... , . ,1.. ·l ,lin P1•rf'ryta. 22 i1111i,• tli'i";" 'fi· '.!J~n. 11\ di· )"' Jijia.

-
1(11 ~~.'/. 1~ 11
'l .. 'i''\', .', •1_''1 i '>iuli<-(fl,22:3).JJt;r1•1·,·-.1i.:1i11li1•ll'.:::!:,1,•·)Bal,aJaµ,
.. :1 IIIIIIC 1) , C
)'. - - H,U ,1 I , - . •
) J I, id,, 111 • P · J!i o · . . 12 i11Ii1• Ip. :.!::o). . _
(1,-i;:iu,ilul la Brl1l10l1•ca :'.':atio11alt1 Ji11 Yarş1t,ia, Autografe, nr. 21G, f.i4 I'. P. P;inai11•s1·11, op. ni., PP· GG-,9.
2 2
Jinil,a pol1111t1,. .
(iu :i )Jirnu Co.;1 iu. D,• n,•au!".' 11wld1:1•1•111_lm:, ,,,I. d„ 1',1ţr1 , fi· 2G0. :t I. Moţa,"/'· ,-ii., P· 81. .
M:-. orclÎlla(ii•i Zamoysk1, Varşoda, 111·. J.';!111, I'· -;c, "· ,·,1. ci,• f1ifii,
4
~ \'. ,,ci. ,1,. /t1(tl. p. :~_?'I ,~1·1_ganal~il 111 B1hl1e1l„1'.a 111·di11a{it•i Zamoyski, Varşovia,
,,,.nfr. ,. 11 )i ,.I~n!-1 :-,·11 : • f;~ra ~ln I a. . • _ . .
PP· :::H - :~:t.!.
6 J 1'.' , . I •n l1'111JliNr(11l (ii.rll- . (•tl. I • I 11nla11, P· ·Jl,U
·· A/ol d 01'{'1, . .
I 1 . -
1111 A 11 10;,"' P.l'. }';1nai11:;-1·•~· r_ ,;.fotnr, 1,olon1 ,n (w·1/,· ro11111L~, i:il_. cit., pp. GG-7~. e Miroll Co!-1 iu, Jxlol'ie Î~L 1•ers~11·1 J'o ,.ne, l ' l . 1 {~ laţa, I.'· :..l~. . .
• ~" t Cil l,,-' ., . / I
.
. Pulusln, Zru,.lr1 do poselstn,n lnna (;11,n.r;k1t•gu llzvoare pdvito Cz<'~law Cliuwaui<>c, l\11ron. <osii" 1•11 JJ0/op111•, 111 f ,,_, /1111(11·,· l111 ~\. Iorga, Cluj,
&
f , lui
• • . \" . !JO- ,1 J 1 . arc 7
c:,dia J.,.-.n ,;n1nsil/, 1 a,·şuvia, 1 ,, P· - J.
1 ~~i1, p. 1 -J/,.

-
Ia . 1 Ibidem,
l1
13
10

1111
 . !. ~
....
•• t
~

celort, mai mici de cei mai mari, iară cursul lumii aduce de este de multe ori celui
I
In septembrie 1685, noul domn al Moldovei, Constantin Cantemir, _nchi ostaş,
prudent şi realist, puse pe Velicico Costin să-l cheme pe fratele său_ pr1hea~ acas~.

o-ur nu l-ar putea reţine.1 La rugămintea domnului, Miron Costin se întoa_rce î~

1
In scrisoarea lui Velicico se arată că regele polon• .,protector al casei noastre , deSl-
;ară în decembrie::, dar peste citeva luni, cind regele polon coboară cu oştile lui
în !\1oldova, Cantemir, bănuitor, îl numeşte stnroste tocmai la cnpătul celălalt al
titrii, la Putna. 3
• Cind în 1690 Cnntemir încheie tratatul secret de alinnţă cu Habsburgii, Miron
Cosi.în se opune, dar este nevoit să adere la el sub amcuinţnrea domnului că-i ~a
tăia capul lui şi întregii sale familii, dacit .nu ~rimcş~e.a, ceea ce ar~~ că Constantin
vodit plănuia de mult. pieirea infJucnlulu1_ l,01er, 1u·1cten al Po~ome1.' _E_ste ~d~v!rat
că în ncc:tstă vreme Miron Costin îull·l•ţ.men o corespondenţa poht1ca tainica cu
hatmanul polon .Tahlouow~ki, cu Andrei Polocki şi chia_r cu regele însuşi 5 , pe cind
domnul !\foldovci se ferea de poloni şi, piuă la o schimbare hotărîlon1·e a si-
tuatici, se dăduse de partea turcilor. _
• ln 1691, la porunca lui Constantin Cantemir, capul bi,trînul111 şi învăţatului
boier cizu sub securea crdăului 6 , jertfă a rivalităţilor ~intre fnmiliile feudale
(C°iipăreştii Roscttcşti cnre aveau puterea în acea vreme, rivali. ai Costinilor).
Se pare că pricina morţii lui Miron Costin_ a !ost _am?if.ia ~ca d~mm ~ fratelui său:
Velicico hntmanul. Dar deasupra acestei r1vahtăţ1 se s1tucaza desigur lupta lui
Miron Costin de a dez.robi ţara de sub jugul turcesc, fie şi cu ajutor străin. El
moare astfel pentru ţarn lui, pe cnre o cunoştea în adincurile trecut.ului din
scrierile istorice şi în durerile prezentului din însăşi vinţa sn,
Ideile sociale şi politice ale lui Miron Costin. Ca şi predecesorul său iu istorio-
grafia moldovenenscă, Grigore Ureche, Miron Costin gindcşte cn un feudal, ~ n
rep1•e z entant• ... 1 1,,..ierimii , numai că ideile snle capătă în expunere o altă amploare,
!!.L~----
mai marc de cei mai mici grije" 1 , cecn cc fireşte este, dupi'i )liron Costin, îm-
potriva rînduielii fireşti a lucrurilor.
Totuşi şi aici este o nuanţă deosebitonre faţă de gindiren lui Ureche. Pc vremea
vornicului Ureche boiernl m;u n,[lstra ceva din boierul cavaler al ve~1curilor tre-
I
cute, pentru care fel_'!CÎren tării consta în izbinda în războaie=_~ntru 1\liron Costin
însfl fericirea ţr1rii sub Vasile vodă stă în aceea că el „domniia cu mare linişte şi
pace ... clin luate 11,ir(ile sta toţi (citeşte: boierii) de negll{itorii şi de ago11csită".s
„Că de ,w /ostu ci.ntl"a vremi fericite acestor părţi de lume, alrmcca au fostu. Plină
I
-
Ţara L,işascii. oi d:.ice, de a11r, la care ... c11rea .llloldova ctt boi de negoţ, cu cai,
cu miiere şi aducea dintr-aceia (ari, aurii şi argintu." 3 Boierimea din această vrem<'
era o boierime de agricultori, de cxplontatori ai muncii ţărăneşti, preocupaţi de a
crea bunuri <le negoţ.
ln con(lictul dintre marca boierime şi domnie care urmăreşte centralizarea
autorităţii, conflict politic intern ce llominft secolul al XVII-iea romînesc, Miron
Costin este fireşte de partea boierimii, com·ins că marii boieri şi nu domnu'!
trebuie să guverneze efectiv ţara. Domnul este necesar, e în rinduinla lucrurilor
din monarhia feudală, e alesul şi unsul lui Dumnezeu: ,,Domnul, ori bun, ori rău ...
oricum este, de la Dumnr.d:.ău este".' Rolul său este de a cîrmui cu „milă". ,,Idi-
-
"-
lele domnilor pot aşed::.a lările, nemila şi lăcomia fac răsipă (ărălor. "s Dar ocirmuirea
domnenscă trebuie să se exercite numai cu sfatul boierilor: ,,Ce nll s-au ascultatu
sfatul lui Ureche '1ornicul, cum mai multe î,i lume sfaturi b,mr. la domni nu să
ascultă, ce apoi ,,inii_ la primrjdii şi ei şi cns,•le lor" .a Boierii sint datori, conform
legăturii !eudal?, cu cre~inţă faţă de domn. Cind Hinceştii api'iră ,·iaţa lui Vasile
Lupu învms, Miron Costm exclamă: ,,La vrcmr. ca aceia să stai la nevoia domnului
cu _cin:te vecinică hi~căruia ieste" .7 ln schimb, domnul nu trebuie să iasă din sfatuÎ
•
bo1er1lor, .~are devin astf<>l c~1nd~că_torii reali ai politicii interne şi externe. ,,Că
• _ . .,;" aibă îm/ulratii ~z

'
--. 1u1· c up ri"nde un comentariu mai adincit pentru
• . •aceia . au . . dat Du.m1wd:.1111 . , era;;
••• d omnn, · · c1r111ui.oru
• •, ·· 1ar,
, al fnptelor expuse,
-:--. decit în. cronica
v
cronica . or,
1u1· U rec I1c. p e Je ....,.ltă pnrtc , deşi avem a face cu reprezentnnţ1 . a1 . acele1aş1 . clase
sa aiba svelmci {'rr. ,• luiga suie, .. ,·tt carii 1•or,wiwlu O trca'· -
ua, sa ram,11. e cu vo-
V / - e t
1

sociale, sint oarecare deosebiri între gîndirca ~clor do~ ~ron.1ca1'1. !?oldove!!!J ~~!:- roa'1a
. lucrul. ..•
. lara ce fac• domnu singuri den gindur;le • s a le sau d en şoap te ( citeşte: •
. · coeficientului personal dar ş1 evoluţ1e1 ormdu1r11 feudale~ după favor1t1)
. • rar_ lucru tesă la folos."tJ Prin urmare id I I 1 · 'I·
ca u u1 1, 1ron ostln este o C •
tor1te nu numai • -·,-""'""-"'"""'~---·-----
prima jum,Hat<> ~la doua JumaLat:: a secolulu~ al XvM:1Jfa. . monnrh1e .feudalu, • _ un domn blind • respcclnt , dar fvara- ur<'ptur1
. ClJ .1 • d
e autocrat,
· .-Maron
· Cost1n · socoa te clasa boicrr.ască superioară cr•lorlaltP. clase,
. • în_ faţa
chmr •
o monarlue c1rmu1ta •
de sfatul boierilor •
ca în Polon· · l- J
ta; ca şa , rec 1e, e 1 oreşte
d
· · · · l I d··• pe Radu vodă Mihnea cind spune: ,,Domnul luecare, cm.du g,u- ca domnul să fie „o matcă fără ac".
Justiţ1e1 · e au • • • • · • · d I l
decă pre 'un boierinu cu un curtean, oe/iii domnului să fie pre boierm, ,ara ~tu e,u Ţărănimea este privită de la înălţimea rangului I · • 1
_ _ _ • . a care aJunsese cronicaru •
:, . 7 Este normal • stă în firea lucrurilor, . . să
Am vazut ca dupa dansul este firesc ca cei mici s~ se t v d • .
pre ca l ea sa sa- m ar"t-," . . crede el, ca boierul _ _ _ .. _ . • cama e cei mari. Cînd se
. t t de cei mici fiindcă el detine nu nu111a1 o autoritate de fapt, ci. ş1 u~a rascoala ţarann, ci exclnma cu spaimă: Nespusă" v• - . . • ... •
_ • . . . . . · " ra1maşua a prosl&met •11 Totuşi
f le en1u • • .
morală, JăsaLă de Dumnezeu, ,·ari! trebuie respectata: " m u cu ca e
_c· d• / să fie /ric4 patrundc m cronica lui l\111'011 Coslm un ecou al mini ·
. .
•
e1 popu 1are 11npotr1va exploa-
.
---------
Ibidem, p. 1 :!'l.
1 1
Ibidem, pp. H8--9B.

'
2
Ibidem, p. 1 ~O. . l · - 11 1!)13 p 116
a Sevt-r Zoun, Serdarul rasi le Bainski, în Arhwa g,•nca
' Philippe d 'Avril, Voyrtgc rn diver.<: ltt,Lls d'Europc ct s
°J.~a!"j '
ntrepris· pou;
~ p' H d
3
1 bid,·m,
JIJidnu,
p. 110.
pp. ·119-120.
der.ouvrir un notwrau ch.cmin a la Chin,i, Paris, 1G92, text reprodus e · · as eu, • 1 bidem, p. 72.
6
Ibidem, p. 9:1.
Arl,iva istorică a 1:omi.niei, voi. I, pa~lca 2, P· 1?· r.G_ 176-177, 184. 6
ibidem, 1'· 60.
s Hurmuzach1, Documente, Supliment., II-3, PP· 1 ~•. 158 'ss D Cantemir
6 Penlru ucideren lui Miron Costin, v. I. Neculce, op. cit.~ Pi/
v' A· U h t~
Vita Constantini Cantemirii, cd. Iorga, Buc., 1923, JIP· 86 Ş 1 9 , • · rec e,
1
8
Ibidem,
lbidnu,
11
l'· 158.
p. 1:!2.
Introducere la Miron Costin, Opere romplete, voi. I, PI'· 340-341. / Mdnn, p. 09.
7 Miron Costin, Letopiseţul ţării Afoldovei, ed. de faţă, P• 89.

12 13
 1. 1t 11 r1J1Jr : •. l,f,i,.;t,l11111l s,i:·fL<.'ilor , t.:11111 .s,l tl:. icc. 11u c11,/" ,,,.,. c:u1111r i, c ilii d e Jird:.iu•l {c i . . .\'tt 1,i,•rtlc- 11,i,/,•_id·. ! 1" 1Î. 11:, i I ·, . / •,,./, 1,-· : ,•,; l'1I 111 i :1.1,,i ,!i ·1 1n,l 1n1,t,,· ' """ crl
: 11·r-~ t•·. t;.to lc a .: 11pi-:1 cc )";· t.."l•- i fac s,-l sufc r-c ) . 1 .\/nr•· . n ·::,· ,,I Jt ,/,11,i,,• . 1 _\ lr, ·, i :1 )11 ... , . p11; , i- d11i 111.J„ n . ,· J !=p11 11 l' : .. I.Jar,i ,,,,·r:i 11rilr-
1.. 1 .\lirun Cu.5ti11 :--:i :,pl,•c:i l c 11 1u1,_,,... , :1s1q, r .1 !t1r:1ui 1nii. p c c:irc a cuuoscu t-o, J"l d e (l('ltlH, ,,,. ,.,,,.,. n ,,,,,,,,·:nt {1-I ,n·,11,i / 11·11, l,r11{1: I r,'i : l,o;uic ,,l l1 Hlrcl11i t,i11 rr1.•e,
,,. , ,.-, I,· ~i Jiu ;1ccL•;1 ,::, i;i l)c 1tc11111ul w u l,l(H 't'llilur, pentru dc1no11slr:qia i:; toi-ic[1, "" vri 1,,11; ,·, ./, ·,, , " ' i 11,I ,: llu I "'• ,11,"iu ,i. ivr··.:
,.,l11 •·t· c x,:uqdc din ,·i:q.:i ':i olJic:--i11rilc puj•ur ului: f e lul J c a ~c i111h,·,lc:1, <le a ntiuca, Cu,n ;i:.1 ..:p 11, • • 1t~(•;1 =, l :1 11:1,l1•j1k t •1· . 1 1. . 1d : 1·11i c:,, 111..· ntr11 r:1 P,do11i:1 , r oa~:1 po
J,, :1 ,;;.;• Ct)ll lfl U I' t ; 1 . .: , !111 ~1 ;1:ill'II ,l 1· : 1qd 1·h· i111 'l'flP . 1•11 ,, 1111 l 1i Ji11H.· 1'.IJ'(' .i-.1qt1· L' ,l l'1 11 1q,li1 ~.-, ,.:1 :1 i111 .., . llll \.'l" :1
;:.,î •ri 1,1 ·.1 :1111 1 luv · .111:, i11 ,:•c11 l11I al X\"ll - Jca ~1• rcsc:nn:1sc cu sL:qlinirca in sl;1n· :-:, 111,·11!i:i•1 1111111:, ,·ri· :111 · t 1·11,i1 1111·.t r-:1 ✓. l 111i11 i c.-1 ir111 111~:1 dl· 1·1-~C'h· ~nhÎl':•d~ i
11111•,·.1~1::1 . !-:•: :1c111110 1l :1,~ dii :I" ca l':1, ,·r1zind jn ~11zc>r:111Îl:tl("a 11luui :1 nr, 0 L":i r:intrire ~i Sf' :1fl.1 l.1 1111 11,1-. d,· l11l.d.1~ d,· ,·.-,d,· r1·. Fi n•~ ! ,• c :1 .11111 1111· :1p , 1n•II !\' :-:1r:tl11t:Îlt• . C:\
.a 111. j, jJ .. ~iil1 •r ,·i. t·,·.•,·!11· cn,11ii;:11·11I !'1'. rjili,:.1sc d,~aSt1f1r;1 :,,.,.,t,·i r·c"c 11111.-11:i p olitice ,· it;l t.11"iil · 11 1· I I ll, iti1 1 -;Î \-i · 11. 1. fH' 1· ,1·1· \li,,111 t:1,.;IÎ11 J,·-:, ,:, ~~11 1 1·11 tl1;l1ii lui, p111<·:u 1
„ 1 j 111-.. ,·t:.1..:,• ,.-, Îll\ 11• .1\"Î11 l1 d d :· J11pl :91 i,11p111:·i va Înl'nhi1n:·Îl!,!!. ,\ ct·c:,~ i alitudin c 0 S.,'t-i ilt•,I ..:1 1,•r .111~•· p c 11lr1: ~1111 l 11L1, , l.tr c.1 1111 t::i11u,1·.-1l111· :ii ~1r,ri J11r i11 l 1·r11 c din :,cc a
7
.,rr- f; 1 ~.~l dt· l11r1· .1 -:: 1. .\ 11r,,:,
· . . 1• 1 I . · ' •
(.c,,;\11 1. :. , esc: 1c 111 c 11luri J1•;r. l•J1: 1n:1f Hc :;i·c firC'a J aroin ă t ar.-, . .\lir1111 t:11~ t i :1 :u· fi pulu l ri 111.1i Jt1'1•c.t11L . nt• :i)lfl· I , nn l " ~ I (' de Joc ~ign r C,-l
... , I ir.111:1 ;1 t11n·i J,11·: l :11·.- 111 •· 111 1.-1 ~.-, i11~c- Je )I C' cn·~lin i ,.r)·r~· liurdţ,i nicu,tla lii cu<'inlu l ~\'cnt11.da i11 f ri 11~1•r(' a l11 n· ilu r d ,• c :11 rc polun i :1r fi i11 ~c 1n 11at in ad c \';i r pculru
, 111 . / (:11, ....: . .. / 1 i11t ,·, ,, /,· l11r, ,l ·,r f,ini. /1111,/ ,i ... 1 .\lui sc ~lu\·ii.-, f u ge d iu t:1 rr1, ,,s,ilul de bi- inuld11,·•·ni 1.C') il, .T :1rl'a" , ci 111:i i d1•~r:d1:l lr1.•~1•r i.: :i ~,,I, :1)1;, ~1:1pinir1·. !-;rt 11u uil:un in$rl
11,./,· /11rrilor .. ·, I> 11 •:1 1 11 1· • ii \'ul' f:1cc !,lol.lo\'a p a~alic, ,,,·,·i 11Nl,,a, Jwlou 11 /r, cr fel cft O 111:ll'C p.1rlc a l,11i 1·rÎ1uii 1nnld11,·t·nc ar ii duhiudit 11ui pl'i\'Î}cg- ii dintr-o
,1" \ .,., ; 11 , , .,.; 1/11!,;,,,t:' l11 graui ţr lr tn l r, cc 1tru oro,·ir,· in.srnmt1ii. s ii n;
nstf,·l de vecin.".& 1111 co nt 11pirc ••11 ~ l,·al 1t:1 1,111011:1. __ _ u- ... _
JJ: 11· i111r ,· ., 1iro11 t :o,1i,~ ~• Ureche cs l c o î 11sc111nală d eoseb ire in c •·ca cc privl·ş to 'J'r:1 i11,I îulr-o ,·r•·n1c dt• d1•crHlcrc 111ili t ic.-l, ~l iron Coc;t in se dovedeşte 9 fi f alo )is t
;1tit11di11 •·• f.,(.i d e do111.11,q 1., otomană. U ,·cc h c \'!'Ca să dc~Lcp l c vil'Luţi l c ri"tzl>oin ico in cc pri,·l•~IP so:u· la !:,rii ; c i tr:1Îf"~ lc ,.ru mplr"lc 1'rl'mi", şi se tcn1c că ~r--fi ce le
,i l(! Jll'J""'11l11 i , 1•\111· î11d co11lc111pnra11iJor~r1i r 1u ,1·:t dc g Jo r·icn lui Ştt•fan ce l i\la r c; e l di n ur111:i ;1 li- tt11·ii, c.1rc , .. , pÎPr i i1111,i·1•1111r1 cu poporul: ,.sos irt"i as11prt1 n oas lrti cumplilt!
/ cl' cJc i11 l'ol'!clc i ulcrnc , i11 p11., il,ilital,·a lor .J,. a l11pla p rnlru .l nl, i1tdir,·a i ndcpc1t· nco·t,·11 1•rC111i de a,·mu , el,· llll st,i,n ,fr scri.~un-, c,· dr p,riji şi suspi,utri ... larti n oi pr,i-
I cl cu! •·Î. ;l[i.,,_' ''. Cos li11 i11 ~ch i,111, n_t'. Cl'cclc in accslc for!.c, 11 u 111ai arc n .",d cjdc în Jcştcp­ ,,im c:,11,11,litr. 11rCm i şi r1111111,'i,n,i mnrr. ,,,i:11inl11ltti 110-.tr11 ~~; HOaciu.1, ,,:; ting,•rt"n ş i (iirîi
t:1r c:'1 cnt•r g- 11 · 1 1•opor11l111. D r, u11111 c:n c a11 înce rca t o r rtscn:drt î n1potr i va turci l or nu ,,oasln•u,,; :,,. Cll\' Îll :t ri ,·it.tll' l 11l a it.:i '5Î 1 :11\· Înlt•lc pc care k -n )u;it C::l lllOtlo la
sint Jft11d:1!i i u , r 11 u i_ca J11i ~li ru 11 C~stj u,_c i . dirnpotri vft. tl oj <! UÎ ! i peu · ru i inpnidcnţa Jsluritt rom;11ilur .\. lJ. Xn111p11I: ., Ioni Jlr, .,iulti ,·ri':111ilt-.,·111it r irmtr omu lui, ce bie tul

111 ,.: .. /J I' / ,11,d,i rs l <: lu,. '." ,·111·r du1111~ 11 sii. lu r s 1,rr ,,o rl ,•r, crrJ Ii 11,,•asni ... ; 1t::t'i CIi i 11 {,·l,·J,ciu- fitil ..... ,,,,, ,,,.c,,,.;••., ,
1· 11,· i11l1• 1·.1r1• . :-: 1•n· a ri i11t1·ks c i11 adi.!\'.-11':tl11) Jur sens pcsin,ist,
11 r. 1111 j,1„ii .,·,w,,/1•0 /,;, s , f,i··,i ll'nz,·11i , ÎIL lur ,J,. folo -.11 I ţ,'irii si'i•i nd1tni ,rri,·,·, CllJ:t .-;-au ,! t· \' l'l'lltll l'id e f11rlllll,-l t:.1 r1• .f11,· 1'11r:il1ia tr, rii p C' ap e t11lbu1·i, r:,rr1 ciri nă, trebuiesc
1
1,,.;1,-j;ttt '"''" :,; ;,,._ "n:u,il,· 11rm:dr,· ;,, ,·it,,,•n r;,,,1,,,.;_ ,1,, ,1,/11.sc.:.,,i a 1111,/ţ; 11r.,·;,c~ 1r.·ala l•·~:tlt• de fr azn 1,n•r1•d ,· 11 1:1 : •• /11r,i ,.,.t:11, i l,: ,fr r,,·11111 ntt si,t11i i u p11l~rc Ji n;c:i 111t sfn t
şi 1t1•/; 11·11,:fl, litfl1'I' ,·,u 11 111i1tf'i. ll l'('~ 111 i ,,,,., ,,ilLlti."i (,iluz ie la l rt·cc r·(•a Jui SLc•ra11 Pctri- 1,:1 ; 11 . "J>f' /a greu fli ,,c,·.~l11. ft'i.··,i ,/,· 1111i„ l :, r ; in rt'i ,·~I,• sm, ; t,i prrirrn° .u I II lcnsi t:-i t e a
1:•· ÎC II l a p u l,, u i ÎII l 11 1' 1" ,I,· J., l l utin în 1Gi'3). Î11c1·cdcrca in sa h·:ll'ca ·tării i! c s ub ,. 11 1· ,n· ii „1:1pirn•a .1f•,•,1 ::iod .,J pr:11111-;irii ,• , i 1· c,·idl·11tf1 şi :1c~ lt.: a'}i tin~uiri
jtJ'..! 11 J ,,1 0 111:111 PI ~i- 11 1':i :11• i11 :1j11Lor11 I :-. l1·:tin ~i 1na i :tl c·s în cr l a l p;,Jo u iJ ui· . (: 11 .,:- 1. i- r ,, t'lll: ti•lit••l11i· , r, ·111i 11• , .. 111 !!" ·. ~j în lnal 1· ,;,..,i,•rik lu i )lir<'n Co~ti 11. Î11 Cro1tt'ra
tu,11 •· ,.,.,.,·1•\'I k 111' ,;.,i_·,· J,, r.,;·1i i,1Jc t /..-t :id ·-:-.ror i f.q.rl de i 111:.· iinr-:1Ja pol on ilor , :;c11rral:'"'t ,olon,i j 11 p r,,,..-1. d ,· J• Î I 1:1, -.crl,· 1'1'1111ic.1r11I: ,.nn•.d ,· ,·n·,,1;, {"111"1' J111,ii cu,n i·r dr.,n sin t
1
,I·· 1,1,,1,•fr i11l c 1·1..- 11111 .,c·· .t,L:: ţ:,r:i•, •·I l:1'1·dr crl i11 Ct• lt• di11 111·111rl pn)1l11ii \'11)' ri ce i 11 1,;,,,;tr ol,· 11 :n:-;lr,· ,.; ji,· ni /J"l'"r11l n1nldn,·,·1nt 1'11 rit; moi i11tir" r.ron;n, mrn, sn u
,•. 11'•' ii 'or JJir1_1i J•" t11r1 ·Î: ,.ILl'i'11,;lfl {ani,.,, .. ; ll',iir~,·l,• 11ş1·tt i,t.s lotu l .,·,i11 ,,,i,ui 11c1nu, 11011 ;,,fi, ,·n f•Îrri ... Fi,· , ,, ,·,· I 1,11 ! i11 -"i ,·,i:uirr· 0111;,tlirrn d,•sl'rr /l t1J1on ,l 110-:tru în
1
,,.,, 1,-11 {1i .·1 ,-r,·st111 ··
.., f,'i Joi. ,ui, ,,,_t,i.·l: ; i:t ri,~ilurr"l,· ,·,tl:•"J, adi,:.-l, d.,c.-, t :11·:i n n:151 r.-l n,ai 111",·l .. . l't~f1,.·: ( Pnl1111i., . ÎII />o,•mfl ,,,d,,,,,1· .. n.,11111,·:,1·111 1111'11, ol ,•,ir 11 i gi11tl 1• de
,. ,, - 1.-, , ,. 11 .1 •.. 111:11111111111· 1w , : 11'1· 1-11 l :1,:, 1 11 ,•~·ii, :i,·,·:i,t. 1 ~ " d :lloi·c~lc 11111 nai
J,n1111 . 1 , , ,,i tr .s, ,·.,Ic i11-cci 11111·1· ,.,., .,, 11,id,i Jd, · · n , 11111 n, I o I 11 I • •"'
· ·. -""" 1·11111 111rn
11 1 11 11
.., 111 ,ji111d11i ~;., il 111· ..:lr.-.i iw, ,· i·,·~ tii,i• . .\1.,i :,h,:-- d11p:, izld11d.1 Ju i Ivan S~bicski la )', ... i,ni~nlld p, , ]ÎIÎl· .tl )11i .\lirnn Cu..:1111 ~c d :tl111·•·-:-lc i11 11 :11· 1c• llll OI' c·a11, .. ohirc-
\ ' i1•11,: i)f~ ~:; , , i111:1•, .,l1•r1.•:1 l 11i ,rir111t 1:u~IÎ 11 ÎII 1•11J11nÎ;1 -;i Îll .. ,, rci:t) î n r c-gc Jc <' Î creşte t j\·" la r a ri·:i in ~,l<.·v."i r , 11 ,t ii1 r, d1• ,-.-,!.11o a i1• ]c L11rc•,- JHil 11rw. ii· t· xplualarC':t olo 1n:utft,
1
,·,,,., 1·,
1

,j .-1 l.1 1 : 1111 \·i 11 ;;<· n· ;d, .;uJi i l.~ ,. Î n J11 •1.· 111 ; 1 ,l"di,·:11r, 1·,·~•· l11i ln:11t i11ti lni1u fraz e ca 1· 1. 1 )1,r 11. • 111 ,• ., ,-r1111i,·:1nil 11i, crcdi11l;1 i11 p it·Î 1·1·:1 apropialf1 nu ~in t
1 11
- - ·,· , • •
~.ll', 11' ,I , • , • ~ •
_ , , . . , , ., . •• /) 111111,r:1•11 fi Îllrr,~,/i11!11I 111i1d11ir,·11 n,,,,...Jr,t ,1,.,. ,tri ,,,,,., mnrr rrge Jnn,w"•o, ju . :. li f ic:ilc 11n111:ii d e a c(·k in1r- r1· i11r:1 ri 11\111w· nlanc . c:irc ~l· puteau i ndr1•pla in
1 1 1
\liÎLur. ~intern i u J'l' ••:1j 1111 d,,, 11·...r111;•,l'i i ,Hi11d 11i r ii t',·11.J;1J,·. ,· inii l 111 Îl'l'i1Hl"a, ca r e

1 //,,,1,, ,u. I' · Gt~.

1·d. ele r.11r,,
,1

I
·,,/\ I ir1t1l
j„ C11
1111

l,id,•1:,.
-. I i u,

11. !t:,.
/J,• 11,•,111111/ 11111/d111•,•11il,,r.
t..>i-. 1i11. L ,•i1111i.,·1· !11l {1lrii .'111/,I,,,,,.;, c d. de i·:,Fi, p . ăS.
p. ~Î~.
11,;d„111, p. :,!;j', .
I
I /,id,•111.
/ I, III. I'.
1 ,/, f 11:--:, ,I .\ll 1·1111 c .. .. Li11 , l....rlu11i:-t1'{lll !,irii :1/vldu,·,i I' · ·,~ .
,. \ l ir•" ' ('. .. .. ri11. JJ,11.,11,1 111,lun/"1.. ,· d. ,I, • l'. 1 ţ;·1 , I'• :f:IJ. 4 Jt,id,·111. p. f:.!:L
I 1,, 111 _ /. lu/''",., ţul ţ,Z,·i.1 Jloldt11•,·,. 1·d. de faţ.-,. pp. GG-Gi . 1/,idcm. J• . J 'J ', .
I I,, ,1,.,,,
I I '. :j,:. r. l !,id,·111.
t/,lfl ,•111 . 1•11, 1;G-C7. .\I. c:" .. 1 i11, 1 ·,,,,,i 11 110/tJ11ii . ,·d ,J,. f.1~ :1, 11'· :.n ..'. - -~u::
1,1,·III. /-'11,•Jll '' ,,,,/ou,i. ,,,I. dt· l'aţ:·,. I•·':!:!:! . tl ld1•J U, ,,,,,.,,,,, 1111/111,,i, I' · :!-.:::.

J4 15
 devine atotputernică, secătuieşte forţele economice ale ţării, cînd iobăgia duce
poporul la ruină. Din destrămarea socială şi ccont'mică derivă neîncrederea celor
clarvăzători şi atitudinea descurajată în faţa viitorului spre care îşi îndreaptă
totuşi vagi nă<lejdi de mai bine: .,Puternicul Dumnezeu ... iubite cetitoriule, să-ţi
dăruiască, după aceste cumplite vremi anilor'. noştri, cînduva şi mai slobode veacuri,
tntru care, pe lingă alte trebi, să aibi vreme şi cu cetitul cărţilor" .1
Am spus că Miron Costin se ri<lică deasupra mentalităţii medii a clasei boie-
reşti din vremea lui prin tlragostca sa faţă de ţară. De asemenea o notă de progres,
care-l deosebeşte de boierimea cc colabora cu turcii, este lupta sa, prin scris,
împotriva <lomin:q.i,•i otomane, care sugruma ţara, chiar dacă această luptă o înţe­

r-;. .
legea mai nlcs cu sprijiuu! polonilor .....
Alături d~...accst~c !n~rite al~ cro~icarul~i _pqtem. aşl'_1.a §! lămurirea or1g1-
nilor poporului roman, ş1 consecmţa 1dcolog1ca a acestei cercetări: afirmru:ea
originii comune a rominilor împ.ikţiţi sub ~<liîerite stăpîniri politic~. ca o co,n-
etatare ştiinţifică şi ca o idee ce urma să-ş• faca drum în viitor, în alte couclif.ii
economico-sociale, prin coala Ardeleană.
Grigore reche presimţise numai 1mp tanţa faptului că „de la Rlm ne tragem",
el nu vedea poporul romîn ca un popor romanic, ci ca o amestecătură ~ nea•
muri.2 Cronicarii romîni, dinainte de Miron Costin, atît munteni cît şi moldoveni,
cei care scriu slavoneşte şi cei care scriu romîneşte, alcătuiseră letopiseţe ale sta-
telor feudale Moldova sau Ţara Romînească, nu ale romîniior. Cel ·dintti"isîoric
romîn care scrie o carte des re istoria omînilor este Miro ostin t~,!)_!~a.mul _!
moldovenilor şi î ce e două scrieri în limba polonă: Cronica polonă şi Poema
polonă. Fireşte că această lărgire a orizontului istoric coincide cu lărgirea
orizontului politic, care depăşeşte la Miron Costin graniţele statului f ~
Moldova, fără însă a genera de pe acum idtffla unitaţu poht1ce (deosehită-·de ideea
originii comune), idee care nu apare decît în orînduirea capitalistă.
Poporul romîn se trage din romani, aceasta este descoperirea lui Miron Costin.
Aceasta înseamnă, gîndeşte cronicarul, că strămoşii noştri au fost stăpînii lumii,
cei mai puternici oşteni din istoria universală: ,,Şi acum fiecare să privească o astfel
de putere! Veacurile de acum IUl au una asemănătoare ... De ce se mai minunează.cineva
de ră:boaiele purtate de t1lrci".:J „Caută-te dară acum, cetitoriule - strigă Miron
Costin rornînilor - ca într-o oglindă şi te p1·iveşte de unde eşti."' Fireşte că, dupii
Miron Costin, romanii, care au cunoscut o putere politică atît de mare, au lăsat
ceva din firea lor urmaşilor: ,,1'otuşi (romînii) nu s-au sălbăticit cu totul, din cauza
semint.ei cPlei bune .o;emănate mai înti.i în acest popor, căci natura cea dintî.i a lucrurilor
nu pi;re, ci dimpotrivă se păstrează veşnic, măcar în parte". 5
Toţi învăţaţii, umaniştii, elevii iezuiţilor din ţările catolice şi apusene se închi-
nau în faţa romanilor şi a civilizaţiei lor. Învăţămîntul vremii cultiva clasicismul,
în special clasicismul latin. Şi i:it:i că un romîn, elev al şcolilor latine de pes_te
graniţă, descoperă originea latină a poporului nost~-~:. !ireşte că această descoperire
~· .: . .• : ' ~..... iZ"'·•' - •.
.•.. -.~ .. ·.·. ·_.:_/~~.:,''·...; -- :
.. •.;,.:·.·.~'-:~.. ......,...'- .........
:·.··:~;·~_~•
J<lem, D,, 11Mm1tl moldul'enilur, cd. de faţă, p. 244.
_

1 .
2 Gi·igorc Cl'<•che, Ll'lopiseţul ţifrîi Mnldo, 1,•i, c•d. P. P. Panaitescu, Buc., Zdpi~- dat de Miron Costin .cu ri'lmeJa Jui .. · · ··
11
F..~.P.L.A., 1!15~, P· G1. _ • de vn ale ri'lposatului sc'lu frate Iancu arma ca n a. Pentru O d,mh•
3 Mirou Costin , Poema polona, ed. de faţa, I'· 224.
şut din 8 august 1679.
4 Idem De nrnm11l moldovenilor, cd. de faţ.ă, p. 247.
f> I <lem: Poema polonii, p. 227. Biblioteca Acc1derni"i R P
Dol!. nr. LXXU/sc, • ,ll.

16
... ·JJJJi
 nu putea s,, nu a il.,,1 Î11 mintea lui ~liron Costin consccin t c poLticc. ~ lăruinţa cu es te
care el vrea s,, ,l o ,·c,k:i,,•:, pol o ni lo r o ri g inea rom:111,, a rcHninilo 1·. k;;a t,, de spcran- arri
\Cle pc c:irc ~i ·Ic ,,un ea în ; .,!,·arc a \;"irii sa le de cf,trc p l)]uni Jc su b jug ul turcesc, Ir-o
indic:. i,i1~11\ia .- 11 cai,. a scris aceste cf,rţi: pcnt r11 ::, J o ,·cd i polon i lor - ţ i apuseni- ·şu -

lo r în genera l - c,, se c1J\· inc ca poporul r om în s,, fie ajutat s,, iasf, de su b rol.,ia 1zie
turcc a scf,; c,i nu se ,•1J\·i11,· .:a urm aşu l civilizaţie i romane , :d l111pc ri11lui Hom:in
~:l r:11uin;l su b barbaria turc_c_:1 sc[t; ..:t~ ,·c i cc se închin:, :1n1i 1d ir i i c ia s icişn1u lu i s int isrn
datori ~.-l ~prij inc pc urin:1ş11 ron1:intlor. 1ic• i
O const_'ciuţ:l ;1 Jrscu pcri~ t inii ro1uoo" o pop ar;.ullli_nos tr u 1 i111.m}rt.i.Lc.li..n--- - I \.'.L'
pu11ct Je ,·cdcr e J"llitic în mai 111ultc \firi, este [irc~ tc u11 i t.atca întrc!!11 l11i p oeo r Jiu l
~ n , pc care i\liro11 Cos tin o su bli11i :iz,,, pes t e Jcoscl., i rilc J e s t:,pinirc J'Oli ti c,,.
~
De s pre r l) minii transihf1ncni spune : .,Şi pin<i a:i ci si11l 11111/t 111ni 11 11111,•roş i ca 1111;:urii,
nt.[\
i11crp î11cl din Dacica sirbilor te111işorr11i, peste tot i\lurcşul , i11 Ilcr/•·3, i n _iund Bril,:ra- on1,
,/11l11i .. . i11 Tara Olt11l11i şi i11 lut 1'1ara11111rcşul". 1 El,-cric ca ,.s,iscoţ l11111ii la ,·,·dcrc 1ll'C
fcl I 11r<111111l11i, di11 cc i:1•or şi s ,•111 i11(ic si11L:i ltiwilorii ţ,,rii noas tre, 1Uoldovci şi , de
Tc!rii 1'11111lc11 cşli şi romi11ii di 11 ţ,irilc 1111;:11ri·şti,
11
c11111 s-au pomeni t mai sus, c<i to(i ua )C" •

ucn. 111.şi ndal,i disclilcc<iţi s înl ti'' _:; 1cn-

.\ l ir"" Cnsl in es lc as Lfc l, în ceea cc pri,·c~ tc ideea u n it ,,ţi i poporului nostr u, t că
11n precurso r al l u i Dimitrie Cantemir. _'li(. lllU

iTI~~
Dt1P'' cum am mai spus, în ,-remc:1 lui. !ll irnn Co~ l in nu pulea trag-e co1:-
s••ci11ţ:i p <, l iLică a unităţii d e origine a r011tinilor, unirea intr-11n st:it naţi ona l , şi
i Jcc care ap;irc abia în orin<luirea capita Ji ;L,t. Se vcJc bine <li n le t opiseţu l si'tu că
I
i ....
• I ••
' .· .. 1pe-
ci ,c ridic:"> p in,, la necast,, id ee po litică, de ,lltfe l de 11 cconccput in condiţ i ile 1dui
:·. Latu lui f c J ~ I. Este ca rnctcris tică observaţi:1 lui Mi ron Cos tin des pre p roiccl u l
1111
11 ale
turc ilor de a pune p c ,·:,s ile Lupu pr in ci p e al Tr:n,s ih·a nic i, ,,rnre lucru 1111 ş lill
wm ,- J,i p t t hi pc11lm lci;e" . 3 Adie:, nu şti:, c11111 :1 1· fi putut s t~pîni un p ri n-
11 11 11 erii,
cipe ni-L nd x (lege , în sen$ de reli g ie), romin , Tr~ns ih·a nia, d e ,·, c mc cc nobilimea
1tru
acr_;l~ i t,,ri e ra cah·in,, ş i catolic,,. Tr:rnsih·a n ia, in ca r<· 111:ij o1·i t.alca popu la ţie i r1·a
0
ma-
rominc,;, .._-,, r,1111in e pentru Miron Costin ţarn clase i s t:q, iniloare s trt,in e. Aceeaşi
usu-
atitudine :He cron icaru l cind se referă l a cuce r ir ea Trans ilvaniei ele cf,tre i\lihai
mai
\'iLeaz 1: ,..·\şra şi .\fii,,,i vodă, vl"ind,i ui hir cra i la 1wţ;11 ri, n11 11ierd11lll şi domniia
O

11 pie-
Trirîi 1'1 11/,•nc.~ti" .' Deci faptu l cuceri rii Transi h·ani c i de c,,1re un domn r omîn
r1nil
n u rcl ,i ,· al:i p,• 11· u ~li ron Cos tin cu tendinţa d e :1 s ta bi l i unitatea politic,, a r o-
11

11 1na-
mîni lor, ci ~u încercarea de a f i cra i ungur ilor, mai bine zi s al cla se i feuda le ca re
·egi,
~tă p i nc;i pc r omin i. ,une
:"-<,i n e pu,c:o aştept a ca un scriitor moldovean di n orinduirca feuda lă sr1 aibă
l aza
:d t fc l J ,: concepţ i i po litice. Totuşi, un progres faţă <le nemea l ui reprezintă fării
111

?, o
îndoia 1;, accas t, d escop erire ş i .ina liza rc a or : gini i roman e·, comun,-. tuturo r r omi-
1
J " i 101·.p ,.,.,., î n I umin:, a „ r1 g1n11 romane a re mini lor d e c,, trc J\liro n Cost in zis
1111 1
'\ impun e ccr~ctar,•a i11il11cnţ ci um aniste în ope ra l ui. TI al
M iron Costin şi um an ismul. Unrnnismul R~naştcr ii se c:1ractcrizcazf, prin lauda erii,
rom;inilor ş i a is toric i lor şi prin preţuirea ~i imit area cl:is icis m u lui. Putem uar e ,
baza
p irit
1 / l,itl,•111, I'. ~::.0 .
1,1 ,., ,. }Ir• 11,•11111 11/ ,,,o/d,,,•,•nilor, eJ. de fop, p. '.!l, ·J.
1o1 ~rn: L ,•topi.<r /"l [,iiii Moldo•·ei, ed. de faţ;,, p. 178.
4 Jbitll'lll, p-1 '13.

2 - Miron Costin - Opere 17 \9

 in raport cu această caracteristică, să-l considerăm pe Miron Costin umanist romtn
al secolului al XVII-iea? Dar mai înainte se cuvine să răspundem la altă între-
bare: în ce măsură cunoştea Miron Costin clasicismul? Cronicarul nostru are, în
scrierile sale, aspectul exterior al scriitorului umanist din epoca tîrzie, adică stilul
l terii şi oamenii·z Renaşterii, pe .care-i .caracterizează
. . . ,,oameu,• ,sc11s,ţ1.
ai;tfel.
.toate neamuri e ... cu mare omenie, s11pf1r1, pentru ac-eia le -teu
(Italia) ieste acum scaunul şi cuibul ,, tuc1t,i d,iscciliia 8 i ., .,~.
·A l ·
•vrdmc la greci . tuna, acum Pado1•a în Jtnliia ' si . de
•

) 'wa "tura cum era int

alt
.. .. peste
~· - (!enti·t onr• 4c- • ţ -
··· · e,a ara
e iscusite ŞI trufaşă n t r-o
• . . '
încărcat cu reminiscenţe dm m1tolog1a antică: ,,:eifele depărtăte dm Hehcon şt cite ,guri ." 1 „Iscusitele şi• trufaşele (frumoasl') mt'.der1iuguri" ( ) . ieş erşu-
ctntărtfe-·sî-nt··îrrjfirul-Helespontului, precum ş, Aretuzele şi Pieridele, fecioarele din la artele Renaşterii. · ~ • arte 'eSle e,·llll'nt o aluzie
părtile Siciliei şi n-afi lipsit nici voi, Diana din Asiria" •1 Adresîndu-se Nilului îl in-
nu Fireşte f' că gradul • în care
. . Miron Costin a fost s:u • 1 nu m · îl uentnt de ci .· ·
tre:~Lă de ce „ te lau:i cu pro tec fia Cererei? "
2

r Fraza lui, în special în ultima scriere, De neamul moldovenilor, este influenţată

t._, de topica latină (predicatul 1n sfârşit): "Să înceapă osteneala aceasta, după atîta veci
ero .
mus
poate 1 apreciat
n1carulu1
•
pentru
numai prm analiza stilului s·
patria Rl'nai-lc>rii
, I
.-i •
în .• 1
_1 • • • •
.• 1 cruu1t1c>1 in "111c sn
• • •
•

1li imu l"lllt 1 '-1' 1·11,·. 11 . - 1·1 ·

•

• u a
. a!-1c1srn
. .
~1111pal1e1
·I· ~ră cultura lui clasică a influcntat ..,.. 1. ' · . " • ,, .. ;i .1111 în el'
/ de la di~<:călecatul f<irîlor cel dint,ii de Traian, împăratul Rîmului, cu citeva sute de t. ,1s1c· .
• 1smulu1 n-a fost pentru .Miron Co!:tin
. ~•nt 1rca sa co11,•1•1 I 11·1
• : · '• c ~a l'. ~tu,liul
I ,
-c1as1ce, _ · un scop sine Dac··, ce • 1 1•
u ntraş asemănările dintre un J
ID
1 1 ani peste mie trecute, să sparie gîndu_l" •
3
~I • • • • rcc>l III• un bile
I.. Deşi Miron Costin se referă adeseori la istoria antică, se pare că nu cunoştea anume
·t
. .
noţiuni abstracte şi cuvintele eii-;e--.:_d
e e cuvinte latine corn
puse, care reprezintă
direct, în original, decît pe Plutarh din care citează, traducînd, în letopiseţ, şi .a~ ro 1og
. b , geometria, theologia2 cu atit ma·1
, ca e pilda· ph j
1 f .
I·
l osop un, astronom,
pe un istoric al Romei din ale cărui scrieri extrage, fără să menţioneze sursa, po- )1111 a rornt ă • ' mu t a ost atras d •
. d n ş1 cea latină, asemănare pe c . e ascmanarca între
-cunnte e ori . are o exemplifică d" d
vestirile despre începuturile romanilor din De neamul moldovenilor'. Versurile lui gine 1ntină din vocabularul ro • d ID o 1u11gă listă de
Ovidiu despre cucerirea Misiei de către Flaccus nu sînt citate direct din opera D e remarcat că I mmesc, espr1rtite în " .
ţiunca d' ·i _ntre etimologiile stabilite de croni f'. _,.n~1mc ş1 „Yerbe".
poetului latin, ci după lucrarea sasului Toppeltin de Mediaş, Origines et occasus Trans- . •: rn_ t abeneşte", ca bacia-budza ca car 1gureaz.1 ş1 citcva cumen-
sylvanorum, Lyon, 1667 .s Celelalte numeroa-se aluzii, cito.tele, rezumatele din istoria .Miron Cosim avea . , za-casa, rubero-rosu ce
.nita ten I • noţiunea de limbi roman. . - -; , ea cc arată că
şi mitologia antică par a fi culese din manualele de studiu ale limbilor latină o1: 1ce ş1 ca era conştil'nt Je comu
şi elină şi din compendii pentru uzul şcolilor iezuite. Cunoştrntele de i t .
Totuşi, faptul că Miron Costin traduce cele patru versuri ale lui Ovidiu în stu d'iu l I'1mh11 .: latine l-au s orie c antică , dobî . n d'ite în şcolile iezuite di p . .
ritmul original, dar cu rimă adausă de traducător, este o dovadă certă de cunoa- rei sale, corespunzătoare ond_us ~e l\hron Costin la cca mai . u __ olonia, ş1
ştere a Jimbii latine, deşi traducerea, pentru necesităţile formei, este foarte liberă
şi în parte inexactă:
X feudal ideea or1·..,.· .. l _tendinţei de dezYoltare eco
t t-11111 at1n Î
.statelor romiul•!:LÎ fc d 1 ea ntregului popor romin p t
• ~ u a r..
• - "_nlc;?roasa iclcl'" opl'·
nom1ca Şl pol't' -
. I ica a statului
, es e graniţele politice ale
Smt
. ? toate acestea s f' .
u ic1ente ca să .
}
-umnrust Cronicaru] mold socotim pe Miron C C
„Prar/uil /iis, Graecine, locis modo Flaccus, et illo
-că. prin conc~pţiile .. ovean nu putea fi umanist din d o~- in o1~ al Renaşterii,
Ripa fcrox Jstri sub duce tuta /ttil
1-I ic tcmuit Mysas gentes in pace I ideii;
l
/i l . I
.
,~ n1şt?i prin ideile
s· I
,1cc1,1unrep
1or reprezentau b
rezentnnt al clasei boic
L .
oua motive·· t··
.
reşt1, feudale
· 1n 11 pentru
• d
. u1. n al doilea r· d urg ezia din oraşele b - , pe cm urna~
1-I ic arcu f isos, terruit ense Getas." \.._ . m , epoca urna · og-atc ale Itar · · t
-ex,sta umanism cont f n1smu 1ui trecuse. ·10 se ~ I I ici ş1 ."\.pusu-
l' , rare orma . f , co u al XVII 1
< icau în Apus libertat <l ~1 ormarea statelor absol t. - ea nu mai
,.Ghieţii ţinea într-o vreme, acum Flncus ţine -decadentă a uman· cla. c gîndire. In veacul al XVII lu istc centralizate împie-
Ripa scump-a Dunării, el singur cu sine. 1smu u1 şcoala . . - ea se dczv lt
!el au ţinut .Misiia în pace cu credinţa,
-rea către studiul antichită i' . iezuită, care păstrase din . o ase o formă
-se adresa nobilimii ţ I clasice. Această nouă şco 1:- umanism doar înclina-
Pre ghieţi au scos de aicea, el cu biruinţn."
6

.astfel, în faza tîrzie'aefra drepl~ezentanta unui umanisma fa, adcu,m sprijinită de regi,
l 'b eu a 1sm I · • eu a d :-
pe l . ertatea spiritului criti • u u1 ş1, spre deosebire de u ' ~ca se poate spune
Pe lingă aceste indicaţii privind cultura lui clasicr1, l\liron Costin, d~şi nu fu- l'eacţ1une feudală . c.' ansemna o încătu . mamsm, care se baza
sese niciodată în Italia, şlia, din cărţi sau din auzite, ce reprezenta Itaha Renaş- -u·
JU.1ron Costin, elev al
Şl monarhică.
.. .
· şare a lihertătii de
.
• d'
gin ire, o
-0ultura clasică, prin ris şcolu iezuite, a cunoscut um .
secolului al XVII-! p _ma acestei şcoli. Nici nu anismul, sau mai bine zis
Mi~on Costin, Poema polone,, ec.l. <le faţă, p. 220. d ea ş1 un b . • se putea allf 1
e esenţă orăşenească
1 „
Ibidem, p. 231. oier, pe cmd umanis 1 _c ' el fund un om al
3 M. Costin, De neamul moldovenilor, ed. de fată, p. 241.
-s • l , nu a putut mu propr1 .
oc1a ă. De aci, în oarec u-z1s al Renaşterii
w
- pulrunde în t.1ril
are masu :- I •
4 Ibidem, p. 251. • ra, ,ombasticismul d' p
e noastre
' un J e 1•·a lipsit baza'
5 L. Toppeltin de Medgyes, Ori"ines
0
et occasrts Transsyl"llnorum, ed. a 11-a, - in oema pol - 1·
Viena, 1752, p. 47. 1 Ibidem p '>'-G ona, ipsa de spirit
8 M. Costin, De neamul moldovenilor, ed. de faţă, p. 24S. Textul latin citat I 'I • • -'t
ni. Costin, Poe"ma
după Toppeltin. polonă, ed d f
• (' aţă, p. 21S.

18
19
li critic în domeniul religios, unde Miron Costin se arată a fi un ortodox tradiţiona•
interne, aflate din tradiţia orală, fapt pc care :\Iiron Costin il subliniază adesea:

-
Jist, păstrarea atitudinii feudale în gindirea lui politică. 1
Această constatare nu trebuie însă să ne facă să subestimăm elementele um.;~ ,.cit am plltutii a înţelege den boieri bătririi den d=ilele lor·· 1 , ,.ţin minte oamenii bă­
· te din gîndirea lui Miron Costin. Deşi, după cum am arătat, gîndirea . Jur. trini":, ,,aceste am inţăles de la boieri bălrini de sfat,, pre acele vremi" 3 etc.
n1s Deşi nu-i numeşte, este limpede că cei ce i-au dat informaţii aşa de exacte sînt
este feuJală, totuşi. ceea ce-l deosebeşte de scriitorii şi gînditorii dinaintea lui ~•
din vremea lui, elcmenl ul nou, este i11rluenţa clasicismului, nu numai asupra forme•~ în primul rind fraţii Toma şi Iord!'che Cantac~i~e lingă care şi-a făcut ucenicia

- ci si asupra ;concepţiei !-ale istorice. Or1cît de timide ar fi aceste e)emen! e noi
în :pcra lui j\liron Costin, ele repr_e~i~tă u~ început n~a! de _preţ pentru istoria
culturii no:1!-lr<' clecit păstrarea trad1ţ1e1 medievale cro111careşt1,
l\firoo Costin ca istoric. Pentru istoricii de azi Letopisrful fării J\foldovei al lui
Miron Costin este deosebit de pr<·t iM. Ureche scrisese Jcsprc o perioadă din istoria
11111 ;Iol<lovei (135~-1595)_ cu care nu fus~sc c,ontcmporan, reproducînd informaţii ~iu
.. ,·uan· iuli•rt1ti !:-Î 1•xl1•r111•, Jll' care i11 marc pa1·11• J,. ctmoa-:tem şi le folo!;im, 1:1r
iz •carii epocii de Jupă 16f,1 (dată la care se termină letopiseţul lui Miron Costi11),
cron,• --=;:::-
de boier. De asemenea în familia soţiei sale, Ileana Mo,·ilă, fiica pretendentului
Ioan voilr1, nepoata Jui Simion Movilă, a putut afla multe despre epoca domniei
)Iovileşt ilor.
Dar cdt.• mai preţioase ştiri sint fireşte acelea cc constituie înseşi memoriile
lui :\liron Co!-lin care încep cu domnia lui Vasile Lupu: ,.Aşea şi noao, iubite ceti-
toriull', cu mul/ii. mai pre lesne (este) a ne scriede aceste vremi, în care mai la toate
ne-am prilr.jit singuri .•• "' Adesea cronicarul Yo1·heştc cu discreţie despre rolul
!;;"iu personal în întimplările po\'cstite, dar peste tot simţim prezenţa reală a mnr-
torului ocular.

III Neculce, Letopiseţul anoni_m racov~ţJan etc. ~e pu~ Ja î_ndc_minf1 iz~oare ~a-,
Jele ale istorici Mol1lovc1 Je dupa 1661. Deci cronica 1111 Maron Costm rămwe
ra ica mărturie - de neînlocuit ca izvor intern - a istoriei :Moldovei din perioada j
u~ r- -16G1. Cronica Jui Miron Costin este singura cronică în care c descrisă epoca
în redactarea lucrărilor sale Miron Costin do'vcdeşte scrupulozitatea unui
aJe,·ărat om de ştiinţă. Poema polonă, de pildă, ni s-a păstrat în două versiuni,
datorite aminclouă autorului; din compararea celor două versiuni se observă că
autorul a revizuit textul celei clintii, corcctind vers cu vers, modificind rima,
1 -' 9-' ' 'J e care au marcat d eca• d erca statu l u1.
--- nici. lui Vasile Lupu şa· a l uptc l or cn·1 m:isura, schimbincl anume neologisme, anume expresii pe care Jc-a considerat
do~al al Moldovei în a doua jumătate a secolului al XVll-lca. Cu excepţia cîtorva nC'potrivite. În Jclopiseţ, cronicarul constată cu durere că o informaţie fusese
0111 isă <le la locul său, ,.ce a1121t era trecut rîndul la i:vodul cel curat" • deci la copia
6
~c~ormntii Juat.c din cronicile polone (în special Piasccki 2 ) cronica lui Miron Costin
111
corectată a textului, scrisă de autor, căci ,.scriitori carii i=:"odescu (copiază) puiini
,.,.t C Ull 'Yeritahil memorial, in care la inc-••put !H' pon·s!<·!-C fapll' ,il'lat1· de la i11aii1-
.. <li'rect.i apoi numai evenimente la care cronicarul a fost martor ocular şi, s,i află, iară tipar nu-i". 6
LaŞJJ • ' •
. ru cele m:ii multe, un martor unic. Cu toate acestea letopiseţul nu este scutit de greşeli, mai ales în partea de la
pcnt llincinţ.eles că acele cap1to · l e d'm 1ucrarr • ·1 e Im. 1\1'1ron Costrn . •rn care se tra• început; astfel nu mai puţin de doi domni ai Moldovei amintiţi ip cronică, Ştefan
ă despre originea poporului romîn nu mai pot fi considerate azi ca izvoare Radu şi Bogdan Movilă, n-au domnit în realitate niciodată în această ţară. 7 Unele
teaz
. . Fiind însă prime· Je rrn • d uri. scrise
. d e un romrn • cu scopu 1 d e a cerce t a fapte sint greşit aşezate cronologic: lupta de la Cluj intre turci şi principele Tran-
istorice.
· . . ile poporului nostru, ele reprezintă un important moment cultural.__ ~ silYanici Gheori;rh<' II Rakoczy (~2 mai 1 G60} este trecută după in,·azia pretenden-
or1g111 Ca "i cronica Ju1. Urce h c, ş1. cronica . Ju1• 111·
i, 1ron
C ostrn
. este o cr_onica
. - b 01ereas-
. tului Constanti;1 Şlirban i_n l\foldova (ianuarie-februarie 1~1). 8
• . d;pendentă de oficialitate, spre deosebire de cro!aicile slavone din seco- în ce priveşte atitudinea autorului faţă de materialul istoric folosit şi prelu-
c~/e :~ X v-X,Vl-J~a, care c~~~onici_ ~ficialc ale curţii dom~~şti. M~ro~ ~?stin crat. cu aJte cuvinte atitudinea faţă de istoric, el declară că doreşte să fie obiec-
j(; . .- trad itin istoriograf1c1 bo1ercşt1 m epoca de atotputernicie a bo1er1m11. tiv: ,,că nemicii nu strică crrdiu(a aşe celora ce scriu letopise(ele ca făţăriia, cîndu
cont1nll,I . .. . C . . . . r·. 1·
. · d cronicar al curţu, Miron ostm nu dispunea de informaţie o 1cia !1• vrghe voia unuie şi cobonr,, lucrul cu liula altuia''. 0 Astfel, declară că este silit să
~N c f 11n • • l
tea toate secretele de stat.,Totuşi situaţia sa de înalt dregător ş1 mal a es recunoască merite mai mari in război lui Vasile Lupu, ,.de la carele multă urgiie
nu cunoş f. b' . f p,irinţii noştri au pe.trecut", dcdl lui Gheorghe Ştefan, ,.de la carele multă milă am
• ·1 ale îi îngăduiau să 1e ine 1n ormat.
reJatll · .e s Costin nu lucrează ca un comp1·1 ator, ci. ca un 1stor1c. . . El nu repro- avut" .10 Tot ca o dovadă de obiectb·itate isloricr1 putem socoti lauda adusă lui
1\'.1iron ele (Piasccki), ci Je prelucreazr1, toprndu- . Je în stilu · D a t e1e
• 1 său propriu.
Matei Basarab, duşmanul moldovenilor, pe care însă ,.[Jo{i să-l asameni cu mari
d e 1zvoar
uc lui după stilul nou în izvoarele sale sînt transformate în datele calen-
caleD<l~rdu • stilul vechi folosit în ţară. Informaţiile din izvoarele externe pentru
d aru ]Ul upa . • . ·
. . Ic d,· ciic,ca îu care 1r,i1t'~le autorul !;JOt împletite cu alte m ormaţu,
' f „ I ~lir1111 C11:c:li11. Lf'luJ1Î.~1•{1,/ {1i1îi .l/11/d,ll't•Î, p. n::..
p<•rÎ on da c1inn in. , 2 1/,id,·m, J'. J JO.
3 J bid, 111, l'· '1 Hl.
0

,:__ l· · ( Jn jurul 11n11i po,·m ol l11i J/fron Costin, in Re"ista istorică, 4 J bid,•111, I'. 14~.

lT. GostI~~s· I , 14G-1'•!ll, J"t'Î('rindu-sc la Poe.ma polonă, vorbe!te de rela- s Jbidrm, I'· 165.
x:xXI, Bt!C., C 1•,.•r)rCII cure11111l iezuit, p1.· cnre îusă ii numeşt.e ubaroc ,termen cc /Md,•111, l'P· 165-1fi6.
- .. luiM1rou os . I bid,•111„ l'I' · 43, 62-G'i.
tJJle • l 5 nrl Plor plasl ICl', • • 164S
~e aplică m,~ 1 n ek.' CI11·oniron geslorum in Europa si11gularrum, Cracovia, 8
1/,idnn, l'P· ·)%, :!00.
2 p, Fwscc 1, 9 11,i,hm, p. 157.
a Jl-n}. 10 I bid1•111.
,.
/

___ .,,.,·
/
2'1
~.- ; .•·
.... 1
~ /
r

oşteni a lumii" 1 • Totuşi, Miron Costin, după cum am remarcat şi mai sus, nu se- d ecît curteanul (prin care se intelerre r'ize„ul \Ic ma 1· t· . · ) •
• • • o • ~ • irzm , şi curteanul decit
poate ridica deasupra concepţiilor clasei sociale din care face parte, deasupra ţiirauu) ( aJicu omul neHber, dependent de un stăpîn).• In alta· parte • •·
concepţiilor epocii sale. El nu este şi nu putea · fi un scriitor desprins de mediu 1
social şi de vremea sa. Însă dorinţa sa de a îi obiectiv, dorinţă pe care antecesorul
M' C · d" · a cronicu
iron ost1n 11 1strnge, după funcţiuni, pe boieri, pc slujitori (adică militari), ~i
pe ,,pernenteau , cel ce se ocupă „de hrana pămîntului" .:i Cronica arată- · t f ,._
său Ureche nu o manifestase, ci, dimpotrivă, modificase textul izvoarelor pentl'U d t •• ( • ··1
e cur enll razeş11 care „de nevoie au ră~tiritii. (s-au î1ulcp'irtat) de l ·
1n <'res aţa
·l
a schimba sensul faptelor 2 , este indiciul unei poziţii noi, ştiinţifice, în faţa istoriei. satu boicrescii o,-i la t d ... . • • a ocuia sa, 9r1 a
.. , sa omnesctt , pe care :i\hron Barnovschi i-a adus [a b l l ( b
Dar nu numai această tendinţă spre oliicctivitate este nouă în metoda ştule) sale'' · J J b ·· . . . 1• res e e o -
• şi e so oz11 date 11sil1ştilor (sale fără locuitori) pc "ndesa- p• , .. •" 3
de lucru a lui Miron Costin, ci şi criteriile după care selectează faptele şi le
C . .
D ar pc lîun-" 1· t .
oa n eresu 1 pentru istoria socialii, existent în cronica l • 1\1"
• .. .,s usa •
acordă semnificaţie istoricr1. Pentru un istoric feudal semnificative sînt războaiele, ostrn :,-1 rezultat, fireşte, din atentia acordată de aut • u1 iron
faptele de arme individuale ale cavalerilor, eroismul. Desigur că şi Miron Costin. remarcat şi interesu] faţă de istori~ en l" J. ; or acestor probleme, este de
ca mare boier, se interesează foarte mult de asemenea fapte, dar în vremea lui vecine. Ureche inclusese în cron· g î era a, a_ lC,l de faptele petrecute în tările
ica sa c teva capitole de sine st - t • t . .
boierimea devenise, cum am spus, o boierime mai ales de agricultori, de exploa- care descria, fără legătură cu . d" . . a a oare, capitole în
. evenimente 1e in istoi-rn :'.\Iold . - ·1 .
tatori ai bunurilor produse de pămînt şi de munca ţăranilor. De aceea, pe lîng:ă vccrne: Imperiul Otoman p 0 1 • T . . • · ovei, ţari e ş1 popoarele
' onia, rans1lva111n tăt · · l\J" •
războaie, pe el îl interesează şi nlucruri de casă", pe care nu le găseşte în letopiseţele cedează în acest fel. el soc 0 at f t d . . • aru. 1ron Costin m1 pro-
• ' 1
e ap e e e 1stor1e general" ] d • .
,>tl'îiine.3 Aceste „lucruri de casă", care dau înfăţişarea internă a ţării, se tntîlnesc în 1
Ş ca un cadru al ei deci led . • a cgate e istoria Moldovei
/ mare ·număr în toate paginile istoriei lui Miron Costin ca de pildă: felul cum jude- să să ştie că această' 'ară fi' d:scr1~ u~p~eună _şi legate de faptele inteme. ,.Şi aceia
• r m u ma, mica - zice Mi C st . .
ca la divan Radu Mihnea, cum vorbea cu boierii, cum se îmbrăcau aprozii în vre- gum drn sine, făr,i adunare şi
•
t
ames ec cu alte (ari n
• . ron ° f• 1„
rn - mce un lucru sin-
mea lui', despre curţile domneşti de la Hirlău6 şi de la Iaşi 11 , despre reforma făcută 1ctopiseţul lui .Miron numeroase t • . d ~ -au acu • ' De aceea gi'isim în
de Barnovschi vodă în favoarea curtenilor şi a sloboziilor1 şi multe altele de acest Ot p ş iri espre evenimen le d. t. ·1
oman, oJonia, Ţara Romînească. . d' • . . in ,ar1 e vecine: Imperiul
fel. Este caracteristic pentru vremea aceea, în care boierimea făcea negoţ cu Rusia moscovită ştiri pe c . ş1 rn ţari mai depărtate, în specia] despre
grîne şi vite. interesul pe care-l acordă cronica lui Miron Costin stării economice, . • b . , are cromcarul le leagă d .
ş1 raz oa1elc lui Mihai Viteaz l l t I •• c evenimentele interne. Domnia
în special negoţului: o domnie fer~cită este aceea în care negoţul este liber şi l l u , up e e cu turcu şi .
un oe arg în cr<'nică şi const·t . . . cucerirea Transilvaniei ocupă
recolta îmbelşugată. Vremile lui Vasile Lupu au fost ,.fericite fării", pentru că . l . l u1e un interesant l d . .
ma u1 Matei Basarab& răscoal . . zvor e informaţie istorică. Dom-
atunci se făcea un mare negoţ cu Polonia, se vindeau boi şi miere şi se aducea , • • a se1men11or î Ţ R
e, cnimente consemnate în cronică p . n ara ommeascăG şi multe alte
4

aur şi argint.a „Domniia lui Ştefan vodă (Gheorghe) au fostu cu mare bivşug ţării Tr ·1 . . r1vesc tara de di l d
ans1 vame1 cronicarul moldovean t : neo o e Milcov. Din istoria
la toti anii domniei sale, •.• în pîine, în vin, în stupi, mare roadă în toate." 9 tr • t ş · no eaza date inte
Înteresul pe care îl acordă cronicarul faptelor economice î1 face să dea o mai
mare atenţie decît predecesorii săi răscoalelor ţărăneşti, fie ale ţăranilor vecini,
on m re tefan Bethlen şi Gheorghe I R k
tele _cu turc~i. în vremea lui Gheorghe II
preţioase ştmle despre soliile la p tă (
~::zy7' resante despre luptele pentru
~poi, foarte_ pe }arg, despre lup-
oczy. Pentru istoria Poloniei sînt
fie ale tăranilor liberi cu pămînt în devălmăşie (răzeşi), ca de piJdă răscoala ţără­ Zhar~zD). . oar cu anecdotele despre solul Cristofor de
nească ~are a însoţit pe cea boierească împotriva lui Alexandru Iliaş Ia 1633 {ulară . . el m:u ]uug excurs istoric este închin .
mai nu era în puterea boierilor a-i opri< pe ţărani> pornită grosimea" 10 ), răscoala ~r1gmea lor rusească, despre formarea lor .:t cazacilor: Miron Costin scrie despre
orheienilor răzeşi împotriva lui Gaspar Graţiani 11 , a ciangăilor de la ocne în vre- mdepe?_denţă, despre marele război de d"ez:~~e, despre luptele cu polonii pentru
mea lui Gheorghe Ştefan. 1= !ormaţ1~Je provin de la un martor ocular a o• ir~ sub Bogdan Hmilniţchi. In-
Cronicarul distinge coexistenţa a trei categorii sociale în Moldova: boierii, :U Ucr~1~a în vremea răscoalei căzăceşti şi ~:~ enui:ientelor: Miron Costin se afla
curtenii şi ţăranii. Mai de cinste 11 la cuvîntu şi la căutătura domnului" este boierul n c;oon_1ca pot forma un izvor de prima mîn" te dm. amănunte)., date de dînsuJ
me. Ş1 alte pasaje din cronică . . a pentru istoria Ucrainei d. .
J · d• privesc istor· a U . . 1n ucea vre-
1 Ibidem, p. 168. u1 intre cazaci şi poloni în 1653.11 . 1 crame1, de pildă dcsc1·ierea războiu-·
2 V. Grigore U1·eche, Letopis<•ţ11l ţ,irîi J/uldOl'ei, cd. P .P. Puuaitescu, 1955, 1
Ibidem, p. 89.
PP· 315-18.
Miron Costin, Lctopise(ul ţ,irîi Molclo11ei, cJ. Je faţă, P· 42.
2
Ibidem, p. 113.
3
, Ibidem, pp. 89-90. J bitlem, p. 9~.
4
s Ibidem, p. 91. Ibidem, p. 130.
5
G Ibidem, p. 119. Ibidem, p. 97.
; Ibidem, pp. 93-94. a I biclem,
7
pp. 169-174.
/ bid,•111, p. 110.
e Jbidrm, p. 120.
s Ibidem, p. 180. e I biclem, pp. 198-200.
10 Ibidem, p. 98. o / bidrm, pp. 86-88.
11 J bidem, p. 67.
JO lbitlem,
11
pp. 123-130.
12 Ibidem, pp. 147-148. J bidem, PP· 166-167.

22
23
L_
 l....l .

dcfiiw~te în fraze I·•1Jlll

. 1ar<' c·
\ăribrămine
1 11 1
A lăsa i 10
• •

aţă bilă.
al 1stor1cului '•apa·r~t
a or al gl' ,irc
· • ,·or •
iterat •·
n,amu I acesta de os _' orie, .• ura """""' rolu I .
.A.t i tudi nea 1u i lli ron Co• t in I
intuieşte lor\ă rc,·olu\ionară
de cazaci •• te i n genera 1 defa ,·ora EI, · · .• .
"ectlllc" unui nean ca_ sem . 1, . teste rn ~
eamadescriilor· · " . . . • 1 nrsrris.cr,
• d mere
1,
'
onren i,stc un /urru . . . ·_ ,.• '" «·st, şa•,i as .
" , ~-· . .marc ocnr;;
11111 ;
palrrolic1
• Iun I
•• rn
zintă că asupriţi orară
ca mare boier, marea populari, pe care o rcpre· m6/,• • dit' scriu .., ,•
I'· . . . vemucr, .• ' Eu • . o cr,e
şi si,npatizează. Timuş
cazacii, se teme ei nr putea interveni ii în ajutorul celor din Mol·
.11not1s111ul lui 'lJ" , or c/a seama d I
dova' deci nu-i De aci porLrctul caricatural al Jui Hmil· - • ,ron Cosi· ' • •
niţchi, ~~ o,·,·ncască
încă
C<'SOrl! ~all i11 i·t .
:. or1orrrafin . Id 111 l'Stc Jc aJi:·a natur·t• <l •
!iul hatmanului Bogdan, ginerele lui Vasile Lupu.• ~p<-rt· cuI o1·În' J•rc:t I·"'.. • . • era t f • t•c1t al lui Un-che P.
D"I''" Hu,ia "'"""'°''' •
c,"c I"' vremea lui Miron Cosi in "" ,c ""i.e · - . • s •" • , «Im M I I
" · El e ce I J' „ d · ; o' o,·c. l\lii-011 Cos t.III t
1ns.i 111.11 L11•1r
'" end" I m li
o' ovean c·11·c
111 •
· r ede-
c·au la ·

lă
cu Ucraina ,1., ,li nr.o ace ,Io Nip"1, sinl in cronica lui Mh·on Cosi in ,lif•·• ilc ~• i,i
lui înt,·•·"· Tot Î- -·-;··" 1 .1.!! - 11-'_tre i~l_oricii romi : ' "' 1 lcudal, •·cdc I _sa

şi ~
ist 01·i«, u nclc i ntm'"' nto, ca 1n ij loci,•ca negus Lor ului de l, uud din Mo \do,· a, I"", -:- . . . o - - ' ~, J'atr,o '""' , . •· --·- . 111 ca,·c cer • ncrur, le
~u•!':! ••lorioas ···1··---~u.c pran scrierile s· J _cclcaza orirriuile
J•ţntru _a_ţa
3

,săi
. . ·"- .. • n _c_uramnlui . -, - . .. - -•-• polone în f . neamu•
,năcar !ăgăJuit
h, chcst iuuca cuceririi ,\,.n,•ulni ,le ca1.acii Jc la Dnu , a Ileie inexacte i1nl'"'il,i\r, ur111,1!,-ilo1· Rom . p . . • 'ccrrnd astfC'I s, 1.····1 ... -... _ oc]u]or st :- ... ·1
! i Jiu 1»1ucl ul ,Ic _.,,,!,,re •. ,ngrafic, p"•cum cr, Mosco,•a ar li I nr· - - ·: ·· - . "!· cnlru o ,cr D · · ·~• .'.I " sa I :. · ·---- r_;,, !.11.' or

şi
ci lor Astr.,h,,nul şişi
Cazanu I, dacă ""' l"'"' i ,:.,.boi hn1,ot1·iva Poloniei.•
cum ,-a lorma l poporul romi
~
s-a fur11wl Impcri•1I R
- I~ , nrn "'" / 1110/do1·c;;i . _., o rea d~ ~u b turci O
n, nr.i t uul' J»<.· i11Jclctc _Io, ,m cnrc cxpJi~;. fe-1 ·1

ăp 1,ască
Ca U,echc ca tn\i c,•onicarii ,•remii, Mimu Cuslin ceedc h1 scopul eduea1iv Onlall :tJ • J , CC St un<l "' U

că ~:iş·· ,lupă
>pro ,1,-oo,bir< ,Ic multi . ' .' ."" csprc Dacia• J1•s r , .• est c I la fia' cum
să ş ă
"I istorici, în specia I pc ntru sl in i tor i, ,.eii \ilo/'i"·!H, nu ,;nrn ru1111ai ,ii I,· ri
I ie cc 011 Iost U i n •·•·inii trecu Le, c,o mai rnu fi 1i , l1ie de tn• ·ii irl IU r,l, c,• i,sle
îud1ipuic • ' 1stor1c1 dl•
şi' ş
Jîusul 1· ·P_ c cucc-rirt•a C'i <le ro .

şi şi
,, m t, . • ' u smt urnrns i .. " . I ' •• ca d c „ ma"'
l,ine
II cc i,•sfc r,l 1 ,; d • c,•-i s,l ,a fcrenml <e va .. ;,na
şi po,,iană, să 1<rmă
/,ic cine: dor,1no,I d,•n /01,tde
,•01ua uice.' După cădc~ca
apr,•cwz,"01·ulul coloniilor·ro~' •" :(' m·)
e I,
ceea cc ,•st,, m·a· '.' n-au pic,it (sau 1,Î
;"'" '. u provincii î" forma,·rn ;" mtcrcsaut, cunoaş
le ;;
hifăk('!i,
,i,mnifoe, cnee "''" "" f„<1,i ,i "' " .,;.<1,• i,i
cineşi după
de viia!<l, boi,rii ur· (Icra ca pule;c cot
•
.
oreşte
mpcr1uJ11i Rom.an p,
. rop1toarc, se dat ' c care l,rcşl
•. ,opoarclor numite.
' astaz1
- \.

,.,,.,.d,ă ră!<, şi rău

,uln,hi pr•• boi,rii rei ,·indc,i ,i slujilu,·iu I a slujilori ,,, ,ii br,asla pe care lt• rc-11111·!-lc• 1lc toat I uumai rnirrr•1t1' .. e ca nu-l 1 poate cons,· !
sa, cin• 11,m „1,1 pre cel ci,.,,,,, rinolit, <in, pre rdl r,iu iesle .. . . • c su >
1 1 _ c • • unu pop - /
1,;,11e _n _l'llll!": J•i'u·t·n·a cit i t· 11111 n<'_c c l' t:1tari.4 Miron C . oare or ,.Larhare" I
ţărilor ,trăinc,
h .• . n unpul Jlll"I" 1 · . . - . oslrn C!;tc . ' !

luă aşi ~
Il '.l'•1_c:.1rc
. . a. urmat
.. .·:_-1CIi
•·ii dUI · duC:d,
• . .. ..c: .1,1u111lor
I .. . rornf--·· ··--- .... 1,r1mul . IC ~r,
istor·
să i•(lDu;,r,
siL,•irşî" .6 C-,,tin ist ,cia c,t, o ,tiin\·• politi,•.r,, mai ales istoria IUl_au 1,·roit . . . • _,
şi (ări şi
M;,,.n
munţi ş1
< o, en1lur dm neml'a d o a.· se -rct1·· c.1t:
,., • poh-za at·c la l ,.... z.1,. <l (•SJ<'l't
. rct1 l . Ul_ . ruuut•{ , , I
şlic,
,

aţa
,c care o vor co ns.u Ita ,..,,,,arbii sfcl u i" ii ln ,. , ,.for ,uni ,l Ies tn trebile lor • AcC'st f e I Ie I a vcJ,a •. . ••o·: 111• .
llHlllC'."
. . pa~J m·,. în 1 • c- iro _ ••tCC'llll
. mu I.- ',

şlie şi
r1'i••ernisi rilor ln vmni w:nplitc n,uprn !•l.-ii: s,l s,l domnii niai ales, apoi boitrii, unui •· .·r·IC
1I uJUI rcim1mlor în Evu] l\l 1· Jus·,· t.
1 r pu11cl clC' n·Jcr,.,' >~1 linii CIIU d uavalu·ilor
rnullă eş1
.
s(etni,·ii ,l,rnniloni n !•l•i for, R<i s, ce s-011 Jucral la nl(ii alte (<iri 111,siese cu
unpărlăşil )'Îl•ă noastră.
''. o,l rn·mc "cc;. ,t. , • .-1'•:r-onil romii, nu s-a ' nu corespunde
,,remi fe,•c1<fe ..• ca sii 11rmm ,Ale b!tn", de cele rifr «l s,t,,,•e,is<ii" .• , ~i Jc A I!~•~• ,slonu~rnfia
· · . l'IIO)'OJ. -/·- f ' c ~~rmall ~
~umai în rnunti-
CSLU Sa SJ'UllCJil „

că
Ac••• l I'" nr.t ,I,• v,•dcrc <' te supei·iur conccp\ic i si mp lisle mora liste a is 1or1c1. ')r r I ca a r' ost
Miron Cosii n, ca to li I ,u,la Iii, era un om 1•c I ig ios, dar c interesant Jc observ a t
romh a .. oarc:1 li!erarw '
• - a•opere,. lui Miron C -· • • 6. ~ .V<-· •
..• ,.,._ I •,
şi,:, greşelileexplică Timuş
el nu im p \ier, di,. i ,, i la ten în exp 1icarca la p telor istorice. As tlcl lu[ringerca mo Ido· I cal C a IIICCl'Cal s· oslJn. M1ron'c oslln . ost• -
C J crcc,c d . .

şi Dumn,dcă",
_.,.nilo, ._ ..,,il•,c b Fin la (!Gj3) o prin tactice ale lui ompar,tt
' iilc, Jialo<Tut·1·1c . O mu ah late <le cxpres1· 1· C' CC'l J1ntîi scriitor
'porlrctcl C llcrar:- r b""
~
• C l • •

grăind~".• că
11 ,nilni\ cbi; i adaugi<' ,.nlcg!ndA deos,bi ,•oia odnduiala lui numai lll Yctlt•rt'a uuui efect liL .
d • l
~. 111L1·rg.stilul lui 1\1'.
cral' C1•,·c1 . . li on Co~t.
a un 11 romînest1·
•

după lări
,rc socoteai• oa,n,n'"'"' D,ci isl o ricu I j mir cauzo le cnn imcntclor, .,pre
tuşare puţin
/"'. • Urrc/i,•, rsle rodul unei ::rlc"' cc usc de sub pana lui ,,,:1; III _este _p,·clucrat
eseu de stilul cu f orme şir .' spune acnd. G · c·a 1·'
strucţ
,ocutca!a oo,n ,,. ••""", poem isc le log icc "Ic hitim p lor, Jr,s lud deoparte 1,ro· mese U mai snont,,n
,. ·
ma'iiîcă-a
1
Jc observat că punctul de vedere moralist şi cel eJucnti,--po litic nu slnt,
ulor popuî~1...,.·--c-·--c:1.0nautc slavone a L. . u. rcche încearc~
.. •· ·--- ·~· tron ostiu, care afla -_--; ,_}J_e.!!~!.,JH'În folo . ,l o

după Miron Costin, s ingurcle aspecte nI• u 1ili tă\ ii istorici. Ca şi Urcchc, Miron Cos tiu ~
·ddcnţa
lbi cJivină.
I =-c:...•11ccrcat sa formeze o r - . se ca hmba mm!.' mea con-
că.
scrie din dragoste de \ară, ca sr, h,sc urmaşilor icoana ll·ecu-"lni - un bun
P" mou,·Tul r ·1~ -----•-J:11:.-.
şi Lădi
d nceput
. t1·cbuieîni,,.. ,. -
a sa spunem ... -- •~•La
- literarii du , ~ - _ua este o limb' •

Indemn căt,e generaţiile viitoa« ca să-şi apere ţara Jc cei cc-o hulesc,
." "'.~\• limba ,ia ••~••st cronicar moldo . ,. ...1.111_.'J...ui.J.ill&. D, I

U rcche, , i"" Miron, ,,au I,i, 11 ,le ,lrago.,tea I Ii Jeto pisc!«! să"" . •• ,,m1 mai lui d<
cuJlUral, limbu r ommc • d,n . v1·cm
' ••a I poporulu,
. s'an, nu s-a î11d -"'•"'• lc"al cu f'ilne aJic llCla.
Ul, IHl a creat o r
1111 e
- b· cparlat uicio<laF _a <l e spnitul
'.

accas"i (ar,i i-a" fos!U mil<l, să n" r4mH• întru ;ni,,ntrecul neştiîn!ci" .• Miron Costin
t ii,· 1111 a artifici,di'i • C.I •.
l 1C pdJ·· o· .
•1 im1lrte

1 Pentru "jutorul dat de cazaci mişcărilor ţr,răneşti din Moldova, v. P. P. Pa· 1 Ibidem p ')• l
Răscoalele fă,4ncŞti tării
2 1 b. ' . -'1

iaţă,
uaitosCU, în (iirilc ro.,,lnc (snb tipar). 3 ,_dem, p. 2~3·
• M. Costin, Lotopise(«l Moldovei, ed. Je P · \35. Ibidem p '):-g·
' Jb' I • -iJ
li ~dem, JI· 27:/
3 Ibidem, P· 112. e lbtde!n., JI· 206.

Crăia UngureAScă, cd. de la\ă, P· 277.

' 1 bidem, p. 109, • G. r.uhnc •, ·
ttlerar ş·L artistic,
. seu, A1iron c · - c·, prilt•1·, 1 l
. ('( ["1(11.. Ştolarr • ,n 4d el't,rul
~
lării M uldovei, ed. de ia \ă, P · I 52.
6• J bidimi,
M. Costin, 184:. de
p. Istoria ·XVIII ' B uc.,
oslin
3 oct . l'n7 I l'P. 15
unor
-1noi
'u. •

M. Costin, D, neomul moldovenilor, ed. Jc ia\ă, P· 242.

• !,I. Costin, L,topise f«l

25
24
 1·1
.1 ! I ,l,
,'_/- J ✓
I
I ) 1f;,'
Canten1ir. EJ cn1 entcle latine p c care Ic f n l osrş te, s i ntactice, topicc , citeo<lat [1 ş i 11
lc xicalr, s jn t intro ...lus c c u d i sc r eţ i e ş i eY ich~nt s irn(. a l limbii. de JJ11/duvn - ,.lnri'i şi ohf'd:ii/,, t111·r,·~li i 11 r,i sint 1i. µre/,·'" 1, Yul'i1t•ll' :-puse dt• c ) iliai a
1
I nf lu enţa latin,-, în limba lui i\Iiron Cos t in a fo s l stud iată amănunţiL. 1 Acestei vizil'ulu i , despre Cos tin hntnwnu l : .. L·ucfr .\'ti i u;.;,î, st'fr11c11/?··z. ~i fua1·t{' n1u l ll' -. lt C' Lr,
1
influente i se d atoresc co n str ucţii ele aclj ecti,· c cu complementul lor la geneti..,: d:-1r chi:1 1· şi Cll\'Î11t nren l ui Bof!da11 H n .i l11i~cJ1i , h a 1n1il. 11 u ) c.:1z~c·i!o r , ad i·l·:-a trl h:1 uului
,.şi i u 101 .' obicei 11 l11 i'', ",i.,•ş l i 11 /uri ri 1tcl11l11i sa u cu da Li ,·td : ,, ncau:ite vacuri lor", inipii.·
11
1
11
t[tlaril ol' . i11 î 11tn'YC' derca $:1 Sl'CrC't t, c u Ji11sul. 3 .-\ ,·e 111 n facc-fi1T ~I C'C t1 llH p i·,i c(' d c- u
rt'il i,•i siimti.nr'itoar,··· , co 11 :--Lru c! ii pnr I ici pi a le: ,.i uct'i nd 1yil {a Ir :idiurile, au '-'Cni t ..." , IÎl (.' 1' ~11' fo lo::-: it P<'lltru a Îll\'ÎJl':t rv\'l$ I Îl'c,.'a ~ j :1 :--11 lJl i11i a ~c nn1i f i l'a l Î;~ lll ll· Î :111\I JlH• :-i-
-ţ- .
fr,;z e l e cu Yerbul la s firşi1: ,.rnre toate semnele ... a mari rtl11/1i/i c,i sin i acestor /tiri
tu;IIÎÎ.

m enia'', i n,·(•r:::i u rn.•a alriL11t.ului: ,,ş tiutorir,. d e vi na sn.. ltirc. 11

,C" liz iunca prc•dicatu- Crnu1ca conţine nu 1n:mai porlrc· te d ,· d oi\111i 1_ln,·111 ia :'ll u ,·i l;,: ,.0 111 intri'~'"
lui: ,. . .t mtt, f,i,r,"i nit-i n grijii, tari şi S1·11u•{i l1•şii u , prc:c um şi in numărul Ucs lul d1..· tont,:, llt'riZpitor, ll emiudru, Ji[•ţ,•{irstlturili. d,· si11 _:.: ,· , b li11d ,i, d1111111,lr/: ,'ir1 •Sni.".J.; n:,Ju
î nsc tn nal J l· nl•O lng- i:-111c LiLinc . i\li~nc ~ ca1·actcri~:1t prin ~u\' Întcle ~a le· d (·~Jlf'l• j 11tl1•1•;·1 ! i:,, ~ 1,·f;111 T , 1111 $: a ,. .,. , . ~..

toriu ~e si11g1•, gros la Ilire şi prosllllec„6 ş i · Gh,·or;;lo,· :3 1..ra u : ..0 ; d,·pfi , mi:,;
111111
O,·id D ~11s u~ian11 ~oco li nd crl lalina f11l os iLi'l Jc :Miron Cos tin nu rstc l:ltilla
1
11
î11trrg11, /u rc adinci'i, cit poţi d:icc cii unsr1"i ~.,; iu Jlold,w11 m11 ,,,.11 i. l~ n in ,·,i.t,iluri ,'-u li ,·~
11
cla s ic;1 a aut o rilor ro ,nani , ci l ati11:1 hu rn ba:-: ticti n c ronic ar·ilur mctlic\'a)i, ,.carct'trl tt
lur, nir/.il."r la nZspunsuri, 1u11 aw/;il pre 1111tf/i 11uirl1u-i ,i11,/,i s,i !tic just,i cu,·irşi ,J ;
departe s,i. se ,lisi,'.ngii 11ri11. ins11~iri lifrrt:r,:" , su co lcş Lc c,1 1.e o e.Tagrrnrc cind se vorbeş te
,le {rlLmoasa 11111-b,i a cru11icarilor" .2 Dc: n, us ianu d,i urn1<itor u l ~xemp lu n econcludent p~e Vas,lte.:odă. J\fese l e şi pelrecti11iile ceştii domriii d c-a& iia la O vr eo dumniic s,i
11 1
s" lu~ pnlc1 t, nu friră marc d,s{rî11clciw1c'·1 ) , ci ~i d ,· l,ui eri ~i os t en i (Cu1oJrat chi ,.,)_
1
d e .. lim bă silit,,, 11erom.î11,•a-~ni" la Miron Costin: ,,,111 i esle alia şi mai frumoasă şi nini
__.Ji,e iolos în luată viia/11 um11l11i ;ăbav,i dccîl,, cetit11l ctir/i.lor . C1< ccti t11l căr/ilor Cil~
coY 11 1c1rl p olun)B I- t " L .· •S f . _ · · 1
. 11 .. . · •' a carac e11zarea 1u1, le an p rrca l;,L u<: ;:;urnea: ,.0111 1, tir ,iralii
rioaş tem pe ;iditoriul 11us/r11 D11mnc: c11; cu celil11l lm,dli i, facem pentru /oa le a le 1111 '" < /regua lu, de sfu.tw·i şi da î11tc/cpci1in ·1 ·1 · ·· 11
,h- iu tri 11 I 1. . . '. . e, cr ţrc .1.rc c.' i'rr n11 tle-nh11n dr„ra /lf'lllcnfra n
c,itrtl noi b1111,it,i/i . . ." D esig ur, nu es te limba obiş nuită a p o porulu i , dar Miron Cos tin t n ''. , cu cart/e ŞI Vas1 /1 e vodci singur ilt-osrbi ii<' bni,•ri f,i,-,n ,{alllri •i CIi
căuta să creeze un i11stru1n cnt pent.r u ~xprimar~a "'.'.or _i,ki abst.ract~ .Limba ltli / 11111 1lt- n•asun voroavl& aşra era depli 1 1 / /J . ..
• ' · ~
I . l - . Iacapcucuiati"
g11,•1usuşr ' '"l 11 I 'd. - a tlrP.
.. nu, ln s tatul lrrtptr/11 r siîrL l'rfl ::, oir!JU1· '
nu C'Ste calchiată dup::i l1111ba c rou1c•uilo r mcd1 c v:..i 1, , c1 o crc aţ. 1 c or1g1nalft, olJţ t ­
, . .. . . . . . ': c, ~ cai =<cH c« este ade,·,lrr, Iii E ssop1i la r hi pri . " 9 C n ,,01·i
uută prjn supunC'rca la legi le interne a le lim)Jii 1·o minc a unor anurne forme in1· c.11 .,ct e11za 1·ea f1 gurrlor istorice este obti .- .· " . .
prumutate din limba la tină medievală? ticvc rha l a l person · 1 • Ş f T • nuta P••n ,.l'ctlan•a u11r 1 frau," 11 11 ,11
aJu u1. t P, :t n on1~a : ,.Pre citi-~i ad .· . . -. ..
cumustrarea r.eaPea l" b' • . .. _' . • ~ urrap1 ,n ş1 , pr,· tu (111u111on1 n,
Sti l ul lui Miron Costin nu e lip s i t el e influen ţe popu l are, d ~ pro,·crbel e ~i . e u. o ,c,aw. 5 '"'" Ic ierte Du d .
Alt C'ori caracterizat" a f · .. . mnt• :u.u,c u Ct'/cnp marc ni ltiu". 10
expres iile populare pe Cal'e Ic fol oseşte adesea: ,,Ce d:ddc lui cele /îrşit e, wm s,i e, o ace scr11torul direc t ş i I · 1 (~! . B
'...;_ d;ice cuvintu l" (ad i că cxp1·esia, prove1·b u l popular)•, .,lupul p,irul sc/,imb,i, iară 1111 11,.jnfrînt1i şi nespăimat cî t 1• .. . "P" nr - a tr1 a sa rab) : ,,aşea
Une i s· t t.. •. po,, sa- 1 asame11t cu mari oşten i a l11111 i i" 11
hirea'·• , ,,cum d;icc muldovanu l, nu sirtti, în toa te d:ile Paş tile". 6 c , t a.u tragice capă tă mai mu !Ft'" ·c1 · . . . .
.., Valoa rea liLe ral'ă a cron ic il or l ui Mi,-on Costiu a fos t recunos cută d e toţi istoricii m osfcr a ce le înco11i· oară a u . . - ' eri ICll a t e pnn llltroducerea în at-
nu1 a manunt f T
lordachic visternicu.l şi ado . . • - f ani , •ar: ,.Eram p11rurea î n casă c 11 /a
li tera t urii 110,,,L .-e vec hi . Scrierile sa l e nu sint o expu nere seacă a faptelor , ci o ex pu- , m1s<1 oartc cu ereu I ord I . . .
cc avea' cinelu pre am iad- ·n t ac 1te ,·,stern,cu I de marc scirb,i
ner e în car·c se folosesc procedee sti li s tice: portrele psihol ogice ale personajelor, . . ' ~a oap e, 011 da t ş t ire d I .
J cscri cr i el e naturii, co mparaţii r et orice, a necdo tn , dialogul. şi a srrdanului . Si dacă 1- d • e a curte de p eri rea C io 0 olc< li lor
. - . : am eştrptat , mdat<i aud-· . ., . . ~. .' .
j 11 cc pri ,·eş te ci ia I ogu I, c ci e observat cii s_i m p I~ l u.i fo l osi,~e într~o '._ucra re i s t~rică ,
daci, 1-am sp11s c" au peri tu . · ~•s · 0 -"11, peri l-au cc, boieri?, Şi
. ' au s11spma 1 • reu d-ic •nd - -li
cu scop ul Je a cal'acteriza o pe 1·soa n ă sau o s1tuaJ 1c, 1mpr.1ma l~crar11 respec t." e "''. D escri erea unor fen omen ~.. ' ~ ' I<: o. <, ce s-au /ciculL"'2
1 n aturuse
. . eac i,1 ·1 I • .••
ca r(lfter liter a r, d eoa r ece este cvitlc11t că is tori cu l n -~ n uz1t.cu~·111te! c personn_ielo.r c, ~l, ron Costin. E memorabil' ci . t t neş te, c CllM·n or , •n c ronica lui
. a escrterea nfh· ăli rii 1-- . _ .
Ie-a r econs ti Iu it prin inve ntie . Cron icaru I r eproduce I n oraţ i e directa n u numa , cu, 111- surprins d e autor pe cinci era ln Po t! 1· l ,t cus t c 1o , ' ~p cct;,co l rnfncos ,-, to r
. o •a a s t ci„ D. ' '
, .,
tele lui Ştefa "1Tomşa c,H,-e s in e î nsuş i: ,,Lase, cîi11e lrşe , cu le vo, pur II eu , sa_u
• / U7 prindem următonrcle : Cele ce -b '.'" u u . in ncen~tfl dtsci·i(>rc a n1plă d e!--
ura ma, sus ca d . t . .
c r ez sa u palrll su l,ţr nu t•r<r m ai
• w • " -

sus, ,ar" carde era mai gios de l n '.

di alo"u o l _ între B,n 11 ovschi vod ă exilat iu P o loni a şi un po lonez: ,, D11lce este domnia ( ' , s ta t de om Şl III . . b
11/unecarc, asupra omulu i •·osindu - . • 1· a, g 1os = ura tic la J><i 111int1i . U rlt•I
' su 1tH ,ca onr ec . . '
1
· e mar sus , 10 1 ii 111u/tc :Intra alatur;~
ibidem, pp. 100- 10t
2
1
B . Cazacu, J 11flur11 /a /ati1ui asupra limbii şi s ti/ullli lui 1'1iron Costin , în ibidem, p. 104. ·
3
Cercet,iri literare, V , Buc., 1%3, p p . 1d -G~ . . .. • y· n t - I 1 bidcm, p. 128.
2
O . D cnsu s innu, L ini ba noastrâ ca r'coartti a 1J1 c (1t culturalei i n 1 O 1 ,
ia.a '°' 4
6
ibidem,
1 bjdrm,
l'· 64 .
p. 89.
1 ~0G, p. 541. V. D e neamul m oldove11ilor, p. 244 . 6
3
V . ş i Al. Rose tti, Observa/ii asupra limbii lui J\Jirun Costin , Buc., Ed. Aca ri. lbidc1i1~ p . 88.
R.P .R., 1950. ' I hidrm, p. 180.
8
• Mi ron Costin, L etopisc /ul /tirîi J\J oldovri , cd . d e faţă, p . GO. I bid,·m, p. 165_
• I /;idem , p. 97. • I bidem, p. 11,1_
10
a ] /;idem., p. 59. I bidem, p. 62.
11
Ibidem, p. 86. I bidcm., p. 168_
12
Ibidem, p. 140.
26

27
1111 afarii
Miron Costin
• de .citeva
mitropolitu
• poate fi -considerat
I . •,·ersuri la stemă,
• începătorul p oez1e1· · 1a1cC'
· culte J.,
. ••prrnti·e care mai d em.ue de atenţie ·. n srnt
~poca celeaceC'a
0 l

• C . u1 C \ arlaam, cele drntu versuri culte in lite ra t ura rom î na_ se datoresc luie

li-
.
Miron . . .ost1n. d a inovator, el Jă in fru11ten poc-mului s.,u :- pes1m1st-rehaios
· · •0 . i,..ra(a
ul fifră sialci. de sunet. ele ce1•a. S,i rtidirn în s11s tle la 0111 o bucalii marc de ccin lumu o intr" ucere
. . . •r· . . . . . . asupra poe.~ici, dînJ
• .:J..!!l-Caţu asupra r1tmuJui ri-
moldovenilor ind i •• •
. d • i aşea mernca pe deasttpra p/imrntulm, ca e oi coţt, pană în trei su iţe in . şi, ers1·1icaţie1 şi explica
cu om , • . d d . . V • l' •
mei totoclata scopul cultural- e d uca t'1v pe care •il urmare!;te
_ '

' pow "ş

StLS, to i
t •ntr-o desim.e şi într-un chip·•...
O

• . •
1 D

l
·
~scrierea u,
cum :;e poale v('dl'il, prin prec1z1a am 1nu11te or, prm •~_uri c _~t1 .
l
· r
. !\1" C .
,ron ostm se ,sunge,
· d ·1
d" .
prin-versuri
ce sa
·1 ,,Sa
, • •e sale.
• -c,uamti
•
- •
. .~a
w
. ,•a.:a că poate
. şi în limba noast ra- a 1·t acest 1·1·
str ,ur,.. Şi "''. numa, acca.ţfa ' ce şi alte dv. asca•t"
e iu- de scrtsoare
u (scr1er1
· • hterare)
•
. .,
şi

li ~ Uneori asen.cnea descrieri serv~~c dre~t ~omparaţ~• -~l~sti~e pentru a .c~rac:

situatie a ţrlrii: după pusturca şi ruinarea ţaru m timpul domnie1 )u1
t,wu(aturt ar putea
,fr ~.acum cu • marc
; ft •prr . . romiurnscă ' de n-ar fi covirşt
'" l11nba • 't "acu l nostru acesta
greota{i 1 ••• l' ta(a lumii cu pri ndc citev a',crsur1· sugestive, · •
de insi,i-

.
1 • •
te
R iza 0
du )lihnea . urmenzf1 belşugul drn . timpu. l d omnici .. I u1. '1" i, iron
B arnovsch'1: ,,cum
raţic puc 1 1ca:
a r~·a i pome!ii şi toafci 1•1•tdt'afa pămint11l11i stau ovilite de brumă cădzută peste vreme
• ş -lupă lină căldw·a soarr. l w,
III şi. l a fr,,msefe
I lua
. · l'tnu
· · 1am· • l a Iurea. • l c sa l e ce l e t„mpie-
•
,.Şi
ca apa in cursul său cum nu să oprcste
şi cate
apoi'de răct'ala brumei, aşea şi· {ara, dupa• greu t a,1 ·, • 1e ce era l a R a du l 110 da ... au venitu
V • • _.~şac1_1rsul a} l_umii nu si't conteneşte. ) '
I:um ş1 um~ra smli:1 to_:1tc, visuri ~i părere.
. ~- fără :ăbai·ă rara !a lu·rea sa .. ·..,..- S1·1~tem d epart~ d e pd~vcs t"irea cronicareasca
de • • -· 1·
ana 1s- Cc nu petrece lumea ~1-n cc nu-i cădere'
. . ,·em a face cu un cronicar 1iterat, cu st1 1 stu 1at. Spuma mării şi nor suplii cer trecătorfr1."2
ticu, :'\ii a este de mirare că povestirea . co l orata- a Iu1. M"tron Costm . a atras pe 1·1teraţ11 ..
~i E destul srl amintim N,•a,nul Şoimăreştilor al lui Mihai Sadoveanu, inspirat
t
..
•no Ş llarte
' · din descrierea vremi'l or I 111· e-]Le f an T omşa sau D omnua „ A rnautu
w l m· a l u1· Compararea
. • notiunilor
· • nlislractc
. . ale durerii lumii cu spu· m a_maru
· :- ·· ş1• noru ·• ceru-
lui, cleş1 strngace, denola rccepl 1v1talea poetului.
111 J - 11 1·
B p. Hasdeu, nuvelă care zugravt•şte, upa 1, iron ostm, omnia u1 asi e upu.
P · C .
. ..:_ l\Hron Costin a fost ~i poet. Poema sa în limba polonă rămîne în istoria litern-
ii polone. AJresindu-se regelui polon Ioan Sohieski, c:ll'e era un om cult şi
d . 1 . V ·1 L
) Inspiraţia poemei, în parte din Eclesiast, cnrte a Vechiului Testament
completată cu clemente din Ycrsurilc lui Ovidiu (Tristia) d esprc l a b'l' i 1tatea tim-'

tur c··ltor al multor limbi (intre care şi ni limbii rornîne), cronicarul moldo- pului3, trădează erudiţia lui l\lirun Costin .
cunos. n caută
• · să dea o formă cit mai aleasă din punct ele y,•dcrc literar poemei care " · · Versul
d de 13 silabe
. .Jin Viaţa
. " lumii nu este un nrs popular , nici rominesc, • ci·
• fătisează începuturile
vc,i · neamu 1u1· rommesc. • G,•nu 1 1slonei
· · · •111 versuri· era f oarte mutat_. upă _versul „1~tor1c-~p1c p?lon, în care a scris Miron Costin şi Poema polonă.
1,
in ltiv,at în Polonia secolului al XVII-iea şi l\liron Costin foloseşte modelul poe-
Numai lll s:-Jt:-,1re,t de 1nsp1rat1e
_ epigrama cutre m1tropohtul Dosoftei i11til11im Y<'1·sul ·•' · · ·
c.i istorice ale poeţilor poloni din acea vreme: I. Otwinnwski şi Samuel Twar- popular.,: •
1
_.... -I ;:,..:i~-~ucind la minimum partea de erudiţie necesară într-o scriere al cărei scop ,.... Că-i mai bună

• f · de a demo11stra originile romînilor, Poema polonă a lui l\liron Costin inregis- Dimpreună

era
treaz,ea
şi dezvoltă în schimb numeroase legende despre originile Moldovei ca: vînă-
1 lui Dragoş, avîntu I tineri
• ·1 or veniţi
.. d"m M aramureş, prisnca . l u1. I aţco, d esco-
.
'-
Yiinţa cea irătească
Decîtc rîc:,, •
Care slrică

-
tuar"tă de noii-veniţi
· · d upa• f umu I ce se •ma• 1ţa d"m pa• d uri, . b ru 1u1• 1ncc, Iţ1t
. f uga z1m ' de
'r' Oaste YÎtejcască." 4
~ teaua Molda şi incercarca Iu1. za <l arnica
perl • • .1
ue a se ascun d e •1n tu r·1şuri, . .iar d espre
c.i: . •ie Ţării Romi nes Ii, l,•ge11Ja corbului care fură inelul de mărturie din mî.M Este evident că preocupările literare propriu-zise ale lui 1\liron· Costin n ·
origini • vodrl. 4 ln aceeaşi poemă aflăm minunata descriere a fru- • · d · · · · d „
e scrierea islor1e1, e gr1Ja pe care o acordă limbii foloc;ite atît î
u pot ft
cn ilului, viitorul Negru d esparpte

-
l n unitatea operei snle e I ap
nl~seţi)or Moldovei. Cronicarul îşi închipuie pe descălecători urcaţi pe muntele
• • b l · · • · • . n aceste
Î ncercar1 e_ etrisllce
. cit ş1. m _cronică.
. • ··
are ca un scrutor
CP.ahlăului, privind într-o zi senină tot pămîntul Moldovei, care li se întinde la cu preocupar1 pentruw o hmba hter~ră aleasă. ~
: . e cu dealuri, cîmpii înflorite, rîurile ce curg în directia mării: ••. ,,Şi pe tine,
Creşterea
. . a cunoştintclor
treptata . • Î!iloricc in opc_ra Iu1• l\l'1ron Coshn.
· •
Mll'on
• '-de rîu·roditor, m, pot să mi te aminte..;c: e greu de uitat
p1c1oar , •
cu.m curgi în bogăfte
.

-
Costin a debutat prin versurile despre descălecatul ·n\î'
1 I 1\1 l<l . • ·.!
• •
bel u"ată, - diicind cu. un.da ta miere şi lapte, de.'lfătări de rai. Mai departe, ei (descăle-
• • • • • 1 a o o, ci, adica despre
B irw '
originea romin1lor, scrise ş1 tipărite în Psaltfr ca 1H
A
• versuri· a l m• Dosoftei - ediţia
• ş••i,, ·dşi păduri şi pe unde curg rwrt
tm O
• • ·ze, şesuri· • · şt. cin
inttnse, • d ap l ecara oeIut,
. . va„u- w w-

catorll
_ • cum ar fi o nrădină în/ lorită cultivată între gardurile ei cu patru laturt.
ra . Pr1-
.
ra o ţara'
;:sărit se minunara ţara l . "5

-
.
o
de a!1a
V V • • • • •

cu ctmpu pline de flori. asemenea ratu ui.

• 1 l\li!··:111 Costin. l"ia{a / 11111 ;; •·d. de· f 11~1
2 lbidrm, p. 320. ' · .• , P· ::18.
i•r ud spre r„ R · Ortiz. Fortuna labi [j,., Buc 1 ~-~-: ,.
-1 Ed. de faţă, p. ::27. • ·• -• • PP· 1 ,.,-1 ',C..
1 J bidem, P· 166.
··1 c din prezenta ediţie.

-
2 Ibidem,
•
P· folosir('a
trti 93. • · cornentar11
acestor scr1er1
· pen f • 234 29
Jdern, Poema polonii, ed. de aţa, P·
3 \
•
4
s Jbid,·111, P· 231.

.,

-
• ,. • ,I

28
.,! • ,;
 d11pă
1

1,,,,,i·nă
al m eu că
această primă perioadă, anterioară două datează
din 1673 , a tradus apoi cu adaosuri (16i2 - 1674) Istoria Ardealului Toppe)tin. tu l Jes pre or1g1n1le · · · neamului, • el spune.. •· Soco tesc ca 11n deosebit • noroc ·
I •, C i ' înainte încă de a 1cş, 1a •·1 c· pe
Din poate chiar aces tor scrieri,
termină însemnată:
o 1•11rte a Cl'Ol1Jc11 · .. melc despre (ara No ' 1 / 00 d
rv111i111•şt,·, se rnt,mplă să a111n•a ' e unu i bărba t asa
Letopiseţul ţării
probabil Fia/a lumii. La 16i5 Miron Costin
redactează polonă
lucrarea sa cea mai • · ·
,n m1tl "' · i ·l
· d,· marc. .. 1n ,
0 ... ,.
,U oldovei de la Aron vod,i, iar Ja 1677 în Jimba n,·stc zece a 111' ş •, ma,' bine avu 1n s r·irş1t
polonă. . rag.iz. · S,tc t ermine scrier ea D,, nea11111 . mo •.
mulţi i11ţ,•lc
•
C ronica În timpu) exil ului din Polonia - în iul ie 1684 - la castelu ) de 1 1
vinătoare Daşov, redactează polonă dedicată d,, .,c11ilor, la care , cum se' v ed e, lucra de
să-şi
ani, cuno~t
,·rtlc1·c_şi
sa le s 1nt mai

sflrşit, după operă

din Poema în versuri, regelu i Sobieski. prec ise uldigindu- 1 schimbe multe din p uncte le d~ st, crrcctc~c 111~el'c
istorică
În
, De neamul
întoarcerea lui în Moldova, intre 1686-1691, scrie ultima sa
moldovenilor. date p ri ,·i n,1 rrecu t ul nostru. Astfel afirmaţia că AJl'l;,n a,· fi fos t „al treilea ••

găsim 111

critică a _o?erei lu'. Miron Costin se poa te consta ta, pe măsura

p,irn/'' dup,, Traian, pe care O în Cronica po lon1, , apare sch imbat;", în D e
r n,•11.11111[ mol,lov,•111/or, unde se spune cor ect că ~, l'l il n a u rma , "I"' . .
creşterea ~i unbogăţirea cunoştinţelor sa )c istorice privind
°,'.n ~erceta~ea · •d · l I · T r ai:111 .!!
prol:,lemă căreia ci i-a închinat mai multe lucr:,ri su ccesive.
treceru t1mpulu1, ori- Î11 r r„11ir11 110/on,, vorbind d esore ori ,., inca ro111ini lor , 1111 e x p usese inca
gi nP.1 rominilor,
~
"....rfl't1111l•J1l1,,.•l c a s 111) 1•a o ri~inii latine ' p e· care Ie\dăug,i in D e 11ca11111 / moldoveni/or, s
cercetări ş.a.
o

stră,·echilor
s i la c;,1·c aj11 11sesc iu urma unor as up ra portu lui , oLicc iurilor tu-
aflăm că i11tăi, strămoşii
În versurile desp1·e „tlcsctd ccatul dint,ii " cuprinse în Psaltirea in versuri a lui
Dosofte i, ,.Fliah apoi Traia111i. au adus pre acice, I Pre jiul c l no;,rafi„ f:,cut cu scopul d e a afla u rme le o r igin i este O
cestor,, ţ,iri
de 11cam,1 Cit ferice". " Prin urmare la 1.Q.z.t!l!iron Cos tin credea· în încă rnl'lud;·, 11 011;"1 i11 "JlCra <le inves tigare istorică a lui Miron Cost in. E a apare numai
etimologia numel u i vlah d i n nume. le comandantului roman Fla ccus , informatic t c,i lrc sl'irşitul activi tăţii sa le, în u l t ima lui scriere , şi denot;i d es igur o l:,rg irc
pe care o deţinea d i n cron ica l ui Urech e, şi
care pro,·ine de la Aeneas SiJvi~s.
a orizo 11t u l11i s.iu inte lectual.

Mai tîrziu, p,• temeiu l lui Toppeltin3 care declarase aceasl'i ctim J ,.,,· e f b 1 •"
şi vehemenţă.• „ a u oasa , Deş i se deosebesc prin plan, informaţie şi
argumenta re , ce le tre i scrieri
şi
• • • • < < < 0 0b

după
fn 1675 , doi
îşi schimbă
Costin o 1·esp1nge ch,ar o combate cu ani mai tirziu ,
d e;prc 01·igin i le . 1·om înilor: Cronica, Poema polonii D e n ea11111 l 1110/do,,cni lor
.·,
şi Letopiseţului {ării
publica r ea primelor stihuri d espre desc,11cca re, Jl!iron Costin
descălecatul . . ..... :1 ajung la aceleaşi concluzii, p e tem eiul aceloraşi
izvoare: Topp eltin , C ulegeri gr, -
\. (ării"
opin ia la începutu)
împăratul, Dragoş
-~1oldovei, î n noile „stihuri d e I
uşti d e /'fltrn monarhii, Urech e cu interpolatorii s:ti. A ceste iz\'oarc au fos t însă
/ spune „Traian întiiu, supuind1i. pre dahii /
1,fini premenindu pre vlahi"•, suprimînJ cu totul p c Flaccus.
apoi în moldo- !•
fo los ite îu l11 c1·,i ri care <leşi
au aceeaş i t~mă răspund
unor prrocupt,ri deosebite :

Această schimbare <l e op inii nu se <latorcştc cuno;i~terii lui Toppeltin, Cctci în

/ Cronica />Olun,i es te o lucrare de informare p entru polon i , d e acera ,·om g,1s i in
li ţinuturile,
1673, cind publica p1·imc/e 1·ersuri despre descălecat, Miro n Costin iJ citise d ej a
'( Î ca d czvolr.ar e ca pitolele d espre apele , religia mo ld ove n il or, care în
I ,11lrcsată că
(cartea lu i Toppcltin ap;iruse în 1GG i ) , do v,1 J,i c,i în ,·ers uri/e de atunci vorbeşte
~c ,·i er ca acestora ( De n eamu/ moldovenilor) lipsesc , l"'ll lru er au lucruri
.,.,
(
iă
Sflşilor moşii", adoptinJ ci uJa ta şi p erso nala teorie a lui T oppcltin
bine cun osc ute molJo,·cni lor. fn sc himb în D e 11eam11.[ m old11, ·,•11ilor m e 11i s,1
de „dflchii, fl !•
d espre o rig in ea dac ic:; a saşilor.• .1.şa<lar, d e und e în 1(ii3 Miron Costin încearcă
int,1rcusct, ro111inilo1· co n vingerea în latinitatea orig inii lo r se s t,1 rui~ pe larg
Dascălul , ş i 1\lisa i l, u iscuţ.ic care lips~şt e
I

un co,n promis intre ,·echea t eorie a lui Grigore Urech e şi noua teorie a lui T oppe/ t in,
t asupr a „Lias11clo1·'' l ui S imion Eustratie
citiseră aces te păti•cri rftti'ic itc , r edactate
datorită
în c1·011ic ile pulo ne , d e H em e cc polonii nu
J oi an i mai tir„iu, nu unor n o i l ec turi d e izl'oare istorice, ci un ei mai ma- i11 ro111î11cş1e . descrisă p e larg Itali a, cum s-a fo rmal
În scric ,·ea 1·om i11 casct, es te
cugetări, înlătură explicaţia Roma şi "l'"i lm r eriul R o m :11 ,, lucruri cu:1oscu1c indeohştc unui p olo 11 cu lt, şi
păstdnd numai pe acc,1 jus l,1 şi colonizării
ture unei c înt,iriri mai serioase a argume ntelor, „fa -
deci netrecu te î 11 c rn11 icile p olo uc ale lui Miron Cos ti n . P oema po/o ă in ,·ersu,·i
- -·-,;uloasii
Daciei de ", către < Flan.
vlahi Traia ccus >, a cuceririi
corcspunJc ş i ca unor p1·eoc11pări d eoseb i te, aci autor ul es te preocupat 1 în primul
111 JG 7~, cînd iVIiron Costi n tcnnin ,1 L ctopisc /ul /1iri i 11Joldovei, c i încep use să rind de forma a r t istic;",, J c vers. El las,i deoparte argumentaţia , erudiţia şi st;iruic...l(
scriP. lucra rea sa d espre origi11ca nca inul ui : ,.Fost-rw gindu l mi1•11 , i11bitr. cititoriule, asupra cleme nte lor care pot să d ea un aspect liter ar sc,· ierii: lege nde le şi d e-
sii /ac letupisc/111 /1irii nryastrc 1110 /do,,,·i di 11 dcscă/i,rntul
ei ci!/ di 11t1ii, carr./e nu /ostu scrieri le (d csc,·icrea 1'lo1Jovc i Văzută Jc pc munte de descălecători, legc nJ a Yinii·
ele Traia11 im1uim t11/ şi urd :isiim şi incepiitura letopisr,/11/111: . C,• sosirii as11pra n oastni torii d e zim liru ~ia inelului lui Negru vodă).

---
c11mp/i te a~esten "remi de a · m ·, ..... , Iar in J etlicat,ia la Cro11icn p olo111i scris,; la 1677

1
1
Ib idem, p. 326.
\ '. ediţia de faţă, p. 326.
istoric . Cine compară
sti lu l L ctopisr{u l11i ţii,·îi
Dar progr ese le tr·ep La t e i 11 opera lui Mi,·on Cost in nu s în t numai d e ord in
1l1o/dovei cu cel d in D e lli'nm /
dovenilnr ohsc r,·,, de la p ,· i,ncle p ag ini o matu rizare în ultima sc,·ic,·c. S 1il11ul 111
este
[.

ft,ră şo,·r,iul,i,
0

4
mult llla i s tu i.l iut, auto rul se ex prim,, cu auto,·i tatc, cu fraze scu rte ,
laţii,
_T oppe lti_n, Or igi11 ,s d o·ra,,,, T rrm,.,y/,·a111r11_:n, c d. c it., p. 50 .
~ -. sentcnt,i oasc , c,11·c se împ letesc c u per ioade le ] · · 1·1 d · I · •
,1 Letopiseţu_/ ţ1idi
/" on Cost , ~, D , " "am,,l 111.,/d·wen , /ur. eu . d e
\em, .'l / J /ifovei, cd . d e fa!.,i , p . 4 2 .
p . :!43 . ung , 111 ue11ţate c topi cu a lrnu.
~ L,top,seţu/ faţ.1, şi
1
•ro n Cos tin , Stth 1tr~, ed . u e p. 3 26 . L. T opp " l tin, op. cit ., pp. 24 - 32. Idem , Cron ica pn lo11 ,, în prnz,i , p. 20~.
şi
firon Costin, /firi i /l f oldo,,ei , /1 · 42.
I bi dem, p. 206 De 11clt11111/ mo/ciove11i/ur, p. ~64.
30

31
· ,,De aceste bask să dea seamă ei şi d tw w , • • •
Pecinică unui ' - . . e auas a ocara. l\ tei teste şflgă a 1uic ocarri
. . neam, ca_ scrisoarea ieste un lucru vecinicii. Cinclti ocăr,isc intr- 0 :i
pre cineva, teste greu a rabda · dară în , •. ·, E ·
Sau Iun a • .- :- . ! . e~, · · u i•ot da seama clt• ale mele cilt• scriu ,"1
g perioada al ca1 e1 rnceput r.isun;'i sol . . .
gindul să mă apuct1. de ac 1 w • . · cm.~ ca O proclamaţie: ,,B1r111t-,m
1 1
eas a "" "• s" scoţ l11m1t la v d' / I l I . .. ..
CuYintele acestea nu m . • l J • • e ere e u neamu III. .. -
. a1 sin a e unu, s11nplu cronicnr, ci ale unui istoric cu n'-
deri largi şi s1gurl•,

P. P. PANAJTESCU

~OT:\ .:\SUPRA EDJŢIEI

1
Ed. de faţ,i, p. 24~.
2
J bidem, I'· 241.

O nouă ediţie co111l'l1•lfl :i opert•lor lui Miron Costin esll' 1wap,iral lll'C1•~ar:t
1,cutru st:1 tliui în car,• a :1j11us c11ll11ra 1111aslr-ă. Cu110:1şlert•a opt•1·1 i: t·1·sl11i c1·1111iear,
istoric şi litcr:1t 1·omîn Jiu secdul ;1l XVII-IN1, deschide la1·gi p1•rs111·t·lin• ;1~11pra
culturii noastre în pcrioa<la l't·uda l;i şi Sl' lc•;1g:, de intclcgt•rl'a i,ft.ilur ear1• au
călăuzit cultura 111wst1·ft şi 1l11pfl secolul :ii XVII-lca\Opcra lui ~I in111 C11sl in t•sl1•
promolo:ircn itlcii Jcspr,· u11ilall'a originii l:1ti11c \ poporului 1·11111i11 ,l1•sp;"11·\il
suh mai multe slăpîniri polilicl', idl'c l'l'luată .ipoi, sub a1t;·1 11d11d11i1·t• s1wialf1 ~i
l'COJ10111icit, Jc Şcoala .Ardc>l1•a11ă.
Cronica l\loldon•i :-crisf1 Ul' )li1·011 Cosi in o~lindrşlc o am1111c 1•1·1·i11:11!;"1 a 1•11111:ii
icudalc (srirşilul :wcol11l11i al XVII-li•a). f.ronicarul nu sc limilt•azi'i la c1111s1•m1i:1-
rca faptelor, ci t~xpri111f1 c1111c1•p\iilt• rplll:ii J,•sprr viaţa sociali', şi p11liti1•f1 i11
gciwral. Pe ,li'! allf, pa1·l1•, c:1 \'aluar,• li1c•1·;11·;1, crunicilc lui Mir1111 C:11sli11 ~i i11 SJ•t•·
cial J)l neamul molcloc•,•riilur 1111 sini cu mult nwi p.-cjus tl1· sc1·i1•1·il1• 111ar1•l11i cr1111icar
Joan Neculce, culmea cca mai ;naltil atinsă de literatura ro111i111':·scf1 Yrcl1t• i11
cc priveşte liml,a, stilul, portretul literar.
O ediţie a 11pnC'lo1· compll'le ale lui Miron Costin nu a fost pul,licalit pi1i;i
~cum. Edit ia lui V. ~\. \ ·r, clw, l\liron Cosi in, Opere complete, ~ Yolullll·, H1·1•1:-
:rcşti, 1886,-1888, uu c11pri111lt• toate serierile autorului. La data puhlit[11·ii ,·i
nu sc cunoştea încă Cronirn ['olu11ii (în rroză) a lui Miron Costin 1 , nici mn11mc1·i~11l
reprezentind formn defiuiLi,·fl a Pormfi po/onc. 2 Această ediţie n lui V. A. l'rc·clii•,
cum s-n relcvnt adesea, nu poate fi utilizată, neavînd un car:.t·ln ~1ii11ţific,

1 Editată întii:t onră tll' I. Bogdan, Crunirr. inrdit,· atin .. ,itoarl' ,/,· Î8luri
11 ru-
minilor,. ~ucurcşti, ·I S!J5, pp. 13~1-204: Miron Ccsl in, Cruuic~ (i,rii :'1 11 /,lov,·i ~i a
i\/unlemei. ~
~ Edit_at de~· P. ~nn_ailc!-cu. Istorie în f 1 t>rs11ri polone <l,spr,• 1'f 11 l,lm·a JÎ Tarn
Ro111111easca <le l\hron Cost rn, ..\cad. Rom., Mcmor. S<'Ct. ist. S<'r ., 111-·• 11111 1 "
1929, pp. 365-496. · ' · · ·• • ·'•

3 - Miron Costin - Opere

33
 .r,r--··
n
editorul necunoscînd metoda ediţiilor critice, şi făcind tot felul de confuzii şi gre-·
şeii, atribuind Sntre altele lui Miron Costin o serie de scrieri care nu-i aparţin. 1·
Cu atît mai mult nu putem utiliza vechile ediţii ale lui M. Kogălniceanu, care nu 1,a sflrşirul comentariului fiecărei Juc ă · d .
a pus la contribuţie 1ecît un număr restrîns de manuscrise ale cronicilor lui
...·' . .
precum ş1 10terpolaţiile aflate în m
.
r ra se au variantele d t ·t
. •
anuscr1se 1e folosite
a ori e autorului,
Mi1·on Costin şi nici pe cele mai bune. 1 Ediţia lui C. Giurescu: Miron Costin, In sfirşll urmează: indicii de nume pro .. . d • .
,economico-socială şi culturală intil . . pru fi _e termeni referitori la starea
De neamul moldovenilor, Bucureşti, 19H, consideră ca interpolaţii mai multe n1 1a 1n opera lut Miro C .
capitole din scriere, capitole care, după părerea noastră, aparţin cronicarului şi
indice de nume intilnitt> în ;:tudiu . t d . · n ostrn precum 1i un
• . f" . lll ro UCltV Şi coment .. .
h1bhogra 1a ş1 lahla ilu~I rat ii lor aru, apo, 1?lollarul,
drci nu trch!.linu !lCoaso din textul autornlui. 3
To:,tc ac.?stc ediţii şi cele ce au nrmnt4 sînt azi epuizate şi nu so mai află Prin aceai:tft orinduire ~ ma~ •. 1 1 . . .
. .. . f.!ria u Ul, ed1ţ1a de fat•" r0 I .
b Jispoziţ.ia citilorilor. :bhcăra u11lo1·i!or 111,,rl,•rni lll"t•:tint" d b" ia, osind metoda pu-
. ' •• o eose I re ne L' • •
În consecinţă o nouă cJiţic completă a operelor lui Miron Costin se impunea. •nnter1oare ale opert'ior lui Miron Co . . • . a ca llll'lt1tla faţă de l'UÎţiile
. ··1 d . strn ş1 ,n genere J
e d 1ţ11 e e cronicari. En se înfă•i· ă t! lnt•loua folosită pentru
J

J•!_ lipsa unui autograf al autorului, textul publicat reprezintă un singur - . . .

f . .
'":ieaz ast e 1 lipsită de b I I
-~~11111~cris Jc bază ales pe criterii ştiinţiîice, prin comparaţin şi clasificarea tu- datorite cop1şt1lor. de manuscrise C .. a astu grl'oi al variantelor
vor putea s-o racă folosind coment . 1 .
· ercetă toru care v d . _ .
or ori sa studieze textul
t:i:·or manuscriselor cunoscute. S-a făcut o comparaţie între acest manuscris de •· ariu ş1 anexei ·
hl7.ă şi manuscrisele care au valoare pentru restabilirea textului original. În :ţule aoupra metodei utilizate pent : . e, •n care vor găsi şi toate indica-
ru restabilirea textului.
notele din subsolul paginilor au fost menţionate toate pasajele sau cuvintele
Transcrierea textelor Text 1
pentru care s-a ales lectura altui manuscris decit. cel de bază. Descrierea şi com- . · e e urmează cu
·tn genera I c Iuar şi în ceea ce prive t .
r1d e J"tI ate manuscrisu.I c!e bază
p.1raţ.ia manuscriselor, sinteza observaţiilor studiului critic al textelor se dă în. .I' • . • • ş e ortograf ta. IIU • r· I

c.>meutariu. D~oa1·cce nu am avut la inilcmînă <lecit manuscrise datorito unor ~•et, nici t:1 ca1.ul unor inconsec t d ' lj·a ilCUt o unificare n ortoara·
. • venre, eoa rece . · · ·· "
copişti şi nu nutograful cronicarului, am consemnat numai variantele de fond
-ortogra f ie nefixată. f Bineîntef scr11tor11 ,·rl'mii t•i i11!:i1i avea
. _ . • r t>S, s-au p,\strat . , , • li o
(istorice sau de cuvînt), renunţînd la variantele Coneticc care nu prezintă interes reprezmtu parllcularit6ţi Fonf'tic ) I . . nurna1 uct•h· formt• ortorrraFit•t• c
.1 ,. • • e. n 11tlli1.al' . o:i are
pentru limba lui Miron Costin. ~espltr\tre:i c11v111t.••lnr şi frazul . .. or s-a adoptat· ea maJust:ulclnr . , 111111 c 1 , 1..„ 11-{l
,· ŞI• t n
În chipul acesta ediţia de faţă prezintă un text reconstituit pe baza criticii Ca la toate ediţiile de h•XLP. vech. • ortografia a,:1 •1ati a limLii romil;e
1
dificultăţi. Aşa c 11111 am mai .. · l'Omaneşti, trans~riert•a din diiril"1 . . ·
textelor şi înlocuieşte, prin îmbunătăţirile şi corectările a.duse, ediţia publicată „N . . · .. pus n-am dat 0 . · t!il pn•1.1ntă
în 19H de acelaşi editor al letopiseţului lui Miron Costin. •11 s-a adn11s pnueipiul r.~·•1 jl<'ntru f1ec·1t· . •
I"
transcrll'rc! "'rafir.'i 1.·1 1 . ,
,.. ·• , · 111,1 111nct•că
.
Lucrările lui Miron Costin publicate în prezentul volum au fost astfel
Iiteră 1atinii dis1inct·i d ' l' ller,1 chirilică trl'ilui,1 ., • ·
. . . . ' • eoarece a dese f • s,1 t:Ort'SJlll nJă 0
d1fer1te ş1 dimpotrivă m • a uce aşi semn chirili. . .
orin1luilc: I. Scrieri istorice: Letopiseţul !ării .Moldo11ei de la Aron vodă, Cronica ·r· j .. -
1D nu scama dt• fonetica "raiul .
a1 rnu 1te semne eh. ·1·
I 1r1 tec pot reprezenta ac J
.
t.; I I pr1•z10tă. sunete
•
polonă, Pu,•mn. polonă (acestea două numai în traducere romînească) şi De neamul u1 rno dov e aş, sunf't
zată pe următonr1•le principii.
0

moldovenilor; II. Versuri, traduceri şi scrisori: l'inţn. lumii şi alte versuri, Istoria enesc, am dat o transcrie1·e fonet . .,. b .
I, 1' . • . • IC11 a•
de C,·ă;in. Ung1m:ască, Graiul solului tălărrsc, memorii politice, cuvîntări şi scri- - L rn cuvinte ca: mintuit • .
- .. /".. or, 1n termin 1··
cn: pana, ara, după, in care se a d . aru ca fărli, tătarii dară t .
sori.
l\br~ inal nu fost indicato: cronologia de la era noastră, paginaţia manu-
scrisului de bază şi numerotarea rîndurilor.
cuvintelor c.irc nu se term· .. •
.
1nd 1n d „
u e ş1 azi ă in graiu) m II 11 • •
a r
~ -:_ i în terminaţii ca: ,nu,n.teni :.st tr~nscris eu u (u ~curt). .
t ovencsc
Î.n cuvinte
n finalei
e
Anexele cuprind descrierea şi clasificarea manuscriselor fiecărei opere, co- iinale; cin_d nu se pronuntă i - L se' otosen1. şi d în interiorul
;,. r "' tr cuvintelor, tn
mentariul critic (izvoare, datare, interpolaţii, critica ediţiilor anterioare). • - a în cuvinte în care ş. . anscr1e cu u (u scurt}
1n care se nude azi un î: rumin, rl1ndaz_ 1 se aude ă: să, tocmeală,· dar ,·
,i\ t in cuvinte
- e n cuvinte în care
-efnd şi azi este un difton . nu este accentuat şi se aud .
1 V. despre e<litia lui V. A. Ureche criticile ac.luse de D. Russo, Critica textelor
-azi nu foloşesc diftongareag_- ~n~nz: e :- cind se află sub e azi_ e: ea in cazul
şi trlin.ica cdi!iilor, Buc., 1915, p. 77; C. Giurescu, Introducere la Miron Costin:
0

I - e • .,. • ,11 •n terrnina..ţii ca. d . . accent 10 cuvinte care

De neamul moldovenilor, Duc., 1914, pp. LI-LV; P. P. Pimaitescu, Introducere la . ' an "enere: de, ade~•ăr dar i . . omn11a, voia .
.!\liron Co;;Lin, Letopiseţul ţării Muldovci tle la Aron vodă tncoace, Buc., 19 1t4, lnaa mult în diîtol'lg ~(ed h. ' • n finalele accent t
1n special în fe . •. I esc as), de pildă: aş~ căde . ua e care se pronunţă azi
PP· X~- ~LII. . .. . . . . mmiue e articul 1 • · şi ea in final J
2 M. l\.ogi"dn1ceanu, Letopis,ţilc .l\1ol,l!W,•1, ~J. I ş1 a II-a, în voi. I ~1 III: N ·- t în ţă •. t.l . . . • a e, curtea, oastea e e neaccentuate,
De neam1tl moldovenilor, Letopise{ul 111old,wei, Poema polonă. . -k ru, nr ş1 u in ll'1•min ţ.. ' nu curM, oaste
3 Vezi critica amănunţită a aceslei ediţii în comentariul la scrierea De neamul - ea în zidirea, !torotrala A a li ca: vlahii. .
muldo1•enilor, în ed. <le faţă. lege deci cind se afJă sub a .' rdea/, cind şi azi se a .
, Miron Costin, Istorie tn versuri polone despre Moldova şi Ţara Romînească, plu, cînd t nu cad b ccent •n cuvinte care azi n f I ude un diftong, dnr e in
e su accent· l • . u o Ollesc <lift
C'<l. cit., şi Letopiseţul ţării Moldo11ei de la Aron vodi,, ed. P. P. Panaite~cu,
Buc., 1944.
·t :vreme şi vreme t nra .aac1lor ca. reeşaştt
-o beervat neconsecve t d. . nu leşn.şti
au scris ace laş.
• munteneşti n
. - ongai-ea; e sim-
u munteneşti. De
venţl tn tran .' rece ş1 trece. ln cazul de faţă l cuvint clnd cu i cînd cu
scrierea noastră. ' am respectat aceastA inconsec-
34

35
 y - transc ri s prin ta. ln cu,· 1ntt in r,,Hr ~e au,t p un ,n ,ar~. pr-1r
i e ln cuvin t e ca ll'S te i nu ,aat, 1, bo1tr t nu bo1ar 1

J:t - fi:iel, C'-tP t r ;1n sc rts c u ri 1scu r1 1. in c11,· 1n 1rl P în rare :l7 1 nu se H11dr
acest e:.ine t .
--? •- a fo,t transtrJ S i, im !la u in imbr . imptirnl . insrJ , ir1/rc>
S - ., !o,t trnn~cr i> rl: · d : ire I,

l4 v 1 U nu se cra nr.r riu C şi g 1C,u, gn11,i 1 c 1 n !-.111 r, . :.n '- ,t11 !.' " tr,,1 :,•. ţeuniiJ
r
d eOai·ec~ aceste !le mn t· prc•!-up u11 rxi~trnţa , · ocal1· 1
A:n i:1t rodu9 un I î n ainte de r !4i l:ib , c . 1rş1 t . ,,·ri . .;h1;1r rind nu t'3 1l• 1nd1c.i1
gra fic, d e v r eme ce iodizarea P9 1P u n fcnornC'n ~ p rr lÎ1 c gra1ulu1 111u ldu,·t•11r:- t' lnt·f1
din s eco lul el X \"l·l ea .
!.m renunţat la consoanei~ dub le co ns i d,•rindu-le , 11n p l,\ t r aJqic ~r.d1 r:, ;1
f:'.: consecinţ ă am transc ris supunere ~1 11u s11pp1mrr,•. "/!'' ş, nu "l?Jifi
Am tran sc ri s insă aidoma fo r me le răssipă /rll:,:11pă cons1d•ri11J d 1. in aces t , •;, 1 .
o ,·em d e-a fa ce c u un prefix.

P. P. PANAITESC t.:
.-\ 13REV JEl1I FOI.C>S JTE l'.'\ ,\P.\P.AT \"l. CR JTJ î.

,:ar acll·r g-1·1h·r:1 l :

cmld . = codice, u1:11111:-c1· i:--"-', 111·.
ms. = iuan u~cris . . .
,JJ C. = 11ot;t lui i\1irntt (.n,I III. . • / ·.· ,, ,,, si11,!!11luri11111, Cr:- -
H .• ·
Pia.._,.,·/1·i = Paul Pia s,•l' I,1,
· , /11·u',
, , ·,' 11 0ar.,·torum '" 111 1

i•n,· i:-i, lf~,,~ . . · · d urr 11 su s Tro11ssy l-

.1. Ir d,· i\h·d i :,~. , (lrr;.!'"'·s
'/
.
"/'/'''
11 • _ I •iun · 11liu~ 11 1'ti1• 111
,,, -- J" • · -

, •flll ul'll/tl, l,yn11, I l 1{1 , .

· 1I lu . t ,.,,,, ,·mlii.
1..1 I ,1 .Io/ ,i s,·l. 111 [,i , iÎ .\Jul,/ot·t•f •· , • I 1 z.-,
. I •I ro·I •\ 1··, .J,•111 1a n.P .H .. 11tanu::cr1s I (• , :1· .••
I - 111;11111,t'l"l l" II 111·. - · ' • ~ • . I '
,\\ - ., . I III. . 'ff
111 ;1 III J:i- t'l'l:0-11 • '' •
\,- •-,.l, ·1111:1 1\ •
.1 . h.•1
. I lll"lllll'l't Î,1 · 1111· :\ - 1 :-- 1 l\ - -.
:\ 1'011 '1' 11'11 • • I 1\
111a 11u ..;cr 1:-- . 11 I nr . I I .·1 • •,, .... • 1,-1111.1. H . I ,. .
H-1
. I . 11 •1 ,\ .-a.I,""" H. 1 .n.
1\-'.! 111:tllll ~ t'J"l !" II III . .·• . • B -"
.
,·11 11s1· n :-- 11
I rn ·11111:--1·
•
r1:-: ,• l11r H - 1. ~1 R p -·
r
ll
zn ;illll"-' l'l--11.. 1 III. . 11~1 • • \1·ad1 · t111.1 ,
""· · " ·
C
. 11 I . <> ·• ,; \.-ad1·1111a I\.P.H.
)I 111 · 111 11,,·r- 1~ III. - · · · . ·. - - . H.l'. H .
. . ,.· • , li· 111· ,I .· .~11 :-:, i ~•• :te, . A catl1·1111a
:\ X 11 1;111 11 :- 1.1 1-. , ••· ( '/1n,11i,11u l ,·1-r111· .)J., /,la,·i,n,· ah . \ un,11,· ,.,.i11, i111~ .
~ :\lir1111i~ Co,11111.
1.·i'.. ,. , J. E. l~ :1 1,, · 111,ki . 1;111·:1 1,~ li. 1~,1~.

-
!

- 37

-
 ·-·~-

Giurescu =
lor, ed. C. Giurescu, Bucureoti, 1914.
N. Costin = Nicolae Costin, Letopiseţul (ărti
ţară
!lliron Costin, De neamul moldoi,enilor, din ce au ieşit strămoşii
Moldovei, ed. I. St. Petre, Bu-
I
cureşti, 1942.

La Istoria de Crăiia. Ungurească

U = manuscris utilizat de V. A. Ureche (azi pierdut), reprodus după. !I
Miron Costin, Opere complete, ed. V. A. Ureche, II,
pp. 17-71, manuscris de bază.
Bucureşti,
18~8,

T
G = manuscrisul nr. 580, Academia R.P .R.
=Costin.
Toppcltin (vezi Ia abrevieri gcne1·alc), textu] latin trndus de Miron. I
La Graiul solului tătăresc şi pentru versuri
A = manuscrisul nr. 353, Academia R.P.R., manuscris de bază.
B consensul manuscriselor 2.715, 580 şi 401, Academia R.P.R.
=
T = text tipărit în ed.: Dosoftei, mitropoHt, Psaltirea în versuri, Unicv, 1673_

..., I. CRONICI
t·

,.~··.
-
■ -~

■
• . .
LtTOI>fSE'r.ULU TĂRII iUOLDOVEI DE LA ..\AROX
YO n..\ Î ~COACE, DE UNDE ESTE I>ĂUĂSJT11 U DE
. .
A-1: 157

•li
lillf:CIIE YORNICUL DE TAR-A DE GIOSU, SCOSU DE
)IIRON COSTINU VORNICUL D;E ŢAltA DE GI0&U IN
OU.AŞU ÎN U,;~1:: iN ..·ANUL DE L~ ZIDIREA LUlUIEI 5

7183 1 ~ L\Rl DE LA NAŞTE~lEA l\lÎNTUl'l'ORULUI

LUlUII, 1ur IiSUS- HRISTO~ 1675 1\IESEŢA... DNI2 11 .·-
• ........ -.

..
• l,

Istoricii, adecă scriitorii de cursul anilo; acestor piir/i, carii pome- 157 \',
llc'~c,i d~ desci'ilecatul cel .-lentăiu a.ţării noastre şi Ţ,irii .Huntencşti:
Bonfin, mare istoric, de Dachia, sau Daţia - latin. 10
.59 v.
Dionu la Yiaţa lui Trnian împăratul - latin.
3

Topeltin4 ungur; iară pre aceşti doi au urmat .

.\ce~te au scris de Dachia, cum au descălecatu-oă Traianu. 5 , împăratul •
Himului, în anii de la Hristos 120, pre socoteala nemilor, cu rîmlcnii.
Istoricii leşeşti carii att sr.ris şi focrurile clom.niiloru Muldo1 ci: t5 1

Cromer au scris haineşte, Dlugoş lătineşte, Stricovschii litfon,

6

le~c~te. Piaseţschîi 7 vlădicul de Premislia, lătineşt.c.

istoricii leşeşti pre carii ,iu um1ut răpt"iosa,tu.l Ureche 1•omic11I:
UiJscidis, Marţin Paş ovschîi 9 • Aceşti doi au scris leşeşte.
Şi aceşte încă dzicu că moldovenii sint den rîmleni. lar•1 dC' Jes- :.:,.,
ddccatul celii dentăiu n-ou ştiutu că leşii mai apoi elen împr1răţia lui.
Traian10 sintii veniţi în ceste părţ.i. li
i183 (A-2); 7218 (A-1).
. '\
dn~ dn...11.
1

~ 167~ meseţa ... (.\-:!); 1710 m<'S<'(a iulie G

3 Tra,crn (C); Troian 1 .-\l. · ~~
J Topclti11; Taipliltin (A). .
~ Traianu (C); Troian (A).
6 Dlugoţ (C); Dlugoş liah (A).

7 A adaugă după Piaseţschii: lia/1.

8 A adaugă după Dilschîi: liah.

li A adaugă după P~~covschîi: li oit.

" Trai«n- C) ; 1 roian,; ( A -1 1•
;.

41
 •
Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul Letopiseţul ţării i\IoldoYCi de la Aronu ,odă încoace
15S

Fost-~~~înd~l_ mieu, iubite cititoriu le, să_foc.. leţopiseţul ţării Capul I

noastre Moldovei din descălecatul ei cel d intăi, carele au fostu de
Traian1 în~ii.ratul şi urdzisăm şi începătura letopiseţului. Ce sosiră
!·
rf1păusatul
Pănă la cumplita domn iia lui :\ron Yod·
(~şe-1
Jncep .. , . .
acei dorn1111 Ureche vorni cul) i este . .· 1· a d21cc
5 asupra noastră cumplite acestea vrem i ele acmu, de nu stăm de scri- de Ureche \'Ornicul început de I D ' -d_ ,c1is etop1scţul ţării
sori, ce de gr:ij i şi suspinuri. Şi la acestu fr I de scrisoare gîndu slobo,
1 ' a ragos YO a carele au de -1 •
din i\J.aramurr~ această tară T • d; d upacc,apustii"d
al d o1ermu, •, - sca ecatu
şi fără valuri trehueşte. Iară noi prăvim c umplite vremi şi cumprrnă
5
• . , •.
şi fug1sa • toţi
.• lăcuitorii şi a tăr'i , 1 Id ovei. s1. T ar11_ •. Munl - · sa
· • c tal an
m_are pămîntului nostru şi noaă . Deci priimcşte, în ceastă dată, atîta Iară •inta1u descălecată de Tra· • 1 "o
eneşt1
. trăieşte păn căruia împărat J
• rn Ardeal
• • • · ·
dm truda noastră, cît să nu să uite ]ucrnrile si cursul tării ' de unde
ian 1mparatul R· 1·
. numele între noi as···•d .
1
imu ui;
lara ele la Aron vodă scris
. .a z1 cu san1ul cel " d · .
10 au părăsit a scrie răpăosatul Ureche vomicul. ; " f •- '. a ce sa zice Troianul..
Afla-vei de la Dragoşe vodă, din d,:scălecatul ţării cel al doile, vornicul, on că )-au împied
· · nu sa a la mce de alt ] · · d
d '.. u , mei c Ureche
. ·
10
la letopiseţul lui, pre rîndul său scrise domniile ţării, pănă Ja Aron .
multe lucrun taie şi să să ob·
. ecat atorJJa oa
•
-
. mcneasca, moartea, care
vodă. lară de la Aronu vodă încoace în• epe acesta letopiseţ, carea ţi rasar1tu , cc Ya hi mai scris ş · ci I
• - . - . irşasca nu lasă o . " .
, n ca 12Yoa ele IUJ au
d .
l-am scris noi, nu cum s-ari căde, de-amănuntul toate. Că letopiseţ.ele • - • • J e a Aron Yodă • D .
însămnatc, războaiele·,
au paras1t elu, începem noi . . m eoacc . ec1, de unde
, cu arrmtonul I . D
15 cele streine lucrurile numai ce-s mai cum s intu ac .
Z. " 2 - . Domniei lui /\. "_ Ul umnedzău.
' schimbările, scriu a tărîlor iară cele ce să lucreadză în casa
~
merriiase, • • ron voda cu c I . . •
cump I1ta, ca ase au fostu desf • • a e 1-au d21s ca a u fostu 15
altuia de-amănuntul, adecă lucruri de casă, n-au scris. Şi de locu leto-
• t:, •
ci erau
• I l u1, . ,
ce era fruntea ho·' ·1
, rmata domnii
. c1· .
a ş1 ne inaptă foarte cit
.
\ piseţă, de muldovanu li scrisă, nu să afHi. Iară tot vei afla pre rîndu toate. '· ' zac. a.~ Sa- sfad11a - .. ~i pre ieri . .or fug1să • • mai. toţi. în Ţara li Lesască ' .
Şi priimeştc această dată2 această puţină trudă a noastră, care amu leşască,. care de care
158 v . 1
· • cupnn ză tar
s"'
1 _acele e vremi domnii
_ ·._-- de • · ·\rdeal cu ' '
craJJa ..
20 făcut, să nu să treacă cumva cu uitarea de unde este părăsit, cu această (Dommlor de Ardca lu <lziccn . . a, sa fie su pt u ascultarea sa
făgăduinţă că şi letopiseţ întreg să aştepţi de la noi de om avea dzile ~~ poc1u, că ci crai nu $intu
. 1 crai ung
ci.
• •
u:eşt1; eu să Ic dau acestu nume
•
şi nu va hi pus pre.a vecinicul sfat puternicului Dumnedzău ţării aceştiia
20
dealul_ tot de Crăiia _ U ngureasca , c_e auirepţ1 f _domni . sa u cnedzi • I ara- ş 1. '•"r·
ţenchiu şi soroc de sfîrşi re . ruptu o_ parte lmpărăţ.iia Turcului ostBu ş1 to_t o ţară, ce după ce au
Stihuri de de,că locat ul ţării
cuprm su . neamtu · I cu Po.Junu I und ' altă narte
, cu ~uda. s1 i.
ele craue
•.. au
s-au osc b it acestu unoh.. . , e
1u s1 s-au ased· st„ ş1 cununa Cră. . U
1e1 nrrurest1. .
ţării să ungu1:eşti
3 _. . b
Neamul Moldovei de unde trr,gr,neazr,? cra1:1 ieste nea ~tul -' I zat. suptu cnedzi. Dec i crai direp.tu 25
Din tăril c Rîn1u]ui, tot omu l să crradz:1.
reşt1zcu PoJunul ·•. • ' ca a <lmsîul ieste cununa căiei ungu-
Traia n• intîiu, împăratul, su puin<lu pre dahii'
0

1
Dra~oş apo i în moldoveni premenindu r-re v lal·, i• • ~c. 4. Ţine domniia re
Martor est e Troianul , şanţul în ţ.nra noastră aflm<lu vreme pre voie . p atunce la Ardea]·u B ator J 1rrmo . ttu· ·
ţaţa cătră ş1
upu
_ _ _ _ _ş_i_T_urnul Săverin,,, munteni, în ţara Yoa s lrf1. li ui Aron voci"
I•ron
.. nere
c1· , a, caru era ele casa l,.,
. . " n
1· sme, s-au a gmnsu cu boierii
30
: T raian (A ~ ~ ) ; Troian ( A -1). ~u· t' vo. a ' ·I anume ş ţtf_an Rad
11 • • şi lor cu faptele„lui JO
. 1 s·a unsa
cas; lu1· ·•· . 1au trimis oşti Bâior· şi I- I ŞI azvanu hatmanul. Şi
această da~ ~2, C); A - 1 omite. •· s 1rea lor · • -· • rmcul · R - ·
3 sci frăgcineă'~€) ; s-ari trape (A) .

Iară ş1 -au ci 1 .
în locul I . us a sme la Belrrrad
au uat A
pr~ ron
· •·----
cu vodă toată
: Tra,~n (C); T:_ăian (A) .
Dalm ş, daclm tot unii sint (n .11'1.C. ) . z u1 puse•a·., pre Ş tef RO , unde s, 1 ·, · au f'1r$1t· s1· v uaţa.
••
6 Moldovenii mainte de Draooş vodc, s 11 chema vlahi sau rumî ni de la Rim ac. 5. La leşi - .. an aciui vorn. 1 ci •,• ,
dzăscu ia " h .
crana J 1gmontu icu omnu m Sucea vă .
7 Tu~rwl S1,verinu! este în Ţara Muntenească, unde ai, fost şi pod de piatrll . ce, r·1c1orul
. craiului şve-. 35
(n.M.C.). o
' ra atman mare era Zamo pre. . atun
.i.-;-:i;-----
- ysc 1111. \ ădz' c1· 1...
m li eş II c-au pus Ba tor
p':te , D_unC1re, de Traian împciratu! fclcut atuncc cin,/ a,, dcsclliecat aceste 2 {1iri cu
rim 1enLL (n.111.C.). 1 Traian ( coc!d .) . T. • .
' 1Clla11 (-~~1),

42
-!3

•
t:J
•
 de la s ine cJomnu în .\luldoYa s..·1· ncc lfit Î\Î ~i din băşti da t unurile . Dosu l iară~ şf1 Ic in. 1111 putea tătnrii
ies le ,-r-ule' Ie~efti s01iic du c . o ,criia pc a tu11 c 1. Ies. ii .\I L1 lclo,·~ de t8bfar:1 >:-Î aşca au stă tut răzlNi11I intr·8C'c'n dz i . lt1.llf1 dzua .
, ·od·<- l'e I B un la Colomiial , · P"
si 111stc .. I l'ga- UJ"J· cc fiic 11 :;ă les ii Cll Stu f
1 că Zc:c. 10 . A doa dzi, socot i11Lii1 hnnul t:11 llll'~t,·r~ 11 :; :'r1 rlq1f1rt.:•dză
pn· lc~ i d e la s nn1uri au orind11it o ; ;,111:! de o,t i. <1 dc8 n;1Yală la
1
ce ,a · - ·, 1na1 pre - , • e an
1 GO . ·I - - ,mpacasă I/ t u d lfl,u . . I n- au s r ' un11 a l' ll B orrd• b a n \ oda- d u p" ' . ' '
:i Jlll.tta_ a_u. lri m is c,-st
·. 1· L.ll ho 1c1
. ·1.. • ,...11 er1t .pre. :-i· ld <l· ll nnaclu l Yod" ' a. 10, i ,i <"1 ,,1 f.161 a fu crt:' i • Ce lc, ii 11ricl' jli11d i1 111l', lcr ~ll " lll. ;; t.a intre bi"1s ti ;
stătut pănă şi
' • Î • • • C"' I
1 11
J c 1·a11lal. d e lui . \ i.on , .oc a. rn·". c.i i era IL'S JI i ii ']'·
J .ira Le·::i · - "· CL" 11t·c l:tli\ i ~i a ~ra au la H Cl ll"il ,k l: hi 11d it· . .\t1111L·i: . d c pri11-
1 ' ' l <I ·\ ]onlrsi . . .
11i„1 il illl'U cu p-
. · a 11·11 q,d; s .
ii p
. ·, , reeumu seri . {j .· 1
1 .,c 1110pul 1r·s i,;"1 ,
' ~' sca, llllll Yădzindu
tl zi11Lli1 ,111111 j'l't.: t f1l ari ~i 61 sr1 lt•111i1 ':-ide fuc tiitarî i , i-8u ]118t H, 1
~ 1d·,11 H · I I . ·1· c i ec I C , ·or-
dl li 111 vudă s i I-· - ' . . • Jn . a ra Les· - ·" ' 1,-~ii i11 ut1:111:1 1,:,11:1 !?. oast cn c-ea sup11;:1 ~i t:11 nc·c ia dnrf1 li s-au 111111·
l'iu a l. i11 l11 .: :111 ,tătut şi au ţinut ri"izho i11l, c it s-au 111irnt ~i hauul,
- •
s,1 J'l"I' I. .. .. \ . . a u ,cos cl111 Ia r" S. .,,Isca , asupra 111 1
uu111 1a. lo,· ila vnd f1 cu. ·, . , ''.· ._1 a11 1111s d umn(1 c1· . .
10 ~i 1w11 I Oa l e cl'lf11 ilt• 1"11··· .. ,ilcs11l butL·rilor de I-ir", . , n p,11Ita n1ai 1'111.i 11:1 11.1,l<s fi indu leşii. Şi de acolo, i8ri'1 incl'I. spr ijc n i11d11 -,i'1 de 10
a1 11il 71'1:J .
'/
' , ·' li sluJ1 to1·i de a i sfi i Ies"•' '.' Jllllll du dcodal ft
·. 11. I· u,n · a li aci,s l.•·•,·1 1·11 11:1\·a l;i 1;·t1 a ril 11r . au Yen it iară la Joc între bf1~ t i. ,·:1 tr i111i,cs;t Za1110y-
G
/, r„c ' . 1· 11111a- ral11·1T
- ··
U J'Cll 1·
'
-@:ic:---_ ,;chi i t n1t!.-:11111a t ri 1ubiţele să clzică de întor:;t1.
1/,11c. 11. \11 tl urn1ie leremiia yodă , ce, ele aYi· ~i in lc~ i nedej Jc,
li I I 11 t
1111g11n·risră
, •
- I . ,. 11 1,.:. 11 1,111 „
, Jll' llll'U ll 1 I· P a pre acele , ·1·e1n i pc11tr " -"
, ·a1 z1mli1 cii l'11p1·ind . J' .. ILd , p e11 t r11 Ustn I" . li c1·c1 11a iarii tl i11 da t :1 a11 a ;;iuns u la hanul şi de a tun cea tele 7 S8lC de \.ară, cr
yodă şi şi
. I . u c~11 \ar~1 \l 0 Id . •go11u - s1 Eni. I I · .
1:i su I ,111 ha
, J Ci··n11u I111. s i. ti·i • ·, . i ' a u 01.-JJ IL1u1. L pre C . .c u · o11.
ove ,r, dzi,·u /i ,1111•~1 i. li-au dat I eremia hanului a u lcl!nt 1nicrc , 1,
şi Şi aşca,
1111
J c nasll' L"C a,·L"l' 1"dl .tra,t:·t " • - ll1J!1 (\' . , nd 11-1 ~i 2.000 l I·· . . . anz 1 C htl'l'J
C lnl t:(' rJ · ,o t • ~( ,r1 dea 1 l1a 11il11r i11 1,,1.i ani cit c ... <m ii >2 cîn tare alte daru r i.
a,·111 u ,..·,zuo i• .· '. l!~lJt era acel I1 11
" d,· răzl
. ca )'ci / 1,(Jllll c u 11,-,·oi 111,;, l11i ll'l'l'lt1ii YOdă ,au s t[1tul între h ::in0-J:_i in t re Za1~~t:hii
î111pf1 ră 1iic1 '· · u ~1 t:11 pcTs ii
s i sl " ~ I c_u 1zb1ndă i11 ci 1c,.. . · I . J0~ 1c, ca re au
·.. , ·
tral' l ;i l1· . ;,det·:1 lt-µ:tlur i de pace , dindu şi
h anul lazălog~i leşi leşii
·_ l tl'Jllll$ăS;c
' • . , u gll C Ii Lll . ol IIII L UJ'I ) J' . .
S(J('(,I i c i la dc,111111·;, 7 r· _iun el e i\ fuld t,,·a. 1 . .
p al'tca Îllcpă1·f1 I ic• .
I'''" ,:,
Yo<lă ~ă
'· · '" 1c d m "' asc·ulz· • la ha 11 1tl. , ·a i11l'hide \ oc m ala.
/. fl1•. 7. Prin I· . 1- . ' " pre c 111c , ·a l u.,·. J:!. t'.;qw1,·I,· dl' pace au fostu aceste : l eremie f ie ~o
iară
1 z111< u , ·,·,Ir 1• 1..1 • ,1.
la ,\I 11ldu,·a , 1 - 11 rn, iill' . f'J e~ _ de cl,11 ir,·a lui C- ... ., . du11111i1 in l_;ir:1. l,i 1·11i,· in 1p:1r:1\ii cli n an în an , dup:1 ,,biceai, ha -
]'11" de dill , ii s i . ·.. ol J s1,cu t 111d ii "'' L1s,1 I . 1I ;_i,1z1 U1c!'c1 sultan 3
1 r d 111 ' alu11 ('l• s n11 111 1'i Ja SJ ' .,. . 11 nl11i , ;1 dc·a di 11 :11 1 i11 ,111 daruri ~i cîte ... <m ii > l'i11tare ele mi ere !;i 7
să să
. , ' , ·, „ a.. . I)('
S I c·1 pre Za11111,· ·,·] .. I
' , ' Jl l 1a t111a1111/ ·. I u.i 11 a ks·1, , '- c.-,' JIJ
. \"Jl'llllt·
, , n 111•tc.tla, · s,.,Lc [i,· dr ci,ddt: . lia1111l11i i11 Bu orreaoo . Ost, ile lesesti
·ţ , nu ma i în tr e
J,· 7.(lllU I/ dt· ci"1h 1·· .. · ·)
. ' I ~l c.1.IHI/I d,
. ,·111 11 >']111 111· I ll'Cl11i 1„ I
,I . d
, dii
,c•s;is,·ii 111. ·
11 r 111clu 1t: în \8ră \ l 11 ld11,·.. i. ~,ii ti r la le~ isă margă la Împără\ia 'l'urcului pent ru
s l1wil(' Iul' •'l' . ,• e l 'Cl es t1·1 11-;, 11 .". 11 1 ( I · ' ·ll n111 lt i1
· ' •· 1111-i la 11 d;-, ) f'" ..- i11 l:1rit11 r:1 l'''l'ii. l arf1 tl,·~prc partea hanu lui era aceste pontur i: '::>tca· 1~
Yo<lă şi Împări1\iia
t". : · ' 111 :J pu1·111·1•a. jll':- I,· c·· ·. .'
'J' XI/.,·. 0 . Uc lu,·ri L· 'I J·.
· LziJ,. ,·), e1o1 r_e· , 111 l i1 ,s l IIJ..IIUJ'J. ÎIJ ' · t ·' ·,11a · gui~ - 111 i11ri lt- <, lc dn l' L' 111ina lui leremii ele la
neschimbată
4
11l• ura c-1 us·, til c• I III· ~ J. it do;1 d:1.i ' lt::i l11 - , JO·, ' iJIJ sn:-:ÎL Za1ur c.i .. c1I s. l. lj l' . T ure11l11i <, , ,·11a l_:1 d i,·,·, '"J(.' d,1111nic în dzi le le lui , ce-i
,·ădzut iasă pămîntul
• 1
Jll ~-a u i , ,.- .. __ · l 11 1'a , u, i1 11 I 111 · '/.· ,,~c 11 1 hi clzic c i }'t.: li u1li.i l11r l,a1·,i: . ~i ,;fi clin \Juld oYc i hanul 161 ,.
. 1l djl 1l' l;Jla1·,1sti , · ,.(IJJtl\",;..J,ii
pănă Şi aşca obîrşindu-să
I ·I · '
' ' llll (J \"J'Jt• l i ;1 11 s11·· · . · · ' "' (J \l'Jl'
. ,1 1 ~1 s 111 :,:11r han u l în p:itru 5 d z ilc' c 11 o~t ilc lui. pace , li hanu l
întăiu cătră ţara
c u Luali'1 oastea .
au purc·c, ,·,1t rr1 Cl'i111 !;< Î Zamo~·schi i sa . !risindi'i pe 30
~a1ti
.

lin~ă Pc,toţ.chii
'/ (
' /~fit ' . ,'J . _\ -a 11 fl lllu '" l.ll(,11 ··· 1 ~ le~i i r· ·
a11 ,· ătlzul a l ila lcrcmia ,·odr, l'"c :\ lbertu l·lanschii ~i pre Jan cu 3.0UO
vodă Şi aşea şi
\, J•UI c:n·. .cc. f -au i1 1t;1rit I·.i I1a1·a a ,. 11 ~,in:t, al'a . . , c1'L
-~- ·,yiHl'I el e · oamen i , cf1 ~ii l e11 1i· l crcini a ele un guri. au purces
IL•,,I;, ]111 z ~111111\·,:cJ 1ji4 j Id. I n1a1111 ] .~,a& , !Jill criur ·s'I :1 11 fftC UI CU Sl)CO·
Sucea\'ă . Războiul Tuţoro
v . _ o
d,· la ·s·111I ( · LI! t a · I ··
Je1· 11 ·1 ·· I •~
, !.• tl. ila1"1 . _ de• • nl, 111·1· I'";'l1dep~1111i11
sa - · I ercini a \'lidi:t ~i ,-,1 11 8~:1dzal la ace~l a la
leşc~cu.
· _ ·. ')'' LeparLt· 't 1t . . 1·
\ ac1'.·l1· b a;-L 1 8U ,cos .,, I· .,. 0111 I este 11rni i11t r,ir, d,· ac,·la . d11dt1 au perit J o lcoYschii h a tman ul
/,oll))ll\'S.-!111 ·. . ,tg111ng1· ~
.,, , li 1111,cc1. ş·1 . u,
3:, 'C('
, I l;Jl;1ri"1sti ·, . .'\'.i,a .- j'"
11a lf1l arîi ·.,·11 . 1, ,o11 . n;,s(l';1 Jc·s· . • 111 . 1p1·nti,·a · · ,,.' 111[!'-
.1.- <1;1s 1, .. , .,o1,c·.1
. . I ,..,10s 1me. 1. Vei afla şi _. .. ela la d11dul srlll.
, ., ,111 11·;1 i!silol' cc I ...
. ' C~ ll ~ta - --'s,,---
"""---
I .-\-~, H, C ) ; .-\ - ! ,,,n it~ .
1 / '11/ui11iia 1.-\ -'.!i · ,. .
r,.,, O 1011111: ( \ -1
I
:?mii ( 111il l i.1 I l a I . : ~'\ t• 111Î l l '.
Us/l'!1701w/ (.-\-2 C1 . · ).
" fi ( . . . ' • ✓i s trogunul (.\ - 'IJ. 3 niii, : a L.: _\ 1• 1nÎI " .
• 11,cschin1l,a/,: i11 t!: i fr lc l11i (D- I ) : A - 1 o1mit r .
I,. Ci : .-\ 0111i1 ,,
;z,1111u!Jschii (.\- :? ' Bj ··' Z amu,schd
. 6 pc,11·11 (.\-~, I:) : 1, (A- I 1.
(,A- 1) .
45

.. •e
r
.,
f'I J
·I t
. 1 . d"' d mare pagub av ce i-au . fva cut lec:ii în oastea lui,
Zac. 13. Bine n-au ieşit din Muldova, iară Bator
Zamoyschii1 ! de Rîm, Je um u e - .. lui să cuprindză ţara
T

Jigmontii alege pre Răzvan domnu în Mitldova şi orînduieşte 12.000

d b ă ţ de suptu mma turcu ' .
Jupttndii el să ez at ar~ Id . sine împrotÎYa turcilor,
de oaste ungurească, să margă asupra Ieremii vodă, dindu vina lui
. - . "mpreune ş1 pre mo ovem cu
)foldove1, sa-1 i_ acestu- Iucru, spre scăderea creştinătăţiei, .ce-au
Ştefan Radu! vodă că au lăsat scaunul să cuprindză leşii cu bJăstă•
măţiia lui.
..
iar leşu au rn
.. ipiedecat
... b. 1 turcilor de suptu care bir amu era ieşita
. _
b aşedzat Moldo~•a supt_u iru ' 5

Zac. 14. Luîndil veste Ieremia vodă de pogorîtu] 2 ungurilor, pre• ·:. ţara,zcu nevomţ~ lui: 1 <l"' papa si împăratul nemţăscii, mare
4

cum au putut, au strinsii oastea ţării şi s-::iu gătit a stare cu războiu 18 Ace~te mtc egm u
. . ~ 1eş1·1 or
ne. au .trums • ?. osebire de
' . I . I - ...
lorii eram u1 eşascu,
împrotiva lui Răzvan. Într-o <lumenecă era, cîndii au apropiiat oştile onoslu . bcsereca
..
p ...11npie<lccătoriii de bmele creştinescu. . . -
ungureşti de Suceavă. Şi-au tocmit oştile Ieremia vodă asupra tîr- <:a unui
Zac. 19. Au trimis şi craiul leşescu so 1.Ia p~pa, făcîndu-1 :st1re ca
.. are 10
gului, l ~ ~ i . Iară oastea leşască ce ave cu sine, o au tocmit mai
•
10 v
. d„

~,
I
j•.
I
Ia cîmpii, despre Şcheia, pe suptu un mal, ce ieste alăturea. cu drumul
Băiei. Singur Ieremia vodă fiindu în heserecă la sfînta leturghie, i-au
dat ştire, cum oştile lui Răzvan amu să văd şi să apropiie de oştile
ţării. Ce n-au vrut să iasă din heserecă păn nu s-au săvîrşit sfinta
el de
sup
··e Muldovei să nu hic cu turci ş1 mai denamte vreme fnn u
tii gr1_1_
griJa sa cum s1'. d e curundii acmu pre C'lzi Cherei soltan dl-au scos
cu puterea sa m t,ara
să să apere p1.c sine
•
d. ' Moldovei . Iară domnul de Ardeal,. neavîn
' nu poate să apere Moldova
•
.. .. rile' de osti hiie cîndii crăia lcşasca.
.d -tii putere
.
de turci ş1 e ta ari, m
V •
ai
.

15
slujbă. Şi să agiungea amu hărăţii Jui Răzvan cu oştile ţării, cîndii . .
avin::_r20. Leste Pricini ave ei în de sine pentru MoldoYa 1 '.""~ Ier~°'._•.•
au ieşit Ieremia vodă la oşti den beserecă. S-au tîmpinat oştile de îmbe
162 nl 1 pace si cu lucruri aşcdzate pre acele '\Temi a ţ~rn,
părţile li şi după cîtăva luptă între oşti, au lovit leşii pc oastea ungu- vodă• d omos, ·ti·,.u stcure inc '
s, i pădzia şi datorii a sa
• " - ăt
ce ave spre impar • ie.
li
rească din aripa despre Şcheia. Îndată îmbărbătîndu-să şi fruntea d ţmca

oştilor, unde era Ieremia vodă, au înfrinti1 pc unguri.

Capul alu doilea
Răzvanu vodă au
cr1dzut calul atuncea în războiu,
20
Zac. 15. Supt
ce încălecîndii pre altu calu, îndată au silit să oprească oastea ungu- 1ncep. 1 . 'J'ara Muntenea:;că într-acesta. anu, vara, la mare răutăţi 20
rească şi au opritu-oă şi pusesă războiul iară la locu. Ce îndcmnîndu-să era de t m.c 1, · ca:- din <loaol părti
, avîndu osti
•
r . ·r
1 .
mpărăţia urcu u1 asupra
iară oştile lui Ieremii vodă si amu ~i Jesii în frunte, au început a - · · u nrrlii·esti O samă de o~ti despre Buda, iară altă oaste asupra
. .. I
fugi oastea lui Răzvan vodă care ru'iră J-~u prinsu ostile lui Ieremii
,craie1
I; o , , •
Ardealului aYe, că şi împăratul nemţescu oştile 1u1 mtr-aco e~ 1mpro:
A

25 vodă şi pre Răzvan şi l-au adus la Ieremic vodă. Stă movila şi acmu
' o '
t 1·va turrilor era orîndu it.e. l ură aicea despre Ardeal Ba tor J 1gmo~tu
pe drumul Băiei de la Suceavă, care să pomeneşti Movila lui Răzvan i .. dii cumnat impăratului ncmţăscii, a l te oşti· avea ..nnpro t 1va
· t u rc1lor ;!;)
').
pănă asl.ădzi.
şiunluasă de la turci cîteva oraşe de eră ie ungurească, iaŢa - - _•.I\ r d ea lu
. - cdatra Ş:
Zac. 16. Cît l-au adus pre Răzvan la Ieremie vodă, după cîtăva Zac. 2. Era despre aceasta aripă Sinan paşca, vez1ru 1 e 5 111stra. ~
mustrnre, i-au tăiat îndată capul şi l-au pus într-un paru împrotiva pentru să-i hie mai lesne a supune Ardealul, luasă toată Ţara Muntcneasc_a
30 cetăţii. lară pre unguri i-au gonit oştile pănă la mun~i, cu mare ~ăr­ şi2 oraşele toate, Bucurcş tii, Tîrgoviştc şi_ alte oraşe ~şc~za~c cu_ turci.
sare de sînge. Fost-au acesta războiu în e.nul 7104 dechevrie 5 dz1le.
S95
Zac. 3. Domnii era utuncc la munteni de curundu 1\hha1 voda, acel ao
Aşea s-au plătit si lui Răzvan răul ce făcusă si el lui Aron vodă. vestit întrtt..damJJ.i, îneă bine ncaşcdzat după moartea l\Iihnei vodă.
j Zac. 17. Du;ă
acesta războiu şi
perirea iui Hăzvan vodă,
s-au Vădzindii tara cuprinsă de turci, singur nu năzuitu la Bator domnul
aşedzat domnie lui Ieremici vodă, fără grije. Nici Bator Jigmontu, Ardealului' si au trimis suii şi la împftratul 11cm~ăscii, dindu-i ştire că,
35 domnul Ardealului, nu s-au moi ispitit să
mai trimaţe oşti
în Muldova, ,cuprindzindu Sinan paşea Ţara l\luntcnc:iseă, prea lesne va putea să
ce avîndu bănat pre leşi de paguba oamenilor săi cu Răzvan, au- trimis supuie şi Ardealul.
soli cu jalobă Ia Rodolfu împăratul nemţescu, li cumnatu-său şi la papa
.62 "· 35
1
1 doao (B); 2 (A) .
2
Zamoyschii (A-2); Zamuyschii (A-1). 2 A-1 după şi adnugr1 allt'.
pogorilul (B, Cl: gaboritul (A-1),

46 l 47

...
■ Za,c. 4. Dat-au Bator îndată o~ti într-agiutor lui :\lihai vodă. li
1G3 "- yfidzin<lu că să apropie de din„ul focul. Şi durindu-i inima şi pre munteni
li pentru moşiile sale. în p1q.inc vreme s-au st rinsii ~i intri i u. au împinsu
oştile lui Sinan pnşen di 1wn n1·a~t• =;:i apoi la l; iurgiuii au stătut şi la
Ce nu lăsindu în voia căpeteniilor de .·\rdeal împăratul nemtăscii. au
socotit şi cu sabiia să-i supuie, avîndu tocmală cu Bator. !3i au orinduit
cu oştile pre un II gheneral al său, adecă hat man, anume Bas te G iur(J'i
• • • •

Şl au trimis f 1 la Mihai vodă un vlădic al său, îndemn indu-l asupra lui

t t:,
11,~ ,·.

5 l'ftzboiii de foţ[1 :\lihni vndr1 Cil ~i11a11 pa~t"!a. ~inu fo:;t ii rf1zhoiul Cil marc B_ator .Andr_c•c~, pen!ru_ supunerea mai lesne Ardealului din doaă 1 părţi, 5

li vfmrnre de singe ~i dllpf1 dlă\'a luptă, au iufri11l11 :\lihai vodă oa:-tca

lui ~inan paşca. dl ~i <'I singur )l:ttca, să nu fi,• afini. înclC'mînă o lunlrr
111il'iL ,·11 l'Hl'l' au St'ftpal 111•sl1• l>1111ăr1•, nr hi 1·f1d:1.11L la priusuan·. ~i a~t'.!
c~ avea l\_lrhai Yoclu ~1 mai înainte pururea cu Împărăţia l\eamţului
rai:-punsurr.
Za.c.,9.
•
PrC'a 1<·!-IW
• •
au pri
• •
imit· :\lihai
•
vocla·c acest u... lucr·u, ca un orn
d: n:t I JHl_l~'l p~•lt 11l:r1ii ~1 ~ărf1 zăbavă nu strînsu oa:--tea Tării ~luntc-
li 11,
s-au l'u1·ăl, it Ta1·a .\111111 t•1u·wwf1 tic J.1m·i iul 1·-:11·c ia dată cu osird ia 111 i
'1ihni vodă. insf1 nn•a ~i oa:--11• nerntascf1 cu sin,~ de la Datoru .Jig-monlii.
Z11-,·. /;. ll11)'ă acPsta riizl,oi nt11lt.,~ pag11hc au f:kut. ~lihai vo,lă Lurl·ilor
, _ ca 30.000
11e!-t1, . s1 ·. pănă la Sibiiu si·
•... nu rntrat . rn •.-\rclcal,
.
taliara, a~tC'plrndu pc Ha~te l,111r~1u cu o~tile nemtesti.
, acol ea ş-au pus 10

111~stc D1111f1rc. urdzindu ~i prădindu satele, orn~cll'. pănă ap1·1mpc elf' Zac. JO. Trimis<•~ă Dator :\ndreieş la impăratuÎ 1:emţăscii solie cu

li t!'>!la

1 596
1:i
Pravadiia. Fost-au acest.ea t.oal.1~ îul.r-nccla anii, v lento ilU'i ~i apoi
în anul 7 J(lj, Jară 1u·ecum izl,înddc Jint.îiu a mulţi au fostu 111ni pre
urmă spre scădere, a~ca şi ac,~slui J1111inu, lui l\1ihai vodă, precum vei
rugr,mintc sr1 nu-i fnC"fl această asupreală, să-l scoaţ.e din domnia ce-i
era de mo~iic de util c ,·acuri a Batorc~t ilor, cc acele oşti gătite asupra
lui mai bine <leprcunrt cu dînsul să să orinduiască împrot.iva turcilor, 15

111116 n•dca povestea mai gios, la rinduJ sfrn. ;\<•~t iutoare fir<'n omc!n<•ascft de
I ucruri cc vor să fie pre urmă. Cc JH·nl.ru 1111 I 111'1'11 sau doni'i pre voie cc
i să pril,~j eseu~ hidul om purcede dc!sl'rinal ii ~i int·c·111! I ucruri peste
)'IIICl'f'a sa ~i apoi at·olo giise~IP rc1·ir1•a.
Ce Yădzîndu t'ft nu poate face nimică cu rugămintea, au socotit să
lovascr1 pre 1\·l ilw i voclr1 mainte de ce să va împreuna cu Başte Giurgiu.
Zctc. f 11 . .\ vca )I iha i vodă oşti amu deprinse la izhînde, alesu 0
samrt de slujitori, cc să chema pre numele capitanilor săi, anume

III 1 G1
:!O Zrw. G. .\1 1rcil,·a a111i d1q,f1 a1·csl1•a, Yădzi11d11-sf1 Halor JigmonHi I!
domnul Ar<lealului sosit. la l,ftlrirwtc• =;:i rr11·;1 cuconi :;:i vf1tlzîndi1 l·f1
l111Tii din an în a11ii sfi întfu·csl·u ~i cas1·f1 as11p1·a .\r-tlcalului su-I cuprindz ...
Budzc~tii, alţii Rr1ţr1~tii, fonrtc s1f,tătoai·e oaste. lară ardelenii şi îndoiţi :!O
unii şi hinc ncstrin~i încf1 la Bat nr :\nclreieş ru toţii, ce cu cită oaste au
pu I ut slringe au dat r[1zl1oi li, i li ~I ihai vqg~ Ja. Sj~i.iu. lară foarte au 1c:;
~i "I amu ;mbătrinil. ~i olrnsit,1 de vîrtul.c, alcgindu-~i viaţa hăt1·i11i!­ ţinut puţină Yrer11e rf1zhoi11l, îndată au infrîntii oastea lui 1'1ihai vodă

,,
11111
2:i
ţ.elor· eu odihnă, n11 socotit că ~i fr.qii lui, 11ice unul nu va pulca sfi ţit•
de răul turcilor Ardealul, au ff1eut cu l'llm11atu-sr111~ impăratu) ncmţf1sl·ii,
t ocmalf1. să hic pr·c sama Î rnpărf1\ ici ~ c111I <'sl i .\ rd1•;_tlu 1, iară lui i-au
dat i111pt1ral.11), 1·11 mnat u-:-diu, ,loar, oiai, .. ·a;rn , 11 ,~ H nt.ihor s i Opul ia,
la \aru Silczii, di1·iia ţ.f11·i îi 1 <lzic le~ii ~liunscu, sft hotărăsh: cu dimii
-··
aceia ţară. ' '
3c, Zac. 7. Pesl.c voia anldenilor <'ra ar~•nstă tormalr1, tcmîndu-sf1 apoi
de supunerea a nca1J1\.ului. Cc în<latr1 d11pr1 purcesul lui Bator Ji(Tmontu,
s-au strînsu tnţi lioierii Ard1•alul11i ~i nu ales să le hie cneadz~. adceă
pre u ng111·i. ~ingur Bntor :\ nrhcic~i'i la fugă, părăsit de toli ard.clenii,
n11111ai l'll put i1a·i leşi ne:,-1.iutori dnclul locurilor şi rătăcit într-o :.!!'>
pr,d urc, nu l'ttclzut pre mina oştenilor lui Mihai vodă. Şi dacă l-au adus •
la !\lihni Yoclr,, au pus de i-au tăiatu cnpul.f~estiy_tos.re firea oamenească
si tl~- wimej<liile sale, d1 apoi peste nu ~un~ată ncmc aşea au păţit
-- .
.
si ·Mihai vo ă de Ba~t.e Giurgiu,
--- .. . ·-· ---··
<::_um _au.lăcut_cl lui Bator Andreies.
Iline clziG~fi~ta Ernnghelie: ,,c!.1...~~- măsm·r, măsuri, -fl1HSl:!PBţl să~~ 30
-~-
Zac. 12. VesăJ--şi tare ţJihai vodă după izbindă, prea lesne cuprinde
oraşele pre ~ama sa ~i să înehina· ~i cetăţile, dindu-i nume de cloninul
lor, priimindu pen ceHiţ i ~i o~tcni de a iui. (De pe acele ncmi are nume

,,.
do1J1nu, pre Anch·cic~ii Bn1or, cnrcl1! na J)1·r a('cia vreme în tara ,
Belcrhii
C J

eu acela g-~n<l ii să sfi l:ftl 11g-[1reasef1. Cc•. chelltnt <le hoicrii şi de căpeteniile de-i dzic l\lihai crai.) Şi au fr1rutu şi episcopie la scaunul domnilor ele
- 35
35 .:\rdcalulu1, cu glas111'1l1~ tuturora, au lusat eălui.rliria si au vinil Ia domnia Ardeal, la Belgrad. lară capul lui Bator Andreie~ l-au trimis pre solii :i:-,
.-\rdealu]ui de mo~iie. ' săi Ia îrnpf1rat1'.I n_cm~r1s~ii, pcnt_ru care !slujbă au trimis împăratul
Zeie. 8. Î rr~JH'otiYft era aces1 u lucru toc111elci cc făcusă împăratul nemţr1~ri1 daruri Iu1 l\l1ha1 vodr1 ~1 l-au fr,eut prinţipe, udccă din domnii
nemţesc ii cu J 1gmontu pentru :\ rclen I, pceu m s-au pomenit mai sus.

-
1 donii (C); :! (.\-)).
1 îi (A, B, C); A-l omite.

4- Miron Costin - Opere

48 49

-
 t_ . 1 .., tinut Mihai Yodă domniia ţării
I · apoi· d e leremiia
unde stă -o •mo·vilă mare peste trupuri, . •. Yod:"'1• făcută
. ·
împărăţiei unul.\.!.!!!_ nu rnd e ungu au · · d -\rdealul în · ~-Şi era aşea de groaznic l\'lihai Yodă şi ycst it. de răz~oa1e_ rn toa_te aceste
. î - atul ncmtăscu au putut a aşe za . · 11 părt.i, cît îndată ce au sosit la Succ.n-ft, 1 s-a~1 rnch_rnat_ ŞI cetate_a
aceea, cum nice mpar ·.. \ ;. f t.., pricina de multe Yărsări
partea sa nici într-un ch1I,!.J.Jnuma1 ce _au ~sdu .. :- ·a- oată a cuprinde -5ucevei şi a Neamţului, la cetăţi puindu o~t en 1 de a I Sl'l pedestraş 1.
~ P
· · Şl· au f-acu t turcilor rn enuna
de singe între creşt1m . .. 17 li roi ~inguru nici cu atîla n-ou vrut să hil•, l'e de la ~ueca\'[1 au purces
1599 5 locm·ile cele mai bune de Ardeal. Fost-nu aceste rn anu . =~onindi1 pre leremic Yo<lă şi pre Simion vodă păn la I lot in.
tznc. a. Cc>tat,·a Ilot inului grijigr1 hinc leremie Yodă cu slu-lJji-
165 ,·. Cnpulu al treilea tori d1• ai sr,i ni·11qi 1•1• ,l\·1•a. i:11·ă <'I singur au trl'l'llt la ll'şi pentru a~iu-
.. 1 'l') · . 1:- <luJlă a.;clznrcal • A
~\.relealului , ial'ă de 1111·i11l. P11scsr1 .\lihai ,·11clr, :;;i 1111 do11111i~111·ii 1 anume ~1.m·ul Yodă. căruia
Jncep. 1. StilH u ·' 1 Hll \o( ' 1 • .. .., te si citii
„ I l -• tlc turci au strrnsu oas ·, lltllllelc nu sr, li ice 1 pn,·cst c:;,I l', 1w11tr11 scm·t [1 \Teme cc au aYut ncel l\l
aicc din tară, Ieremia vocl ă, llll emna l . l\l' , t' Şi neavindu
' Tării 1 · unleneş t. • .domnişor şi nu să nrlu numele ace~tii domnii la lctopisătl· strt•inc.
oai-tc ave şi str~ină, au purec:-- asupra , ·I • :- au mărsu la
. . . _ . . _. îu Ţara l\ unt.encasca, . Znc. i. Era lc~ii pe arcia ncmc stl'in:;,i toţ.i la săimu, la Yar:;;av 2 ,
~- ·onu vodă. Lăsîndu-1
,,I
I
io cu nune mei un razbo1 mca1ure
Bucureşti şi au aşell zat d omnu pe
"'
-
frate-sau
'..
pre ,.:,ll11l
•"' l Succavă.
-~rr,111i11cli1 naslr.: împotrivo şfcdului, că craiul leşescu Jigmontu fiindu
I• - <linsul sinrrm·u s-au rntorsu a . . . . dr .cl1·1•pl fi 111o~a11 nccii crăiei, cc încă viu tat:-t-său, Ioan l'rai, l-au ales
oaste de a sa pe mga · ' 0
• ia a lui S1m1on 'o a,
li·:;,i i 1n·1• J igmont.ii la rrăica lor. Şi după moartea tătinc-sr111, neavîndu 15
• •
• f ... • d l nO'ată domn na ace .
Zrtc. 2. N-au ostu rn e u "" . 1 1•:- ... Muntenesti de Ieremia Âtltti focinr. l'ăr .Jigmontu, cuprinsesft Crăiea Şfcdzască unu frate craiului
Ca:- int.elecrîndu l\lihai vodă de cuprinsu. arud_ 1ars"1nd•u ... pin ceLătile
1 , "
15 vodă îndată au purces asupra ui
I · s11111
· on vo u ' ' -~fod:1.:1:-d'i, unl'hiu lui Jigmontii, anumr GuslaY. Deci fiindu mai aproape
.J i:,.r111nnt ii, ficiorul craiului şvcdzăscii, de aceia crăic, clecît fratele
Arde~lului slujit.ori din
. •
oştile sale.
d- împrot1va u1 •
. l . M, ihai vodă dendată, li'1l i1ie-său, Cu!-la\'. sili ia pre lc:;;i. numai să pozvolcască la acela săimi'i,
Zar. 3. N-au st.ăt.ut S1m1on vo a ... - • tru acriutoriul ele la
:-:r, :-.r, rad', o~t i împrot iYa lui Gust m·u.
. - ... e J•oc!.can1, pcn ° .
ce s-au dat spre marginea ţaru, spr . . ·,_ -I . 't . de Ţara de G1os 1a
. - d I v m 1su s UJ i ori . - /.(!.(·, 8. larr1 soeot inelu le~ii că nici într-un d1ip :wl'.·le <loaî 3 eră ie
frate-său, Jerem1e n,<la: c a care - d ost i sila Simion voda,
.. ... "tă va !.a1na c ·, · ; - :--:1sfi fnl'rt una nu \'Ol' putea, fiindu una dincoace, alta di11colo de mare,
20 Simion vodă. Si dacă s-au st rinsu ci· ·_ - boiul la o vale ce sa
. . • .., Mihai voda cu raz . ... '\ .cai·<· 111.11•p sf1 chi.amă ~larea Balticum, c, coadă din Ochean, şi nici din
au stătut s1 au aşteptatu pre r ( -\re s1 altu nume
• "[ .. Ţara Mu ntcncnsca. . , li JC:-µ1· sini t1 una şi prilc>jin<lu-să această tîmplarc cu Mihai vodă lui
chin mă M ilcovulu cel h are m : ~. t :- tut războiul cîteva
. .. d atunci ) ~1 au s .a Je1·1•mic rnJă, au dat craiului ncJejde de oşti asupra şvedzilor pc altă :!5
crrozav acel pîrîu ş1 spun ca e ~ _ •
'° . . . • s· ' voda raz 1)Olll 1• 1 • .dată. arătîndu-i mare treabă aceasta şi cu grije crrtiei leşeşti, să lasă
166 ceasuri s1 apoi au pierdut • imion .. . •- fostu calea mai
, . . re rncotro I au e11prinsf1 ţările aceste de ~1ihai vodă, .\rdc\alul, l\foldo-!lva, Ţara
Zac. 4. După războiu, oaSlea ca _ _ it la Suceavă, la
. . . - S. . n vuda au nazu • .\luntcneasc:1. Ce au stătut. săirnnl Juprt neea:--tă treabă, să să facă oşti
îndemînă, s-au răs1p1t, rnra 1m10 - 1· l'vlihai vodă cu at1ta, ce
.. d- C u s-au <lestu it .. dr fo1prot.ivn lui l\Iihaiu vodă, avindu Ie1·emiia vodă cîtva domni la leşi,
frate-său leremua vo a. e n . upra lui leremu vo a, toi oameni mare, gineri.
, . . - - b r t as ostile sa 1e as
îndată, fără nmuca za av.t au r ' 30
595 Zac. 9. Alihai Yodă cu toată o:-.irdiia h:tle l'Clalca llotinului. glon-
spre Suceavă, cu marc sirgu~~lă. vinclu nimică
pas, nice :reme_ d~ I
ţ111·ilc lui s:1 cuuoşl.e în zidi urile l"Ct.ăţii pănă la suruparea cetuţ.ii, ~,:în<lu
Zc,c 5 La «rabă ca acc1e, nea 1-
Suceava s1 a uazu1
·-au cătatu a asa .. . , r .. 111·dl'jdea ci1 clacr1 va lua şi aceia 1.·ct.nte, va putea stf1pini Jll'l'a lesne şi
gătire Ieremua voda, numai ce 1
.II
• ',J • • .. "" - •

d Jle J)e Ierenue voda, cit ţarn ~lo)dowi.

. . 1 . . M'hai 1 vodă e aproa . . d- .
spre Hotm. Aşe- pr1p1se _ . lui lcrem1e1 YO a, •-au
. ..
niste haiduci pedestri, cu citcwa c
ara pre urma
' .
b . ..,
. :- t t haiducii la. răz om, Znr. JO. Scrie Hronograful leşesdi. cr, a:;;c e1·a tic Ycsl it :\1 ihai Youă 3a

62 "· 35
o
, .. . M 1'h . odă s1 au sla .u
a«iunsu fruntea oştu a lui · ai v ·,
. C dacă s-au mai lllo
apărîndu-se cîteva ceasuri. e .. .
.• crlotitu oaste de-a ui

. pre J IJ •e ' 1a u
,. b'
I .

n sat anume · er ie,

I
I
I
:~• la lc~i. dt.
1
1111
ţara Podolii fiindu tle li·~e de suptu asl·tdt.arca

.wl 11it-e (ll-·1); 1111 şi .s,i (..-\-1).

patri-

Mihai vodă, i-au spartu pe l181. d uci, 2

1·arşa,• (B, C); l'arş1•p (.\).
3
dorii (C); 2 (A-·J l •
1 calea (B); A omite.

51
50
 l.
iarhului de Ţarigrad, ca şi noi, pe acele nemi avindii marc zarvă ~ii
price cu papiştaşii pentru lege, aştepta cu bucurie pre ~lihai vodă să,
vie, ştiindu-11 de o lege cu <linşii, să i se închine toţ.i podolenii.
Zac. 11. După ruptul săimului a leşilor, îndată au purces hatmanul
5 si canţelerul Zamoyschii la tabără şi apoi fără zăbavă s-au pornit ru
~ştile improtirn lui ~Iihai mel~. \"estit era arela hatman la ]C'ŞÎ, ciirui~
faptele nici Conctpolschii hatmanul, amu din vacul nostru, n-au agiunsiL
Za.c. 12. Prirulzin<lu veste Jlihai rndă di nu purces o~t ilc IC'ŞC'~I i
asupra lui, au Jr,:-at I lotinul şi au 1rnn•e:,; spre Suceavă. Icremie vodă c11
10 Zamovsl'hii i11eă, dad:i au oblicit de purc-c:--111 lui :\lihai ,·odr,, au lăs:11
drum~il Ilot inului şi au trecut :',;istrul la un sati'i CoJodrubl'a, la ţinutul
~i apoi Prutul la tirgu li la Cernă1qi şi au mărsu pe la
lui Ieremie vodă. De toată oastea cu Zamoyschii şi cu Ieremie vodă
-40.0u0 era, între carii era 4.000 de husari. Acel fel de oaste este tot
'in hierii, temeinică oaste foarte şi neînfrîntă, ales de oştile cum sintu
;ale noastre şi munteneşti.
Zac. li. Dacă au sosit la Telejin şi leşii, precum era oştile lui Mihaiu 5
vodă tocmite, aşea au tocmit şi Zamoyschii. Aripile ţine oastea călare
-d in-na-d ireapt a Petru Laşei, d într-acolo era şi husarii, clin•na-stincr~
ll'remie vodă cu oastea sa şi cu o samă Je leşi. lară Zamoyschii sincr~r
.,·u pedestrimea şi cu armata, adccă cu puşcile, au ţinut mijlocut' si
,dercpl1i improt.iva pedestrimei lui M ihaiu Yodă au stătut cu oastea. '
10

•li
167 v. Cernăuţilor
Codrii Cozminului~ la Suceavă, unde ~lihai vodă întărise cetatea cu
oa111enii săi. lară singur au tras spre ţ.ara sa, pentru su-şi mni înglo-
15 tească oaste şi să mai obosască şi pre leşi.
1 Zac. 13. Aflindii Zamoyschii cu Icremiia Yodă cetatea Surcn•i
grijită bine de oamenii lui Mihai vouu, au ales cu sfat.ul să nu facă zi'1LaYi'1
cu cetatea, cc sfl margă întinsu clupă .:\I ihai vodă. Şi aşea au făcu I,
frtră nc111ică zrthavă, au purces spre Tara ~luntenească.
Zac. 18. Cu atîta era mai meşter Zamoyschii decît Mihai vodă, că
:Zamoysl'hii <"Ît au sosit, îndată au făcut cu pedestrimea sa hăsti de
pr,111 int ii înalte şi acole au suit îndată puşcile. li Toată dzua ac~ie au
168 v.
::--1 i: I ut u războiul numai din tunuri unii la alalţ(şi din sineţă, peste apă.
Zac. 19. A doaă dzi, mai sămătu Zamoyschii decît Mihai vodă, 15
au ll'i111is <le au cercatu mai sus pre apă despre munte şi au aflat vadu.
~i indată toatrt aripa ceie ce sta din-na-direapta, stoluri după stoluri au
1•:l_l'Jl Îl ii la \"ad; singur au stătutu mai tare cu focul asupra va'ci.ii"ui,'

li 20 Z(tr. 14. Împărrqiia Tm·cului avîndi'i trf'ahă tot cu nemţii pentru

eră iia ungurească, lrncuroasr, era că s:1 sfădeşte lrrcmie vod:1 eu ~1 ihai
vodă. :\şea s-au tras cu\·intul pf111ă astr1dzi, cu111 sr, fie ti-imis cu tainr.t
.d,•l'il. în dzua <lintîiii.
7.ac. 20. Mihai vodă Yădzîndu că trece oastea călăreaţă a leşilor 2o
111.· altu \'ad, au mai întărit pedestrimea si
, el cu santuri
, , > iar el sinaur
b
40.000 de galbeni de aur la Ierl·mic melă, să facă oşti asupra lui ~liha~
III 2b
vodă şi diresă, ce-i tizicu ci atşirif, de dolllniie \'el'inică lui ~i seminţii lui.
Zac. 15. ::iimţindii Mihai vodă că-i lot vinu a~upră lt•~ii cu lercmic
eu tor1tă oastea călare au mărsu împrotiva oştii cei leşeşti. Vădzîndii
~i Zai11o~·schii că lipseşte toată oastea călăreaţă a lui Mihaiu vodă
tualii oaslca au pornit şi el a sa şi husarii într-acole cu Pătru Lasci.'
vodă, ş-au mai înglotit oastea şi ş-au ale~ locul de u clare războiu leşi­ Zac. 21. S-au mirat Mihai vodă de semeţiia leşilor, cu ce sîrgui a)ă 25
0

III lor, pe apa Teleajinului. Ave la acela răzhoir, ~I ihai vodă GO.OOO de
oameni, unguri, munt•!ni, sirbi; nern\Î încă ,wc puţini. Şi au tocmit
oastea pre malul dincolo, călăreţii au pus de îmbe părţ.ile la arepi„
uu apucat vadul şi au stătut un războiu mare acole pentru vad. Singur
.\I iha i rndr, ca un leu în fruntea războiului şi au fost ii războiul cîte\"a

-·
•l'l'asuri, pănă au sosit şi husarii.
30
iară pedestrimea cu puşcile au tocmitu-o locma asupra vadului, unde Za,c. 22. Nedeprinsă oastea lui Mihai vodă cu acel fel de oaste, ce
era vadul. i i aşea au aşteptat pre leşi, puind apa ca o piedecă între :!-·nu ponwnitu, husarii. Acel fel de oaste, precum s-au dzis, este ·tot
30
osti, pănă or deprinde o~tenii lui li acel fel de oaste şi să vadză pij.:iă în l1ierii, numai ochii şi vergile gur'ii ~ă văd. l\lulţi pun şi arc~i tocmite
Hi8
î~cîtii sintu de sumeţi leşii la războaie. -ele pene ele hultur sau de alte pasări mare ~i cei mai de a hirca cu
Za,c. lG. Oastea lui Zamoysehii era la numru· ales 30.000 de leşi
1111 35
si 10.000 la I ere mic vodă de oaste de ţarr1. i usr, oastea leşască tot
;par·doşi peste platoşe. foră slugile, care n-are pardos, pun scoartă de
.al'estea turceşti, I! iară în fruntea cailor punu cite O tablă d '1 • w

;leasă în leafă, că ~i lefecii cei Yechi, ce le dzic ei leşii cvc,rciana, ~ra · l · · l · •i .

:Şl mu \1 ş1 a p1eptur1 e cailor, pentru fereală de crlont · l'""
e 11eru
l · t69

III
,uri. nice 11ece 35
t o t ]· c·u Zamoyschii ' lefceii noi, cari-i fucuse craiul, să-i fie împrot1\'a
si t:°I
ca I u rncaleca husaru, ce tot cai mare crrosi să po 1:- l · ·
V A V •• •

• . . ..
e- ·, , ~ a a Hru1 a purta tarul
Ş'"~dzilor, tot era cu Zamoyschii, fără oameni ele pe la domni, gmeru. • .• • • •
·şi tot fr1J1 de cei nemţ.ăşti sau cai turce~ti la cei· m· · d h"
:- I · · . , ai e a 1rca. La
~ş7;i;-;du~~-2, B-'1, C); ştiind /.\-1). raz wa1e, rnceodata nu alearo-ă mai mu 'tu din t ~d I l l .
'=' • • re a Pa u "a u u 1 • sau
~
• A V

numai cmdu sar asupra pedestr1mei or· t bw ··

1~..
a am, ca asupra oştii sprîn• '
1111 ,,.
0-
•• I
_1

,,....,,
53
III
JJ
:

. •p ş·1' amu facuse

cuti _ aproaJJe de 7 OOO cJe Oaml'lll.
ţare, cum ieste tătarul, niccodntă nu-i :-lobod, că să răgchiră tătarîi. Sl or_nise pre Udrea cu 4 000 d' · 1-lronooraful
tot să - •· e oameni, să fie de 5 t ·
• • ' cuiu scrie
şi ~u facii ~u suliţa
nice o t1·eabă. 1
Suli\ele ]orii sintii ~ile de opt• gatua în munti, să iasă o<lată .
·
. . raJe. Iară sinaur
t=- 0 '

coţ1 de lungi, cu prapore pănă în pămîntu. Ca unu zidiii stau la războaie. -au gr"b · ... S1m1on. . •vodă de cu pusei ;s1 ga=-t I't mai. bme .
că, n-au aYut Yremc să .:-
I a itu . Ce
Zac. 23. Dacă au sositu toată oastea lc~ilor peste vacl ~i husarii de · ... '
1 . . su mai mtărească
· .. ·
şi oşt. rndă ŞI
b . . s1rgu strîngîndu oaste de loc .
5 s-au stolit au pm•ces asupl'a ii Iu i )1 ilw i , i de 1." cc la Ialt i, 01er1lor cel or de loc, au purces din B cu CSI) pre r l iarăs . ' a
si , .' . • atu
· m 1ocuri ascunse păn J·
r·
) noaptea . ucurcst1 ._ 1 a
vad au biruiti"l focul lui Znmoyschii pc pedc~trimca • lui ~lihai YOdf1. . ' ·, u nuu·~u dzua·
... ...
apei Araeşul • .. a orn~u 1u ~\rfl'i-: ] •
~i cum au impinsu pc 1wdcsl 1·i111ca lui :\I ihai Yodrla de lu malri tliu acea , o . u1. 1ntr·acela tlI·gsor
'
•rn ' i <lr· . ~ ·, u Ul' pc nu mele
~ant.ul'ile lui', au şi cuprins-o căHircl ii ec mai cru cu ZamoYschii si ' ce straJe D d'
. ez- ,meneată într-o d .
• ~e.1 l'U ousll·a 1 · 'I'] •
• "' ·' , ia 1 ,·odă
au vinil loală
pc,lcstrimca a lui )lih;i cu yodă toată
armat.a p,:e minuÎc
w,d'
a supt acela tîraso
a scoate -. 1 . bi r ŞI amu prinsese si Ud
. •
·-,..
. z1, au agrnnsu oastea n J • S. .
d . . u 1 „ m11on
.~1 . u1 oast ea Ia c1mpii ,. - - - l • · · ŞI I·au
oşti fugă să
·1 rea e veste · -
l'autat
10 lui Za111o~·sehii.
Zc1,c. 24. 1-uu <lat ştire lui că e !UI Simion vod·
pănă
j) ihai rndii <le pedestrimea lui
s-au ' ca oe de nu era c'i .. ,o

spartu <le la vacl, si acolea iarfu, nu m·a putintc sfl să înfrincră oastea
lefilor întorc· d ~- Ce, în de ll'ei de . ' • aprop11a.e
m u-se, ,ară a patra oa.. - or, a11 datii războiu
leşască, căutatu Ja oştilor'
0
Z'
nmuai cc ~u a dos lui Mihai Yo dii. Însll - Jac. 3. Mihai vodă nu e d ia au purces în răsipă oastea Cu ..
nu <le tot răsipa, ce cu tocmalrl, întorcîndu-sc singur 1lihai vodă cu s
su l5fl adune cu ceialalt-
•
ra eparte, mai în m·unti de
a oaste Ce d - ,
-,
aco ea nmdu
-~ee1.
i69 ,·. t5 capul său
unde era greul. tot Şili au aşca wărsU apăl'ÎUdu-să pănîi a, -au rnceput si
a asn Ţara ~font
• ceie.. 1·a It1. a-1 . - -' • aca au dat st1'
~ . paras1 cu toţii. Şi
.d
, re \.I.Q_rea de' ,- ·
1as1pa
15

.eneasca ş, a trt\ce li .. numa, ce ,-au căutaiii

. .
la un oraş cc să dzicc Tîrgşor. z,
J !I
Ztic. 25. Ştiindu Zamoyschii ele 1\·l ih aiu vodă cine este la războaie:- ..--- te. . Udrea după a~ei' munţn la Ardeal ii .
să
mai dcpărtcdză oastea lui cca călărcată, tmuîndu-să cumYa la ~1mion vodă. Ş. e _curundu au venit . I . .
nu
T•,.' :•• Yodă, să ŞI
J.
Stl
în goană ele ~minteală, au trimis tri1uhi\a~i de au dzis de întorsfi
au pio,·dutii ,i M1ha, vrindii J1b~ s-au îuchinatii
Za 5 î' a - untenească. o mdească Ardealul ...
20 oştii şi porunca la capete, numai să sit întoardL Şi s-au întorsu oasten •. c. • n Ardeal du -
vodă
u,
leşască, Cădzut-au
la acela războiil
1.000 de trupuri de hnbe părţile. sa 1, cari-i pusese pen 'ce _P~ ce au sosit Mihai
taţi, scoşi Başte _ş
i :w
iară pl'inşi
vii din oastea lui Mihai 111Ul\i. Fost-ou acestUvodă 1·ăzhoiii. a înipr1ratului n
seu ntu cu toat"
- ...
emtascu ce -d .
• '.
de
va zmdu că n-a I
G'
mrgiu şi
.
a~• nflatu oaminii
puşi oşteni de
·
re o: nice î ~ d I
c1ţva căpetenii
l . a casa lui si ,.. ,.
rnoo în anul 7108. ere zu ~1, !1îrze Ghie , . ' ~u n • r ea ' s-au
C"pul al ptttrulelt nemţăsd't
d
în n;d ·c1 ţe ş1 Race şi rnărs...
au ,. ' ales căpitanii lui cei

Să urîse muntenilor cu domniia lui Mihai vodă, totil

lnccp. 1.
-au
.. I
pr11mitu î
eJ ea sluJ'b .
- ei ce au făcutu u m Beci... l
"
1 . u,
A

a impăratul :!5
ne, iară Ardealul - atoreştilor.
)
mparatul bi · mprot1va B .
cu oşti şi războaie. Cc, clupă fuga lui Mihai vodă, trei dzile după şe zatu ' atu nce. s-au arătat ca n-au fu s·t...u pentru <linsu]~
25
ce pentru sine a d ... Si
războiu, au şedzutU domnii, Ieremiia vodă şi Simion vodă, cu Zamoyschii frăl, Z •
<1,c. 6. Nu p t
multă
pre loc, pănă au început a veni toţi boierii Tării Munteneşti şi sluji-
es e vrt\ , '
. rnc-sau, lui •A.nd 1e1aş ,•. Bat , me, vădzind u... J.1crmont ... 'Q~•
nemţascii, şi Ardeal I . o1' coborîtă d , ~--lLM.ru.or pierirea
_
595
torii, priimindii pre Simion yodă
domuii cu giurămîntii. Şi mărsU•
au
si leremie vodă pănă în Bucuresti si au ascdzat la scaun pre Simion
s- -• u n1ce înt
au cu1t -de- tocmala ce r-acu r-un chip nu " rea sa- su suu,
. e cumnatu- : -
• uupăratul
..

s-au pomenit mai sus s. 1:- "se ~u cumnatu-său l{ d p_u1~ supt nemţi'
:-10
~odă, frate-său, ]ăsindu-i şi Jeşască
0

30 Zam oys~hii a.oOo

de oaste cu !anii
. . o olfu unpărat rum
Potoţchii,
starostele de Cameniţă.
li Singur Jcremie vodă şi
cu Zamo•
trccuti1 in Tara L
zamoysrh11.: fatal ' eşasca,
. ,. .J • •
că-i ~la, Zanwvsc]care-,
, _.1 asmdu olatele
.. .
d,desc ,
. t.umnatu-său, au
'
170 B
îndată aş Şi
yschii s-au întorsu la Suceavă. Ul ."1.l1•,1re1 111 <rmt.'l' f" .
Zac. 2. Iară l\1ihai vodă, după războiul ce-l pierduse la Teleajen,
.. ,l -
'." Ardea 1 ~i c~ . . a tor. apoi d in~T ·. c' li n<l ii domu na lui
oşti •prmdzind... . u tara A1·deal , Ima. .Le-/1· . - au wnitii . 35 1i·1
2 v.
strîngea iară oaste pen munţi, de ai sei şi din 'fara Ungurească cunos-
mcep - -u t n strmge . - ~asca
35 ~:1~·atului nemlescu 1mprotiva lui Basle G _u li~ iară cătră sine au
i • • • i 1ur,riu O'h - . '
1 cite (B, C); A omite. ghr11,irariului r B, <") • i::, > b enarar1uluil îm-
:1
3
Şi
opt (B-1); 8 (A).
cttm au împinsu pe pedestrimea lui .Mil,ai votlii (A-2, C); A-1 omite.
J • hatmanului (A).

i'. 55
 l
i
·t

Zac. ,. \'ădzîndu împăratul ncamţă,cu sculat Ardealul ş i rocoşit I

iară împrotiva sa, de al doile rîndu , au gătitu pre .\l ihai Yodă şi l-au
p ornitu iară să margă să strîngă oşti şi depreună cu Başte Giurgiu să
,te împrotiYa Batore!;'tilor, lui Jigmontu, cumnatu-s;rn, şi lui Batoru
Jstioan, fratele lui Jigmontu. :\ceşti doi mai rămăsesă din Batorcşti.
Zac. 8. Au purces !\l ihai Yodă din Beciu asupra :\ r dea lului , dăruit
bine d e împăratul, stringîndu iarft oşti şi de ai săi, munteni carii
~i't :i~cdza<t în :\rdca lu \' i ,; irbi , un guri \'i s-au împre unat cu Başte
Giurgiu la Cliuj\'ar .
:lnc. 9. IJatorc\'Li i încă au stl'Îns u oa, tc ş i mai s ă111cţ i fiindu pre
Joc urile sale, au Jat războiu lui Başte Giurgi ş i lui f\lih a i vodrt aproape
de Cl iuj var, la un salu anume ?llojina. $iau foslt1 războiul cîteYa ceas uri,
cc s t.inelu ncm ţii în frunte tare e u focu I şi Mihai vodă JoYi nd i1 ci in
d os pe oas tea 13atore!;'t ilor, au înfrînlu pre Batoreşti, cit de-b ii a au
scăpatu ci cu capete. Iară din oştile loru , parte ma i mare ce au fos tu
15
pedestri c u armata, adccă cu tunuri, cn t..a băra, au cădz ut toat.ă pre
111îna lui Ba;te Giurgiu. li
Zac. 1O. Era ,·es te <le biruinţă acelui război ii mai marc alu i .\I iha i ,·odă,
171 "- <l eci t a lui Ba~te Giurgiu, care zavistiie au făcut şi perirca lui !\lihai ,·o dă.
Zac. 11. Spuni1 oa meni bătrîni J c pre a('clc Yremi, c um ~ă fie
aaiunsu în cîtcva rîndur i cu dare l ere m ic ,·odă la Bas lc Giurrriu pentru
:oarte a I u i .\I ihai
1
vodă ,
care lucru poate h ic să (~ă
cc n: I ~creadză
în lume avuţ ii a) . Banii răsco l cscC1 împărăl,i il c ~i m::irc cctă\ i Ic s urupă,
cum să dzice cu un cuvînti:'1 l eşescu: S ula d e auru zidiul pătrunde.
7,ac . 12. \' ]calo 7 100 avguslu, S dzi lc d ez-de- noaptc , într-a ş t.c rnul
încă, .\lilia i Yodă , au ven it doi 1 căp itani nem\i cu oamenii lor , trimişi
J c Ba ~te Giurg iu să omoară pre Mihai ,·odă. Ş i cum au sosili:'1 la tabăra
lui , că era deose bi , au loYilu la cortu unde odihniia şi acolo în locu
i-au tă i atu ca pul ş i l-au dus la Ba ş te Giurgiu, iară trupul păn a triia
Jzi au s tătut la ,·cdcrca tuturora, n eîn gropat. O ş tile lui , ce an;,i, nu Mihai Viteazul
era cu d in$ul în tabăr[1 ; pre toţi îi s lobodzise în pradă ; pănă în copiii
30
Bibliolcca Academici IU' .I( .
lui au fos ll't mărsu ş i ci în pradă. Ş i aşea s-a u plătit11 lui Mih ai ,·odă Shimr,c

~!ujbe le ce-a u făcutu nem\ ilor. li

Capulu 5
-
1 -; "
În cep . 1. După pcnrca l u i Mih a iu \'Odă, n-au ma i avu t Jcrem ii a
35 yodă nice o dodc i ală d e nim e. Ce, l'linindu ai cu pace domnii sale

1 Joi (B -1, C); 2 ( A-1 ) .

56
 :- "n tot bi,·suaul au plătitu şi el datoriia ome-
tara aşe d za t a 1 , 1::1 '
•· vo d-a 1"n anul 7116 · Rămasu-i-au pomana ..m
• - .. tGO~
12 ani, cu r urit I eremua
aiească.
ţ -
Au 1!1'
ă „ tll'ea anume
Suceavi•a de dînsul făcută. lară Ia domnua
,. ' f. . d -
ara_ m na: t după moarlea lui, frate-său, Simio,!!___ _yodă, ne un u
f ărh
1_

. au . . Istatu ' .. voda:- "1ncă la vîrstă deplină. Era Simion vodă amu 5
• Ieremie1
. ecioru u1 . ·t la bătrîneţă. lară moartea lui, precum au rămas
mator de dzile, sosi . - · I - d
d „ în ţară poveste, au murit otrav1t ce CUJI!!.1:._a_!_~:§.~ e
· en om m om · d - I f · ··
doamna lu1.1 1eremi·ei vodă ' trăo'indu 1::1. • •
domniia mai cm·un u a cc1or11
• • • • • • 1- I <l ·•
sa1, temîndu-se că 5 -a vor întemeia ficioru lui ~1m1011 VOl a a omnua _
ţ-ar î.1, care f apte a cei doamne . apoi mai pre urmă au arătat Dumnedzau 10
..cu patimile ei. · -
Zac. 2. Stătu-au la mare amestecături şi zarve scaunul ţărÎl du~a
moartea lui Simion vodă, că era feciori de-a lui lc1·emiei vodă trei 2 :
Costantin vodă, Alexandru vodă şi Bogdan vodă, iară a lui Simion
-vodă era cincia feciori: l\lihalaş voclă 1 Gavril vodă, Pătraşco vodă, 15
l\loysei vodă, Ion vodă. Deci să împărecheasă boierii şi cu dinşii şi
{ara, în două4 părţi, O parte ţine cu casa lui Ieremţg_'\:Odă, iară li altă
parte ţinea cu casa lui Simia~. y:_odă. Şi dintîiu era mai tare partea lui
~lihajl-21__:yQ~ă, fecioruJui 10i.n}ion yo.dă cel mai marc, cit au căutatu
lui Costantin vodă, feciorului celui mai mare a leremiei vodă şi cu 20
J10ierii din partea lui a ieşi cu fuga din laşi. Dupft r..irc, trimipndu
MihniJaş vodă în goană, au agiunsii carăle boierilor şi cit.va boieri de
a lui Costantin vodă la Mălăieşti şi i-au jecuit.
!_a,c. 3. Marginile Ţării Leşeşti mai toate era 1 ot de o~menii lui
Costantin• vodlt, cum11aţi, dom.ni mărgineni, cum era Potoţccştii, 25
Vişnoveceştii, Coreţchii, toţi cu cuscriia lecrati, cr, au avutu leremiia
VOdă trei.>•r:: fete măritate în Ţara Leşască, totC '
după oameni -mari.
-·-
C:e,
îndată ce au înţeles că au scos feciorii lui Simion vodă pre feciorii
lui lercmiei vodă .
din scaunul ţării , au purce::;u sinaur
o
Yisnovetchii
, •
şi
cu cît.,·a den° Potoceşti cu oşti asupra lui 11ihaila~ vodă. Ave si Mihai- 30
laş vodă, pc lingă oastea de ţară, puţinei tătari ~i turci. Ce,' tu:-cii la
r~zbo~~ ~-au vr~t-~ să margă, ce au prăvitu de d;parte. Fost-au acesta
razho1u rnt.rc \'CI'll pentru domn· ţ- ~· 1 _ş r- . . ~ r~ -
. , .' 1a aru, a t c ane~ţ_!...j!_au rn rmtu
i',
partea lui Coslantm vodă_ pre partea lui Mihailaş vodă. Şi numai
1
v. lui (A-2, B); A-1 omite.
~ trei (codd.); 2 (A).
3
cinci (A-2, B, M); 5 (A-1).
două (codd.); 2 (A).
4
5
trei (codd.); 3 (A).
o den (codd.); A-1 omil I.'.

57
 cc Je-au căutat a părăsi ţara feciorilor lui ~imion Yodă şi unii în Taru,
173 Cngurcascu, altii la turci au mărsii. l"nul <lentru !l dinşii, Pătrnşco­
YodrL au agiunsu de au fosl ii mitropolit la ChioYii, cu Yestită rnitropoliia
si al'hirnandriia de rnfrnfo,t irca 111arc, cc ieste anume pre Jimba rusasdl
5 j>P.cl•J'schii, unde slau trupuri, mo~tii a urniţi sfi11ţi întregi pcn JW~tcri
~i pfu1ft astăJzi, c11 urnite 111i111111i.
Znl' . .J.. ~i a~ea s-au a~cdzat Costantin vodă, feciorul )ui 1 Jercruici
Ymlă 1·1·1 urni 111arl', la do11111iic, l'll bt1l't1l'Îia \fu·ii, aYi11di1 ţara· 11ctll'jdea
er, \a 111·111a 111·1· lalf1-său. Cc ucpal'lc· au fostu Costantin Yodfl de act'.·ic
1o fcril·Îie. Cc 111·1•1:11111 dzit·c bus :-;irah: :,\"ai de uccic eclate, unde l'str
c.11111111 li I ti11f1i-it"'. LH i11~lu-s'r1 . ~i Coslant.in vodft clupă :-ocot1:a la t inc1·e-
t ilur. n-au păzit Jaturiia sa deplin spre impără\iic ~i precum scrie
Letop~~l~l cel lc~c~cu, <li1_1t!ia~ dată ~irul a anului celui Jintftiu nu l-au
plinit. tii nşl'u, scîl'hin<lu-sc împărăţ.iia, l-au mazilit prt~ Co~tantin rndă
t5 si au <lat dumniia lui ~tefan Yo<lă Tomsii. Nu i-au folosit lui Coslantin
~odă uricile cc avea de la î;~păru"ţic, da L~ tatine-său, de domniic vecin ier,,
lui si feciorilor lui şi nepoţilor lui, di turcul cu nfane dă, cu ~•
~!C _ia_, precum eslc Yrcmea, aşca lasf1, blinclu cînJu iesle vreme de .,
Llîndeţe, sămcţ u şi ageru, cin dii este nc111c de su111eţ iic. Crc~tinulu i
:!O niccock:tă cu\"Înlul 1111-J \ inc, nicc este a-l arnftgi ruşine, toate precum
ieste ,·rc111l'a facc 2. I]
Cttpu l a/ii şa.sC'lca
173 v.
jutep. I. Pre ~tcfan rndr1 Tomşca nu l-au ştiut Lctopiiw\ ul cl'l
leşescu cc neam de om au fosti'i. larfl au fostu clireptu moldovan,
25 din satu <lcn Oteşti, de pre pîrîul ce să chiamă Răcăt.r1ul, în ţinutul­
Put nci. Era pre acele nemi Tomşen vodr1 la Poartă pre t.reLilc ţ[1rîi,
pre ]i11gft capichihăi şi vrulzîndu-1 omu de ţaru, cunoscui. amu la cfq){'tc.•-
niile Porţii, i-au scos <lornniia şi i-uu orinJuit îrnpurăţiia şi pre Can-
tcrnir l>ciii. ru or<lile lui, care pre acele vremi lăcuia in Bugcacii, ~ă-1.
30 ducă pre ~tcfan ,·odă în scaun.
Z(l.c. 2. Apropiindu-se Şt.cl.UJl-l·o.dă.Jomsea de tarf1, Costantin \"Odă
Cu '"imă-~a
... , cu frat' ii săi au purces la lcsi
!-i ' jsi~u
, ~îtrn
, , din l,oieri,
!-.Î
între carii era şi Nistor l~reche, tatăl lui Grigoric 3 Uree-he vornicul,
carele au scris letopisf1ţul ţării pănă la :\ron YodiL
Z r1,c. 3. Les, ii aYea atunci mare amestecături cu Moscul şi nu era
35
vremea să facă o~ti şi în ~luldova. Ce, Ştefan .f:>.~!o_lshii, cumnatul lui.
--
----
1 / 11 i
-
( _\ - ~, B - ~ I ; .\ - · n mit r.
1oa1,, rwrr·11111 ;,._.,,,, ,.,.,.,,,,," /""" i••0thl.j; A umile.
3 Grigurir I B, C, ?\lJ; .-\ omllt'.
58
Costantin Yodă, careJc ţinea pre doamna ~lariia, fata Jui Icrcmie vodă.
cu puterea ~::i, pe~tc n,ie ~i poru1lt'a craiului (cf1-i trimisesă ~ingu 1~
craiulu u11ii copil din casa :-a. :-[1 nu cu11n·a ~ă să i:-piteascft să intre!/ în J ;'.,
Muldon1, inlf1riti11dii pre turci\ au ~lrin~u oaste di prin cetăt.i si de
pre la rllll<'11iile sali•. n1 no li.0llfJ de oameni strinsură, lăsî~clfi pre
soacra-sa, doa11111a lui h·rcmiei \'(1df1. in Tara Le~asd1. lar[1 singur l'll
Costantin Ymlf1 :;:i cu .\Jc.-xa1ulru Yodf1, fratc-~f1u 1, au pm·ces asupra lui
Ştefan Y<11lf1.
Zac. -1 . .\u pri11~ii ,·c.•:-ll' ~lef:111 \"udf1 i11dal:1 de li'.·~i l':1 ,·i11 si au :-l1·i11sii
şi elii oast<!a tf1rii luată. ~i :-:1 prilc-ji:-e al11111·c :-11:-i{i ~i 11i~le slujitori t.Jc 111
1
a lui :\lihai vod[1, t·npilanii lui n·i ,·pstiti, Heputi11d1i :1 Jr1e11i, Jup[i
moartea lui ~lihai \'od:1. in Tara l'1wun•asc.·ă. l'hc111n1i pre l'ărli de
Ştefan yodft, lllllllJIC )li1·zc ~i (;hit•t«:~ :;:i l{:11·1·~l'll l'Ît\'a o:11:1cni. ~iau· pusu
Ştefan· Yod:1 tahărn d<'asupra sat ulHi J>op1·i1·a11ilu1· 2, clindu stire :--i la
Cantimir, la l'::tt·c·h·. IH"l' an'.·le ncmi era 111uJ{ i111e dl· nohui 'tfilari. Şi I;,
au venit ~i Ca111i111il'ii, c·u o~til<' inl1·-:igi111nr lui :3tc•fa11 ,·orlft.
Zac ..5. \'eniia Putotl'hii sf1111rqr1 cu izbinllelc cc fiku:-c fratii Jui
aicea într-::icc:-tc ţări î111p1·n1 iva lui Hăzva11 ,·o<lă ~i upoi irnproti\'a lui
Mihai vodft, l'l', c11111 dzil'c 11111ldo,·:rnul. 1111 :-i111 i1 i11 _!'!.~lle dzilc Pa~Li]c.'1-,
Mergea fără nirc II lol·11i.dfr'. ff11·ă :-trf1ji,u puterea hi fru·f1 li111bi, sfi ~tic :!o
re felii sau 1·c sa111ă d,~ 11C'p1·iie1 i11i arc u11dc 111c.•r~c si avindu si oaste
strînsură. Nu i-uu Jo<leil ii 11i111ică Cant i111idi, nic; rnulJo,·cnii, pfrnă
au sosit leşii 3 l'U t uLăru lor lu u11 loc, t·e <l dzicc Cornul lui Sas. ~\ tunce
ou vădzut Potoţd1ii 1111dc aH nnit. ll
Zac. 6. Acela Io,·, Cornu lu lui Sas, c:-le cotit Prutul, însă cotulu este ~:. 1-;~,.
din partea despre răsărit ii, iară din partea ::iccastalaltft, unde era tabăra
lcşască, este ie~ită apa Prulului pit~plii la cimpu. intr-al'ela loc au fr1cut
oştile lui Ştefan Yodu ~i tătarii la leşi nămiă. Şi n-au ţinutu răzLoiul
leşii nimică, cît în cela războiu, aşe de sirgu, s-au spăimatu si s-au
'1mestecati1 le~ii, cit nil'e tun urile o ual f1 n-au apucat să slol;oadză. :m
Singur Potoţchii, pentru săi să tr~i11uiascf1 numele, au <lutu intre carălc
haiducilor, ce apoi l-au Yădit ii haiducii. Pre .-\ lexandru \'Odă încă l-au
prinsu moldovenii. la~·[l Costantin \'Odă au cădzut pre mina unui
tăt~r, carele înţ.elc_gi1~dii cine este, nin<lu s[1-~i fad1 cinste Ia hanul,
fermdu-se de Cant.mur, depreună l'U nist e cet asi cc a\'ea 1=- t. 1
I · .. , , a aru . au a:;
ug1tu cu Costantin Yodă ~i cu un co111 is a lu i 1 anume :\1 ihă ilcscuÎ. Şi
1
2
frate-său (B); A omite. Estl.' :-:i
..
i11 l'i-,,,,,•1· •
~o~ricanilor (codd.); P1111ri1tca 11 iior 1.\
• . \. 1 •
•
3
leşu (codd.); A-l oruitl.'.
1
59
 ;

~,I-la, ~a, ~a.:._}l~_i cărturarii <lecit dracul nu este altul:· Şi totuş l-au
cindu au sosit la Daşău, ferindu-se iarăşi şi acolo de turci 'omoriţ şi pre accln.
pre Costantin Yodă, au găsit o luntre mică şi s-au băgatu să·· Zac. Yo: Şi aşca au fost ii stingerea casei lui Ieremic ,·odă. Fost-au
tătarii. Trecîn<lii apa Niprului, s-au scornitu vîntu şi acesta războiu la Cornul lui Sas, v 1eato 7120. Tătarii-după aceia, îndată
Junt.rea de apă şi acole s-au înecatu Costantin vodă în au mărsu în pradă în Tara Leşască şi lovindu fără veste si de sir"u, :,
a Potoţchii şi pre Alexandru Yodă l-au dus oşteni de ţa multu plrnni1 rm luatu ~i marc robi ic au făcut în oameni. • ~
şi pre amîndoi i-au trimis la împărăţiie. Potoţ.chii ' Zric. 11. Do111niia lui Ştefan vodă Tomşca, cum s-au început în
ră~cumpărare prcn solu. Iar .A lcxandru vodă au cădz, a, : vărsc1·i ele :-:îng<', lut a~c au lrăit . .:\ve un ţigan calo, l'C să dziec pil·r-
în ,·a1·e nu şi murit.. Spunu :-:ă hic sosit la turci şi_ .c ... . <lzător·iii
. de ua111c11i, ţigan gros şi marc uc ll'U)l, .\cela stri,ra uc multe uri
la I111părăţiic. li '~
~

'narntca lui, ar:it.îndii p1·c hoieri: ,,S-au îngrăşatu, doamne, berbecii,

111
tu i, Z<tc. 7. Ceialallli oaste leşască toată tătari i uni sini.ii de giunghiat·'. Ştefan vodă riclc la l'cstc cu\'Întc si dăruia
~i ~-n:1 înecatu 111ai multi în Prut, cit de-biia de au scăpa jeva de '' ani ţiganului. li '
: ilOn-sl c, că cî\ i au şi îno;at Prutul, pline crn luncile de ţărani ş coşurile Zac. 12. Cc eum a tuturor tiranilor, adcdt vărsătorilor de si1wc
,. tr1tal'ilor era pcst c• Prutu, tot i-au prinsu şi i-au adusu la Tomşea vodă,
I~ toa~e 1 ă~·île ~~}~~ne ~~!.!.ă ...es•~--s~~~-~~~~-ri- a lui Tomşcn_ -~·od~l.
1we 11iai uJUJ\ i i-au şi ucis ţăranii.
!~~ ~gse şi bo 1c111, \ caru, ma car ca era mai toţi oe casa ·1u·i; anunJ :,
J:, Za,c. 8. Pcrit-uu şi boierii toţi, cîţi s-au prilejit de venise cu oastea, Beld 11jpan logofătul, Bărboiu vornicul, Sturdzca hatmanul Boul vister-
1

tot oameni de casa lui 1 leremici vodă: Vasilie Stroici logofătul, Balica nicul,fiară
.
uice
.
ci fără griJ' ea mori
__ .-
ii nu era , ce "'rn1 bl a 1n
"' t o t, ceas, cum sa...
J1at man ul, Chirit,a postelnicul, 1\Iiron stolnicul. Numai Nistor Ureche dzice, cu ~ilc!c am~ntl;fŞ.i__!1iecîn-cluundc este lr1ca, nu înca·p-e dragoste.
11 -au nut să vie din Camenită şi aşea-i sfătuia şi pre dînşii, să nu margă,
~cnt:u al'crn, mtreLrndii un împn·r•at pre un ·aascăl: cuii1-rrr-fi--î-mpttrntii~
Jzidndu-Je să lase să să mai vcchiască domniia lui Ştefan vodă, că acmu ,~a lue drag tuturora? Au l'ă!.punsiil • -· t ·
.'.!o fiindu <lomniia noaă, 111oldovcnii sintu den ~irf! purure la domniea
:i :- •. " ., .. . . . . . ·.. · ,~ De nu vei }11,· •impara e, grozn1c .:!u
•:nc111t11u1e . l c~1c1t~ srnlu al·crn Jomm, cfu·ora ţărîlc lor î,lujesdi din
noaă2 lacomi. Ce nu s-au ascultatu sfatul lui Ureche vornicul, cum mai
drag? st e, 11 ~ dm fridi, l'ă frica face uriciune ~i uriciunea, cilii de tirdziu f
mult r in lume sfaturi Lune la domni nu să ascultă, ce apoi vinii la tot 1zbucnc~te. b
pi·it!Il'j<lii şi ei şi l'aselr lor. Jarr1 pre Yasilic Stroici îl iertase Ştefan vodă,
..Zac.
.. .13.. . :\şc s-au . prileJ·
. it si
, la Tomsca
; ,·ocJ=-•1 , "'iri t ua t e d21·1 c pcl rc-
;rnmui ÎJlYălase pre :'\ icorit,ă armaşul să-l ducă să Yadză pcrirea celora- cmd u bo1cr11 supt gl'IJC, s-au Yorovitii cu to1 ii si t I · · ·· ·
:!5 Jahi să-i hie crrijc mai pre urmă de moarte, că era om tînăr Stroici
. , ; au ras s UJ 1toru tot1 :!5
în partea sa ş1 pre m îrzcşti ~i într-o noapte au iesit cu t t ·· I . . 1·
si di~ casă mat' Yechiu şi cinsteş decît toate casele în ţară. Ce dzilele lui Cuculc111 · · ·d I
ŞI c aco ca au poruncitu lui Stcfan voda:- cub"1ne
, o .11 a satu, a
' sa... iasa
· ... t 1·rn
~-ele firsitc cum su clzice cuvîntul, vădzîndu că merge la perire şi nu-i
w _ • ·• ,

scaunu, ca nu poate 11rn1c a suferi domniia lui· cu at'ite' ,-arscr1 .... · d e srnrre.•
spuse,ă' ar~aşulu li povestea, s-au a~uca_t de sa_b~e~ unui dărăbanii, să ). Zac. 14. Să spfu·iiesă Tomsea vodă de O 1 } .. 0
175 '"· .. ... ... .. . , ur )Urare ca accie. ec
moară cu răscumpărare, că era om drn h1rea lui rnnnos. Ce l-au împre- 1mbarbatrndu-l l'll)(' ern )ll'C Hrwu tlinst1J "'U st1·1·11su... 1. . wb .. _, ..
cura anu, ,·a1"11
91'
3d :-:urat îndată dără,banii şi n-au apucatu să scoată sabiia. C~re ~ucru d„ac-au • _ • t:,
tot pc un cunntu e1·a cu ceralalti li sluJ.itori Cc <l .:-
. , •
• ,

-
u

, acu au va zutu anu

... d ... b •· ::o
1. spus urmaşul Ju(Ştefan vodă, îndată au pus de ~:~u o_morit 1.P~e dmsul, ! vărsrndu-Jc Ştefan vodii, au stf1 tu·t ci " I
.. _ .
·· s·
· -u < omn11a ..• 1 au str10-at u i-1
• - ·

(
răcnindu: ,,Ai, cîneTc, au nut'ii să m~ar~ cu so~11 .. Ş1 pre CI!I·Ş: ad~cea, tîrgul 111 leafa ~1 s-au str·îmil din tîr•roveti si elen ·I ·1 C: ·1'
• • • • '=' • , ~ ug1 c neaut1tor1 01·
pre toţi îi omorjea, pănă şi în s1ug1 ş1 prostime. Ace]~ varsatoriu de ş1 oameni ncmcrml'r, cîlăva gloată si Ja SLefan ,·od:- s· 0
: .. ·
•• • • , • • c1 •• 1s-auprieJ1t(c 1 1
sino-e s-au arătatu dintîias dată Tomsea Yodă. ven11a atuncea ş1 dm ţinuturi din rrios niste t •• d w ... •
i:' I I •
... • ... • t:> ; s eagur1 e calaras1 la
35 Zac. 9. Pentru unu diiac, care era foarte de treabă de scrisoare, caut.arc ş1 era descalecaţi la Tomesti . .'\ u r:i.p ,.1 - ... c f ... ' . :i:,
•. . . . , ... cuzr 1u ,--,te an voda s1 la
. s-au rugatu boierii să-l ierte, că ieste cărturariu bun. Au răspunsu:. ceia cu lefe ş1 1-nu tras în part~a i::a. • ·,

Au răspunsu (.A-2, B, 1\1); .A-1 omite.

1
1 lui (B-2, C); A omite.
2 noaă (B); A omite.

{jJ
60
 Zac. 15. :,,;Jujitorii ce era cu boierii audzindi'i ră ~trigă Ştefan
,·nclr1 în leafi't 1 111f1•:ar că giura:--f1 hoit•1·ilor, pre nhil'<'aiul neamului
l'l',
nostru. au începutu mul\i de l'ei mai JH•cuno:-cuti a i-r1 rurnpc de la
boieri ~i a nni la Ştefan ,·o<lr1 şi în loc au începutu a slr1bi partea
.., }Joierilm·.
Zac. lG. Dacă au Yădzul hoicrii dl nu ,·a să iasă Ştefan Yndă de
h11n[1\'oic din s,·:11111, au Yinit cu războiu. ,·i1rora au iPşit $trfan \'l1dă ru
••Inat el<~ sale tle lat mea tirgului, deasupra Fini inii lui Pr1e111·ar11 ~i
:-oa:.-csă ~i 1 irg-1dit tut 1 ~tcfan \'otlr1, ,·11 arme, cine cu ce a\'c. ~i
·JO despre yjj au .,,.;11dui1 ii Ut• cili lo\'Îl crdr1ri111ra cc a\'c din dns )ll' ţrloala
lwicril11r.
Zac. 17. Fr1ri1 zr1liaYă au inecpul a s:1 1·:1sipi ~loat.a boi,·rilor. Jcci
~ i hoi1~1·i i, c:uc încot rn au pui ul, nu plecat fu~a, din carii în Im: ;.1u
• prinsu pre Bărhoi rnruicul şi apoi şi pre feciorii-său. Deci p1·t• IH1rboit1
cel )Jătrîn îndată 111-au înţepatu de lalm·ca tîr~ului, iară pre feciorul
lui au trimis t.lc l-au spîndzuralu În poarta casei 1.ălîne-său. lară Bl'ldi-
manii şi Sturdzea şi lloul scăpasă în Tura l\lunlencască, cc ~i aceia t.ot
11-nu hălăduilli, precum vei Yc<lc poYcslca la rîndulii srrn.
~
Zac 18. Pre cÎti-~i aducea prinşi, pre to\i îi omorîia, <'11 m11~lrar1·n
: ,·e avea clri obiciaiii: ,,Să nu te ierlt• Dumncdzrrn, cu cel cap marc al
1ău". Tut urorn n,·eastă mustrare fr,c•i·.
Zac. 19 . .\ceslc ncaşedzări a lui Ş1cfan vodă auJzinJii doanrnn
lui Icre111ie YtHlf1, ad11dii Încă ră111_as un fet'ior copil mic, anume 13o~clan
\·11du. au îndemnatu pre ginerii srti, pre \'işnovrţchii şi pre cneatlzul
;!;i Cort•\ehii: din Tara Lcşască, şi atuncea amu era şi cu gfatul lui :\ist.or
1·1"t'.·1·lw .•\u Ycnilii sin~ură doamna cu ginerii sui, ,·u oşli asupra lui
~1cfu11 \'oJu ~j ll'-aU ÎCl;-Ît şi Ştefan Yodr1 Cil oşti înainte la sat.ii la Tuţr1rcrii.
Cc au \ inul.li foarte puţină vreme rr1zhoiul, îndată au plecatu fuga călă~
rel ii. iar hie\ii df1răhani, pru·ăsiţi <le crală1·ct.ii. să buldzisă la o ripă
.:•, d,.'asupra Tr111tcşt ilor ~i să npăra. Cc au Ycn it ,leşii de le-au făgăduitu
1
Yia\ft. n11111ai sfi-ş dt•n armele. Şi au l'l'edzulu dr1răhanii şi au datu armele
cit• lu sine. ~i dacă le-au luatu armele leşii, nu întrat ii cu i-nbiilc într-înşii
ti 1111 pcritu toti acolea. Le stau moYilclc ~i pftnă astrtdzi deasupra satului
Tf1 11 I c~tilor. !I
7,ac. 20. E!·_a la Ştefan Yodă clr1răţ1anii foarte îmbrăcaţi l,in<:, după
I ~ -;-; \. :1:,
t'l'l'di11ţa l'eia t·e ful'use, ·de i-Uitusă cu <linsul la rădiearea boierilor, l'llm
-
n-au fost ii niC'c la o domniic g1·ij ilrt hine pc~cstrimea cu haine t.ot de
1 tirg11lu tot (i:od,l.); tot tî.rgul 1.\-1).
- 62
-
. feleandru~. t·u nas I uri ~i r11 cc>prngc: de nrginl it. în pilda liaidul'ilor
de Tara Lt.:~asd1, cu pene dt• nrgi11tti la cu111ănacc ~i l"U taJ,Jc de ..irginlii
]a soldure pc lă<luncc. Fost-au acrslu război a lui Ştefan Yodă cu lc:sii
la Tătăreni, în anul 'i 123. · fGIS
Zac. 21. După cea răzsipfl a o~t ii lui Ştefan \'Odă, au ieşit Ştefan 5
,•odă în Ţara Muntenească şi mărgindu aproape spre Focşeani, I-au
tumpinatii ceauşii împărăteşti <'U Bel di man logofălul şi cu St urdzeu
hat man ul şi cu Boul vistcrnicul în obl'dzi, d'1-i pornise Rad ul vodă,
domnul muntenescu pre atunci, de mersc:-ă cu piri'l Ia Poartă 1 asupra
Torni.ei vodă, că-i era Radul vodă lui Ştefan Yodă marc ncpriiatin. HI
Ce, c.ine era veziril la împărăţi ie, era priiatin lui Ş1 ef an vodă şi nu <lzis
nziriul, pricepîndu lucrul: ,,Ce să acoliseşte Ha<lul vodă de cel săracii".
~i indată au trimis ceau~i de au tîmpinatu pre boieri, carii sintu mai
: 11 ~ pomeniţi ::-ii-au pus în obedzi şi i-au dus la Ştefan vodă. Deci, cilu i-au
.,.i, 1. . ,·e, 111 ~ii. î1u.lată le-au tăiatu capetele şi le-au aruncatu trupurile în 15
:--Îrt·I iii.
Zftc. 22. Şedea Ştefan vodă în Ţara Mu_?_tenească în bejenii,
Ja Hadul ,·o<lă şi )oYiia oamenii lui pănă la Bîrladii, pănă li la Vasluiu, 178
,.,. t otu-i împ_~.!Htc_ leşii. lară doamna lui 2 leremiei vodă în Ja~i
. ,, fecioru-său, cu Bogdan ,·odă, însă toate divanurile era pre Nistor !!O
I 1.,·.,,Jie si au tră11ă11at acea domnie acei domniei, mai pănă la anul.
Ztt;:. · 23. Să u risă turcilor aceste dodeiale despre leşi asupra ţării
0
\I uldove i şi mai vîrtos că tot atunce luasă căzacii Trapezondul 3 , r.P.tate
1 , 11 ·.·t•ască, dincolo de Marea Neagră şi pre mare multe curabii turceşti
•. 11 lll'~oaţ ă şi pre un Ţical paşea cu cîteva corăbii de oaste l-au luat viu şi :!5
, iu,·.i toată ·.Marea Neagră închisă. Deci au orînduitii pre Schinderu
;,a~l':l de Silistria cu oşti asupra le~~ ce era în_ MQ.!g_QY,!_~doam1;a
J 11 e_lel•emi-ei..\,·oElă. Şi vădzindu şi pre Ştefan vodă în turburări totdeauna
~i despre ai săi şi despre streini, l-au mazilit, luîndu-lu în obedzi din
Ta1·a .Muntenească, iară domniia, în locul lui, au datI_Hauului vodă, 30
,·.11·ile are nume în ţară, de-i dzic~ Radul vodă cel Mare. Şi cu aJc,·uratu
,·,11le-i-să acestu nume în veci să aibă, precum vei afla hirca an·slui
,l11111nii la rindul său scrise. fa:te acestu Radul vodă fecioru .'.\lilinci \'Odfi
d11111nului muntenescu, carele Mihnea vodr1 au domnit.ii pre o \TCllll' l'U'
1':1 Iru vodă Şchiopul la noi în ţară. li
35
1 ifl Poart,! (B,M,N); A omitt.
2
lui (A-2, B-2, M); A-1 omite.
3
Trapezondul (codd.); Trapezonul (A-11.
4 lui (C); A-1 omite. ·
63
r.1.
J ·'

178 v . Capulu alu şeaptele

Încep . 1. Au purces Schindiru paşea ş i cu Radu! vodă asupra leş ilor,

ce era în Iaşi cu doamna lu i Ieremiei vodă . Vişniove1chii, unul din
gineri i lui Ieremiei ,·odă, murise în Iaşi, deci ş i oamenii lui, carii au
5 fostu a lui , să du sesă î~ ţara lor ş i din oastea lui Coreţchii. Scrisesă
J olcovschii hatmanu l cărţ i la slu j itori, care nu va ieşi din Moldova, loc
în oastea lor să n-aibă , că întrasă ei fără voia craiu lui în Moldova.
D eci numai cu 600 de oameni rămăsesă Coreţ.ch ii .
Z ac. 2 . Luas ă veste doamna ş i boierii că le v ine Schinderii paşca
10 asupră ş i Ic porunciia ş i Radu! vodă, ca un creştin , să fugă devreme.

I
Ce leahul simă\u şi fără crieri n-au vrut să pu rceagă mai devreme, ce
~ amu da că să apropiiesă oştile. Bine le dzicu de aceasta că~ac ii leşilor;
:, ,,După pagubă , leahul înţeleptu".
Zac . 3. Îndată ce au înţăl es Schinder paşea, de purcesul leşiloru
. r ', 15 din Iaşi, au răpedzit o samă de oaste sprintenă şi i-au agiu nsu la Drăg­
I şan i, în ţinutul I-Iîrlăului. Apăratu-s-au oarece l eşii dintîiu, iară dacă
I,,, s-au ma i înglotit oastea, s-au răsip itu cine încotro au putut. Singur
179 Coreţchii li au cădz utu pre mina lui Schinder paşca ş i biiata doamna
cu coconul, Bogdan vodă şi o samă de boieri1 • Pre boieri i -au scos
20 Radu] vodă pre toţi de la Schinderii paşca, cîţi era prinşi . Iară doamna
.,. la mare ocară a u sosi tu , de care s ingu ră a u mărturisit cătră boieri .
lj Trec îndii cu caru l , au văd zut pre boieri2 şi lăcrămîndu au dzis : ,,Bo-
'
ieri, m -a u ruş inat păgînul" . La aceasta ocară au sosit u casa lui Icre·
mi ei vodă ş i poate hi pentru răutăţi le ei, că era o fămeie răpitoare ,
25 precum spunii ş i d e ,-reme ce au otrăv it pe cumnatu - său , pre Sim ion
vodă (de rn hi aşea) ş i de frica lui Dumn edzău d epărta1ă.
I A
I! Zac. 4. Nu era în „eia hire singur lercmie vodă, cc era om întreg
l a toate, nerăp i tor , nemîndru , nevăi·să toriil de sînge, blîr,dil, dumnă­
dzăresc ii , pe cum mărturiseş te rftzbo iul lui cu Răznmil vod ă, cu m n-au
,,~.'
sl~ 30 vrut să iasă din be;erică, pănă n-au săvîrşit sfînta leturghie, măcaru
,I că-i spu ne cu să agiungil oştile . În dzil ele lui mare bivşiu gu ri ş i plină
,1. ţ a ra d e toate . Ce de ieste vro os înd ă stingerea casei lui, din fapte le (
I,'
doamnei sa le ies te3 •
Zac. 5. Pre doamna ş1 pre Coreţchii i-a u trimis Schinder paşea
35 la împărăţ ii c Core1.chii cncadzu l apo i pre urmă au ie şitu den chisoare
,2 , .•
1 şi o snm,i de boieri (B-1 ) ; A om it e.
Trccind1i cu carul, au v1ld:11t pre boieri (codu.); A omi t e.
3 ieste (codu. ) ; s i11l1i ( A).

64
 !, cu multă cheltuială, iară doamna au fostu după unii agă turcii, pănă
., )a moartea sa. Bogdanii vodă copilul" iară în turciie s-au săvîrşit:
Agiunsesă de au fostu la împărăţie capigi-baş. Fost-au acestea v .Jeato
7124. li . , t 816
-\--Zac. 6. Trimis-au Schinderii paşea după răsipa lui Coreţchii,~ din '5 ·179 v.
porunca împărăţiei unii ceauşii la craiul leşescu, să oprească căzacii
de pe mare, carii atunceşi nişte cetăţi, ce făcuse turcii pre Nipru, anunie
Aslan Hor0d şi altă cetate luasă şi omorîsă şi oştenii cîţi era turci şi
într-acele cetăţi (şi aceste toate apoi au făcut de au venit soltan Osmanu
la Hotinii) şi să· plirăsască a tălca Muldova cu oştile lorii. · 10

Zac. 7. Au trimis şi craiul leşescu un sol, anume pre Cohanschii,

la împărăţiie, dîndu pricina toată pre tătari, carii dodeindu' casele că­
zacilor, ei încă-şi întorcii din pagubile ce le fac tătarîi. Este şi aceăsta
laudă în letopiseţul lor, cum acela Cohanschii cu soliia lui au mazilit
pre Ştefan vodă Tomşea, ce nu ştiu cum s-ari prinde acestu lucru, că 1~
ainu era domnu Radul vodă în locul Tom.şei vodă, cîndu au trecut
Cohanschii la împărăţiie. Iară pîră, adevăratu c-au avut Ştefan vodă
I Tomşea totdeauna despre -leşi la împărăţiie •
f
.a
~
f. Zac. 8. La anul, Schinder paşea, clin porunca împărăţiei, au
:r . strînsii cită oaste au avutu din păşiia lui şi cu Radul vodă, domnul 20
. ::
'i
' . de Moldova, şi cu oştile munteneşti şi ungureşti de la Betlţan. Gabor,
:i ;: domnul Ardealului, că era Betlean Gabor mare ne.priiatin leşilor, şi .cu
•·
s tătarîi, au purces asupra Ţării Căzăceşti, să le strice pălăncile şi• :să-i
r· prade.
Zac. 9. Oblicise. şi leşii gîndul lui Schinder paşea ş.i .i-ap. iţşit li 25
hatmanul Jolcovschii cu oştile leşeşti la margine, la un loc ~nume BQşa, 1S3
mai sus de Soroca pe Nistru, din ceia parte de Nistru ieste acela locu.
Zac. 10. începuse Schinder paşea a bate Raşcovul, ce, dac~ . a,u
simţitu aproape de oştile leşeşti, au lăsatu ~aşcovul şi nu purces pe d,encQace
de Nistru, pin ţară, împrotiva locului unde era Jolcovschii, însă,-i despăr„ so
ţie Nistru I. Mai puţină oaste era la. Jolcovschii, decît la S·chinder paşea,
iară mai aleasă, tot lefecii şi să strîngea şi căzacii din toate p&lăncile
]a dînsul. Numai fiindu craiul leşăscu 1a Moscu cu oştile, s-au feritu .
a întărita puterea turcească. Avîndii treabă într-altă parte crăiia \e•
şască, au stătut cu Schinderu paşea la tocmală, la legături de pace, 35
nedejdiuindii că vor ţinea turcii pacea.
Zac. 11. Cape.tele de pace era, despre leşi, să oprească pre căzaci,
să nu îmbie pre mare şi în Moldova să nu mai îmbie oştile lor. Iară
despre Schinder paşea era să oprească pre tătari, să nu îmbie stricîndu

, ... 5- Miron Costin - Ope,e 65-

 în Ţara. Leşască şi în Muldova domni st r eini să nu . hie, fără cine va pentru ţ ări creştine stă piină a stădzî în r· d · 1 •
nu fără socoteală şi fără t e .• t I m uri e sale, msii cu inţelepciune,
hi fecior de domnii. Ce, toate aceste în vîntii au fostu, că bine n-a u . .. meiu, n oe de folosul t l!. • • . •
cum s-au pr1leJ1tu .amu şi în . . r-ru să -, aducă per1re,
sfîrşitu pace.a şi .a u purces oştile şi acest e şi a<;elea îndireptii, iară . • . vrem i 1e noas tre in cit d .
' -sesa a mu lţi nesocoteala ş i b . eva rin uri, de ad u-
tătarii pre. de altă p arte au şi lovitu în P odo liia, în Ţara Leşască şi Oumnedzău mai bine şti e c~ d
ne unia , mare eumpă ă
.
.
n acestui pămtntii.
, 5 au făcut c îteva robii. Şi apoi, la anu l , fără veste, mulţi~e ele tătari _ .. • " e n u s-ar hi r 1·1 • ·
I ' -sa ccrcc m 1iloa ce li şi să nu ale • _ _ ~- eJit o samă de cape te ;
au lovit Volinia, o ţară mai sus de P odoliia şi păn•a strînge oştile . rge 1a imparaţ11e h. f
de istov ţara aceasta î n cît eva ri d .
• I
• ar I ostu de perire
180 v. Jolcovschii, au ieşit tătarii cu mare li plea n den Ţara Leşască, fără ·
ţa ra ş , d omniia lui Gaş par vodă
n uri. Aşea aduse ă J
s a mare primejdie
nice o sminteală.
Zac . 12 . Mare bănat pentru acest e toate a u avutu Jolcovschii Zac. -5. Sii riidicasfi î11 dzi lcl~ aceşt II· · d .. .
I · cc ·m d ală Gaş par vod' omn11 ş 1 un <l omn1·şor Je la
O r 1c1, . .
I 10 de la cr ai şi de la toată crăiia leşască, pentru moale lu crurile lui . Ce, . . a a u tr11n1 s oaste i . . . . .
I
prot1va lut ş 1 l-au pr·ins u _1 d" ş au ieş it ş 1 s ingur im- 10
la creştini nu sintii certări pentru unele ca aceste ca la t urci.
capetr de la Orltc iii, p r,• ,·ar ii •. .
~ prr. insul vi
.
d .
u , pre ornn1şor ş i cite va
H
rr;' ,; _ Zac . 13 . Ra~ul vodă -~ e ace;ieh:l ~1~11._3.?ii wdomnii sale cele ~În· •
basca Ga~par vodă ş i cî ndii 1.
I au s , omorit • . d
· u m ată. $t11a limba s ir·
..
ii , I thii, s-au războlit d e ochi şi poa e , z ndu ca nu va putea trece, . . . au m ustratu r •
orhc11m1 , 11-au d z ,s s irLeş tc · A P e cup 1tnn 11 ce, prinşi
să nu să îngroaşe între turci şi între leşi l ucruri de sfadă, s ingur s-au
I I'
I \ ·J • · · · . " .a HM.a.T, Cl)AIV „KCT 0 f
ic-.. ocnoA•Pto „
poftit,~ la împărăţiie să-i vie maziliia, să poată a ~erge la Ţarigradu
L r. t1 mac11a apo , acestP t.uvmtc . • pre ru . . .
-t b
Ţara de G ios , a d r.că: Să ave t · . . . minue Buc iuc vorni cul de 15
pentru leacul ochilor. D eci, i-au făcut pre voie împărăţiia, p re d însul Z 6 S . . .. " ,1 ini ma curată spr d ...
l-au chemat la Poartă, iară domniia au datu lui Gaşpar vodă a icea
,ac. . ' ta p 1n11 a a tu ncea Ard I .· . e omnu L
· rească .
, 81,t li,anii Gabor • d up.i·, stmgerea • ca ul, caru ia d21ce m no, Ţara U
B l . . n ~u -
în ţară, în locul lui R adu ! vodă celui Mare. boair.. i mproti va ncrn •.il a oreş tilo r ~• a ve m a re raz-
, or µent r u 1:ra. I..n .-
turc I a ~upr:. leş ilor că rl cd ", ., I . ' ungurească ~• inde mna .
Capu.lu alu optu.lu . csa eş 1 1 " "' t .• . ş , µre
im prnllv;i 1111 GalJor "-' atunceş d „ u o riu 11npă ra1 u l u 1 ncm•a · •1·u·
Încep. 1. Ga!f_B,_r vg4l era omu de neamul său it~lianu,_ cu':1 ~zi- •
foarlr rau la Ca ~a. Deci indemn .
. P. cu rund· . . .
_.ii 11 1,a tu se lc~1i
> " .
o ,,as t e
20

cemu la noi t!: ţară, "Irîncu, omu neştiutoriu rîndul şi a obiceaiurilor 1· ·1 f· .d

·l eş1 nr . a ca uind u- lr. cii clr· or me rge as up ra
a in t r- ri ce,a r· .
izma pre tu r1·1
ţării, fără limbă de ţară, car e lucru ma i greu nu poate hi , cînd u nu
· ra 1111 1 ag 1u1oriii nemţilor v· ·
1 .
' eş i 1or , să nu · poată a da
as up ra

' ~. ,i ştie domnul limba ţării unde stăpîneşte . . .. ' a put.e;i fără i·u .
•. , I Zac. 2. O I Mu ldova, di ar hi dom'mi tăi, carii stăpîneşcu în tme, nem\1. ~ ' ,·u acelea indcmnii ri
. . .
f- .
ş 1 c u a gadum-11 .
a a va a lu a Beciu l de I
a
·•i 11
to i în ele ţi, încă n -a i p eri aşe ii le.§l!e, Ce , domniile neştiutoare rîndul
sesă. ~1. la. ha nu l la Crim , carr.• ca, rţ, a u căd _\.a, c u ma re d a r·u ri seri- 25 182
i. .•rr ' tău şi laco~e sintu pricine perirei ta le. Că n u caută_ să agone_saşc
şie n ume bun ceva la ţară, ce caută desfrinaţi numai în avuţie să
voda
_ ~' 111d rită Ic-a. u trim is· G a ş par vorla zut.u pre rninu lc lu 1· Gaşpar
v_udzu. l i:ra11,I cârţ i)r. , sîng ur n-a u vrutu .,a cra iu l lescscii
1
. . Oac·ă Ic-a u
strîngă, car e apo i totuş să răsipeşte şi încă şi cu p rimejdii case lor lor, ce av111du Bet lea n Gabur •1ame n1 a sâ, i l ,a po nos lu ească I11 1 Ae tl ea n
s·~ff că blăstămul săracilor, cum să dzice, nu cade pre copaci, citu de tărd_~Î1:1· ~ au pus cra i u l pc oame ni d e . I
•1• 111 sa- . . 11 r e We tnic ii l eşest 1.
1 por . , , c u •:userii,'
Zac. 3. Era acestu Gaşpar vodă multă vreme tergim anu la îmf· căci

~q
d e ac,·s lc fapte, cu vr· • .
· . . . unr.easca, • . _
30 .lJ ma ş ,.1 iir111 ro l 1v . . . nu s1. paraseşte 30
răţie, adecă tîlmaci -tuturor solie lor creştineşti ce vinii la împărăţ~ie: izvoade Ir. ~c oasa· d ·m cărt il e I
. 11 1 ~' au mârs -
a creştin iior. Ş·1 i-a u t · ·
I r1m1s ş i
·
Şi fiindu şi la mijlocu I păcii ce făcu să între Împărăţiia ~eamţului Şl. cu rnu ILR 111ustrare ş 1 b"a11;i1 u, . a r-filind · u so . ul de la b · ..
0 1cri1 lcscsti -
într e Împărăţiia
Tur cului, pentru slujba aceia i-a u d atu a icea în 1~~1-. au scris la h
anu .
I Oaca. Ic- au vii <l u-, ş 1 1zvoa d e Ie carţ1 . .
/ur lu , .
· ·
dova d omniia în locu l R adulu i vodă. Iară cit s-au aşedzat la domnue, • foţă, au dz1s <:ătrăsol : ..i'vlun- v·1 G ·7.ut F3,~t.l r.a n Gabor c u v intrJ;, · a l~ dec
35 măcară că era de mare credinţă la împărăţiie, îtidată s-au aşădzatu cu
Q ' , I S par · ·• r e
e toate i m h lctc le lui G . . ·. pe ntru a cele cărţ" ş· .
1 irtdil tă, ~
1
~· t· . a ~par vncla a u dat
1' ' gîndul spre părţi creştineşti „ Z,ac . 7. Cu r u n d"'u au s 11nt.it (i C . · s· t.irc la 1mp · .
.ir·âtJ11:
Zac. 4. De laudă este hie la care domnu să hie spre partea creş- crcd 1' nt d · · a ~par v•,d,'1 .>-
tinească , că aceasta ţară căci trăieşte aşea în statul său pănă acmu,
,a, r.ci s-au aşă dzat u• c. u g 1ndu . J ' 1.., ~-au p ie rd u• t u· · Ja t urc i•
.

ş 1 ma, la re c I .
u CŞ ll ,_ i nd e mnin ·
S•
66
67
 du-i asupra turcilor. Şi în cetatea H otmu · 1u1· •m d a ca au b-gatu oşteni
a Zac. 10. Era gata Schindcru paşa şi mai înainte de aceste fapte
. - - 1 cu t ara Nu putea de . tot_
1 şăsti dîndu-să aievea suptu apararca or .- • •
s~ob,od' să hie în gîndul său de boieri, carii socotindu. ~ea de a~oi, s~
nu Yie vreo perire ţării, nu-i pristăniia boierii, din caru era mai ca~u
5
atunce Bucioc vornicul marc de Ţara de Gios; V.asil'.e ~o~ă .e:~ v is-
ternic mare la aceea domniie. li Cc, în multe chipu ri sa ispitua să,
182 "·
omoară o samă de boieri, să fie el slobod în faptele sa 1~, ce aşe~
aicYca nu să cutedza să-i omoară 1 , pentru ţară, că era Buc1oc ~a ţar~
.ales de Laţi. Iară pre Vasilie vod ă, dindu-i pricină că nu d~ sama
10
de O sumă de bani a visteriei, măcaru că-i era hinu de cununie, l-au
pus în temniţă şi l-au pus ş i la muncă. Iară pre Buc ioc puses.ă gînd_u
să-l otrăvască şi într·o dzi oprindu-l la masă şi-au scornitu voie buna,
închinîndu la Bucioc cu vesel ie şi au pus de i-au datu otrav.ă. În
Joc s-au simţitu Buc ioc otrăvit şi s-au şi seu lat de la masă ŞI s~~u
15
dus Ja gazdă, avîndu ierbi împrotiva otravci, date de la un doftor prua:
tin, că aştepţa elu una ca aceia de la Gaşpar vodă. Îndată au luatu
ierbi s i au început a vărsa otrava, cu mare cumpănă de viaţă: A doa
dzi s-;u făcutu războlit şi Gaşpar vodă , dîndu vina stolnicilor că au
fostu bucatele cotlite.
20
Za~. 8. Văzîndu grije de viiaţă Bucioc vornic, numai cc i-au cău-
tat a prestăni cătră sfatul lui Gaşpar vodă, ce avea amu aşedzatu cu
l eşii. Şi era aievea şi la împărăţiic îmbl etele lui, deci trimisasă la Schi~-
der paşea poruncă împărăţiia să nevoiască doară îl va prinde. Ce obli-
cise Gaşparu vodă şi de toate da ştire la leşi. Deci vădzîndu î.mp~-
25 rătiia că nu-l pot prinde cu meşterşug, au trimis unu agă pre ob1cea1,
ScJ1 imni ceauş, să cuprindză scaunu l şi să-l mazi l ească pe Gaşpar vodă .
Iară cît au prinsu de veste Gaşpar vodă că vine Sch imni aga, au scor-
nitu că-i v in li leşii asupră-i şi au ieşit dcn Iaşi ş i au pus tabăra la,
183
Capu 1 Stînci i, împrotiYa Ţu ţorîi.
30
Zac. 9. Cum au sositu Schi111ni ceauş după obiceai, amu era găt it
lucrul; îndată au pus slujitorii de au abătut în turci şi cîţi au fost.u
cu aga şi pre singur Schimni aga i-au nrnorîtu. Şi îndată au răpedz1t
si în tîrgu, de au turburatu ş i tîrg11l ş i cu slujitori amestecaţ i , pre und~,
~e care au apucat vremea, acolea i-au omorîL. ?11ulţi dcn t urci să închi-
d ea pcn pivniţe cu arme, de ~ ă apfara. Gaşpar Yodii, după aceasta
f ap La• ' îndată au purces în tînipinarPa. lui Jolcovschii hatmanul
IcşcSe u ' carele era am u aproape, h margrnf!, cu oşt. i.
1 să- i omoară (B-2, :-I ) ; a-i omorî ( A, C, ~I ).
.a lui Gaşpar vodă, să margă cu oşti asupra leşilor den porunca împă­
răţiei şi era orînduitu şi hanul ş i Cantimiru beiu, Yestitu războ inic pe
acele vremi şi oştile munteneşti şi o samă de oşti ungureş ti de la
Betlcan Gabor, de toată oastea aproape de 60.000 şi 1.000 de iniceri, 5
<lin odăile inicereşti orînduite şi cu aceste oşti au întratu în ţară Schin- .
<ler paşca.
Za.c. 11. Leşii încă să nu lase înşe latu pre Gaşpar vodă cu priie-
tinşugul lor şi să-ş tocmască Jol covschii smcntelele cele clintii, au
purces şi el cu oastea ş i au trecut N istru ! la Hotin în 22 de dzilc a 10
Ju i avgustu. 11
Zac. 12. Oaste J olcovschii hatmanul aYe 1.600 de husari tot 1 în- 183 v.
heraţi, 4.000 de călări deosebi de husari, ce le dzic steaguri î'ndzăoate,
200 de raitari nemţi căliiri, 400 de căzac i li sovţi, 2.000 de pedestri
nemţi . Această oaste era lcfccii; era şi a domnilor deosebi vro 2.000 15
<le oameni şi de ace ia cîţva carii mărgu de bunăvoie, în dobîndă, carii
.apoi au mîncatu capul lui Jolcovschii. Venisă şi un copil dcn casa cra-
iului, de la crai, numai să între Jo lcovschi i cu oşti în i\foldova într-a-
gi utoriu lui Gaşpar vodă. Al doilea hatman, cum dzicu la dînşii, de
dmpu, era pre aceia vreme Coneţpolschii. 20
Zac. 13. Dac-au trecut J olcovschii hatmanul cu oştile leşăşti
Nistru I la Hotinu, au făcutu leşii sfa tu şi sfătui ia Coneţpolschii să .
aştepte oştile acolea la Hotin pre Schinder p a~ea, să nu să -depărtedză
aşea în cîmpi, împrotiva mulţim ei de .oşti · tătărăşti şi turceşti şi el ·să
margfa pe Nistru pc de ceia parte , să strîngă căzaci de p en pălănci, 25
să l ovască în urma oştilor pc la Tighinca. Cc acesta sfat n-au priimitu
Jolcovschii hatmanul, ce să hic dzis, mai bine să vadză veşt-ile cum
sintu , decît să le audze de la alţ,ii .
Zac. 14. În 23 dzilc a lui avgustu au Yenit ş i Gaşpar vodă în tabăra
leşască, sprintin, numai cu GOO de oameni, la adunarea cu Jolcovschii 30
şi după sfatu ce au avut cu cape•li tele lcşăşt i , au purces · cu toată 184
oastea Jeşască pe Prut în gios , de la Hotin la Ţuţora şi aco lo la Ţuţora ..
au pus tabăra lc~ii. Scrie Lctopisă ţul le şăsc u că au an1t ~i Gaşpar vodă
12.000 de oaste de ţară. Sosit-au J o lcovsc hii la Ţuţora scpt emn ic 2.
Zac. 15. N.u ştie Jolcovsc hii de Scliinder paşea, la ce loc este 35
şi cu cită samă de oaste, lăs '.ndu- se de toate în nedcjdca lui Gaşpar
vodă. Ce, Gaşpar vodă, deşi ştiia din iscoadele sa le de mu l ţimea
1 tot (B, C, M] ; A omite.
.,69
.·v,,
r
,lI oştilor turceşti, iară nu spunea toate leşilor, să nu le strice turcii începusă a să da înapoi. l eşiţi leşii la cîmpu mai multu decît Ie
e;a porunca cu şireagul cel din frunte, au izbucnitu şi ordele cu galga
inimile.
Zac. 16. La 7 dzile a lui septemvrie, în 5 dzile după sosirea leşi- soltanu şi au dat cu toate oştile năvală la rîndul cel din frunte leşăscii
lor la Ţuţora, au ·s osit şi străjile tătărăşti, deodată ca 300 oam~ni,_ cu şi l-au înfrîntu. Ai noştri , moldovenii, pre obiceai, înd.ată au plecatu
carii hărăţindu-să căzacii, ce le dzice lisovţii pre acele vremi, 1-au fuga şi holota leşilor, ce era în goană, aşijdere. Iară tătarii neîncă- 5
5
înfrîntii lisovţii pre tătari, iară vii n-au putut prinde nice pre 'unul. pîndu toţi în frunte, au lovitu şi din dos pe leşi. Şi aşea cu mare văr­
·Numai capete cîtcva de tătari au adus la Jolcovschii, ce n -ali putut sare de sînge, au înfrîntu rîndul cel dentîi, păn au agiunsu la al doilea
şti nice atunce leşii de puterea lui Schinder paşea. Iară tătarii P.rindea rîndii, ce era tocmit iară frunte, unde era şi hatmanii singuri. Şi era
în toate dzile de la leşi limbă, din holota lor ce îmbia pentru hrana, toate şi aoele rînduri mai încungi urate de tătari, de cătră tabăra lor.
10
şi ştiia Schinder paşea de toate de la leşi şi cum este oastea leşască Ce au mărsu tot -~uluc leşii, apărindu-să de tătari, pănă supt şanţuri. 10
puţinfl. . . . Zac. 20. Sclunder paşea tot cu aceia năvală au lovit başta cea din
Zac. 17. În 8 dzile a lui septemvrie, întîiii Cantemir beiu, apoi gios şi fără _zăb_avă au întratu ienicerii în baştă. Sărit-au leşii, amu de
şi singur ·schinder paşea, au sosit la Ţuţora şi ş-au întinsu corturile ling: ş~nţ~r1, ş 1 . au ap~catu de. au_ scos o samă de pedestraşi. ce era în
184 v . Schinder paşea direptii deasu- l!pra taberii l eşăşti, . mai din gios. Leşii !I
ba~~a, iara mai mulţi_ au perit ş1 patrul puşci au luat turcii. \După
15
era în şanţuri, cele încă de Zamoyschii făcute. N-au vrutu să scoaţă aceia au statut oastea . m tocmală neclătită , numai c•t , să ap ă ra I'eşu .. d e 15
oastea J olcovschii într-aceia dzi, mai mult ii de nişte steaguri sprintene t S\i '
năvala tătarilor ş1 başta cea din sus au rămas întreagă.
cu lisovţii amestecate, mai multu doară ari putea prinde vreo . Jimbă, Zac. 21. Apr~ap: ~e ap_u~~l soarelui, Schinderii paşea au descălecatu
să ştie de oaste, atîta este cit sosisji, au mai este pre urmă. Ce toată oastea toată la odihna, iară leşu au cădzutii Ia ma · - · b
1 I" · d" · • re spaima ş1 tur urare,
dzua hărăţindu-să cu turcii şi cu tătarii, ieşindu şi de ai noştri muldo-
- .. • • • •

ş1 asm u ş1 e1 ~traJ 1, 1ara oastea ceialaltă a u 1 "nt t· î ·

0

otace. Ş 1 m
.• d - • • ra u n şanţuri, pela
20 veni la harţu şi nice atuncea au putut lua limbă, că m~i multu _d: ata au marsu toate capetele la co t 1 I · J I · · la
. . . _ . _• . . r u u1 o covschu, 20
un stegarii turcii n-au prinsu şi pănă a-l aduce la Jokovsch11, au muritu sfat, mîhmţ1 toţi, vadzmdu-sa mch1ş1 de atîtea m lţ' d · d
· d - · • . _ . u 1me e oşti, epăr-
de rane. . taţl e ţara ş1 cetaţile sale, fară mce O nedei· d d · ·- •
.. • d • • • . e e ag1utorm . Ţmea
Zac. 18. Atîta oaste. de toată, cită sosisă descălecată, socotind~ h atman11 amm 01 m1me tari răspundzîndu t t
_ . _ ' u urora, cum a doa dzi
Jolcovschii şi neştiindu că în ceiaş noapte au sos~tii şi oarde!e_a_ hanului, vor sa-ş1 tocmasca lucrul cu războiu şi apo·1 d -
. .. . . , aca n-or putea a înfrînge
• fratele hanului că hanul smgur rămasesa în Bu- puterea nepr11atm1lor, să lege tabăra şi să m - . b" -
25 cu ga 1ga so ltanu, ' _ . d' 1• arga cu ta ara legată spre 25
- · - t'le toate le pornisă cu galga soltanu, a doa dz1 dez- 1me- ţara 1or, spre :N istru. Au pătrunsu tuturorn · · ·1
geagu, iara oş 1 • 1 ·z h" • - - ' mim 1 e acestu sfatu dacă
- Jolcovschii toată oastea leşască, pre pilda Ul amoysc 11, au au d z1tu cu tabara legată mărs ul fiind" d .. '
neaţa, au scos . • ·
cîndii cu Cazi Cherei soltan, şi-au tocmit oastea, cit agmn~ea g onţul
1 şunea de cai şi de hrană de oameni Şi du ~rnu_. en 1oe înch1ş1 de pll•
· upa aceia s-au răşchirat f t l
· f" • d" · doaol băşti de pămîntu, una la un cornu de oaste, îndată. Unii domnii anume Strus si Caii h" s a u
puşce1, acm u ş 1 d d · . .. ' novsc 11 staroste de Cam 'ţ• ·
30 alta la altu cornu, cîte cu patru2 puşci şi cîte 300 e pe eS t raşi. c~ Samo1l Coreţch11. s-au găt itu de fugă noapt .. em a şi
. . • . ea cu oamen11 săi şi a
focii. l ară Schinder paşea tocmisă oastea sa turcească şi pre_ unguri ~1 nazumdu mdată li să treacă Prutul noa t . u purces 30
Prutului, dindu în Prut ca oile spă· pţ~a şi a~olea, la trecătoarea 186
185 pre munteni. la aripa. dm . g1os,
. iar· aripa
· li din sus au dat-o lui Cantemir
_ _ ima i, s-au rnecatu C 8 1· h"
cu oardele lui iară celelalte oarde ce era cu galga soltanu nu s-au aratatu starostele de Camenit.ă şi multi din 1. . U . . _ _ . movsc 11
• - . : · eş 1. nu ratacmdu n t
cadzutu a doa dz1 rn mînule tătarîlor .. .
de după deald, pănă nu s-au început războiul.
oap ea, au
· ' pe a 1tu 1-au dus curs 1 ·
au datu leşii întîi şi d e 1-au abătutu iar înapoi la mal de 1. •_ u apei,
35 Zac. 19. Dacă s-au apropiiat oştile de sine, ' 1-au cautatii a • t · -
tabără . lară Hmeleţchii şi Cazanovschii
cu muldovenii războiu şi în loc împengîndu pre ordele lui Cantemir şi
. rn ra iara în 35
• .. • ' capete 1e cazacilo 1 · -
mt11 alaturea cu Prutul apoi au luat . .. . r, au ontu
' c1mp11 ş1 au mersu, fără nici o
1
n , d-Oao (codd.) ; 2 (A) . 1
patru (B ) ; 4 ( A-1 ).
•~ 2 patru (B) ; 4 (A-1 ) .
·1 l·
I-' L!
70
~- : 71.

;,
 aşe nu li- a u stătut asu prii., a legîndu cu sfatul să-i ţ i e aşea în<;hiş i p_ănă
__J d ' · 1· •1 ntre' ai. Ceielăltă oaste Jc lcfecii să turburasă cu to \ ii ş i CI cc i-ar i strînge foamea ş i h rana de ca i, să să închine do Lunăvoie.
uO eia a, o . .. •
" scornindu-să cuvî nt u pcn tabără c·au fu g it hatma n11, cit Ş L Leş ii în că să facă războ iu nu era putere, că ş i oastea l i sa împ uţinasă
d e f UC1a , •• • o
ce.ia ;e er a Ja straj e, părăs ise străjile. Ce înţelegîndu .lo lcovschu spa11na cu domnii cei fugi\i şi răniţi m u lţ i din război ul cel dintîiu, între
• · · o, t ii au îmbl at pe la otace cu făc lii d e v înt 11 , arătinJu- sc oşte· ca r ii era răniţ i fecioru l lu i J olco Ysch ii ş i nepotµ] l ui de fra t e. Ce şi a 5
ca aceia ~ , . , . • • t - · · 1r.
nilor. c um este de faţ ă şi are grije de oaste ~1 au mai întăntt. ş 1 s ra JI „ trii a dzi după război ul cel clintii, iară aşea au scosu oastea c u tocmală
-biia au a~.edza t oastea d e spaimă. Şi în ce iaş i noap_te ~u aproa p e de şan ţ uri. Ş i int r- ace ie dz i s-a u aprop iiet şi galga soltan cu
Şi a~ea de d
cărţi, dindu ş l irr la cra i11l., cu pîră pe ace ia cc a u fugit 111 puţi ne i tătari pc li ngă s ine ş i au poftit pre s ingur J olcovschii la vo-
5cri~ şi
ro a \'ă. Scoasesă Sc hi nder pa~ea î ntr-aceic dzi toa t e oşti le sale şi pusesă
t a bără. · . • t . ,
7,
'N G .,a~pari1 vorlă vă dzind u marc turbura re ~ 1 fu gll 111 oas ea rin d u în a inte ochilor leşilor, să vadză mulţimea şi aşea au făcutu în 10
(1.C . --· • •
;es a , că, pără s it ~i Je oşte nii să i , au purces u ş i e lu 110:i_p t e_a ş i a u _lrt':\ ut~ trei dz ile, jJCntru spa ima leş ilor , să să închine, Yădzîndu oastea . mu lţime. I/
10
r:·utul !:t ine. \umai. a mu la braniş te fiindu cu puţ111e1 d e at ~a, ş i r;ră la \'OrOa\'ă cu ga lga soltanu Jo lcovschii n-au vrut să iasă, ce a u 187 v.
elen hoie ri. Şe p·!l1e lic ii1 hatmanul şi Gaia post e lnicul , pe _lîngă d1ns ul '. trimis pre cneadzul Coreţchii , frat ele celui Coreţchi i ce fu gise. D ec i ş i
1 8ti , · ) ·fi •• o morîi ceia ce era· c u dînsul1 . Scîrna\'a şi groadz_n 1 că fapta Ş I ga lga încă a u trim is pre \'eli Şah mîrza ş i au ccrşut o s umă mare de
· , ·,, , toat e t'ă ri crestine. D omnul , ori bun, ori ră u , la toate bani să le d ea leşii ş i să margă cu p ace. I ară Coreţchii arătînd u alte 15
ne>1 u Jzl 18 1 · · •
· · di i le feriti1 •Îrebui e,;·t r., că oric11rn r."te. d e la Dumnedzau est e . l egături de pace, s-au apucat mîrz aculu d e sabi ie ş i a u dz is să aştepte
leşii toţi sabiie.
1 ;, prll!lt'J , . , _' T
•. dz ice Sv int a ~cri pt.ura: ,, Rit 6CT HH l,A.IIH<I Bl\<ICT '1'1'KMO W •
P re< 11111 d "
sor.i" , ader.a : ~ '\11-i nice 9 putere , fără de la D 11 mned zău ~t1'!_ .' Zac . 25. \'ă dzîndu -să leş ii că cu a ltu mijloc de a<!o lea n-au cum
1/,(1.c. 23 . Plăt it -a 11 apoi ru capete le sale aceas tă faptă ş 1 Şe pt_,e· · să i asă, de unde era u cădzuţ i , au ales sfat să iasă cu tabăra legată pre
lil'i ii şi Coia, el e la .\l exa ndru vod ă, pe lege direa p tă d e le-a u tă iet u ca pe· mijl oc ul oştil or şi aşe au făcut, 19 dzile a lu i septe mvri e îndesară . 20
ele ~i trup urile l1•-a11 aruncat u în ie~ itoare. Ş i cu cale le-au făcut..' că .t\mu era de t r ei 1 ci.zile tocm ită ta băra la rînduri ş i a u făcut porţi
1
:!O J. ă ~c irna vc faplc. scirnavc morţi v inu. lară bietul Buc ioc vornic~!, în santuri ci n eş i la rîndu ş i au p urces din loc cu tabăra l egată de
.1 flu p"LI I·a n ·i,tc am11 , a u ·n ti~ itu la un hin' a l său , a num e ··;•oadcr brăniş·• car~, ; i o:·î nd uite oşti pi den toate părţile şi pedestraşi şi călări. Gîn·
~, •
·, > I unde-s l ăruia ac-e l Toader , s ingur nemerit din ră ssipă, fără s_lu gi <liia turc ii ş i tătarii clintii că \'in să dea războ iu , a poi au Yădzutu
1r11u. • . • .. • d Şi c u
pt· l i n:,!ă s in t· . prec um vremea a ceia în răss 1pă oşt u aşea a uce.. _ purces ul. Ş i în ceia dz i, pănă în sară ş i toată n oaptea au mărsu leşi i 2;
·i't. 11 ,ul t :, rugămc n te ~i g iuruită cătră hinul să u, s-au op l oşit în v ic leana c u puţin ă dodiia l ă, numa i de tătari.
fii aiiduin\a lui . Apoi. a doa dzi , l- a u legatu hinul şi lega t l-au dus la Zac. 26. A doa dz i, scptenwri e 20, a u sosit ş i Schinder paşca cu
:,;,~ i,ide~ paşea. (O I Să nu~mnedzău hin ca a cel~ Ş i dacă l_- a u toate oştile a supra taberii leşăşti , ce leşi i , cît s-au făcut ·dzuă , stătusă,
1
du, \a Sc-hinder paşca a u pus îndată de l- a u înţăpatu pre Buc_1oc, unde i-au apucat dzua. Ş i în· lltr-aceia dz i a u fostu războiu foarte tare 188
. . ~ul a~e'la carilP pururea s fătuie pre Gaşpar vodă s pre bine ş 1 de şi mare, pănă la vremea de ch in_d iie şi clcscălecîndu turcii cu corturi 30
... a r <.1 , • ...
iH~voie i-au căut a t u a pristăni la sfat ul lu i Ga~par vodă. Acestu de mas, leşii mai îndesară iară au purces cu tabăra ş i iară to ată n oaptea
:1u mari' . . ,
. Gas par li vorlii. , niceo d ată p ost n-au avut, ce pre ascuns u în au mărsu, numai cu dodiia lă de tătar i.
el o rn nu • .
. t I' po,turi le m in c a c arne. Zac. 27. A triia dz i, septem\Tie 2'1 , i a ră au stătut tabăra leşască
, o z/1.c. 24. l ară h atman ii leşeşti, vădzîndu-se înch işi şi părăsiţi şi de l a u n pîrî u , care nu-l pomeneşte Letopi seţul leşesc u anume ce Ya le a hi
tovă ră~ ii a m oldo,·rni lor *i în ţară strein ă, în cun g iuraţ i ~c atît ea oşti, fostu, i ară adcYăral pe l a Scumpi ia a u loYit , ce ori la o Yale ce să dzice 35
au ~co..
, , a doa dzi . toa.t.ă oastea, cită Ic rămă sesă, stoluri , însă aproa pe
. . . -
Răchita, ori la vreun ciuluc. În că nu trecusă t oată tabăra le~ască Yalea,
10 d turi cît să ~ă apere de năva la turc ilor ş 1 a tătaril or . Ş 1 toata cîndu a u sositu Sch inder paşea şi aco lea a u ru ptu turc ii· o bu cată mare
e san. , . . .
· • ia 8 11 stătutu că lăr i în tocmală; m ce Sc hmd cr paşca ş 1 tăt.aril
dz ua ace
1 trei (codd .) ; 3 ( A).
1
r.eia ce era cu din.~ul (c odd .), A-l om i te .
73
72
 de tabără şi au luatu şi cîteYa steaguri de la leşi ş i puşci. Şi s-au tătarilor. Pre feciorul lui Jolcc5vschii ş i un nepot a lui i-a u aăs it între
îpchis leş ii iară acolea, la ceia vale, de s-au apărat toată dzua aceia. cară, răniţi încă de la Ţuţora , pre Coneţpolschii cu puţin: i oameni
Zac. 28.· A patra dzi; septe~vrie 22, au socotit Schinder paşea să buluc, aştept!~du dzua, doară ari putea aduna ceva oaste ş i să ştie şi
le ţie din frunte calea şi au purces înainte ş i aproape de Răutu, desu pra d~ Jolcovsch11 ce s-au făcut , l-au încungiurat tătari i ~i au cădzutu
s Răutului, au tocmit toată oastea frunte. Leşii încă ce,au avut oaste v:u_ ~r: mina tătarilor. Iară_ pre Jolcovschii, numai cu O s lugă a lui
mai aleasă, o au tras de pen arepi în frunte ş i la o \Teme ca aceie ratac1tu, pedestru,
_ • l-au găs itu o drîmbă de tă tari s) 1· pana
• •
a î nţe Iege
la care ş i de nevoie numai caută a hi toţ.i viteji, că nu era altă cale cine este, vadzindu-1 om bătrîn, li l-au tăiatu . Ş i apoi din sl a I ·
•in ţ·J 189 "-
de viiaţă, au mărsu cu toată tabăra direptu asupra temeiului oştii a eg î n d"u_ ca- este J oI covsch1i,
.
. i-au dus capul Ia Schi'nd u„a, · u1
er paş ca ~1 au
188 v. turceşti ş i stîndu tare ş i cu focul , au căutat li turcilor a le da cale. _s tătut toata dzua înt r-o suliţ ă înainte corturile J ·
. J ..
I· d
r u1 c 11n er p asea
s'
10 Şi într-acela războiu au luat leşii de la turci doă 1 steaguri şi tătar i capu I 1u1 olcovschu. Ş i într- acela Joc stă stîlp d · t • r· ' .
„ • .. . e pia ra, acut apoi 10
prinşi v ii cîţva. Şi după ce s-a u aşădzat tabăra la Răutu, au mai d e oamen11 1u1 J olcovschu ş 1 păn ă astădzi în ţ · t I
• . , mu u s
oroc11, 1n cern .. • •·
ieşit steagurile l eşăşti de au mai . lovit pe o drîmbă de tătari , carii parte de satu, anume Slobodz1a Saucă i Jo • d · - •
d e Ia Mov1 1au.
. • ' cu ca e grnmatate de milă
trecus ă Răutu!.
,,.l i,
Zac. 29. După aceia petrecanie, să îmbărbătasă leşii ş i pierduse Zac. 32. Schinder paşea după aceasta izb' d·
• · C .. .
I l ·. .
rn a, ca pete e eşaşt 1 ce
15 toată grijea. Iară ce ieste să nu treacă şi orînduiala lu! Dumne~zău„ n~ au fost u ş1 p1·e oneţpolschu 1-au trimis Ia • • • .. · - ·
;1,, .., • • I C ' imparaţ11e, rnra singur s-au 15
poate să să amistuiască. Amu, fără nice o grij e, tare ş i sămeţ1 leşu şi rntorsu a etatea Albă şi acolea peste puţine dzile -au f· . • . ..
cădzusă la valea Coboltei unde era de o parte pîrîul, de a ltă parte Dzicu să fie murit otrăvit de V"z1·r1·u1 ce ş irş1tu Hiaţa.
· - era atuncea Ia î • - ..
oastea, loc deşchis , fără t;ecători. Şi pierduse ş i Scbinder paşea nedejde temîndu-şi veziriia de dînsulu. I ară tăt •. 1 . • mparaţ ue,
• R .. . aru au ov1tu toată f>od 0 J118 ..
de a-i dobîndire şi trimisesă la J olcovschii Schinderu paşea, poftindu să-i ş1 usna ş 1 fără nice o smintea lă de nim. . •
1ianu •
P: ~:i • ·1 I F . e, cu p multu s-au întorsu
trimaţă un om, să ştie turceşte. Au trimis J olcovschii, ce apoi nu l-au Î n parţi e sa e. ost-au aceia răss ipă a o t ·1 I • . .
t'''2:. I
20
mai slobodzitu Schinderu paşea pre tălmaciul acela. Cîndu au fostu amu · G aşpar vodă, v Jeato 7129. li Ş 1 or esaşt1 ş 1 per·
• I ·
1rea u1
20

aproape de Nistru, ca o milă de loc de la Movilău , la un satu anume IOZl

..;,,. Slobodziea Sa ucă i , la ţinutul Sorocii, acolo descă lecasă oastea leşască, Capulu alu noaălea
19(),
~,I• I":. conacul cel d e apoi . Holota ce era strînsură, temîndu-să de hatmani
f ncep. 1. După domniia Jui rr.~ar d" · .
i◄
t r::
25 p entru dobînda, că jecuise multe case în ţară, să apuce ei trecă toarea
Ia N istru noaptea, au dat spaima şi toată oastea aşea greu s-au turburat,
. .-,. . -
ficÎz·rul lui Pătru vodă Rareş ş i după
.
exandru vo dă, feciorui Ju 1· JJ 1· 1·aş u}.:.v _,•. vo a . au venit l a domniie
o a 1ara a 'J• II"
' • e u . uaş vodă au fostu
mo artea tatîne-său lu i Păt
cit care cum au putut, au apucat cal, sluga stă pînu- său şi pede- !lstraşi

1
d" 25
189 că zuse la ctomniie, ce de bunăvoia sa a • d .."- ru Yo a,
şi călăreţ i toţi amestecaţi, unii de ! a lţi fugi ndu, s-au şpărcuit toată · u 1asat omn 1181 •
"6'
w. f• Ureche vornicul şi au mărs u la solta S . . , precum scne
tf ' tabăra h atmanii rămaş i sinuuri unul într- o p arte, altul într-alea. • 1
n u iman Ş I s-au tur ·t· 1
.wtunecarea menţii au venitu din d e f • f ci u, a care
Z~c. 30. Dzicu unii să să hi: făcut aceie spaimă din slugile oşteni-
0
Z 2 A . I .. • s rrnate apte a curviei
.' '
,1 30
lor, carii mersesă la o ariie cu fin, departe de tabără ş i să-i hie lovitu
. ac. . po1 !naş vo da au c~dzutu la Rodos I . .
';
~I I !ea, la R odos, a u născutu acestu Alex d a·. ' a opreala ŞI Ia co-
. an ru vo a Spun d d'
tătarii. Ce, oricum au fostu, spaima ca ace ia a u fostu, în care nu s-au 1a moartea sa au mărturis itu legea c t ' · e insu că 30·
res mească
I .,
ţi ,
.. mai putut îndrepta oastea , să să aşedză. Poate hi ş i de grijea trecă­
toare i Nistrului, car e de care să apuce mai curundu să treacă.
Zac. 3. La începutul dom niei sale' bi ' . d··
p ar vodă că au fostu pricina Şeptel ic i . h t
' o icm u de n t
I . 1o_ar ea u1 aş-
I . G
Zac. 31. Au priceputu tătarii încă de cu noapte răss ipa oşt.ii le- . • • . . a manu s1 Gorn t'J . I
35 1-au omor1tu ş1 trupurile lor le-au • . • pos e n1cu
,' ' aru u rn i eşit
şăşti ş i în că l ecase toţi . A doa dzi dez- d imeneaţă, au cădzut mai toate
••j
,. pomenit mai sus. Şi cu lege direa p tă le-a r~ .. oare, precum s-a u
capetele leşăşti, părăsiţi unii ş i de slugile sale, alţii rătăciţi, pre mină u acut ace1e ped • •
munca ce au făcut fărneilor lor ş i îrnmei a lui S . . eapsa, numai 3:,.
„
eptelici pentru avuţ i ie,
~

~
I doâ (codd.); 2 (A) . 1
ce de b unăvoia sa au lăsat domni ia (
·
A.-,,- , B ·
• ~I ) ; A-1 omite .
!,.
74
75

~
I
i•

încă atîţea n-au putut a face leş ii , că acel fe l de oaste să face cu greu
au fostu peste pravilă, că pre le_gea direaptă nice fecior pentru fapta şi cu mare cheltuială.
1.90 v . tătîne-să u, nice părintele p entru fap- i!ta fecioru-i de vîrstă nu-i platnicu. Zac. 7. Citii s-au d ezvăra t , sulta n Osmanu au purces cu m are gătire
Zac. 4. Domniia era aceasta foarte slabă ş i cu purtatul trebilor cu oşti strînsă d e pen toate unghiurile ţărîloru sale. Aşe scrie Şronogra -
peste obiceiurile ţării. Şi în dzilele lui au ve nit şi Împărăţiia Turcului, f ul Jeşăsc u, că ş i din limbi, apoi ş i din iscoade ce avea l eşi i la turci, r,
5 singur cu sine sultan Osman la Hotin, asupra leşilor, Că î;-ţelegîndu cum au avut sultan Osmani'i 300.000 de călări, 12.000 de iniceri, SO.OOO
îm pără\iia de perirea oştii leşăşti de Schinderu paşea, avea nădejdea de tătari cu Zaimbu Chierei sulta n, h anu l Crimului, fără de oştile mun-
că pre lesne \'a putea să cuprindze den crăiia leşa s că o parte, socot;ndu teneşti ce era c~ Hadul vodă domnul muntenescu. Amu aproape de
că ce · au fostu fruntea o~tilor l eşăşt i ş i slujitori Ycchi au perit în ~Iol- Dunăre fiindu sul t anii Osmanu, au nn itii Yeste, cum au luat perfii
doYa, nu or avea l eşi i nice o putere să stea împrotivă. Ş i măcar că Vavilonul, cc totu au păzitu calea asupra le~iloru . 10
10 ven i s ă nşti că perş ii să gă tiadză asupra Vavilonului, să- l ia de la Zac. 8. La leş i 1ipsiia hatmanii amîndo i , că Jolconchii h atmanu ]
turci, tot a u lăsatu grijea Vavilonului ş i au stătut după gătirea. asupra cel mare perisc, iară Coneţpolschii al doilea hatman era la închisoare
leşilor peste toată iarna , trimiţindu şi ceauşi la craiul leşescu, dindu-i la Ţ ari grad şi era zarYa între leşi pentru hătm~niie. Ce craiul Jigmontu,
~tire să şt ie că- i vine asuprn crăiei lui, cu toată puterea. · d u- sa" s·a nu cadzc la mai !!lare impărăch1ere între
f errn . . . !I lucrul,
capete 192
.; Zac. 5. Au acestu obicei im'păraţii, de dau ştire unul altuia, cîndu au răs·punsu că aşteaptă pre Coneţ_polschi i să ia_să drn :ob~e ş '. este_ p_ra~ 15
15 Yoru să facă războaie unul asupra altuia. De care lucru s-au cutremurat vila lor aşea, ales la capetele oş tilor , să marga pre nndu drn s~apa111
leşii, de vremile acele, Yădzîndu-şi răssipa oştilor cu amîndoi hatmanii mai mică la mai mare. Deci oştile toate a u datu pre mina lui H o~-
şi a vederea venire asupra sa puterii ca aceia. Ce au trimis şi craiul cheYici hatmanu lui de Litfa, om Yestitu din tinereţăle sale la războaie
191 un sold ~ la sine_la turci, mai multu să vadză şi cu ochii, este ade-l!vă- ş i atunce de vîrst a sa , ca de 80 de ani. . .
ratu găt_1_rea _t urc ilor să vie, a u numai sintu cuvente. Ce, pe solul la Zac. 9. Cu 14.000 de oaste au purces deodată HotcheY1c1 batJ]lanul w
.20 împărăţne ~ice cu ve~iriul nu l-au ad unat, ce numai i-au răspunsu · • · t" sa au trimis cu 4.000 de oa m en i pre Liubomirschii, să treacă
ş 1 marn e . . . . .
cu scirbă ş 1 1-au pornitu înapoi. îndată J'\ istrul la Hotin, fiindu cetatea Hot1 nulu1 dm dztlele ]UJ Gaşpar
Zeie. 6. I ară ş i craiu] leşăscu n-au şădzutu fără gătire, ce, îndată, Yodă pre sama leşilor. Deci întrîndu Liubomirschii_ î~ ~ară~ ~ăn ~ s:
iarna , au _st:în s u ~ăim u ş i den ceputulu să imului au trimis soli pe apropiia oştile turceşt i, au prădatu ţara pănă î_n I aş i, 1 cş111~~ ş~ lăs1.~d~
la toate ţari creştine, dîndu-Je şti re de vinirea asupra sa împăratului ş i Alexandru vodă l eşi i cu fuga la Roma~u. Ş_1 a u arsu l_eşu ş_1 I ~ş11 ş1 2r,
25 turcesc u , cu toată puterea împărăţiei lor. Şi au stătu t la sfa t să facă d' rada ţ.ărîi au st rinsu hrană, care apo i au ţ mut pre l eşi toata nemea,
p fostu la H otin. in urma lui Liubomirsch ii a u sositu ş i Hotche-
11
oş ti d e a stare împrotiva puterei turceşti şi au ales la săimu să facă· ~
c1t a u . • •f · I · I ·
30.000 lefecii,. în c_arii să fie 14.000 de husari şi 8 .000 de pedestrime, v1c1 • · h atmanu J )a I-lotinii ,si apoi , după Ho t chcv1c1 , ş1 ec1oru. craJU .u1
alt~ oaste ma~ sprmte~ă ş i la 15.000 de căzaci să trimaţă lefe şi sin gur lcşăscu, \'ladislav, cu 16.000 de oaste. :\u şt i u_ ce v'.nă or h1 dat b 1c•
cra'.ul cu t_oata pos_r_ol_1ta s_ă încalece şi au stătut ş i ei toată iarna de - t · ove' i de H otin , a 0 samă cc au fostu ma i fruntea , de 1-au 30
ţ.1 1or 1rg r . . . _ . • li
30
"'aăt .1re. l ara
_ de la cra1e1 strern
. e n-au avut de la nime n1ce
· unu• ag1u · t or1u,
·- •npensu• din cet ate de pc zid , făr.. d .e 111c1 o mila. l _eş u._
1 ..
mai multu . de
.. la holendez1 cîte\'a corăbii cu plato ş
e · - ţ ·
ş 1 cu sa n e e ş 1
Zac. 10. Amu era împărăţ11a la Ţ~ţora, tar~ cazacu_ to t __nu _so_s1: a 19 :.! \".
alte _mă ie s t m _de 0 ~: te. I ară de la celelalte crăii creştineşt i fără nice o la 1-]otin , cu mare mîhniciune leşilor ş1 a'.1rn ag'.ungea tatar u pana 111 .
n_edeJcl e. d~ ag~u~?r1u s-a~ întorsu solii lor şi încă de l a nemţi oprise tabăra lcşască, cît pierduse leşii de cr1zac 1 ~1ede1de. .
ş1
• marg inile.. .\aru sale, mce pre banii să i les. ii să nu facă lefecii , a,·•111 d"u Zac. 11. în 20 dzile a lui avgust au loY1tu un soltan cu oştii~ sal~ 35
1 91 "- 35 Jmpărăţ11a :'.\ea~ţului li pre ace le vremi mare zarve şi amestecături cu · lt · ş i' di"n oast ea turcească la tabăra lesască supt H otm , cît
1 s1 cu mu 1 1 • ' • • _ • _ .
cră i ia Bohe'.11ulu1 , _ca~e cră_ic , cu a ltu nume, să dziceCehul. Aşe lăs asă ' • d't• H otchcYi ci hatmanulu s1 a lte capete lcşaşt1 ca amu ş 1
s-au g 1n I u . . • • . . .. _ • •
to\i pre l eşi, numa i smgur1 s ă răspundze Împărăţie i Turceşti. Husari . • •ţ" a s i'naui·a· este sosită !' I scoascsa s1 les u toata oastea la c1mpu.
impara 11 "' • • • • .. •
Cc, tătarii , după puţină năvală, s-au da t îndărăptu. Ş1 atunceş1 , în
1
/Johemu/ui (codd. l ; Buhemului ( Al .
77
76
 r

ceiaşi
dzi, au sositu şi 1.000 de căzaci înaintea hatmanului lor, anume a leşilor . . la aceia• aripă, unde era . sfada , cu mare vărs are d e smge. ş·1
Sahaidacinii, dindu- i ştire că soseşte şi oastea căzăcească cu tabăra 'intr•aceia
. data,. . la acela . războiu , au peritu capet e c1·t eva d en 1n1cer1 · _· ·
.ş 1 paşea de S1hstra, vestitu războinic Din partea J ·1 d'
legată, de trei dzile tot cu războiu prin tătari, că trecusă căzacii pe ' • z· ,· · .. .. • eşi or, 1Il capete
· la Soros:a şi zăbăvindu~să cu prada, pe hirea lor, îi apucase tă• au peritu a,. 1şa ş1 Endr11onch11 . , amîndoi rohmi s t r1.· ş·1 d"lil capeteI e
ş tarii pe cale. A doa dzi, 21 a lui avgust, au sosit şi Sahaidacinii tătarilor de L1tfa . au• perit .Bogdan mîrza şi Ţarov 1· c1, · iar · ă m1rzac.
• L ucru
cu 20.000 de căzaci şi într-aceiaş dzi, orînduindu Hotchevici şan• mare, cumu-1 . lauda
. I-Ironica leşască , cum au stăt 1· d b
u u e me atuncea ·
ţurile pe lingă tabără şi făcîndu căutare căzaci.Jor, au dat ştire împrot1Ya• _ turcilor,
. măcară
• că sin tu şi ei tu rci· d e 1ege. · 9
1n , •
ceia dz1•
străjile, cum sos_eşte şi împărăţiia cu toate oşti în tocmală, cum spunu • sa h1e
_ _ chematu soltanu Osmanu pre iniceri· ş i· 1 e-au zis că nu va'
d ·
dzic la turci, alai. Ce, au lăsatu şi Hotchevici căutarea căzacilor şi mmca, pana nu or lua tabăra căzăcească.
10 au scos şi el toată oastea la cîmpu, cu tocmală puindu oaste şi pen .. •Zac. 14. 24 •a •lui. avgust, leşii la cîmpu ..,.. n ·au ieşit,
· · ce au s tătut li
10
văi şi pin ceretei su· llpuse. Singur au stătut cu' partea mai a leasă a toata • oastea b1a mtar1tura şanţurilor ' că pan - ă atuncea pe mai. multe 19/o
193
oştii frunte, gindindu că vor da turcii îndată războiu. Ce, oastea l ocur1 era ta ăra leşască numai cu cară în • d"t• 1 I •
· • d • d" • . • • gra a . ară turcii într-aceiaşi
0 z1, va zm u ca 1eşu nu stau la războ •.
turcească n -au stătut de războiu, ce, cum au sosit, au început a ·· iu, ce d e Iucrul şanţurilor ·
descăleca şi a întinde corturile. Cantemir paşea numai cu oştile sale -că Iăr11 de-a valoma • . cu inicerii pedestr1· î n t·· 11 au d atu năvală u d ' şi
,, , au făcut năvală o dată la aripa leşilor, ce vădzindu oaste leşască ·fruntea şanţurilor ş1 acolea dindu-le tar
.
, .. •
e nemţ11 raspunsu s au
n e era
t t
supusă pin toate văile, au purces şi el spre descălecatul oştii sale. mai sus, cercîndu locu mai slabu ce şi a 10 1 • ' · mu a 1ş
.,. · ' co , a navală au căd t • Jţ'
· Iară turcii scoas esă o samă de puşci şi da în oastea leşască şi au fostu um turci. Apoi şi la al treile loc au I t· . zu u mu i
• . .. ' ua u mai despre Zvan ·
harţuri între oşt i pănă în sară.
aco Iea s-au aparat leşu tare şi pănă a . d d . . cea, ce . ŞI
. . . mia ze z1 au dod t 1 · I
Zac. 12. Avgust 22, dez-dimeniaţă, au cuprinsu turcii tot locul -la amiadzedz1, iară cu toată năvala . • ei pe eş1. ară de
au 1ov1tu la tabă - -
ra cazace ască , care
~-
v;
;,,
w· acela cu corturi, unde stătusă leşii în dzua dintîiu. Leşii încă au scos
oastea impregiurul taberei aproape şi într-aceia dzi toată năvala turcilor
.amu era grijite peste noapte cu d • 1 • d .
tocma pe lingă cară, iară altu rîndu d
, oa rm uri de
,şi amu lipiţ.i de şanturile leşilor l\'1 el !anţuri mai departe de tabără
.
ţ •
. şan uri, un şanţu 2o

" au fostu asupra căzacilor, vădzîndu-i încă fără şanţuri şi osebiţi de •• ,. ' · u ta oaste turc • • •
I d e căzac1 mlr-aceia năvală ş i a u <TO •t· 1. ..
o n1 u eş11 pre turc 1
easca au per1tu
.• f • . d
tabăra l esască. .
I , <:ăzacilor, pănă în corturi. m rmţ1 e focul
li Zac. 13. Avgustu 23 dzile, dez-dimeneaţă, gătiţi turcii de războiu,
[; 25 · căzacii era descă lecaţ i cu tabăra lor, mai gios pe Nistru, deosebi de
Zac 15. A vgust în 25 ' nimi'ca· n - au gm • d'1tu t ..
,: sale, ce au avutu, ce, a doa dzi a . urc u de paguba oştii 2,
tabăra leş ilor, încă fără şanţuri, numai înch eiată cu căruţele . Acole, .. - . , u scos puscde cele . .
p11atu de şanţurile căzacilor ş i au d t '. • . mari ş1 s-au apro-
,.,
Î".' la căzaci, au făcut mare năvală cu toate oştile turcii cu tătarii1, cit , • 1· a neparas1tu •1 • •
--ceasuri. . n loc de minune scrie H ronogra ful leşe s • nd·cazaci cîteva li
i să vedea luată amu tabăra căzăcească. Ce, au stă tut căzacii foarte tare . •
,., ,ş1 mai multu de un căzacu anume V .1. cu că mdu aşea desu 194 v.
şi cu nevoinţa li a hatmanului lor, care era om, oştean direptu, şi le-au · ' asi ie so tnicul
r' ·1!J3 " · cai au omorît mulţi în tabără Du - · n-au perit iară
30 ·datu şi Hotchevici hatmanul agiutoriu cu trei roate de nemţi şi cu o
,
2 . • . · pa patru· ceasu · 0
• '
,puşc1le m căzac1, au ieşit căzacii s-au r· _ _ ri ce mcep use a bate 30
( mie3 de haiduci cu bardişe (ieste un feli de arme, topoară cu coade ,.- ş· d' . T. • acutu navală la . d
r ..... atea. 1 m aripa despre leşi au Io 1•t puşc1 , e unde
lungi). Deci, cum au vădzut căzacii agiutoriu l, au sărit dreptu asupra • • • " un stol de J · · • •
ţ;1 au 1mpensu pre toată oastea ace ia d • • eşi, Iara mtr•acolea
ţnic_erilor: bătî~~u:se ~e la o vreme de ţiişu cu sîn~~ăl~, cit_ le-a_~ căut~t? . . ..
puşcile cele aprop11ate. Şi au mărsu •
e pe 1mga p · •
. . uşci şi au apucat toate .
'.r•· r sa da mapo1 m1cerdor. Şi aşea gonindu căzac 11 Ş I ha1duc11 pre Jill· . • ..
turceşti cazacu, cu mare spaimă în to t·
mtr-ace1a dzi - . •
pana m corturi
i-" 30 ~eri, s-au intărltatu şi oştile că lăreţă şi s-au făcut o g logozală mare • C . . . a a oastea turcea • .
tura. e, cum ş 1-1 h1rea căznc ilor la d b· • sca ŞI amestecă- 3,
:între oşti, adă~gindu-să şi din oşt i turceşti cu tătarii ş i den bulucuri . . . . ' o inda lacom·1 d
•r d e Jacuri ş1 cu aceia zăbaYă aYînd. . , a u at îndată
r·- 1
cu t<ltarii (B, M) ; A omite.
, u vreme turcii, au împen~u iară
1 doă (codd.) ; 2 (A).
2
/rei (codd.); 3 ( A-1 ) .
• pat.r« IB -1, C, JII) ; 4 (A).
3 o mie (codd.) ; 1000 (A-1 ).
,:;,
78 79
 pre căzaci şi de la corturi şi de la puşci. Puşcilor apucase căzacii de le
stricase roatele şi straturi le.
Zac . 16. Dintr-aceia dzi amu au mai ră s uflatu căzac11 ş 1 s-au aco-
lesitu turc~i despre parte leş ilor cu năva l a, că sfi deprinsesă leşii, de
5 ·sta gata, bulucuri că lări ş i cit îi împengea căzac ii den foc pre turci,
iară leş ii loYiia din aripa. Deci , den 26 a lui aYgust au cădzut greul
asupra leşilor , că în 27 a lui aYgust mare n ă vală au făcut turcii la oastea
l e~ască, care er a scoasă dinafară de şanţuri şi au înfrintu pe leşi şi doaă 1
195 bulucuri de nemţ.i a eloi2 polcovnici au pcritu cu totulu. 11 .\lare bucuriie
10 în turci ş i semeţ iie ele atite capete ele nemţi , de carii sta o gr·ăml!dă
înainte corturilor împărăteşti. Şi să nu hie întorsu pre turci indărăptu
nişte steaguri de husari, la grije era ş i to a tă tabăra le~ască, aşea să
a m estecasă de rău l eş ii. Au luatu într-aceia dzi turcii steagul lui Hol-
chevic i ; rumpîndu-ş i zăbala calul stegari ului, care purta steagul"de husari
15 la H otchevici, l-au băgatu pe stegariu l fără voie lui în desimea turci lor.
La ace ia grije, scrie Hronograful, că s ingur moşneagul Hotchevici au
ieş it din şanţuri afară ş i pin toate celelalte porţ i ieş i ia orîndu ită oastea şi
aşea s-au dezb ăratu de oarbă năvală turcilor , într-aceia dz i. Iară oaste au
peritu multă într-aceia dzi din leş i şi stea gul lui Hotchev ici cu stegariul.
20 Zac. 17. În 28 a ,l ui avgust ş i 29 şi 30, turcii au şedzut pre odihnă,
iară H ot cheYici hatmanul mîhn it u pentru steaaul să u care lucru la
o '
oş ten ii acestor părţi ş i în locu ele necinste ş i în locu de piedz i răi să
s ocoteş te.
Z ac. 18. În dzi 1 a lui septevrie au pus gîndti leş ii să lovască
25 cu to a tă oastea sa noaptea pre turci, numai să l asă pede~trimea la şan ţuri
ş i aşea au făcut. Toată oastea li scosesă de na fară, ce au împiedecatu
195 '"-
l ucrul ş i gîndul lor ploaia . A doa dzi au oblicit turcii gîndul l eş ilor den
haidu ci un gu ri , care fu giia to tdeauna de la l eş i la turci ş i de la turci'
ru, ii tot dea una. Iară căzacii tot nu s-au răbdatu ş i pe ploaie, la O aripă
3 o d e cort uri au îndrăznit d e i-au lovit , tot î ntr-aceia noapte .
Zac. 19. A t reia dzi a lui septenie au ve nit în tabăra leşască
de la Radu! Yo dă domnu l muntenescti, Batişte YeYel i, om de neam ul să u
critea nu 1 dzicu să hie fostu cu şt irea vez iriulu i, îndemnîndu pre leş i
să tri maţă so l de pace la tu rci . Şi nu s-au apăratu leşii, ce au trimis
t dzutu fără războiu , iară tătar îi ardea şi prăda Ţara Leşască pre lingă
35 foart e o m cu ispraY ă de la s ine, anume Zelensc hii, să întrebe, p utea-vor
sfi sfi p riiin a,că soliile la împără\iic , au ba. Ş i de at un cea îmbi a !;'Î
1 ,/onri (B , C } ; 2 (:\}.
z doi (cod ri. } ; ·2 (A) .
80
soliile, iară şi singele bieţilor oşteni mai multu să vărsa din îmbe
părţile între dînşi i , în toate dzi le ş i în tot ceasuL
Zac. 20. În 5 dzile a lui septevrie, au obîrşitu turcii şi podul
peste Nistru şi au trecut şi în ceia parte de Nistru oastea . Av ea hran ă
pănă atuncea slobodă de cai leş ii peste Nist ru, i ară d en ceiaşi dzi i-au li
în chisu ş i den ceia parte. Şi tot într-aceia dzi au venit şi Caracaş paşea 196
de Buda , carele temîndu-se de împărăţiie , scîrbită de dînsul pentru
zăbava, trimisesă răspunsu veziriului că nu va merge la adunare·,. pănă
nu va hi întîi în tabăra leşască. ·• -:-'
Zac. 21. Toată oastea turcească iară să pornise după Cărăcaşt1 paşea 10
şi d in toate părţile au stătut năva lă asupra leşilor, iară mai mare cu
multu unde era singur Caracaş paşea. E ra acel loc despre Zvancea, und e
era mai slabă tabăra le şască. Î l dusesă pre Caracaş paşea anume la acel
loc ni şte unguri ce fugise de la leşi la turci şi a ceia năvală au făcutu
la şanţurile l eşăşti, cit să nu hie apucat a ieşi un bulucu de nemţi cu 15
un căpitan anume Veier neamţu şi s-au prilejitu v ro 2 .000 de căzaci,
carii păştea caii, ţiindu-i amină pin ceretei, luasă Caracaş paşea şanţu l
l eşilor. Ce nemţii ca d in dos să prilejise a oştii cei turceşt i şi alţii d i
pe şanţuri au vărsatu focul în t ur ci, cum dau nemţii, o dată. Şi din-
tr- acela focu au nemerit glonţu l den s ineţu pe Caracaş paşea direptii pren 20
capii. Deci, cît au vădzut turcii c-au cădzutu Caracaş paşca, s-au dat
îndărăptu . leşit-au şi leşii călări din şanţuri , iară n-au gonit pre turc i,
stîndu după sprej eneală de li alte locuri , pe unde mai năvăliia turcii . 196 v.
Zac. 22 . Slăb ise leşi i de hrană ş i de desimea mare de trupuri să
scornise mare putoare în tabăra lor, că nu mai b iruia a căra trupurile 25
în Nistru. Deci să scornise boa le înt re oşteni şi m a i vîrtos muriia caii
de O ' boarn ce era în cai. Fecioru l craiului, Vladislav, dzăcea bolnav
şi H otchevici hatmanu I i ară aşea , din care boală au şi murit acolea
la H otin H otchevici, septevrie 14 , omu între leşi vestitu de lucrurile
războaielor. Spunu de dînsu l, păn au fostu viu, cîndu au venitu pomenire so
de pace de la Radu ] vodă , să hie dzis : ,,Lasă, lasă, să v ie Simedriul,
să va căi soltanii Osmanu c-au venit asupra leşi lor" .
Zac. 23. Trei dzile după perirea lui Caracaş paşea, turcii au şă­
Camen iţă şi mai sus de Cameniţă şi să f urna Ţara Leşască 1 la vederea s5
ochilor a l eş il or şi ei închi şi de toată hrana. Mai multu ce răzb iia căzacii
pen păd uri , pe la cetăţi de pe aproape şi aducea cîte oarece hrană,
1 pre lingă Came11iţă şi mai sus de Cam tn i(ă şi să fum a Ţara Leşască (B,M,
L at.) ; A-1 omit e.
I! - Miron Costin - Opere 81
 ce iară nu de agiunsu. Şi au ales şi leşii într-un rîndu, noaptea, cu vre o
tare den ceia parte pre căzaci şi o parte de t b· l - .
mie1 de haiduci, nişte cară, de a u adus den Cameniţă puţină hrană şi - . - - a ara eşasca . Numai
au cautatu a sa muta de la mal şi căzacilor şi leş'] d • . ce
iarbă de s ineţă, că împuţinasă leşii şi iarba şi plumbul. Şi boale să ·1 ş· . 16 a lui. septenie acela r· b I· -or, · e- pe -unde agrnn-
gea puşc1 e. i m
197 scornise multe în nemţi şi în leşi ş i mai ales boală li de ventre, învă ­ • • az oiu ŞI navala să fă -
cit amu d1-l)desă tătarii înol să treacă apa s' • t • - cusa,
ţaţi cu berea, cu horilcă şi acolo numai aoa Nistrului era băutura, care .. "d . d" 1 · . ' a m re m tabara Car
gr1Je vu zm u 1Ubom1rschii, carele era în loc I l . H . : e 198
este foarte grea la băutu. l• b • • · u Ul otchev1ci celui
mor u, au co orit nemţi pedestri cu foc şi s-au • b' b" • ~
Zac. 24. Svătuia unii din leşi să lase pedestrimea să apere şan­ · • •
ş 1 au mceputu a da foarte desu focul c·t. -
im ar atatu şi· c·
azac11
..
ţurile, iară ei să iasă că lăr i , alţii sfătuia să pornească pre feciorul craiului, d eod ata- puşcile . .
ş 1 a să mai depărta d
' i u au cautatu t urcilor a " • .
_ paras1
97 . 1 1
să margă e l să sirguiască pe craiul , p e tată-său, să vie mai curundu cu Z ac. - . Acestea l ucrîndu -să la H et' a mau. .
0 m, craiu l Ieşăs - 3·1gmontu
10 agiutoriii şi să burzuluisă şi oastea Litfei, numai să o plece din tabără. .. • ·
ven11a mcet, cum să dzice leseşte • t . cu
Ce, apoi toate acestea sfaturi le-au aşădzat Liubomirschii, pre carele • ' ' , m r-ag1utor fecior • , ş·
ţmase de tot tabăra Jesască iarba de s. • . u sau· 1 amu împu- 10
l-au şi a les oastea şi în locul lui Hotchevici şi l-au pus feciorul craiu- • . me 1.u ş1 de hrană f • .
care nevoie mce de la turci nu lipsiia , fJ· • . _ era oarte strmş1 ,
lui hatman . . î d . . ' ca am1ndz1sa foart - . ..
ş1 n toate zile veniia vest i de mare "d . [· e rau şi turcu
Zac. 25. In 15 a lui septevrie să îotorsesă şi solul lor Zelenschii, • . .
N eagra . D ec i vm1să iară Batişte V . 7 pra z1 ce acea , • •
I' d cazacu pre Marea
t5 trimis la veziriul şi tot într-aceiaşi dzi au lovit turcii iară tabăra leşască tcnescu cu făgăduinţă tare că le:'e I „ e _la Radu] vodă domnul mun-
la poarta Litfei. Ce făcusă leşii în cele trei 2 dzile o tabie, adecă o baştă · ' or 11 pr1Jm1tc soli 1'! ·
po f t1se leşii de la turci au ad , _ _ . e, numai de zăloage 1~
denafară de şanţuri, de care nu luasă turcii aminte, ce şi de la şanţuri - d , us raspunsu ca iest .
sa ea zăloage . Deci si Ieşii a u a les I e cu ruşine împărăţiei
şi den tabie dîndu tare leşii foc, a u căutatu turcilor a să da inapoiu. d 1 · • pre acob S b h 11 ··
e acmu ş1 pe Joravinschii caştelean I d B ~ eţc , tatăl craiului
A doa dzi, septemvrii 16, au trecut puşcele turcii în ceia parte de Nistru •m t a bă ra turcească. u e î 1za ş 1 au marsu , - solu · · leşăşti
20 şi au bătut toată dzua în tabăra leşască . Şi toată dzua aceia numai
Zac. 28. Schimbasă împărăţiia . . .
unu ne.am ţu au ucis, la corturile feciorului craiului. Şi t ot într-acea . h arnic . d e a Iua tabă ra căzăcea , · p1e vezinu] _ în se î I·b·a ca- n -au fostu
197 v. dzi au trecut Nistru! ş i s ultanu Osmanu singuru li şi au mărsii de au Iucrurile . .. 'sca s1 pusesa altu . ·- 20
mai tare au dzis so]') . l - . vez1r1u, carele să-si arate
vădzutu Cameniţa. Pusesă să bată o cetăţui e anume Panăvţii, lîngă ' .. li Carc lucrul' n1.ri înlr-u i or • eşuşt1 ..să .lege b.iru- pre an la. împă-
raţnc.
Cameniţă, ce era nişte haiduci, puşi acolea de pază. Ce au perit ciţva . . • . n c 111p nepl'l11nind - ] " I - .
i-au opritu, iară oastea toată • . . u so l i eşaşt 1, pre dînşii 198 " .
25 turci de haiduci ş i au lăsatu-o cetăţuia a ceia nedobîndită. Iară pre ... . cu mare gat 1re ş . .
t 1li 1e au pornit cu sine as up ra tab „ I . i_cu toate puşcile şi măis-
lingă Zvancea , numai căci au trecut pe lingă cetate . Scrie Letopiseţul d N' 1. erll esest1 ş 1 0
I~~
r~•· leşăscu, să hie dzis soltanu Osmanu pentru Cameniţă. : ,,f?umnedzău au •
e - istru să uată , iari't altă sa '
.. d . ma cu sine au t
. ' • parte au pus dencoace
N. 25
m ceia 21, toa tă dzua sep t . 2' . recut is trul şi au bătut
făcut-o această cetate şi Dumnedzău va lua-oă". Iară în dzile le noastre • . . . . , cvr1c -t ŞI t . . _
ma Iu ş 1 le~11 şan ţ.uri dincoace . - scp c, ne 2;), Ce, făcuse pre
au luatu-o sultanu .Mahmetu împăratul t urcescu în lJ dzile în anul 7180,1 . - d' . ' iara tot îi st·· 1~ca d'm puşci turcii ş i
10;2
m~i rau m ce1alaltă parte de Nist .
so în 16 dzile a lui avgu st 3 , pentru păcatele leşilor ş i netocmala între dînşii. acestea păuii în 27 a I . . ru. Ş1 a~ca sa lupta în toate d ·1 l
Zac. 26. Făgăduită era plata lălarîlor la Hotin de soltan Osmanu, z 99 _ui s~ptevr1e. z1 e e
. ac. - . Au acestu obiceiu• ' ..
care va aduce cap de că.zac, să ia cite 50 ughi de aurii, dec i alerga tătarii, P ier·u d e puşc1. 1csii . de <l au n avalii• cazac u ' claca 11· sa• d od lleste „
, J ş 1· 30
. ' locm • , rau
lovind ii pin Ţara Leşască ţărănimea ş i le aducea capelele şi lua bani. ~are h1rea lor, hie cine va hi ::d ' l a aco e, de unde hatii puşcile
1
vd"Gl' 1· vazutaSucc·n·'
Ce, cărasă nişte grămădză de capete de ţăran i înaintea corturilor împă- 0
a 11 org 11e pre feciorul li· H . • ' .i, c ·d· in u înch isesă Ştefan
'
- ') - . li m1 1u. Asca a r• .
35 răteşti, cu numele de căzaci. Iară oastea turcească nepulîndu strica parea turci or ca smtii p"t . . d • . u acu t ş1 la Hotin cînd.
leşilor den frunte , au trecut Nistru) pu şc ile cele marc ş i bătea foarte
- ' b" a I un~1 e morţi r· , u
~a-~ ~tca atuncea în cele 5-6 dzile 60 de p ce . acea puşcile într- înşii, 35
1
eşascu, tot de cele mari, ce le d . - b .uşc1_, c um scrie Hronograful
o mie (B -1); 1000 ( .-\. - 1) . .atuncro în ?7 l • zicu alemezur1 · · ..
2 trei (B - 1, C, M); 3 {A-1 ) . ____ '_ ~ a ui septevrie au fă • ' ş i -i socot11a spăim aţi
cutu cu hatmanul său c~
I·
3 în a1w/ 7180 în 16 d:i le a lui avgu.st (B); A omite. ' . . '
craw/u, de acmu (A- 2). . . '
' craiului lcşăsca ce au f .
. ostu (A-1 ) .
82 6*

Ul 83
 Sabaidacinii, sfat şi s-au orînduit în doao1 bulucuri, o parte in ceia
parte de Nistru şi altă parte din ceasta parte . Şi aşea au făcu:, ~~~ptea
au purcesu şi au trecut Nistru! pe pod la Zvancea, că avea ş1 leşn P?d
199 peste Nistru, mai li sus2 , împro:iva z_vanc:i ş~ au ~o~itu_ t~cm~. şanţurile
5
veziriului din ceia parte, cit 1-au cautatu ş1 vezmulu1 m ceia noapte
a nu mînea su pt cortu. Iară dincoace, aceia spaimă şi glogoza lă făcuse
în oastea turcească, cît în giumătatc de oaste fu gisă de supt corturi
Ja altă parte de tabără, părăsisă şi puşcile ş i să făcuse o amestecătur_ă
mare. S-au împ lut căzacii de boarfe, de sabii, de rafturi, d e corturi ,
.
10
i ară mai multe au tăiat şi le-au răsturnat şi cu mare dobîndă s-au întorsu
în tabăra sa .
Zac. 30. De miratu era la împărăţiie şi la toate capetele împă-
răţiie i neînfrîntă şi neînspăimată hirea căzăcească, la ce strînsoare
amu era.
15
Zac. 31. Amu aducea tătarîi şi limbi, carii spunea de singur craiu J
Jeşăscu sosit u la Liov. Ce, a doa dzi după aceia petrecanie din cea noapte,
au chemat împărăţiia pre vezirul la sine, iară pu şc ile den ceia parte
totuşi au bătut păn îndesară, iară singur ve2.iriul au stătut cu solii
leşăşti la legături de pace, avîndu. veste şi de sosirea craiului la Liov.
20
Zac. 32. Multu au stătut turcii să priimască leşi i cevaş i biru, cc
Jesii nice să pomenească acestu lucru n-au priimit. De~i, după multă
frămîntătură, au stătut şi s-au ales pace, septevr ie 29 dzi le, pre
ca lendariu l nostru, iar pre a papista şilor oct ovrie 9. li
Zac. 33. Legăturile despre împărăţiie au fastu acestea: Pace veci-
19!1 "·
25 n i că de la turci să aibă crăiia leşască, ni ceod ată asupra ei oşti să
facă ( iară, ia, cum ţin), pre tătari să-i oprească să nu îmbie, stricîndu
•în tărîle l eşeşti , la Moldova paşi să n u puie (ia ră şi de ceia, măcar de
n-a~ hi aproape) ş i alte mă nînţuşuri, pentru semnele hotarălor la cîmpii
Oziei şi despre Tighinea.
30
: Zac. 34. Iară d e la leş i era aceste legături: În Moldova cu oşti
' să nu mai îmble, pre căzaci de la mare să-i oprească, cet atea Hotinului
;ă~ d ea pre mîna domnului de Moldova, sol u mare cu daruri şi cu întă­
: ritura legătur i lor de pace să trimaţă la împărăţiia . Şi numai ce le-au
' căutatu. leşilor mai apoi, mai în si lă , a priimi şi a lega şi 30.000 de
cojoace, clin anii în an să dea tătarălor. Şi aşea acestea istovindu-să ,
35
în Joc într-îmbe taberile , şi turcească ş i acea l eşască, au strigatu. strigă­
' torii pace ş i în loc au părăsitu. ş i arm ele de îmbc părţile.
1 doao (c odd.) ; 2 (A) .
e A-1 ad au gă după sus: de Zvancca; codd. omit.
84
c. 35. În 30 dzile a lui septevr ie s-au făcut tîrgu intre leşi
e turci ; au cumpăratu l eşi i mulţi cai turceşti ieftini, corturi ş 1
de la leşi postav, pistoale. Şi iarăşi în dzi intîiu a lui octovrie ş1
i dzi, iară au făcut tîrgu. oştile între sine .
Zac. 36. A treia dzi după pacea legată, au purcesu împărăţiia li în s 200
ii de la Hotin. Ieşisă toată oastea leşască în tocmală la cîmpii şi
....,.__ _
:ecîndu bulucurile turceşti, îşi lua dzua bună cu clătirea capului
la leşi. Apoi, a patra dzi , şi leşii, după purcesul împărăţii, octovr ie
6, au ieşitu şi ei din" şanţurile sale cu căzacii , lăsîndii cetatea H oti-
nului pre sama Radului vodă domnu lui muntenescu, că domnul ţării 10
noastre, Alexandru vodă , precum s-au pomenit m ai sus, viindu la H otin
împărăţiia, n-au aflatu nemică grijit, nice poduri, nice conace şi ţara
aflîndu-se fu gită ş i stricată de leşi, s-au scîrbitu pre Alexandru vodă
aşea de rău, cît numai era să-l omoară. Ce, l-au scos de la moarte veziriul,
iară de urgie mare n-au hălăduit, că pănă la H otin, tot au fostu legatu 1s
Ia puşci în obedzi şi toată vremea aceia, cit au fostu_îm_p~răţiia la ~otin,
tot au fostu la închisoare, pănă la întorsul împărăţ1e1 spre Ţar1grad .
Zac. 37. Pre cale mergîndu. împărăţiia, mare scădere au avutu in
oameni, hămnes ită oastea şi caii, că lovisă nişte răceale şi ploi cu nin- 1
sori. Şi de atuncea sintu. luat e şi Renii cu cîteva sate de soltan Osmanu , 20
sat de ţară pe Dunăre, ascu ltătoriu. c;Hră ocolul Gălaţilor şi sintu date li de 200 v.
împărăţiie cătră Smil , de atuncea, căruia olatu venitul ieste închinatu
la mormîntul lui Mahmet, ce ieste în Ţara '. Ară pască, aproape de
Marca Roşie.
Zac. 38. I ară craiul l eşescu J igmontu, înţelegîndu de pacea făcută 25
între turci cu fic i oru-său, s-au făcut mînios deodată, ce era zugrăvită
aceia mîniie, că pospolita veniia _foarte încetu, velcopoleanii atunce
f. trecea Visla, iară Litvei ve nii a asupr a cr aiu l şvedzăscu Gustav, la Riga,
re cetate vest ită foarte între cetăţ ile lum ii , atunceaşi au luat-o şfedul.
ca Zac. 39. Şi aşea au fostu lucru r i le împărăţiei cei dintăi, cu 38
· ·r ea Iu1· sultan Osmanu la Hot in , ·în anu l de la zidir ea lumii 7130. 1021
v 1n1
Capuhl alu dzecilea
Încep . 1. După grea de scîrbă împărătească mazilie a lui Alexandru 'f
vodă, fecior ul lui J li i aş Y o dă, încă de pe drum mergîndu împărăţiia la
Hotin , au trim is iară la Ştefan vodă Tomşea şi iară i-au datu domniia 35
ţării.
Zac . 2. Amu mai blindu. Ştefan vodă, la a doa d omniia sa, precum
au p ututu î ntă i , îmb lîndu. singur pre la h r.jenii, strîngîndii conace
85
 i eşit li răspunsu
să stea denafară de Ţarigrad şi au şedzut solul toate 202
201 împărăţiei şi aflîndu-se la slujbă. Şi li cît s-au mîntuitu de împărăţiie, dzilele ace le la un sătcel denafară , anume Halcali, păn la aşădzarea
s-au apucat cu toată osirdiia de obîrşirea mănăstirei Solcăi, care împărăţiei lui soltan Mustafa, în locul lui soltan Osman.
urdzise l a domniia dintăi, ce nu o fîrşise. Este mănăstirea Solca obîrşită Zac. 8. Iară pric'ina rădicării a inicerilor asupra lui sultan Osman
1s22 de dînsul şi sfîrşită în anul 7131, după împărăţiie. au fostu aceasta: întorcîndu-se sultan Osman fără izbîndă de l a Hotin l
Zac. 3. În locu, peste voia leşilor era _domnii a lui, că. !:_~a . în ~~~e da toată vina inicerilor, că n-au vrut să stea la războiu cum s-ari cădea
5
vrajbă cu dînşii şi p-re Radul vodă ave iară mare ne)_)riietin. Însă silu: sluj itori lor celor buni, mustrîndu-i pururea că sintu' buni numai de
Ştefan vodă să nu dea ceva pricină leşilo,·, fiindu atuncea de curundu b_eţ_i i e,_ să_ hi_e :ă l că:ori ~~gii _lui i\~ahmet. Ce, aşedzase gîndul pe toţi
legâţi cu priietenşugu nou împărăţiei. Şi după împăr.~ţiie, î~tr=a~elaş sa-1 stmga ş1 sa faca sluptori arap 1, carii stătuse la H otin mai tare la
anu, vara, a solului care veniia de la leşi la împărăţuc, cu 1ntarit_ur~ ră~boa_ie_ şi aşa 1 . în toate nopţi îi sugruma pre iniceri. I ară neputîndu 10
10 păcii ce făcuse la Hotinu, mare cinste ~i vîlhvă au silitu să-i facă, iara aşe plm1 pre voie gî~dul în Ţarigrad , ş- au ales cale la Anadol, spre
tot pre leşi priietini a face n-au pututu. mormîntul . . prorocul . _ ui .său, l a închinăciune şi pusesă amu d e au st r1gat ·
Zac. 4. Era solul de la craiul leşescu un om mare, anume cneadzul
. .
pre ob1ce1 ş1~,- str1gator11, dindu şt ire de gătirea purcesului împă -t •
de Zbaraj, din Vişnoveceşti, cu mulţime de oameni şi cu desfrînate de
. _ . . .. ra eseu.
Z ac. 9 . , adzmdu rn1cer11 gîndul împăratului aşedzat spi·e tî
tot podoab e, cît de-biia de să afiă în vro istoriie pre aceste vacuri soliie • î' I · • . . s ngerea
l or,
_ mt _. 1 _a vez1riu _ _ 1. ş 1. la_ muftml , în gloată -strînşi . , a u marsu - • ş1· au strigat ·
ca aceia la vreo împărăţiie prilejită, cu 300 de oameni călări, fără
15
sa gr_aiasca_ împaraţ1e1 sa_ să _l~să împăratu l de ace ia cale, fiindu de curundu
pedestraşi pe lîngă carăte ce avea şi păn în vezetei îmbrăcaţi cu urşinice. desca l ecaţi den. . oaste, .hps1ţ1 de toate • Ce , da ca- n-au putut f ace mm1că - ·
, Ciubărîle cu carile adăpa caii, de argintu, şi cofe, barilce, la hamuri
. .
cu gram~ vez1rmlu1 !I ş1 a muftiului, să întoarcă pre împăratul d' l
tintele 5i la haiduci cepragi de argintu. Întrîndu în Ţarigrad, au pus d d t î • .. m ca e,
a oa z1 s-au • _s r_ nsu cu _ toţ11
. , plecîndu spre sine ş 1· pre spah 11 .. ş 1· au mărsu·
, otcoav'e de argintu, numai cîte un cuiu I\ bătute la cai, anume să cadă l a curtea 1mparateasca ş1 au stri gat să să l asa , •impar - atu l d e cale, însă 20
201 v . . _ .. .
• re uliţe. vemsa în• ceia_ dz1 fără arme. Ce răspund zrn · d u- 1e su1tan Osmanu că
t Zac. 5. Ieşindu-i Ştefan vodă o mjlă de loc înainte cu cîteva gloate,
în carătă cu sine solul nu l-au poftit, nice au priimit să hie la masa
aşea va . sa.1 faca,
·
aşea va face, • •
a triia dzi au ven·t 1 cu arme2 1a curte cu
mu 1ţ1me• l!flll toate • unghiuri le Ţarigradulu· 1, mu 1ţ,· car11 .. n1c1
• • 1n1ceri
• . •
lui Ştefa~ vodă, la ospăţu. Iară Ştefan vodă şi la, purcesul lui din Iaşi nu era ş1 au 1ov1t casele împărătesti şi înd t- h d· b · ·
spre Ţarigrad, i ară l-au petrecut cu cinste, pănă la locul unde au făcut~ : - 1 O • . ' a a a 1m 11, ce era fruntea
~ apoi Barnovschii vodă un hălăşteu, ce să chiamă Iazul lui Barnovschu
pe- I mga dsu dtan- l smanu,
scapase eo ata a gra3d1uri ' ce l-au gas1
. . . 1-au făcut f-81,•
ime. s·mgur sultan Osmanu 25
- 't•u m1cer
• . . 11 .. •
25
pănă astădzi. Zac. 10. Era între casele cele din g - a· .
ra mi su1tan Mustafa un unchiu
~. Zac. 6. Acolea l-au tîmpinatu călăraşii de la Ţarigrad, cu veste că · 1 O

~,
'I

t„ 30
s-au schimbatu veziriia şi au stătut veziriu unul ce-i era lui Ştefan vodă
priietin. Cum au înţăles din călăraşi de veziriia aceluia veziru veste,
îndat~dzis gloatelor să s~. întoarcă Ji în l~c s-au î~,tor~u şi :ingur'.
a l u1 su tan sman, as cunsu ' care fuses·a î ntu
ce fiin d u la hire foarte prostatecu· , ., 1 scosesa
ascunsu între grădini. Acolea oblic · d l
apucatu
- d
.. e aco 1ea înspă1mat
.
de moa
·
•. •1mparatu
• • putm-

r e ş1 -au pus m scaun t - • -d" 3D

t . I · •
'.
_ d en îm - ' - .., a· vreme,
.. paraţ.ne ş1- ţmea
rn u- rniceru. au năvălitu şi l au
1 •
·

.,A poftormdu cu glasul:;,Lase, c11ne leşe, ca te voi purta eu . Ş1 nelmndu-ş1 cu toţ11 : ,,A cesta ni-i împăratu" . , s ragm u
( !!
nice dzua Lună de la sol, s-au întorsu la scaun şi au trimis şi înaintea Zac. 11. Dacă stătu sultan J\l ustafa 1 • _ _ ..
· I · · ·· a imparaţne cu !nvăţăt
solului, pen ţară, pe la t~ate conacele, de i•au tăiatu obroacele. Iu1 au uat m1ceru pre sultan Osma n s1. 1-au pus pre , 1 ura•
1,l· Zac. 7. Sosindu solul acela la Ţarigrad, au aflatu împărăţiia lui acoperit pre capu, să nu-l cunoasc- . '
.
. • . un ca prostu,
a n1 mea ş1 rntî1 la E d.1 C I îl d .
35 soltan Osman la mare turburare şi închis Ţarigradul din rădicatul inice- apoi, temîndu-se sultan Mustafa să . , . u a uce, 35
:~ . . nu iasa cumYa iară l î - ă ..
.~; rilor asupra împărăţiei. Şi au ţinutu acea turburare 9 dzil e, închişi au li tr1m1s poruncă să-l omoară si .· d · a mpar ţue,
~ om o1 111 u-1 inicerii pre cale la Edi 203
toţi, cineşi la casele sale, cu mare grije şi spaimă. Şi oameniloru cel~r
1.,......
'•;
streini şi solilor ieşise poruncă de la caimacamul, cine era suptu aceia
1 aşa (B , C, M); A omite.
2 cu arme (A -2, B, M) ; A - l omite.
vreme nime denafară de casa lui să nu iasă. Deci şi solului leşăscu au
,
87
86

Cula, l-au îngropat ii la un mec etil împărătescu, iară fără nice o
cinste.
Zac. 12. Deci solul leşăscii ş-au datu soliia la soltan Mustafa,
✓ întrîndii în Ţari gradu cu aceia podoabă ş i vîlhvă; cît este în voroavă
·
5
ţarigrăde nilor soliia aceia pănă astăd.zi., Potcoave de argi_ntii pusesă
la O samă de cai, numai cite cu un cuiu pri nse, anume să cadză pre
I,/ uliţe, şi alte zburdate cheltuiak, care toate acele apoi l-au adus şi pre
1
solul acela la mare nevoie şi cheltuială şi pre leşi la m are căinţă, cît
este legatu cu să imu , oameni mare ca aceia de atunci să nu mai trimaţă
10
la turci. Şi să nu hie fostu nevoinţa Radu lui vodă domnului muntenescu
şi după ce s lobodzisă turc ii pre sol, s-au pril ejit de au lovit nişte
căzaci pre Marea Neagră, deci răped.zise împărăţi ia de olacu ceauş ,
să-l întoarcă pre solul, ce Radu] vodă, mainte oblicindu povestea,
i-au datu de sîrgii cale pren Ţara Ungurească .
Zac. 13. Spunu de solul acela, dacă l-au dus la împărăţiie, după
15
adunare, n-au vrut să dzică nimică, căutîndu pe după sine vreun scaun
Capulu alu unsprăd:ecilea
În cep . 1 . Domniia Radului \'Odă ce lui \lare împărăţiei, nu domniei
sămănătoa rc şi pen tru lucruri le şi tocmelele casei lu i i-au dzis Radu!
Yodă rel ~lare.
Z nc. 2. Scr ie Pl iutarhu, \'estitii istoric u, la \/iia/a lui Alexandru r.
fli/achidon care au scris Alexandriia cea adevărată, nu basne, cum scrie o
Ale.rnndrie den grecie ori dintr-altă liml>ă scoasă pre limba \ă rî i noastre,
plinr1 de l>asne şi scornituriJ e l dzice dt hf1rniciia împăraţilor ş i domnilor
mai multu să înţelege din cu\'entele lor ş i sfaturi grăi t e de d îp~ii·, care
l·um ş i ·p'ăn incit au fost u, decit dcn războaie făcute de <linşii, că războa. 10
iele , pvu\iia şi prilejul ncmii face mai de multe or_i~ lară cuvîntul_ ş i
sfat înţeleptu den s ingură hirca iz\'oreş tc , pănf1 in cil iest e, precum dz1ce .S.
s i Înţe l epciunea lui Solomon: ,, H.s,-. ovcT1,. no.i1UAH<1rw HCX°OAHT~
~.isllM ,; . ,,Den rostu l direpru lu i izbucneş te inţe l epc iun ea."
·· Zac. 3. Fost-au acestu domnu, Radu ! \'Odă, deplin la toat e şi întreg 15
grăl ia :a_ _p~a~· ilă
[\,a .h ire. Cuv(ntu_l ce- l o era _li luturnr~, giu~e\e_le cu 204 V.

să şadză şi şedzîndii, să-şi dea soliia. Şi aşteptîndu cît va, vădzind că . · mare dreptate ş1 socoteal a , far a faţar1c, cu cins te, 1ara nema ru 1a cu
\'Oi e \' eohiată. i\\'ea acestu cuvînt~,.Domnul hi eca re, cîndu giudecă
1
nu-i dau scaun, cabaniţa ce era pe dînsul , învălindu-oă, au pus şi au

• : pre un boier imi cu un curtean, ochi i domnului sfi fie _pre l>oierin, _i_ar_ă
şedzut li în l ocii de scaun .. Şi după s_ol iie ~-au„vrut să mai priimască
203 V ,
haina, răspundzîndii să h 1e preţul e1 la v1ster11a împărătească de un \ giudeţul pre calea sa să margă . ~i aşea, cîndu să pirăşte un curteanu c-u_n 20
20
J~ scaun, să hie de solii l eşăşti. Şi aceasta poveste au rămas de aceia soliie ' \ t ăran m a i d e cinste să fie c urteanu l şi la cuvin lu ~i l a_ căutătura domnulu i,

•
şi alte cheltuiale desfrînate peste măsură •
Zac. 14. Nemică aşea însemnatu în ceialalţi arii ai domniei aceşti ia
,t
a lui Ştefan vodă Tomşăi nu s-au prilejitu, ce era ţara în pace şi în tot
I b ivşugul , cît părea hiecui că nu ieste domniia acelui domnii dentîi, tot
25
în zarve. Şi pănă l a, domniia lui aceasta, l a to ate biruri să ţinea în
iară ~u ahătindu-să giudcţu l din ca lea sa oea di_:captă." Ş i la multe
· di,·anuri, cătră ,,arnicii cei de g l oată dzicca: ,,\'ornice, dzi celu i om
/ miine ;ă mai i asă la divan" , fe r ind u să nu ~ă hic greşit cum\'a giudeţ ul.
Şi de să prilejiia cumva ncgă c itu giudeţul la un d iYanu. s ă îndrepta la 25 II
,; ::tltul. Dzicca de multe ori: ,,. ·c mică nu ocă re~lc pre d omnulu aşea ca
•

1111 samă ]a visteriia împărătească. cite 5.000 ughi, lefele dărăbanilor. cu,·intul nestătător". P ent ru boier i dzi ce : .,De ma rc fol os şi cinste este i \
I

•III
Zac. 15. l\umai, nice într-un chip nu-l lăsa în pace Radu)
vodă domnul muntenescu, ce să pindu-1 totdeauna ş 1
• e
as tădzi şi
i-au venitu lui Ştefan vodă maziliea iară, în cart: i s-au , [ d omn iei şi ţării boier inul î n ţeleptu ~i a ,·ut , că dacfl a re domnulu cinci-
:. sasei boieri avuţi, nice de o nevoie a ţări i nu să te me". Cu bo ieriul ca
~-un~ boieriu, cu slujitoriul ca c·un slu ji toru, cu ţ[1ranu l ca 30
I .

J
JO ffilfi l
prilejitu şi 1noa~~ea în Ţarigrad . Şi avuţiia ce au avut, toată au
l uatu-oă împărăţ11a. . .
c-un ţăran f~cca voroa ve ş1 tot ~u bli~deţe şi :u
marc inţelepciune, că _
d efi r.ra răp1t 2 la vremea sa, 1ara nu 1ndelung11.
Zac. 16. Domnii Ştefa nu vodă Tomşea , mare vărsă tor1u de srnge, ,1 Zai;, 4. Boierii la mare c inste a\'c şi dzicca: ,,Pre un om, dac5- l
la hire ş i prostatec, citii îi părea că ieste aşea bine, cum d_om·
,, 05
g~- . tîi Iară la a doa domniia , cu multu sc himbatu într-altu chipu,
(i boi er~şte domnul, nu înc ape să- l s uduiască. De nu se poa rtri· cum să cad e
~ ;,, unui boi erin, să- l scoaţă ş i să puie altul :i i1, loc u, iară a-l sudui, sau
35 niia_in atime ce- i venise şi lui la capii. Şi el au făcut şi beserica 35 '.!05
/ / să nu i se treacă c u\'Întul grăit cu cal e, nu s ă cade ."
Iii 204
dupa P • pe poarta curtn
domneasca
lui au
•
.. ş 1· cu d omn11e
„
s tătut domnii // în ţară Radu! vodă cel Mare cu a d oa
•· Î n 1ocu l
· · • t·aru.
f er1c1ta
'
l ·
1

2
cinci-şa.se (codd.); 5-6 (A - 1).
răp i t ( B. C . ;\I) ; răp itori11 ( A l.

•IIÎI
dornniie .

88 89
t'
.'
I
~I
.,,
'
J.
 mejdii,
.. ca un. creştin · p·azm· d u-şi• s l UJ.b a .
d1reaptă cătră împ- -ţ · · ·
Zac. 5. Avea o sl ugă Radul vodă, încă din copilăriia sa, căruia creştmeasca- o pazna, ara ne ş1
d atorna
l l . l
- ••
precum s-au arătatu şi la Hotin cu m ijloa•
socotindu că ).,u este hit-ea de boierie, îl socotiia de amină, iară boierie
nu-i da. Ce, vă dzîndu-se denafară din rîndul altora, pre hirea omenească, ;:,:"~'. :n~=~::t::;:,~!;~:::~: ';"',:' ::,•::;: ~;; i~:;:'J• solul ' .l
Jgătit opreală împărăţiie
0
ce ieste purt,rea silitoare în viaţă să fie între cei de frunte, s-au rugat acela
· • sol d.: la · Deci, . Şl. l a turci. cr ngu~easca,
edmţă ·
5 mitropolitului şi boierilor să-i grăiască Radului vodă pentru dînsul,
~ -creştm1 laudă avea, că toate era cu înţelepciune legate. ş1 5
să nu fie uitatu, fiindu slugă de atita neme, şi aşteptîndu în nărocul ,..__ Zac. 9 . .ţ{adu l vodă domniia aicea în ţară l . . - ..
stăpînu-său, să hie şi el între oameni. I-au grăit boierii cu toţii pent ru Alexandru vodă în Ţara Munten I a noi, iara feciorul său

l
.... . l
•
eascaO ş1 a aceasta domniie f·
dînsul , să nu hie uitat, ca o slugă veche ce ieste şi s lugile cu nedejdea ş1 •nunta
d. . a Tecuci fecioru-său cu fata lu'1 Scar " l et vestit . om î au acut .
cmstei stăpînilor, să agiungă şi ei a hi intre oameni, mai multu slu- gra em, • Sla care veselie era adunate do•l a ţ·ari. ţara 'noastră ş·1 Ţ. ntre l\., ţari-
to j esc - . Au răspunsu Radul vodă boierilor: ,,Mie, să nu vi să treacă cuvîntul neasca. caunele boierilor din-a-d. . d' . ara ,unte- 10
• • d • ' mapta ommlor boierii d J\1 Jd
, ~vostru , nu mi să cade, iară eu ştiu hire.a omu lui, că de boierie nu este, iara .en-a-stmga
. . boierii munten. eş t.
1 ţ.
mea vorba s1 aşe 1· - u OVP
d . e .. ,
iară, ia, că 1-oi boieri pentru voia dumilor-voastre" . Şi a doa dzi l-au d e s l u11tor1. Divanuri , case , cerd acur1. anume de a• t-a Ş capetenu
b le
c~ematu şi i-au dat vătăjiia de aprodzi, care era ia cinste la Radul vodă, cu lucrători de îmbe părţile a ţ· •1 ' _ ceas a trea ă făcute,
. . . . an or, 1a satu la M 'J' .
( ş 1 aprodzii cei de divanu nici la o domnie mai de cinste n-au fostu, cu S.iretmlui, dincoace. Unde şi sol· t . . . ov1 en1, în malul
d l s remi cu daruri e .. d
t , urşinice mulţi şi cu cabaniţă cu jder şi cu hulpi îmbrăcaţi aprodzii. Şi ş1 e la cîţva domni den Ţara L • . ra vemţ1 e la unguri 15
pănă a doa săptămînă cu eşasc~ ... Ş1. au trăgănatu aceia nuntă
1 ori la cine şi la ce boieriii mergea cu carte, în picioare sta boieriul, pănă -:;-,.__,_:_ mare petrecann b· .
Zac J.U • .t'i - - -. - ·-·- -.- - . . . ş i .. IVŞU1;1!1J . li
săcitiia cartea. - - . . . acea era mtemeiată pre acele - ~ .
Zac. 6. N-au trecut săptămina şi veni jalobă dinwtîrgii la li divanu fara numai dodiia tătarii Cante . . ·1 den toate părţile
205 v .
m1reşt1 or cu vremi tr "t . 1 '
d.e ~t\fă~ei p~e acel vătav nou , ~e_s i~ă__ce le f~cuse şi le bătuse în L eşască, că să •dezbătuse Cant em 1restu . . ..
de t.
eca ori e sale în Ţara
20 t1rgu. Au cautatu Radgl vodă la boieri ş1 u-au dz1s: ,,Nu v-am spus că şedea
..
cu ordele sale dencoace d N' .
• .
• ~up ~- ascultarea banelor şi
e 1stru, m cimp 11 C • .. .
20
acesta om de b6ierie nu este?" Iară cătră dînsul: ,,Eu, măre, încă pe 1u, ce sa dz1ce Bugeacul şi-i d d • __ . . etaţ11 Albe ş 1 a Chi-
• .. e esa împaraţua .. 1 .
boierie nu am apucat să-ţi dzi cu". Şi au dzis arrhaşului de i-au luat sa scrua paşă . Şi în toţi an. 1 . . Ţ paşua u1 Cantemir de
• d . i ovua ara Le - '
gîrbaciul şi au pus de i-au dat 300 de toiegf-\ .._ m zilele Radului vodă N şasea, precum şi atunce
. i mparaţua
- - .. Turcului şi între . u aşea
Zac. 7. Numai, cum nime în lume fără vină, aşea ş1 Radu! vodă
cu multu d • '
upa pacea legată între
f -'
25 cu mare pustiietate ţării, care nu să v a uita den pomenirea oamenilor
S .
neatm, toată Pocutiia r- • .
• .. l
cra 11a eşasca
' ara veste Ş I au r·
_
1 .
. ' au ontu ordele lui pe la 25

Ş- • î B
. d
în veci. Şi de mirat es't.e, cum au încăputu într-o înţelepciune ca aceia
- ..
~ 1 upa aceia pradă a le ş ilor a· acut mare robiie şi plean
, curun u au 1 .· . • ,
o vină ca aceasta. Aşea era de greu ţării, cit să pustiisă curtea şi ţara. p_an~. ~- ~zău, de au făcut cîtăva _ov1t ş1 m Ţara Muntenească,
Ce pricină ar hi fostu, nu ştiu , fără de tot zburdată podoaba curţii. falcuen11 ş1 covurluienii si te c . .. prada la munteni. Ce, au săritu
~ Nime den boieri, pănă în cei a treia, cu ha ine cevaşi proaste să nu hie,
Iov1't pre tatari - . la întors·. . 1ucenu ' cu·porunea l u1. Radu] vodă d
• R u ş1 e-au Joat - • , e au
30 că era de scîrbă. Postelnicii, copii den case cu mari podoabe şi cu fotaze adul vodă ş i J'a lob" u toata dobînda şi robii. Ş1'
,'!' f acut I 30
rr . b a mare a îm - • .. au
j la cai. Mar e întunecare aicea înţelepciunii acestui domnii , că este domnul 1 sc1r ă de la împărăţi ie mare lu.1 C ~ara_ţuc, den care să apropi iasă
1 de d'msa, pentru aceste fapte. antem1r ş·• na _
- u scapatii mai pre urmă
să să poarte cumu biruieşte venitul ţărîi.
Zac. 8. Birul ţării era legatu la Tighinea pre acele vremi şi la .' '
·-
::ri Cetatea Albă , ce veniia inicerii la biru şi păn cu hamgiare săriia la
.Zac.
. 11. Curundii dup·a aceia
. • au arsu
neşt1 ş1 s-au mutatu R a d u l voda- la H· - curţi e la Iaşi , c.e1e d om-
1
·1

35 boieri. Aceia vădzîndu. Radul vodă, au mutat birul, să să ducă la Ţari­ Iocu 1. la 1:îrlău ' cît în toate veri la ir ~u _cu şederea. Şi a şea îndrăgise
j:1,' 35
;i:;
t·:- grad, la împârăţiie, că credinţa aceia avea Radu! vodă la impărăţiie, tocmise
Vd
ş1 curtile
· cele d omneşt . şi' b li H1rlau
1 . . sedea
· cu toată cur t ea ca- 207

care n-au avutu nice mainte de dînsul, nici mai pre urmă, nici li un c <linsul. eserici cîteva făcute acolo în Hî;lău

.ţ'
206
domnu , cîţi au fostu în ţară . Şi crăiile creştineşti, ales leşii, ungurii 1
doă (~odd.); 2 ( •.\) .
şi alte ţări creştine, mare folos avea de dînsul, că-i feriia de roulte pri-

f 90 91

Zac. ]2. Omu boleac fiindu Radu! vodă şi de mini ş i de picioare,
care boală podagra1 şi hirarga să dzice, n-au trăgănatu multu viiaţa şi
acolea Ia Hîrlău s-au sfîrşit viaţa, în anu l 71342 în dzile ...
Zac. 13. De mare primejdi i s-au prilejit de au scutit ţara atuncea
moartea Radului vodă, că să "i;uisă tătarii, cu singur galga soltan de~
5
Crimu ş i cu Cantemir paşca de aicea, den Bugeagii, cu 40.000 de tătari,
cu prada în Ţara Leşască, pentru oprite cojoacele lor de leşi, legate la
Hot in . Şi le-au ţinut calea oştile leşăşti cu Coneţpolschii hatman~! Ie:
şăscu, de curundii ieşit den Edi Cula, dcn chisoar~, din Ţarigra~, iarăş~
cu n evointa lui Radu! vodă. Şi aşea de rău i-au bătut pre tătari, cît şi
10
soltanul ş,i Cantemir cu fuga au hălăduit. Ce vrea să-şi astupe ruşinea,
veri, neveri, să prade ţara, dîndii vina Radului vodă, cum să hie datu
el ştire leş ilor, să să găteadză asupra lor. Ce, dac-au înţăles de moar-
tea lui Radu! vodă şi de domniia lui Barnovschii vodă în locul R adu-
15 lui vodă, n-a u stricat în ţară nimică, fără ce au fostu de hrana cailor,
că era Cantem ir fîrtatii lui Barnovschii hatmanul3 şi satele lui, la boie-
rie, niceodată nu fugiia den calea lor, cîndii trecea pe la Cernăuţi or-
de le în Ţara Leşască , ce petrecea Cantemiru la Toporăuţi cu dzilele în
casele lui Barnovschii hatmanul4 •
Zac . 14. Oasele Radului vodă cu cinste mare s-au pornitu de la
20
Hîrl ău în Ţara Muntenească, la mănăstirea făcută de dînsul în Bucu-
resti, cu Hrizea visternicu I şi cu Trufanda postelnicul ..şi cu Costin postel-
ni~u l al doile pe acele vremi. Iară în scaunul ţării domnu au stătut Bar-
novsch ii hatmanul 5 •
Capulu alu doisprădzece
25
Jncep . J. După moartea .Baciului vodă celui Mar e, boierii şi ţara
,·ădzîndii pre ţBarnoyschii ~atmanul , omu J e ţară şi fără cuconi şi cu-
no scut 6 împărăţiei cu slujbele ce făcusă la Hotin, la sultan Osman.. şi
, tiu t şi căpeteniilor tătărăşti , ales lui Cantemir , cu carile ~
1
u a încă den mîrzecii I ·, la Toporăuţi, la o trecătoare a lui în Ţara
sol. tenş I:) h„ h
Lesască, au ales cu glasurile tuturora pre Barnovsc 11 atmanu
J7 d
e . sa _~ i~ănă la a~u l s-au îm~lutii de tot bivş~g~l şi s-au_ împ!ut de oam~n_~··)
··, ' Zac. 5. M1lele dommlor pot aşedza ţarile, nemila si lăcomia fac
1 podagra (A-2, B ) ; pcdraga (A-1 ) .
2 7134 (Ax) ; codd. om it.
3 hatmanul (B-1 ); vodă (A-1).
• hatmanul (B-1, M ) ; vodă (A-1 ) .
5 hatmanul (B-1, M ) ; vodă (A-1),
& cunoscut (codd.) ; A-1 om ite .
, hat manul (B); vodă (A -1 ).
92
domp,'iie şi au mărsu o samă de boieri la împărăţiie, de i-au adus
steag de domniie .
Za~. 2 . Îndată ce au stătut; Barnovschii vodă la domniie,~întîiuH
au stătut după grijea • i ce-i vin isă asupră de tătari şi au trimis 208
la a~ga soltan daruri ş i la Cantemir paşea~.........._~orsi'i. vrăjmăşiia tă- 5
tarî or, ce gătisa ei a poi au stătut ş i după aşedzarea
ţării, care să stricasă foarte rău la Radu ! vodă.
Zac. 3. Iară războiul atuncea a tătaril or cu leşii au fostu aşea:
neţiindu-să lc,;ii de cuvîntii ce-l legasă la Ho tin , să dea Crîmului den
anii în an 30.000 de cojoace, s-au scu lat singur galga 1 s~ltanu, fra• 1o
tele hanului ş i Cantemir paşea cu 40.000 de tătari ş i au lovit Ţara Le-
şască în trei părţi. Pe o parte singur galga2 sultan, pe altă parte Sal-
maşa mîrza, pe a triia parte Cantemir pa şea şi au prădat pănă la -Socal
şi pănă mai sus de Liov. Ce , i-au lovitu l eşii şi întîii'i. pre singur galga
soltanii Coneţpolschii hatmanul şi cu Hmi leţch ii şi au pieritu 15
acolea mu lţime de tătari şi feciorul lui Cantemir şi au cădzut la rob iie
şi un frate a hanului;- mai mic11 de galga3 soltanu,. robii la leşi, carile
apoi au ieşitu şi cădzusă han la Crîmii, de îmbia cu Hmil în Ţara Le-
şască. · Iară partea lui Sa lmaşa mîrza ş i a lui Cantemirii paşca nu era
de tot răs i pite , că măcar că lovisă şi pe Cantemir paşea iară leşii cu 20
Liubomirschii, iară de tot răsipă acestor orde a face n-au putut. Ce,
str îngîndu-se li iară ordele la Nistru , la carii scăpasă şi galga soltan, 208 ,·.
numai ce era să prade ţara, dîndii Yina Radului vodă, că au datu
ştire leşilor de dînş ii . Şi să nu să hie prilej itu moartea Radului vodă
şi nevoinţa lui Barnovschii vodă, n-ar hi hălădu it ţara atuncea de mare 25
primejdiie.
1
, Zac . 4. Ce, cum floarea şi pomeţii şi toată verdeaţa pămîntului'
stau ov_i lit~~ d~ brumă _cădzu_tă pes_te vreme ş i ap_oi, dup_ă lină căldu~
oarelu1, vmii iară la h1rea şi la fr1mseţele sale cele împiedecate de ră­
i
i I
ceala brumei, aşea şi ,ţara, după greutăţile ce era la Radu] vodiit (care · 30
vacur_i lor de ~ir~~ii au ră~_as, cum~1 putut ~n:ă~e~ întru înţelepciunea
acelui domnu')aceia nemila de ţaray, au vemtu fara zăbaYă ţara la hirea
răsipă ţărălor. Făcusă Barnovschii vodă mare \'Olniciie, curţii, să dea 35
1
galga (codd,); calga ( A-1 ) .
• galga (codd. ) ; calga (A-1 ).
3
galga (codd ) ; calga (A-1 ).
'ovilite (codd,) ; iu/ite (:\-1 ).
93
'I
 "

ri.umai la biru, o dată într-un an. Şi oricine den curteni de nevoie au satu re pîntecele turcilor fără fundu~uîndu-şi dzua bună
de la toţi,
răsăritu de la ocina sa, ori la satu boierescu, ori la sat domnescu, au lăsatu domniia şi s-au dus pen Ţara Leşască la Veneţiea, unde-şi
pre toţi i-au adus la breslele sale şi la locul său. Şi siliştilor, pe unde s-au s~vîrşit şi ~iaţa sa, cu vec!nică p~~eni_re în ţară lSă cunoaşte că ace~ti
să pustiisă, au dat slobodzii, chemîndii oameni din Ţara Leşască şi aşea domni matce d1repte au fostu aceşt11 ţări , nu maştihă , cîndu, penlru
5 s-au împlutu ţara, în puţină vreme, de oameni. li obiceiu să nu să facă în dzilele lor cu greul ţării, domniile şcau lăsatu 6
şi asuprele le ţărîi n-au priimit să hie de la dînşii. li
209 Zac. 6. La al doilea anu domniei sale, i-au venit porunca de la îm-
părăţiie să margă cu oştile ţărîi Ia Daşeu, pentru întăritura Daşevului , Zac. 8. Aşea au făcut şi Barnovschii vodă, măcară că cu foarte 210
că măcaru că Iegasă pacea aceasta la Hotin între turci şi între leşi, p:ost~ sfat, _căc_e _după maziliia n-au mărs u la împărăţiie , ce-şi cum-
să nu îmb,Ie tătarii la Ieşi stricîndu ş i căzacii pre mare la turci, iară parasa un t1_rgu m Ţara Leşască, anume Ustiia, cu cîteva ocine nu
10 nu-i putea opri îmbe părţile pe aceste neamuri, nice pre tătari turcii ,· departe de Nistru, şi după mazilie ce i-au venitu, au mărsu cu cas~ lui 10
nice pre căzaci Ieşii. Ce, loviia totdeauna şi căzacii pre Marea Neagră în Ţara L_eşască, la Us~iia. Iară domnu în locul lui au venit Alexandru
vodă, feciorul Radulu1 vodă celui Mare.
locurile turceşti şi mai multu Daşovul păţiia nevoie în toată vremea
de dînşii. Deci, au mărsu şi Barnovschii vodă într-acela anu, toată
vara, de au lucratu pen pregiurul cetăţii, tocmindu zidiurile şi şanţu- Capulu alu treisprădzece
15 rile şi cu muntenii şi cu nişte paşi orînduiţi de Ia împărăţiie pe aceia
treabă. lncep. I. Aceste trei domnii, a lui Alexandru vodă, feciorul Ra-
Zac. 7. După slujba ce au făcut Barnovschii vodă împărăţiei la d-u lui vodă,
.. • şi · a lui Moysei vodă , domniia î n tî·-
iu, s1· a 1u1· AI exandru 15
Daşău, domniia cu mare fericiie ţărîi, stîndu tot după grijile ţării vodă I111aşu , suptu un cap închidem, căci că toate' ac· t d .. · ·
• · - d
t e, cite g1umatate e an unile a ltele
es e omn11 ş 1
şi după lucruri dumnedzăiereşti. Şi au fîrşitu mănăstirea mare în dri- , scur
•• f • . . ' t
pes e un an oarece cu puţm .
tra1toare •au ostu ş1 mce lucruri aşea ins· ~
2 eul oraşului leş ilor întîi , ce să dzice Sfînta Mariia şi apoi mănăstirea _ amnate m anu tor pnlej1te'
• · • • ..

r
jl
nu s-au timp 1atu .
1'
I' anume H angul, în munţ.i, den pajişte şi Dragomirna au fîrşit iară el,
urdzită de Crimca mitropolitul, aproape de oraşul Sucevei, aşijdere şi Zac. 2. Mai cu greu mi-au fost u, iubite cit itoriu le, a scrie de
aceste ~omnii, d~cît de cele mai de multu trecute, că de aceste domnii
20
Bîrnova, lîngă Iaşi, care apoi au fîrşit-oă Dabije vt>dă, fără besereci în
J'
multe locuri-şi beserica lui Sfetii Ioanu, iară aicea în o-\l raşu, de îmmă-sa ce mai -sus scnem, necă iuri, nice într-un 1· t · - • - .'
2J~ v. - r1
·- • - e op1seţu stremu, pomenit
~ nu. sa•• a_ a,• on cace au fostv scurte ' ori eaci· nem1ca
· - a.ş ea a les nu s-au
25 făcută. EI au lăsat moşiia sa, Toporăuţii, sat la Cernăuţi şi Şipo- .
tele, la Hîrlău, cu afurisănie a patru patriarşi mănăstirii sale Sfin- pn 1eJ1tu I! m dzdele lor. Cc, cît am putut- • 1 . •
· d d ·1 u a int.e ecre den boieri bă- 210 v.
I·· tei Mariei den tîrgu den Ieşi 1 , întîi cu ţara2 să nu hie la alte dări, fără trîn 1 en z1 ele lor, pre rîndul său mer • d - · 0 • •
nămu. gm u cursu l anilor, îţi însăm- 25
numai la biru. Ce, binele pururea este gingaş şi pentru păcatele oameni-
lor, nu în multă vreme stătătoriu. P entru 40 de pungi ce- i cerea Zac. 3 . Deci, după ieşitul lui BarnoYsch 11 „ d- î _
J; · d - • •
au vemt omnu m ţara Alexandru vodă f ·
. vo a n Ţara Leşasca
I R • '.
,,' JO veziriu l de la Barnovschii vodă, ferindu ţara de obicei, i-au venitu mazi- '1 Î - • - ' ecioru adu lui vodă celm
!' are. n vestea tatme-sau cc aYea la • - - .. 1· - . ·
lie, neîmplîndu bine patru3 ani Ia domniie. Şi mulţi, cari-i era priie- • . I ' • imparaţue, sa dideasă domniia
ce, cu cit ceriu d e la pămîntu cu atît d h' '
tini, îl sfătuia să nu să puie împrotiva veziriului, să-i dea acei bani, · . ' a e irea tătîne-său de t
om ŞI de trup Ş l de hire slabu şi boliac- c·· ) par e, 30
să nu-i vie vreo primejdie. N-au vrutu nice într-un chip să priimască, - - .. - u. are ucru înţelegîndu şi
impa raţua ca nu este de domni ia ţărîi de m ·
pentru obiceiu să nu să facă asupra ţări i , urmîndu pc P_ătru v~ă, carele • · - . argme ca aceasta neîmplîndu
bme g1umatate de anu, 1-au venit mazi'l" '
35 au făcut Galata de Sus, care avîndu dodeia le totdeau~a de la turc i 11a.
Zac . 4. Să ispitisă Barnovschii vodă ":> I •
cu dările, au strînsu boierii şi ţara ş i Ic-au dzis că nu mai poate să • N · - ·h oarece a margine cu trimisul
Iu 1 econţ~ atmanu l la Tonorăuţi în d ·1 I •• d omnii a lui
· d • ' zi e e ceştn
1
mănăsti rii ... den Ieşi (M); A omite. A 1exand ru vo ă, ce 1-au ieşit cu osti Vas T L . . 35
2
cu ţara (B); în ţară ( A-1). · · ' i ie upu 1 vormcul şi Grama
3
stolmcul ş1 1-au împensu pre Nicoriţă de Ia marg1mle • . ţărh. .
patru (codd.); A-1 omite .

94 95

"' .
 Zac. 5. După maziliia lui Alexandru vodă, feciorul Radului vodă ,
au venit cu domniia Moy~~i Moghila vodă, feciorul lui Simion vodă,
om blîndu, un mielu la hire, nelacom, nemăruia rău. Multe case de
0
gios, lipsite, au scos în fruntea lăcuitorilor ţăr îi, ales pre Ciogoleşti.
Pace din toate părţile, numai de datornici turci mare strînsori şi sile
6
şi aşea să împlusă ţara şi de oameni răi, cit, a vedere cu bulucuri
îmbia, li de prăda şi jecuiia oamenii şi pre lîngă oraşu.
211
Zac. 6. Iară cum toate domniile nu sintu fără nepriietini şi mai
p ales do~nii mai_ mul!i nepriietini au, cum copacii cei mai 1 înalţi mai
( multe v 1voară ş1 mai mare vînturi sprej enescu, aşea şi Moysei vodă,
10
/ avîndu nepriietini la împărăţiie, îi scornisă cum va să fugă în Ţara
~~s_că p~~rma lui Barnovschii vod,Y Care lucru înţelegîndu împără­
ţiia, în taină au trimis poruncă la Cantemir paşea, să margă să -l por-
nească den scaun spre împărăţiie, să vie, iară ari vrea spre altă parte,
să-l prindză şi să- l trimaţă la Poartă.
15
Zac. 7. Şi aşea, neştiindu nemică Moysei vodă, stătu Cantemir
paşea la Ţuţora, sprinten cu o samă de oşteni ai săi şi au trimis lui
Moysei vodă pren ceauş cărţi de maziliie. Deci numai ce i-au căutatu
a purcede spre Ţarigrad şi în locul lui s-au · datu domniia lui A.le-
20 xandru vodă Iliiaş , a doa domniie.
Zac . 8. Cum au venit ştire de domniia lui Alexandru vodă la bo-
,. ieri, mare mîhniciune şi voie rea în toată curtea, mai ales în boieri,
ştiindu cu toţii hirea acelui domnu. Ce, ;u făcut sfat cu toţii şi îndată
au purces fruntea toată de boieri la Ţarigrad, cu jaloba la împărăţiic
pentru greul ce petrecea ţara de domnii neştiutori rîndul ei . Lupul
25
Vasilie vornicul, ce au cădzutii apoi domnu, Cchan vornicul, li Sa-
21 1 "· vin hatmanul, Costin postelnicul, Ureche spătariu l, Buhuş visternicul,
Furtuna comisu l, Başotă logofătul şi alţi boieri cu numărul pănă la 50
de capete numai de boieri, fără alte capete de ţară şi au purces cu
toţi i la Ţarigrad. Ghenghca logofătul şi cu Enachie postelnicu( rămă­
30
Y sesă caimae;ami la scaun.
Zac. 9. Nepurcesu den Ţarigrad au apucatu boierii pre Alexandru
vodă cu domniia, că oblicise el de boieri că vinu cu pîră, cum nice
.,
într-un chip nu-l priimeşte ţara. Şi au trimis înainte boierilor Alexan-
35 dru vodă pre Batişte Veveli şi cu ceauşi , Batişte să le grăiască cu bine
şi ceauşii să tragă pre boieri ca să să sparie 2 • Carii fără ştirea veziriului
fiindu şi vădzindii atîtca capete, nu s-au cutedzatu ceauşii a le
1 mai (B, C, M) ; mare (A).
2 ca să să sparie ( B ); A om it e.
,.
96
face silă şi încă pe Batişte l-au suduit foarte tare, ales Cehan
vornicul.
Zac. 10. Iară la curţile împăraţilor multe răutăţi pot să să facă
peste ştirea celor mai mari. A.şea s-au prilejit şi boierilor celora ce
mc rscsă, tuturora. Pănă agiunge ci la YCziriul, au ven it într-o noapte, 5
poate hi cu voia chihaiei veziriul ui, cari i multe pot fără ştire, şi au
legatu pre cîţva boieri, cîţ i au fostu mai capete şi i-a u ţinut pen ie-
şito ri închişi, peste şti rea veziriului. Cc, le-nu că utatu boierilor numai
a face tocmală cu Alexandru li vodă ş i legături. Să mai isp iti să boierii, 212
după ce au ieşit din opreală, să margă la v eziriul şi era gata lucrul 1o
acela. Ce, s-au prilej it perirea veziriului, pc u liţe mărgîndu de la curţile
împărăteşti Ia; săraiul său,, de iniccri, l-au ucis cu pietri iniccrii.
Deci, numai ce au căutatu boier ilor a priimi pre Alexandru vodă şi
au mărsu la Patrierşie şi au făcut giurămînturi boierii lui Alexandru
vodă si el boierilor iarăş i. Şi aşca au p urces din Ţarigrad spre ţară. H,
Z~c. 11. Dacă s-au aşedz~l_p;;;v1..dr.u_yodă.. la--Scaun..~J.Y-J)JJ I părul //
schimbă , jpră ijU hjrea), tot pre aceia cale, ca şi la domnu a dentîiii '/
au--purces lucrurile. Ce, cîrpiia boierii cum putea t rebile ţărîi, iară
domniia mai multu îşi petrecea' cu Batişte Veve li.
Zac. 12 . În Ţara i\l untcnească pre atuncea să rădicasă muntenii 20
pre Jomnu l lor, Lion vodă, pentru mare desfrînăc iuni ş i nespuse ce era
într- ace la domnu. Şi dentre toate căpetenii l e Ţări i Munteneşti e r ~
aual si de atunce-şi au cădzut domnu fe ricit Ţării Munteneşti. Supt vre-
m ~ r amestecături scosesă Al exandru Yodă de la împărăţue domniia
fec ioru-său, Radului vodă, a Ţării Munteneşt i şi tot în anul dintîiu 25
domnii sale. După ce au venit steagul de la împii.răţiie fecioru-său de
domniie, ]-au pornitu ş i c u cîtăYa gloată de aicea den ţară. Ce, le-au
ieşit Mă tc i vodă d omnul munte· /l nescu îna inte şi de-abiia au scăpat şi 212 v.
s iiwur Radu! vodă cu sprejenc a l ă unora cc s-au ales pe lîngă dînsul
o
d cn mo ldoveni. 30
Zac . 13. Nici într-un chip nu. pu tea să amistu iască Alexandru
vodă fapta boierilor, ce făcusă cu venirea î m p r ~ la Ţarigrad
şi nice boieri lor nici într-un chip lucruri le cc era foar te proaste la toate
trebile a lui Alexandru Yod ă nu le plăcea. Şi dentr-acestea adăogîn­
du-să necredinţa şi prepusu l den dz i în dz i, aşcdzasă gîndul său Alexan- 35
dru Yodă numai să omoară pre o samă de boieri, a les pre Vas ilie Lupul
vornicul2 şi pre Cehan vornicul şi pre SaYin hatmanul, pre Buhuş vis-
1 aga (:\-1); vod1, (A) .
2 Lupul vornicul (B, C, i\l ); vodă (A).
7 - Miron Costin - Opere 91
I
''
 Zac. 6. După maziliia lui Alexandru vodă, feciorul Radului vodi,
au venit cu domniia ~oy~ţi Moghila vodă, feciorul lui Simion vodA,
om blindu, un mielu la hire, nelacom, riemăruia rău. Multe case de
gios, lipsite, au scos în fruntea lăcuitorilor ţării, ales pre Ciogoleşti.
6
Pace din toate părţile, numai de datornici turci mare strînsori şi sile
şi aşea să împlusă ţara şi de oameni răi, cît, a, vedere cu bulucuri
211
îmbia, li de prăda şi jecuiia oamenii şi pre lingă oraşu.
Zac. 6. Iară cum toate domniile nu siµtu fără nepriietini şi mai
li ales domnii mai mulţi nepriietini au, cum copacii cei mai1 înalţi mai
" multe vivoară şi mai mare vînturi sprejenescii, aşea şi Moysei vodă,
10
/ avîndu nepriietini la împărăţiie, îi scornisă cum va să fugă în Ţara
~~-s_că pre urma lui Barnovschii vodjl Care lucru inţelegîndu împără­
ţiia, în taină au trimis poruncă la Cantemir paşea, să margă să-l por-
nească den. scaun spre împărăţiie, să vie, iară ari vrea spre altă parte,
să-l prindză şi să-I trimaţă la Poartă.
15
Zac. 7. Şi aşea, neştiindu nemică Moysei vodă, stătu Cantemir
paşea Ia Ţuţora, sprinten cu o samă de oşteni ai săi şi au trimis lui
111111 Moysei vodă pren ceauş cărţi de maziliie. Deci numai ce i-au căutatu
'
a purcede spre Ţarigrad şi în locul lui s-au · datu domniia lui Ale-
-III
20 xandru vodă Iliiaş, a doa domniie.
,. Zac. 8. Cum au venit ştire de domniia lui Alexandru vodă la ho-
f·.
ieri, mare mîhniciune şi voie rea în toată curtea, mai ales în boieri,
ştiindu cu toţii hirea acelui domnu. Ce, ~u făcut sfat cu toţii şi îndată
au purces fruntea toată de boieri Ia Ţarigrad, cu jaloba la împărăţiie
f I
25 pentru greul ce petrecea ţara de domnii neştiutori rîndul ei. Lupul
--✓ Vasilie vornicul, ce au cădzutu apoi domnii, Cehan vornicul, li Sa-
211 v.
vin hatmanul, Costin postelnicul, Ureche spătariul, Buhuş visternicul,
d' Furtuna comisul, Başotă logofătul şi alţi boieri cu numărul pănă Ia 50
de capete numai• de boieri, fără alte capete de ţară şi au purces cu
30
toţii Ia Ţarigrad • Ghenghea logofătul şi cu Enachie postelnicuf rămă­
Y sesă caimae;ami la scaun.
t Zac. 9. Nepurcesu den Ţarigrad au apucatu boierii pre Alexandru
~
vodă cu domniia, că oblicise el de boieri că vinu cu pîră, cum nice
într-un chip nu-l priimeşte ţara. Şi au trimis înainte boierilor Alexan-
35 dru vodă pre Batişte Veveli şi cu ceauşi, Batişte să Ie grăiască cu bine
-f
şi ceauşii să tragă pre boieri ca să să sparie 2 • Carii fără ştirea veziriului
fiindu şi vădzindii atîtea capete, nu s-au cutedzatii ceauşii a Ie
,,,
1 mai (B, C, M); mare (A).
2 ca să să sparie (B) ; A omite.
96
face silă şi încă pe Batişte l-au suduit foarte tare, ales Cehan
vornicul.
Zac. 10. Iară Ia curţile împăraţilor multe răutăţi pot să să facă
peste ştirea celor mai mari. Aşea s-au prilejit şi boierilor celora ce
mersesă, tuturora. Pănă agiunge ei la veziriul, au venit într-o noapte, 5
poate hi cu voia chihaiei veziriului, carii multe pot fără ştire, şi au
legatu pre cîţva boieri, cîţi au fostu mai capete şi i-au ţinut pen ie-
şitori închişi, peste ştirea veziriului. Ce, le-nu căutatu boierilor numai
a face tocmală cu Alexandru li vodă şi legături. Să mai ispitisă boierii, 212
după ce au ieşit din opreală, să margă la veziriul şi era gata lucrul 10
acela. Ce, s-au prilejit perirea veziriului, pe uliţe mărgîndii de la curţile
împărăteşti la J săra iul său ,ţ de iniceri, l-au ucis cu pietri iniccrii.
Deci, numai ce au căutatu boierilor a priimi pre Alexandru vodă şi
au mărsil la Patrierşie şi au făcut giurămînturi boierii lui Alexandru
vodă şi el boierilor iarăşi. Şi aşea au purces din Ţarigrad spre ţară. 45
Zac. 11. Dacă s-au aşedzat 6,Ie~drn voclă._la_.scauu...(1.!ijl 11 J părul //
schimbă, iară QU hirea), tot pre aceia cale, ca şi la domnua dentîiu '/
aupurces lucrurile. Ce, cîrpiia boierii cum putea trebile ţării, iară
domniia mai multu îşi petrece« cu Batişte Veveli.
Zac. 12. În Ţara Muntenească pre atuncea să rădicasă muntenii 20
pre domnul lor, Lion vodă, pentru mare desfrînăciuni şi nespuse ce era
într-acela domnu. Şi dentre toate căpeteniile Ţării Munteneşti era„.Matei
a al si de ce- i au cădzut domnii fericit ărîi Munteneşti. Supt vre-
I
mea acelor amestecături scosesă Alexandru vodă e la împărăţne omniia
t
~ fecioru-său, Radu lui vodă, a Ţării Munteneşti şi tot în anul dintîiu 2.5
·') domnii sale. După ce au venit steagul de la împărăţiie fecioru-său de
.t
domniie, l-au pornitu şi cu cîtăva gloată de aicea den ţară. Ce, le-au
ieşit Mătei vodă domnul munte-Unescii înainte ~i de-ahiia au scăpat şi 212 v.
singur Radu! vodă cu sprejeneală unora ce s-au ales pe lingă dînsul
den moldoveni. 30
Zac. 13. Nici într-un chip nu. putea să amistuiască Alexandru
vodă fapta boierilor, ce făcu să cu venirea împr<rti\"a 7ui la Ţarigrad
şi nice boierilor nici într-un chip lucrurile cc era foarte proaste la toate
, I
trebile a lui Alexandru Yodă nu le plăcea. Şi dentr-acestea adăogîn­
du-să necredinţa şi prepusul den dzi în dzi, aşedzasă gîndul său Alexan- 35
dru Yodă numai să omoară pre o samă de boieri, ales pre Vasilie Lupul
vornicul 2 şi pre Cehan vornicul şi pre Savin hatmanul, pre Buhuş vis-
1 aga (M); "odă (A).
2 Lupul vornicul (B, C, 1\1); vodă (A).
..
~
7- Miron Costin - Opere 97
.f .
I I
. I
II
 I I -

'
.... i
ternicul, pre Ureche spătaru Jl. Costin postelnicul era mazil la ţară,
·ce, ori să- l tragă în partea sa Alexandru vodă, ori altu gîndu avîndu,
,

.
. : ·' î
"' .
:' ~
~

.' .,
să fi e frică li celoru mai
de este de multe . on
.
. •
mici
celui
. de cei mai mari· , 1ara
mai mare de cei
· - cursu I Iumn
· ·
1111Cl gr1Je.
..
„
aduce

îl chemasă la curte şi-i da hătmăniia. Ce, vădzindu Costin lucrurile amu Zac_. 19. Fenc1ţ1 . sîntu. împăraţii
. . . , craii , d omn11, · · caru.. d omnescu ·
îngroşate între domniie şi între sfatu, gînduri spurcate şi rele, ş-au aşea , sa 1m le h1e de ce, ma i m1c 1 niciodat· ·· 1·
•?O _. .• a s11a a.
5 lu at dzua bună pre cîteva dzi le şi au şedzut la ţară. Zac. - . Un craiu de Encrlitera de cite O • r • b - d' •
e atîtea · d · • ':' ' n sa im raca im eneţil e 5
Zac . 14. Iară celoraJal ţi boieri toate gîndurile a lui Alexandru d . o_r, zicea s ingur şie: ,,Adu-ţi aminte că a multe Jo t d'
~odă au descoperitu Costantin Aseni, om de casa lui Alexandru vodă, - -·· oam e111 est , 1 s t' • · " . Domn11
a pinu · · cei· buni s · d · · · r· - ·• .g a e e
- • • . - . • -- ·, I irep\1 ara crr,Je ŞI desfătaţ·1
cum în dzua de Paş ti era să- i omoară, cu sfafu l lui Batişte. Deci ş i bo- stap1ncscu, iara ce i ră , tot cu si ială . "'
ierii îmbia toţi cu paza vieţii. _
Zac.
_ •
21. Dacă • •
au acriun0
su în şesu l Ba hi u1u . Iu1. d omn „ a apr
11 d
10 Zac. 15. Şi vădzîndu de adevărat urdzită perirea sa de Alexandru ii manastirca Bal1că1,j locul era tot pi'm d e oameni. - ' d oape e
vodă, ca cela ce · să îneacă, să apucă de sabie cu mina goală2 , s-au desertu necăiuri. Stricra. Dă-ne doa ' nu sa ve ea şesul 10
213 ' b ·" , mne pre rrreci" U „ h - · • • .. ·
vor ovitu cu toţi i şi au datu ştire ţării, care hierbîndu în greutăţi şi sudu ia şil jecuiiati . acolo au str· t" ' Bb . . f!II a1ca1a, alţ11
· rga u pre at1şte sr ] d
în netocmele, pre lesne s-au pornitu şi nu numa i curtea, ce şi ţ,ijrăni­ era to"'c,.....,a,....p"'l"' 'o""a-=p-=e- e Alexariâru vodr .r d" d"
-:a - .. a, 'az IIl u strrgarea pr
. , a e ea, carele
. C
mea. Şi atîta mu l ţime s-au strînsu den toate părţile, cît nu încăpea . nu st.a aomnmr--de crriJ'ea lui ce d
b '
..
e grrJea sa ş 1 nu
.
.
e sine. e,
. d .
în tîrgu, ce împ l usă locul pe supt Miroslava petutinderea, străgîndu să să depărtedză .d.e._ la d ' ş· mai ce 1-au zis
15 r. - - - msu 1. I aşea l-au apu t . l d
pen toate uliţele pre greci. . • mina ţăranilo . Nespusă ~ ~ 1- ca ş, ·au at pre 15
,·,. , ·1- d . i a pros rm e1 I asea f· • d
Zac. 16. Vas'i!ie Lupul3 vornicul4 era cap tuturor l~c:ur_ilor aces• o m1 a, e v1 cu topoară · . . , , ara e mce
/ acu ar 1me ş 1 , .
tora. Da că au năbuşit ţara, au mărsu de au spus domniei a1eve, cum s-au ames te cat unii anume Bo . L · _ · pana într-atît a
' s , e ap u ş ne an u] c·t 1 · ·
s-au rădicat ţara şi stri gă pre greci . Au răspuns ii Alexandru vodă: den spinarea lui Alexandru Yod'
a, ca
• b
ura a plo ·
• n1c1 ermu lu cul2
20 „Dacă să rădică pre greci, pre ~ine să r~dică". ~-i văd_zîn~ii- at'.t a '.:1u l· h ăliicI uitii. li . a ie, atunce n·au
ţi me, nu s-au apucatu de nem 1că, numai .ele gr1Jea sa hal11du1asca cu ţărănimei c
I casa sa de gloate. •
Zac. 22. De crrijea
o
d ru Yodă îndată Ia pădure si b · .. • •
e era p en tot locul •
, o1er11 mea a şea socot. • •
•
, sa nu intre Alexan•
20

Zac. 17. Au mărsu boieri i cu toţii la curte şi la p urcesul domnii, tedză de gloate , la Joc deşchi s f· • "d
. . ' ara pa ure l-au
,sa, sa să mai depăr•
.•
să nu h ie p us cu toţi i să oprească desfrînată prostimea, pozna mare n1 şte 1 , pe dencoace de Bahluiu . d " '. _. pornitu pe drumul b ra•
• , pornm u s1 sa,me · •
25 şi de-abiia prilejită în vro ţară s-ar h i tîmplatu . Ce,_ tot_ pe lîngă dom- Imgă <linsul. Apo i , da că s-a u întors· b . ·.. m cu s 1neţe le gata pe
niie au mărs u boierii, oprindu şi domolindu ţărănimea. lară mai nu Alexandru vodă' calea den brani t u o1Cer11, au stătut la grije, să nu ia
- - ş e spre an t emi l
25
era în puterea boi~r ilor a-i opri , pornită grosimea. Ce ş i pre Vasi li~ în data au a les o sam""'acte boieri B h . r pa şc a a Bugeagu. Ce ,
· ' cu u us v1ste · J · I
vornicu)5 anume că ieste si e l den greci, a u zvîrlit unul cu un os ş1 b ran 1~te, după Alexandru Yodă s- • • d' . • rmcu ŞI -au trimis la

,,~
· •l a-, m 1reptedz· I
)-au lovi~ în cap, dcn car; l ov i tură au fostu Vasi lie vornicu1° multă B ir ad în gios. a ca ea pe la Huşi, pre
,,r
30 vreme rănitu . Zac. 23. Era m ai mare spaimă decit d •.•
I Zac . 18. O ! nestătătoare si niceodată încredinţate lucrurile a lumii, vodă gloate iară după s ine s ila b . _ent11u, dacă Yădzu Alexandru JO
• •d , ramste s1-l Iăs a s · • ..
cum vîrsteadză t;,;~~-şiturbură şi face lucruri împrotivă ! Cindu cu cale p1e1 en casă . Şi dacă s-au apro • •. t • ·b :· .. a ş i s u menii t oţi şi co-
• . p11a u o1e1·11 le-a d . 'I ~
cu laeram,: ,,Mă rog pentru fi iul . R ' u zis --~ exandru vodă
... . B h . .
d zis u uş v1stern1cu l să n 'b• •
m1 eu, adu! vod r • l 1- . .
a, sa- asat1 viu I" Au
~· . . -a1 a nice o grije nic r - •
sa c-au n n1tu cu vreun rău nu
,
e sa sa gmdească măriia
-

.:
l
f,
~
1 spătar ul (Bl,; A omite.
• să apucă de sabie cu mi1La goal<i (B-1) ; A-1 omite.
3 Lupul (B-1, M) ; A-1
, '
,
• f
a uca Yreun rău
'
mai po teşte ţara
pre B lr 1adu spre Gălati să nu d _ p re măi; iiu sa să marcră
asupra ţării cu tătari ş 1
o
35
omite.
• vornicul (B) ; vod,, (A) .
~ vornicu l {B) ; vodă (A) . i suduia şi (A-2) ; A-1 om ite

,. vornicul (B, C); vodci ( A) . ' ernwlucul (C) ; mantaoa (A}, ·

98
99
 i-au1 giurat să n-aibă nici o grije. Şi aşea au priimit şi Alexandru vodă ,
pe unde va hi voia ţării, pe acolo să margă. Şi au purcesu spre drumu l
Bîrladului şi au aşedzat boierii iară pre siimeni pe lingă dînsul şi copii
cei den casă2 , carii îl părăsisă dindu-i şi den boieri petrecători li pănă în
214 v.
6 Gă laţi.
Zac. 24. La Tecuci au ieşit şi Costin postelnicul înainte, de la Putna,
şi l-au petrecut cu cinste şi cu conace, pănă la Gălaţi, plecîndu-1 să Yic
la împăcăciune cu boierii şi să-şi hie iară în scaun, luîndi:i Costin postel-
nicul asupra sa aceia grije. Ce, n-au vrut să priimască nice într-un chip.
1o Deci, au trecut Dunărea la Gălaţi, spre împărăţi ie.
Capul alu patrusprăd:ece
Încep . 1. Şi aşea mîntuiţi boierii şi ţara de domniia lui Alexandru
vodă Iliiaş, au stătut cu toţii după alesul domnului nou. Striga cu toţii să
fie Lupul vornicuJ3, însă îi da ş i legături, ce va lua den ţară, ce s-ari lega
15 pentru dări, atuncea la acel ales, mai multu să nu ia din ţară. Ce, acele
legături vădzîndu Lupul vornicu 14 , ori că vedea pre cîţva den capete că
trag spre Barnovschii Yodă, n-au priimiti:i într-aceia dată domniia, ce au
stătutu şi el la sfatul acela, să să trima\ă în Ţam Leşască la BarnoYschi i
vodă, să vie iară la scaunul ţării .
215 o Zac. 2 . Ce nu era să treacă pre Barnovschii vodă ş i fîrşituli:i li dzi-
2
lelor trage cu de-a sila pre om. Cît au sosit boierii la Ustiia, unde şedea
în Ţara Leşască , cu veste că ţara iară-I pofteşte să vie la domniie, cu mare
bucuriie au priimitu aceia veste. Neştiutor gîndul omenescu, singur de
sine la ce merge şi la ce tîmplări apoi soseşte. Înd ată ştire au dat şi cra-
25 iului şi domnilor în Ţara Leşască, poftindu voie să margă la scaunu l
ţării cei de moşie. Şi îndată s-au găt it den Ustie şi au purcesu spre ţară
şi la margine amu îl aştepta boierii şi slujitorii cu mare bucurie.
Zac. 3. Ma inte de purcesul lui Barnovschii vodă den Ustiia, .un leah
megiiaş de a lui, totdeauna îl sfătuiia să nu margă, să nu-şi dea viaţa
30
fără grije pe viaţă cu grije şi cu cumpănă, arătlndu-i lunicoasă lucrurile
domniei de J\foldov~!:_~mpărăţie păgînă . Şi ce i-ari' lipsi;-Timdii ca
şi un domnii în ţara lor, fără grije, cu tîrguri, cu sat e? Iar Barnovschii
vodă să hie răspunsu leahului la acele cuvente a lui: ,,Dulce este domnia
1 i-au (codd.) ; s-au (A-1 ) .
• cei den casă (B , C); A om it e.
a Lupul vornicul (C, B) ; Lupul Vasilic vodă (A) .
• Lupul vornicul (B) ; Vasilie vodă (A) .
100
_ie } I~ld~val" I~~ă l_eahul _cătră dînsu_l: _,, Iară si obedzăle turceşti
î!J,Cil srnt Jl grmJ:. Ş1 apoi a şea au 1eş1tii cu\"Cnte]e leahului cuni'
au dzis. '
__Zac. 4. Cum au sosit Barnovschii Yodă în Iaşi den Ţara Leşască cubu-
curna tuturora, au stătut după gătire de calea Ţarigradului, că nu era altu 5
mijloc, nun:ai să margă la îmE._ărăţie, să i~ de aco le domniia după săru­
tatul poalei li împărăteşti . Svătuia _mulţi în multe chipuri şi s-au cer-
215 v.
catu şi la Abăza paşca, care era pa~ă la Silistriia pe atuncea, ce nu era
altu mijloc, numai de m ărsii la lmpărăţiie. Şi atuncea s-au prilejitu de
chiemasă împărăţiia şi pre l\Iătei Yodă den Ţara Muntenească la săruta• 10
tul poalei împărăţiei ş i după clteva fapte şi a lui Matei vodă împrotiva
împărăţiei, cu scosul lui Lion vodă şi apoi a lui Radu lui vodă, fecioru]
lui Alexandru vodă. Iară tot era mai iuşoare lucrurile lui Matei vodă
• I
că n-au ie şitu într-altă ţară , cum ic~isă Barnovschii vodă, suptu asculta-
rea altui stăpîn, craiului leşescu . 15
Zac. 5. Deci să aducă turcii mai pre lesne pre Barnovschii vodă la
mina sa, pre i\Iatei vodă l-au pornitu fără zăbavă cu steag de domniie
în Ţara J\Iuntenească, iară Barnovschii vodă n-au pututu hălădui de
perire, precum vei afla la rindul său .
• Zac. 6. Purcescsă cu BarnoYschii Yodă mulţime de boieri şi fruntea 20
c11r(ii, preoţi, călugăr_(, cu un gîndu ş i glasuri cu to\ii, să să roage împără­
ţiei să Ji se dea domnuJ3arnovschii vodă, între carii era şi Lupul vorni-
cul. Ce, Yădzînau că mulţi sfătuia pre BarnoYSchii vodă să omoară pre
Lupul , ~ t ~ am es tecr1turile lui şi mergîndu Barnonch~e la
~latei Yodf1, pen Bucureşti, au stătutu li Lupul \ asil ie vornicu 11, vă- 25 216
dz.indii că - i a merge pe la i\Iatei vodă, carele ştiia den Ţarigrad toate îm-
/ bletcle lui, au nevoitu cu toate mijloc1cele să să întoarcă ·înapoiu în ţară,
<lzicîndii cătră Barnovschii vodă că l-or gîlcevi grecii pentru scosul lui
Alexandru vodă ş i pentru morţi i ce să fă cuse în greci la scosul lui Alexandru
Yodă.:..Jîec1, ca un creştin BarnoYschii Yodă ce era la hire, l-au slobo- 30
<lzit ii. Iară dacă s-au adunat cu Mat~i Yodă şi au oblicit Matei vodă că s-au
întorsu Lupul vornicul, îndată au răpedzit după dînsul, să-l întoarcă.
Ce, să păzisă bine Lupul Vasilie vornicul2 cu mărsul ş i nu l-au a t .
• I N" . puca
m ca e. 1ce era în puterea lui BarnoYschii vodă să trimaţă aice în ţarăs ,
1
Lupul Vasilie vornicul (B C) · l'asi/ie vodc·1 •
nr.cu l (A -1 ) . ' ' care sa pomen••tc
.,, Lupul vor-
0
Lupul Vasilic vornicu/ (B, C, :li) ; l'asilie vodă (A).
3 aice în ţară {li!) ; A omite.
10\
I
să-i facă vreunii rău Lupului vornicului1 , n efiindii încă cu domniia -da tli
h ş i stîndii după grijea lu crurilor sa le.
,,
I Zac. 7. De la Matei vodă au mărsii Barnovschii vodă p e la Abăza
paşea, pen Silistria. Cit au putut Matei vodă, au lup tatu pentru <linsu l
„5 şi la Abăza pa~ea şi la Poartă ş i să arăta Abăza paşea foarte blîndu şi
cu cu ven tc mîngăioasă. Ce turcii cu săgeţi d e bumbacu uci g p r e oameni
şi lor pot să, s lujască acele cuvente a Sfintei Scripturi:,, 0\'MR>KHif>Wt
2
ci,osu:.! HX' n,,., '"' " ll T'd · c;r. CTl,lii:AIJ " <M uiatu-s-au cuventele lor
m ai mult d ecît untu-de-lemn ş i ace le s înt săgeţ i > 3 •
I& Zac. 8. Dacă au sos it la Ţarigrad, vădzindu veziriu l atîte gloate de
aşea, într-o dzi l-au luatu de la împărăţiie ~i , la vederea divanului, pră ­
vindu şi sjngu r împăratul pe fereastră per irea lu i , i-au tăiat capul. Iară
boierii, o samă den capete, er a închişi şi aştepta şi ei din ceas în ceas
perirea, iară ceialalţi boieri mai de gios şi gloatele , ce era toţi spăimaţ,i
de grijea morţi i , pen toate unghiuri le ascunşi, au petrecut cîteva dzile 6
cu m-are gri~.
Zac. 12. Nu putem să trecem cu pomenirea nişte tîmplări ce s-au pri-
lejitu în Ţari grad, după perirea cestu i domnu 1 care nu numai în tară
aicea, ce plin este Ţarigradul pănă astădzi . De un cal a lui Barnovs~hii
vodă, ducîndu -1 la grajd iuri împărăteşti, după perir ea lui, în ceie~ dzi 10

---
jl ••
ţară cu Barnovsc hii vodă, i-au învăţatu să nu li strige p entru Barnovsch ii
0

:·• ,1:!I 216 V• s-au trîntitu ~alui gio~ şi w muritu în locu. Şi a doa dzi noaptea au arsu
,.,, l vodă, ce să tac_ă.,..._5ă să lasă pre mila împărăţiei, că i-or fa ce perire:-Ce, şi Ţarigrad u l pănă <cî ten ? 1 mi i de case. Acestea că s-a u tîmplatu, on
-·-·-
gîndindu-să boieri i ce este agiunsu vezi riul de la cineva cu darur i, tot- că s-au limplatu atuncea ce se poate prileji şi altă dată, ori s-au mai pri-
d eauna stri ga ş i da răvaşe la vez ir iul, cu m nu priim ăscu pre al tul ş i să lejit, ori că a u arătat Dumnedzău s inge nevinovat, că era BarnoYschii
15 p unea cu g loatele la locuri ca ace le, sll să vadză şi de s ingur lmpăratul. om dumnădzăierescu şi li mar e rugătoriu spre Dumnedzău. De care măr · 15 217 V
Şi aceia apo i a u mîncatu capu l lui Barnovschii vodă, că pîră de la nepriie- turisiia Toma vornicul, fiindu postelnic al doi lea la dînsul, că în multe
(,, .. tini nu lips iia, mai a les de la Lupul Vasil ie vornicu l4 pe la pri iet inii lui nopţi l-au zăritu pe la miiadzănoapte îngenunchiatu îna in tea icoanei la
:., '
d en ţa ră, cu cărţ i , cum, d e l-or s lobodz i '"iu pre Barnovsc hi i vodă, ţ.ara ru gă, cu mare osîrdiie. ·
Moldovei va hi cu leş ii to t una ~ieste ca o iscoadft a lr~ilor. O ! indrf1citc .
Zac. 1~. Er"al_a ~irea _s~ Barnovschii v~ foarte trufaş şi Ja portul

, 1' I
I
20 a vo itoriului d e rău vcninuri , cc nu scornc\' lc limba amarr, a nepr11r--
tinului.
Zac. 9. Acelea adoogînclu-se la împărăţiie as u pra lui Barnov~cl1i i
vodă, după fapta ce i s;i pril ejisă, de i e\' isă dcn ţară, elen domni ia dcntii
în Ţar~ Lcşască şi Abăza paşca incă- i era pîrîş \' i mai a lrs dzile le lui. cele
5
,
ff
/ h~ mel or mmdr~ ,. 1a~a la in~mă _fo arte d irept u şi n e lacom şi blîndu. Mă· 00
nas! 1r1 ş1 beser1c1 cite au fncutu, aşea în scurtă vreme. nice JIP)] darnbw
1

n-au făcutu. Făcut-au alţi dom~ ş1 mai mu lte, iară cu mai delun ate
vremi,în40de ai unii,alţiiîn20deani, arăcluîntrei2ani 1ănăsttca
î~ o~aş aicea~ cc să. d~ice_ Svinta rv~ar!ia şi angu a munte şi Dragomirna
-
r,1'
25 fîrşite, )o\'i să s upt aceia ,-rcme ~i căzac ii pre ~larra Neagră. numai ce ling~ S~c~av\au. f1rJ 1t ş 1 _au_urdz1_t ş1 ~i~no~·a pre numele său, su pt d ealul 25
s-au ales ru sfa lulu împii rii( iri sf, p iia ic Barnovsc·hii vodă. < P ietrar ia> lmga Iaşi ş 1 au 1stont u ş1 beserica acea mare în Liov
..
;
Zac. JO. Stă't u ,ă voia impf1r,it.ic 1, pe toţi cî ţi ,·enisă cu dinsul , or, . _lirgu, . unde este si
în a. 1 era spre ţara,
• ch ipul . lui scr is · Cu toate buna"t·t· -'
să- i puie s upt sab ie, ori să-i dc.i pc la cătărgi. Ce, cine era mu ftiul, capu l '.:ra.d~ sine , cu pur:atu~ trebilor_ împărăţiei, pre mărturia a mulţi boieri
legii t ur ce~t i, n-au pozvol itu, ce au dzis: ,,Ce-i v inovată gloata? 11 batrm1, foarte•
slabu. Sa pomeneşte dcn dzilcle ltii· •? 1· 0 iarna
· - ce ca"d zus c
217 ao Capu l să să piiardză, să vor potoli g loate le.'' în •lu na.
lu i martu , care
•
iarnă
.
dzic iarna lui Barnovsch·· d" - -
11 vo a, pana 30
Zac. 11. Au pri ce putu Barnovsch ii Yodă cu cite va dzile per i rea ·sa astadz1. Fost-au per1rea lui în anu·! 7141 iuni 164 dzile .
JGS~
. _X. .ru si:'mu.din_c ~i~o~re (c~ -1 inc hi scsii c u_cî tc:·a dz i~c ma_inte vez iriul c,'._ po· _ _z~c. 14. :rupu l_ dup~ p:rire au_ s_tătutu înain tea curţii împărăteşt i
. ~ ca 1mparaţ 1e1 ), scr1sesă o ca rte a icea m ţara la 1mma sa, care ~,1rte
punu. md _esara.
. Apoi
. , . vez1r1U) li să s loboad za• un b 01erin,
,. nu mvatat · · care ·
218
va h 1 fostu ch1ha1a lui, care slujbă să prinde la turci , c um es t e pos t e I111c11a
f, · ~~ e cu ventele lu i s-au cunoscutu că e ra asupra morţii aceia scr isoa re. Şi · ··

~:~I\~ : vodă
Lup ului vor nicului (B); lui J/asilte (,\).
1
cit_cva (B, C, M) ; loc alb î n A. !n origina l pro babil că a fos t O cifră.
r ~ ' . Ht (C, 111); A omite.
2 trei (B, i\l) ; 3 (A) .
• Pictrriria, dupft Marele diC(ionar ;;co;;rafic se afl,, s ub Birnovn; cod d .
I • Text rom. (B); A, C, M omit.
Joc a lb.
• Lupu/ Vasilie vornicul (B, C, M), Vasilie vodă JA).
6
d,n ţară, den domniia d,ntii (MJ; A omite. • JG (Ax ) ; A omite.

102 103
ii,/1
.,,:
rW.
 cea mare la noi în ţară. Deci, au s!obodzit pre Costin postelnicul, care
era postelnic mare la Barnovschii vodă. Au mărsu şi au Luat o ~ ·-
nam ea curtu s1 e-au dus la Patner 1e 1 a
lăsat nemea de atuncea, -au astrucat în Patrierşie, în ceiaşi noapte.
Şi d e acolo apoi Vasilie vodă spunu să hie adus oasele aicea în ţară. 1
5
Zac. 15. La s loLodzitul lui Costin postelnicul din chisoare, au în-
trebatu. cea u şii, cu pază l-or slobodzi , au fără pază? Au dzis chiha ia ve-
ziriului: VJ_nde să fugă, sărac_0.?" Ce, de atuncea ceialalţi boieri, ce mai
era închişi şi cei ascunşi au apucatu mai la sufletu cu nădejde de viaţă,
dacă a u vădzut pre Costin că l-au lăsa tu fără pază, să astruce oasele.
~.\. poi, a doa dzi, dacă au vădzutu chihaia veziriului pre Costin postelnicul
10

'că au venitu dez-dimeneaţă iară înaintea lui , au dzis: ,,sr,rncnl, el au_.

venit ca o oaie sincrur iară la închisoare . . 't I
ei în u ină vreme .. -Închişi· den boieri era Ghenghea logofătu l, Başotă
hatmanu 1, Ce han vornicul, Ro~ca vi stern icu I, Costin postelnicul. li
15
Zac. 16. A treia dzi du pă astrucarea lui Barnovschii vodă, într-o
noapte trecuse împăratul, pre acele vremi soltan Murat,. în ceia parte,
la Scudcr, peste Bohazu, la primblare şi au întrebat pre veziriul: ,,Aşe­
dzat-au domnu la :'1-Iuldova, în locul gh iaurului ce au perit?" Au răspunsu
viziriul că nu s-au pus încă domnu, cc pre cine ar hi voia împărăţiei să
20
să puie, să nu stea aceia ţară fără domnu. I-au răspunsu împăratul:
„Chiamă pre ghiauri i, ce-s boieri acei ţări şi pre cine ori nea ei să-şi
aleagă domnu, să Ic hi c datu". Deci, îndată, tot într-acciaş noapte, au
trimis vez iriul cu caicu l la boieri, unde _era închişi şi au lu at iară pre
Costin postelnicul , înspăimatu că- l ducii noaptea să- l înece, ori să-l
25
muncească pentru avu ţ. ii a lui Barnovschii vodă. Dacă l-au du s înaintea
v iziriului, i-a~ ~zis: ,,l~ăratu lu vă iartf\ capetele şi s imteţi d~
acnrn s lobodz1 ş1 să merge11 să vă alegeţi domnu, pre cine veţi poffi".
~ ntorsu Costin postelnicul den spaimă cu bucurie de la
yiziriul Ja ceia la Iţi boieri ce era închişi, IG•au spus vestea. Şi au slobodzit
30
şi pre ceielalţi boieri, de ş-au mărsi:i cu toţii la un locu şi îndată au stătut
la sfatu cu toţii şi au ales pre Moysei vodă în lo_cul lui Barnovschii vodă,
cu a doa domniie. li
Capul alu cinsprădzece Biserica moldoveneascil. din Lwow
Ctiturie d lui Miron Barnooschi avari
Jncep. 1. Au mărsu a doa dzi toţi boierii ş i gloatele la gazda lui Moy-
35 se iu vodă şi de acolo la curţ il e viziriu lui, de au luatu căftanu de domniie
s i fără zăbavă au purces spre ţară, iară cu că teva dătorii, făcute de chel-
~uiele ce s-au-fă-cut den asupreala turciloru.

104
 Zac. 2. Nu ieşiia suspinul dentre toţi pentru moartea lui Barnov_sc_hii
vodă, ce toţi jăluia P.re Lupul vornicut căruia toate p~răle ~ă obhc1se.
Deci, încă den cale au ale_s M_gy~i vodă pre Ceban vornicul ş1 pre R~şca
visternicul şi pre Banul, să vie înainte, să prindze pre Lupul vo~nicul.
Ce, precum era paza cestora ce mergea să-Iii prindze, cu mul_tii mai mare s
pază avea Lupul şi mai meşter şi mai cu pază. Avîndii ştire ~e to~te,
cite i să gătisă, au fugitu den Iaşi şi în cîteva dzile au fostu tu~1lat aicea
in ţară pen păduri. Apoi pen Ţara Muntenească au trecut în chipul negu-
1itorescu la Ţarigrad. lară casei lui şi îmmei sale şi li surori ce au avut,
dacă au venitu Moyseiii vodă în scaun, nice o asupreală n-au făcut, ce to
încă socotinţă avea giupîneasa lui şi cuconii de Moysăi vodă, pre care
lucru să J!Oate cun~~şte hirea creştină a lui Moysei vodă, măcar că ş~iia că
îndată~ mărsfţ Lupul vornicul în Ţarigrad, îmbia după domniie.
Zac. 3·. În (ai"e fiindu Moysei vodă, iară lui Abăza paşea amu venisă
porunca de Ia împ~iie să să gătead,ză·asupra leşilor, carii aşea s'!pu- ts
sesă pre ma§cali, cit _craiul !eşăscu Vla<lislav nu mai ieşiia den ţărîle
Moscului c·u oşti. Şi amu pierduse toată puterea a stare împrotiva leşilor
moscalii şi pănă în stoliţa Moscului ţinea cetăţile leşii şi mulţi din ca-
petele Moscului priimie să fie craiul leşăscu şi la dînşii împăratu.
Zac. 4. Deci trimisesă moscalii sol la turci giuruindu-le Cazanul şi 20
Azderhan11l, doă 1 ţări tătărăşti care ţinu şi acum supt mina sa moscalii,
numai să le dea agiutoriu împrotiva leşilor. Şi le-au dat agiutoriii atun-
ceşi, orînduindii pre Abăza paşea cu toate oştile turceşti, cite sintii de
la Buda pănă la Nistru şi ţările amîndoaă, Ţara Muntenească şi ţara
noastră şi pre tătari. Şi au lovit întîiii ordele lui Cantemir cu trecătoarea 2S
Nistrului la Hrinciuc, mai li gios de Hotin, Ţara Leşască şi robise Podo- 220
liia şi cu cîtva plean întorcîndu-să, i-au gonitu Coneţpolschii hatmanul,
carele era lăsat aicea la margine de crai, pentru paza despre aceste părţi.
Şi i-au agiunsu pre tătari aicea în ţară, pe Prutii, în preajma Cornul lui Sasu
şi i-au lovit, de au scos toţi robii, cîţi luasă şi au perit cîţva den tătari. 30
Zac. 5. În luna lui avgust, v leato 7141, au sositu Moysei vodă.,
în scaun şi bine încă neaşedzatii, au întrat şi Abăza paşea cu oşti în
ţară, la octovrie 72 , v leato 7142 (şi dentr-acesta anu sintu. începute
t şi dzilele vieţii mele), cu care depreună şi Moysăi vodă cu oştile ţării
au _purces spr~Ţara Leşască şi au pus tabăra Abăza paşeâ.-pre Nistru, 33
unde cade ~pa Smotriciului, care apă vine pre la Cameniţă 3 , în Nistru.
1doă (codd.}; 2 (A).
27 (Ax); A omite.
s apa Smotriciului, care apă Pine pre la Cameniţă (M:} ; apa Cameniţăi (A).

105
 Zac. 6. Puterea toată a leşi l or era cu craiul asu.pra Moscului, ce,
cît a u putu tu a strî n ge Coneţpolschii hatmanul ·oa~te şi leşască ş i căză·
cească, ca pre 12.000 de oameni, au pus tabăra sa ş i el supt Cameniţă,
.. despre capiştea armenească. Iară Abăza paşea , lăsindu. tabăra pe Nistru
dincoace, precum s-au pomenitu., singur cu toate oşti le gata de războiu,
5
au trecut ~istrul ş i au mărs u. direptu. asupra taberii leşeş ti, avîndu
cu sine de toate oşti, cu tătari, cu îmb e ţă- ll rîle, Ţara i\l u ntenească, cu
I 220 v.
.. 10
domnul lor, i\fatei vodă şi ţara noastră, ca 30.000 de. oameni de războiu .
Zac. 7. Leşii grijise şa nţuril e bine cu p uşci ş i cu pedestrime şi
au ieş i t şi ei cu că lărimea d enafară de şanţuri . Au dat nă va lă turcii
cu mijlocul oştii foarte tare ş i aripa d en-a-direapta a tătarilor, pănă
s-au amestecat cu că lărimea lesilor.,
Iară aripa den-a-stînrra
C J
ori nedeprinse hirea ţărilor acestora la foc, ori nu-i trăgea inima pre
a domnilor J
munteni şi pre ai noştri să margă creştin asupra creştinului, au stătut
15 mai slabu . Iară şi turcii cu tătarii n-au zăbăvitu. m~ltu., apropiaţi de
şanţurile leşilor, pentru focul care da foarte desu, cu moarte în turci
ş i în tătari, ce s-au datu şi ei înapoi. Şi s-au mutatu Abaza paşea cu
toată oastea despre o vale, care este aproape de Cameniţă, anume
J\foc~a şi iară au t ocmitu oastea. Şi amu cu sabi ile zmulte asupra
m oldovenilor şi a muntenilor turcii, să margă de frica lor la năvală.
0
Şi au dat Abaza paşea al doilea rîndu cu toate oştile năvală as upra
l eş il or ş i înfrînsesă o roată de leşi, ce l e-au ieşitu alte roate în sprejă­
n eală ş i n-au făcutu nemică, nice cu a doa nă vaiă, să poată răzbi tabăra
l eş ască. li
22 1 25 Zac. 8. Stătut-au războiul peste vreme de chindie si să mira domnii
cu ce mijloc ari spăriia pre Abaza paşea de la Ca,meniţă, că să i~
tabăra leşască, pusă la un locu ca acela şi supt o cetate ca aceia,
nu era putinţă. Ce, au făcut veste pen nişte călăra~ i cum au datu
călăraşii de nişte oşti căzăceşti cu tabăra l egată d~sl~re i\ădăboru ,
vrn1toare într-agiutoriii leş i l or. Şi den cuvîntu în cuvîntu. a u sositu
w '
pănă la Abăza paşea vest ea aceia, care vrîndu. să ştie Abăza paşea de
ad evăratu. ş i întrebîndii pe Moysăi vodă, a u adus călărasii înaintea lu i,
învăţaţi să adeverească lucrul , cum aşea este ş i cum ~u vădzutu. cu
ochii lor peste pădurea Nădăborului oastea. Au stătu t în gînduri îndată
A.baza paşa, de purces spre tabăra sa, spre Nistru , vădzîndu că n-are
-
ce face şi oştii l eşeşti şi socotindu şi răceala acestor doăl lări la bătaie
35
şi au purces într-aceiaşi dzi cu noaptea îndărăptu. ' lui Abăza paşca. Ce au domnitu Moysei v odă, după Abaza paşea, nurna1
-
(B, C, M); 2 (A).
-
Zac. 9. Leşii încă bucuroşi că s-a u mîntuitu de ncpri ietini n-au
gonitu ce au stătut pre loc, păzindu-şi tabăra lor. fară Abaza ~aşea ,
să nu să întoarcă de tot fără veste, înţel egîndu de unu oraşu leşescu
pe Nistru, în gios de Cameniţă, anume Studeniţa, au purces asupra
celui tîrgşoru la care puţinei haiduci era de paza cetăţi i. Ceielaltă
gloată, tot ţărănime , strînşi de pen pregiuru., au fostu li bejenari. S-au 22 I V.
apărat doă 1 dz ile tirgul , i ară ~pre a tri i a dzi haiduci i au fugit u cu
noaptea spre Camcniţă. l ară ţărănimea toată, cită er a st rînsă acolea ,
au cădzut în robiie la turc i şi la tătari. Aco lea, la năvală, au că utatu
ş i alor noştri a merge, iară totuş s-au datu ştire haiduciloru să fugă, 1o
să nu pia 1e.
Zac. 10. !\fare veste siliia A.baza pa~ea s ă scoaţă Studeniţii ş1
ce-au fostu fruntea d e oa meni au ales şi i-au trimis la împărăţiie,
scornindu-le nume de oameni mari în Ţara L eşască . Şi o fată ce să pri- \
lejise între roabe, foarte iscusită de trup , au trimisu-oă la împărăţiie, J
puindu-i nume că este fata hatmanului leşăscu. .
Zac. 11. S-au întorsu după aceia izbîndă A.baza paşca spre Dunăre,
cu gîpdu foarte rău şi pre domni şi pre boieri, pentru înşălătura care
s-a u aflatu apoi, c-aceia cu căzaci i ia l'\ădăbor, ce s-au fostu scornitu.,
n-au fostu nemică. Şi dacă au sos itu aicea la l aşi, au stăt ut cu corturi 20
în şes despre mănăstirea Ba l i că i şi a doa dzi era aşedzat t1 gîndul lui
să prindze pre toţi boieri.i, să- i p u ie în ob edzi , să - i ia cu sine, să să plă­
tească la împărăţie de ponoslu, că i-au fos tu ţărî le acestea de smin-
teală. Ce, un turcu orbu de un ochi u , priietin li lui Costin hatmanul , a u '.!22
descoperitu. gîndul •·lui Abăza paşea şi au fugi tu boierii , în ce i aşi 25
noapte den laşi , de-au ag iu nsu pănă în dzuoă l a P obrata mănăstirea .
Zac. 12. A dooa dzi, strîn gîndii pre Moyse1 vodă pentru boieri ,
A.baza paş ca, au datu seamă că s-au dus pen tru graba biru lui întîr-
dzi iat fiindu birul. l ară alţii şoptiia lui -Abăza paşea că s-a u dus b oierii
la l eşi, să-i pornească pe leşi în urm a lui. Şi aşea s-.au fîrş itu nnirea 30
r
lui Abăza paşea asupra leşilor. În anul 7142 toamna la noenie, au
1633
trecutu Dunărea înapoi, spre scaunul său .
Zac . 13. Ş i cît s-au aşedzatu, n epărăsit pîrîia pre domni, ales pre·
Moysei vodă. I ară !\latei vodă fiindu-i cirac, ş-au tocmitu prea l esne
lucruril e la <linsul. Iară Moysei vodă n -au pututu trăi mult u în domniie 35
de pîrîle lu i, ales fiindu acolea şi Lupul vornicul, cunoscutu mai deinte
1 doă (codd .); 2 (A ).
lOî
\I
'.1,
 p·e ste iarnă. Deci, la primăvară i-au venitu maziliia şi s-a u dat domniia Zac. 5. A.baza paşca i ară să gătiia cu mare putere asupra leşilor,
lui Lupu Vas ilie vornicul1 de sultan Murat. să-şi mai tocmască lucruril e a războiului celui d entîi care făc u să asupra
Zac. 14. Iară Moysăi vodă, după maziliia sa d en domniie, sătul lui Coneţpolschii la C ameniţă, păn ă n -ari oblici împărăţiia că cu
de binele turcilor, au mărsu în Ţara Leşască, petrecut de boieri cîţva rîndu l dentîi n-au lucratu atît a, li cît da samă î naintea împărăţiei.
5 pănă la margine, unde-ş i apoi, după cîţva ani petrecuţi î n odihnă, Deci îndemna pre împărăţ iia iar! asupra leşi lor şi sta de faţă ş i solii
222 v. cu ocine în Ţara Leşască şi cinste de l a leş i, ş-au fîrşit li şi viaţa pre moschiceşti la Ţarigrad, nevoitori, cu mare făgăduinţă î'mpărăţiei de
vremea domniei lui pabije vodă. Cazanul şi de Azderhan ul, să fie a t u rcilor. Şi numai ce aş t epta ş i
/' ---·- . Vasilie vodă, ncaşedzat b ine la domnie, să-i vie porunca de gătire de
.\
,
'
Capulu alu
--.:
şesesprăduce
___ --------- oaste, iară ca şi lui l\loysei vodă.
Jncep. 1. F ericită domniia lui V...ws i) ic va d'>, în care, de au fostu Zac. 6. Era şi -;;lulleşăscu, den Ţara Moschicească pornit de 10
1o cîndva această ţară în tot b inele şi bivşug şi plină de av u ţiie, cu ~rai~! la împărăţ'.'.e, anume Tră'binsc hii, pre carele· ( dindu ştir e cr a-
mare fericiie ş i trăgănată pănă l a 19 a ni, în dzilele aceşt ii d omnii _wlu1 ~oneţpol~chu ~at~anul, cîndu veniia asupra lui A.baza paşea
a u fostu. În anii dentîiu cu prepusuri de nepace i ară între leşi şi cu oşti turceşti) î_i tr1m1sesă l a împărăţiie craiul, într ebîndu de turci,
între turci, iară apoi, după t rei-patru2 Q
deşchidzîndu-şi ca lea Î mpă­ ce pricma ar lu str1cacm nei de pace cei legate la Hotin cu sultan
răţiia Turcului asupra persu lui cu soltan .Murat p~tru Vavilonul, Osmanu. Şi au trecut solul acela pen ţară, curu ndu î n urma lui Abaza 1s
1s a icea aceste părţi la mare păci şi linişti şi mare ferici i era. paşca,
. în dzilcle . lui Moysei vodă · Ce , oblicindu-1 .A.ba· z a paşa, au t r1- ·
Zac. 2. Domniia cum s-au prilejit, d e-au luat Vasilie vodă, s-au m1s de l-au opritu la Pravadiia, silindu-l să-ş dea soliia la dînsul
pomenit la d omniia lui Moysei vodă, în capul al cincisprădzeei l e , temindu-să să nu se oblicească prin soli ia lui , ace· 1· a ca 1e a 1u1,· cum'
c um fugise Vasilie vodă de frica lui Moyseiu vodă, de aicea den ţară au. fostu.. . ncvrîndu solul să-i dea soliia ,si· ra:sp un d zm
Cc, · d"u ca- este
în Ţarigrad. Şi acolea, cunoscut la cîţva den capete . şi mai rYîrtos tnmis la smgură împărăţiia . . ' nu la unul den pa ·
şi ,
J-au oprit · citava
• - 20
223 2o lui A.baza paşea, care era pîrîş lui Moysei vodă li şi ma i multu cu
vreme._ Cc _ leahul au. _ .sd1tu cu mijloace de au dat· u ş 1re e srne 1a
t. d ·
nevoinţa lui, i-au dat soltan Muratu d omniia, vădzîndu-1 omu h arnic11 P oarta ca _ este . opritu . s1 , . au venit u poruncă l a Ah aza paşea sa- - 1 s1o-
de aceia treabă. boa·lldza. Ş 1 numai ce i-au că utatu a-l s lobod · I - · · -
. . z 1. ara ase-1 stricasa
Zac. 3. Dacă au luat domniia, nevrîndu să hie nemulţ em itoriu lui solu lui lucrurdP. la împărăţii c cit nici O cinst ' -
. . . , c n-au aYut, care sa
Moysei vodă, pentru binele lui, ce făcus e casei lui, neamestecîndu-se cade solilor s1 l-au pornitu cu răspuns u de se· b· • ·
. _• . _.. ir a mapo1, fără z ăbavă 25
nice cu un rău asupra casăi lui , au scris carte la Moyseiu yodă , cu mare ş i anume sa hie gata crau a leşască i ară de sfadă.
25
mulţcmită pentru oamenii să i , căci n-au avut nice o nevoie şi lăsin­ Zac. 7. Acela răspunsu a turcilor claca· · -
. au a<>iunsu la craiul în
Ţara l\Josch1cească, că era tot jn tara Moscul ·
0

du-1 în voie, unde ari vrea să rn argă, ori spre ce parte• volnic, fără . . . _ _ . .
• •
u1 cu oşt i ş1 dindu-i şt ir e
nici o grij e să fie, ş i sfătuindu-l să nu v ie la Ţarigrad, pentru multe ş 1 de la margmc iara de gatn·ea turci.l or de · · • - _
_ . • ci numa i ce i-au cautatu
dătorii ce avea Moysei vodă în Ţ arigrad. Şi să nu bănuiască că ce a sta l a t ocmala cu Moscul. Ş i înda tă lăsind - t î
_ .. . , u oate ntr-o parte au 30
s-au prilejit aşea, fiindu acest e lucruri, ales a domnielor, supt orîn- l egatu cu moscal u pace, cu citeva orase luate d I , 1 • • '
30 · S - . ' e a h oscu rn partea
l eşilo r. -au întorsu la Varsav craiul ş i îndat a" " - -•
dui~Tu i Dumnedzău , fără care nu iesu domnii. _ . • . . • au statutu 1a sa imu de
gat1rc 1mprot1va turcilor.
Z ac. 4 . După aceasta ţărămonie, au purces Vasilie vodă de la
~da, Ţarigrad cu domniia în ţară, în anu l 7142. I ară Moysei vodă, strînsu
Zac. 8. Înţelegîndu turci i că leşii au făcut '1 •
_ .. . . . pace cu 11 oscul şi ma 1
cu casa lui ş i cu Costin hatmanul u den boieri, a u trecut în Ţara Le- adeva rat den solu moschiceşti , ş1 era ş i solul turc ii I '1 • • -
· d · • · 1 -1 • or a 11 oscu, rnta-
rrn. u-1_ improtiva eş1 or, ş1 de aicea elen tară d I \ ' ·i ·
35 şască. . . _ .. , , e a as1 ie vodă,
avrndu ştire, au pornitu pre solu mosc hiceşt i cu • b·
.. • _ . . . . scir a pentru n estă -
1 Lupul Vasilie <'ornicul (B, M); Vasilie 11od1i (A) . t or_ ua. . lor la cuvmtu .ş1 au tnm1s ş1 la craiul l eş"ascu- so 1u• d e 1no1tura • .
2 trei- patru (C) ; 3- 4 (A). pacu , a.n ume pre Şahm aga, unu l den agii divanu lui , a,,·indu·
amu ş i cu
108
109

l
224 "· ~~zilbaşii amestecătură începute pentru Bag-Udatul; adecă ~L Vavi-
lonuf, rmpărăţiia Turcului.
2ac. 9. Pornite oşti lcşăşti a mu au aflatu Şahin aga spre Carne-
oiţă şi pre singur craiul aproape de Varşeav în tabără , răspundzindu
s lui Şa hin aga, solului turcescu , craiul cu scîrbă, pentru stricarea şi
călca'tura păcii, care cu atîtea giurărnînturi s-au făcut la Hotin cu sol-
tanu Osmanii ş i între dînsul. Cîteva conace au mărs u cu oşti spre Came-
niţă ş i cu acesta răspunsu au pornitu pre turcul , carile da toată vina
pre Abaza paşea şi cum este gata de petire pentru aceia faptă .
16?& 10 Zac . 10. Fost-au aceasta clătire a leşilor în anul 7143, care oşti
mai m ar e ş i mai bine grijite nu să pomenescu în toată Hronica Je-
şască. Ţin mi'.1:~ oamenii bătrîni, carii spun că agiungea tabăra de supt
tîrgul Camemţ11 pănă la un copaci la cimpu mai multu de o milă de
loc , că ~şti avea gata :ele ce era asupra Moscului ş i plină Ţara Leşască
15 de mulţime de oamem pre acele vremi. .
Zac. 11. Iară pănă a sosi craiul leşăscu la Cameniţă, Coneţpolschii
hatmanul_ amu era cu o samă de oşti sup /I Cameniţă şi viniia şi cărţi
225
pren Vasilie vodă de la veziriul Murtaza paşea pentru pace adeverindu
l~i _Con_eţpo!sch~i :ă. ~ceia căl:ă:ură a păcii, carea au făcut ~t\.baza paşea
20 fara şt ir ea 1mparaţ1e1 , Ya plat1 cu capul, ca un călcătoriu de pace.
Z~c. 1_2. Şi _aş~a _omorîn?u împărăţiia pre Abaza paşea sugrumat u,
,c.
I
s-au raşc_h1rat ş 1 gat1rea leş!_lor în vîntu, fiindu supăraţ i şi s lujitorii
l~r- de at1ta _vrem: rn oşten11a la Moscu. Au stătut pace iară între Ieşi
ş '. intre turc i_ cu _1~01tura_ legăturilor d e la soltan Osmanu, adăogîndu
25 ş1 a~easta legatura rntre_srne ~entr~ tătari, să nu lăcuiască în Bugeagu.
Omu ..\.baza paşea vest itu cu_ razboa1ele asupra persulu i s, i ost
, ean
d.1reptu.
- i mbla pe la tirguri, pen sate, tot cite cu o cruce de lemnu făcută I_a
7
Zac. lu. L a anul clupa aceasta au purces soltanu. :\[urat c u mare
găt ire asupra persu!ui ş i într-ace l aş an au luat de la perşi cetatea anume
J{ă~anul, car~ ap~1, cî_t_ s-au întorsu soltan 111urat înapoi la Ţarigrad,
30 iara au luat-oa cazilbas• 11 pre sama sa • lară \'asili'e ,·od·
a d omn11a
·· cu mare
!(ni şte şi pa?e_' f?ră_grlj e ţ~~a, ~in toate părţile sta toţi de neguţitorii
s1
, de •agones1ta.
_ _ .lnsa. . lacom11a
_ •. . nice
. pre atunce nu Jipsiia , c u d"ari· gre 1e,
ce ~\·indu li l_a~uitoru ţaru vremi de agonesită, biruia toate acele greu- \
t ăţ1 a domme1.
. • Zac. 14. În Ţara Ungur:as61 er_a mari amestecături între Racoţi •
35
~ 1 intre Betlean l ş teoa n , fec10rul lui Betlcan Gabor, pentru domniia.
Ardealului. Ce, au căutatu. a da locul domniei acei ~a Betlean I şteoan
lui Racoţi, neputîndii. avea agiutoriii. de Ia Împărăţiia Turcului, pentru
gătirea lui soltan Murat iară asupra persului.
11 O
Zac. 15. În anul 7145, să rădicasă căzacii cu PaY]iuc hatmanul 1031
asupra leşi lor, pentru opreala sa pre Marea Neagră, pre carii Potoţchii '
hatmanul leşăscii. polnii1 l-au loYitii. şi, închidzîndu-le tabăra, au datu
căzacii viu pre hatmanul său , pre Pnliuc. Şi în cesta anu au făcut leşii
ş i o cetate anume Codacul pre 1\"ipru , la pragul cel dentîiii a N iprului, 6
oprindu. pre căzaci să nu îmbie pre Marea 1\" eagră, stricîndii. pacea cu
turcii, care opreala lor apoi au răsuflatu. spre mare pustiitate crăiei
• l eşeş ti , cu Hmil hatmanul căzăcescii..
Zac. 16. Tot într-acelaşi anu, Cantemir paşea cu ordele sale, peste
\·oia hanului, au ieşitu den Crîm şi s-au aşedzat iară în Bugeag, care 10
lucru nesuferindu hanul şi mărgîndu dodeiala ş i de Ia leş i, carii legasă
cu a doa legătură pren Coneţ.polschii cu Murtaza paşea veziriul, să nu li hie 226
slobodzi tătarii a lăcui în Bugeagu făcîndu dodeială crăiei lor, au ieşit
porunca la hanul şi lui Vasilie vodă, domnului ţ.ărîi noastre ş i lui Matei
vodă, domnului muntenescu, să margă cu hanul asupra lui Canternirii. 15
Deci au nnitu hanul cu oşti •şi au purces şi domnii cu îmbe ţărîle asupra'\
lui Cantemir, care temîndu-să de hanul, au fugit în Ţarigrad , iară ordele
lui le-au luatu hanul cu sine la Crîm. Şi de pîra hanului Ia împărăţiie,
au perit ş i Cantemir zugrumat în Ţarigrad.
Zac. 17. După cc au pornitu pre tătari, hanul , den Bugeag, au 20
lă ,a tii. pre doi2 soltani, fraţii să i , să vie cu <linşii, iară ci singurii au
purcesu spre Crîm înainte. Deci cîndu au fostu la trecătoarea Niprului,
s-au burzuluitu nohaii ş i au lovitu fără nedejde pre soltani şi i-au omo-
rîtu pre amîndoi. Şi clupă această faptă, au purces cu coşurile sale spre
I '
Tara Leşască, poftindu de la lefi Joc, să să aşedze supt ascultarea lor. ► 25
pieptu, semnu de înch inăciune . Ce, leşi i loc aşea de~ertu, fără oameni,
mai înluntru tării sale n cavindii., le-au datu cîmpii pe Nipru,
între Crilov şi Îl între Codac ş i era aproape ele 20.000 de nohai orda 226 v. J
ac6ia. 30
Zac. 18. Care lucru vădzindu Împărăţiia Turcului , iară, cu a doa
orînduială au pornitu cîţva paşi in prejma lor, la anul după scos ul
lui Cantemir din Bugeag. Şi i ară a u venit porunca şi la Vasilie vodă
şi la !I-latei vodă, să m argă să să împreune cu paşii asupra tătarîlor.
Deci de iznoaYă au purces Vasilie vodă cu oşti, al doilea rîndii, la 35
Ceta~ea Albă, la adunarea paşilor. lară Matei vodă au venit pănă la
I ,
!
marcrinea tării sale si de acolea au pornitu un serdar cu oşti de la sine, f,
,, I
I
t:, • j
1
po I1u1· · ( ~ I J ; ce I de cim
· p "• (.•\.) - este traducerea polonului ,;polnii".
2 doi (B , C, M); 2 (A).
111

iară el singur s-au făcut bolnav şi s-au întorsu înapoi. Iară şi Vasilic
vodă şi paşii fără zăbavă s-au întorsu de la Cetatea A_lbă îna~oi, că
pre tătari îi trăsesă amu hanul cu blîndeţă şi cu făgăduinţă de iertare
pentru moartea soltanilor, şi-i trecusă Niprul, pre unii în Crîn:iu, iar~
5
pre alţii i-au aşedzatii pre cîmpii Donului. Iară moartea soltamlor mai
pre urmă tot n-au lăsatu hanul nerăscumpărată.
Zac . 19. Ce, cîţi era din singele lui Cantemiru mai capete, într-una
Zac. 23 . Deci, pre unul de acele capete la împărăţi ie, pe silihtar
paşea, ii cuprinsesă Matei vodă cu dările, iară pre cî_~lar. ag~ Vasi~ie
vodă şi ieşiia isprăvi şi lui Vasilie vodă de la împărăţue şi lui Matei li
228.
vodă, pren chipuri mai sus pomenite. Covîrşiia cu atîta Matei vodă
pre Vas ilie vodă, că avea Matei vodă ş i cu megieşii mare priietinşug, 5
ales c~ un~urii,-_ Iar Vas_ilic :o~ă nic~ cu un megiieş, precu~ am apu~ v
catu ş1 noi aceia domn1e, viaţa buna n- au avut, den nebagare sama0
. pre ni1r"lţ den megiieş~. . . . . . _

1
227 de dzile, cu mestersug i-au împărţ itu, pre unii li la o samă de,agii curţ i i ,X 'f., Zac. 24. _O! !1~săţ10!!Să ~ma. do~n1 lor spr_e lăţire ş1. ay.uţ~ ~~.:..b~
sale, l a ospăţu,' vă~ Doamne, pe alţii la alţi agi şi la masa sa op~ind~ · ~ Pre·cit să mai adaoge, pre atîta rihneşte. Poftile a dommlor şi a 1mpa 10
10 pre unii. Şi la acela ospăţu i-au omorîtu pre toţi, cîţi era Cantem1reşti raţilor n-au hotar. Avîndu mulţ_u, cum n-ari avea nemică le pare. Pre cit
mai aproape. Şi de atunce s-au stînsii aceia răgulă la <linşii, care e~_a îi dă Dumnrdzău , nu să ;atură. ·Avîndii domnie, cin~te-ş i mai -~
ma~ frunte decît toate ordele, precum pre aceste vremi sintu Şirăneştn. mai late ţări poftescu. Avîndu ţară şi ţara a ltuia a cuprinde cască şi 1
Unul den Cantemireşti atuncea, anume Azametu mîrza, pre carile l-am aşea lăcomindu la altuia, sosescu de pierdu şi al său •._i\._! ult~ împărăţii !
apucat .ş i i eu, dvorean la craiul l eşăscµ Vladislav, neprilej indu-se 1~ în lume, v rîndu să ia alte ţări, . s-,rn sţ_(f!su pre_ s ine. Aşea s-au (st insu ţ.t
15 acela ospăţu ce le făcusă hanul, au scăpat den Crîm în Ţara Leşasca împărăţi ia lui...Umi_~,_împăratu de ,llixandru Machidon, Yrîndu să :;upuie
şi slujiia la craiul leşescu între dvoreani şi avea de la c_raiul leafă. \ ţările greceşti ş i toată Ma_chidoniia Darie, au stins u împărăţiia sa, de '
Zac. 20. Într-acesta anii, au luatu căzaci i Donului Azacul, cetate ' au cădzutu pre mînule lui Alexandru i\l achidon. Aşea împărăţiia Car·
· · • · d
turcească pre apa Donului, care apo i au at-o e una,
d b • ,oie ..Moscul t ur- inii vrîndii să su puie Rîmul, au cădzutu la robiia rîmlenilor. Aşea
cilor înapoi. Isaru a u îmblatu la acesta mijlocu pentru ~cei~- ce_tatc la u împăratu vrîndu să ·ia' "Italiia , au pierdut li ţările sale. Aşea şi 1
20 Moscu, omu .aicea în ţară pe acele vremi · • cu negu,t1tor11a 111 Ţara
• · vestitu i\lihai vodă , "3.;:'ndii
să hi e crai la unguri , a u pierdutu şi domniia Ţării I
Moschicească . . • d" l Munteneşti.
- Zac. 21. I ară întorsul lui Matei vodă de la margrne, mergi_n u a , Za~. 25. A.şea Vasilie vo dă, avîndu fericite vremi de domniie
' · · • ce avrn
rindii la Cetatea Albă, n-au fostu fără pricrna, • du . mare
doilea . . în pace den toate părţile , că ş i ţara nu era nici cu o datorie îngreuiată,
n eprietenşug Matei vodă cu Vasi-lllie vodă, d_endată ce au stăt_~t V:s.die fără nice o dodcială despre turci, carii avea începută sfadă cu perşii
227 V.
vodă )a domni ie, făcuse multe amestecături la paşca pe a~eia 'reme )(. ş i într-acele p~rţi sta cu valuri, au în ceputu svadă cu Matei vodă domnul
25 de Silistria. Deci, s-au temutu a merge i\·latci_ vodă, de _ace le ameste- muntenescu pentru domniia acei ţări , ori că nu-l încăpea Muldova,
cături , ce-l amestecasă Vasilie vodă la paşa _ş 1 1 la Poa~ta , ce_, precum ca pre un omu .cu hire..îna !tă şi împă.răte.ască , mai multu d ecît domnească ,
s-au pomen it mai sus, au trimis oaste, iar el srngur s-au rntorsu la sca u- ori că siliia să vadză pre fecioru-său , Ionu vodă , i,; d~mnie, ca~; hire
nul său. au păr111ţ ii spre feciorii săi, să - i vadză în viaţa lor ieşiţi la cinste. Domnii
Zac. 22. Era ]a im părăţ iia lui so ltan i\lurat pre acele v1:e1~i toate la domnii pre feciorii să i poftescii. să-i vadză ie~iţ i , boierii la boierii,
30 • • d · · ii era musa1p1 la s ul-
trebile ş i lucrurile împărăţiei pre 01 oamen1, car_ _ • __ .. slujit.oriul să bucură să-şi vadză de sluj it orie pre feciorul său harni c,
tan l\l urat, unul silihtar, ce era înluntru, care _sluJba este de 1 m~a~aţ :~
1
pementeanul de hrana pămîntului pre feciorul s ău destoinicu pofteşte ,.
foa rte aproape ' adecă spătar, ce poartă spata ori buzduganul dup: ii:npa
" • t_eas~a s·, I pre
să- l vadz~ Ori că l-au în dernnatu pre Yas ilie vodă mare netocma lă şi ,
I al doilea cîzlaru acra care este pre toata casa •impara
-
ncpriietenşug ce avea mai de demultu , încă den bo ieriia sa scoasesă : 35
ra t u , ' 0
ntca lor
dornniia Ţării Munteneşti de la îrnpărăţ iie, pre mijlocul lui :îzlar llaga
' · • • • • •

Ie. te mai marc. Acesti doi purta toată împărăţ11a, vezmi~ mai _ 229
35 ' 1d · un ca 1e şi paşii de Silistria, feciorul ui său, lui Ion vodă.
era foarte s labă. Cîndu să aduna veziriul cu unu e aceia, sp
săruta poala h ai n elor. Zac. 26. Prostatec îl ţinea \'asilie vodă pre Matei vodă. Deci,
a·vîndu şi pre vezir iul în partea sa, a u fă cut oşti de ţară şi au purces
1 la paşa şi (C); A omite.
B- Miron Cos tin - Opere 11 3
I I2
 său, pre lon vodii. lara singur au ini.raL cu u~L1 1~ ¼_"-«1 • : • ~ ~ · - · · - - - - - ,
cu ştirea veziriului şi a paşii de Sili~tria. Oşti avea citeva, iară tot d_e
ţară şi lefecii şi" ceialaltă oaste, fără puţinei sîrbi, ce avea în leafă , căl~Ţ'·
5
Zac. 27. lară şi Matei vodă, domnul Ţării Munteneşti, nu dorm11a,
ce apărîndu al său, avea _oşti şi streine şi de ţara sa, ales pedestrime,
hie cîndu avea pănă la o mie în leafă, fără dărăbanţii de ţară şi călări
de ai noştri moldoveni, acolo merşi în leafă , cărora numele e r < ! ~
ş i leşi călări ţinea pururea cîte 200 şi deosebi unguri călări. Şi dideasă
ştire şi la arealele sa le, ce avea la împărăţiie, de si lă ce-i făcea Vasilie
10
vodă. Deci, cu mijlocele lui silihtar paşea , bine n-au întrat Vasilie
vodă în Ţara Muntenească, la o vale care să chiamă Rîbna, l-au timpi-
natu un ceauJu_~e !a. împ~!'~ţie cu poruncă, numai să să întoarcă Vas ii ie
vodă indărăptu. Şi în urma li ceauşului au sositu şi o samă de oşti a
229 v.
16 lui Matei vodă.
Zac:··28. Numai ce au căutat lui Vasilie vodă a să întoarce înapoi,
vădzîndu cartea împărătească şi cine era soltanu !\forat împăratul, nu
era de-a şuguire cu <linsul. Deci purcegîndu îndărăptu Vasilie vodă,
să s imeţisă muntenii şi în chipul goan-ei , să gonească pre oştile lui Vasilie
20 vodă, lov isă la coada oştii. Ce, s-au întorsu apoi oştile de ţară şi s ingur
Vasilie vodă şi au înfrîntu pe munteni ş i au prinsu cîţva vii şi au şi
peritu den munteni cîţva. Vasilie vodă apoi, după aceia au ieşitu îndată
den Ţara Muntenească, plinindu porunca împărăţiei şi şedzindu cîteva
dzile la Ploscuţeni, la Putna1, de acolo au pornitu pre ceauşul cel împă·
25 rătescu, iară singur s-au întorsu şi au venit în scaunu.
Zac. 29. Era pre acele vremi veziriul Tabani Buiuc, carile ţinea
cu Vasilie vodă şi paşea de Silistria, iară aşea şi numai să scoaţă pre
:.\'latei vodă să pusesă cu toată voia. Şi fără şt irea împărătească ieşi ia
de la veziriu l isprăvi de domnia Ţării Munteneşti lui Ionu vodă, fecîo-
30 rului lui Vasilie vodă. Cum şi atuncea, dacă au vădzut vez iriul împie-
230
decate isprăvile dentîi de silihtariul, au făcut altele, la singur li paşea
de Silistria, să ducă el singur pre feciorul lui Vasilie vodă în scaunul
Ţării Munteneşti, care lucruri apoi au mîncatu capul veziriului, obli-
cindu îm părăţiia pen silihtariul războaiele şi vărsările de singe între
domni , de unde să pogoară. Nice te mira, cum de a u pututu domni i a
35
îmbia în zarve, fără şt irea împărăţiei ş i ales la un împărat leu ca acela.
Deci, să ştii că ţările pre atunce acestea nu era aşea supuse, ce într-altă
voie veghiată ş i să temea turcii să nu se dea ţara Moldovei în partea
1 la_Putna (M) ; A om it e.
1I 4
.ti
~.1.QUU. ,,...,,'(&&V„ y • .... . ......................... U.&,4...t,U. ... ~""t-'1,..1."'\., .1.0.L..IJVQ.lC. \.,U pc;J.j>!J.' pre..,;uili
ţi s-au pomenit. Ce era bucuroşi că să sfădescu aceste ţări între sine
:şi poţi pricepe şi pre domniile acestea aşea de îndelungate, 19 ani Vasilie
vodă domnu, iară Matei vodă pănă la moarte, aproape de 30 de ai la 5
-domniie. Alte vacuri să socoteşti ţărîloru acestora pre atunci.
Zac. 30. Cu al doilea isprăvi de domni ia Ţării Munteneşti au soco-
titu Vasilie vodă cu altă cale. A vinclu aceia ş i de la veziriul ştire, au
.pornit pre Ion vodă la paşea de Silistria cu cîţva boieri, să-l ducă paşea
în sc3:1:n. Şi trimisesă înainte la paşea pre Enachie Catar-llgiul vel 10 230 v.
ipost'elnic, să mai întărească lucrurile, păn a veni Ion vodă. Ce, şe-
dzindu acolea la·paşea Catargiu), aşteptîndu sosirea lui Ion vodă, au
:S imţit lucrurile într- a ltu chip, că-l agiunsesă pre paşea iară alte porunci
împărăteşti pren silihtariul şi-i unsesă osiia şi paşii Matei vodă. Deci,
vădzindu Catargiu) lucrurile într-altu chip şi amirosindu că, cît ari 15
50si Ionu vodă la paşea, va să-l oprească şi să-l trimiţă la împărăţiie,
au dat Catargiu! ştire la boieri, ce era pe lîngă Ion vodă, amu aproape
-de Dristor, la un satu şi îndată s-au întorsu Ion vodă can cu fuga de
,grij ea paşii şi au ieşit şi a doa ispită pentru domniia Ţării Munteneşti.
Zac. 31. Iară nici cu atîta nu s-au lăsat Vasilie vodă, ce îndemnatu 20 c ..._
~i de veziriul ş i ca o nemică socotindu a călca pre Matei vodă, iară ttt1
-strînsu o~ti şi comai bună găt ire, cu pedestrime, cu puşci şi iară au
purces în Ţara Muntenească asupra lui Matei vodă şi cu aceia nebăgare
în samă de Matei vodă, cît aicea în locul său pusesă domnu pre fecioru•
său, Ion vodă, în scaunul ţării, cu boieri, cu ispravnici, cu dommmr·ie 25
-deplină, ţiin_du ca-n p_a lmă ~o~niia Ţării M_unteneşti. ~ară lu_necoas~
sintu lucrurile războaielor ş1 in puterea lui Dumnedzau mai multu
-stau. Nice unu nepriietin, cit de slabu hie, cu~ să nu-l ţiie nimea, nece-1
ţinu li oştenii c~i direpţi._Şi bine a~ dz~s unu,~: j1~ella1 momentis co~ta~f_u, 231
adecă „Războaiele în chpala ochiului _silllJ. Ca at1ta era numai sa ie so
.acela războiu Vas~he,vodă Ş I să să aşedze în domniia Ţării Munteneşti. - ,
lară roata lumii nu asea cum gîndeste omul, ce în cursul său s.ăJ.nţg_arce. -
- Zac. 32. D~ car~ silă n-au p~tutu nice silihtariul a-i trimite alte
is~răv i ltri Matei vodă, să nu să _de tot descopere cu îmbletele îm~rotiva
• · Ju1,
vez1riu • sa-1
• • rc1~a1e • 0 ţ.1e1· cu scîrbă în partea. sa '. ca
• • ceva •impara • , ales
. _ 35
la turci foa rte cu s iial ă sintu toate ş i cu mare meşterşug ş 1 ~ama strica
unul al;uia, cîndu va unul pre altul să-l surupe. Că să pîrasc_~ a_veder_e,
· t · ă · • epe pîra . De multe ori cu laudă pre nepr11 etmul sau
-ş i e s ric , cine mc
mai curundu coboară şi ales supt împărăţiia lui so ltan Murat cu mare
115
..
..
în Ţara Muntenească asup_~~u~ Matei vodă, lăs indii. în scaun pre fe~i:9. ru-
s ău, pre Ion vodă. Iară singur au intrat cu oşti î~ Ţara ~fontenească ,
cu ştirea veziriului şi a paşii de Siliştria. Oşti avea cîteva, iară tot_ d_e
ţară şi lefecii şi" ceialaltă oaste, fără puţinei sîrbi, ce avea în leafă, căl~_ri.
5 Zac . 27. I ară şi Matei vodă, domnul Ţării Munteneşti, nu dorm11a,
-
ce apărîndu al său, avea _oşti şi streine şi de ţara sa, ales pedestrime,
hie cindu avea pănă la o mie în leafă, fără dărăbanţii de ţară ş i călări
de ai noştri moldoveni, acolo merşi în l eafă , cărora numele er<l..J:i-vi'fiţîî;
si l eş i călări ţin ea pururea cite 200 şi deosebi unguri călări. Şi dideasă
- 10 ; tire ş i la arealele sale, ce avea la împărăţiie, de silă ce-i făcea Vasilie
vodă . D eci, cu mijlocele lui silihtar paşea, bine n-au întrat Vasilie
vodă în Ţara Muntenească, la o vale care să chiamă Rîbna, l-au timpi-
-...
natu un ceau;;u_~e la_împ~!'~ţie cu poruncă, numai să să întoarcă Vas ilie
22, v. vodă îndărăptu. Şi în urma li ceauşului au sos itu şi o samă de oşti a
t6 lui Matei vodă.
Zac. ·2s. Numai ce au căutat lui Vasilie vodă a să întoarce înapoi,
vădzîndu cartea împărătească şi cine era soltanii Murat împăratul, nu
,,, era de-a şugu ir e cu dinsul. Deci purcegîndii îndărăptii Vasilie vodă,
să simeţisă muntenii şi in chipul goan~i , să gonească pre oştile lui Vasilie
20 vodă, l ovisă la coada oştii . Ce, s-au întorsu apoi oşti l e de ţară şi s ingur
,,,
Vas ilie vodă şi au înfrintii pe munteni ş i au prinsu cîţva vii şi au şi
peritii den munteni cîţv a. Vasilie vodă apoi, după aceia au ieşitu îndată
den Ţara Muntenească, plinindu porunca împărăţiei şi şedz indu cîteva
dzile la Plosc uţeni , la Putna1, de acolo au pornitu pre ceauşul cel împă­
25 rătescu, iară singur s-au întorsu şi au venit în scaunu.
Zac. 29. Era pre acele vremi veziriul T abani Buiuc, carile ţinea
-
cu Vasilie vodă şi paşea de Silistria, iară aşca ş i numai să scoaţă pre
~'latei vodă să pusesă cu toată voia. Şi fără şt irea împărătească ieşiia
de Ia veziriul isprăvi de domnia Ţării Munteneşti lui Ionii vodă, fecio-
30 rului lui Vasilie vodă. Cum şi atuncea , dacă au vădzut v eziriul împie-
decate isprăv ile dentii de silihtariul, au fă cut altele, la s ingur li paşea
230
de Silistria, să ducă el singur pre feciorul lui Vas ilie vodă în scaunul
Ţării Munteneşti, care lucruri apoi au mîncatu capul veziriului, obli-
cindu împărăţiia pen silihtariul războaiele ş i vărsările de s if) ge între
35
domni , d e unde să p ogoară. Nice te mira, cum de a u pul utu domnii a
îmbia în zarve, fără ş tirea împărăţiei şi ales la un împărat leu ca ace la.
Deci , să ştii că ţările pre atunce acestea nu era aşea supuse, ce într-altă
voie veghiată ş i s ă temea turcii să nu se dea ţara Moldovei în partea
1 la Putna (M ) ; A omit e.
114
]eş ilor, carii era pre acele vremi foarte tare, cît să siia împărăţiia de
-sfada leşilor şi ales avîndii amu începute războaie cu perşii, precum
ţi s-au pomenit. Ce era bucuroşi că să sfădescu aceste ţări între sine
:ş i poţi pricepe ş i pre domniile acestea aşea de îndelungate, 19 ani Vasilie
vodă domnu, iară Matei vodă pănă la moarte, aproape de 30 de ai la 5
-domniie. Alte vacuri să socoteşti ţărîloru acestora pre atunci.
Zac. 30. Cu al doilea isprăv i de domniia Ţării i\fonteneşti au soco-
titu Vasilie vodă cu altă cale. Avîndu aceia şi de la veziriul ştire, au
.pornit pre Ion vodă la paşea d e Silistria cu cîţva boieri, să-l ducă paşca
in sc~1_rn. Şi trimisesă înainte la paşea pre Enachie Catar-llgiul vel
,posteln ic, să mai întărească lucrurile, păn a veni Ion vodă. Ce, şe-
dzindu acolea la·paşea Catargiu!, aşteptîndii sosirea lui Ion vodă, au
1o 230 v.
s imţit lucrurile într-altu chip , că-l agiunsesă pre paşea iară alte porunci
împărăteşti pren silihtariul şi-i unsesă osiia şi paşii Matei vodă. Deci,
vădzindu Catargiu] lucrurile într-altu chip şi amirosindu că, cît ari 15
sosi Ionu vodă la paşca, va să- l oprească ş i să-l trimiţă la împărăţiie,
au dat Catargiu! ştire la boieri, ce era pe lingă Ion vodă, amu aproape
-de Dristor, la un satu şi îndată s-au întorsu Ion vodă can cu fuga de
g rijea paşii şi au ieşit ş i a doa ispită pentru domniia Ţării Munteneşti.
Zac. 31. l ară nici cu atîta nu s-au lăsat Vasilie vodă, ce îndemnatu 20 , .._
.ş i de vez iriul şi ca o nemică socotindu a călca pre Matei vodă, iaPă cnt
-strînsii o~ti şi comai bună gătire, cu pedestrime, cu puşci şi iară au
purces în Ţ ara i\luntenească asupra lui Matei vodă şi cu aceia nebăgare
în samă de Matei vodă, cit aicea în locul său pusesă domnii pre fecioru-
său , Ion vo dă, în scaunul ţări i, cu boieri, cu ispravnici, cu domni;Jfie 2.5
-<l_eplină, ţiin_du ca-n p_almă ~o~niia Ţării M_unteneşti. :ară l~necoas~
s mtii lucrurile războai elor ş 1 ID puterea Im Dumnedzau mai multu
-stau. Nice unii nepriietin, cît de slabu hie, cum să nu-l ţiie nimea, nece-1
ţinu 1J oştenii cei direpţi. Ş i bine au dzis unul: /, Bella momenti.s constan_Lfr, 231
adecă „Războaiele în clipala ochiulu i s_~ Că atîta era numa i să ie so
.acela războiu Vas~-h e~vodă ş 1 să să aşedze în d~mniia Ţăr~îi i\~u~teneşti. ,
lară roata lumii .nu asea cum gîndeşte omul, ce 10 cursul sau 5.IL!.nţ_q_arce. .
Zac. 32. De car~ silă n-au putu tu nice si lihtariul a-i trimite alte
is~răvi hri Matei vodă, s ă nu să _de tot descopere cu îmbletele îm~rotiva
veziriului să-i ră:;a i e ceva împărăţie i cu scîrbă în partea sa, ca, ales S5
' . . ... . ... I
Ja turci, foarte cu s iială si ntu toate şi cu mare meşterşug ş1 ~ama stric a 111
,.,
unul altuia cîndu va unul pre altu l să-l surupe. Că să pîrască a vedere,
1 ie strică, ~ine începe pîra. De multe ori ~-u la~dă pre nepriietinul său
mai curundu coboară şi ales supt împărăţ 11a lui so ltan Murat cu mare
l 15
I
,I
'
' ,•
!
'

siială era toţi. Iară totd eauna trimite s ilihtal'iul pre taină la Matei
vodă 1 îmbărbătîndu-1 să stea împrotiva lui Vasilie vodă, să-l bată,
iară despre· scîrba împărătească să nu poarte grije, că ieste grija ~u_i.
Deci şi Matei vodă ş-au strînsu oast ea toată ş i vădzindi1 că Vas1he
Yodă trage cu oştile sale spre Bucureşti , nu spre Tîrgovişte, au coborîtu
1
B răila ş i de Mecinu sfătuiia să prindze pr e Vasil ie vodă, să- l trimiţă
-
la paşea . Şi s ă nu hie d at ştire Stamatie, ce au că dzutii apoi li stolnic
la Vasilie vodă şi la alte domnii pre urmă ş i post elnic mare, ar hi încăput
Vas ilie vodă la pri nsoare. Ce ~edzîndu sara la masă, i-au dat ştire şi de

5 la bucate s-au sculatu, pentr-o grădină, peste un gar du, suindu de pe 5

şi elu spre Bucureşti cu oşti . li 1 spinarea unuia din slujit ori şi acolo i-au scos calul ş i au ieşitu cu fuga J
231 v. Z ac. 33. Vasilie vodă , dacă au sositu la Pra~Ya, la sat anume din Brăila, la 9ălaţi, lăsindii toate în Brăila, cite nu rămăsesă la Ojogeni .
~ ştiindu _d_in l_imbi_ de găt!rea lu_i M~tei vodă împrot~va s_a Zac. 37. l nţelegîn dii l ol\ Yodă, fecioru l lui Vasilie vodă, poticala
şi cu oşti cîteva ş1 streme ş1 de ţara, au facutu sfat acol~a la O1ogem, tătî~e-:ău_ în Ţara Mun~en ească, au strinsii boierii ce era puşi la boierii
\f
I'
10 socotindu şi trecătorile apelor şi locuri închise de păduri de pen t~ate
părţile şi de bîhnişuri, înţelegîndu pre Matei vodă că anume locuri ca
pe lrnga srne Ş I le-au dz1s, cum el, nefii ndii de domnie, pentru slabă sănă-
t~t~ ce avea ( că era _Ion vodă omu slabii ş i deznodatu şi de min i şi de
10

acelea pofteşte să d ea războiu, fiindu oştile mai t are ·hiecare la locul p1c1oare, cum n-ar h1 fostu fecioru l lui Vasilie Yodă. care era ca un leu
săli şi la strîmtori, împrotiva oştilor celor streine hie cîndu cei de loc şi l~ --~_i!ţ.Ji_l~r~pj, iară tătîne-său lasri'' ;c::iu~~-j d~mnie;-Şi ;~ ,~it
sintu mai tari, au ales cu sfatu l să nu treacă Praova , ce să stea acolea Vas1he vodă i ară în scaun.
15 la cîmpu, să tragă pre Matei vodă, să iasă cu oştile sale la cîmpu. Ş i Zac. ~8. Ia_ră M~t.ei Yod_ă i_eluindu-~c ~i la împărăţi ie de pradă ce 15
,,. alegîndu-se sfatul, au purces toate oştile lui Vasilie vodă în j acuri în făcuse oştil.e . lui , I as1 h e voda ,~1 la megieşi , sa· -şi· î n t oar ca• ca-1 catura - ce
podgorii , pe su pt munţi , încotro să bejenise toată Ţara Muntenească, făcuse Vas1he . _ vodă . Ţărîi Munteneşt
· i , Jegas· a cu R ··
acoţn cnea zu
d l
de pen toate acele olate, pănă în Praova. . Ardealului, tatai lui_ Ghcorghie . .. Racoţi . , lucrul , f" 11n d"u ş 1· R acoţu ·· ramt
- ·
,,,, Zac. 34. Şi aşea cu acela sfat - ce svetnici or hi fostu aşea de b~m de cu nebăgarea •
în • •
sama mea1eş11
b
lui de Vas ii ie Yod·
, a, a u pormt neşte oşti·
·
20 războaie pre atunci - răşchirată oastea pe la jacuri , în loc au pr1ce_put asupra lU1 Vas1 h e vodă1, cu Ionii vodă Moghi·1a2 , f ec1oru · I I u1· s·1m1on · 20
Matei vodă lucrul şi îndată au purces spre Praova. Şi direptu în pre1ma vodă , carele era la Ardeal aşedzat după războiul d J ş f· ·
. .. . . . , e a te aneşti , care
Ojogenilor, und e era Vasilie vodă cu corturi , au stătut la trecăto~re, era între fecioru . . _lui • . S1m1on. vodă si . între fe c1or11 · .. 1Ul· li I erem1e · vo a·a
dindu ştire den cîteYa puşci ce avea _cu sine şi îndată au începu: a _trece_ pentru domnua . ţaru. . Ş1 amu .pănă . în Trotuş cobo r1•ţ'i unguru · · ş 1· oşti·1 e
232 oastea li în vad. Tot călăreţul au trecut cîte un pedestraş ~up~ sme Şl rnnnteneşt1
_ . păn • la ~I ilcov sos1ţ1 , au schimbat· u acoţ1 satu cu Matei·
R · f 1
25 au stătut în toc mal ă cu oşti le , dencoace de Praova, tocmindu oastea voda.
_ Ori temmdu-să
_ de . împărăţi ie întelegind
, , u• pa t 1ma · Ycz1rm· · 1u1· , ori· 25
pedeastră cu fo cul ş i c u puşcile între oastea călăreaţă şi a u purces cu to ată alta socoteala le-au venit au întorsu şi pre J d· ·1 ·
. _ . . •.. . on vo a cu oşti e îndărăptu
· astea sto lită asupra taberii lui Vasi lie vodă . ş1 s-a u întorsu ş 1 munten11. Ieş1să casa lui \" ·1· d· · ·
. .. . . as1 1e vo a spre Huş i de
Zac. 35. ' u avea de ce să apuca Vasilie vo dă cu oastea răşchirată în spaima aceia. Ş 1 pre vremea coborîtului acestor ost 1· a 1 · V ·1·
. . d" · • •G . _ . ·, su pra u1 as1 1e
toat e părţile şi aşea venire as u pră degrabă a lui Matei vodă_ şi ~nteme_i_ată: ,o a, a u pentu ş 1 organ ş1 Samăch1şă căpi•anul · c· · ·
. ş1 1rste v1stern1cu 1,
30 Că ostenii lui Vas ilie vodă, unii veni ia cu p lean îngremaţ1, n~şt und~
d en prepus d e 1a domm e pentru vicleşug . .
lucr;l ce este, a lţii spă im aţ i de sosirea oştilor _aşe~ degrab~, ~a~ multu
3u
Zac . 39. Deci după acest e zarve, numai· ce i-au
căuta t a sta lui
de gătire Ja fuga înd ată au stătut , nu de războ 1. Ş1 aş~a şp1:cu1ta oas~e~ \"asilie vodă la pace, vădzindu şj primeJ.dia ve · · I · .
.. • . . ' zinu u 1, cu runctu du pă
ş i fără n ice O tocmală , au plecat ş i Vasilic ~odă f~ga ~1 toata o_ast ea, c1_t~ aceia, sa nu să ma i aţ1ţe lucrurile asupra sa . Cum . h · f - • • .
nu era d~să în pradă , lă sîndu ş i corturil e ş 1 puşcde ş1 _p~destri_mea t ~ata
'd " V ·1· a· ..
mei ue as1 1c YO a a tu nceş 1 , de n -ar hi stăt t î
n ar I ostu fa ra pri-
~ ~ •
. • . . u mparaţna <lupa lucru -
35
pre mîna Jui Matei vodă. Şi de g:ij ea gonaşil_or, _Vas1he -~oda au lasat ril e 1mprot1va perşilor, care curundii după ac· ·
. . . eia au purces cu toată 35
tl drumul pe care venisă, se de-a d1reptul_ ~1 naz~qt _la Brad~. . . puterea asupra Vavilonulu1. Ori de la cei doi
• • • • . .
·· ·
meg11eş1 n -ar h1 fost u
.
I/ zac. 36 . L a Brăilă zăbăvindu Vas1 h e voda c1teva dz1le1 ş. 1VMatel 'I' fara rascoa la, de nu s-ar 111 spăimat Racoţi si M t · d"
' a ei vo a cu moartea
vodă dedesă ştire de olac la paşca îndată de iz~~nda _sa asupra _m a~'. ie 1
au pornit neşte oşti asupra lui Vasi/ie vodă ( A - !! B
vodă. Aşea de s îrgu lucrul, ori cu ştirea paş u, ori dentru sme agude, • Moghila (A-2 , M); Movila (A-1 ). ' ' l\I); A - l omite.

11 6 117
• veziriului. Şi sta în cumpănă soltan Murat, asupra Azacului va merge,
•
că încă nu- l didesă moscalii, au asupra Vavilonului. Ce, viindu cu
aceia veste Isarii, că or da Azacul mosca lii, au purces asupra Vavilonului.
233 V. lară pănă a să înţelege pur·llcesul, aceste ţări era supt grije că va
-
• 5 veni împărăţi ia spre aceste părţi cu oşti. Fost-au aceste zarve între·
1636· Vasilie vodă ş i între Matei vodă în anul 7144 şi în anul 7145.
1637
Zac. 40. Iară primejdia veziriului Tabani Buiuc, anume cum au
venit, de au perit de soltan Murat, aşea au fostu: după răzsipa de la
Ojogeni oştilor lui Vasilie vodă, face Matei vod-
1o de jalobă , a sm ur îm ăratul ş1 aflîndu omu de aceia treabă să
aceia jalobă la singur îm ăratu au urces omul acela cu căr .ile şi,
stiin u rîn u , au păzit cîndu au ieşit împăratul la primblare cu vină·
toare la cîmpu. S-au făcut omul a merge de olac pe denaintea împăra·
tului, anume să-l vadze. Şi aşea vădzîndu-1 împăratul mărgîndu tare,
15 au trimis de l-au oprit şi au pus de l-au întrebatu de und e vine. E l au
răspunsu că vine den Ţara Muntenească cu cărţi la împărăţiie, să ştie
împ ărăţi ia de mare vărsare de singe şi pradă ce s-au făcut în Ţara Mun·
tt~nească de Vasilie vodă, care au venitu cu oşti asupra lui Matei vodă .
În loc au trimis împăratul de i-au luat cărţile şi au cetit ardzahalul
20 cel cu jalobă asupra lui Vasi lie vodă, pomenindu că să laudă Vasilie
vodă că are isprăvi de la veziriul, să hie domnu şi în Ţara Muntenească
şi în ţara Moldovei. Atunci li au avut vreme silihtariul asupra vezi-
234
riului, că indu ţărîle, cum să strică ele în de sine şi să pradă . De care
jalobă focu s-au făcutu împăratul , soltan Murat pre veziriul, înţele-
25 g îndu că de la veziriul să coboară acele amestecătur i. Ce, dentăi au
trimis pre omul cu toate acele scrisori , să vadză şi vezirul. Ce, au dzis
silihtariul cătră împăratul că omul îndată va peri de veziriul. Deci,
i-au dat hasăchii şi i-au învăţat singur împăratu l: ,,Pre acestu omu
iară să - l aduceţi la mine". Şi aşea au fostu: l-au dus hasăchii Ia veziriul
30 ~i dacă au înţeles veziriul, au vădzutu că este rău de dînsul. Au vrut
~ă oprească pre om, ce hasăchii i-au spus porunca care au de la singur
împăratul, să-l ducă pre omul iară la împăratul.
Zac. 41. Scosesă veziriul daruri hasechiilor, să lasă pre omul la
dînsul, ce nu s-au cutedzat hasechii de silihtariul a face peste po·
35 runcă. Iară să nu hie fostu omul de faţe, putea să tocmască veziriul
lucrurile sale, dzicîndu că au fostu un .marghiol de cei de Ţarigrad ş i au
spus menciuni, că de aieste să fac multe la turci sau s-ar hi uitatu la
împărăţie , care de lucrurile a toată lumea gîndindu, cele mai mănunte
Ic trece cu gîndul. Ce, păziia acestu lucru silihtariul, să nu scape vreme
I 18
ca aceia asupra veziriului. Şi înoindu scîrba împărăţiei si]ihtariu], li au
23{. v.
chemat pre veziriul împăratul şi după mustrare că strică ţările fără
ştirea lui, l-au omorît. Şi aşea au ieşit veziriului aceluia zarvele între
domni. Aceste am înţăles d~ la boieri bătrîni de sfatu pre acele vremi.
Zac. 42. Curundu după aceste sYade cu_ Matei vodă, să potoale 5
Vasilie vodă sunate zarvcle, pre fecioru-său, pre Ion vodă. l-au tremis
la Ţarigrad, unde-şi s-au săvîrş 1t ş1 viaţa nu pestiţi ani. Şi s-au săvîrşit
într-aceşti ai dzilele şi doamna dentîi a lui Vasilie vodă, fata lui Bucioc.
Şi după moartea doamnei, au trimis Vasilie Yodă pre CatargmJ in Ţara
Cerchij ască ş i de acolea i-au adus doamnă, fata unui mîrzac de ai lor, 1o
cu care au trăit apoi pănă la săvîrşitu l său.
Zac. 43. În anul 7143, au luat sultan Murat Vavilonul cu mare 18118
vărsare de singe de la perşi, după patru1 luni den ce dzi începuse a
bate oraşu l. Spune istoriia să hie fostu 30.000 de oşteni în Vavilon.
Ce, aceie gătire făcusă şi sultan Murat asupra perşilor, cit singur Vavilo- !5
nul. lară tot Misiriu I şi paşii ce sinti:i peste arapi i-au pornit despre
Marea Roşie, de au lovitu şi dintr-acolea ţara persului şi le-au luat
., turcii şi dentr-altă parte li o scală foarte mare. Şi aşea îndoitu persul, 235 ;i
n-au putut da nici un agiutor Vavilonului.
Zac. 44. Sultan Murat într-acolea zăbăvindu-se cu oştil e, iară aicea, , 20
în ceste · părţi, sta fericite vacuri şi linişte şi pace întemeiată den toate
părţile, fiindu în pace amu Vasilie vodă şi cu megiiaşii. Şi într-aceşti ,
ani au zidit Vasilie vodă şi lăudate mănăstiri si aice în oraşu l leşilor,
înt~ u mele a trei sfinţi înv_ăţători a besericii. ce să dzice Trieh
Svetitelei mai pe urmă mănăstirea, a doa mă 's ire a Golăi cu 2.5
făptur ," ;um să ve e, peste toate mănăstirile aici în ţară mai Îscusită. :
Golăe îi dzic pre numele unui boieriu, anume Golăi, carele într-acela
loc au avutu făcută o besericuce de p iatră . Şi în ceşti ai au adus Vasilie
vodă ş i moaştiile a sfintei prepodobnei ParascheYei , în anul 71482 , căriia 1a,o
' '
svinte viaţa şi de pe ce locuri au fostu, să citeşte viaţa ei petrecută cu so
" mare dumnedzăire în Minei, în luna· lui octovrie în 14 dzile .
Zac . 45. Acestu domnu au făcut ca de iznoavă şi curţile cele dom-
ne şti în Iaşia , casele cele cu cinii, _grădini, grajdiuri de piatră, tot de
<linsu l sintu făcute. Şi multe locuri au aşădzat, care au stătutu multe
vremi stătătoare. q_~~- f~~u I[ c!~1Y-a. yremi fericite ocţ~t~r .:e!r.l!J..ţ . 35 235 V.
lume,_.at.un.~a_1\u_ f_o~!_~: _Plină Ţara Leşască, oi dzice, de aur, la care
--- - ---·· -
patru (codd.) ; 4 (A) .
•1 I I
2 7148 (codd.) ; 7158 (A-1) .
în laşi (B,C); A omite.
119
 au scornitu • aceia
• . lege, la. care , ' ca la O 1ege · " •m puţmă
s 1O b o d a, · •
vreme
pre acele vremi curea Moldova cu boi de negoţ, cu cai, cu miiere şi au_ cursu • toata Fiandra ş1 Enalitera. o De mirat a u r ă mas vacur1 . .1or acea•
aducea diii.tr-a-ceia ţară aurii şi argintii. Oi putea dzice că săracii nu s ta casa,
• . cum au putut suferi inima · lu.1 Vas1·1·1e vod ă sa• sa• facă Ş .i
să afla pre acele VTemi, doară care nu-şi -yr"eă-să aibă. Ţara Leşiiscă la mu Ita• vreme • s-au •frămîntatu acestu l ucru •m s f at ş1. c •1ţva boieri . . ·pre
, ace-ia scară de fericie să· suisă, precum ·şi s inguri Îeşii dzic şi scrisorile atunc
. i apara
. I acestu lucru, să nu hie ' ales T o . 1
ma vornicu ~1 Iordachie . .
s \ lor, care n ici o crăie pre acele vremi nu era deoprotivă; în bine şi în v 1stern1cu , care cap ete de-abea de au a,. u t cm • d va această r ţară
dezmierdăciune pre atuncţa leşii şi aşea şi ţara noastră. d e Ya mai avea. E i dzice lui Vas1')1'e 'o . d"a ş 1. pentru )' • '• sau
,si un lucru nu fără gri·J·e d espre 1-mparaţ1 egea ratacttă
·
I Zac. 46 . lară di pe acele vremi să cunoaşte păharul lui Dumnedzău • _ .. T
bgofătul şi Ureche vornicul sta asupra a t1~ urcu ~1. _Iară Toderaşco
I .
i\ aproape de schimbare şi curundil spre alte mai cumplite vremi. Că .. ceş 11 nunte sa sa facă
era la mare zburdăciune ţările aceste. Şi care ţări să su-ie pre 111, m~re · bZ · ac . 50. Avea Vas1he vodă pozvolenie d e Ia t urci. ce era a. · ·
in am, nu din inima t urci lor ş·
·
bivşuguri, zbu:rdeadză hirea omenească peste măsură şi zburdăciunea _ • ceia voie 10
dla care cî" va domni elen . ~ aşea_ s-a~ fac~t nunta a icea în laşi.
naşte- ăcatul şi pre păcatul urmad~ă- mîn.ia lui Dum;edzău. Aşea Ţara ara e asca sm uri c h. ·1 1
Leşască era_:Ia mare zburdăciune, aşea şi aicea ţara şi singur domnulil fostu, cu curţile lor i Pătrasco M h'I . u c ipun e sa e au
· .. ' · og 1 a, feciorul lut
Vas ilie. vodă, c u silă a cîteva case de boieri , -luîndu-le fetele peste voia1 Iară soli t n-llm1ş1 era de
Ianăş- acoţ1
m1tropo 11tul • de. Chievu.
.
părinţilor la ţietorie. Iară oamenii de casa lui, nepoţii lui Vasilie vodă .-\rdealulu1, Ch1mmi cu dar . . d
un ş i e la Matei vodă d
a cnea zu '.!37
ca mai mare sile făcea, luîndil băieţii oamenilor în silă la curvie,
· • ·
tenescu smgur Ştefan '
mitropolit I Ţ· •. , omnu
1
mun• . 16
ş1 DucuJl spătariul, că să împăcase
u aru h1unteneşt'1 . R d 1 1
ŞI a u ogofătul
. ..
236 15 care. toate fapte mai pe urmă s-au arătat cu mare osindă li asupra casei ..
z 51 N- J' . -
vodă.
. amu domnu între sine.
.ac. . . . au ~1::1tu nem 1că den toate
ca aceia , cu atîţe do-mm. ş 1_. oamem m po oabe, • cit
lui Vasilie · d
Zac. 47. În ceşti ani, după ce au aşădzat sultan Murat Vavi lonul ,,X veselie . . .
şt~n. de bucate , aduşi dintr-a lte ţ"an,. d z1catun
20
spre Împărăţiia Turcească , s-au întorsu în Ţarigrad şi să găta tare asupra
leşilor, să răscumpere ru şinea lui soltan Osmanu, deşchidzîndu-şi calea
pen Ardeal, să lovască peste munţi de-a direptul spre Liov. Ce, i-au
:\1 • .
ciori de boieri oameni ti e •
~1·- cu .peţ1ene 'la şlic;e. Şi n ase
1 1
. .
. _ a~i ~n tari streme. Me-
streme. Curtea podobită toată 1. t • . b . . . ' . g1ocun ş1 de ţară şi
s rm 1 oieru şi •
· ·

capetenu e ţării fe-

· -1
pe .. cai turceşti cu p o oabe
tăiatu atuncea curund puternica mîna lu i Dumne<lzău <lzilele. Şi după
moartea lui su ltan Murat, au stătut în locu l lui sultan Ibraim, frat e-
t . '
căteva săptămîni, au urces cnea d zu I R ao1vtl
I
·,
r1 a a a1ur1 ::
a cu petrecanu t • • • d
. . ragmm u -se veseliia
d
'

S3.U, amil dat cu toată ·hirea spre zburdăciuni. Şi cu împărăţiia lui , Le~ască, cu dzestre foarte b oga t e. 0
cu oamna sa în Ţara
iară au hălăduit ţărîle acestea de răscoale. Zac. 52. La an u l , simţindu-se crăii I - • 2.,
25 Zac. 48. Începuse în ceşti ani Racoţi cel bătrîn svadă cu nemţii , · d e papa de Rîmu si de veneţii'a • -~ eşasca lQ_,'. irtute, îndemnat
. . • · m, caru ave d Od · · .
căruia era orînduită oastt şi de aice, de la noi den ţară şi den Ţara ostrovu l Cr1tulu1, au făcut sfat __ a u ala de la turci la
sa mceapa s adă cu turcii ad ,
• • • f cu senatoru era· 1 \ TJ d'
~luntenească. Ce, n-au ţinut multu aceia sfadă, curundu au venit la •
eca cu impărăţiia I
iu a 1s!av numai
tocmală cu împăratu l nemţăscu. Iară prădasă cîtva loc cu a i noştri ., ui
I• ş1
. . 1
a ce au ieşit
•
apoi ace
'
la sfat t· - . . or,
d
e care gătirea
'
sau• ara so I li trimiţindu la toţ·
I • 1· ' ce t ' e t poveste
.. .
. .
a mai g10s la rîndul so
în Un gurimea de Sus . Apostol de Orheiil au fostu serdarii într-aceia . ·1· J. erau creştine t'1
a \ as1 1e vodă pre cneadzul R • . ş cratu leşescu aice
. I
30 _
I .. .. ag1v1 1 au lasat J'. ,
ms
oaste cu Racotii.
Zac. 49. fn anu l 7153 au făcutu şi fjicăi
sale Yasilie yodă, fiindu vu tor R agivil , la anul du ă _ so na cu această treabă,
nunta C r· p nunta la socr •
arc so na au credzut Vasilie v 0d" • d, _ . u-sau, aicea în ţară. ·
.
cei mai mari, doamnei Mariei, du ă cneadzu l R agivil, om de casă .. • • . a m ata ş 1 ·· •
mare, den cnedzii Litfei. Numai, cu ce inimă şi sfatu a u făcut aceia cu 1eşu, cit ş1 birul amu oprise a . . . a u prum 1t să fie una
. r· - b. anu 1ul celu la şi . - ........
35 casă după omu de lege caîvinească, care este scornită de li un mitro-
ru Iu1 ara 1r, r!spundz indu-i , pormsayre aga bi- 35
. - ca nu s-au putut. st
sărficia oamenilor .. Ce, dacă au st· t 1a vorou • rînge bjru ) pentru
236 v.
polit de Fian,dra de supt ascu ltarea papei de Rîmu. peste legăturile ava cu boierii pentru
săboarelor cu multe dumnedzăireşti minun i legat e. Iară calvinu l numai
pre singure pohtele sale trupeşti, osebite de sfînta săbornică beserecă 1 Diic11! (B-2) ; Dicul (A).

1 lui Va.silie vodă (B); A otnitc.

12 1
120
 I de nice o nevoie domniia ţării şi s-au dus în Ţ
opritul birului şi într-un rîndu şi într-altul, spun să hie dzis Petri- faptă să stinge ţara Moldovei astădzi. ara Leşască, den care
El ceico vornicul de Ţara de Sus, pre carele îl ţinea ei mai prostatec tn SZac . 53 · ·1 , d upă zăbava sa peste cîteva săptă î •
• . Cnead zu I R ag1v1
uceava, . la socru-său , la Vasilie vo d-a, pre d oamnă sa au pornitu
~r~ I
dentr-alţii în sfatu : ,,Eu aşi dzice să nu oprim noi birul, păn nu om m n1
vedea că trec leşii D~Şf acfla cuvîntil au întrat îndată în
\
) Pe Ia Sncatm
.. spre ţara sa , rnra· • e 1 s mgur
· . pen Ardeal e
au lovitu
5 gîndul lui Va;ilie v~dă şi au rifpedzitu după aga şi l-au oprit la Gălaţţ, la Racoţ11 cneadzul de Ardeal, tot cu acele trebi
5
• . ' p
' I
pana au gătitu birul şi l-au încărcat şi l-au pornitu. Aşea ferescu pre lor asupra Împărăţiei Turcului. , pentr u rad1carea
domni ş i ţărîle voroava cu svatul de primejdii. Că pentru aceia au , Zac. 54. Înţe l es-am din boieri bătrini, cum să hie vrîndu V T
?at pumn~d~!iu _să aiţ,ă, împăraţii, cra ii, domnii, cîrmuitorii ţărîlo;,- vodă
.. .la SuceaYă să-ş desparţă fata de d omnu-s ă u, R ag1v . il
. ce as1n aie
să· aibă svetnici pre lingă sine, cu carii vorovindu o treabă, să frămînte rlîl~llt ea,] doamna. Marie, fata sa, dzicîndu tătîne-său să
rie soc;ti~
10 cu voroava lucrul şi unul una, altu l _alta răspundzindu, să lămureşte nt 1 ucru , nu mai pre urmă. li to
lucrul care este mai spre îndemînă \Iară ce fac do~nii H singuri den

•
238 ?ac. 55. Şi cu vremile pănă aice istovim o parte de d . 1 • 239
gîndurile sale sau den şoapte, rar lucru iesă la folos, că încă în lume
Vas1he vo d"a, ca- pana
- - a1ce,
· pre cît au fostu fe riciF d omme
.. a Ul
c t·t · . a omnua aceasta,
omu n-au născutu pănă acmu ca acela , să nu-i trebuiască voroava cu u a I da mai"dcump 1ite vremi s-au început de a t unei:, 1 d en care au
svat, că deşi gîceşte cîrmuitoriu l cite o treabă, încă tot să nu să în· purces en sca ere în scădere această ţară pănă astădzi .
jI creadză c-au gîcitu , pănă nu să întăreşte părerea lui cu voroava şi alto
păreri. Deci, ce ai gînditu că este bine, dacă să mai tocmescu cu gîndu l Capulu alu şeptesprădzece

tău, ce ai gînditu că este cu cale, încă a doi sau a trei socot eala, fără Jncep. 1. De vre~e ce _scri itorii cei streini pe lingă poveştile sale
greş pre acela lucru să s tai, că nu te va înşela. Iară ce-ţi pare numai

•
n-~u trecut cu. pomemrea ş1 de lucrurile ţărîi noastre Moldovei i t d',
a singur că este bine şi alţii toţi dzic că este într-altu chip, să nu ştim de
_. J lucruri · trecute în ţara noastră ' mai mult-u d.m t ru- d•inş11 .. şt1mii
. -
20 credzi aceia socoteală, că te amăgeşte. Multe lucruri ne paru că sintu c~ ca e este •ş1 •noaă • a pomeni de vremile Jo r , a 1es povestea lui. Hmil •,
gîcite, iară apoi, dacă ma i laşi ,-rcmea socotelii, afli departe, mai pre atmanulu1
h...._ cazacescu, de la care vremi (ahu I) • • · -
·. au mceput Ş1 raul nostru
5 -

-
- _ .
urmă, într-altu chip. La mu lţi domni mare smente le am vădzutu den n care pană
Î 115 d astadz1 . ne aflăm cu acestu păm·m t u• 1a cump 1ite . vremi•
şoapte sau nesfătuit, amu în vacul nostru . Fără sfatu au făcut .Vasilie ş1 umne zău ştie de nu şi peste vacul nostru trăitoare.
, vodă lovitul tătarilor la Brătuleni pe Prut şi apoi prada a toată ţ.ara, Zac. 2. • dIzvorul
. . . a tuturor. . .ră utăţilor ş i p us t 11
.. taţ
• 11
·· acestor părţi

-
nespuse de ag iunsu cu cită robie şi plean , dentr-aceia faptă au venit Î nceputu
• .I ca er11 ş1 împuţmăr11 li crăi ei Jeşeşt 1· , rass1pa • · s1· pust11tatea
•• ' 25 239 V.
25
asupra ţării . Şi aşea şi Du ca vodă, sfătuindu numai cu unul pentru ş1 căzac1 1or, stingerea şi ţărîi noastre. '
cartea la hanul şi-au stricat domniia, derv care maziliie mare răsipă ·Zac. 3. Iară mai nte de ce om în cepe as crie · ra·d·icarea căzacilor
~
şi greutăţi as upra ţării au venit, care era foarte în stat bun pre atunce 11 leşilor stăpînilo :1'

-
H mii hatmanul · - · lor asupra
. . ' -
r sai, · a pomeni . . de căzaci cu I

şi gata lucru rile să răd ice numai cu o orîndu ială datoriile ţărîi toate . ce. neam srntu . • ş1 de crnd smtu supt cest·u nume cozac, cu cale că v '
so Iară den ceia maziliia a domniei dentîi a Ducăi vodă, s-au prilejit audzînd pre mulţi întreb·in d-u d e acestu nume a 1 a
238 '"·
h 1 am socotitu,.
trii 1 înoituri de domnie: una Ja Belgrad , a._ Dabijei v ~ după care, e
dh. d d1un e ş1 de cîndu ar hi. Deci mulţi au d . • or, so

-~
zis ca numele lor c
nep linind anu 1, au murit D~bijea vodă 2 , altă domnie tot într-ace laş J e a unii neam ce este peste apa V I h". ozac ar
anii, domniia dentîi a Ducăi vodă, a treia a lui I liiaş vodă, cu mare
deşerte poveşti sintu. o g a i, anume cassac, ce acele ·
răssipă. Deci trei domnii căte 500-600 de pungi de bani la înoituri, Zac. 4.JSint căzacii de neamul său rus1· • - .
~ .. ...-.--.
' ramaş1ţele de oş t'em. a ~
tot într-un anu, cum au putut hi bine? A~ea cu şoaptele, numai cu . z1 or ruseşti ' pre carll cu rnue
'd ·1 .
cne ,., 1ungate vremi. · d ,
35 unii , nu cu sfat, au făcutu şi Petreceico vodă, de au lepădatu, fără ş 1 cădztnd şi Chiovul , scaunul R .. ' su_puin craii leşeşti
•.. d us11 , pre sa_m
rn g1~s ş1 pe e_ ceia şi pe de iasta parte,
lesest1 1 b d d .
) ) , s o o z1 e vecmătate î
__a leşiloru, ei peNipru
tralla_ supt ascu ltarea cra1·lor 1
-
I. I -
1 trii (B-1, C, ~I ) ; 3 (A). - -- - ----~==:::.:•_::.n::__c:,:'._11pu oşte111lor, cu hrana sloboadă
0 dupti care ... Dabijea vodă (cod d. ) ; A om ite.

123
122
'"
'

pe 1\ipru, ori cu vînătoriia la cîmpi, ori cu păscăriia pănă Ia pragurile cit o mănăstire la Chiev, căriia <lzicu Arhanghelii ,· stă ş i pănă astădzi
Niprului, unde arc Niprul în trei locuri praguri, aşea den hirea locului cu o boltă, cea den mijloc, foarte mare şi toată bolta acoperită cu scin-
făcute, de cade apa de pe stînci , ce sintu în fundul apei, la loc mai duri de aramă II ga lbănă şi poleite scîndurile cu aur . Şi pentru să- i 21, 1
240 g_0_s. Care locuri nici un fel li de vasu a trece nu poate, fără vasele oprească de t ot, să nu îmbie pre mare, au făcut leş i~ o cetate, anu me
lor şi acele a lor încă cu mare grije trecu şi de multe ori pe us catu Codacul, la pragul cel dentîiii a . 1 iprului, ş i ţinea acolea cite 2.000 de 6
trag vasele, pănă trecu acele locuri. Şi aşe trăiia pănă în dzilele lui nemţi p edestrime cu puşci , pentru oprea la lor , care era foarte cu mare
A vgustu crai. si_lă căza~_ilor, ca ~nor oame_ni carii altă hrană nu ştie, fără oştenia.
Zac. 5. Acela .craiu leşăscu vădzîndu-i oameni cu viaţă direaptă Ş 1 d~n _ce1_a opreala s-au răd_1cat în _cîteva rînduri î mprotiva l eşilor,
de oşteni , i-au tras ş i la lefe şi le-au făcut şi căpetenii cu tocmală şi în cu Na h ..va 1co hatmanul . cu Sulima, mai pre urmă cu c-azima,
•. , apoi ·
10 rîndul său să fie volnici a să buluci ş i a să oşti împrotiva tătarilor, h atman11 lor, ce t ot 11 răzs 1 pea hatmanii leşăşti. Pănă vădzîn du netic-
10
ca o pază să fie crăiei leşăşti , că dodiia tătarii marginile ţării lor ş i n eală cu dînş i i, le rădicase şi hătmăniile s ă nu h ie si le t · ·1 · t
r1m1 e c te
pre atunce.~ de P'i sprinJ&Diia lor,1 fiindu oameni sprinteni şi să lbatec i,
.1 . . . . . . . ' ,
doi
• domm.. . comisari mai . mari ş1 aceia
. .. comisari le făce a gm· d eţă ş 1-1
· ·
li-au dzis co;;cu, adecă capră să lb:i.Tecă sau că îmblîndu ei la cîmpi c1rmu11a. Ş1 cu . vremea ş1 alte vo lmc11 le-au stricat to a t e, c ît nu ·era
după capre sa batece ş i m uncile Niprului, le-au venit acestu nume de căzacul cu nem 1că volnic.
15 atuncea, de le-au dzis cozacii, adecă ~~:aş. Care nume şi la l eşi, la Zac. 8 . Aşea s-au tras asuprelele lor păoă la Vladislavu crai , • în l5
o samă d e oaste, ales steagurilor ce s intii mai sprintene, le dzic stea- anul. .. Ace la Vladislav craiul l eşescu precum s-au · · •
• _ .. , pomemt ş 1 mai sus
gurile căzăceşti şi pănă astădzi. m capul alu 16, vă dzîndu-se cră11a în virtute după tît' · b· d ·
Zac. 6. Apoi Ştefan Bator craiul leşăscii ş i mai mare aşedzare le-au ~1 I · • ' a e 1z m e ş 1
asupra h oscu UJ, cumu- ş 1 era asea ci:i mai fericit-
_ . . . . . . '
ă. . I
a cr 11a eşască ş1 în
•
făcut căzacilor, dindu-le ş i hatman să aibă, cu steag, cu doabe, cu tarie ş1 în tot b m d e ş1 b1vşuguri nici la unu era 1· - f -
20 trîmbi ţă ş i după vo ia lor să-ş i aleagă hatmani. Şi le-au pozvolit şi
_ • •. . u n- au os tu, cum au
fostu pe atunce. Pentru aceia bme dzice un das-jj - 1. S· • •
i-au . întărit să facă ş i vase de Marea Neagră ş i să facă căzac i răie s trovi, I' '
· d. ·
su er1ore valetu inis radu, dum in eodem perma
. ca · ,, ~ u i· sunt w ·
20 21, t v .
· d · «2 nere non possunt, cadunt
adică d e catastiv, păn ă 40.000 de li oameni şi loc să aibă scaunul său ,
- •• .
240 v . t.!/:;; etenus , odeca „Ceia ce smtu în scara v· t ţ · ·
ir u II acea ma1 e ·us
un ostrov la N ipru , în care este o mănăstire mare, cu cîteva alte mai neput îndu a sta tot într- ace le stepene cad foart I i- . . , '
-----. __ . . • _ ' e a mare s a b1c1 une" . -
mănunte beserici, anume Trăhtămirov. Şi aceasta este începătura oşti- Aşea toate 1mparaţ11 le, cmdu prea să suie la •
_ _ . . . mare tărie, n eavîndu : ;
25 lor lor, după ce cădzuse cnedziile ruseşti , de o sută şi 50 de ai încoace . loc sa sa ma i sus suie, cad ~1 purced îndărăpt - -- . . _ ..
Zac. 7. De pre acele vremi, multă nevoie făcea căzacii Crîmului şi Ie asca- . u, cum vedem ş1 cra11a
ţărîlorturceşti , pă n ă ş i A nado lui nu hălăduii a. ~inop ul, Trapezonul, cetăţi Zac. 9, Avîndu acela crai Vladislav s i .· a 'd - .. -,
mare le-au l uat în cîteva rînduri şi alte oraşe mai mi ci ş i d encolo de • - turc11,
smtu · · cu raz- b om) . de la H otin cu suit ' praxis
O , -a eca şt11nţă ' ce
Marea Neagră ş i d encoace, Varna, rl'I i săvriia , Ahilo, pănă l a Aitos ş i Ia f • · I · . . an smanu , la ca re războ iu
usese smgur e cu sme, trim is de tată-său J · - .
- d d • - . ' igmontu, crai u l leşăscu
30 Prandiia pururea prăda. Ş i au lovit şi pănă aproape de Ţarigrad, la d
în eronatu e papa e R1 mu ş 1 de vcnetiien 1· r- - . . '
Eni-Chioi, pre Boazu1, pre scursura ceia, cu care să scură Marea Neagră b am· gata d e Ia papa, de anu în anu pre' 12 OOO ' cu mare aaadumţă ~1 cu so
d O
>
în i\farea Albă, supt cetatea Ţarigradu lu i. Şi aş ea dodiind Împărăţiei · ·· ·· • d- .. ' · e oaste leafa de la si ne
ş 1 Yeneţ11en11 aYm u cu turcu începute ra- zb · I C · -
. - - . oaie a r itu au p ,.,. d I
Turceşti, veni ia de la turci p onoslu pent ru prădzi ce făcea căzacii în cra rnl leşascu numa i să încea pă sfada cu t .. P ' us „in u
· • • _ _ urc u · entru care treabă ş·1
părţile lor. Acele socotind u de la o neme leşi i , pentru să nu stri ce smgur 1mpuratul nemtascu au mă rsu de 5 d
- •· _, ' · au a unatu la Vratislav în
35 pacea cu Î mpărăţiia Turcului, făce căzac ilor mare strîn soare, oprindu-i ţara S 11ez11, care ţara împăratul u i nemţa-s - - h - - '
cu sa otaraş t 1 ·· ·
de pre m are, care hrană o deprinsesă ei, cu mare dobînde şi avuţ ii ce acolea, după aşedzată voroava cu împă t . • e ~u eş u, ŞI 35
r a u 1, 1-au ormdu1t neamţu l
scotea de acolea. Şi cu acele av uţi i zidiia beserici de piatră, mănăstiri , 1
doi (B -1, C, i\1) ; 2 (A ).
' Text latin (A-2) ; A-l omite.
1 pre Boa:u (codd.); A omite. 3
praxis (B-1 , C) ; praxim fA- 1 ).

J24
125
 12.000 de oaste nemţ.ască, făcîndu ştire şi papa şi împăratul pe la toţi
crai creştineşti, cum este craiul leşăscu ales să hie la toată creştină· Jl tatea
gheneral , adecă purtătoriu de oaste împrotiva turcului.
Zac. 10. Deci întîi Hişpanul o sumă de bani i-au orînduit la crăiia
5 lui de la Neapoli, că să rudi ia Vladislav cu împăratul nemţăscu ş i cu craiul
Hişpanii, fiindu feciori dentr-o nepoată împăratului nemţăscu. Şfedul
iarăş făgăduise 6.000 de oaste ş i împăratul moschicesc u 20.000. Acele
toate vădzînd gata Vladislav, au trimis şi la căzaci ş i au chemat la sine
pre unii căzacii bătrîn, anume Barabaş, şi pre Hmil, care era pre atunce
10 diiac oştiilor, cum dzicu ei, pisar. Dacă au venit Barabaş şi cu Hmil la
craiul, cu dinşii au tăinuitu cu multe voroave craiul , pentru gătirea lor,
pentru Marea N eagră , pentru locuri pe lîngă mare. Şi au aşedzat cu acei
amîndoi şi dintr-acole toată gătirea, dindu cu uricu lui Barabaş hătmă­
niia pre căzaci, cu steag pre obicei bătrîn şi lui Hmil pisariia de oaste,
15 dindu-le ş i cîtăva samă de bani gata, să facă vase şi ce ari trebui de aceia
cale. Şi aşea gătindu toate craiul, înşălat de domni, carii toţi îi făgăduia
că or priimi acela sfatu şi oastea nemţască amu sos isă păn spre Liov,
iară ascunsu giudeţu l lui Dumncdzău toate gîndurile oameneşti le stră-/1
2112 V, mută, lipsiia numai să imul, pre obiceaiul crăiei, să fie cu sfatul tuturora
20 şi pentru cheltuiele şi pentru încălecatul leşilor. Deci , la săimu au stătut
leşii împrotiva craiului, întrebîndu pre crai ce pricini ari avea începă­
turii de sfadă c~ turcii, aducîndu-i amente primejdiia strămoşului să u
la Varna, bănumdu pre crai că li-au băgatu oşti streine în ţară, fără
Ştirea lor şi cum acele ţări streine numai deodată or da agiutor, apoi ari
z.s căde sfada numai pre dînşii. Şi să prilejise de murise şi hatmanul lor cel ves-
tit, Coneţpolschii. Şi aşe împiedecat craiul, cu lucru gata, s-au poftit la
leşi să-i pozvolească, cu cheltuiala lui, cu oaste streină, să margă asupra
turcilor. Au striga t cu toţii, în gura mare, că c'ît va trece hotarul, or
rădica altu crai. Deci, numai ce i-au căutat a să surupa toate nevoinţele
30 a craiului şi a merge în vîntu.
Zac . 11. S-au tras cuvîntul în Ţara Leşască păn astădzi, cumu craiul,
dacă au vădzutu că-i stau împrotiva leş ii la acel gînd u a lui, în pizma
lor au îndemnatu pre căzaci să să rădice asupra l eş ilor, cum ş-ari putea
a-şi cerea lucrul. De faţă am fostu la Bar, îmbiam la şcoală , la carte,
35 cin!Jii au trecut pe la Bar canţelieri ul cel ma·jlre, anume Osolinschii,
243
om foarte de la inima craiului ş i mare cap, întorcîndu-se de la Chievu,
unde s-au făcut a merge la moaştile sfinţilor ce sîntu la Chievu pentru
boala lui la picioare. Ş i de la Chiev au îmblat pe la -cîteva oraşe căzăceşti
~i la întorsu au venit pe la Bar, unde era scaunul hă tmănii. Era hatman
126
m~re, pre urma lui Coneţpolschii, Nicolai Potoţchii. Au şedzut vro treil
dz1le acolo la ospăţu , la hatmanul, canţeleariu l ş i să mira oamenii ce
era . _ căp etenii,
. mai . cum nu ţin minte să vie unii canţelear , să 1'mble pen
Ucrama. De ieste aşea, c·au îmblat cu ace ia treabă, nu ştiu, iară la ce
am fostu de faţă, scriu. '
5
Zac_- :2:Căzac_ii, 1:1ă~ară. că alte oşti streine, după ce s-au răsipitu
lucrul ş 1 ga~1rea cra1ulu1, crneş1 în ţările sale să întorsesă, iară ei tot păzi ia
treaba lor ş 1 lucra la vase bărbăteşte cu banii cr ai ului şi să gătiia pre mare.
Pănă oblicindu hatmanul Potoţchii că tot să gătescu căzacii, şi supt
mîna hatmanilor sintu toate părţile acele, au scris la Barahaşu, să pără- 10
s ască acestu lucru , să - ş i aducă amente patimile lui Pavliucu şi lui Sulima.
Deci Barabaş, ca un omu bătrînu , vă dzîndu cartea hatmanului, au lăsat
lucrul mai în s labu, socotindu cea de ap«?i. Iară Hmil tot îndemna bărb ă­
teşte şi pre Barabaş şi pe alţi polcovnici, pănă au trimis li hatmanii leşeşti
243 v.
Potoţchii şi Calinovschii, de le-au arsu toate vasele, multe amu gătite 15
de apă. Şi au începutu a veni de la starostii cei leşăşti de la margine
pîră la hatmani pre Hmil pisariul.
Zac. 13. Avea Hmil danie de la cr ai , lingă Ceahrin, unii Jocu de
odaie. Acolea făcîndu-şi şi beserecă lîngă odaie şi adăugindu-să oameni
den dzi în dzi, s-au făcut slobodziie, anume Subotov, loc de o milă de 20
la Ceahrin, în cîmpi, pe apa Tiasmănului. Ş i starostiia Ceahrinului fiindu
pre sama lui Coneţpolschii Horunjii , fecioru lui lui Coneţpolschii hat•
manul, ispravnicul lui, anume Ceaplinschii, tot deauna pirîia pre Hmil
pisariul la stăpînu-să u pentru slobodzia aceia Subotov, dzicîndu: ,,Pentru
ce să ţie un mujicu tîrguri?" Şi aşea prilejindu-să lui Horunjii, stăpînul 25
Ceahrinului, a trece cu oşti asupra Orului, unde multu plean au luatu
de la tătari şi au prădatu atunce ce era pe lingă Ori pre nohai şi la întor-
sul să u , au venit la starostiia sa în Ceahrin. Şi acolea şedzîndu peste cîteva
dzile, pre gura ispravnicului său, lui Ceaplinschii, au închis pre Hmil ,i
şi i-au luat ş i tîrgşorul lui, carile mai s us pomenim, Suhotov, ş i l-au 30
dat pre sama lui Ceaplinschii. Şi de n~ l-ar h i scos un leah den slugile li lui
244
Coneţpolschii, o s lugă bătrînă, anume Zaţv ilihovschii , amu î l pusesă în
pro aşcă, să- l omoară. Ce, hălăduindu Hmi lu , pentru rugă mentea lui
Zaţvilihovschii , de moarte, dacă au purces Horunjii, feciorul lui Coneţ­
polschii h_atmanul, ~e C~~hrin în sus, n-au răbdatu Hmil , ~
„ Luatu-m
, _
i-au
.
Ceaplrnsch11
" .
SubotoYul şi tot ce am av U t , lara
· - Sab'Ia d en 35 I
mma nu m1-au luat . Ş1 peste puţ in e dzile au lăsat Ceahrinu l ŞI s-au
i trei I A-2, B, M ) ; 3 IA - 1) . iI
127
 dus peste Nipru, în olatul P~riiaslavului1 • Acolo oblicindu-l hatmanii
leşeşti, au scris la polcovnicul de Periiaslav să- l prindză. Ce, fiindu-i
polcovnicul de Periiaslav 2 priietin, i-au dat cale. Şi aşea neavîndu loc
nici peste Nipru, au scăpat la căzacii de la praguri şi de acolea, fără nice
5 o zăbavă , s-au dus în Crîmu, la ... 3 hanul Crîmului şi, ·la adunarea sa ,

i-au dzis hanului aceste cuvente:

Zac. 14. ,,Crăiia leşască cîte şi ce slujbe are despre noi, nime ca Crîmul
nu este martor. Cu noi leşii ş-au lăţ it crăiia, cu noi nu bagă în s&mă nice
o împărăţiie, în nedejdea noastră mai multu să rădică asupra Împărăţiei _
10 Turceşti şi Crîmul să-l ia de la turci cătră crăiia lor amu este gata. Iar .
21,4 v. ce bine au căzacii şi ce volnicii de la dînşii? li Robii în Crîm au mai
bună viaţă! Ce-ţi adu aminte, luminate hane, slujba· noastră, care o
am făcut moşului tău, lui Şaai:i Ghieri sultan. l\'u iepăp.a de la tine
mare izbînde ş i vestite în toată lumea, nu te lăsa de mare avuţie şi do-
15 bînde, care în puţină vreme pren noi ţ-or veni I.a mină. Nu lăsa să ~ă
mai întărească nepriietiriul tău şi călcători ul de volniciile noastre, . leahul. =
Au nu vedeţi că v-au în ceput a vă călca ş i pre voi leşii? Cîmpii, cit ~
>-J
ţin între l'\i pru ş i între Nistru , ei stăpînescu cu cetele lor. Bugeacul, :::
cu oamenii să i , în toate dzile îl pradă. Coneţpolschii Horonjii v-au pră· .; ~
> u
20 dat pănă în Or, în ceste dzile. Aceste toate începături· sîntii: Iată o '"
..,.,
cărţile craiului! Citiţi-le, ce ne scriu, să lovim Crîmul, să cuprindem o :::"
~ :,~
marea. I ară de i.e vei îndoi, hane, ş i n-oi avea la tine credinţă, fecio- ., ~"
rul mieu la curt ea ta zălog oi pune." .,E "!::
Zac. 15. Multu au stătut hanul îndoit după aceste cuvinte a, lui vi t:S

25 Hmilu şi căuta la ce ari ieşi soliie ca aceia . La Hmil era cărţile eră·
.!;:
...
ieşti , ce le ce didesă căzacilor pre Barab aş şi pre ci-însul la Varşeav,_ -~"
:::::i
supt vremea gătirei asupra turcilor, precum s-au scris mai sus şi le i
furase de la Barabaş Hmil. I ară tot nu priimiia hanul, ce Togai beiu, ....::.i ~
care era pre atuncea beiu4 la Or, au luat asupra sa lucrul , dzicindii ....~
so hanului: ,,Dzi că fără ştirea ta au fugit nişte nohai". -Şi aşea aşedzindu
245 cu hanul li Hmil toate legăturile, au purces depreună cu Togai b_ei, I
. ..
deodată cu oaste ca 7 .OOO de tătari , însă tot într-ales oşteni:
Zac. 16. Potoţchii hatmanul leşescu înţelegîndu de scăparea . lui
Hmil la praguri şi de turburări care au început a face între căzaci,
35 pănă nu s-ari îngl oti căzacii, să să l ăţască în amestecături, au purces
,.
·' ,'

1 Periiaslavului (B-1 , C, :'.I) ; P eriaslovului (A-1).

2 Periiaslav (A-2, C); P eriaslov (A-1) .
3 ln A - 1 loc alb.

' beiu (codd.) ; A omite.

128
 din Baru spre Cercaz pre i'\ ipru 1 ş i cu al doilea hatman Calinovschii,
dzicîn~? acestu .cu:,rînt~: ,:,..Şerpele, pănă nu ri~ică capul din iarbă, -să-bd)
l oveşti . Ce aceia iarna l-au apucat acolea, cit n-au putut trage oştile
md într-o ·parte, ce i_-au căutatu a ierna pre N ipru, pren olatele Cerca-
zului ş i a Caniovului, pănă în primăvară. Şi cit s-au dezvăratu, îndată 5
den 8.000 de oaste cc avea hatman ii leşăşti, într-ales au orînduit 3.000,
cu fecioru-său, Ştefan Potoţchii , pe uscatu şi 1.000 de nemţi şi 3.000
de căzaci de pen oraşele i'\iprului cu Baraba ş, pre apa ,:'\iprului in
vase asupra pra"gurilor, să-i strîngă pre căzaci de la praguri, să d ea
pre Hmil, ca-re amu era bulucit cu 8.000 de căzaci de pen ostroa\'e ş i 10
7.000 de tătari cu Togai bei.
i, Zac. 17. Vădz indii Hmil cu Togai bei că vine Ştefan Potoţchii în
{ puţină oaste asupra lor, au sfătuit li întîi pre acei de pe uscat să-i ~45 v.
lovască şi aşea au făcut. La unii loc ce să chiamă Jol ta \"oda au dat
răzhoiu leşilor, car ii fiindu în număr cu multu mai puţini şi în locur i 15
depă rtate, în cîmpi, de la t emei ul său şi tătarîi cu călăriia, iară căzacii
cu pedestriia den sineţe împresurîndu-i, au slăbit în loc leşii şi
să să apere de năvala lor, s-au pedestri t toa tă oastea. Iară pu ţ in
loc au ţinut, de mulţimea care era cu cinci 2 părţi mai mulţi
<lecit dînş ii. Toată aceia oaste leşască ş i singur Ş tefa n Potoţchii , 20
Sapiha, Balaban, ce era capete, s-au t opitu acolea pre cimpi . Ştefan
Potoţchii, ră nitu, au murit în războiu, Sapiha şi Balaban au cădzutii
la robia tătarilor.
Zac. 18. Hatmanii l eşăşti, audzindu. de nevoia celor 3.000 de oaste
' ale sale, ales Potoţchi i avîndii de fecior grije, au purcesu într-agiutor 25
cu cele 5.000 de oameni ce le mai rămăsesă. Ce a doa dzi după ce
au i eşit la cîmpi , i-au tîmpinat veste de oameni den războiu scăpaţ i
de răssipa oştii sale ş i de perirea în război lui Ştefan Potoţchii. Şi înţe­
Jegîndii şi de puterea lui Hmil , la ca rele curea de pe la toate ostroavelc
căzac ii, ca la Mesiia jidovii ş i să adăogea şi tătarii, au sfătuit să să so
întoarcă înapoi. Ce Hmil şt iin du şi de puterea hatmanilor slabă şi
îndrăzneţu după izbînda dentîiu, în loc au purces în urma oştii l eşăşti
şi la li unii oraşu, anume Corsun, agiungîndu şi pre hatmani, au sărit -246
toate oraşele căzăceşti, unii adăogîndu- se la Hmil, alţii ţiindu trecătorile
ş i săpîndu drumuril e pe la strîmtori, au venit ş i aceia oaste a hatmanilor 35
la primejdiie, den care puţini leş i au scăpatu. Hatmanii amîndoi au

s pre Cercaz pre Nipru, d eplasa t în toate codd . mai jos, dupi't loveşti .
1
2
cinci (codd.); 5 (A).

•
9 - Mi ron Costin - Opere
129
I cădzut la robiie, Sinavschii şi alte toate capete1 . Gloata, cită n-au cădzut
şi den_ slugi boiereşti mu lţime il
au lovit pre tătari fără veste neşg· ad~m
zac. 22 . E ra descălecată
'
• •
d arsu depreună cu sluJ·1·to .•. d
m lil ii t. t •. ru e
Ră
d a aru de una ca ac.. ,
pre . mina tătarîlor, au perit de ţărănime.
Zac. 19. Iară oastea ce era trimasă pre apa Niprului, · dacă au uî~cătrcaţi tătarii şi Brătu-
lenii la · 2 or a cu tenieiul 1 eia.
Nefiindu g:~:a,a de robi de paleuan sadtu anume
înţeles oştii
de perirea de pe uscat cu Ştefan Potoţchii,
s-au burzuluitu
mulţi tătari şi , · rn ratu a · •
noştri !n~ată în~r-înşii
n en T L
eş~scă.
5 pe biietulBarabaş, capul lor, vrîndu să ţie credinţa că
sa, era căzacu le-au luat· :i
hălădu. noştri ş1 şi
cu sabii~ra
bătrîn şi Barabaşu. Şi
vestit de mirat, cu şi nemţii căzacii
au viclenitu,
cu fuga au putut a pleanul robii e .. _Per.it-a~ 5

însă nemţii nemţi, iară toţi căzaci pe cale în 1 dentr-acela fer d ' caru numai
era acei'-l numai cu nume de den Lapuşna.
• ' mute1 locuri, I-e-au ţinutu
. e eu spre
cal ea ai. noşt
B ugeag, ce ş1.
era făcuţi. Au legat o piatră la gi-umadzii lui Barabaş şi l-au aruncat
.
în N ipru şi cîte capete mai e1·a nemţeşti cu dînsul. Şi după aceia faptă, .
Zac. 23. ]\foitu . •
au statut ho. ..
ri pe la
să
masă. Iară masă,
mai vîrtos Catargiu] " ieru, carii pr1·1 ..
s-au dus toţi şi s-au închinat la Hmil.
d , sa nu se f • eJ 1s e la ,•
Zac. 20 . Să scrie de acmu leşii ce pojar au purces dentr-aceasta
10 e a ce este " aca cu graba acel luc . ~ceia
Tătact;, d,oă scăpatU t,eacă, ş,
10
1
părţi vărsare ţărî­ ou 1:• Bnu cu ,nevoi, ,;" d;n socot,.],
scînteie în multe de lume, ce
şi slăbiciune
de singe, ce pustiitate
crăiei leşeşti, răsipă şi ştire la hanul cu marc li . I ~geag, îndată pren c·t muta cu sfatul.
lor, ce surupare
cetăţi,
puterii2
şi creştini
ce a mare
păgîneşti.
t • d" .
recm u e1 spre Io
Ja oba cu .
·1 , m i-au
a eva capet
lovit 1 e au
f
ăcut
nedobîndite ce robii plean de in mînule li
şi atîţea
CUl'l C lor r· . .
stricăciune
u mo dov „ f·
ară
V

246 v. •

15 Noi să ne întoarcem la ale noastre. Şi de aş avea la cineva pentru at1ta plean r obi S, ara mce o • e_nn_ veste,
bulă, că letopiseţul a Crîmului de vrăjmă
.. . /u împlut îndată şi ţar~1 ş1
h le-au luat
leşilor Îndşuate~ şi simeţi ş1
16
acesta lucru vreo acesta mai multu de lucruri
streine pomeneşte,
decît de loc de ţară, _făcut-am
acestu cursut pent]:'U să /
dile asupra
ş1
·
toată ţara·
nndu
a aut · · .
pre ac:nlul
ştire
ee , · ·
toate capetele
. .
să ţării, Şi pre cu p· • • r1m1s la împ" • . . >remi, dm izbîn-
araţue p \ T
ş1 amă. Şi vodă
dezlege mai bine lucrurile ca~~7a -~e- ·v reme s-au prilejit. . 1ra ca este h .
aceia să să ştie că această ţară fiindu mai mică, nice un lucru singură
3 prepusa era domni ') tu~ ·1 • re asi lie
• <l .
I . ,an, aşea de 'c1
e cestor F •
. a mare socoteală
oru ]
20 den sine, fără
adunare şi
amestec cu alte ţări,
n-au făcut. '
rn ala au pozvolitu h1
anu u 1 s· h .
t
are şi d
' a ie volnicu a prăda e t emeinice .' ce
Zac. 21. S-au cutremuratu toate ţările acestea prin pregiur de năpras· pentru fapta aceia · 20

crăiei leşeşti. Însă ţara nărocul, şi ţara

ş1•rnşalacrnne,
la împărăţ. iie •. I·
nica turburarea cu cu cîrma vîlfa . ac. 24. Vasilie vod" d • Moldovei
Z
vestitei domniei lui Vasilie vodă, cîţva ani şi după să rădicase
ce • • .
a, upa aceia fap t ·
~ 1 ala curte h· .
•
a, sa • · ·
,
Hmil, au stătutu neclătită de ni mea, pănă la anul... Într-acestu an ales de
vodă
S f a an ul u1. Ce de • bpazua foarte cu gri1·e
e er C · '
1
curţile ~
începătoriu scădere ţărîi, întorcîndu-să tătarîi Ţara Leşască
r · • m e · .
pre asil1e pren c· . azi aga veziri ulu h l i-au venitu l'-
nici arţ1 şea aşedzase
25 spre mare den \
cu plean, bugegenii şi o samă de crîmeni au lovit la întorsul său pren
petrecusă părea că
"înd.
c.
,
u n-a:r;e hanul, alte cu cu vente blînde, anu cît ui• . A îl
ţară şi ca o oaste ce trecea, nu poate hi să şi
nu strice ceva. Au venit
rilor ce
J . ~. icea m ţară. _ra
a. • capetele a lor
Ia " vrăJmă . pentru
sa
•· aceia patima
n. . • ~25,'-,
. • a 1c1t"tin
prutenii şi de pe alte văi lingă
pe Prut cu jalobă vodă,
la Vasilie jeluin- z 2• i . . ş11a a cop . • a a-
că-i pradă tătarîi şi strică Şi
facută ~
du le pîinile. într-una de dzile, prile- • ac. D. n anu l 7158 • . erita mai mult"
30 j indu-se V asilie vodă vesel la masă şi viindu jalobă iară tătari că
pre ; .
s1meţiia
de Vasilie vo d"a ord , Isfatumdu Cr1mu] • s" •
strică ţara, cum au fostu la masă vesel, au chemat îndată capitanii,
oşti,. p·ana- î n cîtă li era îne or . . . Ia Brătuleni
V loru
vodă
a r ascum
ş1
. • pere paguba
247 dindu-le poruncă să purceadă intr-acea dată toţi
cu \I şi
slujitorii din
cu
d' d'
cu acela gl
i esă ştire şi la H ·1 .
•
as ca merge • I
as1lie
sa ovască Ţ
au pornit•
sa curm. d
e ze Şl
. so 1oso

boiereşti şi cineşi dobîndă, să lovască vodă. Şi să _Moschicească. Ş.

l

slugi din tîrgu, ari vrea în pre u pre ga lga4 I

tătari. făcutu îndată căpitanii şi
Vasilie cît m1 s1~gur ' fie gat ar a s; tan 24 8
Au porunca neamul den hirea sa a au sosit soltanul a, sa purcead· l anul
35 muldovenilor lacomi la _·_dobîndă,
care cumu au putut den şi oraş
a i şi (codd.). A-1 . , amu mainte H ·1 a asupra
m1 cu t 1'l
lui
dobîndi cal, fiindu oraşul
plin de toată
sama de oameni pre atunce
• R
• ă:ina
• o mite
(codd ) . R. . ·
a: tne (A 1
oş
e gata ss
ş,
3 • • '
prepus (C) . A . - ).
capete (codd.); capetele (A-1 ) . • , omite
1 ga 1ga (B); calga (A). ·
2 puterii (codd.); A-1 omite.
• să să (A-2, C); să (A-1).

13 1
130
 eral, anume spr e
.t
P ·arţile Moscului Au purces îmbe oştile cu mare t.aină
· · .
Sosindu îndată au împărţitu oastea, o sama de la oroca,
• S
Zac. 30. Vasilie vodă vădzîndu-se la grije ca aceia ~i spaimă. că
luasă tătari i păn supt tîrgii her heliile i a slu ·itorilor cai le-au a u-
. spre Nis ru. , O h . • . 1· păn cat , au porm u pre oamna depre ună cu casele boierilor pen frînturile
• . • părţile Sucevei altă samă spre r e1u Şl apuşna,
direptu spre '
• p t oastea tătărască cu căzaci amestecata. espusa pra a
• N • d' aceasta
• codrilor, pe la Căpoteşt i, spre Cetatea Neamţului. Iar ş i singur n -au
in r~ ~- . de prada de la Ion vodă cu puţin mai mică (alegîndu de ţinut multe dzile scaunul, cc s-au mutatu din Iaşi în neşte poieni a 5
5 este .
ţaru şi
1·te vremi de acmu cu care toate primei ule acestui pamin
d" · • • tu codrulu i , ce-i dzicu Codrii Căpoteştilor şi s-au aşădzat acolea în codru
aceste cump 1 ' cu cur tea, l ăsindii puţine i dărăbani de apărarea curţi i , carii, dacă au
covîrşite sintii) • . . . • . • • •. na vădzut mulţimea de tătari, den ceas în ceas adăogîndu-se şi cu căzaci
Zac. 26. !\ u şti ia nem1că Vasil 1e vo~a, şadzmdu _la dn an, u
amestecaţ\, au lăsatu cu noaptea curtea pustie. Şi au arsu atuncea tot
după alta veste viindu, cum pradă tătarii_ 7ar:· ~u _vadz~t la ce a~
. · • f t I de la masă şi în deşertu procitindu carţile lui Scfer Cazi oraşul. Unde şi unde au rămas cite o dugheniţă . Curtea cea domnească, 10 ·
1eş1tu s a u • . _ _ . . _
10 • nedei· dea cărora carţ1 să la sasa Vas1hc voda. • casele boierilor ş i tot oraşul într-o mică de ceas cenuşe au stătutu, iară
aga, m •
Zac . 27. Drîmba aceia de oşti, care era orm uita spre u
• d · • S ceava
_, mănăstirile au hălădui t, că n-au \Tut căzaci i să dodiească, den porunca
· nsu· cît , ine Soro ca şi ţinutul Ieşi lor, pănă în tir gii, în I aş 1, lui Hmil hatmanul, ş i tătarii n-au pututii, că era şi oameni cu sineţe
au cupn r • închişi pren mănăstiri 1 . Numai la mănăstirea a Trei Sfetiteli, oamenii
· l Dorohoiul Hirlăul2, Cernăuţii, pănă în cetatea Sucevei teme·
I-I OtlilU , '
·ul iară aripile pănă în munt e agiungindii. Cetatea Su~eve1 apucase
· li ce-au fostu închişi acolo au avut primejdie, că ardzîndu tîrgu l, din para 15 I
16 ~a~rilaş logofătul şi cîţva boieri de la ţa:ă, d~ să înch1s_esă acolo_; au focului s-au· aprinsu şi mănăstirea. Deci , au căutatu o samă de oameni , ' I

dat căzacilor ş i tătarilor o sumă d~ bani. lara den_~fara, la ţara, au de arşiţă şi de groaza focului I/ a ieşi pre o portiţă ce este în zid, spre 24 () v.

aflatu ţara toată pre acasă, cu dobitocii, cu herghelu, de car~ era pre
· plină tara. Plean robi au luat fără număr multe ş1 case de
hă leşteulii oraşului şi acolo au luat pre mulţi oameni în robie tătarii
ş i mulţi oameni s-au ş i înecatu în hălăşteu de groaza robiei.
I~
I
I
atunci
• ·
,
b'tii
' . Iu1· Jniron
u· c·10go 1·11· Zac . 31. Au oblicit sultanu l şi Hmil hatmanul de fu ga lui Vasilie 20
bo1er1 au ro 1 · Atunce au luat pre g1upîncasa . . . , . •
20 • u cucoană a lui, care n-au mai ieşi t den robi~ 1n veci Ş 1 vodă si au trim is soltanul un mîrzacu la Vasilie vodă, întrebîndu-1
l
sto 1n1cu 1 c O . că ce _a u fugit din scaun? (De şagă lucru este întrebare ca ceast re o
• I
• • · Murguletii Ştefan la Cernăuţi, pementean vestit între curte . .;
au peri tu s1 , . .. yreme c~ D eci, Vasilie vo ă, ăruindu me pre tătaru , au t rimis
'sele toate~ ardzîndii si prădîndii , cu aceia vrăJmăşue era
S ate I e, O r a l , - ' ·
d la sine 'lroîeri la soltanul, pre Ghica vornicul de Ţara de Gios, iară
tătarîi asupra ţării. . . . . • la Hmilu pre Ciogolea spătariul cel mare şi au tocmitu lucrul cu soltanul, 25
Zac. 28. Iară ceialaltă drimbă de oşti au lov it Orh~_1u~- ş1 _L_a~uşn_a ,, I
25 . F" !ciul păn în Prut. Atuncea au robit casa Sturdzn J1Cn_1ceriulu1, cu daruri şi nu cu puţină cheltuială. Şi de atuncea au legat Vasilie vodă ·'
şi a · u cădzut şi vistiernic mare şi multe casc înteme1ote . le-au banii ce să dau soltanilor den anii în anii şi cabaniţă şi cîte ... pungi
carele apoi a . . . . . - .. . • b" de Lani. Iară lui Hmil hatmanul mainte încă de aceasta v reme intrase >./
• b' e Iară Codrului Ch1ghecmlu1 la Falcuu foarte puţrna pagu a
dus in ro l . - • • - . • .
în gîndii cuscrie cu Vasilie vodă ş i pomenindu ·şi mainte pren Ciogoleşti
• t tătarî i atuncea, ca mdata au nazu1tu la codr1şorul lor, ce
au f acu . • cu soliile pentru fata lui Vasilie Yodă, R oxanda, numai ce au căutatu 30
• lea anume Chigheciul, pădure nu aşea înaltă în copaci , ca
au e1 aco , . . . . .
so „ f arte puţini sintii, cum este deasă ş1 rîpoasă ş1 de sp101 mai lui Yasi lie vodă a aşedza şi logodna fetii sale, Roxandei, după Timu şu ,
copacu o . h .. d feciorul hatmanulu i Hmil, şi cu cîtcva daruri şi lu i . li
I
• d •t de altu lemnii crescută. Şi s-au apărat ch1g ecenu, e n u
multu ec1 .
le-au putut strica nem1ca. tataru._
. • • •.
· 1 . H ·1 h
29 Galga soltan singur cu coşuri e ş1 m1 atmanu cu a ra,
l li t bă
Z ac. 32. În ... dzile, au purces şi soltanul şi Hmil de la Ţuţora ~pre
locurile sale, iară ţara au rămas prădată şi pen multe locuri pustie, schim-
250 ;I
Zac· · direptii au tras la Ţuţ~ra, unde soltanul cu coşurile tătărăşti bată den fericiia acea dentîiii. Au ieşitu şi Vasilie vodă den codr u 35 .i
de la 5 oroca Vl d . 3
35 • t iară Hmilii cu tabăra căzăcească au stătut pre a mc . în scaun . S-au prilejit atunce în bejeni ile acele ş i moartea lui Toderaşco l'
au ,desca 1eca ,
logofătul. Făcut-au Vasilie vodă cîtăva jalobă la împărăţi ie pre tătari ,
- (A 2 B-2 C) · A-1 omite.
1 era - ' ' ' .
2
J-Iîrlăul (A -2, B ) ; A-1 omite.
V l adnic (B-2); Vlabnic (A) . 1 închişi pren mănăstiri (B); A omite.
3

133
132
 pentru stricăciunea ţării, ce nice un folos n-au făcut. Dărăbanii la aceia. Zac. 38. Mare netocmală în depotriva casei r . . :
fugă a lui Vasilie vodă den scaun era gata să j ecuiască carăle cele dom· parte era o domniie de 18 81. . î - - . . _o ş1 a h1relor I Aceas8
ta
. şi mparaţ1e1 cu biv · · - •
neşti, ce, după ce s-au aşedzat Vasilie vodă în scaun, s-au făcut a le face nătoare , rnră ceelaltă parte de do .1 . . . _ şug ş i cu cmste sama-
căutare încinsu cu sabie şi nemţii ce avea, den poruncă, gata cu sine- L d L d " l am ieşita den ţărănie Ru şcil
" a o, a o ' pen toate unghiurile i . ·1 . . . e cu
5 ţele pline. Întîi le-au luat dărăbanilor armele, apoi pre toţi ,' cu cape- iară toată hirea de hiară . ' g nm e singur faţa numai de om,
t ele lor d epreună , i-au închis, pre unii pen temniţă , pre alţii i-au trimis Zac. 39. Însă cite trebuia la O nunF d _ . 5
Ja ocnă ş i cu alte pedepse i-au certatu. Şi de atunci! ţara au purcesu Şi după cîteYa săptămîni ce au edz ; . omne~sca, n em1c~ n-au lipsit.
polcovnicii şi atamanii săi şi n/ ţ" ~\ . ~uş_ ~icea în Iaşi cu assau lii,
1
tot spre rău, den anii în anii , pănă astădzi.
Zac. 33. Nu cu o certare numai ceartă direapta mîniia I1;1i Dumne- vrii hatmanul şi lui Gheor h. pho u u1 ' a~1he vodă, feciori i lui Ga-
. 10 dzău, dacă să porneşte spre vreo ţară, ce după ieş itu l tătarilor au lovit.
g ie atmanul s1 de f . . d
ţară, Nicolai Buhuş si Ion p • . ) n ecior1 e boieri de
mare omoru în oameni şi aice în oraş şi pen ţara toată. ) ra1escu 1 aco lo • C h ·
zelog, au purces cu doamna- şi l C h' . - m ea rin pentru Timuş 10
Zac. 34. La anul, Hmil hatmanul cu mare mulţime de oşti căzăceşti • d - l
m ata a prepusuri la turci
. . a ea r mu. Iară Vas T
t •
a-
J ie vo a au rămas
ş i singur hanul, pănă cu 70.000 de tătari, strînse oaste ş i de pe la cer- ' pen ru ur1t numele - . 111
la megiiaşi înd ată la zarve al s l u . _clizac1- or la d înşii şi
250 v. chieji şi de la toată Dobrogea, a.u pur-llces asupra craiului leşescu , cărora ·· d ' e a matei voda •• .
care sun tt-se de unirea lui y .1. d" , nepruetmul vechiu
.. as1 ie vo a cu că •• . ,
15 oşti craiul leşăscii Cazimir le-au ieşit înainte la un tîrgşor anume Be- d omnua lui Vasilie vodă ş i cu R .. • _za.eu ş i 1a turci amesteca
r estecico , cale de a treia dzi de la Cameniţă în sus, cu 40.000 de oaste acaţu 1ndat-i a t· •
am Î n d urora era învrăjbitu V ·1·
• - ..
a- . • u s atut in sfaturi
as1 ie vo a s1 amînd . - . . ..
. Că 15
le şască , în care oaste m-am prilejitu ş i eu . a Ies cmdu audzua solii ea ·1 R ). . o1 sa sua de aceia unire
Zac. 35. Nu era toate voevodziile sosite , nice Litfa , că Litva avea. . . ace e acoţu de I V T '
tr1m1s pre Ş tefan Gheorghie locr f·t l a as1 ie vodă, cum i-au
de căzacii de peste Nipru mare dodeia lă. Şi au ieşit craiul le şăscii cu d - ·1
şa za m1 corn
R acoţi i , că- l va f„o a du într-u-n _ rind.u , poruncindu-i să
20 acela războiu biruitori ii ş i asupra tătarilor ş i asupra căzacilor, cît au·căutat . I . ace e va varsa . t. lb
ş1 a ce va sos 1, el va vede Şi - ·1 . . n1ş i ga eni tătarilor
hanului a lua fu ga şi lui Hmil hatmanul a-ş i lăsa tabăra cu toată oastea. . a- .
neavm u cucom, de atunce-şi l
. sa pri e11să ş i sol I
- • - u ' unul ca acela care 20
De care izbîndă a leşilor, dacă au înţeles Vasilie vodă den Ionăşcuţă dr . uasa g1ndu spre d .. . '
a aogea spre vraJ bă şi în locu l t ' b.l omnue ş 1 ma i multe
pîrcălabul de Hotinu, l-au îmbrăcatu cu ha ină cu soboli, avîndu nedejdea d t- t b re i or stăpin -
za u rea a sa spre domnie şi la R .. . u-sau ' în solii au aşe-
că cu aceia izbîndă a leşi lor va hălădui de cuscriia lui Hmil. Zac. 40. Precum m .. _aco ţ u ş 1 la Matei vodă
25 Zac. 36. lară nu s-au tăiatu cu at ita răutăţile Ţării Leşeşti, că apoi,
la anul după izbinda de Ia Berestecico, aşea au perit de rău oastea le-
I I cîndu să năruieseu de v r e ~ p a r• tţi_ şi malurile ·cele îna lte
r1.,,,.:,t f - · e, pre cit s1nt - ~ · ,
-~ _ acu mai~
mare cînd u- sa• pornescu • u ma1 . . 1na ţ 1 , pr e a 1t a ş 1•
şască de căzaci ş i de tătari , lăsa ţi l eşii în nedejdea păcii ce să făcusă la / s.une tu fac, cînuu sa ohoar· . ş1 copacu cei înalti ma.
a, a şea ş 1 2 eas 1-:---...._ , 1 mare
Bela Ţercov1, cît nici hatman, nici un cap, nici un sufl etii oi dzice, cu înd e Iunga te vremi cu . ~ ceJe Îrfanesi • t ----
. . . ,
de 8.000 de oaste pedeastră ce era, n-au hălăduit. Ş i den oastea călăreaţă,
so ce era pănă la 12.000 de oameni foarte puţini de cei de gios, încă de or
ÎI ..ă-d. . - . - .
mare
asq.e vo
răzsipl -._,.
într-acela chip ŞI casa lui V · 1 ~ p urcegu Îa caaere cifiau-cadd.\
f
an . . .
'- c ere ş 1 rlizs1pa ş 1 apo i ş i I~ eplină str i,e~ l inteme1ată, cu mare li
.'
, 1n eme1ate
u~
251 hi scăp at cineva, încungiuraţi° de t oate părţi l e de tătari. li lară ce era . . Zac. _41. Ştefan Gheorghie !~ r e J U purces de ~ a.
frunte, tot supt sabie au mărsu, că a.şea·aşe dzase Hmil cu soltanii, cum la sil 1e voda, după moartea lui T d ' ca!:f.-.e a logofăt mare la V .
cela războiu un rob să nu ia tătarii, ce tot supt sabie să puie, să să m ai t t· - D o eraşco logofăt I . a
pre a a-sau, um i traşco logofăt l I u ' ştiindu Vasilie vod·
împuţinedze oamenii de oaste den Ţara Leşască . Şi acolo au perit şi · • · u , a atît' d •• a
cu ocine mteme1a te' care nici o ca - . e omnu boieriu vest1·t .
• sa a 1cea în ţ - u
35 singur hatmanul Calinovschii si cu fecioru l lui , carele îl avea numai acela . sa t e, curţi n-au avut. După . ara mos ii ca a . 1 .
. . ce ş - a u găt i t l ·1 ' ce e, ocine
Zac. 37. Şi într-acesta a;ii au căutatu a face lui Vasilie vodă şi s-au pomeni t ma1 sus la R .. . ucrur1 e spre domn• . '
. ' acaţu ş 1 la M t . ne, precum 35
veseliia fiei sale, Roxandei, după Timu ş, fecioru l lui Hmil hatmanu l ş1 cu o samă de boieri în ţară cu C. 1· a __ei vodă' au legatu vo
căzăcescii, în anul...
' 10go eşt u an . roava
1
doi ( B , C); 2 (A ). urne ş i cu Ştefan sărda-
1
Bela Ţercov (C); Beserica A lbă (A) traducer eo numelui ~usesc. t şi (codd .) ; A om ite.

134

135 ·
 • /
•
ri ul, cuprin<lzîndu-i cu giurămîotii să ţie ta ina. Au a les cu sfatu l lor,
numai să aducă oşti ungure şti şi munteneşti asupra lui Vasilie vodă .
Zac. 42. Sunase amu den la cîţva la urechile lui Vas ilie vodă acestea
şi întîiu d e la un t urcu la Focşeani şi de la munteni în că au scris, ce
• 5 n-au crcdzut Vasilic vodă ..
Zac. 43. Spunu istoriile de Piru împăratul epiroţilor că fiindu
înt r -un războiu la ţara !talii împrotiva rîm len ilor , îmbiindu P y ru impă·
•- :.;2 ,·.
ratul în fruntea oştilor sale , tocm indu-şi oastea ş i mutindu-se şi într-o
aripă şi înt r-alta, unul den copiei lui ce-l păziia s-a u apropiiat şi i-a~
dzis: ,,Să iei aminte, împărate, cel rîmlean pre un cal negru . Den toţi
!O
alţi o~tcn i, alta nemică nu păzeşte, num ai ş-au li pus pre împărăţiia ta
ochi i. oriincălro te întorci, elu tot aceia păzeşte ş i ccarcă, cîndu şi cîndu
să Yi ~ a s upră-ţi cu s uliţa gata ." Au răspuns u Piru copilului: ,,Cu anevo ie
cfte hiecăru ia a să fe ri de ce ies te să hie". Aşea să poate dzice ş i de Vasi-
lie Yo<lă, domnu cu paza în toate părţile şi pe la toate porţi, nu s-au
III {5
put ut feri, ce-i era să-i v ie asupră ş i mai ales de primejdiia dcn casă
foarte cu anevoie a să feri hiecăru ia.
Zac. 44. Măcară că intrase la un sfat ca acela şi Ciogoleştii ş i Şte fan
li
sărdari ul , iară şagă le părea a sfătui nişti lucruri ca acele, ce ş idea ui-
20 tati. aînd indii că nu va na ş te nem ică dentr-ace lea sfaturi. I ară Ştefan
Gl~e~;ghie logofătul Yădzîndu ce soţi i au dobînditu la acela sfat, aştepta
d cn dz i în dzi să să vădească sfatu l lor d espre Ciogolea spătari u l la beţie,
că la cîleYa mese , hatu, mai vădiia lu crul. Ce, nime nu lua am inte un
lucru care în gîndu nu încape. Deci, au păzit singur Ştefan Gheorghie
~
5
logofătu l treaba care o lu ase şi însemnase1 dzua oştil or ungureşti şi
munt e neş ti , s ă ia s ă în ţară , tocma în serbători l c Pa ş til or .
Z ac . 45. Îş i trim isese Ştefan Gheorghie l ogo fă tul giupincasa la
t ară . în pild a că o trim ite pentru trebi le casei. Iară singur , tocma în
dzu; cinelu cînt.ă li beseri ca canonul sfintului Andre i de la Critu , la 8
!:!53
cea sur i de noapte, gătind u- se Vasilie vod ă de bcserică, :ncă nime nu
30
ycnise dcn boieri la curte, a u mînecat să- ş i ia dzua bună, di ndu-i ştire
d e acasă că- i ieste gi upîneasa spre moarte, cu hîrtiie scornită. Şi între-
bîndu Vasilie vod ă de postel n ici cine din boieri este afară, au sp us
postelnicii că ic5te l ogofătu l cel marc, dvoreşte să-ş i ia dzua bună, că
" i-au Yc n it v este de boa l ă foarte grea giupîne să i. Să hie dzis Vasi lie vodă:
3
„Ce omu fără cale, logofătul! Ştiindu-şi giupîneasa bol eacă şi nu o ţine
a icea c u s ine ." Şi i-au dzis să între, să-ş i ia dzua bună. Au întrat Ştefa n
1 şi în.semnase repetat în A-1.
)36
I ' \
Gheorghie
. _ logofătul
_ cu faţa
. scornită de mare mihni· c iune
· ·
ş1 ş-au
1uat
voie sa marga spre case-şi. Spun să hie dzis Vasilie ,·od ă: Să a fle I
· " N · • " ucru 1
pre :'~1a_sa . _- e ş t 1utonii gîndul omului spre ce meneşte J Îndată, fără
nem1ca z~~ava, c~- ce_la c_u grije, şi nu cu hie ce g rije, au purces îndată
Ş
d~ olac ş 1 m:r·ace1aşi dzi au sosit la Bogda na , la satul său supt munţi. 5
1 a mu era ş 1 oastea ung urească toată , cu Chimini Jani_§. pe potici şi
oastea mun tenească la R!~na cu Diicull s pătariul. ,.y~ '\\'--e_ ''-Y
Zac. 46. Spu_n de. Vasilie vodă că dcn beserică l-au lovit gînd uri
de p ~rcesul_ logofatului , aşca f~ră nădejde. Şi aşea-ş i de a doa dzi după
purcesul lui, au început a vedere a suna glas de unguri ş i de munten i. 10
La care s~ne~ _vădzîndu-să Ciogo·l!leştii cuprinşi şi lăsaţi de logofătul , 253 v.
c~ care _îşi _şt11~ v~roava, au _s tătut la grije ca aceia, cit p ri păşitul lor
~1 pre _ca utatura, cine le·ar !11 luat sama le-ar h i cunoscut îndată vina.
Ce, m1rîndu-se, cum or face, să fu gă, să-şi lase casele , carii era cu totul
aicea înd I~şi, greu ş i a doa moarte este şi d; ilel e lor firşite, poate hi , 15
cum să · _ zic~, s-au ap~c.at d e a ltă îndireptătură, scriindu un răvaş Cio-
go lea sp atarrnl la Vas ihe Yodă într-acesta chip:
Zac. 47. ,,Milostive doamne . Eu, unu l den slujitorii cei streini, C- · ,
mîncîn d u p înea şi sarea măriei ta le dentr·atîţea ai, ferindu-mă de osîndă
- . .
sa nu-m 1 vie asu pră, pentru pîi nea ş i sarea mări ei ta le 2 , îţi facu ştire 20
'
pentru Ştefan logq_fătul \:CI__ .m are, că -ţi este ad evărat h iclean . şi._s-au
agiunsu cu Racoţi i ş i cu domnul muntenesc u şi s int u gata oştile, şi a
lu i R acoţii ş i a lui ~l atei . vodă , să vie asupra mări i . tale.. D e
care luc ru adeYărat, adcYăra t să credzi măria . ta, că nu este
J n_tr-altu cb)p." 25
Zac. 48. Şi dacă au scris răvaşul într-acesta chip Ciogolea spăta­
ri ul , au chemat la sine pre egumenul de Aron Yodă , anume Ioasafu, care
era pre acele vremi pe la toţ i boierii duhovnic ş i cu ispovedanie giu-
r înd u pre egumenul, să nu-l văd ească cine es te şi întîi să a- !lrăte răvaşu l 254
la lordachie visternicul , a po i la domnie, l-au legat cu mare giurăm întil, ao
aşe să fa că . l\l irîndu -să că l ugăru l cle· unu lu cru ca acela , a u mărsu cu
ră vaşu l la Iordachic visternicul , care, dacă l-au înţeles ş i ştiindu că
s-a u suna t acestea ş i dintr-alte păr ţi, îndată a u stătu t la marc voie rea,
ca un omu întreg ce era la toa tă hirea . S-au lepădat îndată de răYaş
şi a u clzis egumenului numai să margă, să dea el răvaşu l la domn iie. 35
Au mărsu călugărul cu acela răvaş ş i l-au da t la Vasilie vodă ş i îndată
I Diicul (A-1, B-1 ) ; Dicul (A-1 ).
2 A-1 adaugă dup ă tale: care o mănincu dentr-ati/ea ai ; A- 2, C, Momit.
137
 ce l-au înţăles, s-au simţ itu cuprinsu de primejdii şi au stătut cu mare între în _Urgu_ şi îndată cum au sos1·t Ia gazda·,
nem1ca · - 11u zăbovindu ,
•
•li
strînsoare asupra călugărului, să spuie de la cine au ieşit acela răvaş. au mărsu la curte .
Au stătut călugărul dentîiii foarte tare, priimindii şi moartea, iară a Zac. 51. Vasilie vodă, cum au înţ.eles de serdar·1 1 · l
• u c-au venit a curte
vădi nu poate, că era dat cu taină de ispovedanie răvaşul. Şi dacă s-au nu s-au încredzut deodata, ce în dooă-treil r înd r·1 t · · - '
. u au r1m1s sa vadză
5 strînsu boierii la sfat şi arătîndu călugărulu i şi munca Vasilie vodă, ca pen· adevărat au sos it? Ce, dacă au ştiu t că este în div d '
tru un lucru ca acela , ce să atingea de domniie şi de atîtea case, deci luîndu-şi • • î • . . an a evărat, îndată 5
au 1eş1t n spatărie ş1 l-au chematu la sine J d ş· •
egumenu l şi de la vlădica Varlaam, care era mitropolit pe atunce, dez- , . . d" _ . . , a a unare. 1 1-au fostu
spus as1 11e vo a cum au fostu scris s 1 cărţ· • ·
legare, au spus călugărul , anume cine i-au dat răvaşul. Şi îndată chemîndii ' . . . , i, sa vie pentru treaba aceia
care s-au pomemt mai sus ce mai bine est · '
Vasilie vodă pre Ciogolea spătariul, i-au spus toate de-amănuntul şi Z ac. 52 . L -au întrebatu ' e c-au vemt sîngur.
după aceste ş i d 1 ·1

l5~ v .
10 cum ieste şi Ştefan sărdariul tot într-acela sfat.

Cio
Zac . 49. Cu puţine cuvinte i-au mustrat Vasilie vodă pre amîndoi
go leştii, ce ei amîndoi să apăra tare, că i-au fostu li tot cu credinţă
d

• . .
•
espre unguri, cu amei;tecăturile lui Ştefan Gh
ceva; au ba? Tare s-au apucat serdariul c~
ramîntur1. Ş1 cum să hie el ameste • 1
e ucruri e ce să vădes -

a nu st1e nemică c
. i
h.
. eorg ~e 1ogofătu l , ştie 10
,
•
u mare grn-
cu
li
şi n-au priimit acestea ş i de i-ari trimite unul măcară dentrii. dînşii, • . - . cu a uni 1e ca ace lea - 1 -
să aducă de grumadzi pre Ştefan Gheorghie logofătul. Să hie dzis Vasilie
15 vodă: ,, În zedarii această slujbă acmu; să-mi hie spus acestea, pănă era
pmulu1 sau, dz1cîndu cu glas: Cin
.. . .
la măma ta ş1 cmstit ca mine? Şi
îmbogăţit ." I-au dzis Vasilie vodă . A
,,
.
f
e au ostu doamn li
d '
m-a1 scos en obiel . d
. .
•

·,, şea ş tiu s1 eu" ş·1 1·

, spre rau sta-
e, ma1 ere zu t
e ŞI en sărac m-ai
. d
255 v . li
-
în Iaşi logofătul" . Deci, pre Ciogoleşti i-au pus la închisoare,· iară în d .
gă, să grăiască cu Ciogolea să aud ) . · -au zis să mar- 15
urma logofătu lu i Ştefan au răpedzit întîi pre Sculi, apoi pre lacomi, ' ze ce spune C1ogol • . l
Zac. 53. Cum au întrat serdar· 1 î . . ea spatariu .
ce era vătav de aprodzi şi pre ~ i n , _cu carte la dî~sul, să . . iu n v1ster1e s-au v· d
meni, s-au spă1mîntat şti utoare d . . i a zut p ază de sii-
. , e v ma sa h1rea . • d - ,
s~

-
vie cum mai de sirgii la curte, pentru mare trebi ce au nemerit de la a-1 spune toate de faţă Ciogolea sp· t . şi m ata au început
~o împărăţie. Însă)a ma i mare grije au stătu t Vasilie vodă de serdariul, . a ariu 1. a apăr • d .
acelea, ce ca un vinovat într-a . 1 f . a sar ar1ul de toate
ce e s at ur I să - l
fiindu atîtea oşti pre aceia vreme şi marginea toată pre sama lui . Ce cunoscut Vasilie vodă tot lucrul . ~ ' apara s abu . Deci a u 20
, iara n-au Yrut • 1. '
îndată au scris cărţi şi la serdariul Ştefan, să vie cum mai de sirgu la curte. aşt.eptîndu ce s-ari mai înoi des T sa- omoară îndată

-~
Zac. 50. Să prilejise mainte de aceste începături o treabă de care
. pre otrusu und '
tu I. Ce, nepest1tă vreme, sosi den f • . A. ' e au mărsu logofă-
. 1 . . uga ş 1 . lexandr C . •
învăţase Vasilie vodă pre serdariul, să gătedze nişti steaguri de sluj i- de per1 rea u1 Iacom1 vătavu l de d . u ostm dmdu ştire
. a pro z1 de t - "'l
~ tori, să hie gata şi cîndii i-ari1 da ştire , să purceadă c~ o -~amă -~e o~: ungureşti trec ute în ţară. Atunce _d s raJ 1 e ungureşti şi de oşti
• • . a au va zut V T •
meni la cîmpi, peste Nistru, că-şi deşch isese cale neguţ1tor11 grecu c_~ri'. toata cumpana, care Îl ven iia asupra· r·· d· as1 ie voda asupra sa 25
îmbla la Moscu pentru soboli , pre la Tighinea, pentru greul vămu ~1 . . d..
pr1meJ 11e d e sîrgu c~_ aceia. ' ne un u g a t a d e ne mică, la /
O
făce scă dere vămii aice în ţară . Ce pusesă gîndii Vasilie vodă să-i sparie Zac. 54. I acomii2 vătavu l de a d .
de pe acela drum, peste cîmpi 2 • Cu prilejul acei treb_i, scri~nd? ~as'.lie ă • .. . pro z1, dacă au . I
m rsu pre ca 11 se1, care avea şi b . . . sos it a Roman 0 _

-
so vodă la serdariul să vie cum mai de sirgii la curte ŞI pornmdu carţde,
•. I R un1 ş 1 de ag1 • ' au
sa1 a oman , la hrană ş -au iu . t . d unsu, ce ş-au lăsatu ..
. a ca1 e ola • ca u
255 dederă ştire că, iată ş i serdariul li au sosit la curte . Spun că ~upă c_e tot în b me ş i ce poate primcjdiia nestiut . _cu, ca un om deşteptat ii so
s-au apropiiat de oraşu Ştefan serdariul şi l-au tumpinat o sluga a _lui , Costin să nu-şi lase caii de lîngă s. r li oriu. Şi i-au dzis Alexand
- f me, ce n a · • ru
i-au spus de t oate ce să sună în tîrg şi la curte şi cum au purces logo~atu! nescu : -~t , ce au purces pre cai proşti. Ş i la ~ u_ vr.ut să asculte priiete- 256
cel mare den Iaş i şi multe amestecături sintii ş i cuvinte de unguri. Si,i cu straJ1le ungu1·eşti , care străJ. i c't mdată

'~
. acau s-au tumpin t
35 hie stătut mu ltu în gînduri serdari ul, întra-va în tîrgu, au întoarce-să­ î n d ata• l-a u ag1unsu
· ' 1 1-au zerit , 1·-au luat în ooan - a .
ş i aşe-şi în go ~
va înapoi. Şi-i dzi cea o slugă a lui: ,,Întoarce-te, giupîine, că nice la Alexan ru ostm ş 1 cme au fost. ana .1-au . om or1t
. d C . . . • d
en pistoal
"' a ŞI
I •
u pre cai mai b . e. ara 35
unii bine nu mergi". Iară osind a trage la plată, au biruitu gîndul să un1 au scăpat~ d .
u e perire.
dooă- trei (B); 2 - 3 (A).
1 1
i-ari (codd.); ari A-1.
2
cîmpi (codd.J; cimptl (A-1). • l acomii (codd .); / acomac/iie (A- ).
1

138
139
• Zac. 55. Amu ajungea fruntea oştilor ungureşti la Romanu şi de la
#

cut la Camen iţă şi-o am dat la un priietin a tătîne- mieu, anume ~'l ihai stcga-

•
riul şi deplin ace le toate au nnit apo i la mina lui Iordachie vis tiernicului .
Focşeani au dat ştire de Diicul1 spătariul, cum ~u tr~cu: şi :1
~~ o_ştile Zac. 60. Solul pre carele trimisese Vasilie vodă la Hmil hatmanul,
munteneşti Focşeanii. Şi atuncea au dat pre am1Ddo1 C1ogoleştu Ş~ pre precum s-au pomenit, pre Hadîmbul postelnicul, ori că l-au împiedecat
Ştefan serdari ul pre sama siimenilor, de i-au omorit, noaptea î~~JDte~ logofătul Ştefan pîrcălabul de Soroca pre acele vremi, ori den blăstă- s

•· 5
j itniţii ce ieste în curtea înluntru. Adusese şi pre Mogîldea, fundu-: mată ş i lipsită h irea hadîmbului, s-au întorsu înapoi. Şi aflîndu pre Yasilie
unchiu lui Ştefan Gheorghie logofătul 2 , ce nu l-au omorît, ce l-au luatu vodă amu în calea Hotinului, au pîrît la Vas ilie vodă pre pîrcălabul
la puşci pănă la Hotin cu sine. . . . . . Ştefan de viclean . Deci i-au căutat a trimite de iznoavă pre alţii de la
Zac. 56. ~Iuitu au stătut boierii, mai vîrtos _lordach1e v 1st1ern1cul

•III
cel mare pre acele vremi, să nu piaie Ciogoleştii ş i Ştefan scrdariul, ce
10
temîndu-să Vasilie vodă, după apropiiatul oştilor ungureşti, să nu facă
si ei vreo "'zarYă in curte, i-au omorît. Eram pururea în casă eu la lor-
dachie vi;ternicul ş i adormisă foarte cu greu lordachie visternicul de
mare scîrbă :ce avea, cîndu, pre amiadzănoapte, au dat şt ire de la curte
de perirea Ciogoleştilor şi a serdariului . Şi dacă)-am deşteptat, îndată
V• !&
a u dzis : ,,Au, perit-au cei boieri?" Şi dacă i-am spus că au peritil,\lau
J-Iotin, iară la hatmanul I-lmil. Şi a u trimis'cu al doilea rîndu pe Grigo-
rie comisul ş i pre nepotu- său, Ştefăniţă păharnicul şi pre "icolai Buhuş 10
iitniceriul şi lor.au dat şi pentru Ştefan pîrcălabul de Soroca învăţă­
~ură, să-l prindză şi să- l trimaţă legat de la Soroca la H otin şi aşea au
făcu t. Ei singuri au trecut !'\istrul la Hmil hatmanul, iară pre pîrcă­
labul ~t_«:.f_a_n I-au datu pre sama a unora den Hînţeşti, carii să ţinea _lingă
Şte~iţă păharnicul, să-l ducă la Vasilie vodă. Ce, pentru lăcomia sa, 15
aducătorii, să hie\\ a lor ce luasă şi cc mai era pe lingă dînsul, l-au 257 v.

20
s uspinat greu, dzicindu : ,,Ah! Ce s-au făcut!"
Zac. 57. Să mira Vas ilie vodă, încotro va-năzui? La turci să t emea
de pîra ţării ş i de lunicoase hirea turcilor şi ~u grij e. La căzaci iarăşi
s ă feriia , să nu-şi mai strice numele de la turci. l ară a sta împotriva
os til or ce-i vcniia asupră, nu era cum, neavindu nici oaste gata şi ţara
omorît pre cale.

cit pre acele \Temi de-abiia

.
Zac. 61. Omu. de miratu la întregiia lui de sfaturi ş i de înţel epciune,
d:
cr: p:m.entean de pot'.i,:a l.u i, cu cari le
ş i Vasilie Yodă singur , deosebi de ~ a t u r 1 ş 1 cu m~lt_e cea-
suri YoroaYă, aşea era de deplin la hire. Iară la statul trupului sau era
Io

t~a tă cu ură ş i gata la lucrul noou , că Orhciul, ce era capete, era tot
de-a lui Ştefan logo fătul3. Ce-au alesu cu sfatul să năzuiască la cetatea
Hotinului, răpedzindu îndată la cuscru-său, la Hmil h atmanu l, dindu-i
~tire d e toate aceste începături, pre Stamatie Hadîmbul postelnicul cel
25 mare.
t,·,
Zac. 58. La Cetatea Neamţului era toată inima avuţiei lui \"asilie • •
vodă , deci a colea au răpedzit Vasil ie vodă pre Ştefăniţă păharnicul, :! ! ,.
nepotul să u , să apuce avuţii a, şi, ori că n-au ştiut Ştefan Gheorghie logo-
făt ul de avuţi ia aceia în Cetatea Neamţului , ori au stătut după lucruri
girbov, ghiebosu ş i la ca p cucuiatu, cit puteai dzice că este adevăratu
Essopu la chipu. . _ _
Zac. 62. Dacă sosi Vas ilie vodă l a Ho_!..~r.!.i- ~•au aşadzat cu tabara
sa aproape de cetate, d~i;i{;pi-a: - "îar~- Şi.~f~n Gh~orgh~e logo_fătu~ c~ 25
Chimini l anăşu şi cu DiicuJl spătariul lui Matei voda, cup~mdzrndu
scaunul ţării Ia laşi, îndată a u alergat mulţi den toat e părţile'. de la
ţ,ară )a Iaşi. Şi înglotindu-să , au mărsu Ia Chimini Ianăş, strig~n~u:
( Să ne hie domnu Ştefan Gheorghie logofătul". Le-au răspunsu Ch1m'.m
• ·i
1

I.
J~~ăs·; ·, ,Pr~ ~:~ie să le hie, prec um.poftes·cu''."Spun de Diicul2 spătari_ul ao
30
care încep use ş i n-au socotit aceia bani, iară era mai aproa pe de dînsul mun{enescu că să ispitiia şi cu ace ia _n edejdc era, să hie el _Ia domme. (
decît de Va silie vodă aceia avuţiie. Zac. 63. Deci, după obiceiu, au mărsu Ştefan Gheorgh1e l_ogo făt_ul
Zac . 59. Amu era oşti le ungureşt i cu Chimini l anăş, h atmanul lui '• ~
cu cîteva gloate de ţară la besereca lui Svetii Nicolai şi ~-au cet_1t molit-
Racoţii ş i cu Ştefan Gheorghie logofătul la Roman , cîndu ş i Vasi lie vodă
I.:
va de domnie Ghedeon li episcopul de Huşi, fiindu mitropolitul Va:- 258
sc ulîndu-se cu toată casa şi curtea şi cu boierii de curte, au purces den l aam ieşit )a munte, la mănăstirea Săcul 3 • Au stătutu domnii Gheorghie 35
l aşi l\sp re Hotin. Atuncea, ce s lujbă am făcut lui lordachie vistier- ~ ' ,➔• 1653
I ţ.
257 35
nicu l, pren multe cuvinte nu lun gescu. lară inima agonesitei lui am tre- .. Ştefan vodă în anu l . 7161.
I
l
1 Diicul (A-2, B l ; Dicu/ (A-1).
1 Diicul (A- 2, B); Dicul (A-1).
Diicttl (A-2, B); Dicul (A-1) . ·I
Gheorghie logofătul (B, M) ; vodă (A).
/a mănăstir'-a Săcul (i\I) ; A om ite.
2

' \'(r'
3
3 logofătul (B, M); vodă (A).
141
)40 ·1ţ
~-
I•
,t
 Capulu alu optusprădzece
niţă, la nişte ocine a lui, îndată au lăsat t . .
lncep. 1 . Den cinci simţiri ce are omul, anume vederea, audzul, spre Cameniţă . oate trebile sale şi au purces
mirosul, gustul şi 1 pipăitul, mai adevăratu de toate s imţiri ieste vede- . Zac. 6. Iară pănă a sosi starostele la C .
dz 1, d au ştire · Iu1· Vasilie vodă că · t· • a memţă l
r~a. Că pren audzi:i, cite aude omu l , nu să poate aşedza deplin gîndul, , a H otm,· într-o
• . A la a ca sosescu oştile 1 . Ş f
5 este aş ea ce _să aude, au nu este, căci nu toate sintu adevărate, căte vin pra-1. u stătut în gînd uri dent •. • d _ . ui te a n vo dă asu-
. • • • u, sa ca razbo1u • · .
· pren audzu l nostru. Aşea şi mirosul de multe ori înşală, fiindu multe cu srne, ca m ea era toţi boierii d cu c1ţ1 oameni avea 6
.1 B . . . e scaun cu gloatele l ,, .
mirodenii dentîiu grele, i ară apoi mare ş i iscusit miros facu . Gustul Ş OJ1 căp itan ul cu Jefecii şi d" "b .. sa e cu as1l ie voslă
.. . ara anu cu Cara • . 1
încă este aşea, că multe ne paru că sintu dulci, apoi s imţimu amărăciune sumen1 vro60 ş i nemţi foarte b . 100 I - capitanu lor şi avea şi
. 1 .. . um, . ara dacă a "d •
şi împotrivă, multe amare că sintu ne paru ş i s intu dulci. Pipăitul, rora ş 1 s UJ1tor1lor şi căpit an ii 01. .. u va z ut racea la tutu-
-1 I , pre caru av
10 iară şi multe pipă im în chip de une ş i sîntu altele şi nu le putem a le m1 a ce e făcuse c u multe v . . î . ea mare n edejde pentru
N" . remi na mt e ,
cunoaşte c u singur pipăitul, fără vedere. Iară vederea singură den toate istrulu1, suspinîndu pre Bo··1 ~ . ' s-au ap ucat de trecătoarea 10
d" "b • J cap1tanul ş·1 C
2 58 v . aş adză în-adevăr gîndul nostru ş i ce să vede cu ochii, li nu încape să hie ara am. pre ara căpitanul de
îndoială în cunoştinţă. Zac. 7. Aicea s-au cădzut a pomeni .
Zac. 2. Aşea şi noao, iubite cetitoriule, cu multu mai pre lesne a ne era la Cetat ea Neamţului la ca t . . ~a-1 sus pentru avuţiia cea ce
"h . I ' re r1m1sesa p
15 scrie de aceste vremi, în care mai la toate ne-am prilejit singuri şi p a armcu ' Vasilie vodă A 1 - - re nepotu-său Ştefăn1"ţă
. . co ea pana a 1- . d '
pentru lungimea capetelor ce s-au scris d en îndelungată domni ia lui Vasilie toate d eplm l a- Vasil ie vodă . De d : ati e la Hotin, a u sosit u
vodă mai sus, d en ieş itul cel dentîi den scaunul ţării a lui Vasilie vodă, Ş tef· "ţ• "h care, aca a u d t . H
am a pa arnicul cu t oate depl. a ştire că so-j/seşte ş i 259 -.
• ' începem a scrie de domnii a lui Gheorghie Şt efan vodă, care ori cu direap- cînd·u: " D e acmu înainte păn ă î m,
• . s-au bucur
. a t V ·1
asi ie vodă dz ·_ •
tă cale, ori cu n edirepte mijloace (rădicîndu-se asupra domnului său, tinii". ' n cameşe m1-oi da şi n-or r'1d ' .. I
z . e ncprue-
20 au luat u domniia), tot unile ca acestea din orînduiala lui Dumnedzău ac. 8. Ş i aşea , Vasilie vodă trec înd . r.
că sintu, să credu. a~ume. Toma Cantacuzino vornicu l u N ist~ul cu o samă de boieri 20
Z ac. 3. Îndată ce au şedzut Gheorghie Ştefan vodă în scaunul dom- vistermcul şi cu cîţi boieri . ' Gheorgh1e hatmanul lord h"'
. . . . .. m a1 era strinş· d . , ac 1e
n iei, cu sfatul lui Chimini I anăş h a tmanul lui R acoţii ş- a Diicului2 , toţi ş 1 sluJ1tor11 cu puşcile s-au 1· nto • i e casa lui, boierii ceiela lţi·
t' . . d rs u spre I . l
spătariul lui Matei vodă, domnului muntenescu, au ales şi den oastea impmm u-se cu oştile lui Ştefa d" aş 1, a d omnu tînăr Ş.
• • • î n vo a în dumb - . . l
25 un gurească şi den munteni ş i au ales o samă de oameni ş i den ţară Pana a sa ncrede unii cu alalţi t ravi, aproape de H ot.
cu Pătr aşco Moreanul h atm anul ş i au t rimis spre Hotin, ·în urma lui
au t v ··
recut asihe vodă N istru!
' au recut cîteva •
ceasuri, supt car e zăb ă 25
m,
m b· cu toate casei b . . av
Vasilie vodă . are p ~gu a în cară le boier ilor la t • _e oierilor, însă nu făr"
Zac. 4. Ştiia şi Vasilie vodă de t oat e ce să lucra în Iaş i pre urma lui de. Hotm, c~~ii, vădzîndu spaima :tarto;re ş1 mai multu de tîrgoveţi:
şi trimisă ş i al doilea rîndu de la Hotin sol la cuscru-său , Hmil h atmanul vre_me c~ aceia, au dat jacu în răm~ i ga a a. la tr_ecătoare, precum face
30 căzăcescu şi l a ginire-său, Timuş , cerindu agiutoriu cum mai de sirgu. argrnturi au apucatu c·t· d ş ţ caralor ş1 multe h .
, • ' I u e atun cea ştiu • b - . . a1ne scump e
Zac. 5. La leş i încă m-au trimis pre mine, la starost ele de Cameniţă , cem. i m ogaţiţ1 pre cîţva hotin~ 30
259 la Pătru Potoţchii , feciorul hatmanului li Potoţchii, la ieş itul căruia . Zac. 9. Apucase oştile lui Ştefan. d "
den robie Crîmului m ar e agiutoriu îi didesă Vasilie vodă cu banii să i. cuţ1 încă şi dindu şi den cetate IVIogîldevo \pr e. o samă de nemţi netre-
Acestea adu cîndu-i am inte, îl poftiia să să afle la primejdiia lui. Şi cu c-a~- fo~~u pănă la H otin legatu la ua P_a arn1cu] (de care s-au pomenit
35 aceia solie aflîndu-l pre starostele, cale de trei 3 dzil e m ai s us de Came- sluJitoru de a lui Ştefan vodă ~ şei) den săcaluşe şi năvăli d ~ .
podul. Iară da şi siim enii lu1· •,,au_ lp_er1t puţinei li nemţi la treca·to n u ş1_
• as1 ie vodă d area cu 35 260
1
şi (codd.J ; A omit e. nu sa putea coborî nime la va d e peste N istru den s1·n. ţ •
2
Diicului (A-2, B ); Dicului (A-1). . e e, cit
Zac. 10. N-am fostu • t
• trei (A-2, B - 1) ; 3 ( A -1 ). ID r-acea dat · l
trecusăm Nistru! mainte
, precum am pom . !a trecătoarea aceie, că
a aco e,
enit,
142 iară am înţeles d e ceia

143
 ce au fostu acolea de faţă, cum singur Vasilie vodă şidea de ceia parte
de J\istru pre un scăuieş. Au slobodzit tîrgoveţii (ş i spun că cu învăţă­
tura Mogîldei păharnicu l) un săcaluş, den care sacal uş glonţul foarte pre
aproape au lovit de Vasilie vodă. Scîrnava şi nebuneasca faptă şi nu fără
5 osindă cit de tîrdziu.
Zac. 11. Nu pociu tăcea aice pentru cetatea Hotinului, ce nesocoteală
a O lăsa îndată pre mîna altuia, de nu de altă nedejde pentru trecătoa­
r ea, în care să hie fără grije, s-au cuvinit să să puie oameni sineţaşi .
Şi ce oameni? 30 de nemţi să hic pus, să o ţie despre oastea Muldovei
10
ş i despre unguri cu aii . AH n-au fostu hrană? Pîinea a unui satu de la
Hotin ar hi putut a ţinea un anu, sau cită era numai în tîrgu. Şi aceia

-
cetate, oricine va vrea să socotească, va afla că au fostu a răssipei casei
lui Vasilie vodă pricina. Şi de mi-i întreba , îţi răspundzu, că de ar hi
fostu doamna lui Vasilie vodă în cetatea li Hotinului, nu la Suceavă ,
260 v.
15
n-au fostu în puterea lui Ştefan vodă a bate cetatea Hotinului, cum au
bătut fără grije cetatea Sucevei, că şi aşea venise Vasilie vodă cu sol-
t ani i pănă în Prut, cu oşti tătărăşti, ce i-au întorsu hanul, că sosiia craiul
I~ Jeşăscu . Sau cum ar hi bătut Ştefan vodă cetatea Hotinului şi Hmil era
]a Husiat in, cale de o dzi de Hotin? Ce multe ar hi pututu a lucra Vasilie
20
yodă ş i domniia tot neclătită la Poartă îi sta, pănă tlrdziu, după luatul
cetăţii Sucevei.

=
Zac. 12. I\ ime dară să nu vinu iască sfaturile de acmu. Vedzi ce gre-
se le s-au făcut la cei vestiţi svetnici. Şi acela lucru era în putere a face,
iară vremile de acmu nu sîntu în putere şi nici un sfat nu încape la greu
25
ca acesta, fără de mărturiia că este sosită perirea. Dzicem că de ar hi cutare

~
şi cutare, acmu ar hi într-altu chip. Iar~~~r:_tu vremile supt cir.ma
o~l~i L~ţ_kie_ţg)___?_~~ţ_..)'.ri:m.i.. Multe şi mari smintele am apucat şi
în dzilele celor mai bătrîni, iară îţi agiungă aceasta una, cu lăsarea fără
oşteni cetăţii Hotinului, den care lăsare ieste răssipa toată avuţiei lui

30 Vasilie vodă cu casa.

Zac. 13. Pentru cetate, tumpinîndu-mă în cale cu Cotnarschii,
credincios pisari ul lui Vasilie vodă (că el veniia de I! la crai trimis pănă la
261
ră scoale de Vasilie vodă şi eu mergeam în sus, la starostele de Cameniţă),
m-au întrebat, ca un om deplin ce era: ,,Grijit-au bine cetatea Hotinului
35
Vasilie vodă? Pus-au oamenii săi şi puşcile, au ha?" Am răspunsu că
nice un semnu, la purcesul mieu, să să grij ască cetatea, n-am vădzut.

~
~ ' . 1 i„l f~ !'f.":·
Au suspinat Cotnarschii, cum ar hi ştiut că să va lăsa nesocotită cetatea
aceia. Iară poate hi că giudeţul lui Dumnedzău spre ce trage, cu ane• Letopi5elul Ţarii Moldovei de la Aaron vodă

voie să mută cu sfatul omenescu . BibUottta Academiei R.P .R.

~
ms. mar, nr. 2t,,)t f-.· 2'.9--

144
1:
'
ii
 Zac. 14. Întra Vasilie vodă în Cameniţă, cîndii am sosit ş i eu cu
veste, că iată soseşte şi starostele de Carneniţă , cu mare făgăduinţă ş i
cu că ldură , să să afl e la aceia vreme, prec umu-şi au fostu aşea.
Zac. 15. N-au împlut Vasilie vodă cu pribegiia sa o lună în Came-
niţă ş i veni ştire, cum Timuş, feciorul hatmanului Hmil , cu 8.000 de 5
oaste într-ales căzăcească , trece la Soroca Nistru!. Acmu caută hirea de
priietinu l eşască. Măcară că căzacii pănă la inemă leş ilor intrase cu sabia
şi Vasilie vo dă o casă cu cap ul lor ş i în nedejdea lor de a-şi răscumpă­
rare domniia, nice o opreală sau v reun bănat despre cineva n-au avut,
ce, cum au venit fără grij e aşea, cîndii li i-au fostu vo ia, au ieşit. Fără 10 261 " ·
numai de un polcovnic anume Condraţchii, ce er a cu o mie1 de leşi de
paza margi nii, avea si ială Vasilie vodă . Ce prepunea ca nişte oameni
streini, de siială, ai noştri. Iară nici ace la nici un gîn dii rău, nice pu-
terea aceia, să strice lui Vasilie vodă c·eva, n-au avut.
Zac. 16. Timu ş cu oastea, cum au trecut Nistru I, n-au mai aştep- 15
'
~,i
~~
tat să să adune cu socru -său , Vasilie .vodă, ce, de la Soroca, întinsu la
Coiceni au tras oastea ş i aco lea au trecut Prutul.
" .. Zac. 17. Lu îndu veste Ştefan vod ă de Timu ş că v ine întinsu asupra
r' ;.:·
; .
leşilor, Diicul2 spătariu l domnului muntenescu pre porunca domnu-
său, să nu se sune de tot lucrul , că au întratu cu oşti le lui în raiava 20
î~păratului, să întorsesă cu cîteYa dzile înainte şi Chimini Ianăş,
•1·· ori t emîndu-se de vreo sm inteală oşt il or ş i den vreun hiclenşug de ţară,
·1
ori ~t iindu soliile stăpînu lu i său, lui Racoţii , la Hm il pentru cră iia
· Jeşască, că să ag iungea Racoţi i cu Hmil pentru crăiia la leşi de atuncea,
şi-au pornitu şi el toată pedestrimea ce avea, nemţi şi cu puşcile pe la 25
Codrul Căpoteştilor, pre Cobile, direptii la ·potica Oituzului , numai
el singur cu că lărimea rămăsese, pren rugămintea lui Ştefan vodă, ÎD
Iaşi, ş i-au slrînsu li ş i Ştefan vodă oastea de ţară cîlăva, ca la 12.000 262
d e oameni ş i au ieşit deasupra Popricanilor3 împrotiva căzaci lor .
Zac. 18. Timuş, dacă au trecu t Prutul , au purces spre Poprirani4 so
cu tabăra l egată . Ieş ise o samă de oşteni a lui Ştefan vodă îna inte, peste
Jijiia, în chip da harţu şi au coborî t Ştefan vodă ş i dărăbanii la Jijiia,
la vad. Iară· puţin lucru au ţinut harţul oştenii lui Ştefan vod ă, i-au
împinsu îndată că lăreţ ii lui Timu ş. Şi era şi ai noştri , carii ţinea cu
.' Vasilie vodă, pe lîngă Ştefăni ţă păharnicul , den Hănceşti ş i den Hîn- 3:,
·1 1
o mie (codd .); 1000 (A) .
• Diicul (A-2); Dicul (A- 1) .
\,, a Popricanilor (B- 1); Poprincanilor (A-1) .
• Popricani (B -1 ); Poprincani (A-1) .

10 - Miron Costin - Opere 14 5

'

l
 '· (' ; . '- '
I '
._,
\,
) ;
\ '.
ţeşti o samă şi cîţi cercheji de-a lui Vasilie vodă, carii toţi aceşte măr­ sintu c·
Zac. 24. Mulţi au perit atuncea d ·ă
·· I · ·
.
c c zaci , oarueni neştiutu1·i ce
sese cu boierii cei trimişi de Vasil ie vodă la H m.îl hatmanul. "\.. . alzac11 op oş1ţ1 în tîrg. Alţii merge să să închine la Ştefăn 1"ţ• ă
Zac. 19. C ăzacii, cum au lmpinsu pe călăreţii ce le icşisă d en oastea uarn1cu . ' care- le.. era. . cu y·imu ş, ce nu ag1ungea . pănă la ş·t cfăni
a p -
.
a lui Ştefan vodă înainte , au purces orbi la Yad cu toată tabăra şi unii tu mpma cazac11 s1-1 . omori ia ' între c . .
nr 11 ş 1
. Tă utu arma~ul şi a1t · · că-1
I ţă, I .
pre pod, mai mulţi pe lîngă pod, că era J ijiia mică, au dat cu tabăra . .5·au pus capetele de căzaci. Y , 11 mu ţ1
5
Care năvală vădzîndu dărăbanii,au plecat fuga de la vad la deal, spre
5 Znc. 25. Pre Vas ili e \"Odă vestea de izbind I . T '
. - I Z a u1 11nu~ l-au l
rediu şi oastea ceialaltă ce sta deasupra , pre culme, nedîndu-le nice un pmalu a , ·ancca , ,·u care veste Gri„oric .
i • b ., h . . . ..,
.. l .
lOllll~U
'
singur lll e rsesă ş i
urn-
agiutoriu, i-au agiunsu pre coasta P oprica nilor1 călăreţii lui Timuş -a u im iacat cu a tna cu soboli. Şi indată au trecut Nist l l Z
că cel t H t· I · · ru a va ncea
ş i el singur şi au cădzut acolea multe trupuri den bieţii dărăbani . Alţii, . a - ea
I h Io I mu u1 n1i:e . intr-un chip n-au li ,·r u t s'a o d ea t1rgoveţ11 • .'. 263 v.
carii au h ălăduit pănă în li rediu, ş-au scutit v ia\,a cu pădurea. cu p1rca a u or, i·u HiJdău, ori că au \"rut aşea de cred · . . - I11. 10
I · ş f - m c10s1 sa e
Zac. 20. Vădzindu aceia primejdiie a dr1răbanilor, Ştefan Yodă şi u1 . ·te ,an , ·oda. care . lu_cru n-as . · da să hie într-a i n oş t ri· pana - - .' rntr-atîta
Chimini Ianăş au tras oastea mai spre Iaşi şi au tocmit de îmbe părţile n r, o inţa pentru S llll,!lll"a aedmţa , ori că s-a u s iit
- • .. • _ . . Pentr u Ja · curi· ce• fa.
-
de drum călărimea2 • Şi era aceia oaste şi de ţară şi la Chimini Ianăş, cu sa t1rgoveţ11 m ca ralc boierilor; pecum s-au pomenit ş 1· 1 b d •
·t , - I • • . • . , s o o zise
cit să putea, la 24.000 fără greş să socotească . D e ar hi fostu la un gîndu, c1. e, • a •saca uşe • m s. ingur . \ 'as1lie vodă. Şi aceasta ieste p ric · ina,
· nu a l ta. f
Ş
.
ce era? Kedindu război căzaci lor, să le închidză hrana şi drumurile den 1 m c1teva rmdu~1 a_u Lr1~11s Va ~il ie vodă la Hijdcu, care le era pîrcălab 15
15
toate părţile, ce ar hi făcut cu tabăra Timu ş? pu~ de Ştefan voda , ş1 la t1rgoveţ1, cu mare g iură mînturi, ce nici într-un
Zac. 21. La s uitul t a berii căzăceşti pre coastă, la deal , sărisă o samă chip- n-au vrutu . să dea cetatea ş i au ţinut vro doao 1 luni , păna· l a a d oa
de oşten i de ţară şi înfrînsesă pre că lăreţii lui Ti mu ş, de i-au băgat venire a lui Ştefa n vodă dcn Ţara Muntenească. Îi incuna iurase V ·1·
d" · • · ., as1 1e
pănă în tabără. Şi acolea în dea l , dacă s-au suitu toată tabăra, că era YO a :1 ct'. n1~lr ne mţi ai sfii , de-i bătea ş i tot au ţinut ceta t ea toată
îndesară, s-au aşedzat pre mas şi aco lea a u mas p rest e noapte . lară ,·ara 1n-ch1 să. -~~~ ane_v<;>i._e ! ii agonese~t C' ct• să pie_rde-o dată . 20
den oastea lu i Ştefan vodă,· într-a cea noapte, mulţi lăsindu oşteniia, .,. I
20
Zac. 26. Vasilie vodă dacă au· sos-it 111· iaşi, după sfat ce au făcut '(
au mărsu spre casele lor . cu ginere-său, cu Timu ~. s-au mutat Timu ş cu tabăra la Gă lata · -
\' ·1· . tara
Za.c . 22. A doa dzi, Timu ş cu tabr1ra legată a u purces direptu asu- as1 1c vodă au rămas în curte , gătindu-să asupra lui Ma t ei vodă
pra oştilor lui Ştefan vodă , spre oraş, fără nic i o siială, dodcindu-i mol- mare gătire.dindu ştire ţării să
încalece Lot. omu l, ierlînd pre toti ~~ ;·!
25 doYenii cite oarece de pe de laturi. Ce vădzîndu Ştefan vodă şi Chimini loatr vinile , de ari hi ~i gr1•şi1 cineva, improtiva d om ni ei. · :!!>
Janăş că scade oastea şi într-acea noapte s-au sc urs u în giu mătate, pănă
înt re vii au ţinut drumul oraşului, iară dentre vii au luat Bahluiul în
. b
Zac . 27. Ai cea caută cum nu să poa te trece cc ieste să hie că d ă
1~ înda _aceia, Vas'.lie vodă să hie întorsu pre li g ine re-să u înapoi, şi
' up
264
..' '
sus si c îţiva boieri de casa lui Ştefan vodă cu totul. li
Zac.
sa se h1e aşădzat 1ară cu paza trebilor la im părăţii e, întă rindu -să cu ~l;;;,• I
z63
23. Timuş într-aceiaşi dzi, după ce au împins u oştile lui Ştefan
yodă, a u î ntrat în tîrg ş-au d escă lecat în cur ţi l e ce le domneşti ş i tabăra
s l_ujitorii st:ei ni, cum a,:e_a avu ţi i e.' nim e n-ar hi mai \"C nit asupră-i .
Ş1 _a~ea_-1 sfa tu ia p_re Vas1he vodă ş 1 o samă de boie ri . Ce, în ned ejdea 30
.,
. 1
~
iezise toată înaintea curţii' şi penpregi ur. Şi au şc dzut a ~ea , cu tabăra ne1_ndo1tă pre o~t1 căzăc_eşti. _c~ ~~~ea. Vas_ilie Yodă, să-ş i răscumpe re
i ezită, pănă la venirea socru-să u, lui Vas ilie Yod ă, în Iaş i de la Cameniţă . strimb~tate_a desp_re Matei Yoda 10L11u ş1 mai pre urmă ~i despre Racoţii,
Iară pănă a sos i Vasilie vodă, a u prădat căzacii codrii la şil or de la dru- eumu·!;-1 dz1cea T1mu ş că dcn Ţara \lunt e nească pcn Ardc·alu să Ya în-
mu I Căpoteştilor, pănă aproape de Hu şi, şi scosesă fără num ăr vită, toarce , au birui t sfatul. numai să margă ~ . i'. la t l' i ,·odă . Ia ra-
asupra- ··lui
,·
re apoi, d acă au sosit Vasil ie ...-odă , pre ci tă a u a flatu nemîncată, nu omul. ce Dumncdzău s fărîmă războa ie le, r-nrec um d--·, 1.:~ Scr1p · ·t·ura :
Ca
t o t cite un z lotu a u dat căza c ilor pre vi:ii ş i a u dat şt ire la oameni
3~1 35
,. focnoAi. c 1,.kpt!Wd,I\ &jldHH " .
de s-au luat vita , care o au cunoscutu. lac. 28. Nu să cade să trecem po ticala nemţilor de ~a u gă 1i
. tării
---- 1 P opr icn.nilor (B -1 ) ; P oprinca.nilor (A-1 ) . noa stre, la munţi pre Oituzu, de care ne· mţ1· s ·au pome n it că-i pornise
·
2 de drum călărimea (B) ; ciiltirimea de drrtm (A-1 ) .
1 d-Oao (Ax) ; loc alb (Al

J46 . 10• 147 ..

n
1:

. ,t
 Chimini Ianăş den Iaşi înainte pen strimtori de-a direptul. Şi apoi, amu
boierii aceşti doi tot
poarta despre casăle despre d
f
cu ereaJă îmbJ .
a ş1 tot pre ascunsu noaptea pe J
I
în munţi, s-au îndemnat şavgăii de la Ocnă şi au ţinut calea pedestrimei toate suspina greu VasT oamna veniia la YasiJie vodă D a
aceiia a lui Racoţii şi cu sfatul a unuia den şavgăi, dacă să vor apropiia de
nemţi, să cadză toţi la pămîntii, pănă va trece focul sineţilor, cum dau
acela.
- z
J t .J
ac. 3!. Au purces V ·1·
i ie vodă şi-şi frîn.gea mînuJ d . . e care

as1 1e vodă d I .
e e ginere I
5 nemţii odată toţi. Aşea au făcut, cădzindii toţi la pămintii. După ce s-au
;. re1 ea rîn~ii asupra lui Matei vodă ~n aşi în Ţara Muntenească cu 5
stîmpărat sineţă le, pănă a găti al doilea diresu nemţii , au întrat şavgăii
264 v. într-inşii li cu coase şi cu topoară, ce au ei lungi în. coade şi-au perit
imu~ cu ta~ara căzăcească şi al doi] omnul muntenescu. li Şi intîi
pre ~1rlad ş1 acolea au făcut Timu ea _cona ~ :u stătut la Podul Înaltu
265 ,I
cîţva nemţi acolea de <linşii, cît le-au căutat aceii pedestrime a lăsa
ş i puşci l e în munţi şi de-abiia s-au dezbărat de şau găi bulucurile ace-
Jărţ1t de la Vasilie vodă lefe i ~ oşt1~0~ ~azaceşti că utare şi le-au îm-
e cap ete căzăceşti cu ac·· ş apeten11Jor şi oştenilortut E
lO lealalte de nemţi. Pentru care fapte a şavgăi lor, apoi Alexandru Costin,
fiindu povaţă dată den Iaşi acelor nemţi , au şedzutu un anu încheiat
în temniţă la Făgaraş, în obedzi.
Nosaci, vestiţi şi vech i • e1a. oaste polcovnici Bohun an
pentru un cuvînt.
1 .
caz~c1. Şi tot acolea fără .
u ce au dz1s în sfat B h '
uro:a· ra
ui_ne ş1 altul 10
n1 ce o vină, Timuş
I
ont pre Bohun într-un um · d o un, au scos sabia T" . '
Zac . 29. Ştefan vodă pănă în Trotu ş au mărsu cu Chimini Ianăş, iară - ar, e care rană în toa tă c i_~uş ş1 au
den Trotuş , avîndii nedejde pre Matei vodă de agiutor mai de sîrg ş i
15 trăgea şi boierii în Ţara Muntenească şi poate s.ă hie că şi patima nem-
.au îmblat cu mina le
Timuş I N'
. . u cute za n·
îndireptedz J
d
.
gata. Acela om cu h.
ime un cuvîntu den
d _alea aceia Bohun
1rea e hia - "Jh
l ra sa atecă era
I
ţilor de şavgăi făcea oarece sială, s-au despărţit de Chimini lanăş şi d en Tim . e ucruriJe oştilor C d ' po covnici să d . ă . •
• · e, endată ' zic , sa 15
au luat Totruşul în gios pren Focşeani, în Ţara Muntenească.
Zac. 30. Aicea în Iaşi, pănă la purcesul lui Vasilie vodă în Ţara
Muntenească, au perit Cotnarschii pisariul leşescu de credinţă a lui_ f
f J uş, omu tînăr şi fără nic
o os nu vor ieşi lucrurile
Zac 3? D
. - · e aco 1ea au pure
·
.
' pre purtatul trebilor
e o socoteală, să cunoştea " . ' ce era
ca n1ce la un I
runte cu oastea de r" . - es oşt de în g ios i ..
vodă, Timuş pret.i.itindcre şi pănă ţ; a ş1 s~ ~dăoge den dzi îi da~u Yasd1e vodă în

'
20 Vasilie omu deplin la toate trebile, de giner ile lui Vasilie-
vodă, den hirea lui acea de tiran ce era şi de om sălbatecă şi fără nice· ţara, •
ca 8.000 de oam . o
a mar"1nde ţ· •.
aru s-au strînsu de
z1 oastea de ţară de
• 20
0 frică de Dumnedzău, scornindu pricină că ieste leah şi el opri ia Zac 33 M t . en1. toata oastea de
pre Vasilie vodă să nu-ş i dea fata după Timuş. Deci, într-o dzi au trimis,. ] . Ş . . a e1 vodă domnul
u1 tefan vodă den M ld muntenescu luînd • .

265 25
poftindu-l de la Vasilie vodă, să-l trimaţă, că-i ieste de treabă. Negîn-
dindii Vasilic vodă de una ca aceia, l-au tri· llmis la dînsul, la Calata.
mănăstirea şi acolea dacă au mărsu, au învăţat pre căzaci de ai săi cu
sabiile gata. După voroava ce·au avut scornită cu dînsul, la, ieşitu ]:
d e Ia voroava lui , au dat căzacii, ce era gata de aceia faptă, cu sabiile
într-însul şi I-au omorît cu mare tiranie, fără nice o milă 1 . De care faptă
spătariu J său să st • ~ ova de oşti căzăceşti t . u_ ~'este de scosu l
- .
sa 1lle la hotar într ă .
·

. .
'

ce tr1m1sese, s-au ivitu· •

0 au "onit oam
. o
ringa toa F
e ţ r1 de str

ieri tineri c
m
en11·· 1u 1. V• T
gura
_a oastea li de J

•
·

u sine. Şi întii stra.

Be h· .
, rim1s esă p
a mar"ind
c~racuJ lui . Avea ş i Ştef , a:e ş 1 cu d însu) ş i Ştef oG e ţa~11 sale, 25 266
c1ţva feciori de ho. . . an voda ca 300 de oam . an heorgh1e vodă
en1 într-a]
Jea
r ec1ului , ma1· sus d T '
J
or
. .
D ••
re llcull
- •·

- •
es ca 1areţ1 şi
pent 1·
. ru unbă
. '
'
so a lui Timuş , deaca au audzit Vasilie vodă, numai nu să otrăv iia de voie- pi erdut urma . as 1 ie vodă cîtva loc C • ~ ecuc1, pre care
r ea. Şi îmbla Timu ş cu ac~a gîndu şi pre Toma vornicu l şi pre Iordachie · e, sar1nd· t· d •
Zac. 34 V · u ir ziu, le-au so
. . en1se ape le Sir .. J ..
visternicul, tot dentr-aceia pricină, dzicîndii că aceşti doi ru Cotnarschii tdor cîteva dzile a face zăb ~t1u _u1 mare , pentru care •
opri ia pre Vasilie vodă să nu. dea pre doamna Roxanda după dînsul. t recindu oastea a d d . ava, pană a să face d au cautatu oş-
M ' oa z1 de la S · po peste v ş·
Deci îmbia şi ei cu dzile le amină ş i s-au cerşut de la Vasilie vodă să- i , untenească şi îndată r- . . . ire t, a u întrat pr J F ase. i aşea
35
]ase să margă la ţară. Ce Vasilie vodă nu-i lăsa ş i a u poroncit la ginere- pre· unde-şi a"iun"ea ~5. ar~. nf1c1 o milă , au dat f: a. ocşeani în îara
său că mai bine mortu să hie, decît să hie boierii, carii are la · inimă
·1 o o zacu urna b" c ş1 oraşul . . .
caşur1 e, odăile si hr ' a I C !ălor lăc . . u1 ş1 ori 35
sa cu toată cre dinţa, la grije ca aceia. Sau cu ce inimă or veni ceialalţi . ' ana. Ullor1 nevinovaţ i lă-
boieri de la ţară la dînsul? Deci l-au mai mutat de la gîndul Tui. însă .
------ 1
Diicul (A-2) ., D
icul (A- 1).
1 milă (C); vină (A ).

148
149
 I }..'
'- ) ' i
✓
\ ,r \
~
•I' .'
,I ·, , ·.) ._r-:,. '
\t :· \\ţ.
Zac. 35. Sta în tocmală cu oştile sale şi Diicul1 spătari~l ~ lu_i ~1at_ei -<:ă s-au răssipit oastea aceia cu DiicuJI spătariu J
în . . . . • .. , au purces oastea ace ia
vodă, dep arte de ora ş, de Focşeani, la o va le cărna-1 dz1cu Mil- apoi ş1 1-au ag1unsu la TeleaJina fruntea ostii Ju 1· \ ' asi·1· dă A
nul ~1are cu altu nume Cucata. Acelui pîrîu rîpile pusesă despre t· t t . .. I . 1
-s a u muntenu că ăn a vadu, pentru să să mai depă 1 'd
T IC vo
d ·
. u
covu 1 ce 1, , 1 - • . . . . r e ze pe estnmea .
·1 I · \ .-o~-1"1ie vodă şi oastea sa tocmisă de ceielaltă
• •Parut-au ş1 lui Vas1he vodă ş i lui Timu ş ca- va
oşti e u I
parte, sto" toata
I · Zac. 38. . h"I aco ea
. _ • . 1
oastea într-un şireag tocmită, ca 9.000 de oamem, ca ş1 de lefecn a u1 Matei
_ . voda smgur . cu toată oastea, la TeleaJ·ina · Apoi· d aca s-au va"dzut 5
•
M tei vodă O samă era cu dînsu l şi oastea li de ţară, cîlă are Ţara Mun-
5
. puţmă,
ca , ieste •oaste _ au dat oştenii.. lui Vasilie vodă pre tr . e1·2 locuri,
6 v. a sca· de la Bucuresti dincoace, pănă în margine, toată era aco lea prestc. apa _ş 1 n-au statut munlen11 ce s-a u dat înapoi Iară „ î d
tenea , ' . • . .. ' • gonaş u n ată·
tă şi acolea si Gheorghie Ştefan vodă cu vro 300 de mu ldovem • au ag1umu II ş 1 pe sumeni ş i aceia dindu -să înnapoi s-au apărat

•
d
aş 1· una
aşea m
• rîndii i'ocmită oa•tea- muntenească astepia
• pre Vasilie vodă · t d b • · · • • '
m ş, e. . um, . rav1, ce smtu acolea. Ş1 dîndu ştire lui Vasilie vodă d e Sal
pen
- ·_ 267 v• .I
I
ş i pre Timuş . . _. men11 aceia, au purces şi singur Timuş cu o samă de oastP. călare căză-
10
36. întîi li s-au arătat Vasilie vodă cu oştile sa le ş1 au statut cească, lăsindii_ tabăra pre_ urmă cu Vasilie vodă Şi daca· a • • to
Z ac. ş· . . . . · u agmnsu
f runt e ,SJ
• mu ldo...-enii
' iară căzacii îsi
, tocmiia tabăra pe, urmă. 1 at1ta ... T1muş au descalecat pre cazaci g1os, la năvală, asupra săimeni lor. Ce
tătut muntenii la război, cit au făcut oarece harţun cu muldovenn tot au mărsii, apărîndu-să foa11.e tare den focii s iimenii, pănă au întra;

15
au s
peste pinu,
coace, ,
ce ave a Sl
• · trecîndii muldovenii şi apoi trecîndu-1

. . I
.
. . _muntenn
. .
-1- .
, . s-au supus pre supt maluri. Deci au uat ca anmea ..
·· ·

asea în două-trei 2 rînduri, pănă au trimis \ 1as1he voda ne;mţ1

m11
d
_iar . en-·.
Id
.. o-_
într-altă pădure, ce era lunca Praovii şi nu le-au stricat nemică căzacii
păn ~n n~apt~, b~tîn~u-se de~ fo_c, f~ră ce au picat şi den săimeni ş i 15
dcn cazac1, Din cazaci au pent ş 1 do1 3 sotnici atuncea.
rl I

, .'en1·1 or ş i malul dencolea . Iară cît au vădzut muntenn apropuata
băra căzacilor ele pîrîu , au purces în răzsipă, cine încotro 1-au paru-
t~ Gonit-au muldovenii ş i o samă de călăreţi şi den căzaci, pănă la
~î-bnicii, iară n-au perit oşteni aşea mulţi dcn munteni , c-au luat de-
20
vreme fuga.
Zac. 37. După aceia răzsipă a oştilor munteneşti, care s-au făc_~t
. _ Zac. 39. Vesel Matei vodă că i-au hălăduit siimenii şi c-&u putut răs­
pund~-fo~ul_ui căzacilor, _I~îndu m~re inemă şi nedejde dentr-aceia tîmpi-
nare s11memlor cu căzac11. \Jară T1muş, după aceia goană, n-au vrut să să
întoarcă la oaste, pre care au apucatu-o noaptea, cit au trecut apa Telea-
. jinii, cc au rămas cu masul la unii satu, anume Cocoreştii 4 , la niste case
boiereşti. Aflîndu casele pline de toate bucate le, singur a;1 pns de au dat
0
I
I ',

ma i mu Jtu· den prostiia DiiculuiS spătariului au fost

· . u, că nici
. -ş i__
trebuua
. fo_:Ei caselor, dacă s-au seu lat de la masă ameţit de vin. -
"' t ptc el pănă într-atîta pe oastea cc era cu foc ş1 el numai cu calanmea, Zac. 40. A dooa dzi, oastea trudită den cale şi obosită tabăra, necer-
sa aş e . . . • c1- · d • d -
5 au purCes
Vasilie vodă cu Timus spre Tîrgov 1 şte, stnc!n u ş 1 _ar 2111 u
.' , • d- cîndu ce locu este înainte, unde li şi cum stă ş i în ce loc nepriictinul şi 25
268
2 _r. sta înainte. lară Matei li vodă, domnu l muntenescu, lurn u cum d epart,c , dc-abiia de au îngăduit vro două, trei5 ceasuri, au şi dzis
267 ce 1e , 1 • I · • · -
. ' · de răzs ipa ostilor sale la margine ş i că vine asupra u1 mtmsu trîmbiţile de purcesul oştilor. Mu ltu au stătut Vasilie vodă, sfătuindu-l
veste Ş 1 , . . . . •.
Vasilie vodă cu Timu ş, nem1că cu aceia smmteal~ ~ oşt_i_lor <lentu nu să rămîie ~ceia_ dzi, să răsu fle oastea, să să strîngă bine toată şi să să
s-au spa1m - ·
, oastea de tară
1• n·tat , ce , strîngîndu-si • s1
• 1efec11 ce avea, au cerce locurile ş1 p e altu loc, nu pe acolea, pre unde anume a lesesă Matei
· el den Tîrgovişte si ş-au ales loc foarte bun de dînsul, la o po- vod~, să-_i l1ie î~_d em înă a sta împrotivă. Ce, cui să dzi cea aceste, sau
p urccs ş 1 ' • · d 30
- • tre Jalomită apă curătoare ş i între un pîrîu foarte tinos ~1
30
. e tre• cu cme sa sfătu 11a? Cu unu omu în h_irea hierălor. Polcovnicii carii era
1ana in · · · -
_ - la un sat anume Hinta, Şi acolea au stătut cu mare mima, unul un cuvîntu nu cutedza să dzică, că numai pentru un cuvînt·
catoarc rau' . . d" T . i- b„ u. cu'
. ostilor sale, cum elii singur, aşteptîndii pre Vas1he vo a . r.1.m sa 11a zmu ltă da ca-ntr-un dulău într-însul. Şi Bohun polcovmcul cu
nu aşe , ·· . · · 1 f ·· ă Dncu-
. - " t · vodă ş i altă samă de oamem. , s11men1 ş1 e ec11 o sam , mîna legată de rană cu sabie, făcută de dînsu l, îmbia ca fără sine .
sesa h1a ei . • . d - • · t veste
- 't riului la marame mtr-ag1utor. Ce, aca s-au t1mpina cu
35 lu J 4 spa a o 1
Diicul (A-2, B); Dicul (..\.-1 ) .
2
i Diicul (A-2, B); Dicul (A-1). trei (B-1, C, M); 3 (A),
două-trei (B -1, C); 2 -3 (A -1). s doi (B, C, M); 2 (A) .

3 Diicului (A- 2, B); Dicului (A-1) . • Cocoreştii (A -2, B); Cucorenii IA-1) .
două, trei (codd.); 2-3 (A).
6
Diicului (A-2, B ) ; Dicului (A-1) • ,I

l,
150
,~
,1-
151 1:-
~
\,
...

,1
 Zac. 41. Aicea caotă aceasta izbîndă den ce şi cum s-au prilejitu lui
vrut Timu ş să o aducă în rînd. lă
Matei vodă şi ca aceia izbîndă, care nu să va hi prilejit a lta ca aceia d·"'. L ~ . . ... u, a turea cu oastea m 0 Jd .
" · " asa, v1teJ11 , moldov· ·· b . ovcnească, dz1cîn-

-
în toată viaţa lui, cîte au avut den războaie în dzilele sale. Că cine ari · 1" A. enu or ate ei pre mut · . . .
noi ( icea· caută că agiunge n eni şi smguri, fără de
putea să creadză în socotea lă, să să înfrîngă oastea căzăcească cu tabără, Z ac. 43. Iară Matei vodăa aceasta una n b • 1
î e unie a întreagă sminteală )
s d e oaste cum ieste oastea muntenească? N u să defăimu, ce, ori pedes- • . n tocrnală sta • t . ·
un şanţu penpregmrul taberii sa le, den a

268 v.
traşul, ori că lăreţu I vei socoti, nu vei afla să hie de potrivă sinetaşului
căzăcesci:i. ·ce vei dzice: ,,Fost-au acolea sîrbi, unguri, leşi, li nu numai
apa den gios şi au scos oastea d
m r-~c~_sta chip: aruncasii
f • pa Ialoţmţu den sus, pănă în
ena ara de ace l ţ• D
I
au pus curtea, ce să dzice la d· .. li .. . şan u. en-a-direapta
o sa m ă d e pedestrime siim . . ş ·
munteni" . A.şea ieste, leşi au fostu puţini. Ce ari hi făcut ei numai, de mşu roşu şi
. . ' . a oaste d e ţară şi au pus
alt·
ar hi fostu tocmală în oastea că.zăcească pre obiceiul lor? lară pre unguri ·1 I ' em. 1 aceia aripă •
ni or. ară e l singur au stă tut î ··1 . era impotriva mu ldo,·e-
10 . şi pre sîrbi nu-i aleg den munteni, nice sîntu s iimenii, sîrbii sau ungurii n InlJ oe cu Jiv· ţ·· .
cu o samă de să imeni cu puşci t . in 11 ş1 cu dărăban~ii şi
atocma cu focul căzacilor, cum nice dărăbanţul muntenescu. Eu, cc ieste •t • - • ' ocmite pentre p d ·
. mga' ce sa prinde împotriva c· ·1 e estr1me. Iară în-na- 10
partea mea, toată izbînda acc11sta a lui Matei vodă de la ~ a (alegîndu Şi a azac1 or a u pus J ... I f
_şea' cu oastea scoasă den şa ţ . ' eş11 e ecii şi unguri.
deosebi vo ia 1 şi orînduiala lui Dumnedzău, numai pre socoteala oamenea- tatu pre căzaci şi oastea MoJd~v~:1, nu departe, au stătut şi au aştep-
scă grăindu) ieste den nebuniia lui Timuş întîiu şi den bărbăţiia şi ~ Zac. 44. Cîteva ce
ţ
· ·
15 l ui Matei vodă al doilea. Însă den nebuniia lui Timuş cu cîtva mai
asur1 a u s tă tut ·1
să s_ă apro~ie tabă1·a căzăcească si tri .o!t1 : ~ul~oveneşti, aşteptîndu
multu, că socptindu vitcjiia lui Matei vodă de atuncea, cum îmbia pe voda la T1muş să să . , miţmdu rmdu după rîndu V ·1· t5
d enaintea oştilor sale, îmbărbătîndu în frunte, să să hie apropiiat toată • ' apropie tabăra as1 1e
mceapă dumiaJor războiul că . .' ~-au nut, ce au răspunsu . s·
oastea căzăcească cu tabăra legată, nu rumtă, cum au rumtu-o Timuş ,. 0 d" .
a, au mai clătit cu toat •
, 01 veni şi eu" N
. · ·au avut ce face V ·i ·
· ,, a
în trei părţi , să să hie lipit , să înceapă a da la ţenchiu, nice ar hi scăpat . t. •. a oastea şi au î as1 1e
mun cnu. Da săimenii lu i Matei v d" î nceput muldovenii l1arţu ! cu
20 Matei vodă fără primejdiia sau morţii, sau ranei mai grelei, de cum i s-au vodă o sutăl de nemţi foarte b . o a n rnuJdoveni cu foc ce şi V ·1·
prilejit tot atuncea, nice săimenii ar hi ţinut multu împotriva focu !ui · M I .
r11nea o dovc1. Au stătutu· . ..
un1 ce avea . . '
au tr1m1s să spriJ'eneasca· c" lă-?O
as1 1e
lor. Ce toată pricina au fostu izbind ii aceia nebuniia lui Timu ş, care mce b· • nemţu im t · a -
o_ ice~mJ său, cum slobodu o dată f po r1va f.ocului săimenilor şi pre
voroviia cu nime, nici întreba de po lcovnicii săi sau de cineva. Oastea g1umatate oastea Muldovei şi a f· ocuJ, s-au mdemnat mai mult· d
obosită cu a tîta ca le to t într-aceia dz i, cu tabăra rum tă în trei 2 părţi, t • ·1 • u acut a ceia - 1• u e
mun eni or, cit toată curtea cc s' h. - nava a cu s t eaguri asupra
,;
., 25 precum ieste mărsu l şi tocma la în războiu, socoteşte. li a ·· ·
mu unu ş 1 peste Ia lom iţe d 1'd.
' a c iama la d· ··
. mşu roşii , a u dat d .
Zac. 42 . Ce, dacă au vădzut Vasilie vodă că cu sfatul nu folo_seşte • -1 ese nesocot d • , os ş1
269 munteni or au măr•·µ· m Jd .. ' m u vadu l. Păna" • .
• . . · u oven11 cu li . • m corturile 2,
n emică, a u s uspinat şi l ăsind u în voia lui Timuşu toate, au purces cu sa dz1că că nu era aceia n' . 1- ace ia năvală şi nimc
oastea sa iară în frunte şi pre urmă Timu ş cu tabăra, scîrşcîndu îndinţi, , ·1 • a,a a a mare v·t ·· ş· nu poate 270
-cazaci or odata alăture f J eJ1. I să hie f t • . -
cum că să laudă muldovenii că ei au făcut izbînda de la Focşeani şi de • . ' a , cu ocul asu r •· os u ş1 tabara
:; st m ga a lui Matei vodă s-ar h. J I p a m1J locului şi aripii ce. d
J O la Telejina. Mergea oastea, ales tabăra căzaci lor, cu greu pen locuri strîm- .. I ' 1 a es ucr J C 1 en-a-
m IJ oe, unde era el , nici o treabă s i . _u 1· . e , nea,·indu Matei vodă la
te ş i tinoase şi p r e pîrîul Hintei numai un podeţ. Şi întîiu, deaca au tre- gur cu capul său în aripa den- d' . aripa u1 ceieJa ltă s-au m t .

,,.
,. . . a- 1reapta d ' u at s m -
cut oastea lui Vasilie vodă podeţul în poiană, au luat aripa în-a-stînga -Oastea 1u1 ş 1 a u dat îndărăptu ,·,- . ' un e era înfrîntă de mo ld . . 30
·inus c ·1e î Id c,1 ar1mea M Id oven1
şi s-au pus şireag în rîndu împrotiva aripii a lui Matei vodă cei direpte. r , I
-s a d t
n mu oveni ş i toată p ed
'd . . .
.
estr1mea Şi
u ovei, intorcînd.
..
t u oate
l ară în direapra şi s ing ur mijlocul au l ăsat Vasilie vodă taberei căză- - u a mo1 oven11 încet iară în . .• . amu v11ndu mai d es f I
·ţ . d . . apoi •1 mtr-a • · . oc u ,
35 ceşti, împrotiva mijlocului şi aripii ceii den-a-stinga a lu i Matei vodă . ·CI 'a cn muldoveni au perit şi • . , ceia desime a focul . . • d
-oştea d' . • d ' ca p1tanu] de . . . u1p1cm u
Însă tabăra căzăcească, dacă au venit pănă la un loc, au stătut ş i n-au. n ireptu , c n eamul să u leah p ·1 nemţi a lui Vasilie vod·
Zac. 45. Şi aşea puindu Mate·. 1
du!c1 e nepărăsite da în muldoa:,o~ 35
1 deosebi voia (B-1); deosebita voie (A -1).
•d en-a- d inapta,
· · Timu ş cu nebun„ vo a r'a z b o1u! · iară la loc I . "eni .
' 11a sa, a u rupt . a aripa sa
• trei (codd.); 3 (A). , o suta• (A-2,' C) ; JOO (A- ). numai o •-am ă d e p edes-
1
152

153
 I .... \, '..,.

I . I,'
'\ ..

■ • - - ească cu O samă de puşci, fără tabără, fără altă tărie şi i-a-i,,

Zac. 46. Perit-au în cestu războiu oameni însemnaţi den boierii
Muldovei, Bucium stolnicul den tun lovit şi Hristodul cămănariul ş i

•.'!70 ,·.
trime cazac - • I I M ··
· · t de mijlocul oştii munteneşti, und e vemse iar1i a oe · ate:i<
den slujitori puţini, den pedestrimea că- iizăcească cîţva den ceia ce au
aprd~p11~ t ·ndemnîndu oastea sa asupra căzacilor. Însă era atîta loc· 27 I v_
\'O a ş1 s a i I I . .I ·1 fostu în frunte, precum s-au scris , den nemţii a lui Vasilie Yodă în giu-
• - •t de-abiia să agiungea cu glonţurile unii pre a a ţ1 ş1 ucra puşc1 e·
mea, c1 „ d t ii te mătate. Vii mulţi şi d en oşteni de ţară şi den căzaci au cădzut pre mîna
de îmbe părtile . Căzacii pre-ncet tot să aprop11a e oas ea mun. ·
5 lui Matei vodă. Iară şi de n munteni nu fără scădere în oameni au fostu
• e fu,ri ş că este Jocu l foarte spinosu acela şi cîndu da puşcile·
neasca pr , . • şi mai vîrtos primejdiia lui Matei vodă, cu rana ce i s-au prilejit, den
lui l\Iatei Yodă într-însii, toţi cădea la pămîntu. Iară_ ar1p~ ~e_n-a-st1~g~- care, cu adeYărat ş i bătrîn au fostu, iară cit ar hi mai putut trăi, rana
a lui !\fote i vodă, unde era şi leşii, sta plecată pre cai neclat1ţ_1, deprmJ1• a ceia i-au scurtatu rămăş iţa dzile lor, că pănă la anu l , ne tămăduit de

•
. · · · t · tori hirii căzăceşti. Vădzîndu-i fără tabără, pedestrime goala,.
Ie~11 aceia rană, au murit. Că să nu hie fostu rănit, de-abiia cineva de ar hi 1o
s1 ş 1u .. .. T' t
·
10 s ingura 1n
· • • c·impii astcpta cu inim ă să să mai aprop11e căzac11. 1muş s a putut scăpa, den muldoYeni şi căzaci, und e întrasă ş i cu ce tocmală.
, . _ • • _ . • . . . _
cu tabăra înapoi, despărţ mdu-o in do a 1 parţ.1 , f ară ~1~1 o socotea I~, pănă Zac. 47. Aşea fîrşi ndu şi acesta război Va~ilie ,·odă cu Mate i \'Odă,
s -au scornit chiotu l intre căzacii cei dcn frunte ş1 ş1-at.: sl_obo~z1t focul..

•
Den care foc au nemerit şi pre Matei vodă un glonţu de _smeţ~ apr~a~e-
• hi·etura aenunchiului s i l-au priceput îndată un paicu ş1 au n a Ya··
d e inc o • . ·
15 lit la scara lui Matei Yodă, să nu cumYa cadză. L-au ~on1t pre ~a1cul e·
la s ine cu suda lmă Matei vodă şi nearătîndu-să nem1că ~e r~~~• ~u în:
at oastea sa, ca un deplin oştean. Şi atuncea au sărit leş u direptu,
d em n
ra pedestrimei căzăceşti şi îndată au întrat cu sabiile într-înş 11 Şl ·
asu P
într-un ceasu s tătură cîteva trupuri de căzaci şi răniţi fo.:rtc mu_ ţ1,
20 că i-au călcatu că lăreţii păn aproa pe de tabără . Şi după a ceas ta ~- âoa,
înd ereptătură a o ştilor a lui Vasilie vodă, ales a căzacil~r,_ î~ caru _era.
to ată nc dejdea şi ochii a tuturor , ,au cădzut tuturora m1mile ~
cit nime n-avea nedejde de izbîndă, ce mîhni ţi toţi şi în spă imaţ1.
Ir
Kebunul Timu ş cc să fa că nu ştiia, făr de ni ce o tocmală şi nice o-
25 ~indu ia lă . Striga căzac ii: .,Dziceţ i-ne , în vro parte, ori să mergem, ori·
să ne arunc ămu şanţuri pre obiceiul nostru". Nu er'a amu nici sfat, nici
o rinduia l ă. Şi totoda tă cu a ces te să scornisă un v ivor den sus· cu ploaie
direptii in fa ţa oşti i lui Vasilie vodă şi ca a cee furtună, cu sunetul copa-
ci lor şi cu ploaie răpede , cit să părea că este anume urgiia lui Dumnedzău
o rinduită asupra ceştiia oşti, cîlă era despre Vasilie vodă. Şi Matei vodă·
30
cu tunuri adăogea groaza oşti i şi sămeţi amu oştenii lui. Deci întîi aripa
ostii n oastre , Moldovei, au purces în răzs ipă. Vasilie vodă, vădzindu a,
'"~dere răzs ipa oştii sa le, s-au mutatu cătră tabăra căzăcească, la Timuş,.
ca rele încă căzniia cu tabăra, întîiu ce o rumpsese, să o împreune la loc ..
P e O ploaie şi furtună ca aceia nici de un sporiu nu era, ce, cîţi au putut
35
să încălăra căzaci, s-au încălărat şi au plecat ş i Timuş cu Vasilie vodă1
;uga, Jăsîndii toată tabăra şi bieţii pedestraşi la perirc .
-~
- --
doă (codd.) ; 2 (A-1).
pre urma'. ş i nărocu I celoralalte războaie ce au avut mainte, au luat cu Timu ş
cîmpii pre la Gradişte, trec îndu Siretiul la Vădeni, au Yenit în Iaşi,
la scaunu I său, cu mare mîhniciune tuturor lucrurilor sa le. I' II
d 15
Zac. 48. N ime nu s-au gîndit pentru pedestrimea căzăcească să
iasă cineva viu den ciţ i rămăsese după f~a oştii ceii călări. De mirat
hirea căzacilor la nevoie! După ce li-au fugit toate capetele şi hatmanul
...
lor, ei în de sine in loc au rădicat capu şi au legat tabăra ş i s-au apărat
irfI
1• "
pănă în noapte ş i apoi noaptea în tabără a u făcut focuri de cară le lor li şi 20 27 Z
de sp i11i , iară singuri au purces cu to cmală , fără tabără , numai pedestri
şi au ieş it toţi păn într-unul , fără nici o dode ială , aicea în ţa ră.
Capulu alu noosprăd:ecele
Încep . 1. Aicea în Iaş i, Timuş odihnindu după ospăţul de la l\Iatei --i
vodă dzece1 dzile, au purces spre ţara sa, iară\" nsilie Yodă iară s-au aşedzat 25
în sca un , că la P oartă îi st a domniia nestrica tă. Însă , nu înde lungii în : I
pace, că cerindu Ştefan vodă de la i\latei vodă agiutoriu , să margă în
ţară, i- au dat 400 de săimeniZ şi den dărftbanţii săi cine au vrut de bună­
~~
.t
voie tn leafa lui Ştefan vodă şi <lin liYinţi o samă . Şi au intratu iară
Ştefan vod ă în ţară cu a cel a giutoriu · de la Matei Yodă pre la Foc~ea ni 30
:1
şi s-au aşădzatu la Răcăciun i , la un sat al să u , deo dată , aşteptîndu ş i
altu agiutoriu ş i de la Racoţii cneadz ul Ardealului.
Zac. 2 . Cu aneYoie să to cmăscu doi3 domni într-o ţară! Aş ea Vasilie
vodă, pă nă a nu să m a i îngloti şi a să întări partea lui Ştefan vodă. au
1 d: ecc (codd .); JO (A-1 ).
• săimtlni (codd. ); oameni săim dni (A-1 ).
3 doi (co dd.) ; 2 (A-1 ).

(;
J54 155 ~\·
1:
=~
't
 :272 ales 800 de oşte[ şi lăpuşneni şi
într-ales, or-1\heieni i-au trimis asupra
lui Ştefan vodă, cu nepotu-său, Ştefan păharnicul, şi den sate boiereşti
V,
Zac. 6. Acest războ iu cum au f 05 - .
P ărţ I' ne f"ţ" · d u, că nemică nu t . • lu Ş':." cum sau 273 \' ,
a arm - pri·1 ept
· · , nici unii
cîtăva samă de oameni, carii ţinusă calea lui Ştefan vodă la fuga de la Popri- seţc e ca
- • .. s r1ca credmţa • I .
cani1 şi omorîsă ţăranii aceia şi pre Moreanul hatmanul lui Ştefan vodă. .I f aţarna ' cîndu vegh e voia
. . · a\'e ce era ce scnu letopi-
unu1e şi cob - I •
noi, măcară că am hi datori . oara ucrul cu bula altuia
Zac. 3. Straj ea lui Ştefan vodă era la Bacău, 400 de oameni călări d· d cu pomenire lăud t· . '
vo a, e la carele multă milă am aYut d • _a _a mai multu lui Ştefan
şi · vro ... săimeni şi amu era cîţva deu boieri şi feciori de boieri adunaţi
5
multă urgiie părinţii noştri au t ' ec1t lui\ asi lie vodă, de la carele
la Ştefan vodă: Andronic sărdariul, Darie spătariul, Antiobie aga şi · . pe recut iară d
poci scrie într-altu chip. ' r eptatea rncotindii., nu
alţi boieri de mainte cu dinsul. Şi cu strajea lui Ştefan vodă din boieri a u
fostu :\'Iogilde păharnicul şi Sturdzea visternicul. Dacă au simţit venirea ·1Zac.
V · 7 . Deci , <len h ·armc1a • . domni lor d .
as1 ie vodă, că s-au aflat· • ' eparte mai în frunte I .
IO lui Ştefăniţă păbarnicul asupra sa cu oştile lui Vasi lie vodă, s-au dat la • dv . U pururea tn frunte .. . a Ul
mutm u steagurile si îndemni d" . - a oşt11 sale, singur învăţînclu
o ripă ce ieste aproape de sat de Faraoni, anume Valea Sacă,Jj_s.:au tocmit r n u, rnra Ştefa

,
f f , d· ' !O
a ~- n~au_ ost~, ce au stătut departe de
acolea stol pre un piscu, alăturîndu lingă sine şi dâfiioanţ~r~e era m unteni.
n ~o a ~n oastea sa de
Şi cum veniia întinsu orbeienii la dînşii împiedecaţi cu trecătoarea
oştn ŞI. ~1rea ŞI ac~lea tot era mai tare V la_ ?aste m apo1. lară numărul
la Vas1he vodă şi mai buni călăreti - ,ast! 1: vodă şi mai mulţi o~teni
rîpii aceiia ce s-au pomenit, nu trecuţi bine toţi, au sărit călăreţii lui
1~ Ştefan vodă şi înloc i-au înfrîntu pre orheieni. Au plecatu fuga şi Ştefăniţă
laco~ă la înoitu~i. L a Ştefan vodă ~r~n;~~~ţ~ îndoiţi _şi h irea nea1~ului
era ş1 mo ldove m ş i era 500 d . . e un~uri călări, pre at·
Iară vodă estraş1 şi altă iţea
d
păharnicul şi Hînceştii şi i-au gonit strajea aceia a lui Ştefan vodă, la Vasilie 3 OOO d ·1: ~e munteni st .
pănă i-au trecut fără vad ap~ Bistriţii. Pre alţii, carii au luat drumul
1b

"li
•b • C · e ca ari 400 de • . rinsoare .
ra am. e, a vedere au fostu voia 1' . D cazaci , 200 de săime.n i cu d·-
spre Roman , i-au gonit pănă în Roman. Şi i-au cuprinsu şi ţărănimea zac . 8 . T ocm1se · ui umned , c1
aceia pre care Ştefan l\vodă i-au omorît, iară a ltora le-au tăiat urechil e.
. oastea sa Vasilie d· za~ spre stingerea casii lui
2i4
Zac. 4 . După aceia izbîndă, strajea lui Ştefan vodă s-au muţat la
vme de la Tîrgul Frumos preste S. vo i_ a cuprmdzindu drumul l!ca I .
I! nsă Borăş ~
'173
pe la pod este loc rîpos au 1· d irca. Jan os oh] ' . d_re
Săboani, mai sus de Roman, iară Ştefan vodă de la Răcăciuni s-au mutat • . ,
a 1ăture cu pîrîul. Vasilie vodă înc·
asat rumu l ·
ş1
,, 1cm u ca
la Bacău, adăogîndu-i den dzi în dzi oameni de Ţară de Sus toată şi den
au purces în sus pre cost· ,
lor ş· - 1şe 20
,,
gioseni mulţi. Şi acolea i-au venit şi agiutoriul şi de la Racoţii cneadzul
-
aşteptîn<lii. război a au purces •
harţul, iară Borăş
I au_ statut l D m sus p1·e culme îm t .· '
Iano~ den o u . en oastea a lu i Vasilie vod · po r iv_a
- d - • , astea sa 1• a au ieşit
Ardealului, 1.000 de oameni cu Boroş Ianoş. I~ _raznc~.u c_u oastea lu i Ştefan Yodă d n-_au ' as:1~, ce s-au arătat mai
Zac. 5. Vasilie ,·odă vădzindu-să iară la cumpănă grea şi ţara îndoită
cu uriciune spre dînsul şi doamna sa la Suceavă cu toată inema ce avea,
pmul. • $1 lui Vasilie vodă s-au cadzu - t' nec1th \ ast!1e Yodă ' ca- au trecut
,~
- marga asupra, în cet, cu tocmai· . , u arţul. ce cu toată
cetatea Hotinului era ieşită de suptu ascultarea lui, că era închisă cetatea Vasi lie vodă den loc neclătit ~.' alat_u rea cu pedes t rim ea C oastea să 25
şi tot să ţinea pre numele lui Ştefan vodă, unde era să mai năzuiască amu în. cîteva rîndu . . , c:1~lalţ1 încă stătuse şi d ·. :' aş~eptînd
nu avea, căzacii amu înfruntaţi şi ruşinaţi cu Timuş în Ţara Muntenească după dînşii. De acer~ :;ri:~r:ar1t întî( muldovenii îneii~~:;: c~ izbind_~
30 şi doi nepriietini tari pre aceie vremi, şi Racoţii şi Matei vodă să mira dat harţul lui Vasilie vodă • a ~ştendor a lui Ştefan v od· ş1 unguru
ce n face. Iară tot nelăsîndu-să, seric slujitori şi au tras şi orheienii şi
plecat steagurile lui Yas ili~n~pdo~, f~um ieste dedina hartu~'. cum s-au
şi lăpuşnenii l a sine şi au răpedzit şi la căzaci, şi-i lăsase Timuş 200 de
2
·t t .. 'o a u ga f< • . . , u1, cum au 30
au st a u cu ochn .. ' oilor , nu oştenilor . . să ,- ara • nici o nev oie, · care încot
,j , căzaci cu Hluh polcovnicul. Au făcut şi el de toată oastea vro 4.000 de n-au ap ucat mc1 focul să · I s Io b oadze manatoare oaste · B iet
. li . . pedestr ro·
,..,· oameni şi au ieşitu dentîii1 la Movile pre Bahluii1. Apoi, dacă au lovit
d 1·
cum s-ari dzice, ochiului s- •
, au mş1rat st . ep m, ceîndată • . aşi
.
~:. şi al doilea rîndi1 straj ea lui, ce era cu Grigorie păharnicul, iară strajea
. ' mtr-o chpaJ·
a hl u1 în gios cu furra I , eagurile a lui ,. . 1. a,
lui Ştefan vodă au purces spre Tîrgul Frumos şi acolea, dencoace de
B "' · ara pedestri as 1 1e vod ·
Iegătură. Şi căza·llcii ' cu puţma . • scă<lmea e au luat pre B a hi ueţii laa C- pre
ramşte ş1 năzuit iară hă sş
. .
Tîrgul Frumos, la Sirca, s-au tumpinat cu Ştefan vodă. li au la N istr S. re_a sn' au 1· d . ir-
oştii şi vodă ~
b 274 ,._
Popricani (B-1, C, M); Poprincani ( A ). sale, au purces el d eo du. ata- foa
m gur t Vasilie , va- d zmdu uit ,pe · la
strînsii pe lîngă dînsul d r e cu puţini lîn - .
1

• Timuş (codd.); Timuş şi el (A-1). r azs1pa

en ca pete slujitori] . ga sme. -'?-poi s-au
or ŞI den Hînceşt1' umi . şi
156
1; 157
 • . ărîndu-1 cu mare lauda sa ş1· veste
· ş1· p omenire
. . ·vrea _să ţiie calea căzacil~~ 1~ loc largu, undeva .pre Jijie. Şi la Cotnariu
l-au luat intre sme, ap.. - .I . domnului cu cinste vecm1că
cinsteşă. La vreme ca aceia sa stai a nevoia , -s-au! ~~prceunat ~u _ubng~u - ŞI. a~ purces spre Ştefăneşti, aşteptîndu şi
pre eş1. e, mai za ,ovmdu leşu, n-au îndreznit ungurii a - t· ·
..
z 9 Gomt-au gonaşu.. pre V as1Tie vodă pănă aproape. de Prut şi ş· sa 1mpma
cu căzacu. 1 aşea căzac11 au trecut codrul pre la Cucore'n • J s
„
hiecâruia ieste. .
Ş. . _ , 1, a uceava.
-
ac. . .. I" - d' I ecum s-au pome111t. I trupuri I ara Ştefan vodă au rămas pre s!eahul lor despre Prut ş· t „ d ·
5 l-au tot apărat caru era pe mga i~su , _P: eronaţi. Nech ita vamăşul şi . . .. Y
-sos it ş1 Condraţchu cu 1.000 de leşi.
I a rua z1 au
5
1 ădzut. den oame111 mai ms ·
aşea mu te n -au c_ ' . - . . Ghcorghie hatmanul, fratele Zac. 15. Timuş, cum au sosit la cetate de a doa dz1· s au de f • t 1
Isar cluceriul. Ş1 l-au prmsu viu ş 1 pre. . . --,. • · s rma a
Jacunle mănăstmlor ş1 întîi asi1pt?Diagomir11ei manăstirii cu u ci au
I . Y~silie vodă cădzut cu calul la coboriş. i· I 1
u1 u b om,·- a u t recut Nistru a mărsu şi au bătut mănăstirea. Şi dacă i s-au închinat toate pd ş -1
Z 10 Vasi
ac. i acolea
•
'
lie vo dă după acesta raz
'
-

petrecînd cîteva dzile s-au mutatu a o.

- I y
...
JodiJin un
'
. . _ . . . . . . ,
veş mintele în Jacu au dat ş1 cip h1eţ1 neguţJtori era închişi acolea i
o oara e, •
io Haşco~z~cescil şi de acolea au trimis pre lordachic vistcrn1c_~l sol I~ mulţi den boieri, ruşinîndu căzacii fămei şi fete şi nu ca creştinii, ce m!i 10
oraş ·1-C Jiatmanul la cuscru-său. lară ş te f an vo a, J-sindil a- a laşu
. , numai . multu decît păgînii s-au purtat cu aceia mănăstire. Şi să ·hie I/mai avut
1-I
vreme cevaşi Timuş , nici o mănăstire n- ar hi hălăduit neprădată odoacă.
.I
m1 u. ·t pănă la ' pod şi de acolea orînduindil la scaunu J I aşi Jo r ca1ma• ..
276
ce au vcm
i s ingur au purces cu oştile sale la Suceava, un e era ca
- d sa lui Vas1he
. d Z~c .. 16. ~ştile într-agiut~riu venite lui Ştefan vodă, şi leşăşti şi
cam el" , şi inema toată închisă în cetatea S uceve1, · cu T o- llma vornicul
· .. en ungureşti , dupa ce s-au adunatu la un loc, au mărsu îndată leşii în frunte.
:2,5 1& vo · a · vîndil 80 de săimeni ş i puşcari• d e 1oe ş1· nem
b
· ţ'160 Jefec11 în cetate. Şi dacă au trecut toate"oştile ·codru, au stătut pre Siretiu şi acolea, Ja 15
oieri, a
vodă dacă au sosit la Suceavă au
d - 1 t la un I
unil sat anume Grigoreştii , au făcut sfat împreună, Ştefan vodă cu Petchii
Z ac. 11 . .;:.tefan esca eca I t
..,
til aproape, anume Şcheia, în casele lui Toderaşco logofătu • a_ra n-
I I - î lştioan serdari ul lui Racoţii şi cu Condraţchii polcovnicul craiului leşăscu.
sarerriurul cetăţii s-au îngropat să 1men11 . . . • sa- 1• ş1· o sama- d e un<1urJ o
ş-au Zac . 17. Sfatul alege elen loc cită osebire este între omu şi omu. Întîiii.
~u :du~ puşcile şi de la Hotin şi de la laşi şi au început a bate cetatea, ce
Ştefan vodă au poftit pre Condraţchii să priimască această cinste de
cătră dinş ii , cum i-ar părea cu ce tocmală şi cu ce socoteală şi cu ce
20
nu-i strica nemică. . _
Z ac. 12. Să adăogea ţara d e pretutm · d 1rea
· Ja do m11u· de. iznoava _ rîncfii. s-ari cădea să margă cu toţii asupra acel ui nepriietin, să fie toate pre • I

iar şi Vas ilie vodă, unde era, nu dormiia. Ce, orice n evoinţa ~une sfatul lui şi pre socoteala, ca unui vestitu slujitoriii. ş i ştiutoriu. obiciai ul
nou, .
J soroc ul lui Dumn~dzău, amu orîndu1t aşea, a- 1 c 1at1 nu poa e 111 •
- · t me şi hirei acelui feliu ele oaste a căzacilor. Au mulţemit Condraţchii de
omu Zac. , 13. Preste scarte dzile sosi veste cum T.1muş 1ara„cu · - 9. •OOO de 1 I
aceia cinste, carele îl tîmpină de la Ştefan vodă şi întîi aceste cuvente
au dzis cătră Ştefan vodă şi cătră Petchi Iş tioan. Eu, carile scriu acestea,
25
2s I · J Vasilie
oam ~n•· ·1 ntră pre la Soroca în tară , ,~i amu ov1să oamenu .. .. u1 .
- · pre Grumadze căpitanul carele era în cimp11 Sorocu cu strai e, m-am prilejitu. la acestu tălmăcitu ş i la alte, mai pre urmă.
d
\'O a ş I ' . .
, ·· Ştefan vodă că nu s-a lăsa cu atîta Vas1he voda asupra ui, ce
S .I Ş,IIB
- 1 . Zac. 18. ,, Împăraţii între împăraţi, cri_1 ii între crai, domnii /I între
. j] -
domni, boierii între boieri, slugile între slugi au osebire unii decît alţii 276 v .
.,ncr1unse
· , el la Racoţii c neadzul Ardea lului şi la Cazimir craJU
·se si - ..eşescu,
D ·
~ a amîndurora era urît Vasilie cu sca une mai sus şi slugile între sine uni_i <lecit alţii cu cinstea să osehăscu. ,,
30 caror . vodă pentru . .legătura cu .cazacu. _ .• eci,
Craiul, stăpînul micu, cu sca unul său, măcară că ies te mai sus decît
30
•I
d I R ac otii îndată i-au orîndu 1t cu Petch1 I şt10an, cu toţi sacun, ca pe
ea .
~ OOO de oameni , iară cra iul leş escu un polcovn icil ce avea a amemţa ,
1 C ·- luminatul cneadzul de Ardealu, iară dumneal ui Petchii Işt ioan este la
:~urne Con·lidraţchii cu 1.000 de leşi călări, i-au trimis porunc_a aceasta~ mai mare cinste la stăpî1rnl său. Eu la stă pinul mieu sintu.mai de aios.
5
'.2~ ,·. de ari yeni vro oaste asupra l\Ioldov_~i căz~ceas_că, să _nevoiasca cu .t oat~ dumisale să va cădea să ia cîrma asuprn dumisale şi noi, dupr1 por~inc;
dumisale, omu face ."
3;
· d„
OSII' 11a, adunîndu-să
. cu moldovenn, să-1 smmteasca, care lucru apo i
aşea au fostu. _ _ _ _ .. _ Zac. 19. Acestea dacă am spus cătră Ştefan vodă f i cătră Petchii 35
Zac. 14. Dacă au simţit Ştefan voda oastea cazaceasca apropnata amu Iştioan, au răspunsu Petchii_ Iştioan, cum, măcară că este la stăpînu)
_ - p ru t ş 1· au oblicit că tătari nu sîntu, nu. spre R oman, ce spre C:ot··
catra - său serdar, va şi pofteşte să h1e toate pre sfatul lui Condraţchii, ca unuia
·
nari au purces, stiindi:i
.. că soseşte ş i Pet.chi lşt1oan cu oastea ungureasca. carele amu atîtea războaie au avut cu căzaci i şi stie rîndu) s · hi'r l
· ,1 ea or. •'
(!.
J58 I~
159 \!·
)
 I
Dacă au înţeles răspun·sul (cum ar hi ştiut că nu or face ei aşea amîndoi,
cum au trecu t Siretiul în v d
cum va sfătui el), au dzis: ,,De vreme ce mă aleg măriile sale să să facă sesă la sfatul de cu sară a - oastea, au purces deoda .
pre sfatul şi pre socoteala mea, poftescii dară pre dumnealor să înţeleagă socoteală păna· . Iara numai deodată s- . tă, pe cu_m să ale-
' au t r ecut d b au ţ inut un ··
hirea aceştii feliii de oşti, cum ieste şi ce sîntii căzacii şi în ce loc ~intii, îndată au purces li î h . . !lm ra va. Iară cît au t gur11 de aceia
. . n 1c1 spr r ec ut du b
5 unde sintu acmu" . i eşit din dumbrav· l e cetate pre la I ucşe· . . - m rava, leşii
a a veder · DJ, 1ara un „
Zac. 20. ,,Oastea căzăcească dacă apucă să să îngroape, să arunce cu fruntea leşilor - . e ş 1 au zărit hărăt l - . guru, -cit au 2i 8
, ca
P etchii Iştuan si Şt f avea Tim . , u cazac J
10 · ·· •
şanţuri pregiur s ine, nu la ce loc, supt cetate ca aceasta, ce hie la ce pirîu, - uş cu sine ş i 200 de t ·t . • r tnnprnat
_ , e an voda L, •. a ar1 m Joc
27?., nedobîndită este. A-He mu vedem că încă şanţuri n-au, nici bine cred de cazacii că lări ind t - . . eş 11 cum s-au tim . ' an·stă tut
numele nostru, că sintu ş i leşi aice. Pănă mîine, de or şi oblici, tot nu ' a a i-au împin - . p1nat cu t · t · •. .
asupra taberii că ~ . su ş 1 au stătut • a aru ş1 cu
10 or crede. Cap cine le ieste, este şi tinăr ş i nebun. Trebuieşte, de voim vodă cu oastea dezace!t1, aşteptindu pre oastea unlD tocmală pre culme
să nlmintuim într-un ceas de acestu nepriietin, pre lingă v oia lui Dumne- curundu, ce n-ave:ara: ~~~deauna trimiţindu rîn d gdure~sc.ă şi pre Ştefl!n
dzău , însă să ·racem aşea: cui =ice A apa r rnd - .
1 ~proape, să vie ung urii d. _u aşteptatu Condraţch „ d . ' sa vie Jnai 10
Zac. 21 . Oastea den loc de aicea, cît va trece pîrîul, îndată să să gura ~are pe P et chii / tce, aca au_ Vădzut că nu folo I'. e doaîl ceasuri
tocmască stoluri, să-şi ţie cineşi bulucul, rîndul, care după car e va au dz1s să dzică tr· b. ş uan serdari ul lui Rac ţ· · . seş te, au suduit în
16 merge ş i-şi va ţine locu l. No i, leşii, om ţine f,tuntea , după noi oştile lui Petch „ I im iţa de războ iu s- . o li ş 1 pre Ştefan vod· .
, li ştuan, vro 200 d . a rupsese den cat a ş1
mării sale cneadzului de Ar deal, după oştile ungureşti, măriia sa Ştefan
doveni pre aceia sa mă i a e catane, foarte de treabă oa ane.' ~en oastea
vodă cu oastea sa, că hie cîndu capetele ş i mai pre urmă să hie să cade.
Zac. 23. Căzaci1· ş u purces asupra căzacilor d. men i ŞI den mol. 1
Ieste, cum înţăleg, de aicea o dumbravă de ţine cîtva. Deci , pănă om - , cum au · · , 1rept - ;
a_sapa şanţuri împr egiur J b s1_1:°t_1t de Ieşi că sînt • u supt cetate.
trece dumbrava, va merge încet oastea, iară cum om t rece şi or ieş i la barbăteşte, de aru _u .ta er11 sale. Unii s· - u, cum au început
20 veder e oştile, nemică neoprindu-se, să purceadă rîndu după rîndii în d. nea pamrnt • a apara d 1· .
icat şa n ţu, deodată mic • u pre căruţe şi într-o m. : eş1 , alţii săpa
treapădul calului cel mare. Că să hie grije de vreo oaste în cîmpii, să Zac. 24 L . . . ' cit era amu pi . - . ica de ceas au r·
ne stea înainte, aceia grije nu iest e. Ce, cum ne vor vedea, de altă n u au v" . eş11 cu nă va la dentîi - ra1ca ca dor. a-
adzut că nu vin cele] 1 . au m;,rsu Pănă • 20
s-or ap uca, ce îndată de şanţuri să facă. Să facem dară cu toţi i năva l ă, c~sele Tătăraşilor şi du ăa ~e ~şti , s-au dat înapoi cuID tabăr_ă _, li ce dacă
pănă n-au şanţuri ş i la grabă aşea de sirgii, nici sineţele nu să slobod ZiS
ş'. . au stătut păn îndesar~ Şi e;ereca de acolea şi în ns/~agurile, pe după
v.

t oate. I ară cetatea că ce va da cu puşc i ori cu sa caluşe, acelea puţină

25 ţ~~ despre Ipoteşti, apr oa. e d e acolea apo i s-au mut at Ş~c po~eţi ce era
277 v . pagubă fac în oast e, li ales care mişcă ş i la un loc nu stă . Nu toate cite ' ' ş11a glonţurile den cetat p A e cetate, numai prest in preJma cetă-
să slobod glonţurile nemerescu , mai largu ieste pe de laturi decit omu l. I · e. u v · e un d' b-
s~ e ş1 au descăleca t pre dîmb • d en1t îndesară şi P t h. im u, cit co,·ir- 25
La noi este ·o poveste, că cine piere de glonţu de tun , tot era de fulger
să moară. Mică ţintă este omul cu sabie zmultă şi mai lesne streleţului
ş1 au descălecat aproape de t _esp:e I ucşeni, iară; c I Iştuan cu oştile
vreo parte, ce tocma cu»- eş1. Ş1 aceste toate te:an vodă au venit
a nemeri o vrab ie, decît pe un om că lare cu arme. Graba pierde, adevărat , . .,, au fost - nu-ţ 1 •
30 prea mulţi de ţară marto . u, nu să fac la d· scriu, lăudindu
de mu lte ori, iară de mu lte ori izbîndeşte. Aicea anume graba trebuieşte, z r1 u a O t ··
• ac. 25. Preste noapte~ r- - ş li leşăşti, am
cu dinsa să ne mîntuim de acestu fel de nepriietin, că într-altu chip, cit n_u era a g îndi să-i mai d u. acut cazacii şanţuri . :JO
de nu om nevoi să-i spargemii pînă nu să întărescii cu şanţuri, nice noi , a lui Condraţchii grăite m o_bindească, Şi aşea s-au pş1l ?"~u întărit tabăra
cîţi sintemu, nice de ar veni singur craiul , stăpînul mieu ş i măriia sa c • bl a1nte !\i 1n1t to t '
e im a numai cu harţur.1 . d: . ce mai năvălea . a e cuvintele
cneadzul de Ardeal, n emică nu le vom face. La ce ză bavă va veni apo i 51
35 dena f ara- . I ară tătar'i - , ID tătar1· ş 1· den l nime . la t a b-ara lor
lucrul, să să socotească şi noi aicea fără cară, fără hrană, ţărîi aceşt ii a ah'. h' . J au statut pănă .. s ugiJe lui y · . '
I mc 1ş1, s-au cerş ut m· a tr11a dzi ş i [" d imuş ieş iia
va aâuce zăbava noastră cu acestu nepriietin mare scădere." y· . 1rzacul car I lln ii pre t h ·
imuş, să-1 sloboadze, pănă . _e e era cu din ii - . s e irea lor 35
Zac. 22. Acestea sfătui a Condraţchii, care toate priim indu şi Ştefan
L să margă, Ti~uş den mîniie /ub-_şi pierdu ca ii. Ce~/ :a df1e cu voia lui
vodă şi Petchii I ştiun, s-au slobodzit sfatul ş i a dooa dzi dez-de-noapte, o 1toceasc· · agin u-să î
i doai {B - 1) ; 2 (A ). . . - __a l-au tăiatu capul li m• m rzacuJ
1r~acuJui.
160 I I - Miron Costin _ Opere 279

161
 .. . . ,(
~I )
) .. "• •
, ,
H • '.,"i

• Iară tătarii totuşi într-aceia n oapt e au p lecat den tabără şi au luat dentîi
în sus pe la Cernăuţi, apoi pre la Hotin spre Movileu. Acolo, la ţinutul
Hotinului , le-au ieşit pîrcălabul de Hotin, J ora, să le ţiie calea cu o
samă de oameni. Ce, s-au supus tătarii într-o vale şi s-a u întorsu asupra
supra
· · taberii

1 •d
Zac. 28.
. şi-i hătea fo a r t e tare
ş 1 p1_oa . Ş1 acele puşci a oi cur
cu d1reptu giudeţul
După
' ·t ·
' -c1 ş 1 pen găuri îi nemeriia ,
a lui bum du;du au scurtatu dzilele
aceia Ch ' n~ _z iu, pent ru pr ada care
u1 e Ard eal, au trecut spre locul
1mm1 anăş d ~
şi
făcuse
' aca au sosit cu oastea cneadzu.
a lui
hes.
ţ~şctle
.

_1~luş,
er1c1 or

pîrcălabului cu toţii şi îndată au plecat fuga pîrcălabul cu oamenii săi. dzîndu şi toată tabăra ungurească.
z _stătusă şi
~nde
rnca ma 1 a d
Iştuan
Petchii
,
a -
şe- 5
0
Şi la goană, că i-au gonit tătarii cîtv a loc, au perit cîţva de a i noştri la ac. 29 . . Căzaci i amu fiindu la ~roape e şanţurile căzăceşti
acel războiaş, fără ispravă. S-au pomenit l a sos irea lui Timuş l a Suceavă, t~a~e _p~rţile, am u pieile de pre ca~:: s~rmsoa:e de hrană, închişi de~
cum a u sosit el singur şi au mărsii la Dragomirna mănăstirea. l ară alte rad~cm1 mînca, obosiţi de străji totde rţ1 l~a ş1 le herbea, şi opincile
cete pr e la toate mănăstirile au purces în jacu. Ce Timuş au a pucatu cu p<:r1t de g,onţu de tun cum d . . a una ş1 străbătuţi de puşci T . ,
- . , ormua supt • 1muş
dzi înainte, d e a u întratu în tabără, iară celelalte cete de sirgu l e-au
1
o r;in:1ntu _î_ntin~, l-au nemerit în icior cortu său, măcară că era în 10
1
plătit Dumnedzău plata pentru j acul caselor sale , că au mărsil oastea lui
O
pa na a trua dz1 a u stătut mort u R~d - glonţul, după care lovitur·
I
Ştefan vodă de le-au ieşit înainte, de le-au ţinut calea şi s-au topit h~t
u ma n,
d
upă moartea lui T imu. a icase pre un . _u anume Theod orovici
a

citeYa cete CU t otul.

Zac. 26. Ştefan vodă, după ce s-a u aşedzat oştile îm pregiurul cetăţii
s i taberii căzăceşti, au pus puşcile cite avea şi bătea în tabăra căzăcească,
numa i
.
in
•
tabără
. •
d
a lor, a u dat
.
ce era e penre spăimîntaţ. ~. •

im prngrndu cei de pre urmă pre ce. d. .

toţi
ş, ce n-avea m ei op t'
ca o·I Id. :;,]1 m tr-o ~oapte,
i e e a şanţ l d
u ere amu căzacii
făcîndu-să spaim~
uri a po ul cetăţii f i acolea i,
I
I
10
~u puţină stricăciune căzacilor, că-şi făcu~e ei gauri în pămîntii. Apoi,
f- - • d
ara~m u-se, alţii pe-ntunerec sărind u d bau
mulţi căzaci
I rnamte
:a -d
~ut e pre pod în şanţu
d
şanţu, şi
pentru spaima şi cetăţii , a u mutat puşcile în tîrg şi den tîrgu au bătutu · I
den
_
într- acea noapt e d
en spa1m
e_ unavo1e în
· · s· . _ . .
au peri{
~i alăturea cu cetatea şi în tabără. leşiia d entîiu li căza~ii şi călări cu cei c ena-!lfara spa ima ce s' r- l - ~ aceia. ~ J sa sa h1e ştrntu de :~
zac. 3O. Făcusf1 o năva 1-acuse. a. .cazaci. ' luat· . a era tabăra atuncea.
'2'i 9 V. harţuri, însă puţine dzile. Şi după obiceaiul său , au dat într-o dzi năvală - - a a nemţu cra1ulu1 I - -
~so v.
~o )a puşci în tîrg şi venise aproape de puşci, cit una ce era mai a])Toape cazacc,cu cu trei! <lzilc ma· t d - . cşascu asupra şanţului 20
· d u- Drnov • rn e. e cc . sa r"a n. isa, T imuş. · Pre amiadzădzi era
amu o a pucase. Ce, şi atuncea îndereptindu-i leşii. s-au întorsu căzacii c111 polcovnicul de 11
t. . l nemţ1. socotrnd u f" - .. '
în tabăra lor şi de atuncea numai ce ţinea şanţurile sale ş i fura hrană ş ire ş1 a leşi şi la unauri la . : ara gr1Je pe căzaci, au dat
'remea ce YO d · d b
toate părţile năvală făcînd" 1 .. r_au z1 o a lui, să dea de
o ,
de ca i ş i apă dr,spre apa Sucevei dcn va le, pănă au mutat Condraţchii
f _ ' u e cu oamenu s" , 1 1
s i clentr- acolea 4 steaguri de leşi şi i-au închis si de.ntr-acolea cu aceia a u ostu, că au mărsu nemtii i - a1 na:va a a şanţuri . Şi aşea
Şi
~tr aje . apoi au mutat şi un gurii o samă de ;amcni şi aşea ~urămas b ucată bună de ~anţu Ce n ~sa· ş_ cd~ nava l?_dentî1u luasă de la căzaci o
- f • · , rin u u11<1uru s · · .d 2;
20 sa a ~a căzacilor spaimă s-a . .o , 1 a1 noştri e pe alte locuri
căzacii închişi ş i strînşi de toate părţile . u porn it toată căzăci . '
u unde cuprinsesă nemt .. . mea cu smgur Timuş la
J ,
Zac . 27 . Cîndu să lucr a aces tea la Succavă, cr aiu l l eşăscu Cazimir 1oc
.. d ,11ş 1 nu
d. . .
insmeţe c 'd-
cu 40.000 de oameni coborîia asupra căzacilor, de care coborîtul cr a iului srncţe ea ţiis au împ insu·
·'
. .
pre ncmt1 de la ş ţ · ·
' e apuc1n u drugi, hloabe
· '
~tiindu Ştefan vodă, au trimis la cr a iul , cerindu agiutoriu d en oastea sa asupra unii rip i cum să s . d . I an uri ş1 sărindu după <linşii
. ' u ie rumu de la t· -
să-i poată sparge pre căzaci de supt cetate ş i tot într-aceia dată ş i la pcnt nemţi la aceia ripă c·ţ 1 va, cit . d - irgu pe supt cetate, au JO
zacea tecsit t ·1
-ucntr-acea năvală la r·1pa. e r upur1 e de nemţi
.1
30
Racoţii cneadzul Ard eal ului. De la am îndoi fără zăbavă au venitl agi u- - .
toriu, că pre craiul leşăscu timpinîndu sol iia la 1-Ialici pre Nistru , Zac. 31. Crai ul leşescu sosise la Came . " • . - .
h atma nul adunat c h 1 - Îmţa, unprot1va caruia şi H m il
îndată au pornit pre Dinofii p olcovnicul cu 600 de nemţi, cu 4 puşci ş i . . , u anu ' purcesesa. nsă neştiind" • - d .
piYă . Iară de la Racoţii , singur h atmanul lui , Chimini I anăş , au cra 1ulu 1 la Camen ită· ' au poh t.t"
1 u H mi·1 pre h anu l să u] mea - e sosirea
z, 0coborît ca vro 6.000 de oameni. Iară întîi de la craiul leşăscu sosindu -Oaste
. tătărască,
. să răpadză c u Vas1Tie ' .od-a, sa-1 a eagad o samă de
- . li scoaţ" J!>
şi. averea ş1 fecioru-său
nemţii, s-au pus în deal, direptu asupra cetăţii, peste drumul carele
Ş . pre den. 11soare „u dat ha a pre
el . , oamna lui '.:!l:i1
1
,· ine den tîrgu pre supt cetate. Şi a u toc-\\mit puşcile şi pioa direptu dea - mm b ei pre Vasilie vodă s. i J-a u pormt • ·pre· la Soroca .nu pre sama lui

1 Ir.ci_ (codd. ) ; 3 (A-1) .

1 A-1 aclauf~' clupă veni t : ftiră :cibavii.

163

•t'
 Zac. 32. Ce, într-aceleaşi dzile, amu neputîndu a mai trăi căzacii lui o au trimis la un sat al ă
de supt cetate, flămîndziţi şi străbătuţi, au -legat tocmală cu Ştefan s ucu pază, anume J B •
- . . . anaş en conacul dentîi d
Chimini J • d
a ucmleşti pre Bistri e
vodă şi Chimini Ianăş (că Condraţchii purcesesă bolnav la Cameniţă, Suceavă ţ
,:,!::~::,~:.Ş~,l~n vodă 300 de m~ld::,~; ~; ;:
Raciulem, au ales 800 d. r . e la pe M ld .
den care boală i s-au prilejit şi moartea) ş-au dat cetatea căzacii pre :,im:~ ceaiului JeoesoO
6 sama lui Ştefan vodă, cu doamna şi cu toată averea a lui Vasilie vodă. ces u ag1utoriu. Chimini Ia~ă a amemţă. Şi după ce au .
Şi ei, pre cîţi rămăsese, au purces cu tabăra puţină. Cine-şi cumpărasă craiului pentru aai ş
o u t oriu Ştefan vodă
. I Iu . cu • în 1oe d e mulţ" pornit
iară oşti şi am1tă
.
1 , ·
cai de la unguri, de la ai noştri şi de la leşi, de supt cetate dendată s-au cu celelalte Ch. . .' care1e ii trimisese el a
izbîndă stăpînu-să1:1~1 Ianăşl. ţara căzacilor,
5

tras pen tirgu, apoi pe Suceavă în gios, spre Siret, cu oameni de zălog cu la _au trecut în s~:ral
de la Ştefan vodă, să margă cu pace. Şi aşea s-au fîrşit războiul căzacilor precum s-au pomenit I
Zac 3 i\..
R Racoţu. lară Ştefan
' a oman.
a vod· , a Ardeal,
a s-au aşedzat
10 de supt cetatea Sucevei. 1
p~ covnicul craiului le ăsc -
să
: •. icea pre scurtu ni d ,
gi utoriu lui Ştefa dş_ u, carele s-au pomenit ca- au fosturaţchn· leahul,
Capulu. alu. doodzecile ca e a pomeni de Cond ..
10

cade-să să să tacă hărn~a._u1 1:1n:iuş, că, măcară

. n vo a asup l · . •
lncep. 1. În mică cumpănă stau lucrurile oameneşti şi răssipele a m, nu c-au ve~1t mtr-a-
mare case şi domnii şi bine au dzis un dascal că lucruri!~ războaielor în lucrurile războaielor ş1
li . icua lui hirea deplin
, c cme să
fostu om stre-
vodă tătărăşti
- d î d ce avea Om. l
au a oameni ha . . va n emna la b - - . . u a es la
281 v. clipala ochiu·iilui stau. Amu era Vasilie sosit cu ordele .j . unataţ 1 d
la Prut, . la Ştefăneşti, cîndu l-au tum1)inat vestea, cum amu ceţatea 1ţ1. părea că nu şti ia nem1ca rnic1 în lume d
. - , _en- carii unul era al es acest e nu Tsă vor
, om"?
15 au cădzut pre sama lui Ştefan vodă şi cum au perit şi Timuş şi căzacii, ş J toate cu mare inem - . , 1ara unde trebuia li - f· . u ăcut, 15
cîţi au rămas, puţini şi în giumătate morţi şi hămnesiţi şi oblicise şi cap oştenilor deplin . a ş1 pre cale; treaz neîn
înviitătoriu De ,lsmgur, unde trebuiia /n f spa1m at la războaie
=~ s aturnscă, izvor
Şirăm bei, ce era cu Vasilie vodă. Au stătut o dzi pre sfat, ce ari face cu . . mu te ori 1O ' runte cu d r ,
un lucru ca acesta, ştiindu că acolea supt Suceavă era oşti cîteva şi un- lui , pre trei mii2 d - '. cu . 00 de oame . ' ep mă tocmală
_ . . e tatari au b· . ni, care avea
gureşti şi leşeşti. Au ales cu sfatul mîrzacilor o samă de tătari, să lo- sa t1mpma, îi înfrîngea. atut ş1 pre căzaci cu mi'] 1 su~t mîna 20
e, oriunde-şi
1 •
20 vască de-a direptul la Roman, iară altă drîmbă să lovască direptu supt Zac. 4. Nu s- .
cetate, că îmbla Vasilie vodă cu lacrămi, cădzîndu la picioarele lui Şirăm
. au pomenit de .
mamte de acestea toate răută . . sem_nele ceriului cari]
b ei şi cu multe daruri. Ce, cîndu sta lucrul gata şi sfatul, numai să rea casei aceştii dom . . l !1 ş1 cră1ei leşesti şi ţ'" ,. e s-au prilejit
nu a u1 V ·1· ' aru noast ·
purceagă în ceambuluri tătarîi, sosescu de la h:rnul olocari la Şirăm beiu , p~~enească la domn· 1 . ~s1 ie vodă, la r· d l - re ş1 stînge-
25 oriunde 1-ari agiunge, într-acela loc să lase toate, măcară că ar hi şi asupra cu coadă, - - --·-- . . .la Ul Va r
p1 I eJ it cu cîţ
care s-au ·:•1· ·..· . .. s1_ie vo_dă, .
pentru
m u sau c-
coi:neta ad -
. a era să să y
,... \
vreunii trebi şi îndată să purceagă îndărăptu, dîndu-i ştire că iată a .,rea premeneală acestii d
cr
. . va am mainte d . , _._:ca steaoa :i;
omn1e1 şi î t
an s:au rădicat Hmi] h s a aşea de
· . , e acea t -
treia dzi are război cu craiul l eşescu. n unecarea soar l . •
· - • atmanul cu - . e ui, lil anu l ]
Zac. 2. Dacă au înţăles Şirăm bei porunca hanului de întorsu şi cum mea rntunecare în po t 1 cazacii asupra 1• ·1 ce a, în care
era de aproape hanul de craiul leşăscu, au lăsat treaba lui Vasilie vodă Pa t ·1 eş• I or ' fo arte groadz-
' •rn t r-o vmeri · şi tot • 5 u mare , î namtea ·
;

. m tr- ace!a an 1- ş i or, m an 1 ~

30 şi s-au întorsu într-aceiaş dată cu oştile spre hanul. Iară Ştefan vodă, semnele
. în Joc bătr'mu . . ş1. astron acustde
.. . vacur ·lu < 1156 >s ,
nea ud z1te
vodă toată şi
10,11
luîndu pre doamna lui Vasilie cu averea cu ficiorul lui smtu acestor tări m . . omu în Ţara L - i or, care toate JO
en ua Mă eşasca a
Vasilie vodă, Ştefăniţă vodă, au purces de la .3uceavă
spre Roman cu şi
.
scris aceste semne la l
.
l
1· -
•.
vei ierta, iubite c ·t· . mare răutăţi că
stătut tătari,
. ocu sau Cred I itor1ule - .
~82 ~l doilea conac au în Roman , în mare grij e de li
1 de carii ş1 cumplitelor vremi • t - e neputinţii oam . , cac1 nu ţ-am
amu ştiia denstrăjile salecă au agiunsu Şirăm
b ei cu Vasilie la vodă Aş hi iipit aceste se· ml 1n relaba pe ce vremi am e~cş~1, crede valurilor
izvodul cel curat şi se . . . r1~. ul său, ce am
· ne a • d scris şi •
35 Prut. lară luîndu veste de întorsul oardelor 1tătărăşti, singur s·- au aşe­ cit li amu scris. 283
dzat la Roman, în episcopie, iară
doamna lui Vasilie vodă şi
cu feciorul . '
lanăş
. . rutor1 caru izvodesc.
u,
~ _era trecut rîndul
puţ1n1 să afl• la :l,
a, iară tipar
Clum rni (B C
• t . • • M). A 1
• r ei mii (codd ) . ' - omite.
t'I 1
şi cu al doilea conac au stătut în Roman (codd.) ; A-1 omite. 3 7156 stabilit dup'ă3OOO {A-1),
anul răscoal e i I .
. u1 Hmilniţchi; l
oe alb ·(codd.).
164
165
 \' _,,.· r ·
\, I

-i D ec1. a1c . ea de . aceste semne iţi.. dau ştire . ş 1. a Ies p ovestea lăcustelor, va timpina, să Je dea război. Ce, Juind_u ves te den Jimbi că au tras toat~
prăv1t
nu ·
care cu ochii cumu ven ua. amd ce s au
..
· ra_dical.
. ~atmarwl căzăcP.scu
v

ordele hanul cătră şi

sine, pre Şirîmh ei, car;le îl despărţise şi-l trimiscsă
Zac. 51.f:.u unuanu~am~:-=--=--- t ncea la şcoală la Barii, în Moldova, să nu flămîcdzească und eva în gios oastea, au socotit să să
' I
.
asupra leşilor, aproape
oe secere eram pre a
---- · ' .. -· ş Numai ce vădzum despre pască
li de JVfold ova, pentru hrana oştii, la N istru, şiacolea să aştepte
5 în Podoliia, pre cale fiindu de_la _ s :~ :p~ee:;:r~e de ceriu un nu or sau o pre tătari şi pre căzaci. Şi aşea au făcut: s-au mutat de supt Cameniţă
\ amiadzădz i unu nuor, cui:n sa ra ica - u !oaie deodată, pănă ne-am şi ş-au pus tabăra la Zvancea. Şi îndată au făcut p od m ereu pre coşuri
5

aură • l\e-am
0 gîndit că v ine o furtun a c . p 'te stol Înloc ni s-au peste Nistru , preste carile îmbla oştenii leşăşti, pănă preste Prut, la
piine, la fînuri, strica şi prisecile oamenilor. Ş i era la H otin pîine în
ne _ m vine o oas · --
timpinat cu nuorul cel de 1acuste, ~u
•
b mai sus ca de trei sa u
I t soarele de d cs1mea · mu ştel or . Cele . ce z ura. . de' un stat de om stoguri, cu mare hivşiug într- acela anu. Iară mulţi den leşi au plătit ş i
ua
10 patru suliţe nu era mai_ su~, ~ara_ c
. . - arile era mai g1os,
·ntunccare, asupra omului sos m_du}
. _ cu capetele hrana aceia de oameni de ţară, durîndu-i inema pentru o
mun ca sa.
1 I fără siala
ş1 mai g1
• · ·os zbura de la pammtu. Url et , 1

Zac. 7. Hanul cu Hmil, dacă au vădzut că-i trag leşii la loc t are,
. . - !te zbura alat urea cu omu ' . -
să rădica oarece mai sus, iara mu „ ta- mare de ceia po1ada
de sunet, d e ceva. ara ica m u
S- - d. • s s de la om o JJUCa
I . d doi coţi pănă în tre i su liţe
. să Ie hie a da războiu numai den frunte, s-au siitu a merge asupra leşilor,
şi aşea mergea pe e~
d supra pămîntu u1 , ca e
. h' Un stol ţinea unl ceas bun ş1 aca
' .d - aducîndu-şi amin te războiul de la Ber estecica. Ce, Hmi1 s-au suit în sus şi
. tr o desime ş 1 într-un c ip. 1 după au stătut cu tabăra la Husiatin, iară hanu l au cuprinsu cîmpii Cameniţii
. . ătate li sosi ia altul şi aşea, st o
15
deu sus cu ordelc sale. Însă n-ave li cum să-i flămîndzască pre leşi, că-i
i5 în sus, tot rn . .
trecea ace la stol, la un ceas ş1 g1um_ . d - f:inde cădea la mas, ca
stol cit tinea e a aprm zu'
d 1 • d
v păna 10 esara.
I l s ol ce trecea stol de sto
l hrăni ia l\foldova. A merge iarăşi asupra lor, Ja strîmtoare, nu vrea, 284 V

' · d - ·v dea sto pres e

alb inele de gros za cea; mce vca_ - 1d 1·1·a b1'ne soarele spre aprîndzu ,:: I
, . nice leşii la largii de tot vrea să iasă. Ce iară hanul au trim is pre Sefer
Ş ·· - - nu sa mea z
i nu să porn11a•, dpana - ş . pana - - -d · d ,Cădea si ila popasun.
· Cazi aga, veziriul său şi craiulu pre canţcliarul său supt cet atea Cameniţii
<:.::. JO călătoriia pănă m esara i
la ca erea e mas.
• .,,t,,;t l\ice frundze, mre
.
ş i acolea s-au legat pace şi s-au întorsu o~tile, cineşi la locuri le sale. 20

însă unde mmea, ramme

.• " • a pămîntul nearu , imp,-y• .
.,_ • Şi să cunoaşte ş1 un d e
__,, . Şi de atunce-şi Hmil au început a strica legătura sa cu tătarii şi să
cerea la l\Ioscu.
. . de iarbă ori de sămă n ătură, nu...rammea. I „ iniei a
Zac. 8. Yas ilie vodă vădzindu-se în Ţara Căzăcească cădzut den
pa11...9r1 - ' I e ru la popas ca la masu ace11 m
poposi ia, că era locu nu ~ea n gf 'uraie. den părţile de gios'
ţară lăcuste ŞI domniie, despărţit şi de doamna sa şi de cuconi şi de avere (caută la ce
V • •

d - 1
C"teva dzile au ostu aceia o , . d .
lui Dumne zau .Ş •n upa
. t t tuncea au fostu ş 1 - a 1cea 1 aduce roata lumii mare case, că ce poate fi mai greu decît acestea? Dzicu 25
V

ş·
• •

. ş1· în dz ilile a lui Şte an

f
81 puţine 1 apoi
·.·", în sus mergea. dI -o1 a • - . . I
acela anu ş i la al o1 ea, insa m I . . i nu ca aceia desime, ca î n că nice moa~tea) şi nic i o nedcjde nu i-au mai rămas în prietenşuguJ . f.
vodă' au fostu lăcuste, în~ă pre une -oc~ri__ş în pă mintu îngropate pre căzacilor, singur s-au tras cu hanu], Ja Crîm să margă. Şi acolea şedzîodu
ce' Ia anu, - de care s-au sen s. I arna sa gasua
-. pre obrocul de la hanul în cetatea Ghiuzlăului cîteva luni, apoi de acolea
I multe locuri. . _ ea de unde am părăsit. 1-au t r imis hanu l la Ţarigrad, la împărăţiie, pre porunca împărătească.
,L Zac. 6. J\'e întoarcem acmu iara lalpoves_t treine ales cu lucrur ile I Zac. 9. Iară Ştefan vodă cu aşedzată domniie la Roman, totu 30
Ş la Roman au şedzut, pănă i-au venit şi steagul de domniie de la împără­
i fii ndi! acestea t t
- . î - 1 la războaiele Sucevei, n u
o vreme cu ucrur1 s ' .
ţie, cu care treabă trim isese boieri şi pre Stamatie poste lnicul, încă de
t oate o pe
nate cumu a 1 nţa es
crăiei leşeşti_ ş1 i mpreu s-au' lucrat •intre crai·ul lesăscu
. . •
Cazimir ş1 mtre
.•

ni să cade sa trecem ce - Hmil atin-llgindu-să toate aces e

1 • t la Sucea vă. şi agă
Au venit unu mare cu răftan şi
de domni ie cu'stea aul în
2S4
- -
hanul Crîmului şi h~tmanul :azacesc~Îe sale 'supt Cameniţă şi dacă i-au Roman de la împără-l/ţie. (Caută a icea la ce voie au fostu domni
pănă nu de multu şi la ce s intu acmu.)
ţării,
• ile o .

i de ţară . Sta cra iul leşescu ~u oşti de care s-au scris, luase sfat să 285
ş şi unde-şi să
~5

- d e Ia Camenită Zac. 10. L a Roman petr ec în d u Ştefan vodă, cerea în toate părţile şi 35
· împotriva hanu u1 ş 1
't de la u nguri acel ag1ut ~r, I . . lui Hmil
acm u u nile, apoi a ltele de a lui Vasilie vodă tupilate, ori odoară, ori bani.
ven i
purceada '

Den dzi în dzi să vădiia unile la un loc, a ltele la a ltu Ioc. S-au oblicit
1 un (codd.); 1 (A-1).
şi la sluga lui credzută încă den boieriia lui, anume Gătoaie, un surguci
166

167
 v,,• ''
GI '
~
0

. ...... • • ' .J \ \ _f l '-

\.{, . V
' f ;,..Ji ., '\ , I
I , :
J ,-; ,,)· /
\... • /
,,,. ' \-i .
VL /
_ ,,.,, / de a lui Vasilie vodă tupil~t la · dînsul de -cîtva preţ, trimiţîndu-1 pe
dînsul la toate ce -să lua den casa· lui Vasilie vodă,· pentru credinţa
şi pre sama lui era odoarăle, cite să lua: Multu au stătut în gîndu Şte•
fan vodă, cu ce gîndu l-au făcut acel furtuşag acea s·lugă a lui. Nu
5 ştiu ce i-au părut pre dînsul şi dentr-alte semne mai denainte şi den
fapta aceasta cu surguciul, i-au tăiat capul în Roman, dzicîndu că: ,,De
ar hi oprit unu lucru cP- i s-au cuvinit lui, 1-aşi hi iertat eu. El au furat
un lucru ce să cuvine unui domnu."
Zac. 11. A prăvi era aievea şi pedeapsa şi stingerea casei lui Vasilie
10 vodă şi cîndai osînda-i osîndiia şi1 pre oamenii de casa lui, ales nepoţii
lui Vasilie vodă, pentru multe doară cit au făcut şi ei în vremile sale,
silr. şi scîrnăvii. Şi întîi pre Ştefăniţă păharnicul, feciorul lui Gheorghie
hatmanul, încă la Suceavă i-au tăiat capul, apoi pre Alexandru păhar­
nicul şi pre Enachie comisul, fec_iorii lui Gavril hatmanul, nepoţii lui
15 Vasilie vodă, cu mare munci i-au omorît în Buciuleşti. li
Zac. 12. După ce au ·luat steag şi caftan de domniie Ştefan vodă
285 v .
în Roman şi cu acelaşi agă, care le i-au adus steag, au pornitu birul
şi pocloanele împărăteşti , au venit în Iaşi în scaun şi s-au a~edzat cu
întemeiată de atuncea domnie, fără grije, că împărăţiia era tînără, copil
20 încă. Vezirii era bucuroşi să hie lucruri cu pace den toate părţile. Ce
domniia Ştefan vodă fără grije, numai o samă de lăpuşneni, ales Hîn-
ceştii , nu era deodată aşedz_aţi şi fugisă Mihalcea Hîncul la turci. Ce,
agiungindu Ştefan vodă cu bani la paşea de Silist.ra, l-au prinsu paşea
şi l-au trimis în obedzi la Ştefan vodă. Şi l-au iertat şi l-au pus armaş
25 a1 doilea.
Zac. 13. Preste scurte vremi după aşedzarea domniei lui Ştefan vodă,
ş-au fîrşit dzilele sale şi Matei vodă domnul muntenescu, omu fericit
preste toate domniile aceii ţări , nemîndru, blîndu , direptu om de ţară,
harnic la războaie, aşea neînfrîntu şi nespăimat, cit poţi să-l asameni
30 cu mari oşteni a lumii.
Zac. 14. După moartea lui, au ales Ţara Muntenească pre Costan-
t in vodă, feciorul lui Şărban vodă. Şi macară că era ficior de domnu,

Ş tiut si lui Matei vodă si altoru rlomni mai înainte, tot au fostu feritu,
numai' la nasu puţin -lucru
~
era însemnat. Încă nu ieşise_ sufletul den
:M atei vodă deplin, cîndu săimenii şi dărăbanţii, carii li la aceia simeţie
Biblioteca Acad
Stam~mlei R.P.R.
286 35
să suise den izbînde cu Matei vodă, cît nici domni ia, nici pre boieri întru
nemică nu băga în samă, pre cum s-au arătat apoi şi aievea fapta lor,
1 ostndiia şi (A-2, C, M); A-1 omite.

168
:-.:,~·;.-
· ,:_:
:J .
I ')..'
'
au rădicat pre Constantin vodA domnu şi au dat cu puşci)e şi cu sineţele
de- ,•eselie. Şi aceia domnie a Jui Constantin vodă au dat dzile Tomei
I vornicului şi lui Iordachie vistiernicului. Toma vornicul cădzuse pre
j mina Jui Ştefan vodă de la cetatea Sucevei, iară Iordachie visternicul
au venit sin~ur de bunăvoie, ca un miel spre giunghiere, den Ţara Căză- s
cească, că fusese cu Yasilie vodă. scăpat acolea. Era numai de perire
amîndoi fraţii în Buciuleşti, închişi amîndoi şi porunca. mergea una
după alta, să-i omoară. Iară cum au audzit Ştefan vodă c-au stătut
Costantin Yodă la donmiia Ţărîi Munteneşti, în loc au răpedzit, să
nu-i omoară, că era fratele lor Costantin postelnic1 în Ţara Munte- 10
nească, cumnat cu Constantin vodă. Şi aşea au hălăduit Toma vornicul
I

şi frate-său, lordachie visternicul, atuncea de primejdiia morţii. Singur

I
Dumnedzău, preste nedejdea oamenească fereşte pe cei direpţi de pri- I :Ji l
mejdii, că ce oameni au fostu aceşti doi aicea în ţara aceasta, ales Ior- j
dachie visternicul, fără scrisoarea mea credzu că va trăi numele lor în t!l ,I
veci într-această ţară de pomenirea oamenilorii, den omii în omu. li

!1 I
Zac. 15. Constantin vodă domnul muntenescu cu Ştefan vodă, 286 , ••
amu nu era în viaţa aceia, cum era cu Matei vodă, însă era bu- I
euroşi amîndoi de aşedzarea sa, ca nişte domnii noaoă. Aicea în ţară
I

la noi s-au aşedzat pace, numai îmbia pre la margine oşti căză- 20
ceşti şi tătărăşti, dodeindu-se cu leşii, însă amu mai slabe războaie
decît cele dentîi. Şi curundii după aceia, s-au lăsat căzacii de tătari şi '.
s-au legat cu !mpăraţiia Moscului. Şi era la noi în ţară amu mai greu
de dări, pentru mulţimea lefeciilor cc ţinea Ştefan vodă pre pilda lui
Matei ,•odă, den carii nu fu mult ~i făcură zarvă aicea în laşi mare ~
între sine slujitorii.
Zac. 16. Era săimeni de.toţi, cu cei den Ţara Muntenească şi cu cei
ele loc, de aicea, carii fusese în slujbă şi la Vasilie vodă, 1.000 şi nemţi
cu Lonceţchii polcovnicul, 400 călăreţi, leşi 200 cu Voicecovţchii, căpi­
·l:'
I ~•

tanu I de lcfecii, moldoveni cu leşi amestecaţi cu Ruşcit căpitanul 300, 30 • I

••
lefecii de ţară cu Grumadzea căpitanu}, 400. Atîta samă de slujitori ţiindii
Ştefan yodă, nici de la unii zarva nu s-au început, numai de la munteni
săimeni şi capetele lor şi luase în voroavă cu sine şi pre săimenii ceşti
de loc. asupra nemţilor. Nemţii era pre giumătate aicea în laşi, iară 200
de nemţi cu polcovnicul lor îi ţinea Ştefan vodă la Suceavă. În postul s:i
mare era, cîndil săimenii, den nebuniia căpitanilor săi şi den semeţiia
de li care să împlusă încă den Ţara Muntenească, ş-au datu cuvînt în de sine 2 s7

1 postelnic (codd.); postelnic mare (A-1).

169
...
 ~i au purces bulucuri pen tîrgu şi pre cîţi nemţi au aflat pre la u 1iţe vodă domnul de Moldova ' cerind.u agiutoriu . . la m
ptori . acoţii, om tîoăr în b.
.. . R .
. . are nevoia sa de slu-
1-au omorît. S-au făcut îndată o spaimă, o zarvă în tîrg. Nemţii, unii ·1 ' me ş1 mare avuţie zb
scăpaţi răniţi la curte, căpitanul lor de-abiia scăpat de la gazdă, cîţi
părţi .
e a-ş face ceva veste b .
' ucuros acestui pr1leJ· • d •
.' ura cu gindul în toate
au putut a strînge de oamenii săi şi cu aceia ce era la paza curţii într·
oşti în Ţara Muntenească di d" . . ' m ata s-au gătit cu
purceadă, să să adune c'u d~ u lşt1lre ş1 la Ştefan vodă aicea, numai să
5 aceia dzi, au apucat cerdacul în curte, cel de piatră, şi s-au orînduit de msu a apa T I „ 1.
apărare acolea. Au stătut în mare zarve şi spaimă toată curtea şi singuru
căatat şi lui Ştefan vodă a purce d e d e aicea . e eaJlnu u1. Numai ce i-au
c ·1
Ştefan vodă la marc spaimă, altor slujitori <au luat>1 caii a mai mulţi Ş te fan vodă în Ţara Munteneas •
• d
pogorit en ţara lui pre apa Tel „
d
ca pe en sus de F
I .
u oşti e sale. Ş-au intrat
. .
ocşeam ş1 Racoţii s-au
pre la odăi. Un năroc au fostu că bulucbaşii şi căpitanul săirnenilor _ eaJinu ui.
ce(or munteneşti s-au înşelat şi au venit la Ştefan vodă, chernîndu-i cu Z ac.• 19.
· Daca
· s-au oblicit aie ve. Ia curtea ] · ('
10 bhndeţe. Ce, cum au vinit înaintea lui Ştefan vodă, şi săimenii să
co
I • b oara ş1 craiul şi Ştefan v od"a cu oşti. au t • Ul • onstantin vodă ca-
buluciia atuncea toţi la un loc în prejma curţii , îoloc au învăţat de or ş1 le-au dat ştire de nepriietinşug I I. Rs rm~_u căpeteniile sluji tori- 10
le-au tăiat capetele şi căpitanului ş-a trei buliucba~i. Şi aceia au fostu unului lui. ,,Ce să hiţi gata şi nes ". u ~1 acoţ11, cum vine asupra sca-
b . pa1maţ1 precu . f
potolitul aceii zarve a săirnenilor, că cum au înţeles că le-au perit cape· oaie, tot cu izbînde, ales aceia sl .. . f '.. m aţi ostu la atîtea răz-
• . . . uJ1tori und· . .
te le, în loc au purces spre fugă. Acoperise iazul desimea şi apoi au luat cazaceşt1, au înfrîntu " Ac. 1 d . u, cari vesti te oşti în I
. I . . . e ea au zmdu stri t . • urne'
15 spre Socola. În şes la ceiriu, la pîrîul ce vine pe acolea, stăt~se . Şi ieşise
ei, a e1, numai să ni-i arăţi" ş· ' .. ga oţiC pan într-unul: " L a
. I aşea gatmd
şi oastea asupra lor, toată curtea şi slujitorii şi nemţii, peste porunca lui li purces d en B ucureşti şi de la a l li d 01·1 ea con u-sef onstantin . vodă , au 1,.
287 v. Ştefan vodă, amu cu steaguri, cu dobe, cît ce putea, veniia să-i agiungă, Dî rstor, spre pasea
i de Sil' t •
1s ra, ca să ag· ac au
. • . " uo1t de la d· .. spre
mş11 28S v.
ş1 cu paşca , d·m d u-1. şt ire
să-şi răscumpere den siogele ce le făcuse săi menii lor . Ce au trimis poruncă d e toate acest~. iunsesa .
tare Ştefan vodă pre la căpitani, cine ari cutedza să facă vreun războiu, Zac. 20. Vădzîndu-se săim' .. .
şi • dărăba n,11
20 cu capul va plăti , numai să să răspundze să imenilor celor munteneşti,
" od·a, ncm1· că d cn nebuniia s enu . t · · în şe laţi de Cost .
I-I · · d a n au scazut c . 1 antm
să-şi margă la ţara lor, iară cei de loc să rămîic pre iertare de aceia pe riz1ca \'O ă anu me si i-au . ' e m oe au rădicat d • 20
d" • . , pus surauci • • • Î omnu
faptă. Deci au purces muntenii spre codru, can cu fuga şi ceşti de loc vo a au rapedz1t cărti în toata· Ţ "u u m capu. ndată acel Hr1·z·
·1 I · D ' ara munte • 1ca
o samă, iar o samă ce au rămas, i-au iertat Ştefan vodă. m1 a u1 umnedzău au stătu t domnu Ţ· •. R neasca, dîndu stire că den
Zac. 17. Nu era ca o nernică aceasta zarvă de aicea împotriva faptei I:
ţa~a d_însul, la Telejin. Un aprod ;11 umîn_eşti; de sirg,să să stringă
2-~ care s-au făcut, curundu apoi după aceasta de aicea, în Ţara l\Iuotenea- dzmdu ş1 pre mîna lui Ştefan voda· • e-a ~-celui domnisor cu ca·r . •
I J .. .. d , ca ne şti d. · ţ1 ca-
scă, săimenii cu dărăbanţii, fapta care de-abiia de să va afla în vreo ţ.oră, t a s.. uJ1tor11 •e giudeţu _ .. l ·(c um d zic . la d' 1n •· u nemică d e oşti, • meroea 25
ca aceia. S-au rădicat săirnenii cu dărăbanţii şi toţi, preste toată ţara doţ11,
1 · au dat • m straple noastre · ş·1 d en tr mş11) · I Buzeului ' sa· inca . 1ece „cu
lor şi au abătut la casele boiereşti, cu arme fărămîndu-i înaintea ochilor ud"u1 au . mţeles Ştefan v od"a toată p ·ace ea. cărţi şi d m · rostul ap
giupîneselor lor2 şi cuconilor, făcîndu rîs pre multe locuri de fămcile VO a ŞI de l'ădicarea la domnii I . I-r:e~tea ŞI de fu cra lui C r~-
Zac. 21. Ştefan vodă e. u1 ri21că -vodă . ., onstantm
lor, j ecuindu casele şi averea. Şi nu numai în Bucureşti, ce şi la ţară, d . cu oştile sale
30
la multe case, perit-au mulţi boieri şi neguţitori jecuiţi de <linşii. Iară ~n munţ~ nu coborîse. Ce, nu era făr· a~~ era la Sărata' iară Rac ..
n-au răbdatu Dumned:,.ău aceia faptă îndelungu, ce, la ce certare au m~~r Jntî1, să ne lovască ~
pre noi • gr1Je la noi, să nu Yie acel doţu 30
Deci, neştiindu nemică ţ''. de Rac pana a coborî Racoţii cu t'l om-
zss
sositu ş i ei, citi-vei la rîndul său. li
Zac. 18. De simeţiia aceia acelor slujitori şi faptă aşea scîrnavă şi
Ştefan vodă,.
stătut
.
ce au !~ o.11,
pre c1mpu B
ce loc este, nu s-a
.
_o~ le ~a le.
u su itu mai s
de-abiia audzită într-alte ţări, supt mare grije şi ca~ntr-o robi ie· fiindu ace 1eş1 dzile s-au coborît uzeu 1u I preste tr ·1
nedescălecat oşti~e
.
Racoţii ş, şi
. us
bine inc· sale li în e1 dzile intr-
35
Constantin vodă la slujitorii săi, nu ce porunciia el, ce ce vrea ei să facă a cu toata tab· • es pre Tele „ ş·
sosescu săimenii la vad ped t . ara ,. i-au dat ştire str· "J la3_1n. l 35 289
făce, au agiunsu pre taină la Racoţii craiul de Ardeal şi aicea la Ştefan ' es rime a ş1 pu cil al I e u1 ' cum
ş e. La mare turburare ŞI
1 au luat esle cerul de înţeles; în codd. nu exis tă. 1
trei (C , M); 3 (A).
2 lor (codd.); A-1 omite.

J70 171

spaimă cădzuse Racoţii, aşea degrabă oaste ~im_aţă apropiiată_ şi c~
Ştefan vodă încă neîmpreunat, că ac?lea e_ra sa s~. împreune o!t1le. Sa
nu fie fostu Gaudi căpitanul de nemţi a IUi Racoţu la cumpăna, era să
hie făcut săimenii o poznă oştilor ungureşti.
Zac. 22. Că cum au audzit de la Gherghiţe, unde rădicasă pre acel
5
domnişor, capetele săimenilor şi dărăbanţilor de Racoţii, că ieste mai
a r oape cu oştile lui şi cum cu moldovenii încă nu este împreunat, au
siătuit să margă, să lovască întîi pre Racoţii. Cum le-au spus capetele
sfatu l , cum au început a striga toţi în toate părţile: ,,Haida, haida,
la ei, la ei". Neaşteptîndu nice porunca, nice vremea, nici tocmală,
10
nici pre Jîngă sine vre~ tab~ră, cum să ca_de unii pedestrime_ să m_arg~ '.
ce . care cum putea mai înamte; cum ar h1 la lucru gata, mma b1vol11
ca~ii trăgea puşcile, tot în biciu, nice la un loc încă strînsă oastea, ce
care cum putea, buluc după buluc mai tare. Şi cum au sosit la vadul
T eleajinului, cum au î11..:eput a da cu sineţele şi deodată să stoliia, pănă
15
ar i aoiunge şi celelalte bulucuri. Iară ce toemală să h ie la o oaste li care
era c: un roi fără matcă. Puşc ile cum au sosit la apă, bivolii pre hirea sa ,
-
·du•i ti şi de căldură, că era vara ş i de osteneala călii pripiţi, cum au
na , ,
·d ut apa , cum au nă':ălitu într-apă preste oameni ş i au băgat puş-
va z
~u ile într-apă după sine.
c Znc. 23. T oate acestea socotindu neamţul Gavdi, căpitanu I lui
- ii au îmbărbătat pre Racoţii să-şi tocmască oastea, iară el sin-
Rac 0 1, ,
ur cu pedes trimea toată nemţască şi cu pu şcile, au purces şi au stătut
~m 'otriva ]or la vad şi au tocmit puşcile spre săimeni şi au început a
-
~; ~a pd cn tunur i în săimeni. Da şi săimenii din sineţe şi din puşci, cîte
•,i rămăsese nentrate într-apă . Iară nu · fu zăbavă, ce, cît s-au apro-
m_,_ t oastea lui Ra..:oţii şi Gavdi le-au datu foc , odată, cum dau nemţii,
pll~i început a să mesteca săimenii şi dărăbanţii cu domnişorul lor. Şi
-
a~ ·• ·ndu Racoţii turburarea lor şi lucruri fără temei, au şi început şi pe
,·ac1zi · cum s-ari vedea crai preste crai şi domnu preste domni. Orbu nărocul
den :=us ş i pe din gios a t.~ec~ oastea_ pen vaduri. Şi înd~tă au pur:es toată
30
Jedes trimea mun~eneasca ş1 ~ommşorul__lo~ cu_ călărimea, de _cită _a vea
-
1 • e în răss1pă. La fu ga, ce sporiu sa hie pedestraşului înamtea
cu• • s in ,
, tului? îndată 1-au
. ~_ag1unsu
. - unguru, .. ca-1-anmea.
. N u era a 1ta,- f"ar ă
ca 1are, f I I . - b .•
d ire aptă osînda pentru apte e_ or ş1 nu ra z 01u sau hvre~ a~a:~rde,
.. tă meserniţă . Trupunle dzăcea po 1og pre ş1ea ş 1 spmu e
3; ce d n eap· ,, plini de trupuri· oameneşt1. · ş·1 mu Ite b u Iucun· înea• neso·
pe. laturi " carii, cum ş1. und e-ş1. 1-au
. t î mpmat,
. aşea
d zăcea, pan- ă în
qte,
- pre - - ··
· A t-au în ceasta zarva Racoţu oaste cu sme ca · 12000
. de
pi oe ş tl- vu
oameni .
172
. . ~a~. 2~. ~ui ?tefan vod~ Racoţii, îndată cît au sosit1 la Telejin,
d1desa-1 ştire sa vie cum mai de sîrg. Şi au mărsu într-aceia noapte cu
oastea cîte~a ceasuri, iară tot războiul nu l-au apucat, ce diz-dimineaţă
ne-au tîmpmat vestea de spartul să imenilor. Ce tot au mai mărsu în
ur~a lui Racoţii, carele cu toată tabăra purcesese îndată după mun- 5
teni. Aproape de Ploeşti au stătut Racoţii cu oastea tocmită în două2
părţi ş i Ştefan vodă cu oastea sa pre mijloc trecîndu, au mărsu de s-au
adunat cu Racoţii. La adunarea lor au slobodzit toată pedestrimea lui
focul şi tunurile şi apoi au purces oştile pre otace. Ştefan vodă au avut
cu sine pănă la 5.000 de oameni şi foarte într-alesu oaste. 10
Zac. 25. Tot într-aceiaşi dzi, după descă lecatul lui Racoţii, au
poftit Racoţii îndată. pre Ştefan vodă la masă, vesel şi voios de izbîndă
ce au făcut. Ciumpoiaşul cu cimpoi de urşinic la dvorbă cu dzicături. Şi
apoi, dacă s-au mai veselit, au poftit pre Ştefan vodă pentru surlari să
dzică şi au d2.is şi surlarii. Era lingă Ştefan vodă un mîrzac, anume 15
Rusten mîrza, pre acela au poftit Racoţii să- l v&dză li şi dacă l-au vă­
290 v.
dzut om sprinten, cu dzea îmbrăcat şi cu cojoc îmbrăcat cu soboli peste
dzea, că-l purta Ştefan vodă bine, cum şi pre alţi slujitori - de-abiia
de au avut la vreo domnie în ţară milă 3 , cum au avut la acela domnu
- l-au pus pre mîrzacul Racoţii la masă. Şi au petrecut eceia dzi cu
masa, pănă aproape de sară . A doa dzi 11u purces oştile pre Praova
,.
în gios. Şi aproape de Gherghiţă, a triia dzi, !aîndu veste Constantin I
vodă de răssipa săimenilor, au ie şit înaintea lui Racoţii cu 300 de oameni.
Şi după adunarea şi cu Constantin vodă, Racoţii au trecutu Praova
I'
pre pod ş i s-au aşedzat cu tabăra şi a sa şi cu amîndoi domnii la Gherghiţă. 25 11
Zac. 26. A doa dzi după descălecatul oştilor, au făcut Racoţii
I' I
masă mare şi au cinstit pre amîndoi domnii. El singur în capul mesăi,
den-a-direapta Ştefan vodă, den-a-stînga Constantin vodă . Boierii lui I!•
cu boierii amînduror ţărilor vîrstaţi; în fruntea tuturora Chimini Ianăş
t, : \1 '.
hatmanul lui. Vrei vedea cum înghite Racoţii, mari şi înalte gînduri, 30 ~ • I
la suiş şi lunecos a stare la un loc, grabnicu ş i de sîrg pornitoriu la cobo-
!- :
·:. ,
rîş . Toate acestea turcii prăviia cu coada ochiului, aceste tovărăşi i
ţărilor acestora .
- Zac. 27. După aceasta petrec11nie, Racoţii orînduindu pre Borăş 35 t l·
lanăş cu 2.000 de oameni şi Ştefan vodă lefecii li săi şi leşi şi muldo\'enii, '.!91
!
1
au sosit (C, l'll) ; A-1 omite.
2
două (B-2, C, M); 2 (A-1). t
3
milă (B-1, JII) ; A omite. I
~
173
lI
I
1.
~
'.
 să margă în urmă, unde ari înţelege vreo strînsoare de săimeni ·ori de iarna şi au poftit şi de la Ştefan vodă agiutoriu. Şi le-au dat 700
dărăbanţi , să-i cerce. lară Racoţii s-au întorsu la Ardeal şi Ştefan vodă de oameni într-ales slujitori cu Voicehovschii căp itanul. Ş-au mărsu
în ţară, iară Constantin vodă la Bucureşti. Şi atuncea să vedzi de sîrg şi leşii asupra lui Hmil hatmanul, carele pierdzîndu nedejdea în tătari li

plata săimenilor ş-a dărăbanţilor în toată Ţara Muntenească de să -~i scoaţe lucrurile la cap asupra leşilor, să lepădase de tătari şi să 292
legasă cu Moscul. Şi au făcut leşii într-acea iarnă mare răutăţi, împreu-
, Constantin vodă.
Zac. 28. Cîţi sa1men1 au rămas de la războiul cu Racoţii la T ele- na\ i cu tătarii şi cu ai noştri în Ţara Căzăcească şi închisese pre Hmil
jina şi capetele lor n-au răbdat mulţi în Ţara Mu ntenească să rămîie, hatmanul cu moscalii la un loc, foarte fără veste şi cu puţin lucru n-au
ce unii au trecut Dunărea, iară a lţii , cîţi au rămas, n-au hălăduit luat toată tabăra moschicească şi a căzacilor. Iară o samă de cară cu
de moarte, nice unul. Şi nu pănă la o vreme i-au cercat Constantin 24 tunuri au rupt. Ce , acela geri şi viscol au lovit, cit multă oaste de
10 vodă, ce vro doi 1 ani. Unde-şi să obliciia săiman sau dărăbanţu, irnbe părţile au perit de frig . Şi să pomeneşte acela război, de-i dzicu 10
Drij i Pole, pănă astudzi.
îndată îl înţepa. Plin cîmpul şi pre lîngă Bucureşti şi pe lîngă a lte
oraşe de trupurile lor înţăpate. Şi cum aducea cineva la divan ori fără Zac. 32. La an~! după acestea, împlut Racoţii Gheorghii cneadzul
dinnu şi striga: ,,Doamne, ia, şi iesta au fostu săiman!", în locu-I d_e ~'\.rdeal_ d~ duhuri /pre ma:e l~cruri, îndemnat şi de şvedzi, carii
înţepa ş i cine-l aducea lua plaşcă, cum dzic muntenii .. Pănă într-atît~ rad ~cas~ ş1 e1 cu Caro! Gustavu craiu I lor asupra leşilor oaste, au început
1, să suise certarea lor, cît den pizmă unul pre altul grnra c-au fostu a sa ag1unge .. . cu Hm1l hatmanul căzăcescu ._ . , să hie în Ţara L·eşasca- crai· 15
dărăbanţu şi înloc pieriia. Să Hi.cea unora şi năpăşti den pizmă, care Raeoţ11. Ş1 de atuncea îmbia solu ş1 a lui Racoţii la Hmil h t I
. I . H ·1 I R .. a manu
den oameni nu lipseşte în lume nici dănăoară . Ce gi ura pentru dînsul fi a u1 m 1 a acoţ11.
alţi oameni şi hălăduiia sau de striga: ,,N-am fostu, n-am fostu dără- Zac . 33. S-au. întunecat . soarele într-acel
. anu , la Iuna I u 1· iunie, · ·
bantii" criura ceia ce-l prindea, c-au fost şi inloc ii înţepa . cu _marc . groaze,
. . cil pense _ soarele .. cu puţm nu toata- Jum·ma, t ocma am1a- ·

10 1 ,·. ~o
'za/=>29. Făcut-au bogată dobîndă Ţării Munteneşti Borăş Ianăş li şi d.c,!dz1
. . .ş1 multi ' oameni, neşt11ndu a să feri de O î n t unecare ca ace ia ·
2(.
ş 1 pnnndu la soare multu, au pierdut vederea în t t· · I
ai noştri, pănă şi la olatele cele turceşti n-au ~ă lăduit. Fos.t-au în _ · oa a viata or. li
eeambuluri ş i mîrzacu l cela, de care s-au scris, Rusten m1rza'. ce, Zac. 34. La .anul d clupa aceasta ' împreunat cra1u · l şve d zascu - cu 29 ~ ,·.
cnca dzu l d e P rusi, omnul de Brandeburcru cup · · - - - •·
a colea au rămas în Ţara Muntenească, aproape de Dunăre tîmpmîn- _ • . b , rm,esa toata cra11a
du-se cu niste slujitori călări munteneşti. LoYisă şi pre unguri mun- kfa~ca,
• . scaunele _ ammdoao, . s1
• Varsavul2
, ;si Cra cau , I , î n f rmgm
• • u cua-
~ tenii la sat la Călugăreni, pre singur Borăş Ianăş2, ce apoi pre urmă
0
razboiul de faţa pre craiul . lescscu
.' cu toată oastea J · D -
u 1. upa care 1zbindă •
şvedul, cum s-au dz1s, cuprmsesă mai toată Ţara L
25
i-au purtat rău slujitorii lui Ştefan vodă. Fost-au acestea în anu l 7163 • - . . • • .
3
1655
· 1 ·· - • eşasca ş1 i sa mchi-
Zac. 30. După acestea toate ce s-au lucrat în Ţara Muntenească, nase ş1 1atman11 leşaşt1, neavîndu încătro l a , d"
·1 h u ' ca mtr-aco 1ea şvedul
aicea domniia lui Ştefan vodă au fostu în pace , de să poate dzice că d cncoace I-I m1 atmanul cu oştile căzăcesti si c ·t • '
. . I I " - . . . . ·, ·, u c1 'va Yocvodz1 mosch i-
are casa aceia pace, lîngă carei alta l ipită de părcte arde. Aşea şi ţa:a CCflJ, crarn eşascu smgur, Caz1m1r 1esit den t î 11 Ţ
N · ] · • d· · , • ' ' ,ara sa ara N emţască
noastră nu să poate dzice că au fostu cu pace temeinică, cîndu răutăţile -an 11 gm 1t mme să iasă crăiia leşască de t - · '
- • I • . sup cum pana ca ace ia l
30 I ara aceste ucrur1 mai de-amănuntu J să să . 30
din Ţara Leşască şi d en căzaci nu i eşiia. . .. . r·. I . cerce, cme Ya vrea la
11romgra II or . Noi ne întoarcemu la · ale noastre . '
Zac. 31. Să rădicase pre acele vremi un tîlhariu anume Ditmca,
Zac. 35. Dacă au Yădzut craiul svedzăscu ă I ,
carele a Yederea, fără siială, îmbia în ţinutu l Hotinului şi a _Cernău· - .. • c e sa s tăpînească 0
ţi lor şi porunciia satelor. Ce, au trimis Şte_fan ~-odă pr_~ B~c_10c s~o(· cra11c preste marc, cum este şved zască ş i alt d
. . - . . a encoacc de mare cum
ni cul cu O s amă de slujitori şi l-au spartu ş1 toţi oamen11 lui 1-au r~s1• ieste crăi1a leşasca , nu ieste în putmţă şi neam ·1 b" . .
, 1· . a· b' . . . ' uri e ose ite si dm Jj
3
pit. Şi t ot într-acelaşi anu au purces hatmanii leşeşti asupra căzac1lor ege şi m o 1cea1un ş1 hatmanii l eşeşti inc" • d , 1 _2. .
• · a m ata -au paras1t ş1
s-au d at spre nemţi, au îndemnat pre Racoţii ...~ nea d zu 1 Ardealului.
1
1 doi (codd.); 2 (A-1) . 1
Cnrol (C) ; Coroi (A).
Jaruiş (B, C); A omit e.
: l ' llrŞOl'/1/ (coud .) ; Varşevul (A- 1) .
3 7163 ( Ax); codd. om it.

174 175
 numa i să vie asupr a crăiei leşăşti şi cu aceia soliie au trimis fÎ la
Hmil hatmanu l şvedul. D eci au stătut Racoţii pre gătire ii cu o~ti,
trimiţîndu ş i la domni , în Ţara i\'luntcnească şi aicea la noi. D eci
Hmi l hatmanul i-au pornit 20.000 de căzaci cu A n ton polcovnicul
; într-agiutoriu şi Cons tantin vodă domnu l muntenesc u pre Odivo ianul
căpitanu l său, cu 2.000 de oameni, iară Ştefan vodă domnul n os tru
pre Grigorie Hăbăşescu ! sărdariul său şi cu Frătiţa căpitanu l de Făl­
ci iu, iară 2.000 d e oameni. Şi s-au adunat toate aceste oşti, ~i a le noa!'trc
şi cele munteneşt i cu căzacii la Cernăuţ i, ş-au întrat în Ţara L e~ascr1
10 pe la Snea tin.
Zac. 36. Racoţii trăgîndu oastea prcste mu n ţi, au coborit în Ţa ra
Le~asc.ă p e la un oraş anume Strîi ş i aco lea şi cestelalte oşti căzf1cc~ ti,
muldov eneşti, munteneşti i-au ie şi t înainte. Şi au luat pre supt munţi
înda tă la Cracău, la scau nul crăie i leşeşt i , care oraş er a amu cu prin!'u
15 de ş vedzi. Şi luindu Cracău l oraşul Racoţii pr e sama sa, au purces spre
Varşeav şi aco lea s-au împreunat cu craiu l şvedzăscu. Spun de craiul
şvedzăscu să hie dzis, după ce au vădzut o:i.stea ungurească: ,,Nu vei
stăpîni tu pre l eşi cu aceasta oaste l"
Zac. 37. Împăratu l nemţescu, văd zind u nevoia leşilor de şvedzi
20 s i craiul de Daniia aşijdere temîndu-să de puterea şvcdz i lor, să nu
~rcască 1 pănă într-atîta, au stătut la un s fat amînclo i , să nu lase crr1 iia
l esască să cuprindză şvedul. Şi îndată, craiul de Daniia a u înt rat cu
os~ile s a- ljle în Ţara Şvedului şi împăratul nemţescu au dat craiulu i
1:~cscu agiutoriu. Deci, n u mai ce i-au căutat craiului şvcdzăscu a liisa
:::, pre Racoţii şi a merge < în> apărarea ţării sa le. Apoi ş i Racoţi i cc au
păţi t în Ţara Leşască, că nu om lung i mai multu, numai scrie sc r iit o-
u n ora~ anume Briscea Lil o\' sca , ci s ingur s-au intot s u înapo i cu tc~ ii
în ~pi11,1rc la toa te conacele. Didcsc lc~i i ~li rr· ~i la han ul :;:i amu pur-
ce, esc ş i hanul cu oast ea lui , cu t oală, asupra lui Racotii . Au pierdut
sări I a Rar o\ ii rnn111Ju , însă ncd cjdu ia l'ăza c i Jr,r, ca r i i claci'.1 ]-nu adus
păn:1 la ~)rji Bojr , la 1111 tirgi1 în P od ol iia. nu s tr i,·a t toat e p oJu r ile 5
pre ur111a sa. Şi d1· arnl,' a au p icra t fuga li ~i a i no ştri la Ni s tru şi 294
m 11 nte11 i i. Şi aşca a u ,·:1dz11l Hacot ii în mina le~ilo1·, cerindu -~i cll' la
dîns ii v i.1ti"1 l' ll răscu ml'i',ra1·c tic J oao 1 111iliu:u11·. s.i Ic ti ra li:~ ilo r Lani ,
pcn;ru cure hani ziil o~ luindii leş ii prl' A.pafi. frn telc cncadzu lui de
arm u Ard ealului. 10
Zac. 39. :\mu apro)'i i11J11-sc l' U 11~1ilt- hanu l , au fftcu l r·1·c·~I iuc~tc
cu Haco \ ii le~ii, l-au luat şi l-au ~h,boJz ilu i11 \ri ra lui. lari't oas t ea
lui rn Ch im ini loni',ş lăsată. t on tă au 111:, r~u in r oh iia Crin111lu i . S p un
Jc ni~t e ~tcagur i de catanc, că cu nă\'al,1 pr n tfil a ri ~-a11 fi"tcul ca ll!
I·
si au hăl,,duit . Iară 111a inte J rcîl. a ces te ti111plf, r i, n t'.:111i~ii de Ard ea l 15
~ă rupsese d e la Hacoţii. fiir:1 \'Oia lui. 11f1zuimli1 la \ ara lo r pc aier a,
pcn \arr1, pc la Ci111p11 l L1111gi1. De cari i dî11dii ~Lire Racu\ ii la Ştefan
vod r, , a u 1ri111is Ş 1dan vod r, la Cin, pu l Lun:,ru , d e Ic-au \ inul calea .
J\ lnn· 1 ,si 11 dr, pn· 11a1111·11 i, d\i s-a11 lopi t :il11lll'l'a ung111·i i11 \arr, ln n o i ,
în 1111 111li ! Z::ilugul. ,·an· s -all p<1t11c11il 111ai sus da t l eş ilor tl1· la n aco \ii , 20
au s,·dz;,t 1,,,11ii ,.lll 111urit i11 Li nv ~i l,a 11ii n·au 111ai lu a t lc~ ii.
·Znc. .JO. Nu ,--au p omr11it de praua lt·~ ilo r în Ţa ra Ung urească,
dudi'i Ra c:o \i i înilda pe n 'j'al'a Lc:~a,c:1 , prt Li1 ,·a , ia ră Liu hom irsd 1ii
cu 4.000 Je na111c:ni au intrat 111 \ara lui Ra co \ii ~i mult e sate ~j tî1·g uri
;1u ar~u. li 2:,
Zoe . 11 . j 11 1,·-acc, lu an s,-au sf irş it ,;i ll1 11il hat111anul căză cr,cu 294 V .

riul lor anume Toppe ltin 2 • E l dzice pre scurtu aşca: ,,Cc au p e trrcut dzi lc lc ~al,· , inn ·pi'd11rn ~i iz,·or a tont c r i"1uti"1\ i a cc,-tor pi'tr\i de lu me,
lesii de Raco \ii, să scrie lr.ş ii . Iară la ce au sos it Ardea lul dcn ces te
a lllU lt C l,'-c11 .1·, cclă l. i , ,tin<>crc
· o
s, i r r,zs ipii. .P11ri:c,-c,-,1
.
cu . oa,
s tra sa în . tim-
î~ b Jete a lui, noi o m ic 3 d e ani să plîngem cu lacră mi." ·p ·1na rea I11 i Raco t, i , int. cJr,rî nd u de Ra co l 11 la cc :- l:1lo11.:1une
"' . . . au sos it de
30
Zac. 38. Leş ii, cum au lipsit craiu l svedz'ăscu
'
de linrrf1 Racot ii
b • ' lcs i si d e hnnul cum au m[1r,i':'1 a sup r:1 lu i. Ce. 11t1 <1 ~t ic cu ce g indu 30
înclatft s-au îmbărbătat ş i hatman ii lor ş i Cearneţc hii voevodul şi încr1 · · l cc1 "J) tln că scîrsca în .clinti. u rnu în tnhărf1 bo lnav s i
meJ'(rt'a S l· •·
l ~ ,
. , . '

p!.!ţină oaste avînd la un _loc4 au l c_~ădat carele ş i num a i cu călărimea , · .~.i. • • ]11· Dr
.. ,,.'\. 111i l- ar da D11mncd zău p 1·r rni na mea pre ace l <lu lău
el ZILI -
s printeni s-au. făcut_ a_f~g 1 ~~ Racoţu, pănă 1-~u tras cu oşti le lu i aproape - 1·· \. ·ra , '
1 11 t i1 cfizae ii la toY[1rii s, iic dr n r d c'.·j tl c ! Cc . curunclu int r-
St· I I J' I li • : ~ < • ,

d e LJ.t va . D ec i au rasarit ş 1 1-au luat dosul s1

. asca
, . ' vădzîndu -să
Racotii accs tc ş dzik , au 11111ri 1 l-111 1i l hatmanul în Labu ră precum s-au
;1:>
,1n:;,- c lat , au lăs at pre Gavdi dipitanu l său cu o samă de p edestrime la
pom <· nÎ I . 35
1 creascti (cociei.); crăiaseti (A ) . Za.c . .J:! . Prl',-lt: ,·0 1c era turc il or acra!' la ini'd \a rc a lu i l~aco\ ii ,
To ppeltin : Talpentin (A-1). cîl amu pofti ia "fi ia sii la cri',i in lcfascii ~• îtn pr c: unarra lui l' U a,·c~t e
3 0 mie ( B, CJ ; 1000 (A ) .

, A aclaugă după loc : o .

1 ·duao {B- ·t , C); 2 ( :\ J .

176 12 _ Miron Costin - Opere 177

 douăl domnii, de Muldova şi de Ţara Muntenească. Şi era 1a t_urci
Zac. 45. Care poruncă dacă au Yenit la Ştefan vodă aicea şi pre
~
lucruri slabe, împăratul încă tînăr. Au sfătuit capetele o samă Ş au
alesu pr~pFHlittl, -Qlll!1 cu hirea tare şi ~jmaş, ş-au grăi~ii împ~-
1 atuncea purcesese Ştefan vodă la munte, să aleagă loc de mănăstire
care să cheamă acmu Caşinul, <le la Răcăciuni m-au trimis pre mine
în Ţara Muntenească, sfiituindu-se l'U Constantin Yodă. l'<' răspunsu vor
li
rătesăi, îmmei împăratului: ,,De nu s-a pune un om ca ~cesta_ is~ravmc da, Yiindu-le amîndurnrn oporuncr1 şi la un prepus fiindu am îndoi la împă­ r,
împărăţiei, Ardealul, Muldova şi Ţara l\fo_ntene~scă smtu_ ~eştle den
5
mina împărăţiei". Deci cum au stătut Chiupruhul. la nz1~1e, cum au
luat asupra sa toate şi întîi au stătut după lucruri de ~~sa a aşedza~
răţie şi amînclooă domnii atocma într-un chip <le primcjdi<> aproape. Iar~
nestf1tutoare ~i lunecoase hiril" omPnr~ti ! La greu ~i la ncYoic cincşi de sine
să stea şi apoi şi cela şi cc laia lt ii mai lesne pirru ! Şi nicc t"ra putere alta,
li
a lămuri ]efelc cine cit ia fără ispraYă de la împărăţ11e, pre mulţi

295
'
omorîndii den capiile. li Apo•· aşeclzm
c, rău pre Raro\ ii şi pre aceste doao <l~m~ii. .
• d u- acestea
2
· toa t e, au pu s «înd
_ .
~
..
u. siliia care de care să iasă mai bunu, cu primcjdiia altuia la împărătie.
Zac. 46. Nu s-au apucat de acc·la sfat Constantin Yodă cu Ştef an
Yodft, cc încă să temea să nu iasă ccYa de la <linsul, sfl vădească la
,o li
Zac. 43. Ştefan vodă vădzînd pat1m1le ş1 razsipa ]~i Racoţu !i
1

temîndu-să de hanul, că era în ~•ms, au purces den laş• ]a ~ucc~~a.

Şi de atuncea, den vreme în vreme aş~epta ş~. ~supra_ s~ pr1meJd1e.
Şi hanul, după cc au luat toată oastea lui Racoţu •~ robie? toate cap~:
împărăţ.iie Ştefan vodă, ce-au răspunsu: ,,Cum ari li socoti dumnealui
fratele nostru, mai bine, aşca sr1 răspundze lui l;zun Ali Lei si să n;
f~că_ ş~ire, ~r~ ac~i~ ~ale să ~ăspundem şi noi". Au pricepu; Ştefan
296
li
'\'oda mdat.a m<lo1ta mema lui Constantin vodft si mestcr."'u« ~ ~u I sÎ 1 · aU

~
tele Ardealului şi pre Chimini lanăş hatmanul IUi Racoţ11, intre caru
15
• • • • I

15
den boierii Ardealului au fostu rob şi Apafi Mihai, carele ieste acmu scris Ia l,zun .~h b_e•:
~um el es~e_gata pre toată porunca împărătească,
undl: Ya hi voia maric1 sale Ycziriului, acolo va merge cu toată oastea
cneadzii de Ardeal, trimisese hanul doi 3 agi mari ai săi, unul la împă­

-
sa. lnsă nu era acestu răspunsu dcn toată inemă.
.- t· ·c „ - st ·c „1nipărăt.îia de izbind a lui si altul la Ştefan vodă, cu
18 11 , "' 8 • , 1 • • • Zac. 47. . .Constantin. . vodă s-au UJ)ucat îndată de p ungi, · sa-ş1
- · t oc-
po~uncă ;ă iasă hanului la Ţuţora înainte. Şi au luat cu aceia spa1m~ _
masl'a dornnua cu banu, că Na an11i·1 lui 1'. lal"i· ,·l·I-
de la Ştefan vodă cit.cm pungi şi au trecutu spre Crîm_u pre la ?rhe1
• • • .... 1-1·1-
l l a 1wc a 1 a 1nca .. - 20
cu •mu ltc pric·ine la împărăt ic, dzidndii l'ă l'1 n ua . omnua cu'
t d · ·
şi pe ]a Lăpuşna. Ştefan vodă, după trecutul hanului, au ventt în
20 "tl I

-
• • • , . ·u

sabua. sau _cu . nesca1 ost1 , streinc

. , ce l-au ales tara
; d u pa- 1110art ea Iu 1·
l\fatc1 Yoda.. ş1.. el, de mar" sile •, a lui· •Ştefan YO d-a, t em1n-
44 Toată povestea să stiia la împărăţie de ş• te f an vo d-a ş•· de . a lui Rac-otic • si
fasi. „
' zric. . • • d -d~-se _de dmşu, au dat puţrnă oaste, carii nicişi era munteni. ce măr-
Costantin vodă,cum sintii la sfat cu Racoţii una şi cu~ ...1-a~ a_~ i'
de . 'MulJova, cît să hălăduiască de la sc„irll a Ior. ş·1 cu d. e acestea

-~
I I gmcm ·
.]or oaste iară si lesii cu laudă mare asupra ţ.aru, cazacn . .. 25
25 asupra lesl , , • ' - -t"" sdua să-ş• tocmască domniia.
··d pentru moartea lui Timuş. Veziriul singur amu sa ga ua
as1J erca, . . . Yizirul <leac-au vă<lzul l'ă nu să
«- Za.c. .48.
.· 1 · Racotii !=:i la domnii amîndoi trimisese porunca pre un aea . ~ •n pucu .:- e1· sa- sa- s r-d a easca-
asupra u 1 , , . d t- t - şi nem1că stăt
mare de la împărăţîie, anume Uzun Ali bei (spun e ace~ ~1 u~cu
<:u Racot 11
. _ . nu
_ _ va face cu aceasta , au u asupra omn1·1 or,
t . d
c-au fostu cap mare la turci li şi cu sfa~ul ~ui s-a_u a!es la vezm~ Ch•~~
numai sa. . vie su sarutc poala împărăt. iei de Jo mme · ş1 , · sa-ş1
- · marga- iar
·
295 v. . l . oi de Chiupruliul au perit), mtrebmdu pre domni, ap la_ domnu. . Atuncea s-au apucat Ştl'f·m • vodă la U·z1111 Al"1 b e1u ·- d eo data- 30
t · - f că această
ao pru l m s1 ap ••
' · să mar(J'ă amîndoi asupra lui Racoţn cu oş .1, sa a - .
ca
. va merge, . pc de . altă . pari<' . I', 1"riuruia
,... • to·ită
• n. 1 •• sa, numai• sa-
,,u,11n - 1
296 ,-. ~
ca-se-vor e1 . . e _ _ _ . d f t 1 sale cu amestecăturile wrte Yez1ru I • de vemt la Ţari11rad. Si acci-•1 •,11 I m1nra · t capu I apoi· a
slujbă împărăţ1e1, să sa curaţasca ş1 e ~p e e ,
• T • - • ,... ' •
CT- dii Chiupruliul
lui Uzun Ali hei, ca dommlor asra •m r:-tSJlllJls- · l , ca- de ari·
··? Şi atuncea spun ca pusese om . .. . , _ '. • •• . u vez1ru
R t 1
ce avuse cu
- ,1
:l. .0 d- den Edicula de unde c-ra -mc h"is, sa-
aco 1.
să adu ca pre 'asi ic ' a. R
- I pllle
' lucru nu ştiu cum ar h"i putut
11nple. unu
nu vie a1cra.
. 1 cite o
.
,,Ş1
casa
dr Yor
de O'nlbrn1
'""
vrni, iarr1
dr
domni
• , u poa e acestu- Iucru să
aur 11 1
Yur r·1. Ia1 .:-.1 d c nu Ya veni·
• · _ .. . · 35
35 crai la Ardeal în locul lut acoţ1c, care Ştefan Yoda, 1ntr-un c<'as 01 puni' pre acrs1a" •tr:- ~ 1- Gl UCU
· VOr-
• • el 1 in<. ll pre
fi pentru lege' iară puterea ce nu lucreadză?
• • • • • • '
nll'll l:. c-arc1c era cap1l'h1ha1a
. l111 Stdnn
, Yocl:-, ,
1 h p S I
oar1 u .• pun c <' Gh"1ca
-

1 două (B); 2 (A). vor111cul, rum au dz1~ arestu cuvîntii ,·pziri' 11 J • c·I au ~1· alergat li de au
2 doao (codd.); 2 (A-1). sărutatu poala veziriului. ·
3 doi (codd.); 2 (A).
12~ 1i9
178
I.
•
•I
Şi a~ea au stătut de tare cu Yasilie ,·odă , cit , pa-nă "in ,, r e 1nea ce s-au
Za,c. 49. lară cit putem a înţelege den mu]ţi şi den multe ]ucruri- luat. amu cetatea SuccYci cu doamna lui Yasilie vodă Ia to t ::- 1
pre urmă, adevărat de ar hi mărsu Ştefan vodă la Poartă, domnu ar I 'b • · · .. - . .. · . . . . , a e ruscoa e,
a pri eg11, _cite sa pr~ 1e11se IUI \ as1he Yodă, de au ieşit în doaol rînduri
hi ieşit iară, că era Chiupruliului cu mai mare veste să aducă pre domni den st.·aun ş1 clupri sminteala sa şi în Ţara l\l untcncască cu căzacii tot
Ja poala împărăţiei, pre carii îi tine împărăţiia la prepus de hainie. . I .. 1 . ,. . .
\mut < omnua 111 as1he vodă nestricată la împărăţie, pănă ce au sosit 5
' au

5
Şi ~pun de Vasilie vodă că marc grije a,·ca că va veni Ştefan vodă la !';.'itefan vodr, la Homan, după li izbînda de cetatea Sucevei. At
· · · I uncea 298
Poartă şi să hic dzis în taină: ,,Să nu-l aducă dracul aicea!" tr11~1~\ 11H li Ştefan ,·ntlă pre Sr amnt ic postelnicul cu cîţ.va boieri de t.ară
Zac. 50. larf1 l'll anevoie este a 111crgr de lrnnft \'C1ic la grij,· şi c11111- să-1 1sprăn1scă• steag de domniic si , aicea pre fecioru-său , JWC l"'J ·rro
.1 1 ·
c rasco, '
pftHa vieţii, ~tiindu-se la al.ilca mcslediluri şi nYin<lu acolea la Poartă <'arc apoi a fost.ii domnu în Tura l\lunteneasci'i, îl trimisese în 'fara U~o-u-
aliţc pîrîşi greci, cf,rura să luase tot cc av«!a la începutul dom-llniei lui şi r~ască, la închisoare. Deci n-au avut cc mai face şi împotriva unii t'iri 10
10 mu Iţi au şi pcrit, că au fost.ii la începu tu I domnil'i accşl i ia mar<' jacuri ~1 audzindii de fecior la închisoare, au stătut şi el cu boierii lui Şt;fan
a oameui strcini, ales a greci, de oamenii lui. vodă alăturea• pre trebile lui Ştefan vodă si au venit si sino-ur cu an- ca,
Zac. 51. Începuse Ştefan vodr1 şi să lucra tare mfmf1!-lÎrea Caşi nu I,
• • • • I:,

,carde au vcmt cu steagul s1 cu alt.i IJOicri în t ară

iară ]a anul <lupă urdzitu] ci, i-au venit lllaziliia. viindu domnii în ~eau- Zac. 2. ~tcfan vod~ so.cotindil iară aceia ~are ~ocolise si Vasilie vodă
nul ţării Ghica vodă, însă întîi lui Constantin vodă, cu cîteva luni, cu -în Ghica Yornil'ul, că este om de capichihăic, neavîndii ~indu să poată ts

li 15 M iii nea your1.

Z ~ Q.omniia lui Ştefan vodă au fostu cu marc bivşug ţării
la tu\i anii <lomnici sule, care s-au trăgănat tocmai 5 âî1i, în pîiÎ1P, în
să iasă unul ca <linsul la domnie, l-au făcut de casa sa, "cu nepoată-sa
fala Sturdzii YÎsternicului, dupi"t feciorul lui, Gligoraşco postelnicul:
~i d11pf1 cc l-au fucut cuscru de <:asa sa, pre feciorul său boierindu-l cu
-,: in, în sl 11pi. mare roadă în t oal.l\.40111 deplin, eap(1 întrc·gii. h ire
li ::11
ad incu, dl po\i Jzicc că nasdi ~i in ~fofdova oameni. La învă\ături solic-
lor, cr,qilur la răspunsuri. am a11Î.zi1.
prl· 111ulti mf1rlurisindt'1 sr1 hie
.agia, pre Ghica hăt.rînul 1-au trimis iară la capichihăic, la Poartă şi
nu 1'11:-I t1 JH' t 1·l'lii Ic lui 5t efan Yrnlr,. pr111ă ce i-au venit rnaziliia. Chemîn- 20
du-l n-z i1·i11 I Ch iupl'lll iul la sf11·111 aI'l'a poah·i împrtrr11e~ti ~i nccutedzîndu.
fostu -~ovîrşinJu pre Va~~lic _vo~ă . :Mcs~de_. ~i pet.recăni i le cc~l! i tlo1~111ii ~• mt'.·rge ~t.cfon vodă la Poar1r1, au datu Ghicăi Yornicului <lomniia tării

li Jc-ab11a la o ,-reo domn11c su sa f11e pl'llcJIL, nu fr1rr1 mare <lesirinăe1une

la lucruri peste măsura curviei. Slujitorii mila şi cinstea care au arnt
la această domnie n-au avut nice la o domnie, <le cindii odoacr1 ţara.
Zar. 3. Purecs-au Ghica rndă ţ.ară
spre cu doi 2 agi, den c;·llrii
-era 111111 I musaip la împărăţie şi întii pre lzmail aga (carele apoi au
298 v.

cădzut agr, spDhiilor), Schimni ceauş. Ştefan vodă îmbia lcgănîndu-să, 25

li ::o Iarft c11111 i-au plr1til slujitorii lui la maziliic, cit.i-vc·i mai gios, la intra-
t ul Ghicfti Yodă în ţară şi la ieşitul lui <len ţarf1, în Tara Ungurească.
Ie~irca lui Ştefan vodă dcn ţară au fost ii în anu 1 7165, toc ma J)l'C aceia.
i1wn11·0 Ytl lua, că era unii <le-I sff,tuia :,;[t margă la căzaci, ce era acela
:,;l'nt l'itră temeiu, cîndu vedea di de acolo Vasilic vodă, cuscru fiindu
lui l lmil, nu s-au putut pune în picioare, piină au stătut cu gîndul numai
57 ,-rerne i-au venit maziliia, pe cc neme li au scos şi elu pre Vasili" vodă să purccagă spre Hacuţ.ii, de la care avea cărt i <'U giurf1mîmu, să nu

11 Y.
di11 :--l'aunii.
Capul donod:.eci şi wwlu
se ]n~c unul p~ alt.ul, pănă or avea o pîine, să o imparţe.
_. Z~t.c. ~- :\~cea caută ce mult~·mitr1 au arnt Ştefan vodă de slujitorii
30

:-111 Sal CCl m1lu1t l: La Podu I Ll'loa IC l'·1nduv ('l'i.l ct nfan ,·od- -d·1cat ~'

I jncep.1. Iară domniia Ghicr,i vodă, cum s-au prilejit, s-au ponH.•nit
la dorn11ii lreeutc, (·um fiind capiehchaia la Poartă, au ieşit la domnie.
Era aicea îu ţară dcn dzilele altor domni, ne~11\iLoriia ţiimlu, pf1nr1 la
••

-f1l'10rul
s ·
••

Gh1di1
L.
: • • ' • -:! ' · a. s-au ra
s~•1:ptoru t~ţ1._ :-ă Jecmască carăle. Şi să nu hic fo:--ti'i Gli(Torasco \'Odă
Yodă, arătîndu-h· urni·<· certare , n•ar l11· 1·os~tvu f;ara- aceia
._tr1gn: ,, efe, Jefe si'1 ne dea!" :\C'eia mulţen,ită au făcut atu
.· · ' \
I : ·
.,_
duuwiin lui \"a:--ilie nHlu. Fiindn ele un neam cu <linsul, arlJănn~, l-au Ştefan
I :1!,
tras u-1 \' a:--i 1ie ,·oclă la curte şi cleodal r, la boierii mai mănunte, apoi
la yorniciia cea mare de Tara de Giosu au agiunsu. Şi ţii11du-l \'asilie
domnie.
vodr, slujitorii pentru mila cart- n-au avut ·l "t ~- ~c~al u1 3~
' • • · ~ llJI orn n1c1 a o

n,dă ele credinţ.fl, l-au tri111is la Poartă 1·.ipichihaia, vădzîndu-l şi om 1

tluao jcod<l.); :! (A-1 i.

cuntenit la toate şi scumpu, cum să cade hie cinelu capichihăei să hie. j !! doi (B, M); :! (A).

)80 181
 Z~c. 5. De la Tîrgul Frumos Ştefan vodă, dăruindu cu un surguciii . - bşi· hanului
duindu
Ş
· • şi lui,• pentru. . osteneala lui ' daru r1.· ·", u purec:,,. •m rrunte
~
pe Ghgoraşco
.
vodă, domnescu, l-au întorsu cu sluJ"itorii la Ia~i
, '
lovindu pre la Buciuleşti, la Cumăneşti, au întrat în munţ.i în Ţara
iară el '

Ungurească. Ghica vodă peste puţine dzile au întratu în Iaşi, tot într-a-
1ram ei Şl •• feciorul
noaptea aceia ş1 pre
De la Podul. Leloa1e
dat de straJea Im Ştefan
•

.
Gl11că1
•

. anuadzădzi
. _..
Yodă , Glicrorasco o • v o d-a. .:
' a .doa. dzi au so si·t spre Ţ·irgu I F· rumos.
~traJile care tr1m1sese ' ' în • I\ a 111
~1· margrn

· t e G 1l"oraşco ·
- • d-u toată

Yodă au 300
I
cela anu 7165, mainte de •Paşti cu o săptămînă. . . vodă în Crivest • i ' cu c arc• era T·J i maci e · paharmcul
- •

Z.ac. 10. Aud simţit_ Tîlmaci că

7 5
~ Zac. 6. Şi într-acelaşi an veziriul împărăţiei, Chiupruliul, li pur- . . oastea . v me, au si 1t sa nu sa arate·
· ·1 · - -

'I
cu oastea
. sa,. ce e .clupa nistc • ]H:-cun ••rn pur ccsu- !--pre . ~
,-,trunga. - l\la1. sprm- .
cegîndu asupra Ardealului, mersese poruncă şi la hanul să încalece
tem t.>amen1 numa I ce au foslii au venit I d - ,
şi amu era în Bugcag hanul. Şi încă Line neasedzat Ghica vodă, stîndii · d l Ţ· ' a po eţu pre drumul carele
îndată după gătire la oaste, că-i ve~ise şi l ui poruncă să încalece cu
merge e• da 1rgul •·- Frumos spre Ho man si · acolea • 11 ar1..1. :- :- .1 :-o:-1s1a1
. . · · • noştri•
1

10 toată ţ.ara, veni veste cum Ştefan vodă trece muntii cu oaste în tară.
cu •oastea,
· cnt11u
- I ... voroava, • apoi au inceJrnl ai n 0 ·t 11
~
.· \' 1 s a a. 1' ara- dentr-
.· ·f d 10

Şi viindu întinsu, au stătutcu tabăradencoace de 'Roman, la Săb~ani„ aceia voroava .. centu

. sosise la urechile lui ş· :-
Iram Cl ca- ieste
b · · •
h1tlensurrw
Pentru. aceia, mce . s-au.. apropiiat de oa ·te s:- •
s ... a mgrosase amu sa"a ·, eu.
cin du
iar pre Tălmaci păharnicul îl trimisese cu străji spre Tîrgul Frumos. 0
au sosit steagurile ostu noastre si 1we l:-1 d - ' · ·

'I
Cu puţine dzile mainte de aceasta veste de Ştefan vodă, au perit Gru-
' • \'O stl a
. e tatar1 c:i 1ne ·
'
1•
nu-i lăsa . . Şirăm bei. Şi la hartui , acela d e a1. nostr1. au' cădzut ' mai mu ţi
11
madzea căpitanul de Ghica vodă. C.ian1liţ.ă aga pre aluneca de dărăba 111. s1-. l apucase • harţul I . ~
cu caf u
15 Zac. 7. Precum era Ghica vodă plecat spre sînge, cu mare cuntenire vo d ă. Ce au săritu niste tătari si de . ' . • u1 ,;,te. an 15
• ., a1 nostr1 o smuă si I •
l-am cunoscut aicea, că era cîteva cărţi a o samă de boieri prinse la mina rănit în cap foarte cu "rea rană ~i la O mrna -.ni scos. iară
lui, cu care chema pre Ştefan vodă să vie, că avîndu Ştefan vodă mare lor încă s-au rănit cit.va dcn care r· 11
„ .. ·_ • _
cu scade I d · ·
·,
D .
0
. . re a eg1te. e a1 .,
priietinşug cu Săfer Cazi veziriul hanului, carele îi scrie de multe ori: apropiiat steatrurile d;n p' art.ea Ghi' / ~ al~ şi_ murit unii. Cc: <lncă s-au
t CUI\Ol'lSICUl:-t •. .
„Ce porţ.i grije de mazilie? Au aşea de neputernici ţ.ii tu pre hanii de
I

tut nici harţul lor, nice,Tălmaci Jlăh· , . ~ 1·• a ari~, n-au mai stă-
i::, I

~o Crîm, că de ari vrea să ţie un domnu de Muldova supt aripa sa, nu

. .. a1 n1c11 cu stcacFurd. I
fuga spre Şchc1. ~i acolea, aproaJ>t• de Scl .. . . · ."' t., cc au p ecat 20
I-ari putea să-l ţie şi preste voia altora?" Şi nşea atunci pre Stamatie osteni
• . I .ş r
a u1 le an vodă si niste uncFuri
• lCI, s-au ln-\ltorsi'
~ . cu Til ·
1 11
sama• e
- d 300 V,

ce IU:-csc ·- _1
postelnicul au poruncit la Ştefan vodă, cum va trece hanul spre Ţara ş1 la cela
: • , c,
întorsi'1 a lor au perit no 30 d, . . macm pa 1arn1cul
Munt.enească, el să vie în scaun. I ară ce le ieste lor a bat~iocuri pre . .. f .
era mai rn runt.e ş1 au apucat si Yii si •
c oameni a1 nostr·1
d gonaşi, ce
.
1 ' ·.
creştini? Şi aşea viindu Ştefan vodă în nedejdea lui Sefer Cazi aga şi cu tabăra, la Săboani. ' ., i-au us a Ştefan Yodă, unde era
• 25 Racoţii vădzîndii asupra sa greul ce-i veniia, era bucu-l!ros să să
Zac. 11. Cum au oblicit Ştefan vod:- d .
1imb1.
tulbure ţărăle aceste în vrun chip. · _ S. - b e1. cu capu 1 său, n-au stătut ce . . a cn
""1ram . . ca- es t e a d e,·ărat
Zac. 8. Ghica vodă îndată au răpedLit pre St.amatie postelnicul . . . . ' ni:;;te ncmt l ce aYea ,·ro QQ J
tr1, 1-au trm11s la Yad la Siret , să ap ere va <l ul iară
• l ., '-' pe es-
la hanul, măcară că era cartea lui la Ştefan vodă scrise, prinsă de Ghica călare au plecat fuga. Si de atuncea .' c smgur cu oastea
vodă, că venise de curundii Stamatie de la Crîm. I-au giurat că n-are Yiaţa sa Ştefan ,·odă. • n-au mai ,·ădzut :t\luldoYa în toată
30 nici un bănat, ce iară pre dînsul nedcjdea la~e, să tocmască acest i1 lucru. Zac. 12 . ..-\ sosit la Siretiu si CI"~goraşco vodă 30
Au rnărsii postelnicul St.amatie şi au stătut la Sefer Cazi aga veziriul
- . :- oută
_ • w :- _ • • • • ·, 1
n a,-ea .cumu sa •treaca Sirctiul ind·.1 l:-.i' la .:- era ,nare 'c~, . , I oastea,
• •ce
•.
hanului şi au scos pre singur Şărîm bei aicea împotriva lui Ştefan vodă. parte ş1 pede~trunea, care dacă au d·. ··.' :-,t ' q ca 111 cern
Nu vrea Sefer Cazi aga, ce i-au arătat Stamatie postelnicul marc strică­
.. .. . . . au z1l c-au fun1t St f - .
s-au apropunt de ~1ret 51 s-au în I • . I .. . e "" c an vo<la. e1
~
ciune ţării, de să va face într-altu chip. Cc şi agiutoriul era foarte ciudat,
. G . - - r 1111.1t a l1li"oras . 0 d:- ..
apoi h1ca voda
_ batrînul pre tot, i i-·au u.1 a t •1n ro h~ia -·• <'O ' .1, pre caru
. . 1 l. ._ I . .. .
35 că venise Şirîm Lei cu vro 300 de tătari şi nici la puţin războiu ce au b e1, care fapt.a necreştmea~că nimi• nu O I· J:- S. .a .u a or a lui ~•răm 35
- Gl' au a. -.1 mult a 11 1- f .
fostu la Strungă, n-au fost.u, nicc s-au apropiiatii. sau,. . 1goraşco vodă, să nu să facă un 1ucru ca ac. I . s at.ut ec10ru-
Zac. 9. Ghica vodă după ce au răpedzit pre Stamatie postelnicul la c l11naţ1 fără război crestini ce n- e a, nişte oameni în-
hanul în Bugeag şi vădzindu apropiierea lui Ştefan vodă, au pu."ces spre
' , ' au avut ce face · S ·~ i d aca:- au venit . în

Ţuţora şi la Ţuţora preste puţine dzile s-au împreunat cu Şirăm bei, făgă-
1 sut,i (cod<l.); 100 (A).

182 183

•. ,,
t

jJ
 · Jasi Ghica vodă, au mai omorit pre nişte vornicei a lui Ştefan vodă,
fă~ă nice o vină, numai căci au fostu slugi. li
Zac. 13. Şi cu aceste fapte au ieşit Ghica vodă vărsătoriu de sînge
1~ Yirsta bătrîneţelor ce era. Şi aşea, mîntuit de Ştefan vodă, au stătut
după gătirea la oaste şi de împreunare cu hanul. Au purces cu oastcat
ca cu 7.000 de oameni în Ţara Muntenească şi den Ţara :Muntenească,
amu împreunat cu hanul şi avea hanul 2.000 de diznci cu Hanenco pol-
covnicul de Omani, au întratu în Tara Braşeului. Acolea, ie~indu den
Bra!-cU o straje, i-au lovit tătarii fării veste, cit pănft la Braşcu de-abiia
ele a·u seăpat cineva dentr-aceia straje.
Zeie. 14. Pre unde am întrat în ţara Ardealului 1 , în mijlocul munţi­
lor era o palancă de zid şi tras zidiul den ripa a unui munte, pănă în ripa
altui 11111nte. Acolc să hie pus nescare pedestrime ungurii, fără vărsare
de sînge n-ar hi fostu întratul nostru. Ce, cîndu am sositu noi, am aflat
palanca şi locul acela pustiiu de oameni. Au dzis Ilanenco polcovnicul
căzăcescu: ,,O ! Doamne, cum n-ai dat toate unor neamuri? La noi la
căzaci, ele ai hi dat aceste locuri, cine ari putea să între în ţara noastră?"
Zac. 15. Dencolea, despre Timişvarii, amu intrase Chiupruliul vezirul
<;l dcncoacc hanul cu domnul nostru de Muldova şi cu Mihnea vodă
duninu I muntenescu. Cine poate deplin să scrie prnda, stricăciunea,
robiia :I :\rdealului de pre aeele ncmi şi părlilor aproape de Ardeal?
_,
ua~tea Ghicăi vouă au luat atunccşi în Ţara Braşcului, care i--ă chiamă
cu nltu JH1111e Bîrsa, trei 2 prdănci, den care pălfrnci hicţ.ii oameni închişi,
toi j în rubiie au mr1rsu tătară lor vecinică.
· Zac. JG. Într-una Jen eclc pălfrnci, gîndindu Ghica Yodă cr1 va hi
inultfi avuţ iie în cetăţuie, cîndu era amu tccsită oastea, plinr1 pălanca de
tătari. au întrat şi el cu lllarc nevoinţă înlontru, unde nu era locul unui
domnii să între. Puţin au lipsit de nu s-au năuuşit de desime acolea
si cu puţin suflet dr:-ahiia au ieşit şi lovit de un tătar în cap. Nimc să nu
Î,unuia:-că, căci să pomcnescu acestea, că letopiseţile nu sintii numai
~'° -.ă Ie citească omul: să ~t.ie cc au fostu în vremi trecute, ce mai multu
-_,
~ă hie de învăţă I ură, ce ieste bine şi cc ieste rău şi ele ce-i să să ferească
• c ,-,<1 urma hic cine: Jomnul den faptele domnilor, care cum au fostu
:i
<.;) ('
cu cc veste ~i pomanr,, să ia urmă de viiaţă, boierii urmîndu. pre hoie-
•• •• • • • „tcc:;. · s1· în1fdcpti, sluJ"itoriul a sluJ"itoriu, că cinesi după breasla
r 11 l'(' I l 1 11 -~ ·, 1 ·, ' ' • • • . - ,
sa. cine urrnadză pre cel crnstcş, cmst1t, cme urmadza pre cel rău, rău
. l . ~ • ra- u c:;.ă ya săvîri-i.
ies e :- 1 · '
-
- tara Ardealului (B, C); ţara Braşeului (A-1).
2 ~rei (C); 3 (A).
184
-
Zac. 17. Dcn Ţara Bersii au purces o~tile pe mijlocul Ardealulu ,
spre scaunul acei ţări, unde era de pază a curţii crăieşti, cum dzic ci
ni~te haidul'i, deci şi curtea şi oraşul Belgradul într-o mică de ceas a~
stătut cenuşe. De acolea s-au despărţit Şirîrn bei de la hanul, cu carele
s-au poftit ~j G Iigoraşco \"Odă şi li au agiunsii cu prada pănă în olatele 5 302
de l ngurimea de Sus. Şi la Sibii, iară aduuîndu-se oştile, au lovit pre Ia
1
Ora dia şi au I rcl'ut la l nflll, care ora~ Ycziriul amu luase. Şi vădzîndu
-t.·f1 nil·i o oaste nu este nil.'ăiuri, au lă!1-at pre pa~ca de lluda, Sinan paşea,
~ă tocmască cetatea şi să o aşedze cu oaste şi i-au orînduit şi pre domnul
uostru, pre Ghica vodă şi pre Mihnea vodă dcpreună. Iară veziriuI sinaur 1o
Ch iupruliul, înţălegînd şi de nişte amestecături la împărăt iic, precum
t:, '
-era tînăr încă împăratul, s-au întorsu cu mare sîrguială la Ţarigrad, iară
11oi eu acel paşe am şedzut pănă la Simedriu, de am tocmit Inăul. Şi
au mai luat paşca de Buda nişte pălănci pc aproape şi cu Şirăm bei
<lespă r\ it G ligoraşco Yodă au luat o cetăţuie anume A Imaşul. Şi de 15
Jn re'.- l paşea au luat Borcea Ianoş domni ia de Ardeal.
Zac. 18. De la iulie, în care lună purcesesă Ghica vodă, la deche- ,,r •;
vrie, pre la svet ii Nicolai, au sosit în Succavă ş-au iernat într-ace iarnă
. I. G hi,·n Yo<lr, în Sul·c·aYă, pentru marc omor cc era aicea în laşi. Hanul
,lc•nl l'·m·ca calc: daeă nu sosit în Crîm, au omorît pre veziriul său, pre 2o
I
I
~l'fl·1·i Cazi aga, pre porunca Chiupruliului,~-;;hliei:-c n:ziriul îmbletele
i• lui inlr-acC:·sle ţări şi dzicea el totdeauna hanului: ,,~J! te lăsa de toate
~ă îmbli în voia turcilor. Nu de toate sr,-i asculţ.i, că e i ~ - ~ c i
îml,ln în 11 rnie, pre atîta-s5.--siifu-îf1 cap!" ------ 30~ v.
Xa,c. 19. Beli-ce-a faiioş, unul den slngnc lui Hacoţii, au luat domniia, 25
dt. sr, să pot.oale turcii. Şi pentru sfi vndză turcii că este adeYărat
împotriva lui Hacoţii, cit au 1111rrcs oştile, îndată s-au fr1cut a cere de
la turci agiutoru şi îndată au vcniL porunca şi la l\lihnca \"odă în Ţara
~I unt encască şi la Ghica vodă aicea, să-i dea lui Borcea Ianoş agiuto-
1·iu. Deci, îndată i-au trimis ~i Ghil'a vodă cu Nicolai Cimul agiutoriu 30
t·a J .OOO de oameni, cc n-au fr11·ut ză-baYă multă acolo.
Zac. 20. La anul 7 lGG, Hacoţii, ca acela ce să înneacă, de sabie
1658
~oal;i să upucă, iară au coborît. cu o~ti în Ardeal. i11cf1 fiindu cetăt ile
Făgăraşul, Oradiia, Sibiiul eu oamenii lui. Iară llorci Ianos cu tu;cii
•
s-au închis în Cliujvaru spre partea lurceas1·ă. Şi avînd si' Costantin
35
voci~-, prilej bun, ~a 4.000 <le oa111c11i li·fecii şi ~tefan vodă au;u mai slabu
eu ~)00 de oameni, au pus gîndu) iarf1 să faeă amestecături .. .. b :-
') .. . m un e ta-
ri •·. ~1 a~ca au orîndutt pre Constantin Yodă iară în Tar·, 1\lunte · ~
. .• • • neasca
t-• pre S•• tcfan vodă aicea în ţară. Şi stîndii a~ca sfatul, trimisese Ştefan
185
 ...,._,__;:
';1}!

vodă cu bani pre Tîlmaci păharnicul în părţi căzăceşti, să facă oaste,

pohtindu pre hatmanii leşăşti să nu apere acestu lucru. Şi amu strîngea
oameni Tîlmaci în :Movileu, iară acolea, la Hacoţii, s-au schimbat 1f
sfatul într-altu chip.
Pre unii i-au omorit, pre alţii mulţi au şi Lotedzat, ciţi-~i s-au afJat
turci în ţara lui, ori slujitori de ai lui, ori agi, ori neguţitori. Şi aşea
s-au început ca de iznoavă amestecăturile în ceste ţări. ~lihnea vodă
după această faptă, singuru, sprinten, au mărsu de s-au adunat cu Ra-
-_,
Zac. 21. Mihnea vodă domnul muntenescii,.om fără de nice o frică1 coţii de faţă, în munţi li la strajca ungurească, unde venise şi Racoţii ~ 30ot

5
sp~e ?un~~:dză~, fă~ă nice u~ t«:_m~iu} t~~an direptii fan:as~ic,. adecăl
bu1gu1torrn m gmdur1, au pus gmdu sa sa hamească pre t·urc1. Ş1 m1rrndu-.
se, cum va face să n-aibă siia]ă de boieri ce era capele Tării l\lunteneşti,
cu mare şi~use tiranie, 30 de boieri, tot fruntea aceii ţări, au omorît
o ş-au pus pre voia sa boieri. Şi după această faptă, au răpedzit la Racoţii,
dindu-i ştire că, ori Ia c<;-1 va scoate norocul şi vremea, este tovarăş
-
~i ş-au dat credinţa unul altuia. Şi s-au întorsu i\lihnea vodă în Tirgo-
vişt.c, unde era toate oştile lui strînse şi Racoţ ii i-au dat o samă de
nemţi ai săi şi cu Lane. Şi au purces Mihnea vodă iri olatele turcc~l i ai:;u-
pra Giurgiuvului singur, iară o samă de oaste asupra Brăilei, i~ră pre
Cornia 1 despre Mehediia 2 şi preste Dunăre, ardzindu şi prădîndu. El
singur au luat Giurgiuul şi l-au arsu 3 şi Brăila iară au arsu ostenii lui
şi au arsu şi Gala\.ii atunci tot acei căpitani ai lui şi la Dobro.gea, asu-
10

- IQ

-
împotriva turcilor cu dînsul. Care lucru înţ.ălegîndi1 Racoţii, dentîi
n-au credzut pre Mihnea vodă, apoi, dacă i-au trimis giurămînturi şi pra Hîrsovci au trecut oastea. Ce aceia den locii n-au îmblat bine, ce
au vădzut adevărată voia lui, că este împotriva turcilor, au schimbat de-abiia au scăpat de turci. "\

5 sfatul şi au lăsat Ţara Muntenească să cîrmuiască Mihnea vodă despre
aceia aripă, fiindu pre Joc cu domniia şi cu prilej de oaste, iară pre
Constantin vodă l-au orînduit asupra Moldovei, avîndu iarăşi şi Cons-
tantin vodă oaste mai gloată şi prilej a ţinere oaste. Pre Ştefan vodă
i-
Zac. 24. Acestea s-au început în Ţara Muntenea~câ, iară aice Con- 15
stantin vodă cu 5.000 de oameni au venit asupra Ghicăi vodă. Avea
limbi Ghica vodă şi de Ja Roman apucate de ai nostri si amu de la Podul
Lcloaie şi vădzindii apropiiată oastea, au scos ~i Ghi~a vodă toată că Jra- (

'
-
l-au oprit, făgăduindu-i că, de va da Dumnedzău lucrurile spre folosul rimca _împrotiva_ lui cu Hăbăşescu) hatmanul şi Grigorie păharnicul.
o lui, iarăşi elu rn hi la domnie şi a~ea au rămas Ştefan vodă înapoi. Ni-
. larrt smgur Gl11ca vodft cu toaUt pedestrimea şi cu puscile au trecut
colai Cîrnul încă vădzindti coLorîrea lui Hacoţ.ii şi amestecate lucruri„
au venit cu oastea ce să trimisese.
, la Tutora în c_cia parte Prutu I. Feciorul său, Grigoraşco ~odă, era amu
-purces la Ţar1grad la dvorLă.
:!U

Zac. 22. Acestea audzindti Ghica vodă că să Jucreadză la Ardeal,

cum iară să găteadză amestecături asupra ţării, au tri-ljmis la hatmanii
leşăşti pre Gligorie păharnicul, să nu priimască lucruri carile sintii
împrotiva împărăţiei, de face Ştefan vodă lefecii în ţara lor asupra
ţării. Ce hatmanii leşăşti prea lesne s-au apărat, dzicînd că în partea
Zac. 25. Oastea Ghicăi vodă, de care s-au spus, călărimea, dacă au
trecut laşii noaptea, au mas în rîpile Tăute~tilor li şi acolea au făcut sfat
ca_rctele '. cun~ să să <!ea război cu singuri călăreţii, fără focu, fără pedes· 25
trrn1e. Ş1 cu l.onstantm vodă amu să ştia dcn limbi că era si nemti călări
cu foc si , săimeni pedestri si , oastea UnfTUrl'ascr.
... • · ... , nt1 (•s·t e cu , ca le • st. r-ara-
304 ,. -

'~-
căzacilor să fac acelea, nu la dînşii. Şi era Ghica vodă cu tabăra într- smint.eulă, cc au ales cu sfatul numai ·să ·să înt.o<>rc=-• ... • ua a oas Lca 1'a ce1a-
1 t- •·
acea vară la Cîrniceni, ce dacă au vădzut de sfatul înlr-aJtu chip schim- la ltfl oaste. si
• numai
_ . 200 de oameni , ca-n chip de straJ·e
• , sa sa ara c oştn 1u J·
.- - t ··
1 bat la Racoţ.ii şi au oblicit că şi ~lihnea vodă adevărat împrotiva împă­

răţiri hain şi Constantin vodă gata să vie asupra ţării, direplii peste
munţ.i să coboară, s-au mulat cu tabăra la Capul Stîncii, despre Ţuţora„
Const
. . . ani III voda. Ş1 ascn au purc<•s{1 oasl<•a hu.lur=-11-11u- 1• 1.:- '>00 d
..
\01c1ho,·schu cap1t.anul
. ,
• au pur<·es pre1hhluiA
. •
•
111
îndal tl s-au tumpmat cu oastea lui Constantin ,·od=-·u . , . 1111c
st
, a a ...
s„
e oan1en1· cu 30
• 1. ,: 1 11a1 sus d e 1\f ov1·1 e
· 1 ·.
· · Ivu m tocma 1a.
A •• ·-- ~J

~
în preajma Bugeacului. Zac.
_ . 26. Oastea noastră, care să înt.orscsc
· •, cu • 1<1şt•scu iatnianu I,
II=-tl :- . J 1
Zac. 23. Împărăţiia înţelegîndi1 de aceste turburări la Ardeal, n-au paz1t caJea spre Ţuţora, ce hatmanul sîngur dl'sdilec·at. la mun=-,s-
, stîndii veziriul după paza mării despre oşti cu galionuri Veneţiei, tri- tirca lui ..Aron Yodă si , •
cu• alti
,
lwicri , iară <i·isl"a
• • ..
<I•<. pe sup t sL<'agun. •au :,5
miţîndu la hanul, numai ori singur, ori pre un soltan cu oştile Crîmului împlut. ____t1rgu), pcn
.. p1vmtc , slobode cu vinuri , Jwn. c ase. . pen po d un, ·
să trimaţă în ceste ţări împotriva Ardealului. Cc, încă nu sosise în

"~
1 Cornia (B- 2) ; Coruia (A).
Bugeag soltanul, cîndu dencoace Constantin vodă au întrat cu osti : Mcl,ediia (A-2, B); Me/Lcdii (A-1).
în ţară pre Oituz şi în Ţara Muntenească Mihnea vodă au întrat în tur~i. 3 şi l-ari arsii (A-2, M); A-1 omitr.

186 187

,-~
I.
 -
I

mort i be ţi pre uli\ e, pren toate pivniţele. Îi bătea cap i tanii , să -~i margă
la s ~eagur i , ce, care balu ascultă, la grabă ca a cei a? Căpitanul Yoici-
h oYschi i , d acă au vădzut în tîrg u mai toată oastea batr1 , s-au opr it d e
)a tiirca tîrgului cu oamen i i cc era cu <linsul. l ară Cuns ta ntinvodă ,dacă
,tu s o si t amu la Yăiuga Copoulu i , au s tătut, gînd ind u că es te oaste în
tirrril s upusă. li lară dacă au vă dzut că nu i es te oaste , ce ieste ;o
<T )o gozalri dc~artă , au luat cu oaSL('a p e deasu pra Copoului ş i pcntrc
0
~-ii ~i aco lea, la ~capul Yiilor, ~-au to c mit în toc 111ală oaste;.i ~ I a u
s t ătu t.
Z,r,.c. :l7. Era le~i i a lui Ştefan YoJă , cari i f11 scs r1 ln dînsul lcfccii,
l'U C o n s tantin YoJă Îll frnntc ~i o sa mă de eata 11e. Cu a ce ia ai n o~ t ri
beli fi:iră porun<:a nemcrui , fr1ră nici o tocma lă, a u început hnrţul
îu;r-indu beţi cu sa biilc zm ultc păn în şi ra g urile !•mgure~ti. Au căutat
~i noao a s ta c u \'o icc h ovsch ii capitanul , să nu pic ic a tî\ca oame ni ş i au
; 1ă tu L harţu I ace la mai bine de un ceas, ncpu tîndii n-i dezbăra Hi cc în Ir-un
c hip pre oa inenii beţi dentr-a cela Ioc . Şi amu pcrisc de ce i 4 oameni
. s i să aprop ii a încet toată oastea. Am p u rce s pc 11 ti rg dircptil , gona'.-i i
iw d ai dupf1 n o i. î n să numai p:1nă la margin cn 1i,·g1Jllli ~ia u stătut Con-
~lantin vodă pre Joc, pf1 nă au ce rcat bine l irg ul ~i curtra. Şi oblic indu
d,· Chira ,·odă la Tutora. n-au IJi"1 g uL oas l1·a )'P.11 I ir-gir. mm au făcu i a i
stc~ar de a lui Yo icc h oYH:J1 iij lară n e mi că 11 cspă imi11d11 -se ai nu'.- tri de
a ce ia cf1d.'!re a celor ~lu jilori. întra,c alllu cu sn biil c în 11e111\ Î, cit n-ar
hi pulul a mai da foc ni d oi lea dncli:i , a'.-cn si"t a111cs tcrusc. Îndată au
n;.h :tlit t oa tf1 onstca '.-i ,: i aripile oş tii lrri Cons tan tin Yndă , de c i numai
cc au d 111tnt , ;1 ~r, dea indr1rf1pt Stl'a guri lor n oas t rr. S-au prilrj it b 5
înt or~u I o~t ii 11oa ~t rr )l('~ t c t f'll puri d e ung u ri , car11 căclzusc la
ti111pi11 an·a d e n ti i. 1111 lllll! lll' er1clzut cir li r :rnii, ];,sa t in luc dr lllort i:i. 30G
au a)'ural o ~11 li\ f1 l'ar,· l'i"1dz11 sc linirii Jias ul ~i yf1dzi11di1 l'ft f11g ai
11 11 ~1ri. au a p111·at 1 s uli\a ~i nu ti1n pi11al pre un ~lujitorii d e ai noştri
din: ptii p e n ,· int re '.- i în loc a u l'ădz11I. hir t nl ~llljitor iii d e pre cn l 10
gin~.
Zric . 30 . În cătro era a ,1ăz11i Oftii noas tl'c, e ra loc foar te ri"tu şi
îndatf1 cobori~1il Jijii, s ingu 1·i"l Jiji a de trc rut r ea ~i t inoasf1 , n icc de \'ad,
ni ci d i:-nnot a lti. La p od nu încăpea ş i hulclzîndu -sr. cădea de îmbc părţile
pc lin g,1 p od aeci d e p c d r. la t uri înll'·npă , rit. J c îmbc păr\ i Ic pc lingă pod 15
cupl'insă cm Jijiia d e ca i ~ide oam e ni. Ş i acolea multr, oa s te de a n oas tl'ft
al! l' c ri t ~i mn i mul\ i d e a pf1. A11 că dzu t ~i ,·i i rî \ \'a pre ntina lui C:onstant in
w,d ;"i s i mai alrsi dcn boicl'i: Bucioe . Buhu'.- s ulgeriuP ct l marc pre
aluue,.';1 s i C:1,Tiji\i"1Cos l achi c jitnice r 111a1·c pri· at uncra . Pn· bc,icri . dn r11
j.~ 11 dti!' '1n C on:-- 1:ul tÎn Yodr1 , înda1r1 ηau pu ~ iar·rl . la hoi(•t·ii ~i :-- Jobodzi , :!O

u11.
,t i·i , c c: a lat urca c u tî r g 1Jl , peste va lea cc si"1 dzi ce la noi Cucal[t., t rc- fr,rii 11 it· i o p:~z;r. Pes t e podul Jijii n -nu 111ai gonit oastra l11i Cons tantin
('i,;du c u oa~tca, au purces întiHsu î n u1·111n 11oas l 1·:1 1· 11 0<1s tca t ocmi tă , Yndi"t. 1.1. au ~t:t111t pr(' dea l la mas Cil toată oastea. l arft Gh irn \'Odft Cil
a)ludndi:i pre mu lti de ai noştri în tîrg, carii a u pli"1t ii scumpii ace la , · in oastea a, 1111 ~l'r1i111atfl s-au s fătuit ~i l'U n oapt e a au pll rces s pre L i"1p 11'.- na
I Ic..",usc ' îndată cu capele le sole. c ti pcdestri 1111 ·:1 ~i c u pu~1·i , l'ftpcdzindi, inrlată de olac la ci agasi de
I
('(.. -
za,c. :!8. Oastea noos lră , c:um e ra răzsip ită dcn purtatu l pros tu , Bll"rrw clînd11 -i s t irr d1· ac·cstc Loat(•. ~5
~ ~i cu
· 1"'t·,. ·
11 1ni marc proastă au YcniL poruncă. nurnai li să li sf1 d e a răz- . . ;,;c. :JJ. i\'l:",;·,-a11 di"1ri"1ba nii hine p:111 în Lăpu'.-na: ncolca J'l'C loc
' ,,,· ._ ·•,nu ap roap e de Capul S l cnc ii , d irr·plu 111·c culme ' au stă~ul toa te i·ă,iirlindit II dzi oa~ t ca . a do11a dzi agiun~i d f1r:1ha nii de Cons tant in Yodă
1 I LI . •--\.
, tl'l•~urile a u oas tre în torma lii '.- iau aştrpta l i:'1 pre oastea lui Constan- c u "i1Jruitfi d e llli l ă ~i de lefe , diminca l_ n li s-au ~c ulnt ~-au apuca tu 30(i "·
p 11 ~r~i lr d lc r ra. drprcună ~i cu si"1im<'.-nii a11 purces înnpoi. fădndii _gîl-
t in yndă. . .. ..
Znc. :!9. Amu nu l eş 11 , ce cl ragan 11a n em \.ascf1 e ra în l'ruutc tocmită cca Yii 111 a,-e r :qw t c niil or ~i c ine n1·i ră111i11Pa . c 11 moartra lr11,dind u- 1-si"1 . ~o
la (.,n, ta rit in ,·od_ă _cu f~c ~i un_ s tol _t~ată ce ialalt~ oaste, căriia nu era Car(' " ilt-1•a\'i"t a lor Yii d zindi:i boierii pre d\ i era . sfi 1111- i apucr C\t d e-a
n na~ lr[1 d r p o tr1n1 • Ci.I ~ • mai puţma c u mult ~1 fără fo c . oas te c-i"tlfi - sila. ;.au clal in lnLuri. larf1 si ng ur Ghica ,·odft au ic~it b d in~ii l'U
a un iai . ! ură pr1·s tc poru ncă JH'aYîndu c urn hi într-a lt u c hip . a u I s li c rrl nmi n :, . ru !:!; indll•Sf1 să h ic inp;f1du it or i. 1111 11ia i rn11II de c in r i- ~ase3
r ea taO I1 • •. • •• . • , I
_ .' _ ~tca" urilc 1was trc 111L11 la d111ş 11 ş1 111a1 al es eapita ,~uIIVoicchovsch-i i \ dzilr. ~puind 11 . )1~ ad cYftrat Ycnirea s 11 lta11ul11i. Cc n -a u :l\'Ut n 1i d zirr,
oa1·1tu - ,.. . . . . . _1-.:...: . •
iarr Yil caz ~• acmu, ai cea ş , la lua t e lrebrl c . 111c c indu s luJ·i- lll' lnlllÎli· g indurilc 1,,·ost im r i ş i turb11ral1· ~i ,-,1 11 aflat u t·n al·ria. carii
·
ca u li "
._
to J'IU C1P ) 1- -
• . _ _, - •
)] jî . înl o(' a11 lu a t ])re catane cc e ra ·, n f1·u11Lc li.! horţu-î,~ sa bie I JJII s -nu rn s irt:tl d,· ,·hi(' d e d1111111i1. ,.,. l-a11 111q,i11, i1 ii,· la pu~1·i 1•re Ghil'a
3~

,a 11 c1 a ,
·-·· . - •• ~
.
-.-,.- .
. .
•
__ 1 ne uil iau cf,Jzul ace ia ma, Loţ,, 111nilu la aeesti ai HOst r i s i ca i
, • •
•
I
1 ,11/i[ti ... ,-:;:ucal (.\-::!, B, ~IJ; A - 1 on1 it ~.
f J. ~oa s Jeti. Şi au ciot s teagurile lui Vo 1c elwvschii dircpt în foc ul
rna 1 ~ ~e~ car e foc în !or ii au pi cat cîţva s lujitori de a i noştri ş , un s11/1,.:ri11l (13, CJ ; wr;;tiri11 / (,\-1 ) .
n e 1J1\ i) or, 3 cinci-şase ( 13 ) ; 5- G ( ,\ ) •

189
188

-
 vodă şi au purces cu puşcile spre Iaşi. Iară curundu au luat plată deplin Sus, şi acolea au pus dărăbanii no~tri si pe sa:-. . . . •.
pentru faptele sale, precum vei citi mai gios. . 1• d ; ·, imeni ~1 cit J pede~tra'-Î
a\·u t fi <' u, <' au sr11:at un sanh'i 11c dc . . su1>ra J •• I ." . J . ·, au
• • • . . . · ' · ...
d cn p1riul B1rnove1 şi vine pre supt Galat d S u1. >1rrn care c s:- d
Zac. 3:2. Rămîindii Ghica vodă numai cu boierii, n-au cutedzat să .. .a esparte
mai zăbăvască la Lăpuşna, ce au purcesu spre Tighinea, pre Bicu pănă - a c us s1 acolea după s t -
au de:-ca 1ccat toată pedestrimea iar· -i- . · ,an,u
• ' ' a ca arimea în deal . -
5 Ia Luţeni şi acolea au aşteptat pre el agasi. Iară dărăbanii şi cu săimenii ucolra cu I ahiira toată. ŞI au stutut ii
au venit aicea în Iaşi şi s-au înl'hinat la Constantin vodă cu toţ.ii şi de la Zar. 3i. Ua:-tea tătărască, cum au JHH'C<'s stoluri d :- . . _ 5
MoviJeu întl'-acestesi dziJc au Yenit si Tilmaci păharnicul cu cîtva de :---au stdnsu tnatft la Ciri(· nn Îll<'('JHit d J • • •. upa stoluri ş1 dacu
a lui Ştefan vodă. 's-au mirat Const;ntin vodă de săimeni si de, dăl'ă­
- •• _ _ ' · a O( c I mt II cu hart . · :- • d
tala1·11 pana Ia pîriu. Vru·sa.fol'u) d=- ·=-b .. r- _ .
w
,u11. margm u
. m ,t anu arn 1sinay:- • J
.
banţi, carii cu tot, ii cr·a J>ănă la 700 de oameni cu foc si cu tunuri.
1

ari vedea mare nu.vaiă asea str1·ca . b r- . · · a u1 iarţii. c-um

' '; • Jar a ară d
to Zac. 33. Si asea Constantin vodă ascdzîndu-se în scaunul tării, au nimc nu răniia, care lucru r.ra îndat=- • • c nici o treabă şi p1·c
' a se i11nu de mare f .
trimis si -la l'~ri11;•ad, ccrdndii cu fărrăduintă să-si• li tocm~scă . .. J T
b , '"'
domniia , acestea socotua ci agasi, 0111 de- b"" li. rica or. oate Ji•
, r-i,
·1 . a ua IIl toate ordele C • I .
ce n-au apucat să-i vie răspunsul, nici era cum, ce om era Chiupruliul a J d o1 ea ]a sprinteniie si Ja Juc1·11r1·1 :- b . l r1mu u1 ~ltu] 308
d e sărn1eni . • e raz oaie or Jar:- .. d
vezir pre atuncea, că iutr-acelcşi dzile au sosit pre Botna şi el agasi cu de ciia ai nostri re s=- • .. • a in esară o samă
.. d ' ' . ,t lile 1llnase Ja Const .
o samă de ost.i.
' Şi s-au mutat si, Ghica vodă de pre Bîc la Botna si , amu m emnatu şi au iesit den santuri , .. d. . · ant 1n vodă, s-au
. ' , . ' \ un u pre iazu pre J· - ..
f5 împreunat cu el agasi au stătut la Căuşeni 1 , pănă au sosit şi sultanul. venit pănă în podu] Bah]uiului si 1rl.'cin 1- d J ' mga p1rîu, au
Zac. 34. Turburarea a lui Racoţii amu era la ştirea împărăţiei şi pre atuncea mai aios de iazu şi a~ ,:- _cu ~o u preste Bahlu i' ce era 15
. d ea sa s1mct1se cită p d .
hainiia a Miimii vodă. Deci asupra lui Racoţii era orînduit Ali paşca
i:, ·,
şes <'Jll'oacc de pod icsise cite 5-G J l , . e estrune era si-n
. . . ,
B roşlcni ~• da în tătari cu sinetcl I :- . . 1 ) a un oe s apuc • •
veziriul de Buda, iară asupra Miimii vodă, galga sultan den Crîm. Şi ase ş1 case cîtcva în
atunceşi veni veste şi de schimbarea Ghicăi vodă den domni ia Mul-
. .. . e. ara s1 atuncea d .
nrnw nu 1·unua fiii·ă doi cai · _ . · era e mirat că pre
, . ' .. ' ci au ranrt supt tătari ) ·1 . . '
20 dovei în Ţara f\'luntencască cu domniia aceii ţ.ări, în locul Mihnei vodă. Zal'. ,18. Aceia scmetic a Jor .:-d • dw . a ace ieşit a lorii.
, \ el z m u el a 0'3 s i • -
lară aicea în ţ.ară, în locul Ghicăi vodă, au dat domnia lui Ştefăniţă vodă, ~-au cohorît în şes pre BahJuiu s· r-· dw . C, • , au 1ncalec-ut sin11ur _,.0
1· . ;I un u s1 doaol ste o- . d
feciorul lui Vasilic vodă, care lucru, pentru să nu să răşchire boierii de
i:,
e u smg-ur au îndemnat pre niste F' t '. . .. aour1 e unguri, ial'ă
pe lingă Ghica vodă asupra vremii a.ceie, s-au tăinuit multe dzile acestu . Ş ·, a ari sprinteni as -.
ce t•ra m şes .. -au sărit tătari"'i· d" upra sa1menilor
• irept asupra ,:- . . ·1 '
lucru, apucîndu-să Ghica vodă că va primeni acestea într-alt chip. Şi Ja ohl'az su1menii fiindu. Si cum - . . su1meni or, cu sinetele
• _ , n ari cr·ede iumc să 1 _ w ,
25 tot cum ar hi pentru trebile sale, au stătut împotriva lui Constantin a~ea mdrazneţu au mărsu alesuw ,. _ · narga tataru I Ia foc
vodă cu sultanul.
d' ' cum am· vadzut
irept asupra a doi săimeni cu sinet ,) ..
w - ,
. - pre unu tatar huaeo-ean 25
Zac. 35. Galga soltan, măcară că-i venisă amu de Ja împărăţie porunca . ,t e m pravila au • - . " o
amu au s Io b o d z1t amîndoi sinet I • - . . ' marsu ş1 de aproape
să rădice pre Ghica vodă de Ja Muldova şi să-l ducă, să-l puie domnu . .-e c in tatar1 1 · •
nemerit. Cu sabiia zmultă tătarul ' ar n1c1 pre unu) nu 1-au
în Ţara Muntenească, aflîndu Jucrurile în MoJdovn iară aşea amestecate, -• J ' Pre unu 1 1-a u ră n ·t · -
sa1man -au dus viu Ia el agasi. li A ,:- J ' iara pre al doilea
so să nu lase pre Constantin vodă, hainul împără~iei, în scaunul ţării, au .• I . C şea su cunostea d
sa oş t 11 u1 onstantin vodă I I· :- .. .. ·, e atuncea pedeap-
,. . purces în sus li pre Prut şi au stătut cu coşuriule Ja Bolota, mai gios f .. ·1 d - . . ara in ceia parte d B hl ·- .. 308 "·
ug11a ce e ouaa steaguri de cat.an 4 d I . e a uiu, JO ceiriu
de Ţuţora. Şi acolea făcîndu sfat, singur au rămas cu coşurile ş-au oprit • . .. e ' e• a o vreni . ' 30
cu mare ocara s1 r 1s între tot i ,:- f . . e numai de un tătar
pre Ghica vodă Jîngă sine, iară oastea toată sprintenă de război Uită­ d a •inupo1. cu prntoalcle '. . .- cu ug11a at îtca oame . d
în sus nev-d • d-· ni e unul s1 fu(l'indu
. '
rască şi pre toţi hoierii cu cită gloată avea, au daţ supt mina. Jui Ahmet ZAic. v"9 • Anm •mdcsaru . ' a zm u unde dă I • o
era . . • ·
• • UCC'St 1Jal'I u . prest
35 aga el agasi de Bugeag ~i au purces el scrdariii asupra Jui Constantin tir/! tătari, la mas prestc ceiriu • .:- cJ:- _, _ ' . . •.. e noapte au iesit den
• ia, ,l ,tral,a1111 s1 săim. . . '
vodă la Iaşi. ; . enn un ceas n-au 35
1
Zac. 36. Luîndu veste Constantin vodrt de so)t.anul că este amu 2
dono (1'1, D-1); :J (A).
tim (C); au (A).
aşea aproape, ş-au r!idicat oa.st.ea den tîrgu şi s-au mutat la Gălata dP 3
d1111,i {M, B-1); 2 (Aj.
4
1 Cii.11şmi (A-2J; Ciişuteni (A-1). de cnlane (C); A omite.

190
191

ii
• stătut, toată noaptea au d a t cu s inc\c le ~inu cite unul, ce totoda tă ca -n
chip nem\ăsci:i. stri ca iarba fără
or hi dodeindi:i t ă tarîi , ce n -aYc
ispraYă in vini.. Ne -am g indit întii că
dode ială de ni111t• . num a i să cunoaşt e
uin1: l11rrurilP blăstămate ş i-n,păim a t e.
/,oe . .JO. :\ cka dzi, Yinl'r i ,;1 p r il<-ji <i , deci tfllal"ii rr,zh o i sf1 fa cr1
5
n-a,1 \Tul . f,·rind(1 Yilll·rra, rare dzi la dinşii să 1.ine, cum ţinem n o i
cJu inc·ca di11 .lzil,-1,· ;;f1ptru11 i11 ii. t·e au ~Pdzul ga la , eu caii arn în :1 prrnf,
111
spre amiadzădzi. Au ,·];,·mat ci ag a,i pre boieri la s ine şi h- -a u spus cu m
într-ac e ia dzi 1111-i ,lo l10~1d e legf a Jur să m:ngf1 asupra mniăruia, iar;1
c i dr: ar n •11i , nl 1:ncra r i"1z bo i orn face . Şi a u întn·bat d e bo ier i , cc h: -a1 i
!O
pă rr·a ş i lo r, în ce ch ip. a dona dz i nr i 111,, r ge as1q •ra lor şi dc·n cc rai l e
s-a ri lo\·i ~i «'C loc ic•s lf' , li undi· s t ă o a s t c• a Jur. A ccs t ra Yorov indu cu l,o ie-
rii , că e r a 0111 in fapl<·le sa le dcnaforă de hirca Lărurnscă, aşca de bli11di1,
l in '.-i la tr<'abn oş tii d eplin. ares l l:'a Yo1·oyind i:i , numai cc sn a udziră dobel e
~i trirub i tc:le în oastc:1 lui Consta ntin Yodă s i s-au Yădzut fărr1 ză baYf1
15
-~ i c;lăti n-'.1 o~ t i lor la Yale- , spre Balil11 ii1. Ş i ~şea au ieşi t toa tă oa~ tea l:ci
ses , ,·11 pcde,trirneo, 1·11 pu şcil c, n ,pr indz indu oas t ea lor de Ia pîrîu l cc \·inc ' ,.~;'
; 1at11n·a c 11 i az11 l , p;"1 nă la Cala ta d e C i1,s ~i aşea , cu aceia torrn a lr,, au
1
p ur,·,·s ,ptT 111,d e u 11a,1<·n l.(11ls la11 I in Yod;"1.
Zac . 41 . ..\11 î11eft!L"1·at ş i 1.[itarî i , ,·ra Jc toţi ca 3.000 d e onm e ni ,;i
20
de ai noş tri , 111u ld0 Yen i. ,-ro 300 de oa n,eni ~i i-au toc m i t e l a gnsi pre

- t ă t ari ~i 1•r·r n i noşt ri d1'1H·oa1T d e C.iri, 11. pre pod i~i:i a,11pra T:tlărn~i ­
lor . a;;;tq,t indi1 pn: .Cun, taut in \·odr, în Loc1 11alr1.
Znc. 4:? . L a C1111, taut in Yndi"1 d e t onli:t oas t,·a Ya hi fosL la S.000 de

-
oam1 ni . in '.'C' , h, i, ':'i 111 l h 11t.11 l11 i trit f1 r;1H·i:i înainte, p es te Bahluii:i,
n -:t1t i,- ~il i, d e la di11 ~ii la har \i1 nimc. S lohodz iia pusri le c îtrodati"1 , i
e r a p11 şc il e bune şi m ar i . d e acele pu ş(' i c <: f;"1cu se Ştefa~ Yodă G hco r g hi e
i
hi Li ov, dar:1 aşc.:a da d e bine d cntr-însc.: IP, dl nu să loYa seă p r e c ineYa,

- cc- ,-;iinr•tu l g lont.u l11 i nu sr, au clziin pre n ier1i 11rca. Aceia Loc rnalr1 crn . \;
::,, ,r, g ind i ia c-[1 ori in,pi"1ima pri· t f,ta ri n u mni cu sunet., re 1111 s[1 sparic
n<'pr ii etinu l cu , u ncl in darn , fi"11·i"1 mon rt <.: .

a
7, _,· . 43. D:ici"• a u sos it oast,·a lui C.ons ta nt in Yo dă la Bahlui , , -a u
11
, ,-a l d,· 1recrt1c::,.,.:i B_:ihluiului ~i d ar·i"1 a11 y;",dzut ci a gas i că a r r g indu
11
,f,1 tn ·al'i"t na, t Pa B:d 1l 11111l111. au J•ll ~ un t:1t ar h rit rin la o moYil,1, care
Vasile Lupu
Bibtio tcc.i Academici R.P .I{.
S ta.mric
r- ~t<· d r· :,L·(1 l<-n , de· u11d" , ta n:i,tcn t i"1 t.f,rasc:1 m 11i ,pr e Aron vo d ă, as upra
C:iri,-ul 11 i , înYi"1\i11d11-I. .-it Ya Yc.:d ca d e aco lo, d 1 \'a inccpe a sr, s u i oa,Lea
- 3~
lui C:nn,ta n t.in Yodf1 , 111·1• 11,a lu , _1we_ la _marg inile Tătr,ra~ il or la deal, sfi
_ • . ·rt(- ~~că r,r e m0Yilf1 d e trei o n . c:,, a sea au ff1cut tătarn I D ec i •'ttm
1

-
sa in' _ <l • • ' • • ' ..,

y[idzul semnul d e la mov ilă, de unde era tătarul, ci agasi intî i

au

192

-
 i-m~ur, ca un Jeu şi după <linsu) toatu oastea, cu gJas: ,,HuJJa, ~1alli.i:
li
halla", au p111·«.·('s. Au :dul,oc.Jzit dărăbanii şi săimenii toţi focul ~• puş-
c; Ji,, de care dur il u s i nC !clor· să opl'Îsă tă tar ii cit \'a, iară da,·ă ,·<«Izu ră
că nu cauc nirnc <leu sineţeJe lor, au •·ăhdat, pi'm-au început ~ ~ă 111a1
rări focul. O samă de dărăhaui, ('Unt au \'[uJzut l'ă să sti111pfu·f'l fn«:ul ~i
t:it:irîi tot slau. de la l·oadf1 unii au plc,·ar fuga înapoi, pre carii. c11111 i-au
;:ru•ir t;itarîi ,•;i fug. ('11111 111'1,i au riă\';ilir :;;i uu :;;i iul ral în f'l'tl(•:--1 l'Î111t• ·11.
1
~al,iile zmultc!. Sf't prfl\'«.•~I i 111oarlc-, s[1 ,·c<lzi osinda :;;i il~l'H tJ„ sîrg \'[IJ·sar·c·
de• sîu1rc• ele oameni! E1·a tr·ci i:izuri de trupuri, <:uru sta !JtrC'Î r-i11d111·i de 111·• ·
.Ji,stri;.,.., unul prestc uliul ,Ic pc supl 11101, pănă in t•irlul Bahluiului., 10 310

Constantin vouă au luat drumu J cd IIHll'C spre SdntC:·ia, cfdf1rc( ii:

~arc! incot.ro au pul.ul, unii pre Bahluiu, altii pt!ll Cir·lcgitturf1 ~i =---au
topit multi ungu1·i şi dcn călărime şi mulţi au Jat :;;ide pc iazu in lifdă­

. .. şlcu, mulţ.i t,·a11 pus capetele şi pcn codri. lară l"a1·ălc a lui Constantin
lt
vodit Loalc au rămas Ja mănăstil'ca lui Pătr•u vodă, la Calata de Sus.
.~-. Şi aşca mult tătarii n-au gonit. forindu-se de păduri. Atuncea au că­ 15
~
"".:
dzut ln rohie şi BăleanuJ banul de la Craiova de Ţaru Muntenească. Aicea
~? .
..
în oraş era mănăst.iriJe pline de hict ii oameni t.irgoveţi şi sărăc•imP.a
au dat toarn hani, de s-au rftst·11111pi"ira1 cu dcn rohiP .
Zm·. 4-i.. Soit anu I dupft a(•,•a:-t [1 izliindit, lu indu pr·l· Ghica ,·ocl:i ,·u 20
sin,•, după porunca impărăţi,,i, au ruu·ces pre la Huşi în Tnra Munlen,•as,·ă
şi lleole:r, fării nici una r·fizl,oi cu Mihnea vodă, l-au uşe,lzat la scau11U,
fugindii ,lcn Tirg"'·i~lc Mihnea vodă şi sinrţindu-se în faptclr sale cele
mai rnullU deci! pirgînOşti, cu furiş la Racoţii, în Ardeal, unde-si s-uu Lorit
cu rund şi sufle lu I în pră păştile iadului. Şi cum scrie Sfînt~ Ser•iplura: 2'
.. H norH&l n•MAl1' •rw ci. WSMOM"<Pcrit-au pomenirea lui cu sunet>'.
Aşca spun că l-au otrh-i1 Hacoţii. Fă,·use el o zarvă pe la Oirstor, pe la
Giur-1/giuv• cu turcii, pănii a-i veni vestea de răzsipa lui Constantin
vodd de aicea, care, de au făcut vreo vitcjiie acolea, să scrie muruenii. 310 , ..
Iară aicea au venit Ştefan vodă, feciorul foi Vasilie \'odă în scaunu. 30

Capulu alii. doodzăci şi 2

Zac. 1. Ştefăniţă vodă, feciorul lui Vasilie vodă, toată domniia

a lui Ghcorghie Ştefan vodă fiindu aicea cu lmma-sa în opreală. de
carele siindu-să boierii să nu iasă la domnie în viaţ.a lor, ales Loiei·ii
carii era de casa lui Ştefan vodă, îndemna pre Ştefan vodă sti-J sem-
35
1 Text ~lav (A): traducerea (B-1, C, M).
2 Giurgiu~ (A-2, C, M): Giurgeu (A-1).

13 - Miron Costin - Opere

193
 . : ..'.

,,O11 a,ilN ~f,mf11:,1lori . *i ,-a u întorşi1 ci aţ:nsi la 13ugcag, iară $tdă ­
~ii ,, ·n,Jii 111 !J~i. Căzacii .:u Co11;.l:1111 in n11:~, .iu trecu t la :\lo,·ilcu
:--;i,tru l :;<i ;icolea m ,ll"C ncYoi,: nu avut de .:f:z.aci )'Cnl ru !He. . !' •
z11 c. J;". Bine nu s-a u mintuit Ştcfăni \ i"1 ,·11df1 de ci ugast ele Bugca g, ;-.f '. ,.
au ,:,1,il şi pa~ea de Silistra, :\lustafa pa~ea şi t·u m a11 so, _ii. __" 11 dr_sci"de: . ~ .
cal Jin·pt Ia cu rtea cca d omneasca- ~t· au ~ t r ·111:,- u· to I. i bo 1rr 11 la __-"1. ne si
~
' .• _..l
i: tlr•·l:i ndu-i de arc, lc o~ti ci"1zf1ceşti, cu,n ci,· au ,·rnit as upra F1n 1 111
~fl''..
raltd11i , f;,dnclu pn' boieri haini, i-au luat pre 111\ i . .-îl_i -~ au fost h~tc ri.
Jc i-a11 ind1i ;, \ ii11Ji1 rău ~i p1·e Ştdf111i1J1 ,·o,lr1 ~i ff,dnJu-1 omu J c
·
l C, nr 111i,- ~...\ li ~.-,,l„111 a:,·<·a: r,·1·, 1 IZI·1 ,·, 1· 11 ,11,11·c C II C I1111:&
· 1·ol <1
· s·I lc în or·1,i1
".·· de•
,,şti• !l ii lu i ~i la p11n·cs a u ale~ d.:11 ll•\i li !,oierii j)l'l' Tt 1111a v,~rn~ cul ~ I
pre ~l'pLclic i hatrnanul ~i pre Prăj 1:s1:ul vornicul in ?:iz.ă _~1 pa1~.i n-au
co~
dat pung i de bani, nu i-nu slobozit pre boieri , ca n1 mai sus sa pomc-
nesct1, a mu de la marginea ţării.
Zac. 18. Ştefă nip vodă t oate faptele acestea a paşi i •d indu ştire
la Chiupruliul veziri ul şi amu şi Vasi lic vodă i"~ isă el e n Ed icul n sl?bod,
15
inloc au răpedzit la paşca de l-au dus la Tarigrad ş i cu puţin d,!
n-au peri t singur paşca; iară clH"ha ia lui au plătit a1:cle fapte cu capul.
Z nc. 22. Tocmi;c fLh'< •lii t oalft pl•dcstrim ca sa !;' i pufc ile dc11 -a -
. dirca pt.1. impolri,·a 1,111ldoY.:•11ilor ~-n munlc11ilo1·, ~1 ii11d 1i că al'c~te
11c:1111uri impotriY;i focului nu :-la~t. l ară s ingur c u cnpu l său . cu toată !
r
,,
,_
că l ăr i mea (c:1 ana alea. f1 cft!ărime) , a u stf11 ul im pro I iYa o~ t ii turce!;'! i.
Zac. 23. lară S:1 idi p:i~ca t ocm ise pre 2. 000 de 111u11 tc11i ~i pre 1.000 5
••• Jc nwlJo,·cni <l cn-:i-,t i11;!a ,:;,, iar:1 călări111 c:1 lurccascf, o samă în frunte
înaintea ~a. iar,, o ~;1111:1 de c,tlă rc\i ~i od:1t[1 cu pc<lcslrimca, cită aYea
ş i cu p11~•:ile, :111 ,lftl11 L I'" dupi', l·ftl [1 ri111ea l'rii d r 11tii. Ş i dacă au
t oi.; rnil a~ca oas tea , :,11 d1cm:i1 l11.i lc c-:ipct l'l,·. ~i-n nnaslre ~i munte-
11eţti, :;<i l1•-a11 rlat pul'uncr, ;,~ca: .. Cîi11ilur! Iaci', cu o i p111·ccdc din'pt) 10
asupr;.i ~liia11!'lll11i ~i 111~ 1__:~II,, a1~1llr1, l!_l!_~~~ a l1~~ l';l!'C e/,
să \'LJ- i~1·11ca, oî7i""ucm·cu, u1:! de a!!-~' _ar12~ă, aceluia t_;;tpul ii \'_O l tăia ~i / '3
în l_îi li \'O~O, ~apclcnilor.l Dec_f;-c u ~u~ o i l;~ll-'l'c J"c ~i -oi _i~~cp~ răz~o i ul, , · 316
YOI să trccc\1 pn·s l c ~cstnmc ş1 sa loY1 ~1 oastea 11cpr11ctmulu1 den
du~u. ~ acu C!!..___2 ringe, ci'1 ştiu cu .ca 01 111 n c -~ uiiul -ât!n Yoi să nu 15
cumY:1 ,ă şă apul·C de Jacu, su cfoscal1cc c111c""0i:'-fa neo boarfă sau să
alerge după ca i ş}obo<lzi cineva, sfi prindzi'1, ce să goniţi slrînş i pre
I 'I
nepriictinul, că de goanf1 sintc\i YOÎ ma i bu ni decit oas tea a n~a cca"ta- '
1-1)1"•
.. u .
c:;i
"')
acrasla înYi'tlătură ,ă 1incli, <:un i Yă dau 11oruncă . hară ci', nu
I. • • , -----

Za.c . 19. Înlr-accsl ai1u ~-au fir~it Jzilcle Yicţii sale ş i Vasilie vorlii,
do rnnu vestit între domni i prii ~i rn fe r icită dom 11iie. ~Lcfănip YoJri,
20
cil s-au <lczvărat, înd ată i-au Ye11i t poru11c[1 să trimi ţ.ă ua"t,·a în Ţar~
U 11 gurcască şi de la munteni ia rr, aşca, asnprn lui Racoţii şi au t r imi~
Ştefăni\.ă Yo<lă pre \" oicchovs chii cap itanul ele lcfeci i cu 1.000 de oame111
s i pre ~I ihalcea l·lîncul serdari ul.
' lm·. 20. Săraschcr dl: l.i i111p;11·:'.1\.ic <·rn asu pra lui R:ico\i i un paşe,
25
anun,c Sr,id i paşca. :\u-1 pot ui1 n_ ~u~ii pă11f1 astădzi P('~ ~cel__r_~c !;' i
01 kile pre 11epriicti1111I, ni111 e dcn YOi să nu ~ ind cască, rft cu ~1 iu ,,ă ~o
01 Late."
.lac. 24. Şi tl upr, an•;1,1a porn11ci'1, cu111 nu ""sit capeteI,· 11~t ii
nua, trc la Lulucurilc sa le , au ~i )'lllTts )'a ~ca int ii i.:11 oast rn, aşca toc-
miti', cum s-au dzis ~i ni no~tr i alr1 t 11ri.:a. Daci'1 s-au apropiiat t ur.- ii J e
oast ea Jui 11.aco\ii, au ,r1rit Haen\ii 1:u to:ili't oa"t "a odatf1, s ingur frun- 25
tca cu alcsi ca tanc e,· a,·ca ~i i11da1ri a11 infrinl loată i.:ft!i',ri1 11t·a l ui'·
0

cc:i~i·::i, dt f1 l'nt in fr1111 Le ~i ; ,~:::i :,11 l,11ldz i111-o, d i inecpusr, a da p1·c,1e

acela O11î <'ra Je rf1zl11,in ii: ~i la1·c, ciLJ~ccum spu_nca ~i_ -~ - !.1..l:~Lri de Jasca. carele Ycnea t: tl le111r: iul )>l'c 11r111ă. Ce, ;,11 :-Lă l11L pafCa si11:.;ul' eu
' din s ul ) i; u l~atm±~1ii c~_i nsl i\i in lui:nc p~atc să _s::1 puie hirca _lui. Cu I ·
saLiia ·
z 111 ultr1, opr111du l•.t~Lea care o ·111 f r ·111scsa · - ,Ic·n f l'll!llc ungur11.
. . ~1
-.

315
acela adu nîn<lu-se ~i oastea li 1 11untcncască ş i a noa , 1r,, , au purces asu pra
,· . „ lui f{:u·r1\ii ~i hi Cli 11 j,·ar , la oraş, le-au ieşit H:.:.:o \ii înainte cu oşt ile sale.
pri~iud s i11 g ur l'U ,i 11c ~i :ulwlu.- 1il , _,,u i11 a inL_~, _:--au am_~stc::it o~tilc :io
3 turerst i ln snbii cu t111 gur11. Cc tur..-11 pn' 1:ar 11 11 l,11ldz11:1 sm- l!gur cu 316 '" ·
z,,,. 21. Pa~e.i n-a,·ea 111:ii mnlt. de G.OtifJ <le oamen i, fără oaslra · ·1 ,-u !Hise:i •1u 111,·it ,i
CI llflll . i i ' ·, c..' , ·' aripa cea ele muh!,.,·.-•11i ~i . dr 11111111,•ni
cest, ,r duf13 \ăr i , insă, cum sp1111. nci nfl'i1,1 0111 la r r,zhoaie. hu·r, Haco-
asupra pcde, trim e i lui ltaco \_ii. am,_1 den_ dusul lu! :_::)l'111_ii. ,·ft _, r,,,-,1~,·
ţii '.!\'Ca S.000 de oameni , dr- m are ,cum1n·le tr• :,\'c;, a,:.:•l om, că de ar hi R :1<•c.1ii 111 :i illt<' !;'i r:11nf,,,·,s:1 ~• 111 111111'1111 ~1 111uld11,·1· 111 1 a11 111 ,·a 11 lllll )'llla
aYu l oas t e ma i multr,, eu1 11 era oastea L11rn·a s că pu \ 111:1 aluneca as upra
Ili I· . . \· l i :-- I11 !I ,,,lz'· il 1· .,,•11 I 11,··11tl, ii lui l:;11•,d· ii s' i )JU,.-il,·
'
i11 ai 1111~1ri.
•
1·::1·e :_:~
.·..• lui , la di11s11l r·rn ac.:•ia dat:1 izhîndn. ~i c11111 au fos t a.-da 1·;,zJ,oi, 11-am f, 1t·i1 m•- 11 rl' r ind C1 ;1i 11IJ~ Lr i. ,-:tu ,!:ii u III 1..,. l ll lî)•II ! . ,·a-11 ,·liip d1· fugr1.
vrul s ă-l trcr·r•tn ,·11 po111c11 1rca. A co Ir.a lllal'c grc~ca lf1 au f,11·111 Ha,-.. 1. ii. de 11-.111 l':1, li11g:-1 pedestrime
1 trei ( B, ~I): 3 (A) . s i ,:n·a dt!i"i rc\i . :-:;;1 hi c 111,·,1k,·nl )"' 1111111l1·11i ~i 1•n· 1nuld11,·.-.11i . al1i1H·e:.1
60 Lat, Joc :db (A). ~indi'1 i-au î11frî11L funii . 11-:,1·i lt i ltHt i î11din·1•lal III ,·cei ;, i 111,~Lr i. Ce,
3 do<i ( A-~. B-1, C, ) ! ); 2 (.\-IJ.

199
198
 I
I,

I.
\ Irănitic, adică buiuguit de hire. Cu chipul ciumiil era boala. ca 1-au
dacă au Yădzut ai noştri că altă grije n-au, fără numai focul, cum s-au 1· ieşit şi bolfa la o mină, insă 2 nu era ciuma, ci Jin•aplft IU111r~are cării
deşertat sineţcle, cum s-au întorsu o samă de căpetenii, ales Voicehov-
boale ii dzic cloflorii ma]igna. Şi cit au trecut lu Tighi1wa :\i~trul, au
schii capitanul şi Cantimir, pre atuncea ceauş la munteni, care apoi au
1\ stă:ut ~ t r<.-ia dzi n~ortu. De uceia boală au murit acolo ~i Dumitraşco
fost. :-i serdar aicea în tară si altii si îndată după dînsii toată oastea.
Şi pănă nemţii sin~ţcle,' de şertate
l
1

5 a impie fiindu, au întrat ccştealalţi Draguţ.asl'ul ele la :-iuceavă, 0111 t·11noscut şi ales la toală curtea. llicc>a
acc~tii donu~ii a i,!Îudecn nu putem, t·ă nu era iucă coptt'1 Jn Yirsta sa~~~
5

cu sabiile zmulte în pedestrime şi îndată au amestecat toată pedestrimea

I: ~lu~~e -~oa_~~-~ _într-insul <len hirca Uit inc-şfw i·,r=i l:1 minie rftpi-
şi an pornit-o în răzsipă, rămîindii şi puşcile şi armele pedestrimei în li torrn. , -- '-------
de~c1·tu. Şi aşea vădzîn<lii ungurii perirea pcdestrimei sale şi amu în /
I • Xtic. _ 27. Turt>ÎÎ ngalarii <le Ticrhi11ea , cum •·tu ••111dzi"t t Ic 111oar 1ca
dosul său, i-au început a slăbi şi mai vîrtos luptîndu Racoţii li singur
• • '"' •
;'
317 Im ~lcfalllţ.ii vouă, încă nu cru icsil ~urletu] s-au iucrlo11·t --1· a U \ .Clll"t 10
o în războiu 1 , l-au rănit un turcu dirept în capu cu rană foarte grea, den
2 - • • ' ' i:, ., •

1 -sa ia cc or găsi domnescu tot pre sama i1ttJ1ărf1tit·i l'u1i 11° ] •

}" · d • · . 111:ru au
care rană i s-au prilejit şi moartea.
Z<ic. 25. Vădzîndu ungurii3 pre Racoţii domnul său aşea cu grea
1ps1t · e nu I •s-au.. făcut mare zarvă între noi si , între turci· , c:-a I•n t rase
)
ranrl, l-au şi4 apucat cal.ancie între sine şi s-au abătutu în lături , cum
5
b · ··c up ce Jac rn
ca-n _ tabără o samă de dînsii -; · Ce • , dar:-a au statut . - cu
01er11 la . _ socoteala,. nu le-au . oprit boierii , ce Ic-au raspunsu: - - ,, Luati· !
au purces toată oastea ungurească în răzsipă. Goană aşca grea n-au fost,
·Ce, apoi. sa nu . dat.1• de mai mult samă •I" Si •· ] 1un • d u-s1· sama auu .. să li 'nu 15 3J8
că turcii pre obiceaiul său n-au gonit, ai noştri încă, fiindu aproape d ea apoi 3 mai multu Je precum or lua s-au ):- t~
15
iuJată de păduri, nu s-au lăţit cu goana. Şi aşea au fostu fîrşitul şi . .. , b '
asa u.
Z ac. 28 . Boieru după4 firsitul lui Stcf:- ·1 :- , d- • d -
lui llacoţ ii, domnii în mare fericie 1~ăsc~t, _între cei feri<:_iţi cn~~z~, I sc1··-o · ,. am,.a,oa,1nataauales
pre ur1ţa
marc fericit. Dară la cc nu aduce nesăţioasa )urca oameneasca la mar1r1, 1 · AJ dracon Ruset, carele apoi au c="ldzut • . d - .
ŞI omnu s1 cu ci insul
şi pre cxan ru Costin postelnicu] s· ·_ .:- · • _ ·,. .
După aecastf1 izhindă asupra lui Hacoţii, Săi<li paşca au aşcdzat tut/ a· d- . d .. 11au1.1pcdz1trndatala1111părăt1e
m u ştire c moartea )ui Ştcfănită Yodă s. :- . - . , '
'.!" .\rdealul în pari ca împărăţiei şi oştile noastre le-au slobodzit pre acasă.' tării pc I J - d , ; I sa 31 ale marc ru1Tammtea :?O
. ,n ru o111nu c ţară şi să pomcnca:-;că îndată <le J)ab··~. .
.la.c. 2fJ. Aicea în ţară in cest an domni ia cu pace :-.?tcfăniţă vodă
• .
eul Jn .:- • IJC,1 , orm-

1' •estc toată vara, iară hi11c u-au sosit oastea ceia cc era trima~ă la
. !Sa i_rn c~a cu ştirea t ut.uror pentru Daltijca Yodrl ah ii lr:-,(T
1 cu alte ch1p11r1, pre carii să-i treacă eonJ·.· l . , ' ·.. - .. bea
.\rJeal, au şi venit poruncă şi alta <le la împărăţie, să purceadă smgu~ ·• • •:- • , • ciu nosti u pentru ur1ta pome-
n11 c . 1.i1.i oasele Ju1 •,Stdă111tă voi· l ' 11.
:-itcfănil.ă y„Jă la >;cpru, să fie ele agiutor acolea paşii ele Silistra ş1 deo<latii pre Nistru în sus pc
, • 1 a
•.
Ullll 101erii • ·'
• t.ll sllll', au purces
l 1c cern parte s1 trccînJu) 13·1
:!::i J: 1111Iui la lucrul u1w1· ccl.:1ţi, care au făcut împărăţ.iia din pajişte pre
. . . ' - 'I\.~·
11 trul. S1 au \'(•1111" în lac::i si I , a I acau ~,1s- 25
\ ipru, pentru apărarea căzacilor, să nu poală imb]a pre mare. ~-~m~i
- • . • -. ·, -au :istrucnt în măn='lstirea Ft'. -
sa pomeue:--tc 1re numcl<· 'J', • ~ . . '· • ,l 1111<'-sau, care
• 1 . ICI v\'l'l1l1•l1·1.
ci· : c:,11lai n p111·,·C:•d1'. ~t.C'f:rnit:1 Yotl:1 ~i-n cal1· 111ergimlu, amu de 11glJ1-
111•a aproape, :••! dki1, la un sal. ~11111111e Luţ.cnii, au cădzut în lina-\l~ă
111

f11a1·lc grea, L111:~oarc, care hordă au priccp11t 6 în<lal:1 doft.or11l că trebuie

3 Ii ,·.

:w ~r1 ia sin~<·, cc n-a11 ascultat 7 şi nd:,ogin<lu-să boala ~i alt•s toamna amu.9

a~ca de grt'u 8 ]-nu cuprinsu hcrbiuţ,~ala, cit pr1nă la Tighinea au slfltul

I în rii:.boi,, ( n, C, M); A- I rnpl.

/1Jart,• gr,•a, ,/,•11 (C, ;\I); .\ - J rupi.
3 Făd:.îndit 111i~11,-ii (B, ,: ..\l1: .\-1 rul'I.

4 l-att şi ( li, C, \lJ; A-l rnl'I. B,

1 ,·i11111ii ( C. '.\I); .\-1 rnpl.
" in l,ituri (B, C, M); A-·I rul't. z ins,, (B, C, ~I); A-1 rui.t,
r. lmflM, au pricrp11t IB, C, .:\lj: A-1 rupt. :i 11p11i (BI; A-'J rupi.
~ 1
7 ce 11-a1t t1.sc11/tat (B, C, l\l); A-l rupt. l,oi,·,-ii d11111i ( U, C, .\I): .\ -1 rupi
i. aşea de ercit (B, C, M); A-1 ru11l.
! :. nu ales pr,• ( B, C, l\l); A-1 rnpl. .
\•··
9 att slăt1tl (B, C, Ml: .\-1 rupt.
j ,,
.'
201
200
 r citi mai înt îi cronica nlC'a ' ~au c:
nrn1• mt • •
i1 va pit•J'i' de vrcn1" C'" n1a- aflu
într·o • nstf l'I d,· I ui· Imrar<', l'C'l'C'l'l'a rniJost ivirii voa~ .. .. '°
preamilostiv îmi iatindC' 111ina .in·1:•1ll' de • I r .. tl(., domnul meu
F" . 1 . - - •. . • •· im<')' m11·c-a so.:1·tei no.1--trc
,,

ic ca ce puţm sa run111c anuntirea despre poporul no~t „ I . .

străluc·t · 1- · :, ru m ace J)l'eri-
1 ş1 s avit regat, p1·in lllilosti,·irc . t .::- d ..
·1 . r· . a ,oas la, omnul lllCU J)rC'
1111 ostiv, ie şi ca norocul :iccluia care I • n- ~
1 ~ 'omncştC' asupra m1lostfril'ii

..
t .1
voas re, uomnu meu cel rniJo:--tiv, să ne apl're si pc n 01. d .. · .
· · C J •d ,. · A ·, e p1c1re J)r1n
,ow c u1- c-sus. 1 01 1ncepe pre ·~curt · dec,· , pre ClAt nu1
A • ..mrrăd · ·1
noastre aspre, să tratez despre cele pc care mi le --1~1 a ::, . u1c vremi "
propu,.

Despre Dacia tC

III CRONICA ŢlRILOR l\lOLDOVEI ŞI l\lUNTENIEI

[CRONICA POLON 1]
w „Orice istorie îşi arc rînduiala de la înccJlUt u J e1.
pammtul acesta,
I
•• unde sînt
. acum moldovenii
mescd po onn: wolos:.a, ş1 acolo unde sînt acum ungrovJ-UJJ.Jl
~au
• ,·1
• ş·1 d eoarece pe
a n,· sau cum ...
h"
'-: · sau muntC'nu,
11 nu-
·•

III
w • • ..
('l'J'aducerc rom inească) sau upa cum spun polonu: multan11 i-:i în acea ţară care se nume t
T ·1 · I • · s e acum ~

Luminate, preaputernice domnule comis al coroanei, mult milos-·

rans1. vama, a~ OCUit în vremile vechi dacii, vom începe de ia dînsii 15
povestirea pe rmd pentru că si pA1n-a ast::-z·
.r
• .. despre• aceste trtri, ' ~
· t or1c11
a 1 1s ·' •·
tivul meu domn şi frate.

III
r, J<· numesc Dacia, _nnpurtmd-o în două ' î11 Inferioară şi· Supcrioara · - .."\.cesta
Socotesc ca un deosebit noroc al meu că o parte a cronicii mele
A
_ • .
este• Iun popor tataresc • dm Tartaria Marc ' strămosii ~
trans'l -
• 1 vanC'n1 ·1 or,
despre ţara Moldovei, înainte încă de a i1·şi la lumină pc romîneşte,.
a f] mt u-sc• .pc atunci supt ascultarea întinsri stupîn ·
1 1.·
l a
R ome1. · 1 I~
nsă
se întîmplă să ajungă în mîinile unui bărbat aşa de mare, la cererea .. - . . •

-
sub Dom1tmn, 1mparatul rnmanilor ' asa , de mult •se d e ziM:-t useru- d e su h 20 .
unei anume persoane, căruia, pc dumneata însuţi te iau ca martor ce
ascull.urca rom~n-~, încîL _nu numai ~ă se împotriviseră la plata tributului
10
credinţă îi port de-a pururi. Îndeplinesc această slujbă pentru dînsul, f 1 darea asculturu cuvenite, dar chiar năYăliseră în JJrovinciile .
căci nu o va putea cere nici unui moldovean; ar trebui cineva să 1,.1 · · T · III" • romane.

-
n 1ssrn, racrn, 1r1a.
. • incit Traian , împăratul romani'lo r, urc1n
Asa • d u-se
piardă multă vreme cercetînd, pe lingă unele foarte mici observaţii
şi însemnări ale pămîntenilor, cele scrise despre ei de scrihorii străini,
pe tron . llupr,. Dom1tian, ) . o·văzînd. .acele.. părti, desfăcute de Ro ma, a a d unat
oaste ~~potriva or, ş1 ~?n ~1 1stor11lc greceşti scriu că avea în această ~
să citească mai ales pe Dion în Viaţa lui Traian, Toppeltin unguru I,. expcd1ţ1c sase sute de mll numai de soldat, i , •afară de 0o-osrJ od ari· cu feme1·

-
cu lege rile istoriilor greceşti: De pat1"u monarhii. lnr această ţară pînă
• • • , • • •

15 ş1_ copu
. aduşi dm .. Italia pentru a coloniza . pămînturile "int·ll!se, aşe-
acum despre începutul său nu ştie şi nu întreabă şi nu are istorie, afară
zar~ pe care romanu le ~umcau __co!oma. Citiţi istoriile romc1nilor, ~i
doar de cronica răposatului Ureche, vornicul acestei ţ[tri. Acesta, adunînd
w·ţ1 ,,edca cum de multe ori romanu fu~·cau ac<'ai-;ta din pricina foarte ma-
YÎeţilr. domnilor moldoveni din mănăstiri, iar războaiele mai ales din Bici•

-
rei d~sim_i a_ oamenilor în_ Italia, dir~ra nerămînîndu-le pămînturi pl'ntru 30
ski, cronicar polon, a dat la iveală o lucrare, singura de acest fel, înce-
hrana, tr1m11.t•a11 o parte dm gospo<l::ll'l cu frmei şi l'Opii în alte tări. p • d
20 pînd de la Dragoş, primul domn al acestei ţări, de la al doilea descăle­ .. · d · . unm
m rn1~car·e ec1 aceasUi mulţime de ost i !-Î alt• i nenun1=-t1·-...1 ' (i·1i <. • "' ·
' .. , 1 • 1: 'l!J, 1 ra ian
cat din :Maramureş, un ţinut al ţării Transilvaniei, iar despre primul . _ • • . • •
a . aJuns la. Dunare '. a .z1d1t un pod peste Dun::-1rc
si • ·• ·sînt •,c: 1· as t-azi· urme

-
descălecat prin Traian împăratul romanilor nu a pomenit nimic; sau. .
ş1 proguJ'J ş1 turnuri rumate, care semne :-i eu însumi ·tit· 1 ,.:-. • Ţ ara
,tzu t 1u
că n-a avut pe Dion sau că era <lestul pr.ntru dînsul să înceapă de la _ A • • • • •

al doilea descălecat al acestei ţări.

Munteneasca · D m -Judeţul • Jor ni Jrnlu1, între ClndoYa s· ·. 1 o·· JIU. ora~r acum 3~.
turceşt 1, rui unare. Tra wn n a,·u t prima luptă cu <Inri•1· pc pni-t ra • neensta
Eu m-am străduit mult întru aceasta, în aceste vremi, care după \

-
,.,.,
-·· cum vedem sînt ultimile ale noastre şi fie că poporul moldovean va, • I\
1 Dacii popo,- tciltil'1•sc (11. '.\1.C.,.

202 203

-I
r

susr Dde Carta], pe cimpi pînu 1a ~istru ' <le la ·Ni„tr · u pma • :- Ja .,11,ru
,.. :-1• 1,1nu
• -

a munţilor, unde este acum Ţara :\luntenească, a doua peste munţi, \I . . on de as<'mcnea.
:'l.'a, • Este
. un troian ' elf' ..
. • •._:-•1]Yit ,lu.· 1a~1. 1mparnt
. _ ~i in· Ţara
unde este ţ.ara Transilvaniei. Amîndouă luptele le-au pierdut dacii, • unt, nease-a.· dar numai de la Dun=ir • C J3 JllllJl!J. •
iar în a doua însuşi Decebal, regele lor, a pierit. Şi astfel, după aceste
înfringeri, a aşezat adevărate colonii romane şi şi acolo unde este acum
cetă(i
5 Ţara Muntenească şi aci unde este acum a noastră, Moldova, a zidit
Despre
cîteYa cetăti si a asezat soldati, a numit dominos pei;te cetăţi, de unde'J '-, Cite cetăţi sint urum întrroi !-Î t'Îll' !-i ruin, I _ . •
( - lll mu l<.- pal"ţ l :.Ina de ~
• , , • .
hospodarii noştri pînă astăzi se numesc domni (domn e aproape ca do·r recunoscut - !-Î în l\Joldova ; • . .
~1 m Ţara ::\luntenrn:-:d1, nu sint toate zi-
minus) pc limba romanilor şi în ţara Transilvaniei la fel, care pînă îni
. • •. .
d• 1tc m 1aceeaşi vrcmr: unc•le-s rid Îl"ttc <le d nc1. Htl'
. a l k I t: c.lc
vremile acestea sînt cu nume nesrhimhat. Ca şi noi şi muntenii se
• •
rnr unc e de domni, <lupu al doilea dcsC"fderat al 'acest :- : roma111,
o numesc runum, ceea Ct! este acela~i lucru ca romani. Şi dintre greu să scrii despre ele căci • . • . . _ _' : . ~ or ţarI1. Este• ffoarte
nn l p1 m mana..;t ir1 c·t des
ei sînt mulţi în ţara Transilvaniei şi peste tot ţinutul Maramureşului /
'
află căci prţ
1
v~c~i, nu se nimic seri!-, mrmr1stiriic n~ ._: t t-rur~ oar~e
şi al Oltului în munţi, de asemenea un ţinut al ţării Transil- ! ~•~• răposatu I Urechi nu a amin Ii L dPs irc e I .. "'. _cu mu t_ _ma'. ~-ech1 ; tG
vame1. m1 nu se află vreo înst·rnnurc rare rct _I t d c ', mei la sn11tor11 stră-
' u c e r,trc popor ec:te 1-d·t~
Şi după aşezarea acestora, pu\in după războiul lui Mitrydate cu
Aceasta este sin-ur despre ele ca:- unc,] e smt • _ . · de d ·· · c a I1 a.
. clad1tc
s Pompeius cel Marc1 , pc cînd hanii luau steag pentru hănie de Io Roma,
c
de romam, unele de o-reci iar cel l CI ·1· . d . aci, iar . a tele
Traian însuşi cu oştile a pornit pe cîmpii pînă la Don şi trecînd Donul a
a ea li 1c1 c n-en C
este însă Cetatea Albă în care •
1 - b '

... , .
• m Yrcmca 1u1 f\.uguc:t • - c OYczi · ca ma1 Yeche
,
intrat în Tartaria Mare care era sub ascultarea romanilor. Aşezînd dar Tar- cu o sută -de· ani în~inte de Tr„1·
1
l . 1 0· ... 'm1paratu romanilor, H,:'
. . .. an, netu v1drns poet 1 • \. ,.:
t.aria, a dus oastea pînă în Bactriana şi din Bact.riana în Siria, din Siria surghm- 1.
mt pentru mstc • versuri necuv.. .
uncionse a 1c lui• Arc s.1 u a stat .
în Egipt şi acolo în Egipt a murit de dizenterie; martor Dion şi ist.oriile lacul O\·idius, pc care-l face !\i:-trul • d · ... _·. .rornenire ,·e~nică,
o grect•fti: De pttlru 111mwrhii. Aeest,·:-i !--au în! împlat. după naşterea
• - - .
pma u~taz1 se Immc~te cu llttllH·l e· I u 1.
cin i;c
.. \!"d.
'.11 sa in 11iure . t l
I o, • Dc·:.:pre t· ·t. 1l •. . IIaer~
. . )ac.
avem ştii·i cii este clud·t=-
2
lui Hri~tos, în anul 120. --· ..--- d e asemenea
.. ·. l· .
1 ci C.1C ( ,lCl ('<'l"l CC'
t.: • c.,t
• f'
ot11rn u1 r
şi 1c. căci ~c-
t
acu
d. ] . . au locuit în Po<lolin. C t • S ~- • • _roa e sa
. r a 1, n •. UC'C\"11 msă s1 a ,. 1 I l .
T 1g 11uc1,
. rumrlr dr mai J·os c.lc H .
o111.111 s1
. el c a.;rmrn
·, •" 'illll,u
. . ) d )'
u1, a
şanţul
llesprc 'rrojan
G Ia aţ • pc Bîrlacl au fost cJ:-1d "t r·
· • 1 c H· e rom · f' d J ' . ca J u m1•
· - e e mcră
clădită de Pclru vodi:i Jup:-l l .• 1
c
ani ic c daci; Soroca a fost
Şanţul Troian - săpat Je împăratul 'fraianthq1:1 aşezarea 111111,milor - . , ' c Pscn cca tu I al doilea Î -
în al·este pitqi, precum !--a povestit - lo<·11it.orii aeei;t.or 1/iri îl numesc cctaţ1 cnrn mai mici si• llumai Jl'trtc· ) c1 •
• •1 or lll llllJ loc •111 f
•• • nsa toate aceste
urează e la prima cI=-iclir,.. ·• 'd . . ,
l
urn1ft c. c turnuri 2!>
sărbfttorcste, dunr1 sl.l' 7i111n~ii lor. l'll nunwle lui, Troian. E:-.lt' s:'tpat asa d <l • ' ' i.tr z1 ur1 1c m I 1· ,
t t. S a1 .:1lc c m1prejur )c-au clădit
:!5
<lumnii, atît la Hotin, cît si la
J u pr, d ln~u I ( i,;tru s la ni jII i), cind a ,\11s nuslea ce, rna "" iu "T:;;:;:;;,. ;~, . , ce a ca uccv11 a T' 1 . . .
u:;;a rum ~i nzi î111păratii i11rCC':\li saJ'!':t rnnvil1• după tli•1~ii. Sini un.ii Alb ă ~• mai mult ca alt, ii Ştc•f·,rn cc 1 B·a t1·m • d, •g unei ş1 Ia Cetatea
I
cetatea Chilia este zidită de CT<•nuve . . c' . omnu cel YC!-tit. Nunrni
care au scris cit a fost si'1pat <lin pril'ina n=-,v=-diril:•r 1::1:tr<·şl.Î. pentru • d . r- z1, ca s1 lucf a în C . .
cm ţmenu în zălog Crimeial si , toaFu 1\1area · Nearrr~ • rimeia, d . I pe .. Yremea
apftrnr«:, dar nu c•!-te d~ crezut, cf1<'i alil J,· multr )111:uri 1·Î111• Ic-ar putc•a .. _ ..
1mparaţn
v

e a Stambul. Jnsi1 1urnul lui Neo mea c a

~Iai dr grabă Traian a poruncit si'1 f ic săpai. prntru
c 30
n 1. inr int.oldcauna? d I . . p 1o 1em, care se num t T
3 rare r" .• . e~ c acum atar-
y1•~ni1·,t p1111w11i1·c ~i o sută de rn ii de 111 îin i. chim· iul r-o zi, fftră mare B unar, 1·ste pc rîul Coo-îlnic e ' .. rn, sau mai bine 218 .
mun<'it, ee mr ar sitpa? Şi ţi11e foar·k 1111tll Io<'. Încc-pP de ,Iing:1 Gnlaţi.
Ynle, se începe în codrii ., . Orheiului • .
ş1 rnr, rr{' pma h
. • _ . sr. .poate numi
pe un ŞC'l- foarte fryni.os stau n=-m, •l . 1 I:" mm c ~1 m acC'a Yale
Je la rîul Siret, care ac11111 mai jos de Fn:·~ani de~parl.(• ţ.nra 1l'wstrfl Je
• •
• .s~r- • 1 uri L' ne<·~tei c ·F 11• • . C . . 51.
rntre C:,·tal.ea Allil. Dup=-, 11111 e a, rn1rc Iulia
cea munlen<'ascn, trece pc din sm, dl' ( ~;:laţi pcst e Prnt.. la Troian, _______ /ţ_[j/. m· ~c poate Yedcn că aL·•·a~1r1 ceta;e 35.
.
'
sat odinioarft al ţ.i'trii noastre, iar ac-tm1 at tf1rii tul!reşti~ de acolo pc din
35
1 < •,-i,nt•ia odiiii~ar,i. la gr,•c1· s,• ,w,11t•a Cl1i,•rsuue:.us (11. i\1.C.).

1 Dr-~prt> aceasta ,nai pr larg în fatoria nom<rnti I n. M .C.).

205
204
I
a fost cWJită ,le greci (căci :'\eoptolemos este un nume g1·ccesc), pc Yre• -de pr Olt? erau sub un~uri, mo~lcnitorii hanului Attila, dnd 1·cgc1e

li wca dml î1npăraţii ~rece~li stăpîneau Stambulul şi acc•stc locuri, <lupă

mutarea c~:i•italei !'Oi11unilor de la Homa la Bizancium. mule rste acum
St;1mhulul1, prin împărat,;} Constantin cel Marc.
La~lcu n_l Uu:;ariri, ne~ufrrind pc tătarii :H't•ia care se întin--e:,;1•1·ă chiar
şi în Transilvania. a aJunat oaste im potriva lor ~i mai intîi i-a
alungat de peste munţi, iar după act'Îa, clucîndu-fi oastea şi pc ceastă­

li Despre pustiirea coloniei lui 11raian de eătre tătari

laltă pnrle a munţilor, a dat. rf1zhoi mai jo~ de oraşul nostru, Roman,
pc Siret. Şi după cc i-a himil, p1frind la tătarii care se înecau în rîul
Siret, insuşi regele Las Icu a strigat pc ungureşte: scretcm, seret~, adică:
5

I
_\,·l•asl :i L·ol11nic :\ lui Traiau in :wcsle ţr,ri, aşa cum am !-pu~. a aşa-mi place, aşa-mi place. Şi de alunei acc~t l'Îu se numeşte pc vecie ,

III tinul l"uarlc pu!in pc:-lco:-ulr1Jcani, c~ci al lreilPa împi"1rat. după 'l'i-ai,,n.
~\nJn·anus, acela cari· a întemeiat îu Tracia Aud1·1·anopolul cu w111wlc
său, a i'orur,cit ca pouul cd pc c·are îl ziuisl• Traian peste Dun:11·1 • ~ă
;-;erei.. Şi din necasta se vede cr, acei ani au fost vcal·tiri lungi, cuci ,
toate riurile şi însăşi ţara au Jcnumiri de Jn nl doilea descălecat. Io
După acea înfrîngere, tătarii s-au retras mai departe în cimpii, iar ru-
10 fie sf[ll'ămal Jin„ cauza năvălirilor tătarilor, ncpulînd si", upreascft năvala mînii, adică romanii, şi mai· întîi monta.nii sau muntenii, cu domnul
1111 lor, din pricina !-lăbiciunii de pc acea vreme a Imperiului Roman. Şi
astfel şi coloniştii lui Traian care s-au menţinut multă vreme prin C'(•-
lor, Negrul, au ieşit Jin munţi către pămînturi mai deschise, iar nu
mult după aceia şi moldovenii au ieşit din l\faramurcş cu Dragoş, primul

III
tăti :-i în locuri mai tari, ncputînd să se împol1·iwnscă unei asa mari
m~lţimi de tătari, căreia i se adăuga mereu alţii, au plrcat d i;1 aceste
•15 locuri şi unii dintre cei mai de frunte s-au dus înapoi în Ita1ia, alţii
I lor 'domn, şi au descălecat aici în ţara l\foldovei şi mai întîi în locurile ts
de la poalele munţilor.

-
de aici el<· la noi. au trecut peste munţi ~i s-au uşezat în 1\foramurt•ş p•·
riuri, chiar în mijlocul munţ.ilor, pe cari îi numim ungul'eşli. for alt ii \ Despre diferitele numiri ale poporului moldovean şi muntean
din Ţara Muntenească <le asemenea s-au aşez.al în munţi pc rîu l n lt.
Şi a~czarca lor în aceste locuri a ţ,inut multe veacuri, căci socotesc ac·est e ! Numele cel mai adevărat, aulc11tie. de 1a primul <lc:-călccat prin
. j

-
vremuri la o mic ele ani si m::.ii bine si cine ar nea să stic cu sigurantă Traian este rumîn sau rom.anus, care nume acest popor 1-a pf1sl.rat în-
20 l
să citească drspn· ::c.·ast; cum în ace;te veacuri şi Attil~ hanul a năvăl.it tot<leauna î;t~~-
dî~ş11ŞÎîndată după llescă1ecat şi după pustiire, cum 20
în aceste pf1rţ.i ale lumii şi poporul slav sau slovenesc după dînsul. s-a spus, ~i Jupă al _doilc~ descăleca~, pin~ astăzi, acela?i n~me este dat t
îndeobşte si mu_nlenilor ş1 moldovenilor ş1 celor ce locuiesc m ţara Tran- ·

- Al doilra descălecat al ţării l\loldoni şi al Ţării l\lunteneşti

: ,
~u una şi nu puţine-" hoarde au năvălit în aceste părţi în timpul
silvaniei/'Rumîn este un nume schimbat în curgerea anilor din roman;
si ast5zi cînd întreb pc cineva dacă ştie mold veneşte, spun: ştii rumî-
~este, aproape ca: scis romanice. Un alt nume ei înşiş'~ nu au primit :?5

-
'.:? acelor lungi veacuri, căci mai înlii au fost hoardele cele care au alungat
5
pe romani de aci şi el~ înşile s-au aşezat în aceste locuri, apoi Attila cu
hoarde le lui, pe care ş1 ucum în Tnrlaria l\fare le numesc Hung, sau cum
li se zice la :\foscova Iuhrii: dupft _:~t!.ila {a vrnit) poporul slav, căci
în~re dînsii niciodată. Străinii însă îi numesc în chip felurit, şi mai în-
tîi nemţii pe italieni îi numesc ,,a[ios, iar pe moldovean sau pe muntean
valascos, ungurii numesc pe italian olah: pe moldovean sau pe muntean
ola.,;, polonii pe italieni wloh, iar pe ace~Lialalţi wolos:,yn, grecii munteni-

- 30
grecii pun mai întîi pc Attila dccil poporul slav în aeeste ţări. După
toate aceste năvrdiri a mmat din nou năvălirea altor hoarde, cu care
s-au luptat ungurii uniţi cu rumînii aceia clin Maramureş şi de la Olt,
Io/ le zic uhrovlah, pe moldoveni îi numesc bogdano()lah, turcii munteni- ~o
lor le zic cara,•lah sau i/liac, pc moldoveni îi numesc însă bogdcini după
numele domnului Bogdan, a ·1'1 Bogllan care cel dinlii n luat steag de

-
căci acum hoar~le1e, în rfllrwirile ]or, SP întindeau şi peste munţi, uncie
si pînă a-;tuzi Jincolo de munţi şi în munţi se văd urmele caselor lor.
~.\cum toate aceste păqi, <;-i ţara Transilvaniei şi Maramureşul şi ţara
la Poarta turcească şi a stabilit haraciul, :-ft dea Dumnezeu ca să nu mai
ajungă să-l mai ia şi ca Dumnezeu srt hărăzească allrt soartă acc:-;tei
ţări, sau să piară înainte de !-firşitul narnrilor noastre. Deci <lin ace~te 95

-
-1 Stam'111lul îl ,uimesc grecii -7\·ea llomi, adie,, Roma Nouă (n. M.C.). numiri date de popoarele străine se poate vrdra cii stri'iinii ~Liau bine

206 207

-
 despre dinsul că acestpopore~te din Italia, pentru că îl numesc cu·acelaşi
nume ca şi pc italieni.
li
Sînt unii care trag âcest nume vlah de la hatmanu) roman Flaccus,
schimbînd pe F în V, iar pe C în H, din aceste versuri ale lui Ovidius
5 către unul dintre prietenii sfti, ·ânume Graecinus, scrise de la Cetatea
Albă la Roma:

„Prae/uit /&is, Graccinr; 1111:is modo Flacc11s; ct illo

Ripa /erox1 Istri sub duce luta fuit.
Ilic tt•1wit Mysas'> gcnles in3 pace fideli;
10 flic arcu fisos terr11il ense Gctas."

Dar · acestea sînt pove~ti, căci Flaccus ace)a a apărat numai provincia
romană Myssia şi malurile Dunării de tătari, însă nu a întemeiat nici
o colonie, cum a făcut împăratul Traian.
Sînt şi multe alte nume la unii scriitori, ca tribali, rascii etc. Toate
15 acestea sînt basne, doar dacă îşi p(?t trage numele din ace)a al unor
ţinuturi, ca şi cum cineva ar zice volinian, podolean etc. astfel i-ar
numi rasciani pentru că este un judeţ cu acest nume pe lingă Ţara Mun- _Chro1.it!fa
tenească, Roşava şi un rîu cu acelaşi nume~ întocmai precum unii au
numit Ţara MuntenP-nscă Basarabia (despre" care va fi vorba mai jos), .-Zllmi ·~tfJ&RcP
20 ceea cc nu a fost niciodată.
În Macedonia este de asemenea o colonie romană, cu aceeaşi Jimbă
cu noi dar cu mult mai apropiată de limba italiană decît vorbirea noastră.
y~ ltullf"f.1~ -:
11-,, ( , ;J,
, Grecii îi numesc cuţ.ov]ahi, adică ,·Jahi şchiopi, pentru că şchiopii şi
1
bolnavii din oastea romană rămîneau acolo. Este acolo un ţinut mare,
2.5 care se numeşte Romania şi acel ţinut este o colonie romană.
. -- ... .
.

Cel mai nou nume al moldovenilor noştri este moJdovan, iar al

muntenilor muntan, de unde ~i din care pricini s-au născut. aceste nume
se va arăta mai jos.

Pentru ee ţara Moldovei se numeşte l\Ioldo, a

1
şi cea
30 Muntenească, Muntenia
După îndepărtarea hoardelor tătăreşti din aceste locuri, păstorii
cu turmele au Î<'şit din Maramureş şi de dinco]o de Ia Olt, mai întîi pentru
păşunat, fiind acum la adăpost, iar c-urînd şi oltenii 4 din Ţara Oltului

1 j,•,-ax (Ms.).
2 Misas (Ms.). Cronica polon.t
3 s1,/, (.M~.). l-vdld de titlu ( microfilm)
c Poate din oltean, aclă11giuclu•se la început uu M, a ieşit J\Joltan (n. M.C.).
Bibllotecil Ac.idemlci K.P.K.

208
 s-au aşrzat cit~ 1a munţi pînfl 1a Dunrlrc•. deci ţara nu trc•]111 ic ~ăfic numită /
l\lultauska, l'i :\luntc·nra~dt ~au Jlontan:.-l'a, <le la 11wnl1•, d'tci 111ontes
se n11111c~lc în aecastr1 li111l1ii 11111111;-;-i 11uml1•an nu l'Sle nimic alLL·e,·a
dedt um tlc la 11111nl1·, lll'nlru că au locuit a~a de m11ltf1 vrt•mc în rnunţi.
Ei au at'oln 1111111\i mari ~i lol'uri în 111un\.ii aceia potrivi1c p:!nlru 10l't1Ît, 5
mai alt•s pe riul ae1•la, Oltul. im·îl ~i at·u111 ai· p11lt·a sr1 lo..:uiască acolo
un popor foarte n111111•ru~; o ll!lllll'Sl· Tara Oltului, adil'ft Tc•rra Olti.
Iar ait·i Dr'1.gu~, fiul u1111i do111in11s diull·t· l'l'i n·d1i tdc curintl 1-uu
111111,it c·u ,11·C'sl 11111111• corupt: domn,
-
precum si •
,•,1,i,l,1.
-----
din un•rurestc
o • '
apoi mai hiur, din polonă, voicvo<l)° eu cilcva sule de oameni înarmati 10
a i1•1it pc un riu pe alunei fărr,
"""'"• cm·c curgea deasupra Sucevii
spre Homan; ]a ic~irca tlin 1111111\i. au întîlnit un zimbru pe care, soco-
tindu-l ca semn bun. ]-au gonit în josul rîului. Awa acel Dragoş o căţea
pe care o chema l\fohla; aceasta, oriunde se ascundea zimbrul, îl desco-
perea, pînă cc în sfirşit, isLoYintl zi,ubrul, îl omorîră, iar capul spre 15
pomenire îl a~<'zn1·fl într-un par pc mulul rîului, ele unde acest sat, cel
dintăi, se cheamă 1,înft a~tăzi B ~ i1 • Iar căţ.eaua aceia, după această
ostc1wal:1 a ci, hînd apă din rîu, a crf1pat chiar la malul rîului; de la
-
... ._ moartea acesteia au început să dea ·riului nu11wlc '.\loltla, apoi Mol-
do\'a, iar d1• ]a 1111111ch~ l'iului Mold,n-a se trai,!«~ nuuwh~ poporului: mol- 20
Joycni. Ur111cz întru al'casla pc r:q1nsal II I Llr1•l'ltc n,rnic ~i cronicar
al tării; stiu însă că SighcLul, t·apitala ~lara11111n·~11lui. pînă azi arc• ca
pcc ctie c~iml Jc bour, ca şi accaslft ţarr, ~i ,·:1 1111 du ~loltla t•ste iu 'fura
1

Nernt.ească, nu dr.parte de al'csle lon11·i.

ÎJragoş uwrgîml rnai <l1·part.,~ ~i-a ales loc pc acl'le rîuri, Molda 2!>
aec•ia si al doilc•a Bistriţa, 1111 d111p c·arc :-:c cheamă pînrt astăzi Cîmpii
lu j ]),'.ago~, ad i,·:1: Ca111pi Dra~osi i. Bistriţa îns:1 ~i-a luat mai t irziu
numele tic la rcpezi\.'.iunc~a ,. i, tic• ,·in,1 li111ha a îitcl'put să se ame~lecc
cu cc•a sîrLea~L'ă sau g)aYon:1, L'al't' s-a intrncl11s in această ţară odată cu
cc]e prco\t•şt i Je la si1·Li • 30

Despre Basarabia

\hrt• 1ri•,•sa );1 fac ""' cc dau la i\'calr, h:trţi ~1 scrrn că Ţara l\lun-
t<•nc~s~ft st~u ,; parte oar<•1·a1·e a ţ.f1rii
noastre· s-ar fi numit. Basaral,ia. În
t·c· priv,~~t.c pc muntc•11i. la 1·i a fosl. o fa111ilic Jc sra111:1 a Ilasarahi]or ~i 35
dlint clomni. unul cl11pr1 altul, clintr1· cari· ~i al·,.J Yl'slit Şl'rLun Yoir,·otl
c:/r,~ s-a lupta.I dt! 1111 i111· ori cu l1Jl'l'ii ~i il l,ir11it pe hanul Crimcii, a~a eum

1 C,ki ;;imbr11 I"' 111ul1l111•r111•5lr se zici• b11or ( 11. ;\I.C.).

200
14 - Miron Co~tin - Opc:·c
 --;;;;---

fi'i l a n o i a fo s t ace l Ştefan ce:l B~tLrîn, care, luptîndu- sc c u Baiazid împă­

-ratul turcesc, o dată a fo , t învins, dar în a d o ua bătăli e abia a scăpat
B aiazid peste Dunăre şi pe h a nul Crime ii l-a Lă Lut la Nistru şi c u 01-
braht rege le Polonie i s-a bătut în cod rul Cozminului - deşi, ce-i drept,
·mina copilu l ui es te de minca r c a zburat s i sm· I • d . . 1
· · · ş· d
gn1ţ1t. 1 eoarecc melul mare i se oprise în îl t
•
urr.flată.. . Văzînd frate le a ce le i fe m e i c-a pier
a l :;uror11 sale, se strecură c11 i n di·mi'inarr s u b cor b s 1-
' , u g m u-1 rne ul l-a • •
~ d' usc
s ctca pe copac cu burta
semnu I de cred.10 ţ-
• l lov I. cu O a .
' lil

•a
•
/,1. căzut corbul rănit, iar c i pipi',i nd s imti . 1 I ~
pc moldoveneşte . Despr e acest Ştefan să citeşti însă pc Krnmc r şi pe
sageata .
!> . . ' '· , me u m g îtul lui ,\_ d ·
Str~·kowski şi pc Biclski , să \'!'zi c ine a fost. Basarab ?~ intitula s i ~late i cor b u I cu mel ş, pc copil c11 sora l11 i la pr inci11e M lt . . _, ~ us. ş1 5
n' t . d b I . . u s- am1rat prmc 1 pcleş·1
don,nul munl.cnesc, încă în vi·c n wn noas tră , căc i înadc vr,r r.rn din această st' in · ec1n cor u , a rPc1rnn,i- ut 1,ropr i 11 I s.1u c •
111c 1 sr. 1. · 1da1ă d · ·
~1ilir. Ac"iirfi'Jin nl'cast:1 familie mai es te Je a scmc nc n în via \.ă do mnul l eg1u ace lui băiat să f'1c. , ,ll lC· lri , ., t l 11t·a . _ voievod . ·, . •· I . a .at• pr1v1-
l''"'I . .111
fii cut m a re, c i ce l clintii a it•s il . . . I ' ·. c ' \rnul ş1 c md S -:\
Cons tantin, care se află în \.:,rile m i los tivirii sa le regelui . D ec i pesemne . . ·, iu ,11 c· po por d11111 111 1i I d .
că <lu pă ne:cşLi Jornni ~au dup:t accnstr, fa mili e s -a încurcat cel cnrc întîi a I a noi Dragoş. Şi ca sl ,•rn:, iud· , •• •
· 11·1 •1 1111·,·pul s·t fn l s
_ n a o mni e, cn
b
urmat şi ceilalţi d o mni ·ii lo r . .- " · l':t Sl'a c or ul, şi l-a u
10 -
10
scri s d espre Basnrnbia, cum crt Ţarn Muntcnr.ască s-ar fi numit Basarabia.
t- . ··
• 11111,1 a s azi.
În ceea ce privcşt c ţnra noastră , că partea a ce ia de la marc s-ar fi n umit Lucru
Id de.. mirare că a ce l 111,,,o r ' d cs , ..r se trai,r1· din .
cînclva Basarabia, de unde s-a î n ceput aceasta, nu ştiu nici o pricină c~ mo oven 11 , es te însă un popor ll c„1·11. 1·,,. ·11·cc· . . _a~Pcaş1 viţă
1 1111 1 11
î1 n urnesc ca raY la h i ad ii·", \'I· • ~ . . _ · . " ~
l demnă' <le crczămînt, nfa ri't doar <le faptul că su ltanul B a iaz id , c înd a .
a cărui poves te s-a scri s ca
' ' .1111 ll t·i,r1 1, l'ar, s1 ·1c:t•I I
· , ·azrnJ aceasta .
1· .
J făcut război împotriva domnului n os tru Ştcfnn, B asarab dom n u l mun- numea Negru l vodă (căc i pc li L
., . .
., porn it drn 11· · . • I T
.
. _ 1 in r rp,tlu
' • · ' omn c rntî1 d espre
. .
tenesc se afla al.u nei în oastea turcească ca vasal şi turcii să fi numit
ransilva111r i se t!>·
. . • m a noa s l ra se zice . . .
nigrum }. Ar f, ,mă o co11t:luzic " ... · "
aşa n cc l c Jocuri , nu ştiu, dar c i întotdeau na acele părţi de la mare Ic . -· ..,,, ,,i.,, daca am s
- nc~1u , iar Jll' latmc sto
- '
d ml11 :11 lo r l-a u num it ncrrru di · _ . . · JrnJH•. ca pc a ce l d omn
n umc:sc Bugcac şi Akki ermcn.
1 " n a ceasta pric tnă d • .
a f os t negru , d a r ce lc11iiLură ,•s t . . f ' cşi poate Ş I el de la f ire
. - . ., .. c ( u api li I că t ot I .- .
S 1gur este ca la c 1 sînt rari , . . . _popo ru sau a r f1 n egru ?
O am1. n 11 - dintre ce · d
TitJurile cele mai vechi şi peceţile <lomnilor p opor - care să nu fi e negricioşi ia r - I I I ma ' e scamă sau din 20
11 . . •. .. ' ' paru or e foarte n d . ..
r: rrnţi g reci, alţ11 sirbi, alţii un„uri . . cgru , cş1 unu au
20 S -a arătat în chip liimuriL pe ntru cc pccc t rn d om nil or Molclovc i este v re m ea dom nului Simion s i a 111 · •
" ' ş, po 1oni cc s ă
. . . e g scRc acolo din
un c ap de zimbru. De cc munl1•nii au l'c,·1· t.i c c u cnrb , letopiseţele • . , 1 n1alei, rn r d , I· .
s m l nrgr1. Eu so cot că pricina rst c ·1 . - • up,1 ver nu l obice i , fiii
. _ · .tras l:i, ca lo 1- 1..
l or povestesc ast fel: un p r inc ipe a l T rnns i lvnnici de sub domn ia ,il1 11 l , 1 ua la esl casPza l ă spre · . . , . · . :ia .,na,de la un cap ia
r e!!ile>r Un~arici, Lrcc inJ oJată prin pi'11111nlur ilc prinr ipnLulu i său . . • . - : . . n11 i.lz'-1z1; i ntre n1u n1 i '-: l ~ .' ..
f. ,1.11 1, sl r nnla ' ca c 1 unei <' ,..' 1c, re a ma•• h ,..,,, • ·• int re Duna rc es t
în-Ţara Ol t ului, aco lo t:m lc bieţii r om:rni sr rcl r:, ,1•s1·ri'1 în f:qa 1ri1 a rilor, 111 111:!lal c d e călări t de I· I) , .
I 11.
• _ ' ...,. ' a a •· nn·o ie de O
' e 2a·
Z I şi
• •
25 a , ·,,z ut o fr m c ic f;umoasă ş i a luat-o ln din,, il. Iar c inci fem e ia i-a spus
ci - . ,1 u 11.11 c p rna ln 1111111 1.1 • . -
0 11asprrzrcc zilr. d,: r ", Mri r d I • • t11s11 este lungă d
ci't 1·- t c î n!!rc un nl i'1 d ,· dî11s11 I, i-a dat inelul l11i , , p11nînd11- i: cin ci', se va , · · - • .'. ' ••·a un~ u l nn:111 i lur si. I) - .. e
Ţ 1 111,11~ 1 pamrnlu l ţ:; ni pr i,·t•sc S J) I', .. . .- . . · ·• . " 1111ari 1; munţii
11:1~l•· un J;r,ia L. s:1 ,· ir rn c c,r, il ul la dins11l ~i si', a J11 cr, i11 t·l1il în sem n de . I ., I ' . (. 1111, 17.,I ZI , , III' I .
o 11 .11' , . t>1 rş te soa1·.. lc " ' f· I'
c rcdin\ft. N:1 seî111l d ec i fc m r ia un h :1Î:il, a povc,-li t 111„ rul frn1r lu i ci ; .. . - .1 ..1 Ş I. ,,1 ·' Idura • s l,· .i·u - 111111 e se. indren . Pa t·
,lln 111 \:ira noa s t rf1. Le so. t .· .· _ ... .., uit ma1 mnre d •t
l,iind dec i fra tele pc s11ra l11i şi 111· ,•1111i l , a u l'orniL r:llre pri11„ipc după - .
pt·nl f'll l'a la fr ecare !,oie r rna i d,· . .. _
• (0 f' f 11 llla Ulii ( ,•:1 1 .
~ de a c<'t~a s înt n c<>ri
CC I 30

. - . . s1.a111a t·s tc int 0 Id . . ,, ,

dv 11· c lt-- sa fie \1găilt' i , ,·t·t·a (e
30 f,1!!:1d 11ia l:1 ~i od ihni nd u-se de o h n,C':il:i d r11 11111lui iul r-o dumhrnvr1, mama
cs lt· o i:!ltnnă E
.. . t•a ,ina n b1 t:riul c
a.
a d:il ine lul cop ilului care plin~cn, ca s,,-i nstî111p1: rc plins 11l. J11 cîndu -se pru;111a, t·a unor ruJc s i frnt i a · . · u nu !I' d au acca s t·1
co)' il11l cu ine lul , un corlJ l'li"u uind , 11 f1 rinilu-i că c1 •1·a cc sLri'tluccşLe în
. , • , , 1 nustr1 ·tfl' t o • .111 a
su r1·rin\c c:u noi . · ' ' " ri accea s' i soa rt a· Ş l·
Iar t itlul ce l vech iu '·ii I I0111111. 1O l' ~l 11ld11\' 1;
1 D om1,,,l n11s ,,rrtl11t n pr /i.d.n l. f·rli'i[il,· r,· sr. r,//n11 s r', l11rr; i.n J\l iss;tL ,,c liu g,.i
1
S.OY.{ill(I, MH iw H. &OUIOAdll f' hv CJl >)Adp .i. · StMt\H ,., •·s t,~ asa
' ·. " Ml!i\OCTI~
Bnl,n ~i 1111 d~al lin;;•• J/ 11.l/fL ii 11111111·sc t11rrii ,,;,,,, 11s/,ioi D !"n/11/ Com isu l11i , a1lic<i 0 4
r:ocH,C• WA n,u 111111 g AO
cTp.&11-. ~,,) .• . _ "" "A &C K011, " 'i."~A&T
. - . ' PI.I ad rca · o · · M"li.
no , ' Io (N) voievod şi domn a I
n i J.o1ti s;1tlui, c,l~i acolo. s<tl, aul ,L,•r,/ 11 pi,-ril ,·I {tL pur1111rtt ,ln1111t11l1ti .s,,11, ace l
11 I firi I Mo Id ovei'
. ". •n mila lui Dumncz.e
domn nasaral,a, dar acele loc11ri .si11/ prs tc D111,rlre , "" i" J\/11/,J,,,,,. ( 11 . ~1. C.] . . or s t apin
- .. 1to
. r ni u
tu luror.

210 211

l
/.
>
 SubstantiPe
umbi?icus - buric
p~rţilc;r -cie fa munţi 1
piuă
la mare... Şi pînă astăzi, intotdcauna, /,01110 - tlllllll
,•enter - vintre
este obicei ca titlul, atîl al domnului Moldovt!Î cit şi al Munteniei, 81111 ;:uis - siuge 111an11s - mina
să se scrie in limba ~irbcască. Unii rlomni s-au silit cu stăruinţă să ia t·n1111I - c.ipul tligit11s - ,let!Îclul 5
lUÎllh'
în stăpînire Maramureşul, Ci ucu I şi Gurghiu I, ţinuturi de margine a I,• 1111'/IS -
,,~ - osul
frow, - frunte 1wWs - piele
f> Transilvaniei, şi domnul Petru, împolrarn l'ăruia a pornit cu l'ăzboi în per- t-.-i,•11tifl - ştiinţa pt1s - picior
soană !.U ltanu I Su liman, avea pircălabii l-ăi în Ciuc ~i acel domn se întitu la 's111,,·,·rilia - sprincenc ca,•/flm - cierul
stăpânit.or al acelor ţinuturi (c vorLa de ac·t>I su llan rnrc· nc•-a luat Tighina:. ' 0 ,. 11 /us - ud.iul /11111111.~ - huma
10

Iar titlul cel v<'chiu al clomnilor muntt·n1 •~!-Ic· aşa:,. tilHI\OtTSIO w1s11.~ - ua~ul lrr,:11 - ţa1·a
fnrir-s - faţa
60 ac1110 MH lw H. 10HoA4 H Ncfl~A4"'11. !UMAH t1rpo11,uX'IHt1toH, f1Au.aw-.., st~(la - stea

10
4>.ir4p.tw~, X1p1ţ1r'll. " adid1: .,Din u11la lui Dun111ezeu, noi. lo (N )
ora - ~ura
IHicio _ huJza (din italil•11,·,:lr)
J a'li,a - apa
,,auis - pine
,•oievod şi domn al ţării Ungrovlah ie 1, al Ahnaşu lui, Făgăraşului, Her• ,,.,,,,,w -
I'>
limba
•• nll,11s - alb
15
ţieg" Făgăraşul, A Imaşul, Herţieg, acestea se arJă în titlui vechi munlt>- ,fr11lr1o - dinţi ui '•rr - negru
nesc, dar acum sînt ţinuturi ale ţării Transilvanw1 în munţi, din care, 11111st11.r - muswţa r11b1•r - roşiu (1li11 ilalicncşte) v
l,11rl111 - li~H'lia l1rJ·btt - inrba
precum s-a spus. au ieşit muntenii şi cetatea Făi.răraşu lui f'Sle capi ta la ,,.,., 11 .,; _ pit•ptul
1 fe1111m - fin
Ţării Olt.ului. Şi au ţinut muntenii multă ,·n•mc ac,:slc trei ţinuturi. iar ,,,,; 11111 _ i11ima 20
15 l'i'r - \'arc
transilvănenii ţineau pr a<·eastă parte a munţilor. mai sus de Muntenia. ,·,1111f'11:1 - cimpul n11t,1111u11s - to111n:1
ţara Mehedinţului. De(·i în sd11rnb pentr-u aceasta munlruii au dat acele
trei ţinut uri t ransilvănt>nilor. iar tranl-ilvăm·ni i au ,·c•dal munlc•nilor Me•
,,,., ,s _
1 11
;.:11:11 -
1'1 în
ca:-a 1,r11,
v /rig11.~ -
,·11lnr - r.alJ.
fri~

supl' a s,-rr1111s - srnin

hadia. care ţară Mehadia ş1 pină astăzi a rfunal- !-11h fm111a unui principat sll/•1'11 -
25
,l,•sllfll'r _ ,le su~ t11rl1i1lu.~ - turlrnrc
deosebii sub domnii munteni. Banul Mdu•ciinţilor arc· 1111 st,·ag ~• mu·
20 stc1/11s - !-lill 111lll'I' - mare
zică ostăşească ~1 o pcrt•I li! <leosehitil. in dt>pc•ncic~ntă însi, de domnii l'"·"s 11 s - pnsul V lln-11s - arcul
munteni. Această tară la t-1 se mărgineşlc rn Ha~a"a. acolo unde at>se ,li,·s _ 1l1..uua (tliu ·"" ~i "" - scgia ta
Dunărea din munţi. dnr ar~astă Raşava aru111 o stftpint>sc· turcii. ~ior1111) iwt,•slci.-. _ putere etc., ele.
,ri11111111 ,.,.,. - pdmr,,·:u·c 30
,111.r - uupl t• 1
,.1' 11 t 11 s _ ,·iutul
Despre limba moldovenească sau ruminPaRdi \ ·erbc
/IOUO - pui
Cca_m~• străl11ciH1 dovadă a aceştu1 popor, dt• unde :.-c trage, i?stc 1111111
,1 111•0 _ llll'llÎ IICll ;11,·io - fac

!imba lui care este adevărată latină. stricată. c-a ş 1 italiana. Am avut l,i/111 - heu l'U"IJ - rug
35
un ha11 de aramă găsit în pămint lingă Roman, pr rare erau f oartr lămu·
1/11r111io - dorm 1,~:111lo - poftesc
s1•,fr11 - ~•·ui1 1,r,•c<1r - pri,•sc
rit.e c-u\'int,•le acestea: hcrrdita... roman.ri. iar al·urn mnldon•nii nu 11 w:-l' sai /,o - :-l'riu t,,a11.smitto - trimiţ
hereditri.c heregh1c. aşa s-a stricat Hrea limhă in vrernt·.i imlt·lunj!ată, ,,,.,.,,,,,/,11/o _ p1·imuli1 iu~io - fug
:w care ce nu srhimbă şi nu !-lridi P<' lume? Totuşi întreaga tc·rnelic· a ,·or. lll'O - aril 111li11lo - agiutorrsc
birii şi pînH a!-tăzi se ţinc pe limba latin~. ş1 0 p;rtr din ,·u,·inle :-ta 11 s,•111ino - s:,mcn urscio - nu ştiu 40
a111!iu - autl llfllll - Îlllllll
neschimbate- nit.·1 mf1car ,·11 n literă. cea mai marc parlc• in:--i', a ru\'intc-
,·iif„o - \'C't\zi"l 1•t•u1lu - \'Îl\0
)or estr la fel sau la înccpul. sau la mijloc. ~a11 la ~firşit 11 1 r 11 ,·intului. 0 r11l,·11 - cnlc~1 n•sf'ondro - r<'spoud
parte însf, ma 1 • mi<·ă, ş, !-1thslant ,,·c ş1 verbe. au in sine împrumut un· s1·11/j11 - !-illll'I rculo - cn<l
din toate lnnball' Vl't·me. dar mai mult <lin ct•a ~laYă, iar mai puţin 1
.,.,.,.; 1,io - pricep orcido - ucig
ungureasră şi lun·eal-<'ă. infăţiştz şi o probă a arestP.Î limbi:
3
!1 din limbile 111111/o - }:li••' 1,1c1·0 - tac de., etc.

-
- -Pfonin,.
1
- - -mun(i• ungurrşt1 (11. M.C.).
iut,•lligo - i11\l'h-g
213
212
\._
 Despre religie Iar ţinuturile Ţării Munteneşti sint acestea:
Religia de rit grecesc au primit-o amîndouă aceste ţ.ări chiar pe . Ţinutul Rîbnic 'f i11utul Buzeu
vremea cînd împăratul Paleolog cu patriarhul de Constantinopol se Secqieui Pravova
Ialomiţa
aflau în persoană la sinodul de la Florenţa. Deşi locuitorii acestor ţări Dilnboviţa
Ilfeul Argiş
6 erau deja pe jumătate creştini (indrumaţi de unguri şi de sîrbii de neam
Muscelul Ylaşca
slav, creştinaţi de curînd pe acea vreme), pentru ca să aihrl Ylădicii Olt.ul Homan:1ţi
lor, au trimis soli la patriarhul de Constantinopol pe vremcn domnului Vilcia Jii ele sus
Alexandru, pc care îl numesc Alexandru cel Bătrin. ;\<.'aflînd <ll'ci J ii _de jos
pc patriarhul de Constantinopol la scaunul său, s-au dus la Ohrida,
to oraş sîrbesc, la mitropolitul acelui scaun, care este cel (lintăi după Şi ţara l\Ichcdinţ.ilor,
. care se murgincste·, cu tinutul
• acum t t r.~esc,
patrial'hi şi de aculo au luat sfinţire. Şi a rămas această ţară sub ascul- Rasa
:
va, cl11ar•
acolo
•
unde Dunrtrca străbate pr ·
1 11 t. · "' -
1 c munţi .."\.t·c·nsta 10
tarea acelui scaun pînă în vremile de curînd, pînă la domnul Radul, în ţara a Mehcdrnţ1lor
_ . este . la ci o 1ărisoară
• , deosebi't:-a, c1rmu1tor11 l•1 se A • .. •

vremea domniei în Polonia a regelui Sigismund; după întîiul război numesc ham, . . cu acest. titlu:
. ban de Craiova., pc ac eş t·1 b an 1· .111:--a- 11 A.

de la Hotin domnul Radula dat clerul acestei ţări sub ascultarea patriar- numesc
. . domnu munteni s1
' scaunul lor este 111 ai• presus
• . • d
e a l tuturor
1s hilor de Constantinopol. Deci din Serbia a adus această ţară împreună bo1er1lor. Ban es1c acelaşi lucru ca pan.
cu sfinţirea episcopilor şi literele şi limba sîrbească aici în ţară.
Despre rîurilo ţării l\loJdovei tS
Ţinuturile ţării l\loldovei
Vom începe să numărăm tinuturilc de la granit.a tărilor regatului N istrul <le unde vine si de cit de dcpar·tc• 1113 1• •
•• - . ' . • '
• •
sigure şt1n pot f1 acolo
•

Poloniei, pornind de la munţii dare despart ţ.ara noastră de Transih-ania, în P o 1oni,1, pentru ca 1zvorcşte dm 111unt.ii din t -1 .•..
· A · ,ara 1111 ost1v1r11 sale
20 pînă la Nistru. Mai jos înşir ţinuturile pînă la '!\larea :'.\eagră, de la rege l u1. c1 mcmge ţara noastră si se varsă în l\l
A • •

':\" - . '
- f • • . , . area1'eagrach1ai-lal'eta-
Sniatyn şi Cameniţa. tea Alb a, ornun<l marnlc Jc a se vărsa un lac ·
) .. marc, care se cheamă\" id .
Ţinutul Cernăuţi Ţinutul Hotin I rutul de as<.'111c11c•a din lările milostivirii I . . O\·
Doroliui . ,. _ . sa e rege 1u 1 rntră la 20
Suceava , matyn impar\ mJ rn două 1,ara :'\loh]ovei s . ..:- •
A •

sub S _ no~
Soroca Hîtlilu . d G l . . . ' .c ,ai:,,1 111 Dunarc mai
CîrJ-igătura JOS c a aţ.i ş1 111a1 sus de orasul Hcni înaii 1te d . .-
c „1 se , arsa 111 l) - •
laşi ' '
25
Roman Nctutlţ multe lacuri şi cel mai marc Jac se cheamă ura r, t e!--. · unare arc
Totruş Vasl.-ui Î ntre ţaru Moldovei si între Pncut.ia c·ur . C ·
gc l'l'c·11111s11) c·arc .· d'
munţi ş1 rndatu mai JOS de Sniab·n se var.:-
• • A V • • • • ,

Lăpbşna Orbei · ' I J'ine 1n

sa 111 11 l'U I . .
A
J '
Fălt.ii Tutfli\•a Pocuţia de ţara l\lolJovei. ' ,it·t·:-- u e::-parte 25
30 Tcc~'ci P~t.na
Rîul Siret iese din muntii care ne dl· •p· 1·t d .
Ţinutul Cohurlui, în care ţinut sint Galaţ.ii. • • • .' s " c ţara 1 ran:,;ih·· ·. 1·.
scris mai sus de unde-1 vrnc numele <li 11 • .• amt • s•a

'
, cu' m 1 ul un fTU
Ţinuturile Iuato de (urci curge de-a lungul munl ilor la drenJ)1a lor· . . ~ resc sc·rc/1 "J...;
' -~ ' · s1 pe partea st"' o-- p - -.
şi se varsă în Dunăre întrq Brăila ; orns tur ·.. . . G < : • mca ~ rutu lui
Ţinutul Chighieci, din care ţinut sultanul Osman la întoarcerea sa de . --· -· f- , ccsc, ~1 a 1ntu no~t 1 1 I 1 • d
cu sme apele multor rîuri de ale· no·,sl re• s ' · · •: ; • , at 11·111 30
- ; 1 1111mtenc!';t I I· . .11 .

'
la Hotin ne-a luat orasul Reni si multe sate si le-a dat mormintului lui •·
35 Mahomet, de numai o• mică pa;te a acestui ţinut este a noastră; ţinutul desparte de Muntenia mai jos de Focşani.; ·, · <II • ·c•~t 1·1u ne
Tighina; ţinutul Chilia, în care este oraşul lsmuil, pr mol<lovene~te Rîul Suceava vine şi acesta din ~cc·, . · .
. • .1.1s1 111unt1. m·n I 1 1
Smilul; ţinutul Cetatea Albă, care se numeşte în vechile noastre pri- de la COJOCar1, căci ~oei pe ungurrstc însca ' :- . ' ~ • ie c ·n uat
- , mna C'0Jocar 1• t

'
vilegii Belgrad, chiar la mare - de trei ori domnii moldoveni au luat-o s-au aşezat. mai îutîi cojocarii din Ungaria. de . . ' en .ru cr, neo Io
„ I . . l . l . ' ar1 s1 numele
înapoi de la turci. a 1 riu u1 ş1 a ţmutu u1. Se varsă în Sfret în d c'· . ora~u l u1. ~i. &»
osu I ol nnrilor.

214

'
215

I . .;_

I
I
J
 Rîul ?\loldova, şi aresta izvoreşte din munţii ung11reş1 i; pentru
cc arc acest nume s-a scris mai sus; se varsă în Siret Ia ora~ul Homan.
Hiul Bistri\.a îşi arc numele de la repeziciune pc sîrbcşte; curge din
arcia~i munţi, foarte repede, şi- se varsă în Siret la oraşul Bacău.
5
H.îul Totru~ izvorcşte aproape de ţinutul Ciucului în Transilvnnia,
arc nume unguresc, dă numele său oraşului şi ţinutului şi se varsă în Siret
Ja oraşul Agiud.
Riul J>utna izvorfi~tc de ascmcncil din 1111111\Î, se varsr, i11 Siret, mai
su:'- de Focşani; dr, numele său ţinutului.
.\I iJcovul, de Ja cuvintul slav miallwcsi, micirne 1 este un riu şi
tu
rnai mic, şi acesta curge din munţ.ii ungureşti piuă lu Siret, şi aci ne
clr~:-partc <le ţările ~I untcnici, dar în<lal.ă ur111ca:d1 însuşi Siret ul ca gra-
ni tă.
Rîuleţcle mai însemnato care izvorăsc din pădurHe de fagi
l3aşcul <lin coch:ii Cernăuţ.ilor se varsă în Prut la Ştcf:111cşti . .Jijiia,
1r.
din aceiaşi codri, se varsă de ascnil•nca în Prut. 1\1 ifotinul, 13ahluiul,
curl,!e pc la laşi, din codrii Cotnarilor, şi acesta se varsă în Prut; Bîrladul,
o apă bogată, l'Urgc clin cotlrii Honrnnnlui, prin locuri frumoase şi rodi-
tonrt"; se m1cşte cu Siretul, dm· (lucru tlc mirat.) iese dintr-însul cu aceeaşi
::.o ,·aril it ate de apă ~i intrr1 singu,· în l >11nr1rc; Vaslui ul, la lanul, Cohmluiul,
ri11l1•te mici, izvoresc din tlifc,·it.i cotiri de fagi; unele se varsă in Prut,
,tlL<·lc în Bîrlad.
Hiuleţcle însă care î~i au izvoarele în ci1upi i di 11t.1·c Prut ~i dintre
:\i:-11·11 l-înt: Ciuhru, Răutnl, Cobolta, Căinari, inr <lin codrii U~·hciului:
_., 13k11l, l3otna, CogiJnicul, Sarai.a, Lr1p11~nn şi :ilt•:le mai mici; u11clc !>C
n1r~:, in Nistru, altele în J>1·111.. );1111iai Cngî111ie11l curge pe cimpii şi se
v::ir:-ă singur în marc. Iar pc malul lui este o eclate pustie, numită de
1111 11 ~L'l'iiLori·•turnul lui Neoptolcm.
Oraşele ţ.ării l\Ioldovoi
30 Cernăuţi, Hotin, ~oroca, Ştefăneşti, Dorohoi, Botuşani, Tirgul
Serl'l, Cîmpul Lung, Baia, Suceava, Neamţ, Piatra sau Camicn, Totruş,
HacoYa, unde este o episcopie sub asculLnrea Romei, Roman, Scheia,
Cot uar, Hîrlău, Tirgul Frumos; uc,.:sLe oraşe t,in de Tara Je Sus sau de
voru icul Ţării ele Sus.
J:i Iaşi, Orbei, Chişinău, Lăpu~na, Iluş, Vaslui, Ilîrlac.1, Agiu<l, Vrancea,
Foc~ani, Tecuci, Pisc, Galaţi, iar acestea depind de vornicul Tării de
216
.Jos ~i se numesc Ţara de Jos şi scaunul lor este mai presus dl·cit al
T,iri i de Sus.
Oraşele luate de turci: ncnii, lsmail, Chilia, Cetatea Albă, Tighina.
Riurile mai de scamă din Ţara l\luntencască
~IiJcornl ~lare, Hîlma, lUbnic, Buzcu, aceste toate riuri izvoresc din s
rnun\ii u11gmcşti şi se varsă în Siretul nostru; Cril·u,·, Tclcjin 1 , PraYova
~i I:ilomitn~ rare, u11i11du-:-1•, ~c Yarsft i11 Duuărc la t irgnl OJ·aş,il de Floci,
a~a numesc acel tirg .
Dimbo\'iţ.a şi Argiş, acestea, împreunîndu-se, sc ,·arsr1 in Dunăre
în dreptul Silistrci. 10
Şi însuşi Oltul 2 rîul cel mai mare şi .Jiul şi cite mai sînt, rîuşoare
11111)1. mai mici şi fără insemnătate, toate se varsă în Dunăre, începîndu-se
di11 1t1unţii rare parcă atîmă, aproape, deasupra Dunării, afară de însuşi
ri11l Ultului, care izvoreşte din alţi munţi, mult mai d<>pf,rtaţi, căci se
i1u·ept! apronpe în dreptul Cernăuţ.ilor noştri şi strr,bate prin Gurghiu, 15
Ciuc şi Cazon, ţinuturi ale Transilvaniei, udă Ţara Bîrsei, ieşind din
Bi1·~a, incc•pl' Turn Oltului, unde este cetatea şi întărită şi frumoasă anume
Ffq,!f11·a~, iar de la F:1g:1raş ~trăhate pcsti: rnunţii l\luntcniei 3 ••• şi se varsă
in I )1111:1rc•.
Oraşele în Ţara l\Inntcncas('ă !?O
F,w~nni pc j11111rt1alc l'll noi, Hil111i<', Ilnzfiu, Ghic·rgltiţ.a, Ploieşti:
Til';_:-~11r11l, \"rd,·11i, Ci111pinn. Tirgm·iştc capitalr1. Cî111p11l Lungu, Argi~ul,
f> ii ,·~I Î, tmde :-ill l ,. i11 lll'Î du Ici, n il111 ieul Jc Sus, Cilll'lli, ~latina, TirgulJ iul,
Baia de Aramn, Strehaia, Ccrnicţi. aceste oraşe se află chiar sub nrnnţi.
. Craioni în tara ~[clicdint.ilor, Caracnl, Roşii de \"cdc, Odivoi, !?:,
B11t·111·l·~ti capitalr1, Cornrt,(_•lul, Ora~ul de Floci,: GraJi~Le, iar aeestea
se află sau pc Dunr,re sau aproape de Dunăre.
Oraşele lua le de turci Jc la munteni:: ~·giu, ~r~ D,. _; 1 ,._.,
Bi11c,·oicşlc,
preamilostive iubitul meu domn, să primeşti cu mu i-
ţ umirc acest mic serviciu, primind in acelaşi timp şi pe autor în graţia 30
şi :-ub patronajul trtu. Ceea ce aş fi ~rc~it în limba polonă să ierţi,
atl'il,uiud acca:-tn \Tclllilor noastre ndcricitc tic acum.
:\ 1 prcamilostintlui meu domn iubit mic, pe YÎaţă Liuc,·oitor
pril'I l'.ll şi slugr1. Ja
Mll!II'.',;° t'U~TI~
1 J>!! Tc•l,•jiu Zamoisl,·i n lm•Îl ru rt",~boi /'C Afili_ni ,tlomu11/ 11111nteu<•sc (n. :.\1.C.).
2 1~·.-:1r mni mnrr. ca Nis1r11/, acolo w 1l/1mt,•111,, \ n. :\I .t:.1.
3 Loc nll> în te,_.
217
 tău cel mare, care se întinde cit intrea<ra luni
, . _ d c e, o istoric sc urtă n e ind e-
manatec scrisa, espre o ţară mică.
Am fost îndemnat să mă apu c d c acest 1ucru mai. lut·· d . I
11
preaînalt al măriei tale domnul 1ll I . . e geniu
. ' cu cc m1 1ost1v ş i bi11er- - t
cauţi să afli despre t oate ţările .· , ___ _ aca or, care ;
- . - - .- : -- - - mai i s1 rntrnse c· t . I • .
111a1 __rn1c1. Al âoilcâTnaci11n- l-am a\' u; d1"n- . ' ~ _ş i c_cs_~re \arde
.. J ' . ·1 • . . . aceia ca istor1· 1 .
t 1ţ1 111 tari ' -
C lllarJCI Laic )'C"·dc b"
·- · - -- - """'~ , inc aca toru ) m c
r· . d ~••I dCC!. \'CS·
prcaslă,·itulu i r cuat a l rnăric'1 t I . . u, csc r11n 1~Loria
a c, am intesc s 1 d
ş1 pomenesc că poporul rom în se t ra"c l 1111 , . esprc J~~ :\lo)Joycj
• 0

·
ISTORIB îN VERSURI POLONE DESPRE MOLDOVA I tal I) I - -- -
cînd S· a aşezat pc J\: islru s i )'C. Du ~ . . I 1a. ar ( e~ prc \TClllca - 10
ŞI ŢARA ROl\lîNEASCĂ . • , na1e ~1 a '.brea i\ .
sa u n-au şt iut. ln această privii 11, t L.. _· ' cnh!"ra , au t:1 cut
• • .. ,a re u 1c s a ne m 11 · - •
1stol'lc11 unguri, care au s tiut . . ·um mai ales de
[POEMA POLONĂ] . ' ş 1 au scr is despre co l "l l . . . .
ş 1 nu se mulţumesc numai s ă r· _ o n11 e u1 I raian
. • .. a trmc ca poporul Id .
(Traducere romîncnscă) t cncsc ş 1 r om m 11 care sînt şi pin" •111 . . mo ovenesc ş 1 111 1111 •
· • • . a ZlUa d e a21 la d·111 11 ..
a1c1 m aces te părţi Je Traian din lt· 1. . ~ au fost adu~ i 15
b Prealuminatei şi n eînvinsei maiestăţi, marelui Ioan II I, din mila . ,l ia, dar cli1u1' s · •
Iora care ar scnc în alt chip d e impotl'lvesc ace-
lui Dumnezeu rege al Poloniei, mare cneaz al Litvaniei şi a l al tor multe . _ _ . esprc acest pop T . .
afirma cu nu şti u cînd s-a . or. otu~1 chiar si ci
aşezat acest popor I N" . . .
ţări, domnuL meu cel milostiv ş i binefăc1itor. lar· lucrul s-a petrecut acum t. . a ISl.i·u ş 1 la Dunf1rc.
Mă ru şinez de muza mea sarmată în faţa maiestăţ ii Yoastre !'egale • _ pa 1u sute de ani .
m ea putem afla lucru lămurit d · ' nu mai mult. Dec i noi
prealuminate şi neînvinse, domnul meu ce l mi lostiv, nu pentru cf1 . . - cspre a doua d ·1 .
cac1 aceasta vreme trecută 1111 f . ' es ca ecare ş 1 acum
10 muza n-ar fi la înăltimea celor mai înalte subiecte, dar din pl'i cinn . • ace ma1 mult <l ecit". . . ' ~v
neîndemînării me le î~ această limbă. Cit priveşte bogăţia limbii p o\. cu un trai rndclungat care au afl t f
· •
amrnt1rea acestor vremuri nu S·
a
• d
a ptele unul 1I l
• _
ia\:i a c 111c1 oameni
c a alt ul , asa cr,
lone, dacă se ia bine seama, ca este mai bogată d ecît vestita limbă . . . • . a pier ut mea in .11 ,
şt1r1 mai lu muritoare avem din " " . . _ . pati s ute de ani. Dar
latină, căci latina arc o mulţime d e cuvinte împrumutate din gl'cce~tc, . d manas t1r1 cac1 în f'
\'laţa omnului fondator, mu lte st'. · ' • iecare de scriindu- se
cum se poate vedea din aceste cuvi nte cc urmează: philosophia, ,·o nq n:s D . . ·1 , 111 s-au m sc mnat 1. d
ec1 ştm c despre aceste l ări 1 • f" .
din philos şi sophia, theologia din theos ~i logos. Aceste cuv int e ... a ~i
~ esprc aceas ta. ~5
t~ d . t e 111 at1scz ma · .1. ..
omnu 1 meu cel milostiv S-. bincf" " ." .' it·~ ,q1 1 talc l'C!!alc
mul te altele nu se pot ex prima în latinc~te întl'•Un s ingur cuvin!. 1.li' . . . , ucator, 51 n nprc • ~ ,
ş 1 eu rnsum1 cu supunere credincio " . , . - _una c11 ele mă în ehin
la s lovenii ce i vechi se z icea în limba lor, făr1i împrum ut de la gl'l'l' i: I . .. asa s1 umila s 1 -
re e ma1cs tăţ11 tale milostive pre I ' . . ' m a arun c la pi c ioa-
philosophia - lubomudryie , care se poate spun e în po l onă, lu/,omudroii, D • • • aum1natesi •.· ,
aşov 111 casa de vrnf1toare permisă a I · nern, rnse. S-a scris la
theologia- /,ogoslovie, ca re în polonă se poate numi /,ogoslowstwo, astro· Al . .. ' nu 168 4 lut . 1·
I ·1 .
ma1cstăţ11 voa s tre recrale pr l .
ca ummatc s 1 ncî 11 1.
'. ia 1u 1c .
20 nom-gwiezdomieniec, astrolog în pol onu gwia:doslow , astrologia-:wie:d1J· o Jf•
ce 1111 ost1v, cel mai mi c s upus de 1 . .. ·, " nse, dom nul lllCL
slow ie; astronomia-zwiezdotec:enie ~i a ]t e mu !te cuvinte, în limba hit i 11[1, a p1c10ar clc t a lc s . 1· . i
'1· · . , I er e, inc1oasr1 s )u„f1
împrumutate, iar în limba slavonă exprimate cu cuYin te jll'O(ll'ii. l tc iron Cost/li
. 'mare lO"O/lil 0 al 1or11
• .. 1tl, oldovei "' ·
Neîndemănarea m ea în această limbă se datoreşte faptulu i cft de
zeci de ani încoace, rar am fo losit limba polonă. D ar precum lJum· MARTORII ACESTE I I STORII
2.5 nedzeu, ai cărui locţiitori aici pc pămînt s inl monarhii, pri meşte în
Culegeri greceşti de patru monarlLU
.. .
cer atît cuvîntarea amp lă ş i aleasă a [oratori lor mari şi sfin\ i, cit .
şi un „Doamne miluieşte" rostit cu suflet curat de orice om s implu, Q umtus Curti us. D es pre daci în V .
. . jl > W/a lui Alexan d ru cel Jliare.
aşa şi măria ta regală, domnul meu cel milostiv şi binefăcătol', Line· D 1011, in rn/a lui Tmin11.

218 21 9
 Eutropius, în Via/a lui Adrian. mai sînt Yii molcloYenii roLiţ i sub cruda tiranic, înCTădu Îl' ca şi un
Bonfinius, ungur. pribeag să-şi ducă viaţ.a alături ele fiii tăi. c-

Toppeltin, ungur. Putcrca romană începuse sfi decadă în lumea inlrcag-:-1 din pr·il·iua
:;\lănăstirile moldoveneşti: Despre al doilea descălecat. tiraniilor, iar puterea ritzhoinică a dacilor se ridica.I .\'r1,·rdirill' Jor
I eustratie al treilea logofăt: Despre al doilea descălecat. pustiau proYinciilc romane ~i ajungeau fărft î111pÎl'Ul'carc pinf1 în insăsi 1
5
Urechi mare vornic de Ţara de Jos: Despre al doilea descălecat. ltaliu, încîl adunau chiur triLut. În He111ea lui Do111itian, p11tcr1• n
lor părea că Ya fi vcş11ic deasupra ce]ci romane. Dar după dinsul Homa
şi-a ales l'i.l stfipin pc Traian. ~\eesln dcţ,lcptf1 cu totul in alt chip pu-
terile romane şi 111cmLre)e amorţite ale ţf'arii trăiau o Y iapi no uit prin- ,
PARTEA I
tr-însul. 2 A ri<licat oaste nenumărată, de şase ori o sută de mii i-i e] 1• 10
însuş~ era oştean ~~ oastea lui. _A luat cu si~e ch~ar şi mai mulţi, pc ntru
1

DE NEAMUL MOLDOVENILOR

-
colonizare cu soţ.ulc gospodarilor; a pornit prm tragere la sorţi, din.
Dc•spre prima lui descălecare de către Traian
Italia to_aL~, ~ ~nulţ.ime. nemărgi~itr1,. pe care n-~ mai putea cuprinde/
Cînl ţara-mi înlăcrămată şi pe bicţ.ii locuitori ai ţării l\loldovci. acea ţara ş1 111c1 n-o 111a1 puteau hrăni ogoarele ci. La romani era obii
IV

-
Aceştia au colonizat odinioară umîndouă Daciile de la valurile1 lui
Traian, pînă ce vremea îndelungată i-a împărţit în trei. Cei dintîi au
vcn it cei de sub unguri, în 'f ara celor Şapte Cetăţi, unde, aduşi de
TI'aian, trăiseră împreună cu dacii. Jar molt.anii, care îşi trag numele
cciul că, <lacă vedeau o regiune neastîmpărată sau trădătoare, aşez~·u 15
acolo pentru apărare oameni de crc~inţă din ţările lor, aşezări numite
de ci colonia 3 , şi aduceau nu numai oşteni, <lar şi gospodari pentru aşe­
zările noi. Aşa făcu şi vestitul împărat roman Traian; a adus norod

de la Olt:?, sau montani <le la munţi, s-au nşezut <lupă al doilea des- din I talia cca cu populaţie deasă şi a pornit pc faţă 1a luptă cu puteri

,,
1111 15
culccat, cel di11tii fiind al lui Traian. A ti-cia parte este i\loldova, ncîntrl'cute î1111:iotrÎ\'a dacilor. .:o
numită aşa de la rîul Moldova, descălecată din peşterile maramure~ene 1ur Decebal, rege rftzboinic4, a t recul călărimea lui )ll'SLC Dunăre
spre malurile joase ale mării. At.it ac-eştia, cit şi ceilult,i poartă numele \ în Missia 5 şi a <lat o luptă aprigă impotri rn romanilor. Dar întrecerea
in numele lui ?\Iars a pierdut-o în faţa romanilor, care pe atunci erau cei

,,
vestit de rumini 3 • Deci nimeni să nu !-C îndoiască că se trag de la Borna. \
l\l uză sarmată! Iartă-mă că nu pot îndestula cum se cuYinc C<'rin-
1 ele fiilor H1i prea frumos educaţi, dragii Hli cei alintaţi pentru care,
;,l'._j i-ai hrf111it la sinul tf1u, ai mai adus cu multă cl1cltuială si doicc
, ch~mînc.l pe zeiţele depărtate din Helicon si cîte cîntăret.e sînt 'în jurui
J )clespontului, precum şi Aret.uzele şi Pi;ridclc, fccioa;cle din părţile
mai bărbaţ.i şi mai răbdrttori la suferinţele războiului din cîţi a
văzut vreodată ]umeu. Traian riimase învingător pc malul Dunării şi 25
adunînd muneÎ,tori din acea re~iune a zi<lit un pod de pintră peste
Dunăre, ca o minune, acolo în 'f ara ~I unlcucusdi, unde şi astftzi stau
pragurile lui.

- :.!;i ~il'iliei ~i n-aţi lipsit nici voi, Diane din Asiria4. Dar pe cînd aceste Dar Mars cel sîngcros n-o isprăvise aci cu Decebal. Soldatu) minunat
: zcităţ.i zburau deasupra ţării 1\lohlovei spre rPgatul slăvit şi liber, pe de ager îl ajunge sub 1Uuntc, acolo unde se desparte Dacia Superioară Ju
JII j ne mă îndurerau nemaiauzite srene <le tiran ie neruniană, prădă­ de l\1 unll'II ia sau DaC"ia I nferioarf1, a_1·1•:-ta esle şi nu111el1• e<•l Yechiu a]
I\·ioldovci. Acolo arc 1111'. inrf1şi o luplf1 asprf1 cu Dc1·1·l1al, re~<'le clarilor,

-
e iuni. cruzimi de ncponstit !
Dar ingăduie cel puţin să arăt în cuvinte simple5 de unde se atît de înflăciirat.ă, îndl romanii nu-i putură scoale pc daci din hora
;{" tr[lgc neamul moldovenilor: să dezvrtlui aceasta lumii şi cită vreme
-------

-
1 Glosei: Eutropius, Toppcll în, Donfiniu~.
Glos,i: Yalul
1 Traian pînr1 la Don, altul pînă în munţi în Muntenia. :i Glosă: Dion, în l'ia{a lui Trtli1111.
2 Glosii: Moltani de la Olt, prin adaugirea lui l\l.
3 Glosă: Colonia Romana.
3 Glosă: numîni se numesc şi mol<lovenii şi muntenii.
, Glosă: În Asiria mulţi poeţi. ' Glosii: Toppeltin.

-,.
li Glosă: Missin înc<'pe pcsle Dunăre şi Sl' m,iri;i11t•şlc cu Tra,·ia.
s Glosă: Neîndemănarea autorului în limba polonă.

220 221

lui \fars, p111a ce nu căzu in luptă însuşi regele lor. 1 :\cum :dac ii se răs­
pindc,;c în !urne, iar italienii ocupă locul lor.
Traian ·împarte acele pămînturi şi aşează pe romani în Dacia
Inferioară, iar în- cetăţi pune căpetenii , domini, din cari se trag prna
5 azi în amînd o uă aceste tări domnii dar numai numele le-a rămas sub
cru,da tiranie turcească.' P:ntru ca' locuitorii să n u mai ridice capul
si să nu se mai rf1scoalc împotriva Romei, Traian a colonizat Dac ia
Superioară, a„i Trans ilvania , dar numai pe jumătate cu a i săi,_ neaşe~
zînclu-i acolo p este tot , ci punincl garnizoane numai în locunle ma~
10 strîmte. Dar lo cu r i mai h1111c au găsit romanii acolo unde se află azi
lVloldova cea bogatr1 în r eco lte, asemănătoare Egiptului, precum ş i în
]Vluntenia. Ş i de atunci acel popor a rămas în aceste locu ri pentru \
apărarea romanilor împotriva tătarilor.
Dacia în o-ranitele
o ,
ci cele vechi 2 era mărgenită la apus de munţii..
15 care se numeau cu veacuri înainte Ilirici, pînă se aşezară acolo unguru;
la răsărit Nistru}, la miazănoapte Podolia, la miazăzi Dunărea. I ar
poporul dac v enise în aceste părţi din ~atari_a, _de_ un~e se tr~g ?.i d achii,\
sachii ş i massageţii3, d e und e ~~ v e~1t mai t1rzrn ş1 maghiar11 ~u v~s- \
titul Attila. Dacii sînt strămoş11 s aş dor 4 , podoaba popoarelor dm li n- ·
20 gnr1a,· care tin
, ·s, i azi ·si
, cele saptc
, cetăti, · minunate asemănătoare
, orase
celor italiene şi au drepturile lor deosebite. J le la a~este şapt: oraşe
s e traoe s i numele Trans ilvaniei. Acelaşi popor a clădit în Dacia Infe-
"' .
rioară si Cetatea A lbă. 5
Cî; despre celelalte cetăţi , ca Hotinul, Neamţul şi Su:ea:' a., de ce,
25 muza mea, nu mai poţi da nic i o lămurire? Oare nu t_~ s1mţ1 1~ ~ta:e
s ă s pui? Sa u nim cui n -;i p11m enit d r, că le- au clădit dacn s au IT~a1 t1rzrn
r om a nii? Un lucru îl ştii fără greşal r1, că e v orba de ~mul din ace~t~
tlouă popoar e, d ar bas ti oan e le celela lte, căc i fi ecare d_111 ace~te eclaţi
are două J'induri tl e înt.f1rituri , nu fost clădite cu cheltuiala "?wvoz d~r.
30 Ah! Ce fol os itoare ar fi e le a s t ăzi, cî nd Dumn ezeu ::i încredrnţa_t mrn- \
·
tu1rea noastra- d repte1· t a ] e, mnre I,cge I oan e .I Acum sînt în. nune, . ce ·
j a le să-ţi aminteşti d e ele I O! Doamne! Cine ar putea .exprima s ~f_en~-
t ele îndurate de ai nostri din p artea păgînilor? Acel aşi 111tnncr cc dai~UIP.
Jn privinţa cctăţ.ii Tidhin a; o lu mină mai darnică ne es te d ată în schimb
1 Glos,l: T oppcl Lin.
Clos1l: Graniţ.a din ;jnrul Dac ic i.
l Clostl : Quintus Curtius în l 'iaţa l11.i .-lfrx 11ndr11 cel Mare.
·' Glusll: Saş ii s e tra g din daci. T oppcl Lin.
~ Glos1i : Cc tr,ţilc din Dac ia.
222
num a i p e ntru Chilia fun<lat i'1 ele gcn on :zi 1 pc ma lu l Du n ării , fă c ind
p art l' din , t r,pinirilc lor cc SC întindeau in_CrillH'~:1 f i în ;ic eas_tă ţară,
pc atunci dnd \.in c;iu „rolog d e la împăraţii d in :::,t: •~1b~~ t o~ ta i\larea
:\c:ii:::rr, ş i s tăpine::iu ~i Cri111c: ia.
f ot a,; tl c l ~1 Cafa - w l aur1ca_ a fost
intc-,nciată Je ci la malul mării , ş i pc marea aceea plutea veş nic flota 5
lor. Turnul lui i'\ cuptolem3 l-au cli'1d it g rec ii pc vre m ea lor , iar cet a tea
Soroc ii•! au r idicat-o vo ie,·o„ii. Dar rn;ii sint şi mu lte alte ruine v echi,
urnlc J c cc tr1ţi, ca în jurnl n,1111::inului ~i la C al a l.i. 1;i11rg iul ~i Brăila
$Îllt :ttnintiri ,·c~11i cc ale d o11111ilor 1uu11tc11i , Basaral.iii. De la dinş ii
si-a lu::it nume le in aceste locuri Bas arabia 5 , deş i accas lft provinc ie a 10
~lorific::it pc nedrept numele lor prin' autorii mapelor g co gr::ificc, căc i
Bns arnbii au stăpin it scul'lă vreme numai o parte a l\lizici la cotu l
mZirii şi au numit-o as tfe l. Dar ce au de-a face cu acea sta cîmpii le
Cctr,iii Alhe? Toată accastf1 cimpic pină la Euxin este o parte a i\lo l-
do,·ci adcvăr::itc ş i multe privilegii a le pîrcălabilor de Ce tatea Albă o t5\
mărturis esc . Dar cine ne-o va înapoia? Dumnezeul meu, al cărui g ind \
c de nepătruns, este încă oare vreo nădejd e sau vom pieri acum cu totul?
As tfel Traian, înapoind Romei puterea as upra lumi i întregi şi
lă s iud întf1riri în urmZi, a pornit tlin Dncia, trecu S il'c tu l Prutul s i
:'\is t.rul apărat <li.: stinc i aproape sălbat-e'Zc . · El sZipă , în~epind <lin 20
~[unt e11i a, un şan\. uriaş , care p~1s trc::iză ~i în v ea curile următoare nu-
lile le lui Traian6 • De la Nis tru duce oas tea lui bărbată s i nuu,croasă
pr in d mpii pinu la Bug ş i ni c i chiar i\iprul nu-l po ate 01;ri. De a colo -,
,;-a r epez it pînă__l::i Do n, care dl's1wrte Europa Jc .\ s ia. Tătari i inspăi- '
minla\i fu g iră dii1 1.oate cîmp iilc cr1trc patria lor, Tartaria cca i\la r e. · 25
\'[11.ind_ şi. co ndiţii drepte ş i pul.c-rr-a cca marc a rom::inilor , s-au ~upus
c u t c,(11 ~1 ~u r ecunosc ut tr:l a t_c lc, p c ca re le în ch e ia seră r. u l' o rnpci
ce l .\l:,1·:: '. l nţcl cgc1·ca cu d111 ~11 ;1 fost aceasta: sft nu ~c mai atinn-ă
,:i111~: de put.in <le întinse le s t.;'1p iniri romane, sr, 1ri1nitC, la R o ma O s u~ă
d ,; o:, 111cni Jc rang înalt pen t ru a :i du cc s tcno-u) h -, 111'] 01. .:; · ·
• '"' u • •, 1 nu numai 30
unul d in tre hani a fost în p c rs,)a11 ;', la Homa · C ind se ce i·t au 111tre •
Ji 11,, i i p entru stftpînire, roma nii ii ini păcau , ocrrăn ituia u tai·~ . · - · d
,. ,' u, 1mpar~1n -o
1 C /os,i : Gc n u c ni-.cs .
T h co<lus ia .
C lvs,i :
o C lus,i:T ,,ta,· i i ii nurncsc Tala r -l3unar.
Cetat ea S orocii .
' G /osri :
Ba sa ra 1, ia.
'· G /os,,:
Tra l-.111.
G C iusr"i:
' G/us,i: P ompei cel Mar c, hatman a l romanil or.
223
 între din~ii . .-\~a era împărăţia romnnă, un Iwt m a n d e-al lor era m a i
pluteştecorabia p e marc? Cinci ;irc u n cirmaci bun. Turma es te întrearră :,
-
prin munca p[1st.orul ui n eadormit. .-\ şa ş i ţările s tau întregi graţie per-
pres u s cIe r eg i_. soanei unui r ege, sub cîn n uirea căruia regntel e i ~i m f1 re,c p u te rea ~i-şi
~ l 11trind .c în .\ s ia 1 , . Traian
. p ornc<·, t c llltl l. l 1ep arl<'; d la <, în 11r111:'t
întind graniţe le.
u n· ~a-.,n\. s· c1pat pe Ycc1c. s· 1' 1recî ncl I) 0 1111 J ' merge. clrn · .. I nrta r ia la h ac-- Din pricina anarhic i adesea ţările mari atirnă de o a\ă subţire, 5
P cr s 1·c·1 ŞI· cc
Traian cel bărbat,
5 tri
• c1 _w \ ~1 d e a co . l o pnn tf1rilc J Ia 1w rsi• pnn • pustia ' de
~lritbătîncl
• precum d e pi ldf1 puterea cea m a rc a ll.o m e i de sub
căzu :ipo i sub Adrian1 a~a de r epede în slăbiciune, î ncit a ces ta porunci
0
J,n .ga . la. rea J\0~1c, t oate a c' Cse t t" ,c11,·1 Jl .lll:.i_· i. n l::0111t
. . I ·· . I·
Cairo s 1- a luat
... . ' ••
rămas
bun d e 1~ ltii iic~ a cca :,;ta.
•
1
, CI
" · dl d
chi a r ;;[1 fi e d:"1r:'1m:it p od ul lui Traian pes te Dunăre, d in pric ina năYăli­
rilor tătar ilor . .\<'C\'tia cuprinseseră din nou cî mpiilc clin apro p i erea
:,1 a L· 11111 . l1ccarc
- - s ă pri,· .ca. scă O as tfel l I, c pulcrc ! \ .ca, ·nrilc . de ;11' 11 111
nu au una . a,e111anatoarc ' 111ci un ·astf c·I u.,c 111onarh care ·
într·llil si n g ur m a r~, Îllll'·Ull sin•rt1· "· I . . , ' .
111 -1· • acestor ţi'1ri şise făcuseră iară~i
vec ini c u ca. O ! Cc răi
Ycc ini pentru ' 10
roma ni i ;i~cza \i de curi nd în a ceste ţări ! Di n nepăsare şi fi ind chiar :
10 Ci,l\' ..l ;)Jll,
- • . • . • • ,., I r az io1, sa inc·o niurc Iu n , ' c
r a s 1n- J L11 11:1· Jo cl 1)'a c11 11 pu l de lu JJl;i ·I U,c c.c se mai. 1111n11ncnz"1 .
pre n u mil, Adrian nici nu alungă acele oarele dupr1 pilda lui Tra ia n,
ica , c ncpa·
1nc ,·a
nic i nu ajută pc ai săi, ci ca un om nerăzboinic se mulţumi să fi e aparat
e raz . oa1C'
• . i: purta
" . te de turci , car. c 1 ·
,1n n11111a1 · sase luni ..•' '·•
d
s 1-ab1c111n d e );; tru_., A\'a de mari fură scăderile acestui impr1 r a t, încît îndată fru-
· f • 1 raian, <lupit atî ta 1111111 cc1
· I l n l:.g1pt .c , n i ui, i· ' uc
., _- . c a 11 1:",ni n-
tai
· c or ş1
u • 111g r o pat l ol aco lo. Boa · ! a JUl· O IIUmc·,c gre ci i dizcntcric3 · moasele provinci i dobînd ite de Traia n se Yăzură pradă i ncurs iunilor 1::.
15 ş1
• socot cs c ca . nu .• es te alta mai vcch,c, ea ,. ar . r·• cca clintii care s-a iYit 1.ătărC'~ti , d r umuri deschise din cnuza nepăsării împăratului. Acesta
i ntre
. oam e n i.. C. 1nd lume a era încă noua c s1 • l 1psilf1
· - de I .. , d t ocm ai atuncea a poruncit sr1 se întemeieze _.~ . opolul2, orn~ car e-i
miasme moh p s 1Loare ele pa t imi • _ ' · "1Umon f , c
. . ' s uparatoar c lllll l'ÎIO . .. 11 1 p o art.r1 nume le în Trac ia cca udată de ape, \'i Roma s uferea p entru acca -
d e n1c1 o boală , ni c i d e fri<T
cituşi puţin
.· 111
. corpuri, n1t· '. i Jc: . 1. nu s u L·rcau
afară că
ou11 •
st n. El nu se turLura de de p ieir e a proYincici. Adrianopol ul
nurnai din d esfr •iu s ]"b . 111:.i_ ru111' ·111
. , J- . · . a u cc:sc Pl! pi e le. ,
'-' e<1u 1 11- a [os l prirna capil_?~cască aici în ~ p a , mai îna in te dccît S t am· 2G>
· · e \- se l st n1gcau d111
bulul. /,şa a nut Dumnezeu şi c in e poate să schimbe calea Yoi i tale,
~u prea mult e pli'iccri.4

arăta t
.. l- a fă c ut p e Tnian
H u m a î11,f1
lum11 că „Joria , . . 7
' 11c muntur.
. . vcs n i . I 11 .
Prin I -5
sfint e Doamne, cel ncpr1tru11s d e m intea omcncn~,ă. De nccca, o! regil or,
a
"
. c , ·
,
·
(1<1 stra este •
.

' -
·, ea 1 co 11 1111w·
vcsnH.:ă rnon:11·!11· I" ... I I
S a\J I I. J c: l'C cînrl Dumnezeu yf1 dă
un s\f1pînitor războinic, inţelcpl ~i viteaz în l upte,_. ·;;;;·
o_ ~ ~ c ~1.'.::~ s 1.,q,1 n 11 or1 1111 tri'1 icsc vcsni,-?
.. ---··· __
____.:. , . - t o ti ;;;1 vă ţinc\.i t are de acel s tripînitor şi sr, vă rugaţi lui Dumnezeu
p c.nlrll dînsul, să-i
d ea viaţ.ă lungă.
ţinut mu!Lă nc 111c cu a semen ea y ecini ,.
2.:,
Colon iile l ui T r a ian s-au mai
rcsping ind pc t.i'1t.ari, dar în cele din mmă n -au mai putut ţine piept
P.\HTE.\ a 11-a

ne ris ip irra or Jui 'l'raian ac e:drc 1rt1ari !;'i <lr

··1
('O]O n_
11 mulţim ii f11ri o nse, car e Ycnca fără încetare zi Jupă zi , ca un n or de Hi c u·
st c f[ ră d e num ur. S-au r et ras in munţi lr1si11d p ust ii loc ui ile lor iubite.
i
Iocumt a romanilor în munp
1
O! Ci l de mult au prevestit aceste vea curi cl intii pc cele vi it oar e, că \'O~ ~ii
,, \·/
I \
' Cl:"1di
• r il c •un a~(•, • l:d1 irint . 1 dcputcr11 1ce
. . e; ]t' ' 111.,. 1· 1· . lc~intt · 111 ., .. ,. fi <l ese schimbări
in acest e ţări
a~a de lunecoase, veacurile nestatornicei
clintii trăgînd dupr1 e le p e ce le ur!llăt oarc._ .\ cc~ l.ia din l\luntcni a s-au
I ,/
pc ,·111La p o l sa s tea 111 p iuo· . . . c c 11.,,
• . .. , . .. , . di e c~ c1parl.amc11t.c lc lo r ; l i,·ezil e cu i'l'll clc
'/ 1urlo1{'S( a l 1I•, I ' I
· e mc r it S ilit pr1,·r<T]l(•
r :1 (,r, ]1() 11 1 11n1p l11 d e ho••"tl j
I C(• a~czal în munţ.i
pc O l t şi
co lo nizarr1 a re ic locuri, I l cJ'\ C'gul ~i Ff1gr1raşu\3.
<, )i:.1111l,;1rr·l1·. c il 11111]• ~o,p odal'll l cs lt· llllll 11. 1- 10 1, ~.·1 p.-izn11·11l
. . . rCin
\'J'('dn 1c ' · d
c O l t ul es te un rîu car e trece prin mun\i , dar el e la ino a rclc sa le coboară
cu1·gî11d din loc uri în :i lte, din G urg hiu , un ţinut a l \firii Ardcalulu i4. :;!-
3

l ·,,1,•,:.:,1•,-i ';!rrc,·şt i d,· 1,nt,•,r wo1,11rl,ii

(,'{ostl : t
G'/os,l : l.l<iclri
• . . c llii sî 11t a,1,,zi IIZ' Utc i·,· ~ .I l)li·, 1:11'1. (' 1111.
..
1 ( ,' /osii: A,hi :tnu', î111 pttr:1 l :,l romanilnr.
3 G' /osri: Crrc 11 numesc tlizcHlcria !Jo· )· . · I111·
,·cd,c înt1·c oa1ncn i. ' ' a t a1tr ' pt· lllru c,, " fu, I u a 11ia i G/os,i : ,\dri:in ol'ol ul ,k la A,l ri an .
:: Clos,i: ll l· r\ l·~ ~i F;l g;"1raş, ţi nuturi i n :\r,i1·;l l .
4 G' /o.wi: C et iţ i Pr1tlfllr11,-11/.
~i ;-i st;izi . •I G/os,i: T ra 11~il Yaul:i..
• C/ostl: Cul11m 11:1 J11i Tra ian la Tloma c în p1eio:ll'C
·
22~
I ~ • Miron Co<li n - Opc; c
224
 ! .,.
Ac~!~ und_e s~ îndrr.aptă spre Dunăre îşi croieşte ca lea tăind munţii cei
mai inalţ1 drn Ardea l, asemăn,itori unor cetăţi de necucerit si străbate
prin locuri de nepătruu.,
în Ţara Muntenească. Astăzi, du~ă·al doi lea
descălecat, sînt acolo în rn · 1ltc locuri măn5sliri care sîn t si astuz i Jocuri de
:ii
·-r•• I
-~·.,,. deşi
repede.
· T otusi
se
Căc i
şi
' lucr u I nu s-a fiicut d .
mai aYur"a mu 1ţ 1· m onarhi
clatină şi
a f
, ceea cc p o
u ost mareic C .
vesteşti
. Jnlr-o d ata,
mari ; nu dintr-o
.
dată
r e p ede
.
- ca- c1· după Ad .
s - . r 1an r om,anii
c praLuşes t
nu se rnt1mplă t
• •
aşa
d ·r · ·
, e e I icrnl ,
•..
..
.
JJ e rar hus I us l.rnian11 . .. .
•ons tant ' au f os t L con .. • ot de
5 adăpost
ln timp de război
J) ~ntru moltani , numiti asa ' . d:
la O lt ' la numele amintesc aici at"l
ş
111
I mu 1!• hatlll a ni c u • l ·" rnţc cpţi fură
11 ,_
l

căruia po lonii au lldăugat un „ m". No i însă îi numim munteni de la munti. I·

ş1 schimbară
. ' 1 ea num e el J - a, a ncmunt
Şi
Ho . . l crn c. )a r cînd m t - . oar e; nu mai
ma,cc 1ccu uaracap1tal I B'
astfe l bie\.ii r oma ni î n lo cul delic ii lor i taliene au p e trec ut )ocui~ d ace cu persii a . nou a î111păr[1I i • • a a izanţ
în ~trimtoril e m1111 ţilor şi nu puţi nă \Teine, căci acc:;tc a~ezări ale lor
f
cşi
, , po t c u s·,ra ·c ·· IJ ; c . avura tot .
scn c, ca r e adesea nu •. •. i; 1111. i11c:cn ;:1r" • mai mult a
au \inut lllai rnu lLe s ule de ani.
)
unărc, le lăsa c •
ram 111ca •
• • • • u 111 asc ult.irc d
• a s a s u11u · ·
. _ . ic Ş I \.ările a pu-
I ar aic i , unde ('~Le ast~1zi lvloldova. r o manii s-au ţinut mai multă
[
llăvăl it
to ra 111 pur..is 1rc p ' a i parttlc d ·
cu unguri i sau m .w hi·11·1·1· .I ..1 E~ atunc: i a 1· n, c a c i, de pes te
v reme, nclăsînd pc 1r11,1ri să se nşcze în cetM,ile din locu1·ile d e s ub munţi. ,•
su CI I mu lte r ele •
.., · u 1. . J . •
,1 111tc111ciat 'J' ·
a ccs te c • • •
pa i \.1 A ttil a 10
1hr cînd nu le-a rnai rămas neme liberă p l u garilor să muncească şi f
a cc~lc 1 ări înto , . :
111 tu-1tc - ·i
' paq I c tic pc ur , I . . gurească si lumea
ara U n
Clll.t , c_.i Jfat ~
nu mai aju n gea 11ici hrana p entru cetăţi , iar oamenii nu se m a i puteau - , .
prdac up în sat ir· J · -- -~· As t fe l croii i·o
fil a Ul S t f
. , . a os t socotit în
• .
hrăni , s-a u tras şi ei în munţi la locuri adăpostite. E i cu dom nii lor şi c u J .
ocu 11·ca lor în 111u 111 . d -
I e vr cn,ca . J
i;ca uugă pclrc:cut" •
mani drnai t
n c vreme fură
t5 casele lor au colonizn L ?llaramurcşuJl ,
Gurghiu l ~i Ciucul. S înt trei rîuri T t uşi· nu s -a u sălb"• 1·' • c p..irlc J,e u 1JJCC1urilc · · b
a lll pus t· t-3 1· ·
. . . ie \· Şl prin
care curg d e- a lungul munţilor către Sighct:?. pînă la Tisa, altfel numită
0 . at1c1L c u tul l d. s u Lin ila l · .
nate m a i întî1 · ·
1 11 ., u ' 111 i;.iuz" s ·. iene ş1 r oma n e; · I'
Tibisc um. Acolo au scăpat d e grij a tătarilor. I ar aceste locuri ţin de dimpotri vă căci scmă-
. ~ccs t u c 1111 t · J

şi pînă M aramureşul
p1,•rc3, ci s/ u1:ur ' n at u1·a cc:a d '.1„c_1_ celei b un e
Ardeal e r a u pust ii la venirea lo r . si1-l fi numit / .,... r o 111an ii d e nz i s i111 ·1c . . pusLrcază vcs11 ic 111" llll11 a lucruril or nu
ei .:u acest nume s at'. accs_te loc ~ri se ch ~m a u as L~c~ ş i înaintea _lor?
• \ c 1n~-1 .. • . · , ctcar ,.
sau al c ni cnii sau n .. . ..' ·, '·_" n·1 d111 \"c:w 111·il. . in par te . Dar oar
2v I ar vremea a s ll'I Ca L ş 1 vorbu·ca lor , limba latrna cur a t r, , căci ce n u .
n u m:11 s înl ac .
· "'1c1.1 1 ci•, . .
' . ,,1,11 11,,L tl i <li l
. c t1 cc utc? S
. a u rna cedo
e
..
strică v r emea în vea c m i lung i? U nd e trebu ia să fi e Deus, av em D:.eu c;· • . c 1 care au fu ~l
. ., • rntrc t 11n p r crr I I _..;_
11 re p o poare? L .. n en11
. n,·01111 de az i 20.
sa u Damned:.e11 3 , al mic11. în loc de mcu.s, aşa s-a s trica t limba ; und e era
·~1111c <l e prov in e" ..,n u u ng111·csc u J oi. d.
I · ,\ . 11 au akf1l11 it O . · JJn li. putere s· d .
.. fără . l s 1 11«111·ă
corliim ave m cierul; Jw1110 - 011ml ; frons - fr11nte; ange lus - indzieru.l, u1. tld a • D u~rt·t intr· o mu I-
dar în sch imb nu aYe rn nici un c uvî nt care $ă 11u :Hnintcască, fi e prin
1,.ara• . Ac u 'I
părti
• a ar11, 0
"'
in aces te si • sa c 1•csc <le ,t"1:-i· . m d omn ea u u rm as "
25 început , fie prin terminaţie,f ie prin mijloc, or igina sa dintăi.
Uncie m unl ii . . 1· ·, 111ccrcuu din 11ou ' I 1n1rca unrrurca •
sca, năvăl eau
., 11
c u v in te au rămas chiar întregi : barba - barba, aşa şi l111w, iar altele
• , . pr111 unc ile r îur·J • . •·u li1,ardc lc I "'
J•c ' .J llll J>ină .111 ·\rJ c I
rn ,·c i;111atatca. al'flcl.c111· 1or• or, i--,zL l or nom a d c să tr
cu foart e mi c i d eoseb iri. În plus s-au adăugat mai tîrziu şi puţ ine cuvinte .. cacac 25
c pia tră l ipite c u I ,1 11,.,s ;ii pină az i aju nseră
-cern lor: c l'i J · , · J . ' un e au r " . · a· As tfe l · 6
ungureşti. in sfîrşit, adăugat şi
lu îndu- se ce le s finte d e la sîrbi, s-au -s i Uitu 4
,
, d111
z au es t u le semn e d. ut ; sc n111c Je ·" b . urm e a le tr<:-
V
fo a rte puţ. ine c u vinte slavoneşti -._) ~ar pînă în ce le di n . \ aces t ea , prccu 1n s·1az o i. Rîuri le Tro tus
3u Ş i din sc ur ger ea acest or veacuri , şi din felul cum , după hotărîrea dncast11npăra li . 1. :.isau1 dm.1 ung urii I 1u m..i 1. s.,1uf a lte . rîuri m a . . .'
l u i Dumnezeu, a căzut Î mpărăţia Romană din p uter ea cc av usese, fie-
.- , ,,sczal 1 mici ,,.
, t nişte
adună
omnea Vlad;-da,;, r c~cJc •l~ c .''(Jrnapc în co.is t e~11? pc
să vadă schimbătoare Şi să facă
vecini
care p oate ce este lum ea . ci ne _poate r
o oaste u l crn".1t·ă i m . ng.i n c. 1.s J\l'f•s · · t ,,· , cun-ctind a 1ar11. lor · P c atunc i JO
pasu l cel m a i m ic sau să se tragă înapoi , c ind Dumnezeu hotărăşte un -r on,:inii Jiu .i, c 11 nzis11 1·il,- I l'_"'ln va lf1 t :iril nr J
I o , ~1·0 1cctc ca val cr cs ti
termen împărăţiilor şi
sc hi inb a r c:a s tupînir ii pe pumînt? A lţii urmează i
, - ' li l c :,co Io . , , ' I n I asu p . l
. al 1t J•c ce i ra re )ora. or pe toţi
, '
după plecarea ce lor dintîi , căci IJumn ezc u a inte rzis Fortu nei sr1 s t ea pe
35

acelaşi loc.
l G' /us,l : .\li ila r c" •·I.
: G'losii. : Balu '1 t:> . •· 1111;.; urilor .
" G • ' w11 n i Liitnril
c u iau în păr-
/osu : A,·is lotcl . . or.
Closti: i\[a ra mu rcşul, ţi nu t in ArJ ca l. • CI •
• usa: Hiul Tr
cs. l'runa . .
uluş se var .llla. l c r, c nu .s c cor u
1
Glos1i : Oraşu l Sighct, capita l a l\!aramur<•~11lui. • G' /
·• osâ: U nirurii - sa in S il'ct i ( . pc.
o , m oltlo ,·c nii . ş J 1tuzul tl _
3 Glosă: D o minus Dcus, Dumncdzcu. ş 1 muntenii i l e ••sc,n cnca
J5' num esc L a s lau..

226
227

ti]e Oltului, cit şi pe cei de la rîurile maramureşene de la Sighet1 • Mer-
:ea~ ·veseli la luptă romanii acum prcfăct-1ţi în rumîni, cu num~le acest_a
~are astfel corupt. Ei îşi aminteau de Traian şi de locur1!e gl?r1-
f icate prin numele săli, precum şi de virtuţile şi calităţile lui antic~.
5 l\lai întîi alungară cu putere pc Hltari <lin munţ.i şi porniră cu bărbăţie
pc urmele lor mai departe în cîmpie. ':ăt.nr~i pri~iră „lu~ta la Sire: ,
2
dîud u-sc bi1tălia la Homan, dar, lll!JH1l111J ţinc pwpt m rnt.reccrea m
numele lui ?\·I ars, se aruncară în rîul Siret., care se afla uproape <le dînşii.~
:\ci înYingătorii îi urmurcsc cu putere, pînă cc fac un zftgaz de trupur~
io în rîu. Humînii îi hîrţuicsc din urmii, aeoperin<l totul cu cadavre Şl
rerrcle gustă cu pluccre măcr~lul Hit.arilor. V csel el strigă: ,,Sirctsm, sire-
te;.,,"4, pe ungureşte, ceea ce înseamnă: ,,nşn, aşa-mi place". Siretul curg:
de veacuri, purtînd acest nume, după cuvîntul regclui 5 şi slava aceste:t
izhînde uu va pieri în veci. Şi <leşi ornşul noman nu se afla încă acolo,.
15 a fos1 Hşczat pentru amintirea locului izLîn<lei. De aici a urmat ca toate-
aceste părţi să fie mai libere de cum fuseseră mai înainte. O! de trei ori„
de patru ori mai fericiţi nepoţii clecît sl rămoşii voştri, care pierduseră,
tara 1·e le fusese dată! .\cca luptă strălucită Y-n deschis vouă poarta
~pre ul doilea cfoscălecat.
l'.\HTEA n II 1-u
Ucsprc al doilea descălecat al l\loldovei şi lUun teniei
după alungarea tătai·ilor
După o aşa <le marc inÎl'înţr,!rl' în luptn de la Homan, oardele tătare­
~c retraseră peste tot şi nenrnifii11<l nici o piedecă din partea acestora>
25
se făcu pc urmele lor al doilea descălecat., întîi al Munteniei, curînd
npoi ~i al :Moldovei, aci pr_i~ voicvo~ul Dra~oş 6 cu ai_ săi, dincolo prin
'\eirrul yoicn1d cu mu11tcnu pcJPstr1. He acum vor fi de o parte mol-
:1o,~enii, de nltn muntenii şi s-a m·iit.at nrni sus de unde vin aceste·
·r • În acest <le al <loilen descăl1!cat cele dourt 1r,ri si-au schimbat
)lll JrlJ 1 • • ,
1 (;/osii: Sigl1el, or:1~ în 1i11ul 111 ~Jar.i11111r1•!511) 11 i.
~ (J/os,i: L11pla cu !,ilarii la !'ird, 111:1 i j„s de lueul 11n1l1• csl c astă?.i ora.j11}
r: ,,111:i ;;n.(,'{osii.: f •
(.ruda în r111::<•re a liilart ur •
·1
.1Gluwi: Sirr.tnn, pl, llll!!lll"l·ŞI": .. :i-:a-111i pl:11:,,".
" G/o,wi: Siretul, du mai 111:11· 1: 1 kd1. l'r11t11I, sr varsă în Dunăr<.' mai sus.
rJ,· G:daţi.
i; {,'(osii: Drngo", pr-i11111I vaitla, ! e rm11Î1H•!5l1!: il<,rnn.
228
numele de rumîni, dar, trăgîndu-şi or1gma de la Roma, nu pierdură
cu totul acest nume. Humîn înseamnă romanus ~i unul cind întreabă
pe celălalt despre Jimbă, zice pînă în ziua de azi: ştii rumîneşte? ceea
ce este aproape: ,,scis ronumicc?", nu zice „moldoveneşte". Şi numai
acei care au trecut în aceste două t-ări şi-au schimbat numele în mun- 5
tean şi moldovean, dar cei rămaşi pc loc în Ar<lcal 1 au păstrat neschim-
bat numele cel YCchiu şi se mîndresc şi azi cu numele rumîni, iar ungurii
îi numesc oluhi, cure nume vine de la \Yluchy (Italia). Ei nu se folosesc
de numirile de moldovean şi muntean, căci aceste numiri se trag de Ia
.,
J
rîurile de aci, iar aceia sînt supuşi ungurilor. Şi pînă azi ei sînt mult 10
mai numeroşi ca ungurii, începîu<l clin Bacica sîrhilor tcmişoreni, peste
tot Mureşul, în IJerţeg, în jurui 13ălgradului 2 , unde locuiesc principii,
în Ţara Oltului 3 şi în tot l\laramureşul; aşa de tare s-a înmulţit poporul,
ca si cum n-ar fi descălecat nici unul din Maramureş şi de la Olt. Şi au 1
0 Jimbă mult mai frumoasă şi mai apropiată de cca italiană, mai ales· ~s
maramureşenii; ci nu sint supuşi nimănui, liberi, nu slujesc pînă azi
nici unui stăpîn. Numai cînd merge şi principele în persoană încalecă
si ei Ia război şi ţin pe cheltuiala lor garnizoana cetăţii Ilust. Au privi-
Îegii deosebite şi sînt pînă azi neîntrecuţi în trebile ostăşeşti.
Aceleasi schimbări s-au produs şi cu numele proprii: Bogdan, Ora- 20
gos la moldoveni, Stan şi Vlad la munteni, precum şi Dragomir şi Sta-
no~ir. Acestea şi altele nu mai sînt nume romane, ci chiar sîrbeşti,
Je unde se poate vedea că limba slavonească s-a răspîndit în· aceste
tări
, , căci astfel de nume sînt numai la slavi. Toate aceste schimbări
nu sînt lucru de mirare, pricina slă în lunga trecere de vreme. După 25
,cum sînt şi locurile, aşa şi oLicciurile părinteşti ale fiecăruia.
în ţara .Maramureşului se află un ~a t ~u mitdCuha 4 • Acdolo locuia '
Dracros, fiul lui Bogdan, împreună cu a1 1u1. 13 og an se mîn rea că se
tracr~ din domnii cei vcchi 5 , iar fiul său ardea de dorinţa să arate ce
poa te. Multă vreme mama lui l-a împiedecat să plece, ca să nu-l piardă
0
în acele locuri aşa de primejdioasr. Pî~1ă ce un zimbru se arată lingă sat; · ·-;~.
YJ.
tineretul se repede pe urmele lui. Dragoş îl socoate ca un semn prevestitor I
<le bine si-si alege trei sute de tineri înarmaţi, ohişnuiţi să sufere cu Lăr-
briţie orie~ trudă. Pornesc pe urmele zimLrului în adîncimile munţilor
1 Glosă: Rumtnii din Ţara Ardealului.
2 Glosă: Capitala principilor .Ardealului.
.:i Glosă: Terra Olti.
\ \.'
, Glosă: Cuba, sat în Maramureş.
6 Glosă: Se află în Maramureş privilegii de la acel Bogdan. Mi lc-;iu arătat.
,,. \
229
. I
 între graniţe • le talc
• • n isipoase
• . În a n i i r odi tor i , OY "izul
< , seca r a , gn, u Id a u un ·

sdprezccc rna• sun, iu r m e.iu l peste .dou ăsprezece ·1 Ţ uce po ţ1· aYca ma1mu l t,
şi urmele îi duc l a un pîrîu necunoscut pînă atunci. Sperînd să găsească ·
c _t~. lauzi cu prot:eţ1~ C~rcr.e 1,_ d ccît cf1 î n ţările tale creşte zahărul?
un semn, ei merg de-a lu n g u l riului , oriundc-i duce a lbia lui. Iar căţeaua
Molda1 îi ajută
cu mirosul ci, căc i ,
oriunde s-ar a scunde zimbru l , fie
A c i iapa
,· a'f d esea7 fata •doi•mmz1 s' .1 oa ia t re i m iri d coa
viţel. Ş 1
d l 7a,iar · ,acat
• •inara
• •

în l ocuri strimtc între s tînci, ca s r: ~cape , lăsînd pc gonaşi să treacă d c

, t1e1. a lll ala u n . p e t 111c , BirladeZ
. - - '
o •lll b og.iţ
r ,
1u roc 1·il or, n u pot s _
a n u 5t
s 1· c 1111 L c l şurra tă durîn d
5 înainte, ea, gîdilată
în nări
<le mirosul an imalulu i , adunînd cu latră, t e am111Lcsc : c .-g;r c u .d e u1ta.L cum cu r<ri
desfătări
,

glasu l ei, ca la un clopot , pc solelaţ.ii risipiţi , pînă

cc ~i trîmbiţa dădea c u•• und.• a .• l a ,mi e r e s' 1 lapt e.' .
ţi
ca ,lll ra1. . i\1
1 ai. d cpartc o c ', yf1 el s i
ştire Îndată p<11 u1 I pt u11dr c 11 r <• n uril c scs r 1
· •
111 i n r , Ş , c m d ap lcca r f1 o I ..,
l. 1
. •
rrr[1dină
·" 1 .o • " • ' ·, - u 5
de despre animalul a scun s . t.inr.rii sr. r eped într-aco lo , dar
văzîndu-sc urmăritori, îşi fac e
,.1z
. u 1a u \:tr,,I . c 11 .111 ar. f1 o o i11 flo·11a . Il n.. ala. ,in tre rrar d c 111,
· L7 ,11
ri'isărit
·1
zimbru l , el escopcrit d e n c ul,os ii,ii lu i
., n11. n u n ara. de aşa o ţ . u ri e
gon:iş i şi clupă dînsul.
c 1, c u ..pnlr.u atu l'I . PnYin d spr e , "c
loc cu puU,rc printre ci îucrp i a rf1~i goan:i
munţ.ilor înalţi
3
c1111p11. p 1inc d e flori , a S<'l l!Cnca raiu l u 1. . ,\ cu . 111 1wd • L·Jd . ,,1 111 • ara
· d cu 1 10
L orinţa
De-abia au trec ut niun\ î i Carpat.i~, !;-Î di: pc coama
pămîntul
pra d e , b orra tc se sdiim b fi al'" I . . I · c, p rin cr ea ,
privesc spre Mu lt.I o vei viitoare . Od1iu l cuprind e lunci le Pru - ! .· ~ . , .
ŞI
. ' . La e u 111ple sufletul. \ ,

tulu i , în care se oglindes c c iinpiilc curate cc se întind la Nistru, \ pînă P1 ivesc

. . Jo<;. urde
ieşind
apo i p orn esc m a '. d cpa1.t e rl c-a lunrr I ,' I . . I '

arată mărime a se·

acum, din ceat, a rn unt.i . lor ' cI au d e• c,• rn p i..ii c cu I " 1L \ o u. d11u d11 1 ~1
-----; latră ală,
•
cîmpii în tinse , care se ca o întindere fumurie sau ca is.,nu1't ş1. t ot1. •m ip r c u 7 ' c.: u,
tările
ca\ ea u:1 cu o- b
lasu l c i ub d cc,
menea ocea nului. Nis tru! cel mr1rct îs i arc izvoarel e în I I I coroane i ·. • \
cunoscut. P e stîn <ra rî ulu i se a fl " 7 d, . ll<I se r cp c l a sunetu I l a
polone, şi chiar acolo unde d esparte în două Podolia, curge pintre stlnc1 1
• •
c . J ill' i mp rcjur de
...
sa n turi ·1colo
' 1 0 P" uncc fon r lc d
. b ru l o b osit . incunJ urată
ensa
· • .

sculptate natural, ca şi cum a r fi lucrate d e mină d e om; e mai frumos

7 .7
ŞI după
d . , , , ' z 1111 · f •
al1 t a t rud e se odi hn ea lini stit d . 7 • . 1 • . aia put eri
ca N ilul deşi c slăvit N ilul c c curge îneunjurat de trestii. Nistru I în t r ece p ierdură
. . . . . , ' ar na 11 c catelc 1 a er., .
,
Dunărea, cărei
niu a c i. :\ .:o lo t111 cn mca d urn i .7 d • , · 'oel e n u- l
chiar
4
a npc sînt nesupus e nlbici .
5
Valurile Nistrului,-'1 ·1 . ca c pra r1a 11 î ncon · ,7 ·

umbră, udă strimţi şi poartă război

r 1. e . d esc a.r f1 [o, . t inJre i)l.alc ,, .1 . up1n . Iu1.. .\ 111m . l JIui.·a cn ~1 .c um. tun . u-
în mnluri cu p c rq.i fluviul cu Ph oe· ca 1-a vc1ut ul t 1111a clipă a Yi , .. •
v !Jus, ca sfi prindă din raze le lui, căci s tînci lc apkcatc îi ascund ce rul.
. . a u , i n it e d111 1nst111ct 2v
c 1, 11 ş1 n u H·,c din I . , •
năYălcste
.
asupr a l u i c u u lt d r·
Tînţnrul, duş111anul somnu lui oam enilor, nu se află a c i~';)i cînd se arntă ~
tlllc ret ul _<_ csi~ in ,·1 111p . . \Lunc i
.. • .. ' II C C (; H:I' Ullll . L

t ot u si maluri j oas e l n vaduri, ele sînt asemenea labirintc lor el e grădini

a t.1 1 c u Ianc u d e n o h atvn s i n ·o l 'd . ' c u upnarc un{Tu rc·,ti
I' . . . , ·, ' c o uc1 z 1mhr u l o , '
,,O !. t 111cr1. stngă ,, ·, ac i c p a tria n oas t r71
yc·a; ~_:_sau a sc m c n c a s p r ~ ! ~ }-~_ pc lruntca:_::'esc_la a r eg~lu_i nes at u 1m , cu nu
-
mă
D r ar,os
mn i i nl o . , .
- . . .
.
. .
. _<
.
• , 1111 ma, e ncYoie
slăvit,
1
cu fruntea semnă
ca c c rut1-Uaca dm fabulel e zeiţele
I ar grrceşt r.
ţc lc •s lramo,' ilnr n. ost.ri
.
C hia . ,
I c lll apo ' d c a I . \' 01.
. u .
. .
rcslab d1 lucuin -
25
' , I ac u m Jl ll' cf1 O \' OÎ f, .· . .
- rr aff:i"i. c.leoccs t e 1muturi , ar riv enit des igur aci din Olimpul l or. P est e
mănoase, pr1şuni pămîuturi
aca,a . ! nr c are d intre Yo i 1TÎ11dc;;tc ILf ·I • . . a ce ~1 t r m1 11. d(• Yeste
sl ngară : ,, J\.i. j11r[11u cf1 s• i noi vo11l IOl:U .I ,h' J. . l · in ală înapo i.'' Tot_ i
25 tot c î1upii întinse ; c:irc alte în lu m e sr pot . - o , n c ii tn rn L , d
asemăna c u a ces t ea ?Şi PruLulG iese rlin a ccs l r egat , rîu bogat , ~erpuind ' 111

şesuri mănoase zădarnic

apui zimbr ul ui 'ii ·is,•z ·t1·" · l: U L c pe veci I"
. fi C . •·, , ,1 p,' un stîlp c·1 t 111 . 111 11
ŞI du iJă aducător
pc întins e cu cimpii pc maluri. Ac i te mai lauz i , .

că jumătate
011rc11 13 a fost î n tii u l sat a. . 7 •• '. ,c.: de bine
.I CCilH,l l"J) l"l\"I . · .
E u iptu l c a c olo în t.ira ta întrec i Prulul în bor,fitic . A c i o
şa~tc rnăsuri7
pc 1110 uO\' Cl ll' ~l c ]JUu r . De a c i s i t · .. . . ' "' .:an z im b r ul se numesl c 30
30 d ; co p r, i~~1 pro Ju ce d e grîu , ceea ~c ,<'U g reu s-a r v ede a . I I] . , ,,li,\ a1c d rc:p t pc · 1. .
~ pe nce OL: e1 înlcnlf' iarf1 ,·,: I clint· ·· . . r:c ll' un eap de zimlJru
. 11 sa l s,- 1 d·1t 1 11 11111 1
aţeaua,
1
e c B n 1JJ•r n i de h
C ăţeau a :\! a lel a cau t,, ,. irnbrul. I'" 11 "·. C' obo, i tr1 sau r "lll it" • .1 . ·
' <l 111 u "' I$ d (; r: fli I' • f'
<
1· . '
1 {;/,,.s,1:
{;losil : Molelovc ni i îi nu mesc Munţii U ngureşti. iq ,a nt1l.a mun că alcrgf1 i11L·filz i l" I· . ." aL 11 ă
c lcll'a s d e puter i
(;{o.ţ11:
Muntele Ccahl,,u, el e pc ca re se p oate v edea p est e Nis tru, este şi d. . O
1;1 ,,,·1 tfl. i nel u-se aces tu i riu pc \' C .·,
a a •IJ '" d ·l r l • b
'upa <'C ău, rriipi' acu ltJ
1 '
şi
' •
3 , ie n 11 111cl c d l' l\l o lclo. ' :i, d c la \l rdda, :'<i
;,•a ,I o îna lt , i ncît ma i jos <l e ci e 1,loa ia " " ful gere l.r;·,s n cte, iar s us p c Yirful

111uu1i:l11i i; s oar1:. I

Du11ărea îml'ărţită braţe

,1 Glu.,ii.: Nilul ari • "i 1,L·i1_i ... ar•· 111• pLicu l t1. I
1 Clos,l: AcJe,·t,ra l.
:, (,'/1Js1l: curt;c m a i al es î11 rar î rnpr cu1ia tc ; Du ·

n:ir,~a e 11 1a i 1n:1 r c co l\ ilul.

Pucuţia .
r ' <~los1i:
' C,'/os1l :
B il'l ;1d 11I,
. d u.
B0ur cn1, p r 11nu l ~-
. c1
lll , \ I 1111 ...: t lc.-Cil P 111111I
t Jll
. ţara
d l .

·
•
?-l oltl O\'(•Î. ' l3c11 \'ale-. 1·0 <l i t<,;u·e ,
uur, z11nL1·11.
r. 1; /,,s1i : ]'r11tul c un rîu , ,1,_.,., ,.\,it ac i ,Jc c11 111 est•· în

; r;taw: ~1iis u ră moltlovc n,,ască, 18 oca l e .

i
I
.. 23!
. I
230
 -el a pă strat ~i azi numele dintîi. Jzyore~te din apropierea i\Iar amure- Dragoş,
. Yăz. înd_ acu m_ că. aci und. e giisisc
_ pe bătrînu l I a t. co es t e o re„_._
1
ş ului , tot din munţii Carpaţi, fi se Yarsă în S iret lingă Roman. Riul unc mai aprop iata de par!ilc loc uit e .~ 1 pămîntul es te m a i mu lt şes , 0
Mold ova a dat un num e veşn i c ş i ţării ~i poporului: de la \loldo\·a este p_or1~eş te de la ~l_o ld o\:a pc _mina Jreaptr1 ; acolo află peste tot cîmpii
ş i mo ldoveanul. ş 1..d a d e un.. a .l trctlca riu ma, r eped e ca ce le clintii. Din cauza repe i · _
Draaos fixează locu rile fiecăruia s i cercetează pes te t ot împreju-
,. m'.
d
~urgeru _i i ă n un~ele R epcde1 ş i altuia d in aprop ier e Limpede, din 5
z C IU
5 '
'I

1.i; ilc ' p~nă ce Yăd uu lum cen11s 1u care ~e ridică diminea t, a în zorile lin iş-
. pricina ape, foarle limr~ez i, din latinescul limpida (şi primul tot din
t itc, ca un stîlp drept. pînr1 ln nori. Ti iimîn înmărmuriţ. i: cine sr1 locu iascr1 aceeaş i limuă, rapida}. l nsă a cum rîului R epede i-a u schimbat numele
în aşa pus ti c Uiţ.i? Fftră fo c nu iese fum nici din peşter i , deci p orn esc ru~cn ii lui ~ ogdnn din J>oc uţi..i\ n u mindu-l Bistriţa. l- a p lăcut lo cul
fără 1c,11nr1 dc- ..i dreptu l nco lo. Că lăuziţi d e fum , d au de al d o ilea rîu I~, Dra?oş ş , s-a aşezat ci_ îns uş i aco lo, dind nume le să u tuturor părţîÎo~
~o şi pc malu l lui Yii d vese le clumbrăY i rotate. Înco njur[1 păduri cea d in d1mpreJur care pină as tăz i se nu mesc Cimpii lui Dragoş, ceea ce înseamnă) 10
care cftrbu nii sco teau fum; alţi i pătrunzind dau d e un b r1trînel încăr­ Ca":pi ?ragossi . Ş i ac_i loc~itor!i no i curg din toa t e părţile ca apele,
(.'at <le ani într-o pri s acă: E l acoperea s tupii ş i umbla în juru l lor să dac.1 c sa cr edem oamen ilor s1mpl1 , care au păstrat tradi! ia.3 Cel s implu,'.
dre agă cît.c ceva, sr1 Yadă dacă vreo matcă îşi scoate al b inele, sa u să car e nu stă să gî nd ească , spune mai degrabă adevărul , nu ca ută cuvinte '
în d repte fagurii , să in ceara asemenea chihlimbaru lui1 ş i înd emn a albi- c i spune ce ştic. 4 Nu întotd eauna adeYărul are ne\'Oie de vorb ire aleasă'
1 5 nc le la mun că mai s îrgu itoare. Pină ce e i stri gă : ,, Bi neţ , om e !" Tre-
2 e l se mulţumeşte cu cca m ai s implă p ovestire. ' 1s
sare băt rînul. Îi pun întrebări ; el: ,,N u pricep , pe Dumneze u !" Ei m a i
3 !\ici o a ltă \.ară nu se mai a fl ă, care să fi fost aşa d e r epede coloni-
încearcă să vorbească prin se mne , dar el , turburat de asem enea oaspeţ i zată în tre gra niţe l e sa le. Şi cum o corab ie vrednică îşi ridică dintr-~
cu t otul nccu nosc u\.i de cî nd locu ia pe ac i , nu ştie ce să z i că. Îl duc la ~a lă pînzcle, sn u precum puhoiu l se prăva le de la munte să umfle pîra- :
fruntaşu l lor ş i-l întreabă p rin tîlmaci : d e cînd s-a aşeza t ac i ş i Je unde iele , d ar t ot aşa de repede scad e, aşa ş i această ţară, întemeiată în acest ,
::o a v enit? El răspund<:: ,,S înt Iaţco din S niaty n , m-am nşczat de cîţiv a c hip , _a început înda tr1 , peste cî teYa zecimi de ani, să scadă în itranitele 20
an i aci ş i am o mică prisacă: Afară de voi, n-am văzut pe ni me ni ." Dra- sale. I n ciţiva a ni au pupu ia t cu oamen i t oat e locur ile şi cîmpiile ~înă
goş îi spun e de noul d escă lecat , care acum nu mai are de întimpinat la Dunăre ş i N istru , au· cuprins t oat e şe~ uril e tăiate de riuri , pînă ]a
p ied ic i din par tea tătar ilor. Dacă are oameni de ai lui, d acă vrea să-şi Marca Neagră. Dragoş plin de zel împrăftie pe rumîni în cîmpii, pe
aducă rudele; le dăruieş te în ace la~ i timp cu drept de m oştenire toate saş ii meş teşugari ş i pe ruteni îi aşcazf1 lingă munţi, pe s lujitori i lui
15 pămînturil e peste toate locuril e dimprejur. Bătrin el ul i i mulţutr.eş te
îi impinge în cimpiil e de mai jos. A şeză ş i pe rutenii fe rmieri din Po cuţia 25
pentru vo rbele binevoitoare şi făgăd u ieş te să aducă ac i to ate rud e le şi Pod olia; ei po pulară Cernăuţi i , H otinul 5 ş i toată r egiunea N istrului,
sale. Şi s-a ţinut de cu v în t: tot neamu l să u din Sniaty n din Pocuţia ţin u tu ril e Orhei , Sor oca şi pe Prut jumătate din ţinu tu l l aş ilor, precum
]-a adus în această ţară, în noile aşezări. De la dîns ii a rămas a doua ş i jumă tate din ţinutul Sucevii . În Ţara de Jos nu er a ni ci un şerb,
aşezare mai veche, du pă Boureni , sa tul Iaţ.cani4 , ; are poartă numele toţ i se numea u arcaşi şi că l ăraş i 6 ş i lucrau numa i pentru dînşi i , iar
.30 s trr1bunulu i I aţco. Ş i azi acest nume se păs trează, deşi sa tul este unit pentru cei boga ţi lucrau ţigani i cu mpă ra\ i. 7 Oraşe le m a i t oat e a u fost 30

. .
C u orasu I Suceava . Soarta n- a voit ca or as ul să-i poarte n u mele ' care
era cel m a i vechi. C îţva cojocari veniră din Ungari a ş i se a~ezară aco lo
întemeiate d e saş i , tot ci împreu nă cu 1:111g uri i rîcficară şi viile.

(coj oca r pe ung ureş te se_ zi ce soc i) ş i astfel se făcu că oraş ul ş i rîul se 1 G losă : Riul BisLr i ţa şi a l doil ea ling,, el Li mpedea.
numiră S uceava. Totuş i numele. ~ nu p ieri , fi in d pă s tra t de o > Giosii: Numele l ui Bogdan se aflft pe poarta Halicka din Li ov .
Glosă: O păstrează analele di n mă nă s tir i .g
part e a oraşu lui.
3
35 1Glosti: Vorbirea s implă este a adc"ăru l u i .
, . I
- ; G ! ; ~ a r a Moldo\'ci sc află în stup i cear,, cu miros de chi lilimbar. ~ Glosti: Tinutur il e Cern,iuţi, Hoti n, jum,H.it e d in Iaşi, jumătate din Su-
o Glosă: Bincţ - bc11c Libi, în loc de : ,.Să t e ajute D um ne2.eu". ·. ( <:eava s înt cu t otul ruten eşt i.
3 In o rigina l în Jimba r utea nă: ,)Vc::.naiu, bohmen.
J • Glosă: Arcaşii-p e d estraşi cu arcul, c,dă raşii-căl ăr i .
• Glosă: I aţean i , al doilea sa t m ai vechi , de la laţ eo. 7 Glosă: Ş i az i Ju creazr, cu ţ.igani.

232 233
 ş i odată I <linsul ş i doYada d ecre c1 Jnt.a
cu · - .A mînd.
Ţar~ în graniţ.ele e i dintîi 1 se întindea de la ?llunţii L"ngure~ti pînă I
~ace pe oe, îngreuna t de hrana . b.
. .
. 01 se tingu1esc, clar corbul
la răsărit, pe malurile Nistrului. De la miazănoapte pină la miazăzi măso c <l - neo .,sn
. _ ara . epartarea pe co a1.c)"a , seapro ,e. • u1tă
rd
F .t I . . " I
·I1· . c e llll 1n<lc a1cu,
ţara era încinsă de Nistru , de la Hotin pe toată lungim~a rîului, şi de zmta o 11' ntă ncmiscat"
; a. L OY JI. cade ru P· 'toi
I • ul 1n<Treunat
" de aur prc-
y :Marea Neagră, pînă unde acest ocean primeşte apele Dunării. Az i Prutul r'.t , f'.atclc , acum sigur, nu ,scoate . inl el ul! rn
gî t lcj. După ce l-a o mo-
5 este graniţă spre Bugcac şi chiar Galaţii şi H otinul nu o dată fură
II
~1
· . copilul , cau t"a ma i· b11cui·o~ 1. J)C .· inc .· . c 111 co r b • ci, · l Ullldu-~
• .
cuprinse de spaimă: azi sînt turcii vame~i. Doamne~ Dacă păgînul nu
• ci· . .. , p11nc1pc 1111 . I • . •1 sora, ~,
11_ au copilul ŞI 111clu l în co;.h dr1· to . ,.aia Ul. :\311ngind la di nsu l
va tăia acum ultimul fir al Yi ctii • locuitor il~r ) dcsi<To ur Ya Jl rcface accH- 1111·1 este un ,orb. l a1· pc copil l~;.i nl·i i)n 11:11:1c. De arulu ~igil iul .\l11n 1c'.
stă ţară în paşalic, căci de mult prcgătc~lc·ii~est lucru. .-\ tunci vei 11u111esc
.• un<Turc,tc
" • JlC ,-01e,
. . .oz,1. . ~!ai t, I e..le. d . L1<·c cui-ind ' .a11. 1li . a ,J lei .
,·edea, polonule, ce fel de verini vei dob~ndi la graniţ"clc ude, cc neno- r
,11·besc de hospod·u· el · .
dl u1n_ .
1 1111 rru1·cst c . 112 111 111,·e1> urr, ," . .
. d l'lld J"lC I li 1111
10 rocire înseamnă să locuieşti aproape d e un a~tfel de veci n. Dacă pierzi
< )

p~ ,mba lor îi nu111<.:au do111u i I . \.

,c u11111 cau la un~ur i <·ni I .,
prilejul de acum, pe care Dumnezeu ţ.i-1 arată pri11 braţul rr1zboinic al
nJc··dc, · . · ,ur he„r 11 J , I . · 111 '''· iar ttl
lî lt 11 I
a1u1 voJCvodatul F" " I .
,tg.irasu u1 ca d ."' , Clll{ se l:1, 11 . • .
,11c, p1·111c1- .

marelui tău rege, nu ve i mai vedea curînd altul asemănător.

1
1 r-aco o. Acest Negrul cslc • 're . 111 parlca l'Cgelui si- i I .· .
:\luntenii cu al )or Negrul sînt ceva mai vechi în descălecarea lor I, '"".'."" ;, pcecom la m"·,a:'.','.,':''.'\:·.:I cel"; de , I Jo;i,; J,,.'..'t:::
...:.::.===;a;;c?.1=:dJ=e;,:=c;:;1:;t:::c:-:e~ştialalţi. Dunărea încinge ţara lor de-a lun gu l întregii graniţe 1111.g11r11, saşii_ şi sîrbii cu 111i11unată •. • \ .. Drilgoş. in lll'llla al' rl 11i n :i
15 de miazăzi 2 şi-i desparte de Mizia. La miazănoapte ş i apus sînt mărge­ 101 pc D malurile Du na111. c ••· cpcz iuu nc s-a u a-, ~cz,1t. l' II co f.,niil·. •
niţi de munţi, iar la răsărit Siretul îi de, partc de Moldova. Ei numără
După şase
ragoş
.
nu s-a Lu curat 11111 IF1 \" e 15-
aproape patru sute de ani de la Negrul lor, pc cînd moldovenii socotesc a111. ş1-a. încheiat d • rcmc ·. . Jet. ·" I""inl
. c niciată l ' U ni · 1.
acca,lft do11,nic sc11rt " .· d orn_nia Ş I a 1nurit. u ! cit I• • I ag1 cutate
.
peste trei sute optzeci. Dea Dumnezeu ca vremurile de acum să nu fie l .a s, l>1111111lc I cc mult a ·
.1ltimile ! N u pierde nădejde, o! ţar5, nici tu, Pouolie; v5 va mîn tui J upr1 . 111oarl.1~a
. lui a c;· .izul Ia donncec ·. de ani putini al
. • c 11rmasilo _proroc
1.. - ·it1
r_ ratele său , I',0111a n c; 111
11 1
20 din prăpastieIoan cel Marc, r ege al Poloniei. 3 s-a r1d1cat. orasul. H 0111.111, . .:arc-I. ;I J· sa1
Muntenii întrebuinţ.ează alt sigiliu, cu corb . Jar despre vo ievodu l duvc1 in Sire t · Dai· · llll'J acesla 11 _. . l'ta nu111
• . poa . cl..:~· .'~cz:it
1 .
la ,•,· 11•.- . 111~ul 2t\
lor Negrul povestesc e i înşişi aşa: E ra , pe vremP.a cînd poporul locuia după .
patru a11i ,·. I .
.
-
., 1 a uat ramns h11 I·
<I Sllfll';l\·1cl.11i t m11 lt" . . sarea \ Iul -
<t '1·e111c Ira t ·I . .c
încă pc apa Oltului, o fată fru moas5, romîncă de neam , care fusese t1·c1 de an, nu do
•
.
111111t sapte Jo
li l c 1n lume
. ·
·1--
111, p J e p t
c u1 ~" u:
luat5 ca ibovnică de princ ipele Ardealului. Femeia curînd se văzu l rccute, t imp de J)atr11z\ .· . · n~111. Cc s-u fi lucrat .
. .cc I s 1 11 e I d .~ 1 n <1 cc •1c
a t·uzec i ~i
1.
25 însărcinată şi spuse aceast a principei ~i ." :'\cesta îi dădu un inel spre
I
oc uril c cu oam. .
c111, sau n- a u av
• c an 1, {J:ii·c ,
. , -a u r11"tJ'IT(' . -
~ · YPa1·ur
credinţă şi o trimi~e la părinţi , cu făgăduinţă ca, îndatr1 cc va naşte, î ndt desp1·c <linsi ·~ CI .
11ar clar·a
~ ut f-~crrcre? Oa re t",ar1· 1e •Y!-cl " _nit sa ,,~czc 2;.
să ,ie cu pruncul ~icu semnul l.:i din sul. Ea na~t.e un fiu: pc Negru l •
4 . • I.
ll Cl'IC
' necunoscut"· t
a ul.uro1· , - I a n a cut · pi a ,·a -1 .c ne nu ~tiau
vl't•o j, . -
Luîndu-ş i copilu l , pleacă la drum împrct111f1 cu frate le ci către acela care unui rcrrc a f ·t . · JJ l!la a hătdnul Al ' ' r.imas în î11L n-
os numit cel dint· · I exa11dr 11 a 1. .
fu sese pric ina acestui prunc. Pc drum obosiţi ~i cam istoviţi de mers ,·1t. li z ic cel bătrin s· L
. , . o ' •
. li wspod:ir, întoen , . , rirc ascmr nca
30 se aşezar~1 lingă o dumbravă. Mama dă copilului inelu l să se joace îna- ~- .a 11nbrr1caL
r1.
ar.cast"
·. ' un s1p in"· ·
·" • •
u 1„:11<1 111 pod
" az i lllcuitori i
.
l<i l (";\lJIJl11
11 s 1,1Yesc onar
_ . 1. slă- 3
I

să
.
sa 1
inte de a adormi, ca nu pli11g5. Dar ca 1111 ful ge r minunat, un corb . 111tcmc iczca·· CI lll.l C IC I' SJ. . t ,· o,uc .
1na 1 dc l . lllS
· l C'. \f. ·.- nm1n .. t11·ca . c,.
Yăzînd din st ejar că str[ilucrştc
ceva î n mina cop ilului , chi nuit se vede l ns;1 aeo lo so lia lui nu . I, : 1 ,_11,_11s pcn l l'II ar·t·:is1·1. , ·.. .i1 1_1nt11 ,-a • ilit
• so 11 l11 f c;
său
iz rnt1 l"I CI ·1111 -
de foam r, lu inelu-I drCf)t o bucată
de ca rne , r[1pcştc
inelul de aur ' i, şi-l J c scaun Siar I I I . ' '
11 JII 11 , 11111 •1·,- 11 n;i .
pa1·:itul Pal. 1 a · la111hul.
dată ţ.ipf1
, . . . .. ' , . ' ' ' ng Jd el';lse d. .
înghite pc cu l5com ic. Copilul zgiriat de ghearele corbului, i cnt, ,:_ Sol 11 au d;1t I· , . cu p.i l i·"11·h 11 I I· .· in o, a~u l
l ' s I li'(! C - . " 'li. o I I J
- -- -- . a n-au nflat I' . . .. . l II c I:, F lo-
"" mama sar e în pic ioa re ~i fratele se clc~tcaplf1. \"f1Ll cr1 incl11I e pierdut 1 (,'/os,i: 1· l 111111rn1 la T· .·
ni,/" I"' """11 n·,1c . . .i11graJ: l •d,i:
z G/us,,· .· I' .,
H >Jnan, cel din lii (1ra.s.
·. ,11, c;1n11, ·
,t \
.
i1 Jl·\ t•,I.
:ic.
1 Glos,i: Gra nÎ\ ::i <l intii a ~fo]do\"cÎ .
:i<:tos,L: Al B,111
Glosâ: Graniţa M unteniei. ... . cx:1 ud 1·u ce l J;;tlrî11 ;~ i
2

3 G!os,l: Pecetea Ţ;·1rii i\!untc ne~ti este un cor h . „

' l.'los,i: ::,111o<lu l d e I·' 1 1 1111·enr,a.
· • p,-i 11 10 I h ••:--podar ~. i ' "'1·, ,, d
4 Glos,i: Negrul, primul ,•aida munt e nesc.

234 235
 REZU~IA.TuL ACESTEI ISTORII
împăratul, patriarhul şi tot clerul plecaseră la sinod. Întrebară deci
ce poruncă le dă pentru însărcinarea ce aveau: le porunceşte să meargă
În vremea împăratului Traian, după alungarea dacilor ~i uciderea
în Italia la Florenţa, sau să aştepte pe loc pe împărat? Alexandru se sfă­
regelui lor Decebal, aceste ţări au fost populate cu colonii romane;
tuieşte cu boierii lui fruntaşi, dau un decret ca să meargă în capitala
anume, o parte a Transilvaniei în care intră de pild.ij. :.\laramureşul,
bulgarilor, la Ohrida, împreună cu călugării aleşi pentru demnităţile
5
si alte tări ' adică Muntenia si, ,tara Moldovei de azi./Tot}Traian a zidit 5
bisericeşti. Ohrida este un oraş în Serbia dăruit cu bogate privilegii de ·, , .,____
!-Î podul peste Dunilre, mai sus de Nicopole. Acelaşi a săpat şi vaJul
către Iustinian. Aceasta din cauză că acest împărat al grecilor era din
de la Dunăre pînă la Don prin Moldova, Podolia, Ucraina şi cîmpiile
partea locului. Iustinian numi episcop mai întîi pe o rudă a sa, pe care-l
sălbatcce, ca graniţă de apărare împotrirn popoarelor barbare. S-a
puse mai presus de toţi mitropoliţii, cel mai aproape de patriarhi. Şi
110 azi acest scaun bisericesc are locul înt.îi deasupra arhiepiscopilor şi
1 I înapoiat prin Bactriana, azi Buhara sau Uzbek, pri~ Persia, în Eg~pt,
unele a murit. După dînsul a urmat împăratul Adrian, care a stricat 10
este .::ap tuturor episcopilor sîrbi. Solii au mers la Ohrida, acolo au con·
acest pod peste Dunăre din pricina neîncetatelor năvăliri tătăreşti. , '-
sacrat pe călugări 2 şi de atunci moldovenii, luînd consacrarea de la 7
Acesta a întemeiat şi oraşul Adrianopole. ..... J
sîrbi, ţin liturghia în limha sîrLească, limbă pe care o întrebuinţează
Tătarii prin năvăliri neîncetate au pustiit aceste ţări, deşi ele
şi în privileg~i. De atunci datează şi titlul de hospodar şi voievod al
aveau cîteva cetăţi, ca Hotin şi Neamţ, cli'n1 itc sau <le daci, sau de
1a ţării :\loldove1 de la munţi şi pînă la mare. Ţara era atunci puternică,
romani. Dar deoarece nu puteau să-şi vadă <le a~ricultură, fură siliţi t5
erau cincizeci de mii de oameni în tabere3 , pedestraşii se numeau arcaşi,
iar călărimea călăraşi, de la cal. Arcaşii se aseamănă cu pedestrimea,
să părăsească aceste _ţăr_i. U~ii s-~u dus î~ munţi ~e rîu~ O~t, de ~nd~
numele lor de oltam ş1 apoi, prm corup\1c sau prm adaug1rea pr1me1
cea turcească pe care o numesc solaci, căci mergeau la război pe jos cu
litere li s-a zis moltani. Alţii ca moldonnii ii numesc montani, adică
arcuri, fără poveri, numai cu o tolbă de săgeţi şi cu arcul pe braţ. Acest
oanlt';li de la munte. Latinii îi numesc rnlahi, turcii c-aravlahi, adecă
.20 hospodar a ridicat cetăţile din ruinele cele vechi şi a ridicat şi ţara lui
în rinduială şi cu puteri înfloritoare. Iar domnia lui a tinut treizeci
de ani. '
l' • · neCTrJ· se vede că din limba slarn1if1, în care itnli,•nii sînt numiţi
rommt e ' •
de obicei vlohi sau vlahi.
20

. De acum~ citi~or~le binevoitor, te trimit fără grije la autorii tăi',

la h.romer, B1elsk1, ~~tvanul Strykows~i şi Ia Piasecki, scriitor proas-
DREGĂTORIILE ŢĂHII ~10LDOVEI
_25 păt, nou. l\foldovenu sînt foarte îndatoraţi sufletelor acestora căci
în scrierile lor cele mari sînt pomeniţi adesea şi dînşii. Găsiţi în ~rdine Cle1·ul
la <linşii războaiele şi lucrurile mai însemnate si fiecare cum a izbîndit
sau a pierdut şi cu ce mijloace. Totuşi, lucrurile mai mărunte nu le-au 1. Arluepiscopul şi ~iitro~olitul de Sucea,•t: ş~ a toci_tă !ara. T.itlu~
ştiut, precum şi luptele interne mai mici. Iar înainte de Alexandru
- t "'esta • din mila lUl Dumnezeu. arh1ep1scop s1 m1tropoht de :>f>
sau es e a.. · ,, · ·
.ao singuri mărturisesc că nu au nici o ştire despre primele începuturi ale . a toată 1ara Moldovei, exarh al ~fîntului scaun de Constan-
Suceava !- 1 ; •
acestui popor. 5 Singur Kromer aflase că moldovenii sînt din Italia si tinopol, ;Ituturor mănăstirilor diri munti".
dacă e aşa ce facem numai cu atît?
.Acestea sînt începuturile, căci pentru originea acestui popor avem
ca dovadă istorici demni de credinţă.
'
•, 2. Episcopul de Roman .
3. Episcopul de Rădi'iuţi.
4. Episcor11l de Huşi. . . . . _ 30
Acc!-tia trei nu iau parte la sfattmle dm d1vanur1. La ma$a stau
1 Glosă:
Primul arhiepiscop după patriarhi.
2 Glosă: Mitropolia Moldovei la început la Roman. înaintea• mirenilor. Singur mill·opo]itul nrc întotdeauna loc la sfat.
a Glosă: Acest lucru este sigur.
4 Glos~: D.e la acc~t A!exandr~ _înainte istori_cii roloni nu toate faptele.
6 Glosa: Nu trebui~ sa ne mira_m de poloni, c1 de unguri,
mărturisesc că nu ştiu c1nd s-a colonizat această ţară pînă la Nistru.
căci singuri
( I
·
5. Epi.,;copul de ]J(l.r.1i.11, calolic, ~ul> l ii Iul: ,,al l,isericilor catolice
. l\"o]dovci" /\re sale catolice si în Bug-rac, între tr,tari. Pru·intii
d 111 1a1<8 • 1 • • • ·-
iczuiti umblă acolo pentru liturghia catolicilur cc locu ies(· in ucl'le părţi.
•
3~.

237
'236
 Dregătoriile laice Dregătorii care nu iau parte la sfaturile secrete

i 1. Marele logofăt. La Jinsul este pecetea cea mare pentru privilegii. Stolnic ma.re.
I De asemenea îl prinse toate ju decăţil e pentru bunuri le ereditare şi Comis mare, a J i,;ă ko11i1cs: y .
d oua ! ii . Iscăleşte privilegiile. Nobilimea fără dregătorii, cunoscută sub
f 5 numele de curteni , es te sub puterea lui. De dinsul ţin hotărni ciile ora-
M1,de/11iccr mare, atli c:1 kmic: y .
Srrdar, ha tman a l doi lea; din cauza tă tar ilor trebu ie să locuiască
ş elor şi satelor, a mo"ilclor, tălmăcirea priYilcgiilor s îrbeşti. Poartă int oldcaun a l:1 Orlll· Î ~a u la Lă pt,~n:1 .
1111 b:1,ton \'t' rdc î111pll'lit cu :111r. Acra~Lii drt'gf1toric s-a luat d e la greci: Clucer marc. :\dun:1 ~i distribui e m icrc:i. untu l, bd nzcturilr . care
logotltctis, î nsl:'an1nă p urli1tor J c cu vinte. se dau t urcilor ş i pen tru oaspc \i ş i pe nt ru chcltuicli lc bucf1 tf1riei .
2. Jl1arelc ('omic ele 7'11m dr.: .Tos. Este judccf1tor gl' ncra l a l acelei S11 lţcr 11,arc . .-\ re :.:rija ohroacc lor de carne .
;tO păqi a Firii . Starostia Birladului ş i insu~i oraş ul Birlad ţin de drl)gători,, J itnicer marc. A dună ~i impartc grinclc de tot fe lul. 10
l11i. Poartă un !Jaston, ,:.irc, trebuie să fi e a lbastru , de ase menr.a îm p h:- Şiitrcir marc. Arc grija cort urilor ş i a artil er iei , c~tc aproape ca
tit cu aur. De ci \În s triijile nJurilor şi a le graniţe lor în Ţa ra de J os . ouozny .
3 . l\1arcle i•ornic di: Ţam de Sus. Excro.: itr, aceea şi autoritate în Amwş ma.re. Te mni ţa este sub cîrmui rea lu i. E l execu tă c:ondamnă­
partea sa. Poartă un baston la fel cu acel a l Ţării de J os . Oraşul Dorohoi r ilc la moarte pronunţ at e de di Yan . Steagur ile, tui urile sub grija lui ~int.
1~ este scaunul s ău. Aga este ~cncral peste d:11·:, ban i. 15
4. llatmmwl , pîrcălab de Sucecwa. I s-a adău gat pîrcă lăbia de Sucea- Toa te acc~ tc tlregiilor ii au locţii t or i , al clo ile:1 ~i a l trcilra , nfară
va, ca să aibă loc în sfat. Jud ccu pc că l ă raş i ş i pc d ă ră bani ş i pe al\i d e vorn icii 111:iri ~i de hatman.
slujit ori . P o:irtă 1111 La~t n11 ro~11 . At:<·.lslu dregii torie nu era ma i demult. Doisprr:l're <>nrnici Jt· o,c·Liţi treb uie să ~ten în faţa porţii : au loc
Doumul Ieremia i\1oYilr, a infiin\a t a cea stă drPi:rălori c . Mai înain te la j11J cc-i"1ţi, ju1lt·c-i"1 treb uri muru ntc.
2c, \-L1rn1, 11 cei u1ar1 eondue1:a11 11ş t i l e, unul \Î nr.:i aripa J rcaptă , ccla lt
ari1,a ~I ingf,.
ii . Postelnic marc, adic·'i ma reş:il , numi t ast fel de la poscicl (aşter­
nu t), J' Cnl ru c-r, arc ,·uie sfi intre: la dom n cl1ia1· d ncă nu 1·~1.c încf1 îmLră­
l
....
'.
',; .;
Dregătorii de jar;t 20

ca t. ~i arc voie să intre chi ar dacă nu ar fi chema i., ceea cc nu se cu\' Înc .;J'. Pîrcu.lnb de S11ce1ll'a, rare este ş 1 ha t man .
2!J niJJ1f111ui a a ltuia. Poa rtă un baston în înlrc·gi mc frr·eca l cu argint. P îrdill/./1 d,· J·Iotin.
J udl'cf1 toa lft curtr a clo111nească: pc aprozi , pc n 1ricr i ş i pc turci. Pircă­ Pirccilab de Neam/ .
l ăLi a de l aş i \inc de din, ul. • •I
- t Aceste pîreă lăbi i, d eş i acu m n u mai ia u pa rte la sena t afarri de
G. Spăll/.r mare, adi că 111i1:c:llik, poa rtă saL ia ~i buzduganul în I
cel de SuccaYa . dar în privi)e„ii şi acum sînt asez~t · 'int re CC!'. d O l· \" Ol'-
c , ,u , 1 25
urma d om nulu i la t·,·re11 1011 ii pu b lice ş i scr bii ri , c i,.i brăc a t în ha ine m c1. for ma i_ i~a! n~c erau în sfat înda tă după \'Orni ci . Şi deasup ra
::o de l,rocnrt ş i cu eăc iul[i. J um:11.al.e d in sla rostia d e Cernă u ţ i !Îne de t~ t ~r~r -~ra p1rca!al.J 1n _de C~ta tca _Albă, la mare. Aceste pirc:ilr,bii ~i
acc a ~ l ă drcgii tori r . cap1 ta1111 urmeaza tl upa ordmca 1m , uturi lor , precu n1 urm C:1Zil- u n 1111 · Ul
7. Paharn ic mare, adit·ă porlc:,ris:y, la fcs L i,· il ă\ i toarn ă în pahar <l upii altul, a~a ~i ci urmeazr1 în demn itate . ·
Ja masă domnului. Sta ruslia dP Co lna ri (inc de d rcg-[1 loria lui. El a d u nă
toa tP zeci uielile de la Yiile din Cot.nnri pcJJtru dotn n.
i, S. Vistiernic mare, ad icf, podslrarbi , a rc ca t:is tifde1 în t regii \iiri. Ţinu turile jrtrii i\IoldoYei 30
El a dun ă lrilrn tul.
Pină ac i, lo\ i fa c par te d în sfo l. Ţinutul Suceava, L
, inului Neamţ , t, inu tu] 1~
, 011 ian, t .111 11 1u I 13 a,ău,
1
ţinutul P utna, ţinutul Tec uc i, ţ inu tu l Coh urlu i, unde ·1:,tc: ~1 ora şu l
În or ig i na l : r egcsl r a.

238 239
 Dregătoriile laice Dregătorii care nu iau parte Ia sfaturile secrctt•
1. Marele logo/iii. La <lins ul este pece tea cea mare pentru pri,·ilegii.
De asemenea îl priYesc toate judecăţile pentru bunurile creditare ş i Stolnic ma.re. .
dona rii. Iscăleşte privilegiile. Nobilimea fără dregătorii, cunoscută s ub C01111·s n1r1re • adit:ă konllls: y•.
hotămiciile
0

t a·tar1· lor trebui e sfi locu iască

5
nu mc Je de cul'te ni , este su b putcl'ca lui. De <linsul lin ora- 11f ,delniccr ma.re, adi ci"t kmic:Y·
şc·lol' şi satelor, a movil elor, t.iilmăcirca privilegiilor s îl'bcşti. Poart ă "
S rrda.r, hatman a l d01'la· e ' - drn cauza
un ha,ton nrdc împktit cu aur. Acra,tf1 dregf1to1·ie s-a luat de la gl'cei: O I · s·1u la Lapu ~na · ·1 e
înt otdeau na la r ll' J · ' . . . ' . •crea untul, brînzetur1 r, car
lo"ulltl'lis, în,r:111111;"1 purtător J c cuvinte. \ d c • 1 J isl n 1JU Je m 1 • ,
Clucer mnre. : 1111,1 ~
•. . •
Ţara judecător
. . . chelt.uiclile bucatan e1.
. ·1 . si ic n lru oaspe!J ~1 pcnt1u
" 2. 1l1arele •·ornic de de .Tos. Este g,·neral al acelei ~e clan lu1 c1 u1 ·, I .. I I . de carne.
.tu pi'tt'! ia ţii,-ii.
Sl:i ros Lia Birl:idul11i şi însuşi oraşul BirlaJ \.În d e dn•gă l oria Sul"er marc. '
\ 1·e .,,.1l" 0 Jroace 0 1
0
, Je de tot fc u ·
I
lui. Poart ă 11n l,a, 1011 , l'.11·1· t rebuit: s5 fie a lbastru , de ascmenr.a împh·-
•
<- \ lun ii s i împarte gl'ln c 1 ca 10
Jit nicer ma.ri!. · c ·. . · a arti leriei , es te aproape
tiL cu a ur. De ci ţ.in st,-f1jile Yaclurilor şi ale graniţelor în Tar-a de Jos . Şli lr(lr 111,1rr. Are 'o'rija cortul'! 1or ş 1 • •

3. Jl farele <'ornic de ?'11rn de Sus. Excrcilf1 aceeaşi autoritate în 0 1,0

-,ny. • condamnă-
I t,i · El execut.ii
partl'a sa . Poartă un b:,s ton la fel cu ace l al Tării de J os . Oraşu l Dol'ohoi A , -L est e sub cîrmu1rca · .. . •
este sca unul să u. rnws nwrr. femn1 ,a S ·1 l111·11rile sub CT J'JJ3 lui smt.
15 ,
·ilc la moarte pron1111\at c (l ccI"'-'.~n . .tca<TtlJ'J
- o e, . o 15

4 . llat111mwf, pîrcă/al,de SuceaPa . I s-a adăugat. pîrciilăbia de Su cea-

I cnl peste daraban i. r .
A ga. es te ··te l ncţ 11tol'I , al doilta ~i a l treilea, a ara
va, ca să a ibă loc în sfa t. Juclecă 1,c ciilii,·aşi şi pc clă1·iiban i şi pe a lţi
l!l' ll • .. .
Toa te acL'' ilrl'rrii
"' t orii au
sJujirori. P oarlii un kistn11 1·oşu. Acc·asr.ii dregătorie a u •~ra mai demult. dcvo1·111c1111,
. .. iar i ·si , de
· .· hatman.
·o,(• bitilrcbuie s"•u-.'tca
. ·1 11 fot.a por\ii: au loc
Dolllnul l t:remia Mo,·il,"i a îu fiin! aL această d rc:g-iil.orie. l\foi înainr e D .. rr:l'n: <'nrm u. lh . .
oi~p · - nte
,·l•l'lliL·ii ce i 111ari ,·,111d11c1·a11 o~r ilc, 11n uJ \inr.a a ri pa Jreapl.ă, cclaJ t
· I (·1,1
la j11d,·ri"qi , Jtll . c t rcbul'I m uru ·
~v
c1ri 1,a !'I ln g-r1.

Postelnic 111are, ud il'1 n1a1·(•~ul, numit astfel de ln poscief (aşter-

-1.
( '

11111 , ;,cnt ru r·i"1 arc voie sf1 intre lu domn clii,11· d:1eă JIU 1,~1.c în cii îmLră­
Drcgătorn
·· de 1ară 20

e:11 , i arc \'Oie să intl'e l'liia r dacă nu ar fi chc111a1., cct:a ee nu se cu\' Îne
111 1111
~" JJi ; 1ia a lru ia. P oarUi un baston în îul.rr·gimc f(•1·cent cu arg int. Pirc,,l,1b de SJLcea,·n., rare es te ~1 hatman.
JtJdc·cf toatf1 c11r l<'a clo11111eaşcf1: pc aprozi , pc L'U t·ieri ~i pc turci . Pîrcă-
1
f'~ Pîrcci/a/, d,• H otin .
151Jirt cir: Ja~i tine de dîn,ul. ';
I P •. . ·/al, de N eam /. arte lll ~enat , afară ele
v. Spătar mare, aclicii miec:.nik, poartii sabia şi b11zduganu l in L j1
iua • . . d si ac um nu ma i iau p,
Aces te pin:i"tlab 11 , c ,_ . . . .
. l ...
sînt asczaţi în tre cei c o1 ' 01 -
urniri clo111nului la c1-reinonii publice ş i serbări. c î1 nbrăcat. în haine „ 25
l'lvil ccr 11 s1 acum . . ş· I
• " r· t 'ndată după Yorn1c1. J c eas~pr~
• ,
:1u d
e J,roc,1rt ş i L'U t·f1ci ul[1. J umi"tl.itl.e din s taro,tia d t: Ccrniiuti J inc de
;icl'a, 1[1 drcgii tt 1rir..

(l d il'ă porlc:.a.s:.y, la fcs ti\'ilă(i toarnă în paha r

. ,.. l cel de Sucea,·a. dar 111 p
. . · for ma i înainte erau III s aA·lb1" la mal'e . Aceste pîn.:rtl,1b11 fi
n1 c1.
t
tu u•ror
< • 1· 1 . de Cetatea
era pîrea_a d;1a O ordmea .
a, <
. t ur'l
•
or 1wccum urmc;iza un „mu
t. t

Ja
111
asă
7. Pa./wmic mare,
domnu /11 i. St.arosr iu de Co rnari t inc de dt·(•g-ătoria lui. El ad ună
_·-~~1:
•· 1
- ··
eăp1tan11 urn · . .
1caza npa
după altu I , afa ·,, 1 c i urm , •
trnu
· •1 ,
ea z'i în dcm n1ta t c.
101, . 11
Zf'l' iuil'lilc de la Yiilc· Jin Colna1·i pentru domn. ;i i •

.;:, El ad ună fri J111tul.

S. Vistiernic mare, ad ic,, podslwrl,i. arc c;; Las t i fc: le 1 îu treg-i i tii ri. ;·'. j
'. ( Ţinuturilo (ării i\loldoHi
Pinii aci . toţ i fac pm·te tl in sfo t.
1 În Ol'igina l : regcstra.
; ~i \t Ţ I S
inuPutna,
tu ucca \'a t mu u .
' ',f ec uc1,
· tul .
t J Neamţ ' li
. nului Ruma n. \i1111tul .
. t u I Cohurlu i ' unde l':'le ti
I.Inu
13a , ău,I
oraşu
30

ţinutul ţmu ,
238
239
 li
I/
I· ~ .Bir
tinutul Tutova, un de es te '-1
. . 1d 1 ţinutul
a u ' Soroca, ţmu
. t ~ l'
Vaslui,.
Galaţi Lăpuşna, ţinutul tinutul
Hîrlău, ţinutul
~
V

pe D~nare: , I Or~ei, j Cirh·

ţinutul Fălc1u, ţmu~u . f utul Dorohoi, ţmutu
I Ho
tin tinutul Cer~auţ1,
m d "te si Tighina:-
·tura' 'tinutul Iaşi.
Ţ1.'n~turile răpite ·. t"nutul Cetatea.:\lb:-a, un e. e:-1·nut
părticică
, a rămas
I "c.
ga
l T tmu
tinutul C 11 i~, ,
•
.
de tur_c1l. _,1 • O
tul Ch1crc 11ec1.
ăduren de fagi.•
a acestui ,1

ŢAU..l IEŞIT
Îa moldoveni, numai p
DE NEAJffL JIOLDOVf:~lLOR, DIX CE Ar
STU1JIOŞII LOR 1
. :i
PREDOSLOVIE, ADECA CUV ÎNTAHE DINTAI DE DESCĂ­
LECATUL ŢĂRII CEL DINTAI ŞI A NEAMULUI:? ~IOL-
DOVENESCO
Către cititoriu

·I '1 şi lnceputul ţărilor

acestom şi neamului moldovenescu şi muntenescu '{
şi 1ărilc ungur•ş'.i cu ac~st nu_me, ro1ul11i~ şi_ pinii ast?zi, i
ş1 son11nţ.1e, de ş1
,._v, cî!i sînt în_

părţi pău,intu, m.u.ltă vreme la cun,păni, a11 stătut s11fletul. ,,o

~/ · de unde sintii Je ce crnJ cum nu dasr,tl,•cat aceste ,

,\,.-y b, Să i~ce:,!,ă osten~alii. :1cc~sta, dffp ă •t1tlr\·i-,·i dr- la d„călccatu'.•. j, ••· •

0
f. ~,\.,,,,. . de a s_!:ric,
-~
t lărilor cel drntă1 de Trai un >aratul Hunului, ,·u cîtc,·a sute de am , i • .
~este mie trecute, ·, s m·ie "indu . 'isa im·ăs nescris cu mare ţar~
II
!.
' ''
t 0
I i~nd?t _neamul acest.a de o ~e_ami\ de se 11tor!~- "niinii '!!.... _ •\' j
it-au_gtndu_l_.să această să sţoţ lumii li la wdt\~-~ 3 •·
l i m'
şi
Moldoveişi Ţiu·li Alu~teneşti şi
felul neiimului, din ce izvor
cii de Iru ,
scmint ie sîntii
romînii• din
lăcuitorii ţării
lările
noastre,
unguro~ti, cum s-au·
pomcn it mai sus, că 101 i un neam . o şi dată iscăleca ţi
d sin t ii, de unde
sîntii venij.i strămoş(j__Jo_•·~. pre act\stc locuri, supt cc nume au !ostii ; ~
intăi la discălecatul şi
l01· de cîndii s-au oşebit şi au luat nmnele cest •o~
,.,
r~ ~
h~tarăle păn 1,;tri; CO'iI;,',Lă şi Păn ~
de acum, mol~ov~.!Wi_l)!u_n!".•.n, în cc pal'!e de luin'e• ieste-- Moldova, .
~i unde au- lost ii ! in acum, cine. au
lăcuit ~
~' .
stirc;1
mai nainte de noi pe__ _!~es~~-p~m'rntii fÎ s~i--cc n~ ;;., scot la
iuturorii,
,. ,... - carii ,·orif \'l'ca să ştie neamul .,ir,rilo-r 1
- - - aceslor~. . ....să ~
· "':
'Ozice-va neştene: p1·ea tlrziu ieste; după sutele de ani, cum
,·orii pu I ca şti ,·eşt
po ii c ade,:i\.!:a te, ci e a t ~•a va cu~i? Hits pun zii : Lăsat-au
1 Titlul luc,;.,;; Jup,1 Pr,./o,lo,,i,, lnain<e Je cap. 1 (coJJ.J.
2 a 1iram11lui (Sj; neanw[ (GJ.
a romîni (S); rumini (G).
' romînii (S); rominilor (G).
l
· 16- Miron Costin - Opere
24}

l /.j
 I
\ puternicul Dumnezeu iscmită oglindr1 minţii omrnrşti, sc~isoar~a, din•
't care claca Ya nevoi omul, cele trecute cu multe vremi le ,a putea
,.,. ru ,
~ t" si oblici. Si nu numai lucrurile lumii, ~laturile şi-ncepături e ţ.ari­
s l • I
ior lumii, ec ~i ~ingură lumea, ceriul ~i piunintul, că sîntii zi_ 1Le_ up~
·1 - •
"d" d -
l.,
,.
logofătul J~au fătat cu bat-nilc lui t-i ~IisaiJ Căluuărul de 1 s·
- J f ··

ce• e • .mtar, . nici

..
· _-:::,
.
c
au nascut, ce a rru, _rcstaJu]L nepot. Şi mu]t mă mir de und
• t b - · li LI . h •
• a un eon 1

o scrrsoare nu să afJă de lucrurile lor c _ r· J

. . .
J
c au uat
a~~s;. a_s~e, _c~ ş1 . rec re rnrrucul scrie şi rl: 45 de ani la domniile
, c s ar 1 ucratu
v
7

!> cuvîptul lui ~nezeu cdu~. puternic. Crl'zii, din Sl'r_iptun_ şt_im. ŞI ŞI lllCl • strcmu Jl·nu st111l llllllJC'a <le dinsii pa-naw Ja Al'. d dv l
• •• , ~ , .:1. 1xan ru vo a ce 5
din Script uri UY<'lll 1~in-~a1 credinţă a noa!-ll'ă cre~t llll'HSCU ŞI m~n- Mare ŞI Bun. Dcm nu fosăsli B'
. \,J . J ••
ÎJW('JH1t islorit'ii , ,
a scri'c ,
n • J
1 a1 a cs 1e Jse Ju„1
L 6 t uir(•a noaslrf1 <·11 pogorirc·a fiilui lui D1111111t•z1·11 ~i i11qwlitar<'n cuvin· ŞI : :ll'{lll I aşrnvsd111, fH'f! c•ar·ii i-au urmatu r1.i < 1 os»t J , : • J •
• u li urce I IC \'0rn ICU • l
tului lui. <·ci mai dc>nainfr. de ,·e('i în fil'(•a omc11Pa:-<·ă (Jcnafarr, de Daca n-au foslu Jar:i clinlăi scrisoare in tar=-1 sa· 111"c·1 •t.1 · .. · ·
. . • • •· • -. :s cm11 n-au st1ut
. J
păcatu). Scriptura w· J1·~c-l1id1• mintea, de ajungem c·u t:rl'llin~a p~e ŞI r11m1ca n-au scris, de unde· sinlu 'l<'e~te basr1r.
. . _ •. .. . • · , • ., cum ca sa 1c ostii - r· r'
DumncZl'U, d11li11) .. ,. I )l(•\'i'tzut şi lll'COpl'insu ~i rlt'ajunsu t.lc f 1rca 11oa~tra 1 1110~11 t.uru aecsL11a drn lc11111itilc Hi111ul11i rfa1 1• 111 · rorrn • J Ju1· Las 1ău
.,· ~o d I . ,~ .. . . .. . , , . • tr· . u aJu 10
Scriptura departe lacruri de ochii noştri ne facP de Ic putem ve ea cu craiul unguresc. :;,, ro11111111 a,·um era in )Jaramoi·os în zi'Jc] l · ....
cugetul nostru. Să nu pomenim de marile Moisi, carilc după 2.4~0 d~ t · d·
ceşti rncoace, <le uncie_1rs1.e
.
acum Moldova iară
.
cei· di'nc
e ace u1 crarn,
J d ·
~
.\ ani au sc·ri~ letopisl'\ll1 c)p zidirea lumii, că acela au avut pr~ msuş}
.
acum Ţara Muntenr:isra, iară în 11111 11 1i Jwr Olt und ·
, o o, un e ieste
-
.. . . . . • .. ., . . . , . , c ş1 acum sa pomc-
Dumnezeu dascal, roslu cătră rost. Omir în 250 Ul' ani au scris dupa nc~ Ir. Ţara OltuJur s1 ru11len11- re1 d1scăl1rul i dt• T1-- · " Ad I
. • A d J , • , . a1an in r ca ' acum
,~ 1ăsipa TroaJii războaic•le lui Ahilcu~larh~~ 400 J<' ani au. scris era rn r ea . -
5
viiaţa şi faptile vestitului împăratu în ]urne, a lui Ă.~xandru Ma:h~dop ~ --rrii;i'iill1Te cel Îloriull', nidti1·ca n-am aflat
. --·-.-.------.. .· .--·· -:-- .. _~ __1!!_c1 un 1stor1c, nici
I
V • • • •

~
cursul a toat.r1 împărăt.iia allJ Şl • mai Iillln.J_!!_~!__Jc~h,_n1c1
.yţ>,
!
. ·,.,..
Î-
Titus Livius __
bine· au st•ri:-ii d1111ă urzitul llimului si
•

' '
Rîmu1ui în 700 dc!
ulli
•t..· · :.,:'·, dc-amărîntul scrisorii<', t·ursul a mullc vacuri l:11 o:-:irdic şi cu -~miltă
. 'V 2t,Jsten~ea 1
1- 1 .. I d' .
multi .
• •
ist.or1c1, cerem u

.. l•V,~ 1~1A .1•'-•···,•....... J.- ..i.

dv
!!Osie nururra _
-•-·-·;;:..i.:- - -
s)ăLiLă.)

----
ungur, ~I Yllafa li. ir.a Du-r11nc .
- ; - - - - ~ · - ; - - - · ----! ..___ _
Ia_ _ 1-st.or·11J
-·· • _
.
,
,
iat:i. ·,s1· 11,~1r1;... /;1 J·i·
_

De. ac·csl<' basne să ci .. ,_, s1•a111u c>i s, i de ace"'slit Ol'ar•,=-,. Nr· · ·

cts a
zeu ş t.1c, cu- - ce
a t ~c-,:-.-l··---.--l·-·
,·u·s a ·-·

J
,
·---1=--
ura-
ac -·----;
um ŞJ
il'
J
\'.

a au scos um11 _a \'e c1·t• _1slur11. , .r..·--~;~t -_·,c_ .. ~_.. .. u • ll'r _JţsLc_ şagă hb Y
Indenmatu-111-au 11ia1 11111 ltii lipsa <le şt11nţa rneepul 11 lui aceştn a Sl'rie
_ _ ocarf1
.. vecinică • unui 1_1cam,
____ că
.. scrisoarea iesle
• u11 J11 t ·r u ,ecuucu.
.· · · ... ·· , ,·· ·
• tări J_ de :~<{~~dil~~;.~~-l ·e(~el iin-f1tii, ··.;~te tl lte--ţiiri şti inlf1 inceputuril_e Ci_ndu ocărăsc într-o zi pre cineva,- ieste (Tr<'u a ruJ;d-·a: ·dara:- ,r--- -: • ·:> ·' • \.i ·
., . . - . .. , . "' , . .__ ~n_ \ ec1. ;'- J
~a-l~.· Laud 2 -~~-îr..di.ia._răposâ1:ul~i ~ e \'Ol'llic~!, rutile au. fă.cut de ~-~u , 01 da scama de ale mele,. cil~ scn_uJ · -· · ,
6 v.
dragostea ţării lel.opiscţw..l. ~ău' însft ~···· la ~~ l~ Dra_guş \'_oµ_ă, dţ .d iscfl· Făcut.u-ţ-am izvod dintăiaşi dală de mari ~i vrstiţi istorici mărturii
25 licatu I c<:j al doil,·a al ţării ar.rştiia din ~lara111oro~ii scrii'. lară de discă· a cărora . trăicscu
_
~i •acum
•
scrisorilr.
.. •
în l1mw si
,
,·or trăi în vc t.:·i • s· .'
'l I aşa 25
licatul eel dintr.ii l'IJ l'OlllÎJlÎ 3, adecu cu 1·i111lciţi, ni1~1ica nu pomeneşte, a~ ~ev~1t .. sa nu~m_1 fie ?"IJa. dt·:ar l'itdP,1 ac·c•astă carte ori pre a cui
numai arneli\ă la un l0t~, 1·um că au 11~i·f ~-;;:u \ara o dată di:;călicată mma ~1 dm stre1111, ear11 d<'·amarunful t·e::u ..... r, zmintelile istoricilor.
si
, s-au pustiit de tătari.
.. --......___
Ori că n-au nvut cărt.i,
' . .ori că i-au fostu destul
. - Pre dî~şi~ am u~m~l, _care _vezi în izvod, ci pavăţa, ci sîntii povaţa
a scrie de mai(srurte YacuH. cl1·st11l de <linsul si atîta. cilu poale să mea, e1 raspundu ş1 pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor.
'". M zică (ieşll-cine că~umailiiî""de această ţară i-au f~slu milr1, să nu rămîie Şi întăi unui __E~ea _Silvic şi cu următorii lui; însă acesta istor~
1\ 30
. întru intuner·ectil ne~tiinţl·i, că ceJ..,Jalte <"e mai sîntu scrise -~~~9~~turi nu aşa gr~u nepruetm ieste, dt numai acest nume vlah de pe Fleac · ~
: de un Simeun Dascalul si al doilea, un Misail Călugărul, nu letopiseţe, ha~manu l . R•imu...Iu_1. ca- ieste,
. .
~cr~~, unde ~ - a ~ săracul Ure• ,·.,.
,~
-~!;~A:_
,~ ce ocăr_i _ţ;·re şi a;·elea nu puţină a dono încleninare mi•au fostu. ~h1P. vor~. Cr!:.d,em neput111t11 om<'nr~ti. ~ - --- - -~ \
~-- ~ Chii mi să pare, hinc nu şt.iu, ci1 n-am văzut letopiseţu] lui Evstratie lară ics_tc a ]tu 1, de neamul său leah~ 1!!1c
Zamovsch ii, care orbu }
3;, logofătul, iară cum am înţeles de c•iţva boieri şi mai ales din Nicul~i
Buhuş ce au fostu logofăt marc, pre acestu Simeon Dascal, lstrat1e ,
n_ă~ăleş~e, z1cî~1di1v că lll~ sînt.u moldovenii, ~fci-murit.Iniidin rîm•ts
lenr, c1 trc-llrmdu pre a1cPa, pre aceste locuri, Traianu împăratul si ·
--------- lăsîndii slujitori <le pază, uu apucat o samft de dachi li"mll a r"1m lenească. ' · 8
1 Aci începe ms. L.
2 Laud ( G, S); Luuiwl1, (L1. 1 de la Simeon (G); L omite.
3 romini (S) ; rumîni (L). 2 rîmlenii (S); rom inii (.G).

243
 ( vei vedea apoi şi
a cuvintelor lu , ră,pun•11l şi
oca ra. nu de la mine,
I
ol'aş uJl H i1 11ul , i11 dl'i c11l I I al i,·i i,·,1L'. I rage
lll'
(ci de la istoricii, pova ţile mele. la ri ndul ,âu.
..,.. Puterni c\! ! Dumnezeu . _cinstite, iubitP cetitoriule, să -ţi dăruiască
-~upă_ aceste cump lite vrem i anil or noştri . cind u"a ş i mai ~lobode veacuri ,.
~ întru care, pe lin gă a lte trebi, să aibi vreme şi cu ce ti tu l cărţilor a
I· rindu I.
T:ll':l lt_:i liei,_ de ·11L'c
1111 a~:l
,
• •·1 1Ic Ia 11<11· , 1I1'1:(' I 11• ' J•l'L' apu,111 ,nan·l11i ic, Lc,
tkpal'I ala d L' I, :ll'a 1111·1
• slr"1
• , ,·'
•1 dr· l·i• li l •Ir.'1,1(
„ Ili I ,·;11'1·1 t.: 'I · lll'II·
I sl llll
Lo\i că iesL1· Jll: llu11;1 rc , 1111t l,· ,•;,dl' •-11 ,.•1 .-;.,\•
, ..~ ·• ··111 ( J, 111.11 · ·•1.al11r,·'ilc
, .... 11 1or11 ·'
fa ce iscusită zăbavă, că nu iesl~-~lt~ ~i mii frum o:isâ ş i m~i_cle iolq~
I în toată v i1aţa omului zăbavă deci tii cetitul_Erţil o_r _ · Cu ce titul cărţilor­
m,•1 . di1. ,·;,I,,_ .d,· ::n~ z il,· j,.,t,· 1,,111 •.-1 I·., , ..1111.11.1
_ ·µ:i11 ·t " · ~•· \ 111,·l.11;1
· ...... 11·,
: il· ('rL'
'
1'"1111111 ul l 1:1l 1c1.
.1 cunoaşte m pe ziditoriu I nostru , Dumr.ezcu . cu ce titu I laudă îi fa cem
Î11 , t:it11l ,:11r it·:-- tc · 11111·1: 111;11'1 , , . 3 ~i l',1·,·t.11;,, ·· :11 I L'1·:1 \:1rilc- ;!l'Ct·•·~t i,
- - pentru toate a le lui cătră noi bunătăţi, cu cet it ul pentr~ grtşalele noastre
j 1':1 d i11cu:1,· 1·. di , 111·c 1111i , ,:, i111·ltid1· 1-11 11 1·1,,,I,·.·, ci,· 111:11·,· , 1·;,rc ir•,;i• din
1o milostiv î l aflăm . Din Scr iptură i11 ţclc~e m minunate ş 1 vec inice fapte !1-lan·a ,\ lhă - Yi11 r t· i- J1 ic11ii zic· ·1,·1·i I'1111J11• c· u Jf,, Jc \'inqi c, adL'că tu 9 ,·.
puterii lui , facem feric ită v i1 aţa , agon isi m nem uritoriii nu me. Singur . ·
li11il ,a ,;;111 «rumazii de \'i11l't ii·, - a1 . ·•
Mîntuitoriul nostru, Domnul ş1 Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicind ii:î
· •
. n . , • ' · zi,,: ~1 1·11 alL 1111111c ~1 \ la rea .\dria-
t 1,·11111. 11w1·,·a d,· .\drrL'. l ar:1 111:rri' 1· ... · 1·111,l,a a1·L'• 1a · i1· Ztl'it
·
n H•nHTAHTt nHCAHl4 ", adccă 1 : ,,Cercaţ i scripturile" . Scriptura• departe . • t 111 ',Ul' ll'~c

I. 8 v lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu li ace le trecute vremi să pricepe~ J,l

i:iLinii .. \la1·r:1 .. •1\l cJ111•r:1111·n
. . n, , adt•L':i lll nrca 1Jtll
1111·,·11. g1·r·r 11 ~• 1101 z1i:,•111 .\1 :11·,·a .\li,, I·., 1·10- 1. •·
. 1111..J 101·11 I pa111111iulu1
.
_ , .·
'
cele viitoare, Citeşte cu sânăta t e această a noastră c u dragost e ostenea lă . -. . . _ . .. . '· .ii ;_i ' 1' " r·,·1a lal1a part,·. s 1•l'C
15 apus, , iz 1111c11c~lc Wl'a tl111 rcia, 1 ~la i·,· \ii, I •-
De toatt feric ii ş i daruri de la Dumneze u voitoriii. ,- . · , · ,a un Ull •• 1111 dr· 111· 1·c · .,
cu at1L::i l11n:; 111H· , ,·11111 icstr li111l ,a acea 1· 1· 11 ' I~ . . "... 111,a nu
Miron Costin, care am fost logofăt mar e în Moldova li · - J' . ' ,Id , I I '"Jll'l! 11111 "• 111' • • ·I·
a
I I. ung 1111 11wol1·a , iest,· lauua • . . . . .. · ·: c ' ca-
.I
I.
. . . . no 1 Zll 1·111 lat111\'l'ZII I 11,"1 1·
:11·,•, lr:1 11111,c J1 11 dJ1 1r, tt! l l:tlii·i . · . . _ · · • • • 111Lrc
. . ~1 111 , 11·11·11 1 l'a111i11111l11i ' (' J·1·
G 7 v i storicii no:,plc, d1111·ulo, pănf1 ln hnt:11·:,l r• f1--111t .._
. I .
UZU 111
. 1111:17.ii-
l lolar:ilc . t·i d,·spn· r;is:i ri l ,i di . .. · . ·
. >(' l i. 11111, r·11111 ,· au . . 11 . 1· I
Oion JI' 111a1c 'I
·
. ...:t· ..
. ' S :.t('OI.., 1r11::i ( ·1r111 I ·••·,
· ·'
' ·
., • •\ \., I 1·11 „
'
a 1', r i Ic j
ZIS 1;11 ,;\I~. JI ii J''u
- - • • \ ·
20 Evtropi i di, l'rc 111ii:1zi:inon)'Le f1·:1 111njii di s1,..,. . . ·, ,·'. .. •np~I'a\1c1 . •·111\<:~ti ;
. · • , . ' ' . " 1111 ' hJ':IIJl l:t l'll" J'
Carionii zaz1 sa 111ch1dc ,·11 niarea ce-i z i,.,. 111 11 . \Jl • ·. · ' "' b()l'c an1in-
.111,· Ili(
. IC p:.-111a- );i .rar1.;.; ra d. . "' . ,a ~ 1 Lui ii a ...·, i.·1 11·~ . I
l! ca rea sfi
Cava ţii
Bonfinii ung ur l:n·,·ii z i.: li alic i ,·11 a ll ,i 1111111 c l i 1·,1 11Ti ia . di I"' 11
Tope lt in J e M edi-uş 3_ 11 c:1riia zil'<'ITI nui luc caf',rul ,·,· I d.1 . .,·, p•-r. s tl·a oa ce ia :!:i
.. .. ' · """J•I•· ...,, :11·cl lu1'l"i['. I I '
slc I ln I li;) ap1111c. S11n:111;1lna1·1· foal'tc ('l i I" .· , . dl I l'l'JII C1 pc- 11
t·
Cap 14 ,a- 111<:cpe ,... ·•·•·~ 1· t':i 1·11111 C1·cl iia
• • . dl I l' ,q·t_:
L 9 25 drn i\l ar·,·a .\lhi'i , int re - • ·
nt:11'1 , l'f, 11:1 h \ I I·I . ·
De ltalia~ cu \ lan·a .\li,,, , c· nn·a "'' inl i11d,· 11:111:1 i1 1 ·1·• .·· . :11· 111 u11I(•. d l' n parlc
,lll"l'ad I t·
dc mal'e,.. d c rare .
s-au ,,... i, nni , 11 . I
-
· ""
. . , . ll''l'art,, J' C 11 · I " 1 . .
· ' e a la l'al't e li111ha
Toa te lucrurile , da ca sâ inceµ a spu ne d in cepului său, ma i lesne ::lf rt ltn l11a d1n co:1cc ,·u lin il,a de . . ·" ••al c t_.artl c grc.:l's t i, 30
. I 1 . 111a1·l·. iar d1111 r-·1 ·o l11 1 '
sâ inţ r. leg . Şi nea mul r11ulduvc nil11r fii ndu drntru o ţa ră care sâ chiamă un;_! I1111 i:,· ·ilisprc iano\'i:zi. ' L , dL·,1 re al'11", c 11

ltal11a Jc ltali1;, ş , de Împârăţi i a Kiruulu1 , a cări ia îm părăţii scaunul , ,\ ş:1 nrc 11 :diia d r11nn ii Jill(,
-·· I.li .1li· t• •III , 1111·.
\'1'1•1111:, 1·:1r11ra dnmnii si t 'iri , ; ,·,im '1\'f•a ~i l ;r,·1.iia inl r-n
T ••x t sla, ş , ndecti (Si. I. . . . . · ,' ' 111 · 1111 111cl1· a,·,·, L, ..1 • L.
1 r,rn11c LI 111 I,na. ~al,111a , L:11. 111111 , de 111 14 1•· Jl•s
. . ' · 1guria. T ii"<•a 11 a 3.
t ,. I I I
' Scr<fJI Ur(l f::Î J, L uinllt: 1111 ,a al i11 cas1::1 ~1 de la Lat i11
3 J.,1nr1r11 ... M trirU'} (G\; L 111111te.
• Coci.! aJau[!;', ioa 111t c de cap. l carie dlfltâ, ş , titlul lucrării, p e car o 1
orn~11/ (:"i ) ; nrnş11 / 11 j (L ).
l•aro tr,•cu l i11a 11llc Ut: /.Jrc:.rluslum r- . JO ( !\) : I.. C::, :\ orn i•
• S Jep lascază cuv intele [Je /,a/ia dup;'1 spu~. în rindul următor; L omite . .
~ 1'1iscn11t1 (i'i); 'J'u.<p1J1t~ (1.).

244
 )•
craiul, Neapolis, crăii a suptu craii II işpan~ei, CaJabriia 1 , A puliia, Ro~~- ] • 0 I - iar:'j rnoldovNrnulu1• ~•• munteanu Ju1• o Jah . ~Si ţării Italiei
ianu u1: aşu, • • · • I • · - - ... oastre· Vo-
niia, Istriia , Hetruria, Campaniia şi mai sînlu mai mărunte ţari, leşii zicl Vlosca Z<>mlea, adccă Tara \ Johu u1, iara ţ.ar11 n
2 .
carele trec cu condeiul pentru zăbava.
lară Greţiia
avea ţări anume: Acarnaia 3 , Etoliia, Thessaliia, Fo-
oscaCnu-tă-te
-· - --
Zcmlca.dară arum, ret1lor111lc>,
.- I :-d'"ndu- de la tine.·
. .
toate
ca ..rntr-o og 1rn
celelalte basne,
· d:-a li ;si__ te
cite unu
priveste dwwt . .
- . , --·· !--,-·:;·
6 chida, Moreia, Arcadia, Elada 4 , Olimbiia, Laconiia, Ahaia, Attica, unde un dc1•st1 epa I
d. Irnsemnatu.
au „ t
ieste vestitul oraş Athina, Viiotia 5 şi iară mai sîn1ii ţuri mai mărunte.li --- . \ ~. in nrstiintă rătăciJi: alţii din za,·istic, cm·~_ _!_".- ~~ne !!!_!'e
10 v.
- '-~-e~~~ara ltali~i pli~ă, c~m să zice, ca~_!:~d-~~ plină_ de ce~ăţi şi
de t1m '. d
n enn111r1 11-au lipsii
11.l'iodată
: .. 11: 1 -~;11 ii de
· J · ,..
buiguitţ
· · ·-.- - )
Sl'flJ~!_ur1 ~•
· - •
tfeşarte.
t t t unul
• lară uu 111111rni rrnmclc al'csta, prerum a • 1 întc cs ca. ies .c O I u,
raşă 1s~us1te, mulţune ş1 desime de oamem, t1rgul'I vestite, pline d~ ,
oate bi~·sua.uri si pentru mare 6 iscusenii si frumuscturi a pămîntului
• C, , , •
l t t c tar, - ·1 r· "... 1 1I t a-u s1· Italiei prerum vei inţ.clege ŞI mai pre arg '
• • ' •• • I h
a oa I •d . ,hi: tic nume'1 c ncc:- ··t or 1:-ri , di si , turcii si • grecu ne zic va • '
pămîntului, a căr~ia pămînl u ora~i(e, !rădinile,
tO
pănă astăzi,
,1
, acel_u!a;' i-au zis1_raiul la capu co~c · . · I .. ·•. .• hirc (Traiul si
lor cu mare desfăti'1c1unc trarnlu 1 . d. tr-altclc te vei cunoaşte: o Hce1m 1, ' r- •

! toată lumea, supt ceriu blîndii, \'Oios şi sănătos, nici cu căldură prea
tocmelile la cas1le I omPncsru, nu are: ce s1 m . .
• . d tu Ylof1 adecă îtal11an ~1 r1m1ean-. -
--r----.,..,-• _,....-T- : : : - ! I r - - - - - -
.
• că est1 , - . rcp L. . . 1.'·• ·lr-arcst ·· - neam trăiesc • · 1··
a Ila uam·iur ' Jlănă astăzi:
mare, nici ierni g1·Cle. De griu, vinuri dulci şi u~oarc, untudelemnil, !\Iuite o 1cernr m • · _ . . . • rb vuiri (nu stiu din ce
•~are biv!u_g şi _d~ poame _de tot fOliul '. chitre, năramze, lă1~îi şi z:ih~r ;;,
1 d speti la rasile lor. nemarcţ ,, vo10ş1 ş1 I o .
aşa e. o_~ ' ·a111·1- s- .HI nIi..1=-t ut p11I• inll'l dcn necast.a hm·), (aşa• a pef re- 1~
' I t
t5 ş1 oamem 1scus1ţ1, ] ~ e s t e toate neamurile, neam~-- ~ol1 m11ntt-n11, o s. •' . • l ) d .··. t=- firea clut.irt•a. Cine au ost
gei, Llinzi, cu oamenii streini dintr-alte ţări nEnăr:Ji 7 , îndată ~ > ~ C ănii, la întrebare unul pre a t_u c_, ua,~',,. ,1'u' ·, ,·a l1·1•l,ui mai mare
· 1·· :- 1a ·11111n , .;..•.....:....;_.-.-.-,Jr----------
· •
cum ar fi cu ai săi, cu mare omenie, supţ iri, pentru aceia le zicu g11Dt1- la Ita 111a, .. ·sa"' vazft 1nc ila · - uan1, sa - • • 11 ·,
_JD.ni, cum zicu grecii: cclcbii, şi la războaie neînfrînţi într-o neme,.
- - --- -.;. - un ne·im sintu l'II llto l o, cili I. G tt
dovadă, să rrcnza ca ______'___ · --• _ ··- :- •- J• j3 ll l'll un episcop
. - ·, - u fost ii ·1t·cai.:ta \'ornava, in •15·, .
cum vei afla la Jsto_riiţc _J{imuJui, <le vei r.(•ti rl~ <linşii.
-·· -- - -- •·
· 1'" sa no·1s ra a · • · • · · t '>O
n ca.. ..111 l•re · .uite. . foarl C' prr Voia . l!ln • dului mieu •.1111 .au zis cuvm e -
20 • - Aceia ţară ieste acum Sl'aunul ~j c:uiLul a toată dă~euliia ~i În\'ii-
trebuieşte
1. . . [ 1,

t al rnn, care • • ·• 1 .• . . . m elf' într Ies: Mie nu-m

ţă_ţura, cum era într-o ncmc la g1·eci .-\thina, Hl'Ulll Padova la Italiia, 11 de
. r1 dz1c1111 as,t, ~• "' a o
.. 1Ic ,11 10 1'do,·c·•ni · ,·inc t;întu:· 11re o samă
. ,. . .
11 si de alte iscusite ~i trufasă mesteJ"surruri • . . aceste · : neamu ..... la '.1stor11 . . de ob1cc- ·
I· ·întu asa liubovn1c1 la o__ aspeţ1,
, t:,
t • , , ,
sa mai c:1te~cu - I
Ieste Ital ii a nwi vec·hie decit Homa, adccă Rîmul, ~i i 111părăţ.i1a­ . f I .• C ii ('IJ(lll:-Cll l I' Ulii C ~
• u· . ·trci11ikru sili să dau 111 aluri,
•• ' .. - . .. .. 1 . . 11· V
H imului, care s-au urzitu în ţc.11·a ltaJici după ce au nemerit 1i de la Tro-
iur1, oartc )I I
·1 I r- să r,~1·t!Sl'.U- ( IC \C ('rea:,. --·---•--·- :. . .
•
aşa fenH'l c o li 1· .. t liărl1atul11i pc drum sau pe carare, aşa ~
ada .Antenor şi Enea, <lin ('arii, .·\ntenor Vincţ.iia şi olatf'lor ei, iară
••
--- - fc1111•1·11u- • 111.un ca t'"t
aşa:-ă nutreaca. • m1111·nr1·' t'.11. cIli l···lacm·cl'hiul11i,nunrniaccştcasărnt,a
.25 ---------:--··
Enea Hîmului şi împărăţ Î1·i lui inecpi',t.ori şi rădărină sini ii. .. i 1.a, • t l a~ , lî.
toall'i Y11aţa. lll . . • .... L Yerd,· ncrnural. Toal.e acestea a ~
\1\umcle Italiei ieste ve<'hiu, )a toate istoriile l't·le vr,·hi latineşti,.
..I) ..__
• i 'trll'I Sl \ ,tr,1 O 1
•sestc O fire." Cu multă mirare am 1 ~ •. "
, · ' • (:]11.-.J.
osrtbirr, aCl'la ~• · ' ·, _ _
. . . . • l ._ i ., ,· .. ,l1•rc sa mart uri. ... 'I
de pc hal, craiul Jur. Nemţii italiinnului zic valios şi nono, moldove-
..
cu itali11•1111 s111 :· • ... ·I:- 1· :- 11• marc a,riutoriu istor11 me e.
nilor şi muntenilor, im· a~a vali<,$, franţozii it.alii,inului valaşhos, noao slutul• ele• mai·
- t .. ·11·1·1111' ,li l(',I. (
'".'".. . I ..... :- ,·a ~1-ric din crraml ccstoru ţ.ar1 30
I"' • V V •

d111 c·,q,11 t,11<. :-,1 eo • I

~i muntenilor valaşhos, lefii italianului vlah, iară noao voloşin,·iară
• 1
·ti·u pănă astăzi sînt cunntc e,
30 1 .
I ni l'lef,! ·-,·,· ~• •• I
muntenilor acum s-au luat lc'.·~ii dur,ă apa Oltului şi au mai adaos ti- - . .'
ca ~• I u11li,1 ,, . L.
• • •s •· du,·ada i·i't i11 gra111
. 1·
nos .
·t. ~:- miră un l11stor1c anume Ca, aţ1e,
. , . . .
parnicii lor o slovă: M, de h~ zic·u n10lteni, adecă olteanu, ungurii ita- · . · · ar ·dl ,·IP 1I a 1cnr~ 1. • a . • •
unilc lei uw~I i, I •
. ..
.
I l1• lll irul liwru 11'~11• c·a I 111 ,.
dz1crn<l: ~· · - ---·-·-:-------~il=--i'TntlcnPsl1 dcc1t a 1 t ~ _ , ,
~---:-:i
- 1· I ·1 moldoYcnilorii s1 a munten~
::7i::«4
1 Calabriia IN); Calambriitz (L). . llc c·un11l1· m·t• III s1 • ' . . d" - . .
2 Jstriia (N); Ncvstria (L). )orii ~ mal1 ' ( ' 7 1 1 1 -I-or1--:.-1-rimlt'•nii
lllll I I • Cc aceia nu-1 1va, ca ~
rnf1rarf1cf111a11an1111111 I'
:i Acarnaia (N}; Acaria (I..).

4 Eluda (codd.) probaLiJ o greşală JH•ntru: Elida. _ _ ____-(-~). aşijdm•a (I.).

s l'iiotia (N}; Eotia (L).
1 _,r . • .
~ si rimlea11 (Nl; L omlll'. . • :- ..
& mcire (N); mai (L). ) .• I liJ1SC!!ll' o pag111a, ll'xtul dup,1 G.
I)(' .• r. I 111 • I ci d )
ital1n1rşl1
3 • . .
In toate manuscrise-I<' deplasat: slrei11i Tlrnuir,•(i dintr-alte {,iri. 4· • ·. .1or (ilup:"t T,, 111 ,cll În);
a- I.ta/1l'111 co . •

246 247
r

italianii 1irziu ~-a u scornit limua din letincască, a~a de iscus ită, de d ez-
m i erdată , cil dt ic,te limba îngerea scă ii zicu•i. Şi întru unile voroaYe 1
12 peste sami'i î~i adurc cu a nonstri't , a les ru aceste silnYCs: d cl·!Pia, di,
~el_(a ~·oi. ,·11 , iniorio, cum la noi: la d11111ncata, de la tin e, Jc la dumneata,
5 la -i·oi, de la Yoi, carr nC'estca î11 li111ha letinP.asc-;1, a<lccă dmlc nească,
,: acum nu i;1n1p r, cc c11r;1 r,, rr, nc-c,1ca in măs uril e sale.
,1
r Li n lii,lori,·11. :,111:111,· E111·:1s ~ ih-_ii, de care \i·:1111 pomenit la pre-
d Joslu,·ic, ş i d\ ,·a al(.ii , pre urn1a ~i pre c:1rn1·ra lni, ,111 sni, in istoria
sa cum mo ]Jo,·c·llii. ra r ii lii•: 11i1·:;,;i1 pre pă111111t11l na;::-hii dc-; 11s şi ~n-
I

.l !O
'tcnii 1,re Da,·hii:i d,: .1..,. a~rst11 1111111c,_yl:~l.!., ii I ra g~ nnnmr. Jnpă flcncu,
hatmanul lli11J11lui . :-ji .. ~,•:i,l:1 pi'11·t·rr. a celui Jt uca 1111 i,:slc de a i11;ca,
11111~1:1\- ~-11 ,.;:;;", ·ni~-,i: sl ililll"Î a unui da,ca l a nu111 e lhidius. Pre acclu
1·1
j.
U\' idi11s l-:111 f;11; ul, c11111 l.Î,·i:1 I 11rcii, s11rgu11u , de l-au go nit din Rîm
: i tot·111a la C" 1a1,,a .-\li,:,. pri: .\Lirr:a Neagră , .\,·gust cht·sari1i, "i1npr1ratul
Himulu i. pc11ll'll3 I! ni~tc ci',q i cc scrisese în s1i huri de dragost e, de să
I. 1~ 15
u!llpl 11 să ltî111u l de c ,u·,·ii di11 1ru acele jocuri ule lui, •·um fac ş i moscalii ,
de tri11,it la zaloccnii , adccă în m ~ic , la Si1Jir4 şi păuă al't1111. Ace la
I
d arf1 das,·:i l (h·idi,~ au,t'l'Îs cîte,·a c:1rţi,~t:zi11di"'1 la Cel al.ea ,\ ]hă în urgie,
iarr, in s l.i11uri, .:;, ~-:111 fir~il i1 ;w11l,1 ~i ,·ii:1\u. Ş i prr. n11mcle lui iesle
I
I
f '.!(, ÎJa lt a \'idu,·ul la Cl'la1c::, .\11,ii. inir· acelc cf,r\i , una cc arc nu111c de
I
I Pontu , ,i:ric la un p rii ctiu ;,I sf1u la Hiru , an11 111c Grc\.iu, aceste sti-
liuri. l at;1 ,ii \i Ic insc1111ll'zi1 hi ineşl e scr 1:-c f ' pre limba noastră tăl-
mf1citc:
„Prarf11il Iris, <:rn1•ri111', locis 11:odu Fln_,·c11.<, rl illn
/: Î/W /l'ro .i : Jstri s11I, d11n! 111/a f11_i_t- -
Jlil' t,•1111il ,1/ !fsus g,·11/t's in Jnl C<' fid,•li:
Ilic '1rc11 fis os, t,·rr11it r11s,: (;l'/as .··:.
I
I

.. t;J1i , •ţii !i1wa i11tr-o \·rl 1111·, ilc11m Flae11 s ţi1w

Hipa ~,·1111,p•:1 l >11nt1rii . "1 ~i 11g-11r ,·11 ~inc-.
1,·1 au ţi11111 .\Ji .-: ii;1 i11 pa,·,· «-li r:·1•di11ta.
30 l '(C gl,i ,-ti au c:.: c11:- dl' :1 in·a. t·l 1·11 l , irui11ţa. "

Asa iu:-cmni,:1zf1 :icc, l c ;; 1ihuri a le acc l11i <lascal, pomenindu

pre ac;! Fleac , cf1r11ia 111rn1el,· I! la l,lori ilC' Rînllllui ics ti:_Fuh·ius Flcru:.us
t 'te~ V.
cons ul, precu111 chi cn,a ei prl' al1111<'ra h:i1111iiuiilc lor. ~id e [IC'eslc sti-
1 voron,·c ( :\ j : c; 0 111it1·.
îl tra;; (d"I''' :\. C11 , 1i11 ) : s,i trngr ('.\ ) : G 011,itc.
3 De nci incct c:11.,1 J:i c1111:i di11 L, lextul urmc~z,i dup,i acest ms. Oe neamul moldovenilor
4 la S iuir (N); G omilc.
Bibllotcc;i ,\c„dcmlcl R.I' .R.
• T,, xl latin după T oppclLin; cot.Id. orni L. ms. rom. nr . .l53. f. n

248
 lwri s-au legatu intîi acela Ent:as Sih·ii ~i după dins ul ~i alţii. Ş i între
aceia af lu 'ii cu p re Ureche, ~r1rar11 l, urmf1 t oriu: ,r1 fi e nu1:1c le acestor
ţ.ări , d ah , de pre acela fleac, h atman ul l1i111 ului , ,·urui a luc,u Carion
i:; tor icul ,tă impotrÎYă şi cu dinsul ~i T opcl tin de J\icdiia ~i, anu me z i-
ci11Ji1 dc~ch is:_,S,cia c_<:_P u__,;.-ris .-[1 1 n umilc ,·lah ar es tuia r:l'am , ad ec~ 5
a l , 1„ Jd o-._:ci ~i al 1nun1cni lor, ieste ,!c J!.t;_ha_l_.! 11an.1d _Hi1.u.t.!b!..i_!;lcac, basne

1 încă n :i p:1r1 ea 111ca ,·u di n~ii . c: u arc~ I i J o i ţiu p!!niru aceste

sinlli ...
~
dov,•aJ1:, care dcşclt i, ţi-a111 s,-ri:-. .-u111 toată lurm·a zice italianului
;i~a c:u un 11 ~1111c ~i noau pi:ină astr1zi. ~i urci Fl eac. de au hi1tut războa ie 10
cu tătarii~ pre Uun5rc , iară la di ~ddicatul ţărilor acest ora. nici o treabă
nu arr, 1:arc sin i i1 1irziu J upa• Fleac d iscă licatc, de Troi:rn impf1ratu 3
l
Himului din ţf1rilc \'l11lt u l11i. ad1•,·i1 a Italic i, filrft 1n:ma i ,·a z ice cincYa Cll
i1 ,ilia11ii :11·,·,ti1 11111111· dah a11 d„l,i11d i1 dupi1 Fl a,', rare 111.-ru n-am ce-
1i1i1 ni,· i lri o i, t 11ri1· a l\i11111lui ~i d1· lta li ia . ,\lt c .-hipuri ~i ca- \lpctc 15 13
au a\'l tl lt ,diia mai ,·1•s1i1c ~i 111ai vr,·hi de.-il a1·t'l:i Flcricf1 ; r um ar fi
luai lutliia 1111111:· de la ,11·1•la~
Ci d,· 11 :iliia al il a aj1111 ~1•. 1·ill1 \Î s-a u ari1tal 1'11 mi"1rtur ii lc ~i isto·
nilc ~1 11u111t•lui ,·al't•• I a,·1•111 d1• la :1 11 1· ll<':tl1111r i. 1111 11 11 111 pf1ni1 astrt.i i.
~i, pi1~i111 d1· a.-11111 ~I la :iii ilt- l'i'I' rindi~. 20
____ ;
C,11111/ 11/ doil,·n

Pentru Î11q1:"1r:"iţ.iia nîmnlui

i111pi1r:II. i ia IU 11111111 i ,·;1ri 1:, p11I i•J'l.' ~i l:il. i1111~ n~cmcnca nu au f.,stu
ni.-i ii1 1 ~ lr 1·indi1 i,•.,11· l11~ll1· 111ar11 :i t'i l'itht<! t onic is lo·
-.--;---_
nil c II) 11. ~-,,mai , ,-
1:1:1rr 1111 -,·,·1- :o,' -:o Ia I la. 1111·1
.. ·111 r(',t•·
. Y:te11r1. cI l' a,·ulll, 1:.
0111
nil'i j .-i·l1• trcn11r.. llr :11·,•a:,1,1 i111p:1r,qi1: q• Î :ofla ~i l'r,,rnc: ii , :i les la
0: iil11 prorol'11I. ,-11 df'Zlt•i:arca ,·i,11 lui lui \anih ncl11110,o r , im p;1 ra1 ul
111 . De a1:casta i111p[1r[1 ţir d nl f1 ~i ,fini a hi,,: r i.-i, , int,,ia sla,·a , µlas
,\,iriri
'.!4. la ve1:ern iia na~ter ii Oomn11l11i ~i . D11m11rzc11l11i 111» tr11 l,11s l lris tn:; :
n11rllcT l A IIIIO IIAIJ ,li\C'l'&ll~4JlÎ 11.i. S4Mi\H ", ad c,·:1: .. Cinrli1 .\ ,·µn,1 ir 311

:·,11111·; <t,1pi 11 iia to~ piimi11tul",:. :\ ':_~!'.! _:~~J.!~1-~_l_ ..!..!.!IP~l"<tl .~~l_im11l11i au_
fo, ti, ,i Îll „ d ele l11i ;I II n f1~,·11I ~i \lin!_ui! ~!·i.ul__l_1;1~11_i_i:.~iinl ~i 1·11,·intul
0

"i111 ll 1;11:--1111 l'7.f~II t1ii1 1•rCi\l'l;l',~i:~- l•·1·inari'1 __:l_ar ~:':.. ... --·-· . --- - 13 \',

ni 1.-\ I : 1· 11 1l.l
t1ilnr 11 , 1;, '."\ 1: ,,,,.,.,, n.,.
, , •a :u·,, ,,,,w,•fl I>l : ,., ,,,, \'li :. ,,.,, 1l .1.

, glo ... :! t\ 1: I. 0111it1

111111
/ f \ l. I. u1nÎ I•· .

249
 Numele său trage de pe oraşul Roma, noi zicem Rîmul, care oraş · era ·,_u 1 ş111
Ş i dintr-acest ii Enea şi fata lui Latin - u' <lin seminţie
• t-
ieste în Italiia, pre apa Tivrului curătoare în Marea Albă, cu cale de în semrnt1e, · · nasc :- ut, 1' doi frati, , anume }.,,omu l şi. I",cm• . u _caru dau urzit-
cîteva zile mai jos de Hîm, din izYoarălc munţilor Italiei început. Iară ' Si zidindu pre jumătate Romul ş1 pre JUmatate e oraş~
orasu I Roma. '> ·1 H :- Yaza
•nră ncînălt
..1
' începutul împărăţ.iei accştiia, cum s-au şi mai pomenit la capul cel R ' · at c zi<lurilc, nu \'cnit ii întru una ue zi e em sa
cm· SI lui' a •frătine-sf1u în partea uncI c 21'd''ua rra t e-sau, - Romul : ~
6 dintăi, de ltaJiia (care ieste mai Yeche dccît Hîmul şi decît începutul sporJU ucru
'1 lI
, '. . - . - •. • dl i 1
împărăţiei, pentru Hl'eia pricină s-au pus şi în tăi la Jtaliia rîndul), Sl. \'flll( • 1-li s.1.:- r--,_:-. S3fl'U au l-ftl'lt. JW~le zrdul fraţllll'·!--illl r1zrn
u,.u ·,' i:- '
. n • oe
• }

ieste din Troaua, t·arc o au răsipiL-o c!iuii, :-:au cu altu nume grecii, ·f. ra 1«!·im- 11. J1,·111 J:! ·.. s„ 11111 u de 11ic·zi rrii 3 oras11lui.
•
aptH·ă un fuştc
_ •
~•
-
ovcştcl
trăgindu multă nenic ră7.hoaic cu troadcnii peutru marc strîmbătatea r .
pc 1 a 1 s,1 t'-.:-u J)Cll miJ'locul trupului.Ca<lc Hem ninrt.u de rana, iara Hornu,
. _ _ . .. . . :-
lor, cc Ie făcusă grc,·ilor lroadeuii, cu furtişagul Elenii, fomcii lui Mene- st î nd ii asupra trupului, au zis: .,Aşa sa pc1rcut·a to~1 ca~11 '.~r ,rea s~
fO Iau, prin AlixanJru, feriorul lui Pr·iiam împăratul Troadei. Care fămee sate · z1·c1 uri·1 e ace'stea" . •• • ~i•• au ·stătut sinrrur "' Horuul s1 • urz1tor1u
. ora~ulu1
__ 10
1,t
!P.' să sft întoarcă grecii nr pururea sfutuia doi domni din Troa<la, A ntenor si crăir1,• <.Ic pre a --.•'ărui.i 11ume ieste s,i nurn<'l<' oraşului Homa, pana
fl'•: şi Eneu. că intordnd-o, dzicea t·ă s-a potoli vrajba cu grccii 1. Ci rnăz­ ~l-1.fizi ~i de pc oraşu şi nunwlc împărăţiei.
dind p1·1~ uiţi săna1ori uomni, ficiorul lui Priiam, să ţie t·u dînsul, să Fost-au arr•astf1 împărăţ.ie din crputul 4 sittL de la Romul craiul
nu să dt•a Elena, s-uu trăgănatu sfada, pună la stingerea ele lotG a Troa- ,Iintăi, supt cr:u, ' pana a arL'\'llllllS cc 1 m I·u, 11 ZIC rîmlcnii Tru:r-
16 dii, citu n-au hăluduit uiminca altul, nici în cetate, nit·i în olatul ei, vinius Su crhu!--, adrl'ă :M intlru. • I al'cluia un ficior cc ana, au făcut 15
fără acei doi cr• s-au pnlllenit.ii, Antenor si Enca, cu gloatilc lor. Ori silă 1oaptra ]a rnsa unui Jomnu, lipsind domnul tic· acasă, anum~
14
că ştiindu-i ~rei:ii ,·fi ut·,·ia sfă-l!t'Jrn spre ),.-;;:;! şi nu i-uu gonitu, ori doaurnii snlr•, Lut·r,·ţiia, carr., d11pf1 a1·eia ~ilr1 clin putu nu s-au m~•
I că ei, ca nişte ou11w11i cunuscîndu la 1•c trngc lucrul, s-au păzit de vreme, sculatu, L'i au s1:1·is la bărbatul sf111, uadc t·ra. ~i la und,i-său, ,·cst1t
i
.l au iesitu cu C'asile şi cu o:rnu~nii săi, î111'iir·t:aţi în nasc. Din c:trC'i :\ntcnor st•nal.or prr aturu·c•a la Hi,11, an11111.t~ Brut, si:j ,·ie ru111 mai d<' sirg5 h~
•◄ 20 au Jisculical Yim•ţiia pre pămîntul Ir alici, iară Enca, po~ol'Înclu-să mai dînsa, ră Î<'Stl' spre n111arl<·. Şi da,·a au sositu şi au i11tmt în rasft ~1 :!O
jos, au ubutul la malul inru ,tl_ibilici, unde stăpîniia 1~.R!.ll!.!!§....~;:i~ uni•h i11 l a<"C'i frmwi Lm·r<'ţ ic•i şi l1;11·liat ul c•i. au zi:-: 6 : .. ingă<luiţi, nu ,·ă
o parte de Italiia. ~i iudc11111at.u ~i de prorocii lor pe alu11t·ca păgîneşti, apropiiurc·l.i dl' pali1Îl11icu Sjiliit,tlii ele firmnrHui-T,ll'C\"ÎI1ii. Iar[\ trupul
I
au îneepul. sfodu cu uccl era iu anume Latinus, <le pre a cf1ruia nume de ieste ~i silit, w·,·iw·i nici(' 1110ar·tc•a nwa \'a fi martor." Şi au scos un
j ieste Jimba latinească. rutil de suptu p<'rinit, Jc nceia trc·alir1 ~fitil mai drmtintc şi s-au l,witii
,. 11 '<·uţ Îl II I int r·u inin1i1. Au nit\'id it l1i'ii-l1at II I ri şi und1i-sflll la patu, ci
l
j
~u era i11<"ă L'U oumP-ni dc~i acele locuri a~czalc pre acide ncmi şi
si11•rur craiul 111:dor <le zih•, 11u111ui cu o fată de trupul siiu ear·c era logo-
dit~ <lupă 1111 <lornnu de Italia anume Turnus, carilc avea mulţi domni
în d1•sl'rlii. 1·i1 1·ftzusr1 eutitul c·u ran,1 arlîndi. clin c·at·<', d11pf1 l'Îll'\'a crarnri
au rn°11rit Lunc·ţiia. S-au făcut o znn·r1 marc şi turburare în tot oraşul
:?a

de Italia ncpriirtini. Pre aceia i-au lrns Enea în tovărăşie· împotriva de O fapt.ri 1·a arc·asta ~i s-au st.rinsu tot ora~ul la. Br~t, cărora au arătatu
lui Turnus si a lui Latin 1-raiul şi eu cîl.e\'u războaie cu mare vărsare tul urora faptH 1·1• au făcut fil'iOl'II l 1·1 a iu lui ~i euţ itu I 1·r11nt de ~ingr Ic
7

30 de ;îng~,:înf ringind.11pre Turnus, pună şi la perirca lui în rfizboiu, au n1·-1l,·ino\'atii ff11nei şi ~ilă. Şi au sti1tul tot Rîmul şi în loc.· ~i olatele,
căutatu lui Latin craiu a priimi pre troadcni în ţara sa, în Italiia şi pre de• au jur-at~u Brut. rum.srt'nu rnai sufNt• eraiu nsup1·a sa. Iară Tarc-
Enca ginere în locul lui Turnus, l'U lui Em·a doam11a îi murise de groază, Yinir, urit şi ~ t l r 1oţ i ~i de slujit u1·ii lui, pentru spurcata fapta
cîndu au Yăzut arzîndu de toat.e pur-llţ.ilc Troada. Aşa s-au făcut troa-
de' nii mosani Italici asczati si leaat i întru sine cu italiienii, să trăiască
• ' , I I t:) I
1 ri:.ind (t\1: I. umil<'.
luîml (N); n1•i1ul1, (L).
35 troadenii pre limha şi pre praYilile de giudeţc 2 a italiieni]or şi italiienii
3 pir:i rti.i IN, GJ; pier:iirii (L).
să priimească bozii şi rugile şi obiceiurile de biserica troadenilor. 4 ,lin crputr,l (N); începutul (L).
~ de .'lirg ( N); <'Urind1i (L).
1
di intorcind-o ... grt>cii (N); L omite. & ei, art :is (N); L omite.
7
2
giudeţe (N); judecă{i (L). fapta (N); L omite.

250 251
 Cu -Ilăncliin numai nu au închiint -~~lt~'l di:-pre răsărit si
ac-cin ~j ~ila, nu furrit la frautozi cu ... 1r,1g-111
:- d-u aJutorrn,
· ·- s-uu 1s- ·
. • ~ rain. _yt11iia ~i de m·ulo multe ţftri să su îuchinc. Ci de la o-,~re11Je nil'i-i mai
A
... , . _ ".
p1t1t l U sila 1 sa coprmză iară Sl·,rnnu) R. I . . . . ..
A _ • • uuu u1, r1 tot gonit s1 răs1p1t priimiia ra Jocuri dl•părtatc-.
s-au rntorsu s1 n-au mai dobind't- . cJ •
•~· ) I 's· 1
u re au pwr uf, în toală viiata ~a, nici Şi un1,rhi111 <'l'Stnla]t, la ochian, pre unde sînt aeum ~nzii ~i Dania
C' 1• n1t I a tu . , 1 de alunrca s • · - ·
._· .. . . , • .-au cirmintu acra in1pf11·ii!Îl' toiu suplii sfatul fi 11ng]1iul spre• npa Rc-u11l11i, pre• ace~lc ţfiri nc-mţ<'şli - că şi ~nzii 5
5 . 1nalo11 101, < um Yc-<lc-, 11 arum .:-1 ·=' • • • ..
A. ·rr . ] _ , . l' SU c 11·1uu H'~t c \ e11et.11a, pănă la şi danii tot nemţi sini u şi un neam sint - nu i-au putut supune nici
- , ,..11~1 c _1esar. ;J()O ş1 Ilia i liim• de• nni. •
intr-1111 ('hip dmli·nii. J1f111ă la i11di1·rptalu] aC'ci impă1·u!ii în multe părţi.
De 1111rnl hrL'l'II l'i"i :tt·ea-.ti'i • :- :- . J • _ • • •
.... • _ rn,p,t1,iţrc·~ ill'1lap11lcrc•s1]ii111nenu,·1•uilu Şi dlf1 oasl c• nu pic·rdul ('U ucm{ii. hăt inel ii rfizl»oail', l'U ec'.·ia1ultă 1 parle
10 1u 111 1r-a1·1• 1,~ ;100 de• :11ti di· s, _ • . • .. · '
·s· . I· ',. . .,· .
~. :, I ci l g1 ,l (•J l lll :m lll illl dii' dui I . .
. . . 11' 1u CJJ'Jl)Q sfel llll'ilor. au l'l'CSl'UI.
. . - . .
de lume nu o ar fi pierdu1-o. Însi't numai o parte- de nemţ.i supu~i
1 0 zin„ r
1 1; / •. • 1· .:- . 11 11
' rnnri. curo,·a cu 1111mil1• J,oic·1·ii Ic· n-au fost, iarr1 cit ţinc apa ffrnul şi eelelnJtc şi peste apa Renului, 10
•1 1111 · 11 ,~ •• u 11 ,, 1·;i111•l1 1r sf·llr I • - . . ., ]
-: ,, · 1.: 5· .· -- . ' I li I• ca Ctl/lSI 11111,,- ii I iui·sl ,~ Îl'Sle sfat 11). multe loc·uri supuse au fostu, cum şi En~Jitcra şi franţozii li şi 17
•, I 111,11 111,ll'C' l'l'il Hl't!SI U llUIIW Jc J • -::-~ • ~- ••
~ \ a<·,•sta 111111w Î111pc•ralo1· c·1·a ) • • _low11~. ~-111~, dl·1·1l î1111,c•1·ul~·, t·f1 toa t r1 Hi~pania 2 •
si tr·=-jjj., ·1 .. ·1 - _1,1lu1,u11lor, •·u1·11 dut·t•a iii ,.,.l,o parte osl ilt• Cautr1 m·u•~gctul întru atila lungime- si lr,time de lume, cite
• • • ' , t:-. u 1111111t• iu1111a1 piiuă <•1·a i11 <nslc• •. - • •
1 f, i11 I or,·,·a aeasu s·u J· 1', . . . ' · , c lile l'l'a. Ia1·u daea sa împiir~ţi~2~1~~ sini u~~um, __:~~ic•slc -~Qg]ite__r~.,_ Frant._!)zul, H~~~_anii~!
. ' , ,1 ,11u, n1·1i111e s1 u , :- .
t:-, \ c·,· ia1·:i pi·,· nuiuilc . . . .. _1 • _. :
cc a\t,t umtui \·t .:- . ·
ll,hll'Ul nu sa Zll't'H î111peral11r,
V •

f nemţii pănă la apa Renului; la Alril'a: Fesul, Liviilc, l\1areh 3 , Afri 4 , 15

ţ
pănu mai Lot Eghipctul,Jrnbcşii şi Împurăţiia Asiriei, Persul, Armeniilc,
V A • •

,·arc 1111111c apoi JwnL,·u ..... L' · _' sa zica imprrulor purum:1lo1·1u,
III.li l' IZ lllcla CP. f:-11 •" •• , • • -
••
'· Capadochia, toată Greţia şi Mad,idonia, Iliriia, Dnchiia, unde sîntcm
t hal11wn11 ,111 c:"jzuL c..lc :- · ' cu ,tui 1mperri.lorcs, adn·u •I
' ' •· su nuniesci'a ÎlllJ>ăJ" 1 · · 1 11 _ • ~ noi :u·1m1 si allt• 1i'tri si ostronvc si pre• ochian si pre Marca Albă si pre
11ai 111a1·c si 111 .,j J • 1 I a.-u • aceslu 11111111· :-:1 nu Î<·~it
, : , , '.'. t·111s c• c c•dlii lllllllil,• c·1ailor. .
. ; T\la1·l·U Nc,;i!ră şi ·pre Caspiin. L•.' I nai" ace!-ll•a• ieşi ia paşii de la ;Rîm,
-, ] J11lu1·a Ic ac·c·~I IJ i11111:11·iit ii ·• 11 • I . .
llJIIU 111 urni 111•1•11 ,,., · • prc• 5 un an pre unift., la ahih~ JWC trei ani ~i mai mulţi. CiteYa coale de 21»
1 •
.:?!1 u1sca1·1•,·a IIIUHIÎ s·,u .
• u
1 usc• s111 I"u. ,·a- 1111
.ipe eu1·atoar1·. i·11111 ""I. 111 . . - J csparl II- cnuc
V

•. . . .' -. hil'I ic~ s-a1· mai Jun~i, de a~i :-la a po11w11i a1umw lihilc foale. Paşii icşiia
de c'J',111• s1 iinpiii·ii I ir tl A _ • • • l t <11: 11111 ,·a
.

· , c 11uparat 1t· 1, 1 Jiu 1 11 • . 1 J ~i la ţr,rilc jido\'l'~IÎ, la Ierusalim, de lu m·eastft i111pftri'1ţi<·, de care lucru
Marea Od,i:muJ. l':u·r în. • .:- · : • oa ' parp c c-au fosl li 11otarul
. lUllJUla J1c11111ulu) iu 1.,. , l"11 1·. • . deş('his te va îm·rqa sfinla Ernnghc·lit•, a pat1·u C'vangheli~ti. O scamă
1111azf1uoupl1· ochi·utuJ J A />llll c lsprr p:u·ld(• clcsp1·c
'

l'(• a l'(' llleunju:-r, E1 crl'r,.. .· ., . .

• •
ş1 c..l1sprc apu!- pc J :-
. ' '
.. . . t.., 1 ciu ~• lulu :ll'da ochrnn de• ţăl'Î 111ai <l••piti·l:llc din11·-arc:-tea supt c·rrii birnil'i Jc liisa: la A.frica,
•
}:!5 sa trage toi acela oel,i·in • .
' UJlcl 11 1~pn11rn SI PorloirnJ'·
. ·•
. u I .,
,.,, 1' 1 şi e a pur{ de apusu lu 1
. . ales la Eghipel, Armenia, iară <·el,·laltc•, cum iesle Şpania, Englitc-ra, 25,
- . , ' Hlt1J11Ju1·111CJ1i tor - :- , I J • • frantnzii, 11e111tii, pfmă 1a apa Heu11J11i, I1alii:1, ţ.ilrilc g1·ccc~ti, toate
JW dupa .Afnl': 1 , 110 i zicem lhl']. . .. . _ . u Jl<lllllllt.u ( csprc aminziiz1,
• . . ' ,,uezu, pana v,ne J· 1 ~J· .. ]> · • 1u1·il•~ ]1•J'11sali11111lui, Anaclolul, osl.rci:in·ll·: tot 1·11 senalurii Rîmului să
rnlre E~h1pet s 1 Ai·n,·ii·t C'l • • _ .. - ' · ,llt•,1 ,o~JC', 1·arc iesle
~irmuia. Penlru aceia au zis 1111 filosof ni lui Pir, craiul cpiroţilor, adecă
1 e JJ11pui·a111, cri'tii J .. - • • ., •
, t ornnu, ţ<.rJ srntu, d1
A • •• '.;.,

Je rneu11Jt11·u oclunnuJ j)l'CCtm _ . .

--t----;---.----2 ----2 S ~omenitul1 1. s, 5 a] arl,rma~ilor li dnclu I-nu trimis in solie la lUlll, cr, au Yftzut sfatul lor 17 ,.•.
tar·en~-. J 111pă1·:-t1
- - • <
iei Hi I · -
, ____l!IU .l.!.!...,~JI _ftl;'-1.
- - - - -· ...in - - "- , toate sul!.t a seul-
--·---.,-- .
fl6 '"·· ~,o Jucă 111ai sp1·e răsărit de )· ~I· . . de î111pi'm1 t i aci unul u. 30
u . ,li c•a Bosu• de l O 1 . I I
a c uanu ce li ainia- J;j_.ciliL.~.J.!~el!~_!Sil_~· la 1·indu I istorii noa::-Ln·, ne aJunge de atîla
zftzÎ: tiiiwl J'l'e useal Ai·a,·i·
între Hăndii ~i int,•p part.hi si J
.\ .· .·. .. ··. '
u • • s11 rn, S11·1·1 J>ii1 111- I
. I _· _ : '
c aco o panu m i\hren C
1
a rnunt(• c Cnucas,
. . . A ••
..
·•
de Imp!t':ritiia Ilîrnului•'.~
• ' .nsp1e1 ş1 .:1.rmcn11le
A • • -.

an11ndoao s, 1·11<' tiiri3 sîntu ii 1 "lll

. .• • • • · l ,.,. :, a rea Casr1i<•i s 1 • • • \,[
1rli111rir11. n1111,r1·c·lii cer J · •· . ·, mirt• 1, area NParrră
I" ,... ,... ' C llPZII SI alr,, F11··1 s1' I ' I ~ '
n;ialallii I~); c,;ia li.).
3:, \ .o Ig,1. r oale suplii asc-ultnrP·t n· • ·' ·• < •· ill'o o aJ)a D onu I s1· 1
111111 1 .
. . ' ' III au fos11i si d. J·1 I I J '.• 2 şitoatii. Ilişf'auia I :'-11; L 11111i1 , .•
('('I 111[11'1 de Jn Him lua Sfnnrr J. J _ •• ·• e · uz Jl'C lallll
• '-«,,., < l' 1au11. 3 1l/areh /!\); I. umil!-.

1 4 A/ri (.:\IJ; A/ri1·(1 (L:1; la N. C:n~I i11, 1,a<..ij11l l"P!-J•PCI i\' p1·1111i .
.,
s-a11 ispitit t'I(
. _ .
sila ( C, :"\J. : Îll I~ 1n,11nlc
• .. Jp tr,,•..,,Hlii
. . ._
- co11.<11/111m (.!\); cousufrum (LJ. " "J 11 /or111. 5 /ll"l' (N); '" (L).
3
ţiiri ( ~ J; 1111i.ri (L). [ 6 de utila tir f111111ir1i.ţiin IU11111l11i (:'\1; L otuÎll',

252
,,~
,

Cum seric l sloriiri diJ pairu monarhii tii lumii. de clf1tirea ncc~t ii
îrnpf1ră\ii de la Rîm spre aec!'lc pr1rţi, ca p,c la '120 de an i după Hristos
nu fos tu. ÎmpotriYa căruia nici Dccheva l craiul dacl1ilur a~a fărr1 ri'tzbo iu
nu h111 l ăsat. ci trec ind 1 rn oştile sale Dunărea. a u s l:1tut împotri,·a lui
Traianu împăratul cu răzLoiu în ţr11·ilc Misii. d1riia ii z il'cm noi Dobrogea.
St f1t11t-au un ră:ilioi.iLmarc şi m1 puţi11f1 Y:1rsarc J r sinl!c, însă pre
:wi·I,· YJ'(•111i în toat:1 lumea 1111 <·ra altr1 oas te·, ni ci mai teme i nică. nici
11,ai ,t:1 tflloarc. 11i('i 111:ii lrainicr1 la toate lipsc·lc o~tenr~ t i ca slujitor ii
Hi11111 l11 i.11ciufrî11ti si din firl'a lor s i cu tocmeala osii lor lor,carc Ycdrm
;)('U lii la ~ i-;-:~11;:~Î:~ o~I ilur,; o:; t r11;;-;Tt~111:i ~i rt~r~
khic -~i- b11 luc
loc JP~•·rti'i , s:1 ail,f1 lor Jcş(· h is ş i a lte l1uluc11ri. slobod 111cidan li sr1 a ilJă ,
10
~O
/
dudu a1· frl'hui sfi dea :1j11toriu L11lucurilu1· celor u,lcnitc· în răzho ii'i
sau infiînt c uast (' pn,asprit ă pre acele s lobode de u~t i ma idanuri. Nici-
oJat ii toa te lmlurnrilc în('rp răzbu i1il , cc ce le tocmite în frnnlc ş i alte
bul11l'11ri cu 111arc toc111ealii şi 11 1t·ştc rş 11 g sta u în paza acelora cc fac
15
rr1zl,oi11l ~i aşa luplinJu 111ultă \Teme cu o pa1·lc de oş ti , a lte p :1rţ i sla
:.ra ta. net1'11di\i. prc,aspr1 tr1 oaste pr1•lcsnl' u1·1tcsc·i'i pre ccialaltă oaste,
,·an·:i oJat:1 î~i ,·ar,f1 ~i ~lobc,adc to:.Jli't YÎrl11t c;1. Ci ac1·a oa, tc cc san\
1(1atf1 (lda t.i'1, t1J,:lf1 odată sr1 \' i rii sil'c~I(•. Î.11 ;1n·asla IOL'111ala a o~tilor
sale· l'i111lc11ii a 11 supus tualft lurnr:a .
~o . ,
~larn · tărie ş i 11d11frî11t[1 ana şi oasl ,·a 111acltitl11ac:11i lul' j'i'l' Hc111ca
1(11', ale•, toe111~al;1 pr cJ..,·tl'Îlll<'i lol', ci'i.r iia z ie1·a c i falanx. în, f1 era Jll'Ca (
,lrîn<1 ac:c·a fala11xi1 1 si la areu sr1 lc"a
• r""I r-.
11r·dt·,trast1
•
<lP J)c•tlt·strn~u.
'
Cu I
111:11·t• grr 11 sft r1111q1(• al'cia oaste, er1 eu tor111ala e i au c·r1h-al .-\.l1·xandru

!!~
~lad1 iJon l,11 rf1si'1l'it11l. in~r, pe 111·111a lui, dal'a au itw1·r11t 111acltido11cnii
a l,a!<: rf1zl1uail' <·11 ri11ili·a ii, pirrdc;1 1·f1zhoi11l 111al'hid11ne11ii, cum va
I
,, ..J,·a l'Î11e Ya <'<·l i rf1zl,c,i11l lui Pcl',e 11 î1np,1rntul 11i:1l'l1id1111enilor cu i
E1:,iliu<2 lia1n1a1111l Hîn,11l11i.
:\11zi1 -:1111 r11·c 1111.Jt_i di11d Yi11n n,·c•astn , ,..,1111 ş i li·~ii ~i mos- \lca lii
{8 '.!O"·
ş1 all1· 111•arn11ri 1·n·fl i11,.~ti 1111 sar ud:11[1 ('li to\ÎÎ l:1 l'f1 zhuii1. ::--iu ştiu cc
3
" zi!': O\' til c ten,cinil·<· c·11 11111l tc l'e:1s11ri. cu 111ul1r zi le, h nt un rf1zl,o iu
,i ~ti11 aC"ra,ta. C-1 întf: i li•~ii ~i 1110,!'a lii. d1· s-nl' ,lol,ozi t onlf1 oa,tca
.,cJatft. nir i 1111 l'::zl111i1i 1111 a1· lua, 1·c toa te: 1(•-ar pii1·rdr . ..\.~a Dr·chcval, Occcbat
1'1':1i ul dn c· hilor. l11ptînd:i-sf1 dteYa zil e ;;ft np1·rasrf1 Oflilt· lui Traian, Ir, ,., ,,tluc ,.,., ,ltiptl C11lumuu 11,i 'fn1io11
11·:111 1,11t11I l,ir11i , ,·i .1u 11111·,·,•s o~til1· din r,1zl,oii1 în rf1 s ipf1.
"'
•·' Traian i11q,f1rat11l dul''' izl1111d:1 au l'ftzul la ;q,:1 l l 1111i'1l'ii, tinde,
,<·zind,-1 ,·11 11~t iii-. a11 ad1111ali1 diu 111:,tt· di11Lt·-;,,ccka piir\i ~i ola te lu cră·
1 Îll,.(i'ti rrn /Wt'll sJr inc:,i ru,·rr fnla.11.r1i ( ): 1; L 0111it r.
!! J~mili11s cs l e 11111n t- l1· iu, in~rl 1ond11i l11i Pcrscu ; Filipus I LJ. . I.
256
 t ori si au ziditu cu mare m inu ne vac urilor pe urmă, pod pest e Dunăre,
de piatrii , c 11 turnuri d,· pia tri'1, ca rele sii po mc11c~tc 11ii11f1 astă_zi, T urnul
Scnri nul. Î11 ']'ara ~ lun tcneas că ic~tc !ln·la loc; ma lul d rncoare ::ii
ace lui olatu ii zil·i1 111unte ni i j11dqul, ct11n zicem noi ţinutul, J iiului .
Ce rcat-am citYa d in cc iesle, de au primenit nume le său ace,tu
turnu, de-i zic-u Scnrinu l , c ă acc,l i1 lucru, că l- a u ziditu T raian i111·
pă rat ul ~i 1111 :i ltu l deplin ~i aic,· ci.l. fărf1 n u măr odo:icr, 1 s pun istori cii
ciudu :1 11 fi'1cut ~i l'".!111. ,·i'1 r uia rn ol·liii noştri am pri,·it pr:igu r iJ „ pri n
ap a li111 pcdc a Du11t1- ;1·ii. dndu :.1111 mcrsi1 cu Dahija ,·udii cu n~lile ~1
la Ui,·ar. Cum acPl turnu ş- a u SL" himhatii 11un1clc ţ i 11-;111 1, i1111t 11u111dc 10
z id i1u1·i11l11i să u, l" t11n \.inc şanţ ul Tn,ianul 1,ănf1 ,,st rtz i, i.l ş i i 1111 1,,,,·iu .
.\t ila nu ma i, ori 11rc 11rmi'1 că L1 11 lrăitu acolr, ,re,111 domn u 1:11 ,h'l',ti1
nu n1c, ScYcri n , 1·11111 ~r11 11 ş i n11111tc11 ii, ori pre numdc ,..-cun ui pri,la\'
J;i lucru l lui sau la rădic atu l lu i, duf'ă cc ~ă pu,: t ii,i', intăi.
Fost-au si u11 i111 ăratu pre ur ma lui Traian , :-,;n·t'l'us, can· 1111me ,~
,~
t ':
I I
ş 1 f'l'C o 1 a tră (·1· ~-a u afl atu la .::ctătuia nf1ruită ~ la G,,1;1i...'.1~~~1;i:;:;-
i ns11111i c u „SePer11s i111pcrntor ronianoru m" 3 ad cei'1 „Să\'cri i împt,ra tul
~- .
r îmlcn ilor''7iisai1,1111a1 ati t a am p11t1~L~~ t"T;'•~6lc la lt c slove- <lc~; ·; i
'
cu latim·~I i. iarf1 a i11 1,elcg1: li11tlJn lal i11 easl!ii, ni ci int r-un chip st1 4 pri-
.. a,I~~
g
I

:...,.
I ....
• ci:pc. Cu111 pre 1111 l,;1 11 de nramr, gall..-11, iară la ar ca ceta te nf1ruil f1 5 ~o
am afl,11i'1, .-ilii 1111 11rt d,; 111a1·,·, 11 i111c11ca 11 u poale 11,ai mult a di zle ~a

I 1 11
1, I I- ~
•Q
fă ră: Mareli iianupo li, . larf1 turn u l al'cla ş i pod ul pc, tr· Dună rP, nillll' ll~· a
altul , ci Tra· m ,ăratul. c·a si sn nlu l Troia nul. l-a
afl a <li11 s ul e de ~.l!J.!·ic i într-nit c-bip ,
nu ,·c1

f
i
D11pă te :',·u gf,1.i Lu podul JJ CS I(; Uu11ărr, Tra ian a u Lrecul t oa tă
oaslca peste nu 11i'11·<:, din coace ir1 li ccns ta parte , în pămîntul un de
ieste acu m T nra .\lun tencasl!ă. ~ ii-au ic~ itu iarii cu o~t iic sa le Dec hcnd ,
eraiul J:,..hilor , ln cn rc războiu slindu l are dachii s i l'raiu l cu ci insusi
' .. ·,
crai ul a u pcri t u la acel ri"1zho iu. Şi aşa au pu1·c c~, . clu pă ac<:! i·iizhoiu
~ I ,..

f pierdut. ~i pcrirca crai ulu i lor·, lotu tH·nm ul <la cl1ilo1· in răs ipă de pc
I
aceste pri , u udc ieste acum T ara i\ lu ntcnrascr, ~i ţara no:istră, l\loldl•YaG_
30

l
H
Cită ţa1·r, au şi răn,as pre ll... , pros t imc, (i', rani , toată au scos-o Tr:i i:i n
O
<l e pc aceste loc uri pest e munţ ii l'a re d c:s pa1·1e T ara l" ngui·cască di :: i,rc
1
odoac,i (:-,: ) ; ,.,i (Ll .
u,i,·11i tii I~ } ; llOroil,i l i./ .
a T,·xlul l~t in cs l c <.,111 i,
ia p . ~Gi. in l u;11,• 111a1111scr ist· le, ,.,.,, ins:, mai j os l't' JWl.i l
• s,i (G); L, N umil.
11,ir11il1i (N); 11oroit1i I L ) .
• _1/,,/tfo.,a (G, X) ; L omi te.

l 7 - Mirvn Costin - Opere

25î
 ~(
(.
L iwi. Jară uicca, îmbe1 ace:-:lc \firi, ~i Tara .\luntenească ~i ţar~ ~luldovci, -ci de tirăniia lui :\'cron împăratului •tl Rimu1ti,· 'I Jt ·
. • •' 11 e C'ase mari cu
cil· ]a Dunăre pănă suplii mun\.i şi pfrnă in !\larea :'\c·agră. ~• de la ap~
• •
gloatilc sale, cu domnul lor Lizbon~ fu!!ind dl' i·ăot.:'jl 1'Je lu· '!I,.· 1
~i~trului pănă iară supt muu\i, tot cu rimleni şi l'ăsaş1 a~ a~~dzat- · · · d I · . 1 - , eron a
nen~ţ1 ~1 e aco o cumpărîndu-şi \'ase de nrnre, pre marea ceia ce
:-i lllai mulţi oşteni, prcl·t1111 zidi t·i: l·olonia romana, udcc~ d1scă.hc~re_a loYcşte pfmă la Liflantu , o tai·"
. • • Ia Gdansca au mersu, . ,• u, ţ-1. · ue J
neo Io d esca- •
5 i{imului. Si asa ic~lc disl'ălil·al ul l'l'l di11lăi ace:--lur ţf1r1 t·u runlcm. lierndu malul,• s-au liil• 1Li1 pi111ă unde iC'ste Li't,·" •i ~1111 'I li· ·
... . . h.. .. 't .. :- )•l'C • -ucl l •• llJ,)[lnJSIJfl1U 5
Cine ar vrea sfi ::tic, să vazf1 ŞI cu ne 11 marturu, el ca:sca .. U:.-l'ultarea rus1lor. au fostu, pimă i1111niltindu-s:-, , .. din ••rn 1·n nn, apoi· l'J
i:-:l11t·ieul Dion, eurile au s1·1·is \'Îi.iţa lui Traian împăratul ~i pc EvlI~opu, au supus pre rusi, ele le sinlii \'Cl'Îni r11~ii at'c·i n roate tări.
na·ile au scris \'iiata lui AJriian 3 i111p:1ral ul iară .11 Himului ~• pre . De. ar inlrcl,a 1w~IÎ111•: .\lilc·a t"11lu11ii i11 111111c, de /l;mclc asa mul- 23
'
Uonrin · ş1. tlm. alp. isl111·u·1,
ist.uri1:ul uug111· . . . c111ume cµr11111,
· I\.,a, a . •• ,. Sil-11
' . .. , 11
t1mc <l1sciili1·a1t·, nurnai Jc• Iu 1 J1ulia •, s=-1 i·•,s=- - 1,·1 „ r=- , · I •-1· .,
, • •1 •1 • 1 , 1 ,• 11 1 c csca 1cale-
L •

4
• • ,• •
~
10 viu~, Cro111nr leah, Piase11s,·ltii dt! Pr1·111i:da, G\'ag11i11 litfa11 ~J rn_ai
. <l1111 r-rnsa? l rcbu 1eşte să ~tic l'ă inlr-accia ţarr1 au fosl 1i pt• al·clea Yacuri
10
•ill's si clin l'<'sli lllaÎ d1· curî11df1: Topt•ltin tlP !\lc1liia~i. is1·u:-:it 1:--loric, 5eaunuJ i111părulici, or.isul IU11111I 1·ar1~ or·1si1 1111 ,·1 1111 .., 1•11 t 1-1 n • -
l • ' • I _ .. . : . : • · •·,, ., ,cu1n1111pa-
cari Ic tle-a111f11·1111I 111 din i.>io11 scrie li•~ m·m11ul pril111· a1-i:stora ~1 a cs rupdt•, 1·1 :nr l 11111I 111.1!.1 lu nwa eh· la apus, aproape ~i pft11ă tot ii rftsăritul
de de:-:cfilicalul l'l'I diBlii ('l' al'is1c pr,qi de lu11II'. tl,~ Traia11 impii• .fi,ră JHl{.im· î111p;H•ritii la 1·usări1u, pre enrii a11111 nici-i primiin. Iară soli
ral 111. l.11al e ţările a:.-clea cu daruri trimitea. Spre 111iazi1zi ~i pr111 r1 unde să
15 )lr1carrt că capctilc <lud,ilor, Jonrnii cu 1toatc casile lor, s-au l_rns inl'hidc lumea ,·11 11..-hiianul, suplii Î111pf1riqiia 1Umul 11 i au fostu si I:,
toţ j peste rnun\i în Ardeal şi de acolo s-au închinutu cu toţ.ii _Ia Tr~JUf ,pre rniiază11uaplt• 1111111ai ni~Lc u11ghiu1·i. pc liu~u 111f11·i ueuilc.'iti unjc
impr1ratul, totii nu i-au crezut, cc şi peste 111un\i pcntre daclu a_~J ~liscf ieste at·u111 c1·ăiia Daniei şi n ~vc<lului, acelea Ftri dr1.•p1°e •11 :mtesti
lil'ali1 rîmlcni, pculru sfi nu n1ui pontă a-şi r:1tlil'a capul dnchu 1111 1• 1~1 si11111 ~i 1111 11earn - a1·i.J1•.1 numai au hrdr1d11itii, de 11-au fostu su,;u;c3
1ri,·a inapărălii, cm·ii Ycdcm şi pănf1 astăzi iu tul .\rJcalul şi in ţ.ă~·i_fo s11pl u Hi111 11i1·i111lal:1. C111·ia 4 clm·ii di11 toată l111111•a I., l1n)iia, s[t fie si
5
2(1 de :-IIS cele ungurl·~li mai în ju111r,tal.e cu 1111gmii, ro111i11i , mlceft J'Jl:TI• in rnh1i1·iia I Ialic·i ~pa11i ad1•1·i1 ~ll'nh1 il·Î. s · '
20
IL•ni. sinlil lăcuitori pănă ustăzi. .. ::ii a cloao pri1·i11r1.
.. 1111 ic·slc in toată J111m•a allu pm·lc• de lume ,
f;a r:cst.~.
ohicl'iii l~ Î~11părăţiia lU~inilui Jn~;1. ::i_ă ''.1111~le3=-.l1~l11a, pf1111i11tu ca 11 al11a, de I ul LiY~ugu1 ~i dezmic.·rdal ii, cil. Line i-au zis
~1·111 impărfaţu, tl1· lru·u1l.ur1, de nu le Ujllllgt·a,_ mc1-1 b1rl!_~~Jl:~~-1~_~1l raiul pămintului.
• cu ),rana, scotea l'II sort-i cf1saşi di ,en orasr1 si tlc prin sale ŞI·_J mul.a A treia )ll'U!,infl şi uwi r n clccit jj acele c.loao ,·c s-au. pomenitu
~ )a alt r, ţară, urnlc vedea ,ar_t I mai rari de lăl'11i1.ori, sau 1~nde._ Vl•di_i.a că rîmli•11ii Jiu toal it lumea lua a zeeea din oameni tineri, cum lu~ 25
•">•1 \'. [ cr, :-ft rruliea de Sll)llll ascultarea împr,răţii \'1'('11 ll ţm·r,. al'olo cu sulll: .turcii din Humele; zi,:ca 1J ri111lcnii acelor -;,;Îucni ohsiJes, adecă zălo(l' 23 v.
de mii de casc să mul n ~i le împf1rţiia lol'llri ~i zicea ,lt'ei <liscălicătur1 .de e1·c<li1qa ţărilor. Şi pre aceia JH11wn <le-i invăţ.a ca la şcoală o~tenii:
noau: colonia romana, a<lecă <lisl'ftlil'arl'a Hi111u_lui. D<· t:are colo11ie a ş1 ,·urH era pre la şcoalc, incu suplu steaguri le zicea tironesG (sfîntul
· }or ieste plină lumea şi la .\siia, nJcl'ă .\nudo] şi la Africa, eării~ î~ muce11ic Theodor; Tiron, dinll·u acei slujitori au fo~t.ii). larJ claca să
.O
3c, zir<·m noi Barlinrczii, şi la l Iiwaniia ~i pre npa Hrnului, la nemţi Ş 1 foyăţa bine cmu ni purta suliţa, eum \'a urni a paYăţa, cum \'a În· 3o
la franţozi. ~i la Humc•ll·. in ţările grece~! i, 1111 neam ce le zicem coţo­ .t.oarl.'e sabiia, îi scutea la războiu şi l'll nemc tlin tironess ieşiia, de
Ylah. colonia lU111ului ici-Ic. 1 de Ia ( N) ; la ( L) .
Lit rn în crăiia lcşasl'ă <lircp\i rîmlcni :dntii, însă acc_l 1~cum al :! tlescălical1! (N); L omite.
Lii~·ei un de rî111lcni adu~i sîntu pre acl'.·le locuri: un<le lăcuiescii acum, 3 s11pttsr. (NJ; L omit('.
4 C11ria (N); Cură (L).
1 îmbe (G, NJ: între (LJ. :; liiurescu eretic c:1 iu al'l'ast;i fral.i, cl11p;i lta/iia. c;;lt•., h,l·un.",. dar fraza
:: a11 aş,•cl:.al ('.'\j; L omite. ;poate l'i inţ,•lt•ast, fo:ll'IC ui:01·.
3 Atfrii,m (N); Awlrii,1111i (L1. 6 tiroucs (N); tirouis (L).
"tfe Pn•misla, GvagnilL lit/1111 l?-iJ; L 0111i1,•. 7
Theodor (N); Stratilat (L). iVn sl'int :3tralilal Tirnu n-a PXÎ,t·,t
r. romîtti (~); 1·11mî11i (LJ. " tiro11cs (N); tironis (L). ' .)

258
259
 :t r

-111 fo stu fic ior u nu1· B og d a n rnJ ă născ ut d.111 \I

• Jramoroş , după
1
le zicea veteranii, adecă s lujitoriii vechiu, bătrîn. Acestor v eterani i apoi ~·c .1u scos Jc a ire·, 1111111 •
•
d . ' . .
, 11nea e t.1 t a n ş i c u 1, 1 _ .
I ,,I îmbătrîniţi în s lujbe vestite ii scotea de suplii steaguri şi le da pre 11r1bus iti s i apoi pre u O • ,. •
' : ' . rma ş i :1.ttJ 1a cu ungurii .
u ga rnnea d e la Volga
' '
la oraşă şi la sate locuri de casă, de vii , de grădini , de pămînturi şi
• Din . . temniţe c u s utele d e m11 . . t I c-• oameni. c f
fa 111c 1, .iară atila tiilhăritc' D ,· . um s-ar a la? Ş i apoi
I
aşa să umplea I ta lii a cu mulţime de oameni, citii nu-i coprind ca pă· .. . . .
d .
ec1, un c iesle ~1 c ·t . .

l
6 mîntul.
a u YClllt I rawn J'fC aicea . . d - ·. I 'ac iesle d c3 cînd 5
, s 1 cin s-a u batul La 5 I . I
i Multe obiceiuri de al e Hîmului sîntii acum la turci ca acestea, ce tf1t a rii ? Lutre Tr:iia n s ; , ·. L . o cra iu un"uresc cu
, . . ~ rnt1 c as lo craiu l 800 d e . , ':' .
iau şi ei de a zecea oameni şi iară aşa îi împart pre la grădini înt ă i, C I , .1ccşt1 l S lOJ'I C I , ls tra tic Jo„11ff1tul s· s· . ani s1~t._Ş1 au scri s
apo i în ceata ienicerilor şi fac şi ci apoi din s lujitor i bătrîni otur a r i, ,~r1r11 l , că acest Laslo a u ce r/' d .. 1, im1 011 D~sc alul ş 1 \li~ail Călu-
., ul c la ll1m oa111c111 S 1·
curugii şi timaruri. 'foale acest ea şi altilc multe ob icriuri de la impă·
.·
:ir um 4 lra1a c u domnii sii i în !\I . . · " neamul rom inilor
10 răţiia Rîmului sîn tii , că şi ienicerii cum sîntu acum la turci, l a Hîm disiirc · · · ara iuur 11 ~, ces l1 dmcoa ce ·
mu11tc 111 , pre apa Oltulu i Nt1 " . .
• .
' iar cei d 1ncolo , 10
p rit oriiani, li adecă pedestrime de divan le zice, cum la turci cul-og lu
1
24
manno , ti"; 11 ~ 1c . li
, o " c·.. · s a p1·111dc d a rr , cum zi c aicea:
/
şi aşa buluc urile pre numr.re : biringi , ichingi 1 , iu r iungi ; la r î111lc ni . \ şc zindu Tra ian ;s i do mn1 . pr111 . rc t · ţ·
prima ni , seeund a ni , terţii,)Jli, cvartani, tot pre num ere bulucurile, ad ccf1 ~ c111cş do rnnul cu olatul siiu· d . a i, c um zic la leş i . cas, tal eani
25
. • omrnus - clup" I • . .
cei dintăi, cei a i d o il ea , cei ai treilea , cei ai pa trulea , pre număru - ia r pre la toate m a ro in ile . I . a a t1111c ieste Id no i : domnu
° Ş I ocur1 a lese
1, să ştiia bulucurile. Şi nu-i divă 2 că la t urci vedem obiceiurile acest ea, " -
ţ.1r1 1~r acestora, unde i,1ste acum ~loldo,..1 _.o? e n 1, c u nume pre atun cea
· ·
15
care au fostu şi la Împărăţiia Rîmului, căci că 3 Ţarigradul şi cite Fir i ln fer1or5, aJer.ii Dachiia d J . • ş 1 fa r a !\luntencasc "1 Da c h„
e os, iară Ardea lului ~·1 c . ·
ţin t urcii în ceasta p arte de lume, care să chiamă Evropa, parte de- dr ~11s . .
' P1cnim s-au po rn cnit - d I
• '
·- p.1 i ttlor celora Ial t
• ua
IJ I · · ,. u c 1otarul D I · • e
Împărăţiia Rîmului iest e. a,· 111a :,upcriorC rid r ·" D I.
.. , _ . _ _ , · ca ac 11a de Sus S. .
' ac 11e 1, în capul de D I ..
_ ac 111a,
A lexandru ~lachidon p c v re mile împărăţiei sa le încă a u făcut pre· .ar~, ,." ţari , pana la al doilea disc" r . • . ., l s uptu ace l nume au trăitu
20 numele său col onii şi întăi la E ghipct ac(• l vest itu oraşu, Alexa11Jrii:i , ne z• ic 11o·.iu, ,arii
1
• •·
noas lrt, s i T".a ··icatu , c u Urn" •_,.,"·.s ' .oua
.1- . ·:
c:--1
acum mul t i 20
I
r unde să scură apa l\ ilului în m ar e, iarăş ~i pre apa Donului şi pre apa norod u' I neamul lăcuitorilo· · .ini ·' 1unte ne·~ t i. s trern11. , · · I >·11 ii a • ·"
r , nu s-·iu . ·l · ,. • . . 111~a
Hăndului şi l a perşi a u discălicatu oraşă şi ola t e\ pre num ele său. J'111111i 1ws, apoi c u vre . •
m e Ş 1 111d elun (T• t
·. • se umoa ti:i numel e , c111 .
De ar hi acum l stratie logofătul şi fii u-său u n Simeon Dasc alul
4 • • • • . . ~- · c 1 t ut
p~11rn
0
as taz1. $ 1 ţările mc1riias ii s t .. ,..d,1 ~ \ nc un r omani, apoi r umîni
I.! ',
şi nepotu său, un5 Misail Călugărul, cum s-ar a puca d e aceasta poYcste ca Jc .. I a lta 1·ia, cări i ţiiri îi zic
0
•
1111
u' s·, t . ..u c und e au i· eş i,tu iw a mul nce~ ta
25 cu basnile )c,r, ce le ce a u scri s că rădăcina a restui neam, carele ies te "11r11
.,. .
oJns7 I
• ·, ' t c pe \'loh, adecă ita r
re111 11 vl.a h . d o I1, u n11 . . z ic Yalios un- · · 15
ac um pre aceste locuri , din t emniţilc li Rîmului iest e? Că Trnian im· mai O tirziu. . ia n , " 11 z is \'lah si m u t'· •· \ T
. n e n11 alah11a, ' ..
I:
11
24 v . păratul adevărat că d e la Hîm a u adu s şi căsaşi, adică de la I t alia ~i upa aş ez area cu rimlcni . .
II aşa iest e : şi căs aşi au adus, iară nu din temniţile Rîmului, ci oroşani ~~rc~s. pre Dunăre în jos cu nstil~)::lca„lel·stdc ţiiri , Traia n împăra tu au
''
căsaşi, săteni, t ot din s lujitori aşezaţi. Şi casă de domni au aşezatu is or 1c1 că 600.000 d e o~te111
. . · numa i ,d e ·" e car e·-s-au pome111tu. _ de vechi ~5 V.

30 aicea pre la cetăţi. Cum şi Dragoş vodă mare nă paste îi ieste să fi e

i azbo 1u au a v 11 1·u. s·
-. 1 lrerî nd 30
fost păstor pre mărturii a maramorcşenilor, 1: u urechil e m elc am auzi t 11 că•
6 ' I" l'i · CosL111
fo i lJrauoş
. (rc proJus el • .
votJ·n lllttrr lltipas
• / r ii . upa Miron . . C,J S t 'l i) ) rra1.a ac . ~ ,
„l,~/ra111olriişa'.1ifor,
:,

I1 c11m seric Miro:~s~:.';,, -.', :Irc c1i a11 fn•t pri.Hor\ ~'1 I.' ,·,I c : ,J"rrm şi
.c II r srr" s" /te fu!: / I .
1 ic/iingi {N]; echi ngi ( L ). ecror a l ll1t1t. B o nL11 in i-voa,J• ,,1r safe •
ci fJrc mfirturiia
.
z de mii de (NJ' . I . og,1a" r1n,J1i'' cec • . • "' '"' a11:1/ c11 11re•
2 divă (N , G) ; m i11unc (L) . • , 011\ltC
a de (l'ij ; L omite . .
' .• cc )ll ' IT
. , , ic;·, lectura noas tr,,.
3 c1i (N} ; ş i la (L ).
4
• un (N , G) ; L o mi te. acum ••(G ' N) : L om ite.
6
• un (N, G) ; L omite. Dac/11,a lnfrrior (N). L .
0
s,i /ie fost pii,s/or (G ); el e pla sat i11 celrl :i ll c 11 ,:1 1111,cris<·, mni jos Jupă au:i tli,. c D I ··
, /
ac "' " S 11prrinr (N)
· ,
.
,
L
o mne
.
om I Le
·
f 0 aş ; o/ah (coeld.). ·
crcn ce fac e fraz a l i p s ită ele sens.
' c1i (conjcct. ) ; c i (coelel.) .
.,I
260 I 261
,.
l
 apa Siretiului, apoi Prutul, ).:istruJ. Buhul, :'\iprul, Donul, care ape·
aeestt'a toate pre ntum·ca cu alt nume au fostu, nu cu acestcn de ncum.
Siretiului numca 1 Ha lut şi acum istoriile vechi scriu 2 Prut ului-H ierasus ,
3
);istrului 4 - Tiras, Buhului-I-lipan, ~iprului-Borc!-l.Înes. Donului-
5 Tanais. Şi această apă Tanais, Donul, împarte Asiia de la Enopa. cum
de!-parte la Ţarigratl Loazul de mare între Tarigra<l şi inl re Schituler.
Ţarigradul singur ~i l'll Calata de Enopa Î<'ste, iarit :-,ehiucleriu I
Jinco]o 5 de hoazii. AnadoL l i1ruia îi zidi istoricii .\:-.iia.
0
la Iuzbec, pc după :7\larca Ca:-:piei, cai·c mare dcspartC' Cazanul ~jI 'i
.\_z<lc~·hnnuJ:? rl" tr1rilc P<'rsuJui. pe ht hnhtri !:Î acolo, pin pi,·ilc· Pc•i·s;ilui
ŞI prin Asiria la Eghipl·t, unde la Eghipct, de boala ec-i zit· dL•sint ; 1,j~1
adccă clcznodaren YÎntrelui, ~i-au sfirsitu Yiiata. '
De acestu Y1•stitii impărat :1i ~i ~:rntul T~oinnu), siipnt de o:-tilc 5
lui in Yt•ci11ica po111enirc, inl'epindii din Tara Muntenească, peste t~Httc
a!~cle act'.-stf'il. care s-au pomt.'·nilir, Sirt'.·t.iul, Prutul, Xi~trul, Buhul,
;\1p1·11), p:111:1 la Dn11. lolt1 :11·1·!•-li'a ~a11tti, l'm·ilt· ii ,·c·dl'lll nil'r'il la noi.

/ Că în pat rn piirţ i impnrt. i:-t ori1·i i l11111en: 1·ftsf11·it ului zi1·. l'll t o:1h·
10 \ împr1ră\ii. al'ei pf1r\i .\siia. pr,qilor disprc 111ia:d1zi. dtc Firi ,dnti'a.
:\ fri,:a: pfit•i ilol' 1!i:-.p1·r• apus ~i dispr~ miazănoapt r, I.': \'J'~•pn. \ pat r~
parte iesle :\1111'r1ca, e;11·c parte a~a ieste dcpi1rtal.ft ş1 nne 1·11111 nr h
suptu 11oi, rf1 d1ulu ie:-.tc la noi zioft, la clinşii a1111wr•a i,·st1· nnaptr
i
/ şi ciml11 la noi 1111aptc, la tlin~ii ziuă, că fiind pru11i11I 111 rr,1 undu,
~~ cum ar hi împot1·irn 1111asl1·ft. l'-1tpl.11 noi m·ea parte ieste. li
~\ct'.•stca dm·ft dorn, pr1rţi Jc lm11c, E\'l'opa ~i Asia, <lisprc pf,rţile
ele 111iază11oapt 1• ,lcsparlc Donul, iară într-acoacc impari c Marca ~cagră
~i lw~a,~ul l'cla ,·,~ :-.r1 sl'mr, Marcn !\:cagrr1 în Mnrc>a .\11,r,, locma !-Upt
oraşul Tarigratl11l11i ~i i11 g-ios 1u·1• \larea .\ l1,r1 6. )'flllă uncie l',ul1· apa
2,, );ilului în ".\larea A]Lr, ~i \il11l d1•sparlc Asiia Ut\ .\fril'il. l>r la \ii
să i111·c)'e .\fri<'a ~i Eghipl.111 :111111 7 nu de .\siia, ci dt• .\fa·i,·:i i,·ste. 1 ·11111i:
toate tf1rile cîle sîntii de la 11wlul ~ilului. pi111f1 sit inl'hitl1· 1·11 ~lan·a
Ochia1111lui, carea i11r1111jură pămînt.ul, al:'it111·r·a 1·11 ~I.nea .\l1,r1, pf1nf1
sit curi1 şi ~larea AIliri i11 <khian, la 11 i~pania, di11colo .\fril':i. cli111"11al'C'
!!5 Enopia, lli~pnniia dl' Enopa, Fesul, Ji1H'olo rle ?\'larea Allir,, dt• .\fril'a.
A<"csll'a po111t•11intlu-sf1 111·11lru <lc~d1isul 111intii, s:i să înl,r>h'.a~ă statul
]urnii, uc int om·1·1·111 la ist ori ia noast rr, 9 de Traian, c-11111 1111 s-au i11dflsl ulatu
cu al ila pat·t e de l1111u·, dl i1 au cftll'alu cu o~t.ilc sale, tl1• au I rl'1·11I I oat ă
Enopa pc Jinrnlo păuă la apa Donului, care apr1 di11 i11ima Firilor
30 11111sd1i1·1·~I i ie~e ~i t·ail1'. î11 \lar(•a \Pal,!l'ii, la C1·î111, ei trceîudu Do1111I.
Eu l-am ll'l'Clll :1proapc de \ip1·11. prr> la 1111 tir~ii ammie \',·inra:-ttut•. tot
p1·e d_1~1pii 3, _ac_cl ora~u nu tl1•parle de Cl,ioY 4 il·:-ll', ~i Chiond ir-:-ll' pre 10
apa \1pr11l111 ~1 pr<•scm11c t'l!lll 111ergr ~a11t111, apa \iprul, rnai sus de
ChiuY 5 o au lrccul.-u Traianii 1·11 o~Lilc sah·.
Sri :,flrt 1111ii de zic1i c·:1 :u·1·:-ti1 ~a11t1i, l'aJ•jlc îl \'edem pănă astfizi
suplii r11·1•:-.ti'1 n11111e, 'l't-oia11, sr1 fie sf,pat.ii pentru sj1riji11eala disprc tă­
tari, i11d1izintlt1 locul di~111·e cirnpi 6 ele nă\'ala ill'uzilor tf1 t.ărri~I i. 111 15
cai·e 1·1·a şi rf1pnsa111l J>a11:1i11l.al'hic lcrzima1111I cc>I marc ~i vestit ;w ,·i·t'.·-
rnea lui la i111părf1!Ît!. \u ~ti11 unde ~i la re istorii Ya fi li cel.Îl ,u·t•st.ii '27
lucru. La vo1·ri.1Yf1 cu mine- pc11tru ~autul acestu, n11 dat l'-amr, d"i un
ist ori,·, anut11t! Bunfin, 1111g-111·, po1111·11t'.":I c dr• şanţu I aecsl a. Cu111 111 i să
pare, 1·i11c atita loc de lu1111•, î11ct·pindii din Tnra ~l1111l1•111!W:,l'f1. 11:lllă 10
pr•-;t1• :1pa D111111l11i ar hi putut api'1ra 7 pC'sl.c toiu Ju1•1il? ~i ail·r·a la.uni,
să ZÎl'1:111 8 t·ft de la capul ~anţ.ului, Je unde să iuccpc iul ii. pc dt•; 1.~upra
(~:il:.it ilor, alr1t.u1·ca cu IJ1111[1rea merge pre riproapc şi pcst1· Prut, iat· ,rn
departe de D1111itrc, pre la satu I t urccsc acum, Troianul; darr, del'i unde
să dipurtr•:,ât la l'i111pi 9 şi de la l>1111:1r1! ~i rlc la ~Jarca l\cngrtt iar 1w:-tclO ~
apa :\ i-:truJui 11 , ca 111:1 i dc·pnrt '-' 111i•rg1· 1w~1 ,. ci111pi 12 pc ln tîrg-11 l Yl·i11r:i~n0t>,
J ,~; (X. c: I ; ,/,· (LI.
: .l:,lrr/w1111l j.:'J, GJ; .·l.,;tr11/1111t 11.1.
:1 f'Î III /IÎ Î I;\ J ; r.Î III fi li ( l.i .
4 1·J,ini• (:',;); f't,i,•v li.!.

au d1kal.ii ~i ;\siia, l0Yi11tlii pri· la l11zlw1·, mnri \uri tfdi1r[1~ti. Iară de :. C/iio,• (N); C/,i1·1' p,1.
•• dmpi (XJ; ci 111111, l L).
1 1111111,•n (::'\j: u11111,·I,· 11.1.
; apiim (~): s,iptt IL).
:i sr.ri11 jN); L 0111ilc.
s s,i :iam (1'1: L omill'.
3 /li,•l'fl.SllS !NI; Jli,•rfl:.is (l.1.
i, t'Îlllf'Î (:.'\l; rÎlll/tli 11.1,
4 .\'islr11/11i I !\J; .\'is/r11/ f Li.
I 1u iar prst,i (~ J; carea jc-str (I.). \Î
li ,/i111·11/o j'.X, 1;J; 1/iu,-on,:1• (L).
I

11 .\'istrului (L). Cell' 111ai 11111)1„ 111:-~1• l~i etl. Gi111·1•!-,l'II) au aci: .\'i ,,.,,J 11 ;:
I
G tun11a s1111t ..• Jfor,•tt .-lll11i I~); L 11111i1,•. 1
1 ,111111 ( G); ;,,.wi (L). dar Niprul <:'$le pom<'nit 111ai dt•pal'L„ I''-' p:1rc111·s11l ndului, i:ir \\•iorn~llol' "~ ,.
1
s L a1laugi'a d11pf1 n1111: c1i; :'\, C: omit. dincoace <le Nipru, intre .Nistru !zi ~ipru. ·
11 noastrii. (NJ; L omite. I;: CÎ111f1Î (;\;); CÎlll/1 11+

262 263
 '(
II·
pre unde l-am trecut eu, mai pe din sus de Cliio,·
1
lo\'eştc
la i\ ipru şi
de la \iprul cu mai mare depărţime de mare, la Don. Cum zicu , c ine ar
fi putut apăra atîta loc şi ţinc2? Că de au fos tu aicea ţara discfdicată
de; 3 de Traian , cum ies te intre aceste ape P rutul şi Nistrul , dară Je la
' I ş :\i;trn pănă la l\ ipru şi de l a l\iprul pănf1 la apa Donului şi Traian
î111pf1ratul prin pustii au mersu. ,\ şa şi lui Panaiotachic i-am răspunsu,
I •

la r e n-au ştiut cum mi-a mai răspunde . .\\'a zic şi celorlalţi, li cîţi
au 111:ii ~cr is, aşa şi lui llunfin , de au s,1·i~ a~a , cum să fie şan\ul acela
~7 \".

sf1p:il l! L: vreo s prijin r alf1 J c tătari.

\!ai de aczul sînli'1 aceia carii \.in c·ă Traiani'1 împăratul au sr1pa t.
10
al'e$ l a şanţu în \'ccini<" a pomenire vesteşi şi să să ştie şir.avui oştii
de
să clupă oşti nigu\.ători şi oşteni, şi
r~
I' . ce ia carii tra g/1 m ar i, cum ved em
:'
acum pre împăra\.ii turceşti şi ycz irii lor , pre unde mergu cu facoştile,
mc1Yilr pc şlennd o~ tilor şi pentru yestea şi
pentru înd ireptarea celora
I. cc Yin , or i oşteni , olăcari,
01:i ori niguţ.utori,
pre mmă
dupre oşti.
!\ ic i
J
jŞ
te mira c u cine nr fi ~ăpatu un ş,111\.it
111r1rr ca ace~t a - căci
4 cu mult.
n,ai 111are au fosl. nu111ai cu \TP1t1Î îndelunµ:a t<' s-:.iu şi năruit şi
mîlit
- ci oas te de G00 .000 de ,1a n1c11i numai slujitori, ff1ră alte mulţime.
'într-o zi o sută Je m ii de oallleni să să înşirc în rîndi, unul lîngf1 altul,
20 să arun ce lut ul cincş
dreptu s ine, caută
dt loc pol cuprinde 100.000 de
on n1eni. Pre uşoară socoteală: loc de doao 111i lc Jr cele mari , dr. nu 5 şi
trei mile \"Ol' cuprinde 100.000 de oameni , un conac întreg fa ce să
de cia, te marc. Şi la 6 600.000 de oameni , a şasea zi într- o s:iptr,mînă o
d at r1 unui om vine rîndul la li săpat. Şi număr oştii
aces tu al acelu i
28 zş impftratu , fără altă mulţime să trăgea după oşti,
cc seric Dion istori cul,
carile au scris viiaţa şi împărat şi-------
faptile acestui Evtropii i~toricul,
carilr a u ~cris viiaţa lui 1\Jrian 7 îrnpăratul , gineril c lu i Traian, carilc,
dupf, lllOartea lui T1·a iami, el au st,,tut împăratu Hîmului. Şi acesta
Adria n8 au făcut OJriiul oraşul , pre nu mele său , unde să împreună
3(1 trei ape: Tungea , \l ariţa şi Arta9 , în p,, rnintul Trac-hici.

1
: ţine (::,;. CosLi n) : ci ne (L) : G iurescu crr<lea c,1 aci est e o
Chiov (N ) ; Citi,·•· (L) .
lacună în t ext.

l des( ::--; ) ; L 0111i 1c.

• wir11il (K) ; 11,woil (L ) . I I
; sti face (;'-; ) ; L o.ni Le.
• şi la (:':); L om ile.
7 Adricm ( K ) ; A11drian (L).
s Adria11 (:-,;); Andriian ,, (L ) .

l
• Arto ( L) . Cele mai multe mssc au : .\'aria (~i c <l. Giurcscu) , ,I ar numele
riul ui ca r e se varsă la Adr ia nopol cs le Art a.

264
 Cu aceste oşti T raian, că ruia nume le in Istoriile Rimului 1 Ul pius
Traianus, au călcatu aceasta parte de l ume, crtl cate si de alti i cu ostile
Rîmului , mai naintc de dînsu l de Pom p<: iu cel Ma rc ş,i de Iu lie Chcs;riu l
şi de :\,·gust Chcsar , însă nu pre aicea , ci pc la perşi. Iară acesta împărat )
Traianu pre aici au Yenil u şi au i11rnnjura tu aceast~·tc de lume, cum -
s-au pomenitu, ş i ici au d iscrd i,·a l 11ca11111 I, sc minţi ia care tră i eşte pănă
acum în MoldoYa ş i în Ţara ~lua l1·11l'a~l'f1 şi cit norod ies te în Ardeal
,cu acestu nume: romin~ . I!

Cap (I/ ,:inci /rn

-

Aicea vine rîndul să ponH'nim tl1· cet:1.tile te să afl:b

aicea în Jar:1. la noi3
------ .

10
--
N24.v.

Aid~ 11c t rage d udul a JH.mrni de cclă \ ilc \ă rîlor accslora, cite sînt
-acmu şi-n Bugeag şi aicb la noi în ţară ş i de faţ.ă ce stau şi a lte năruite ,
cit dc-bi ia să cunoscu cr1 au fos tu cetăţi şi cite sînt în Ţara Muntenească .
j\fare nevoie este a seric de dînsălc , de cine ar fii f,icutc, că cit amu n cYoit ş i 15
-citc1 a mii cercat să ştiu ceva, de cc niiam făcu te sînt, uncuvînt, o pomenire
n-am putut aria , cu marc jele. Şi oricu m, într- nlt chip a fi nu poa te, numa i
., cc si11t ff1cute d,· da chi i cei Ycchi. Că î11tf1iu Cetatea Albă , mai înainte

t de Traian au fost, ef1 Avgusl u chesnriu I, cnrc împf1rat a Rîmu 111 i ncnw
triim itca şi ci boier ii cei gre şiţi la închisonrr, cu m dzic turcii, surgu n, 20

I
la Cetatra Albr,, und e şi pc un dasra l anume li Poblius Ovidiu s , l-au 25
~
trimis pentru ni~tc stihuri de dra gosle, cc scrisese acel clasral, de îndcm-
I
~ ·n asc flimu l la cun·ie, carele au şi murit în Cetatea Albr1. Şi o baltă
'
~

~
.ce iesle aco l,,, Vido\'ul, pre numele ace lui Ovidius este .
I Si asca si acestealaltc crtă\.i , cum ieste Suceava , Neamtul. I-Iotinul, 25
'iI ţ ·Ti_~ ; îi;să pîndzftle la toate celă\ile aces tea, cela cu al doilea

~
)' r fndu , de domni i sint adaose , cum să pot vedea că toate au riîndză
j şi-ndoite sint11. Cele mai vechi mai mi r i sînt şi ca nişte caştele , aclecă
I turnuri, au fostu, prec um şi l oc milc. Cearcă la turnul cetăţii Sucevii 30
I disprc am iadzădzi , unde scrie su, că iesle tocmit de Irimic Yodă ş i la

~
'
~
I
porta cetr1 ţii vei afla numele lui Dc,pol Yod r1, care slove pc lingă buor
;Je-am ce ti t cu sîngur.
I
,.
',,' 1 Rimului (G, N) ; L ocniLc.

~
I
romîn (N) ; r11mi11 (L ). De aci 11r111,·a,.f1 t ext ul Jup,, manuscr isul I\' , Jcoa-
~ t cxtu l capi tolu l u i urmt,t or lipsc~tc în ma1111~cr isu l L .
•:-cec
• T itlul capitolu l u i omis î n t oate manu sc,·isel,-, rep rod us după N. Costi n
,care l 111te rca leaz,1 în cron ica l11i.
î

265
 ·rominiio: ,,,', bi T ·
Şi aşe , de pre Cctaatca Albă luînd dorndă, că acena cetaa tc cu mult raian , vecini cul stilpu l" C d'
cl:i un? -cetăţi în l r•<\Cesti ţă ri şi d . c mtru aces t!' sfi cu r c .:şti.
m?.i inaintc au fos t u de Traian, poate fi rcstr lallc J c ri1r:l cni, J11rf1 cc
L„ ni::'ruitu,·ile l- .. d e rinilc11i ~int fiic.1i.c .
au descă l ecat. Trainn aice. Din ceste neamuri , a l t riilea ,r,
Ic fie fr1cut .
.Dunăre, s-au o flat un b d
ce :q11 e la Căiaţi d1
- ' n s us, unde cade Bîrladul în
nu încape, fără una , cum a m în \cles de cetatea Sorocii, s ă fie fr1cută . - • an c a rama "nlbă 11 . l
m ai f., Os, m carele s lo\'c lc. " ş i cc marr cil un ori .
I ;1,::- 11n Pătrn Yodă , de rnrr l11rr11 ll11Jlt. m:1 111ir l'il l ;n ·l'hii Y111·nir11 l nu fără • .. ·. . · nu s-a u flll lut cr ti d,, · . ' nci.
5 :m11 ce ~t1u mai bine crrc~e ·1. c1e CP ş t 111 lătineste 5
i
l ,urnenc~l r. , - . " •· s t dz ir. ,·ă . · , ,
sam,ma aşca, iari'1 cc le lnlte s lo,· . . I • ,rrH• Marchii.Jnopo lis şi
I
i u Aflu romenili'1 ,·e ta tea C:hilii. can 1 11 ,1·1·11· i11 \' leal li!17J ci'1 au lua t-o A "d C ( I ' 111:..J,., . '
' I 65
Ştefan \'Od:1 ('el !31111 d ,· la I 111·1·i. ~-:q11,i la ,. 1,·L li!Jti7 i1111i,· :22 dzh li L'i't în ŞIJ Creaopii.ilri'1 111 ·1 rr. ~1 .· , ' . . IIU ~llllu.
':· H79 s-au , ' . ,., iis.i u Gi'1h1i li J l . .
ce~ t11 :ill a11 iJlt'1· p ul Şld,m y11Ji'1 a zidi ,·l'la l,·a Chilii ~i .111 şi si'1vir~ it -u . p u!ut mţc lcgc·, fiir rlc a til a , lr1t i11t·st~- · S .a ,1senl':: Dii. 111ai 11111!1. nu 27'
1arrommc,;tc:Sc\'\: 1·a TH, llll IIII
. 1111piira
, . t.. .. ş·
e, crus 1111p1·raturro
,,· _. 111a11ort1111,
J
,, inlr-:11·1·la~ an. D.11· 111:1 11,i r l'trnl înl'a]''' ac·c·,111 l11l'r11. 1·;1 i11l :1i11 ,nil' 1::1 I ,
1 ate i cc·tal I d· · - r
1 .ar uanu l cc.•11 ,• •.1fl ill ma,. gios d, I' . · z1t·u '-' 11cr„!Jina 10
•' ~5 ,·. nu r;1,l'11111pi'1ral-o de· la I 111Ti , i11c:l1i11al:1 ci ,· 111·,·u ir , ~-;q11,i li s:1 n zi,kasc:1, care cit . .. , c , on1an iar J- a · ~ ·
de . . şestac 11 ce i de 11at ru b~ . I . .' . a n,1r111lura unii c~F,11·2
j.'lllll \'a fi al'el !111·1·11? A~i dzi,·c c:1 a1·1• l zidi i ci,· dzi ,·1·, s:1 11 fir toc'mi l .

Dar la,· l1•1.WJ73 l':111 1n ,. lr t G!)87,11i ani sî11 t11:l'i11i ar fi s lricat, ş i ni,·,•
Ş , 11pu umnul11i su1•tu 11""ill'le
I cJ IJ
1' .
ul ii cscst1
nemţas '
• ·
' , ş . ni.11 g ros d<' ·11·~ 1 "
. ' . ' "na ros1c
' . ,
..
,,WTltţ'II ic'.W,lĂ.!ECKir: " : T· t· J M ra ş1-n pregi ur s lov, ·'·b , .
Sl'ric si'1 fi e ~trirn t-o ,;i111·Ya ;11·,·ş l i Jli a ni . Cil•·~I•· gl!1·og1afi il;: <:1•,t1· de
11 HcrcghiaS de Muldov<!. " a a I oldove i"; iar dintr-altt1 P. a~/u ~ş~1:
·:1
, cul'inJi:i şi ni a ria în Iliqoriil c Tarigradului l'i': Îlll]ll'l' IIIIILÎmlt'\ l'11 ba11i ,J- t •· . Acii hcrcb"'h i:a4 ,·a"t · c S'.r te :
J 1
ianovrzi i p re împ:1ro111l Ţarigrnd11l11i, J1! n~t i i111prnt.i,·a l11n·il"1' , k -au
dat z:ilog Crîmu l şi aec·asta 1,arlr· d,: lol', u11g lt iul i\l:,rii Negre, 1·11 ,L'ălilc
ad ev : s ramor, ic.
;) , ·.
rcntru aceia clz icu d • .
c cetaţ 1 că u . I d
111er.' ~c să d zice: · heredllas,
.
1-
,_
ft ··. lui. unde C'Stc acmu Bug,·,11'11I. Şi at11n<·c iaJJl)\'f'dzi i a11 f:1c11l11 Chi lii;'!
' .I
c cscur:-·cc11tură a ţ:ir il o r s'm t u• r-acul<' ·id n, c • c .domnii . "
ucmu, d:.:pi'.: a d ea
~">1 aşea, cit s-au putut st· d : ~ PC·<! z 1Jil,·.
l•C D1111:1rl' ~i Cl1 iPfc, (·an• i,•stc· 111·,· 11i.al1al 111:,rii Îll Cri111u ; 1.l1idc arc all11 U I f·acule de da ·I .. ' I. C ('(:I ''li· I ' .!Ceste
. . ,
ne.~ • , c 111 , cum ies le J, . 1 . , s in: u a -.. c.,,
,r•
or tar,
•.
.~ •
dc r1mlen i şi unile llla i c ~
~" 11111111· Tlirncl ozi i.1. l:1 ll i,U,ri i,· .
. t,<:.11s ia Ce ta:iteo Al '1· .' c~ s int
~,, află ~i d,· gn;L'Î J',1„11te ,·..t,qi , 1"11111 c~I•· T11111 1il N1·0,·111l1· 111 , ,, cl'lat.r.
p11,li1· , î111i pal'c s,1 fi e re Cugilni(' , Îll I311g1·;1g11: 1:tlal'ii ~i a i nu~ll'i ii
de cctăţ.ilc carii să r/ ·.
u,'mă ş 1_de d om11ic•le F!ri i. c ..'..":, 3t·e l<!ls ltc şi 20
<\ a in .r-această ţară .6 li ',·· ,.,cn putem şi:i
dz i!' Tata1·-Bunnr, e·ă Ncopl.o l,·m l'st1· 11111111· gn•1T,111. 11
26 :'.li l' le 1111ill1· , ,·:, rora sla11 11:1l'llil 11 ri ll'. d1 ·-l,iia s,·1111wli- s:1 cunoscu,
tulll Ît'St c mai sus Jc G,daţi , ,·,•-i dzic· Gli<' rgltina ~i pn· ~l ilrn,· . 111ai ,us Capul al şer.selcca
:!5
d, · r,wşc·n i , d e care pomeneşte Crcchi<· Yurnicul ,·:1 ,, d11111a Cri'1l' Î11 na. De .num.
. ~rilr- neamului at·cstor r. . L 28 ,..
Ş i lol re o po,·ps lc s tau ~i ce le dte ,r, :ifl:, în 'j':,ra .\ l ,111l1·11 t'a,,·,1, grarn!nr, <l<' undP a u llrnt a -;·d.ir, ş1 dt~..,Jloct. ~ide limb 8
,a u de· d,\!'h i ~a11 alil'IC d e 1·imln1i f:1('11 l1· , i11 l. L i l'"d11 l lui Tra ian pe,tc să află Ş I· acmu 1a . fno st • 1 ş . -1 erca ,s 1· ur. , tunimra - :..., · .
f 7 • • 1111 r. fir. su rit· , <.~ re1 25
Dunf1r!"', în Ţara J\ l unlcncasr,, (Ro111i1was1·i'1) , l.1 _gi11dC"\ 1il .Jiiul11i , irst c s ntu ş 1 de lege cr es•1·n("' .., . mu nte, l:\1·uitori1·
'• .... se;,. ele I cc
2r. "· :io iar năl'IIÎL:1 u cl'lf1\ ui r, ::ieie ad1.:Y,1J'a l J c cine i,·s l,· 1':1l'llli'1, 1·11 li 1lllme lc M . ,_ ' une e au Iun
S:1\'f•rinu l ies lr , ele !'nrc ~i 111ai ,;us s-a11 pto1111•11i l. A~ijdcrc·a ~i l'c, le are d ovaaa neamu 1·i fur d.1 t
C"rc a.i p· •m d P. si•ne şi la illte ' ,- .·11 . 1·c.. 1·',
1 /' • •
0

.i1· 111a ~1 iz,·o r sinlii, numile

Dunr,re a11 făeut pod. l1ll'l'l! d,· 111il'al , 1wr11 111 111:1l'l11rise~ll' ~i Uio n la
u
,a, I st re1r, . -
i t.! ş i U1a ca 1•;l
l"iia/ci lui Tmirm, a e:11'1Jia ]'OU ş i ast[,dzi sr1 eu110,ru pra g urile 'i n ap:i . ' '!:'ex; latin (A) . r-;
t . ,
.
o m11 <' .
cii uici un neam nu

~i m,1i inculo 1, pc D1111:1rt , în Jtl'•·aj111n. i1·slr· turni~orul Su\'L'ri1111lui , ele Aci în textul rcp1·otlus tn c .
t H er~ri,ia I ' ) . . r or,ica lui N.Costi:1
0 ffrri:hia (' ; ) aU:a ug~: ce.~i -ic <.·
:<:- Si'1Y<·r inq1f1ra tul f,,,·ut ~i ni ii:,. Ia r I"' t<' ,-rc111c a11 f:1rut S:l\·1:1· n u ~cric. •" ,
· ... -.Jmeredova.
• hereg.\iia (A ) . her •• ; ; " ·
Iar la alţi his tori,·i, t 11 111 la 1Jiu11 t,1rii a u srri, \' ÎÎ a\a lui Traian , a~e • • '
De aci. rci11c1'1H'· te•-1 I
' ., . . (I I NI.
.111 m
~ u
~i la Tn]'c lt în , să nfl,1 seri, l,,Linc ~lc : ,,Trn.irmi ae'l<•nw co /11m1 w"~ pc p arte a car,1tohd11i următor anuscfisu l L, Jupă C
a re ac reproduce p ri ma
---- î-ncolo
- -(Al-; acolo ~. r,eaae
. /~a (N )., cinci/ec (:L).
1 (N). limbc graiului 1 • • ..
... acuttor11 c~ •fMO (N);
, '[rod ):,1 i11 dup:1 Topp1•l1 i11: c„dcl . 011,il. L omite.

266
267

ieste in toată lumea să aibă numai un nume, ci unile dispre capetil_e
cele din tăi a neunui norod stăpînitoare 1 , alte nume sintii di pre loc~ri,
de unde sîntu începute, multe di pre cetăţi mari, multe de pre a~e ve:tite.
Cum -vedem neamul nemţescu suptu aceste numere: întâi ş1 mai__ ales
si mai de cin~te: alamani si asa le zic istoriile cele vechi şi turcu; al
doilea nume: gherm~, act~că :,doi fraţi", latineşlc ghermanus; o seamă
5
de i:-torici le zicu te,•tonr.s, di pre capul lor Tevton, italiianii zicii tu~esco~
poatC' fi iară di pre Tevton; leşii, moscalii, noi zicem nemţi. -~lai ap~i
alte numere <lespărt.iLc ca crănai)e clini r-un copaci ii: şvedz11, danu,
frnnt,.-,zii, saxonii. bcl~hii, hattn7ii şi nit<' ţări mai mrmmte, totii din
10
rădr,ci1u l't•a Ycchi,· a alfil_naniJor li crăngi şi p:1l'\i l-Înli1.
Aşa hişpnnii2 ; ihării, ţiltibcrii, portogalii, iarr, tot un n~am sîntii;
franţozii, ~alii -tot un neam sîntu. Turcii, de pre Jocul lor, Turhi 5 la~,
de pe capul 101· Cl'l dintăi Osmangic: otomani, osmanlîi. Moscalu,
u, rusii, bolgarii, sîrbii, harvaţii, slovaţii, bohemii, raţii 3 , polaţ.ii totii
un neam slovenescu sîntii, fără alte numere ce sîntii la strcini. Că întăi
acestui 4 neam grecii le-au zis saPromatis, de pe ochi mierăi şi albeneţi,
adedt ochi de şopîrlă. Tătarii, tartari, de pe apa Tartara, schitii de pe
sălbătăcie, nohai. Aşa toate neamurile supt ii multe numere toate sînti1.
20 Ung_Qrii: huni 5 , magiari, ugrii, iară sasii: dachii, saţii. goţii, masaghetii.
-Şi acestea nu toate numerilc, numai unile dintr-însile ţi le-am însemnatu,
pentru înţelesul numerilor mai lesne neamului şi acestorţări, Moldovei
~i Ţr1rîi Munteneşti şi romînilor din Ardeal.
.-\~.~- ~i- neamul acesta, de carele scriem, al ţărilor acestora, numele
vechiu si mai .â.irept.tî irsterumîn, adecă rîmlcan, de la Roma. Acest
25
anume de la discălicatul lor de Traian, şi cit au trăit-li pănă la pustiirea lor
:19 '\'.
di pre aceste loc:uri şi cit au trăitu în munţi, în Maramoroş şi pe Olt, tot
_t;t._~c:st nume au ţinut şi ţin pănă astăzi şi încă mai bine mtţnt~niLdecît
mol~ii-; ca:-ei ·ş1acum-zic ş1scrfu ţara sa „rumînească", ca şi _!:..o_mjnii
..-.---· ·- ----------·--·•· --- -· ~
30 c~i din A_nka_l.
i Iară streinii_ şi ţări_!~ împrejur le-au pus ac~~! ~--·num~ v~a_h1.. d~ _pe
vlqJ1-:- cum s-au mai pomenff;·valios,. val~9l', -olah, voloşin, tot de la
strrini sîntu puse aceste numere, de pre ltaliia, cărora zic vloh. Apoi
mai tirziu, turcii, de pre numele domnului carile au închinat ţara întăi
1 stăpînitoare (l;); ... tii.t,itoare (L}.
2 /iişpanii (N); Hişpauia (L).
3 raţii (conjccturil); taţirlcodd.) Iun popor slav ttiJii n·a existat).
l
,i acestui (N); acl'st (L).
ş /wni jN); lumiar (L).
268
la tu~c~, · ne zic · bog~am,· muntenilor cara-vlah,
I
grecii J,ogdano-dah,
mun~emlorv vlaho~. Ca _aces~il nun~e, J_E!)ldovan, ieste de pre apa )Iol-
dovei, dupa• al doilea discăhcatul acestii tări de Draao~u vodav • ş·1 1nun-
, • , , o ·,
ten1lor, ori de pc munte, muntean, ori de pe O}tl, oltrani că Iesii aşa
le zic, molteani. ' ş
Măcară dară că 2 şi la istorii şi la graiul şi streinilor ~i în de sine
cu vreme, cu vacuri, cu primenele au şi dobîndescii ~i ~he numere
iară acela carilc i"str vechiu nume stf1 înlemeiat ~i înrădăl'iuat: rumîn:
Cum vedem că, măca1·ă că ne răspundem acum nioldoYeni, iară nu
întrebăm: ,,ştii moldoveneşte?", re „ştii romî-l!ncşte?", adecă rimle- 10 30
neşte, puţin nu zicem: ,,slis romani/c3 ?·' pre limba latinea~d1. Stă dară
numele cel vechiu ca un temei ncclr1tit, defi a<lnog ori vremile îndelun-
gate', ori streinii adaog şi alte numere, iară crla din rrldăcină nu să
mut~. Şi a_şa ieste a_cestor ţări ~i ţării noastre, Moldovei şi Ţării :Munte-
neşti nun:ule ~e 1 <! 1rc~t ~ de moşic,. iest c rum în, cum să răspund i1 şi 15
acum toţi aceia dm ţar1lc ungureşti lăcuitori şi muntenii tara lor şi
scriu şi răspundu cu graiul: Ţara Romînească. ·
Şi acestu nume vlah - de la turci şi de Jn greci ieste·, Je la nemti -
vallios, de la franţoji - valahos, de la leşi - voloşin, d<' la moscali si de
la rusi tot a~a, voloşin şi <le la unguri olah; acest.a 1111111<· tot ele 1w.vloli :!O
ieste şi vloh ieste italiianii, din l'are ţări a vlchului, aJccă a Italiei
au pornitu Traian împăratul Rîmului fără numiir mulţime de norod si
i-au aş<•zatii în aceste ţf1ri Aa Da~hiei cei vechi.' Să f '.c acest nume y h;}î
de pre Fleac hatmanul Runulu1, pn•c:um ~crrn unii, hasnc sîntu. . J
Şi_asa dovedindu numele neamului al'estuin, cum Yezi din istorici !?f>
./ _
mari şi mărturiia ţărî~o~ înJ~~t·jur, ne ~r-ag~ rînd~tl a pomeni de portul. li
Care acu~_r.orlul statatorrn ca numtlf' :,;1 c.i lnnba nu il·l-tC' ' ci ia un„I
. . _ __ . - - - - - - - - - - - - - - ~•.;..-~=.:::_::.:.:::._ -~ 30 V.
~~?-'~~- ~~ ]a alt neam porturile cu \Tcnw. La ~·arc ~chimb~~ hainelor i1
,~~ui .l~cul~ d~l::_-~~~-ă.; ~-~a-~-~ _ş~_~n_:!~-~-l~ăm~:l_le --~~pulu_i, precum ieste I 1 _q
r >,
f1~~a~rn~1:!1. _a vr:~~11 :r_~rţ2__d~ .!.t!~~c. Cit înt.ăi la 5 aceste părţi de -lume"; ~o
unde trăiescu moscalii, rusii, tăt~rii, să fie omul îmbrăcat în haine
franţ.ozcşti, ar crăpa de frigu. Şi măcară şi la noi pre aicea ce ierni
sîntu, ţara Italiei ierni ea acestea nu are niciodată, ci foarte blînde
ierni, cum sîntii la noi toa11111ilr, ~i marc daru au acele ţr1ri a Italiei, cît
1 Olt jN); L omite.
2 c,i (N); L omite.
3 rumauiţe (N); romanili (L).
' ori vremile îmlelungate IN); L 0111Îll·.
~ la (N); L omite.
269
 -~i \'ara nr1du ~ăl i nu sînt i:i ca l aicea la noi , ci călduri cu,·ioasc . puţin
p1·p1·u111 ,-au a r:·11 a 1 de !'urlui ·i . ·1 .
T op1·lli11l ~i . . . J ' ~ 1111·a 1:·1111111l cl1· "i• i111·il111· .1 I.
l:ll':tf l 11111·-in•u l s"1 . - ·. u111 11< l11 rir ul
nu ca pr1mf1Yara, t·um Îc$ IC la noi la maiu. la iu ni e . Le-au r.ăuta ti:i c11111 <c I J oo f1• Iuri dl' ·.· ·• ,tra ta · dl' L,tl .. L· :i,1·,1 dz i • .. \J·
darft acestora oame ni 11111la\i pre ace,lc locuri a-~i sch imba pori.u l haine- o I. . . 1unst11 I a u lu:.it a rd r lt:ni '. . , l . . . . a 11111·u
, 1n• o _sa1na. si · 11•s111'c1 ast"
- u1Jz1: . un fel de •
nos
• •
t1·1 • d e la i·in 1I1·n1. . ca rii
lor dupft ,Temea al'e,101· l<1l'11ri. • 1

.5 Cftl l'ă ari st:·a toa te. raulă

l'C , ni l' dr· pnrlu l r11111111ilor i,cusit u l (
pe 1inga ]•Pl 1 ţii ,11>roa1H: .•·1lt f ·I
7. l

ll,11u.
s· .
'11 acei tu11<uri n ·.
. ,,n,ura i11a1 ,,dineu l
C n1a1 d,·,, ·, r(. I 1· a I 1rnsur,1.
• e < c p,_. ,1,1 prin 111c1111·11c 111111I.
istor ic ~a\'J'Gl!tÎţ T o]'<' ll in d in J\lcdiiasi. rnYintrle lui 1 i le iHod csdi: • .
rl'n· , 1.11· a ,·c,1·1
· 1<11 ap roape di· 1. _
- at de icl'i "pe J\a lllll
·
1 11
,,R 11mi11ii de .-\rrlc~n\ 1111;i~~ -1~n:1rlrt .o. lia i11,1 1 de la IIJ~l(' rC păuă pes te'. . . · • lll ai. Ll l')lal'l . d·1<·l1
•' 1· 11111111.111 schic-
:,j toi lrnp11 l i111l,rf1ca\ i, ne r:1 l' 111an· i11Yi'q:·11. uri'1 p11rlul11i de va -llcurile 1
l~11 dz1 l'l': .. Hind1·11i lor I,· Jdi'l , I .. ' ·" o_ 1l111111111 n,/11,·11 ." S1 to i T ·I
c·1r11111 1·1 l . cc.i a 1.1dc , 1 · I• ' C• f" ·
! .31 _; f' •· .1 ,. sa c ~1 p1·i,·i11,1 da ci'1 la t"1p j'- 1111 c iq,111 ,·,·:11l,·1ilui :1n,]'ni~
cele d e drn111ll. c:11·,· :1 11 \ i111JI pi'1r\ il:: a,·e,I P.a de Ja Sl'Jl1Cnlrion2, adccă I
10 păqil,· r-arile " i11 li1 "i''""al'L' ,pre 111iiazănnapl 1·.
lnL Lrnp11l acoperi tu , I
, a IC capu l lo l1i ,dnhou d(' SJJ l .· '. - ( III ( os . la ,·,·af:"1. l1111d,·· 7 . I
J;iră ,·ă Îeslt· •,·c·J ·• b' .· 11111 ~1 JJI r:1cu1·cală I· . ,1 j'.tl'IJ,
care ft:liu de l,aiw· l'"'"''llt:~I,• un da sc;i l a11!111 1i: \ lar l.ia lis, că
sfi chi,·ma , \ 'r
. d. l
•
c i1 u o ire1u l1rns11ra . . .. .
'J a• o sa1n:1 dr• lăc u i t Ol... 11 :1 lar11• ..
.i oql'11,·J,.··. \'ed c-,c
,t u ,c,l;i , cai·,· s· i )''ll l,1" a, 1:·1dzi ,r,
JO

cnd ro111iua, cu acc:;Lc: CU\' Îlll<·: (( i ti 1ri111ite111 1·11dl',:JJ1ida , \'CChii'.a portu, ' ri111 e11 1 nl'<' asl~
1111
.. ' , .,.·,ll1111U• sl111..1111rc,• cu 7 as• trc s• i-n - •\ ·I~ I I . ~I. i,·,ll' de la
11u 111indru , iar 1>1111 de l111la lu i d idH;nl\Ti c,, . Şli,·r :u1 de pî_slă, pc limba .
.
\ cap11I sl1 1J1lorii Him1 I . . , r,1 lll „1ii1'11 l ~ I .
. . • ·- I III Cil taftă SJ , · . dii II I i~i in,·,t!ia
noastră deţasl'i't ,·11 glri" (rtt S0l'OL<:s1· cu 3 chive re , 1·a re a111 apu ca i u ru
,Dea,ca. \a~u -si'1 dar l,a~nrlc :1rc lo··
a~l'alul I ·I„
'P:'..'.'', ''.a·H r lii l' dl• •·111111ni'1
1 s1111l on 1 . • .11 s lujit o-
şi la boieri aicea ). 51 $ l,11 c lo„ofălu] li .· . ll,l l ' " ]'llllll'ltÎ I.1 s· ·
Caulă cc: z il'C u~.µ.i.u-,:i lot ac1·la i,luril' T upc lti11, ~ j llll de la si1tc:,
. '
15 au Sl'l'IS „c s" l ':' ~1 a cel aini'J"c i\J' . . , lllllOn 15
. ,1 . .imnu ace i t unsu ri l' " u , J !Sad Ci'1liw"u· I .. '
ci pune cuYi nt ilt: a 111ai Ycl' hi u1· s ine is tor ici lor , nn11 111e Alfon,i:i şi
4

c11 l'a1·t· 1 î11, i'1111na i·i11 il<'nii ,·c i rla "~l ee l li",u a u fos l ii ·s::1m11u ~·"I~_' L'ar11 '. 30 v.
pre Pla vl ~i ]'l'e Ag. Clll'I. ,·a r ilc ;i u sai, ,·ăr\.i de puri.uril e cele vcl'lii H:111ii1u· ai,·i r' I l . c rau f,1ci'clori • .i ,:11·psl' u,
li11 il1ilu r : ,.Fe li 11I î1tcfdli:'1111i1il••lor ;i rornîni lor ies te cu pwJs c;D!_dă, <le .· IIILli ;i ;iri'tla <ll' rr 1... . .
~ ,1111 l s1s lo,··(' l l · . l I,. li ll I .11
(' 11 1. a,·,•sl•w·l,u·id- C ( ...
,li C )'11ll)('J .
fi l'~ll'l'C dobil o1· , l'isl c i'il'iur î1w~dit ],inc Îll ol11u-lc <le f111i'1 încalţă Ş I · acc, 1111· I". · .
'
11111 · I)1·1·c1 . .I· ' •· ·, l,· 1zy o-
.

;j°io i piiclra a cc iâ ·T;;-:1gf1 l'~I iu171·a l'i;î.e- 1i1cior, '<lc-·i,Îfă~-l).~;.ft -,,·i~io;:~;l<lc

. ..i1 I "~•·dzalr I"' :1t·1•s . . 111 1 <.i1· s-a u :1r:·11 n1 d . 11 . . ,
~I) la n1111,, j izy .. .. · 1'- l<icur1 d,, rin 1 . . . . '1•1 1 1u·a1 mil ~o
. . 11 . tJIJ 1, ,·11 l' lilalt i I . . . . I, 111. a<1• s1 " I" . I -
½~l{ii'1.e jtm1-~l;;; ~~.; 1.i1 ~11·~1:a-:b;.EL~ J ,•,I cjiOi:-~ Yj _rf~~l~i11lor _fclo~ a,l' dz1l'<" -\ l . , ,1 ~ton l' 1 1'1"1·1 . . . . ~ .t1 11 11,tu de
· · ,.. 111 1 01·cd 11 n . · . · ·' 111·1,est,· , · 'j ' .
vţqi.i,.__str~.n.~<?f ilor lor, carc puri.a (a !ldi, A1·c, l.11 fel de încălţăminte a si: , i a i .·, . . .. 1.11 sus a f1 !talii· .· . . ·. I "1'"111113_ ,·,,re

; ' :31 \'.

~
a sluji-l! Lori l"r o~len i ,·ra la dml cn i. :'fo1i"1ai al ii.a ose b ire vedem, pe
rn111 1·cl i11 1 Îll is loriili- 5 cell' ,·1·,·lii , că o~ leni i Jli111ulu i nu învftli ia în
obiil'k, cc g"I p ic iol'II I i11c:tl\.a l'll pii1·l1: ~i ,·11 l,,g:1l11ri în cruciş, ca g ra·
( '1 , ' .• ' e .tLc 11a~ la11di'1 111i'11· .· .·
1·0111a n1 , a 1nesl1•1" t" . .
l101Ti'!lascfi ,Io.
·
dzil' Coql.iiol'it• ·•u so
" a s,111 111 .11
· · 1 t·ncască" ,1. .' • S.
,I,,,
.
. I11 1is1 1n. c:i li11il,·1 I . .
I
' lll ll t s tri <;ali:i ,·u . 1
. 1 O<; JJ. ', I dzict· J•i•<·,·11
i,· 111.1 d1·, ,·,·t1 i ·" ... ..
· • 01 1,·s(p l 1111 4
s11· Jas1·,, 1. s
·
~,111 1 ',ila l,i!,,r,
1.Ja 1·,Tli ilor
.
.

.' u. a s,:a, <lu..L;1s1·i'1 . :!:.

. ~ co I Il I I' ll I s I l . l 11 . .
t ia G; in nl'i11„ i 1111111:1i d i. \.in<· ]'Î l' i11n1I la l',1 lt:i'1i 1,,ga." Aces tea sîuli:i :n,· 111 "'III: Îl!S" . . ' cc·iini g1·aiu l d ,, .. . a ·• lfJ " '-urici:i <'L'· J
de . . _- um_H.tl'ca g 1·a111l11i l'Om' _c.i, .i a , 11 ·d"1t·11il11i·
i11esc u Ş I lf1tint•s1•1·
•
I:, cu,·i111ilc ac(•lu i is l.or ic, d in cudnlti în c uvînLi:i. La nui de ncc ins le • , ll 11111 a ,ta l 11a11ilu1· 1• l I('l' I. I i11ai mull
.. . - .
' ic:; lc aces l fel de în cftllJ1mintc al'll111 , la acestea vacuri , care era de :;,1 ,·1, n emc· i11d e l . a g1·a11il ui
cinste la rlmleni şi de YÎtejiP l' orlii . \',·d c rn acum la t:erch cz i că ac<::;t , . . .. 111wa1a t·.
i 'impal'a\11.
I ,-r,1 ii. do 111111. 1, . . ,,:isc. ,s 1. e 11 .11 ,t ri',111111 ,1 s.·1 1111 ·1s 1I .
l'el de port de înci'dţftrn i n l c l'rnl1·11 , pri11 lcn iie 1in ... l\
30
lile r l11 ng.t1 , \'l'l'll H• . · .c .'· _· ·, g i·a 111l ,-,, 11 1:,n 1'l .' ' · l)'a. , ·1·,1 ile 30
.. .. 1 · ţi 1ct~ 1pa lr1,·1 1· .· ul f'l'c :i n•s t · I . ·
Ai cc ieste locul a po111e11i ~i d,· ...1111t~11ra__?ci~ , de care au scris un ca1< p1i,;i1111du- .c l - 11 01 ilur . 1·n1 . . . e ,,, 111·1 l'll
su Ie ,w,·ala F . 11,11111 dl' si 1
N 30 Sim ion Dasc_n l şi ma i naiul(' de din,111 lstralic logofftt ul. Tunsura aceasta , mo1·:1~. ce i di n T· .. ' I ' ,1tanlo1·. ,;·1 111ut-i .1. . : >J> a,·('s l1· lnl'u l' i.
. .JI,t !1 un i ,·nc·Js .c I · ' .i,·c•q 1a dl' . · .· l ·
t,·au sl. n•mul a t I/ s · . , . l, t a l11n 1ri f,. 01 1'. .tll L' :1 .\lara-
1 o 1i,.;,.,, (:,; I : hai 11, (I.) . - -- , 1 g l':1111I. Ci'1 1111.J,~. .UZIL'e 1..
1"111·1 lut lll. ln·d11d·li ll>illll li ..
,.,,,,,trntriu11 (~ J ; s,·,,t,• 1111'ri1111 (I. J. ( 1P~ l'. J) . . '
1 · -- ~ 1HII dz i, -,. 11 1:
3 , •11 sucul,•sc c 11 { :-,: J; 11 11 ( LJ.
'f'o1 1c/li1t ( ) . , , . 35 :J I
• . .\ . 1 0/1,,·tw t \ 1
• ,11/un, ,i I :-; 1; A/1111s I L ) . - S( /111'/'Clt (T · . '
3 • • . up1 ••·l1 '"); shf.cr.an ( .\ ) .
is lurii/,· (:,; ) : hi.sturicil,· i i.) . / ,,,,,,11rn ( I ) · 'l' I .-
, • • O /l/'ll/l (i\(
gmtir1 {:,; ) ; ar,·i<• ( L). .\ a d.i 11 1r·l J , ~ 1 . .·
6 e' 'l'il llll ha: lor .
7 Aci se termi nă l cxtul iu ins . L , l cx tul urm e ază <l u pt, ms.

.270 27 1
li ~-
Dzău sau Dumnădzău, meus, al mieu, aşijderea, unde ţelum ei, ceriulr
2
homo, omul1, fronsu, fruntea, anghelus, ingerul • Iar nice unilc cuvinte
şi cu glas mare toa t - ..
a 4 d
de cînta la osă"
a ,·uaţa omen
' c Yiiaţa romanilor c
-
easca o pHngu. Scrie Ya
' um cerea muiere c ~
..
m cartea
nu sîntu să nu fie protivnice cu iătincşte, sau la început, sau la mijloc
' are avea glas . b
ş1 cu alăute . aş şi aici în ţară să face şi. pănă mai
. ' precum aceast . .
li t·dun,
sau la fîrşit, iar unele stau neclătite, cumu-i ba.rba-harba, luna-luna şi Şi aceslt•a
32
,' Je- _ as a zi
\~ altele ca acestea: vimun-vinul, panis-pîne, manus-mena, culter-cuţit. am aratat ca · d •
cu obiceiurile că au . . d şi mtru aceştea să să
\ -.....~' ~ a Şi aşe cum amu dzis, cu vremea ş-au schimbat graiul şi s-au amestecat3 . ... -_-. ieşit e la Rimi:i......... cunoască niiamul
\'/ cu slovenescu, daţescu şi cu alte care le-am pomenit dintru Topelti11 • ! ...... . . . . . . . . . . . . ........ ......... . ..... . ...... . . .....
...... . . . . . .
Pe aceasta poveste c·urr1 şi aflatul slovelor, l'U care şi scrisoarea de la
I

sirbi o au luat-o, a11111 după a doa dcscălccătură de Dragoş vodrt aice (

Cap al şeaptilea şi cel de re ...
în ţară şi la munteni Negrul vodă. Yini rîndul P urma
10 Cătră acestea :ulaogim rîn<lul aice o~ccilor mesl•lor şi ospc•\.dor, carii ~ a arăta cît au trăit
dupa descălicarea lui T .
.
să vr1d că-s vechi t.inute aice într-ace~tc t.ări sile.Teste
. , de la vecl{i1romani., j'
.
aceEte locuri cu oamen·
ra1an cu ron l î nu
•• de la Italiia •
precum a închina păhnr pentru s[t11fttăţile priictinilor ş-a împf,raţilor,
to

că seric Dion vestitu 1 historicul, care întru laudă împăratului Avgustu ... · N·ă-bu·ş·i~-~~- :ia~· ~a~t·a·r:: · · · · · · · · • · · · · · • • · · · · · • .
Pur, J e r i it ii Asiiatic"'a, care s1. cr ...uri şi mai mulţi ' cu Atila
- t' J S l u pe aceste Joc · . · •· · · · •. a
cum vechiu obicei au foslu ca nărodul giurînd pre piedzii cei buni sau .....
din 32 v.
15
nărocirea împăratului, sr1 he la ospeţe pentru sănfttatea lui. Ciiarcă Iar Topeltin3
descălecături
scrie ,.
--: cum Galhcnus' împăratul
am au stătut întăi a
. unouresci:i. I/
de aceasta mai pre largu la Pliniic. Acestu obiceiu şi la nemţi şi la
d
Şi
„ e pe aceste Jocuri J • • ' socotind cum
unguri, la ardeleni, vechii romani şi la noi pe urmft, de pomenesc la li m Dobrogea. ase romîn'· d" a u1 Traian nu Vor' sta I - aceste 33
mese sănătăţile domnilor cu păhare pline de băuturi. aşe şi a priictinilor. aşedzîndu-sft la OI~ l H u m_ Î .u·a Munt('n('ască au t'· e au mutat f5

Făgăraş. Iţii
.. ·, a erteg si I tecut m t ··
31 v. La acestea şi obiceiul ce stă încă într-aceste ţări, adccă aice la smtcrn acmu noi, mai tîrdzi·u ci ~e a Iar cestea la un ,du,
20
noi şi la munteni şi la <larea datoriei de opştc, adcd, la moarte, vechiu
cetăţi si .
- ·, 1ne supt munţi, pentru li sa h
' upa ce n-au p t t . ' , un e
obiceiu, că dzicc Topcltin4 : ,,În Ardeal dachilor 0Li1·eiu cu marc petre-
cere a duce mortul la groapniţa; mf,rgu înaintea boierilor cîntăreţii şi
moraş,Iar aş.-dzîndu-sc
d :-
pe la Gi
urgm ŞI pe la Ciuc"
' p.
'
„ u u ma1 mult a sta rin
ranu, au trecut muntii la
ara-
20
it
up,t ce s-au pust "t „ d J u.
,rreuţii, urmă ciclaltă rnulţimc, şi ccielalţi •• 11 u e a At ·1 ·
u zis mai sus că
pc viniia lnchipuind cum unu mutati peste D - I a s1 rum am" d .
lui cei d .' unare, la Dobrogea u;ii
vor merge unde şi cel mortu, ca cum ar Jzicc: mergi, că noi te vom urma.
Vechiu obiceiu şi la rîmleni; le dzice trimbiţe înaintea osălor, cum măr­6
lui' Laslă~~ ~r:;~.i:\untcn~ască, cestilalţii la M::::o::~ţi ~supra Oltu,
creştin
ungurescu, li Ja a c- . , ~ u, pan 1a vremea
25
Jecat al doil „ d"
turiseşte Ovidius: ,,Cantalmt moestî,s tibia, fup,cribu:;'' 5 , at.lccă: ,,Cînta ea rm u de Dra o~ , d:- aru1a vreme s- d -
trimbiţă de jelea astrucării•'. Şi aceasta lu cei mai de cinste oamcn i :-ă .Muntenească. g ; , o a ţara noastră şi d e Negrul vodă
au esca-
Î 33 "·

făce, precum şi astădzi la aceste ţări, la astrucări Jonmilor şi la alţii. Ia dară aminte at'"t
1 a Yac cc au t :- · s •
ara :!5
so oameni de C'Înstc." Şi iar tot acel Topcltin 7 <lzice: ,,Muierile daţilor
1
raşu ş1 pe la Olt, meaiiasi
-- ... • '

să schimbe „1.. . rrram. J c J- I•cu alte limbi

. ra1t acuitori romani
at1"ta pen Maramo-
osălc părinţilor~ a fil'iorilor, a hr,rbaţilor şi altor rudenii cu bocet ne~pus străcat J:- '. r:- •.
.t:, •;

e u c uar 6 l'Ominescu:> ş..

· vreme
.' au n-au putut să
mr,rgu după osc, cu plinsuri de mirat şi cuvinte de jele cuprin<lu osăle- acu1to1·11 acestor furi ar . I . I acesta Ieste pricin d
------ . ..., a1u acmu la d a e s-au
a oo desc:- J -
c1 acună în manu~ . • a ecatură cu
1 A · J
----- 1 al mieu ... omul (.A); l'\ omitt•. .,
Jege
a., L
.
creştineasc'i"
• .
.CtlSC' cil' ,.
' reme ce titJuJ c.1p1t0Jul11i
. . •
' so
anghelus, îngerul (A); N omite. - acună; text I J . . anunţa şi despre
Topdtin (A); Tolpdiu (N). 3 T . u UJ :'\liron Co t.
interpolaţie.
:i
4 Gop~llrn (S); To/pelin (N) s m a fost înlocuit cu o
' Tupclti11 (.\); Tulpctiu (N). '\ allien11s (Top ,eJtin . .·
:, Text latin (TopJ'cltin); N omite. 5 trăit ( \.) 1 ) ' Gmc (codd )
• .1 i trecut (N). ··
G Ciulei (A); N 11milc·. 6
cluar (S) i cu (N).
7 Top,•ltin (S); Tolpctin (Nj.

18- Miron Costin - 0 pere

272
2i3
 --
.. b ... scu , cu dăţăscii,
. b a t cu ungurescii , ·cu sir a
1. sch1m
graiul strămut~t ş . veniţi pe aceste locuri._ d urmă împăraţi,
cu slovenescil ' p~o•:• dar cum de-au lăsat ce, et ~~tmare le Costantin
Dzice-va neştme.' .. . după ce au muta u . . . Leon
., Rîmulu1 pe urma, ş1 . . lti împăraţi creştm1,
. ad şi pe urma ha tmam ·ţ·? Răspundzu:
34 ..
R „ a lui. la Î ar1gr
ce au fostu , .
1· lustiniian şi cîţva a . multă zăbava sa cu
vesti 1
5 scaunul
l t limu
Înţe ep u '
lrac ie,
că după ce s-au ~~ a
1 Î igrad ma1
t t scaunul a ar . . '
mă cu saraţim ş1 aces~c ocu
1 ri sta fără . t
agm or
'"mpăraţn, pe ur
tă intăi
d is mai sus. l ii
persi avea/ ·rea lor de tari' cum s-a\ z • lecatu1 cel d ii pe arg .
şi aşe pus n „ s-au utut afla de e~ca . cite vacuri de omeni
to Şi
~ceste t:ulte ct lipsăscii să
nu f ,e :•:~~Îni, crede, iubite ceti:
s-au scris; ma aceia ce nu s-au pu u ·t ăn la acesta anu
petrecut. Pentru , .. . .. 1 nu s-au pomeni p
s-au
torule, ui
'tîndu-te la atîta vacu, ca
. . de descălecatu 1
ţărilor. acestora. II. PRELUCRARI.VERSURI,
nimic

DISCURSURI SI
.. SCRISORI

J
j
'!
274
 ISTORIE DE CRĂIIA UNGUREASCĂ
Predoslovie eătră iubitul cetitoriii 1

Dzice Aristotel filozoful că tot omul a şti din firea sa pofteşte

Credz că tot omul pofteşte a şti, iar nu tot omul a şti nevoiiaşte. ·Şi
altă nu osebeşte p<' om de dobitoace şi de hiare aşea ca cunoştinţa. Şi 5
din cunoştinţă să naşte ştiinţa şi Dumnedzeu pre om nu cu alt soroc
şi sfîrşit l-au făcut şie semănătoriu, înţelept, numai să să cunoască d,e
dînsul; cunoscîndu-1 să-l ştie, ştiindu-l să-I laude. Ştiinţa dar şi sufJe-
teşte ieste de folos omului şi trupeşte de treabă şi de mare folos. Iar
mai ales în trebile ţărilor şi a chivernisirilor la vremi cumplite asupra 10
ţării: să să ştie, domnii mai ales, apoi boierii, sfetnicii domnilor şi a
tărilor, să să ştie ce s-au lucrat la alţii şi alte ţări megieşe cu vremi
;recule şi la ce primejdii şi scîrbe au venit mari crăii şi preaputernice,
cu ce sfaturi şi cu ce netocmele au venit 1a stingerea şi 1a pcrirea de
istov şi cu ce sfaturi ale sale, la grele vremi s-au sprijinit şi s-au 15
agiutorit, ca să urmeze cele bune, de cele rele să să ferească. Acea
stiintă de care grăiesc ţie, iubite crtitoriule, prea lesne fieştecine 0
~oat; agonisi cu cetitul al istoriilor.
Iată că-ţi dau mijloc uşor şi foarte prea lesne, pre limba ta cea din
nastere, să înţ<.•lrgi şi să ştii din ce şi de cînd şi cu ce vină şi sfaturi :!O
au' perit <sau.> se-au :-chimLat Cr·ăia Ungurească, puternică foarte în
vremile sale, lată şi avută, cit de-abia de are soţie atocma din toate
alte crăii.
Predoslovie iarăş căiră iubitul cetitori,i a doua ( U) ; cuvintele iarăşş ia doua sînt
1

adaosul copistului care transcrisese mai int.ii Predoslovia la De neamul moldovenilor.

277
 au răzbit, dintru care fapte a le sale la mare laudă şi veste în puţina
de cind şi cum au căzut · e la toate acele părţi prinpregiur au ieşit acel voevod.
Istoria de Crăia Ungureas~ăl, vrem · lt
pre mini e turcilor Cap. 3. Aceste dar intru acele părţi zar~e şi ~mestecături, nu ~u
după aceia, cu nevoinţa papei de Rîm, a lui Maxnn, s-au aşedzat rntr~
. L' dovic craiul un·
. I 1383 de la Domnul Hristos,. ~u îneşti Misiilor acei prinţipi . Şi cînd aştepta Ştefan v_~evodul sl~j~elor sale p lată ş: 6

Cap. 1. ln anu d' Ardeal Moldovei şi Ţăre1 u~ ·ar ~·1isia cea multămită şi cinste, cum să cade slug11 de la staprn , pentru dreap~a
1 • dclor m '
gurcsc, a no1_oa.... dzicem cei de Jos, acmu".
Dobrog1, 1
s în aproape de slujbă fieştecînd şi fieşteunde, iar LiudoYic crai u c~ o seamă -- ~m
aminduror (ca:11 11 d l P~avadia pe Dunărea m su ' p li dzicem noi sfetnicii să i , visî nd altele , giudecară aşea , cum că ieste cu ~l'IJa a
~ •tă ieste e a · (unde acmu
din Sus, c1 ' '"dcrea si Dalmaţia - • . toate aceste avea cinevaş slugă vestită, face mazil pre Ştefa n voe_vod~l d rn ţara
. d e Dunărea" aş13 ' . lată 3tapm1e a . f st
Behgra ' p . . ') i slavem lor' cu . .. ă nu i-au o aceia spre Ven eţi a şi trimite în locul lui voevod pre N1co la1 Bebec1e1, 10
. -. d brovcnet1c11 ' ş . m dz1c nn11 c . A • unu l din sfetnicii să i .
s1 tra1esc o l . Liudov1c, sau cu . t'" nd crrua po
, . -· d un frate a u1 m e An<lrc1 , ,11 • d s Cap. 4. Cu grea rană rănit ardeleanu l la inimă de acea grea mulţ~:
,• ţări, eram . d. tiitoare născut, anu • fie slohod ă in c -
d t c1 mtr-o . . I 0 anal ca sa . I ou mită şi har despre stăpînul său (că şi Sfînta Scriptură scrie şi das că li'.
II ,,~ 10 [rate rep -,
}' pre care
le doamna lui, ' l
.. l1 1otr11
„ săi ital ian 1 .•
. I de moartea frăt.1ne- lum ii ne învaţă şi părinţii pre fiii săi să-i păzească de aceasta să nu-1
,.
I liei în Ita ia, - f t ele ei cc aYea, J~Il
frînate şi spur_cate ::nită luînd Li11dov1c cr~H~ ncapolitani, să nu pornească la mînie de la scîrbe), ş-au călcat el pe inimă, pînă nu zăbo- 15

;{I omorît. Care v este m. ră si îndemnat ş 1 e curvii aceea vită vreme au împlinit şi dzilele vieţ.ii sale craiul , în locu l său lăs ind
dreaptă s1 cu oca ' . , l . u făcut asupra . că pre fata sa, Maria, logodită craiului de Ceh , lu! Jigmunt. Atunci au
15 său a şea ne " f. tă acri femei re e, a " " dreaptă răsplătire'. -
J~ lasă acea spur~ata ~p ti si nu au rămas fara Jt'" i-au răsipit, iara pus gînd arde leanu l să-şi răsp lătească nemulţămita , să scoaţă pre fata
t.
~
si asupra hotnlor ei oş1no~rtc i-au ştins , pre la" ,1p\rtc a Italiei , care
• roazmca - la a la ' · t
lui Liudovic din crăie ~i s ă aducă pre Carol , n epotul lui Liudovic ,
de acea faptă scîrnava, . ·t• t•·1 au scos clin mrn e
• I
~
pre unii cu g feciorul lui Andrei din Apulia . Tras-au pre cîţva dom ni la sine cu 20
'I .- făcătoarea
.
smguia
.
l2 au fugit , un e
d fiind be3em a' ,
_ ă acesta sfa t ş i trim ite so li la Caro l, carele, primind pofta lor, cu mu ltă
I i· să chiamă Tarentu ' d u luat-o să-i h e doa~~ . otului său Carol, gloată au purces de la locul să u ş i au venit la Buda , unde i-au dat
1\ 2il p e domnu l de ac~lo, ~z:rca tărei acei cu c1-;.1_a te!rc lîngă carele au Ştefan arde leanul a unchiului $ă u , Liudovic, crăia Ţăre i Ungureşti pre

lţ/.
l I
Cap. 2. Du?a :1;ei prun~ încă micu~or \1;as~ călare şi pedeastră, scamă. Maria , fata lui Liudovir , nu s-au lăsat ni ci ea să rămîie bat-
l 'I I a frăţine-său lui A evod~l ardeleanu l cu o~ste a Liudovic au purces sprse jocorită , avînd şi ea cîţva domni lingă sine priieteni de ai tătîne -său ~
I l ăsat pre Ştefan_ v.o ă fire la toate, smgu: . domnu l de Tarcnt_' ş i mai a les pre Nico lai Gara, cu carele s fătuindu-să , aleg pre B lazii
omu cu plină şi mtreag lips it craiul de Apu lw , ialr i cu ostirr , cc: iwb1- Forgaci ş i-l t rimit sol la craiul Cehului 2 , Jigmunt , logodnicul Mariei,
d ată ce-au · pru ncu u • · · < şi-l pornesc îndată cu acea stă so lie din scaunul lui, Praga. Cu sosirea
tările sa Ic. Î n . el . inlrf':iga 1111111 ' 1

I
· · lat împroti,·a
: 2b • ·4 s au s1 seu ciu l stin cu -
' bărbatul Ioanei , . - , I Ştefan voevo ' l · nfruntat cu raz- lu i Ji gmunt craiului de Ceh, domnii carii au fost în parte( lui Carol,
i' :I I ardeleanu '
ruit fiind a ce a,
•
. t ea stăpînu-sau, '
asca -au t
• -1 lasă unguru l
I ·n unii au pcrit , alţii , i ertaţi , au venit la Maria , fata lui L iudoYic, iar JO
- - ni ru cms - bucuros sa · _
şi cu credmţa pc . Tarents , cit apo i era . Liudovic craiu întrn agm Stcfan voevodul cu o scamă de ai·să i năzuiesc Ia sultan Baezit împă-
~ '
boiul pe domnul de l din porunca lui . cticnilor, la marc rat u l turcesc, cu mulU1 făgăduinţ.ă şpre fo los şi vest e împărăţiei , de-i
pace. Acel a Ştefan vo;:~!~-a orînduit, împrot1v1~/::./ dzi c ci RiYaltaG va fi într-agiutor cu pu terea sa, să scoaţă pre Maria , fata lui Liudovic,
so 1 unui domn de . cit pînă la un să-şi meargă clupă bărbat în ţara lui , s ă stăpînească; iar de Crăia Ungu-
toru d e \ lenrt1a,
strînsoare au a us pr · rească ar fi mai aproape nepotul lui Liu<loYic, pa rte bărbătească fiind. s:;
. .,1,w [ U ).
Îndată fu primită solia lui Ştefan la turci , pentru care o seamă de
1 Joana (T ) , l (U) oşti sprintene au şi porni t , de au intrat intre Sava ş 1 între Dreava,
T ) . '/'cr1mtll ·
z Tarcntu I l • U
T 1 [T) . Tcrcnt l )·
1 B ebecie (T ) ; B ău bos ie (U).
, aren. '. A nei (U) . z C r/111/111 (T ) ; L ro /11,/ ui (U) .
, J oanet (T ) · (U )
6 Tarent
(T ) ., Terent d· ·c· Erivalta (U).
• d:ic ei Rivalta (T ); .,
279

278
 m ulte ceasur i ~tind ' O u b'. • pa rtea lu i VI d'
a u cădzu t c1: ialaltă pa r te I a is la" pre a pru n cu lu i ş'
nu it
ape m an care curg în Dunărea. Şi
a ceasta este începătura
d int îiu d e
.
a mare stingere ~i r as1 a
in tra r ea turcil:i r pre pămîntul Crăici Ungureşti şi de a t un cea s-a u C ap. 7. Sult a n ·Murat ' •im paratu - I t urcesc
' P ·
ace c amestecături în tre pe acea ,-remc văzind
încep ut şimul te vărsări
d e singe omenesc p re acela pămînt. Pre· Ştefan I .
a supra B clr gradu lui. cetă1ii cc . t d
unguri , socotind bună vr·
·. .
'
ard eleanul nu l-a u răbdat
Dumnedzeu pent ru fapta aceasta, ce atun· - •
care st a mtre Dunărea ~i • t S
· ·
. eme, purce d e cu osti
ies e c m ar<rm ea C - · · U 0 ·
naureşti ' ~
ceaşi i-au tăiat
dz ilele cu mo arte . cu Însă această faptă
a lu i toată .· . . , m re ava . nsa cu stătăt .
1· - b ra1e1
-
Greţia şi s-au încep ut p erirea şi a Crăiei Ungureşti .
l.11mc1 11 nrru1·esl1 s i cap I . I I oaie aparare a p edes-
u u1 or , oan R a<ruzeul .
, puţm nu toată oastea
5 au p erit • o • .

Ca p. 5 . J igmunt craiu I după aceia, p entru să înfrun t ezc dcs frî· pcrdzmd turcul 1rnrcede d I B 1· o
c a c igrad fără izbind" C
<: minie de a oameni lor săi
J • . ,
n area t urcilor în m argine le Crăiei Ungureşti, au făcut şi e l oşti îm- .
per1rea r··und pa- t run s at . u I marea d urer e
cu a I•le dodiele să srnu laă Cr".
p rotiva oştilor
lu i sulta n B aez it ; ce-au perdu t războiul, tabăra şi ar me le arsuri ' pînă cînd $i Ioan0 C '.
aia U n g ureasca- cu u r-cu- , • s-a u ap ucat
neparas1te prădzi si
toa te ir> mînile turc ilor viind , s inaur cu fu<ră <rroaznică au scăpat crai ul , ·1
c1 or , cu cîleva războaie i-a
.
" . .
. .. '
on m cu oşti fund or i d ·t •
. n u 1 1mp rot1va t ur-
. '
10
10 o o t:1
. . li ras1p1t p re t urci s i i- î
foar te cu puţini de a i săi. avei. Care izbindă i-au făc u t mar e n ume s1. veste
Cap 6. Albert cr aiu , care au stătut după Jig rnunt, nimic însemnat s r a Iu . nIecat în a p a

şi întăiii l'a r<:.l e era. acmu d e <rr

o • oaza turc·!I or, nu numa i la apăra t 12 C ă . . U
: u i oan Corvin ,
reşt1 , c 1 să temea acmu t u rci i de d '
improtiva t urcilor n-au lucra t acest cr a iu este din casa Avs-
t rie i, din car e casă să a leg şi împăraţii nemţcş t i sau rîmleneşti. Moartea I . • u r iei n g u-
Ia r n ici sultan Mura t nu s-au )" t insu ş1 m _ce lelalte ţări a le sa le. 15
aces tui cra iuiarăşi fără rămas , lăsînd
feciori a u p re cra iasa E lisa fl a,
paşa, căldură
•
îndrăzne
asa cu atîta c • d •
15 doamn a lui, gr ea . Mar i amestecături rămas
p c urma lu i a u între unguri
om, cu mare
nes u ermd să fi e înfrînt de eres t in1,
s• i a I"a Ia Iucrurile
, I ~u. r" rm b u it· pI re Isaac3

şi vărsare d e sînge intre dînşii. D e p c atuncea s-a u izvodit u n gu ri f

' . nu ma i. s ta ,iz oa.• ie or , car ele

nemţeşti şi trăgînd Împărăţia Neamţ.u lui, iară alţii

s-au rupt, u nii la
pr:1<lare cu cete si
paşa lările
• ccamb I .' d .
u un rn partile u n<r _ . • '
ourcşt1.
nici · D m ceta d e-a
m a i
altă
trăgea celorlalţi
împrotiva a giutor la turci. Bine au dzi s Mîntuitoru l
i\ l<'2cl din
·
Mi$iri ]WC carr I .
'
.
r cuprinsese d 11 -
e par te,
20

nos tru Hristos că toată împărăţia împărechiată n u stă. I ar o scamă

pre
• • Gheorgh d I ic dc~po tul .•îi·bl'sc . . s. tr·mgm . d oaste, au ' înPa tratce r·
au . înfrint
.
ungureşti,· şi m • _." . ea cu mar e prad ii ' 'arzînd ~. 1. pra-d.m d tot Ardealu l C ara • vest e
aşea fără
20 de dom n i inl:te catîi -d omriu1 I oan H on i:ad · Cor vi n Nicola i
îndoindu-să naşte crăiasa u1 . veste oblicintl 11 -I Co 1' m ral manu I C ră iei Un . intratu)
.. · I - '. . are ·
ş1 mu ltă nită gu1eşt1,
V ilah i, pen t ru ce ar din sîngele craiu lu i lor , I
sfătuit să trimită leşesc, a lerga~ e l cu ~i,·l.!uialil pt· Jc parte la B eli r au
s-au la Vladis lav, fratele cr a iu lui
la Crăia Ungurească. Alţ.ii sfătuia să aştepte să vadză ce s-ar naşte
p oftind u-l
resc ş1 strîngîn
.. d acolo clerrrabii ,., ostile
, , ca s,1" ~t . ca •improt1Ya
g a~u l Icel. ~1 u ngu-

'.!ă J in crăiasa. Au b iru it partea ace ia ce sfătuia

numai să trimită
la Via·
pa ~a . T 11 rc11 acmu sr, întorcea de 1
. I· C - • - . •
. .
p canuri r 1m c de robi ~i d
u1 H ezet ~;
•
d is lav şi au a les so l şi l-au trimis cu marc cheltuială. Carele încă la pi a,,,.
f" d ·ar,· Yaz111d Cor vm atîtca ti . pc t c s .r ,a.1:tc
. ; de oame . . eb.toata . .
Crăcău n u a u sosit, au veni t veste că crăiasa El isafta au născu t cu u n ll<':!ata încă, iar f ii nd îndemnat de e;1iscop I d B r m ro ip ~ 1
[ericire prunc, parte bărbătească. Dupăra re uşurare crăiesei ,
a carii
ces în urm a tun;il or. Dr care clca~a ''
~, d·,t L s t~irc straJ
" 1
u - -~ile te igrad,• Iau pur-
urceşti paşa ,
domni şi
sfetnici era în partea crăie$ci îndatăau răpcdzit după so li
cum l'ft sosestr s i na~tr·a un <run·asc·" . 1·
i 1l'rl 1111\1-ală
.. • •
turcu
•
l, ord ia au
" '· d ~
lftsat r I·
·
acmu este a proa
I - - meşter ş1
pe ,
a
.
(car ii domni era anu m e V ladis lav Gara , B înat, Ion Filip, Corag, And rei .· ' u I' <;anu , sa sa clătească î ·cu, 30
30 Bot1, H cndri i T amaz), p oruncind u-i să să întoarcă şi- i oprisă şi calea . r •I s 111/,!11r ~-au
. $up. us eu . oa~tca 11c "". ,t1. s·
·, 1 aşea un<run1 .. desfr• ncet' t ,- ia1
-
însă ceialaltă parte, inclemnîndu- i pre so li , numa i să scoa1_.ă lucr u l la 11 11,I la u. .n!IC'. , nu rzh11l'n1t
.. t1 1rcii di i , 1o· t . ·1 "'
,I C r~rţ I l': care năYală ma, 1 nava-
•
cap, merg solii şi rădică pre V lad is lav de la (radiu şi- l aduc la B u da, a • ,, ,p, n J•·111 ,.. . ;i 11 pu rcrs în r"a.s·11'•01 · COI'\'lll
. 11nrr11n1. . smrrur
. nrputmrl
.· _
în scaunul Crăiei Ungureşti. P en t ru care: lucru ~i chi emarea leah ului , z 1nd 111 m1m1 ••
t 11rl'r lor. au , ., at
1 111' c li
f . E .
ll !l:d . ' J) ISCO
0
I •. d' puţin
neca-
pre,t,· un JJll'III, au dat ~,riu., ,I,· ,,.,. ,..,I I ~··I ' ll'II Io ["pud sarm
s-au rădicat marc zarvă şi războiu, cu marc vărsare de s înge î ntre unguri . · cu ca lul 35
~- 1111 sl'irşit YÎ.i\a.
1
· lin agnrns de turc i
35 Pa r tea care ţinea cu prun cul cel d e curînd născu t şi partea ceialaltă,
)
'

care au a dus pre Vladislav din Ţara Leşească, de faţă războiu mare şi î n 1 Jo{l_ll Jiag"=.c'lt rr,: / sac 1:a!.:,11:t'I l l .
a.p11rat11/ (1 ) : i11,1uiral.lll 1i_; ,
------ 1 Birial, Jon Filip, Cora;; , Andrei B ot [T ) ; Bi nat Ion, Filip Corag , A n drei 3 Isaac 1T ) : / s11f ( li ). ·

lJog [U).
281
280
 unde era sinaur p aşa ş1· cu oarbă năvală au dat
nu au ţinut războ.1U I , ce Iumdu-~1 Mezet paşa ,
.
semeţit după paşa, făcut-au
.. b

Cap. 8. S-au aceia Mezet cîteva dzile cit un ceas

-
.. . pa asupraf lui.
izbîndă, şedzînd el oturac, slobodzindu-şi oastea în pradă. Dar nici • lt-şa pre ec1orul său ' cum
au f ost calare, au plecat fuga şi...m d ata- ŞI. ceai
Corvin crai nu s-au lăsat cu atîta, ci viindu-i săcui şi alte multe oşti ces în răsipă; pre carii i-au gonit C . ..a - a oaste turcească au pur-
ungureşti din sus, carii nu să întlmplase la războiul cel dintăiii şi mai aşea. să chiamă strîmtoareao drvi_n ~ma la Poarta de Her, unde
acea un e iasa D - d"
!'> strîngînd cîţi au putut şi de pe la alte olate, acmu mai cu bună perire ca aceia în turci ' c"'1t d e-a b"ia d e a unarea m munţi ' ,~i cu
mtrii acela războiu, fără nu ~ scapat cmevaş de poveste
d. - .
gloată, au purces iară după Mezet paşa. Purcesese acmu şi turcii după lingă sine •
.
mai paşa cu fccwrul său ~si foarte cu pu ţ·mi.
a doua pradă din Ardeal, cînd au dat ştire lui Mezet paşa străjile
cum că iară vine Corvin mai cu multă oaste. Ră~punse paşa dzicînd: . C~p- 9. Nu mult după aceste, Vlad. .
„Lasă-l să vie, să ne Iacă şi mai mare izblndă decît cea dintăill". Şi cu izbmdele hătmanului său I . C . is)av crarnl, îndemnat fiinJ
10 îndată au început o-şi găti oştile, dintre care într-ales alegînd oşteni • e ~-au pomemt mai sus şi de Iulia . oma ' al căruia nume
ades • ' a ui orvm Ioan H · d
isteţi, Ie-au dat această poruncă: altă să nu plizească acel buluc de R1m Şl de Gheorghie despotul . d n rezidentul şi solul papei de
oaste, fără numai unde vor vedea în ce aripă de oaste va fi apropiat cu mare ga-t·ir~ ..improtiva turcilor. şiEra omnul .. :- M" · · d e S us, s-au gătit
- .1SJe1
Corvin, acolo să năvălească orbi, cu toată virtutea. Fost-au avînd Corvin foarte putermcă şi în vi&ticrie . î mea Cra1a Ungurească în putere
iscoadă la turci, carele deacă au vădzut şi tocmeala oştii turceşti, cu •~ască, vechi lefecii încă din ,1zii~1e\;ameni._ S:au strlns o oaste unau'.
ce orînduială s-au tocmit şi au oblicit şi ce poruncă ieste la o seamă ş1 cu mare gătire au purces asupra 1 _to\cra1 ş1 făcut şi
au lesi lefc;ii. 15
15
de oaste, să lasă toate părţile războiului, numai să năvălească unde :• pre Cor~in hetmanul cu o seamă ~:u t~n Murat, trimeţind înainte~
va fi Corvin hătmanul, s-au furat de la turci iscoada şi au venit la u luat, fund cuprinse de turc. . oşti, care cîteva cetăţui şi sate
~ m~~.1t · acea ncaudzită iarn㪠au sosit
1 1 .. - la munţii Sofiei. ~ La
Corvin, descoperindu-i toată tocmeala turcilor şi porunca. Apucat-au care ~ pma
şi Corvin sfat de la sine şi au ales un vestit şi cu mare inimă sluji-
: I
c~t ~ec1 mtr-un chip cu multă n a~ ~pucat_ pre oştile lui Vladislav
toriii, anume Şimon1 din casa Chimeneştilor şi \-au îmbrăcat cu hainele su sa - - mai m1ş · t e, nec1• Vladislav evomţa,
cr . . ncc1 si nour a Corvm• n-au putut' 20
~- 2CI şi cu armele sale, că la trup îşi semăna bine cu Corvin, şi puse şi sem• 81
, c1 . le-au că u t at
Î n d, arapt · Poate f'1 că acolo dupa- întoarce ost 1"Ie
3
b"
; nele hetmăneşti toate asupra lui, alegînd într-ales războinici catane vreme , o 1ce1"" r·
.. ' sau aşea au vrut Du - u, un purcesi tîrdziu d·, -
d
! f: pe lingă Şimon•. lară Corvin singur cu alt buluc necunoscut se pune mtre acea cale c
al - b .
. . . mnedzau. Iar lotu i 8 - .
u turcu s1 la toate . . ş razboa1e. au avut upa
li '
ln laturi. Au primit Şimon• voios acea slujbă şi a muri pentru stăpînul au ieşit turcii b.. . . d
războinic' ţ şi
;, es raz 01ul ce-a f • .
său nu s-au apărat. Şi cum au purces bulucurile oştilor unele cătră care le u os_t cu un Carambol• vestit în t I~ u I 1 e unguri
cădzut cu cal I • au cadzut din războill în m· 1 t-t• oastea turcească 2"
~
altele, bulucul cel ales al turcilor, cum au vădzut apropiat bulucul
ungurilor cu semnele şi buntciucurile hătmăneşti, vrînd să-şi împli-
toriii de cei u in troian de omăt, dintre
ce merg fără leafa- d -
ca:~• c u1 Corvin hătmanul,
c c neputînd iesi un sl ..
nească porunca ce le-au dat, au dat năvală ca orbii asupra bulucului, ram o2.
bCa .
upa oaste 1-a . . '
u prins pre acel Ca-
UJJ-

unde gîndea că este Corvin. S-au făcut o zarvă, o amestecătură şi trăsnet

i;
P· lO. Apoi despot J ~
vărsare şi căderea omorîndu-să
.
. u s1rbesc' vădzînd că s ~
răscumpărat
de arme cu de sînge mult de cai, turcii era ml cu ostile au
30 de-a mină cu ungurii, cie să împlinească porunca paşei, care au avut
de galbeni de a~r Anevoit de l-au de ·~u ~nto'."5 Vladislav ,o
J
cişte să împlinească apărînd merge acele osti .d şea er~ la toţi nădejde pă si , a _orvm cu 40.000
pentru Corvin,
hătmăneşti şi Şimon•
porunca lui Corvin,
şi
sem-
tu ren nu să înt
.. . e atunci
. - ungurcşt l, să între ~m T rach1. ar r·I putut
. • rere. ca de
nele pre carele era pus împrotiva 1n locul lui
Corvin. Care amestecătură, dacă au vădzut-o Corvin hătmanul ingro-
undcă Ţarigradul
.. eme1asa la E
era atunci. uropa
î - aici, dinco ace de Marea a, cum mcă
A

sa 18 ş1 Morea3 fi"n1d nesupuşi. de ş1

f . . Alb- .
şată,
,. au purces cu mere inimă şi năvală asupra bulucului celuilalt, I
,
neatotneluat.:, . si
.
• s,, scotea t
gr ecn.. l a Machedonia
·· d '
a'Te- 35

„ Carambo (T); Carabot (U) urcn e această parte

1 Şimon (T); Şimont (UJ.
~- Carambo (T) .• C ara b ot (U)•
z Şimon (T) ; Şimont (U). u Morea {T); Mare.t1 (UJ. •
3 Şimon (T) ; Şimont ( U).
4 Şimon (T) ; Ş im unt {O}.
283
282
 de lu me, d in E u ropa. Ce, d caca nu va Durnnedzeu , pinii unde nu fi e ~ială, neci d espre oameni, neci despre Dumnc-duu, a nu ţinea şi
• 1· . ·.-·ale, b"etul
. . sm,1e1
iest e · sorocu l vo1e1 1 om, d es, i . sileşte, folos a întoarrc pf1gin11lui C' llYÎntul ~i gi urămintul. cum 1111 ţin nic i e i nicio-
dată cătră creşt in dat cuYintul , n ec i a- l înşela tin păcat s i c ite tări
nu face. · . -·
C(l,p. 11. Mare veste şi bu curie la toate cra1ele au purce._
• dintru crcştincşt i au cftlca t , t ot peste legătură ş i cu mcşterşuguri ~u cuprins ,
acea cale a lu i Vlad islav şi izbîndc lc ce s-au făcut, de c~re bu_cu nc mu lte lu înd asupl'a sa şi asupra papei ş i asupr:1 bisc-ricei ace la giurămînt. Cu
5
dzile toate o latele fiin d pline, d e pretutindenea au. nmt so li, ale: de la d e aces te şi ca aceste au adus pre c_raiul şi pre tot se-natul cardinalul
Ventt ia d e la Ghenu a, de la papa , cu pomcnil'c · d e bi ne , cu .mdcm_- acela , l c-gn lă fi ind acmu şi g iuratii pn cca c11 t urcii , şi i-a u buiguit pre
nare ·,ă ' nu pftl'ăseaseă C:l'a1ul
• lucrul car e lc 1-au •m cepu t , n cînd omdu-sa toţi. cit nl'l'i după găt i re, m•ci după soco tea la, ce-ar tr ebui ln o cale
de arriutorn l d e la toată Ita lia, car e cu vn se 1e sa 1e va •mcl11·de tot
. . H ele,-
: ca ace ia, n-au stătut , cc lo\i cu o gură şi cu un rost şi cu un cuget,
pont ~d , Marca A. lbr, , d e la gl'cci aşijderea, şi v itejii săi încă f1m<l_ ncui~ numaid ccîl. după purces nu st f1t ut. Purcede fării nimi că zăbavă
10 10
t a t i. p cntrn vo lnicia lor cc făcu să la războaie le cc s-a~1 ~o~c~it mai craiu l ~i după obiceiu in;iintea sa pominei pre Con·in h r1tmanu l f i n u
s u ~. · Si des polu I s îrbesc trăgînd nădejde că d oar vor 1cş1 . \araşoarele zăbavă vreme-, întrf1 şi cra iul cu oştile în Tra chia. Pre ca le i-au ie ş i t
în a int c Dracu 1 vodii, domnu I muntenesc; da că i-au vădzut oştile
1
lui d e' supt giugu l t u rc •ilor ş1· ci •m d emna , aşteptm • t u irc · Care
• d ~lll- _ . la
toate cră i i le şi so liile răspundzînd craiul, le da ştire iar d e gat irea ş i g1·aba, s -au mirat ~i au dz is craiului: ,,Craiule, ce faci? Turcii la vînat
ies c11 mai m arc gloată. intoarcr-te înapoi." Iară cc ies te să să facă
15 sa la anul viitoriu, cu mai mare gf1tire, după cum a u avut _la ca l~a :e 15
s-a pomen i·t m·,, 1· s us , au stătut cu toată a lui . s· i . a s fatului _ nevomţaI.
sfa tul bun n u desface. Să- i fi e dat Dracu l2 vodă t1·c i mii d e oameni
cu fecior ul să11 , iar e l s ingur s-au întors în ţ.ara lui ..
Iară ~11 It.:m Murat împăratul turci lor ş i la Asia Jal', . ~d cca la An~d~ ,
d e a <.:al'amanilol' încă nesupusă tărie temînd u-să, gnJa neamulu i ~au Cap. 12. S ultan ~!urat, împăratul turci lor, luind Yestea de căl ­
, imtit s i d eplin de so lii de pace s fătui1· şte . Di n care sfat so l la \ , la- căt ura păcei des p re 1111g uri ş i a mari oş ti a le lur s irg11 ca lă. cu mare
au
d is l::n- · trimi
· · t e, supt n umele 1eş1re . . 1. lui· Caramuo 1. 1 d 1~
· 10_ · b · De la
1c: sirguinli"t t rccl' ş i el de la :\nado! în această pa1·tc , l a Enopa, mulţime ~o
:!U D , ota
de oşti turceşt i s trîngind de prin lu ate pru·\ ile cuprin se ş i l a\" arn a, unde
e. p , aco11erind fri1·a, a u po1·uncit prin so li cu osî rd1c . sa -sa apuce •
ln rruri i de pace , fărrădui ndu- i s lobodzenia fe cior ilor lui, ca era m aşcadză craiul oş tile, riizhoiu face. L a care războiu lns uşi craiui şi c u
. t
mulţi cu <lins ul şi cu Ju lian ca rdinalul , sfetnic ul aceşt i a aşea grabnice
CU I ,,. o . .
roLi e 1·a turci. Agiun ge la. Cor vin hetmanu l pentru pace, Corvm pr '. me! e'.
• t Ol.C turcii toată l'vlisia, si cea de Gios s' i cea de Sus, ungunlor· Ş· 1· oşt iri , ş-au pus capetele. Spun d e i\l urat împărat că mai înainte d e ace-
1n •
cîte cetii t.i a u mai fost u ng ureşt i , pre scama lor , pînă pe~tc mun ţ_11 sta războiu , să-ş i fie rădic.i t min ilc î nsuş i s pre ceriu şi să fi dzis: ,, !s use ~
5
'.!
5
Sofiei to;tc Jocuri le au <lat ung u rilor. Aduce Corvin pre craiul _la ,~0 1~ Hristoase, pacea care a u legat creş tin ii tă i cu mine ş i pre s fint numele
. i fac J eo-ă turi si rr i urămînturi. Care bine nu sfirşeştc, vin carţ i tă11 au g iu r at ~ide tine , D11 1nncdzcul lor. c u Yi clc~ug s-au l epădat acmu.
d e 1,acc ş "' • "' . - · t să Hristoase, d e eşti D11mnedzeu, precum dzic ci, ~i a ta şi a:mea s trîmbătate '
d I tări l c Orrl'eces ti, n eş ti i nd e1 de acea pace, cu m a re rugam'.n e
nu zăLăvcască craiul cu pul'cesul oştil~r, Cil e_i sînt gata ş1 n.um~1-
e a • • apro
~ g iu decii ş i rii sc 11mpără pre ceia care sfintul tău nume nu l-au cu noscut
. . . 0 ~tilor astcaptă, făcîndu-i ştirea ş 1 de trecutu l 1mpaialu_Iu 1 pînă ac mu. " Şi aşea este: cred inţa d'ltă şi gi urf1mîntul om ului , ori de cc
3
u p1e1ca
1\,f . t în-. ceea parte •
de Mar ca, cu m a r c gr1Jă, •·
1a A na d o I, împrot1va _ lege ar fi , a călca nu să cade, că a .tot gi urăm,ntul că lcat giudecată este 30
şi pîrîş s ingur Dum nedzcu.
1v. u1a
·1 asijderea s1 d e Yasclc veneţ1cn1 or 1· cş 1tc
. ·· ·1 · pc Marca A lba ,
cararnan i or, ~'
t.
· . . 1 -
l ncă nu să ~părsesc se1mu l , la car e c sa aşc za
·d - tractatele C(l,p. 13. Con·in hetm a nul , căruia c um a u fos t purces ul ace la a l
f5cîn d s ire . · ·1 • · t t turor , cra iului , a~ea ş i r[1zboiu l i-a11 fost fiiră YOia ş i p este sfa tul lui , cu fucra
. - '· la carele cet indu -să la diva n în Peli glas ciirţ.1 e ma111 ea ~
p ace cu <>rabă. Ce vădzînd Iulian car d111alu l,
. . o
ace i pac'., . I
s rna t t ot1 cc acea o . . _ _ d. _
ş- au scutit viaţa. eu o ~camă <le s lujit ori ş i mai mulţi munten i.
3; s-a u r u;
e .
i cu . ma1c . g l as a u făcut vorbă cătră cra iul ş1 ca tra . tot. iva Cap. 14. Prilejitu-~•au acest. rf1zbo iu la \"arna , în anul de la H ris-
35
. . d f'rca sa s lovesnic să nu f ie ruş111c, sa0
l
so lu pap ,
nul :'i senatul, c umu ş 1 c1a e I , t os 1444; după ca rd e . la an u l a11 ales Crăiei U ncrurest i· 'era· · f. I
1 . , "' • ' IU pre IU
Drnc11/ (T ) : lJra/!11/ l l.;) .
Cora111bo (T l : Ca rabo/ (U l .

-
Drnw/ (T ) ; Dragul ( l_; ) _
(t1t;;t11 .,· to,· (T J·,.
I
1111~11,-1/or
..,,
( l..:J.

284 285

-
r--------
Pre acea . Avreme
d un Ală bei turc ' cu multa- mu Iţ1me . de oşti t t.
lui Albert craiu, cela ce să născuse cînd au chiămat ungurii pre Vladislav au Iov1t- br •ealul; încă cu agiutorul căpitan u I01. d e T"1m1svar . au urceşd 1,t
de la leşi. Însă fiind prunc încă de 5 ani, toate trebile crăiei s-au dat pe t urcu . l raz o1ul. Mare perire s-au făcut 1n „ t urci. · de este, per u
mina lui Corvin hetmanul. Nu stă norocul, nici vitejiile neamurilor scrie Hronograful, f 60.000 .de trupuri turceşti să r' - d ~şea
ie ca zut pmă la D - precum
rea. Iar tot in s atul său nu s-au înşelat turcii că
„
la un loc, că Corvin, al doilea an, s-au mai ispitit cu Murat împăratul, .. . ~-na-
5 ce fiind sămeţiţi turcii cu:izbînda de la Varna, cu năvala cea dintîiu sfădea - atunci. Şi între din~ii neaud ·t . ,
z1 e ş1 nespuse v- - . dunguru ş1 nemţu să ~
făcut, că
T

au răsipit oastea ungurea;că. În puţine dzile după aceia s-au sfîrşit s-au· in anul 1514 - de la H • t b
ris os s-au urzăluit · arsar1 e• sînge
sultan Murat la Odriiu, în locul căruia au stătut împărat fiul lui, sul- uimea împrotiva domnilor şi a sF ... 1 _. _ . ŞI s-au oştit ţără-
. apm1 or sa1 rad1cind .
tan Mehmet, al şeptelea de neamul turcesc, întîiii între toţi arătîndu-să d -mtre ·1 .
secui, anume Gheorghie . _ _ . '
' mari varsari de sinae r-u-ş1. dun.. crăişor
nevarvar, cu mare şi întreagă fire, cărturariii şi .cu mare sfat. Acesta, parţi. ed-ş1 în toată Crăia Uno-urească .. _ . d
, imparţm u-să în 2
O
acm 1n toate
- .
crăiei . a1 apoi s-au adu t I parţi, T .ca să tu
o
10 la anul al treilea al împă:răţiei sale, au luat Ţarigradul, carele l-au bătut, cuprm a toate . unghiurile M . .
încungiurat, numai două luni.
care
. I e încung1urîndu-l să-l iea i- .
' au 1ov1t oan Zapor1 I na d I em1şvar '
a
Cap. 15. Pătruns-au cutremurul acesta toată creştinătatea de căde- Ş cu ag1utorul
1 .
Temişvarului '
i-au „ f ..
m rrnt Au cadzut
_ voevo u de Ardeal
-· I
rea Ţarigradului şi cu dînsul odată mari împărăţii, şi preste toată lumea Gh eorgh ie, şi cu fratele său ' Lucaţ·1, Ia prinsoare . • şi. l cra1şoru acela '
întru aceia vreme crreceşti s-au luat. Mehmet împărat acmu deplin ace l a voevodul la mare pedeapsă r- . . d .
f .. ' acm u-1 cunună d h.
-au pus pe crăişorul
.
15 vădzînd grecii supuşi şi cu scaunul împărăţiei vădzîndu-să înălţ~t,
, C, '

d.
oe ş1 i-au pus-o în cap cununîndu-1
. '
.
ca pre crai. apo.1 IOb O d .
e ier aprmsă în t~
au pus gînd cum ar supune şi pre unguri. Cu 150.000 de oaste lovind m vme, au dat să bea oştenii I · .. ' >s zmdu-i sînge
prin Ţara Misiei de Sus, singur au venit supt Beligrad, pe Dunăre, unde ş1. •)o
... e cap1ta01 iarăşi de ai lui . . t . d .
d - . . . Ul, caru era prin .
, m re1 zile opr·ţ· d
ş1 d"
cu insul. Alegînd
era Corvin închis, să apere cetatea şi cu dînsul Mihail Silaci , unchiul
·1 - ..
cu s1 a sa mănînce carne de . d
1
1 l e mmcare, i-au pus
lui şi alţi domni, anume: Capistran, Ladislav Caniza, Sebestinn Ros-
. I - . . ' vrn, t. pre el R- - .
şi a fraţm1-său iarăşi puind să f _ . . ~ . amaşiţa de pe trupul lui
aca mmcar1 ' au r-acut masă oştenilor :!O
,,0 1rondiu2 cu mari duhuri viteJ· esti au apărat Beligradul, cit au căutat u , ce era prmş1
J • • •
1
cu el.
lui sultan Mehmet a purcede de acolo fără izbîndă, perdzîndu-ş1 oastea
_ C, , • •

- rw
- • Cap. 17. Acele pozne cînd 5 a
în criumătate. După acea apărare a Beligradului, de multe trude şi oste-
acea în C - · U
sari de sînge, stătusă acmu îm :- :aia ngurească şi acele văr-
nel: au cădzut în boală Corvin vestit.ul in toate vacurile hătman <din
. - l . . parat turcilor lt S .
u_ngu~1 sa a esese craiu cu numele Liudov· su an ule1man, iar la
care în puţine dzile s-au sfîrşit > 3 • Iar turcii sfătuindu-să să lase pr_e
w

rte ş1 turburările Crăiei Ungureşt. -d ~c, om tînar, a căruia copilă­

,. unguri despre sine cam adormiţi şi să să mai scociore~scă ei .în de e1, pace cu perşii şi s-au întors cu tot l ~ad z;nd sultan Suleiman, au legat !?5
cu zarve dintre sine, multă vreme i-au lăsat în pace ş1 s-au intors cu rea. Vădzîndu-să craiul Liudo . gm u spre unguri şi cu toată p t -
. . vie neatocm . . u e
ll~an, tr1m1se pre la toate crăiele 1· _a m putere cu sultan Sulei-
războaiele spre perşi.
Cap. 16.4 La anul 1480 de la Hristos, crăind Mateiaşi Corvin, pentr~ ci lor, arătîndu-le grijă şi de ţăr"l slo i, cerşind agiutoriu împotriva tur-
laptele şi vestea celuialnlt Corvin, Ioan Honiad, sfăd_indu-_să cu Cehul. ş, reasc~.- Ş.1 a l es la veneţiiani solul
1 e or de vo
un' r supune turcii Crăia Ungu-
împrotiva Avstriei, cu turcii au ţinut pace. Ce vădzrnd _ş, P_~pa -~e _R,m ~u~hca lor,':waducînd-o la sultan S lg~resc, ce. graiu au avut cătră răs- 31)

,i venetienii 100.000 de galbeni de aur, carii li da în toţi anu Cra e1 Un· rnamte, să fie rîs sultan S u Ie1man aş scrisă şi cet.m d u-1-0
1
30 . . u Şi e1man . . d oratiea
• .
~ureşt/ hotărît să
w •

cumpanmdu-să sultan Sul . • ea cm cia îmbia sf-t . d .

agiu~or împotriva turcilor, i-au acei bani la unguri ca a um şi
Ştefan
. . U ' e1man purced
~u-i mai dea. La Ardeal era ispravnic pre acele vremi Bators. ~ei. ngureşti. Craiul Liudovic ca un ome :".. toată puterea asupra Cră-
1eş1 _sultanului înainte la Moh aci,. 1a care ltmar,. cu cită putere avea, ...u
toata oastea ungurească, pripindu-I I oe ş1 e1 singur au perit şi ma.
oştile Ardea:~;~n~lUpînă soseşte
35
·,
I
1 Silaci (T); şi Laci ( U). voevodul de Ard_eal cu ?u Ioan Zapol;
2 Rosgondiu (T); răsguindu-i (U). . s-au sultan . Suleiman după aceia . izbind-
. şi ngur1mea de Sus • Î ntorsu-
3 din care tn puţine d:r.ile s-au s/îr1it (T); U omite.
toate l ocur1le pe Dreava şi p e S ava. a cu mare plean , cup r1n . d z1n
„ d
, Aici începe textul în G, S.
6 Bator (G, S); Batori (U).

287
286
 Iar acel Ioan Zapoli întîmpinîndu-1 vestea pre cale de perirea craiului
ca la un lucru ce-i era încă crăia nou-
cu ostile vădzînd că s-au stins cu acel Liudovic de istov seminţia de craii calea spre Î L a, au purces de la B d .
• '
ungureşti, în Joc au pus gînd de crăie şi îndată au început a trage a
1 .. ara eşască. Iar oştile lui Ferd. . u a ş1 Dl! luat
pre caru au apucat din ostenii lui I . m~nd gonindu-l în urmă
sine pre domnii ungureşti şi cu daruri şi cu cu,·inte, arătîndu-Je ce folos Bud r- - · · • oan, l-au pr1ns ~. ' T
a, ara mc1 o apărare si s1"nrre . ) J ,-au răsipit lu1"nd
5 si la ce stare au adus ţara şi Crăia Ungurească craii slreini de alte nea- - . • • o ş1 au pus pre Şt l B ,
cra1e1, adecă caimacamz sotie3 d„i d . c an atorl cîrmuitori„
~uri, că Albert craiul, ales de casa Avstrii, atitea turburări şi ameste: 4 • ' • n u-1 pre Pavel .. · u
gon şi pre BeretsasiS pre cărp locrofăt i c1:~u1toriuJ de Ostro-
cături au lăsat în crăie pe urma sa; Vladislav lcavul1 cu nesocoteala lui lar Ioan Zapo)i' prihn,r la lesi au b :- ~ irc Alexu TursonG visternic
fi

Ia Varna, au pus oastea toată, tăria şi virtutea crftici .. \ ducind aminte anume H ieronim Lase~ om p) c' ace·nazu_1t a un domn de 'fara Leseasca.. •
faptele sale şi dezrădăcinarea care au făcut el la Timişvar, atîtca rău- • • ' ia vreme în Ta L • ,
vestit. Acela priimindu-1 pre Ioa "h ra eşească preste toţj
1o tăţi ce făcusă turburată oastea ţărănimei şi potolit.ul acelui pojar, ară­ n pri arruJ cu mult- .
gos t e Ja toate voroavele cu el „ î ~~ . a omenie şi dra-
tîndu-le ŞI ocara neamului unguresc, avînd oameni harnici şi de treabă, - .. d ' prn ntru at1ta îi făcr=- d · .. .
ca tot grn ul său şi toată nevoinţa 1. t - . ba uia, c1t î1 dzicea 111
să aleagă crai dintr-alte neamuri, cu aceste cuvinte şi fugăduinţe au tras • - . . · Ş oata avut1a sa '" .
numai sa- 1 puie iar în loc în scaunul Crăiei U. . a p_une 1a ll.J1jloc,
cătră sine pre cîţva domni şi boieri. Şi cînd au fost Ia astrucarea oaselor, leşesc, mă cară de razimul acela ce r=- . J d „ngureşti. J igmunt craiul
la Buda, a craiului Liudovic celui perit la Mohaci şi aflat trupu] craiu- roan, Ja L asco, îi părea bine .. - azima . a msu 1 · 1
eram ce 1 prihag
15 lui într-o bahnă (cu îndreptatul unui slujitor, carele vădzusă unde au . • , insa mai mult nu s5. ,. ,
cu ascuţită socoteala sa au luat . . . .. . aJT> ..steea. Iar Laşco
perit craiul Liudovic), ales-au pre acel Ioan Zapoli craiu Crăiei Ungu- _ . . .. mamte grnd 81 de la • ...
ca mei rntru un c11 ip cu alt mi"l 1 • •• o vreme u spune •~
resti cu agiutoriul din domni, mai ales Ştef an Verbeţi 2 , al lui Pavel . . J oe a cinstea ş1 podoab 1 1
ouma1 prin năzuire Ia sultan S 1 • c e sa e nu va veni
A;tandul, Gheorghie Pescenii 3 , a lui Neculai Glesa şi Ioan Doţia4 • .. d d
(un e curind so] Lasco de h le . 1 '
• u em1an împăratul t
urcesc, a căruia
1 ,
Cap. 18. De altă parte pre acea vreme, Ferdinand, fratele împăratu- ·1 1 • • • şi, -au cunoscut om „ - .
nu- e 111 asea de t aru să 1 ie c d . cu rna 1ta f1re si
2c, lui nemţesc, vădzînd şi e] că din seminţia crailor ungureşti n-au •- • · · • ' u m e ,·este în toată J - • •
crarn cerac al său si de la dinsul r·· d . urnea, sa a1Lă un
rămas următori, şi el au tras şi pre o scamă Je qomni unguri de sus spre Pre care sfat asea suhtirc om c f' • un pus crau1 cu n • ...
rnre veste 11 ,·a fi. 21,l
partea sa, cum ar fi mai aproape el şi de seminţia lui Crăia Ungurească. . .· . • ' u ire amestecătoare Ja I · •
aşe dzat s1 e) s 1 pribacruJ Ioan era. ucrur1 mari
de vreme ce Albert craiu au fost din singcle lor, dintr-o casă cu dinşii, • ..· ..... • •
agmns rntuu la v1z1ruJ, cu cnrcle avus·
• i-, J, s-au apucat Lasco de t
. d ;.
b- ş·
rea a. I au
'
a A vstriei. Şi cu Fer~inand ţinea parte, de zavistiie ciţva pre Ioan Zapoli, • \ . cse rna.1 enamtc . . - .
so 1JC. : po1, pnste nezăbovită nemc r-
: ş-au acut de 1a seim sol· 1 1' -
cunoştinţa dm
25 între carii era domnii Ştefan Bator , Valentie Turoc, Ştefan ~lailat, - . 1~ I .
5
raţia urcu u1 Laseo ( cumusi not mult d „ . ie a mpa-
Ioan Sala, Gaşpar Sere<l, Baltazar Banfi 6 , Ferens l\ iariu 7 , şi cătră <linşii purcesa • -
supt umbra •
trebilor •Crăici r
L omnu
. 1e~est1 în t
• • .. ara Ior) ş1• 2~
si PaYel Bahit 8 , vestit om de lucrul răzLoaielor, de neamul său tri- S u 1eunnn,. cscst.1 tocma la Poart 1 .
un<le întiiu pre vizirul si ' • .. . . a u1 sultan
Lal. Aceştia adunîndu-să cu oştile lui Ferdinand, drept asupra Budei .
S u1e1man, cu daruri în part.ea sn i-au t •, pre c1t1va pas 1 apro
.: f •'
d
. ape e sultan
au purces. Ioan Zapo]i craiul vădzind asupra sa putere şi fiind încă - . f ras ŞI m runtea sohei d 1 ..
raţie po teste, cu put.ci·ca sa si armele _ • , e a 1mpă-
c, craiu nou, cu toate lucrurile neaşedzate, socotisă să aştepte pe nepriie- . • ~ sa 1e sa puie pl'c asu 't 1 . .
3 dm scaunu] său, Ioan, cu mare strîmb=-t 8 t d F . pr1 u ŞI gomtul
tinii săi la Bu<la, apoi vă<lzind că din domni nu vin cătră <linsul nimeni, - . a e e • erdrnand ,· 1 •
a o seama de domni un(l'urcsti rrrăind c-t .:- .. _ , cu 'ic en1a :ii
. .
mare ş1 mai vestită foudă împăraţilor s. .. t
o • ' b a la 1mpuratul că
:- ' ce ar 1 mai
r·
1 leavul (G, S, T); U omite. .. ~ . . . .
d ec1t. a. apura asupr1ţ.11 ş1 a rădica cfidzut.ii? Şi , • rn .oat a 1urnea vest . "I .
2 Verbc(i (T); Barboţi (U).
e ŞI v1 :fă,
3 Pr.mmii (T); Pos/&onia ( U).
. pentru unele ca ace'ste · • ra-d·1ca-
1
4 Dotia (T); Da(o11 (U). Balor (G, :--) ; JJatori (Uj.
s Bator ( G, Sj; BILi ori ( U). e caimacam (G, S); raimaca11 I (}J
G Banfi (T); P,m/il ( U).
8
So(ie (G, ~); sii ~ ţit• (U).
Niariu (T); Gî.rna (U). • o.~trogon ( G, S) ; Astragon ( U).
Baliit (TJ; Ba/lat (U). 6 Beretsasi (T} ; Biiretsasi ( t;.
e Tur,r;on (T); 7'urMm (11}.

288
289
 Cartea Ju1• sultan Sul e1man,
. ce au .
Dumnedzeu pre împăraţi şi le lăţeşte şi le înalţă puterea, p entru giurămînt scris-o cu mare
să fi e apărători
lumii d e stdmbătate: ,,Şi ce trebuieşte, împărate­ ·,o
Suleimane, la mai m are şi lăudată în toată lumea vîlfă decît aceasta : . C ap ·~ . ,, 0-a tăt ori ul d d ..
c aruri ŞI milelor
săaibi crai ccraci? L a care cuvioasă fericie împăraţ.ilor, îţi arăt scara.
tor1ul Dumnedzcu s i
şi
tii socotele, acela :a1~c~~a c~rclc est~ mare p~t:~~( ma_relc ~ide toate zidi-
Pre Ioan craiul, scos din scaunul său
de n epri ictcn ii tăi,
deaca-1 va rădica lor a c.:cs tci lumi ]" 1 · • a imbe raiurile es t . I c p_rin voia dumncd
zeeş-
înaltă şi nebiruită bunătăţilor toată viaţa lui
5

ş, împărăţii-
d • . a,1tcc1rmu·t .• . e ~u tan s
mina ta, mililor, talc , în r·""""n·,o , e,u•ele "" al , o"u cdngului ,I /al tuturor
şi seminţia ie pururea bl nos tru pror ' o1 ea cap 1 . ş. oştilor
să ostenească
lui pre urma lui, n e uitate vor fi." agos lovcnie . · J
I e, prin a căr . . ' .1s upra căr .
m·1 . oe, hle hmc t . ia
Cap. 19. N - a u !llai trebuit mai mult
împărătie, carele unele ca a ceste păzind s i ast.cptîn'd
Lasco dccît cu
bună m;Jă , i •.
~1 ra<>ostc .

tăţi, 1:at:_1~n1'nedv!c~eştii
, ; tai,; . . "'" . . a p,eaioalt, i s. u" p,o,oe
ieşit po,uncă dc ;ăti,e d, oaste. Ieşit-au ,ăspuns Îui Î,,şeo iasă co
atîta la o în loc a u
aţa
în:1J~~b~uBm
ecnhdic ri, O s ma~, ~111~:ar1 ~\altl1.'u p1:iietini·: i
'"
împăratului
Ioan îndată să dezvăra,
la Bcligrad, cc va
,;.i
anul viitoriu. ş,cit,· pnm
.
ito,·iO d
e
.
ze d·
u, rnt,o a
, · 1 p
,a
nşetă ,n;Jă '
r· , . "" mi i bllod I •
bună•
"
to

Simţit-au Laşco Poartă ş-au su'1 o tot put «nieul ll

umnedzeu şi
nes f° u rn
şi el soli d, la ,inc, ungu,i, ca d, la un c,aii1 ung•"" şi i-au i,imis rm_ră,·atul impă,.:;,1::. ,ă,oi, voi, D;; : :~'"'°' sfioţilo, şiI .
Ferdinand aceia a lui l eahul la solie, a les . etc, ca re-l la ud " ie pururea v I

la sultan Suleiman, poftind cu înşălăciunc de la împărăţie înnoirea

: 1;~::• _ a 1 ,:~:.
u11. unpăratul C ' cu mil a lu. ' cu s ultan S
15 crăiei pre chipul său . Şi ce s-ar cădea şi cinstea împărăţiei la cămarll n clor , umLra I . lJ onstantinopolul .
ş1
I • umncdzcu I" d u e 1man
lui dintru acea crăie, nu s- au apărat Ferdinand. Iar nu-i fu priiinită
· ui umncd ui, craiul · au at ma ·
al'I s i a l E . . zeu as u111· • c railor d" • '. re
solia la împărăţie, răspundzînJ solilor lui Ferdinand; cum că nu ieste din
.. '.
1\11111d11ci •\I .
.
v i opc1 ele ,,
' - cxandr1.ci .,,1os,
. a pamînt J ·
E 1 S u·ici ' t \ rabi.c 1. uI u1 ,
'
stăpîn·
atator1ul
. c unu-
bătrîni împăraţi obiceiu a primi l a prieteşug pre ce i carii numelui oto-
I t onu l M· . . •~
F 1vic i2 ] . . • , · g 1ipctul • . , ud ei il 1-1 aru cei
manilor [ac strîmbătăţi, n cci pre unii ca Ferdinand, carele fără ruşine
SL .' _,.,n 11e1 , a rniirii J _u1 ~1 a mal'e l . .' anancii , GaJ'l ..
Damaş1 Roşii, crăic~1Jop1c1, r
a 111an1.: i, J\I"1 .·· , .. . e la 1-lind . !I_ .. u1 Cair, Et!. . . 1 eu,
crăia a ltuia au călcat, de care ar fi mai aproape împărăţia, ca una care cu ohici , J\ lcsoµao1t'.1 1_1~•er1adului,
ŞI J\lică şi
. lla1:11 1 Midiei.
.
biruinţa sa şi v itejia, nu r u rneşte~u~uri ~i amestecături şi cu n evred- seu u 1 H
!O . am1c1 Jl Id. . erus

pe,ş iIo, "

cca . '. a ici a ma. I . '. a le pului s · a_ 1mulu1 ,
nici< au pus pi ,jo,·u I şi slSpin ,şte. P, ntrn a<•C ia gi ud eoat ies te Fm·d inand Cosp ici, T ,'., " ' patth do,·, " "' I '.v ilon, eu _,; ,'. a ma,, i' Anti- ,.,
la p,eainalta i,upă,ă\i< de nep,· ieteşug. ~i ineă să ştie şi aeeaslO ,, ,t,im·
CI T .. pezontulu1 T . ' men<>11 lil me111a cea M
B _11I·tdlll
• , Tars ic1· , ....
,~.aram ' · • ic i ' Capadocl
avriz or
· ·, g hior<>l11··1 a ~1-a re
bătatea şi călcarea, care a u făcut F erdinand Crf1ici Ungureşti, iată,
o
o I or •·
~
1t 11111ci ' m·arcl u1. or as N. an 1c.1, -1\ maz1ci . u c 1 CI . ' r·n aru
..
~ asop,ă-i v ine cu '""' pntO" 1, ,f,seumpă,n« şi eu ntltea oşti, cit să''"'
p fi ' ies anci p
marea :\11atol' , J 1c hc1 a N . . ' a aaon ie· L .. ' am d1e1
1d1ci F . . '
pre Ferdinand şi prin părţile Apu s u lui. După acest răşpuns, în loc ~i pre
Tl . ic ' Grct . . ,. • . 1co n11di . . i,
ş1
o
iesa li ci Pelo . , 1c1, J rac hiei . c.:1, marelui 1-1 I ' r1 g h1e i
soli a-i scoate din Tarigrad au icţit poruncă. Întru aceiaşi vară, cit s-au
13 . '
u gal'lci Vaia!. .
pon1s uluis , . .
' ..... 01·1nthu1u· l
a m .
are1 no1na . .
a c heelo
n, a toată
'

dezvărat, au p urces s ultan S ul eirnan cu multă mul1,imc de oaste, căruill nes 1 irşil.e 1.ări ş1
,
.
11c1G M 'el
. .'. o, av iei S I .
i, ·Ie r n11 Ma I d
·sonezu lui \lb, . c 1e onici
1
-·

Ioan craiul cu rrlot.isoara lui si c u man c::i s a. l. asco leahul. au iesit la

. ,
arlllf c ~r v itejia ş1· •
impărutii
era u ' c 11thc · T
J 1,
'
artariei
i. ,
an1 · B
e1,
'
osn iei.
,o Bel ig,od, p, ou".,,.,~, Snoint;. ,;.,,, ,d,ti, ,,;,ca.° Sul im,n, pu I in d, p,·,
•impura l i M. I a noas tre·i f ul<rcr·"11, ' .oo 1nd't , . a n1u Ite alte
i e cu s ·1 s1
p erina ce şedea, r u zl,îrcită frunte. însă c u blînd ochiu căntînd asupra c!' ~1 fiul ","111 , s ui t c1 ş1 de r11 a· ·1
- . , ' c 11nc1. shia . '." ' 0are1 sab i •. . r a " cu
par111ti.:le nos t1· 1·a putere si
apărătoare
U <I CC . ' 11
a n Selim s11··
upr1nsă ~
fcriciia dumncd·,. o, ihna ef,rora na1111.e de noi
rădicătoarc
lui Ioan ~i i- a u tins mîna, dzicindu-i: ,,Dau-\.i mina h1 zp1·1, - ' ncc · rac b] 1
' .. - , . ca. <'11 s ufletu] l • si . agoslov itul
la c instea car e ai [osl , ceea ce alta de p1ca1nălţată
pofteşte. cru.lzuţii să-i răLlice.
toate trebile talc !: i l11tlc1.1 (G S ) . I . . Ol' rn vec·1 . ' 1.
l a Dumncdze ire nu numni as11pri\ii ~i , Li,· · (G' · ",z,,.,. (U) s a f "" mi Iii,
Fii dară bună şi veselă
cu ~
i ni mr1 i mi I il o r niele ncn it ătoriu." Şiîn ,
I / CI
..
S) l
' ' ; .,11,·i,•i ( Uj
. .

învăţat să iasă i;iurărnînt

S!J
' marlL (G, S); m,Lrii .
loc pre v izirul au carte cu (care ahtiuame
dzic ei giurămîntnlui), cu ace!'tc r 11v inl r îl :1flu l n Hronograf scris:
marca A Ila/ /"
' p cl opoms11l11i
.
( Uj .
o LI' (T j ; /11
(G S arru Ariatut· .
• l'a/11.hii:i ( G Sl , ~); Prlo11one.sul . tei ( li).
• . . : I lahi,•i (UJ . ut (U).

l!J•

291
290
 . • d' m1·1 a lui Dumnedzeu c~ toate aceste J-au îmbrăcat. Să-i fie dzis împăratuJ aceste· p ..
Cap. 21 · ,,Voao ' prealummatulu1 1oan, • m · · ·
.
mai su'-
,
şi frate. De vreme ce la nevoia ta la mine şi la aaiutoruJ m . ,, . r1~ete~e
'ul unguresc Croaţiei, Dalmaţiei, Morav1e1, 1 proc1, eu, . . ·
crai ' ·1 b' t g1ur al doil d ~ · I • · b eu a1 nazu1t
't l sultan Suleiman shiac, împăratul turci or, ne irui , ea upa ~g1utoru 1u1 Dumnedzeu, eu încă, înţelegînd strîmhăta:
pomeni u ' 1 . t t nica sfîntal tea ta, supt apararea mea te-am primit şi cu agiutorul me ·
„ intea atotputernicului Dumnedzeu, preaîna ta ş1 a.to pu er .
tna . . 1 . 1 - . iulu1 soare 1e de la D d f- u Şl a1 tău
• • bunătatea Dumnedzc1re1 u1, a taria cer , ' :- . umne ze~ s-au acut toate deplin: cetatea şi oraşul Buda şi toată
A

" Iumma şi asfîntă 2

~-raia„ U~gureasca ~e. mm~ ta le dau şi pre tine craiu unguresc te ale
. .. . .. - :- ·
l na stelele pămîntul ş1 faţa pămmtulu1, la 1mparaţia ce_a p~e
u , ' . _
· 11.,tehmct strămosul mosul3 ş1 tata 1 meu ş1 mama m ·,
· ca si pîmea mea,
. ~ 1 te mtaresc. Voua, iarăşi, domnilor şi boierilor ai acestei· .. .. g
a IUl ll ' • , • '} "' rCO'lUr ' ' - - r· . . .
cesc' oua, sa 1ţ1 acestma craiu al vostru plecati şi cu credinta"' c
erau, porun-
. b · mea sufletul si viaţa mea şi tuturor busurmam or, 1n:1P _ ': . I
::,a ia ' ' .
tăiatilor, sănătate. Cătră tmc, fratele m1eu, oane eram, nu
• J •w teVOl parasl
~
d · f w . ,
e veţi ace, ma veţi avea prieten, iar de nu, sabia mea în voi s"'
• • are ucru
încrunta._ Tu, dar, priietene craiu, bunătăţilor lui Dumnedzeu şi :ta ·
l
111
de , veni toate împărăţn
ar e "l ş1. cră1e. Ie me'l e l a cawd er e , să nu să. ..alearra ;e- melc neu 1t"t ... - f" A. . or tu
nim ica de dînsele, să rămîii:i numai singur sau cu 2 -3 bu_su~mam imp . •
w
a orrn sa
• • •~
11. 1cea a1 cununa şi alte crăieşti podoabe c u care
,
t u ş1 urmatoru tai
iur tăiat.i, încă legat şi datoriii sînt şi rămîn să te caut ş1 sa te cerc ~rm să vor încununa."
gtoate unghiurile • lumei· ş1· sa-ţ1
w · d zic: · - eu ga t a sm
· iata, „ t , ce vei. despre nune? C~p. 23. _După aceste, lăsînd cu cîteva steaguri pre Alois Grit, fecio•
La toate gata sînt bine să-ţi fac. Şi făgăduinţa de nu 01 face-o „d~ u~ rul lui Andrei hatmanul veneţian~lor, pe seama craiului în pază, singur
st
· deplin dintru acela ceas a preaputernicului Dumnedzeu m ~ e ş~ 1 1 cu mult plean au purces spre Ţar1grad.
l> şi
. . ~ap: 24. Ferdinand, de purcesul turcilor luînd veste, ş-au ridicat ~
1
1
' · · d - w p1ardza
drept giudeţul lui asupra capului meu să vie ş1 e tot sa ma "n'
51
· ori de ce m-asi atinge cu trupul meu, preaînaltul Durnnedzeu 1w mimile" iar cu ~ngurii din _parte asupra lui Ioan craiul şi-l închiserl în
~uda, 1~?reun_a cu Ioar.i_ ş1 pre Grit, carele îl lăsase împăratul Suleiman
•
· iatră să întoarcă, nici să mă sufere tăria părnîntu m, mei 1m l · · · .. bl'nd
1 ·sa
~ă poarte, ce în doao pr1rţi să să răsipcască, să mă înghiţă cu tot trupul şi c~ c~!iva dm domnu ungureşti, anume: Emeric Ţibac 1 , Gheorghe
21 , si sufletul meu şi să mă soarbă." . _ :.est icni"', Stefan Verbeţie3 , Şimon Atinai', încă cu osîrdia si mare vite- 2tJ
· Cap. 22. Acest giurămînt aşca groaznic (o, Doamne), prm _to~ta J~a a O scamă de domni ungureşti, carii era denafară de închi;oarea Budei
Crăia Ungurească şi la părţile Ardealului, pre la toţi s-au răpedz1t, ~a~ Şl anume: Toma Nadasdi 5 , Ioan Zerehi 6, Franţisco Capolnai7, Cazons,
· cu ostile îndată au clătit spre Buda, care foarte lcsue au luat-o; cac1 voevodul de Ardeal, Ioan Banfi şi alţi domni ai Crăiei Ungureşti, strînşi
e1 , I
că nemţii vădzînd atîla a oştirilor greime, lăsînd tîrgul, s-au ~utat a cuw _neîndoit gînd. Vilhelm baron de Roghendorf 9, hetmanul pre nemţi,
2!I cetatea care o ţinea Nadasdi 5 şi în cetate, nepriimind Nadasd1 să să­
6
spa1mîntat, purcede fără izbîndă de la Buda. Mult sînge au vărsat ungurii 2b
·nchine l-a pus în obezi nemţii şi au făcut. de hălăduirea sa tractat, între sine pre acele vremi, care cum putea pre care să-l biruiască unii
fiind cu nemţii, aJţii cu turcii. De la o vreme pe îmhe părţile au pă;runs
l ' . .
legătură. Şi aşea şi cetatea luind împăratul, au dat-o craiului pe mina,
A -

iar el singur cu oştile au purces drept asupra Beciulu_i, ~-are ora~ eul toat~ acea groză:ie mai mult decît de fiară şi au stătut între Ferdinand şi în•

- felurile de arme hătind luna întreagă, cu mare v1teJ1e a }Ul Nc~ula1

!IO spaniului de Sal~is: fu apăr~t. Apr?pii~1du-să iarna, sultan Sule1:-n:1a.~
:;-au întors înapoi dmd pe mma crarnlu1 Jon toate podoabele cra1e1 •
tr: l?an cra~ii cu aceste l~gături aşedzare: ,,Să crăiască Ioan în toată viaţa
lui, tar dupa moartea lui, nu altul, numai Ferdinand, sau unul din fiii
lui să fie craiu. Fecior de va lăsa pe urma sa Ioan, pe toate cetăţile tătîni-
80

-
cununa, schiptrul şi alte podoabe crăieşti. La <livan, în vede.rea tuturor„ 1
Emeric Tibac ( G, S, T) ; Ieremia '/'il,et (UJ.
2 Pe<:ticni (T) ; Pestene ( U).
3 Verbeţie (r., S); Verbiţ (U).
t sfiuta (G, S); slnta {U).
preas/înlti (G, S); sintă (U1. ' Atinai (T); Antenai (U).

-
2

a mnşul (G,S,T); U om;lf. a Nadasdi (T); Nada:.di ( U).

, lJ adaugă după în: stilp de; G. S, T onut. " Zerehi {T); Zerit (U).
~ Nadasdi (T); J\'tldejdi ( \;). 7
Franţisco Capolnai ( G, S, Tj ; U OJUlte.
8
G Nada<idi (T); N,i.dcjdi (UJ. Cazon (G, S, T); Chi:on (U).

-
11
11 Salniis (T); Salmin (Ul. Roghendor/ (T); Boghendor/ (U).

292
29~

-
 Bău şi „ î n să fie"
ş,
neţunat"1ta se silia, cit· pee
ş,
•• d legătura, au făcut

agiungă ~părători~ !'runcului_şi

d I stap · Iar Ferdinand,
· • întru 1
cîtăva nefăcînd, fă~ă
pe Ar ea ·turi în Ardeal, pm .• lui Ioan craii!, pr
să trimiţă cră1e1
; sA la sultan Suleiman, care va fi îndat_a
şi
vreme "..mes:ecaltan Sulciman de agiu~oriu lt folos
C!tăva tăinuit neclătindu-să şi oşteni
la Poarta lui soli pentru lnno1rea pre feciorul lu,.
ţi aceşti
Grit, care1e·l laslasa s: în partea sa silia. Ce Jar Gaotart' Cun Ban~••
neştiind nimică îndată împărăţie
vreme s-au moartea craiului,
cîtăva iară vărsare ~
acela cu dare a- trag
şi giurămînt
6
d slnge între par - ' între d"5 la care zarve a

şi Ştefan Verbetţi2• Şi
de ai lui de moartea craiului, soli la
i între N ecu1a1· Bator . e I le ături de pace s1
d Gaghi4 Ioan Cuc?e 1 f" t între 1

ş ŞI soţm să-i stătut credinţă, sirguială Poartă,

. au acu pornind pre Ioan Esechi pre cînd solii cu m~re •
'.ar
legătură
. . iar au vemt a g .• fie. pre testamentul craiului au n1ers cu la

săi, •;ă~~săŞtefan ş,
au perit, - i calce turcul, t· vreme în pace, au . • .

'Aşedzîndu-să ş1
Ferdinand oblicind moartea craiului, tablele cele de tocmite
sine de ar vrea sa• . raiul Ioan pe scur a_ I" Broderie
crăiesei, să să ţie legătura său, crăia
cu Ioan craiul, pin au fo.i viu, r•re 1Secolai Salma la Buda le-au trimi,
cununată
Pe gl ~e-~b:~a:ul prietenilor prm o au luat, care
să purceadă, tocmeală, oraşele aşedzate şi să stăpînească
poruncfodu-i de biirbatului liisînd
Verbeţii, ină
"nd de însurat dm . lu1· le~esc J igmunt, Bc 1· ad7 fu
I fata eram , S n e ,gr ' B d
făgăduindu-i şi şi cădea crăiese,
to
pe Isave a, • si odoabe la to_ pace la u .• ~i pe la cele cu ••
să puţ şi
d
„ fiind cu mare gloata .: p bietul crai de
dică Ştefan
M "lat Emer1c pruncul,
bunăvoie să iasă şi
mai mult zestre, cum s-ar
să
unei
şi
crăiasa t!nără, :•oprească dările Şi legăturile aşedzate, să aştt!pte, crăie dreaptă
a usa D bie se satura I n a1 " - far de nu va vrea de va vrea calce tocmeala
Ioan craiul. e-a . • . la Ardea u. . • nde singurinca-

răsco_ală şi
arn1e cu care, ca o a sa,
c~ fiind •ar.~a v1ster1e1, :ra. acolo oste· 3
şi să află, răspuns
să-i facă. multă
va cerea casa Avstriei de sirg voiei sale, în ce voie
ăş ş, să răd,ca ~
•• tibac•, turburî~! ::!:~:n;:~: r~:t~:e::e:turil?r I~ A:d: ~,
dregătorii crăiei şi şi făcut crăiasa
Pre Salma, solul lui Ferdinand, vreme l-au proprit la "
Sebeş.
lecînd, au poto ' a edzarea poto ' use a dm -:

::\ădzut boală_ că născut• neaşedzaU să-i primească grăi

. d craiul Ioan, dup I Sas Încep - . fiu parte barba
1 Buda tîrdziu foarte cu greu au pe

şi şi răspuns crăiasa
solia. Toate cele ce-i era poruncite de Ferdinand
cădzînd
la î~ _or:::te i-au cr~•~~:d bo~la
că să după să răspundză
• d i-au venit fer1c1ta . "tind Ioan boala, •~ca la mare solul pre urma graiului laude de arme. Au solului
ă ş,
slăbită şi amară inimă după soţul său,
cm - întru acea bucurie, u, · petrecanu, • •· dm care, nu poate stea acmu sfaturi, cc are lui Ferdinand,
20 teasca. du mese . re

ţeală
bine, s-au lua~ P_ -au
ş
sflrşit viaţa.
.
lăsat
an cu testament ~.
fă1·ă in,·ăţătura tăttne•său,
fiind de lacrimi de craiul,
leşesc,
nici .,,

să agiungă şi tată-său, luişi,

poate face nemica a lui Jigmont craiul
. b.
fier m a meme1, t
de moare au craml
. ·• clrmm·t or iulo Orad1e1,
Io

învăţătura, să puf.ină laudă îşi

la care de nu va da vreme Ferdinand la pentru
său următor ŞI şi
Cap. 25. Apro~~~ . re GheorghieMartmuz, u Vitcbi'", unul di~•~-

şi şi
ce ,·a apuca de arme, va agonisi
credmţa
~aţa,'./r;;,J său ş•lături
fiul ?•a:e• !ea la dînsul pr~ Petru toti domnii cu la~r1m1'

faţă cîţ1 făcut :ărţi,~

entru mare c~ a . runcului, rugmd pre : re sîngele nea: lacrimi asupra unui prunc ln laşuri.
chesariul Ferdinand, de or \'c,ni cu arme asupra unei femei stinse de
:,.,

aleasăDupă răspunsul de la ci-;iiasa, Ferdinand nimica nefăclnd zăbavă,

"" t1e sale, i-a~ ep'.tror~ carii n~ ~rad: în
au fost şi ~r
ş1
oaste şi cu marc tocmeală, cu ghenerariul său, Leonard Vei,•
. de craiu stram, din p
mul unguresc, sa nu primeasca
w

rn Crăia Ungurească au pornit, ca să bată cetăţile, care nu vor vrea să să

încl,ine de bunăvoie, să le cuprindză cu oştiri în partea sa.
- S T). hotare (U).
Gotart ( G, .' G 's T) . u omite.

Cap. 2C. Sultan Suleiman cu sfatul socotind că cu cinste ieste

l
2 Cun şi Banf, ( ' ' . . (U)

împărăţiei sale să apere pre giură_mîntuJ său şi pe cuvintul ce-şi dedeasă

(G S). Batori, · :J'·

cu Ioan, să apere pe crăiasa văduva şi pruncul, cbiem!nd pre solii ungu-

• Bator • ' T). U omite.
' de Gagiii (G, S, •

reşti, le răspunsă, cum au dat odată Crăia Ungurească lui Ioan craiu
hedi (T). Cucide (U).

şi.săminţiei
fiilor lui, aşea innoiefte acea crăie şi asupra pruncului, fiiului lui şi
• Cuc .
a Broderie (T) •
•. Broderi ( U).
l'ţa Beligradului. (U).

lui, plnă cînd vor ţinea şi ei credinţ.a împărătească şi or fi ,:

1 Ston Beligrad {T); stTo)i· Ieremia Tibat (U).
a Emeric· T'bac
i
(G ' S, • (U).
. . (T). Martenr'§
11 Martinuzi
10 cîrmuitoriu ';·.
'
si; ::::ite.
v turariti (U). l
!
Esechi (TJ; Ere/ii (V).
Verbetţi(T); Herbetţi ( U).
u Viţchi
u Petru. (G, ~' Ji~lihi (U).
(T), a A"slriei (G, SJ; Austriei (U).
• Leonard Veis (TJ; L~onardi,e[ (U).
294

295
 mulţămitori ş i aminte-ţiitori milelor împărăteşti. Ş i i ată, să să arett: impodobite şi caftane boierilor celor c . . •
.::: 1·· aru era pe lmgă p
..,o u t urcesti carii a u ad us d • . runc pe aproape •
lumii stătătoriu cu cuvîntul ş i mila sa, să gătează de oaste, puind toată . ' arun au poftit cu mare bi' d - d .
S u Ie1man pre crăiasa să trim ·F r· m eţa e l a s ultan
puterea ca să nu să bucure duşmanul, neamţul, dînd şi solilor daruri şi •
l _
I a pre IU sau pruncul • t b- - 1
•mpărăteşt i ş i pre t oti domnii ,· b • .. ' • _ 'm a ara, a corturile·
pruncului semne de apărare (caftan cu sîrmă ţesut , pavăză cu pietre . . , ; 1 01er11 pre lm 0n-a pru . . _ .
Ia mima s a vro sială de m · " d _ •. ne, nimica primind
~ scumpe împodobită şi buzdugan de fier cu aur bătut, coada iar de aur • . aica , upa cum 11 neputint f" . f
ş i sabia cu teacă cu tot, cu mărgări tari peste tot acoperită), cu groaz· cac1 că de a inemei! mărire iest e suit S I . ~a . 1re1 emcieşti, ~
. - . an u e1man cac1 pre t t . l .
nică poruncă îndatăşi pre aceiaşi soli, poruncind la Ustref şi Mehmet amparaţ1 , nu num ai cu pu tere si năro I . ' o,1 a ţ 1
. . . _, . . , cu , ce ş 1 cu dumnedzei ·b -
paşii, îndată să purcea dă cu oşti, cu mare sirguială întru agiutoriul Lalea ş1 ureptatea L1ru1cste t oate d . . . . rea ş 1 una -
• . ' ec1 S J ea S J fml său - - d- "d .
cu gmdul neîndoit. \'a împăratul • .. _; . sa na aJ u1ască
ş i apărarea crăiasei ş i a pruncului, nepuind alt cap de pricină, sau cu · • - cu oe 1111 sa pnvească f" l ••
tenu l u1 ş 1 ciracu lui său , din bra t, eIe sa le sa- _ I dea fulor .. s- · pre ·· 1u prue-
iarna să să mîntuiască, că de ar păţi ceva crăiasa din zăbava purcesului
111 ralul venisă acolo la Buda d _ ai, caru cu împă- 10
]or, cu capetele vor plăti ei scăderea cc ar avea crăiasa . .·· . . ' e pe acmu sa-1 cunoască din · •
p1u eten ş 1 temelia nemişcatei cr d. t.. . pruncie ş1 de
Cap. 27. Ferdinand întru aceiaşi vreme ales-au şi el soli unguri . . e m,11 otomanilor de acm .- î _
Pre. smgură crărnsa în loc de r· . , . _ . u sa nceapa.
~i i-au trimis Io sultan Suleiman, poftind Crăia Ungu rească cu aceleaşi . 11ca-sa ş 1 nora O trne f .. _
u rnb1tului să u craiului Jesesc şi • 7
O
d ' '-~a pre 11ca ce este
legături, cu care au ţinut şi Ioan craiu de la împărăţia lui. Ce solii lui • pma nu emult pruetenul · · · l
său, răposatul ui craiu fiind 501. . ui Ş I ciracu ui
cu mare scîrbă s-au pus la închisoare, dzicîndu-le că sînt de moarte, că r. d . - '. t1e, ş 1 pruncului' crai ului cel .
15
sînt de la un nepriieten a împărăţiei trimiş i ş i acela carele îşi batjoco• lin maica, ar vrea pnieteneste să o vad - . . . u1 nou, •~
. • za, numai pravila drn b-t • •
reşte de împărăţie cere milă şi fără ruşine cal că Crăia Ungurească şi a o t ornam
. 1 or
_. apără a intra bărbat l t . l
u s rem a ocasulfe ·l a nn1
·
po f t1 pc cra1asa Ia sine la co t . , me1esc, nec1 a
pre crăiasa cu pruncul care iesle supt apărarea împărăţiei. Nemţii dcacă , r un, poate pentru prep 11 .
nu să c lă tească cinstea numelui c·1 • ' usu urne i, să
au simţit că vin oştile turceşti cu acei doi paşi, carii s-au pomenit mai . rn ceva, care la feme · ·d .
mai mare decît toat e odoarele este cinstea. J mare ş 1 e crnste.
:to sus, Ustref paşa şi Mehmct paşa, să dau înapoi şi îndată cu m ':nţc l eg 20
că să dau în apo i turcii, iar Yi n cu h etmanul Hoghendorfl ş i pină la Buda - . Cap
. .f 29. Laf acest graiu al solilor , îndat"a ram
, . _
ta mima de mai -
au sosit, încungiurind-o de toate părţile cu marc strî nsoarc. cnuase1, oarte iind s labă de mîhni· c1·un e, 1mprot1va
• . _ au c I ca
. a 1
Iar Gheorghie Martinuzi2, epit ropul pruncul . • . d . rasp_u_ns ~o I or.
Cap. 28. Aprins de mînie fiind sultan Suleiman de a ceastă veste, - • UJ, zise cra1ase1 s ă -
11

să apucă cu mare sîrguială de gătire la oaste, pornind îndată oştile de socoteasca pre sm e de această dcseartă s 18 · 1- , sa
. • • , a, sa nu cumva să înC •t
to prctutind cne , în chip de olac înaintea sa la Buda şi ci s ingur cu multă pre pagmul ace la varvar la niscaiva tirănii D • d f . _ .. a rie
. . · eci ea e n ea f11nd cup · -
mulţime de oşt i, în unna celorlalte oşti , cu nedeprinse a oştilor sale d e cutrem ur , cu m11na trem urînd au • b 7 rmsa 2-, .
. -. . . . , im racat pre prunc cu lucit
conace , peste obiceiul ienicerilor, silind să apuce pe oastea ncmţ.easca ş1 cra1est1 '
fas 11r1 s1 l- a u pus cu man ca •
· ·
__ l .
rn carata uc1c d ·
oare
doamne de cins te s i cu toti do •• . b . . . . _e aur ş i cu cîteva
la Buda şi să nu scape şi de luna lui avgust2, care lună sultan Sulciman; . . • . • ' mn11 ş 1 o1er11 l-au trimis la cort . I .
în că de la tată-său o ţin ea luiş fericită de războiu. L a marginele Crăiei 1 eş1t mamtc cîLcva stoluri de călări clin t b " .c f _ . uri. -au
. l d' . . a aia a ara s1 cu alaiu cu
l_jnrruresti acmu intrînd cu ostile, la hotarul Crăiei Unrrures ti l-au tîmpi- d zic a mş11 , l-au adus pînă în corturile ••m paratesL1, c - . und· e sultan S ' Im . 30
w nai° ves~c de izbîndă şi cum• că Roghendorf3, ghcnera;iul lui Ferdinand. m an cu mare b li ndeţă au căutat spre coco
. d . . .
. 1 •1 .
n şi -au uat smo-ur în b t
'u ei-
cu 20.000 de nem\.i ş i unguri, cu totul au pcrit. Apoi <lupă această vorovrn prrn ta lmac1 cu manca au chemat . .
. . . . ,
r·· · - . o
ş1 pre 111 sa1 ce era
r a,e,
I
ves te, mai încet trăgînd cu oştile spre 13uda, a u descălecat în cealaltă vemţ1
-
ş1
- .
le-au dz1s să sărute pre prunc dzicînd - .
. ,
'
ca ieste pruncu l cer acul .
cu e
pa rte, la Buda cea_ Ve:he,_ pentru p_ut~arc de trupurile ce pcrisă . Înloc sau, sa ţi e mrnle, în tru aceia drao-oste s ă- l ·bc • . Ul
- - . . o a1 a ş I e1, cum au av t . l
craiu lui, pruncului, caruia unguru î1 pusese nume Ştefan, i-au trimi~ pe tala-sau. Pre domni s1 pre b oieri cc ve •. . u Şl e
. . • ' m ~e cu pruncul 1. I
' ~ d a ruri trei cai cu toate podoabele şi frîile, şele l e lnt r.11 pietre scumpe cu v1z1rul la masă. Şi cînd acolo ospăta pr. d .. ' _au c 1emat ~
• . - e omn11 un 0n-ure,t1
gata ormdu1ta oaste, să cuprindză lÎrr<u] ~ . ·, , acmu era
1 Roghendor/ (T) ; R chamlor/ ( U). - ·------ o . .., J aşca. necunoscut . au purces
avgust (G, S); august (U). 1 U adaugă după inemei: ei; G, :; om it .

s Roghendorf (T); Boghendor/ ( 11). • Marti1111ci (T j: Martenuş ( U).

2!:J6
297
 buluc după buluc ienicerii, anume că merg să vadză oraşul, cit neci•
cei ce străjuia la porţi n-au simţit cînd s-au cuprins şi porţile şi uliţile
'
:;J ••
.,_ D

Jf primi, de veţi rîde sau

·~ a e· · cu greu de v ţ· · •
toate şi meidanul oraşului, de mijloc. Îndată au început telalii a striga.
pe uliţe să se închidză tot omul la casă, cineşi la gazda sa, armele tot
b:t;;~.;:~.n::i~u::t:;~". P1•rtea_ scaonul:i
a t .
\::'.~~ :.,ro.~~: .~•a va f~ce
îmb-t .. .a oe ş1 a.rn yi prost iar
c omul de Ia casă să dea, carele va să nu piară cu toată casa lui. Şi aceasta. ces neam şi, nu mi-i laudă î - d. a r1nit tot hătînd răzb .'
am învăţat eu toat- t· ' nea in dzilele părintelui t- 1 _oaie cu
de vor face, nici o grije să nu aibă. Dacă au dat ştire lui sultan Suleiman a 1rea to c au, mu te 1zb" d
că tîrgul s-au cuprins fără nici o turburare mulţimea oraşului şi acmu. Căutaţi sfatului vostru căi:lă 1a a aş_ed:area neamului acestor o in : '
20 de ani arme în Tar r a urma sa nu aveţi. De cin . . . amem:
sînt toate porţile şi uliţele pre seama ienicerilor, măcară că acmu înserasă,
au pornit pre pruncul cu cinste la mumă-sa, iar pe boieri, pre toţi i-au 6~u cap fiind altora sau :1~;~ur~~scă au venit; la toate ac:~::1 ~n ace!tz
H• · 'poprit în tabără. Ş1 cu ce gînd ai venit? s- "J o~1u supt ascultarea altora d f - razboa1e.
Cap. 30. Crăiasa deacă au vădzut tot oraşul cuprins de turci şi domnii-
ţiei noastre şi să aşed _a rnalţ1 împărăţia şi să lăro-cst. 'h e aţa am fost.
toţi opriţi în tabără, au scris răvaş la împăratul, cu mare jalobă şi
tău, după ostenelile z1 pa~e, să odihni.rn de la oi::,'\~/ otarele împără­
tal,harilor asupra tal~. A1 luat Beligradul cuib J e?3e, supt norocul
lacrimi, să nu uite împăratul cinstit şi cel milostiv numele său şi slava. Pentru car-e fapt no .astra• ung · · d ' u ş1 scaun 1
ce o are de bunătăţile sale la toată lumea şi giurămîntul carele lumei·
.~
a1 venit înt
uru upă aceia a.u -a
pra at M îs.
u tuturo:r
.B
toată oastea si pe . l . ru aceste părti ~i - h . ia ş1 osna.
1b ieste ştiut, cu carele au întărit milele şi blindeţele sale, şi pe urma craiului, • craiu smgu ş· d . "1 cu raz oul fi. d h'
puteri şi la mînă r. l upă aceste ţ I z ro It
soţului său, să-l ţie, pe boieri, carii toţi aceştii au ţinut credinţa stă­ . ' cu mar-e ci t . -au venit ş· B d
nepr1ietenului tău . . ns e ş1 vîlfă nume] . _ . 1 u a supt
pinului său, cu toată inima în partea numelui otomanilor şi împărăţiei• a1 apr-opiat •·- u1 tau şi p" - .. . .
sale, împrotiva nepriietenilor împărăţiei şi a stăpînului lor craiului, care nici era de sin e - . gr1Ja. Apoi ai dat re ma m muna t5
cireacului1 scaunului său, să-i sloboadză. Au stătut după aceste împă- podoabele cele crăie:tit;~~esc născut. Şi cu ce l1os s;_a~~ unu_i ungur.
l-au scos din crăie . u sculat un craiu d l a1 imhracat cu
zt, ratul patru dzile la sfat, ce va face cu Buda şi cu casa crăiesci şi cu
ale tale şi trude ~i ~luau_ cuprinsu şi Buda si toată :r- ~ n~mţi asupra lui si
domnii ungureşti? Sfătuia Mehmet paşa şi Custref2 paşa, amîndoi musaipi, fac1,• apărînd Bud "1 smaefo nost • aia ş1 cu at"t . h •
d i::, ru agonisite A . 1 ea iz înde
şi pe prunc şi pe domni să-i trimiţă la Ţarigrad; Ia Buda să să puie- .. a e neamţ · emu 1at5 a · .
paşă, om hlînd, să cîrmuiască pre unguri cu blîndeţă 3 , ~înă cit să să
at1ta osteneală ş.1 . . ' cu aceasta ai r- . cincea oşten1e 21>
• s1rgu1ală ~ · . acut atit h 1 •
venit pre pămint . 71 a ta şi a oştii c„t ... a c e tu1ală şi
deprindză supt giugul împărăţiei. Iară Rosten 4 paşa, ginerele împă- , ce ai zhur t .. ' J sa poat d ·
~ ratului, acestuia sfătuia neci într-un chip să nu să calce giurămîntul dat ca doară vei face sfîrşit de l a in, aripi, cu această năd ~ d zice că n-ai
si să nu să facă silă ca aceasta, lumei urîtă, unei muieri şi unui prunc, al nostru cu acest nea C a o vre.rne acestor nep:- . . CJ e a noastră,
trude si ostenele . ~- e, precum Vădz e f ac1 ş1 Vărsări de sînge
~arii s-au priimit supt apărarea împărăţiei sale şi acmu să să scoaţă• ' şi a razboai 1 u, s atul un
vă d uve şi a unui e or grije te vor ora 1a nesfîrsite
din casele lor la robie; cu care faptă în toată lumea ocară numelui său. prunc de ţ"ţ- .. . pune. c- :- • ~
eu, ca un prost nu pricep . l a 1ţ1 arcata'"' la d-
ar naşte. Iar împrotiva tuturor, Mehmet paşa de Beligrad căruia Iaha u a . . · apararea acestei
a
roadei slava aceasta ce ar fi lauda aceia a 1 ' c?ria preţ nu este:
oglu îl chema pe porec1ă 5 , sta clătind cu capul şi l-au întrebat: ce şi- - . ' care aduce .. ume1 făr:- f l .
111.1
Purt ator1 de oşti loc gr1Je si ra-zh . a o os; oasăle
cum ar socoti el? (Că era între toţi mai bătrîn.) Au dzis către împăratul: . n-are vc 1 • oaie• n ·
ş1 vestitul tatăl tău 2') d . . -~ ea aceasta, car , eci 1a înţelepţi
,,Multe sfaturi sînt la împăraţi, împărate Suleimane, iar unul mai drept- a D ... e erau c'"'t „ e asedzare n f
emu. ecît aceia .rn . f . . . a z·e~ împărăti • ... u ace . .Moşii st1
ieste. Ce mi să pare, voi dzice: în voie-ţi va fi a priimi şi a nu priimi.
mai bine a fi înţelep:~ der1c1t te voi să fii ia; : noas!ra au adunat pînă
Şi iarăşi de om prost ca mine de a fi urechile voastre greu a audzi, voi, ecît în t t ' u ma1 înţe1 .. .
marc a 1ta decît aceast o ceasul a fi h ept; cac1 este
4 • a, treaba lt . ne un car .
1 cireacului (G, S); U omite. averea ' cinstea împărăţie.1 1 --~ u1a su păzesti . ' e nu ieste mai
' a griJa să la · D • ŞI a ta toată ,iaţa,
•·
• Custre/ (G, S, T}; cu Ustref (U). i • ş1. estu} a· f:- '..
8 cu blîndeţă (G, S, T); U omite. oasa{e roade (G S . 1 acut, cit mi să
e către (G S ; ) ; şi roade e (V) pare, :ir,.
' Rosten (T); Rosteen (U}. 8 t • ) ; cite (V} ·
1 căruia [aha oglu tl chema pe porecliS (G, S, T); U omite. c nţelept ( G, SJ; bun (UJ
averea ( G s TJ . U :
' ' • omite.
298

299
 eului de Timişvar. Boierii şi toţi domn.. .
milei, blîndeţilor, bunătăţilor tale. Moşii şi părinţii tăi cu aceasta nu
1
slobodzi să fie, numai Verbeţiel bătrînut _c!~eş „J.a slujba care au fost
~ă îndestula, ci cu biruinţa asupra nepriietinilor şi după biruinţă, aşedza­ o~aşul după pravila lor. Şi iată t _sa :a~ue la Buda, să judece
rea ţărilor. Care toate le dau înţelesului şi înţelepciunei tale, împărate, • -2 - • , pe recator1 imp· :-t
i' 1 cara sa vor da, acri pre lîncra- c - . - .
.
ara eşti cu stca"uri·
ca unuia care te-au împodobit Dumnedzeu şi că eşti sînge împărătesc
.· d o rarnsa sa-s 1 ·d· _ o
ţil po oabele toate si vase pîn- l L" ' . ra ice toata avuţia ca~c i
O

- - 1· ' ' a a ipa Numai r· ~

-:, si că esti împărat întelept. -.a sa ase pre loc şi zaharelele. . ce or I armele cetăf.ii,
· E~, ce ieste par;ea mea, cînd socotesc grija şi primejdia şi cumpăn& Aşea crăiasa cu lacrimi si ascunse sus . . . .
războaielor, dzic atîta: pe unguri să nu credem, că cu ochii aşieşi îi ueasca înşelăciune, din cclal:ea ~i ora ) Dp1dnur1, cer1u)u1 murturîsind păcrî.
vedem nepriieteni. Măcar că unii să fac a să tupila în umbra ta, mai d .d
omni cpreună cu _crăiasa purcese :-' d b
• su u a cu ma . 1
' . . re_Ja e purcede. Bietii
o
- ra, e ucuria vicţci b
mulţi unguri sînt la nemţi şi ţin cu dînşii. Crăiasa, ca o femeie cu parte ca nu ş-au pus capetele u 't :- 1 l .
•
ucuroş1 pe de altă
•
, pruncul în braţ.e, harnică este să ţie ea împrotiva nemţilor crăia şi oraşul d I Ş. .
. e e . I aşea mutindu-să crăiasa cu pruncul Ş
' I ara ocu cel de most .
• e~...ire, că s-au .lipsit tO·
acesta? Nu ieste. Va trebui dară cu puterea împărăţiei toată şi tot· •-au pus numele apoi Ioan Jirrmunt .- ,. d tefan crarn, căruia un"urii
10 2

·... ° , şi rn ragostea t:-t" · -

deauna, cu pedestrime, cu tunuri, să stăm pururea gata să o apărăm pe
b
craiu, care 1e aproape de 30 de ani a :- . 1 d" . . . a im-sau, lui Ioan
. .. . ucrait a rnsucubm d 1 .
această femeie, care lucru, nu laudă, ci mare ocară în lume ne va face boieru şi tot Ardealul au adus p runcu Iu1. d arur1\ la Li e, e a toţi domnii ,
şi măcară mai apoi să nu aducem, cu vreme, lucrurile împărăţiei noastre Cap. 32. Aceste cînd să lucra l B d . pa~ scaunul de crăie.
-1b la cumpănă. Mai cu cinste şi mai cu folos ieste a merge cu arme asupra de perirea oştilor sale cu Hocrh da f3uha, iar Ferdinand luînd veste •~
en or ctman ul să t „ d
puterea turcilor, pentru să arunce -b • l . u, emm u-să de
• b
altora, decît a se apăra de alţii.
za ava u1 suit S I ·
Aşea sfătuiesc dară: această crăie, de atîtea ori luată şi cuprinsă '\T •
,~ ecola1 Sa)ma, unul din boierii 5:-. J B d an u e1man, sol pre
. ai, a u a îl tri · d .
cu războaie, paşalîc să să facă, după obiceiul bătrînilor noştri. Crăiasa su Itan Sule1man: cu un pahar d . . mise cu arur1 lui
e aur ISCUSlt meşter f-
să să trimiţă la tată-său, pruncul la Ţarigrad, în casele împărăteşti . - - , .
margar1tar1u împodobit si un ceas . \ I fUg acut, cu ales
' . ornic. J cc a era de . d
:eo să să hrănească şi să crească în legea noastră, domnii să să omoare, cetăţile cu roatele de arrrint intorcea nu n . . mirat o or, care 2:s.
. . . " uma1 ceasurile dzilel
lor să să răsipească şi citi oameni de oaste or fi I să să treacă toti la Anadol. cermlu1 ş1 a celor 7 planete clătirea ,. ) . . or, ce tot crugul
I f
. . , . . ursu soarelui s1 Jlre 1·i 1
Numai plugarii cari'i lucreadză pămîntul, pe la tîrguri şi sate, cu oameni cu mare s1 de mirat mestcrsug c .1 • mene 1 e unei
. l .' ; ; , u a ccasm·1 or si a minut )
de pază pe la cetăţi, să să lase. Aşea şi ţara ·aceasta vei aşedza şi nemţii
. mu,. ţ1 ani, care,
m . cum de tîrdziu , u ne Ie cu a Itele .• cu m c or .. măsură .
or sta de grija Avstriei3 şi Stirii', iar nu de Ţara Ungurească." mtorcmdu-să, dm clătirea ceriului c·el u1. mai. d c sus dec"t are s1rgu1~lă
t
Cap. 31. Sultan Suleiman, cumpănind cu gîndul sfaturile a de îmbt> porneşte pc cesLe)alte dcdesuptul său , . . ~ ~ate,I carele 2;
. .. . ' c1 ugur1 1e cerest1 a 1 . .
părţile paşilor, au ales mijlocul părţii, neci aşea apreg, cum dzisese dzic astronomu c1ătirca cca din I·„11-...u, care pc toate pc ; ] ] 1 ce u1 ce-1
paşa de Beligrad, neci cum dzisese ceilalţi. Au ieşit poruncă crăiasei ie porneşte. Acesta de mari astronomi c 3 d" . _, cc c a te cruguri,
- d • . u mea socotea]=- · d. •
să nu-şi facă voie rea, căci îi caută a ieşi dintru această cetate, care facut e .Ma.x1mian împăratul ' de a c.aruia ,:- . Yrnt . a_ ·m , r=- · a izvo 1t s1 •.
neputînd a o sprijini de nepriietenii nemţi, s-au socotit a o ţinea cu de zăbava lui în tot traiul ' 13 mari ·!.Î , de mirat . • : Care
1ucruri amas I povcstca4
•f
::o oşti împărăteşti. Iar ei scaun crăiesc s-au aşedzat cu pruncul la Lipa au plăcut lui sultan Suleiman că era acel . - . c arur1 oarte a11
si cu tot Ardealul şi părtile Crăiei Unguresti de Sus J pînă să va rădica . l . .. . ' . impurat turcesc asea d b
' , I

pruncul, Ştefan craiu, la vîrstă, aceia ţară fiind şi mai în lături şi cu

pre · a mmtc, • cit . nu numai cărturar cr a 10 „ lrnsnc le ce arc leo-• l e su
s ·
.ş1LJ astronomia şi eozmografia întclerrca • t-- • d asca=-] :wmd ..
pre lin oea • . or ' ce
atîta mai îndemînă crăiasei, că să va hotărî cu tată-său, craiul leşesc, r amon doftorul de- toate dusculiik ga sme pre
avînd împărăţia pururea grija aceasta, să fie supt apărarea împărăţiei
isa pruncul cu mumă-sa, care din loc dete poruncă puternicului sangea· 1 Verbe/ie (G, :-., T); l'erbiţii I lî).
:? cară (G, S); carii (U).
1 părinţii (G, S, T); împăraţii I lJI. 3
Iloglumdor/ (T); Rl'i,andol/ (llj.
2 toată ( G, S); toate (U). ' Dupii: po,,estM U a<laug-ă lui la FPrtliuand. T .
s Avstriei (G, S); Austriei (U}. , l' I ,.. . , omu ..
e~en or (1,, .-.:. T); /eţilor IU).
• Stirii (G. S, T): Rtării (U).

300 30}
 ..

Cap. 33. Poftea solii lui F erdin and d e la sul tanul Sulciman Crăia şi Buda , perdzînd pre sine şi pre fiu l său
numa i cră iasa cu fiul s" ' - d ' p en t ru aceasta leac nu vedea ,
Ungurească să i să dea pre seam a lui, l egată supt haraciu , precum au c ră ie i ca la un mo }
a u sa sa ea pre mi
. .
l • F d.
na u I cr mand rămăşita
fost dată lui Ioa n oraiu, în toţi a n ii . Sulta n Sulei m an, cu veselă faţă .' n ar I cu putere ş 1 care p oa te să d ' . ·
nu p ia ră ş i cî tc a u rămas ş · , . f . ape re espr e t urci, să
luî nd daruril e, au răspuns prin tîlmaciu 1 , cum necuvio as e legături ar • • 1 cra 1asa ca O e meie ·1
la v îrsta de cîrm ă s"t să mut . ţ· .
•1 1
. şi copi u încă nefiind
~ fi acele de pace, să ia F erdin a nd oraşe şi t î rguri şi cră ia , care au ţinut lifu·batul să u , Ioan .
' c c m ari 1e ce 1e ca re f
a u OS t 1egate încă de la
Liudovic cra iul (pre acela Liudov ic îl omorîse sulta n Suleima n în
războiu), şi el c u ostin l!ala, trud a ş i ch eltuiala să rămîie c u atît a? N umai Cap. 35. Ferd inand , măcar d e nu s· • •
ş1 nestătă toarea a lui Gheo ,., . i\I
1
a__ :ncredca m amcstccătoarea
cu h ar aciu l d e p c ţara A vstri ei aşcdza t scaunul său , spr e p ace a tunce r"' 11c I artenuz u· vor ·" •
:J Cl'Sl semn ce iJ să făcea ( " d • .
•
oa, a ' iar sa nu să lase
să să ţie cu adevărat al împărăţi ei · lu i prie teşug. Care mijloc de-i v a ca e cite ori p oaoi-îia ..
Ior pre turci cu n emtii la sfad" d • "' .• ungu ru cu n ctocmelele
10 părea lui F erdinand greu ş i a r v rea să a leagă răzb oai e, pr e aceia va st a • , a, e a t1 tea ori lu · •·
a
I I ta p al'tc, despre dînşii ceta·t1· ş · • - . a ş1 tu rc11 despre ceia - "'
şi el, că şi Crăia U ngurească des pre <linsul v a apăra ş i părţile Avstriei ., .
u c c uprmdca şi ci cetă1i si ora.re) f"
1 mcapca s1 ·· ·
, ~cm\11 <1.~sprc pă rţile sa le
î n pradă vor mer ge. Aşea lăsînd sulta n Sul ciman lucrul la mijloc, cu · J
:;;1 coda tă trimisă 1.0004 d
~ , ~ , acut-a u st,rc
· .• _ . '
I - · •
ş i rn ţm1-său lui ch esar
'
apropii ate vremile de to amnă , au purces spre scaunul său , lăsînd l a . .
t unuri ş1 a ltele ce a r treb . d
e oamem ca la ri a l eş· · • •
- l ş 1 c1tava a rmată a decă
. u i c a pa rare Ia GI l· ţ
Buda oast e de pază, ieniceri. J.1nca încă de la Ioan cra iu& O d ş · . . icorg 11c Hfa rtinuz i6, carele
'

t5 Cap. 34. Întru ace ia v reme, la Lipa, Gheorghie Martinuzi!!, nebă- I • ra ca • 1 fara nr · • - b
a te oşti cu Ioan Ba t ista Cas t Id . mi ca za avă a u gă tit ş i •~
gînd p e alţi domni în · seamă, t oat e t relJile crăiei le-au luat după sine neamul său işpan . Ş i 'd " _a ' om vc~t1t la lu cr uril e războa ie lor d
pe părerea sa . Cu aceast a au ad us la gînduri pe crăiasa, muma copi- f" 7 I .
irca u1 Gheorgliie Ma rtcn „s
upa c1tcva sf.1 tur1 I· B ·- C ' e
cc 1u. as tald unde şi de
l ulu i , cum că ar p ofti el crăia, din ca re prepusuri au intra t între <linşii
_;:.i
I · · •
u1 , s1rgumd cu toa tă o l
uz
. u au pomenit ' cum vor să iasă I ·1
mare zarv e, care şi lor şi părţilor creştineşti p re acolo iar m are rău a I Gl . as ca a u purces in " . ·1 ucruri e
a icorgl11e, în Oradia . p a11 1 e u ngureşti ş i Ardea luluiD 20
zo aţî ţa s-au în ceput. Şi pînă înt ru a t îta au veni t lucrul , ci t cră iasa , temîn·
du-să şi de s ine şi de copil , j a lobă au t r im is la su ltan Sulei man asupra Cap. 36. Izavc la c1·ă iasa v"· . d .
,U·a r t muz1
" ·11
, ad unat-a u I . I az mI a1cvea10 a m cs t-<'Cil• i.un• ic lu i Gh h.
lui Gh eorghie, cum s-ar agiunge cu F erdinand spre perirea ei şi a fiului "u-·d . g11 uu s a oras A t eorg IC
na aJ u md că cu acea adun . . . ··. gnc , anu 11Jc i mprotiva I .
ei. Însă această zarvă pînă înt ru atîta rău I său socotind d omnii , a u ·s • . . . a1c va maz ili JJC Gl I. u1 ,
i . pravn1c1c1 lui, cu a n-i u t , I • . . icorg Jtc din toa tă p t
nevo it să p otoa le p e crăiasa cu m are nevoin\.ă, cu toţii. Însă n u înde• . ·1~ "' oru trn prot 1vn1 cil . I . C u crea
nuzi ' om ames tecă tor ma rc fiind d . o,_ u1. r, Gl1corgh ie Martc-
ia l ung a u stătut acea tocmeală între crăiasa şi între Gh corghie , care vădzînd
sca m ă de do mni , ci încă p c la •r .. ~ c_~ca__ ş1mt.e gînJu l cră icsi; i cu
,. J că iară cră iasa îmbiă ca să-i pogoare peirea d e la turci , cu taină au cu gloa tă la oras ul ace la u d I. 11 ctcn 11 sa 1 sc1·isă cărl i s i î1 1 loc ' . ~ z,,
agiuns la F erdinand , arătindu-i toa tă inima cu priinţ.ă sp re slujbele d e' - . · , n e mccpusă a 1 · · pur ccsa
.JCa p r insu ele ves te că a u apuca t ci • . se al una ghiu l uşu l. Crăiasa
lu i s i nu 3 d in vro v icleni e fiiului stăpînulu i său , lui Ioan, la carele şi - - ---- __ m a mt1• . 1:i or aş cu gloata sa , ori,
m ili şi crcd in1.ă a u avut , cit, la m oarte" lui , şi fiului său celui de curind I l.

to născu t si a toalft casa lu i epi t rop l-au lăsat . Ce vădzînd căcu lucrurile
.. 1 adaugta Jup;i :si: C1'; C ....
• !l/11,-/,:1111; ;; ( G, s T ). •\ ' -~ U ll ll l .
şi soco; elelc crăiesc i , purtîndu-să muiereşte, să va po~orî perirea ş1 • i ,. c: . .•
1'-'· · ) · ll orn 1Lc.
· • far t11w .~ , 1' ,

cestora la lte piirţi a Crăiei Ungureşti , cum s-au făcut ş1 cu B~da, cu .• I .OOO (G'. S, T); U o111i 1~.
fi rea mu i crrască s i deserte prep usuri al ergînd în t ot ceas ul la ag1utoruri 'd MMn,u,:.. •
1 (G 5 T ).
' , ,
• . ,,, f ( t,
i,1ur/tn
t u rccst i, cu ca re Îmb l~te ale ci trăgînd oştile turceşti făr de ni ci o n evoie,
rrni,, I ,_;, Sj: crtiia ( Ul. '
' f irrn ( L"• . ·c:) ; 0/Uf('{l
• (U) .
va fa~e de vor cădea ~i ees tclalt.e oraşe pre m inile turci lor , cum a u cădzut ' Al nrt,·111,:ii (C Sj . Af .
• ' •
11 1111 11111·,·,•s i li p . ·t .I
artw11, (Uj
, . .
to .. . . ,u , r ung11r,,.,u,: şi 1 d .
,,,.;L111/ nicvca (G, S) . n Pi11 1i • .
111
• r e1t111 /111 1 r;_ :- · T I ·· l ' nn11r.t .
' tilmaciu (G, S) : t.almaci (U). ' 1 i\111rti1111; i (T). fli ·. · ••e ,/,',- i li)
, n.rf w11.• I U) · ·
Mar tinuzi (T ); Martinuş (U). 12 M nrlPJ111:i (C S). ,, ,
, ' . 1 :
ar/1ru1 ş
·
(U!:
3 nu (G, S, T) ; IJ om ite.

.302 303
 că să siea, ori să nu-l vadză în ochi, au trecut la Beligrad. El în loc
dzicînd
. . că doară . o va_~coa. • · t e D umne d zeu de supt giugul lui Martenuzil
ş1 .denamtea ochilor . _ _ . Ş1 cu acele făgăduite ş·1 amag1toare
lu1. - · •
feace de să răsipesc de la acel sfat şi de atuncea aievea să areată că ieste cuvmte a
Iu1 Castald ş1 fagadumţele cu numele lui Fcrd' d , - ..
nepriieten pruncului şi mine-sa, crăiasei, au început a cuprinde oraşele . ., inan , purcesa m Ioc
d m scaun, pcntre"' Castald şi Martinuzii cu fiul s-
pe numele lui Ferdinand craiu nou. Şi în puţine dzi]e au sosit şi Batişta au. L a oraş anume
Ţ
. b l . '
mo , ca c <le 8 ceasuri de la oraş încă fiind acolo scoţi d
_ Castald cu oştile lui Ferdinand la Clujvar1 • · 1 - J • • ' , n cununa, 5,
11 sc }uptru , maru , semnele şi toate podoabele Crăiei U ·
Cap. 37. După sosirea lui Castald cu oştile, merse Gheorghie la - r· d · - - r·ml sau _ graiul . acesta· De vreme ca- n ngureşt1, spun
sa 1c . zis catra J • •
crăiasa, ştiind-o acmu înspăimată şi dupit c-îtcva mustrări, îi dzise _ . . ·" e-au s UJit norocul
aşea _ ş1.. n1 _tau ş1 a] meu, fml. meu . ' si~ n-au ro~t· să fi' m î n scaunu 1 cra1esc -·
să nu mai amestece zarva, cc mai bine cu cinslc şi cu pace să dea crăia
al tatme-tau, carele drept ţie ţ1 să cuvine ~i cu d umne zeiesc s1· cu
d ·
sa lui Ferdinand pe scamă, după cum au fost ]egal şi cu bărbatu 1 său, • , T

omenesc grndeţ, .minia cerului, care nici cu un miJ·loc a să premem • · nu 10

w cu Ioan craiu şi cu Ferdinand. Şi' în loc alt ghiu1uş, la C1ujvar , s-au
2 _ .
strîns de toţi domnii, la carele înaintea tuturor Casta]d au spus cu ce
3 sa . poate,. . _pre noi amîndo1 să suferim trebuie~te ·, întru ace·ste cump 1·1te
trebi au întrat cu oştile stăpînului său în Dachiii:J 4 , arătînd şi table]e
vremi_. · ş1 sa alegem . ce rău. mai. mic. să vede (că ce4 ieste să ţ 1' sa- zmm · t easca-
cr~ia. de moşie?). ~uma1 c~-1 mai fără grije şi cu binele creştinătăţii să
legate cu Ioan craiu5 : după moartea lui Ioan craiu, ]a ferdinan<l să fie
pr~m1m. I~tru ace1_a a -~ml~r. vîrstă încă eşti, care a te chivernisi Ja
stăpînia Crăiei Ungureşti, ţiindu-să şi Fcrdinaud de legăturile cc legasă.
grele vr~m1 nu poţi, deci ce ieste peste vîrsta şi puterea ta, a lăsa cu 1~
u, Legăturile era aceste:
pace îmi caută; dce· a ţinea nu poţi împrotiva puterei turcului , m a 1· b"1ne
Cap. 38. ,,Crăiasa, cu numele fiului său, Ardealul a-l apăra de ·
d e ..b una. voie să a1 celui. mai _puternic . ' să
. nu fim . de a lumei mus t rare,
turci nu poate, ca să-l dea pe seama lui Ferdinand, cu folosul a toată
cc mca1 pre partea creştineasca pr1eten şi cu milă spre noi să a~t t-
creştinătatea şi în locu] Ardealului să iaie crăiasa cu fiul său o ţ.ară ce-i - ·1 · . "' ep am,
ca. a turci. or prietesug · puternic, clar fără credintă , , bine }-am s1mţ1t. · ·
dzic Opolia 6 şi Ratisborea, în Ungurimea de Sus, alăture cu Munţii
Fie dar şi Dumnedzeu aşea să di'truiască mnrca strîmbătatea ta ..
20 Leşeşti, a cărora ţări venitul să face 25.000 galbeni de aur pre an. Şi
· I • • , 1nca1· 20
cu b me e crcştm1Jor să fie. Ţie, Casta]dc, dau aceste ale Crăiei Unau-
pentru mai mare legătură a prieteşugului caselor lor, loana 7 , fiica lui
reşti odoare, cu care să încunună craii ungureşti. Tu, fără zăbavă la
O

Ferdinand, de acrnu să fie logodită duprt Ioan Jigmunt, fiul crăiasei

stăpînu I tău, Ferdinand, să le dai şi prealuminatul stăpînul tău J~în•
(care nume îi didcasă domnii din Arcle~l, Ioan din Ştefan, în dragostea
du-le, nu atît să să bucure ·de <linsele, cit pentru binele acestor tări
tătîni-său, iar Jigmunt după numele naşului său, craiului leşesc) şi cu
creşti~eştl n~v~ inţă şi grijă să aibă şi de cuvîntu I său, ce este prin {ine 26
25
zestre. 1.00.000 galbeni de aur. Datoria aşijderea care era de tată-său
dat, sa sa ţ.1e.
1
şi de muma copilului îndatorită, 50.000 de galbeni de aur, să o plă­
_ __ Cap. 39. _Jn~a„Lă după ac~ste, a.u mers_ toţi domnii la giurămînt,
tească Ferdinand şi în loc de zălog pentru aceste, Caşa su-i fie scaun
sa he cu credmţa m partea Ju1 Ferdmand ş1 mai ales Gheorghie ]\f ••
r.răiasei şi fiului său." • • • •· •• ş· d art1
nuzi_6 ş1 apoi _sa~511, sc_cu11. 1 -~pă giur~mînt, ştiind că această primi-
Şi pe aceste locmele şi legături care arcată Baptişta Castald,- intă­
neala a lor, . fara sfada cu ..turcu nu va f 1, au stătut !-:Î , la sfat d e oaste. 30
so rea Gheorghic Martinuzi 8 , să fie aşea. Crăiasa, cu grea de minie căută­ Iar crăiasa acmu nefnnd stăpînă, pentru să nu să zăbo
tură, căulînd spre Gheorghie, i-au căutat a priimi această tocmeală . .. • . · veasca- ..1n
casa a_Itu1~, ~trmgmdu-ş1 UJ~f'altc ce _avea, au purces către munţi pre
cale dm pammtul Ardealulu1. Spun ca la un munte înalt , pog orm „ d u-sa-
• Cluj11ar ( G, S); Cl11ş1•ar ( U).
a Cl11j,,ar (G, S); Cluşvar 1U). 1 Marlrnuzi (G); Marti,wş (U).
s Castald (T); U omite. 2 pentre (G, S, T); pe graiul [11i (U).
, Dacliiia I G, S); Da.sie iU1. :i Martin11:i ( G, SJ; a lui Martinuş (U).
' rrai.u (G, S); U omite. 4 că ce (G, S); căci (U).
11 Opolia (T) ; Evborea (Ul.
'6 ce ( G, S); îţi (U).
1 Joana (Tj; Anna (U). li Martimd (G, S); Marti1111ş tU).

I 304
fi Martinll:i (G. S): Martinu9 (l 1).

20-Mlron Costin - Opere

305
 din carătă , pînă a înc un g iura un pisc, căutînd a$upra Ard e alu lui , cu
susp inuri, pînă a sos i carăta, cărturarea feme ie au scris într-un co paciu
cuvinte lătineşti: ,, Sic fata volunt" 1 , adecă: ,, :\ şea au vrut cerul" . Aceşta
semn lăsînd dururos a inimii sa le, au purces, părăsind Ardea l u l.
..:ele
poarl
J
Cap . .J:!. Crăia sa han·b . t ·
r-aga-c1 uite
-
a
.. . cu
.

omn11 d111 .\rdeo l

c u
prin B a
,·intc d
t·

..
.
. III I U
P 1~ta Castald d
c~c.11·tc amă<Ti nd
. ~
acea\
'
'

•caca
.
-reme,

-o , rncepu p r e tain"
a u
cerşi nd de la Ferd1·11a11d
vădzut ca" numai. ce o
.
•li
•,1· ' Ct: I cc !!1 u 1·a<1 ·1,u l . a a se agrnnire cu
Ghcorghi c Martinu z i 2 cum d e p u r cesu l crăiasei era ycşcl , aşea şi de ~
as a. ş1 agi unsă şi pînă
5 n 11·c1"1 \" 1- I · · · p ra u C t Id ·

li
I
cla " . . . , . oe'.' ' l t1111nul mu11te1H'si; S- , .
r :,zboaielc c u turcii nu era bucuros, ca re acmu şta gata, mîhni t fiiml ra ia~~ 1 ş1 a f111l11i său la îm " ·" . · au ,1pucat M ircea \·odă de trebii
în multi' g ind 11ri si'1 izbea. Şi întîiu hara c iul , care s i'1 da la t urc i , la ~a pd~rn·c d ,· ~ pi",q i ,nd1·/c11ii P·~t!i".t 1111 _s ul tan Su le iman . Şi st înd ase:
cetatea Ui\·arnl 11i ,trîngîncl11-l. l-au pornit cu sîr::;uialr, la îm p:1ri'1\.ic, dind , ·c r inand ' I ,o f1.111 · J 11 -/ să li ' ·. ' ' 111rc, , 1 I.
r.. ·. ( n cml I. au trimi s . 1· , I
mpăr"u„ta t· T 111·..:ului .a· 11 I (' "J•ri ti• ~.J-
l

ştire ~ide a t·cs l.(·a c:c s-:111 f,1n1t , ln P oart r, , ci't toatrt v in a ir-,te ace i fe m e i, Î
-- ~J· 1:l!l't:e n1·i "J' · ••I so I a
a cr:iin«ci. d r î111hlet.!:li: c i (' (•\(: fem1! ieşti. Ş i c u de a ces te ş i cu pornitul
,·a1·e lc-l · .c .· _ .' c,1 cu Y,·11 in·a 11 · I _ . J 0<1cc c de pace la
10 - . isp, ,I\ isa l'vl1r<'ea '" ]" - - . nu1 1as.i cl11 11, a nu m • H 1·1
h a raciu lu i să s ilia si',-şi toc ineasi;i'1 lucrul ~i numr·l c ~:111 h Poartă şi să
r;i (1c la pace . Ol .1, 11ada1d1!Îa ;il'(f I . . - e a 1' pre
' n c 1111i; p omenin l I F . c cn11 ca or p leca pe . "
întoarcă t ot gîndul turc ilo r d e oşt ile ce le gătite p e ntru imbli',te le lui Cap . 43. Au I
r
L , (!
.
•en/ 1nand
.
i mpa- I (•
asupra Ardea l ului. Însr, acbt.e îmblete a lui Gheorg l1i c 'intr- îmbe păr\ilc
·· Ca l. acea \"O .
1urc•11 - cc
si • .
tătile I
ce uase <le <.: urind s-
ic ' <·rd 111,111d • c
' 111sa ru tocmeală să dea
i-au gătit perirea, iar cu şfatul u nor a dintre dînşii. Că şi su it.a n Su le i- ·, p 1na ID 83 dzilc C 'a ap u r[1 H r~ - '
Ju~u l ung uri lo. l· ~,1sp11ns s[1 ad11 ci'1 . for pi1" l ~ I cu raspuns de cale
•

15 man , oblicind ~de Ardea lul înc hinat la F (· rdinand , paşei <le Buda şi cu 1 a 1'.<ru1·oi I - ia a 1ntorsul l · 1:.:1 1·4 •
dînsul lui Ştefan vodr,3 d o mnului de Moldova şi domnului de Ţara Mun- 1·,ispuns ul l • l· • 0
l e ,1 11npă ,·i" l ·• .
JO s a strin<rc I . . Ul r a 1 , gh iu-

tc:nească şi alţi paşi împrcgiur, tare poruncă trimisă , să în tre în Ardeal incşte, llCl' i ii \.. . i_, 1e ,l(·P.sl.a: ci'1 int1·-a l1 I . ·, e ş1 alis, aducînd 1;
"' ' a <',ll·t• snsest · H ·
11ed . , a p1·1111 1, 1111111:,i d . . i; 11p i111pi"1răt,ia nu- i pr1·-
cu armată, să certe vi clen ia făcută împi'1rf1ţiei. ..1e,qJla lllOal'le ·s·1 ('I. c11 111 1 11 1 1 . C \T(;Jll(• C('· a 11 mu n . L Gl I
Cap. 40. Pureeserrt paşii şi d omnii de la aceste ţări <l upi', porunca •· I111a 6 , să a,!'ld t. · • · ·a 101· 111.,. 1 • . . JCorg 11e cu
c poru11c·1 . - 1cmt1 nu-, pot
împărătească ş i c îteva celăţ.i au luat in t re care ş i Li pa au cu pri n s . Ungu - 111111 . fiul lui l . ., 1 111 p,11·ăt,•asd, .c . J. _ scoate din Da-
20 11 oan c,.. 11 u , '" a u ca Jn l
rii c u c î teva oşti şi c i s-au p u s împrotivă şi a u luat cetăţ.i le cătră s ine J'acca li n i ·Ir ·
'
.
) •1· 111111 11111·!'·,
·. ' L'II 1n11111f1-s·i , .a. '
, la c 1·"1i
oe pre Ioan Jig-
ia r. Şi aşca întru a ces te cî11d sta, Ferdina nd prin cărţi la Baptişta4 Ca, - 1
a Î111piirftl i , s· · _ ' ' !',ll'c Jr -au' 'a uc1I ,asa • .
l
' !". ! C \"Or UlllYU l'iÎ ~(•
vu · 111 dztl I I · "
loali'1 Hum,·f ,. / . · /,. paşn d e Buda s-au p .
, L • • 1 1n I ·1 ··
t ald porunceşte, ori cum să facă, numai p r e Ghcor g hie Mar tcnuzi să-l . e _e _ 111 Ioa n crai u de
~1 ( 1111111111 I • ' 'I I
omoare, sim ţind imbletelc lui întoa rse la turci . Castald, im p I inin<l ·. s -,111 cat_pc m înă
<' , o , un cii. s, J ,
.... r11nului J•C l "I · •·M . ( c 11 nld O\·a si el , T
• 1 „ 11 1 I u 1 . . • c a 1·a M
porunca, ded e acea treabă lui Pa laviţin polcovnicJlui ş i l ui Mar co . 1 . il!:( ŞI I sa s;, ad u • j
' · _ •
pul.rrc ca 200.uoo un le n casca, oastea
- d,, <isl 1 I n e a p·,sa d B el
I
2.5
Antonie , care le era d iac pre căq.ile ncm\.eşli, lu i Gheorghic să-i facă5 sa YOr d a , t . . . J ·. ,H·oo sft vie J;1 d' ... •, e u a şi cu atîta
11 11 •1M II h1·r· • De · d
'
,eamă . Feaceră e i <l•1pă poruncă ~i uciseră p re Gh eorghic Martcnuzi
I . - Jns11
I i ma i t 1·fl' •:111czr 'l . I . ,I 1111pa 1·[11, i, •i \·, I' I~ I. C (lJ' fi drep t i si -··
, ecs <· a11 11•s tci;ă1
(' l ,
.· . . . . ' ia ;1dui iar d ' , •
căruia moa rte înspăimaţi ung urii ş i m a i feaecră e \ or vrra să
101· .,. ~ . •
t;i cu a ales secuii în t re ~,tl a 1,•s ll· , ,t.
111 " 111 11 iH·J · I .
11 11
ace i J.ă1·i su pt snhiP . . ~ 1 111 D11m neJzc " . ·" ' - a ţ. 1 1 plata faptel or
.
, 111d 1111111 l
L 11-sa h
_
J •·
, ine g iurămînt asu pra lui Baptişta Castald . de , - . - \ o 1 mer n- . . f
Cap. 41 . Aşea după cîteva 6 cu turci i amestecătur i , Ferd inand , ca i c ruu s1 Yai„ . fi "e ş, <·n1r d e si co •· ·
. u „ 1u1.im 1nt ·" . .
'" coţi locuitorii
.
p1 11 lor 111
30
p entru ca să tragă inimile ardelenilor la s ine, le-a u p us vocvod pre Andrt: i
1 / · ·
11 Ul : 11•,-s10r rA u t"I
1· 'li t·Lt le /
· c- · 01 · sii rlca sPnn .-
·
..
·
\"Pc inică robie,
'
'" d 1 · ,.., I d
. , 11pa- a,·, · ,,1 i·"1 ·1 ' l ,1 . , ..'1 I' 11 , 1111
, ' •" "' . n I 1li I ' .-1 11 11
•
p ricina po<Tori-
. "' :,o
Bator7 • .' mai nşleptr,
l //11/i ( G, ~ T J. .
Sic fnta volun t (T ); U omit~. • 11 · ' · A ", 1r
1 - " ' 1 1G,ST - . ,,.
• I • .·III, ! l ;J .
~) Ma rti ,w:i IT ) ; Mnrti,wş ( UJ .
" . ,
o 11 ) ; JO IU1
3 Ştcfnit vodti (G, S, 'fi ; U omit,·. ., ll ali 1 1 ; , :-,; T ·. .
o li (/ li . . : . ) . .·I // I ( ' • ) •
• M a rteiw:i ( G, S); MMti 1111 ş ( CJ . o · ( , ••• ~.I! ; -·l lli I L;1
• Marten 11: i ( G, S); Martiiiuş (U) . rh11 [Jaclu:in ((; ,. .
6 U adaugă după: citc,,ti: d:ile; G, S , T ot11ÎI..
-' I u1111
' f• le (C: ~ -. ' "• T ) ·· U on1i tr
• 1 ·1 . ' ,) , U11111c/u1 (U)
Bator (G, S); Batori (U) . a ar, I G S) • •
1 • • • ; llt/a r (U) .

20*
306
307
 Ş i în tîiu Şte fan B atorl l'a r c·le . .
le~ii la crăia lor . cr n ii'i s'J. \ ~- . I a p_o1 d111 cnezin Ardealul u i l-a u luat
numai d e s ingele a cela d e la suflet ele lor să să ceară seamă de la Dumnc- . · ' " c H ' . a i·a în locu l I · J
cn eaz J 1g rn unt B a t or2 .\ ·e . . . • u i a Ard r a l a u stătut
dzeu, carii au dat pricină răutăţilor a celora să fi e . . . . l ' 1111n iar nu s f1u ce . b"
cu nnpăra tu l nem trsc . _ . ·. i-au a atut s fi fa că sc hi b
Ca p . 44. S-au cutremurat toţi ungurii de aceste p or unci , car e au · · pc ni ~le ta r1 so·irc · • m
_1 11 şus s a d <>a Ardeal ul Şi ,
_ • , us ame,t rca t u ră I .•
nce, t schi m b iar au nd , : - ·. '
adu s Hali1 . Ştiind foa r t e bine de puterea turcil or cum ies t e, au început _ _ · cu
a g îndi d e s ine. Mult au lup tat Cast a ld să-i îmbărbăteze împr otiva turci-
c u d e a ceste . l n Ionii lu i au s t 7t l . n ,a ~-a u t.rn gan at m ul t , ·ia t a
I < <I li CJH:' 'lZ A. ndrc1 n t 3 ' '
lo r , ce nu a u putut fa ce cu meşterşugurile sale n emica . În t ru aceiaşi
-a u q jns i\lih a i Ynd ,1 d om I ' . a or ~1 pc acest B ator4
· l · n u m u n l rne,c. ' u p or un cn lu rc il o1·s răsi-
c
d ată s -au t urburat oştile nemţeşti pen tru plata lefelor, d'1 cîteva lefă 1,m, u- 1 oas tra. for s i1lcr . • I .
. . . ,,u1 a n r r·e 1 Ba torG J 7 • • d . .. '
f'l'IJ111t orăseni i t emîncl u - •7 .7
nu Juisă şi aşca de greu să turburasă, cît er a să ucigă pre Cas t a ld ş i
I ' iaz um la S 1Ln11 , nu l-a u
, <1 , a nu c ad 7 d - .
irnb lind pr in p r1duri rătăcit . '. u ca upa s m r ,·o neYo ie,. Şi a sea
• '

pre t o ate ca pete le , carii era t ot şpanioli. Nu i-au putut n eci într-un Ca , • ' au per1t d e pf1s lori. ,
o chip să-i oprcaseă Cast a ld d e acea zarvă, că oastea , puindu-şi alte cap r tc J . .P · R46. Du pa ncrst AnJ r e i Ba · tor• a u stă tu t c • d 10

diPtrc s ine, a u purces spre B eciu, în urma cărora şi Casta ld p es t e puţine igmu n t a coti. ca re le ·1-n loc la • l n r az :H ca lu lui
1
· · m cep u t u d · ·
. va lu r il e s i n ctocmc le le • - orn111c1 sa le au în cep ut ura
dzile au pu rces . Spun că iară el să fie făcut ace la meşterşug, să iasă din , lll car e sa a fl a cap,• tc l . • . ·
după cn ej ia acei tări . Iar e ace i ţari, bătîndu-să
•
I d " B-
Ard eal m a i cu acoperită ruşine . Care lucru dacă s-au făcut şi au lip$it ,
' .
• • . · ' unu m a t orrs t1 G b •
a ga dumdu-i d ouo o l:citC' M . l . . ·, ' anum e a ne} Bators si
t ot Ard ea lul au plecat supt ascultarea lzav c le i crăiasei şi fiului său, f .. . · , a 1 uncac1u u 1 s i a P:1ta I • R . ,
cn CJ1al u 1Ga\'rilBa tor9 s i I _. _. ,cut11 , aco11 aulăsat 15
făcînd între s ine multe ames tecături, pînă a veni crăiasa în scaun. ~1 la Pa tac. , e cu multa avu ţie s:au m utat la Mu ncac i
15
Cap. 45. Viind crăiasa şi cu fiul său, Ioan Jig mund , iar la stăpînia
Ard ea lului , pentru să-ş i facă priicteni la Poartă , a u tri m is 10.000 d e Cap
'h . 47. Aces ta G·1' l) n·r l rop1-1andruio fiin d .2 b d .
ga lbeni de aur, să împartă p e la porţ i d aruri, a po i s-au legat la împă -
cu _·.Ill otc. d e rî,• uri ., să mă,r l rrrr•"C'a c ;1 )'C b,it ri n l 'R · u r . at de tmeret.e .
anwg1t ş1 l-au spăriat d . ·_. d _ • u a cop cu tem er e l-a u
răţie în loc d e datorie pînă ast.ădzi. Şi aşea cîţ.va ani s-a u aşedza t p ace . . I . ' e I au at in mmă cn eJ· i A 1·d I l .
• . I d ea u u1. Ş1 asra
.
zu pînă la moartea crăiasei. lară după moartea ci, rămîind fiul său încă
m g1m . u l sau ce l cu c:ricri' t · .· . .
m e11 su m u-,a d _ a , ·_•u

d e v îrs t a cră ici tînăr, e l s ingur au poftit ş i l-au sfătuit şi sfetni cii tătî­
1·uş111c v ia1,[1, ciilcînd cnse le 't' b . ·. ' au _~os1t a csfrîna l ă şi făr d e
. r· . .. . . -- -- _,. a c1,1va O ICl'I , C' U s ila. m u1„er1i1 01. lor ., a c 1teva
ş1 et -c d e b o1er1 , s trid n du-le f cc.·JOJ,·ia p es t e voia
•
ni-său , să al ea gri 12 domni s fetni ci , să cîrmuiască t rebile crăi ei . insr1 lor A d
dzil ele lui nu d e tot fericite, că lăsîndu-să nu m ai cu un gînd la una Împă­ trea
. l1:r av înd tri rn is' ii .. s'ii ' c·.a s,17 •• i,,·ot1casca• u nde ar ·a fl •3 f nu me . f e a ce ia
răţia Turcului, a toţi cr a ii creştineşti s-a u p ornit ura, pin într-a tita p m înt r-a tîta, cit pl· unele i 5 7 • t··1111 • • cmc 1 r umoase,
f P1a a 1recc s i ţ 7 .. · b •
ugca , ascundzincl u -şi frn1ei lc , i f ,ţ, [ I . ' ' . ,:.iran1 1 ŞI o1erănaş i i 5
a 1H
2o cit nimeni din cr a i şi din prinţi pi creştini , pînă şi veneţiicnii, să-i d ea ·1 I · ·. c .e c p e a b1sen c1 ş·1 • d •. ~
din case le sa le moşancă d e cinst e, să fie crăiasă, n-a u primit. Spun de l i. c u1 cu m să ascu 11d ~·
sug f
~ 1 li !!' oam J.L[e1e.l . · 7 .-::----.-......::
cm JJ spunea __
cu h 111 m ar c crlas l't . d _ · e.-~~-cu eme d e, e l 1Tclea
<linsul cf1 cu învăţătura doftorului său, anume S t ancar , a u cădzut la
2
. " · , a 1 a r 1a ep artat. ele r · \ .
legea arienească. Arian să cunoaşte pre dresele lui , d a t e a rienilor , v reme au loYit fr1r'1 \'este s · u~111e . Acea h1ară în tr-o
. • • ' .. 1 a u apu ca t orasu l Si bi d ( . . d
pină acum3 în Ard ea l şi nu num a i legea arienească, ce ~i legea papis ta- n cc 1 m g1rid nu era orr1sen il or •'i le .· . ., f· • .. l
• "' \ ie aşr a a 1·a Yestc) A.u s
cac1 e f.i p t.e le lu i
b"
silor, a calvinilor , a luttranilor. L egci arienească iest e cap Fotie si ros p r e ar- 3()
săboarc proclctiţ.i . Şi şi pînă
Sl' i flator ( G, S) ; Bntori (U) . . -
'.A..ri e, d e aces t e patru leg i stau acm ~ , 0 B ntor ( G, S) ; Bfltori ( U ) .
scoţî nd u-ş i ochii unii a ltor a ş i p in întru această nemc . 3
Bnt or ( G, S) : Batori ( li )
Au murit crai ul acesta tînăr , şi născut ş i crescu t tot în răscoale , • Balor ( G, S) ; B n tori (Lli .
nu fără prep us d e otravă, lăsînd crr1i a iară fără u rmătoriii. Şi după s l11rci lor ( G, S, T ) : n1·111 tilor ( li) .

.,., m oartea lui s -a u d eoseb it Ardea lul d e Crăia Ungurească supt cn ezie . ~ Bat or ( G, S1; Bat ori ( .U) .
: Bntor (G, S) ; Ba tori (U l.
flnt or ( G, S); Batori I l ;)
0 Bator ( G S) · JD
' • Ja/or ,. I L' I ·
1 H al i ( G, S, T ) ; A lli ( U) . '
0
copi/n11dr11 (G • S) : cop1/a11rlrcc
. ·
S tancar ( G, S, T ) ; S tan (U) . (I' /.
' pi11 ă acwn ( G, :--) ; U „mite .

309
30'8
 baţi denafară:de oraş, cîţi au socotit că ar fi mai mulţi cu numărul de
acei de curtea lui, iar fe111eile lor le-au împărţit tuturor alor săi. de iu tont~ Yiaţa lor. Şi pînă întru atita să întărisă
acmu şi el trăgea nădejde de Crăia Le _ . şi să in_temeiasă, dt
III
I
I I

petrecanie fărdelege, alegîndu-şi întîiu luiş un cîrd, pe care au socotit

Hristos 1648 t.Ii „ d · _şeasca. ca si Bator 1 • Jn anul de la
el mai frumoase. Şi sînt femeile Ia Sibii iubeţe, cum sînt ele feliii albe- ' n gm uri cum ar arriuuoc 1 . C -. . .
neţe. Pentru}care rar audzită faptă, cînd striga theologhii, preoţii lor,
căclzut la Loa )ă' carii îi dzic dohot· '=' a l U~t_in„a ra1e1 Leşeşti, au
doftorilor· ~ilra sfi lccuin"l':-t . .• 1_1 rnl'leanl1ohia„ carel<- din sfatul
pe la biserici de a lor, el au răspuns că bună plată au sibienii pentru . • · • cu , 11iutoar<'a t·c nd0 I • J • •
faptă ce au făcut cu Andrei Bator1, la năzuirea lui nu au vrut o portiţl'i p1·1111hlr1ri. ::·au ~fîrşit viaţa. ' · osmc u-1 ş1 acele s
să-i deschidză, de au perit. Iar cu această fap1ă re face cu muiei·ilt> lor. ra,,.
. MJ. În lnc11l lui GJ1forg1w . 1 · R :tl'OIJ. . ·F
nici un rău nu f:we, ee înmu Iţeşte oraşu I. Aceste fărădelege vădzîndu-le fiul 1111 ef•] i11tîit1 uiiseut . . . . uu ~ .tlul l'llCa7. Ardealului
, ·, rar pe llUllH• h· F 1 • · .:- GJ .
1u domnii, lumii neautlzil.c, pcstn dumnedzeieştile şi omincşti pre·, ile, au om e11 urnită fire inr fu:-r:- t.
, • ,1 en1e1·e H'c
r· a ş·,t n11-~.1u' ~--:::_ H·orglue Racoti
,'
trimis jalobă la impărăţ.Î<? pre dînsul. Care lucru simt,illl1.u-l ~i temîndu-să car"Jc, cu răutăhlc I . Lru:.c~ta BacQ~_ acclales e
---· - - • - w..,_nu num~l·al I • -.-~
de vicleşug, s-au mutat în Oradia, unde întru una de dzile ieşind la prim- Moldowi ~i Ţărri l\1unt . t. • · u -~:~ceste ţări ale noastre 10
- - . eiuş i, c-c au implut t t~l.. ,... I '
blare, l-au ucis doi feciori de boieri ungureşti. Şi aşea s-au stins cu acel aşN l zat în scmm' văclz:-;r-----.7 oa u ".. vrop~. Dea că s-&u
fără ruşine ariete lăudată casa a Batoreştilor, cu rău sfîrşitul său şi de
gîndu I tu lîni-sii~~ îi1Jc~ - pt e eram• Je_~Psc Cazimir făr de coconi pre
rte vodă, domnului ... de .Mold cpu a cerea pr1ct. .. J I .
. r- enu, a eş14. Asupra lui Vasi-
'
cară.
ov,1, au acut ost. . . . b
Cap. 48. Pre urma acestuia au stătut cn«'az Ardealului Betlean mare s 1avă în Crăia Le • . .:- s· . . . l ~• acea iz indă o t.inea el
• ~casca . ., 1 apoi iarăsi I - . '
Gabor (la graiul unguresc mai înainte dzic porecla decit numele, că asupra seimenilor celor roco ·1. • Î ·, cu a t razboiu cc-au făcut ~
. bî d . sr .J m ar·a M t •
,r Gabor este numele, iar Belthlean porecla; aşea la toate ~i ale altora acea iz n ă, ce o siivîrsisă Ir/ , T l .: un encască, iar înălţat eu
î n Ţara l\1 untcncască Const ; ·
t·
3 pa c· ea· mul · d
. J
·
ui, omnmd la acea vreme
nume).
_ an m vocvod. D -:- . . .
Cap. 49. Acesta domn C'u marc şi deplină fire, foricit. fost-au împrotiva s nu. apucat. de mese şi de pctrecănii
f;
,I
2(1
ÎmpărăţiC'i Neamţului. Cîtiiva vreme 1'.11 cehii împreunat şi cu ngiutorul
şi al turcilor, pînă la zidurile Beciului au adus oaste şi părţile C1·ăiei
cu.vioase !->ocotele. Ne~tiutor este g"
pt:' urmă ~i ales lucrur·i1c do m
:t•t
·1
. ," - ~ z b î n d e ,
'irtos_ decît de cele înţelepte si .
„u omu lu r de lucrm·ilc cele viitoa;e /·o
iI s- . d mni or intre . f . w,
Ungureşti de sus Ie-au dezbătut despre nemţi şi la volnide le-au adus. a aprm de vreo parte, cu muhă 1 ~ cari deacă (_
:'.\forit-au cneazul acei-ta în anul de la Hristos 1G2!), cu mare jale a tu- Cap. 51. Curîncl după ac. ·t _aLpa nu sa stinge. (
'a lui Racot i I •• • es c l7. îndl·, ce s- . . ~
25 turor dintru acele părţi. Pre urma lui, doamna ~a, Ecaterina, care era .. • , eşn marr neYoi ania <les au pomenit mai sus,
,.I din casa cnejilor de Brandahurgu. 2 , au nevoit de au pus pre fratele soţ.u­ şvedzu. Aflindu•si vren1e . prP. toate oăr·ţilc. Mai ales 1·1· ca- I·
· I I1 · • , au n1c1·s . ca
lui ei, Ştefan Betlean, alt cnraz, cur<'lc• la turci era de marc crc•dinţfi. ag1utorul şi a domnului munt . asupra lor, întrînd în tara lor cu 25
:';!
Însă om de firea sa blînd ~i cu Jini~t.C', vădzînd mu !te capete amestccr1- en1 doma în Moldova I «>nlesc ş1 a domnului de Moldo,·· { .
i:,· de 1 H . , • ( omnu Gheorrrhi Ş a ,pre atunci
1oare şi de zarvă între unguri, au H'isat de bunăvoia sa crăia şi fără văr­ a mii. Le au făcut „ Ţ "' e . tefan vodă) si al ·1
A ·d I . · m ara Leseas - - . , cazaci or
3(J sijrÎ de singe au dat loc Racoţeştilor. Spun de căia la ungui·ilor, cu povestea ' ea u 1 <1rntr-acea foJltă l . . , ca sa seric lc-sii iar ce - .
To 1 - 1 • . a ui s1 al'est - . · ' au paţit
it' lui Esop, care scrie că broaştele, ţ.iiud un butuc în loc de împărat, în a a Jo1cr11nca Arde I l . . , . e parţi 1.000 de . 1·
1'• h a u u1 s1 do •• • ani or p mae
I'
locul lui au ales un şearpc în loc de împărat să le fie, carele era acolo atmanul lui Racot i a ; . . mnu, impr<-ună cu Cl . . I " .
- • • , , u mers s toat:- Hmen1 anos, 30
1 Ş1 aceste îmhe ţ«iri au ven·1i't l ,1 o~stea ungurească în robia tăta)-
întru acel iazer. Şi aşea Gheorghie Racoli au stătut Ia cnejie, fiind r1_lor.
JU 01· R
,,
hetman întîiu vestit la Betlean Gabor în partea Ungurimci de Sus, . aco11· srn(l'ur· cu ru :- . a mari amestecături si m ·1 ..• d
s- _ .-e, gam1nte la l · . , azi u om-
Cfl ş1 cu răscumpăr
I~
) au cumparat. viata de Ia C } .
'~ I 35 putemic foarte, au luat cnejia cu sfatul şi voia tuturor. Au întors acest , , crnavtcl1ii p1J1•1:-t . J are pre lam
or1u d .
cneaz în dzilele sale şi Ardea lu I ~i părţile Unguri mei de Sus cu înteme- e oşti le Jeşe~t i ~ de
I ' . ..

iată cnejie. Pre cîţiva de acei umcsted'1tori i-au răsipit ş1 i-au închis 1
lJator ( G • ::-i);
· Batori I lJJ
meleanltoliia ( c; S) • · .
1 Bator (G, S); Batori (U). 3 • __ . • , melanhomc ( L·)
rar 1"ra temere fire ( G ~ T . .
Brandaburgu (G, S); Braudebur (UJ. 4 leşi iT); lt-şi (U}. '!S, I; li 11111i1,,. .:\ci '-l' l .
- crn1111ă textul în G, S.

310
I
31 I
j
 Şease luni au ţinut Racoti Sibiul î J •
ne 11s ş1• era apro
l-au slobodzit cu petrecătorii săi, cum s-au dzis mai înainte. Deci au şi ape e a căde1·c
e • l 1 . B , d
P 1- mme e u1, orcea ienicerii Ce . . d -
' s1mtm ca să
au_ asat noaptea Sibiu I şi au iesit la CI . : l . S . . apropie Săi di paşa'
. .
sosit hetmanul cu tătărimea şi asea scăpat Racoţi cu puţin suflet şi foarte
cu puţini de ai săi,
au aflat Ârdealul ca o văduvă
ln mare lacrimi şi mise Seidi pasa în doao bu 1 , • UJl u1 e1d1 paşa înainte. Toc-
- . ' ,uc~r1 o oaste turcea :- 1 .
prădat de o parte de leşi, pînă
au fost el spre Litfa şi
supt marc minie a )ature cu sme, în-a-stînoa pus·ese oaste d e Moldosca, a• d treilea Î buluc ,
nească (că era trimeşi de domni s- d ..
o ,
.. va ş1 e ara Munte- 5
a împărăţiei. . - .:- - . ar aru ammduror tări1
Care vrînd să o întoarcă, s-au făcut a să lepăda de cnejie. Deci rămă: unpaiateasca). Ş1 asea au stătut t
5
.. b ,; or, pre porunca
u uc smgur paşa, după buluc u l d"m t··-
b l . • urcu, un uluc în fr t
şiţa sfatului lor, cîţi nu mersese în robie, au stătut în grijă despre turc: uu, mo dovenn l .. un e,
t cu·· al doilea
şi au ales cneaz pre Fcrenţ, că nu era a şugui pre acea vreme cu Chiu· cu. paşa. Neaudzit au fost în v raJmaş1a :- · - • sa acela pa!-: 'mun "'t enn, alăturea
pruliul cel bătrln, ce era vizir, şi aşca era porunca împărăţiei, sau să dm oştenii lui de frică si fie t - . ya, c1 tremura tot omul
. , pen ru ce, cac1 de călc . .
10 lepede pre Racoţi, să nu le fie domn, sau or face asupra lor oştire.
vrun spic de pîne pe unde trecea „ 1 ... - . a cu p1c1orul calului to
. , m oe u ta1a capul A d d
Cap. 52. Au călcat pre inimă şi au primit să aleagă pre altul, cum acestora a1 noştri poruncă , că d e sa_ va apuca vreun · l d.şea ed easă
s-au dzis. ln nu multă vreme au răbdat acea mazilie Racoţi, ce strîngînd d,e arc. sau de altă armă , fără n uma1. d e sa b.ie Îl. va i-.u mtre l înşii
oşti au venit cu oştile la Mediiaş şi au trimis pretutindenea căr\ i: cine socotmd• tocmeala ostii ' turceşti şi cum stau ' moldovenn a1~- capu . Racoţi · ..
nu l-ar asculta şi nu ar vrea să-l aibă stăpîn, sabie să aştepte. Din care au tocmit oastea sa ' călărimea toata- 1..mprot1va . turcilor . · · cu muntenu,
15 faptă s-au aprins mare minie împărăţ.iei asupra lui şi între dînşii împă· său,
. iar despre ai noştri au pus tunu ri·1 e s1. pe d estr1me . ş1cîi-
smgur cu capul .. 15

rechere, unii ţiind partea lui Racoţi, alţii socotind binele ţării. Au irea
f. . neamului nostru ca- focul I f
nu- suere. 1 h··:-b· • ş· , a avea, ştund
purces singur vizirul Chiupruliul despre Belgrad intrînd în A1·deal, ş1- cmer·
au sfătuit, numai nu s-au „ 1. . f g icisa mc acest lucru
. imp mit s atul foarte · I
iar dincoace hanul era cu toată tătărimea si .
, domnii a îmbe tările, mari S a - 1eI pus trei-patru sute de călăr • 1.. _ . cu puţm ucru.
I să simtă
. 1 mga tunuri cînd or î t .
neaudzite prădzi şi robii făcînd. Aşca scriu i~toriile ungureşti că pînă f uga. ( osul, . si , ccYa• cronasi ~
d upa- sme . a1. noştri ' ar fi r- n oarce t . be1 la
aceia• ·a b ui Racoţi. Cum s-au lovit oşti} e, r~ara:- mu 1ta~ zabav-
o
20 la 40.000 de suflete să fie mers în robie atuncea. Care răutăţi acei lări - acu l'2î fînda 20
acoţ.1
„
am privit şi noi cu ochii noştri, cu domnul la noi pre atuncea, Ghica R . ulucul .
cel din frunte al .. b-
1Ul c1 1or. agînd pre t . . b a au n rmt
vodă. Fost-au aceste răutăti întru acea tară în anul de la Hristos 1658.
. . pa~c1. •Pasa smour ca un leu înfocat , cu sa. b'ia zmultă cin urci .prm . .. ulucul .
Chiupruliul ·după ce au luat lnăul, cu mare sirguială s-au dus înapoi, tot tăia Şi du11ă cş ieş1a
' b '

.1 cu mina . sa. asea

, stînd • t I .
m orsu s1 opritul oşti.1 ? mamte,
I . .
pentru nişte rădicări ce să aridicase la Anadol şi aicea lăsase pre paşa noştri
. S . a .tunuri si , s-au apropiat as upra tunuri. 1•or s1.. pedestr. , au d ov1t f . a1
25 de Buda şi pre hanul ispravnic. Atuncea au ieşit la paşa şi la hanul u1
l. I c1d1 paşa .. vărsnru focul totodată si
, un urile. Purceseră . . r1ca. 25
t . • imea e
Borcea lanăş şi Ianco Luţ1 , cu mare jalobă pentru ţara Ardealului, m oe ca pu li de potîrniche , în toat e part1 :- ·1 e, denamtea . f a1I noştri .
că fără vina ei să strică: ,,Pentru faptele unui om să să strice o ţară, care d acă Yfldzură că nu-i goncste
, nimeni ' „
in 1 '
oe sa_ s1. ..
intoa - ocu
- . u1.
. Iar
este dreaptă împărăţiei închinată?" Şi nu au fost fără folos ieşirea lor, îndemnară _ . . la năvală, . la care neci tun , 11ec1 s1nct n-au apu . t _ să.
. . . rsara ş1 iar
I :I că îndată s-au oprit prădzile şi s-au pus cneaz Ardealului Borcea d ca, ea
. n1c1 tunurile,
. neci pedestrimea n-a u apucat ' sa_ mai. dr ca sa - mai .
ţe le. .ş1 Ca~ea au mtrat oastea noasfră în ped es t rime • cu sa bule . . eaga .. sme• . 30
Cap. 53. Nu s-au răbdat Racoti ·' cum au simtit că au ieşit turcii i'tdzură nişte
30 Ianăş.
. , b 0211. . _ ' si tunurile toate pe seam· a a 1or nostr1. Văd • d . . ca m ..
şi tătariidin Ardeal, îndată au şi venit asupra lui Borcea cu oştile. pecIestr1mea
. . calcată, în Joc au slăbit ş1• lll . tur burarea • răzb zm . ) .unguru d
Cap. 54. Borcea vădzîndu-să mai slab cu ostile decît Racoţi, cu turci rănit şi cneazul Hacoti purcesă oastea om u1 espre
• O d' uncrurească î - · ~
m ra 1a, aducînd rănit pc Rncoti· n ras1pa pînă
· '
1.500 de ieniceri trimeşi de la paşa de Buda, s-au î~chis în Sibiiu şi acolo d
• sf1rş 1t ..mtru acea dzi 35
i:- .. •
· • ·· un e ·,~·a\1
îl închisă Racoţi cu mare strînsoare. Spun de Racoţi, de atuncea să-şi
vrnţa.
35
fi ales moartea la războiu, dzicînd: ,,Mai bine să moriii cu cinste la Cap. 55. Borcea nu stătu în Ardeal delun ..
războiu, decît să sufer în scaunul meu pe un chelariu al tătîni-meu" • de Racoţi, că
au dobîndit în locul lui Racoti g„ fer1c1~ cu acea mîntuire
lanăş, carele, de curînd iesit
.
fi. d d.
m
.' 1mprot1va sa pre Chimeni
m robia Crîmului . ' s- au apucat cu
1 Ja neo Luţ (T) ; I acoluţ {U).
313
312
I.
I -

.,p
I
I

I
•i
I

totul în partea neamţului şi plecat spre Împărăţia Neamţului, să să

apuce de sfadă cu turcii, cumuşi era şi slovesnic şi cătră acei papistaşi,
Montecuculi singur venit cu 20.000 de oaste în Ardeal, au poftit Chi-
meni Ianăş pre Borcea la sfat: ce ar face mai cu folosul lor? Au credzut
s Borcea Ianăş şi au ieşit la voroavă, la care nu au agiuns, că pre calc,
din poruncă îl făcu mici bucăţi ungurii. După pcrirea lui Borcea Iană~,
au luat lucrurile Chimeni lanăş pre sine. Trimis-au pre la oraşe, pre
la cetăţi, cu rugnminte şi giurămînt, pre sînge_le lui Hristos vărsat pc>n-
tru creştini pc cruce, să priimască oastea creştinească pe la oraşe, să GRAIUL SOLULUI TĂ Ă - -
10 nu-i cuprindză păgînii şi mai ales la Oradia, asupra căria acmu să ştie
lUACHIDON' DUP'·'
n. CET lU
RASCU
SO ..\LEX..\NDRU CĂ'11UĂ
că vinea Ali paşa cu oşti. Ce cum alte oraşe i-au răspuns că nu or priimi APA DONULUJ, l\lERGÎNDU 81.T HE L..\ Il..\HTUI L..\
pre nemti, asca si Oradia incă cu aceste cuvinte, că mai bine or audzi TARĂLOR ' SCO -!SĂ DIN CYINTUS
CU OASTE ..\SUPR t\ T -
în bisericile' sal~ turceşte, Alla, decît papistăşeşte, aliluia. Vădzînd
C . A-
AU SCOS ALIXANDRIIA URŢIUS, CARELE
Montecuculi c~ nu ieste aşea cum au făgăduit Chimeni Ianăş şi nimeni . - CEA ADEVĂRĂTĂ
nu- I primeşte în Ardeal şi pre Ali paşa. cu 50 .OOO de oaste turcească l-au
{>

,·
15
simţit tăbărît acum în Ardeal, purcesă cu oştile sale îndărăpt.
Cap. 56. Ali paşa, strîngînd cu marc bănat boierii Ardealului pentru
moartea lui Borcea şi pentru căci au primit pre Chimeni Ianăş, s-au
strîns toţi boierii Ardealului la Ali paşa şi aleseră pre Apafi Mihai
d
re,
De. ţ-ar
aşi . fi dat D umnezcu stat
zicecă
tu J, cu stînga a1· 11·
.
ag1ungi şi• lumina· l . D
nu te ·ar putea c ' precum
nea apus l ·
·
oprmde lunw... .
.u ş1 după ce ai s
t-au
· dat r·irc îm -
... , cu mî
'
d·
na ireaptă răsări-
A
parate lixan-
I
.
:o cneaz Ardealului. După care alegere au trimis singuri ungurii1 oşteni
I •
u ce u1 fără d
• ui umnezc- upunc lume · 1.
unu 1a daruri toat „ a, a.1 poft ~ii
e, au 1mpărţ't
şi au lovit pre Chimeni Janăş fără veste aproape de Şesburg oraşu I coprmde nu poţi T
. t
. 1 .uturora Ia :- .
e moarte Ce
·
d
n-au ntu firea
anume, au perit acolo şi Chimini Ianăş. Şi aşea să aşedză Apafi l'vlihai,
· recut-a1 di E ·
v11 iarăşi cătră E , )o ilcşt.1 dl ti a IO
•· . ra~1 at îta 1 J .
. n Yropa lu A • •
nopa s 1 d . .'\.sin, din A ·
care nimeni nu poate să dzică că nu au fost cu fericire st ăpînirca lui cu muntii cu ap _; aca vei supune s1a încunjurntă

IŞ
. · .. ' h• . ' ruiu gindest ·
I nu ştn că COJ)ac1·1· cei. malt' .. ' cu 1er1lc sălbat Cce . IIr:- ;b I tu'
e curatoare ..
şi pinii acmu şi cu mare linişte despre toate părţile. Nu ştim de acmu, • oanwn11 '
25 supt aceste vremi, care aşea amestecate, supt a unuia Dumncdzău ştiinţă , o oară? Prost ieste 1 ,1 multă vrem .. ~z oaie \'ei lit1te. •Js ,·.
b . ce a cc ca t - e crescu s .. .,
. i·l stau. Ci acela cu puternica mîna sa tuturor domnilor carii nevoiesc cu socoteştl'. Feresti-tc ~ d „ u a măru I, iar:- :· l mtr-un cca:-: sft
să
osirdie să chivernisească ţările sale, ele supt aceste yremi, întru ajutor : nu te surp1. Şi pre leu că 1-
. ' ' cm u te vei ' d a cum ieste d „
i:,i să le fie.
ieste o poveste. Şi rucr'
l . ier I
.. , e ea îu vîrful ) . . c maltu nu J:i
h~u mincatu pasăr'l
.
_1lomulu1, cu crăno·ile
I e ce e n . . .. ::-
u strică N
nllla
Sfîrşitul istoriilor ungureşti şi lui Dumnedzeu mărire. urne s1 asa de p t. .
,. , u erni c să nu f' . u e ni mi
uc1 mtr-o n·e111e
ce I mai tare de cel mai ) b „ ie supus primf> 'd. ·1 ca ?şa ele• 1 m·c· in
. s a pne . ·J 11 01· s d
.,,,,'- . N o1 ce avem cu 1· ·?
• .me N1c1 d -
.. re. . .,1 e mult(' oii
Crnc. eşti?..
De . unde 'Jl.
'. ":> N. • .
l 1c1 sti o ata • . de F,uri·1 e tale nu . :.!11
care1 m cîmp1 pustii -ib , m, nici ne-nu fost.. . ne-am al insu.
.. ... · u nn11111r ,r·
mvaţ.aţ.1,. mei . . ..
sa stăpî .
, sa atec pet •
. recern vuarn
..
. - . . .,1~1,, nnn11·ni
~· nostru: doi boi o săge t-
'
mm cuiva p h ·
a a, suhi-
. o tun. Datu-t-
1
' nrmaru 1 a J · •

·· nni <·I ar·uri• s s:-UJ 1 nu sintc-m

.a, un păhar. A..
i •·
r· scumpe peste toate odoar-1 ' .•, ~t li ll<'anrn l
"h•. l „ a e. Ce a . . Lesleu sint- 1 .
a aru cite la o voie L - gon1s1m cu L0 . . . u n nu1 mai 25
una cu p ··
a m-1 de hrană.
P 11, acei · ·
d e d eparte, cu · sul1'ta d e apr rnetenii ne· ieştt• . .. d
•
oape ~ batem nep .. ~. o LŞlt•; cu săgeata'
1 şesburg (T) ; Sherburg (U). . r11eten11 nostri • · Cu acest

314 315
 ac

feliii de arme am bătut pre împărat,:] per:;il::-r ~i a midilor ~i pînă la celor nesfădit,i priiteo::u!!u1·1·1e
,. - si"ntu- stătătoare. I"' - • vei bi·ru1·
- . . ura pre cine
Eghipet ne-am deşchis calea. sa nu crezi că-ţi Ya fi priieteni.
39 Înţeles-am cum vii să c~rl·i pre tîlharii ~i prădătorii lumii, I! pre _Noi, tătarii, cu jurămîntii niciodată nu sîntem îm·:-t . .
tătari. Singur eşti acela prudiitoriul lumii şi 1ilhariii: luat-ai Lidiia, credm-Ut.a; cuYîntul arăit acela n . t . - • a,aţ1 a ţme
. , "' ' e ies c Jurammtu) La voi .. ..
ai coprinsii„Siriia. Împărăţ.iia Pcrsului ai ~urpat şi viind acum şi asupra acestea basne, de juraţ.i si puneti p1·c Dumnezeu în .. smtu
5 · • _ • ' • zapise martur. La 5
Indiei, mînule tale cele lacome le-ai tinsii şi la dobitoacile noastre. De noi, aceia ce ca 1ca runntu] pre Dumnezeu îma]ă D . . . d
c •. · ., · cei, nici e o treabă
nu- ţ l ~mtu. .u mtlo1tă credinţă priictcni noi ti sînlen1 d1·n do
. " -
ce folos îţi ieste avuţi ia, cnrc sa ţiu nu-ţi foct•? Tu eşti în tăi în lume sătu I - .
t ·- - d· · , ao parţi
fărft !:-aţiu şi pre citii agoniseşti cc n-ai, pre atîta să mai aibi rîvnP-şli. ca- ..o s raJa,
. _ . ca mtr-acoace numai apa Do nu J d" •·
1spartc, cu bah tr 11 ho-
Nu caut, i cită zăLavi1 faci ·împreJ·urul bahtrilor ~i cîndu-t.i parc că-i tar im, 1aru d_1spre apu,s oardile şi neamul nostru pănă la Tr 1 ··
l ' ,
D - ·· M ac n1a peste
10
aşezi, iată, sogdianii rădică împotriva ta oaste. Ficdndii biruinţa mai unare „cu m~şua -~a,. J achidoniia, precum înţelegem, ne ajungemu.
mulţi nepriietini face, că bine de ai fi şi mai mare şi mai tare decît Te mtrebu: pr11ctm, au nepriietin vei vrea să-ţ fim? 10

toţi, tot stăpîn strcin nimenea nu-l priimeşte.

la, să treci apa Donul, vei vedea cîmpilor celor pustii lăţimea :
între care pre tătari niciodată vei ajunge. Dobitocul nostru mai sprinten: Răspunsul lui Alixandru Machidon solilor tătărăşti
ieste dccît oastea ta îngreuiată de prada lumii, ce ai prădatu. Şi cîndi:i de!
şi norocul mieu. la cumpănă voiii pune „ 1• ce- · · ·
. ., Sfatul . vostru
10
noi departe că sîntcm vei erede, în mijlocul taberii tale ne vei vedea, că 5- - î ml ZlCl
vom socoti. a nu va pară că sînt îndărătnic. Iară ni·c 1· nor I •
şi gonim şi fugim tolii cu o sîrguială. Lăcuitorii ţării tale, de unde ... 1· -d · •- - ocu m1eu
vom 1pa.. a, c1 vom sa vă arătii că nici o primeJ'die a J ·· I · · ·
eşti, grecii, ţnţelegcm cum, cîndu vor să riză vreun Joc pustiiu, ei zic: . umu a nune n1c1
un preţu
15
nu are ~1 ca acela sîntii, l'arile nu îndclunu i- · · -
0 a a, c1 vestită -po _
f
pustiile tătarălor. Tu, acum ce vii la dinsilc? Noao, din firea noastră, .. • •• lj
tescu vuaţa. , --- -
v.
20
acestea ni li sîntii sak şi oraşă. Deci· noroeul tău tare în mină strînsii
39
să-l ţii: lunicos ieste ~i cu anevoie su poale ţinea îndelungatu.
Socotind ii priitenrstii sfat, care de acum îţi arată vremea, pune
nuH·c u lu i1 r u zr1bală, mai lesne vei cîrmui Asa zic băt.rînii nostri,
tătarii, că _!!Q!~--~~:?_J>Î~!o~re, numai mîi~i ;i aripi. Cîndu-ţi ~are
:!!> că-ţi dă mînule, atuncea şi zb~ară: · ·
Cr1tră toate ad•~tea, de eşti tu unul din duumcdzci, cum ţ-au scor-
nitu deşert nume, drltoriu. 2 e:,:ti cu mijloace hunc să aduci pre oameni
la pace, iară nu a-i prăda de ce au. Iară de eşti om, cum eşti, că eşti
om, pururea să gîndeşti; a celui prostu ieste a 3 nu gîndi ce ieste, că
3
u de ai fi şi mai mare, dupre cum îţi zic că eşti mare, dC'cît un om mare,
mai mare nu eşti şi cu atît.a mai aproape de primejdii 1 cu cit singur
te îndeşi la dînsa.
Întreabă la ce hac au sosit Ţiros, vestit şi puternic împflrat în lume.
Un ceas a risipit toate4 ce au agonisit anii. Asupra cărora nu Yei veni,
::, aceia îţi vor fi mai apoi priietini, că cei biruiţi urît priitcşug leagă;
3
1 norocului (B); norocul (A).
2 dtltoriu (B) ; dătătoriu. (A).
:i a (B); A omite .
.1 a risipit toate (B); a răsipi poate (A).

316
317
 ,. 33
...~-, Înţelesul l-tihurilor. rum trebuieştP să să ritf)ască

Stihul ieste. nu ('cj al.t~ scrisoare dezlegată. c1 ieste legată de sila,·e

cu număr. silavu este împreunarea a doao slovt>. cum 1e~te: ba. va,
ga. da , proci. Dert. dr aci>~te silave stihurile CP.St E' ce scnu într-această
cărţuluie au 13 sihn·e. iară să pot ş1 in ~ ş1 in şapte a face ş1 stntu
şi intr-alte 1 chipuri c;tihur1 la alte limbi. cum 1estt> elinească sau lat1·
nea~cfl lara dr act!~, fi>liu iţi racem ş11re. in ,·arE' \-am scris aicea. df
l-'ia(o lumii.
Deci are ş1 altă datoru• stihul: cuvintele cele la firşitul stihului
o doao stihuri să 10cmască într-un chip, pe o slovă să să citească, ,o
cum ieste: aţa-viiaţa. frunte-munte, lume-spume. 1 proci. Cătră aceasta.
la retit. undr vor fi ruvintele ci trebuiescu c.ă le scurtezi: dt' vei tră·
LVERSURil găna 2 • ţii-a părea că nu ieste stihul bun. ci trebuieşte, unde va fi de
trăgănatu, să trăgănezi. unde de scurtat, să scurtezi. Aşijderea. unde să
VIU.ŢA LUMTI* vor prileji trei slove. cărora le zicem unoglasnice, ce s-ar zice de un •~
,,:,
Predoslovie- Voroavă la cetitorii'1 glas. cum ieste a, e. i, o, acestea de să vor prileji trei allltu~ea, li d să 33 v
'~J;; /
-
\ r. 32
ln toate tările
iubite cetitoriule, să află
ace~tii . fel de scrisoar1
, care e!in0ste ;itmo; să chiamă, iară sloveneşte stiltoslovie şi cu ac_estil
1J ·
lipseascf1 una, rum ieste: ,,nici o avuţie" A.icea caută el o ieste intre
e şi intrE' a..deci fJ 3 piare şi vei ceti: ,,nici ~v~ţie" i proci. Alta, pentru
această slovă. cîndu va avea înaintea se iară o slo\'a unoglasnică, sA
eh ip de s~risoare au scris~mulţi I ucrurile şi laudile împăraţilor, a _crai Io~, întunecă. cum vei gă~i intre stihuri un stih intr-acestai;;.i T chi"p·• • ,mari 20
a domnilor ~i începăturile ţărîlor şi a împărăţiei lor. Aşa au ~cr1s vestit împăraţi şi vestiţi". carele nu-l ceti: mari împăraţi" ce .,mar1-mpts·
., . : · ~
istoric Omi; războaiele Troadii cu Ahileus, aşa Verghilie . înc~pă~ur~ raţi", că îl lipseşte slova ce ieste înainte.
împărăţiei Rîmului1 şi alţii fără număr dascali, într-~cesta clup Ş'. simţu Cctindu. trebuie s_ă citeşti şi al doilea şi ai treilea rtndu şi aşa vei
învătătorii besericii noastre cum ieste Ioan Damaschm, Cozma, 1 heofan, înţelege dulceaţa. • mai virtos să înţelegi ce cite~-ti , c~ Ce t'1 Ş l· 8
Mitr~fan, Andrei de la Crit, au scris cintările sfintii ~ • stihirilc,
• . ,. y a 8 ll 11
10 rnţelege 1este a vrntura vmtul sau a fiierbe apa. li 't5
canonile~ antifoan~, cu carile1. ca cu mete pietri scumpe 1.i..fl?ri neveşt_ţ­
!Jiţ.e,-.l!l!.J„mpoclobit bis00,.".e_Cu această pildă scrisu-ţ-am• ş_1 eu aceast~
mică carte, a cărua numile îi ieste Viiaţa lumii, .?rătîndu-ţ1 rre s~urt~ VIJAŢA LUMII '34
cum ieste de lunecoasă şi puţină viiaţa noastră şi supusă pururea pr1m_c1· •
C
G:l,T4 CIUTCTI. 1e1t111cu CIUT.I.
10 Jiilor şi primenelilor. Nu să poftescu vreo laudă din~r-acea-\lstă ~uţm~. Ecli&1ias1h glaUQ J:
32 \". osteneală, ci mai multii să să vază că poate şi în J.!mha..~·-.a.I,- Deşertarea _deşărtăr1lor şi toate etnt deşarte

acest f_eliu de_scci~~-c~ să _cl,liam~__ gjllllri. Şi nu numai aceasta, c~ A lu~~i c~ntu_ cu jale cumplită vi1aţa, :so
si -cÎÂscălii şi învăţături ar putea fi pre limba romine~sc_ă, ~e _n·a~
;1;~ Cu gr1J1 ş1 primejdii, cum ieste şi aţa
ii co,·irsit vacul nostru acesta de acum cu mare grcolăţ1 ş1
sa fie _ş• Prea supţire şi•n scurtă vreme trăitoa,~e
20 spre in;ăţături scripturii mai plecate a lăcuitorilor ţări_i n~a~~re voi~: O. lume hi.cle~nll, lume inşălătoare, ·
Cităste cu bună sănătate şi poţi
cit
1
mai :_î~~,;_<l_e_~~!lleJd ~le_ l~m_y ·· \. -------
să
' lntr-allt (B); lntr-acute (Al
A
ti}0-~".!~.".'!..!ljytoti~_-p_re,iPUi~f~{U~u~ Domnu!~i D1:1_m n~ze~- 'll m: \I_ • u-4gdna (8); trtlga IA).
a 1.utt. Intre "1i Intre a. dui o (B); J\ omite
-· - • Viiata lumii titlul deplasat la. începutul yersuri)or (codd.).
1 Rîm~lui (B) ,; Rimui (Al, 319
2
scrisu-ţ-am(B); scrisu-s-nm IA).

318
 Trec zilele ca umbra, ca umbra de vară;
Cele ce trec nu mai vin, nici să-ntorcu iară.
Trece veacul desfrînatu, trec aui cu roată,
Fug vremile ca umbra şi nici o poartă
A le opri nu poate. Trec toate prăvălite
Lucrurile lumii şi mai mult cumplite._
I Şi ca apa in cursul său cum nu să opreşte,
· Aşa cursul al lumii nu să conteneşte.
• Fum şi umbră si_n1u_ !_~a~~.t. _!~S_!l.ri şi părere:..•
1v Ce nu petrece lumea şi-n ce nu-i cădere?
; SpuJHE! m~rii şi nor suptu cer trecăţoriu.
Ce e în lume să nu aibă nume muritoriu?
Z.ice David prorocul: ,, Vii aţa ieste floare,
Nu trăieşte, ce îndată ieste trecătoare" 1 • li
:::4 v. 15 „Viierme sîntii eu şi nu om", tot acela strigă,
,_y, hicleană, în toate vremi cum să uu să pJîngă
Toate cîte-s, pre tine. Ce hălăduieşte
„ Nepră_vălit, strămutat? Ce nu stăruieşte
::,pre cădere Je tit1e? Tu cu vreme toate
20 Primeneşti şi nimica să stea în veci nu poate.
Cer1ul fapici 2 d-~ DuinnezeL( c\1 ))Utere ·mare,
.Minunată zidire, şi el fîrşit are.
~i voi, lumini de ~aur, soarile şi luna,
f Întuneca-veţi lumini, veţi da gios cununa.
25 \ oi, stele iscusite, ceriului po<loba,
\"ă aşteaptă groaznică trîmhiţa şi doba.
in foc te vei schimosi, peminte cu apa. •
U pricine amară n{ aşteaptă 3 : sapa.
l\: u-i nimica să stea în veci, toate trece lumea,
ao Toate-s nestătătoare, toate-s nişte spume.
Tu, părinte al tuturor, Doamne şi împărate, \' ersuri a lui Miron Costin
.,, Singur numai covîrşeşti vremi nemăsurate. i11 1'11: T>,.;:o/h'i. l•~altir,• u .•/intului 11roroc JJnl'icl, U11icc. :G;J, 1,. :!611
Celelalte cu vremea toate să să treacă. Biblioteca Academici R.P .R. C. \'. 65
Sîngur ai dat vremilor toate să petreacă.
3b · Suptu vreme stăm, cu vreme ne mutăm viiaţa,

-, ..-----------Umblăm după a lumii înşelătoare faţa .

.. .. . ______ .,.. . - .

1 Psalm 89 (11. 111arginnl).

2 faptu tB); faptă (.-\).
3 amară nu aşteaptă (..:\J; mare ue aşteaptă (B).
'I

, 320 i
t·

j
f ....
 , ·,.i:111 (•11 l11111ii so ţi e ~i n of'ocul n ita ,
E l :1 s u i. c·l a ~ur pa , i a ră~ i g ata. li
:\ornc 11l11i ziccin noi r r- s l11 cr11ri pre Yo1c
:--au p1·i11u·jdii , dndi1 ne Yi n sa u cite o nc\'oir.
::'\orc11·11l11i 1-a u J'II S n 11111r re i l1[1trini din lume
El11-i c·<· la l'e pre llllil\ i .-u alllnr s;1 a f11rnc·.
El s uie•, <·I c·nliuar;1, l·l YÎi,1ţa f'lll l1fH' ,
C11 so\ i ia "'· ,ri:lllCa , l11 alc· Ic s 11rpl'.
:\11ru,·11I ];1 1111 lol' 1111 s t :1 , int r-1111 ce a~ s d1illlh:1 pas ul.

-~ I~ .\ 11ii 1111 pot i'i :1d11<·c t·c· ad1u·1: <'l_':lst il.

Fi :... ·t
t
t'

---- i\111 11 a i 11tiini ~i c·11 a ri p i, ~i pi <' io nn· n- ar,·

S;1 11 11 J'Ont.;1 s t a int r- 1111 lu<.: 11ic-i11di11io11r <·. I
Yri·1 1Îl•;i"""fn,·C::'1ie \ăf'il1: . -, .;C::~1-;~:; Ic dî rşa~ t e ,
i11Jc·li11112::et<· i1 11pf1rii\ii Yri·111<·a primcn<·a~I•·.
.. -- --·--·-
. ,/

- - --

~. I ..•,•.-
I~ Y1·i·n1<·,1 p1·t ri•.-1· tu ni<· ; 11ie i o i111p:1 r:1 \i<·

·,; ;-I
:.,
"- a S:1 stea i11 ,·,·<·i 1111 11 la să , 11ii:i o a,·u \i <· ,
~li, I

.,.. .'\ tră i m ult ll 11 poa\(•n ; n<l e-s ,;c i c.li11 l ulll c' \
' '
\la1·i impăra\ i ~i , ·..s t i1_i:' :\ l' 11 d c- :ihiia nulll e .
-·.. l ,c-a 11 r:1rnas de· ,,,,,·,·sic· . l·:i si 11lii c u J'l'i111ejd\i
: :I ~o TrcT1l( i. Ci uc :ii l11111ii s:1 L,s,, 11 ăJcjdii '

lfl , ,:
.,
•'
I '1<clc•-s ;1Î 11111,ii Îll1J>i'1r;i\i. 1111d,· irs tc Xl:,rxcs.
:\ li x a11clr11 ;\ l:,c-l1idn 11 . 1111,l<-- i .\ rl ;~ crs ,

.,. .
. _.\ , ·l-!11.::t , P o11,l ... i1i ~i Cltc•sar:' l·:i au l uai 111 ml' .
~
,, )'re l.o\Î i-1111 s li11s i1 ,·11 ,· r,·1 111:a , l' il J>r<· 11i~t1· SJ>11mc .
,.I Fos l.-a11 'J'i1~ ,s i111J'i'ir;it . ,·,·s t il. <· 11 r:1z l1u aic· ,
~
,. <: 11 :i\·i:1·e pr1·slc· lol,i. ~ i lllllliă 11r•Yo ie li
,r
!\11 11·:ts lti11 d i i ~i Uet ar ii ~i .\ s iia toa t ii.
':
·,1
Cau t,, I:, ,.,. l-:1 11 a d11 " ill~<'lf,;.,ar<:a r11al[1:
~

'1 l' r i1 1s 11- l-:111 11 f,11ni,r, i-a 11 p11" c·ap11I in s in g,·.

30 .. :-;:li 11ră-l.e de· 111<1:1rlr. Tirus . ~i te ~L in ge
I li· \' :1 rsn r <·n s i11~c·l11 i. "· o:ll11e î 11 focatc.
c,·, ,Ic- n:1j111:1~ii:1 t a 11 i,·i L:1 111-!lt•·s p<,ale
C11rs11l :-:111 :-:1-I ('i'1,.casc·:1 .'' .\ ~a ju„ 111·,··~ l e
/ i111p;1 r:1\i ilc• l11111 i i. ;1~:1 ]>l'il\':·iJ,.~t.•·' .
:\i,· i , ·11 i. l11111ii inl_,·l r pl_ii . c·1 1 fil o:-<•fi:,
ll :el:1d11i\i d, · 111111 ,·. 11i,·i thc·ol 111-!hia
I
i· \·-:,11 ,,· 111i1. d,· ,,,· i1111·jdi i. , 1'i11 \i 1,:",r i1,1. i :11 lum ii.
ol
I

I />răvăleflC ( U } ; /,, p n,,·,i/.O~tr (.\ I .

2 1 _ Mi ron Costin - Opere

32 1
 ·1

C_~ v-;u adu:- la moarte amară pre unii.

~ imc
i'\ • . ~ lucruri pre Yoic de tot s,1 .:-
11 u crcazf1,
f
~.. .t
I
'
.··

Epilog 36 .....
1__
. 111J1)c:. grele nădc1"de Je tot S"... nu piarză,
( ,a umnrzen .\luJti nu foslii :;;i mulţi :-i111r1u :;;i 11111lţi li! a~tt>aptii:
: 'n yj rs. 1a 1u- to al c cu sorocul ,,
5 .\ U J>Ol'UIIC'Jl.li h• un )oe sa_ nu ' ,,,, Lumea tlit~_J~ri1111·11idc 11u :-ă mai dt•şt.cnptu.
. .. sl ea IHll'uruJ
Clri1·t• i<'~l1• 111111·it11riii 1·11 Yri·1111•a sf1 petrece,
L11l's11I hun 11 ·iii ·c,I
_. · • c ca u, Jumca cursul ,·osl·~ru
1-
Tri·c:l' \TCllll'il ~i jll'(' ai sfii toti ii prtrăscşt.c.
. 11\ lawt .• \s;, ie'-I •. ,
.. . •. ·· c .tc11111 Yarnl nnsl ru.
Cei,.,. a,·11111 pcl1·i•1·1.•111. p1111H·ni111 alţii
\11111111':t JIU-J li1111 )· I
]' 1:- ·•. • 11111('' I III 111"111' 1·11 1110:11·1 I'
,I 'fl'l'l'lllÎ: d1• 11oi 1'11 \T1·11_11· ,or po111c11i alţii.
r } ul1.::,I ': 0 =-- 11 •111 ·:ila, 111•tlir1•:q,I r1 foa1·1 I'
1111 >,.c 10 11 .· · ~ .- :\r1sdndtt-1u·, 111111·i111. 11111ri11tl uc fa,·1·111 t'1!1111:,:L
) C> .. :-·· • ~•- llt!\.JIIO\'U{.i, l!:'l Ic: taie vacul, I >iul 1·-:11·casl.f1 lu111c I 1•1•_1·c•111 ,·a p1·11I 1·-0 11:;;ă.
\. ./ • ,1.1J11t:i!;-:1, 111t:lea11:-1 t 11 •• .
~ p .
'1111·z1 cu sacul
4
• •,
.\:-litii 111.tt'C ::,i p11l1•1·11i1:. 1·11 1111111:1 111i"1rirl'. 10
l'C Lui 1 11 chu·i ' )·
> ,l mourt.c, pre mulii nit-r, d1•:1):1,
·, • •
. ] l'1' 11111 I J s I f:- :- . , . • ~lii11c I 1·1~ci ~i l.c pl'lrc1·i t·u 11wrc· 111f1h11ir1·.
:a; '/'(),· . . . '. :_ :•ru ,-rc111e duci l:1 m·c·asta l'alc•. fl i 11 lut. ~i i11 ,·cnu~r, t.c prdaci, 11, oanie,
f ' , lt t. f.1t·1. la s1 cauF f' . I A
\ •· ·, d ll':;;llll 1'11111 \'ÎIII'. i n \' i icrmc. du pri care t ,. afli jn put.oarci.
15 1 L1;w 1111-I socoli·stc . .
, ,, . · ", nu pcl.1·e1·1! huw -:;-r;- ami11t~Gl:r,, u, 11a11w, l'lllC "~'-• pc lnrrw,
), I· ori I a li ci :1 , 01 •I. f.'ll'I'. Ol"II"-I
li'~ I I u I .
1.\111lle Îlll't!p11l11ri du)•· ,., . • .•'
/ 'A • • c1~ 11rs11111•t mwiru
l(i~,, t:a o s1111111i"t pl111i111arc 1·:111iii fr11·ft 1111111c.
.,-Una fapta. 1•1·-IÎ l'illllÎII<', l11111a, lt• lult•S(I'
. ] '11'!;-llul c1111• e:rnlii YÎnc I· • _ . • ·
, . ,I ll I :11·11•1~
f 11 1•1~1·Îii 1·11 fo1:Ît•Î1~ i11 ,·i·c:Î IP 111;11·i•::1.:i. ·11 •
I, a pia IIC!so,·111 ii:-, ·11Juce . '
• ' ' 'll'l'll't•
::11 \I o;11·Lca, \T:ij lll"1s'1 I' • A

· '·,• · rn r-,rn c·hip c·al,·r, t.oal.1• I~.>;

I) 0111111•~1.i şi-111pă1·ăL1•!-LÎ • . - <::ts:"1'
1 I . . • • . pre 1111111~ 1111 las·1 int,rlel-iul Jtilclt•Jor t•t• l-Întli în stihuri :n
1 l'C Jt11r:1l1 s1 .:- · • .
,., . ·, s.irac1 i·et lr·t1111,s· .· • · • •
I) .. :- · _ .. ' 1
·, l ŞI t.,tl'C',
'\ldjlllclSa, Jll'IJ(•Jjll 1•·1 . . IJiu lo:111· stihurill' sfi i11t1·leţ tl1•~;1rl:11·il1: :;;1 111':--l:1li'd11arl' lucruri:c
:'\ ' . ' l'l'C lllllll'lll n-·11·c•
. :1ş1t·111, i1111rir11. oduru ·11 • . - •.. lu mii şi vi ia I, a 0111C•n1!as,·ă scurt r,, 1·11 111[,rl II l'Îl' din l>a \' id proror11 I 111 ni
.... (. • . . I l.CI l'C sa I 1·1'•1·1•
- ., ,11111 11-111· f I fos1 u~ 1· •• , • '
/' · • • . ,
. ll \ CCI
•
lf'tl" .:- •
• ,I Sd p1•I l'l'l'I' ales. Apoi, 1111dc să JIOllJl!Jli•~l.<' tl,· 1•(•1·iu ~i d,· --oar1•. de 11111;1, d,· slcl1•,
a111J1111 :-:111111 nnii si . ·1 1 I ..
• •• • A • ·,
21 ' l' 11nast 1·1• acestea toate- 1·;1 \'Ol' an·a sl'i1·~il ;-Î sfi ,·or p1·im1:11i. Sfî111a Script111·r, 1 ne
:··il111~1 JJIH(!l'J r,•ri1·• I I• _11
.. : \
.. . ,.. . '.. c c ' :qa \'oasl1·f1. in,·alft: )111111:IÎ ll11111111·Zl\ll i,·slc rr,ru sfir~it ~i ,·i!l'inic.
\.. 11~1.111111 ._, v . I•1 · .
'_ ·, ll.t ;• JeSI c Jl(•~I lllltl }'l'J1lru Tiru~ in111i'irat11l 1 c(l.ril,• Îi 111J1111·w•s,·1i stih11ril,·. ;\ec•~I ii impi1ratu
:-,, pană la cc y .·. , · .
· lllllc lesl.c ~lUl'llit.u. au fostu fonrlc· marc şi avut. ~i au s11p11:- l111liia şi pr•p UHari şi Lont.:1
:111 .\~n 111• ponrl.u lum<'n . .. . - ,
, _ ' ' cl~,I ollllil~CSII', Asiia (:\:-iia i,·sll' a l':llra parlc\ dl' 1111111';. \lai ..1p11i l,r11i11di1 rf1zl1oiu 1·11
.\~a 1;i-:-ala. !-lll')):-1 si· I ,·
, .. - . . ' ·. ,a Jorur .., ~t r. • tătarii, au br,1111 Îllll'-11 zi fi'irf1 1111111i'il' 11 :,-Li 1r11r11·r1~1i ~i all 0111orilu intr-a-
h.•r1c1la nrntn fftr d,,. y•ci I 111'1. HIU 1Le ccia~ zi 1rei fil'i111·i :1 Ti11ll'l'ic•i, ai i11q/·11·ill1!:-ii l'l'i tf1l:u·r1~ti, ('.II mina :--a.
:i
,

C:11 ~ri.i i ~et_ic,walu nnq iin puui.' Şi du pil izhimlă. fii 11d.-1 rr1rf1 d1· g1·ijr1. au d isvftl irat 11 1'11 11~1 i ll' intre ni~ll'
...----
'
\' ii·\ 11 iţi 111 fr•r1cc
( • •• • •
.. · · •
' I ,ll'll 111,ll p11ţi11r. 111u11ti. i11q1:11'itl1~:1sa \'f1ii11du-l f;"11·r1 ;!l'ijr, ~i făr[t d,: ~,rr1ji (cr1 l'H er·a f11gilf1
:1:, .r·1Jr p111·tnţ1 d,·-a lumii. \'oi· )=- • • • ) •
. • ucu111 >lll<'. intr-ull 111\1111•·). au i11d1•11111alu lllll'Ztll'i lf1lftra~ti ~i l-au lovitu noapka.
\ ..1c- 11 I 1111st r11 c·u-m ,,. 11111111 1I· 1
1· . Si a~a au 1·f1sipil i: oastea, ('li pri~ di11sul J-au prinsu viu, pre insu:-.
I 1 • 1 111 cator1c·
A
. . ;l7 , .
î.mp~ratul Tiros. ~Iuită ::;1•a111ft de 11 ast.1~:?, oa11ll'nÎ pr·in~i, zic ist,n·iili·:
Cc-r111 I d,· g-induriJ,.
. uo·isl
•. ,.,. ,
· 1,a 1I! JOCUl'IC, :,'
. .
;- :Vime-(H); Aimiurri (-~
' Sime lll): /\'imi""" tiîi ------
Scrif't,mi ( B1;
1

oaste (B): oam<'ni

,",'ail't,i (.\1.
! Al.
322
21 • 323
 't
1 .\ccast a nieio<lată boala nu-i I ipseşte,
din oastea lui Tiros, au junghiatu Tcmira însăşi cu mina ei, citii din
singele a oameni junghiiaţi au umplut o cadă de sîugc, apoi au tăiat
capul lui Ţir şi l-au pus în singe şi au strigat: ,,Satură-te, Ţiros, de
1
-..i
În tot C'eas11I cu .11~1•stea \'iiata-si pcdepscstc.
Dar cc girnlcşti să faci? Să 1;ie;zi <lreptai'ea?
.-\ceasta nu vei putea, bine-n răotatea,
sînge omenescu". La acea primejdie nu sm;it ac<'l 1narc împărat şi vestit
:-;au răul să faci 1 că-i Lun, nici aceasta poţi fRt·c.
1, in lume. J Deci a~u viaţa ta nu mai arc pace.
Pmtru Ganghies, <;e :u'i pomcneşfr. (;anghir! ieste o apă curătoare
mai marc decît. I\:ilul şi dccît.ii Dunărra; ieste la lndiia acea apă, din ·! I >t' la Dumnezeu nimc 2 fără dnru 1111 iesle;
Cc nu mul\.ămc~ti dtu ai, ci tot. rinll'st j
cf le patm ape ,·c ies <lin raiu. Sr, l'h ia111:1 la Sfiuta Scriptură Ghcon I

Inima ta spre altu);> Cine toate poaL":1 •

:;-i ca dispa1·Lc I lintliia în doao pă1·\.i. :\supra acei ape fiind Tiros discăli- I
so catu cu oaste, au mcr:-ii un copil din casr, -ft scalde un cal foarte drag lui ,.
~ 10 :\u toate arc unul, ci cu toţi toate:
Tir; sc:ăldîmlu-1 s-nu i11ecatu si calul ~. t·opilul De minie si de J·ale )
l."11ul una şi altul alta bunătate.
I , 't •

Tiros, un an au şăzut şi au săpatu apa m·cin Ga11ghics în 60 tic lol'uri. Tuturor de Dumnezeu daruri sînt însemnate. lf
~i aşa des păr\ iLă î11 urnite părţi, au t l't~t·ttt în ,·ad· oasl en. 'tl "· Care truda noastră cu gîndul bun priimc~tf!
Celelalte stihuri vei înţelege pre rîru.lu. Pentru norocul, mulţi Dumneze~! gîn<lului hun hinc-i dăruieşte.' ·
S5 întreabă: ieste ceva nol'Ocul ~i cc ar fi acela norocul? Răspunsu: norocu~ . ;
:n~ .. nu ieste alta, numai lucrurile ce ni si, pri-!lh•jcscii şi ni si1 întîmplf1 ,l -··
\ ori hunc, ori rele, zicem ncelor îutîmpluri ncH'ocul. De ni si, prilcjcsci·
lucrm·i Lu11c şi pre Yoir·. zic•pm noroc bun; de ni-s împotrivit, uu peste
n,ic şi cu scădere, zicem 1111rocu I 1·ău. I )(•c-i, cum î111i111plările acestea
20 uu 1111111c în toate li111l,ilc, a~a ~1 i11 li111l,a nonslră 1'11 un t'll\'Î11lu ~;1
i1lt'J1ide ~• sft zic-t•: uorocul. li

.-\ r. 4 o " SHhuri împo1ri"a z~nistit•i

Vacul li111 11-,11'1· pal'<', z.iYis111ic·1~ oa1111•,

Colţul tuu, pliu dl! \'1·11i11, piic•I'(' lol. d,· fuilllll',
-', I :!;, ~ii m11-:,I 1: pl'c 1·i1Jl'\'.t ,,111·11rc•a J'Î\'JlC~l<•,
În('.(' c·liip HI' 111•;11·i. )'lll'll)'('a p:1zc~l<'.
Bi111! au s,·ris în Ps:illi1•p "" tine pr111·111:11l:
.. Za\"ist11ic11l11i ÎPslc ;11:,·sla 11orcicu),
r;îllnnul lor, 11111r11d11111I rl1·sl11pal. 1·111!1 1·;1sc.i.
::o Li111l,il,~ Jor·u ~ala toi. s;i lll'ă1'as1·i1.
sr, 1,~ fii gi11d1·t, l>on11111c•, di11 gî11J11J'i Sit caz[,
I )eftrÎ 1·a1·1• f:11·r1 c•i, )ll'C' :--illf' sfi \':tZft.''
Uoao ho:ile i11l1·11 si,w z:l\isl11ic11l ar,·:
Una dndu t1t•l1·i'·t'c~ 1·t111. :s dn:111. mai mare. I
:ir, Cîndu priveşte l'l'e all uJ 1·i"1 lll'lri'·ce bi,w. 1 fnci (B): jac,i (~\l.
'.\11nwl1· hu11 alluia. t·a 11 111ci;1rl1••i ,·i1w. uimr (B); nirnini (A}.

324 i •,

",~: : i 325
 TGOP6HIG MHPOHn DP6'16@THdf(i) A&GlPHHKd C64HKt1rGJ
Hff 2KH1iff 36414H.

fCOMPUNEREA LUI IIIRON, PREACINSTITUL MARE VORNIC APOS'fitOin

DE ŢARA DE JOSJ

A~U ,·. Cinc-si fac,· zid Jl' pa,·t•, l.ul'lluri de fr~ut_ic, /

Neamulu ţării
~l0Jdovi1 de unde dăradză? D ·c• YÎÎa1u Hiri'i ;.r1·t·aţii, î11lr-a sa liogu\.1<'., •
/ Din ţara Italici, tot omuJ să creadză. uc
Cu-i mai 111111ft tli111p~·t•~111ă
· ··
\'IW~:·
fr:-, 1cast··, /
l:~a. ,:-··/ :; ' . \
Fliah intăr, ap,)1 Traianu au adus pre ac1ce ]) l't:1'I ll 1·1'1.:-1.
w l'"tl"l'
• • ·• sl1·•t·a
' • oasLc 'JIC'JUlst,1 • 'J '

Pre strămo~ii ccstoru ţări d1~ ncanuj r.u ferice. T 1. :!ti.,,. Ci1w-1. l1111r::t te-,1,11c1 .. ·... pri·. Jume-n tot. 011111 , 1-
10
Hăsădit•au tfirîJoru hotarele roate. ,...
De 1111 Y-m·ca-11t1·11 .
Sllll' lwill'U1_n,
• Iii• )li'('. Do1111111 li
Pre semne c~ stau in veci a ,_fi vedea po;.t e .\l·cla clt•-:n-u\ j,, s:i\ iu 1111 111a1 Ycdc.

EJu cu viţa cestui neamu Tara Rumin"ască DC i-ar da to:ilf1 Ju1uea, c Iii toiu ~rn sr,-11nctlc • v
w ~-··

i mplut-au,
Ardealul torn ~• ~1oldownea~că. IV Si de dlii 111a1• lllll li ii .sl l'Îlltrc
" , mai 11111 . 1111. ·~ •I lărrrbc!'-,tt•
Semnele stau de să văd. dP dimulu ffkute: Si
• (ol dt'::,t•1·(i1 sr, • \'l'l1l'•ll
• i I a--.·n··•rt'"l
l .• i·t·-1 <T1·sl1•.
w ·,

Turnulii Severinulu1 să custr•n \.TC1111 muJte.

1
Deci
• 11i11ll'·lll!'-a,·,·• 1·•· ~...-1 1111 •-.fi 1rî11tleasca.
,... . w

H, Stremoşii Moldoveei adus-au in ! ară, .:- _1111 ,)e • sr, să od 1h ncasra.

( •:- y•, puica ~.,:- s., .
Pre gheţii cu sabiia seoţind d111 hota,·ă. l:11·;1-nlr-a l'ar111 su fi t ·I ii •Dnmnulu
... , • w • •
• •
lăl'll lC~l(•.
Stau semi1ele podului cu pral',!uri c:ădzute 1:, \ .•1 1,., cl1· n,•111 ier, li u 111a1 Jclmcştc. w

Şi Turnulii Severinul1i de Scviru fucute. 1 . •

.Peni . . I "I ,i n li• li I
r-:111. ·. 1.1 u :- a- ll u sa w Ic ueasca
.. • ' •
Podulii preste Dunărc-n Tara Huminr>ască P1·1• n11111lll'rlz1•11 in ,11 rl (• I li- -:-1·.,s
:,., 1 :t!!Oll
•. 1sasr;1.
20 Le-au trecutu-şi oştile-o Tar a lJ ngurea~<'ă.
Pre cela pod au trecutu Moldoave1 st renau~11,
Aătind război cu dachii, a sasiloru moşii.
- , ' 1•·1•1.• f,.'11iura111a
- - -1 -A-,ostro
1 ....
11rrusfi11ţ,/11
. I 111. 1•1iri1,t,• /J„s11/t,·i 1ir11i11 miln1J•11lit

1 ÎD lPXtuJ tipărit. greşeală de tipar Turunu/(J z Svctii(A,

Suceavscl,ii U). .
A1•gust111, 33 111. ~1. i:. 1_ l'rim,·IP patru \"crsuri 1111111a i i11 .\. H.

326
 pc lingă muzele din Helicon~ Dianl'le vo_r duce horele lor dăn_ţu_it~are,
si oriunde se ,·a intîmpla să fie cu dansurile lor, peste tot YOr gas1 ş1 vor
~înta slava numelui tău.
•li
Pentru ca şi în Yiilur acest<? muze să cînt<' slava numelui tău şi să

[DISCURSURI)
bucure anii tăi senini, pentru aceasta şi noi, necruţ.înd Yiaţa noastră,
dăruim luminăţiei talc din zilele şi anii noştri şi supunem urările noastre
lui Dumnl'z1~u ile viaţii dr,tritor: .. ~i din anii no~tri sf,-ţi nrlaugc .Jupiter
li
ani••.
('l'mduse din limba polonă)

IN ACES'l' CHIP AU SALUTArr STRĂLUCIŢII COSTINI .\LTA CUViNTAHE CATHE FIUL .\CELUL\.Ş.l_lLUSTHU DOMN
-
s
PE PREAILUSTRUL DOlU:S AL MOLDOVEI. ACELUIAŞI
I-AU OFERIT UN „LABIRINT" lNCIIINAT lN LAUDA
NUI\IELUI SlU. ANUL DOMNULUI 1676
d1emarca sa suarl'lc ceresc' sa-ş1 ~---·
- . oprcasca mersul...
.

Odinioară acel slăvit i:.i viteaz ,·lusua hatmanul a făcut ca la 10

ş1 sa-I
pină cc a dus ln bun sfirşit şi fericit rezultat isprăvile sale Yitcjeşti.
.

- lumineze
.

Prealuminate, mărite, milostive domn, domnul nostru mult milostiY,

dacă acel soare creat, iar nu cttirn, la chemarea acelui hatman i-a făcut
Antichitatea cca plină de spirit şi inţclcaptă în născocirile ei a in-
o astfel de favoare, o astfel de slujbă, dc11111f1 <le vc~nică amintire, apoi 1~'
ventat şi a păstrat obiceiul ca la sărbătorile anuale supuşii să exprime
,·11 dreptate (ne închinăm] înaintea soar,•111 i YC!;-H ii' ~ i a lut putcrn ic, car<·
reailor, slugile stăpînilor, prietenii prietenilor, unul faţ.ă de celălalt, în-
aslflzi lumineazrt hol ta la Ilet ldcP111 ~i car„ s-a colwrit jos pc
10 da;oririle si bunăvoinţ.a lor, să ureze noroc şi fericire, precum de aseme-
pf1111int numai peni ru ae1•asl.f1 unicu· pric-i11r1, pc11tru ca lo,·11 ii orii pr1111i11-
nea şi învingătorilor să Ic aducă dovezi de bucurie, nu numai prin cu-
t11l11 i srt-şi îndrepte mai u~111· ochii către Jinsul şi ,·a rn/.rl,· al ol puternicii
vîntări pline tle spirit, dar şi priu graiul pf,sărilor mute, învăţate să vor-
sale să împră~tic grijile lor; noi ritlid1111 capcl1•lc noastni d'tlre acel :;,•
bească, care exprimau triumful prin aceste cuvinte ( adresa le lui Cesar
soare d,~ ln llet.hlcem şi-i supunem dorinţele noast.rP .. \11111111•, la cht•111an•a
August, de pildă): ,,Să trăieşti mulţi ani, nebiruit_e Cesar, să trăi_eştia:
~i la urările noastr(', urmind de aproape d11pr, aurorr,. sr, lumineze pr
15 Şi noi, urmînd după acelaşi obicei al Antichităţ.i1, urăm prealuminatei
111f1ria t.a aici, :;f1 prehmgC'aSl'ft srur:,rcrN, vi,·tii sal,, nlîta ti111p cit măria
măriei talc, domnul nostru mult milostiv, care astăzi cunoaşte triumful
I a vei hi11r.voi să-ţ.i duci zilele, atita t.imp dl va dori .i'nţ<•lt•pciunea ~i
prin pacea pe care o aştepta .patria noastră nenorocită de la noroc~ J
voia ta să <lunrncnscă. ZiJde şi anii 111f1rii talc :,;ft :--c scuq:~ă 1·11 atit mai ~
luminăţiei talc în domnia ta, şi care cu darul lui Dumnezeu, dftru11.
vc•se1c şi lllni plr'1t·111c şi p1·11tr11 acl'asla 11111z<'l<' din l l1·li:·011 in accaslă
uorocului măriei tale, a fost încheiată în chip fericit; pentru această
g1·ădinr, a 11oastrr, închipuită de 11ni i1<·la111r, 1111mr•lc tr,u, :ill'ftl uicsc şi
2c, fericire, această pace, împreună cu întreaga noastră patrie, cu prilejul
împletesc n cununrl din rlorile \'l'sl'I ic• i. din frunzi~,il s lavl'i 11 c,·estcj it,·
sărbătorii de azi, cînd şi globul ceresc şi cel pămîntesc se bucură de
a măriei talc. U astfd de c1111u11r1 sr1 i11cunu11ez(' ,·ia~a prt·nlumi11ăţiei
nasterca Domnului Hristos, urăm ca această fericire, această pncc,
talc şi cu cercu] sriu sr, inlr,turc ~ j ~r, dea la O pnrt (' nricc· lll'pl:11·1•ri d i11 u'
de~prc care însuşi ecrul dă veste, strigîn<l: ,,~lrlrirc înlrn cei de sus lui calea vicţ.ii talc de domn.
Dumnezeu şi pc pămînt pace, între oameni bună învoire", să înflorească
;\ceasta 111·f11u ~i d111·i111 111f1ri1•i lal'", d111 111111 111 i 1111 sti·u 11111 Jt mi]o..;ti,·
25 si să reînflorească. 1·u t-r1!d inţ.ft.
· Şi deoarece în timp de pace este obiceiul ca regii şi domnii să se
Sn.11 W}ll-."
desfete în frumuseţ.ea grădinilor: ,,regii petrec timpul de pace în grădini:
războiul în tabere'", deci şi noi, pentru petrecerea plăcută a prealumi11atc1 Dacii ci11cn1 1111 Ya fi jnvrqal nrucuia d 1 , la uarucui, clacf, uu ,) ,·a fi t•

măriei tale, urn sădit şi am ridicat prin plante agăt,ătoare o grădină cloLîndit din firea sa înnăscutr,. dadi uu O Ya fi eunnsntl din Yirlutil,·
:111 a lui ApoJJo în patru colţuri, după înde111ănarea noastră, în care, cînd· omeneşti, alu11ci să se ru~incze de slntuin Cl'a nrntr, a lui \h•mno 11 •• sf,

328 ,.
329
 invctc urncnie de la dîusa. Despr·e aceasta fişa se povesteşte că odinioară.
f>t'HL;·u a intimpina soarele Jc ci11d dimiueaţă, [dimineaţa
~rn~ aco~crilH --- --- -·· ------·•·------ --------
de razele sale ca de un păr de aur, l'l <lădea glus de rccu11o~t111ţa cc rasuna j
ca dintr-un instrument muzical oarecare. I.
:. Dară o statuie, deşi mută, a arătat şi a exprimat o astfel de omenie,
0 astfel de recunoştinţă oaspetelui aşteptat de întrenga lume, în adeYăr
si noi art rebui azi sfi ue ruşinrtm nu puţin de acea !-1 nt uic, dacă la înt îm-
;1i11arcu pr·l•alu111inf1!-iei talc, <lo1111111l 1111~11·111111111 milo~I iv, 11t1 am exprima
'
l'll cuv intc de 01111•11 ic ~i nu m11 arftt.a l11H·11l'Îc din inirnf1, al unei cind în
,., ,·:i~a hinefăC'ătorului nostru rn•-ai primii. ca oaspt•l.e 1111111. dorit ~i pe 110 1
11 ,. J11111i111•z.i ~i 111'. i11Vt•sclc~t.i Jll'ÎII 1n·cz.P1qa la dt• dornu .. \~a di ni :-c pare
1·f1 dupf1 î111pru~Lier·ca ic•1·1wi cu gt•r· ~1·1·11, rn·<·~I<• flo,·i ci,~ prii:-ăvară înflo-
' [SCIUSORIJ
n·~c· iuainl1·a od1ilu1· 110~11'i, ni St! pa1·1~ t'il ~i l'lllll plii,·111:i at'l11011ic apăsă­ (Trudusc din limba polonii)
rel1·l111· cc1'11l11i, 1·;ll'ti s1• fac auzii,, 111·1·,·h i lor 1111:isl r,~. irn·t·p pri111uYara.
1:, 11i se par·c c·hiar ca :;;i cu111 :;;i ;u·,·:;;li pc-rt·!i 11111~i~ m·flli11cl 1m fel dl' l'f'l'llllll-
i'reaputernic<', milostwe domnule staroste:
~tiu~r., }'l'iml g,·ui ~i 1w ajutr, în Yol'lii1·ca 11oaslr·f1 •• \:;;:1cl:11· <·xpri111u111
i11lr-alita L111:uria zilc•i d,i azi, 111·ecît este du111ria 111111•11i1·i; \'or)1ir11 l'CCa Împotri,·a :işleptărilor 111dc•. rnft afJu în această YJ·cmc, mc.1 îu
,.,. esl.<• dal.i11a cl111·,·c~1q.ci, d11r·i111 ceea l'C 11rfu11. ţările regatului Poloniei, eăci <lincoJo dPzgheţul Dunfirii n provocat
::ii JIil lllllllai 1·ft expri111f1111 a1·1•:a-;la t'II t:ll\'Îlllc•J1• 1111a:--(1·1•, 1111 1111111•11 mari încurcături.
::11 l'ft 1·x111·i111;1111 1·1•1·111111:;;1 i11~a 1·11 1rn11•11i1•. d:11· la ,:1·1•a:-lf1 ~rf11li11f1 fig-111·al;1 De Hl'CCH a~ <l111·i să î11t iJ1wsC' dl. mai l'lll'Îlld pe d1111rnu1 mnr·l'~ul,
adii11gf1m i111c11ri1· ~i n~s,•lie pt•11t1·11 111iiri.; 1.1. g-J'iicli11r1 i11 1·:11·1· 11111z1·lc~ din durnnuJ cd milosl i,· !;-i J,in<•f.ief1lond meu .. \eeslt·a loatc le incrc-
1111·u

JI,·li1·1111, ;11•la111ind 111111JC•Jc tău d1111rncsc, ah-r,tuic·sl· :;;i îrnpl<'tr·s,· 111•11111111:1 <lin{cz gr·ijci 111ilo:-li\'irci ,·oasl1·1•, domnul m1·11 ~i l1u11u\'11În!ci sale.
Iii
cli11 f'111rilc• ,1·s1·li,~i ~i di11 l'r1111zi~11I slan•i 11n,•slc·ji1c u mi11·i1•i Lal,·. JH·llll'II Acestei bu11f1voiuti rnft i111·1·cdi11t1·z şi cu î11s11mi in chip stăruit.or
ca o asif,,) d,~ 1·11111111i1 sii i11s11!ea:,1·f1 zil,·lc· ~i anii 1111tl!i :;;i 11c•111f1s11r,q.i ai eu :-lujl..t'Jl' 111cll' bi11e,·oitoarc·.
~- 111 ;-11'ic·i Ude ~i i11 L'1•r1·1d ei sfi i11lft1111·1• ~i sii d1·a la o par·tc• 111·iec J)(•plf1l'c1·i J)c Ja gazdă,
clin , i:1!a ta de d11111n.
Al milosti\'irii voastre. domr111J meu: frut1· i11l,i101· ~• slugă Li11c-
l>1·1·Î 1111i 1:11 c·r,·cli11t:1 tl111·i111 ~• 111·;1111 a1·1·a,1a 111ă1·i1•i l:111•. d1111111ul voit.om·1·,
iw:-.lr11 1111dl 111ilosti,·. 15
AI. Kostyu
Pr«'apulcruic11)11i lllilostivirii sul" dni111111l11i slal'Osle Gl'nbowiccki,
do111n11l11i IIH'II 1111111 111ilostÎY, se cunnc .

• li

Prealuminate, milostit-e r<'ge, doam,,e, domnul meu milostw, :.!••

Deoarece acum rniloslivir<•a sa d11111n11I s111u111c> 11111ila sa ind1inarP
fu fata tro1111l11i 111iloslivi1·ii vuu:-t.r·l· 1·1·1,!all' p1·i11 fiul lllf'tL ('IJ ill'est prilej
eu însumi ~i fiul 111c11, cu sup11uc•1·ea 1111·,1 n·l•dinciousft ~i iubitoare, mă
,, 1·u11c lu picioarl•le milostivirii \'11a~l1·1~ l'l'galc. do1111111I 111cu milostiv,
dorind di11 i11i111ri dl' 1:t prt•:dnalt 111 I >111111H•zc11 1·:1 sfi l,i11(•voinscit su ţină
330

331
 pe milostivirea voastră regală, domnul meu milostiv, în sănătate bună
intru mulţi ani şi întotdeauna în fericită domnie.
După acestea cu urările melc umile, cad la picioarele tronului
milostivirii voastre regale, domnul meu milostiv.
5 Din laşi, septembrie 25, 1681.
Al milostivirii voastre regale, domnul meu miJm,tiY. credincios
~• umil supus.
Miron Kostyn, logofăt al ţării Moldovc_i.
Preaseninului şi nebiruitului, stăpînitor·nlui regatului Poloni(•Î.
111 domnului şi domnului meu milostiv.
JII
THADUCEHEA DECRETULUI LOGOFĂTULUI ~I VIS-
TIERNICULUI DOMNULUI MOLDOVEI ÎN AFACEHEA
LUIJ BALARAN CU URSACHI
1:, Miron Costin, marc logofăt al ~toldovei, Alexandru Buhuş, hatman
al Moldovei, Teodor lordachi, mare visticruic. Am dat cartea noastră,
noi, slugile credincioase ale milostivirii sale domnului. domnul nostru
milostiv, panului Alexandru Ba]aban, ca să fie volnic să caute şi să afle
în ţ.ara Moldovei, a domnului nostru milostiv, averea panului Ursachi,
20 atît bani, cit şi boi, cui, oi, prisăci, vii, turme, datorii rămase de la ori-
şicine, moşii, adică sale ~i bunuri numite cu orice numire, mişcătoare
şi nemişcătoare, pc care le-ar afla, să se ia pentru datoria lui faţă de
panul J3alaban. ci'truia îi cs1e dator o sumă marc şi i-a fost recunoscută
p1·in decretul nostru. Urmind însă hotărîrea milostivirii sale domnului,
:!5 orice nr putea af!a panul Bala ban din averea amintită a panului Ursachi,
să o prcţ.uiască vistiernicul, pan Todoraşco, cît face şi să puie accastn
în socoteală ln p)atn dai oriei cuvenite panului Dalaban din partea panului
l Tr·sachi.
Şi nimeni să nu cuteze să se împotrivească acestei cărţi a noastre.
• altfel,
IV
JALBA ŞI CERERILE DOMl'\ILOR BOIERI MOLDOVENI,
îN NUMELE ÎNTREGII 'f ĂRI, CĂTRE PREALUMINA-
TUL ŞI NEBIHUJTUL, MAIESTATEA SA HEGELE PO-
LONJET ŞI ÎNTHEGII HEPUBLICE, DATE LA Z6LKIEV,
ANUL 1684, LU~A IllLIE, ·zrnA 25
1. Pentru mănăstiri şi bisericile din ţara !i.1o1Joyei, roagă pc 1u·cu-
Jumiuat.n maiestate, milostivirea sa re~clc şi toată republica, ca să rămiie
cu vechiul lor rit, obiceiuri şi priv ilcgii duhovniceşti şi cei puşi asupra
clerului: arhiepiscopul, episcopii, arhimandriţ.ii, igumcnii, călugării şi to
preoţii de mir să fie scutiţi de toate dările, pentru ca prin aceasta să se
asigure lauda lui Durnnczcu pentru veşnica am intirc ~i slavă a milostivirei
sale regelui. Acest cler în îutreg-irne Ya fi Jator să roage pc Domnul-
Dumnezeu în puhlil', in catedrale, 111f111f1~l iri ~i l,iscrici, pentru viata
lungă a milostivirii sale r,~1-{elui şi <lolllnic f«-ri1•i1r1 ~i 1wntru clibcrart!a 15
celorlalte ţări cre~tine.
2. Pentru liberlal l'a slf1ril11r ~i d il11•rart•a lor Je :-:11l1 n·gimul tiranic
şi despotic, stările l,oit•rilor, a curt,~uilor, a hînsuril111·, a di'"trf1ba11ilor
şi a tuturor celor a~czati pc 1110şiilc lor, lilic,·ar·ca lor si d,: toal.c <lările
şi impozite, cu aceleaşi privil,·g-ii pe c.m~ Ic au ~IPaltla 'polonă <lin tărilc :!u
coroanri şi ale Lit,·a11iPi, ufa1·r1 de cazul ciud s-ar ar:,ta \Tt·o 11 c,·oie pentru
o slujl1ă Jc rflzhui pcntl'II milos! i, i1·ca sa r,·~dl' ;>i rt•111dili,·f,, Jupă oLicC'iul
celorlalte ţări ~i prnvinl.'ii ale rnilosli,·irii sal,: rc•rclui
3. !)Î }'Pllll'II areusl.ă r1i.1µ-f1 pc milosti\'Îrcu ~a •. ;~de ~i toatr, ri·publica,
ca dacă (ceea cc şă nu <lca Dumnczc11), s-ar ajuu:.!Y la uuclc lralalc tic 2!i
pace, ca turcii sr, «:cară ţara 1\lohloYci, atmil·i milosl ivirea sa rcnc)c si
republica să slăruic cu Hiric J)Cntru ••1l•e·ist
O
• · •:-1 1,'·ir=-••, ne<l 1n d -o t urci• 1or.
4
•
Iar dacă .(fcrcast·f1
.. D11111nt•zcu , îrwă o dnlu)
, c,· · LI"
, 11 o 1a rcpu 1cc1 ar ara 1.a · -
•
h01cr11
•
ŞI. rcpul>l1t·c1
_
•

.,
•
care vor
.
•
sla
•
<'11 dra<roslc de l)ni·tca 1 ·1- ·t· · ··

. . ..
- i:-
i-1 cu CCI d111 alll! slf1ri oril'·11·,. 111'1 .
, • ,._
•
·t - - r·
l
111 US l\'11'11 sa C rcn-e U I

1 ,1ct•s. 1wa111. sa 1c pr11n1p 3,i

~
1 ·
..
Ju S-a dat în anu I 1GS2. <lrn hunavom\a rndosl1v11·11 sale rc•crl')ui si I'
• • • A • ,., l 111 ~1·a,1 ia
••
·- Ll' ·
rcpu 1ce1 111 ·
11.firon rostin, Ale:xa11dr1t Bulwş, Teodor /nrdarlii vistiernic rrndurde şlcahtc1, cq1 1111 :-i11L înrwhih1 j s • .:- 1· _· I I · ] I
•, ·, 1 S,t I:-(: l l'il t)CllJ'l (. C ocu1111a
· _-
si
'
după 111critel1~ lor sft nu fie liJ)siti •
de JJ„ 11 I ,1··ll ... I I
li I'. l't•cr•1 t•
'
4. La această fcricilft i111rarl~ in 1·w, 'I I I _...... . - · · ··
. . . .• • •' o I u,·,,, a Jt11 1o::;t1v11·11 sale
r·cgclu1 cu oştrlc sal(•, l:el' 111111) a <loua si. 1 •• •• • - <l I • . •
. _ _ . . ·, ,I I l IU ll,ll'U c a 1nilost1v1rea :Jj
~a rcirl'lc:
0 prolc~d ia 111c111asl1ralor ·1 l'"tsel I 111 · _ ·1
• ' ' ' - or - H·r1 01- -:- i n ll' locuitori lor

332 333
 ., .

împotrivaprădăciunilor, apărarea onmenilor, n,·rrilur fi vitelor, a

prisăcilor,
a oraşelor şi sntclor, fntă de i11t·ursiu11i prădnlnit·c.
5. Pentru supuşii ţării ~lo]dovci, oameni -muncitori, din ţinuturile
Hotin, Soroca, Ccrnăuti, Dorohoi, pe cari i-au alungat năYulirile tritm·ilor
a de curînd în Podolia şi in Pocuţîu şi sint supuşi ereditari ai Firii .\fohfoYcÎ.
depinzînd de stărostiile mohio,·cncsti ~i de <lomcuiilc lwit•rilor, acestor
oameni moldoveni sii nu le fie op/ită 'întourcc·1·1•n fi1!1·iir11 ia la il!;-t•ziiri 11•
lor dintr1i, după fericitu u~t•zm·,: n tării !\luldo,·ci prin 1fr,::q1la ri'1zlwi11it·f1
~i nebiruită n milostivirii sa le 1·egclui. Pentru ac:easl u rt1ţ!f1111 11111 i I pc
10 prenluminnla 111aic~la1 ... 111: 111ilosti,·i1·rn sa rc•g„f ...

l>E LA PAl\UL COSTIN III. COMENTARII. VARIANTE~

La cu,·tca 1waslră de~ nic:i 1111 a ,·cuiL de t•m·ind mc 11 cm·i,•r de la INTERPOLAŢII ŞI ADAOSURI
Starnlrnl. Aştept intonrccrca fiului 1tw11. !ji pcnl.J·u
1 11
nc:csL,~a cer icrlare.
t!.. jntre timp veţi
put.cn avea şlire
de la milostivirea sa, stol11ic11I Tiirii
Homîneşti, cum st.nu li11·r111·ilc. Da,· 111,·r:qi l'«'fl<~cl1!
picrcluţi.
at·olo, ciic-i si11I.Pm

(l3ilcL i11tcri:al:1L i11 !-cri:;oa,·ca Jiarin:irtulni Sl,naislaw .lul,1 ,wl,i ,•;tir,)

rciţele luar, Sohicsld, tlin Cz:1rnol,ozinc,:, :?:i iulie~ ·11;xx.1 111111

334
 "\ .
~--

LETOPISEŢUL ŢARII 1\IOLDOYEI DE LA ARON YOD.l

..
I
îNCOACE

111:muscrisclc croni cii şi clasificarea lor. L etopiseful fiirîi M a!JoPei

de la A ron Pod17., c-a aproape toa t e cronic ile noastre, nu $-a păstrat în
manu scrisu l a u t ograf al autorului, ci n u ma i în cop ii . De cele mll i
m u lte ori letop i seţu l lui Miron Costin se a fl ă inscrn t în d iferite comp i laţ i i
d e cr onici a le Moldove i alcătu ite în cursu l nacu lui a l XV III -iea d in
poru nca dom n ilor, boier i lor sau cler ic ilor. F aptu l este foarte e,:p! icabi I
d eoar ece ştim că aceste comp ilaţ.i i scr \'Cau ca manuale de i n formaţ ie
asupra trecutului nostru şi dacă pe r ioada anterioară celei t rat ate de
Mir on Cos t in a fost scrisă de d oi autori mo ldoYcn i , Gr igore TJrrche si
·,. Nico lai c Costin, iar epoca d in istoria Mold ove i d e după anul 1661 a fo;t.
~r su biectu l a n umeroase cronici , pen tru per ioad a de la 1595 la 1661 sin-
gu ru l izYor in format iv intern a fost c~ nic~ lui Mir~n Co_stin . D eş i difi-
cilii . clasi fic::ire::i ce lor 49 de c0p11 manuscrise (,ocotmd şi cele t rei tra -
du cer i) a le cr ou icii lui l'Vli ron Costi n păstrat e pînă astăzi este posibil5
pe baza distingerii prototipu lui di feritelo r compilaţii ele cronici ale
:Mold ove i.
Grupul A . Aces t grup cuprinde - în dou ă manuscrise - cron ica
lu i l\'l iron Costin c::i pc o lucrare ele sme stătătoare care nu este inclusf1 în
ni ci o compi laţie de cronici .
Ms . 2.601 Awd. R .P.R ., ind icat în aparatu l nostru cr itic cu A - 1.
Prima p art e cuprinde cronica lui N icolair Cost in, complc1::itf1 cu · a lui
Grirrorc U reche, a dou::i parte, începînd de la f. 157 pînă la sfîrsit,
croi~ica lu i J\li r c,n Cos tin . Cele dou r1 J?ăr\.i ,_ scr ise de cop i~t i d i feriţi,' au
fost lerr::itc relat iv r ecent împrcu nft ~i deci nu r on$1 i1uic o c0mpi la1ic .
cr on ica" lui M iron _Cost in fiind _d e fapt ~n - manu~ cr: is dc·nseb i t . D~ipf,
r u m r eir,c d m t itl u , manusensul cromrt1 lui Miron Co$ l in da tat.
6 iulie 1710 a fost scri s l::i Iaşi; a făcut part e mai în1î i cl in hibli ot eca

22 - M iron Cost in - Opere

337
 I ată stema grupulu i A:
Manocordaţilo.r , apo i d.in a co legi ului Sf. Sava. Dul'ă caracterele l ite-
r elor, l_)~re ' . .!1 fost sen s d~ Axinte uricarul. T extul es t e copiat c u o I
Ax (ci: . 1î2î1
d eoseb 1~a gri_Ja _pentru exact1t.ate: numel e proprii s înt scri se corect, ci ta- I A-2 -1
A-1 ( 1710) I
tele latmeşt~ Ş I s]aYone a le cronicarului nu sînt om ise . , I b ,'~I i 31,0 (1785)
:lfs. 36 Ac~d. R:P.R.,_ in~icat în aparatu l n ostru critic cu A- 2,
<:~p1~rnde nu~~! c_ronic_a l ui l\'11ron Costin; îi l ipsrsc do11f1 foi la sfîrfit G I B Acest <Trup de manu scrise formcazft desigur cea mai vech~
ş1 c1tcYa foi rn mtenor . Dat.cază d in prima jumătate a seco lu lui al _rlup_u · · care l;topiset.ul l11i Miron Cos tin continuă
cronica lui
XV_ II I- lea. Copiat. mai n eg lije nt , cu 01nisiuni , este tolu~i s ingurul manu- ,·0111p1 at IC' 1n · · - d. -
scris ca re a pă stra t data exactă a compunerii cron ic ii: 1675. Grirron: ·ureche, ch iar Je la an11I î~ care _s~ t'.?~~11;a ace as_ta 1.n ur m;-
P c lîngrt ncrst c dour1 manuscrise care derivă d inlr-un manuscris Dc "aceea este p robabil ca c,•ll! Juua cron1c1 ~a __ 1 ~s~ ~op1aCte 11: co~ .1-
. ti mp <lu ,t darea la iYcală a scncr11 1u1 n11ron ost1n ş1 in
<:omun. ?oYad:1 o seric <l e omi~iuni şi lecţiuni greşite comune, manu scr is
· pu t' mînainte de ·1 parit.ia LetopiseţuluL· T ărî.t· M old01 eL· sen· s d e N 1co
nu·are 11 1 · l a1e·
cai_-e <lc-s 1g11r nu ff1 cea parte din compi laţiile de istoric a Mo ldovei alcă­ on ş 1ce caz ' • · , ' · · • d · I
:ii XV I II-iea_, c i d eriva direct din letopiseţul autogra f , •Co~tin (1710-17 121) d roarP ce r ron1 ca acestu ia, c11pr1~z 1n ,_mLa1 pe_ argl
·ccta- •· întrerr răstimpul trat .t de Urce11e a m 1ocu1t etoptseţu
tu1 Lc _în ~cacu l
treb111e sa socot im în acelaşi grup si textul cronicii lui Miron Costin ,
•
ântrat.ă î n compilaţia Je is torie para'lelă a Moldovei ş i Ţări i Rom î nP.st i, Ţiirî.i M oldovei
<. l C il COI 11,
... de l_a D~aşoş vodă p~11ă la Aron voda m toate comp1 a·
" • · • • "\

alcătuită de Ax inte Uri carul.

Mrmu.scri-sele 2.591 si 5.367 Acad. R.P .R. ind ica te în a paratu l
' tiil c ulterioare a le 1s ton e1 Moldov:1.
· Din acest grup fac part.e urmatoarcle manuscrise: ..
.

n ostru critic cu Ax, sî1;t două volume ale ace'lciasi lucrări. Vo lumu l Ms . 103 Acad. R.P.R. , indicat în aparatul nostru cr1t1c _cu B-1 i
I se tcrm i_nă cu p. 841, iar al doil ea începe cu p. 861, după o lacună roY.inr. din biblioteca lui Miha il Ra cov i1J1 (domn al Mold_ovc1: 1703-_
ele 20 p. l n vo l. II, pag inaţia continuă de la 861 pînă la 917, apoi ~705, '1 707-1709, 17'16-1726), purt.înd p e _legătura c)e p iele _s t ema ş1
:re începe cu p. 1. Fost. al bibliotecii Sf. Sava, a cest manu scr is cupr inde in.ii,ia lc>lc acestui d?mn. Pină !a
f. 73 cuprrnd_c l~top1se\u) l ui 1:Jre~he,
~stor~a_par~lelă a Ţări.i Romîne~ti. ş i a Mold ove i de la de scrd ccat pînă ru adaosurile lu i S1m 1un Dasca l11 l , iar de aci 111am~c cronica 1~1 Miron
fa 1 121 . T1tl11l: Letoptsl'ţul /ării Rom.îrwşti şi a ţării MoldoPci . De via{a Cn;-1in; lipseşt•·
ultima pagm,t. P : foilr. de la s fir~1t~ a .ro~~ adau_gat de
prea!1uninaţilor domni re rw stiipînit inlru aceste 2 /âri ş,: ce s-a lur.rat a I t, înft „A duccrc1t moaftr.l11r s/ inttlliu I onn Botc: atontd . Co pistu I ~
in :zilele lor şi a p1ir/ilor strci rw , wre s,i megicşăsc cu, aceste ţări, pre hirg
1 111
rnprimaL împ,1r\.irca cron il!i i ~ui Miron C_os t.in în para~raf,· (za cealc) şi
adunate den multe letopise/e şi cu bunei îndreptare alcătuit precum se vede n introdus titluri pentru cap 1t.11le, t1tlur1 care probahil n11 se a flau în
(p. 1) . Comp ilaţia este în pnrte şi o pr.-!11crnn, ~i dat rază din vremra
lui N ico laie Mawornrrl a t , d11pf1 cum rrz11ll:'1 dintr-o însem nare di n urirri na I. 169 /\cr!d. R.P .R., indicat în apar:,l11I nos tru cnll c cu B-2 ;
",u~.
m s. 5 .367, p. 61: ,. De C1Îce înainte am scris eu A 1:i l!f.ie Uricarul, dupre scris în prima jumătate
a seculul11i a l XV!l l -l r·a . Încep e cu p redos ~oYia
cum mi-au spus lşloc comisul, carele a fost sluac1 la Griaore vodâ" . Autor ul Jorrofăt ului Tudo~ic D11h,1u (f. 2- 5), urmată de cronica lui Gr1gore
compilaţiei este d ec i A.xintc Uricarul; ma~uscrisui"' este un autograf U~ci;he cu a,la(,st.:li: l11 i Simion Dasci'ilul ( f. S- 1u6) apo i de cronica lui
al acestuia. După cum am mai sp us, cronica est e o is tori e paralelă a Miron Costin (f. 16S-37S) ~i ~c inelwi1: l! ll crunil!a lu i Tudosie Dubău.~
ce lor două ţ.5.ri, în care intră ş i cronica lui Miron Costin, dar în prelu -
Aceste două manuscrise J,:rivă di11Lr-u1tul c.01111111, dup,t cum se vcd t:
crarea stilistică a l ui Axinte Uricarul. Din comparaţia c u cele două
din mar ile asemănări dinl.rc ele (p. G1: pentru „uriL:iunea cilu de tîrdzîu
manu$crisc descrise mai s us se poate obse rYa că A.xintc a folosi t un manu-
scris din g rupul A. Un ind iciu sigur î l constitu ie faptul cf1 informaţia t oi i-bucneste" în m a nu ~<;riselc 13 se dă Jp c: l.i11ncn rrrcs it,t i:bîndeste) .
-de sub anu I 1633 „Şi dintr-acestei anu sint1l începute şi d:zilele 1·ieţii mele" , D~ as: n,en /în B-1 ~i B - 2 fraza .,lnrii, Mntci 0,•odri. fii~d~-i cirac toc· ş-au'
c are se află num a i în manuscrise le A, se reg-ă seşte în compilaţia l11 i Axinte . mi.tu prra ll'sne l11.r.rnrifr lri rlîns11/:· dcpla~nlă d r la locul unde era cerută
j,Js. 340 A cad. R.P.R. , scri s la 17S2-17S5 d e logofătul Ştefan de in\elcsul conttxlulu1, rn dt.c·va r iml11ri mai s u~ (p . 107 la r. 2S în
Creţulcscu, este copia preccdent.ul11i, da r numai a vo lumului I , pîn [1
la anul 1634 (sfirşit11l domniei a doua a lui Moise Movilă). 11!::tn11scr is11 l
loc de r. 3',>
<1 fost editat d e Cezar Boll iac în zia rul Trompeta Cttrpn/.ilor , l S,1. ~i
separa t s ub t i tlul Cronica ineditâ a lui Ştefan logof1Itnl, Buc., 1S71 (Ştefan 1 1. Şt . Pt: lrc, J\i.rulaic C t<s/ i 11 , D u r. . , 1•.1 ::~J , 1,. '.,!1,t', .
a Cf. p e n lru ;,ces t ma„11 , .:ri s , C . Gi u resc11 r .,,,1r, /,i,ri i /,1 s t11di11/ rr u11 i r„l11r
1
log:o fi:i tul este copistu I d e la 17S2- 1785 ). /,lovrHr, ;\c~•I. 1'<1m., :,l e rn. s ec. isL . , ser i; a 11 t-,;, 1n lll. XXX , ·1~·0î ,
111 0
Cf. Gr. T oc il escu, Studi i: critr'.cc as1111ra cronir,·lor ron,inr, i11 Colruu na lui l' I' · :JOG-30$ .
1

Traia1t, VII, 1 876 , l'P · t,14-ldî.

339

.338
 T raducerea latină a cronirii lui Miron Costin a fost publicată de M s. :!.JO A cad. R.P.R. este o L'Opie a p rccedc·r, tu lui din a nu l 1803;

•I
E. Barw insk i. Chronicon terme 1'101,la<•irac, B11c . , 1912, d upă u_n 111nn~1- fost în bibliot eca S t.urdza Şche i a nu l.
scr is care se afla la ;\fozcu l Cznrlnr ys ki Jin Craco\·ia, manu scn s căru ia Stem a gru p ul ui C es t e aceas ta :
îi lipsea începu t u l. Trad ucerea est~ fr1cul :1 d u pă un manuscris de tip Z -1 (H,77? /
B . Do\·ezi: ce le două erori citat e mai sus : lcq .iunr a i:bindcşte în loc d e
I
i::;/;ucneşte este în t rad ucerea lnt i nă : triw11plwt (p. 2G) iar dep la sarea Z-2 (c om p ila ! ic cu l\ . Co, tin , <lup5 1Î 1:!J
frazei despre Jl!atc i vod ă se :i f lă şi în 11•_:._ tul lati n (p . S9). L:i p . 50 (e d.
noostră) .,co rc încotro i-au fo, t w lt•tt nwi îndemî nii" , rndnt. ul calea
I
Z - 3 {l :ri ~or;i~ :-: iu Y :i:-il,· l ·r ic;1r)
se a f lă numa i în manuscrisc lc 13 , ş i î11 t ra d . la t in ii: P ia (p . ·J I ) . La p. 10~
I
/ed . nn,·s lri",) : ,,trei, patru ai" (în Inate 111,11111scri, c lr ) ; trei ani 11uma 1
I
în mnnu scriscle B ~i în lat.: trienni11.m ·(p. S~J). C [ 11 5) (17:! G)
Trad ucc n· a !alină a cro nic ii lu i Min,11 Cos t in este ind i<:a t f1 în apa -
r at u l cr iti c 1:11 Lr1t. I
338 ('17S'i ) 21, O (1803)
St ema 111anuscri sclor g ru pei B csl,'. ur 111[1toa rea :
Y (a11le 17·}2) Grupu l C- II cuprin<lc ac:ceaş i fonn:1 el e eom_p ilaţ.i : c~ ş i grup u l pre:
I ceden t, numa i că pentr u ca _Lrc_cc n:a de la cron~ca l ui. Ureche I? -~ lu!
I I
Miron Costi n să se facă rna1 di rec t a fost supn ma t t it lul crom c11 lu i
B-1 IJ -2 Lat. ~-I iron Cost in (c u da la 1677L prc~los lovja ;,i li~la au lor_ilor consul_taJi
(;\Ji ha i P.aco v i ţ;"t ) înce pîndu -se di rect cu P? ves t:1rra 1st.orica dm_ pnm ul capitol a l c:onic11.
1i03 -172G Acest e manuscrise provin d mt r· un man u~cr1s comun cu c_ele dm care
deri vă n1a nuscri scle d in g rupa C, d orndă numeroase g re şeli şi omis iun i
G'rn pul C . Lcto pi.scţ u l (.,'iri i M oldo,·ci a l lui N icolaie Costin du cea ase mfrnf1t.oarr . .
istori a Mo ldo vei pînu la 1G01. Acea s tă cron i că, ma i comple tu, a înlo· Grnpu l C- II cuprinde urm i\ toarelc man11scr1 se : .
cui t , <lupu cu m am spus m;i i s11s, pe a<·r·i:a ;i lu i U rech e (tota l sau par- Ms. J::0 A crul . R.P.U . : J,etopiscţul__ /c'i.ri~ _Molclo<>r1 sr:r1 rn·s•.~u c_u.
ţi a l) , în _c? mp il::q .iilc cupri nzî11 d i,tor i,i MolJ ov<! Î. O pri mă formu a
porunc a Prelt11ninat1tltâ dom nul 111uldo<>11, man.L -~ale I o I oan 1\'1colate
. rl u l rapausntu · Ia1.e · C.ostl·n
comp ilap e1 c:i re pu11c ală Lu 1·ca cronic ile cclrJr do i Cos tin i c uprinde cro- "" . ord Ll poevod îns1! cl1. pre 1::;po " " l ui· 1i\Tico
1,., avrur: , ' I „ 7r 4 ·'O . d l
n i('a lu i N icol.i ic Co~ti n , de _la î mpf1 r \ Îrr-a li mbil or o m en e ş ti pî11i"1 la cc au fos t logo/J.t marc, în (1,/l/ll de la ::;ieli1:r:o. uml/. :.,D ' m 1;;ust ~ , inr e ~
întc rnc· 1erc:1 Moldo\·1·1; d e :J<·1 1·sl1: c-0111 i1 u1a t.;1 d e c- ronica l11i Gri n-ore II ristos Mî nt11itoriul ]7,1G, i:IL m îna _l1u Joo,1: P,w cl !!_1'(1,111Utl.c._ Urmeaza
Ln:cl1 <! , c11 aJ ao~ uril c l11 i S i111 ir,11 ]),l'f':ilul , p ină la s fîrsi tu l a c:S t ci stcm:l I 11 1· I oan , ·o,la" ]\1ayro,·ordat . s. 1. Yr r~un
. h ~lem . a. Com p ila t, 1a 1·st.e _
l u cră r i (15D3)_; urmr;iz::: a po i croni ca l11 i Mi1·on Costin, c11 ca;·c se t t: rrn i n ă cea cIc:,.cr 1·.c , a m;i 1· sus• , dar ao . n 1r a lu
. t i\'l.1ro11 . Co, Lm a fost . . prr~1·11rl;i. la. ,
co m pi la\ia . l ll ,,cc:asli"1 co1n l' i l:1\ ic eron ir ;i lui Mirn11 Cost in derivă d in t r-un · , _, , ·t ·1c cr· n u p rtYr sc di rec t 1slnn a i'vl o ldo ,·c1 , 1 1111..J,. pa, aJe
om tt111u u-~c P"' ,.1 - • ,
m a nuscr is cnrc aven în I it lu da ta 1677 (7i 8S) . E vorlm fi e de o n-rcsra lă a nccdo l ir•f' . , I I I ·
în loc de 1675 (7J S3), da ta adcvf1rnl :1 a t crm i11:1 ri i cro nic ii , fi~: ~ă î n Jlfs. 3.43.9 A w d. f{ .P.R. _ d aL<·nză rl_e la mcc-pu lu seco 11 u 1 ;i]
a dev[1r a ces t manu scr is d cr Î\'ă d int r-,, ,·np ic din anu l '1Gi7. T itlul cro- . . J t ; t fării 1l loldwc1. re s-111.t sen s de U reche rl, •on uc de Ţrtra de
Xlx .1 • I e,1 . s or., l" . · · z ,!·
ni c ii în a cc: t g rup este : L etopisc/.ul fii.rii M oldwci de la Aron <>odii. , de . • " / A ·0 11 (Jlfrl,'i i1iră d~ ltt .•I run l'Ol U, tn/l.l n.te S·(ltt seri:; C" 1,· l l'On
J os puiu a i ' . . el I 'd . I .. "'•r1 . d I
u nele iei;/,c părâsit de U re1;he "ornicnl d., Ţum de Gios, i: voelit de 1'1 iron Costin ,,ornicul de T u m de J os în { lltt"L __ e (L ::;1 fft'<L un11~ { _ <) . ' ,ar (' a
Cos ti n cr. /Ll t fos l vornic Tării de (,'ioi; , î11 anii ele lei ;;id irca lumii 7185, .· , J,..,J. '> or.trw ric G în :.i/rle maru sale brnccrrrl11tr;1os11l111 ,lnmn J„
IJ
"' n' s tos
l ·, I , V, , d dr ci. o' r op1c • I a- un n1..11111sc.,.1s
(1111 . c1tn · ir/, , I c~" - Cup. . ,..111,l c.
în 0 ras în l nsl.
,\ l,:1n11 scri~cle a cr•sl11i :,;rup sînt. 11 n 11:1 t.o:,r1•J,. : 1' it o 1L1e < ov1o , . . . . . G · li 1 1\1'
· ,. ·. ·roni c ilnr 1111 N 1cola 1c l.u~ l111 , , n 1,11•p !.,.,. 1r , ! 1ron os t ll\ ,
C ·
com p 1a 1.1,1c . . l ';\]' C . ( f G3 l ,
\1s . lJ{j ,1c1ul. fl .J>. lf . , î11 "i'',1·;,iu l ni l ic 111,t.at C ; ~rn s la 1726 în fornia o b i ~ 11 u i tă accsl: t g n 1pc, d ~1r r ron1 c~1 11 1, rron_ us '. ir~ . , - 11'.JJ
d r· (~r i~ora~ s in \"as il<- Ur i,·:,r . L11 pr i11d1· ,..,11,p ila \i a d t:scr i<'1 ;n ai "LI ~ . . lt i•es<: urt at ă s 1 prc·l ucra t ;o. L.i , f1r~ 11 , o a lt a 111111a J r•c 1l cc·a a
ca Le 111 u p - , . .. 1- I. . - I I . , - l 1- n"
· . l · · tlrC'" ii rom11ila l11 a ac a11 gat c, 1s w cr co mn1 p 111,1 a / J J
1\/s . 338 J\mrl . l!.l'./(. ,., ,, . rn p i" pr<: c·1·d,·nl 1ilu i; Sr'l'i, de Stda11
~ 0~ '
cop Ist li l li 11 . ,,
<s i
, .
cron i că 11111 n1ra11f1 (Letop 1sq .u
1C . ) . - I 'L
.ant ac:11 z m r,,· . scri sa a . ~◊ .
s') . ,
S tîrc•·a I:, 'j. /,J I . O
J1/s. :J{j4 / \ ro,l. J(.P .J: ., se n s lnt d, , C rig„ ra ~ , in \'.i, ilc Uricar ; ) M s . 4.456 .11rncl. R__.P.f!. e, t.c sc-ris _la :' fî r~it :il , ccn lulu i al .:'"V l ll - ll,a;
,. 11 a cc l .iţ: i c1q,ri11, . C, 11 qinc po1lrl'Lr;l r: d„ 11 11,i lnr 'd 11ld1,, ·<: i în m inia turi ,· . • iccirn Lu l. Cu pn mJ,, a cela ~1 I ip d e <:orn ptlal,11' . Sl1r~1tu l ero•
i 1 1, psc, 1c u
• .. i ]\1. ·on Cos ti n
d . , ,. 1 . Ş 1· ·1·
d e la omuia 111t 11a a u1 . l e an omsa, 1p, (• st.r·.
1·
( fa n Lcz is tc) . n 1c11 1u1 · 11 ' ' •

34 1
340
r Ms. 508 Acad. R.P .R. l's lc scl'i, dr monahu l Nech ifor \ la lcoc iu
~I
•' I ~i ·1i s-a· a di'111
n1~?1or, 1:11
. I· ga .t lac în
L ce put
· snirrea
l .lu i ·\liron .Co-1
· " in. · D e neamu I moldove-
1~r.t 1J11111 ,1 tclop1sc/11 r11I
• 0. 111111 . C1,111p1 h1
' • j-•1 •a fos• t a Icatu1ta
- · - pc la
la mfmăs_Lirca ~l atina în anul 18 12. Cu]'rind c ac<' la~i 1ip de compila\ic, ,_ - , _-;:,, car I oa c 111anusc n sc 1e d escri se mai J·os d .· . c d ·
1din
dar cronica lu i U rech e cs t c d cp l:isat.:1 după a ccr·n n l11 i .'l'liron Cos tin. 1i32. 1 • ' c il\a mtr-o copie
Ms. 40J Acad. R .P.R . <fol.c·azii J r la s firsit11l s1·rol11 lui a l XV III- iea :'llanu
H 1scri 99S,l' .lc din a ceasl[1 <T t:-
rup"t' ,• înt 11 1·111:1· 1oare IL':
(arc o înscmuarn di n 17Sfi) . Face pnrtc din °:1c1•la~i tip J c comp ila\ ic, . - s_. ... _-l rt:d . _R .P.R. cl a t cazf1 dr la 111ij lo<'1il scrol ul . l . .
dar din cronica lui Miron C1Js tin c11pri11dc num;ii 1•1·i1 rll' l1• ~a pt r caJ>ÎLo le, ~1 c11p r1nd1•
· co111pila\ia
- în ordinea d e 111 •.1 1. ,u,_......, ec<l m·1n11<<T ui a _X\s
II I:l r1-a
pînft la sfîrşitul priinPÎ do11111ii a l11 i Hndu iV! ihnra î11 :'ll n! J o \'a; rest u l · 1H. I' " . U /l (J/1 lfl1 ' I' _1111·1,
L't•a -111a11·\' (•c· 11Ie s·. 1 mai I, 1111 ,1 <'O J) ic .,._1 1..J' ·tor·,~,, · '-.. prrzm a
ntl.t ,·t 1t ,,r11 111 an:~ lu i J,. 101,i,l'I l'• · L'rl' li? _e:--.. ~' tJ · • . a 11ec 11110< -
li psr~ l 1· . . ,
J'1s. 1.272 _:\ rad . R.P. li . d:tl 1•:1z:1 ci r 1n î11<'<'1''' I 11 I s1·ro li 1lt: i a I :\: I :X- lf'a; .ll s. 50:J .tlcn.d. R.P.R . (dc~·c ri s ci " C C· ·.... · ·
a făc ui. p:nt<: diu fo11d11I de• 1t1s~ . a l 111:111,1qir i i N ,·a ttt\, C11 p 1·i11dr numai ed. c il„ p .!,:l/ : cla1 ea2:1 de la ~r·11·• 1·l11l . . l ·1 '.'• '1'~~'\'.' ,11 i11trodu,·,· rr a la
' · ·' ~,-, o 11 111 a ·" 11I I •
un c::,,;lras din r. ron ica l11i \ li n,11 Î.11slin la r. 'Iii: S,i„î.rsi tu l istorici clo111- scro l11 l11i :ii .:\ JX- 1,-:-i: cuprind t: 't <'r- n , i . 1- . , - L'a sa u J11C'<'f>lll11l
niei I cl'l'lll i ci 1\1 o!_!hi 1n v1J1l,'i. 1Lm1t"tlori lor s,'ii -~i. n toni.ii 1:;.sn lui ( f , 'l 7-19
Ms. :!3:! _·\ /'Iul . R p R (dr, .-~ I ' ·- ~~m pi a\ 11 ' 1n a cc·<'a~i ordinr.
. I 1~ ' I ' . . . . . CI I. ' (; l . C. 111rt·~1·11 op cil l,'1 ) f
alhc). A fost scr is pro kd , il pentru uzul 1:m:i !'undaţii religi oa~r, a fami- scrJ s :1 t'o . L11pr11"11l r s t„ a~rm fm,1 1o r ,. 11 I . . . _. .. !'· J _ a os t
l ie i Mov ilcstilor . Din <:auz:., unor 0111isiuni ascrnănr11.oare eu 111a11uscri-
M•·. ·> 575 -I d }( p ]' ( - a lll,lllu~cns<'lor pref'rcl ent e
. '~ · _w _. _ . . 1 . Lesc1· 1 1s J cC .Giur,·<c ,· /. -
sclc din ac~astă grnpr1, a fos t trccu L în g rupa C- 11. cop1n prcl'cd entulu1 ~1 chleaz:i din 183 /i · u , op . <tl. , p . -13) es te
Ms. 932 Acad . R .P.R. dntcazii d<: la î nceput.u l secol ulu i a l X I X-i ea Ms: 123 A cad. R. P.R. ,descri s d e c· G. . s. .
şi este scr is <lu pii copia iero monahu l u i Gri goric de la Succvi \a. Cuprinde cst.e scrJ s Io 1S05-it>0G de \ ' ·1, p. iu1_c. rn , op . rit. , pp. i\ 1-4 2}
- · a s ,'- 0" 01· <1 'vl1 • · d C :l l'CC aşi
fragmente din cron ica eca marc a lui N ico la ic Costin şi apoi v iat„a lu i comp, ap e .
1
o ·, . I O!l; CUJ ll'lll

I erem ia Movilii şi a <les,:cndenţi l or lui. Se termină cu aceeaşi frazii ca · S tema m a nuscr iselor d in cr 0
rupul D cqc unnr,toarea:
şi manu scr isu l p rcccJ cn l. Z-:! (comp il~li c
Stema manu scriselor din grupul C - II es te următoarea : · I .
I
Grupurile C şi C- 11 \\' - I - I
Z-1 (1C7î:') ( I ,21-1;"5
cu . d· - 1 ·1 aţ. -1 c J'l"l'S1·11i-ta1r,
C 0 1np 1
I
Z-2 (l!u 1npilaţie Jupă 171~)
I
I
\V-2 (I î 32)
c: i 1)1 au~ar c a L(•/opis,~{ld11 i llllonim
·, r. "•' amu/ moldo„e11ilor 1
I
I z- 1, (pr escur tare sub I
Z-3 ( Gri gor aş sin Vasi le) 13--
I. MavrocorJa t 1 î l,31 1~J~s~(~-,--c.-.~x~-~,~
' I~I~l-)_5_o+ - - - -,,- -- - - - -I
I I
I ~32 (l; SI) 123 ('18 0:,-l S0" !
Grupu l C- 11 I t I 1 I Z- 5 (M o vileşt i)
1 20 (171d,) 3439 1,1,;;G ;;os (1 s12) ,00 ~5i5 (1 S3!,I
I
nL1n u:-ircJV.muCronica
o coGrupul ] · lu i Io n ·Necul ce t rnnin a ta- ] 1~1. - f
... l . a / -1-;:,, o rm cază
12i2 l 1 . l ma i subs L-dll 1ia l" '
a a c roni c 11 11 1 M.
5 ~.1) ~a ru . etop1scţ. anoni1 11 , care ~c O )rcs L I · ; ro n Cos tin dcc it
Grupul D. Cronica l ui Miron Cos ti n a fos t cont.inu atr, el e n~ ~i 11111 1\-} 1 1-1-;:,, cmd tcrm1nii Neculc e cronic.:·1 /, · . c a_ a nu l 170-;:,. De aceea după
:\l o l<l_o" ~I. suferă ? no uri ~chi111!1a;·c·:· ia co1_n_1~ila,\_1a e~ re eup rind ea ist oria
cron icari rare au d 11s povcs tirea is torie i Mo ldov,•1 <!11pt1 anul 1IJ61 ,_ data
la cnrc SC opre ~te M iron Cos tin . Cea rna i vec he din a ces t e lucrftn este ~lc_c:1om c1 <lem~1111tr1 ma i s us c·11 lit .:• 1·a D L,;z<~ Ici s t:t accca~ i <'01111,ilatie
ii 1:1. ·n o.n1,' a .1111 Ncc-ull'c · .::·.
]ctopiscţ11I anonim al Mo ldovei , de la 1.GGi-170:'· p11li!'.ca t _d c_ C. G1urc_sc u ,.,, 111 :t L' r•as. la_ 111 '<ai
C c ,
oc ul
.
lc. to11i,c 1ul
• u1· .111n111m
, :
ost 1n este 111sc: ral:1 la ,·ap ilo l1il 50 ,· H,1 :1 LOm pilaty· l' l'un ica lu i \ l iron
s11 b tit 111 I Lctopise(,ul (,riri i M nldoc•r'i de la !strcit1.e 1Jrib11a pina la domnia a ·.' t~le 1•rcs,·1n t:llii 1:1 f,-1 ca ~i în
doua ri lui Antioh Can temir , Bucureşti , 1013 . Acr:-i sLii cronică a fost_a?ausă
111an11scr1 sclc_ din g rupul D.
i\1a11uscr 1sclc din "l'll 1)iii '.'\ . 1111 • _
la a ccc:-i :-i lui i\ll irnn Cos t.în ca o c·onl.Îu11arc în l r-un corpus de <·ro n1<'1 m o l- M s . 253 A,·aJ.. n J5' n . . ' lll'lltalo an· lc:
do\' cne~ I i ca re c uprinde· : ~d irnn Costin , lJe 11crin1ul. moldov~nilnr,_N! co la ic I . . 1.rn :q,·1ntu l · 1· J
~e:o ul a l XV III-IPa. Croni e:-i lui f'hc ui':~ te ,_1t11mi1 N: dat r•azf1 din
[1,, lin , lctop isrţ11 l rlc• la în cr·p11 t pîn:1 la d csc:~tl1:cot, cri:,mca lui l ,ngorc 111ma _ ~ut or'.ilu1 (,·czi f. /j5G \'. l. E , t cupr~n cJc. <'<>n·L· t f,1·i s,-ri, e de
Un· chc , cron ica 111 i M i1·•m C11, i in ~i L riupis<'(,nl n.now m . l n acrns t:i ~omr1:1 d cscn sa ma i s us . · · c com i'us din con11,1·1a1 1·~ d e cron 1c1 · · • 0

lat, ic, la capul SO es t e i11, ,·rat.f1 crnnica l11i ll l irnn Cos tin r;·,rr1 Litiu ~
pr, •<los lovic, r;u însr!m n:11 ,: l'n·s1·11rl.ări ~i 111odificii r i. Acca stii grupă alcă­ I C i u r esc11. , l n lroducrr,,(l ,..,. 1.,.I ,,,,,_.,.,,,,I
.(;_I G . ' ·" \/
t u i•· ~le un to111 pc n<li11 al is t.1,1·ici ]'Vl uldo ,·,• i, î11lerntiat. pc un manu sc ri s Ia A n,01
I a11/<'111Tr, B uc. • 191 3 • r I'· /.' ._ ·''"'
,-, -',;>. · u ld,wcid,. I 11 h trati,, Dnbija
a I f! l'Upci C (turn rl'z1ill. i:i din r:nnq,arar1·,1 L<·xLelor), care ;:i fo,t prcseurtat

343
3'12

Ms. 252 Acad. R.P.R. (f. 477-521 albe); datează din secolul al
XIX-lea şi cuprinde accea~i compilaţie. . .
.Ms. 53 Acad. R.P.R. este scris de Vasile Carp la 1766 ş1 cuprinde
acecn~i compilaţ,ÎP. . tatalu1 sau. ::--a format o noua comp1lat1c, în care începutu] cronicii I ·
Jfs. 254 Acnd. R.P.R. este copia manuscrisului precedent. Conţine
următoarea însemnare interesantă pentru datare: ,,S-a scris în zilele
prr.ainălţatului Io Grigorr Alexandru Ghica, -1766, april 17". . crom1'a a 1111 ~1t•oln1r Cm:t 1_11 ~• r1·on1ca hn Miron Costin numai de Ja
Jfs. 4.161 Arricl. R.P.R. rste scris )a 1.S38 şi c probabil tot o copie
n manuscrisului 53.
Ms. 104 Acml. R.P.R. c•stc datat 1~ iulie 1800: ,,Acrst letopiseţ
a fost .<:cris de rtiposc,tul meu bunic, medelnice1·ul Toader Sion" (inscmnarea
lui C. Sion). C11p1·indc aceeaşi compilaţ.ie, dar fură cl'onica lui Neculce,
care a fost omisă. Este împodobit cu desene rc•p1·,•zenlînd bi:.nici şi
cul'ţi domnc~l.i (f. 163 v., 181 v., 182 r., 287 r.).
Jfs. 2.305 Acad. R.P.R. este copia precrclcntului.
J_Js. _2.942 Acad. R.P.R. este scris pe la 1.830 şi cuprinde aceeaşi
compilaţ.1e ca rn:.. 10/i, dar se termină cu cronira lui I\'liron Costin, din
~are l.ipse~c d_omniile ~e ]a Miron Barnovschi pînă la Vasile Lupu
111dus1v ş1 ultimul capitol al cronicii.
J\ls. 4.797 Acad. R.P.R.; hîrtia are o fi]irTramă cu data 1785. Cu-
prind~ nc<'~aş_i c-ompiJaţ.i~, ~m· _cronica lui Mi7"oD: Cost~n !-C ?prcşte la
domnH\ Ju: Gaspar Graţ,rnni; lipseşte de asemeni cronica 1111 Nc~cu 1cc.
Ms. 2u6 Acml. R.P.R. dat.cază din l-ecolul al XIX-iea si rsk acelasi
tip .de compil_nţ,ie cu ş_i m~. 253. Lipseşte începutu): De n~nmul mold~-
(•emlor ~e M~ron ~ostm ş1 începutul cronicii lui Nicolaie Costin (pînă
]n donmia 1111_ Att.~la) precum şi sfîrşitul cronicii lui :Miron Costin (de
]a ru'-coaln sc•mwnilor - 1G55) si toată cronira lui Neculce.
Jfs. Pa,ris . .Manusrris rornî1;esc al Bih]iot<·l'ii Nationalc din Paris,
131. p. Esle sc~·is la 1789 şi rnprindc compilaţia ci~ tip N. Drscris
dr Con:-1.. C. <?rnr1!scu Lef nu~nuscrits 1mrnwi11s de la Bibliotheque Na,tio-
.awlc ~(,·xtras clm Re,•_ue llisto_ru1ue dtt Swl·cstcuropeen, II, 1925), pp. 5-7.
::::-.1 crna manuscnsclcr din grupu I N 1•~1 c urrn[lloarcu:
Z-2 (compilaţie ilup;"t 1il:?)
I
grup11I_C_ _ _ _ _ _ _ _,..:..V_-_·::...l...:.l.:..:l-;:!1-n21;}
1 l
\\"-:! (li:J:!) \r-:: (l'ompila~ia cu :'\rctilcc
I il11p:"1 1i 11[1j
g'l'llf'Ul ])
\ 111s. ,5 Uni,·,!rsilalr,1, Inşi. dalal '!.7 i11liP 1:::52:j, a fost. scris de Ale-
). i I
I xanJru l3<'1di111nn la Bal'f~11. Cupri1~de 1'~mpilaţ ia celor două letopiseţe,
o·.,
_._,__, ..... ·] Olt ~~1'1:! :.:~,G
(17GG) (1800)
l Ştefan Tomşa.
I ,.
:!;;o::;
-·>
q-,
.t
lt)lil ('183S/
344
(!r, 1p1~l J~. ~cf ş t ie c~ )C'topisc~u) c-l'I mnre al lui Nicolaie Costin
- l l . ,
11
-cupr1m1r 1~toria ;,· o t on~1 pinii la anul lGOl. tratînd deci ~i pri 1••
. I . 'I. C . • m I ani
•
mg~ )aţi ~n .~rom:a u1 :' 1ron o~tm care începe de Jo 1595. f ntrucît
-cro~1c~ )~11 N1c0Ja1c Co::-tm C':tc mul~ m~i bogată în fapte decît acPea a
Miron n fo::-t sacrificat. Compila~ ia c;1prinde clcl'i în forma ci prii:~
(care_ ~atcaz~ ptatr _de la _începutul. secol~lui_ al XVIII-iea) întreaga
anu I I (i01 inamlc .(capu I I\ . z:it·ca la !l a 1'ronicii: lupta lui Mihai Vi-
tf'mrn I cu Bat nrc-~t 11, Gor:bl:iu). Cronic·a 111 i N icolnic Costin ~c termină în
tonle manuscrisei<> accst<.>i compilaţii cu cuvintele: ,,Pin aicc acest leto-
l. pisăţ ieste scris di pre Î:.Podul ce s-au fost s·cris de răposatul Ncculai Costin
cc au, fost ,•el logoft'it". Urmeazr1 apoi citcvn Ycrsuri dcgpre moarte si
dupft elt• e~le introdusă <'ronicn lui Miron Costin, cu fraza: De ai~e
în~epe~n tl sr!·ie l_i lnpisii/ul di pre i:"~dul lui Mi~on .c?st„in logof,it" ." Cronica
Ju1 Miron Cost.m lll.<'<')IC cu c-apul ·11 al compilaţw1 (m unele manuscrise
capul ~O) t·u cuYintclc: ,,Bator,!.ştii mai săme(i fiind pre locurile sale ..."
Compilatorul a dat titluri noi capitolelor, diferite de cele din manu-
scrisu I 13 --1, unde sint dr asrmcnra introduse titluri. Toate manusrriselc
grupului <'On1 in lacunt' identice cN·a cc ne îndeamnă să credem că
(lcriYă dintr-accla~i manu~cris larunar. A~tfrl manuscrisele l\-1 omit între
nllclc· z:it·t'ala iii ciin <'apilolul 15, zaccala 2 din capitolul 1G zaceala
5G din rnpit.0111] 17. '
]\')anusrriselc rlin ~rupul l\I ~îut următoarele:
Ms. :?36 Arad. R.P.R., datat H iunie 1765, a fo!-t seri~ de Stoian
Buc~11 dr ln 111:rnăstirca Ani im. Cuprindr rn111pilntia crlor două r.ronici
amint itc•. iar la ur111:1 pr f. 29j--2!17: .. Pentru motişlde lui Constandin
împărat. fÎ pentru prornciia Ţ,-iriţ:rnduilli inc 1,i_t,'ilur/i,".
J\ls. JGS Ar.ad. R.P.R., :-t·1·is d,· postelnicul lordac-l,c Miclescu la
1781; l'll at·c·la~i cuprins ~i adaosu Id,· la sfirşit raşi precedentu I. Ambele
sînt. copii tl11pf1 un acela~i ni.musc'l'is .
Ms. ::;J3 Arad. R.P. R .• scrii- tot de Iordache J\Iidc•seu, la 1785 ·
. l 1 . ,
este copw Jll'<'t'l'( ent11 111.
Ms. 49:! ..-frad. R.P.R. dat,•ază din s«'1'nl11l al XVIII-iea: cuprinde
aceeaşi compilnt,ir, dar îi li!'sc•s,· roi la incrput ~i sffrşit şi nu arc adaosul
cu 1110.H;l1•le sfîntul11i Con~lanlin.
Ms: 352 Ar.,id. R.P.R. '1aleazf1 de• la sfi:·~it,;l S(•colului ni XVIII-iea •
îi lipseştr încep11tul._C11princll• ~·nmpilat.ia c,·lor două rronici. '
]Jfs. 91 Uni1wrs1 la/Nr. foş1. dai 1•;1zf1 d,~ la sf'irsit ul secolu lui al
XVIl!-ll'n: îi lipsC'~l1· inr•:p11tul. An· nc·c·la~i 1·11pr'ins c;~ prece<lent 11 1.
Pnris
prccct_lat:1 ~Ir o_ p1·eJo:-.lnn1' _n. Y~rnH·1~lu1 _Al•:xandn1 Bddirnrin. datată
I 1-;::; ~) J
1 mai 1S2.). Dm t'l'on1l"a lu 1 :\I 11·on Lost m lip!-e~I r domnia întii a lui
Ms.1:!5 .\cad • fl·Pf_-~· d.·1teCază t~c Ja înn•putul sc•,·nlu]ui al XIX-lea: îi
1
lipsesc începutu 1 ~1 s 11·::,1tu . upnnc1e compilaţia celor două cronici.
345

Ms. 1.665 Acad. R.P.R. datează de la începutul !-ecolului al
XIX-iea şi este copia precedentului.
Ms. Bibliotecii Bibicescu (Turnu-~everin), datat 2/i decembrie 1837,
a fost copiat de Gheorghie Burchi. I ncepe astfel: ,,1 nrhin<itori/or rătre
Domnul lsu,s Hristos fÎ sfintei cetăţi a I emsalimultti fi riti torilor ~
bucurie ... Pentru relatca Ierusalimului." Ln p. Jj!) <'st.e În!-crat leto-
piseţ.ul lui :'\icolnic Cost.ini urmat apoi de al lui :\liron Cnst.in, în
comhinnt,ia obif11t1ilă a grupului.
).lauuscrisclc din grupul M cuprind dt> r<'ţulă compilat.ia :-implr1
a cronicilor celor doi Co:--t.ini. dar cxislfl !;'i 11rnnusc1·ist! din aeecn~i
familie care adaugf1 dupii cronica lui l\'Jiron Cost în eroni,·a nno11imf1 a
MolcloYci ( HiGl-1729). publil'at.ă de 1\1. Kog-ii lni1'.r•anu su h t.it lu l: Cron:·ca
anonimă a lvloldovei lrrulu.să în grece.ţle de Ale.mndm Amirn.s (Letopiseţe,
ed. a II-a, voi. III. pp. 99-180). în'unele mnnu~cris<' n<·<·a~tr1 cronică c-stc
continuati'i de ac-••«'a a lui Ioan Cnntn (1741 - 176!l) (Kogidnir<'anu,
op. cit., III, pp. lSL-193), ~nu de cronica gre~it. at.rilmitit lui Enache
Kogă]niccanu (1733-177~) (ibidem, pp. 195-27/i).
Manuscri::-elc cu continuare din grupul l\1 sint următoarele:
Ms. 238 Acad. R.P.R. indicat în aparatul critic cu )I. Prima parte
pînă la f. 317 este scrisă pe la 1730; restul, de altă mini,, pc la 1770.
Este cel mai vechi manuscris al grupei M; scris foarte îngrijit. Cuprinde
cronica lui Nicolaie Costin (r. 2-171), a lui Miron Costin (in-
trodusă în compilaţie la fel ca în t.oat~ manuscrisele grupei :M)
(f. 171-247), cronic·a anonimă tradusă de Amiras (f. 2-18 - 317), iar
de la f. 317 pînă la sfîrşit, cronica lui Ioan Canta, a<li'tugată de un
alt copist.
Ms. 2.690 Acad. R.P.R. datează de la începutul secolului al
X IX-iea ; este copia precedentului.
Ms. 3.410 Acad. R.P.R. datează de la începutu] secolului al XIX-iea;
fost în biblioteca Sturdza Şcheianul; este tot o copie a ms. 238.
.Ms. 70 Biblioteca. Unfrmdtăţii laşi datează <le la sfîr~itul s~c.~lulu~
al XVJII-ka; cuprinde aceeaşi cornpilaţ,ie, dar în lorul cromcn IUI
Ioan Canta a fost adăugată la sfirşit cronica 1ui pseudo-Enache Kogăl­
niceanu. Cronica lui 1\-lirnn Costin <lin acest manuscris prc·zintă mai multe
lacune <lecit cele obişnuite în grupul 1\1: de exemplu lipseşte începutul
domniei lui Vasile Lupu.
Ms. 57 Biblioteca lfniversitii(ii Cluj, Fondul Blaj, datat 30 aprilie
1765, a fost scris <le l\l ihai sin GliN,rglie în Ia~i l'll <"IH• lt II ia la. li_1 i Ion~
Can1acuzino, mar<' vistiernic. Cup1·inde numai rompilntia annicilur lui
Nicola ie Costin, Miron Costin şi cronica nnonirnii.
Tradurerea. !!,recească a cronicii lui 1\-firon Costin. l\la1111:-;cris nl Bihlio-
tecii Nntionalc 'din Pul'is, descris, ru c•xtras,•. ci<' ~I. Has<·. în Notice
d·,m nw~uscrit de la, Bibliotheque du roi, c:onl.cna.nl une histoire ined~le
de la .MoldaPie composee en moldave par Nicolas Costin graml logotheLe
346
.•·r
:k a la cour de Jassy el tr11.d11il t•n. grec modt'me par Ale.1:wzdr,• Amiras. in
f
Notfres et cxtraits des mmwscrits de la Bibliolht~que du rui, XI. 182,,
I pp. 74-3'14. Arc- două pi1rţ i numC'rotatc Sl'parat: 79 ~i 314 p. După
I cum indică titlul, t<'xtul a fost tradus în gr<.'l't•~lc> Jin porunca lui Gri-
gore Ghicn, <lomnul ::\lolJn\"l'i, eh· 61trc ..\lexandru .-\miras la In~i în
1,W. E:-;Ll' a11tograf11l tr:1tl11rf11or11lui. A fo:::t adu:-- în Franţa la J';;:i2
Jc Pcyssonel, cancrlaru l ambnsadc·i franceze• la Const antinopole. Titlu I
Jh[3i,l<JV t,;'t'iplZ<~V r.:pd:,y·1 -:-i; ·r.yzµ'i'Jt:t.: %:.d a~:1.ycs>y~: ":(:)'/ EY :',J,1-
07.~:~ ·i;yzµ(Jv:uc;:i. -rcs>·1 r:1.~0>.1:-w·1 z.z [ t.:-i r, !i.}'J yz ~-:,,~o:½:,,,-:- w·, z.:c::i,;:-:: r:- ?i•
,~-r,v, a.F-X~i.1:::%v e1.:-:0 -:-v•; d?(Xy~ul) B,~oet. zz~ z.:x.6z~·~; ~::::?z-:,"·~:1.::•N.1 1â-
.f z?l 'tlJIJ vuv. ~ uv.~6zv µiv r.?C:r:<J'J ;-;et.p7. ":'.J'J 11.::y:i.i,,.JU . \rJyr.JO±:-,.J-:J )h-
p<~V Kwn·;,-, e:t~ 1\1,J),~(X~LZ."',V yi,w-:r;r:1.v, µ:::-:~9?et.G6::v oi ()~i T.?'•G.:::t..y~:
":'v•"", li~"t)),(J":'il'rf.JU xixl Oz,,c;:::~S:G♦.rlTvU <Xt10;v-:-w z.r:1.[ ?i·t::w>.,,. ; .. :':cn1; l\fo-
r
A1(,-B),r:1.xf«.; :x.uplw 'I w:<vv<,u ptyupi.c.iu r'z.[x:t. Bo.s:(300:1., d; T·~-., ·},µt-
.
-:-epcxv cb,:}.~v ~hci."A.::x-:-ov. r.xo:i. .oi) rJJl'l(JV-:o:.
',.. . .. .
. -:tO{~'tl•J !L:·r:1. c;),,,c;-:::i.pou
' ..\).z~riv8pou 'AtL"tJpi Tt:i6 ~J..L'Jpvcdou. 'Ev rLr:1.Gtc.it~, EV f-::::~ ;.7;·, X;•,17-;<,ij
-
ci·}%6-<:>, xr:1.-:-& µ=tiv~ <l>zup,..-uiptov. Carte Îsloriră cuprin:.înd dom11iile şi
faptele dum11ilor .Moldu,•ei şi ale altor st,ipiuituri ,·<•cini, i11c1•piud de
i<, Drn.poş ,,odă fÎ <ipoi pe rînrl contimând pînt'i acum. Compusă /11, în-
ceput de marele logofăt ~M irnn Costin în limba. moldo,•c•nea.scă. tradusă
din porunca preaîn<Il(atul1.â şi de Dumne:1•1t cinsti torul ,•oe,•od · ,ţi domn
<1. t,mtă .Moldo-V ln.h.ia, lomi Grigore Ghica. ,•oci,od, în. liml,a • nn1Mlr1i
popHlară Ade către boier,tl iosl marc ,.,[uger Alexandru Amira clin
Smirna. ln la.şi în anul de la. Hristos 17:29, luna februarie. Titlul
nu corespunde cu cuprinsul; lucrarea nu conţine numai cronica )ui
Miron ~o~t.i~1 ~i nici ~u înec•pc de la Dragoş 1 ei cuprinde compilaţia
de cron1c1 dm manuscrisele grupului ivi, n<lică cronica lui ~icolaie Costin,
piuă la 160_1, ~r!nal.il _de aci înainte de a lui !\liron (inrepind cu rapul
41 al comp1lnpe1) apoi de cronica anoni111f1. Li~ta titlurilor <le capitole
(după Has<>, op. cit., P· 325) corespunde întocmai cu aceea din mnnu-
scrisele grupului M. lntrc•g manuscrisul este o traducc~rc Juprt un nwnu-
scris romînesc din grupul 1\1.
Tradttcerea .nce:.ii <r. cronicii lui 1Hiro11 Co~tin. ~lanuscris aflat la
Biblioteca Naţ.ională din aris. ~i ~ copie dupfl ue„sta la ..\.cad. R.P.R.
(ms. f~·anc~·z. ncH11mcro~c1t; enpit• c•xccu ta t r, d„ A. t:hicini). Est(' t r:Hlu-
cer<"a m 111nba franceza a num11sc1"is11111 i 111'<•,·('di·tll. ,. 11 nnde 1 -,,n f uzii
datoritr• ncînţ.elrgerii text.ului. Du1,r1 ll':iduci'l'(•a titlului din ti·xlul :.!l'l'·
l"c•sr, reprodu~ mai sus, traducf1lor11 ·
I •tll·,,,.,.:-
'
•
• • . -· 1 • .. (
•l IJ( ' l'1' J •.'1'1111'1'
· 1·I 1,·-0111 e
(g-rcceşt1·) a ~le mis en fran(nis par l\'icoltl,s r;<-=ni,·r nttM;Î dt' s, 11 y„ 11 ,,. cy-
dc_1•a,t1 l~o!wre ~'1111. ~111plny da.ns fo /,il,/i,,1h:·q·ic pul,li']lli' d·• s,,111 ,,._il'st,;
tre_s cl~~'C'll~~~1nc a_ J>~~·,s, --~ngo.r,t, f'i
4P'. t_: ii ,·va i·xt rase Jin :wl':--1 rnanu:-l'l'i:--
~ d m Ic 101_uc n 1_111 N1r~ila1_1: Cqst1_n) :•11 l'I''' pnblicatc- d,· \". A. t·r1·ch",
m JJu/eirnul 111struct1111rn JH1u/1rc, 1, l~iili, pp. GOS-6 t :: .
347
...
---------

-Stema manuscriselor din grupul M este următoarea:

~1-1 (compilaţia cronicilor lui ~.
1 copii după furni.~ prim_itiv~, aJică d!-1pă manuscrisul autor·tdui. In aceste
manuscrise cro111l'a lui Miron Costm apare ca o opcrft unică. Tocmai
pentru că _nu a f ~s.t _n~cr~ar să fiC' adaptate la unitatea compilaţiei. ele
n-au suferit mod1f 1can ş1 o frază ca aceasta: ,,si denlr-acesta aml ;intu
I şi l\I. Costin cc. 171 :?-1i2U)
t înc~pute ş~ d:.ilcle ,•ie/ii mcl(J16?3) s-a pă:trat nu'mai în_ grupa A. ~lanu-
I I I
I
I
I
scr1~~lc d1~1 grupul ~ dc1w_a d~n era ma_1 Yech~ compilaţie în care- intră
:\I-:? adaosul
(cu I
clespre Constan- I I <'r~mc_a lu! Urcd!c ş1 a lt_u _:\Iir~nA Coslm, înainte de apariţia cronicii
t în cel l\Iare) ?\1-3 (cc. 1i30-1i40) l\1-'• (cu Cru11ica A no- 1111 N1co]a1c Coslm. Tul11~1 ş1 aci, mtr-o măsură mai mică <lecit în alte
I 11i111ii cc. 1 i29) c11111pi)aţii niai tirzii, l'l'ollica lui .!\-liron CMtin a suferit unele modificări.
I I I 1 -a
I I In1 r-unu l tlin manuscrisele grupului a fo:-t modificată împărţ.irca mate-
4!.I:! 3;:,2 -1- T.-Sewrin ri,·i~ <lîndu se titluri capitolelor; altele prezintă omisiuni si mai ales

~3li I l ';li51
I I
1GS (liSlj M-5
I I I I I I
inn~rsiuni de pasaje. Cu toate acestea manuscrisele B Yin' ca Yaloare
5 7 lllaj Tr. grec. î11 a) doilea rînd după cc•lc <lin grupul A.
I 70 Inşi
:?33 111s;;1
I
I 1GG5

I I
2JS

I
1729
I
înt.rc manuscrisele din grupu) A, m:muscrisul A-1 (2.601) este
superior manuscrisului A-2 (36), întîi pentru că are mai puţine l~\cune,
,5 laşi 91 2GUO 3 1.110 Tr. f 1', apoi pentru că este copiat cu multă grijă pentru biblioteca lui Nico)aie
11825) Iaşi 17'1·1 Yodă l\foyrocordnt de Axintc Uricarul, un ca)igrnf cu cultură. Deşi nu
1oatc manuscrisele pot fi dalalc cu r,rccizic, este foarte probahi) că
L<'gătura între stemele diferitelor grupe studiate mai sus este manuscrisul A-1 r,:prczintă cca mai verhe copie a cronicii lui Miron
urmf1toarea: Costin, pc care o posedăm azi, fiind scris la 1710, deci la mai puţin de
Arhe•ip douăzeci de ani duprt moartea lui Miron Costin. Axiute Uricarul nu
I a căutat să inoveze şi ~ă modifice, ci a respectat ortografia autorului.
; I I Doar manuscri ... rle A-1 şi A-2 au păstrat complet" ciLatele slaYonc şi
..\. H t..: :'ol latim· "xistenlc în textul lui Miron Cost.în, mcnţinîml ortografia numelor
I ____I_ I proprii străine, aşa cum trf'buic ~ă fi fost în originalul autorului:
I , I -1-· I
I
Zamoyski (cu y cirilic), Sahai Darinîi. Toi uşi, ca orice copi!-t de cronici
B Tr. latină D C Tr. grec. M
care nu colaţiona cu originalu) şi copistu) manuscrisului A-1 a lăsat
I I
să-i scape UJW)c omisiuni şi lecţiuni grC'şitc, pe care trebuie să )e corl"t'tăm
I
I
i i:
1) ~ Tr. fr. cu ajutorul altor manu:-C'rise. Ms. A--2 face parte din aceeaşi familie şi,
clesi mai nou 1 , ,,stc singurul care a păstrat data alcrituirii cronicii,
Alcătuirea ediţiei d_e fată. În afară de manuscrisele din grupele A si 1G75.
B t: nte c~•lc-)alte,.. ~anuscrise aparţin marilor compilaţ.ii de cronici alcătui­
1 De aci rezultă că manuscrisul A-1 (2.601 Acad. R.P.R.) trebuie să
t,. lll Y<'_ac. u_l_ al X\ Iii-lea, _car~. awau la bază cronica lui I'i!colaic Costin. scrYC'a~er1 de bază pentru ediţia cronicii. Pentru control pot folosi mauu-
A ki'!t 111tor11 aces_tor compilaţ11, care voiau să înfătiseze o 1stor1c cOm- scrisl•le A-2, B-1 şi B-2. l\lanuscrisele din g1·upele D şi N trebuiesc
1' Ic• I ii n \l_o!dovci, ave~~ pretenţii de autori, schimb~~ textu 1, pregcurtau înlătura Ic deoarece prezintă tC'xl u I cronicii lui Miron Costin prescurtat
~:111_ n111plif 1c.au,. modificau topica. fra_zclor, introduceau nco)Agisme şi ~i modificat. Din gruprl<' C şi :\I am ales eîle un manuscris carartrristic
111lul111:a~ a_1 ~_a1sme!~· Astfel comp1laţia D, alcătuită în nemea lui l'vlihai pcnt.ru fiN·arc grup: prnlru C m;~nuscrisul 115 A.cad. R.P.H. din
J{acoY.qa (1116-Ai,..,6), a prescurlat textul cronicilor, tăind capitole 1726, care n srr·,·Îl. ţ:i lui l,oi,ri'duicl"anu pc·ntru rdiţia sa, iar din ~rupul
j 11 L1·1•~1
·· ~nu
l rezummd I · O altele.
· · • La fel ~i . N (Ne•,..
, în f'ompilati'a , ) , de Ia
. .. u )cc ~I marn1saisu) 2:lS ;\,·ad. R.P.R., CC'l mai wchi ('1730) şi mai îngrijit
1111Jl1._w11 vca~u UL. misrnm pe o scară_ mai r<'dusă, însă voile, ale unor din ~n,p. 0<'1:i ediţi.i cit· fa1J1 rrdi'1 tc•xtul manm-nisului A-1, ron::-idedn-
,a::-,1,1<· :-ocoL1tc ucmtcresantc, a :-ufcrit cronica lui l'vliron Cost1' · A d11-I c·a 111u11u:;1·ri:- de· bazf1, ~i aeolo unde s-au consta I al, Jin comparat·fu
l I .,'I : m
' f d·r· ~ n Sl m
grup11 care au ost m? 1 1caLe fraze iar lexicul a fost modernizat. .- 11 cPkla)!c rnnn11~crisC', omisiuni snu greşeli, tt·xtul a fo5t eorectal indi-
j 11 ,111\, în a~cst grup, r.r1melc_ trei capitole (din 22) ale cronicii sînt ci11du·st· în 11<,I 1· ;1 ! ii 111a1rnscri:-u J du pri care s-a luat lecţiunea co1·<>el fi,
1
onii~c·. ln scl1~n~b 7rn(!1uscr1~elc. dm c01:npilaţia C rc·prezintă O formă mai p1·1·c11tr1 ~i J.,,.li1111,·a g1·,,~ilf1 n 111unusrrisului tic bnz:1.
npro.ipe ~le 01·1g1Ana 1~tre e e ş1 ~el~ ~li_n grup_ele A şi D nu sînt deosebiri
prea rnar1), d?r smt ~opiate de gr~mut~c1 nc_ghJenţ~i. ~
·--------
1 :,,;j ,•.-1 nwi ,·..,,•hi 111:11111,wris :ii r.l'P!1il'ii lui :\lirn11 Î,,),lin, cum neile
1111
.\Ianuscnsele dm grupu~ A:, smt, m primul rmd, cele mai vechi. In l'\. (., 11 ,,·,jau, /strwia litr-rnt11r1i ro111i11c1•1•cl1i, Buc., ]~1'1:.!, ,ol.11, p. 1~18 1 ilustraţia).
l doilea rînd, ele nu au suferit prelucrarea compilatorilor, ci reprezintă
3
349
348
 Izyoarel e cronicii. P entru perioada el e început a croni c ii (1595) pînă ~ c .
Cl'Onic;i lui P;i u] Pi a~r..:1-' 1· '-1 ul'aru •
· t 111 mai• ) d" . . ]
la epoca în care încep ami ntiril e p ersona le al e cron icar u lui (:\1iron Costin 1ntc1·Y al. Ed. I: (' hro :iicvn !! f's /uruni i11. Eur . mu te_ c 1\11 a sc ur t
0 /?a sinşularium recen tiorum
-s-a nft$Cut la 1633), autorul a ,·ea nevoie d e izvoare; dar pentru această ad a11 1111111 J6.J6 (s ic !) Craco{ia ed 1: .
, - ·' • · r a nc 1~c Caesarius ·1 6/. - d JI
epo61 n-a aYut un l etopiseţ intern „de locii lelopiseţă de muldoPanu C 1iro111co11 '!!rslor11111 in Europa . - I .· , .. o, e . a -a:
, . . s111gu arwm a Paul p· I. .
scrisă nu să aj/(1:'1, iar izvoare le externe le con s idera insu fi c iente: ,,Că copo J> rarm1s 11c11s1, ciccura/e ac / -d t · ' . o 1asec ilO, ep1s-
letopisefele cele slrei..e lucrurile numai ce-s mai însiimnalc, cum sinlu ră;;­ _l/ DCXLVJ I / IL<.L utihtalem 1u 1l,f" ' e Liei'': conscripla ad ann11m Cltristi
. ·1 . S
boaielr, schim bările, scriu a ţărilor megiiaşe, iară cele ce să lucread:ă în el pn1·1 .R. ll1. Cracoviae · icarn
/ . <. 1vuloat11r l I .

<'asa rifluia de-amănuntul. ndecă lucruri de rasă , n-au scris"3 •

('-~- n . 1,·'1 . eg1.J ..
o
111 o /1 CI na ~rapl1
l?/flograph11 , ann o Domini. JG.JS S , . '.rn
. e
F
yp1s cu m oratia
. .. "
r~11;1scu Caesaru
..
_.\sada r J\-Ji ro n Cos tin nu a folo s it n ic i un izvor intc rn 3 , dar a fina l e 11 en u me r ota t e, cu portre t u l , · s_t . '. p. l i min_n re ~• li38 p. f i 22 p.
<' unos,•'i1t izvoare externe , pc care le soco t c~ l e însă ins uficiente. Edit i a a 111- n
- .. . .
. . . ~• <ma autorulu 1.
'ca text iden ti ca ,· 11 rrec ci . ,
Inoarel c externe. P rincipnl ul izvor extern a l lu i M iron Costin mar11 ~1 clat:1, nic i num clr ed it o I . T " ci e nt a, r.11 111d1 c ă loc ul imp r i-
a J l -a , ;,df111 gîndu-se· J11 r ta ,. _ru u/1. _•t ul este_ a ce l aş i c u a l ediţ iei
-este trtonica lui Pnu l P iasec ki , o cronică a P o lon ie i scrisă în limba latină . aum I. • • ,. ' .1 rm I' fir I mprcss C .
Cro ni,·a lu i Piasc cki rnprind e ş i amănunte d es pre ce lelalte ţări din Europa. au _,pso a11clorc propria manu 1,0 . um raco1·1ae 1•1 pos/mo-
cor cctata <l e autor, tip,1rită i11 nit . rJrrc!t11~1 et a~1C/11m", d ec i o e ditie
Pnul Piascc:ki (1579-1649) a fos t episco p de Camcni \.a î ntre se g" . h • o 1as cc1t C ra cov 1.1 L f' . ,
1G2i-1644 apo i la Przcmysl , î n Ga liţi a 1644 - 1649. A făcut st~dii la Roma ascsc lll fte o sc rva1 ii datoril c ' . . , . a s 1rs 1tul cronici i
si la P r an-a . Scr ierea sa folos ită de Miron Cos t.în este Chronicon gestorum i, l date a l e autorului pri ,·iioarc l a · - t -~nuE1 anon_1111 , care corc~tcază un cie
c l"t - . . ' l s o1 1a . uro pe 1 ap Ed.
in E11rop; singidarium, o is torie a Europei între anii 1575~1648 (cro - cu " I era mai m1cri d ec it p1·ececlcnta (X - 3~ usc11 e . .' iţia , t i părită +
ni ca Jin ultimii z ece an i este mai sumară). Aşa c um s -a mai sp us, lu-
I ara portretul autorului a ~])"irut <l . :, 0 p. ), mai e l c"antă dar
t 1. - 11. - I
c rarea aceasta a re ca preocupare centra l ă i s t oria P o lo ni r. i, pt lingă ca r e pa _· 1.a a .\1m t 1:rda111, l 'a JGrn
" ' d , I"CS l"UI'
0
;_
, 11 \ E .,. )
-' pu s . ~ proba bil e dit ia
se dau nmă nun te şi d espre ce le Ia lte ţări d in Europa. Piasecki cons ideră b1bl1 ogra[ii poloni.I ' c c c •torul l· ors t er , pc ca r e o sc mnal ea'ză
lu rn r·a crcstină ca pc o unit:it r dar î s i manifestă avers iunea fată de Cronil·a lui Piascc l·i· ~ f · t J
X V JI J ' " o, ln u - · 1·
turci ~i d~ n-enn;ini, soc·ot i11 J 11-i' ca o p'r imr jdie p e ntru s laY i. În ciome- J -1_,·n d e C rznszczcws k i s i a. fo,t •) s~ ••~ 1111 b a po l onă în seco l u l a l
11iul 1:o liti c ii intemr, Pi;:,ctk i sprijin;i ~lea hta î111pol.riva abso lut is~ ,duce re- l q1~esr urn•lc 1n s~1·c . . . I ub l1 ca ta ah1a la '1 870- 1·11 acea s t" t
• . · ·" le 111 1 :111 J" "" t ..• I" _ , c a ra-
mu l11i rr ga l ş i a i,· z 11i1,ilor. ])în areas l:1 ,·au z:? i<·z11 i\ ii a 11 cri uta_l sr1_- 1 • ( .1·m11t'a lui l'i astcki ~ ·1,·111 oa 111.i t trP.-ta cu i s torin P olo n 1·e1· 2
<l i,cr t dit eze croni,·a printr-o pro pa gandă s 11 s t, i1111t :1 J c la a ltar ş 1 p1·111
J I I " '
n St·,·11 li al :\ \ " J l-l ca a fo · t t "m ·1r • - . 1·
I , _c ra sp 111 t irc in rf1sărit ul Fu ..
puhli„ arca mai mult o r painflcte.4 C le rul c atol ic ~i 111a1c;~ no bilime uota LiLlio"raficr, J e l~ . ' •·al Jba i11 ru~c~ ll' ( li111ba L1· . . . · - .. )r3opef1 .
. . ." u 1ncc putul c· - -- . ~c11c 11 n
pur11i~1·r:1 :ilal' ul i111pntri,·a lui Pias ecki f i p c nt_rn di l'l se· d o , ·i:1_l1 s~ adYc rsa r " P ,r1se{sclw ,·l,idir11/ rl,, p,.,.,,,,·,-1· ,· . . , .,n1_c 11, .\I 11·0 11 Cos ti11 c 1·t e~2".
- f] · 1· - ·' rn , ,·1·1c)/- 1 · u a pe
;i i exc- l11 ~i v i~mului rdi :;in~ ap,,rind în c ron..-a s a p c ,·azal:l ~• p c orto- ~ o os 1t_ ec I( 13 a 11 -;,. din Jli'i~ ·" . li ine.~II'_ .. ~ C r on it·:11·11 1 mo lcl o,·ca n ' -
cloc ~ii din Pol o nia. 5 III plu s I II a,·cnst,1 Pdi1 ic r-,.- l. l.tC J arn111tc~te un ele fap t e " t n-
' P cn t:·11 is tori a .\ l uldl,, ·(•i <:run ica lui P ias <'l'ki ..: 0 111,.ioc i11 formaţi i t r1 r il c c di tiri i11·111ă l.11ni-'c .. ·•·" l •! a ceea <lin 1u'i5, f i nu c un oa~~/~o;ec~
pi-.-\ i,, a,e ('- i s ig 11rc J roare,· e ;1ut.orul a fos t fap t cs prezece ani ep isco p :ll1!·n11 C ns ti11 i111n-Lui 11 1e- . . . ,
d e C;11111·ni\a în ,·1:<: in r.ta t ,·a ;1l'es 1e i ţări; 1111 n epot de fra i e al h!i , p c care a lc1op1s rtului s ău 111 ~· · I • , l Zd c i·o 111 cn lui Pi;,sccl· i· 111 • -
\J ·1 . .. . ' ul a cs )' cntr 1 I .. ' rn111a p a rte
111ai t irz iu l-a ad o pta t , lua ,c p a rte ,·u h atmanul 1-: o nccpolsk1 la o ex- - 1 w 1 V1t rnz 11 ] c u poloi •· ~ _i·c- a \1il c 1·0 111 111 0 _ ,o )o . 1 .
pcdi1_ ir: in .i l11lclo,·a . 6 Se pare ('ă Pi a scr ki cun oştea limb ,1 ro1nîn[1 , el e vrem~ Tu t n_ra i11 _lli20, i·ăzLoiu] 1:~~c~? elclq1a l u i Zolkiews kli inn\l u~dte_l c lui I
ct ~e l'Xpr i111i'1 ;,~ t[,·l : .. /i111l,11 for11ilorilo r acelei rrgi1111i ( :llo/t!rwri}, deşi c r onica lu p· I· 'po 0 11 J c la II t ·
I . iase c ,1 s int r eprod use . •
- ·
_o 111 <1111 anul urn 1ăto ( '
o ,a , a
('s t,· r, lnti,ui ,·o r11J'i,i, 10111şi asc11l fî /l(l-o ~e poale uşor disti11ge cti se trage .acc~t t! c ,·cn 1111e nte).s i a p oart c zilnice co ntcm . r in
p o r a n e p e ntru
din li111l,a Lati11cr ' . 7
I I'
~- Este rrciclt c r / ' I · 1 .
Cr ~co; •~. ! J ~~:i, p. '.!i J. , . ' •' B 1 1,1·10:;rarhic tl,•s .\ t -1 _ \"I .
u ""''
1 r:d. dr• j 11{1i., p. ', :!. _ l\ro111/,11 JJ,,.l'/n 1, · . , ·/· . . · 11 Jnl1t·h1111drrts
i IIed. d e /11.ţ,i. , p. 1,~ . .
.\ liron C"sl in folusc~ l c J ,, 1 opiscţ.11 l l11i Cr. Cn•ch_r_ 1111ma 1 pcnlru fapl e o lllll'udu cc l'c d p I. H· . " ' ·~', ''.'',:O:o hrnliu1,a /Jr:.nn 'I ·I 'I· .
c ·
3 :, ·\·I.
, 1 1111 · .,
. · J .li 1 0~Zl'\\' 11 •z . . .~ ,\ ,lr_!!O,
· .r~co,· .,a, 1s -, 0 , cu
ant <•rionre epocii lr:d;il c în cr-11ni1·:1 ~ ;1 (t·t/. tl,· jn{ti, pp. , :1:'· 1)-
1
. . . ,1'1ul'll ..,(•n11id, c:\ ..
' C.f. P. P. l'a u;,it rsc u, J11fl11,·11 /11. 1,0 1,,11,i i11 npt•NL ş, 111•r.w,11a/1talrn cro111cn- .yf3 C..\=:111H1-1c-Noro ncpcwotl - · '}, Muoc hpcMc l' l\l
polono-1nosr 0Pi l i11 lrnt/11/, , _x p~IHJ11;11 _ I J l l sic-cc-}( or ! ocxo_n c-1\o- Ilo .\b<.-xn B01-1u:1 .
ril11r r;,.;~orr U r erh,, şi J\tJirnn ( 'os ti11, <'d. ,· it.. i' I'· ~t, -8.:> . . .. . .1 .. rtIIC'bM € 11uo cTy 1'41/,
,,,,,,,., :,; """"" ,, ,_.r11111n,
. .. 1 I r ,·1111/p l:tl/111 ,-i .<1 u
,) .I . llartoszc \-:-~cz, ]nlr od11r, rr _ I:_, 1radt1cl' rc:~ 1, uJ0;1i1 a cr·o,.1111: 11: bro~~l ia
1
4~Ul ~CH t1 C11
\' I . . . .
l ,
, 1111 ,: 1, .,, flii• ltl ·. I
l ,,i J>u.11/ 1· , ·
.. to ,,,, /.-, ) . J1 ui:.b,u"J
JJn.,,·l,L f-.>ia.srchit!go . b1sh11pn Pr:.rmyslsln,•::;o, f .1;1n,, ia, 18, 0, p J•· X L IV-XL · .. .l . :.l !!JC'. 111 ... 1~-cluv /iir slrwiscl,c J.JI, " un _lll"tt :·t,,~i,·,·) , 1..x,· 111' _111 .l,\111TH~l.1\0
, I'. ,!_ ,1,, /11/a, p . .JJ. 1l11/,1g1r. ~I, p. IC.O Ş I ol,sPt-,·a! id.,
" Jbid«m , p. X IX. . . · 3'l
P. Pjnsc:cld, ('h ro11ico11 gr:;lor11m in Euror,n s111:;1tlnr111n1... , ed . c it., P· -· " Lrl. dr ia(,i, p p . .:Oli- ;:,_ V f;!t-j•) Îl ' - • [), ·

%0
35]
 por..111 cu faptele po,·estitc de Twardoswh ( JG48-16G0) · · ·
:'lliron Costin a folosit ş i a lt e izvo.-irc polone afară de Pias~cki. dar l a bălălia de la Uerc, tec ico ( IG51 ) I i1u r/ î111111·u111utat l-f~!; ll · p1a_rt1c1dpant
· I · · · .. . · ' • ~ a war ow•
p e o scară mai redusă. , ,\ces~e . i~vo:ire uu le l'it caz:' prc~1,. \1.lll.l .cs,t.~ sI(I I cc11 • pul.• 111c . 111fur1!1al, 11.. uar . a f·,,L
v. u·•Lt"l", a Je e··1i1·e
., ·"Ic l'C t tlJ·JCC
~li · O Ie

cronica lui Alexandru Guagn1r.1, 111 trad11.:t'rc:1 pnln11..i a 1111 :'li. I .i szko_'- al! l Ol'11lu1 fll'l\"llld l11 ptck cazacilor cu 1,oionii la lli!\8 (r" 1.. 0 0 J0 J · 13
dnn ·1H111icl11i1.ki) s· i .Ic-a rc111·od us.... j 11. ,·ri; ...~ 1 ..s·i. _ · l)c·· pi.I l I".t •'.~
. 111·... u1 d t~uarca
. u i unui
og:
sk i Opisanic San11ncirj c11ropejshiry, Cnll·nYi:1, 1~11 , cart ~ fol osit~ : .
1>(' 11 1,- 11 ci• ,ir·
~ide ~i111iun Dasl·ălul i11 adaosurile lui l:1 c-rn111l·a !111 Lrcd1 c. l n.acca,t..i noln. r,ulon
· · • .'
111111ulr1,·a
' .
1111 lllll1<'ln1
.
lk•·
. • .'' " ' · c 1 "
1 ·· •
III 11111/I CU /tr-
•

iucrn re ( nu111,,i i11 traducl·rca polonu}, c,tc int cr,·alatr, P"1·111a h.1 1Jar?sz g11 r1.: ,_~au c:-.<"la111:qia lui ll1111cl11J1.k1: ,,L11a111-mi-1w C<',tplii:~c!tii .Subo-
Otwinuw~ki ch·~pre lupta Je la Argeş intn: .\lih:,i \'itc·azu_l ~1 ~1'.nion 11w111 ~l lui .ce ,1111 (WIii, turti ~·ctLJ/(( de11 JI/LJ/1/ /III 11//-(/// /11111". ca s i sfatul
l\l uvili"t aju t .i i de puluni: J>u11·1)d:.1•11Îe 11,•l11·:.1 •Î<'•·:.11<'f,!O n.lc s,·:.e11s:.l!wei:!." !wt.111:11:11h
. · 1·.. · 1. f" il"11I ,·an· · · :dl::,.,•
- ... r, s,· 1'!"<'""1L1•ste
~.'., •·, r'1sn1..ih·
'· , ...p et'-c, pana
• · ,,,.1er - •
1 "11 11u, 11 '"I'" i/111 1ciru11 , s,1 - I /,,..,.'itt -.
wojsl.-"- J.. J{ . .li. pr::1•z I ..\I. ~111.1·oscir 1,·,u11,·11i,·.-/,im ''.' :\I 11 /1,,11: opts~w. ~
prrr•1·d:.ill'ic, r(ll,ll lGOO { /•;_,.,,.,di/ici 1,rÎ111<-jtliu11.,,i clc1r J•''.·1nt,i ci '.'~t1r1111/~trtCI , . l ,:.i, ·a,:e,l.c
. : Incri11·. . i ~c n:d III.! izn1:1 l"c le ~cri~e a Ic ,~Mni c i i 111 i :\I Îl'o 11 Cos t'm
su.le! /'<!!!Cl11i cuncl11să d~ sluru~tcf,, de ( ·o.m,·11Î/cL i 11 11/1111/1•1C1cL. ,ll-sn·1cri•a " 1l!'Oa ,.O~I III 111:11 c:1,c:1z;1 O , i11 g-111'ă dat,, , Îlll.Î11qil,,1or , pc J.. Topprltin.
adev,irr~t,i, în a1111/ JGOO), care apăruse intr-n l,rn~11r:1 se parat[, la ~racov i ::i Or:.!! 111rs I!! OfftL.\IIS 7 rw1ssyl,•111rnr11m , L~·on, ·l(i(j7 ~ ~i an1J111c o a11umitf.;
în i GD'l. .\liron Cos Li11 ::i folos it JH:larg ::icca, 1r, 1,n,·c, tirc i11 vc·r,ur1, pcnt.ru pari<: pe care o L1·ad 11,r,c ,u li Ii t III l d1: 1slori,i tle Criii i11 / I 11g1Lre,iscă. •
descrierea luptei de la J\q~c,:. 1 Tot di11 croni,·a lui l;,1,.q.!11i11i-Pa~zkow.ski ~ • . Sp r~ ~(!(ISl'l_ii1·,·. d,· Cl'llflÎc·.:)l'ii :'n.l.criori ~i d e unii crnni,:-iri de dnpă
aflat illi run Cosi in ~tiri despre lupta de la ~1cff111e~Li i11trc .\loYilcş_ti ~111si:I. .\111·1,>11 Lo~l 111 1111 ul d,z~aza .,zn,:il"C:lc c:1 1111 t'0:1:pila111r, ci ca un
('iGOS), des pre originea fa111iliei Zbarazki ţ i ;:ircca :i rut enilor.~ l n 1sl.1.H'Jl!; 1111 ,c r(:prndu1·c 111c1.: .i111c, c 1 Ic folusr~tc ca p c 11:1 111al 1·:·ial brut.
indicaţia asupra iz,·oarclor folosite pe care c, df1 la începutul cron i_c '.~ pe care-l fH"(•I 11crc::iz:i..
sale, Miron Costin aminteşte pe !llart in l'a~l'ovschii . întrr '. ,Isror11;1t . . IJa!'.:lc ci~on ic ii l_11i P. i:1sccki ~î111. 1.ransf11r111:ile după calc:,Jarul
leşrşti pre carii ,m urm at rcip,iusntul Ureche ,•or11ic11l„3. 111 rral1talc, nu 111lian ~.1 d'.1pa cr:, L:za~,1111ii. Pu,·c•I in•a iz,·n~rclo1· rslc :1111plifi,·ată,
4
Ureche a fol us it crn11ica lui Paszkow,ki, .. i :-,iminn Dascfdul. • ~111·,>11 Cu,t.111 c1.,111t·11lcaza f:q,ll: 111: ca re le :;,1st·~lc clo:11· 111<:111 ,o :iatc. E
Un alt izYOr pol,1n al lu i i\lil'On Co:;Li11 r:Slc ~a111ucl T wardows ki , J1·••jtl ,;;1 :lll o fac,: i11tolcÎc:11111a 111 <.:l1ip f„1·i,:il: de pild:, sp1111c l:,, llll>t.ivul
H'ojna domowa:. Ko::r,hi i Tctlnry, .H oslm•,t, pol!JIII S ::11·,•,lfLmi i :; H'egry ,,l,,i;,.,, .. ii l11i :-.i;.:is 1111111d U:,1hn1y cli11 Tr:111, ih·a nia " 1"11~:. 1,,,1riucl.cas.
,,r;;c;; lat dwwiascic, ;;n p<wu1wrnie Nuy11.rni,·ys:.,·go l nw, X n:.i111Î<'r::a kr~l t, .i,·:i i:1 n ::ili!al_" 1.·1:a 11:1 u111 1111:, r. \',~i-l}i11 d tl,· 111:idc:r<·a l'.'.i .\11,lrci UaLi1ory
Pofshicgu toc;;aca sic, 111, c;;tery 1io,l;;ic/o11n .rÎef!i, uyc:,!Jsln m11:.n ( Rci:bowl de ,·:li n: ,,·1.·:11, l:1pt 1.·11:1"1.·11111:it f::r·:i :il ic: cu111c11l.a1'1 1 î11 .-rn11ica lui
cil'il cu ca:.acii, ti'Ltarii, cu Jfosco1•11, apoi ru ~,m/e::ii .~i cu 1111!f11rii, ti1111: de Pi a,;1•1.:ki. ·' .l.ir1111 Custi11 ;i(i;:11~:1 ei', l11n11I 1111 ,-a )'lltllt !"a n· l,11·f.1 poruncn
doisprc:.ece ani sub donwia preci.serc11isim11/11i rl'~<' al J>.,/011ici. Jow, C11:,1m11: lui ~iil1:ii \ 11.<·:izul, cct·a 1'(' csl1· 11H::-.ac:t . ~1 d,· a,·i ,·11111·liiJe 1·:i. uciderea
< scriere , împu.r/Îfă î11 pnlm căr/Î, î11 li111bn 111t(Îv111t!ti). T"·a1~dowsk 5
1
lui .\1il1ai \ itcazul l..i Turda a l"Psl l.l ]'l'<ka1,s:1 cl1111111!'zei:,sc:-,_ _6
(15!J;j-1GG0) a fust un puci. iezuiL , foarte !!11, lat pc nc111ca l11i. ln 1622 .\1111111 i\i tcrmc11i di11 iz\'o::irc. r:,rr, ,·m·l',pr,11dc11\i î11 li11i!Ja rominfi.
a î11 so\it pe ~olul Chri,Lofor de Zbaraz î11~T11r,·ia, t rc.-înd prin .\lnldoYa ~î11t ex l'l iea\i pe11 Lr11 î11\<:lc:,!Cl'<':l c itil urilor 11111ldnYcni , a~tfc l pentru
şi Ţara llomînea:;cii ş i a descris î n vers uri ;11.:c:-is 1r, ,·ăli"itnr i c.G :-:.cr ierile c11,·i11t1d m:lnri se dă c:-. l'lii:a \ i:, 11em/Î ccU,iri .7 Cind P iasc,·k i vorbcstt:
sale. tualC în Y<:rsu1·i, a u fost f«losite ca izn,are i,toric:c, iar ul'era c itată ,Ic J:11:nlr: ie dl! la l.:11rn:11i\:: ccsc ridi(·:, ]' C 111:d11I .\is 1rnl11i. ~liron C~s-
mai s us, Nti;;l,oi11l ci,•il, :1 [ost tradusă în rn, e , te , i [olosil f1 .-a izyor de 1.i11. c 1111oseă L0 1· al l11c111·i l11r. explică: ,,il,·s11r<' ,·,1pi.~ INL armc:11 casl'tl°' .s
cro11icn căzacească a lui \ 'clici,·o. scrisă la ~fi r,.il ul· yc:ic11lui al XV 11 - lca. U11curi 711irnn Cosi i11 cil.<:~I•• ::!rrd,it iz,·oarcle sa le, astfel Piasccki
fl ,i::boiuf civil a apărut la Kalisz, ed. I, i1 i51 - lGSi ( d o uă, părt,i ) . vorbeş te de c:irdin rdul .\11d1"C·Î de ll:1b,h11 rg di11 Bc·l~ia. iar J'Cstc cîteva
ed. o 11 -a rc ,·ăzută , in oceea~ i 101.::-ilitat e la 1Gtifl. a lreir, ~ia pal ra in 'lGG5
p;:i gi11i des pre: 1·.1 1·di11:ol11I .\ 11dl't:i B:!I lifll'y . n e~ i rine c il c~ tc atent YCde
ş i 16S2, în ttl! ela ş i loc ..\m fo losit ultima eJi1.ic.7 .\lirr,11 C1,,t i11. cn11tc111-
!,inc că 1111 fHlatc fi n ,r!Ja dr. 1111a ~i al·1•c:i~i persoa nr, , ;,1imn Costin î i
, ll,itl,•111, I p. :,', -:,~,. ,:011fu11dă ~i s puuc: .,: I J11/n:ies1i lJalur. ntrel,· ,•r.i. pri' adia <'rcintl' în (ara
'.! Jl,i,/,·m, pp. [l; . XI ,. ):!.:
:: J l,id,·111, p. -'• I.
1 Y. P.l' . l 1a11aÎll "t\'P, /11trodw,n· );- GI'.
0
1 r 1 _.,,1t,-, /.,·lo/• ;.c:,[ 11/ !1irii J!,,ldo P,·Î, : \1. i 11ii-11d11n.: rl'a L, ,·d. d,• fof,i, I'· ~
r-d. ri t. 1 J•I'· 'd)-'d. Ed. d,· i11/1i, I' · I~; . 1~!1
;, K. Tl1i„1 ,r·l':,!"4'1', -"1111111,•/ ,.,,,, Sl,r :.,l(Hifl Tn •,1 r ,!11 ,\•.,i.i. J:,•i lro';! :.11 r (;r.r;r /,.irblc l ] bid,•111. J'. I: (j_
,,',,,. ,,ol11isr/11,11. L illrntl11r ,l,,g .\l '// .l,dirh;,,Ltl1•rl:i . /11 ,111!,!ll/"lll n ;.,.\l•r/nliflll, Ul'l·s l,1,11.
l ~~•:-:. :,~t p .. ~- T11r- 11 w ,d, i. So11u,rl :.,· S:.r:.yţ,1111 7\ ,,,11·1/;,11. 1.-i, l.i11 , · , l~IO~I. .•
• I bi,t,.,,, .
J/; itlt•IJt I
,,, I,:; .
'• ..:.. T,~.1rd1,w .ki, Pr:. ,·\\'(lina L ,·gal'!I'' · (S,,lin r1•11 ,,,,, ,.. ) . ) . 1• ~1 1111, ll~~ţ:{ ,
,.,t. ;, 11 · :i._ Ji.::!l, "rl. :i 111 ~;1. \\"1 111 0 , 1i0!1, l':,~;q•·l •· 1.,-i, i:11:.n· I:, 1•1,mi11i 1 ,·. l:i.
P.l' . ;•., !)a J1.<'SCll. c,il~'iluri /'"'''~'; ; ,, {,irit, ,_ ..~,, ;,,·,.. f"d. , i• ÎI ·• Pr-, 1::-~ 1. . . '
Ji, idr.111, !•·
1 bidcm, P·
1 bidcm, P·
·1.:,~~,..
1(1(;.
. (,r- ) .P. , ran.-'l 1t cs1: 11 , _l 11Jl11rt1{tr 1uil1JJ//j III fl,'Jrt'II ... , 11 ,•r ... ,,,1nl1faJ,,a rrnHll'(trilor
Gri~nrr Lr,·ch,·ş1 1\J 1ro11 (1,ţ/111. , .. I. ,· ii .. I'· !'l ~i 1,a,,,j.-\ .. lr;idu~r•, l'I' · ~I ~)-:!:!<, .
23 - Miron Costin - Opcr• 353
352

)'
 in Ecclesiast 11-12. 1 Aceasta just„tmn- . . - · ·
Belghit'. 1 În alt loc Piasecki vorbeşte de Coroi de Su<lermania din Sue- ce se dădea atunci fiilor de b ·· .. ~ , ~ \:U 111 n~nfor~nilalt' l'U edul·aţia
. d' S o1tr1, .1, 1iron Coc::t111 c::11 d
dia, unchiul lui Sigismund al 111-lea, regele Poloniei, iar peste cîteva pasaJC m fin ta Scrii t Ul ă '-)ayo :- . J •~ ! a pc c rost anume
pagini aminteşte de urmaşul lui Carol, Gustav Adolf, regele Suediei. l\liron Costin nu cxtra"c. c::. t _na ş1 c cita d lll 1_w. ·~1oric.
- ·1 b •
Miron Costin îmbină cele două pasaje şi face pe Gustav Adolf unchi
· · • ~ • t.n rn1 e morale num .,
r1ce~t1, c1 folusci-tc în acest se-o> . • 1• _ . . a1 urn carţ1 e 1se-
al regelui polon: ,,Cf.l,prinsesă Cri'i.iea ş,,edzască unu frale craiului ş/ cd:.ăscu • J •
prunu rind l ·;<'{ilc paralele ale 1 : J>J .
· I s 1 u c rari d rn an t ic · J 't
1! J
atea c asică, în
, • I . ui utar1 1 cartea c·101 I A · h' ··
unchiu lui J igmontu, anume Gustav".
2
Cromcnru a111111tcstc de YÎ"I a I Ul• ~ \ Irxanc, ru . or nt1c 1tăt11.
· 1 cc I ·\) arc, ,,cca adcPt"irată
'
Piasecki a fost un istoric care ura linguşirea de la curte şi de aceea
u,
nu basnc, r11111 scrie O -\lcxandri, / · .
scrie în introducere: ,,Sti 1w. te înşele acei scriitori rare sub titlul de istorie pre limlm (,,rii 11oa.,;/r,•.' i>t/,u, I, el < cit g~cc,e ,•w~, d,:111r-alt,i limbii scoasă
mi scritt atît d~prc jt1,ptcle vrcm,ilor noastre, cil panegirice şi pri,·1'.11J. pe
'J{" 1
„ } wlar,ui. ,•cslilu isloricri," JJ 111
, - • .. ·
( (,
· ~_·
ll~lte ~t '-COl'lll(I
aec-asla l1H·r·irc
'" • ~• n<'cca scrisă de
"
l
. '

11,11.ii Cf.l, ură, pe ,,l{ii cu pt1rtenire, îşi modifică în. ,işn jcl puvestirea, incit
111 • -. •
cugc t arca „m1r111ctu1, imp,ira/il r 1• l . • . a /ua1 1, 1ron Costin
• / . u ş , u11111, lor m u - .
pe cei tari îi /<ice sh,bi şi pe cei slabi tari, laudă pe cei ce nu o merită, în- cuven l e l c l or şt ,,; alun grt'iite de r ... 11 4 / •

111u lu ~a 1.11/e cne cf ,

şii".2
4 '

vinovăţesc pe 1wvi110PaJi, aşa incit întîmpliirile 11remilor noastre au fost d·

Cugetarea se aflfi î11 1·11t1·ocdu1.~11 ... ldect~ den rti:.boaie /ticule <Le din-
I • 11ccr<·n a . t 1 · \ l
schimbate după p<ircrile lor, spre marea pagubă a acle, 1 ărului... Nu poate m co ceţi~ de biografii a lui PJula1·Î1.a 'ia.a u1 . cxandru cel Mare
ii socotit istoric decît acel ce în./ăJişează numai sincera şi c11rata descriere În cap_1tulul despre domnia lui Vasile L
1.i faptclor." 3 Asemenea cuvinte au influenţat <le bună scamă pc Miron d?mn, deşi foarte 1wuc.Jcnl nu _ . Uf?U, ,-rrnd sa arate că acest
4 -

Costin, care seric în cronica sa: ,,nemică nu strică cretlin{,1. a.şe celora ce dm rîndurilc Loierimii a:h1. s a Jl'du~ut _ieri de du~manii dinăuntru
. ) . f , cc o 111 a d I n . 1 I . I •
scriu letopiseţele ca fă/iiriia, cin.du veghe ,,oia u11uie şi coboa,r<7 lttau.l cu E piru ur,- tărr1 a. cita autorul·. ,,.Spunu- ,storule . .. via.a u1 'yrrhus rc<rele
tilor" d P. -
• ! c~ a unei cînd se gătea <le I
4 n • '

hula altu.ia" .4 r F .. . e tru tm p<iratul cpfro-

Alături de izvoarele pentru istoria Moldovei, Miron Costin a mai copiet lui, ce-l plizii,i'" i-a spus· << S ~~ •.l 1m_potr1 va romanilor, ,,tuwl den
folosit în cronica sa şi unele cărţi, pe care lc-um putea numi de învăţă­ un cal negru. Den lu(t'. ttl(i Of;lc~/i
a~l ~ei m11~n!e, îm pctrale, cd rîmlc,m pre
tură, din care culege cugetări ce-i împollobcsc stilul, ,:xempfo care pre dîmp,7rii{iia
4 _ . · t" oc,1,11 1 • • ... ~
or1t11călro '
1,, t a l ll('mtca. . I_nu 111·;
4
t - ş I ", 1um1tu· ş-au J'JW•
1

luminează anumite situaţii morale, verdictele sor\,ii sau greşelile oame- crn 11.f;l ~ rî,
. '. -USII ţi/(' (l,Sllpr,i-/i Cll.~itlil,t "
<1· - · · ll orc, ' e LL. lui _,tC(!l(I. ·· pa:.eşle - şi ce,1rc,L
nilor. Aceste cf1rt.i de învăt.ătură nu sint încft toale identificate, în «Cu a11,•ro01,• este !ti,(c·tiruia, t. . - . • . :-Jilft.1>. Au r11,-;p1111s1i /'iru cupil I ..
special nu cunoaştem lucrăriic din cnrc ~liron Co~l in citează un număr l.uat din I .Fita.,• par11,/l,·lcte ni~ l Ul ·".uJ>J/,.,.,
C
,)Le c,i
111 :li' l
.., I i,·.-.1,, s,,
!ti,·,,."4 J>:is·•1·u1 u
u,..~'tL
,.,::, t' C.

de sentinţe latineşti. ''.:st~~u ~• care avea gi·ijă <le PYr,:Îrns' l a.r I": dud I' lularh dii uumcle
În cronica lui l\liron Cost.în se afl[l ull singur cital din Evanghelie <..do~L~n ii _numeşte, clupă obiceiul ·1·<•11d· ·1, l~.co11LH• .\lat:edun,·a11u.L Miron
U 1ca J • . ' el l 111 Yrc
in romîucşte 5 ; în Sl·himh citatele <lin V cehi ul Tc~lamc11L sint în numi1r I . PI HIJ, scutier_. Intcr,~santă este si . I :- mc~i_ u1, ,,l'opil" de cnsă,
J ' '

de şase 0 şi afară de primul, tradus probabil de cronicar în I i111ba ţării, '.11 ut.~r~1:_ ,,V':·:,, î111piirate, ,e ace/ :1.
l~ 111od1f1earc adusă tt·xtului
toate celelalte sînt în s}ayoncştc. Faptul este cxplicahil, deoarece la
data cin<l scria '.\liron Costin (Hi75) nu exista încrl o trnduccrc completă
~t"· • ;S.a •~• ","""le• 1111 /><i
·1 iron „ostm." Jicntru l,!l'cci, ro1:ia11ii
rut,..,ccl ,.
i '"I~'." liar- /'<' ,·n I
~:•n
pire'"' ,~,d 11cgru", prelucrează
'""!!'" ·•'
<I""' c p I li·

a Biblici î11 romincşt.c, deci cronicarul a folosit text.ul slavon intrchuin- 1 ovca11 11t1 ponlt• . J
·t .:- .·· •
: ,~t _11111.e ase111c11ea cxprcr•.. ~ ' i, <f_a,· l'l'0111carul
nu, f 1arln,· · inol-
ţat pc at.1111ci în biserica I\loldovci. E de ol,scrvat că unele trimiteri (li11 ~ ruu~~l~! 1 1_111 ~1.ri ş1-_1 vc111!r1!az.r,. · l:-;J, a\a dt! C('I pc care ii socoate
V cchiul Testament ale lui l\l iron Costin sînt grc~ite. PcnLJ'U cil.al ul: . ~ 1 rn ,dl. loc c.Jrn crouică ~1·. , . 1

,,Din ,-o.r;tul dirc!ptului i:.bucncşle înfefopciw1ca" (în text in slavoneşte), cludon" . ' J?t~ a cf1ru1· mîini n cf1z11l · noulJ ( .ostu _: , ,01·11t";;k d1! .,.\ lexandru ;\fa ..
trimite la ÎnJ-elepr.ÎllllC{l, lui Solomo11 7 , carte îu care această cugetare
"rCcl'~lt ~ _.,, toal - J1/tu·ttu . . • · • , n111~
, . .01111,1." , •·ci
. c·..irc. • , oia · sa_ supuie ( -· 4[
,,ţ'rt11dusau1,/td"
,., 4 V • - • • "
1 . . I11c,11111s1pc •
p·~... ,,,ari.e
nu se aflu; ca este i!l realitate din Piltlclc lui Solomon, 10, '.13. Jar cînd cele d :- .. . '·,'"'·: au ,1>1ad11t {,irile s11.Ji°, .. o \ :• 11·11 • 11~1p;1ralul cnrc
exclamă: ,, F ai de ,,n:,e cc/ale ,111dP este donnwl tî,uiru/', trimite la I ism, ,oua c.q11l.o c lolos11,~ 111:,i :--11-; di .. ·.. ceslc pas:1Jc privc~c tot
Sirahs, în curtea d1n1ia însu 1111 există ac~ste cuvinte, pc care le găsim !·t•111._ru m·~.a <lescrii1111· a lui \lir1111 •.1 l ~,•f,/e pamlde ale lui Pl~tnrh
prcddecţ.rn 1111 )Wllll'lJ istoriile Jt;i PJ tl.o·~l·t11_1. <?Ic d<·11sPl,i1 de intc1·es~n1:-·
--- - - - - U 31 l '-,t'l"ISI' · •
111 :--Ii. , c·ro1c . ~i literar.
. .I

1 Trncl11ct1111r 1 iu I· 1 -
1 l/,id,·111. I'· '1:-:. 11 1
"11:11111: i\lj., .. 11 j C:os:; · ;',,·•~••·~. •' al rr 11 11i.-ii J 11 j iii.
„ 1 ;, 1
f'. 1 (,i,.. p.11 •• ~\I. t1u111n, 11 •
11
Jl,i,/1•111' ,, . ;, i. . . ·· /'/ I ,,J . • 11111 1 .•
:1 )•. J>iasr-c:ki, Cltronic111t ~,•st,11·11 111 ,,, Europa s111~1ilnr111111, rd. cit., P· 1. : ;'. 11· ' • 1·11.. p. :.!:.!. · · a r1•ct 11"1cat
4 l'\I iro11 C11'-I in, Ll'l1111is,•(11l [,iri,: 1'1ol,l111•1•i, etl. de faţrl, p. ·t57. ~ ·1
l l_11larc·I~•• ~ ,1111, 1,nrnl/,./,,,. \'J I 1 . .
i\l1ro11 (, I •s·t 111, 1,t•fo/1tS1•/11[
. •l1irii • ~I• '1JIZI•• ·ra11t• I,1111:r. 1~,,~
s F:tl. de /a{ti, I'· t,~1. / 'l 11· ... ,_
:,~. 78, 8!1. III:!. 1117. l'.1::. " ._I.11,,•m p. 1„r · , •
', .
·• ' 111,11•1•1
' ~• 1 1uta1·c)11, ,.;1 I\:
,·d
. 1 '_ ~- , p.
lata, I 13G.
1G9.
6 Jbidnn, l'P· ,,,, t ,.

1 J bidm1, p. B~t.
li 1ro11 L11Sl111, Ldupi.,: 1 , 111 1 11• ,'.
.
l
. "" : l11ldm•1•1 •
·• . , ,f'Jl.
I I
(10- i11
. .
'·
11. I l" f.iţ.ă. p. I t:;_
1.1 Ibidem. p. 5S.

354 355
 Ştefan ,•odă". 1 Dr.ci pentru ultimii ani tmlnţi în leropisrt (1G53-1661)
Informaţii orale si amintiri. in genere se ~oate. spunei ~â. Miron Coslin nu rnai ar(• neYoie de iz,·o:uc. Pl' alunei el dnbîndii;c ran"'
împrumut.urile lui· i\ 11ron ·• C ost rn· d.m JZ\'Oare
· le •scrise
: . srnt
• re atn . in boieriile l\loldo\'cÎ şi n fost pr,r.tnş Io fapk)c i~loricc ale ncmii; di~
putine dacă ne gindim la mult ituclinca int'c,r111a\.!1lor rnt~mcia1: această cauză persoana autorului apare adesea in poYcstir,•3 cl'onicii.
pe' an;intiri proprii sau pe tradiţia orală. D_eo.:irece rnforma~ia ora F
a ]ui ~t iron Costin din lctopisct.ul l\loldnvc1 este urnit mai bog~ •~ Dai.ar<'U <•ronic:i. Data nldHuirii cronir.ii ~c aflil păstrată numai
1
dec ·it cl'a scris:'t. necastă cronicft JlOalc fi soc-ol i1.r1 ca 1111 medmor ? iu ms. A-2 FJfî): ,.În oraf ţn fo..yi, în mwl de l,i :.idircn. lumii 7183, iară
- · • ,·1 · • omnrn cu la nastere,t Mintuilorului lumii 1675, mesi/ti ... 2 dni". Anul indicat
al lui si nl alt.or conlcmpura.111. Despre .i\Iu, ! eşti, t.:U ••
,~r1ror:1 s~ înct"pc letopi:-<•\ul, ~liron Costin pult•a ~11 mult~ ll_c la ~op_c1 de la cr; l,iznnl iuft corc~punde c11 anu I cr<'Î noa:-tre H,,r, numai p<'ntru
lui, fiica lui Ioan i\lo\'Îlă, prdcmlent la i-c:1m111l ;'\lold0\:c 1, _rrnl lui ~}~ .; lunill• ia1111aric-aug11~t ()a 1 :-;1•pl1•111bric in1·c1wa anu I hizonl in 7JS4),
mion vodă t,lovi l:i .1 Dcsp1·c vrc111ilc lui \'c11lu Ba1·110,·:wli 1, ~l_1ron auzi:s~ Jcci cronien a ro~1. I c>rminală înainte de 31 august. Hi75. Pe de n ltu
de~iHur <l1:. la tut:1I ::;;111, Costin hntm:ln11I, care fusese sfetnicul acestui parte, în accla~i n~:.muscr~s care a pfaslrat. d~la_ cro1_1icii, autorul este
dom~1 ~i martor _l:1 u~:idcrca lui _la Co11sl:rnt.i11op~1 lr..
2
• • • ul numit „l.'tliron Cosim l'Drnz.cul ele Ţam cfo Gws ŞI u li imu 1 act p<' l'ar~-1
După do111111a lu, Barnovsc)u urmeazf1 o rpoca clcsprt• c~nrc ~romca~ ~unoastem, în t•arc Miron Co$tin este numit marc Yofoic, dat.cază din
are puţine ştiri: .,Mai r:u gr,m mi-au fo ... tu, i11l,itt' cititor,:u/e .. a.w:r,e <!e (I.cest" g iu Ii,~ 1675. 3 Otlnt.ă cu urearca în scaun n lui Antonie nusct, noiembrie
domnii (Alexandru Cocanul, i\loiseMovilr,~i Alcxamlru lliu~),tfr~1.t~lc:c1:lt• 1675 l\Iiron Cu$I in este ină l[al. la rangu I de JllUl'C' lo:rofrit. 4 Aşodar cronicn
mai de nw.ltu :rccale, c,1 tle aceste domnii, ce 11wi sus s,:riem, 11ec,i.uin, mc:e a fo;t rcclactată inainlc de 111Tarca în scaun n lui Aulonir. Husct, venit
într-u.11 lelopist•{ii slrrimi, pomc11it nu .-;ci a/ l,i. .. Ce, cit (l.111. p11t.utu a ~ll{elcţ~ ln domnie în anul bizantin 718'1, dală la rare Miron Costin nu mai era
den boieri biit.rî11i den ,l:.ilele lor, pre rîndu.i s,fo r,w:-~îl/(lii. cur.ml_ anilor, 1,1' mare \'Ol'JlÎC. Tot11si în cro11icf1 eslc un pasaj care focc aluzie la <lomnia
îw;ăm11iimu." 3 Dint1·c boierii hăLrîni p•! carr. i-a c:n11~111Lat_ l\-l 1ro~. ~~Slin lui Anlonic Rusei..' Pl: 11l1 i111:1 pn~infa a c1·011icii, vorbind de nlegcrca ca
asupra trecut.ului apropiat.. mai des sînt puşi la co111.rib111,1e fraţu 1 oma domn a lui Ist.ml ic Dahijn, cronicarul pomcnc~l.c de l,oil'rul Chiriţă Dracon
!:Î )ordachic Canl acuzi no. i n t.incre\co sa, i\1iron Costin a [o~t sub J??t.ro- n.u~cl accc•a~ i pe1·soanr1 1·11 A111 onic vodi"1, dc:-pr<' <.':tl'r. spune „carele
najul lui l01·dad1ic Ca11lac11zino vistiernicul, în casa căruw a slUJlt l'. 8 apui dn ciid:.,;l şi domnu" 5 , c11vinLc ~cris" clct·i dupi1 ur,·a1·,·~ _î_n sca~n :i
fiu <le hoicr. 4 Vorbind de l\li,·on 13arno,·sthi cronicarul ~pune: ,,De ca.re lui :\iil.onic: Husi:l. Ele se a fiii în Ina Ir~ 11aau11s,·1·1sl'lt~ cronu·11, <lcc1 1111
5
u1,'i.rmrisim Toma, Po1·11ic11I ' fii11tlii. 11oslc'!11ir ;tl rluifra fo ,1iwmt· .. ,~ cl:ilorrsc unor intt>rp(ll:alori. .
. . , .iarl"în6 Ca sft cxplit·:'1111 ,n·••a:-lft ,·11ntrazu·,·1·e d1: clall', s-~1r, p1tll'a ~pune c_i"t
all:i parte a<lf\11~:i: ,.Era.JU 1>111·111·e,, in t'll.sti 1•11. 1n lordm:lt.!.c ,,,~terrucu :
În timpul do11111iei l11i Vasile• Lupu, pinft l'ttlt·e srir~ilul c1, l\h~on Cost~n . I· <lin frunlca cronil'ii )'l'in·~lc 1111 kl'lllllt:ll'L'H, CI lllC('Jll'l'Ca lctopi-
se aria refugiat 111 Polonia .. de riccca <lc·spl'c fapt.<·lc inl.el'IIC dm. clo1~n 1~
• I,1 .• t
"l'tului, dar nu credem at·l•asla ~1 iul:~
• • J \1 · C . f
c l'.c: !'. 1ron ost.m Ul': 111 cuNrs_u.
„ I
:1ccsl11ia află de la l111irr-i: .,/ nlt-l1•s-a111 diu /,oieri luttri111: cum s,i !tic ,•ruidu a:inicii uumcronsc t.ri111_itc-ri şi. a 111:,.11. la_ c,·enlllll'lll.~· c pos~.<·~~~arc. i 1c! 1
F,isilje 1•otl,"i, I,,. Succ,w,l s,i.-ş ,ie.-;pa.rţ,7. jatn de domtw-s,fo, llrigi1•il" .7 _ . • •c'"lc tr'1111 iL<•r1 nu 11r1,cslc msu dai,• clupa anul HJ/.J; aceasta
una <l 111 ,tt: ;:- · · • • · · 1 ·
ln timpu I :;;edcrii :-;:ilc în Polonia cronicaru I a cunoscut mareo ra~- s1ncrura- ..ins•c 111 n•ti·c
· • · rcferÎll''ll'l~ ·• la dcmnia. li11 . Anloiur_ lusel. pr!Ycsle . • .
,·oală o cazacilor din 1G48 pe cnri:- o dc~l'l'iP în ,·1·11niea sa cu amănunt,· i-r I ' I. 11hl ll111r-,
11 n ap 111 1111 • • •
·1 S('J1lclltl1r1c al a<'d111 an, clq,a1·bl J,•1'.l Jlllll1al
.· • • • , I•·
"~ 1111 se: ~:1!-csc: în alt.r scric·ri.s .• •.. J 1, 1· dL• dala dm l1tlu.s1 c.· Y111'11a de· 1111 pas:1J uc pc u dllW
1'UCl,(\,I 1 11. · '. •·, • •• ) •
Cu îm·c1w1·c ele· la capilolul al X\'111-lc~a, aclie:1 di11 anul 1_G~::r.' pagauu · - :.l l ro 111·1.:.1·1• • El·i'1Jur·1•·ca
• •: ·
unei • L'l'11t1H'J,
uc 111a1·a 1!roport.11 . • •
ca. a u1
aon ic-aru I se dcclarft m:11·1.nr oeu Iar a I "v,·nimcnl.clor. El spune> că d1ntr1· \,1·. Cos.,.. 111 · 1,·,•l1ttil' s:t fi Imul un timp mclel11nţ·a1: pe dl' o parl.c }ll'Jllru
,, 11 on • • • . , • .. - .• • <l ·
,:,·I,~ cinci simţuri, ,·r,zul c~le l'l'I mai sigur: ,,.11.~ec, -~i ,w,w, iubit,~ cet_ito- • I l lw L'l c,1 11 ~t•llf• e:1rl1 i-1 pc- notl'l'll 1.1al111u care cţ1neau
t-lrmgcrPa ltl c~. . · • · - · .• . . f·
. r ' . 111 1·11· 11c de alia 11.11l1 lltlllll . ··1 :, , , J
r c.c 111.1,c cmnil.ar · ·
mu )t<' 111 01111,i. • •
riulr, cn mu.ll1l mai p1·c lesne tt ne scl'ie dr. aceste ,•remi, i'n. ca.re mar, Ul Sl
- • - - l) J •
ton.Ir Itt'·mn prileji l J>,:n~11ri şi pentru, lwi~imca rn.pctdur ce s-crn seri~ den .:- ,'J, 1·1. 1·,·c înlrl•J·1tt1C'~:11 1111111..-a ~a carlura1·t•:1:,ea.
• • • I · 'l'
_c aceea c1·e< cm

indt'L,m!!.ttlâ tlomniia lui \!a.si lir. l'Ol1'1. mai .-w.s. cltm ie.-;itul cel dentîi den
tu- lh u 1 .u 1 c· po .•1 J· ·cll'oLi1n ci": aki1i111rca •
t·rnn1c11 111 ~, tron ('.ost111 · a t1nut ·
\!a nu 1TJ'<•s1111 , 11 1• :-- • ., . . .. •
s,·,mrwi ţărîi a lui Va:silie ,·o,lti, i1u:cpe111 a..<,crie d1• tl~muiia. lu.i Gheorghie • · r- 1 '· · 1' 11scum·11T'l adau-;i', ci,! :11:lor la -::l11·ş11ul <·romcu pentn,
:rHH nlll 1 .1 uni. · ' '

1 V,,zi /,ilrud11c,·n:11 !a p1·•·i'1·11la 1•ditir, p. ~-

:: cr. p. l'. l'an:11: l''-\l'll, / ,,, l111•11(1L 1mlo11,i ÎII 0111•ra .~i 111·rsonalitatea cronie11 - 1 /1,id,•m, I'· I',:! .
r1 lor t;•ri~orr. u„rc-J,c şi 1l/iru1i Cw,ti11, cJ. cil., p. 101;_ l.111· :,Iii ÎII 111;11ll!~l'l'I;:, ••
J~,l. tle /t1!ii, I'· %. ~ N I ur:,ra, S : 111/ii ~' ,l111·11ml'lti•', \ I, 1:- 1:--.t. . , .
4 P:•ntru -laia a; 11111 irii ,·a ,1111,111 a ln1 .\11l11111c _l,11, •1_. ,·. ll11rmuzach1, /)(I•
1
, V. 1ntrodur:eren la ed. du faţă, p. 8.
L, Etl. de f n.(ti, p. IO:t.
r ., 1:1x l'rinrnl ;11:I. i11 c.in• :ip:ir,· l\lir1•11 l.11,;1111 ~·a marc l,1g-of:1t
('111nr11tr, \
. u --,
1'·
}ne• 11;i:-,
• .\caii.
· "- X/1 o-J,
H. I' . on .. , I ne. I..~..
' Jl,itlrm, p. 1-'tO. ""te l 111 i" I ,. ,. • '. l/ l l • ) .I r • )
Ibidem, p. 12:~. · I
., ~liron Co!-tin.' -IJ1•lop1sr!ul
'
{aru , o 1111•1•1, Ct. ue nţ,;1, p. ~li •
.i Ed. de /aţă, pp. 1 ~i -1 :\O.
357
356
un fapt petrecut Ja cîtcvn luni după data ci in titlu nta e suficientă ca
să afirmăm că între această dată si terminarea cronicii s•au scur!
ani de zile. •
Singura explicaţie care mai rămîne posibilă e următoarea: se ştie
di 1'vl iron Cos lin după cc SCJ'Îscse cronica în înl rcgimc s-a npurnt s-o
<>opiezr (sau n pus să fie copintă), ,,la i:.Podul cel c111·<it" 1• Dr aceea s•a
înl împlat ca un fapt cc urma sfl fie adaus )a iz\'odu I (t'opia) pc t·ural
la un anumit Joc, cronicarul nu l·n mai pul.ul aclăi:~a )a locul s:ur, pentru
că ,:era trecut 1·î11dul"~. Faptu I privit 01· la do111nia I II i Ant onic RuSl!I
însr1 n pulul fi uclr111::!al pc copia ruralft, fiiuddi s•~ afl:i tocmai la sfir~it.
Hczullfi di data 1G75-7183 (dl•ei ianuarie-august) pri,·c•~Lc IPrmi•
ura as_cui:i_să,_ oda_t~ t_o~ izLuc!ll'Ştc. _sl' dr. pe faţr1. n~n cum s-a întîmplat
li
cu Lo1er11 raz,-r..1t1ţ 1 1mpot r1"a lu 1 ŞI dan Ynclr, Tnm~a !-Î nu cit izbîn·
dc~tc, căci în_ cazul acl'sla boic1·ii au fo-.t .infrînţi. Da;· fi. în ll'xtul Jatη
ncsc avem _tri_un~pltal (trad. lnt_., p. 2G). La p. !l-'i toni<.' mamisrri:-l'le vor-
bc~c de numaslm•a Gaiala dm D,·al. numai 111 :-. D-'> a:·t• ti-xt rrrc-~i,
Iii
„clin, ~'ale" (1!1frnă:-I irl'a .G:da la _d ~11 \"alt.' s" d:1dma--c -i,;c;t di~ s;roÎ'u I
al ~\ 1-lra_ ţ• nu a 111.11_ fost n1e111dat;1 1·,·ff1rntfi). L, 1,qiunl'a din B-2
!-_? ~as_':Ş~l' ş,_ rn tPxlul_ b~ 111 (p. 72) .• La p._lO~l (,·d. no::..;ldi! ,.11r;de cade apa
~moll1ci~,lt 11 • rttrt• .',./!" 1 • 11 1t• ,,,.,. la L::111 1 11qi"1'·. '1:11rns,·1·i,,•l1· B 011,it ,·uYin-
III
telc cu . 1111•1·,· l'111·s1,<'.
• . •· ele 11nd1• 1·t·z, · • ' 11·,.. o ,.a_n,,~ (' ,:111,•111·{ 11-•· • t':tl'I' nu l'X ist.a. · -
Acccns1 ~l'C'Sl':I la SI 111 I r:iJ1 1 c·1•r1·a I·· I in=-1. 1.."' ·i I{/ (.
0

La Jl. •1071,;·11 wzi 1i11n1·:i: . / .- 111 ·••. ,' ~:· ... ' . '.:ni,·1t,•,·c•ns,s
. •• (
.P: )J.
sr·
na1·ra cronicii în prima ci nlcf1L11irr ~i cft 1wst.,! dlc\'n luni sau 1111 an a • I • • ,. ma • al, I '"'·" /111ul11-1 rt ra,· .•:·au tm·m, tu pr<'fl
fost ~opiat.:i pe t'IIJ·at., copie în care l\J Îl'On Co:-1 iu a rnai adiiugat. uncie lesnci irlcrunle
•
1n. _ dw.sul„ 111·11w·tz:-
. • • • .i lll
• 10.1 • 1c~ 111a111!~t·r·1:--1·lc·· ' ' cu111 ~ s1• 1nl<'· ,

lu('J'lll'Î, de pildr1 JHJYei-lea n·11irii ):1l'11stc]or, tare după pl'Opt·ia ~a m51·- lesul f_ll'('!W~}lupa P!·c.:pozqn:!11·a: ,i11c11,iri'fait J>iriia rr,, 'domni, ~lr.s pre
turi:-irc nu se ..afla în prima n·l'siune, apoi ~I ircn despre domn ia lui :\nt.o· A1011se1
•. votl,i , mm1n1 lll. 13. Jlr1111a fll'1)1>•>za·1 . • ·,t 1, 11 •. 1·s•1 1: , I<·p Iasa 1a- ...m m1J ··1 ocu J
nic nusct şi po:ih• alk mo<lificuri, pc ca,·•~ nu )e l'UllOHŞlf'lll. ]11 rorrna r•· alt.ci frmw 11ndl' n-ar,~ 111c1 11 n înl d1•s · ,\ d 0 .1 I· · .1 • , I~11 M ·
vodă pentru hoil'1·i AL·.. . . · · ·. · ... ~• • ':~•:. ~ l"lil~lll~ P"" ! · oyse1
care o a.vcm, cronica este deci o vcrsitml' ,·11 aJaos11l'Î Jat.11ril c au toru lui~ . _ I . ,tZ,l paş,i, lw ,llat,·t 1•ocla /11wlu-1 nrac pr,·n lesn,·
serisă ceva mni tîrziu dccît data din titlu, dat.ii c-arc cor1!spm11lc primei s·au locm, lu ucrur, lt! la dmrnl •u1 I· 1L . - •
Irnu·. I '" I. f ,) • • · ' • . c • ~ama ca s-au dus peni r11 ~1·aln1
ciorne. ..u1, ..... a l s1 • 111 t1·aduccrl'a htm=- • •1•·.., p o:-,• •• ...r ,t d'1:· :\I 1aza I 1nsa lll'!!<·bat
MO) sc.s princeps propll•r Laroncs 111 1/. . . · . 1 '
· . /'d•l· . / .- . '. a Leit,._ pr11u,•1 s. r11111 lu-,,/J('IJ1Llur a1md
1p... 11m i ,. to,.,, au 11 1me r.ompo~u,l ,. , . I I ·
p .. , , .. . . . · t.', SltilS api{(· l'llt :•111 ,' J IIS I j ril·a hal. Sl'
:un\ st s p111w,•ps 1·a I HIJll' l,·u·on 1111 · · ·
TRADUCERILE CRONICII LUI MIHON COSTJN .. , (
l u 111
so) L . 1-1 • I (Jill;\ lll\"('l'tllll. ad l'Xi:.!<"lld11m trilm.
.· . J>. "
. •• n ._•p. · , ·
: ': a 11 1· =-11 I 1 ··11 I 11
• '· -
l 111n11 pc• lr1z11·a I · · . Yoclf1 anumr

Tr:ulucc•rf.\a latină, probh•nrn autorului ri. f n hihl ioLel'a ,\I 1m·11 lui
!;-1,-m., pus ·""!t:""'.u. uz ,·rr11u. lndni,i ,u·el llri:;·ctt ,•111l,'i., .:- ... I· . ,: C. .· •
t.cl,· Jll C'lll'SJ\' li11-- .._. • . ,l 11,IJ I Zll ... ·'" III
. II ·. . . '1·-' 111 ma1111s1·r1s1•l1· B. clato1·i1r1 l'l"ld,·d,il ,·c•p<•l:-u·ii
Czartorv~ki din Cr·acovia se arm o t.raduecrc lat inf1 n rronit·i i lui Mirn11 llUlllC Illl . r1z1ca VO( ~. l'N•a CI' a ffin1L , . . ·1 - - • · •· •
Costin, ~un manuscris de Ia sfîrşit u I secolului al XV 11-1,·a sau <l,: la înce- . J ·. . , pt lop1~ sa sa1·a 1·11,·mt,·le 1nlcr·
mc d wrc. ...,\1'11 na c·-.t _ c• tdl·n t 1c=-t' ir 1 t·J"·11 I ut·•·rc·a Jalnra. • - ·
putu) celui urmf1tor, căruia îi lipsc:-c t.itl11J ~i. dl~•vn ~al,!i,_1i de I~ i_11,·c,1ut. A ~ada1· l.1·nd11l'al01·ul nu ll'nducr ,1 :- · ·
A fost pul,lil'at de ist.oricui.polon~- ~arw1mk1: ~J~,-~111 Co~l.11u, (hr~· M non·. C .,· (I· · • .· ,llp.t lll[lJlllSl'l'ISll) a11loor1•,lf al lu1
o~ .m c cei nu c-sl1• :1l'1•la!-.1 c1 1 . .11 I) · • .... •
nicon terrae ll1oldrwirae ab Aarone pruictpc! c<l. Com1s1e1 Istorice a Romi- tuousu dato1·it:i unui coi· ·t <l ·. . _.uu_to, , ci clupa II l'op1c drfcc-
' _ .JJs C' 111:11 I 1rz1u.
nici Bucurcsti 1912. În introducere cd itoru I n dnvcd it. cii traducătoru I Pc dl· alt.a 1w1·te, rnanusci·isl'I(' B o111it t I I .
este' moldovdan'. Într·c arrTumenlc aduce faptu I di Ghica vodă csl.t• numit <lin
.
frxl.ul c1·onil·ii lui l\lii·ot (~ .,·.
· 1 ~o~ 111 • pr·o i·d,d .:-
I "~ 111 alm· al lunor scntr.nţe
,,donmu.l nostru", despre oasl.ea moldovenească se spune ,,~,i n,_>şlri _nwl·
0
htc:·ele lat inc si 3 Ju ... ·it text 1 . · ., ' c.i ""P 1S 1II nu cunostea
• .. ' . ' . - li lll a 11 J 1 , .. ,dll(':-1101· 11 J • ) . I •
dwenii", expresii care lipsesc în originalu J romîn~sc .3 • Darwmsl~• a c~utat rucu n folosit tocmai un m· 1
.
.. •. d:
•• m~u1s ,n t··11·c- 111··
· ·. · 111 a t 1nc•~lc a ero-
I •
să dovedească că autorul traducerii este îns11~1 ]\'liron Costrn~ parere s1 n fost n<>voit ~:-1 l'"'tr·a,1tica:- c1·
·lat Îltl'. Înl.rudt l\lirnn · · '· Costi, d:-m I ron11ne~t
A • · ,Sl'i.lll Ht:l'SI<' 11·xlc· nt1n<•
J ·
care a fost împărluşită şi de alţi cc1-cctălo1·i. 4 A1..:1·"~lft p:ircrc_ nu ~e poat.(• •. . ·, e ,n al :w·şt" I nai<· pro,·crhcl1·
A

· • 1 ••<r,t !-I lraduec-r-- 111 • • -

susţ,inc. Argumcntc·lc principale care ara Lă cr1 .l\1 ~r~n _Cost.m 1~11 poa Lt· provel'be. D,· 11ild:t· , 1'15 . . t . I '
. · 1 ·
.
lll c•xtu 1·omme._ .• I ... 0 · · •
t,l 1111nl'asca a a,·<'slor·
, li
fi autorul traducerii latine a propriei sale cron1c1 grnl. _urrr1atn~trl'h·: t1.s corn.fr..rtt., adccc'i: Rii-boai ·I. • 1
:i · I · t: ·.' < •_ 11_11· 11: .. _,,. a ,,,c,mf'n•
• ... ( (. l1l (. I r•a a, o,·ltt "I li l I .. ('. I I .
Traducătoru] urmează în traducr.rrn sa un manusc1·1s de tip B. „stc omis in manusc·risPlc· H si C 1•
IC •• •
··d
ll 11.1 IH't•J'("l )· 1
. ,\ a11 • ,1lal11
li .
alm
I
nrn!luscris care cuprinde greşeli şi Jncunc _perpetuat~ _şi în .t~adurf're_a
w ,,

c11n.r;tn.nt (p. !)fJ). dec·i i·,·lr·idti" 1· . • ' ·~ llta: ,. >t' r.. 1clu oau,
• • . < • l Jll I llllllJ\PSI (' ,.:-.. 1 1' f . - I .•
latrnă. La p. G1 (u cd. prezente) se află ll'cpune:1 gr('~Jla: ,,ui~1crnnt·t~ c1! nu c•ra 1ctu ucr.uli. La ,. p; , . ·I :· · ·.' 1\ nr111:1 p1·1111a alma
· d ~ • 1 -· a 1I x 11• 111 1·1·111111· · .• p . •· , ·
de tîrziu izbîndeştc" (in loc de i:.bucnc;!ile). Autorul Yl'l•a ~a :-p1mn ,·:i d:rce un ,tscal: S, <"Jlli sunt in StJfl"'I' 1. . • ·· I · . : st • .. I ·11tru "''o,i u1n.r
• •· or1.,,1e111d11u·,q·• 1 1I · l
pcrrnanrr,·
,. ..
non pos:--unt e·idunt. ·
. , ~
I •
lll l C 1f'l'llJS {l(/ 1 ,1 •11 • ( ·; ·
s ,~ .i•.• 11. 11111 111 l'OC c111
. • ,
Ed. ,le faţ,1, p. ·JlJ:..
virlu(11. acea mm rfo su.~, nrputîndii . · _,' · . ua ,.,. s,11111 1n suu·a
1 -, • . . ., a ,c;/a fot lltlr-a,· •/,, I l ·
Ji,itlnn. l a ma.re$ l au,r,.u,ne·'. Citatul lnti,i 1. .,. . • ' - "'. •·1w111•, c1u Joarl••
• <' • , el . •p~. s1„ 111 11,· 111•... 1 A 1 n .,
3 E. BnrwinsJ, i, Jutrl)(ltt1·1?re la Mirou Cosi in, C/ironicnn, ed. cit.. I'· XX I.
~ E. Barwinski. lulroc/11crrea ci•at.r1, şi G. Pascu: Gligorie Ureachie şi i\lirn11
ş, J• 1rn uccrca lat.rnu. Ouare l,cne d" ·.l
d u.s suprema,, putentinr 111 cum n
. ,., ,c,
.
'I'''
.
Imn
.. ,sl i 1s1· (' ~1.-- '
. 1' 1·
· '. · · uip,cns: n .1s est ,:::ra·
--

r:osth,, I.ii;:i, 1!1:;1~. pp. 11/i-118. , on. pussI,11t lll cod,·111 s I 11. I " perman,•rt·.

358 359
I
I
I
.I
iescendat ad maximn.m impotenliam" (p. 112). Deci nu se reproduce
:".cxtul Jatin din eroni('ă, ci se retraduce din romincstc.
Este cvidl'nt dl nu l\Iiron Costin putea fi tradu~ătornl după un
manuscri~ iucompll't. în t·ai·c Jip~csc citntr)c- inl.rc,clusc de <linsul.
Un arg-ument tot al iL de serios cn cele de mai sus, cnrc dovedeşte
cf1 nu autorul şi-n tradus propria lui scriere, este faptul cfl traclucl'it.oru]
rrn înţelege uneori textul romînrsc; ele aci gr<'şcli de traducere . .A.stfol~ la
il. 81 cronicaru I spune ci1 paşa de Buda, Caracaş, în lupta de la Hotin
„Lrimisesii rlisrrmsu Ycziru lui cu nu va merge la adunare, pă11f1 nu ,·a
hi iutîi în tah:1ra lcşa~cr1". Traducătorul în latinc~t.c n-a întelr.s textul
1i ::-:cri<': ,,Accepil a. Pr:sirin respnnswn ..." (p. 53), ~rczîncl că· vizirul nu
voia sr,-1 vacl:i pinu 1111 va lua tahiha. cec-a cc aratrl că nu a î11tcles text.ul,
<:are spune di111pull·ivă. La p. 94 Mirl,n Costin vorlicsl.c de· rnănitstirca
Hangul, riJicată „den pajiflc", adică din temelie. Tra~lucătorul a crezut
că P!iiifle este nume propr·iu (in vechile tc•xlc rmnînc~-t i 1111111C•lc proprii
ca ~1 ct•le comune i-e scrrnu cu literu mică): ,,monnst.1•1·i11m lfongul dic-
t!,my in mo1~tibus, in ?u,:,yszlc" (p. 72); la p. 14!) Podul Î,mlt (localitate
lm:..ra Vaslui), tra<lueal.orul crede di e vorba c.lc un nume comun: ,,ad
po_ule1~1 allum:' (p. 14?): La p. 151: ,,lunca PraoPii", Lraducfit.orul nu
ştie ca e vorba de gcn1L1\'11l numelui Prahova, care este un rî11, si scrie:
,,~yh-am di~t.a~1 Pr<fowy" (p. H5). La p. 15G „lll. Mo,,ile" (nume de loca-
lii.al~· de lmga laşi), l.1·au11cc: ,,ml tumnluru", crczin<l cr, c vorba de o
!. .
movdr1 oarc~nrc. n P:. ·)57 ,.,,r,t culme·', traducă1orul crede cr, este un
n11111e prnprn1: ,.lutl111e· (p. 'l;,3). La p. ·I:,!) ,,Vr,•a s,1 {iie c:r,.l,!a di:acilor
lt:, loc l~.rgti, ,md'.•,·a 1:re Jiji~. Şi !a Co/11,1.riii. .~·tm împreu1Lnl r.u. rm~urii.''
1 ra<luc.1Lol'ul seru~ ,,°l'olelJtJ.t w1pcd1re Cosacus, in c,1,111pis ali,:ubi ad Zy:yam
l~rrmit,im. pro pe !{otnr1,ru111 coniu:1 il se c11m Unga,rus" (p. 151j). Ncînţcle­
~rnd_ ~"xi.ul ~·om1ncsc:_yoatc !'.~·înc.l în fat[, un 111an11sc1·is cu punctuntie
~«:!;-Ila, ~şaz_a Cot.naru pc J1J1a, g,·rşealrt de ~eografi,i pe care nu ar fi
fal'111-c,.. ~·osL!n~ La p. 85 .(t·d ·. nn:1stră), l\1 il'on Cost.in vorhP~lc <le ~,velco-
pole.11u • a~ltca de ?şlc•n_11 drn Polonia 1'la1·e (\\'c·liko-Polskn). Trnducă­
to:·ul n-:_i 1 !tţc-]('s. yl ~CJ'H~: ~,maiorcs Poloniae'', crczîuu ci1 ,i ,·orha de
d1·•·~,:tlor 1 _ş•"nuli!i'y<lin Pulonia. La p.172 {L"d. noasl.1·u): ,,au n11dzit de
la &h(•rgl~iţe , au~ca s-a arlat o veste din orasul muntean GIH•rrrhit.a,
1mdc sosisc>~ă oştii~ nioldonne!;,li. Traducitl<n·~I nu stiu di Ghe;O'hita
,:sl.c_ o h!l'al1t.atc, c:1 cr1~d1•~ cu ,. Yorha de O iwrsoanr, ~u 1111 nume Jim'i-
n11 l:1v d '/~ Gh(•org-1,e: ,,:1,~1d1sscnl: ''X q 11_oda 111 Georgio'· (p. J i5). La p. J95
,.tl'ece J\ u.tru! la Sn,·~~a ; cu 11nrarc citim în traJuccrca lali11r1: ,,Lrniicit
Prulum afl S01·~kam (p. 207).
Ac<::i~tr, u_Jt imft .~ 1bst·n·;qit~, prcrurn şi cele clr~pr" Cotnari, H:mgul,
Podul_ lnnlt ~1 M°': 11.~ arnta <:fi l.rnJucf1Lor·11I 1111 11u11i:1i că nu intclerrea
11111· 0 ~·•. t 10:::.:Lul cronic11, dar 1111 cuno~tea liine niei f\loldo\'n. În' acr;te
l'.C11~diţ111_111, L!·aduciil.orul nu ponte fi în nici un caz i\lil'On Costin si trc-
l,111e cinai· Ra rer_1_unţi1111. la pill'l~rca <·xpr·irnntr, cu alt. prilej că tr~duc5-
torul ar pull'a li un f,u al 111arclui l'l'OllÎt·ar.
Trn~ucf11.ornl r~mine anonim; şti1n despre <:I clonr c:1 crn moldovean
{vezi mai sus), crt ştrn, pc lingă latină, şi limba polonft (la p. 56): ,,Su.la de
]60
auru zidiul ~~'fl:unde", tradus numai"în textul latin în polonă: :,Zlota szfajca
mu.ry pr:cbtJa' (p .. 19). Este un cărturar care stie că Ni~trul c~lc 1'yr
,c d.. nouslra, p. o~; tra el -~ p. 3'>
y ... -
:), traduce pc tătari 'prinsciţi (ibidem),
• NipruJ
' as
'prm Borysthene.~ (cu. n.onst.ru p. 111; trod., p. 93), Brasovu1 prin Corona
(eJ. noastră~ p. 1;:,:'J: tr~al., p. 191), Clujul prin Claudidpolis (cd. noastră
p. 185; _trad ., p. 191 ). Cunoaşte fota po)itică a Europei: ,,domnul de Bran~
deburgu:' (cd. noaslrii, p. 175) tradus cu ,:elcctore Brandebur"ico" (p. 179)
corcct~ază g1·rş~·ala lui ~liro~ C~stin, Enicul_ (p. 4/i) cu Es:ecum (locali~
late dm Slownrn. Es~P]q. Ştie ca r••~t·lc S11Pd1c1 Gustav (p. 51) se numcste
Gu.;!avus .~dolphus (p._ 12): ar~ cult.urit 1.c-ologică: corect.cază citatul
g:eşit al IUi ~fo·on Cosl.m Js1_1s S1rn~1 (p. 58) în Eccl~siastus (p. 22), ştie
c~ Ioan ~alvm nu a fost mrt.rc,poht. cm~1 ~~edca .l\hron Costin (p. 120),
c1 canomcrts (p. 10G). Cunoaşte i·osl 11 I bo1~r11lor Moldovei: sc.•rdar tradus
prin „qu,~si rn.mpcstris dux" (p_. 10~), clucer p~in ,_,?economiae principu
pr<>/ectus (p. 1Gli). ,·,moaşte cl11ar ş1 rostul drcgatornlor t.urccsti si tătă­
reşl i: cîzlar, a~n (p. 1·I 2) - ,,.mccamerariul' (p. 95), balgi Laşe (p. 196)
tradus ,,c:rnclor mellis" (p. 208).
De vreme cc, cum am nrătnl.. tr·nrlucăt.orul nu cunoaşte bine Moldova
poate fi ,·01·Ln de un t.inăr fiu de boier c~m· se afla la carte în Polonia si
n11-si cunostea des tu I <lC' bine tura. •
· Trndu~ătorul suprimil cilc 'un pasaj c1: n-ar fi pc placul polonilor:
ln p. 82 se spune că solclnţii poloni ~înt. ,,îm,ătaţi cu. berea, cu liorilcr'l".
pasaj suprimat În I 1·:ulurl'rc·a lat inft (p. 5/i). Cotnarski, pisarul lu;
V.1~il1• L111n1," 1wi:-: de Tini11ş, fiul hatmanului cazacilor. pcnl.ru di era
Irah, t-JHIIH~ Mii-011 Costin {p. 1!i8), ,,el rr.lholicus", adau~r. 11·ad11cătorul.
La p. 187, din Nlitia tra~lucerii latine, ~t· ~i',scşte un provNl, ca1·c Jip5Cfte
din 1cxt.u I romincsc: ,.Jnxta prtfga,re dtriwn: Fur clomcslfrus prn.ecm•eri
non polr:d'. iar in nită parte t.ot. trwl11crHor11l dă n1t prc.n-crh: .,Vel ut po-
liti<-1'. co111muniler dicunl: Qui argenteis pugnal lu!slis, ffl.cifo PÎnr.il" (p. 19).
,~nrc lipsc~lc~ de us,.•mcm•a în lc·xtul 1·omî1wsc. Jn ~chimh omite fraza lui
~·liron Costin: ,,nll'gî1tdri de ,icesle cumplite ,•remi de arnm, cu care toate
primejdiile m:cst!,i pi"i.mînlu ,:01•îrf!° te_ s~nt_ri" (p. 1~~). S-~r pi'trca ~cei că
t.raduci,toru I scrm în ,srcm111·1 mai I1111-;-l 1te. d11pa rnchc,crca pilcu de la
Carlowitz (I 6Dfl).
Voruind de lupla de la Corsun :l polonilor cu ca.zncii (:LG48), Miron
C()stin nu1tJC•sl•~ p(• dţiva dintre polonii de SC'nmă ci11.1qi în h1ptrt (p.12D),
trnc!ucăt.orul' adn11gf1 c.Jc la sine: :,ci. Lanclwron~lâ'• (p. 12). E vorb~
pesemne de un n.oJ.,jJ polon, d~spr" ·a cilrui cădere în lupta d,~ lu Corsu 11
trad11cf1torul auzi~c în Polonia.
A~ndnr tn1d1wrrra lnti11rl a cronicii lui l\liron Co~t in nu are impor-
tanta ~a,·c i s-a ac,.'nlat 1 ~ 1u1 poal.c fi folosii.fi la eorcct:wca t.~xtului ro-
mir~esc niC"Î. <'li nlîL rnni rnu1L, 1111-1 poale înlorui. iutrudL provine din-
tr-un n;an 11 ~~~ris dl'll'ct11os ~ie nll'i1111ită de un SCl'Îitor care• nu în!Pl':!J1·a
bine text li) rond11cse şi llU cuno~ll-a hinc l\ioldova • Tot.u~i este folosil.oa1·1·
1 G. P.iscu caul;'i s;", corcctc,:c texrul romînP.sc ni cronit~ii lui Miron Costin
pe baza tra<lucerii latiue, Gligorie Uriiadtir şi .Miron Costin, cil. i:it ., 1936.
361

pentru explicarea unor tl'rmeni arha ic i , feud al i: mili t ari, juridic i , admi-
nistrativi ,care erau vi i pe vremea traducf1tort1lui: biişti- p ropugnacrtlum ;
copil den casă - au/ic11s; sto lnicul - dr,pi/rr; C;oş uril c - rnslra; arma-
şu i - instiţalor; odr1ile - s trit ionibus; putinei - m stcllis; holota -
ro/1111/ari; bir - lri!J11tu.m. D e a semenea a piislrat sen~ul a r haic a l unor
twpis; au Yăd i L - - prodiderunt;
cuv i nte comune romînr~ti: g rozav -
oameni nrnwrnici - e.Tt.rancis homini l111s; sfi se 111 i~t u ia,că - ev ilari;
lor roniineşti. Astfel în pasajele publicate de ~I. Ha~l' !!ă:::i111: tara tra-
~us .~ ,:~ipv. ; curtea~ul,- %1, up~:-v•·1; ,·ăt:1f11 l dr apr o z i -- BC(,:;.zc.y , ,,ii
v.:-:p·.Swv; a rmaş- o.pµ)o·.; cop11 d e cas ii - :-:::1.:S ;,_ 0 ;-: , -c;v.; ,•. u ~
Mai
giis i m în_tn: tu l ~re.ccsc c11Yi11Lc ..:a : ~:P.,:.:v·u. p C' ntru diY:11!: ,-~~:p-i.vc.y
pentru t,a ran , f~'P'/. %<,u~ p<'ntn1 \'Ornic . C n cor i trnd11c:1lon1I nein l c-
le:î11u unc~c r_11\·inte, le 0_111 i : e; a~Ll'c·l c 11\"Înl 11 I romirw~c /olri: c (a L"ope;·f1 ·
1
mrnt de p1nza 1wnlrn rn1 1 de parad:1 j a 1·:1111:t~ netradu s in "rccestc .
În c onsl'l"Jll \;·1 :11"•·:1~1,, 1r:1rl11c·rn· grcrcască este de · i11l 1·rrs n·clus. ' 3

c iritei - rubeln ; e ra rf1pil - ul e.rcruufoscercl.

·" _Trall_~y~rra fra l!Cl'i";t. T ra du,Tr,·a fra 11n ·z:1 ll!"lll l' ;(Z;l , ,l,q,:, l"l! II I :1111
'rrn<l uc<'r<':t grecra:-ic:t. Am ::u·,11a1. 111ai s11s cf1 1rad11cc rea grecească u r at~L 111a1 ~11 ~, l e xlul grece~, . T racl 11ccrra a fos l ;,lc:1l11il:1 la A11k :,ra
a c r onicii lui 1\!i ro 11 Costi n datcnzr1 din .:inul 1i2!) ~i , îu1pre unfi cu o de ca_tr:c u ~1 f ra11t:ez n c 1·1 1n oscf1Lo 1· al insliluţi i l or ,·cc-Iii r o nlÎJH' ~l i .3 În a,·c-~ l <·
,:o mpila~i c Jc erc,uici din care fai:c l':1rt c. ~<: duto rc~l c l11i Al cx a nclrn cond1ţ1 un 1 Ynlo
neînse mnată . area 1:1 p<"11 Lr11 ,.,..- 1•1Lilirc•1 Le •t J • 1 : I
Ani irns. De~p!·c î111prcj11rărilc în cnrc a fo~I. ali-ăl 11il f1, :l\·,·111 dle\"n şl iri
··· · ' x u 111 r~ c ~ 1 ca cu l o t u

iulcrcsar.l c. l n 1'i'.?.!:l, anu l din care dat1•azf1 Lraducen:a l11i Arnira s, la

1S scplcn dll"ic , un u:,n;ca re Scvin, I r i111i~ î n Orient în c[1ul.arc d e rna-
nuscr isie pentr u 13 iLlio t.cca ncga lă cli u Pnris, scria n1i11istrului ~la11rc·
pa~ că do11111u l Mo ldovei, Grigrn·c· ~l atei Ghica, ,,peste CÎ./c<'rt zile u.r111 ea:1i. ED I ŢIILE ANTEnIOAnE
sii. ne clărr1i1:sc<L o istorii: n J\1 oli/oi,ei şi ci provinciilor rr1:i 11c, compus,,, î11
lirnbn /l"'irii, cnrc încii. 1w ii fosl pul,lil"lit,u -~i. despre cnrc se 1Jurbcştc c1i de u ~ , 11 11 11
ra pocloperii"' 1 • Iar la 21, ian11a1·ic 1739, Pryssonnc I, l'anc:dar a l ambasa- . EI<li!,ia
I . l\l'l{og:'Llnicra.1111.
C . 1\1. K on:iln
,.. ic-e·'11u
u u 1
· t li I ' I ld li"
· l,d. 1 J(" 1ll fll~(· j\ ()

vei _a l_'.l t · 1~·un osl.1n în co ll"l"\Îa ~a Lelupise/cle Jl1 / l , · ·d · I J

Jc i f,.;,1 n c-czc la Cunslanl inopo lc, s pune eii Akxandru Gli ic~,, ma rc drago- f as1 18:.,') s i c d II (C . I o,o<rl, c . . t o m . ,
·, ' . ' -, ·. ' . a -n ron 1cc C /70111i11ici} I ( /III I 13 . . . I . 1s-?
1na11 al P o r\ii Otonianc : ,,!'..fi-a trimis un 111r.11.11scris în li111/m gn•ucă popu.· în p r1 111a ,·u l 11 e; re c iril icr în ·1 cJ -- - ' . . •. i1 <111l~ i, , _,
/ani, care conf.inc istoria nwd,·rHii a priw;i11atc:lor T,irii l/0111înr:;;li :;i " I· L. )' "] · ' ' . o ua J;ua ~cl 111nl,:1rr. ins:1 l"l l a lfabet
:J 111. \.og,1 lllC'l'n n11 1111 a dai o c·d11 i,· . 1.·1 1 · ·" ·
Moldowii . Am ru g at pc 1111 cle ri c c 11 nose:ll 1i1· al limbii g rec:c~L i pop1dan: scris ului 110Lal d e no i cu s io·]a n...:. • "-~ '"· _ci a ri ·prndu ~ l1·xt11 l ma 111~-
,r,-mi Lracludt această sc1·ic rc.":! Cum l' t·yssonrw l cslc cd care a tr i mis d" . 1C E l .., 1, L r11h111,1I adl'~c:1 .-11 11 11 ma1111'Cl"I~
r 11 P11 · . , Ie. d III
anu scrisu l Lrncl11 ccri i Amiras ln Bihl io tcca Hr.ga lă din P ar is, es te ma 111i g bunc.4 • • n -a l'llll0Sl"U L lllanu s L-r i,c · g rupu l A. ,· a re sini r, -lt
probabi l ca manu scr is1d care i-a fos t dăruit de Alexandru Ghica să fie:
111
Am arătat crt ma n 11scr i,, 11 ! D-1 r0 1 • l 1. 0 _ . .
Locrna i traducerea l u i Am irns. tit luri de capito le si pa i"' .. r ' os i l cc '- p:, ilm ren n11. c11p1·111de
.1 g 1.1 ,. care 1111 ~c aflr, în Lc:xL I 1 . 'l. C .
T ra du cer ea g rrcrascf1 a cronici i lui Mirnn Cos Lin ,; c u prinsă într-o
. . , ·,
ş1 prezmtă
·
hrunP p c cari: e dit ori 1 I
· d" · .
I . li
c-a Jlll llll co111rl ·I · l)
u 1 ,, J!"Oll o ~l.111
· }
,;ut11pi la1,ic d e cr on ic i de Lipul descris m a i sus s ub s igla l\l, o formi! Lîr- 57
llll

zic· s i mult dcfornia Lă de cop i şti a c r onic ii lui M iron Custin. De a l tfe l
pagma\1a
( ~1 . - . c 1t1 r1 n oas t r e) ·
. 11 . ,,, 0111/l.l marn111,•11i" l' c=- "·
l . _ . . ' l' e - rxcmp .. l •au
_11. poşlrn Ul .
acr·, ·L n1an11scris g n :cesc de la IliLlioteca Na\io1wlă clin Paris n-a fos t.
p... I „rnra _ d011,slctt ceirilnlli'i"'
. , r• · S!1 ,.1nra, · - 111. . "" c1,m
. ·ţ,n·· . · h) ••, , 1:::;1. · .- · d
e n-ar hi nţ1 roapc··
publicat. l'î11ă ~,cu111 ~~- ] c unoa~Lcm :iu mai d in tabla d ~ n1(1Lc rii ~i extra-
ceia, 1nw.crirc-· d , .. ' p. uv i-i'' trx. lu·l sh,· · ·11 • f ·,.. I 1 I „,a.111 . I ' ş1
LI"
e
p . 12 'I ,,~H c pc spnnt,:nita, lor 1· · d" ·« ' , c i ,-1 11 u 1 11 1c .
'"le p11l,lical.r. la 1821 de M. H asc.~ Va loare a acestei t.raduccn p e ntru . , . , un .uocimcni 1' t')=- . · ll •
cum s-au pomenit si mai su.s'· F·G . / , · ~ J „c, ri111 cşescu, pre·
studiul si e dit area cronic ii , d nl fiind t ipu l d e manu scri se car e îi stă la ~ d - , .
P· 19 I „
' 11. '-' ,,si neo ea d,,ncor-r d 1'•
upa cei dcntîi r.csă ar't .- •, . . ' · •· e c 1.rgt. · rumos.
IF "
• · '·' (l..\/1 . npo, la trecut 11 l J .... " , •
bazft. e~Lc ma i mic ii Jecî l. ::iceca a traduce r ii latinrşl i. d oar c1 Lcva. d 1u p asnJ·l·lc ca r• I' " ' .. • . n ce ,1„n s 1nt
ip. esc 111 n1a1u1 sen' I r l . I 1·
1_111„
. I '
ceanu , d C;c1 ş 1 în edi\ia lui.
l!
Valoarea 111anuscris ului g rccc!SC pentru st11diu l insliLu ~iil~r vccl_1i . .. ~11 o 0 ,1 1 le "-Ogf1 111·
romînc~ Li este de ascmenl'a n :d11sf1: traJucătorul 1111 explică prin
u-nd 11c·crc i11sl. i Luţ ii k f<-11Jn Ic . c 1 s,• nnil ~u111c~t c s:1 transcrie nume le
.. l Fr:-iz:, în ca r(\ ur 111a st, f i<' ar<'s l CH,·î nt I ·1 . .
c 11 ,·111t11l /ota:r. d. li. TikLi 11 Di ·ti, · ." ~!. l l.i-t·. Of•. ol „ p. 3/i'.l Pentr u
a
l l r~.ctnp I u <I cc1t- I . . ( . >1u1r 1·u111tn - ..c r11,a, 1 L>
cc d 1t1 ?-ilirun Cosi in . :-- ,
i •
,u c. , I ~u~: , 11u cu11tw ~tr
1
II . 01110111 , 1\Jissinn.s a.rchColu_:.:,iqu,•.-.: fn,11 rai.••i•s cn Uri,·nl a11:r .Yl'//-c l'I
.\l' l/1 -i, sivele, JJ11ri., . ]!10:J (Co llccL io11 d r• d ,.,:11rn,•11 l, i11,'• ol i1, , 11r J'li isLo i re clt- - D espre traduce re :, "l'<'Ct"isc·-1 . · ·
şi li ft>rarc Ce;n-, 11 ~• 1· 1' 8 ~_crnn1i•i i 1111
~1. <. 11 s 1 i11 cf. I. :=;lJi c ,..1 !\l i~ -
Fr:. ncc,), !'· ,,O:! . ş i N, J nq:a. Ştiri 11nr11i tl,•s(lr< J,ibli<itr,•fl 1\J,wr11cordn/ilor, J\cad .
rriri c11/lurnlr
" p ' • . · ~J ' • J 1 . 1 8 • l ' • - \
. ·. cn_t _r u tr:i_d uccr ca fni ncczr, , ". V. \ L_:'l'l'C .. . _
1\0111., s~•·. a li !-~. V I , 1\J:tl°,, pp. '1 3 '.1 -'fl,O. 1 111s/r11~·p1rri11 f''.'b/1.-r, I, 18f.(i. pp . (;Of\-(;'J:i: · '"• l31tleitr1 l1lrr11r, i11 JJ11/ctin11 /
:! li . On1<111I, Of'· cit., p. 7ld, ~i N . ( or ~:-i . ,,p. ri t . . I'· ·J/1 1. .
a ~I. 11:ts~, Notirr. d'rm 11 wJL11.ţcrit d,· lu }Jil,/iutl1t'q 11 v tl11 roi contr.1t1rnl u11" V. nollţ. a <lc,1,r <•. ma nu scrise- I,. ·
n111l11i I :ii colecţiei s:ilc. lu l o ,ilt"" d i· h:.o~ta l nicca111 1, l;1 srirşitu l 111
/r.istoirr• de la. Moltl1wi1·. în Noticcs ci 1•.r/raits d,·.s 111111<1rscri ts de /11 JJibliotlreq 11c d11
roi, XI , 18 ::!i, pp . 3GG-3G!l.
363
362

Pc lin~f1 omi ~iuni lc pcrpctuntc din manu scrisu l de fectuos fol os it de
cd i1or, găs im ~i o srric de lcc\i uni grc~ ilc datorite a cc~ 111ia : p. S3 piau de
puşci/pierde puşci, K; p. S3 pătrunşi/părtaşi, · K: p. 73 desc,i.lecîndu/ de.s·
clii::.înd, K ; p. 12!, Ieie/ lege, K; p. 121 soliia.fc11c::.ii11, K ; p. 122 iesii./cstc ,
K ; p . 11i1 la chipu/ la rap, K; p. 1G1 cntanc/capite, K; p. 'iii su îm biirbătasă/
să îmbii/asă, J,_ ; Jl· "1Hl ,w pcs tiJi ani/ 1111 apui peste al/i. '"· ~i ch iar d ute
ci tite grc~ it: p. SG 713.1 /7138, J,_ ; p. S3 lG 1, lui seplel'ri1'f 17 t1 lui seplem·
ori i, K.
fot:1 o se ric de omis iun i de 1,nsn je ma i lu n" i dill l'd. l,1,gi't lnice:111u ,
rhl orite fi e lect.iunii grr~ilc a edi t.oru lu i, fi e ~ ipogrnf1:lui: · p. 118 „ce
viindu cu (icc:ia ,·rstr. l :mri'i, 1:1i or da A ::.acul moscalii. aii r,11rr.~s mmprri Vaoi-
lonului''; p. 'I GJ ,.f,7.r,io,întltt·sc, al/ii pe· nlwuircc s1"irimlil de bunc'i"oio
în şrw/ii"'; r. 175 „nţ!.itttori,'t . Şi le·riu dat 700 ,le oaml'ni" ; p. 83 „toatii d:1w
Mei(," ; J~:. 1OS „l'r'id::.îndu-l· omu harnicu d" acein treabt'i" ; p. 13!) ,,şi de oşti
ungureşti"' .
S_c parc _cf1 unele o ~n isiuni sînt dat.or it.c unui patrio tism rf1u îuţ.clcs
? I ed~torulu1. Sp une ,~I 1rm~ Cosi in:_ ,,Ai no~tri, mol Jnnni i , pre obiceai
111cbLa au pleca i fu ga (p. /']) . CuvmLcle în curs iv au fosL omi ~e , se p arc,
i11l cn\ionat d e Kogiilnicea n11.
• T o t în c~tcgo ria lc:- \_iunil?r gn:~itc 1rcbuic să so1·01.im num ele proprii.
s1ilc1tc (pag1na \w edq1e 1 h ogfil n irl':1n11) : p. -LHi P ale,·aico în Joc d e
Nalel'1tico; p. 111 Dinu/ î. l.d. Diirnl; p . 121 To ll//.i î .l.d. T ormi:
I'· ·It,3 Cn.iceni î.l.<l. Coircn.i; I' · 1r,7 Cot11arm•si:hii i.l.d. Co tnars;·hii;
p . 14S 1:_o!wl î.l.d . Bolwn; p. (Vi D(d1arn._i i.l.d . ,Le 7,/,nrn::.; I'· G3 Vel·
~opoleami 1.l.d. velco:~olf''.i_11ii (polonii din P nlonia l\·l:uc) ; p. UÎ J1Justa/a
1.l.J . /1!'.irta:n; _P · ~J~ . \ 1 iteli î . l.d. Vc,•eli: p. !)S Codin î.l. d . Cod(1c:
p. 12S 1 odcraş 1.I.J . ] udemsco.
Kogă lni1:eonu i~i penn i,te ,;< i 11 11clc coreclf1ri în l.t•x tul croni <.:arulu i .
Astfe l transfonnfi în Ll'xt in fini t ive le scurle în infi nit iYc lu n ll' i d c~ i
r . .. " . . ~ , ..
aces t e orn 1: ~li ('XISl~I 1n n•~ · un man11si:1· i, : {I. ieşi;-,•, /l /1(//"{l.Sirc, {L smul·
:tUe . n·l am 11:0 1re, n. sit m,st/l/.rc. în IGc d i· n iesi . (L p,'iriisi a smul"e 0
a-l
an11f!!l:, st.! sti n111is 1uiasci'i. ' · ' "
. · u!1dc i ~c pul'e c.ă sc•ns ul rs tc 1wr lar, r dit or ul a cl n11gii d e la s ine cu·
\'Ini c 111 t ext. Li P · 8() (c·cl. nons trii) rl11pf1 pi('d::,i r,,i, cdilorul udauc:1i
înl 1·1· pnran Iczr : sc111 n niu . A I I l'nri 1,opJilni l·c:rn u ,·or ec.:tP:1~.;, p c r rnn ic;r
~t ii nd d espre C ih· in c:, nu a fu:,1. mitropo li t, c11111 sp une \ lirnn Costin
ip._ J2O), înlc,~u~ c~ I" ncrst C11\·în t c11 popiL L n p. ·137 în loc.: d,~ Yi ste rni cul.
" ci 1Lo!·1il pu lilic;'. 1·rf-Ptslcr111cul, cr:c;i ec n11 se află în n 1a1111scri sr.
I Ko•Ti"i! ni ci:anu se af1[1 t.1tl11 !: l ,·111t· n1L ,l„r111111a fcrrn11r·1 11n,l11 c,i ons/e lc,rn.sr,i
I~ man 11st: ~1s11 I_13 - 1, lu pagin:.i corc~.p11nz:it.oure p:1g in i i 11 3 din r d iţ i;i
11oas 11·;,. se a fla O inscrn narc mnrg ina lr, scl'i sC1 el e 11n c ilil or 11111 11. mui
I irzi 11_: ,,Deh _rlerc•iş _rlrr lltilimi nnlw:, lwcdii,, l'C du. pntişr,.h rfr~ n. rhilimi,
I d c~ i ~11 pr irnasc î n ed q 1:, sa _t 1t l1_ll'lle de cap 11,: Ic ~arc ~1'. s 11~t ;i le 11 1 !\ I 1.
11rrlt1L ucc~rdi, ~tdeca„zccc dcn•işi pc_ un co,•or pol înnipN1., inrii. doi împ('ira.ţi
,'11/r·fJ fnra nn incop · Aecs t pnS.iJ c·ar" 1111 <'Sl.c 11 ic.:i ni l11i i\ii ron Cos ti n ,
11i1: i 11,,,c~ r a l co pi, t ,d 11 1 111a 11use ri su l11i B -- 1, c i o si m p li\ în,cmnar c a
,111111 c1titor, n fo,I mtrodu s în lrxt ti c Kngă lnir.ra n11 ~i p:1s lrat :;;i în
364
ediţiu lui V. A. Ureche . aju ugind :<i:t f ie cit at eo cxt·111pl u J>Cntru sti lu l
lui i\-1iron Cos tiu. 1
Edi(.ia V. A. U rccltc. Edi \i :i L dopise/11 /ui (11rii :lful,Lo"ei de il i i cu11
Cos t in î n grij i tă de\'. A. Ureche (.\ lil'U n Co~ Lin , O;ierc co/1/p!cte. I, Due u-
r e~_ti_,_ 1t>?~) a r,:~ ~pre d eosebi re d e cd i\ ia l,ogfil11 ic1·a11 11 , 1,rctcn \ia un e i
crlq11 cr·1t1ce. l'.d1 Lonil a cu11s ulta l 1n11l1c 111;111 u,tTisc, a dat \·a r innLe.
Din udcri circ \ . . .-\ . L;rcc.:l1 c 11u n1110~ 1ca 111rtod a i11 tol'll , ir i i edit ii!ur
crit. ic.:c ~i 11-a i:dJu tiL ~r1 ~t ah ilca,c:1 fili:qin !lla11 11stT iselor, p iaz i11 ~l u-se
în no ianul t! ,· 11:.1 11 11,,Ti,c 11 1·l' h , :1 lc. E di[i a sa csll\ 1111 1110:::i ic ,ill'fll 11 i1
urh iLrar d in p;1,ajl' l11;1te din di f<'l'il t: 111,11111,cri,1', i;11· \'; t1· in11t d c .::i 11 L ,,
,, ulegcrc f ăc u ti:"1 la i11tî111 plarc din diYcl'sc m:111usc:ri ,;c, liisindu-sc la o p ui·l c
t ocmai vn ,·ia ntclc c.:clr. 111ai i111po1·La 11Lc.~
D i11 11eg l ijc11\f1 V. ,\. Urc,· lic sare c11\·i ntc s:iu cl1iar p:1saj c î11lr c.ri
din t ex t , sau Ic c.: itc~tc g l'c~ it.. U e ex .: p. f,7 (cd . noasl ri:"1) : cu111111tJi, do11,;i
111iir;:.ineni/n11111w/i tlonmu ei, /11 1ir;:.i 11e11i, V . A. U .; p. G/j le.~i/01 ii . 0111 itc
V. A . U . ; I'· G/1 r:ritn'i bnicri, on1. V . 1\ .U .; p. Gri J olco,·schii, Oll1.
V. li. U. ; I'· G8 r:almr, om . \ ' .. \. l.l .: p. (JO Îl! <•cei/ i11 ('(/f.i V. 1\. U. :
p. 91 c~ 1111st1ritt'i. j,ilcii,mii :;:i t'O ,'tll"luie11 ii şi lt'rn,·,:11ii . Cl/ 11or11111·a lui R wlu.l
,,od,1, 0 111. V . 1\. U. ; p . Dti şi aşN, sii Î//11,lns,'i /nmfri de nc,·i1, î111 pl11rii ( nrtt ,
V. A. U . ; p. 101 I'" la Matei l'ud,,, 0111. V . A . U . ; p. '1U3 pcrire/pomirea
\/ ./\.li . ; p. '] 02 î111111n-.wi/111,,-sa V.,\.U . ; p. 105 n11i11sltt t11pifot ... pc11 p,idu.ri/
cw fost tupilat ... 11ri11 /'1>il11ri, V. ,\ . LI . ; p . 100 î11 cl::.ilt:lc /11i 11/oysci ,·otf,'i.
Ct?, oblici11dCL-l / l u,i::.,, /MŞ<L, 0111 . ,· . .\ . Li .: p. ·120 Ţ11J!tt,•/,, s11 le /rupr\\'l:/
/u1>tc/1• salc trup,·şti, \ ' .A.LI . ; p. ·] 23 /1/' f,t fl11rn/ ii c111·ar!:.11/ i/,, .·lrdml, o m.
V. A. U . ; p. 12', onst,,ft-stc. \' . . \ . l i . ; p. 135 lu. C1•(1,!tri111i, "'" · V . :\ . U .:
p. 11i5 tnbării. l<';:.al11/tnlnJr,i i,u,;nt,i, V.:\ .U . ; I' · j (jl d11r1,i a1.;;e/,·/d11111'i. cnrclc .
V. ;\, U. ; p. 1G!i şi cu ,il ,loi/,:11 co11ac att st,i/11/ i 11 171111111.11 , 0111. V. J\ . ( l . :
p. 1S.', polc,w11i('//I de O//lani ( l1 wa liLa le in Unai11a ) 1111lc(11•11irnl ele onmi:11i ,
V./\ . U. ; I'· '18!1 :1111111, î11 rîp11 nitui 111111,tc, om. V .. \ . li. Este cu rios că î11
mul te Jocuri „cdi\ ia crit ii:,1" a lui V. A. L; rcclic nu u1·mca zi"1 lec t ur a
m a nuscri,el<1r , ,·i de-a Jrqt1 11 l 1•d i1_ ia lui l\ uµ:,ilni l·c.:a nu, di n care rcpro-
Ju cc si <•r csC' l ilc de t ipai·. ,\,t l"cl. la sl"ir~it11 l prc' d oslo,· ici , l~ogfil11,cc:11111
adf,u,;as; J~ la ,iii<' ,c11111i"1 Lura ,, :\liro11 Custi11 f,i ,• ,·el 11or11ic {,irii iltJ J os'·,
car e ;,u se afl:1 i n ni ci 1111 ma nuscri s. V . A . Urcd1c prtstrează aecasl.f1
semnătu ră 111 cdi \ ia ;;;i , Uc asc11 1c11ca ln p . r,5 (cd . noastră) immt fb,·mt .
K si V. A. U.: p. ','. I ,·,ipclelliiloric,,11ilti11iil11r, _K ş i V. A. U.; p. 5:1
pe ·, 111111 rlc ap,•i .lr;:.r,~11/ui. _om.
1' ~i V. J\ .U . ln. t.ex1_11l pu blicat de
<ISll;l'lL lui Ş1e/nn ,·odri şi I-an scos_dcn <1011,nic şi d1'11 Jnni. _v. :\. Ur?che,
ron CosLin, a copiat acesL l.1L lu 111 111(Jd 1,1cc:i 1111: d111 <'di1_1a h.ogă ln1 ccauu .
1 N . Cartoj:iu, l stur ia. !ikr11/11r1~i _romi11,· \'•'rhi. ,·,I. c-iL. , I'· li~~ -
!
:.! D espre f: 1pt11 1 ~tt ae1·:1~ ~:-t _':d 1J•r:. cs_1; ~ 11rn pl c_1 d1· ~t•ct11_ 11a~;", , · . D. Ht1:::.:-- .. .
(.;' rit ica. lt'.i-/f' lur ~t t r /ttu ca rrlrţuln,. _l..1uc . , 1.) 1.,, p. ,7: i.. C1111·("scu, Jutrodur,~r,·
l:i ~I. Coslin, ]Jr /1 /'llltllli 11wtdOPl'1U_tor, 13uc . . ·t \)14, 1'1'· I. I -I. \" , G. P ascu, r:1, .
gorie Urcar:hi„ şi ,1/irnu , ·n,· /111 , l'<i . <:ii. . pp . '1 0!1- 'l l 'i .
365
 ~

■
11111
I
frază interioară. vătăjiia
introducîndu-1 în text ca pe o La p. 90 de apr?dzi/
vă!ăjia de di1"'1>, corectarea lui Kogălniceanu este piistra_tă __ş, d~
V .A. Ureche, desi nu se află
în manuscrise. Numele Roxandei, fnca lui
Vasile Lupu, ca;e apare astfel în toate manuscrisele, este tra~s„format d~
III
Kogălniceanu în ediţia sa, ln mod arbitrar, în Rucsanda; ş 1 ,!' aceasta
privinţă, V. A. Ureche îl urmează docil. La p. _1~4 în l~c d~. NiprlJ:, cu~
Kogălniceanu ş1, deşi li
..
este în toate manuscrisele, a c1t1t p:rc~1t N 1s tru
nu putea găsi în niei un manllscris această ~rr.~calri, V. A. Ureche o
reproduce în ediţia
sa, deci după ediţia Kogălniceanu
..\smur.nca exemple
se pot incă înmulţi.
Editia I. Rt. Petre. A apfirut în '1943 suL titlul: .Miron Co~t~n.
Letopiscjul ţii.răi Muldovri, editie comcnWl,i, .~u i!~trodlL~C:'!, gl~s~r ş,. rn- LETOPISE'fUL ŢĂRÎI MOLDOVEI DE LA ARON VODĂ
dice, de Ioan
mentarii,
Şt.. Petre, ed. Cugetarea, Scrutoru clas1c1 ronum cu co-

se ba~ează1943.
Edit.ial3ucurcsLi, pc ms. 2.601 (A-.l} al Acad. H.P.H., _confrunta~
ÎNCOACE
'III
cu ediţi;'le J{ogălniceanu şiUreche, dar n~ şi_
cu all.c •!'•n~scrise. Numa~ 1NTERPOLAŢI 1
titlurile capitolelor (car!' nu sînt ale lu• l\hron Costin) s,!'t l~ate dupa
III
11,111

ms. 4.456 A cad. R.P.H. ln josul paginilor se dau note exp!1cat1vc asupra
!aptelor şi persoanelor din text, precum şi explicarea cuvmtelo: ar~a,cc.
Reproducerea textului după un manuscris corect csLe facula cu
Edit.ia P. P. P anaitesen •.\ apărnt. in J !l I-', s II h I.itl111 :_ ~1iron_ f:o~tin,
îngrijire.
La p. 51, r. 25 după: lcrcmic Yodă ad. marginal: leremiia 7109 (.\x).
P. 56, r. 24 la. sfirşitul -:.n.cealei ml.: vel ut politici communiter dit;u11l:
Qui urcrcntcus pu~nnl hustiis, facile viucit (lat.).
P. 57, 0 r. 3 anume Suceavi\.a, <le dinsul făcută înlocuieşte: Dar i-au

ări
Le !o pi.,cju I I i M oldoc•ei de I" .1 ro" ,
,,.,M; i II('01 ""''.' ·:•li\~e ·-~ I t,ca _d
p .P. Panaitescu, Fundaţ.ia pentru literal.ura şi arta,. Scr11tor11 ron11111
vecii i 13 ucurcsti 194 I,. Edi I. ia c•te Lazată pc ms. 2. GOI A cad. _H. P • R ·
in co:npara\ ;; :.u cclelalLe' manuscrise. Variantele man11scr1selor se
<lou Editia de fată se bazează pe această cdiţ.ie, clar s-n frtcut. _o noua_
la sfîr!-it.
colation~re cu m~nuscrisu 1 de hază şi cu t.oalc ~~clc_lal_l.e manuscrise care
au ;ervit la alcătuirea şi hi,lrcpl.area textul111._ \· arianLele _de (ond s_e
dau în suLsolul paginilor. ~-a renu_n~ot l.~ va~_ianl._c)e _funct !ccst ~nlr?.cit
prezintă
~
rămas vecinică pomenire în 1.ară, c-au zidit. mănăstirea Succvit.a si au
impotlol>it-o şi au în[rumu•c·lal-o si cu mosii au îndestulat-o 'la' care
mănăstire prăznuieşte
hr;mul 'inYicrca' l\lîntuitorului nos~r11 l i~u!- 1n
1111
se
Hristos (\).
JJ. 58, r. 10 Isus Sirnh, înlocuieşte: Ecclcsiasticus (lat.).
P. 63, r.1 dupc"i: fclcnndrăş cui..: postavul cesă chiamă acum t11zunuc (!'\).
P. GG, r. :!9 blăstr,mul... cîli'1 de tirdzîu î11locuit'~te: Les malcdict.ions ll11
1111
1
pat~\TC pcuple oppri_mc ne_ t.~mhe1_1t pas sur Ies arbrcs. l'~ sur lcs pierrcs, :,
ma1s_s~r Ies souvcrams 9u1 l upprim<'nl ct sur leurs mm1slrcs qui sonl Ies
n<lnunis~ratem·s el Ies rnstrumcnls de lcurs t.yrann ies <'l de lcurs inj 11sLi- 11111
ces, qm succnt le sang des pauvrcs vcuves ct des pauvrcs orpltdi11:-

-
ele nu interes pcnl.1"11 ,taluh~•• hml>u 1111 Miron Co ,n fund
(tr. fr.). :,,:i.
37 d11pii.: curt,ii ml.: Care biserică acum, în anul 72'13 o au inoit
1 1
datorate <li\·er~ilor copi~ti de manuscr1!-<:. J'. 88, r. '.! •
şi o au zitlit, de unde stă scaunul llomnesc, spre mi Mihai Hocovil it
vodă (B-2). Care bescrecă o au mărit şi o nu înfr~r~rnsct.at de 1111 ;1c
ieste scaunul domnesc l-prc u~c, mr,ria sa, 1\1 ihai Ha1·ovi1·ă ~•ocvocl ln
domnia c~a d~ntî_ia_, î~ _anul 7213 (_13-1 ).
1
lară acum, pre~um se v;d,·,
cştc ~rcfacut.a şi vrno1ta de_ <lonu!rn ~a: Io Mihai Hncovi\ă vodă (\1). ~·
p. 11->, r. 13 du.pa: poftescu, alta 1111.wt ad. mar"inn.l: Deh clcrvis dcr
chilimi a1:h.uz bccdă, vc du pn~iş:h dcr _n cJ1ili1~1i7 ncchii ucc;cdi, acleer1: -
zece dcrv1ş1 pc un covor pul. rncapea, rnra doi împr,raţ.i într-o 1,ară nu
încap (B-1).
P. J;;O, r.1 după: Sinavschii ad.: et Lanckoronski (lat.).

367
:10

-
11111
11111 I
----
P. 136, r. 17 la s/irşitul =armiei ad.: iuxta "Ulgare dictum: Fur domesti-
c11s p r acca\'cri nou potcst (lat.). . .
P. 1-11, r. ,'J7 după: 71G1 <!d.: Făcut-au Yasilic Yodă şi doao mănăstm
i I a ~i, Goli ia ~i Tri-Sfcti1 e li , aducind şi moaştele sfintei preacuvioase
11

P:11·asd1i\·ci ~iau domnit an i 19 (Ax). .

J>. 1./8, r. l:! d11p,i : obedzi ad. marginal: A icc s-au trecut pcrirea ~lorrnnu-
l11i /1:il,:1:11111l11i. c~111tf1 la capul 1D, zocdo 2 (,\).
/'. 1-!ti. r. J:j d11p,i : cii ad.: perirea .\lni·canului liat1J1an11l11i lui Ştefau
v111l;i\ "asili,-
,,, /11i cc l-:!11v uc is l°(ii1·,111ii
od:1 :l). cc <1 s tdnsesc la · Stcfi:inil.ă
· µiihal'llic:ul, ucpotul
/' . 1✓8, r. :!:! il11111, : lcalt ad.: ct c:itholic11s (lat.).
/'. 17:!, r.:.: du1ni : neîmprcunat ad. mar!.!Îlud : Osteneală în zadar aceastii
,,·,·ip l.11rii, f:i ,· 11i1:i un fel de oriuduiali:i ;i 11ădi:isl11ş it (A-2).
J>. :.:·Oo, r. 4 d11pi,: [.i1·:1 rul. marginal: Aces t Cantimir sc1·d:iriul pentru
~l 11j:1eJc sa le :,u stă tut ~j domnii aice în ! :wă în an ii 71!)3 iunie j ~ (A-1) -
ţara uoaslră; ieşit
i,,

care Cantcrui,·
La11l c mir Yodăau(.\I). ic:~ it ~i d om11u î11 leal. 7193 au d omnu

P. :!Ol (/,1, s/îr,~ilul te:rtulni) ad.:

Dal,ija vo<lii, în anul 7170 ( 1).
lnră în locul Jui au vinit domnu ţării ,,
\
$4 - ,_ L

[CRO :'-i lCA POLO N Ă]

J
:
I~,
..
o
,

... :".\
Importan(a Croniciţ polo~c. Cronica _polonă î~ pro~ă. c~~c cca. d(r1tii
din cele t re i m on ografii în ch m ate de Miro n Costm o n grnrr 1·01111111_,1or .
Ea este „o pftrte n, cronicii m elc despre {ara 1110/Jo,,ei" , scri su, z rcc .\I tron
Cost.în: ,.î11ni11tc focii de n. ieşi la lumin ă pe rom incJtc'· 1. De ace1•a 1>111<•11~
:.ifin na ,.,, csl c prin,a sc riere a unu i ro m în d c~p rc ori;,;i11il c 11e.111 111lu1
11ostrn. ])i11tn: cele t rei mottog rafii _Cro11ica pu/011,i p n·z in t,1 cc·a 111ai dez-
:_~i , ·.,Jt;1l.;1 dcs,-ric re n \urilor romî11e. ln De nca11w/ 111ul,lo<'rnilur au111rul nu

\-
.,,i ' ll rJ;, o d!'s,-ri,·1·1· a ~ării , p entru că se a<l rcscaz:1 111ul do ,·cnil or, pc ca re ii ~vl'O·
1,·s l c 1·111 11,sl':tl11ri ni \.ur ii lor , iar în /'•1,·1111, 1•u lu111'i :1LT.1~ t:1 Jc-, -ril' rC este
rc~lri11~,1 din cau za ca rac t eru l ui poetic .ii ~ni cr ii. În Cru11 i, ~1111i :; int
1t1n i Jczvo ll.ntc capi t olele despre lintlJă (:.iccst cnp itu l co n\i 11c ~i 1111 mic
Yoco l111hr r111 11in o- la Li11 ), cele d r:s prc l'iuri, dcs pr·c ora~c, dc~p1·c t Îl I urile
dnmnc~I i; 1•sl c s ingura d in c l'l c: tre i ll!Onogra f ii cor•~ a p:1~; 1·:it i11I :·•'!.'.
,·npit nl11l d 1·s 1>rc h isc ric,1. .\ ~:,dar·, in a in t.c de Dc.~aien•rr. .l/11/d,11·ci "
l11i Ca111c1nil', cnr c n relunl p c un pl:i11 lll ai l:,r·~ ini\i:.i t.iY r.]c lui .\ lirun
C11slin , Cr,,110, /itdo11 ,1 C':.!.C l!..!·irua carte a 11n11i romin dcslinnlă stru inf1-
t:q ii , r uprinzin<l in fo1·111 aţ ii precis e de.-:1,rc :,!Cl•gl'a fi n ~i o r ~;1nizarc:i
pul ii icu a \;lrilnr ro mînc~l.i. E ste de ::i,r•1lJc•11co 1,ri111a sc ri ere a unui r111:1i11
i111·:m· ,-.,, Ynrl11:~t r. dc~pre tu,llc \firil e r o ttdu e s i s,· fa ce inliia o:.i r:-1 111L·nl iu11 c·
d ,·s l'l'I' 1·,1111iuii d in ~loced,,11i[1 , t ot ol n ce1 1n11~c11 1i pî1, ;, al une i c ronic;rilnr
l'fllllÎll i.~ '

iUanuscrisul Cronicii. Cronicei polonri es te scrisă s ub fnr111ă d r

cpis tol:1 r1drc, :1 t_ă de_ n1tt or unui n ob il polo11 p1·ic1cn ~i cslr. l"llllO.-Cll l[1
î 11l.r-1111 ma1_1u ,cr1s unrc. Dupi", m,11 m_ult_t· p c1·t·~ri nări pri11 h iLliot.c,·i din
d iverse l:1n, ni:.inusc nsul sr. nflft l a D1Ll 1o t eca i\ aru<lowa ( l\at i on,d ă i d in
-----
Ed. de
1
'
fnţ,,,
p. 20'.!.
• , I

: ] t,idrm, p._208.

2-1 - M iron C<:'slin - Opere

369
y ·,r<:o,·ia nr. IV, 4.537. O copie microfotografică se află la Aca~c1~ia
ni Trnnsilrnnici 1 este foarte asemănător cu aceeasi I d:- · -
\~ iron Co:-1 in in Cronica ~i în Poema polont'i.2 În ·;no':!:~t al dpo,f·es~1tah de
V ' p·· n. ~lanuscr1su
' · 1 are 2...o f ., cu „msemnarea pe f . 1 ·. ,, Id • ms~: · ·~, •1ron •· ·1ce ·1 · .:- • d . - . .u I! aţa e cs-
l ~ · -~ • ·• si titlul mare: Chron.ika :icm mol<fowshich y m1d_ta11~/nch • Co ~ 1-
11 . ,, , a:- ,1. 1 amine
I. lullt - 'I oar .ca o ipoteza pentru c:-., t.ocma t· part.ca ist · or1că •

~:i~~d1 te~tul manuscrisului cu sc1·isoarea autografă a lut ~liron Cos~•~ .

peni rn
· •1· · cnrc e1t
• caza .,
d' .. . Costm .
I 111 rnian ~1 t'Xpc 1ţ11le lui în Orient) ' lipsC'st.c
C1tle 0 eri orecr~t; de palrz
~ ~ ~ .. 1 ••
t monar,,u (raz ornl
, din fi resmo /Oţ!h',on IUl'rnrc
- b •
!1in Hi81, adresată regelui Sobicski1 , constatăm că manuscr1su_l Cronica 1:ar1•· 1111- pomC'ncst<' cIP. nl'<':-t îm1lărat roman · 1;~te po si"b"l - r· ' · ·
JoloHe nu este scris de autor; do~•· la f. 25: cpil„ogul ~ăt_r~ l'l~11~1:-ul CCl~c~~- ' .
să cuprindă
•· I sa 1 existat 0
·•r •.
5 1
~1ei. !-l-ris de altă mî_nă, s~ în~l1e1e cu cîtcv_a rrn?uri. ş1 1sca_hlur~ ~1~ ~c
,·arw11ta a - llresmolo!!luonului
I · ' care
• . ·, s rrn Iu1• rarnn
si· ·
1 •to ·
> Iala •,. 1e~I• 1111wa n1:cstm iz,·or rămine desc}1i·s-
I) 1·1H·am:
Aşadar ~ • • a. ·
in litere lnt ine de Miron Costm. Miron Costm lHI~ un calir-:r,,f romană
las~ii'ş1t.,pcnlru
I t•nl·1 r11 1:-toria l ?\1
.. 3Îrt,n Costin cil c·1z=i
· • ·• ·, ~ •
1 1st · ·1
or11 <' romane
polon sr,-i l'Opieze croni~a-scrisoal'I! ~ia ad~uga~ n~li~lul pro l.,a IH 1111I manua al. vrcmu. .. · -)4 • 1:·ta./ti lru:
pnlun căl'Uia îi c1·a Jcd1cal.ă, citcva rîndur1 scrise ş1 semnate de dinsul.
.,. • •Cit despre Dion (('·•• 1ss111:-
1 m11~-11,. nu :a cui~osc_ut direct, ct numai prin mijloeirea lui °To
,·arc· 1 t·1leuza greşit titlul operei.
1·
falit.ia do îairt. Este ele la sin~ înţeles că ediţia ele fnt,r, se_ î!1tc· ppc Lrn,
meiazr1 ,e textul• manuscrisului unic şi anume pe copi~ fotograf icu <l_e . . Dintre 1·roni„cil~ romîne~ti Miron Costin foloscste let.opisetul I ·
1
pcrfct'I r, l•lnrit.alc din Bihliot.eca Academici Il. P .H.. l n prezenta edi- l1r1gore Urc·,·he, in:-a a avut la îndcmină un manusc~is ·ar~ . '· dui
· I · ·1 I · •· • c c cuprm ca
11
t ic clf - clin motive lehnice - numai 1.J'aduccrea ron~î•~c·a!-Cfl n t'J'O· 1111.crpc~ a\11 c u1 S1m10n ~)ascăl.ul, de vreme ce atribuie lui Ureche
; ieii~
1111
traducere nouă, mull îmbunătăţ.ilă, faţă ~le e~1\ia l: Bogtlan po\'cst 11·ca • tlc:-prc lupta
.. 1111
• Lad1slau • , rc<re)e
a,:, unrruro , cu ta:-ta r11 ·· )a s·
, 1ret
(despre care vezi mai jos), întemeiată pe textul m1crohlmulu1. povcsl irc care este rn realitate o interpolare a lui Simion Das ,:-J J s I- '
1 0
· ) 'I " C · • . ca li .
n1oldove11 i· , uiz· n
1111.rot
~ ~ uccrc . . :,· iron ostm amrnteste . , !H ,. de llie/ile· domn;lor ..
Izvoarele. Cel mai de scamă izvor al Cronicii polone ~sle L. To1}pel- 111,11wstlTl. pc care le-a folosit Ureche în cronica sa6 aluzie Ia c ·. ·1
· l 1 l XV • , ron1c1 e
tin Origines et occasus Transsyli•rmorum., Lyon, iGG7, clm ca~c l\w·on s I avo ne d rn se1~0 e e a -l_ea ş1 al XV l-lea. Şi în alt loc al Cronicii po-
c 0 :, in ia informaţii despre daci (pe care, ca şi Toppelt.in, Îl socoal e /rme vorLc~l.c Jc accsle letopiseţe de la mănăstiri spunînd că de~pr • t:-
!-trămuşii saşilor), despre cucerirea rom~nă, podul lui Traian, anume · 1 \I 11
ţ I e .,; o l m·ci nu
· . , ~ e ce a-
_ s-a_ putut
_ .. scrie .. în mănăstiri
. (deci în analele m:-anas - •t·-1
. 1ed smt mai noi ca cetătile.
7 1\1 iron Co!::ti'n
l'onsidcraţii despre limbă etc. . . . n·~I I l.. pcnt ruI cud.manast1ri , • . s 1.1a
·
Altă scriere pe care o citează în introcluc-,~rc în legătură cu or1g111tle 1Ic ex ,-.1 cnţ_a or •~ auzite_, ar nu se Yede din text să le fi folosit und~va.
poporului nostru este Culegeri greceşti de pntm 111011,irhii. O mai cit~az~ Ll'l opiscţ.ul Im lstral1e logofăt, de care :M. Costin aminll•sl.e tot di'
de asemenea în legătură cu efectivul numeric (G00.000 Jc oameni) a1 ·z .
:rnz1l.c 111 D_ r neamn l mo ldoveni or ş1 în Poema polonă 8 nu c numit dn~
• A .
oastci )ni Traian, şi pe11tru povestirea dc:-:pre trecerea lui Tr?_ia_n î~ l1H· in Cr,mica polonă. Poate pentru că nu-l considera o ;criere demnă d:
Dacia, despre campania acestuia peste Don, în Bactriana, în ~1~ia ~• aniint it I in J?e neamul moldoPenilor îi atribuie legenda injurioasă la
Eaipt, în anul 120. 2 CrtfoReri grr.c,•şti <lr. palm mom1,rhii e~le dcsignr ~ adresa ro1ninilor) poate pentru că nu-l runoşt<'a direct. Totusi stia incă
f.c~i,•re apocrifă în lrgfit.ură r11 visul lui Nahuc0tlnnosor ilm cartea 1111 de 1111111 tic uecastr, cronică, de la logofătul ~- Buhus mo;t in 166<)
l)anieJ, dt•oarece Bihlia i-e arir, la OJ·iginca tuturor cf11'\Îlor t-i h~~cndelnr
3
asa „r, oi11i1,·rl'a estl' voil.ă. 9 •' ·'
dc'-pre cele patru monarhii_succcsivc din istoria lumii: S-ar pute~, ~,u·c ' l•:stt• proliahil d1 l\liron Costin a cunoseut ~i o cronică munteanr1
apropicrl' cu llresmologlun1111l grecesc (cart.ca pro[cţ1lor), <lm lhf>h, a dt~ n«•mc l'I! în Crnnira. polonii vorbeşte de ~<>gru vodă, iar titlul domnilo;
lui Pai:-.ie Ligaridc, mitropolit. de Gaza, pr1strală în manu:-l'l'i:- (111:-: •
0
11111111 eni este ascmunător cu cel din cronica muntcană. 0
1

.rrccc!-C nr. 386 al :\radcmici_H.P.H. 4 ). Lapp.7lt-84 cxii-tr, un capito~ Această informaţie săracă nu stă· numai la baza Cronicii polone•
J)e.,;pre cele pa.tru 111011,1,r/1.ii. ln general partea înt.îi a J-Jres11wfog/,,io1mlu.1, aceleaşi puţine izYoare i-au servit şi în celelalte scrieri ale sale despr~
este cronieă cu caracter legendar a lumii întregi, redactată nu ea o po-
yc~t.irc unitară, ci sub formă de „culegeri•'. Capitolul despre stema Tării Ro-
O
1 Textul grecesc şi traducerea acestui pasaj la D. Russo, op. cit., p. 9G.
rnineşt.i, ru legenda despre corhul care n furat copilului inelul de principe z Ed. de faţă, p. :!10 şi pp. !!34-:?~i.>.
3 Jl,id,•m, p. !!O:L
4 Jbi,l„m. pp. ::O:!, 2114.
1în prezentul volum în lraduce,·c la l'P• 331-33:!. r. I bitl,•m. p. :!07.
Ed. d1• fată, p. 202 şi pp. 203-20!1.
2 .. . . 11 Jl,id,•m, p. 20:?. V. şi comentariul la Poema polonă, p. 380.
3 în uici un caz nu e vorba de I. Sleidanus, De quaLtior monarclurs 1,1,rt
Jl,idt'lll, P· !!05.
7
trr~, Lt>yJa, 1669 (ed. n II-a, Leipzig, 1701), cum a crezut V.A. Ur"cl~r. l\L Co~tin, Poema polonii, ed. de faţă, p. :isc.. De neam1tl moldovrnilor
11 ..,, l
( ;\L (,ost in, Opere c~mpletc, I, . p. 397 nota)•. pentru crt S!ei4anus nu scnc • Despre cariera lui N. Buhu~ vezi Intro,luce.rea lui C. Giurescu 1~
1, ~J --~--·
rrrccc!.tf' şi textul lui nu se potriveşte cu cel c1lat de M. Costin. ' M1ro11 C:ostm, De neamrll moldovemlor, Buc., 1914, pp. XLV-XLYI · S,l,
e „4 Y. descrierea acestui manuscris la D. Russo, Studii şi critice, Buc., 191 O, ,o Ed. de fa/ă, pp. 211-212; Istoria Ţării Homî.ncşti (ed. G Ina~id) n
PP 92-97. Există şi alt manu~cris nl Ilresmologlii.onului. la Ierusalim (ibidrm, 185 9, p. 2. • • li C. •
P· · 93). Cartea a fost modelul Hresmologhionului rusesc al lui Nicola ie Milescu.

371
370
 !IÎca
• care
l nu ie„ise
• încă la iveai-a , precizăm ca _ nu este , b d L
li
originile romînilor. Cronicarul suplineşte lipsa de cuno!-tinte bihlio· (iirîi „Moldo 11 ei de la 4 ro•i , d _ . . 'Ol' a e eto-
grafice cu consideraţii despre limba romînă în compara1:ic ~u lat inu.
/'ISt'{-ll
'/J~
c1, <le lctop1seţul ?espre ori~i-
despre vechile cetăţi moldovene runoscute de dînsul, tradiţii orale etc:.
Totuşi lipsurile în cunoştinţe de istorie se vădesc prin grave erori: ducii
11ilc neamului, intitulat ro~1in~,t~o
aJe\·{1r nu fusese încă scris.
1n schimb, sînt dovezi serioa"c c-:- d
' Jtt.a,mul moldovemlor, care m
1 _ . .. .
III
erau un popor tătăresc (p. 203); ei fuseseră supu~i de romani inaint e 1G;Î. Cronica este scrisă sub fo .' · :- da al? a calu iru cronicii este anul
de Traian, care i•a adus iarăşi la ascultare (p. 203); Adrian a fo~t al Pul,.1niei, pc care-l nume'-le .J Imu _e scrJ~~ure ~ătre comisul coroanei
treilea împflrat după Traian, şi între domnia acestor doi împăraţi s-au
scurs o sută de ani (p. 20G).
'I' C.ostm
.• 11·011

,
. n fost prieten ·, ,,1tomn
.
I".'
ŞI frafr 1 Drn lt .
.. ·
.
a .c 1z,·nare ştun ca
in iunie l(i7i solul l"<:,Telui Poclu ~o~ni:-~d _polon l\Jarcu ~lakz~·nski. Cînd
0111c1 tr1m1s la Po·,rt :- ] ,. • I • .
-
1
li
Datm·ra eronicii. Scrierea nu este datată. Primul ci editor. I. no~dan.
,·o• J te I Lulm, trc,·c pi·in \lold l . · •. .' •'· oan '- n111s "' YOlC·
~""i
III
,1TÎs11al'e tic la comisul. 'O. c scrie 1111 ~I iron Costin c;, i-a adus o
din cauza asemănărilor de formă şi fond cu J>oema 7wl11111i ~,·ri:-i", .. ,,e11fr11, c,, se! pot dobîmli Şl.
c r oane1 ( care era at
• . .
. li.(
· unei h' arcu \latczvnski)
în 1684, pc ..inel i\'1 iron Costin se afla în exil, la. Daszow, a dat.n t şi Crw . I• , .
•, ,ron Cn-;tm).2 Deci cel recomand t d ~I
prtml mat ma.re • d " ( I'
mer,·. ere
··
, 111 p:ll"Lca lui
11ica polomi din acelnsi an si loc. 1 ;\semănările între cele llour, !-cricri. d._•rea lui .:\I iron Costin J)l'in a e . atczynsk l putea c:1 pf1la în ere·
firesti la acclasi autor', nu sî nt o dovadă că au fost scrise lu areca!-i dutr1. . f ' urm:nc era un pricte I l . \f
0

polonă scrisă
0

De ahfcl, Cro:1ica
1
nu a fost în Polonia, ca Poemei polomi.
ci în Î\'lol<lon1. A ceste indicaţii ne sînt date de l\liron Costin, cure seri" "
în Cro11frr1, polonă: ,, ... acolo în Polonia ... Aci ... ţara noastr,7 ." A~adar
2
,·z~·,~:- I"1 a ost comis al coroanei intri> iG
l'•ia 111 scnun a lui lonn Sob. l·. 1 ,;., 7~ ( locu] era vacant tic la urca·
:,
i 1 . . .
1rn 1c1 drnaintc de 167!
f',I , .l,)I'0 I,a.
. cac1
- . .rn
ICS d,
. cronică sînt •,. l tot
:·
. .. Jll'IC'ten
- .
· a ) ·
n a Ul. :, arcu .Mat-
l,/-J) Jllll:-l l 1fi83 3 ])
c, 1 •~].tron Cost 111.
<' 11 n a I t comis
. nu J>Oate
III
nu seric în 1684, în exil.
i,=-1=-1· J d 1
·" " ,a ? oua e a lloLin, din 1G 73 .
. ~, uzu vad1te ]a.• ren-el ,.., : I oan ~u · . ş1
. 111csk1 . la
C. Giurescu datează Cronica polonă 1673-1674, înainte de scriPrra
Leto piseJul11i ţării Moldovei de la A1·on vodă, pentru următoarele temeiuri:
a) ln Cronica polonă se spune că Constantin Şerban, domnul mtm·
a dcvc,ul vacant) 4 De un .
' • ...
. d (unelliat clupa aceea t ro1111l polon
do Yl'C'me cc, cum. a ar:-ltat cc,onG11~ e după I li83 iar nu )>Oal C ri n11·h ...
1 lUl'CSC
u, t·ro~H~·a este scrisă în orice caz
· u,
III
tcan: era în viaţă, şi că se găsea în Polonia. El domnise pînf, ln Hi:18.
111:111!IP. Jc 1678, dala urcf1rii. în . ,.
1
nou,ca cslc scrisf1 înt.r,i H;, 0 d-~taun a . '!! ::;c:han Canlac11zino. Deci
deci nu mai poate fi în v iaţf1 tlupr, 1(i74, dnt.r, ln care s•a seri~ cro11 i,·:•. taica d~ comis, ~i 1G7S. ' .•, n111111ru 1111 \latczynski în demni•
h) În l ronica p11lomi. l\! iron Costin nu pomc11t~~1.c d" Eusl rnl i,·
logoHU, pe c-înd în 1'0,·111,i polonit îl uu1n<'~lc crouicnr „mai ),un" u,•d! ' J :\l 1J precis put,•m ,l ·ll""u C rontC{I, . r
I 1 - 11
1111
1u ic a ~rec':1t prin Moldova solia . P'' ."~ " < ~ ·J (i7, · .\ t.11111· i în iunie·
f

'[~eche, Jcci la această ('pol':, ii cunoaşlc mai h inc. ad_u .. _lu1 :\lJron Costin scrisoare •y11.u;t1la n 1111 _1oan Gni,1,ki şi solul a
c) Toi. în cronică, M. Cosi.În aminte~te de lla<lu Şc1forn (1 GOJ --JG 11).
domn mu11tenn, fără a pomeni de Şerban Cantacuzino, care domnea
de ln 1Q7S t,i cu care nr fi putut fi confund nt de cititori.
d) l n introducere l\1. Costin spune că cronica sa nu a ie~il in,·:1 ln
I 1·1111is ,111•1111 Costin s11h forn :- nd u1 l ~nlczynsk1. Cu aeesL 11ril<-J. Ya fi
•· • I • •
1 ~) 11 ~ u, )ll'lll solul polon cc se
d lll 111L1·owd11ccrc adresată lui i\Iatcz
iu lJ·is,
O
c scrisoare
-,::r .. . • C ro,uca· polo1t1i lui l\1at-
~[oldoYa .. \ slf el se ex pi ic:i fraza
III
lumină pe rmuîncştc, deci nu sCl'iscse încă Lctupi,-;eJ.ul Ţărîi Jloldm•,·i ,_,~ !''•'" ca ~ r:_arll' a cronicii mele de~ ;.,,\.I. :,Socotesc c'!' w1. d,·os,·l,it noroc
1 • "ŞI I,,. z lumnw l'e romînnnte P - {ma- • 11!0/dnPc't , înni,,te 1.11ca d e a
de la. Aro11 ,,o,l<'i., r('clacLnt în
3
:l.G,r,.
În real it atc, tcstamcnl ni lui Constantin ~<'rhnn, tlescop<·t·il. intre '.'~ ' ' '. ,i
•·~• , se 1.11tunplii
m_nrc, la. cererea, unei an
A A
_ A

sa n1,mga în mîinile 111111.i lnirbat

v

timp, nraU'i c:t ac-est domn n murit tocmai în 1liS5, la \V nn iow icc· i11 ,w,11.(1
.• le., ra.u ca martor , ce ere d"
cIc marc • care cnpăta:- sc .
u,,,, umeîi per~o"11c,
d ct"iruia , I'.c cl.11muea I,-i
Polonia. 4 Pc tlc altă parte M. Costin nu !Tune în I>ol'ma. pol"1:,i ci, Eus-' -· I . · . • rJerea în ,. u. port c·,1. . . pururi" •s Il:- .>ar I>ntu I asa
tratie nr fi fo5t un cronicar mai prctioi- d,·l'it. i · rl'1·he; C. Ci mc•se11 s-:, J•t1 c et·1L
• voievodul
I . de C I I
u m, onn Gni ,,. ·l ma cereru . . ·altei perso anc, nu poate,, ,
~ nnt.rnopo
lăsnt însc]nl de trn<lnccrr.a gresitri a l11i Hnsdcu. 5 r,J.
Costin nil'i n1, . I - e,. iar " persoana" cure a ce. l lb .._.~ t.r1n11s ca an1bas"do1 I
. . •u •
C
a on·
n, <>n c~at.~1r1 de încredere dup~ cu .1 u„ cro1~1ca ş1 cu care ~I iron Costin
citise J"~ Eustratic. 6 Al treilea 'ar<rnmcnt
o id lui C. C iurcscu •e Yalal,il.
\latczynsk1, cel căruia îi e;tc dc~licatnu/ crnsu? v~ recunoaşte, ('Sle Marcu
în semul că nceastă cron ier, n fost scrisrl înnintc ele 1678. J n cccn •·•· ron1ca • I 11 orice · caz, din această
priveşte a] patrulea argumc11t, afirmaţia lui ~1 iron Costin clc~prc ero· -·------

~. Ed. de /aţi'i., p. ~o~.

1 I. Bo~.J;rn, Crn11icr inrclit1', <>ii. cit., p. 1119. • F. Pulaski Zr,'clla d
C. G iurcscu, ]\"oi conlrilmtiuni la studiul cronicilor moldo,•ene, Duc., 190~. .,11/ia ,,,; Ioan Gni:,s,.-i / e,J crl posr.lstll'a J,mn. Gniit,;/·ic
2 a I. Bar1oszt•wicz' T ,r·• ~--~IU (22 i1111fo JG:.:)go {I:.voare pri,•itoare la
pp. 35-3!>. . Comişii roronnei) în B:bl" a' ,ce usttJ,-yc-:.nr, H rmi " .
-1 P.P. Panaitcscu, Pribegia lui Constantin Şrrl,nn. Brt.<:nral, şi a lui Ştr/n11
:i C:. Giurcscu, op. cit., pp. 3:i-39. 1865us1t•e
Prtriuiru, Acâd. Rom., i\r,•uio,·. !-l'r.. Î:,.t •• i;cr. a 111-n, XXI, 1f!39, p. 3!lu.
4
V. P.P. Pnnail~sc:t~:~ \~a~szawska,
y m11llnns/.-ich de Miron Co;t• "fl!'w,rc la data. scric;ii
l> Ed. de /aţei, p. 2oi rn ' 111 RePista istorică, XII
' iBm/ra
•cr
lm,-o:mi (Table istorice,
,1~'i.
zi,~m moldawskich
uc., 1!l_f., pp. 11-12.
6 V. mn i jos comentariul la Poema polonit., p. :.;,u.
6 Ibidem, p. 380.

373
372
frază rezultă că opera a fost scrisă pentru Matczynski, comi:rnl polon,
si i-a fost trnnslllisă printr-o a treia pcrsonnă, de grad mai înalt. ccl'n
~c se potriveşte întocmai cu Gninski şi. cu momentul trecerii lui pri,!
l\lo]dova şi al întîlnirii cu Miron Costin. l\tni adăugăm în favoarra 3ccst l'l
ipoteze şi faptul că din jurnalul soliei lui Gninski rczul i.â pe de n part_t•
că so]ul a avut convorbiri cu Miron Costin asupra istorici ~!old,,Hl,
l:i pe de altă part.e că el se interesa de amănunte asupra 1.recut ului tw 1:st_ 1·i
ţ.ări, pc- rare le-a însemnat în acel jurnal, şi care se potrivc~l' cu ~l1r11t:
din scrierile lui l\lir1111 Cost.în. Jatr\ cîteva informatii di11 jurnalul 1111
Cnin:-k i 1·ar~ se află aidoma în Cro11ica polom'i 1 : :\1nldoYa i11tc1111!i,;1 fi_
,.acum trei .rnte zece şi ciţiYa a11i (deci 13GH), colo11iza.t,1 în 1m,-;ti11 "'' Ofl111,•1u
1•,•11i(i tli11 Trtt11.o;il,•11.11ia,, colunii mlust> de ~cnovr::;i, turcii 1111111,•.-;1· ['I.! 11111l-
tlo,,c11i voµ,lu.11i, ,forui 1111meh- primu.lui domn care a pliitit tril111r·. Eslt•
<lcci foar:tc probnbil că acesLui sol, cnrc se i11tcresa Je istoria ~1oldu\'l'i
si care îi adusese scrisoarea de la comisul c01·oanei, i-a dat :\l iron Cost i11
~crisoar·ea-crouică a Moldovei, cu prilejul trecerii lui prin :t('castr, tarf,." [POEMA POLONĂ]
în 1u77.
mli_f.ia I. ~ogdan. Cronica polo11i1, a fost clescoperit.ă tlc I. Bogdan
)a Bibhoteea <lin St. Petersburg şi publicnlă de dînsul în coleqin sa ])rscricrea manuscriselor. Cunoaştem 1 rri manuscrÎ::;l• a Ic i'u,•nu•,:
de crouici: Cronice inedite atingc'itoare de istoria romînilor Bucurt>~I i, polo11e. /lfa11uscrisul Unirersită(ii din. 1·r,rşoi•iu, I V, 2ti (V) cu I itlul llis-
1895, pp. 13B-20'i, text polon şi traducere romînească. ' ' turya po/.-;/a"mi rytma,mi o lYoloshiry Zie111i i il10/ta11sl,·it>y ( J...toria în
Cronica este ,·<li tal r, în ~enere corect, dar cuprinde dl cYa on: i- ,•,•rsuri polo11c despre J\1uldo,•a şi Tam Homînrasc·,i), iar pe ('Olm·: li is-
si~n.i_. i1_1tre t:arc !-c:mna!f1!11 o frazii despre pragurile şi turnurile potl1~)11i toriJ<L o \ Vuloskiry Zicrni ( Istoria, ,fospr,· /rt.ra. Jloldm•,•1). J>1·0,·e111•a din
lui I ra1a11 de la Se\'crm-, de asemenea menţiunea despre judl'I, ul I Ito\'. fos·l a hihl iol CL'ă Zaluski din \" ar~m· ia, tra11sportalf1 t1 în m·dinul \arului
Traduc-crea are <lestule j?rcşeli şi inad\'crtent.e. Vezi de e);cmpl11 ln )a St. Pcl ersburg la împărţirea Poloniei în anul 1795, apoi re:-t ituit.f1
p. 180 ed._Bo~_dan: ,,Cladol'a şi Vidin tlouă l~curi turrl'şti'•. în 1ot· de•: Poloniei <le U.R.S.S. în HJ23. 1\lanuscrisul a dispflrut în timpul celui
„Cla<lul'fl, ş, T>111t oraşe a.cum l1trcr.şti", p. 181: ,,retii{i pr ,:a.rt' le 11111plu c11
de al doilcn război mondial (19'15), dar am pulut face o copie dupft
soldr~ti" (î11 Io~~ d? ,,lt> uşc(l.:ă"}, l_a p. 187: ... ,.ori sii pia.r,1 <'('a, tli,,tîi în 1•rt•-
murile noastrt! .! rn !oe de: ,,~11a.11~tc de 11re111ifo noa.~lre", la p. ::!0-'i lcwnli- dinsul în Hl29.
Mnnuscrisul este scris în întregirne de accca~i mină, afară <le ult i-
tatea mun...t~nn~ Od_,_woy (Od1Yoa1e, în judeţul V )aşca, )a hotarul nl'11 ii mc)c rînduri (f. 4G v. -'17 Y.), care cuprind lisLa··-flnutur1lor-şi,-înt
raiale a l,n1rgrnl111J, 1radusf1 cu Ocl<ii. scrise de altă mină. Un cititor a adăugat uncie însemnări pc marginea
versuri lor în plus fnţ.ă de glosele au1 orului ( le-am însemnai c·u :-i~.da a,.
Mruwscrisul Bibliotecii Uni,,ersită/ii lapellonir.e din Craco,•ic, (fondul
Czartoryski) nr. 1.348 (C). Titlul: -~pisanie =i~mi M~l1;1-wslâey i. M_ul-
trrns/iit-y pr:.l':. A1irona Kostyn~, 1GS4. ( Drscnerea. Jaru A1oldrwe1 ş1 a
Tării Jlomî11eşt1'. de .Miron Costrn.}. Deasupra este adaugat de altă mină:
~1 irona Kostyna: Opisanie zirmie .Moldawshil'y wicrsiem kancler:a J.vlol-
dawslâr~o (a· lui :Miron Costin: Dcsr:icre_ î1~ ,•ersuri ~ Jii_rii Moldo,,ei
dl~ cam:elarul Moldofle1). Făcea parte dm b1bhoteca fan11he1 Czartory::-ki
clin Cracovia; în 1946 a fost adus la Biblioteca 1-:niYersităţii lagello-
nicc din acelaşi oraş.
Este scris în întregime de o singură mină. La p. 57 se află o îm~emnare
în lirnha po]onă, care ne lămureşte asupra împrejurărilor în care a ujuns
1 P. P. Pa~a.itesc~,. C~lători poloni în !cirile romine ed. cit. 1!)13, p. 78 manuscrisul în Polonia: o dăm în traducere romîncască: ,.10 septembrie
(tradu„cerea relaţ1c1 soh~1 )';11 l~an Gninski). ' ' ,.mul 1700, mi s-a dăruit această carte Îll laşi, în timpul soliei Îll T 11 rcia,
- I. Bogdan, Cronice medite, ed. cit., p. 155. şi cd. de faţă, p. ~03.

374 375

pentru informaţie ampra Ţării J1!untencşti , de către l'Vargcilc,ws!.-i, pisarul
t
I ~ob icsk i n :căpa _de turci .\l o lclon, Podoli a ş i alte ciLeYa 1_;,ri (p. 234 ).
domnului Constantin Cantem ir". Cnncază apoi patru Ycr,11ri i11 I imba
polonă scrise de aceeaşi mină: ,,Vacii ,11oldu<'a nu. i·a ridic,i 11ubi/11l ei
c,_ip tlc sub j ugul turcesc, pentru că polonul deşi gota ele lu ptă nu i-,i dat
Sfat de mîntuirc, atunci vecinul armat va trage la acelaşi fu_!/'.
---
•
•
:--_111'.,!ur m:: . \ cup r111 de dupi:i textul poemei şi o p resc urtare a ,· i in prozft.
ul•_•~cle J c pe ~1:1rgmea YCrs urtlor s int deose bite în cele Jnu:1 man u-
sc n se, mult mai num e~oasc in ms . V . T itlul l ucrftrii difcri:i de .i,cmcnca
in cele d o u>1. mnnuscr1sc, după c11111 am văzu t în dcscricrc:1 lor.

•
. Dco,rb1rtlc nc 1:sl c::i cnrc nLing fondul. prec um si structu ra ,·crs u-
V ..\. . U reche a af innat f[tră teme i că acest manuscr is nr fi 1111 auto -
l'II OI' . nu se pu t atri bu i copi~ti lor , ci numai a c1t 0r 11 J 11 i. i\uma i autorul a
graf a l lui l\l irun Costin; multele grc~c li de transcriere Jovl'dc,c însă
,.. ,1 ul rdua poema \· ers ~ li \' Cr:; . Cll\"ÎIIL Cil Cll\'ÎIIL. cnrcc ti nd stilu l. ordi-
.:ă :.iYcm a face c u o copie.
11•·:1 .,· 11 v1111 . c_lor,. r ,uwlc .. s1
. m,,. s ur:i · IJ1111rt 11rez,·i,1·iif' . , · a , c r1· cr11 ·· ca- 1r e •re"C Ic
Jla1wscris11l Acrulcmi,·i R.P.R. (111a1111 srris slrw nr. (i7'!7). Datează

•
0
:-,.,h11•,l;i
. . ,·,1r11ia. II c,lc .. d cJ 11:at:i , u rc 111 •-1111·,.,.c ~ 1111 mai· :1Yca 1111· · 1· un ro,; L
din 1d:3G şi csl.c 0 cop ie Jupă prcc,:dcn L11l. A sl ujit lui V. ,\. L'. n ·,·111; l'e11Lru
d,11. pari ,·:1 al Lu. t _ sc ri1Lur clcc.:it ·1uLorul ' , 111 ,a 1· u~I , . ,• I·;.t- a cca,L.t· n·It1:tn 1crc ·
akf1tui re.i eJi\.ic i sale. al.111'..!C d co potn,·a for111a p olon[1 cit si fondu l I 1· •t 1111 .· 111 1· -
Douii versiuni a l e Poemei polone. Între cele JonCi 111:-111nsc r1 ,;c I )cos,·li ir i Ic Jc f,m d ca ci. ' . ·· 1 . . .' _c ' '. · r 11_ n~nsca.
• • • • • , c.; cxc rnp u .1dau!_! trtl c J111 111,. \ llCS fJl'C

-
rnnr,scule ale P o,•1,u•,: polone : V (Var~oY ia ) şi C (Cra1·1t\·i;i ) ( f:",ră a 11ad,·Jd
. ca \loldovct . 111 aJ11Lurul Polon,·c ·, , 1, l<. )\. 111 · f'. llCSlC l I C I : t .\I'tron C OS·
tin,· ,;c: :1mă d e cel din U11cu rcş1. i , o copie rnodc!'llil o poeull'i) ,i11L J„o~P.- 1 Lin. c:1n: a se ns poema to cma i c•1 , 7d .1• L.t a:•a• a t e nt· 1a
_ .. L • •
· rc•'cl 11t· l' olo n1c1 · ·
biri l'ii!!domc11talc. i\u c Yurb:1 aci J c sch imbă1·ilc sau i111.t'l'1'llln\.iil e ' ;1, 11pra ţartt sale. De asemenea pasai· clc t I'"
• • • • • L 111 llh. . c·· • care
'"1·'l " esc I, n m~.
in1.rnd11sc în mod ol, i~nu iL de cop işti în manuscrise, ci de douu. vc 1·- \ : J'<lllll'dt
- ..rca I cro111cartlor
• . l. straLc lorrnf"iL o '
,, U.I f'c·I1c, c1csc r ,rrc:i
·• t
· pc ] ar"0
si1111i dco,ch itc, nu num ai ca formă ci îu multe loc uri si c:1 fo11tl. • 11 r11 or Şl a L1

-
:t , Ir:·!_!al. • nuturtl0r nu po t· pro\ .c111 . · , Ic In 1111 polon 111· c ·t de
Î n ~ ' dcdica \~ia 1:f,Lrc rc:::c şi capitolele de la s~il.Jc,prc drcg,1· .I :i f11:1 I 111lI 1·1·po •. 1atorI 1.noldovcan , 1'nrc . ,1u pu Lc a inten · . c111· d1111:i- cc · poema
ll11·iik ş i -~inulurilc .\lo lJovci, ~ţJ i ci:i toată partea în pl'oz,1. si1 1L l'C<late .t ," . , :1. .J rege 111.
mult mai pc sc u1·L dccîL în ms . C; !n sch imb partea versifica i :1 ,:slc arnpli- ...,. \I ... i .·01t , . C0_st • i11 .,c dcclari't de ali fel 11c111 11 I t.u m 1. t. , l f' o I"' r a s ;:i s i î · i
1

, . li /.< .• ,111<1 r11s111,·::. de 11111 - 1• , .. ,.,,. , ci· . . I · - . . · I·.· b~

--..
fic:11.;1 ,i 111ai ales cOl'ccl.:1ti1. Astfel în dcdi1:a1.ia din ms. V, se om it 0 • ' '
· - • " , ,. • 111 p r ll' 111 :1 n c' n
;,.,l,•11:"1. ,·r;i d ec i J'in·,,· ,.,1 t.n L c i ,c 1.. . . · t < ,_- 111111:ir11 111 1111 a
seric el~ e:--1:mplc de cu\·illl.c l :itiuc ~i s la ve, ~arc formcaz,1 o di ,1:rl.a\ic ...;· ' I I . . LI t , 11,,11, l11 cr:trl'a t!lll"t l"llr1•,·t ", 1·i ,,·\·ere
c!'lldi 1,1 as 11pra l, o:,!:'1\.ici liml, ii ,lave. De as<:inf'11ca î n acec:i~ i d ,·.Iic,nţic . .' :_:,,,_,. ,. 'c pi: 111_:,r:.'1111' :, \'1•r,11ril„r . ,· :i rc dif,T ,-1 i,t ,·,·I' I c • . . . • •
·: 111I :ii ,· :11 1t nni1 111 .c .· , I . . ' '"" ·' 111.11111,cns c,
• ' ·" I ( "!'' 111,
.·
lip,<·~! c 1111:n\iu nea n1111icari l,lr I·:11,l.r:itic ~i Urcc·lie. Dai' 1„ 1 in clcdi- • • ,· 11 :11 ,. d111 ;1111111,il . ·. . .11 . . . -
,;,11, ia din 111s . \" ~:isirn în ,1:li i ,11 !, landa :id11s:1 n :;;cl11i ].,:111 ~ .. lii,·,ki:
:i- ll:•r;i l_ ar,l or ro 11 11111 ,: in 1111:i ,I· ,' . . c t/.\ o, , .. 11n;inun t c
. I · ·. ,.; fi" . 1/ ,11 'I\. :-i.1t„r1il \'11rl11•, t1· I-i l'(•rsoana 0

,.11111/,ra 11u111elni t,111 c,•/11i 11rnre, nirc· s,• î11ti11dc cît înlrc1tgn ln111e!'' . i n p;i rl ea 1111! . .. . :' 1/, li 1/l . <!l'll.ll/>t/'1'.\' />f't ,•t[,.,, .. /•1 / , '
,11·,;1,,: .. , . '.U:l). · n a,·,·/ l, 11.::da.11 . .\li !~-au
de I:, sfir\'it despre drcg:1Lnrii , t11'. V Jă du ar s1:11 rlc 111c11 1. i1111i , :1dc:,c:a
.~li '
11

·.-.
1111111ai c11L111 ţarea LiLlurilL,r, pc cinJ 111 ms . C exis l.i'L l,r,g:il•! i1il·nt'll 1al„ii . :;,. 1° 111:,· între!1:1rr:1 : ,·:irc cl i11 l'<'IP ,I„ 11 c \ . • , .. 11111 ·
1• . • •
de,111·c: \"cl'!tca u r ~aniz:ire a ~i'1 ril nr ro111î11c. Si11L l.ul.11~i în """· \ ' ci1ev,1 l i\·:,. 1,n,:"1 d,, ;1111 ,11· sul, ochi i l'C"cill . . " '"' <',iL' l1trma dcfm1·
· 1· .. ~ 1 ~nl>1,:ski ~i l':ll'e l rc l,11i" cl •·c t· sa-
~L Î1·i in plus faţ:i de nwn11scris11I C : faptul c:1 11 11 111:i i 111ilr<>11••li1111 1111 ~i
0
... I ,·:1 I;1 I1;1za 11n t•1 r., 1111-' ..... ""

"i' i"'·0pii )unu pa1·Lc 1n di\·nn , ~Lil'ca des pre iez11i1„ii ,;arc ndi11d:i prin ,. .\ l:i! i11 Lîi nhsc•n·:1°111· cc, ll1:1llll" .,.·. 1 C . .
- ,, , I • . ' l 1'11, ]W0\'J>l(• I· 11 " l i L
1311'.!<:il•:, d L"s prc zeci ui ala v i ilnr de la Cotnnr i. 1' 1 • '· ·I"' rno:11·1.1•:i l11i .\ l iron C . 1111 · \\' · ' .' · _·"" c O\·a. a

...
111 · l,·o;i, lantin · vocii', Caulr·m : • ''' )" · . ' a J'"·)lows ,.,, · l·'1 , p1,a ·. 1·11 I 1'0 Ion al
T cxlu l versificat se prcz inlil în cele doui:i manust:l'i,c, fL,:,J'IC d(•()· I .. r. 11 ' . i t1nu1 meml . I 1· ·
scbit c:i for111i1. Astfel înLiln im invers iuni în a,cz:-irP.a cuvinlc:lnr. ,;11\·i11Lc
11 ,f••·~••;i !a l'oar l,1. condu să cJ, ,,, f I J
.. - I \,I :l<\ JCSZ('Z '\'ll I· 1 1·
lin a Ş() lCl Ipn .l,rnc care.
. I I : ·• • ' ' 1· :. sie , cc , o r0p1e
C
inl ,..-nilc c 11 s inonimt!, aeclca~i i<lci expuse c'u a lte cuvinte . \ l s . !'. ..irc Ia,·111;,
.
r 1tp,, un Lext l"nrc se . [I
. . . . d :1p10,a, 11 t11trclt'•L„l •
\l ,r„11 (.o,l111. l n schim h 111 :1 11 11 ., .· . I,. . . 11 11 e r.im:t:-<' de la
fniJ1 d e ms. V ttrmi:itoarelc adăugiri: în cînl.ul I doufa vcr,11ri ,Ic-spre . \. · · ' ~c, r, u J))'0 \·1ncd1nb'bi. z ·
'111 ;ir~ov1:-1, a lt1t A ndre i Z.ilusl· · . . . . 1 rntccr, J;1]uşk 1
r,C'l.[11il c !\,(11(,lo\·ci clin \Te mea romani lor. ccLi:il.Î folosite pcnlr11 ap:1rarca ,I , ·1 . . . ,1, un s 1rt n,c al lui c; I . I •a •
" '' '" ,·a lll:lllllSCl'l,111 C'SLC () l'OJ) iC d 7 • • • fl ) Je ,: " - · ~l pro-
illlj•~tlri vn ti:itarilor (p. 392), în dnLul J I în paL'r u Ycrs11ri au1nr11l dl' 1•lingc
'
.11 1 ,, I . I .
, ",1111:1. ( cei d11p_:, \" Cr,iun e a I . ,
11 pa \ers1unc·a 1"1 - L" I i\I.
·_ ,L L ~a ,\ cc ! 1r,1n Cost 1t1
, .
)11 zcntata r c„clu ·\ . .
Jczl,inarca 1mi trt\ii biseri cii, în al Iii- lea, ul1.imclc vcrs11 r i, autoru l 111:-. \
• .
,·:1 lurrn,1 de] i,1i1 i\'Ci . c l. • ceas La ne llld1că
s pune că pe ntru a seric vcr:;ul'i qi trebu ie ~ dis]>ozi1,ic s,i1·k11·:1,,·i1 p_e
I l in d('11schiri lc dintre cele
cn rc el nu o poale avea fiind u11 s 11rghi11nit. ln schimli, in pnrlca vcrs 1·
,· !tizic: 111a11uscrisul V prczint,1
fir·;il,1 , m s . V arc lllai multe a111]>lificări: în c·inl.u l 11 11n i111l1·111n cili.re
regi să se un ească c11 Lotii s ub regele Soh icsk i. 1.ri111isul l ui l >11 1~111czf' 11 '. 1
împotri va turcilor (p. 225), în cîntul 111 : sc him barea nu111 c lu 1 rî11l111 . l),•srr•· vVnr~;d
· .· uwski. ,. · p · p · p.,• ,,.•' ·,1 <•se
. u , J 11/lu 1 ••
s11110 I 1 la l,·tL 1To1ucrir1 lor Gr,;:orc U r cchr si 1, 1 • C . <'li. fl f>O 10 11t.t , n n111·n, .r;i p,·r-
R epedea în D istri\.a (p. 233), mai jos se spune că polo nii vor avea soar ta ..· I' o Is,a
I :,,a
AJ <l . N . <ron
em1a 'aul,, Historja polityc--na p os,,, ·OSltll ed
'/ 'I·: "-ll., p. 1~5 (n..., n fi j .
.
li , p. :,o:: .
~1oldove i, clacă nu v or scăpa această ţară de jugul turcesc (p . 234 ). Hcgc le

376 377 -- ,~1

111111. :?tt~
~ \1
\\t I
 l~
cucrrirca Daciei si rolonizarea ei, precum si te:>oria c-a ~a~ 1•1• • r· ··
pri\"cşt e rima, ritmul, gramatic~, alegerea cuYin~elor .. Corr~tăr!lc ~~~~ 11
..1
uae1 ·
•1
or.
J
p 1 b · 1' - ·
ro >a I •l'H Miron 1
. •, ' · • ·. nr 1 u rn1 as 11
•Costin nu a a,·ut fa înd<'min:i• carte·..1 J111· 1·opp". '1
maticalc :-iul foarte numeroase m acest manuscris; '.\I 1ron Costrn, l_• c t m. l eoarere • · mai d mu te• citate nu . se potri\'csr ,· el --1·ta
'" deci·· c11n
· n1cmor 1·r.
nu era $ignr pe formele li"mbii polone, sacrificase mai î~t ii 1
cored tl u• :\ st rc 1 m mtro uc.ere citatul dm ToppeJtin (în text în lat inest <'): s,•d
dinen de exprimare formei versificate, dar apoi a rcYcn1t . . 111 _1 quo · •: it'm pore• gens 1·rntra montes ct T11ram. . ·' /lw,ium. consnd . . 1°t , om,uno' · "
p,. eh· altă parte, manuscrisul Y pre:>zint.ă în unc•le pa:aJ" _o f :nn
non
-~1:to • ::stP m ren JIHII' Ja Toppelt.m: ,,Quo temporr art/ qurmdo !!<'llS i sa
mai eo11:·i:-ă ~i mai precisă, acelea~i idei sînt. spusr în vcrs1m mn1 puţ1111·. wtm •r
• I1111w111 -ct lslrw11
• . ,·onscdcr,t 1
. . certo non scio'· . Dcoi.rl11·re..,
. · t p
u nu ('~ e Jlll·
l;n1•le pasaj,~ au fost modifiratr ra înţ.l')rs şi ~~• n•dc din comparat, ta <'t~lor 111:u
•1· c P · m111a: · m rit• a I u I 1111 :\l imn Costin sr ym•])C'!-1 ... d 1
. • ·• ,- " .nra d 1ntrP ·
clou:1 ,·1•rsi11ni l'ă V est.r forma d,,finitiv:1: ln rînt.ul L in man11:- ·r1:-ul
1
1 f) - P" l'Jlld
·1·y1·a~ ~I · 1111111l1, . I .r1·al11a1e Toppt'Jlin yorlwstP
în . dr~p1·<>• i • d' I.
,aia u1 .H!
C sr· ~p1;111· 1•:1 a doua luptf1 a romanilor c11 dacii a avui Im· .. p • p:_irt,·~ .:vrHs ~, _unar<•. 1_opre trn spune: ,,nu ftiu ~Îţ!ur··, ?vliron Co~tin citea-
a1·1•a,l a :• 1)11ni1rii':, unclr. sr dl'spart c Dacia :-;uprrioar:1 de c-1·n I nfl'rtnara :1.n : ,,,111 -~ /, 11 d<• Iru: ·•
(Transilrnnin de Ţara nomînrasdi}. În ms. V. l.rxtul este si•l1imhat în Dup:1 Toppelt in_ ritC'a?.ă ;'\-liron Costin pe Ou int.us Ct,rl 1••1,. • 1· · {
. I/ L l 11/ . Cassius, a 6iru '- i scricr"' ,, " . , a t"
sensul ri1 lnpla a avut. 101: sul, 111unle, 1·i1ci prima for111ularr putra cin Io,: I 111 •·· T,•.rnm Iru· C<!1 1, arc, . •p,~ . D10 . . • n111nes r.
ra ş1 . oppc l1!1: , ,_ta 1 rarn~u,. ŞI JW Eutroprn~, Fit a Adritini ( în rcalit~fr
1 1 •
la o 1·1H1f11zi1· gl'o~raficit (p. :22.1). În C 1n în.cepul.ul rîntului al 11-_lC': •
Imp1·i-i11 I l1.11111an _e comparat cu ,,~trt1.luci ta, stmctură", în V 1·11 .,rl,id,~, fo 11u!na 1 1111 l'ap_1to 1 d_m Rr~c,•rnrtUm-scricr<·a islo1·ică a Jui Eutropiu:-:: _ cu•
nrin.~,:· (p. :!:!'i). ln dntul III. ms. C, sr gpune cft pornnca lui .\lt•xan_<lru p1·rn1 1<' r10111nm 1111 Ad nan).
cel Bun n rost ca solii sui sr, meargr, la Ohrida, ,,n,. dilttf!llrii td,•.~l Î_IL Oii\ Sl'rierca ~rccea~că_ manuscr~sH numită: Culegeri greceşti de patru.
,,cNi 1•r(•111,•·. iar în ms. V .. rile.~i pentru ,frm.nilă/,ile biscricesti", t·a sit f 1c m_~,w.~lw. aut_orul 1a povestirea apocr!fă <l<·sprc tr<•c,~rra lui Traian •·u i·om 2 •
consacral i (P· 23G). În sfîrşit, ~eea cc nrali1 evident că m!--.'Y psl.c forma 111~ pru_t J>ncia P"sl1• Oon~ luJ?ta h_u ru tătarii (scit ii), drumul impărat.u­
definit ivf1 1·ste faptul că în această vcrsiunr, <'11111 am gpus, s1· nflit în lu1 prm Bnc!.ria1~a, P,•rsrn ş1 Egipt .2
plus fa1J1 de· manugcrisul C mai multe pasaje ele s]aYft către rc~<'lr Ioan Pt'nl r11 istoria ,,drscălC'ral ului ni cloil"a", Miron Costin citeaz1
Sol,i1·ski, in care autorul îşi exprimă nădcjclca cft arl'sl.a Yn sn lvn Mol· /.,t'topis,•J11l (i'irî_i Moltlo,•ei de 0rigorr Urrchc, din <'are în pc Jnr~ lrgrndel~
do,·a tir ju!.!11 I turcesc. Este de la sine întid<'s ri1 a,·easlft uit Îlllil \'C•r~i11n:• d1•sp1·1• 111l1·me1l'r<·n ?\loldoYl'J. El c·uuon~tl' cronica rlintr-1111 manuscri~
a fosl prc·z<·nlată rrgl'lui, şi <'fi <le-ei pasaj~le la carP nc•am rc•fc•i-il au fost ,·;11·1· 1·11~1! inu_a _!:i :-ula~sul .!ui Si~f!lion Dnsdilul. desprr lupi a lui Laslău.

udăugal<· dl' au1or.
Din I nat I' aceste considnaţ.ii reiese în chip lrmrnrit cr, ti-:xl II I 111:1n11-
scris1ilu i \" rste forma definitivă dată de Miron Costin ol'f'l't• Î :-:ii•·.
Akătuirea ~diţ.iei de fată. Î 11 consPeintrt. ma1wscris1il \" t 1·1•h11 i,·
s:1 sll'a la haza ediţiei noastr~, a traducerii r'c
·care o p11l1li61111. Pc•nlr11
isl_o!'il'ii de• azi, însă, părţile mai complct.r din introducere-, ea1·,· <'llprintl
~I 11·1 _de~1m· vrch_~a noast.r~ istoriografic şi mai ales r<·~c din "P~l~::!• <'ar;•
('<>n\111. inrormaţ11 foarte n?gall' degprr YN·hcn organizare a ţariln1· r'r'·
rnî1w :;;1 1·a1·c SP, află numai în Yrrsiunra clint.îi, din manusrri~ul C. ~iul
de un _<l,•o_~"hit interes. D~oarecc introdm·rrt'a poemri (dc·d iraţ ia 1·:11 ll'
rc•gl') ~1 <·pdogul în proză clm versiunea C se datoresc tot lui :\1 iron Cost i11
~i co11~:1i1ui1·_ o redacţie cl~osc-hit.ă de cea adoplal:1 <'a hazr,, p11lilid1111 în
mtr<·g1 !11_e ~1 această ':ariantr,, în t raduc,~rc rom în<'ască. Cit pri,-,•~I t'
dl'os<'h11·dc• de formft d 111 lC'xtul Ycrsif icat., nu h•·am r<'Clat, dNmn·,·,· m1
puhlil'i11n 11Îl'Î textul original polon, ci am dat în lraJucere numai dPo:--c··
J,irill' d,· fond. adaosuri sau modificf1ri existente în manuscrisu I C.
l_zvo_:lJ':•lt•. C~ şi pcntr~J cronica polonă în proză, izvoru I principal
n I l111 '.Vliron Cost.m p<'ntru istoria <'lH'c•ririi şi rolonizitrii Da('il·i dl' c•:11 n·
rnrn,mi 1•sl e L. Topprlt in: De ori gin<' l'l occrtsus Tr,mss11ll'ft1wr11111. I,..-011.
·1 fi(i7. lJ in al·c•ast ă scriere ia cronicaru I nostru toate ~• ·irile r,ri,·il oa;.., la
1 V. exemple numeroase <lin textul polon în c<l. 1\1 i1·on Costin, /:;torfr iu
,,,•r:mri f'Olot11•, c<l. 11 .P. Pnnaitcscu, 192~, pp. 3i0-372 {Intro<lucerca).
r1•g1•li· l 11g:1rH·1, eu talaru la ~1rc1. 3 Unele amănunte 1111 1·oncordă cu
cronic·a lui LTrl'cht', datorită faptului că şi această cronirr1 rra citată dP
IVI iron Cosi i1~ din 111'.'m_?ri<', nPaYînd la îndemînf\ în Polonia lctopil-eţe};,
moldonnr~I 1. De pilda: d11pf1 Dragoş: spune ~fo·on Cosi in. clomnest,~
Homnn. rratelc !--i"tu (p. 2~{;1), ~loldova s•a înt.l•mciat acum 380 dr a; 1 i
dc•ci la ·I ~lO'i. în loc dr 1350, cum spune Ureche:' '
· În d1•di,·aţic (forma primă) şi în lista autori1or fo]osiţi, ,1iron Costin
c it.e~;di şi 1·1·,mil:i anl_c•rioare lui. Ure:he_: L_P~opise/,ul l,â lstmtiP (Eu:-1 ratie)
/op.o/1it11/ al Lrederi ş1 anale1'~ dm manast1r1. Dar se pare că :\liron Costiu
~I.ia rn:mni din auzite despre aceste cronici, căci din textulsău nu reie~c
de nicf1ic1·i că a folosit a1tc cronici interne în afară de aceea a lui
Gr. Urt"d11• 1 cu adaosurile ]ui Simion Dascălul. Hasdeu, care a tradus cu
multe ~r·cşe]i Poema _flQ/OJlă, traduses~ pasajul despre Istratie lo<Tofătu I
(din yersiunea C) astfrl_: .;,cro_nfrar ?iar bw~ şi mai ve_chi (decît Ure~he)".s
Aceastit tmduccrc- grr~1ta a mdus m eroare pe C. Gmresru, rare ~ocotea
că în Poema polonă :\liron Costin a folosit pe lstratie logofătu I. aprrciin•
1 L. Topprltin. f.!ri~incs_ el occasus Transs!~li-anorum, Lyon, Hl;-;. p. ;-.o.
_ P"n1_r11 ~·11/,•~,·~·1 g1_-t'ccşt1 ~r _patru m,o!!arlL_,~• ". comentariul nostru la Cronirn
/"''°"'' ,1 l111 .Miron Losl.rn, mai sus, p. ,l,1-.lil.
.. Gi-ii:orc lJred1C' 1 Letopiseţul Ţcirîi MoldoPei, ed. P. P. Panait"scu, p. G::!.
• J bid,•m, p. t.i5.
s 13.P. Ha:;dcu, Arhiva istorică a Romînici, Duc., 1865, 1 11111 • I, parlc:-n l,
III'. :.!O, P· 1 c,o.

379
378
 lI
„Fiip7rn.~. /l cr{eg" .1 Eş tc dec i foarte proba b i lă fo los irea uaci c\·onici
du -l mai m ult d ccît pc Urcchc. 1 Î n realitate, tra du cerea corrc tă cHt': munt r-1:,· .
„istoricul cel dintăi" (mai Ycchi ), fărf1 nici o aprec iere (p. 3S:S) . N u re iese . c,_-,,1ti,·ilr· i:o lon,· :1le_ lt:i Stryik o"", ki , Pia,cc ki , Bic l, ki , Krom r r sini
d e nicăieri că lct.opiseţul lui Istratic ar fi fos t cunoscut ~i ul ilizat d e anlll_1t1tt· d e .\ l1ron Cosim numa i pentru că cuprind şliri d t, nrc is toria
:'lliron ( o$tin în Poema polonă. Toate Jc gc ndrlc d c5 prc ori;!iuÎ lc i\ loldo- ro1111!lea, ,·~1. A~:i dar P oema polonii în priYinta informat ic i· c ba za lă
Yc i , înt împrumutate din cronica lui Urech e ~i din int crpo l:1ri lc ncr$Lria. 1•c 111i,·:1 11111n,,;_: ra fic a lui T opp•·ILin , pc cît e,·a ri1~duri d in C;d ,.!!cri "receRti
Ca fap te . ?lliron Costin nu adu ce nimic în p l us fa\.ă d r Urrc ltr. El a d1· 11ntm 111:111,trhii , cr/lnÎca lui Un:cl,e ,·u in lc rpo ln\ii ~i o crnnic:;1' m 111~tr:.i~f1.
pomt nit scrierea lui Istratic logofătul în introducere (vc r~iu1tca C) pe ntru L:1 .:1,·,.,,t ,· rz,·11:-!;'<'
' · ·1 :1 ~:1··1] de· s,1ra · ,·r sc arl:.11 ·!:!~1 o bscn"'u ,l1·1· a s U 111·a 1·llll ]Jl··l, ..clll · t
că ~ ! in de rxiştcnţa ci, d ar n-a utilizat-o . :,m l!!l1.1,• -~ ' :•!·1~·1 •·:..: 11 e i11 Dogcl:111 i11 i\l:irarn11rP~, p c cure Miro n Cos t in
.-\,·c1:a ~i afin na\.ic se poa t e face ~i d espre ,.:rnnl r- le m,111,,s t in· ~t i". :'11 iro n !1: Y:i f, ,·:1z1ll c11 1d a trrc11t 1•r111 :tt'l':l prnYinc ic ( p •,')0 · l ) . ·
Costin s pune Cil a11torii lor au fos t o:,nw ni ~impli. care a11 ]" ''·,•s t it. f,1ră p•riY il,·~ . ii lt- n1 o ldov,·1w s· Li. cu Lil l11l'il,·· 1·1·1·L · ·"1l • ·1b• 1· 1 · 'i r.-(:I•.· OJ -~~O n)o• nD.e precum
asem r. nc::i ~1
,·onwntarii d,- ~,,,d,·can·a i\ lo ldove i (p. :233). Îa rea lit ate , iV!irnn Cos tin n ~,nt. ·i.: 1Lat c m a pe "CO"l'af1,·r "' "' . (p. · ·J·
- ->J ) · P oale 1,· 11 c1·111 m :1 pc a I11 :1 t .i\J"1ro n
poYt·~t i!. l,·:.;:1·nclr1 J csc,d t•,·f1rii dup:1 l lrcrl1 c ~i interl'o l:ttorii l11i. 11u d11pf1 Cost1n
· 1111111•· 1,.• t.11rJJ ul 111 1111 N <'OJl tol r m · Ld~ .c,. 1· Ic 1a1· t 1"l c 1 al'l- ·1 or noa stre
auah· ll: ~1:i,·011e , c:irc: se m5rgincsc 1::t la coni cn n<1La\ic: ,.Dmgi,.y ,•ncl,i. n · /11 v r :1.1·11 1 :tl _X'.' ll-l~n ii 111t.: n\Î0 nc~1z:1 în B 11 !.!rac .~ · '
venit din Ţ rirn Ungurească, din 111riramureş, 1n PÎHlLlonre ilr: =:.i m!J1·rt'' .~ I11l
_ orn1:il.
, 1n 1s lon ci'_1 l'$. l C de fapt , ·1ccc
• ,ns.. 1· ·•1n r.e Ic l re 1· scr1· en: · Cronica ·
.\liron Co,, tin ma i sp11nc J cşprc a ces te :1nalc ci', ,,desc1·iind fi,•rnrt) (111ăn,1· po
.• I I0 11(1 , 1 o,·111a polona , 1 De neam ul mole!
.·. I · •· ' . , ·1 d f.
o vt ni or, ar 1ccarc coreSJJUll·
,s tirc: ) 1•ia/ci dnnuw.lui forul11tor" (p . 2E)) , nd ic,1 :111;il1·le s-ar reclu rc la zm, , 1111, C . 1 d·. te 111tc: n1,1 • 1 .n. non1carului . , c··sl c n o r.m ..1 I ~. .ic se d eoşe b ca sca- 111tre •
11n fd <le l1iorrra fii nlc etil ori lor d coschilc pcnLrn fi i:can: 111,111,1~1in' , <'tI•<: . · 1011.1 «· 1 polona, l f1111d o scri ere de infor111~ c1·
" 1 e 1ca a p o 0111·1or
t ·c J l- I
ceea cc nu cs l~ ud1:,·a1ral.. Lclopis~ţclc s lavone alr l\!n lduv<·i ~i11l cor'.i i s <1rn1 c 111:1 1 111u t as u r ra lu cru ril or p c . . : I · ·'
cu Yarianl.<· ale unui a rh e tip corn un ~i cuprind inl.r,·nga is tori i· :1 l_;1ri 1, isto1·icig1·afia lo r: v:i lul rnma n . ccLCiti l , ]\~:1 \~ ac~_~l .ia ni1' ,'_:_l'_1_1l r nu ~.t1 dm
pinf1 î11 vn·m ca u ltimului a u tor succesiv , ~inu hi ogr:1 fii nl e l' I itnrilur de Ol'U~t·l,·. li111l,a . Poenw polon;, ·irc , bc l _o ~ O\ l. l ~I. a_ 1\ ! a1: 11 H oml~Cfll ,
mănr,~ t.iri. Se v ede bine c,1 Miron Cos tin nu cuno~ tea let.opi ~,•1_, •li, s laYe ,.,_,,. inst, ,-,Ticrc liL •l" .c · I' . · ,.iz,l_ a ee,·:,~1 1 nl c r>ţ1 c ~l 1111t.1f1ri"1:
0 l. .t ld SJ l ,· d<'( ' f'"\ ('1'0111 , ' I - . .
di11:1int i, "" Un·d1c , c i doa r auzi se d espre exis Lcn\.a lor în :111111n it " hi- cl1·s1·r·i,· ;·i l111' IIC: 11atură !,,,:. I ·I . . r'. I CUlll _ s t: 1r_111 c: mai :1 les ilS llJ11":1
, . . , :-- ' ltl t CIi. , Iii! t' n1· ,·r1 11(· • . 1 · ,

)
t11111 1 l,.i1d 1-n ,lit. De nc11 1111 ', / ,rI oii ((/t. '('/1/(:./lf Sl' "lcil'P · e••)·~C.111:1 1• p11!_1!l a supra
b 1iot n· i J r- mă11,1 s t.iri . . 1 ·1
~ •
I
i II d !'d ic-a\ i<: (ronn:1 C) pom cm !;'Ic !;< i tl c rm nf,,/c 11wntcne (p. :;::,fi ), :1 c 1·;1,I:-, ::,-r1 • ·tl' ll lJ C\ dtl i11C· i r . .. : :--e l Z d f(IJllllll 11 1·. U f' a c e e a
• - . . li ,,111,.il, 11 llt'JnLt· 1·,,· Jlt. 1' I . ·1 .
iar î a p.11·1 ,·a ,1 treia a pu1·1nei povcs tc~k îut r mc ierca Ti:1rii H,,mî11c~ li 11\Sl'lll lli il"l il'•l lj ll'.1 ora, .. lt,I'. dr,• n" t 11 ·" I . . . d .' 1' n,111 ll!tl lt U\'l' l11:
. I . · · _.t " 1 01 t I nu lu rile r J J · ] •
de Nc•g i·u ':t11lf1. P oves tea cu eorhu I (ori gincn stemei m1 1nt enc , l'l ,. 2'.)'i - 335) 111,c.r:tl.1·. 111-r;1r 1 J' C can.: ,,,1„ncz··
1 li J,l ;.;·t J.t·· ll J'· i"l""•I h111t . J .' • 111·1 " I. 1111 1> ~1nl II
nu se: p t1 t riveşle cu cronicile munll'nc, ra se aflr, însf1 în 1/n•snw loghio- i ,·c1111 î1:s:1 1111: 1:t• c·, I,· l 1» li · .
. .
·.
... 1' , uni ,,-a 1l"l'tl't t l '
. · ,' · III ~cc, I 1· ll l'. 111u c O·
I . .
nul lu i l',!i~ie Li ~ari d r., c:1rc es te ln1wl iL ci ,: aproape cu C1d,•,!.;1•ri fo ,'.!l"r'CeJlÎ 1111-1 l'"" ''::ll I"' c1·Î ,, :,,, · ; .. ltllll:l. ~:111 l' 1<·- !1 •1111 care
,le pa,t.rn 11111nnrhii (îns r, Hresmologhionul 1111 cu noaşt.c n1111wle l11i N<·~1·11 \ .. ~
..
,·:1Lre btr:il ;,. l11·<t,r,11 sT;~i I I)· , c I 1'
'
' I . ( ,I
J . : , '
J'l• l'llllt'"l 11,11• I .
J Iil d" dl l \ !1 ,·11 1( ·" 11 - I .
1· I ·1 ·
. " I"~\";\ : 1 ~, 1t·:,1·11 l~luri c i de
...
1 I .
,·od i:, 1.3 P 1· d e :dli'1 pa i·Le s înt în Poema polonu cî Lcva ~t.iri pr1· cisc d ,·s prc \ care JH.!111111 llll •i Cl1rHJsl e:iii s i cl . . · ." ·. · · ..t 1;.:-:1r11 , 111t,· ·11u at on pe
is turi ;i ;1l 11n! 1·n i1•i. Ţara R o mîncasc- i:1 :1 fo;;t în t.cm c ia tă acum „llproripe pa)rn
. , . .
r1 ,, 111 1111 1l,;i „j„ 11 c, Prii . •
. ,.l l 111, I~·· 111, r·
1 ·' ,1 11 1n11:1rc:i 101· 1n $Cr1. e-
>1 11 . .. 1 •
11 . .. t i11·111:i1·c, , r <J, 1•l,i1·il . 1· I I . . .
.std e ,I,• tLILi " (p. J 3'i ) . P oc m:1 fiind seri <, l:i 1csr, , î nsi,:imnă e:1 Ţara R omî- c :tlr, rt · ~ 1• ~t· o1, 11lu 1 , · .-t• ·11i·t ·1 1
l. . .. · •· · , ·os.t rI cs t.m:il:i • • r·,., •.. c. 111, 11"". t ' (• P t1·, · 1 :-,;L'J' i f' " I ~,·
' -.
p Illl 11 11c1 dil 1·n :nl t.: d ,· inf . . 1. . . 1 .tr c 11 1tn' :1<"•':' ic l11~·1f11 1
m·:J:•L"'' aru~: intl' me ia tr, pu\.ini ;:.ni du1,,1 12S/i. Cro_ni cil c: mun t.e1w dau dala , • L11lld , ll: l" i <Jl'! Ci"l
1

J 2'.Jll . 11" 1·:ll'l· <l es igu r o arc în yeJ c rc Miron Cos Lin. l n poves tirea d c·, pre dcs-
1·Cde,·:it 1il ŢC1 rii Ron!Î1H.:şti , c i spune ci:1 pc alunei cm 1111 Vllic·votl a l Trangil- îmy1·c·jtt!';iril1· ~i tl.at:, la ca r(' a, l"os j . , .-~.- >
J't·d:: 1· !,11 :ii,· i 'uc1111·i po/1111 ,. , .. -i,t ", . : Sl_ll ~,L l<:<· n ::1 p,~ !o;::":. in ;-.n :Lclc·
\':111ic i r an· d epindea de r r•gc, deci o situ:1 ţi,: c::i rc se rl co,r·bca de ('L':1 din „ I' 1· I ' . . . . lllL111·:111:i j•l"Ct' l '"t ,l. Inc u Iu1' -:- 1. , I~:!i t" 'l Ia
., .....
\'n• 1wa cr11 11it.:arul11i (p. 235) . De asc11wncn d:1H·le şc po tri,·cs,· cu c<'lc din
t u l ' ; 1 , 1:-- . . , i :s; 1 : Da:-:zu\\' , 1 • : :-.,.
' I·• .. ,. .. . . . III ( d · ,I (li' \' IJ1:llu,1rr l v''-2/ ' 1· . . .
•• ,1s1·1 , J1 : I \ 1,·n•·i l:i c· 1. • I . · , u 1 111 IC.: . ! 11t .. :T JIIC1ll·,C'
ao11i,·ilc 1111 1ntcnc . ~liron Cos tin s pum· cu N 1•g ru \"Cidă a de,dilecat ţara cu
tI•
.,CJ>I
. 11,
' ,1 ' 1·,,- :. 1,1·11·,
. '
de• 111 i t.. l lld~l.! 1,:1 1·!1· (; U CI'
' H \li ~ IC! uc:1 Yud· • 1\l1. ron
' I f) .
,a~ i, u11 g 11ri ~i s îrbi (p. 235) (,,cu mulţime de norririd<J: romîni , pnpistaş1: ,s~şi l·. p . . ,'. . I' t.· :i ~a 111C' J1t 111, lunu-
l,l i: 111:1 . III l l,::S;J . " ' cJ s ..
11' . .., .
HIV l ll \ l' ll:'SC' . !;1 ]):,11111,•:; t1
.
,l<' tot /e/11I J,· oameni•', z ice cronica m1111Lc:ani", ).' Şi p omenirea „Herţcgulw şi
,·. ,
1 . . , . , u. l , l l" ,,'.••1t1,-r r• 1 L. , • P . .. • ,
I o. m ~ 11 1J11·";:.. t are ,·u 1w,•·11 s . l' l'l'~Ull"\ I I o I ic l 111 ol nn1:1." 1,,·,·e ,. l,·Î
Ft'i!!,<iraşu/11, .. (p. 22::i) rs lc o confuz ie d a torit.ii unu i t ext de cronică mu11 - · ~ . I,;
' •c lli:i rr <: lugo L-tl ~il \l ,dduY•·
lt'ull:,, 11J1dc ti t lul donmesc a l Tării Romîncş ti cupri nd e 111en\1un ea
~ Jl,idc,_11 1 Y O I. I I. l'P · ~-:": .
1 . • l ><· 1',1,1;, li ;i rl:. dit1 s,·c. . :. 1 X\"J I - l 1.. . , .
1
C. Ci11 r escu, l nlroducr.rc la Miron Cos tin , D e 11ettmt1I 11wldo •, 11ilor, B u c ., r /,. ,,u· , 1:ul;.;.fl_ruu:
. 11111·a
. el a.c c1tnLl r, , I/ ·.
,. uicrit, .o " · ,, , i (.'ro11.,·1;l,·r111
· ,1 :
i",. • ••l / 011.,r,·.11,· l! -,: la -
• .• '' fa·c di 1·,·<I ovo l orrc· ··di -' y · . L v lfrr o" eoni· ., • - l ·1 ••11, / n· \ 'i1td1··
Ll"lupiseţulş i d eurm
la flistriţr1, la I. Bog d a n,
·J'.J l',, p . XLIV . . 1 / lt ur,1111 . llH' II I· 111nc a zfl
C ronice inedit. e , c<l. cil., P· 3 1. .. A s ll ('l'.i a ces to r î1 11 pr<'j1 1rt1 r i ,'" .. . "1 _i _ rof )f<•il-1111" .
' ,. z 1 1i/1·,1,tt 1rc r ,,• 1~1 t · 11·. q 1:1 .J ,. l:11:,, I'• l l
C:ro11ica anonimă a T,l.rii Jfomîneşti, c<l . G.
3 V. n1ni s u s , pp. :..:io-:Ji l.
4
I oanitl, Buc. , 1 859 , vo i. II, P· 2.

381
380

-1i-l sbrotea pe drept ruYint partizan al său, i-a dat adăpost în c-asa d_c
~-înă1onr<' r<·gală din Carpaţii Galiti<'i. 1 Acolo, în iulie 16S1, n scris
l\liron Costin Poema polonă şi a dedicat-o regelui. A~atlar:. Po~m~i
polonă a fost scrisă în exil şi este a doua scriere a lui ~Iiron Cos!m pn,·_1-
t oare la formarea poporului rom în, după Cronica polom'i m proza·
llu~dl'II, p. 163: ,,cuct•ririlt• ol?1mme sin,t o bagatel~", în Jo~~ de: ,,De_ ce se
mai mi1rnn1•a:ă cine,·a de 1't1:boaule. purtate de turci care fui numai }îase
luni?" ~ , .
lfasdru, p.168: ,,J,~ fine s~ sui pc tr~~z. bittrînul A_le:rnnam, ma1es_,tos
f(I, un mle,•,irat rege, prrmul d111,lre donmll. moldovene.şll care ~w w;t•m,in.n,
cu monarhii cei /oriosi"', în loc d<>: ,.pint'i la b,itrînul Alc.1·mz.dm mre ase-
0

111r11,,11. 1tn1ti rege:, n, fo~t numil cel dintii hospodar, în.locma,'. ca wi 111011,a,rl,

•
I
EDIŢII ANTERIOARE .,t,,,.;r. .. . . . . . . '
llasilc·u, p. 1G7: Y<'r:--u! ... l_h_mu~r. _on_,._ ,~•n,e,slt. wespol l l\'L'~!·owie_ 1
,,(--a~ii) ,- 1111 ,,.('unt'i. ,:11 1111~1tr11 r,,l,cttrtt ş, 1·11/t'", llastlcu Lratl11l't' ,·,de prrn
Ediţia Iosif ])unin Borkowski (1856). Pucma polun,i a apăru_t.
înt îi în ro lecţia scrierilor postume ale lui Iosif Dunin Burkuw~k.', drciumi.
Pisma ( Sai,,ri), Yol. I, Liov, 1856, pp. 239-27~. (A exislat şi o ~J1_pe Editia :u. ]{ogălniccanu (1874). În Letopisr./e_le _Moldm•ei, cd. n
:-1!parală a Aw11wi, e~t.rasă din volumul Scrierilor.) Editorul Srrrerr_lo,.. II -a, ' ,0 1' III ' But.·urcst.i 187'1. }lJ). 487-52/i, M. Kog-ah\1cc•anu reproduc(;
lui Dunin Bnrkowski, care semnează P.\\'., spune: ,,Prezmla de.,crtcr.~ D unm· B orIrnws I· · · I
lt•X I li I p11 II111 •al Poenwi polon.c <luJlă ed1t1a
• ' · • •
' - •• • •
o. ·1 onut.mc
G
a (ării MoldoPei şi a Ţării Romîneşti am gă.sit-o între numu:.crisele lui însi'.1 q,il,l;.!ll1 în proz:1 l'U în~cn~narc>n drcgatorulor ş1 a ţ,m~tur1 _or. r~-
I. Dunin Borlrowski, gata de tipar. Urma ca el să adauge lămu,-iri şi deoa,1'ete ~t•lilr- de· 1ipar în t<•xl.111 polm_i smt foarte numeroase. Dupa textul or1-
nu le-(1,tn af la.t, editez opera singură ..."2 l,!inal 11 1·111,·ază traducl'rca lui Hasdeu.
Manuserisul editat este probabil chiar manuscris1il C, după cum
rezultă din compararea textelor, care sînt identice, în afară de două-lrl'i EdT V A Ureche (18S8). V. A. Urerhc a publicat Poema polonă
inversiuni şi omisiuni. Editorul a modernizat orto"rafia si si-a permis •n 1·1·~•·•: a 0perelor complete ale lui :Miron Costin,
I N I HI l-n '
0 0

C (C
vol. II, pp. 70--142,
. ) d -
• .
unele emendaţii riscante, acolo unde textul era m:i obsc~1r: Glos<·l<' de utilizî~d manuscrisul descris mai sus sub litera racov_ia , upa copia
pe marginra versurilor au fost omise. Sînt şi destule greşeli de fărută p<'nlru Acad<"mia Romînă la 1883. Text.ul polon cuprmde J?-Umcroase
1 ipar.
. .1 t·
irrrs<· l l ue ipar.
\T A Ur<'chc reproduce s1 el traducerea lui Hasdeu,
. . .. . . . ·1 1\1 I·• . î
'"'i • I - epi"lorrtil ~i lista drc"ător11lor s1 t muturi or · o uove1, n
Ediţia L. Rogalski (1861). Leon Rogalski a republicat P<u-ma polonă t :li' ne au:,!H o ·. · 0
• • • • • d · t"
· ) · Cosli'n!.ki. s1 mgmer, care, eş1 ş 1a
între anexele documrntarc ale cărţii sale Dzieje /rsiestw nad-dunaiskiclt t i·a, I111·,•rt•a u 1 · • lOl'OlrnC'nt-colonel
· ' 1 h ·
· I
I llll w po Joii a=- nu cuno!.I P.a termenii Jlrivitori a vec ea organ,zare a
(Istoria principatelor dunărene), vol. I, Varsovia, 1861, pp. 758--78/i. - ·1 , ·, ·
. ,:lre as" c=i nu este scutit de l'On u1.11: f · · d · ·1
tra uce „privi egu. e
· 'l "
11.ogal!-ki rrproduce întocmai ediţia lui Duni~ Borkowski, cu deosebire 1·u·1 or no,\,- , , ·,.... • · l l v
n,;;( i) ]WÎn 1'e"ulamente" si vorbeste de ,,,,ornicu mare a ţari or e sus •
·z d "
că n-a P?strat fo~ma v~rsifira!ă, ~criinrl frazele la l'ind, şi a suprimat o srril· l=r1' oin1h., ,, I:" ' • •

de pasaJe, l'arc 1 se parcau lipsite de intc•rrs ist.orie. Edi+ia P. p. Panait.eseu este cl'n cli~1tii care a bfo _Iosi~ n!am~~ crisu~_\l'
J') r <l<•fi"n 1'tivă a Jl0('1He1. Este pu 11cata m ••1em.oru e
Trac1ucer~a B. P. Ha~deu. B. P. Hasdeu a început. traduccrra Pol'mei ( Var!.O\'l:l
• •• .. • -'.
orma
••
·
t1, -1ca.dcmicr'. Romîne. ser. a li I -a, tom . •x· : 19?9
, .., ,
polone în_ 1:eY1sta_ sa_ Lumuui, 18G3, după ediţia lui Dunin Borkowtki.
clar apariţrn __ reY1s~ei încetî1_1d curînd n-au apr,rut dedt primele pa~ini
s
~t~' '.~:;t:[
''c{r 1 1
l'I'· ' _>:.>-ll •,· 1 ·,
scp·i~·at. suh I.Îl lu I: :\·I iron Costin, Istorie în versuri polone
• '1• im Homînească (1684). Această traducere a fost
ale traducern, adică numai dedicat-ia către Sobieski. 3 Doi ani urni ' l,-.s11re '
. _· . ,, , "''''
J • ·.'stJ,, ,f·3 1:-1 cu numeroase corectar1 - . . t'l' - .
ş1 s 1 1zari.
tirziu ll~s~eu publică traducerea int<'~rală a poemei î:i ArhiM istoricii folos1l.a 111 t• i\J,l c •' •

n Romî71:iez._YOl. 1-1, Bu~~reş!.i,_ 1865, pp. 159-172. Traducerea este

foarlr hbe1~1, cu ~mite ommum ş1 n~meroase greşc-li.-t
..--~m ara_tat ca. traducerea greş_iHi a pasajului privitor la Jst.ratic
logofatul a mclus _m eroare pe C. G1urescu. Vom mai da cîteYa exemple:

! <:f. E. l~arwinski. b~troduce~e la 1\liron Costin, Cltronicon, ed. cit.. , p. XVI.

~ I. Dunm Borko~vsk1, op .•ci~., P· 2110. I. Dunin Borkowski (1809-·U;t,:JJ,
poet polon, ~unoştca l 1111 !la
romrna ş1 a colaborat la o rcvistrl rominea!;cit din
)aşi (I. Dun!n Borkow,;k1_. op. cit., lntro,lurrrea, p. XVIII).
:i Desrrierrn, .Mol~ovei ş-a l\luntenie~ în 11rrsuri polone de Miron Costin, tra,l.
B.P. Hasdeu, în Lumina, nr. 18, laşi, 1863, pp. 81-85.
' : · exern1?le. cu tcxt~l polon în faţă, la P.P. Panaitcscu, Introducere la
4

M. Costin, lstorre tn versuri polone despre J\foltlova şi Ţara Romînească, ed. cit..
PP· 19-22.

382
 •
•I
DESCRIER EA ŢĂRII 1\IOLDOVEI ŞI A 'l'ĂREI ROIIIJ ~EŞ'l'I
DE l\IIRON COSTIN

(POEMA POLONĂ]
(Tr.iduccro romîucască)
-III
Va„ianlă

Prealu minatu lui şi nebiruitului monarh sarmat, loan II I , din n1ila

lui Dumnezeu, rege al P o loniei , mare cneaz a l Litvan.iei, R us ie i, Pr11sii:i,
MazoYi ei, Sarnog itic i, ChicYu lui , Vo lin ici , Podolici, L ivl:111dci , :Smo-
III
lenskului , Swi crskului, Ce r11 ih owului domn, ş i domnu l 111e 11 11111l l 1n i-
!O lostiv si !Jindăcător.
\Ii ru, i11 cz de muza rn ea sarmată în fota m:.iicstăt. ii 111ilo,1. i,·ir ii
0

voastre rcg;l c n ebiruite ~i prcalu1ninatc, dornnu l meu milo~tiY, 1111 111·111ru

-
aceia c ă ea nu ar fi la inăl1irnca celor mai în alte s ubiec t e s i a <>-c11iult;i I I
celu i mai subt il , ci Jin p ri ci;w neîn<lcrnănf1rii in ele în acP. ast i l i111°bC1. Căci
a cca,tC1 limbă es te mai bog:il.ă <l ccît Yes tita limbă la1.i nr1 , c:,re :11·c în -
I
15
tr- i11sa JJJ u I 1·c cuv inte împrum u Late din vo rbirea grecească, prec um ,c
P"alc n ·d ea din aceste c u,·inte : philosophia COll1 f111 S din filus şi ;.o/in:
th('o/oţ,ir: din thcos ş i loţ.;os; astro110111iri di11 nstir ş i 11umus; nstrologi<. di11
a.<tir ş i luius : !J<'Omctria din !!!ti ş i 1111:lro11; gc'O[!.l'r.f,:c. d in ghi ~i grrijo .
o ,\ c-c,l c c11,·i111.c în ni c i t!n t liip nu se po t c:q,ri111a în lati11e.;,le cu un
2
s i11 g11r c uYi: rl. I ar Ycchi i s l:.tY i au exprimat t or,tc aces te ,·11·:i111r in
li 111ba lor, 111 ·i111pru11111 t i11d de la :p·cci i ce i Ycd1i , ci","i au 11111 ,1: I. li l1,-
zc,fia, luiJC111111,lri:e, ceea c c i11 ~ca lll1 1 ă ,ll.:l"l:1 ~i lucru ca ~i jilus ~i :.u/i,: . ,·[,l'i
wfin I"' grcce~Le îns e:rn111ă in\.c lcpci u11c. Dec i fil uzofia se z il e in chip
25 n11Jlţu111ilor p c s laYon c,;-lc /i11/;r,nillclrie, inr î11 lin,ba .p,rloni'1 <e ]'":1le
sp:tne l1tbon1r.1lrosc . ])e asemen ea tl,eolog ia, /;ogoslo1·11n, ci'1,·1 Îll grc:
c•:·,,t,c tlwus c~l c Dum11czc·11, ia r lo!}us J>C grccc~lc insc;1rn11ă c11 dirl. IJCl' I
~!;:v ii :1 11 n1111iÎL fru111 00. 1l1 er,lo~ia '1n12oslo,·ie; în li111ha p ol c,ni't , ,. p oal e:
l'lllll!Î l,og,,s10, ,·s/C'.'O; l ru log e forirlc· !,inc U(l,!:. 11slo11• S:J ll uoguslrn·i,·/. _.\ slfcl
3c, a, 1ro 11on1 sla,·r,n e~ te es te ::;11ea.: docete{ , iar î11 limba polu11C1 se p11:1l. e ,p 1111c :
ţ11·,rt:1lon,i,·11i,·c; astrolu g p c s lavo ncşL<~ : ::;Pirt:doslo<' , în li ml,:.i p o l o nă: M o rmin tu1 re gelui Sobicski 1a catedrala din Cracovid
ţ,w .- rulu., loc1•; g<'omctria p e s ln vone~Le: :r111!0111ierie, căci ghi pc µ rcc:c~I P
es t e pă11Jînl, Jar m etron măs ură ş i geometr u într-un s in gur ,; ud11 L i11

384
•li Jimba polonă: ziemiomier=er, iar in latineşte nu se poale :-pune intr-un
singur cuvint, aşa precum ~i geograf, =iemiopis ~i urnite uite cu\' inre ~int
exprirnalc de sla,·i in limba lor, 1111 cu YurlJt\ i111prumulatc din alte liu 1 bi.
· Pricina ncindeminurii mele în nceustă I i111hă t'ste îndepărtarea si
ndntrebuinţarca ci de mine d,: dtc,·a zeci de ani. Tolu~i, dupu cu;n 5
JJum11czc11, ai cf1rui Jocţ.iitori i1t·i pc pămînt sint l't'!,!ii. primcstc în ecr

li orntii fru111oasc ~i lungi de Ja 11a111<•11ii mari ~ide Ja :-:fiuţi. 'dar şi un

,J.>oamne 111iluic~tc" spus t·u i11 i 111[1 c~urată de un om simplu, asa si
111il11:-:liYirca \'11:1sldi regală, cl111111111l meu milostiv, fii11d loc.·ţiitort~l

-
lui JJum11czcu, l,i11e\'0Îc~t.c sfi p1·i111c~I i cu milosti\'i1·c u,·t~astfl 111 ier1 10
i:-1 orie înf:iţ.işată cu :u,· inlc 11c.•:1 l1isc.
-'l·a îndemnat. să mă ap11,~ de acest lucru geniul 111itrici \'oastre
1·t•g·.dc, l'nre, aYind cunoştint[t dt·:-prc Ioale ţările mari ~i inl insc•, ai

-
J,i11c,·11il. să înl.rcbi măriu ta r·t•gală, tlo1111111I meu milostiv, şi despi·e
ţi:ir·ilc\ 111ai mici !;-i despre începulurile lor. la,· ,·"stitii ist.01·it·i ni F•rilor 15
măriei tn)e r·t·galc, deşi nmintesc adesea îu ist.01·ia ill'cst.ui prcuslrfllucit
rc•irut si treburile si ruzboaic)e 1110Jdo\"cneşti si 1111111tenei-;LÎ si că Joeui-
lo~ii dcestor ţări ;înt din Italia - mai ales l~ 1·11111C'r şi ilins'ceki pnmc-

-
g 11csc at·esl lucru - dar cinci ~i de cine au fost adu::i :wi în Dacia JIil
-:a.
4-o
uu voit să stie, si II ici nu au stire despre al doilen dc•sl'f'dccat ni acestor ::?O
Jf ţări, .i\Io)d~va ~·i Tara Homî;1casdi.
·•...

-
... Dar pentru acestea nrni urnit. t.rehuic să m• n1inună111 de is1.ori-
. . 1·ii 1111~urî, citei din părtilc 101· a pornit al tloil<-n desl'ftleeat din
r~ IJ:ll'ia Supcrio-!!:~ în Dacia )nferioar·u. Ei au s,·ris tlcsprci ac·c~sl popor,
~
nu 111~111ni l'f1 sini. ndc,·f1rnti 1·onwni, Jar chiar cn111ha1. pc• c·t·i t'are au ~
j•· spus altfel; ci afirmă că locuitorii acestor ţări sî111. o ade,·iirată ~culnnie

-~ r·n11rnnfi, acl11~u de Traian î111părul.ul ruJ11a11il111·. Dai· dud ~i <'ine i-a

asczat. la l>unărc, 1n jlarea ~eag1·f1 şi la :\isl.ru după pustiirea primei
c1~ezări, 1111 ştiu, şi chiar unul dintre c.lin~ii, ToppeJtin, dac după nume,
sincrur rccnnon~t.e, scriind: .,/Jrtr în ce 1·reme s-a aş,•:rit nenmul ll-cesl<t :io
î11t;e m1t11(1: şi jlw•iul Tyrtts, 11n stiu de loc'·.
~oi iusă ~~1•·.<.:. primul cll'st·fdccat al Jui T1·nia11 m·c11~ u~fţrtu6e
<le )a dinsii, ele -Ip ro11iani: Ycşuică mă1·turic e~I c niţuJ lui 'ţ'_i:aja_ţ!, illJlr-
tori si.lit '1i1nha si isto1·icii urni jos pomcnţţ.i. Iar despre al cloilen des-

-~
t'ălecnl a\'l•11·, · sdri chinr cli11 mii11:isl.iri, căci în fiecare s-a scris daţa :{5
si arridt•lt• clo1."inului fondator· . . \ \'C111 ~i pc l'cl dint ii istoric, Istrate
iouufiHul al treilea. a,·,•111 ~i pe id <loilPa Jup[1 din:--ul, pc Crechi marc
,·c.~·ni~ de Tar·a de .fos. !:ii nici l.1·,~1·t!l'Ca ncmii nu a inccal cu I.olul amin-
t ii·ilc, căci· de pa~ru sute <le ani, clc ci_ml au ic~it IJrag~ş cl~n _~larn111~re~
~i .\cg-,·id de Ja Olt, 11u s-a sc111·s ~11:11 1~rnlt t 11np_ <le_l'It \'IC~ de a crnc 1 :,,,
oaiucni 1i·:iii1tl sănftlos unul dupa ec·lalah. lnca ş1 acum aproape nu
c 0111 cm·c să nu păstreze nminl Îr<'n acestorn.

I JJepuuînd a~a.dar_ acca~lă. m_il'ii i~t or~c. <lc-sp!·e. ac.-este lă1·i la pil'iua•
l'cle prealumir~atc~ ş! n~l,~rmte1 ~na1estat1_. mai·1~1 I~ r·l•ga_lii. do_mnul
111 ,. 11 •·ci lllilosLn· şi bmcfacnt?r, rna ~ru_nc ~• pe llllllC' 111s111111 ln pll·Îon-
1,1,1,, 111 r1riei I.ale ~i mfl incrcdrnţcz 111dt•1 I alc• de stftp1nit Ul'.

~ 25 _ ,l\\ircn Cm,lin - Opere

385

-
 Senatul laie
_-\) m~iest?ţii voastre regale prealuminate şi neînvinse, domnul
:--1u1· 1.uu, , lti1· este aceasta:
meu cel milostiv, slugă credincioasă şi s u pus umil la pic ioarele voastre.
P.r.i.n1J.!l -=..JYarcle to ir'-/1ât sau cancelarul.
0 ~
-
ad rc a Jd insu
I d· l pecetea
·I cca
I mare,
• . iscă lcste
• ·pri,·i\e„ o iil e , d e asemenea ş 1 ·
:cret~.e r~nur1 ()~·- c nmncşt1. 1 ă l măccşte pri,·ilegiilc, care se trimit
Jliron Costin mare logofăt al tării Moldovei. ~adtre _ ~nisu e a 1. 1,·:11'. sa u Je_ (a sca unu l de judecată al domnului.
5

La Da!;ov, în casa de vînătoare, anul 1684 , în iulie.

JU . ecaţ1 e pentru. huunuril . . c. nobiliare .ereditare i .se l:•u,··' n "' _a ]e h ota· -'
-. cum ş1 f.otar111c1rca .ir t'irc a moş "I or
11
rasca
. d , • pre . cuI movile ' Jre·111La im I1 °
1nsa nu va _ 1 e '.nsu_ş1
I .
re faţă , ·,
tr i1 ni~e pe Jogof~tul a l doilea.
şau
in
Autorii din care s-a scos această istorie C
. s ubcanccl
d - ar, sau pc .altc111cYa ' p c un l'rcd,nc i·'u~" a ] sau. , 'f oata- nobi- ·'
--1-u .I - Ca - 10
1 Culegeri ,!receşti de patru monarhii. ·I1mea· - e \.adra, -ce poarta · · • nume de c urte n i , este s u b a~c • u Ita rea
2 Quintus Curtius, Despre daci în 1'ia/<1 /11i .-\/e.ra11drn cel Mare. ins
. igna · _ îa. regatone1
]b · 1u1 poart1i,. u11-_bast.on :ye r d c -P l·a1.:at . : ·-
1.:u osc 1oare
, opsiJ,.c n gf! cn-aur1u. :\ censtă drccrătoric a fost luat' d I ;:- : • ..
3 Dion, în Vi<i/a lui Traian. 1
4 Eutropius, în Via/a lui Adria11 .
greci
. .· to A megas -logotheli,
d • din
. looos
<> >
si/ero ' care •
i n~ ·e·.1mna
a : pur in~paraţn
a tat.or de
"~' 1_11 .. c~asta regatorie se păstrează pină a 7.i )a at ria ] · • · ·
10 5 Bonfiniu~, ]Jcspre istoriile Ungariei.
G Toppeltinu~, ]Jcspre origine<, ungurilor ş1 dec11dcren lor. d1 cpa b1sc~1cească, căp entru c i acum nu mai au jurisdict ie ra~~ă ll1 JUrlS· 15

ge nera l asupra jumătătii tară

Al dvilca - l" or11icul mare de Tara de J os J\ecs;. .
de 'de la D • ·
.· _
_. _ale~tc J_udecator
Mm·tori clespre clesciilewllll al doilea . ·1
ş1
. · 1h· .. . r unare pma a las 1 p ·d-
intră stră-
c1u111 e t1 arul e la drumul mare s i I t • • · 51 • ·. · ra a·
'l \ "ie/ilc şi a11alele domnilor în mănăstirile moldove11eşti şi mu11teneşti. j il0 r de la gran ite
. · - 1. ••
în îndatoririi~ le~ eN1amice! ~_rra,·c ghcrca
u1. • u are 1nsa putere s- · cJ
2 E.ustratie, logofăt al treilea moldovean. pnc111 11c uunurdor cre<litarc ale nob il'1!01. \' . . . . . a ]U ece
15 3 l' rec hi, mare vornic de Ţara de Jos al ţării l\l oldovei . Acesta. lui ~inl l a dis1rnzitia lu i Ca · c ·" ,
• ·
· _ cnit,unle starosl1e 1 Birladu-
111·' 1,.., 11 a poarta un u •t f
10
a invr11,nt în şcolile de arie liberale în 1,ara coroanei P o loniei. i111plct it cu aur. a~ o n pc o nd a l b as tru
Ia!; i pînă
OHD l:'-:EA DREGĂTORIILOR SENATORIALE ŞI DE ln
. ] lot in• s' i la . Ccmăuti
Al treilea - \ 'ornicul mare tle Tara d · S
• · c··1rmu1cstc
• s• i la Sm oc·1' t.:. 11s , _al
I"_
ica11 de la i11 acelas i
11 1 1,a

TARĂ. ALE ŢARILOR MOLDOVA ŞI ŢARAROl\lÎNEASCĂ e ca ,1

I 1
c
' vorn1cul <le Tara
oroho1 ţ.mc de Jinsul.
. . · de Jos S I• poarta• ·,acc las
'
. 1. I · c a sa ~tarus tia ~
·, •a~to11.
d D
S<'natul - Clerul ; _Al patr11l_e11 - Hat111 1111 u/ şi pircâlnlml dl' S ,
ll•C in.. senat I s-a atr ibuit JJin:'il' •'i l, 1..' 1 d c ...: · 1tcca~
Ela. Pentru a avea
l11t îiul - Arhiepiscopul şi mitropolitul de Sucea11a şi r, toată Uţlcn11, ca
I de •pildu: călărasi
·, ' .,11 .c,1
u Uet'..l\'a
. , 1. d nralian1. · 11
d
. con. ucc
. pe toti
ş1
20 .. •
/.ar{I ,UoldoPt'i. Titlul lui este acesta : (numele), ,,cl in m ila lu i Dumnezeu, tur11 •c u <'a l'i1. ln s,·nat poart'•1 1.u. .1n,e111 '.' 11 un basta , Sc ne111 • pe sluji-
arhicpiscnp şi
mitropolit de Suceava a şi toată
\.ara l\l oldove i , exarh •.'"L 1n ta ară
1.,·
îns[1 l'oart u buzJu„an \ _ ~ .
ro~u 1mplet1t cu 30
al ~fintului scaun de Constantinopol, a l tuturor pustnicilor şi mănăsti­ 111a1nle \'rcmc, ci u11111ai v ornic" o • . : ceasta dregatone nu era mai
ril or clin mu11ţi". Mai înainte vreme se adăuga l a titlu: ,,de la munte rcaplu,• ce1-1 a a 1t arqw
. ~tîn<>ă ÎnliŢ·ma1 R 1 con• du<.:ea u oastea, unul aripa
d. _ . m e i acum nu există
ara om1nească · ·
25 pînă la mare" şi, precum se vede din cele de mai sus, acest titlu se
JcIrr~.1tor1a
· · d J O •
c iatman. ,·i mare ic s p't
.\ ici, i11sr1, în l\'loldo,·a domnul le a a~, ~l ic~ !mec:.nih. conduce oastea .
dădea ~i do mnului.
• I (doilea - }:,' piscopul de Roman.
. f"
;i 1n 11nţat • ..
1nt11 .ier
'
astă remia i, ovda I • I - 1'Jd· d'
dreg-;''tl nr ie. uinc 1' a 111 Polonia 35
Al treilea - Episcopul de Rădău/i.
· u socotesc că titlul
. . -
. \ I cincelea Pvstelnii;nl ,11 rirc satt mareşalul E
.,4./ patmlcc, - Episcopul de Huşi. r pnst.e n 1c vine de la po~cieli (a~t. . )
. 11 ci11rele<1 - Episcopul de Bacău, s ub titlul a l biseric ilor catolice
l
1• .
~:1 111tre
lI d
a om n, c
l11ar
. , doudacă
·, CI nut ' p en tru că Pos t e Imeul . arc
. voie
toată
:10
a 1ara i\ l oldovci. Eparhia acestu ia se întinde ~i în Bu~iac, unei~
. l
1 ,\l'a nu e c 1emat, ceea cc nu ·c . . ·. • ~
i1111 I n ll r, l c înc~ • b •
im ru cat ,1 chiar
pildă hănc~tl I .
pînă•
dă
• . • .
1 1rc mai 111a 111tc dr~prc Jînsul s p c11111t c 111 ma n 40
de asrmcnca sînt mul\i catolici , ca de în cele ~apte s ate !;'l . , . ui a tu i a, nu
fi la Cetatea Albă
~i la Tighina. Acest ep iscop ( prccu111 a111 afla t din
, '• 111 11111a nu v f'I l
1narc~a o .fn o.:c 1111·rirind în a in te~... l 1umnu 1u1. c u a b c 1ernn1.
-
~lui'ba de
orală şi
.
· Icu arg int. Judecă . toată curte a d om11ca~l'n• . un
I 0
tot ni) aston !creeat
. . . IJeste
în\.c lepţi, aceşti vlădici şi
traui\ia a rnol<loveni lor), în ".remca domnilor celor vechi rare
~1 r c aceea pos te 1111c ul trebui e să 1· . 1· . ·
..
rnz1. ,·111·1cr1 s 1 turo.: i
35 erau ~i era mai pres us <lccît tre i [ ortodoc~i]
la,:ilor \inc ele dinsul. ~ ic ~ lin,ba lu n·cascr1. P i;căl fibia
şedea în faţa mitropolitului.
1 .•l 11dr ca n (C). 387

386
 Al şaselea, - Spt'iturul mare, adică mieczuih. Se îmhr_acă Ia_ c~re:
moniile publice şi la sărbători cu o haină de brocart ş_1 cu cacml~
(care aminteşte mitra domnească) pe care domnul însuşi, ~n a~east:,
situaţie, nu o poate purta. Păşeşte îndaH1 după domn, cu sabia at1rn~ta
5 de braţul stîng şi purtînd în mina dreaptă huzdug.!nul._ Acci-t~a ~,_nt
insi«Tnclc domnului, care arată că are ,.jus gluclii ... ln zilele olnşnu1tc
si l; biserică, insi~1wle sînt purtate de spătarul al treilea, de a:il'•
~11cnea ~i la judt•l·i,tilc din di\'an, si la scrhf1ri Ia masf1, cind n~
st: i11li;11pli, :--i, fie de faţă spfllaml' nil ma1·c. ::;larost.ia de Cl•rnăuţi
10
aparţine pc jumf,talti dregătoriei lui. ~i această <lrc~r,toric o au de l_a
i111pf1raţii grc1:i, 1·a1·e aveau p1·Hl.1·u m:da:;;i ceremonial pc protos1~ă(•ur1.
Al ştipteftoa, - Marele ptiluimic, adică podc:.rn.:.y, la serbări ~adc
la 11.a::-a do11111ulu i îmbrăcat în caftan de Lrorarl, incius cu un brit~
de 111ill ase ro~ie. Slujba lui este sil umple la masă p1·i111ul pahar, l'ăc1
t:i dupu aceea cupal'ul sau c~nşnil'ul î11dcpliuese u,:castă f1111c\.Îc. lle clrcµă­
t 111·ia lui ţi11c sl.al'ostiu <le Cot.11ari. Lucrurile se potrivesc adesea cu
11u111irilc lor, dll'Î acolo se fm·c ~i vinul cel mai bun. . Al nouălea - Şătrarul mare, snu olw:.11y. Se îngrijeşte de corturile
•. \ l optule,t - Vistiernicul 11/ltre, aclicr1 podslmrbi. Trc1rnic sr, \ mă
t.oal e catastifelc1 tării ~i ale tuturor stărilor. El aJu 11f1 I rilrntul, haru-
:!u ciul pcmlrn turci şi pcnlrn toate celelalte clu•lluicli. :'\ici un \i11_ut
ul'fii11d alrillllil. ,lrcgf1tol'ici salti şi acc•asli1 lll'l'~flloric fiind s_ot·~t11r,
een 11iai sf11·acf1 in '\'l't~111c·a tic a,·11111. 111l·r1•11 slujl"'lt· t·c Ic arc 1sp1tc!-C'
suflt!llll lui.
Pi11[1 .wi tll'l'găloriilc s1•11alorial1·, 1',11'1' l'.w pa1·tc di11 ~ra, •
Dreg,itorii di11a.frtm ,._,,,,,,.111/11i. car,• 1111 ia.11 parte la sjttl, tlecît la
!!!>
f:!ral,nici'i 11,•,•oie ctt d,· J>iltl,i 111·i1:t!11ire,1, lmra.,·i11/11i. ,.
i111,ii11l - Stol11i,·11l 11wr,•. La solc11111ităl i sir, la 11iasa Jomnului
i111brăcal iu caftan <le 1111 fel tic st.ofrt cu fir' l'll podoabe in uude ~i
i1ll'Î11s cu un hriu de 111i1lusc 1·osi1!. De <lre•rătoria lui tin: crrădi11arii: pc:--
~1(, l'nrii, I.oale băl\.ile formate 't.1c Lratel; Prutul11i' si :ie ~istrului.
Brdţ_i_le de la Dunăre însă, care era~ cele mai folo:-itoarc, le-au răpit
turcu.
Al duilett - Cnmi.rnl mare, atlică l1·011ius:.y . .\re sub <linsul p<' do~
subco111i~i, care au grija :,rrajdurilor. De di11s11l ţiu orînduirca fiHulu1
.,, s i a oltroal·(•lor, pc ,·arc trl'huie sft Ic procure in ca11titr1ţi în<lcstulătoarc
,,;J • 1
pe11t 1·u cai_i domm·~t.i. . . _ . . :- . . .
• 1l tretlelt - 1\ledel111c,•ml 11111.re. n<lH·a hr,uc:.y. La solcmmt.i\ 1 de.:
a:-c•uienca ~ade_ ~a 111~sa _tlu111nului, îiuhrăcat _îut1·-un -~~ftai~ l'\l pod~:b
s 11 11
iu
1111 cl,: i11tretawl<'.
· · ·
111,·ms cu un lirrn de rnaln:w ro;'1I.'. :\1c • ub „d ~- .
· - · · I I - L la rn·1--·1 · !.lllt rnclll'-1
rncdclnier•r1 mai n11c1, cnl'L' toarna ş1 c1 cc 1au · • · • , ·· ;
di• asl.'mr•11<'a 1·u hriu de rnălu:-e roşie.
1111
1 j II odţinal: reg,•strn.
388
Al patrulea - Sărdarul. Acestâ este un fel de hatman de cîmp;
-el îşi are re~edinţ.a permanentă la graniţa tătărească: la Orhei, sau la
Lăpuşna. Călărasii Jin a.ceste două tinuturi, al Orheiului si al Lăpusnei
sînt sub porunc~ lui. • • • '
A.l cincelea - Clucerul mare. Trebuie să adune miere, azime, unt. 5
nlimente rare se dau turcilor şi trebuie să procure pentru bucătăria
iomncască sare ~j Yinat. De asemenea e da.tor să adune de la toate
mosiilc zeciuielile <le grîne ce se cuvin domnului.
• Al şaselea - Su/gerul mare. Acesta trebuie să procure carnea,
atit pentru bucătăria domnească, precum şi pentru turci, tătari, oaspeţi, 10
seimeni. Are sub dînsul pc alţi doi suli,reri mni mici.
Al şapteleri - .Mtircle jitnicer. Slujliu lui eslc ~ă adune toate grî-
nele din toată ţara i;-i să ţie scama ulit de nc\'oilc domnului, cit şi de
ale cetăţ.ilor turcc~ti din apropiere.
Al optulea - Pit,irul mare. ~\cesta ntîrnă de j itniccr şi se îngri- t5
jeşte de împărţirea. pîinii la seimeni şi lu oamenii de la curte.
domneşti: tunurile, ghiulelele, praful de puşcf1 sînt sub paza lui.
Al zecelea - Amwşul mare. De cîrmuirea lui ţ.in tuiurile sau stea-
gurile turcc~ti şi cele de ţnră, care sînt purtate în urma domnului. :!O
·Î nchi:-orile şi cei închişi în toată ţara at.îrnă de cm·întul lui. Nu-i
u~or pen1ru m·c]a la care îl trimite domuul. El împlincşt<' şi executarea
wtl"l'sclor cu moartea, îndeplinind decretele, cit• ul'cen cu dreptate poate
1
să fie numit î11 polonă instigator. Arc sub <linsul pc al\.ii, neo zece-două-
zeci. care au a,~ccnşi slujbă, mai all's cxecuţ.iilc. :!5
·Al nnsprt':.e,·t'l1•a. - Aga. At'ensl a c•st.c o dregătorie militară;
numele îi este· î11:-f1 lurccsr, clupă pilda lui icni<'<"r-aga, ef,ei aga este
<rencral prstt• d:irnl,ani ~i peste toatft pecl<•strimen. El este dator să
inrrrijcasdt Jc strf1jill' dr la po1·ţi. ~\re sub clinsul ea locţiitor pe căpi­
ta~ul dti df1rrilrnni, ran· trc·l111ie s:t et~rc(•ll'Zl' !-l.rf1jilc <le noapte; înde- 30
l'lin,•:,lt· clc n:--,•111c11ca i;-i slujlia ,I,· hurgrnf.
I )t' toni,. dr,:gr,1.oriil,i exl'11:-1• mai sus alil'nă LuiPrÎ cu al·elaşi nume,
al doi !,ia s j al I reil<•a, 1•xc1•pl ind !''' hat mau. D11pii ,·ornÎl·Î mai sînt
iill':t a I t j cl,;isp1•e;,;N'I' Yorn Îl'Î, clar n«·«',;-1 i.a 1n1 al ir11f1 de dregf1toria primilor.
I I.ii 111 a 1111 I ,ll'l' :-11b el l"~ st•rdar. dai: de asc111l'llt"il necasta e!-te o dregă- :,5
t.111·ic- cl,•os<•hil :1 .
. li . I n•sti tloi~11r,•-:.,•cr ,•om ici j uded\ trebile mă-
,111 ;,.. ,,.,,:,,•crf,,,,. -
1'11 lll •· ]a pnrtile palatului domnesc: de :l<'<'Nt se numesr Yornici de poartă .
.\l'Pslia de ascrnem·a stau la diYan, a<licr1 la J·udccătile domnesti ·) !.C
t; • I t -..
a:-l'nzf1 î11 faţa domnu lui şi slujc>:-t· t'a nişte patroni ai împricinaţilor, 40
ad11ei11du-i_ ~a t~de.cată ~upă_ ~a~aslif. Poartă un baston Yăpsil cu 0
coloa1·c unica. l'..1 s111t orrndu1ţ.1 ş1 pentru conacele de noapte !-Î popa~u-
,ril" domnului. ale pa~ilor l 1ll'(·i: tic aseme11Pa este ohil'ei :-f1 r'ie trimi~i
peni r11 cercetări.
,389
I
Dregătoriile Ţării Romîneşti

Sînt aproape la fc], afară de unele care la moldoveni sint mai de

Ţinutul Tecuci - într-însul este oraşul Tecuci · - ) I Piscul
lu ·de_părtare de un _corrnc de Gnlaţi.
Ţinutul Cohurlui - acolo este ~i ora„ul GaJ ... t 1·
Şl orafe u li
-li
jos; ei însă le socotesc mai înalte. D -
r·
, ~nu t u l T utov~ - acolo este şi · oraşul • BîrJal .. pe unare ·
Senatul duhovnicesc în Ţara Romînească cuprinde de asemtnea Ţinutul Vaslui - nco)o este şi orni.u l y. •I · · ·
5 pe lJ!Îtropo1it şi trei episcopi. Episcop catolic nu au. domnului şi orăşelu) Sdntcia. • ·· a~ ui, odinioară scaun al 5
Inaintea marelui logofăt, care> aici în Moldova este cel clintii Ţinutul Fiilciu - neo)o c-ste ora._ 11 J f:d . • . ) H .
senator, la ci este mnrele ban . .Munt<·nii nu a11 hatman, ci marele spătar, Tinutul Ltinwma - :ic-o)o este or·...... ul •L: m Şl or_aşu u~1.
adică miecznik, conduce oastea, ca în MoldoYa hatmanul. Celelalte • . r , ·
Ţ~nutul Or/iei - şi or:işu l de :icofo·, Odwi. )
"" apusna 's1 )
o
raşc u
V1 ) Ch 1şmau.
· · -
dregătorii sint toate cu aceleaşi numiri şi cu acclcni;;i ::;Jujhe.
Ţmtttul Sorocn - nrolo rste si 01•..,.,.tJ} S
Ţ!nu . t ll l fi· otm· - ~1• oraşu J Hotin. • "': orocn. 10
Ţinutul Cernăuţi - si 01 -.1 su J Cern:- 1 •
10 Dregrttoriile de ţară

Fiecare tinut trebuie să aibă cite doi pîrcălabi; locul întîi se dă celor
T"
, ~nutu
•
l D

,
. • • ••
orohoi - a,·olo sint orascl~ Do 1101•
Ţinutul llîrlău - r 11 orasu] ci · I .- ro
d omnu Ju1. 1 ot ar.olo sint ::;i orăs<'le). C
z·
, J ace
clU . 1.

as1
• . . nunw ,
• • ,.. -
• Bn_rn_ Şl !;)tefanc~t1.
odi n1oara scaun a l
-
•
li
de Hotin, căci, după privilegii, stau şi astăzi între cei doi vornici 1~1.ari, T . l C" w • •
, mutu , ir 1gatu,-,i _ .icolo est"' • .:- J• ) , C otnari S) Botusani

III
·, • 15
după cel al Ţării de Jos şi înaintea celui al Ţării de Sus; pîrcălabu de T . l Jn..îi. - acolo <'ste si ora " s1 1· I o1ase. ·, u 1 irrru] F run1os.
4

, mutu o
Neamţ vin după cei de Hotin. Odinioară, duJ:>ii pîrcălăbi~ ?c Suce:iva, era T oate aceste ţinuturi . -. nu~
cea de Cetatea Albă la Marea Neagră, apoi cca de Chilia, apoi cea de
îsi au su ) ns1 d° '1scaunul
· dom
. ni·1 or d e acum.
1~ atîtcn şi ora::;c desi în u11e' le t1"n11t c_e c a_ oraşe ş1 cîte ţinuturi. tot
4

Hotin, care era a patra la rînd. Acum, cînd pîrcălu.bia Succvii o ţine hat- • . • • .ur1 smt ş1 lt - 1
ţ111utur1: Tutova Cohurlui p' t a c oraşe e. Jnsr\ aceste
4

C4 .
•

manul, iar <'ele de Cetatea AlLă şi de Chilia le ţ.in turcii, în frunte stă
III
V

.. 1. Î ' ' u na ir 1JO'•ttura " .

rrn~ - n or:işe voiţii se numesc şolt'uzi t:i' • iş~ au ~umir<'a de la 20
cea de Hotin. gar1, ca1·c nume este unguresc. ' aceştia nu in sluJhn Jor pe pir-
Ceilalţi pîrcăl::ibi urm"oză __ în accc-nşi o_rd~n<', ca şi ordinC'a ţinutu-
rilor. Dintre toţi însrt pîrcidabu de Cernă.uţ1 ş1 dP. Putna nu se numesc
în Ţara Romînească sînt n •

-
20
mai puţin ca în ţarn Moldovei. umn I ~nptcspr<>zecc- ţinu luri. cu două
pîrcălabi, ci staroşti. La Botuşani, de cînd venitul merge la_ căma_ra
milostivirii ei doamna, dregătorul nu se numeşte pîrcălab, c1 ,·ornic. Ţinuturile ~foldoy„j r:-,p1"te ele t . .
De asemenea si cel de ]a Chisinău, mai îna intc, cînd venitul mergea •
T, mutul Cetatra Albi, ' p~· M .u reN1 '-1
~
s_F,tpm1te d e drn-.: : 4
• 4 • •

la cămara miiostivirii ei doa~na, se numea vornic, acum însă titful 11

-
AJb:"t . si orns11) T 1',T]11·11 n · · · areu ! eagra, unde <'ste 0 ; .. ._ 11 1 C
t.>latea
i-a fost schimbat în pîrcă)ab. În afară de acesta, fiecare ţinut are căpi­ • , o , • ,
_Ţinutul_ .C!iili~, unJc sin I or:is,,Jc. Cnrta I ._.
2a
tani şi hotnogi dcosebiţ.i, rare acum sc numesc, dupr1. limba turcească, . .
iuzbaşi (adică sutaşi}. Ei urmează în demnitate după ordinea ţinuturilor. mcin~ t~i·cH m timpu) stăpînil'ii '101· • .,1 Smtl. Smilu] k1u inte-
Acestia toti atîrnă de juri~dict.in hatmanului, care îi ridid"l si-i mazileşte Î $1 ţinutul Fiilciu, jumătat" u d 4

după voie'. ' ' ~ ac_cst ţinut este şi pădurea d~ fan ie smt orăşelele Reni si Troian. 30
:•u lu•· Ac:st~, deşi în cit nu a fost 1~; /are se ~urneşte Codru'} Ch i~hie-
rn mt~lte parţi au uzurpat locul !;i fac d_c tudrci, ~ln~· d<'ja UHarii J;ohni
Ţinuturile ţării Moldovei înşirate în ordine se ndapostc_sc acolo. ) mari ne r-eptaţ • m0Jdow•nilo1·. care
30
Muntenilor Je-au Ju .1 t 1 r. •. .
Ţinutul SuceaYa - acolo este ~i oi-aşu] de scaun a) mitropoliei Ţ~nutul Giurgiu, pc' Du~ă~.; 1 aceS t c ţinuturi: 35
Sucevei si oraşu J Tîrgu Sirf!t. Ţinutz:l Brăila, de
asc-mene,; e D :- .
Ţin~tul Neamţ - acolo este şi oraşul Neamţ şi orăşelu 1 Piat rn. de Gala_ţ.1i M?JdovC'i, C'Slc un orfs cu t~narc. !)1ncu)o de• Siret. nu departe

35
Ţinutul Roman - în care este şi oraşul Romnn.
Ţinutul Bacău - acolo este oraşul Bacău ş1 orăşe]ul Totl'UŞ sub
I
I
Muntenu mai stăpînesc încn- ' cela~1 nunw.
• o parte a acelui t.,1nut.
un (•flc:.f1:•1 ·)
..
"d
c e zi .
t·,,
munti. VARIANTELE ÎN TEXTUL \'
pîrăul
Ţinutul Putna - acolo este şi oraşul Focşani, pe care îl Î11;lparte
Milcov; o parte a acestui oraş, de partea ceasta a ~îrăulu1, est~
a moldovenilor, iar de cealaltă part<·, a Ţării Romîneşt1. În acelaşi
I L 920 ·
~ p . ..,
-
titlu: De nrmnul moldof'enilor .
w

lui descalecare de C<tl'rc Trn.;a.n

ERSIFICA.T
•
şi cil 1111111ten;lor Despre prima
w
!,o

P. 2ţl Decebal; glosâ nwro.: ~~~-C::~ful romanilor (C).

A

·
40 ţinut este şi orăşelul Agiud.

390 I P. 221 nota 5 înloc. _. \Io~~ia ~e ·3: 1 ~ng~rc~c (C). ;;5;

ua parţde D1111:"1rii (C).

I 391
 JJ. :.!:!1 Dur ~Jars ... sub munte înlor.: Aceasta n~! a fost ultimu luJ~tăC a
romanilor cu <lacii: De partea aceasta a Dunărn i--au aşezat valuri ( l·
P. :?:2:! după mai tîrziu romanii? ad.: Ah! Ce folositoare ~u fost atunci:
tw t cu cav 0 Ieri
cînd era strîmtoarea de la tăt.ari; pe~lr tot erau m ari e
• A

"'
5 rut erniri (C). ·
P. :?:!3 nota 6 înloc.: Şan\ul lui Trnian (C).
P. :?:!4 Clădirile uriasc înfoc.: $trălucitf1 ~lructură (C).
l'. :!:!,j fo ni1Yăli1·ilor tătarilor ad. margi,uil: Toppcltyn, Dio, Eutro-
O

pius (C).
1(1 P. :?:!5 110/u 4 inloc.: Ardea lu I, ţara Transih-anici (C).
P. :!:!6 noltt 1 î11loc.: .Maramureş, Ghiuq~hiu ~i Ciuc, ţinuturi ale
ţării Trau~ilrnnic·i (C). . 1.
P. :!:!7 dup,i: în pftri'isirt\ acl.: De aci s-a născut şi rupcr:a sfmt':
u11it:1ţi ~1m~ paguha dragostei comune în rreştinălatc. De aci a.u vcmt
i;i rnai-ile t·crturi în biserică, care au adus pieirea unor ţări ~rcştmc (C).
DE NEAl\lUL lUOLDOVENILOR
\
P. :!:!7 noln 1 în.lor.: Guagninus (C). \
P. :!2i Ţarn Ungurească în.loc.: \ara Panonil'i (C).
P. 227 noltt 3 înloc.: esenţa lucrurilor (C).
P. :!:!8 noln 6 îuloc.: voicvoda, pc ungur<•şlc: Yni<la (C).
:!U P. :!::9 dup,i ştii rumÎnC'şlc ad. nuir~i11(1.l: pină nstf1zi (C).
I
l
l\Ianuscriscle. În introducrrca la ediţia sa lJ<! nea.mul mol,loven.ilor.
•C. Giurescu a descris şi a clasificat manuscrisele cunoscute de <linsul
ale acestei ~cricri.1 în ediţia de foţă am păstrat gruparea manuscrise-
JJ. :!:!9 cl~11ui_ 1111111;i-c olahi ad.: olah pc ungureşte înscumnă romîn, de
lor din edit ia GiurC'scu, care este justă. precum şi siglele (litere indi-
la oia~. 1lalian (L).
]>. :!:!9 d11pli B:11·irn, ad. mar~iu"l: B,lt"Îca, pro,·incic lingă Tcmiş
t'nl în) fol~sik de m·c·st edita~, pent.m a nu <la Joc J_a. ,·onr uzii eu J_Jrile-
yar (C).
ju I roml•nlariului nostru, dl'Şl în prc•zrnlarra de mn1 JOS a 111:muscr1se~or
:.:r, J>. :!:;I) uola. 4 Înlor.: Nistl'ul cu1·:.r1• 111ai J'nnnos tledl :'\ilul, c•,il'l' arc )ucr:1rii D,, nc>rimul "'"lclm•c•nilor a111 a<lăugal un nu111ur tic manuscrise
f11:i1·I,· 111ultc• lrc•stii pc maluri (C). ncl·1111oscul1• lui C. Gi,m•scu.
/>. ;:.-;J <lupii 111011.lowncşt.c ]Jour ad. umrginal: ele aci !'-lt•11rn 1urii }lnnuscrist•lr ~nirrii De 1iew11u.l moldo1•enilur st• împnrt in două
\loldm·ci (C). •r grnpc rnnri: un ~rup în t·a1·c 11r.muscris11 I t·uprinch~ nu!uai cinci eayit~le
J'. ;?;]:? d111ui. l'Î11 I ~luldova ad. nwrginul: Hiu I :\loldu\'n (C). şi al doilea grup, în car<• lucrar1·a arc o clPzYoltare mai mare, ct1prmzmd
~111 )>. ;?;]:? tl11p,i Ri111·ţ 0111c ml. uwrgin"I: hi1u·~ muc: 1·11 ),inc ţie, şaptt' capitole. . . w
011111le (C). Gmpa I {5 l·ap1tnlt·) rstc.· for111atr1 dm urmat~K!r1•l1• manuscrise:
l'. ;!:J:: 1c· dfll'l1i1:~tc în :u·rlaşi tinq, 1·u drept ,1,, 111o~t1·nirl.' fnloc.: Ic JJ..,. 353 (.-lmd. H..P.Ii.J (/.,). sl'ris d1· gr:1111f1l1nd Radu Lupescu
i11tf11·,·~l1• c·a Pl'c•clital'1\ pr, Yec·i (C,.
lll0!;-11 pc•nl 1·u Nicolaic votlr, ~Ia-.·1·11,·ordat, in. Ţara H.omincască, P~. la
]>. ::;;:? 4 Î1Ll1w.: l,qeani, uncie ~-~·t,· ac·11m Sut·Pava (C).
1wla 17 J!I- J 730. Cuprind«·: De 1w,u111tl moldo1•enil~~ (f. G:-3~), poc1m~l ha/~
... P. ;:;n 11111a 1 înl,w.: l1î11l Rcp<'dc·a. azi Bi~1,·i1a <CJ. 111111 ;; (;mi11l :wf,,/ui 1,i.l,iresc. urmat de poez11le lui l\hron Costm, a~o1
1'. ;!;;:: 11,,tn 4 ,ul. la :,:j,'r.~it: Barclaius (C). · · ,·roni,:n lui );i,·olaie Costin şi la urmf1 l'irL{ft lui Nicolaie_Jlfa••~ocordat sc~1să
1,. :::;.; 11(1111- 1 înl,w.: 1•11,icla, Jl" 11ngu1·1•şte, in polonă woie1w,tla., în de ~icolaie Hosct. Din tC'xtul lJt• ·,u•,u11ul 1110/doPenrlor hpi-eşte P;.i_ma
:-Îl lw~te huspodm·. p1· ron1înei;;le clomn (C). pa~ină şi O pagină in interior. Te.xi u I 1•sll' copiat. _cu o?recare wîng~1J1re.
l'. 23;) 110/u 2 în/or.: H11111an Îll ~lold,1\'a. clar l-a înl<·nwiat 1111 voievod .\,,;•st manuscris deosebindu-se de cclelall.c manuscrise drn grupa prmtr-o
1, 1, 11111111!•:111 (a). s1•1·it· de cl,•lalii fo1·ml·ază o subgrupii aparte. _ _ .
J>. :!36 dup,i. ora~ in :-iPrl1ia (l.(l. ""'·rr:inul: Ul11·id:i. 111·:1~ î11 S1·1·l,ia (C). Ms. 580 (Acad. R.P.R.) (G), cop_ial la 1718 ?e un o~re~are gm~a~1.~
P. :::W pt•nl m dl'11111i1r1t i Ic bisericl'sl i Înl,w.: in a1·1·a v1·1·111l' (C). Gheorghe, în Ţara Românească. Cup_rmdc ~ccc_aşi ~omp1Jaţ1~ ~e cio~1~c1
1'. :!:JG d11p11 Tu~I iui:m wl. 1111,rgi,uit': l11sl inianus i111pftral (C). <.'a si manuscrisul prt•cedl'nl, fr1ră ,·ia\a lu, NicoJaic Mavro1.:01dat.. Este
P. :.!,36 /a. ~fîrşitul le.t:lului ad.: Şi atîta-mi aj11ni,!c pentru grijile seri~ mai neglijent. ca cel precedent.
,,,, ,.,. aw, ci1e1 nu111ai gindul l'eril'il dă îndemn la versuri, iar eu sint
!-fi~iat Jc tiranie, aşa că am fo!-l. silit chia1· să plt•c cu ja)e, fărfl nici un 1 Miron Costin, /Je neamul moldovenilor, ed. C. Giurescu, Uuc., 19H.
mol iv ~crios, din patria men. Spre mai 11iarca laudă a )u i Dumnezeu (C).
393
392
 • Jfs. 503 (A.cad: R.P .R.) da tează de la s firsitul secolului al XYIII-1
Ms. 2.715 (A.cnd. R.P.R.) (I} , copiat în 1723 de Starrciuf ierei m ccputul ~cco lul111 urmfil or . ' < - ca,
din Bucure~ti, cuprinde aceea~i compi l a ţie ca p receden tul , cu unele Ms. :2.575 ( Arnd. R.P.fl.). scris )n 1:3"' · -
neferi cite încercări de tranşformare a stilului. Jls. 123 (Acrul_ H.P. R ) din 1805 1 , 06 ° -i_. cop!::i _precede nt II I111.
. · . - 0 ,~cnsdc\asilePooor si\liron
Ms . 401 ( Acad. R.P.R.) ( B), cop iat în Moldova la începutu l S11 bgrupa
secolu lui a l X IX-iea. rn princle accea~i compilaţie ca preced entul', friră d c\·· U·· r l cuprtnc
I 1c..un smaur o m::inuscn ·s,scnspela171·)_
· b ' •
1 •
l-13
e - xrnte 11c::iru , co nt 1111nd numai sc ri erea D - .
în redacţia cu saptc 1'.lJ) Îtole .;::ed
11
partea a doua a cronicii lui N icolaic Costin. b • _ e nean1 / moldo,·e111lor,
. , • .., cose eştc 1nsa de c 1 t -
Grupa a li-a (7 cnpitole) este împărţită în patru subgrupe: cedente prin aceea că .\ l iron Costin este num it t c e c "re1 gru pe pre-
Subgrupa S ( Sion) cup rind e o compi laţie: De neamul moldovenilor, textu l conţine o scrie de interpola l ii s in "ata l _noS lru ; de asenll'nea
cronicile lui N icolaic s i ]\ili ron Cos t in. Aceste manuscrise au fost descrise în alte manuscrise. C. Gi urcsc u a ·de' - ole m:i rgrna lc ~are nu ~,, nfli"i
de noi în comentariui la Ll'topiseţ11l ţ.iirîi Moldovei de ln Aron vodă. grafie făcută după oriain a lu l care se afi° ri s ace:t m anu~cns după o foto -
Ms. 104 ( Amd. fl.P.R.), scr is la 1800 de T oader Sion, este re ! dintr-o bi bliotecă p ol~ni:i manuscris u) a ~Lun c i la_ P c_lers bur:,:. Pro,·c nind
m a i corect ci in gru1,r1. ni c i în 1923, dar- a pieri ~ în 19!. 5 -. a_ os t lrest1L':11t de l".H . S .::i. Polo-
. I , Ia \/ :irsovia odată cu 1 alt ' 111 timpu
. celu, de a I d o ,·1ea ri"1zboi
M s. 2.305 (Arad. R.P .R .), copia precedentului. mon d 1a
· N ' ' e manuscrise ale op . I 1 • \ -
Jfs. 2.942 (A. cad. R .P.R.), scris în 1830. C ostm. u- 1 -cunoaştem <lecit din d· , · C c·
e I ia • JUrescu
e1c or u1 . liron
Ms. 4.797 (Acad. R .P.R.) este scris probabil , după fil igrană , la R aportu I d 111trc aceste (Trupe i · b ·
17S5, necunoscut lui C. Giurcscu. rezultă clar din cele sp use t~ai su ş s u grupe_ de manuscr i~c, a~a cu m
s, este urmator ul :
La acestea se a cla11gf1 dour, manuscrise Lli n aceeaşi subgrupr,, da r
cărora Ic lipse~te la s fir'.-it. cronica de la Aron vodă a lui i\Jiron Costin . :\ rhctip
Ms. 731 (A.cad. R.P.R.), copie din anii 1819-1S20, scrisă la I
I
mănăşt irea Slatina. Redacţia 5 capitole
Ms. 3.067 ( Acad. R.P.R.), copie din 1832, sc1·isă la mănăstirea Rîşca . I
Rcdac1ia i capiiole
S11.bgrupa N {l"VPculce} este înrudită de aproape cu subgrupa I I I
I

Sion, prin d ispu nere:a a~cmă11[1to:uc a materialului şi anu me greşe li, L G JJ

.-\
comune , d ar la sfîrşit cuprind<' cronica lui Ioan Neculce . !llanuscrisclc
au fost descri se în prezenta ediţie la com entariul scrieri i Letopiseţut I
:-;
I
:-;
I
Io
ţurî.i Moldovei de la Aron vodă. Aceste manuscr ise sînt următoarele:
Nls . 253 ( Acad. R .P.R.), au t ogra fu l lui Ion Necu lce (pentru u n Interpolările. Manusc
. risul ca• 1·c c u pr 111 . cIc lJ
număr însemnat de pagini ). '
•
1 1
·
111 şapte cap1tolc prczrntă transfo. c ••
l\1" I
,
·
I
e 11ra111u mo!Jo, ·l'111lor
· ·
.
Ms. 53 ( Acad. R.P.R.), copie ele Vasile Carp din 1766. -,;· e _, _a ~ooun e ' 1r~n Costinredr1 dc i l<lă
A.stf d •maii ale text
_- u_~1 ~1 lllteq_,ola\ ii.
Ms. 254 (Acad. R.P.R.). copie din Moldova, to t din 1766. ~ 1c uss 10s sau cu un ep iscop it-ili n 1
1 ]) _con,o rb11 ea c u Pan::i,ntnche
Ms. 252 (Acad. R.P.R.) , de la începutul secolu lui a l XIX-i ea. la podu l lui Traian de la ScY~ri;1n a af1, on se_referă l a ,·a lu i lu i Traian.
1Ws . 4.161 ( Acad. R.P.R.) , cop ie din 1838 după manuscrisul 53, des pre Dragoş vodă pe ca re le- ' '.cl ca r_c l-a vazut c u ochii lui la stiril ~
- . a Cu es l ll Lre ' . ' .
necunoscu t l ui C . Giuresc11 . care 111 versiunea cu cinci c apito l • c_crca sa prin l\lararnureş
Ms. Paris, scris la 1789, nefo losit de C. Giurescu ş i ni ci în pre- redate în ms. A cu cuv inte le· r,·ipco s111lt lpovc~L1tc la persoa n a întii s1·nt'
zenta ed iţi e. nostru" , i· ar în grupe le ::i j\ · " •b usa u lat . a•t nue11
· j\!/ iron" spu 11 ea• tată
Subgrupa b ( Buhuş} cuprinde aceeaşi compilaţie dar la urmă se1 meni,- ·t ' ' ' cu cuvintele 1~1 - l ' '' t11t· fără
t
_ .- unea „lata• . nostr11·'. Pe lina-". "'c1,1cestetr :1n~fo " - tron - 1 O!!o/ci- ,
:iflă Letopi.seţul anonim a l Moldove i (1661-1705), editat d e C. Giurcscu. ,1a c_u '.\apl.t! ca pi i.oe 1 conţ ine o scrie de ad ' - . rmar1 ac textului. r,·dac-
Manuscrisele din această grupă au fost de asemenea d escrise de noi în sulu1 ,\ , ~i g rupe lor S ]\ b alt I an~'.1r1. unel e com un e ma11u,cr1·-
comentariul de mai sus la Letopiseţul ţărîi Moldovei de la Aron vodă. ~11': ~r u Iare f"1 ecărcia dintre ele,
ma~uscnsu . 1 · pc d~ 'parte. ' ' grupului r " pariS
0
Ele sînt următoare i<': suri : _lista b1bliogr::if1că a sc riitor il or ca r ' . . L_p\' <le altr1 parte. :\dao-
Ms. 1.298 ( Acad. R.P.R.) , şcris în Moldova la mijlocu l secolu lui, a l__d? ilea dcscă~ecat_, com un ă ambelor fT J•~ au scr1ş IS:oria .\luld oYci Ju pă
al XV III-iea, necunoscut lui C. Giurescu. Cel m ai corect manuscris. ()J 1grnea ~o.mana a litYanilor, \"cnil i pc,-.B

icom p lcta ll1 A' rezumată du ]Jă tc,'. tul

d in această grupr1.
Ms. 203 ( Acad. R.P.R.), scr is la 1781.
1 Letopiseţul tării Moldo11ei
r~·- o_ lung-a lllt erpolaţie despre
a tic.a rn \Temea lui I u liu Cae,ar
·.\_ se ,t· fi a" o cIczvo
- II.al.a- nota• maro-in::i ·' l ", de
acesta111S
• . ' ·:-,.: , h ). l· n manuscris · " ul
~PI'(' apus restc Tisa ş i în Ba;at , ;are sw·e l~tlll.derca va l ului lui Traian
in acest cltn urm r, rrrup se află I . pse.. t c i n S, l\. 11 . in •chimb
., une e rnt<'rJ1ol a,, 11
·· , ca re lipsesc
. - in A :,
di· /r, Js tratie Dabijfl, cd. C. Giurcscu, Buc., 1913- ·

394 395

-despre lăsarea la o parte a textului latin a ,·ersurilor lui Ovidiu,_ sa~
desp1·e lăţimea. podului. lui. Traia~. pa~~j !!1 ca~e aut~rul declara .ca
detine această rnformaţ1e dm cronica Im :\ 1cola1c Costm, dar nu este
de· acord cu cronicarul, apoi reproducerea titlului lui Attila. 1
:\ u există nici o îndoială că autorul interpolaţiilor comune celor
două grupe A şi S, Ni b, precum şi u not ci rezumate în S, N, h, c?m-
plete în A, despre originea litvanilor, este ~ icolaie Costin, cron!car
al :Moldovei şi fiul lui Miron Costin. Aceasta pentru următoarele motiv~:
a) Interpolatorul numeşte pe Miron Costin „tatăl micu", iar l\icola1c
Costin este singurul dintre fiii lui Miron care a scris istorie. h) Interpolă­
rile se regăsesc în cronica lui Nicolaie Costin. 2 c) Al <loilea interpolator,
cel din grupul S, N, b, cînd citează textul p~ care îl completează, text
-care avea deja interpolările amintite, spune: ,,Da.r mare lăţime ieste (a
podului), numai aşe amu aflat la letopiseţul lui Neculai bi" {•el logofăt.
I ar rartea lui Dion n-am cetit ce de ei sama." d) D. Cantemir citind
cartea De neam.ul moldoPenilor, forma cu interpolaţii, spune: ,,Pentru_
a.ceasta dară, greşeşte săracul Nicolaie Costin ( Dumnezeu sii-l iarte} căci
in Istorioara sa de Dachia, la capul cel mai de pe urmă srrie, precum /ara
Dn.chiii să să fi pustiit pre vremile lui Attilii" 3 • Nu e vorba aci de cronica
lui :Nicolaie Costin, care merge pînă în vrem~a lui Ieremia Movilă (1601),
ci de lucrarea !)e neanrnl moldol'enilor, forma interpolată, care în adevăr,
i11 ull i11111l cap110I. vorbeşte despre pustiirea tării sub Attila. Deci, această
formă i11lerpolatr1 era ,·1111osr111r1 ca fiind 01,era lui Nicolaic Costin (în
realitate numai co111pl1•lalf1 d1· di11sun.
Cit pri,·c:;;Le interpolările t·c se aflf1 1111111a1 rn nrnnuscrisul A, ele
se d:1101·C'sc )11'11babil lui Axi11t1· lirin11·1d. care obis11uia să adauge inter-
pol:1tii ~i ohsen·a~ii 111argi1rnl1~ la cronici.le copiate'<lc <linsul. Adac-fsurilc
ce se găsesc nu_mai în grupul S. ~, h ~inL clat.orit.c u11ui r.opist. 1H~t~1moi--
1·11t. rar<· a gl'r1s după ~il'ol.,i,! Costin si a suprimat lor.urile u11de acesta
y111·l1Nt dt• ,,tattil mieu·'. :\n·m d<·l'i a f,;,.e c:-u trei rî11d11ri de intcrpolaţ.ii.
Problema relor trei rapitolt•. A Vl'lll aşaclar <lo11ă forme al,· serierii
}Jt- 11,•.,11111,l moldo,,,,,11:lor .. u11:i (;rupul I 1L, 1;, I, B) fără inlcrpolnţ,ii,
:1l1a (,rupul II _(A-~. :'\: h) <'li diferite• inlt•rpolaţ.ii din diferite epoci.
I 11 !,!r11_1n1I I_ scr1e~e~ t·uprrndc \lnar c!nl'Î eapitole. (;rupul 11 cuprinde o
n•tl,ic-t1•: mai lunga 1n ~a!)t._e cap11~1t~ ~• anume cl11pf1 c·apitul11l l\' st~ adaugă
1111 1·:11'110~ ( l)es~rc ct'lt1{1). al \-l<'a; capitolul \" din i,.!;l'lll'III I devine
:ist re_I l'ap1t~,I ul \ ~, rare i11 g1:11 pa 11 este ci,· do11r1 ori mai lung. adnd la
sfir-~11_ o_ d1s~rt.~t1? despre• l11nba romină, despre obiceiul tunsurii la
1. ăr:1111 ::: 1 ol11e<·1 ~11·1 de i1111101·111111t r,ri, precum şi capitolul V l l {cît rm
trtiit an-sie loc11r1 <'li riam,·11i d11pr'i desri'i.lica.rea. l11i Trnian ... ).
Istoricul C. (~iurPst·u, l'fu·uia i se datore!;-le prima edit.ie critică a
!-crierii De neamul moldor,e11i lor, n socotit că de \TC'lll<' cc eele' trei capitole
1 Toate aceste pasaj,· si11t 1[1:-all' la o parlP î11 l'•I. C. Giurcscu (n.n.}.
:'.\icolaic C~slin, L,,,,,,,;_...,,ţ11/ ţ,;,.;; Jl,,l,l11,•1•i, ,·ii. I. ~I. P<>ll'<', Buc., 1942.
3 D. Cantemir, llr11uit-11I r11111îuo-111ol,lu-,•ln/,ilur, 1•11. t:r. t:. Tocilescu
Ro 111 ., Buc., 1901, to111. YJII, p. 2!lll.
396
(de fapt două capitole şi jumr,tate, se află numai în redal'\Îa interpolată!'"
ele nu pot fi dl'cit în intregime ni~te intc1·polaţii, adică adaose alt• lui
:\ icolaie Costin, intrul'it :--a don•tlit 61 _int l'l')ttl]uţ iiJc e11111unc :-11h;p·u-
pclor A-S, >,;, J, se c.latol't'~L' act•st uia. J n plus, C. G iurescu a az·fttat
că i11 capitolul V din forma i11tc·1·polntft st• arlr, 1rn citat. din Huufin, l-l"l'ii-
tor pc car<' :\I irou Costin 1111-J l"ll1Jt1~ll'ai u ~t.irc despre aducerea unei
inscrip\ ii din ,·1·c·1m·a lui Co11st aul i11 I >11t·a. clct·i de după 111oartea lui
?\I iron Cosi iu, i:w în l'apitolul \" I l 1111 l'illf'11l cronologic al timpului tre-
cut de la Traian pinr, la intr11Jl'irrC'a )loldo\"<~Î (după Bnrnnius). t'arc
cunt.razit·c pftl'l'l"ilc· lui )li1·1111 C11sti11. 1 .\1·1•sl1• m·g11111rnl1! :de editorului
nu au convins pc tuli c•1·rt•l'li1l111·ii. unii 111r11lini11tlu-si Ycl'hea pfu·1•1•p L't\
toale capitolele Sl' d°atnr,·s,· lui )liron Costi,;, alţ,ii ~ă numai unul <lin
capitole-le car~ se aflft in plus în l,!l'llpul 11 nr fi în rralitate al autorului. 2
Prohlema rslc impoa·I anlft, fiind Yorha rlc a restitui operelor lui
Miron Costin un număr de inl 1•rPsanl e argumentări ist.orice asupra origi-
ni lor poporului rnmin sau dim pol ri ,·r1 de a inlr,t ura din scrierile sale pagini
ce nu-i aparţin. Text.de in disruţic l"'uprind ronsidcraţii asupra vieţii
poporu lui, a ,·c,·hi lor ectiiţ i a le )loldo\'ei şi 'J'i1rii Homîncşt i, şi concep\ in
,-remii despre pf11·ăsir,•n Da,·ic>i tl,~ romani.
C. (;iurescu spunea: .,dnd int1•rpolr1rilc :-f' găsesc în unele manust·ript.e
... atunci există pentru a Ie deosehi 1111 mijloc de o si~llr<m/<i şi preri:.ie·
11
wtcma,ticci. Ace~t mijloc csle <:lasificarea manuscriptelor şi stabilirea
filiat.ici lor ... :\ Jc nesocoti în:-c•mncază a ncsocol i însă~i hazn ştii11ţ ifică
a 111 ~t ocl,•i tl11 pri ('arc 1 rc•huic•:--,• t·dit alf• tt·xt rlf' pr,st.rat ,. în mai mu lt.e
1111111 w,niplc•." 3 Totuşi 1111 exi:-ti1 o_ p1·c•t•izic• 111~t~mat.ic·~ in_~,i~nţr.le_uma-
11 ist it't!, în ear1• adcYf1r11l se• oii{ rne dl'op11l 1·n·a dupa t·1·1l 1•r111l af 11·111at
mai sut-, <lar. mai ales. prin ,·1·it icn iul 1•1 nr,. hazntft pc izn~arc•. caJru
istoric ~i <'0111poziţ ie I it.e1·arri. l~x i~tf1. în ade\'f1r. o f11rn1ă mt e!·polat.ă
(nurnust·i·isl'le 1\, S, :'\, Ii; ti o fo1·111fl 1~1•interpolati\ p11anuscr1_sele L,
l;. I. H) a sl'rierii ))e _m•ci1111,I 11u~ltlu,•,·111fo1~ l>ar prc!7.t:n!a ~ap1to~elor·
di! ,•nrc• n 111 \"orbii 111m1n1 in_ rorma rnt C'rpol:~t.a m~ le aşaza ~n 111tre~1me~
l Ol . li• 1 C.:„• 1, e•rnria inl <'l'))Olf1r1101· . . \l·t•st.e I re1 cap11 ole cuprrnd ele rnseş1
,.. • , • • 1·r ' J •
în t<•xt ul }Ol', dupr, ,·11111 r<•1.1~l1r, d111 '.·1·111t·n 1nl_l'r11r1. c_, ''!'Jle a uaos~r1.
1
Lipsn celor 1 rci c-apil ole• i11 lo~·ma nc·111t erpo al~• c odnsL 1tu1_e o acuna· _a 1
acest.ei redal'ţii. Iac·uuă ,·c• pro,·mc• ele la 11~an11scr 1su__1 e 1laza af_grupu_du1. 1 1
(' ·iolele în plus t~11111 inin<l c•le insc·le rntrrpo 1nţ11, nu pot 1 co11~1 e-
„n,pi: • 11.,..cr
r;:ir111J11 ,,... 1·111 c,a'
,, lor j ; 11,·r11olat. ii.. Pc·nt ru n_ Ir,muri mai _hine rezultatul
la crirc um ajuns, ii ,·om t·onl•J"C•I 1za in u1·1w1loarea stema:
1 c. Giurcscu în /11/r11d11,·,·n·a ln 1·,/ .• ~·it11(1i., }•· x:-_i:-:-X~Ylll. .
:i N. lor:ra, Dm·,• tl,• s,•,1111,i 1rl<'~JH"l' c•1lrpa 1·11.:_t.~ a 1~11 C. G1u_rl'~~u) lll U<'l'istn
ist 11 ,.;,.,;, 1, •]~11:i. PP· 11 -!I_: _c: .. Ci111·~•1w1_i, l11t,·1·fuf11rtlr ~' ~latu s~rlt'~L~ ,,!~,·,,,.,,,,_,11l
,1 ,,,,,ilor". u,;.,; 1111 11.'I r.,-1t11•f'1 1/-/111 ·:. ~or~"· lll !J11l1•,tu1_ul C_omr~11~n11 /.-./111·,r~,
111111 111
JJ l!llli, PP· 10::-1:::!: 1·f1i.p11n:-11l 1_111 :-...;. lur;_!a. 111 hrvu~f~- 1st_o,·1w, .I. 1~l_a,
, ;_ :!:!li-:!:!!1; 1:. l'ui.1'11. Jlir1111_ ,_-n~t,!'.• LJ,• 11,•a1111'.I 111ol~loi•1:1u/11r_ 111 ..tr/!11·11 ;Jai:1):
!
1\XYlll 1!1:!I, Jll'· ;,:!-Iii: L.I.. lt111n•şeu, ,H!ron o.'11111, l II st11d111 111 d-1,n
i;,
j,,;,.,. 11 , ("1111vorbiri litrrt11·1•. L!ll. ~!1:!I, PI'· ~,,t_~~,:!. . ,,
3 C. î.iur<>scu, /11fl'l"f11Jl1ir1I,· ş, ,/nt" srr11•r11 ,.lfr nram11l 1110/dm·,·11,lor ,
Acacl. t'II. t·il., P· "11 11,
'
397
I -
 •••• 1
of
r.

·• ',;

TEXTUL ORIGI:-:AL AL LLI ~tlRO:-: COSTI!\ i~ ~ :

:pasaj_ di~ capitol':'} ~spre. cetăţi din De neamul moldoPenilor ca fiind
(Text complet şi neinterpolat - pierdut) ..... ,
- t adl I_u1 Miron Co~tm dşi, mai mul~ chiar, caută să-l corecteze. Este clar
V

I ..... fec1 ca acest

· b cap1to - 1 espre cctă11 .. · este
~ scris de ·:'\I iron Costi·n ; prm · urmare
I I , J: I a 1rmaţia az~ta. pe comparaţia manuscrisl'ior că tot ceea ce este în
Grupa I (L,G,J,B) Grupa II IA,S,~,L) J ; plus în redacţia mterpolată fată de 0orupul L G I B ar r·1 f d.
text neinterpolat,
dar cu lipsa a două
text cu toate capilo-
lde, dar cu inter-
.... adaosuri, cade. • ' ' ' armat m
-:1
capitole şi jumă­ polaţii în fiecare ca- 5. Miron ·Costin l d. în capitolul
· . întii ~ '
redactia • ne 1·11 terp o l a t-a, t rim1te · ·
tate. pitol. Ia ·und.a It cap1to m scrierea lu 1: 1 nţeleae-"e; -~; di·
· l ~ - '" , . " o " Y" n capu care sa- ya
l
Pentru a demonstra valabilitatea acestui rezultat ne folosim de .scriefl_i'! g~mu ces_t~ru ţa;i . _Cr_onicarul se referea la capitolul VI care
următoarele argumente: , se ~,1 ·~ u1~C-~ ~1':'ma_1 m id·c acţ•:• rnterpolată. Cr1 acest capitol a fos{ scris
<l el' non ostm şi nu e altcrncnt este mai presus de or· • d · -
1. P Ja!iul s?rierii De neamul moldweni lor cu cele şapte capitole
eS t e ?celaş1 ca şi al Cronicii polone în proză datorită lui Miron Costin. . c c-• 1 an_un.ase,
\ '1·e111e t 1·1 pregatise
- · şi· făcea parte <lin )lanul ice m oiala ' de·
Crom~a polonă cuprinde informaţii identice cu cele din De neamul mol-
•capitol se afla . • Je altfel în .redacţia po]l,11a- a cr o111c11 . J sa l e. său; acelaşi
6·. · :\ nu ] 1zmd cu atcnt1e pe baza cr " ti·c•· · · t
dwe111 lor,. despre cetăţi, despre limbă, despre pustiirea aşezărilor romane. · ' 1
tole ş1 J_u111ăta~e, care se află numai în redactia inter i' i- A oua _capi-
1 m erne cele d - ·
dar ~uvmai în re~acţia interpolată. Cronica polonă în proză nu putea fi -constatam existenţa unor pasaje evident inter olat~o ~- ~- ( ' S, N' b),
folosita de un mterpolator, de vreme ce ea este de fapt o scrisoare -sau urmează ca o completai·e <lupă altele P ' caci a~este pasaJe
adresată unui prieten polon şi păr.trată într-un somiautograf unic.
1
·· · · , pe care 1e contrazic cu · f
2. În partea socotită interpolată de către C. Giurescu există pasaje maţu noi, s_au se mte1·calcază arbitrar, întreru înd s • 1 . •~ or:
-sau al unei demonstrat.ii. P ; iru unei naraţ1un1
care se regăsesc cuvînt cu cuvînt în Poem.a polună a lui Miron Costin,
ca de pildă lista exemplelor de cuvinte romîneşti derivate din limha
. Aceste pasaje caracteristice sînt tocmai 1• ,.
izvoare necunoscute de l\l iron Costin- 13 r a~e ca _m care se folosesc
latină, care nu numai că s~nt aceleaşi, ci sînt citate în aceeaşi ordine. În capitolul despre cetă 1 ilc l\lolJ~v ~n
111
~ aromus etc. Astfel:
Este clar că nu putem admite operaţia complicată şi de neînţeles a unui pasajul <lcspre Turnul lui Ncoi~tolcm c~ \~apitolul V socotit interpolat),
interpolator străin care adaugă la operele lui Miron Costin pasaje din fi fost pl· riul Cogîlnic, este eontraz· .' d e:splre car~ autorul spune că ar
propriile opere ale autorului. Cînd ştim bine că acele pasaje au fost • .
111 carc l'~lc l'tlat B1111fin l'a să llo,· ·d
i:s e a t pa~aJ ce
_ ~
- ·
urmeaza 1me 1at,
d"
scrise de Miron Costin, nu avem drept să le socotim adaose străine. ,: .
. , 1stru. , c easea · ·. .. 'n ace c1as1 cetăt 1. pe
'l'-l'Z"I'" 1 · ·
3. În părţile socotite interpolate (capitolele V-VII) se află pasaje
.Mai earactcristică este interpolat•1 . :- · ·
traduse sau rezumate din opera lui L. Toppeltin, Origines et dccasus vorbească <lcspre cctătile din Tura n · ? ui 111:•toar~: autorul începe să
TranssylYanorum, scncre folosită de Miron Costin ca bază a informaţiei şi cele <cetăţi> cite ;e ai lă Tara ~;nmea 5 rn: :,Şi tot pe o poveste stau.
î,;
sale istorice şi în celelalte capitole. N icolaie Costin, autorul interpola- de rîm lenr'. făcute sînt". i n loc să ~rn 1 . • untene~1,sca, sau de dachi sau altele
ţiilor, nu cunoştea scrierea lui Toppeltin, deoarece nu-l citează în ţ.atc, se intercalează un pasaJ· c·1.re .~zJc_tpomenirca cetăţilor muntene anun-
cursul cronicii sale dccît în capitolele reproduse <lin De neamul moldo- b I . • Ht l n-are leaătu - l
Yor eş~e cc o inscripţie romană de la G
i1e11i lor. Chiar capitolele reproduse după traducerea lui Miron Costin
1.1colo rn \Temea lui Constantin lJ 1 . t:, •l1l raMoldova,
ad_aţi,
cu textu , deoarece
adusă de
( Istoria, de Crăia Ungureasdi), în cronica lui Nicolaie Costin nu au
indicaţia că sînt luate din Toppeltin, pentru că Miron Costin nu spusese
-Costin. După acest pasaj intcrcal· ~c; vo a, după moartea lui Miron
~irul logic al povestirii de uu<le df . c_ „ mină st răină urmează iarăsi
0
acest lucru şi N icolaie nu-) ştia. l\fai mult, pasajele acestea din Istoria
de Crăia Ungurească se mărginesc în cronica lui N. Costin la cit
Severin, cetate munteanu'. Dar şi pov u~te
în chip neindemînatic de un pas ~~. irea espre Severin este întreruptă
mdtrcrupt, vorbindu-se desp;e
a tradus tatăl său, fără a completa omi:-iunile numeroase din textul 01
fundarea cetăţii Nicopolc ceea ce ,.dm care mterpolatorul vorbeste de
lui Toppeltin: . .. . _ . _ . s. " tw . l '
--, 1 i~ a ceas a mterpo aţie este citat Bonfi
C\ l ent ll u are le V t
w
. . ga ura cu everinul.
s .
4. Nicola1e Costrn in lctop1seţul sau c1t 1.:aza un pusaJ despre cetatea Costm. După această a treia inter 1 . n, ci onicar nefolosit de Miron
numită Turnul lui Neoptolem luat din De neaniul moldoJJenilor, capito- despre ~etatea Severinului tc,·t . po faţ1e urmează iar textul autorului
lul V, despre cetăţi, capit~l existc1~t n~mai în r:dacţia in~c~·polată J ar •~Ic·p l asat.
, .-.. care usese înt d
rerupt e un citat erudit.
(A, S, N, b) şi spune:_ ,;rn 1::."odul lui ~1 iron logo/ atu~ a/ lu zic_ind. pre lu partea a doua a capitol ului y 1 V ,. . ·
părere, să fie pe Cog~~1nc ~cea,, ceta:te ... Ci acel. tnrn a lu~. N eopt?lim _iaste tim că nu se află nici O interpola 1 • ~ m redacţia neinterpolată) soco-
pe Nistru."2 Deci .\ 1cola1e Costrn, autorul rnterpolaţnlor, c1teaza un lalte scrieri ale lui 1\liron Costin si ,ie? partea aceasta consună cu cele-
D . .d • cu izvoarele foi 51·t .
_araci e~te ev1 ent di la sfirşit există O 1 :- .~ e numai de dînsul.
1 Textul e scris de copisL; postfaţa ~ :iutog-rnfă (n.n.). <:a trebuia să trateze la urmă şi ele~ r/cui~~- itlul ~apitolului arată 1
N. Costin, Lclopiseţul ţării Moldo 11c1 , ,·,I. I. Şt. Petre, ed. cit., p. 137. p "fr~ea n·e.ytmt1a1u-ă, de u.nde

399
398
au luat", paragraf care se afl ă in Cro11i w po/011,i , dar lipseş te d in om1s1une a unui copist, care a fost apoi urmată de ceilal~i copişti. Dar,
textul scrierii De 11eam11l moldovenilor unde î l af l ăm num a i 111 titlu. pe ele altă parte, da că ţinem scamă de fapt.ul că toate m::inuscrisclc care
Î n capitol ul \" li se i 11t erca lează u1~ calcu l ff1c11t pc Laza A11a/,.for cupri11<l rcdaeţia neinterpolată a scrier ii De 11en11111l moldovenilor sînt
eclesiastice {A111wles ecchwiastici)1 a le lui B aroniu s despre numr,rul anilor corpus uri <le croni ci a J iferi\.i autori ş i scri eri care se com p l etează una
de la Traian_ p1nă la \"l ad is la,· a l Ungariei (a l do ilea d escă l ecat), ca i<-111 pe a lta , în ca re se află ~i cronica cca mare a lui Nicolai c Costin, în cepută
c-,1re_ c?nt.r az1t:e pfircrile lu i 1\I iro11 Costin (la ;\liron Cos tin a nul i: 11cc1·iri i de l:i des pur\ irca neamurilor după potop , e posibil ca prescurtarea scri-
D_ac_ic_• est~ 12~,. la inter polator, i\ icola ie Cos t in: 103) . Un pasaj dc,- 1_,re erii De 1t(Wt111l moldovc11ilor s ă provin ă de la orînduiLorul prototipului
1rnr~s 1rea ~ ac1e1_ de ?ătre 1mpăra t ul l;allienus pn·l11crat du pă T oppelt 111, compilaţi e i. Ub,crvind cr, cca mai marc parte a capitoldor clin De ll <'<Pn rtl
deci d~tor1t llll ?lliron Costin. este precedat de un a lt. pasaj c;1re-l moldovc11ilur se rCJ•d~1 şi în crnnic:i lui Nicolaic Costin. acest o rînduit or
,·o11t1·azice,. i11 c.irc _pără~i 1·ca Uat: ici es te at.rib11itf1 , clupft Bo ufi11 . lui tîrziu :.i prc~curLa L scrierea lui Miron Costin, socoti nd că nu este util
.\ui·di.iu. l u :~l'ela~1 cap it ol_ es t e intercalat 1111 pasaj Yădit int.crp11l;1t . s-o copii:ze î11 întreg ime.
<lcs:, 1·e propm-\11lc p11d,du 1_l111 Traian d11pr1 Dio Cassi us; pnsaj11I p1·cn:dc
rnfornia~JJ)c des pre n[1,·ăl1rca barharilor, cu care 1111 arc 11 ici " l cgf1t11ră. Alcătu i rea pr<'zcntci ediţii. În lumina celor spuse mai sus,
Dm toat e acestea rezultă că in cele tre i capit ole: i11 disc ul ic a,·c m se impun un ele concl11zii privit.oare la rclu l cum trebuie alcătuită
. ade,·ă 1· u serie d e m
111 · t crpo Ja l, 11 · · , ci at or1tc · f1rl' · ~l1· ~•· ele l ot ·al'c I111· a~t· edit.ia scrierii De neamul moldoPcnilor. ln primul rînd , trebuie să
rnterp~lator l"~ J·c a făcut ~diiug iri ş i î n capitolci'c p1:Cl'Cdc11t e. a clicf1 lut fi e 'edit ală întreaga lucrare , încorporîn<l ş i textele ce greşit fuses eră
~•c~ la '. e _Cos 1111_. :\ceste lllt.crpo!ări se pol di sti nge UŞUI' pri n criti ca l ăsa te la o parte în ed i ţia precedentă. În schimb , intcrpola\ ii lc,
izv~~•r: lui f_u lu, i_Lc, a con traz1cc1·d or fată de rcs l ul t ex tului ~i ~ înln:ru- distinse pc b aza criti cii interne, vor fi trecute la sfîrşitul acestui
peru. f1 nd u1 . l,w1c al Jlo,·e·t· .·· 1) ar d', · gcrca 111t · c rp o l aţ 1il ··'nr •111 t ex lu L comen ta riu , constituind o anexă. E ste de la sine înţeles că manu-
..., • 1111. 1sl111
a accs c cap11 0 e 1111 pot 1socot ·1t c ·111 ·111lre- r·
ca. p1t.nl. clur V - \..1 I l do,·edcste c" •t · J scrisul de bază a l crl i\.iei noastre trebuie să fi e unul din cele patru manu-
. ·,
",... lln c 111Lerr-Jo lat1J • 0 un text a I :iutor11lu1· ,111 care s-a u 111t1·r· · scrise a le n •dact.ici ncintcrpolatc. 1 (Nu excludem posibilitatea ca interpo -
, · c1. fol'l1 1c aza
,:nlat. unc ie aduosun . ' latorul u i ~f1 i s~ cl :i l urcască ~i unele corectări de sti l ş i topică care ,c gă­
.\ l etuda ca1·e t reliuic fo los·t· d"lSllll"Cl'C.I
· · cr110 J[1n·101' (•Sll' sesc nurnai 111 m:i11uscri~cle A, S, N, b. ) Am soco tit ca cel ma i corect
• • • • I a pentr u JJ1l
d1 ..-1lT 1t1 ca1nt1.:n1 ă· t oat ··111 r . maitn~,-ris din ~crin n e interpolată manuscrisul L (353 Aca_d . H..P ._R_.),
. ; e 01m„q.u e ce se afla 111 nq ,11· ul1•l1• n·s pcct 1,·e
·· 1 ...... ·
l I111 .
1Je 11e<L111ul 111u1ilo, •enilor · d
C . · · ~• eopnlr1 · ,·a· s 1· •lll scr1e1 · ·d· c p11l1111e ale h11· c-el 111 ai 111g rijit sc-ris, cu 111ai pul.inc_omisiuni ~i _c~nfu~ii. IJ111 ne fcl'l_c11·.~
.\ I 11·011 ost 111 , ~in l nle lui \ I·, ,. · .. ' . î n :u·1·~t 111 :inuscris li psesc d o uă fu, (patru pag1 111) d111 text ul scr1cr11
. I .. . · · 11 u11 ,.o~l 111. 1ol. ceea cc i11 an,,L,o- ,·ap1t. ole,
c, te Jaza t pc· izvoare fo losit d ,,1. C . .. ' . . lJl' 11111.n,11/ 111uldo,•c11ilur. Tc-'t ul din acl'slc pagini l-a m complc_Lat c~
. d , 1. . . .. c eh 1ron osL1 n : I opp1•lt 111 . L 1·cche c: I<'.
ble e . 1ru11 Cost 111. I ul . .
·I · .. , f I .· .
· • •
cc co ntraz ice textul. ii 111 t1·c1·111ie 111 i: IJ111'
· · }'nginilc: l"l'~jH'l'Livc din m:rnu scrisul (; _(~~o -~taci. H.P.rq, cel 1:1a1 ve chi
a 1 J1t1 ar , o u,111d 1zvo· irc li <: 1 11 d \I" . . diu " l'llJ•· !'1:11lru ce le <luuf1 capitole ~• 3u111alatc care lipsesc <lrn manu-
• • -_ • • c rn ~1· 11tc e. 1ron Lusi 111 , este: int r r 11ulat ie.
.
-\ cca,ta0 111ctud1.1 se 1111 11 11
I • . ·
.
P e, <1111 mo me nt. c1• d ;1turil "1 ,·i •1111 afh t
• scl'is"'clc clin rc:da c t ia neinterpolată , am fulos it manuscris ul N (253 Acad.
1
ca ce e < oua cap itol .· · • · ··· • ' ' ÎLJ>. H.) din ,cria interpolată, scris în cca mai mare parte_ ci~ m ina cro-
I .. . c ~• Jui ual at c. snro tll c ea l 11 11d in inl1·,• <1i111e int er-
1'0 .-'. t e. li apai·ţ in iii n· alit alc l11 i .\l irn 11 C:o~L i11 dai· c11pr i;:.i i11 tc1·111,- 11icanil11i Jp:,11 i\1•1·1 d cr. Deoarece ~i din acest manuscr~s h p_scsc unele
i.1I 11 t:i.ll'C 1111 sr JlOl dist i, · ' ]'i',rt i. ]'ri11t 1..- .:arc ~i prcduslu,·ia , am cnmpl<-tal aces Le l1psun cu rn a nu-
· \ .. · . . · ige JW111 1·11111pa1·:1r,•a 11i:11111si·ri,cl11r.
. lll 1·c,l1Lu1t asllc l 1 , I · • ,·ri~;il :-; ( lll'i Aca:1. H.P.ll. ) Jin acee a~i grupă. Am con:ipa ~at ac_~ste
.· · f • •. na i c Ul Cl'U lll C/1 1' 11111 ld nn·a11 c<:ca cc i H' ,·11 ,· 11H;
~1- 1 u~cse rnstr1.1111at JlC ncd, 1 ,\ 11 I . . 11
C ·t · • · . . rcp ·· · • eo111p P. I al n,1[c· l 0111•ra 1111 \l 1ron 111 a1111~l·ri~e î11 trc e le (~i cu man11,cri~ul A, 1:u_n~scut nun~ a1 p,m n Jlo-
JO lll ll~l• l~lca ~ de idei ş i de fnpl c. Din 11cf,·1·i.- i1·1· t n·bu ic sfi ,·1111s- 1·ir1·a l'tlit il'i t:iurcsc 11 ), in<licînd î11 jo~11I p aţ1n il or locuril e_ un_de m:am
_n l~ 1
t d a 111 1" 1us1 ca scn ei·cn l.Je 11
' Ia.- 1,a . n, •1nt,·1·111
'. 11111 I II . ' dcpi', r t n I ' de lec tura manu scr1~u · Iu1· d c Laza.• !~I argm · al am md1cat ·• 1°la"
.,· _
,... 11111'. j 11 r,·,
1
''"
I 1· '"" 1· r 111·,·111/nr I 1111 ~-a piis t rat in intrl'·
J• . ,-• .. , ·. . · _ . aI·a qJ is1.:~1· 11111;1 ,·;1pit11I,· s• i J lllll>1l:1l1·.
0

s i pa"ina 111a11u~cr is ul11i fol osi t. b

11 1cu.cc_1 a J11leq,ulata 1111 ,,
.c l· . , j ,
\.. . •
r· . ' CI jll • dlu J·IJ , · 1.-ola1c Cus l 111. '. Jill ~-a. mult: 1111111.
. . ·, J~1teriwl:i t iil c din ca11 it olelc V-V l T a u fos~ înlă tur~Le p e ~za cif· t 1L· 1
,<1 ,he t cop,1rt e ~ 11·s iliil, 11-10 l 11 I • \'
-t I I 111· .\ I"11·11nl,us1 . ·. c1 ..l ,a/. . . . .u1 I (de~pr1• . rel1 ,...cr 1e} , c1 a Lă1 ·1t ~• ,· ii i11 t1•r111• ,i ·a izYoarclo r ( d upă CJ'llcr11
· · ·1c m · d ica t e m a 1 s us) ,s1 au os
IC'-'II 111 _< •.

I"li I I \"li ) III • I • I ~- pic 11:LJ,l~1'1'1·a r11 11 1a11il111· 111·st c 111unl.1 {l',<) 11· publica t e- ):; , fir~itul co1ncnt:1riului. . .. f • • t"t ,
.c . , , ·t " .
lll" llllllll-/ l" II 11 • , 11 1,. I"
_
·.
· ~ .so, ..1 . "· o1 ,·ro 1111lui.!· 1.-a a· s:1 ' Jll
'
'>l' IIIII C 1wu t·r11 \ Yc111 co11vi;1rrcrca că textul orig inal al scr1er11 _al ob~ t u_n pa1:,1 lll
l .J .1t ( fb a !'iO t·ol e aJa ('J'a 111
1111 11,1z 11 •1·1·c c11 socolcl1 J.• lu,· .\l1· ro11 Co~ , · " · •t 1 folosit de cărl 1 e 1scr1ccst1, care
t) u lt·1111<17 rnl • ' t 111. zacc·k (iHira<>r·n fe). Acesta era s 1s emu · •f ·d L.
1·cL·u·,· s 1111 · ,.. · · ·
for mau 111udelul oncare1 1tc1·a uri. 1· t · De alt fel , acest apt se YC c m c
•
Iu~at I;1 r, )'arLH tr·-' t,,J,. ' -di, · e , ,J,11111 ,11·.: , 11• .l't î n., rrd:i,· . t, i·,• . 11e. i11t1•r11nh1"1
.. • '. ·,-·1'_11
I l i I 111 ·1 (':l)'ll11I,·. 1-.~, .. p11s 1h d ~r, ,, •. 11 si111p la
l j li ·. 1 .:- "rc~it-i ctoUa lui C. Giurcsc11, cnrr. :1 lu:it cn bază
1 De -,cee a con !- 1uc1 , 111 1 ,... "' • 111 •
. · · ·Ic un n, ·, uuc::cri s <lin rcdactia interpo lat,! - n1nnt:.sc1·1su 1 A.
a \o l I Jţ IC I sn • . ' .

400 401
26 _ Miro n Costin - Opere
 ~i C. Pcur rr , Frankfurt a m ~l a in 159!) c:; ..
,jin manusc:isul G (care a s uprimat despărţirea în zacele) , unde , în ca pi- pe ca re :\I iron Cos tin îl co ns ide 'a / ' z_am o_kozy Ştefn11 (Sa mosius

•..
'1.olul al t1·:ilea, zacc~_la a doua este indicată printr-un titlu: Î11 cep11t11l l,u ,·a.:~6cz,· \Volfr,an nl Q . ra pco or~ ~1-I num c~ t e Ianc Zatllll\':'kii)'
ul _du1lw (111ce~utul fund totuna cu zaceala , slavoneşte: <le la cap). Dec i
·1· OJ))'Clt1n.
. . o o ' UllllUS ur l111s Z •
' s uit l 0\ 1. f oh" q
. i dup ă'
ch1a1: man~1scr1s~ le care nu au păs trat această subîmpărţire aratf1 cr1 ca . ~e~prc Culegeri g receş ti de pntru 111 0 1 I . . 111 .
a existat. fotuş1 am fost nevoiţi să renunţăm în ediţia noastră la sub- S,Ti <: rd or po lone a le lui ;\J ' C · wr ltL a \"Orb it l a co me nta riu l
~• J 11'0 ll OSt I 11 .
Îlllpărţirea în zacclc, deoa rece am folosit, cum am spus, ~urces iv ma i < •

::>1n t _u11l'lc că rţi folosite clin a uzite· O f. . . .

multe manuscrise de bază pentru completarea textului ~i unc ie au împăr· ,..,,l\·crs~\ 1c cu P :rnai ot ach e l\ icussio . "o'.1 i_n1 us e 1~0 111c11 1t după o
E
ţirea în zacclc, altele nu o au. ' ,·:11·1• sc1·1,l'>l' îna inte d e l:rech e e
1· ,- · . I · I'.>li Ili/Ş ce (Hl ,·o~ lti /uoo1· ,
.' . nd. tr a~,e logofatul. cronicaru l
a-,m11111t " ui ,a .. l'Î/·\ IL Ulllt'/"I
, . . ,q. III/LI. n/e:;
Izvoarele. În împrejurările in rare a lucr at , 1\1iron Co~I i11 <li ~pu11ca tle
, 1/1 • li li III
'\ ll •~ 1_111~. 1t,. 1/i . -Hili7) 3 • ::, " 111nri: (P Yu i-1 J,t. J c marei,· l 11gofăt
1
r,ia rl.c_ 1''11. in c cr, 1·(i ~i_ 111anu scri sc . circu l aţia lor fiind ex trem d e grea pc
• •

at1111 c1 î11 .\ lolduva. ln toată cari era sa de istoric c i nu a cu11 0,;c11t <lecit I i eţtlc paralele ale l11i Plutarh s · L f .
tl,i,•r11 1"/or , c11m fuseseră folos ite s · . 11/1 olos 1t c ~i i11 De 111•11 11111/ mol-
cîtcva cărl. i străine ş i puţine 1na11uscrise interne. Astfe l în t oa te cele tre i Ir 1- I ·, I in ,<"lop1s,•(11( { • •. 'J I l
.· <111 i•o, ~• · :ucr:i rca es t e citată in ) re cl o, l .·
scricri pc l·arc le-a cuns acrat originii poporului romîn, lucrări scrise la <l i fe-
. an~ !1 o' iw1·i de la
.,,Le 111:it.a ş tirea că solii lui P y nhusl rcnc Îe ~~ ic -~ • t.ot cli n a,·eas l ă ~c r icre
ri te: e poci, a fo los it ace leaşi cilr\.i. N u se poate <lcci cunst.ala 1111 progres i·11111a 11 c u o aJu 11arc de ,c„ i·I de a'. ,... -Jl.11 ul_u1 , au CO ll t(' a1·a1 :'1·11:1tul
in infor111a\Î C. ~ i in Cronicri polon,1, şi în P oema polonii., şi în J) c 111•,wrnl
1110 /dol'cnilor , ace leaşi r f,mîn izvoarele lui Miron Costin : în pri11111l d11d
l ' e rţ' 1•11 ".
~J :''I ace d011I.CI. c u rumanîi
o '
rv · : ·, .' .
~c111e 11 ca s1 st n·e~ lI esprc rf1zb o iul lui
lstol'II IC rumu l ui dLtJ)" . w(a lin •A.e. 1111 lws J.>a11l11 s)"
T oppeltin , o scr iere grecească Culegeri greceşti de patru mo1wrhi i, cronica f J . ' ,I c ,l re c, Ie r. . . . .
l ui Ureche cu interpol aţiile lui Si mi on lJ as r,dul, inc identul cru11icile
,is t_, esc~ 1~e1·1tc, fiind vorba 11robab'l 1 ,-~r.u, a isto ria ro rn anil ,11·. 1111 au
d e 1dcn t 1f1<·:1 1. l c 'reun m a nua l a l ,. . · · greu
p olone. E ste cu atit mai marc meritu l lui i\l iro n Costin că dc~i a avut
. . . "' J t'II IJI .

l a indcmină aşa d e pu\.ine mijloace a izbutit să ajungă la unc ie rcz11ltale . Cron1 e ilc po lone care nu SCI , .· I •
·"111 1 '.· 11 "· I ,. 1111111 :11• 1nc1J . • c ntal .\ LfIII I ( c,p,·c
· . or igt1tl . ·1c POfJO r11 ]11i 110 ·tr1 1
valal'.ilc as upra or ig ini lor poporului nostru.
I II cc pri veş l c sc ri erea ]) ., 11ew1w l moldovenilor, au I.Orii I ful v~c~ I e
1 \I
' ·." _· 11·0 11 t.•:~'· · · • s c cron
111 pentru cxpli<.:arca nun
1 · il ·
,~a u1 _1e lski este f11 ln:' it :1
'
l'e Urcchr·, Letupise/tLl (iiri i Moltluvei (în rr•d nc l_. ia c11pri11z i11d i11l.c rpola- ~'•1·:1. ,.,_, s L"-." ~: \ll' hi d e ~o pirlf1 s i to t 1_c,lu1 _s arma _(tlnr ( pc <.:a r, ·· i idc nti-
1_iile lui Simion Dascălul) pe11 t r11 u,wle ~Liri d„sprc cclfil. i lc :\luld o,·c i
"I ... "' l,11
r a ;_!11.1111 - Pa~zkow,(·· - . ,,, ca r('· arc lllal ec) a, ta. 'dc 1·0 11 1 că fluh. r,.", , .11
. 1 a ceea
precum ş i pentru inforn1::qia că a l du il,·a d c,că lecal a l \111ld11'\·1 i a aY uL
1
i".'" l:_,:)rll'ZISle ~espre ori~in ea li t~·anil o 1r 7.aJ 1 111
I Cili ir~ e,1,· i1. , ••1'111 p11\'(•~-
ro111 an 11 aJ 11 ,. i 1• 11 I .,·1, ...1 111a
loc î11 v r eme a regelu i u11 ~11rcsc Las lău (d11p,1 S i111io11 llasr•;ilul). Pc
( e ~e·1· u lor L1slJnn •G •

U1·cd1 e ii co 111l1ate p1·11Lr11 afin11a\.ia că nu111c le vlah s- ar Lt·a ~c de la \I' o:il

. l' .:ll'CS t C izY0:1 ,
,1 ceons11111 1e· · 1 .
F lac,·11-: , general rom a n , că ~ara noas tră s-ar fi numit ::ichitia. l'c ~i mion 11I ·11 11C,1,1111
. ii ro mi,! c·tt ··." ,1za l'II ·, 1ud . un J ]' >:1!.'nJ
Li.. erudit . lI cs. 1u I , I ,. redus.
Da~cfal11l ii combate în deosebi pentru „ basna·' despre v en ire a r1,111anil or ;, ;· ll'11I P~ . .1,·1• \':1z11l1·
. ' dl' ci ' I .
· lllSll: in at'· t . 111 1111 , .I 11r111c I 0 1'
11 , ,1] ol,1 ceiur1' !01· . ,·
,11· ., , I,·I1·11 . (.,•,·I l'<· lr·· '" ..- D e11ea111 ,, l, lic, s,·ns 11run·clc·iz" . 1.
i11 :.11.:,•-:Lc 11:11·1.i adu ~i d e ungur i din Lc11111il_c l1• llo111r i ş i dn :1sc 111r.11ca t ' I i, i c·111t 111 , f r· 11 i . . . . ·1 01·
• • .1 ,·:, 1111 1·1
,;; i penlru a111ăn 11 11tu l că „Lonsur,.-' ub i~n11 i1.r, la \.a1ra 11ii 1111~t ri ar f i un
llu, th'C111/vr
' • ' , .r tJl'l"ll11 I . 1111 •·~Ic u . l11 e1·.rn· •·1·11.!
:" ,, · 1i;
1·1=-1.
111 •:,: , · -:- liinl :1 :--;1
id,·,· 1111u-·,·
.· f ~ J1f>a1n1 1 111 . i11 •·; 1n.:
' <, ul l"<'~l c lo,:ll c 111ij 111:i,·,· I,· "la11~111111 1111 ,.,.,.. , ,;-, 11r,1-
~
.,,-e mn tălh ă rcsc" .
T eme iu l ştirilor <lcsprc a11tichităl_.i e~Le pe ntru :1-Iiro n Co~I in scr ierea ,. l, :-,a Jlllllfl Î!I J11111Î ll,~t ,,

i11i La11rcntius T oppcll i11 de :\'lcdiaş Originci. et ocw sus Tm,11ssyl, •rrnoru111 , B:ilarl':t. $i a su p ra ,ht,·i . • ..
l. ~·1111. 1(iti'7. Din a ce:i, lft ca rte ia o 111111\ imc <l e infornin\ii: ~I iril c <l csprc :i~111•r:i · ., Je,' s-asi·i·,,,,·
,·,-1 „r , ·.' · I· .-al',: i,·i 1 ,, J,,.
11 11,·1111111/ tl ·
I 111 II ' 1111. .:- I I 1110 - rr11•,•11,lur ' ,..'1 ·,,·
c 11cerirt"a l):icîc i de către romani ş i faptu l că pc v remea lui Uumitian
_ _ _ _ _ _ __·_
.
. 1 • 1'• :"'!'" r„J„s il'(• ;t lui <;.. . . lcl lipa :IJ':11 Îl ia ed il ic· i
d a<'ii pri111eau t ribul de la r11111 a11 i, i11furma1_. iilc dc,prc 11u111e le pc ca rc• I ,z.11nu,l,un··
,/111111 ,·ur/1 1'1/11/r l \/ .
I' .,,.-. .sr •·1 I 11_1. I \11\
.
l , .• •
dau diferit.c:l e p npoare atîl italil' nilor cil ş i ro111ini lor, dcs pn· portul ro·
,· \ \'. t c J 1n 1n Cos tr'n :11· .. \·1 c·1v v
r . . ,·1·r,~ . Canc../,1r11l 11' 1/ ' " ,., trt ,.,t,mc,i XII B.' . . .,l111c :o, /J1 -'f'"'
X I \ '. Borc I 'l"'S , _ '' gan;; H u, ·nrsuc· y ,/ · · • uc. • 1 !l~li PI' ,., ., •·;;-
111 i11ilor <lin Ardeal co rnparnt ,·u rd roma nil or , desp re o pi11c i , desp re , ,· · '. · - , 1'.1'· 1 "-1:,'.!. · ~-' /li'<' ro111 i11i ; 1 li .. · .. __ _ ..,_' ·
I 1111, ură la l_.rt ranii rund11i ş i ];i ro111ani, d espre obiceiuri la î11 11111rn1Î11l.i'1ri.
. ' o 111l"H l nr1t1 I l·t /• . I ' l , , , .., ,,, ,.,/or• r<i
, \. I , l ,t·n11, fio /11/1 11. / 11· , . . '
d c, prc 11ri!.!Î11ea saşilor clin d ac i. (I se ri c de scr iitori , c ital_. i de:\! irnn Cosi i11
· • .~,1 11·c t·.1 1 Ît ra lui • · . iu-t•...,c. în ('tl _
r ,1. '",' / /" '"'""'."' ''.'"ld111·1•111/,~1r~~11 H11l111~ în l111ro1Î11~lr~·:~•!·;·.
i11 de1·111·,11I scrie rii, s int fnlos il,i d1q1;1 r-ita tc lc lui T opp<·l 1i11 , ndiin tl . 11,";" n:111, 1 tl11r p11ra//1• i ,1c ~dc1L:, pp. Xl.Y - XLV[ u1 C. Gi11r,·,1·11 l:i
1·un11S<' II \Î din·c t de :\ 'lirnn Cn,tin: a, tfc l Uio11 Cnss i11s (lslorin n1111n11,i) , ,.· "f'/1'.· III. l'P· 53-!i l :-r . CIL , p . ~;:; . c i. 111.,i s · .
(l u.11·l11 rn) .~l·11 '
·L1·n n·ICI S I.'
'l [, "
. rna1·
, 11, ' I' ' '"G- .J
.11,. p. ~5:: .
î11 g1·1.·1·r·~I•·· E11trn]'ius ( 1Jrnc1•i11.ri11111} , Ar-1 wa ~~·lv ius Piccolu111i 11 i ( Opcm .\I . 1 :11.1~ni11 i-M. Pa szko w ·J··' 'o \ ~ntu!.a P olsl.-n c·• . .
;_!1•ugmji„lt l'I historira,), versu ril e lu i Uvidi 11 , Mar t ial , co111ediill) lu i J , i'.'.1, pp. ~~ 2 -223 cr' ' .'1, p,srmic Sarm acl r., cona , 'l j!JS, PI'• I , i )~;•.
, . ma r sus, p . ~:,9. ey europeyshiei· . Prl · \ ";11·· ..: 11\" Î:1'·
Pla11 1.11~, .\ulus Gellus ( Ag. Ge l) , Carion (Chronicon , cd . Ph. l\ lcl anchton

26 •
402
403
C. Giurescu. În introducerea la această ediţie editorul a emis _păr~rca
că De neamul moldovenilor ar fi o lucrare de tinereţe a Im l\1 iron
Costin · scrisă în anii 1673-1674.1 Printre istoricii care au fost d_e
î ei f!t1n _unde au fo~tu întîi, ce limbă ţin şi păn acum cine
mat narnlc de nor. pe acestu pămîntu şi supt ce n
tuturoru" (p. 241). Nu este vorLa deci de un letopis~;î~t scot _a )tr.real
arătat · · ·1foarte amănuntit · • în introducere se reduce la O mo noara
' ar
reg,f_ci
l" ·
a~ur.t

P anu
1e asupra
părere' că dimpotrivă scrierea• atează de la sfîrşitul vieţi_i cro!1icar1tln!,· o r1grnf1 or, Yers n~nea :omîndea~că a celor două scrieri polon:. Avem deci
fiind ultima lui scriere, se numără în primul rînd Nicnlaie 3 Iorga·. l 1c-a nce cu ·1 a 1ta scriere ec1t cea. anuntată • în predoslov 1a · 1a l etop1seţ ·
Aceeaşi părere a fost împărtă!;-itr1 _şi de editorul actualeiv cJi_~ii. • • ~ \1 d ~• eva argument cu aprecierea asupra lui Istratie loo-ofătui
Aruumcntele aduse de C. G1urescu în favoarea parcru snle ~1nt se rntemeia.~a pe o greşeală de traducere a lui B.P. Hasdeu. 11 d
numai i:,două: a) În predoslovia la Letopiseţul Jării Moldovei tlr la :1r
011
t1·atl11scse
, · · textul polon al poemei lui l\liron Costin·. ,,mn.my ~sh~u
din zs-
vodă, !\tiron Costin spunea: ,,Fost-mi gî11dul mieu, ... si'i fa,c h;top1.,·,"ful
1,
/111'!/•m 11aJ pierwszego, 1ewstrateeo lof!,o/·cta tr:.t•cfrno" Jlr 1' 11 ,
· · · ·d · · • .., · :- • ,,mai• avem
ţării noastre .Moltlo,1ci din descălecatul ci cel din tăi, carele au /ostii tl,· ~' 1stonc1, e-ar. noştri, cel mm bun, Eustratie al 3-lea lonof,vit"l
· 1· b · d 4 . , pe cm
" d
Traian împt'ira.tul şi ,ml:.i...t'i.m şi începătura letopiseţului. Ce sosirii asu1•m
e
11l1 rc ..~ 1t~,~e Etre . Ula dtra _u~: ,,. v~m şr. p~ cel dintîi istoric, Istm.te logofătul
noastră cum plit.e acestea Premi de a.emu, de nu slc'i.1n de scrisori ..." Dnr ,, lrt:i 1e< t ~-E• 11mp~ e c_a m_rca 11tate Miron Costin nu face nici O ap;·eciere
face „acea.... tă jtiţ!ăduinţă., că şi letopiseţ întreg set aştepţi ele la noi••.a. asupra 1u1 .. • ustratie, c1- 1 situează. numai în timp, ceea ce nu contrazice
Giurescu identifică De neanml moldovenilor cu „începătura" pc care o ,·de . 1
spuse m De l nemrwl
ld moldoPemlor.
· . . Între referirea din ,, poem=-" -·
a si cea
urzis<' înainte de Letopiset-ul tt'irîi Moldovei de la Aron vodă, ,leci înaink t I III
· · d
Je nea.mu mo oPemlor, 1)r1v1toare la Eustratie loo-ofa-.. uJ nu' t
b' · ::, 1. , es e
de 1675. h) În De neamul moldovenilo,·, spune C. Giurescu, 1\1 iron C:Mtin 111L'l o cose 1re, numai că în poemă Miron Costin nu crede necesar -
declarft cu n-a citit letopiseţul lui Eustratie logofătul, de care n aflat ·1 I • E · d
t·om I ,a~a par~r1v e Ul ◄ ustra~1e, eoarece nu erau cunoscute de poloni.
V - sa
de la unii boieri că alunecase la „basnele" injurioase despre originea . l> u11 potriva~ ?_ve1~_1 mo~ivc fo_arte serioase, care reies foarte clar
romînilor din tîlhari. Dimpotrivă, în Poema polonă, scrisă la 1GS4: dm lcctlll'a lucraru, sa datam scrierea De newnul moldovenilor la sfî •
nu numai că socoteşte pe Eustratie logofătul ca scriitor mai vechi dedt. ~itul Yif-ţii lui l\'liron Costin, şi anume: r
Ureche, dar îl declară şi mai hun, deci îl )au<lă, ceea ce con~1 it.ui,· \III . !: I ~1 l'!'c~os!o~ie 1\liron C~stin spune că în toată viaţa lui a cercetat
progres în cunoştinţele sale Jcspre vechea istoriografic a ~loltlu,·,·:. 1:-_l 1ll'_I 1, ,,wt:t ş...t_Pa,n,i lti n.ccastii, Ytrstc'i, cicumşi sli7.b~tă" (p. 243); deci scrie la
Sc1·it•rcn ]Jt~ neamul moldnve11ilor ar fi, deci, în orice caz anll!riunră J>,,1 - !,al i'lllc\.c. C. lirnrcscu, care a cunoscut acest pasaJ, a cuutat sft-i slr1bească
mei polo11e, deci anului 1GS'i.. Î1111'ortanţa, sub motiv că ultiml'le cuvinte „a,cum şi sl,il,ită" se află
.l\ici unul clin cele douft argumente nu rezistft criticii: IJ.<· 11,•a11111I J1t1111ai în patru manuscrise şi ar fi fost adaose ele un interpolator (de

moldo!'e11ilor nu este identic cu scrierea începulă înainte de Hi,:,, dcspn· ,... :'), de ncme cc lipsesc în celelalLe manuscrise. Giurescu uu spune însă
care :Miron Costin vorbeşte în predoslovia la lctopiset. Din trxtul ci1 ni l'il .:ele patru manuscrise sţnt tocmai cele ce constituie forma ncinter-

mai sus rrzultă că atunci 11 iron Costin începuse un ',,letopiseţ înt.r1·f·.
de ]a Tn1ian pînă la zilele lui, pe cînd De 11eamul 111oldovc11i lor e~I •· 11
monografic despre originea neamului nostru, după planul celorlallt·
două monografu cu acelaşi cuprins scrise în limba polonă, Cronica. ţi
Pocnw 1wlo~1ti. Cr, nu e~te yorha ele partea întîi a unui letopiseţ „întrl'~··
al l\fo)dovc1, se vede bme ju p1·edoslovia la De neamul 1110/do1•euil,,r.
în care arată ce intenţiona să scrie, dînJ şi planul lucrării: ,,s1i sco(, lumii
la veclere felul neamului, din ce iz,,or şi scmi11ţie sîntu l<'icttitorii ţârii 11011.,-
tre, M~lcl~Pei ş~ Ţări~ M1::nteneşti şi romî11ii din ţc1rile ungureşti... 1fr
unde swtu_ 11emţi stramoş1_1. lor1l pre aceste locuri, supt ce nume au /o.sili
întăi la d1sc,'ilecatul lor şi de dndu s-au osebit şi au luat numele cest de
acum, moldo,•an şi muntcwi, în ce parte de lume ieste .MuldoP<t, hota,ră le
p,.Jal r, datorită autorului. ln forma interpolată, în care Nicolaie Costin
:,;~ ~ubstituic tatălui său, acolo unde vorbeşte Miron Costin despre amin-
I irile sale personale, persoana întii c înlocuită cu „tatăl mieu Al iron
logofătul" şi deci era natural ca N icolaie Costin să fi suprimat cuvintele
~,iicwn şi slei.bită", care nu i se potriveau lui. Aceste cuvinte rămîn în
rcdaeţia pc care însuşi Giurescu o socoteşte ca cea autentică.
:.!. La sfîrşitul predosloviei autorul semnează „Miron Costin, care
am just logofăt mare în Moldova", deci serie după 1684, cînd încetează
a fi marc logofă~, şi chiar <l_uf!ă iG~G, cind s; î~toarce_ în Moldova ( De
ncr1,m.ul moldovenilor este scris m l'vluldova). Ş1 aci C. G1urescu a obiectat
că titlul cronicarului de logofăt mare în :Moldova „se află numai în două
rn.,rnscrise şi în celelalte lipseşte". Dar G iurescu omite a spune că în
an11::-crisclc în ~are lipseşte titlul lui Mi!o~ Cost_in, lips~şte şi însuşi
11

...----··-
1
- --
C. Giurescu, în Introducerea la cd. M. Costin, De neamul mol<loveuifor,
111
rncle autorului, pe care nu-l putem desparţ.1 de titlu. Adică, Giurescu
:-:c l'cferă tocmai la acele manuscrise care au suferit o transformare cu
1111
ed. cit., pp. XL-LI.
2 N. Iorga, Istoria literaturii romîncşti, ed. a II-a, Buc., ·J 925, vol. I,
PP· 338 (şi n~t~)-3~9. . .
a V. scl't1\l"il1: c1tat1i mai !':US Ja p. 3!17 nota 2 c;1 în piu!. P. P. P.i.naitesc11, 1 B.P. Hasdeu, ArM"a istorică a Romi.niei, Buc., 1865, tom. I, partea I,
Jnfluen(a polonă în opera şi personalitatea cronicarilor Grigore Ureche şi Miron
nr. :!O, p. ·160. .
;: Miron Costm, Poema polonă, ed. de faţă, p. 385 (varianta).
Costin, ed. cit., pp, 101 (2'.. 9)-104 (2521.
, Miron Costin, Letopi.se{ul (ărti .Moldo,,ei de la Aron vodă, ed. de foţii, p. 42.
405
404
 r de l\'larcianopole , dar din anul 1679 rezida în i\l oldo\'a · se• YCO<' deci

•
scopul de a contesta pe Miron Costin ca autor (,,e u" în locuit cu „1\1irn11 cr, scri erea _D~ neamul moldw~nilor c alcătuită după acc;s tr1 dnt:1. 1
logof,itul", sau „tatăl mieu"), în care a fost s u.primat nu numai titlul S. Ammtmd de co nvorb1rc:i sa c u marele dra<ronian al Puri ii
de fost mare logofăt, ci şi numele lui i\liron Costin. N umai în două man11- Otom_anc , J:>anaio~ache Nicuss io , \l!ron Cost in îl num"cştc : .. Hi"q11,,;:11·u I
scrise din forma autentică, neinterpolată, s-au păstrat tit.l li l ş i n 11nw Ic P~tna!o la ~lllc ~~:·zm~:inul t el ma rc ~· \'C'SI ÎL pe ~,rem ea lui la i111pi'11·i'1\ic'" .
autorului (în celelalte li psesc pagini le de la început cu prcdos lu\'ia) . P.1.~~10 1:11 he _N 1:u,s10 rnoar~ la 2 oc ~omLl'Je 1G,3.~ Ex pres iu .. pc Yrc rne:1
Valo;irr a titlului d e fost mare lo go făt r[1mîne astfel neşt irLit ă.
1
1111. 111s<•:1mna
I . ca aceste I . l'UYlll . lf' . d c<:1 intrc:1rra " lu ci···,u 1,c , u~ fosl • · •".. III li 11·I
.·,•l..I I,
3. ) l iron Costin vorbe~Le de, pre „chiPere, care am ap11cnt1i. cu -~i lit am < 11pa 11111:1rlca 111 Pan:1w1a che , după 1G73.
hoicri aicC'fL" (p. 270), se :.iclresca7.ă de ci 11n om b[1Lrî11 cit itor ilor lui di n
C 0.· .C. G111rc~f'11 - · Jl Pr:1d,·pi"1rC'rncii • î11 sr ri r ril<'1, o lonc a )e ]u 1·i\1·· 1 11 un Co~•1·111
:.i ll.ă g1:1 1craţic , arăt.indu-Ic ce a \'ăzul el în tin e rc \.c, lu c-rnri pc ~:1 re (. ro'. t11,1L JW1onu ~• ~cn11L polona) se co11qa1i'1 11n pro<r t·es în c uno~ t Îllll'l ,·
ci nu le ap11cascrr1. 1slor1
· f cc :11" · ·nutorul111 · - fo1· i'1 di: cr l„ .- cli11 De ,i<•a mu / ,.,1110 /d0Pcn1<0,. ·• ' n· c,1·
Unuc::izi"t o se ri c de arp:11111rn tc bazale pc a luziilr. lui :'li i1·on Cn,; t i11 111 orma\ra · • 1, I tor1 ca· dcSJH<~ . rom î111 ·1
' l11i i\
· !1' 1· 011 c ' os 111 es te 1n rl'a 1·11 :11,·
•t· · ·
la C\'C'nimcntc apropiate ele duta re d:1 clării , ex trosc din t ext ul sc ri ..: rii: ace ea~• 111
. c· . eC' c Lrc1 lu crări despre
• b - • • a c11110, ori" ini
" '. se co11s t t" L L · ·
a d o u ş i , 111\'<:r, c " el' I
li. ,,A u:it-u111 pre mul/i - scrie ]\) iron Cos tin - dî Hd 11iHa aceas ta c1u11 ere d· c,1 1 1u1 · I escu, o D1111 un.it.a111·e · ·, trnt:e lor 111 1· 1•le 1·s t orie · "cncra 1·u 111 ·
şi leşii Ji moscalii şi alte neamuri creştineşti nu.sar odaltt ctL to/ii fo ri'i:l11 ,i1i!'' 11 It1ma ··-- •1 ·111 11crarc, C · c neamul moldoPenilor ·· ;\st f 1
c , 11
•
1 C ron1ca po ona ,cn <·t-
. · ~l - ·
(P. 2GU. ) ,,Hăzboi" în vechea limbă romîncască înseamnă nu :111:.11111,lu l Ia ·1l.11 /, h1rnn , . , osLtnsp _ uneacăAdrianaf·t
·:c • _. os ,,,, / l1,c1·1C'a •w 1parat ·• , . dup11 · •.
oper:11.iilor militare, ci o bătălie, o luptă. fraza înseamnf1 dcet eă era T• mwn J'J ... p, ..1li; o suta de am
l . ld · '' s 1 cam vrem , 3 ] ·
c ui a aYut oe par·1,11·c:1 Dac1e1·
I • • · · 3

un ră;boi în curs, în care ru~ii erau aliaţ. i c u polonii ş i li ~e re proşa cf1 1n . u ncanm mo or,cnilor ~pune corect cf1 J u ii. . ' · · : · '. · ·
nu dau împreună o bătăli e ~1:nc, evident împo1riva t urcil or_. _Cînd :111 (Ad rwn) a,u stii.tut im n•. l n• l '" . ,~ _ P. mon, tca lw. 7 rawn , 1·1
. . . . . ,.wa llLlllll U L , tnr paras 11·c·1 D·i · · 1· 111 1 ·
fost aliuţi polonii cu ruşii împotriva turcilor? ln 168G, ::i1_1r_il1c 2:.i, "\' atnlrn 1e 1111. c· 1 lui Gallicnus ( pp. 2G4 2n) I1 C 101111 . ..' , ci_ci ,~u -~ ~
închei e alianţ.a între poloni şi ruş i şi în 1687 arc loc expcd1\ ia _1·u,f' a, ,·,1 credcu c"1 ' d·ti·ii sînt un po por t·. ' ' · .1 · 'fnpolona. \ l 1ronl.os t111
· i\l lare• chr în
lJ l' Id ·1 utaresc ' ,·,, 11 1t <1111 artal'la
în Cri111cea .2 Deci lucrarea D e neamul moldo11enilor a fos t ,cnsă i n11 c c ncn11111 1110. 0JJc7:i or, sp11nc cr1 dacii a 11 ,·c ni d'1 c. ·1, · ·' · ·
16S6 ~i 1C:i!:l1 (dala mor\.ii lui l\liron Costin, cin<l rr1zboiu l .:0 11- ,,cu mlllfr ,•w·un mai ,winte de l1 rist " • l' _ 1 L n p-11_1. 1 e I lind 1e1.
• .' • . u~ . .. r, nc LIICa um ca 111/?L . • f l
in onnll' ILL° , s ml deci oarcc utn b:i~tin·1 ·.11, •):-1, • . . , ara a11 . os
tinua). Co< i11 s,TÎ<• ,. 01 D·ic i·i , c af l· 1, ' · ~ 1'· ~J •). ln C ron1 capolon,i ~l1ron
5. Miron Costin aseamănă armata 11 r.rnţ.ca~că (a us tri:i cr1 ) din "l'-l'Plll \' a . . .' ' · · ' " ..s11 a:scll 1.tnrca'· 1mp cri I · JJ d•
lui cu o~tcnii rom::ini „neînfrînţ i" (p . 25G) . Această laudă a ar111[tlc·i au- 111ur1 Yc,·'11 s, • cii pc ,Ten<:· 1 d
IIII
· D . .
0111 1L1an <l ·t<"II.. n li 111 ~0111a11 . 111
, \'l'C ·
striece nu are rost , decît dacii c ~crisă după marile ci biruin\e de la \'i cna noa,;cf1 s ti'1pi11irca romanu ~i :1 ll re f
• d • ·
r I C1 ' 1- u _au :Tul " ' lila! l'C'CII ·
uz,1 · s, p u Lrasc·1 1 rd.>t 1t ·1· · ·
(1683) şi 13uda (1686) . zm . 1·:1 I .a1T ~le pftrli , s ini. iiici·d ute cJ.,. 1nman1a11orn . . '1t
. cx d't"I · r:1wnI , s1· \'a-
G. Des pre Dragoş vodă spune Miron Costin „pre m11rt11riia 111rira- ~e1l 1111 i, 111}),,nea11111lnwldovenilo1· J~•I·11·0 11 l ' .' . .pc_ r,11 c•~:1 c. n
moreşe11ilor, cu urechile mele am au::.i tii" (p. 260). Cind a fost )I iron Co: Ii 11 ~L •rc c:a• p111 -
;1 la Traian rb cii erau ' „ 1 .· l .ostm·1rccu110 ( ••' Ş Lm 1.c· 111a1· exact r .
EI I •. D , " 11.1 OlllL stup1n) 11ccs lor • 1·.. ( 2r:·
în M::iramurcş precizează fiul s[IU, N icola ie Costin, lntr-o int crpc,)a1. ie s ,, L' a1· rn in c neamul m olrloPc1 1·10 . d par L p. :J;;J J .
Ia ::icc~t loc din De neam nl moldovenilor: ,,talii, nostru ... trl'cî11d pr,· Io ţ e lu,· ..l11i i\'lir1111 Coslin , cartea .,,·"as L
~ f :. s<l
e
, ~, a 1111 sc1·1sad ·11:~~ I ,r _: un progres al c unostin-
,
Martw1 or<1ş în solie în sus ln cmi11l leş11scu , la So/,,·/r·hie" (p. /214 ). Sol, ic•, ki am l!x:cl · o C ronirii po lone . · upu · vi I ,< ală pc care
a fost ales rerre al Poloni e i în 1674, solia lui Miron Costin ::irc Jo e d1i:1 r Ş 1 p<! lillgă. toal . ciicn aceste argum•·ii l·-c r:iie . fll'l\'CSC.
în ace l an, solul fiind n ev oit a trece prin l\laramureş din c:i11za rf1zbuiul11i avem •ş 1. a I.I. crtleri 11 t 1.11 'a d·a La ~seri .erea lJe · fa, 1Pl c p1·cc1sc,
. . ma 1.
. -
I 1
. teamu m o c,011ei11/or.l111
polono-turc din n ordul l\loldoHi. 3 Scrierea este deci akăt uită după ::iccasla Sl'l'Jc rc ,·orbcslc un om c
cu i11<l li 1.. ,,n 1ii 1c ·•·a·,•apul , _, .u,o„vcc i c expen cnţă , c are ia cam de ,u,
1 :,v V rec w cred . . . .
această datu . . ,., ,
cu s1gura11tr1 s i mîndric· Si o,r
' '
.'" . em. ncput1n/ c1 011,ene.l' /i". ~c- ri,·
7. ]VI iron Costin povcslc~te în De neamul moldoJJenilor de,prc o co1~vor- • • , . • ,, , ; i 11m 1u•1101 I. sci. ni1 -r . 1· . . .. . ' . -
aceasta carte ori pre a cui mîn,t · I ,c <l · • ,n ie !,ll/ll, de ar cadea
bire cu un ep iscop catolic it:ilian în casa lui ln foşi (p. 247). Acest episcop . . . . . ·z , , C l <1Sp11n
/a.n ş1 :a111:stn1.ci or" ( j) . 2!i3) Sti l l . 7 .
(' pi·mc1 1'/
• " ~. r or n eamu Iui acestor
es te Vito Piluzzo , singurul cpi,cop ita li:in dintre rpiscopi i catolici din • U SdU l''I · C ·~C'llltnt, i os,c unu :.inţeş 1 s tudial.
MoldoYa în secolul :ii XYII-lca. Yito Piluzzo capătă titlul de cpi ~r·u11 1
H. Ciudea, Catulicisnwl ; 11 M I I 0 •111
C. Cii lim•scu, Alr1111i 111issiu,11,,.; raft ". '. "' ' srro /u/ al XVIJ- ir11 , ;,;;1,; 11 'l !JI- ·
. I umalllri1111L lt n/ic1,mo 1tecI ,Jlli""'' 11r//a
' /// 1 1
c XI , .111 l .Jtp ... 1~1 0 Ida,·,a
. 11,·i s ,•coli• Xl 1,' }.
"• l • l,.' l " l.. .
· 1 tlll , Ar11vaG.C
, , •· om~1 •1'' · o-
· · " • PI•· - :J-01.
,,- ,
1 Cf. N . Ca rtoj,,n, Js torin /it,•rnl11rii ro111i nr ,·rrhi, cd . cit., l'· 'I G~ . ~ ~-1·. Cos tJll
. 1 Ca ll/ u '
~.ron,ca
. . n c11_1110, uuc. 'I '.!1 \) o-3 . .
' Pcmop111ia C .C.C./i. , I, sub reda cţia lui B. D. Grckov, cd. a Jl-a, OGIZ, J IJOll
4 Jbirlrm, P · ~o:L
pulutlli
t
~ ' ·P· _ , • .... 1. 111 ·11 ..: u s p '>G"
lJI l>J"Czc nlul vulu1n, P · :!Ol~. . . I • - ...

1948, p. 540.
3 Buletinul comisiei iRtoricc a Rominiri , II , Duc., 191G, p. '..!'..!G. şi Erdely c. Ji, id,·11,, p. ~0:l.
Ors~âggyii/esi Emlekcl,, XXV, Budapcst, 1 892, s ub d a la 20 ian . 1Gi4.

407
406

l.
 Toate acestea arată pe un scriitor la sfîrşitu l , nu la începu tu l carier ei
sa le.
Socotim deci că De neamul moldol'enilor a fost scris între 1686,
dată la care Miron Costin se întoarce din exilul în P o lonia şi care
coinc ide a lianţei polono-ruseşti (vezi aluzia în text), ş 1 1691, data
morţii sa le.
EDIŢ IILE ANTERIOARE
Etliti a ICogălniccnnu. D e ricamul moldo1Jcnilor a fost p11hlicat întîia
oară de ~I . Kogălniceanu , în Letopisiţile ţării Moldoi,ei şi în ediţia a_ I_I-a
a acestei colecţii, CronicelcRomînieisauLctopisiţileMolda,,ieişi Valaluei în
volumu l I. Kogălniceanu a fo losit ca text de bază manuscrisu l 53a l Acad.
R.P .R., d eci un manuscr is din rcdacţ.ia interpolată, pc care l-a c~rectat
s~ le în\ c: leagă : 1~ P; 394, în mijlocu l textu lu_i a'f.~ 5..cri~ ~u litere _gra:e :
1 Jncepulul al doilea', după care textu l continu a f<1ra mc1 o explicaţie.
I)e fapt c vorba de „zaceal.:i" sau alinia~ul _2 d_i_n.t r-un. manu scr _is care
arc textu l împărţit în zaccle: ce lela lte md1caţ11 a le mccputurdor de
paragrafe au dispărut ~i _a rămas nu~~i ac~a~ta, p e care editorul a in-
tercalat-o în text fării n1c1 un rost. Ediţia lui,. A. Ureche a fost pe drept
c:-itica tă de D . Ru sso, pentru numeroasele-i grcşel i . 1
'
E d it.ia C. Giuroscu. C. Giurcscu, în edi ţ.ia i\Jiron Cos tin , De neamul
1110 /,lol'c,;_ilc,r Bu curcs li, Comisia istorică a Romînici, 1914, a dat o ediţie
,Ti tică , b:,za~ă pe cl;sificarca mat~us~rise l~r şi sta bili~ca ~mei stcm_e meto:
Jicc a lor. Asupra faptu l ui_că a c luni~1at dm op_~ra _lu i i\hr~n ~ostm d_oua
.-ap ito lc ş i jumătate, socotindu-Ic ca rn_tcrpol.:iţ11, ~1 n_u a d_1st111s adevara-
it-ltl interpolaţii clin cOl'pu l a ccs t?r. c_ap1tol~, am vorbit m~1 Su5 .• ~coarece
0 cl'itică n ,·aiorii sti inţ1f1cc a cd1p c1 C. G,urcscu n~ s~a facut p1na acum ,

însr1 cu un manu scris din rcdacţ.ia ncintcrpolată .l Edi \.ia lu i Kogăln1ccanu \"Oll1 preze nta cît;va obsc r va}ii critice, car~ nu rnf1r~ă îi:isi:i_. va loarea
nu încearcă să distingă interpola\:iilc, nici nu este bazată p c o clas ificar e i:ontribu t iilor noi aduse de G1urescu la studiul textului scr1cr11 De nea-
a man uscrise lor. În această cditic editoru l a crezut că t itlu I: D e neamul mul moldoţ•enilor: .
mol~o'.lenilor este titlul capit~ lului I (în cdiţ.ia KogălJ1icL•anu titlul C Giurescu declară ci:i m:1nuscrisc le pc care le-a notat cu siglele
capitolului I: De Italia este intercalat în prima frază). h:ogălniceanu s, J\I, ·b, deci toate cele. cc p l'cz.i1~t:i redacţia in_terpolatu, afară d~ ~s.
a redactat el însuşi un titlu nou lucrării : Cartea pe.ntru clescălccatulu :\, nu au nici o valoare~' nu pot f1 luate în_ cons1dcr!r~ pentru g_taL1_hrea
clcntâit1. a /erei 111oldol'ei şi neamului moldol'enesc. ll•xtului.2 Am ari:it.at că în :,cc~ tc manuscris~ se_ a fla 111lc~polaţ.1a, 1gno-
E s te d e remarcat în editia Ko-,i:i lni ccanu mare ic numf1r de nume r,1ti"i d e Giurcscu, din can: 1·c1cse ci:i 1:c?ac~1a rntc,Jlo_lala se ?atoreşte
proprii deformate: Arcania (j,. fl) J~entr11 Acanwia · H ambessii p entru IlJJ· 1,Jt'O
, 1· J·,lJC·, Cos• t1'11 , Dar '- ·,~i 11cnlru s1.aL d11"ea ...lcxtu lut smt _ o seric de lec- .
Hnbl'ssi (~his inia )_ {p. _15) ; H alup {p. 21 ) pentru ifalut (nu in e le!" antic I u ,.,· t·,ac t ,. l'ar·c s - :111 p"1 , s l1·at
• numai în :1ccasta . suk!l'UJ>
, ., a ci,· manuscrise .
,,I Oltului) ; Pan_aitachi (p . 22) peutn 1 Pa,,aiotcir./11:. K o~ulnict·anu co rec- Ltl
'• e\"a (·X<' lllJ1 ] .. ,.!,• la Jl • 11 , 1 · • ·13
. (eu • G111 •resc11J c~t • c un Io,· . nlb p entru •

t.cazi:i în mod arbitrar unele cuvinte din textul lui Mirou Cos tin: C'J'o11ic:1 rul ". J I.• ii. de cii lf1Loric p iu:i l:.1 Vcne(1a, J ar 111 manusl·J 1sl' le c1late,
ll ll llJ.11 I I C C Z e . ., " · 1 J [' . I . •
reproducî~<l un pa_saj _din T oppeltin 5pun e că fran cezi i n umesc pr rnmîni ·•ru1 •n N' . 1111 este Joc alb , c 1: ,,,,O .. (J c zd,1, . . . .,:1 p. l, ,··1. ud tun • •, a ceeaşi ·
1
valasl os, iar Kogalmccanu corecteazu <lu pf1 limba f't·an cczi:i m0Jcrn11: ,-].
., ' r t·1• , f--·· • C"m /acsi
t "z.i . " ~ . mnscLilu. ' ele tnn11I l,, ZLttocenn I - • , a ccr1 N rn nrgu,ci
rnllaqur·s (p. 10). În textul lui M. Costin este l:llin11 I: falanr;, J, ogfilni- · · • •
H panu c11 111.u , . " este· netc rmmati:i ·
' ca este comp cta • 111 ms. ' : un · de· se
cean u (p. 17) corectează fnla.nqă. La p . 27 K o~i:i lniecan,1 : Cu!1L1,s•il este 'ci • / 5 ·1 · " A.ces t adaos care fii.cca parte <lm text, nu e m 1cat
a auga " a L ,ir · · • : · · L 1.3 14 d -
în loc . de _germ anul koluen . Ediţia Kog ulnicranu rel'roduce însă .
In G 1ul'e~cu II ,·(·,· 1•11t1·c val'Janlc tn a1iaral11l cnl ,r. a p. 1 , r. b upa
a dao~urdc ~111 grupa de 111:1nuscrisc N, care l ipsesc în cdi\ia G iu rcscu ' · CIw:.c,1
fulie
. .1u. · l tr.-• . N a d. : si ·
d~ Â .l'"IISI"
rh-•sa.',
·
care • d
nu .:ire I r ost su · d' pana
(vezi mai JOS) . 11 11 · · . J t r c i fa ce Jlarte cndcnt Jm t ext la aosu nu este m 1cat
90
r, , m tc11,o a o ,
· · • . , .. t ] critic a l cd. G rn . rescu) . L a p. 3G , r. 19-~ , u1.-d e i\1'1ron
Etliţ,ia V.A. Ureche . V.A. Ureche în cditia sa : \ l in)n Cos tin, 111,·1 111 a1,.1 1.1 u • · " · • · St t'l t
• · . ·L t d, so ldatii roma111 ,.tironcs , se c,tcaza · - Sf • . I ra dLa
Op~rc complet~, vol. I , Bucureşti, 188G, pp. 3 Îl - 428, a p ul ,licat ( li' I lll , 01 l'S c e , • ·
0

."J ,.iMn U n ~1111t .-: St ra tilat Tiron nu a Iex is tat ş , nu exista 111 ca en ar.
s~r1crea sub titlul cu care a fost cditati:i de Kogălniceanu, dc:,;i aces t I . 1- I t
l r ·•a rx·1c ta• se a fla" toc111ai ' în ""rLJJlC c ce manuscrise asatc a o par b e
titlu nu se afl~ în manuscrise. Editorul a încerca t să dea o cd itie
•
I,1·c
. l '."• ·: ' . s/. TIw•odor Tiran. La p . 46, .r. S , cd . G1urcscu, se .YOJ• cşteI
critică, însă, neaYînd cuno~linţelc necesare, s-a măr1ri1 1 it să dea în 0 rurc,ru
"I,·- '/Îl'"SOl"il · ·,· S Cf'C/"l·lt/1. l" Un tîrn-.... la Scvcnn nu exi
.
Istacipe ' ntunc1, I ora . su
~ubs~lu l tc~tu l_u i o scri e <le_ variante: .:ilcse aru:lrnr. făra"a ]'Utca s tabili
. •
' ... "': f" t • seco lu l al XIX-iea . Manu sc nse e m grupe c citate
Jupa un cr iteriu m ctodolog,c textul ce l m ... i corect. " lt,,L m 1111\a m . lS . l" (. t . ' I C t'
s ~. b d ii u IC. e l li r:1. e'"~ct "1·~ tunusoru cvermu m con ext n . os 1n
_V_.~ - ~rec_he reproduce o geric de greşeli, uncie ci. ia r de tipar, ale
#'\.U , '" " • •

'
,·orl,e~lc de cetu! - 1,· nu J c• t11·gun ,1 .
c<l!pc:1 h.oga lmcean~ (de ~xemplu : ~reanin pentru Acarnaia ). De asemeni
c<l1t.orul r eprodu ce m chip mccamc unele pasaj e din manu scri se, fără
1 1 I) )'\tlSSO , Cr ,·1,·ca
· trxtclor
· l•i tclwica ccli {iilor, în Studii istorice ,;rcco-romine,
Introducerea lui C. Giurcscu la Miron Costin, De n·eamul moldovenilor, voi. 11 Uuc., 1939, PI'· 615, 625. . . .
cd. cit., pp. Ll-LII I.
, ' M. Costm,· De neamul moldovendor, ed. C. G1urescu, ed. c 1L., p. 10.

408
409
 Pentru restabilirei- textului scrierii De neamul moldo"cnil"or Giu-
rescu nu foloseşte alte mijloace decît compararea manuscriselor. Dur
chiar prin simpla comparare cu letopiseţul lui Nicolaie Costin (care
·r tici". Punctele sînt adause de editor, care crede că aci este o lnrunit.
Nu_ este o Ja~ună, c_i tr~buia r1:1să .? simplă Yirgulă. Autorul spune l'fl
_,
a intercalat în textul său aproape în întregime. scrierea De neamul •~t ~ alc!·ga~ 1_n I_t_a Ita dm p_ronnc11, c_a să dobîndcnscă librrtatea (vcl-
moldwenilor) pot fi corectate unele greşeli şi omisiuni ale manu~criselor,
ceea ce Giurescu n-a făcut. Exemple: la p. 42, r. 2-3 (ed. G1urcscu):
mcrn) f• privilcg11J" cetăţenilor romam. La p. 30, r. 21 în loc dr .stîrul
tare d,l,('!tii -~i craiul lor cu sine singur, a.u pierit rrn.iul fo arc/a, rc1::boi•.:i" 1111
-!
tr_rh~1 ia d_1•sp.i'1rţ it.: ,.· . .craiul lor cu sine, singur (adică r) insu~i) ,~ 1;,
,,cine ar fi putut apăra atîta locJ Şi cine .. .'' (punctele reprezintă o pres,_1-
pu•rtl crm11/'. La p. '12, r. 3-G: .,Că de au/ost air<'n (al'l'i descti/ccatli dea,sci
pusă Incună în text). În letopisetul lui 'Nicolaic Costin textul r~c.pect •:
este clar: ,.cin.e ar fi putut apăra atîta loc ;'n (ine?" 1 La p. Hi, r. 14.- J .,
d~ Trniu11:. cit este între act'slr ape Prutul şi Nistrul, darii ele la JYistrrt
fl d,· la.:' ~prtt pinii, !a apa Dm!ulu.i? Şi Train!i împiirntul prin pustiu
(ed. Giurcscu): ,,şi muntenii, pre Da.clda de gios <au> acest 11~m1e "/alt.
nu 111,•rs. ~:!lllllll I de mtrcharc f I începerl'a lllH'I frazl' noi l·1t •• si'' nu ai·c
anume de pe Flia!t" (cuYintul între pa!antczc ~stc ada':1s d~ <'<l1_tor. ca!·«·

-
constată că fraza este fără predicat). ln. letopiseţ.ul lUI_ Nicoln1c Co:-.tm
Înţ<'IPs; in... manusc1·is fraz~ c·o11ti1111l't pÎnă Ja sfir~it, auto1·ul i;rnrchcaz:i
con~rastuJ. intre ţ.~ra de aci,. Jesc~dc·rată de·~, ~i rcgi11ncn prin l'al'c a mers
fraza re~pectivr1 sună: ~,muntenii în Dachiia cca de G1os, acl·~tu nume
~ra~an p1·m pustiu. Aceeafi pag-mă, r. 18-21: ,,Nicr. te mim cu cine nr
vlah, sii tra{!e de pe Fliac" 2 • • •
Editoru 1 Giurescu alege dintre diferitele Jecţ.JUm ale ma_nuscr1•
•
fi sapat rm şanţ mare ca acesta., cu mult mai marr <lU fost. nm11 ai Cfl "remi
înd'.~lwiftil<; ~-mi ti nc'irc~it f~, n1tUit. O oaste de 600.000 de onmcni numai

-
selor pe acec•a care se a~lă_î? manusc~isc!~ considerate de el rna1 bu~1·,
fără a se îngriji de verosim1htatca Jecţ.rnnn. Astfel la p. 43, r. l~i bazm- sl~'I! lo~i _faru, a~!a m~lţime ! An!~elc fr~w a~l~t' I dc~pr1rţ it" sint lipsite
du-se pc manuscrisul A, trece între rîuri)e care s~ unesc la Adrmnopol~·, d_c m\cJcs. Dup,l cu~mtu1 „acesta trebuie o J11uuttt cat·e intmduce dicrrc-
s1unea · en se termi =- d -
~- • . •
--z· " · '.
n~ upa „mu l t , apoi aşa-zisa frază ff1ră prcdicnt
I:,
un rîu Narda. Acest rîu nu există. Alte manuscrise au lectura corPctu:
s·

-
Arta rîu care în adevăr curge pe lingă Adrianopole. Lectum corectr, urmcaza explicmd prima parte a fr·1zC'i l)<'l·i întcl s J f · t
nu te miri cine n să I l : ·. . •.cu_ rnzt•J es e: a
a fm.'t înli'tturată deci în favoarea celei greşite. Lup. ~1, r._2-'t În 1•1.1• _ . pat va u , cnrc cr.1 pc , l'l'llllll'l s1 mai n1are ca acum,
cac1 a fost o oaste de 600.000 oameni. '
Giurescu în Însirarea locurilor prin care trece valu I 1m Traian, sr tir,
Vom observa !-i unele caz r 1· d t · · · · ·
apa Ni·p' rului'; în manuscrisul L este „apa Nistrului"; prima lccturr1 . ) t1•xt11 Ju1. I u1. ,Miron
)1mm . Costi u • 111 .. et rnnscrierc ..... rrrrs1ta
•
111·1ntoarc b
"a fost preferată , pentru că se afl~ în mai· mu 1t.C': m~n~~cr1se,. I l
< ar..,u ~ ~1:a
,,numere" . n ) su l)Stan tivu . lu 1. num n,
" G oatc manuscnscJc npn1·" pluralul
· "l „ 1· • ·
este cea corectă, pentru că în în~irarea acelor Jocun t.a_iatc de: ~-•~ I eit 11~1.: .
consec, . ·
cnl cu ,.nume" socot mdu-J . " e •
o-. 1urescu1- E 1 m aturft 111'or11mdu-l
,,deasupra Ga1aţilor ... peste Pr~t ... iar p~ste ap~ Nistruf'!i \~• n.11 I'\ 1- ' numi•) se afl:-o•cşca :-- în~ă
0
p Jtunu• J I numere· (ci" la · .. a. ' destul· st, :1da110- · di
prului) ... tîrgul Vcioraşnoe .. _. dm sus de Clnov love~~c la ~ipr11 . N_-:.rv,_a l u1· 1. ;,cu,
:,.· . Icc ş1· l) . Cantemir. - . · • a şi 111 man11scr1seh• auloCYrafe ale
'"'
nici un rost ca Niprul să f1 fost repetat în aceasta fraza de doua ori,
cu atît mai mult cu cit tîrgul ucrainean Vcioraşnoc se află în nd_<'Yf:r La p. 29, r. 22 (cd Giurescu) edite • I " ') · "
cuvîntul odoac-" · .. .. ,iu a rnti nit tn unclr manuscri~e
dincoace de Nipru, între Nistru şi Nipru_, şi nu dincolo de N1Jm·_- ,~ · a , pc rare ncmte 1co-mdu-l J 1· • .
cu puncte. iar în note s ~ne. ,·se .... .. ' ·a s~·os 1 1ll ll';t. 1nlocu m<lu-1
cum ar rezulta din l~ctura adoptată ele editor. La p. 51, r. 13, d_,q .i pot în(elene';. Cuvîntu) odpoa ..· ,." affo. in ,°:rhetzp un CLNml pc wre nu•/
ce constatrt ră opincii<' sînt un port de origine militară romn_nă, M 1ron T r- _ • • ca 1nsea1nna c,ua.rl.
Costin spune: HLa noi de necinste ieste acest f,H de încălţămznte, m:11m Ne ,·om n1urgm1 la aceste exemple c 3 r - - . . .
deşi n pt·c·zl'ntat în multe privint.c u ' "' e ar~ta ca _l·~~qia G1uresc11,
UL acestea f'acuri:c (rd. noastră, p. 270). Giurescu a adoptat În loc dl' totusi nu este lipsită de · · .n _proc-r"s. faţa de edq11J1• prcccdcnfP 1
necinste" .ce cinste" ceea cc face fraza fării înţeles. • neajunsuri •s1 grcs••Ji •,'- d c mc t o d·a fl• <Je amanunt. •
" Pc d; ~ltă parte 'Giurescu dă o punctuaţie şi o despărţir" a, [razelor
care alterc•ază uneori întelcsuJ..CîteYa <.'Xemple: p. 28, r.12 (ed. Grnresr1: J
,, ... toate bulucuri şi pentre bulucuri, şi l?c de.,c:ert, s~ aib~ lo~, ch:şdiis. (l./1 1:
bulucuri slobode meidan cînd ar trebui a da <tgwtorzu... In lot d,
slobode meida;" trebui~ citit „slobod meidan", cu vir~ula în~ intc dl'
~lobod; l\1iron Costin spune că oştile trebuie s~ aibă ~e1dan (Jo.~·) ~lol:~d.
pentru a da ajutor bu)ucuri]or, nu că bulucurile ar f1 „slobode (c.:cw l, !'
aceea: buluc slobod?). P. 36, r. 10: (cd. Giu1·c•scu) ,,Ci~re(I. d~ra _du,
toată lumea la I talia ... să fie şi în Polnicia 1 taliei şpam adcca ~lwlt-

1
N. Costin, Letopiseţul ţării Moldovei, ed. I. Şt. Petre, ed. cit., P· 132.
2
Ibidem, p. 112. 1 V. H. Tiktin, Dic(ionar romîn-german B .
• UClJJ'('Şt1, ·]!)03.

410
4 fi
 Armenia, Assyria, !\lesopotamia cessit; Dacian quoque relicturus, nisi

-~
tot Romanorum civium, quae illic erat, millia perdere esset Yeritus.
Petavius 1 ex Dione 68, in Rcitionario temporum, lib. (er) 5, ad nnnum
Christi 117, pag. 218 ct ex Eutropio, Vitarwn, S, part. 2, 1, 4 c. 6.
I
<Elius lfodrianus, vărul lui Trnian şi compatriotul său, după moartea 5
lui Traian, n cedat parţilor Armenia, Assyria şi l\Iesopotamia şi ar fi
părăsit şi Dnr.ia, dacă nu s-ar fi fe1·it să piardă atîlea mii ele cetăţeni
romani, cnl'c erau pe acolo. Petavius, după Dion 68, în Ca.lcularea.
1>remilor, cal't.ca a V-o, sub anul de la Hristos 117, p. 218 şi ,lupă Eutro-
pius, Vie/ile, 8, partea a 2-a, I, li, capitolul G.> 2 10

li
P. :!59, 111i111a.i A, în loc de: ci tic tirrlniia ... toate ţări, d,1,: ce <le zar\'e]e
şi oştirile î11tre Pompciii cel l\farc şi între Iulie Chesar, amînJoi sfetnici
Hîmului pc aceia vreme, sfădindu-se amîn<loi pentru isprăvnicie, pcntm
care nmîndoi au tras, voiii zice, puterile a toată lumea şi la sine ~i îm-

-
I

DE NEAl\lUL MOLDOVENILOR potriva sa. ~i aşea venind Iulie Chcsariul la Rîm cu oşti mari, au fugit 1:-,
Pompeiu la Tara Grecească, cu care cîtăva boierime a Rîmului, carii
INTERPOLAŢII ţinea parte lui, alţii pe la cîteva ostroave pe marc şi pc uscat la Anglia,
la A frica i proci, cine unde au putut au fugit. Că pe aceia vreme în
Sf. 13 _ 13 "· (şi A): în loc de: lstoricii ...

-
5 ani tot pi"imîntul şi marea să cutremura de vărsări de singe pentru
P. 244 (edifia noastră), . aceşti 2 oameni, sfetnici aleşi pe aceia vreme a Rîmului, adccă Pompeiii 20
Mediaş: . . . .. is descălecatul cel dintăi a ţării noastre ş1 a cu pol'ccla cel Mare şi Iulie Chcsaru, de care mai pre larg Yei afla la Tiţero,
Istoricu caru au ser
jalobele lui a des în Cflrţile sale, ales cătră Attcc < us>, carte 7, epist
5 Tării Munteneşti.

-
D h.. 0·01 la Viia'a lui Traian, împc7ratul
. Bonr·in, is. t or_icul 1de v··
flînwlui; Evtrop1us, a u.ara ui
Topeltin ~-u~~urul. .
Istoricu leşeşti, care au
<oia -. S şi cartea 7, cpist ola > 20. 1ată dară cine au pul ul să dosascfl
ac na, 1 I '
, l . Andreian împărat, r Carion,
. Cava,11,t ..
dint1·11 t't~ia cc ţinea parte lui Po,npciii, cr, Iulie Chesur, gonind pc
Pom1ll'i1i si răsipinclu-i oaslea,to.ileulatelesicclăl.Îleleas<.•zacuoamenii 25
scris de lucrurile l\foldovii, după al doilea săi. ~i a~~·n precum scrie Florus, după car~ şi alţi histo~il'i pre scurt,
-
iară Lr.Yius ~i mai JWC lai·g snic, litincşt.c iţi scriu cuvintele lui pentru

-
-1 t l ta-rii de Dracros
<lesca eca u ; St voda:
ovschii
..
Peasenschn v a icu
1-d· l <le Pre
-
o 4• mai marc crcclinta: Tu111 pttls11s Etruria Libo, Umbria Termii,'>. Domitius
Dlugoşu! Cromver, h". rBu~l ·h.. Pre acesti doi au urmat i-f•posatul Cor/inia", .. \ t.un~e .:_ zil'e - J.il,o gonit. fu din Etrurin, cnezi a 1tnliei,
.. • l\"·1 artm Pascovsc 11, 1 sc 11 • . ,
1n1s11a, , , unde să afJr1 astăzi Florcnt.ia, Pislurium, Pisc, Luca i proci, iară Termu :Jl•
Ureche vorniculiL d ., . ·tal1'an ad . spunea :\1 iron Io- fu izgonit din 1_r mhria şi Domir.hic din Corfin", că aceştia tu~trci crn

-
,., · N f 8 · upa episcop 1 ·· • -
i::, JJ. 241' .!1 ş,. . . : t e alte voroave foarte din voia ginJu 1u1 sau a,riut.orii'I pr,q.ii lui Pompeiii. IJupă perirca lui Pompcii'I, l'inc unde nu
,rofătul. care ep1sco~ rnr_ N) , p~it111., ele frica lui l u)ic ChC'sar, au fugit, pc care nu i-au apucat la
i-au dzis. (car~ ... m1-au z1:·.. om. de· Iată ... tălmăcite, dJ: Iubite mină.
p 248, nwnai N ţ. 9 ·"i: ~n. lo~ · p· at loc· fiindu-ti de folos sau Asca si acest Libo, pe care îl pomenesc hist.oricii Palcmon san :i:,

-
i·;titorule, fiindu s!i~uri . atmeştli
- . . înteleae tl-i scrie pe p ac
a:{ t~u iar, eu ti l~-am scris pre
, , Publi~ Lil:,o, avînd vase de mare dco!-t1bi1.e ale sale şi nepuliu<lu-să nmis-
:!l' l'c:l '\ ei • o ,_ 1• • . t ui !-ă fie fi"tră grije în ţ.r11·îlc lt;ili<·i. s-au slobozit mni inlontru pP
limba noastră ta mac1te.
]->. 249 nu.nwi N f ·. 10 î~ ~oe
J>. 257 N f. 17 "· (şi A) ~n o~ e.
;e: dm~-d: cetitu. n-au cetit nimca.
au făcu{ ... Uivar, dti: ?\lult a~
A) Miron logofătul, că acel ~urm~
mare, din J!Ura apei Tinului. cal'c curtl de la Rîm şi cade în i!area
Sichiliei, luind cu sine prietenii şi 500 de ncmişi a Italiei, s-au slobozit

-
să-s cercc lăca~uri !-i descălecături streine. Şi pe mare au nemerit , 0
cercat şi răpos~tudl (tatad ml ieucă~;ia sint si astădzi stau pragur1l~ şd1 Libo cu soţiild sald unde sr1 află acmu Litva. Aceasta mărturisăsc histo-
. ste r-acut de cin ş1 po u a ~ . . ' u' m spunea pre vremea cm
ricii leşeşti Dluguş, l'Vlehovii, cnrtca 2, glava 8, file 33 si cartea 4
25 1c 1·
revăd prin apa impe e a .
d Dunarn U ·' c să {ie privit ' · · ~a1.
-·
:e ~uersii cu Dahije _vodă „cu oşt1dle _Ia iva[1'atu ... Marchiianopolis, dă~
cu ochn
cap. 39, file 270. Că Mchovii scrie, a căruia cuvinte ţi le scriu litine~te;

- au -, ~7 N f 18 (şr. A) z.ri loc e. am a - - fie aflat cit un ortu „Pro ampliori <mtem cognitio11e animad\•ertendwn est, qriod \'Cl11stiortbus
JJ :..D .
. . nea Miron logofăt tata nos ..,
( - tru înloc A) sa sa
.t d zlega fără: Marclmanpo l~-
.. r
1 Pe1avi11s; Patavirts (A}.
~pu1nare nimic mai mult n-au_fostu put~ aed marginal: Aelius Hadr~- 2 Trad. ed.
30 lte ' , . d . , . olonia romana • • p th

-
p 258 numar. A' UP?-· c . pularis etc. mortuo Tra1ano ar is
. Traiani consobrmus ernsque po '
anus
413
412

-
 P. :!~3 -\I• ~3 şi A, î~ loc de:_ Eu l-am trecut, dă: răposatul ~liron
rBferentibus quidam itali deserentes ltaliam terras Lituanic ingress~ sunt" logofotul t tata-nostru, )liron logofatul. A), spunea să-l fie trecut.
i proci. Care pe limba noastră aşea să înţălege: ,,lară pentru ma1 mare i' .. :!63 S f. 23 (şi A.) după: la impărfiţic, ad.: cum arată răposatul
~tiinţă trebuie a socoti, precum spun cei vechi,
o samă de itali, pă~ăsind ~1 iron logofătul întru izvoadele sale.
I talia, au întrat în tărîle Litvei". Aceastas si
Cromer, cartea 3, hle 61. P. :!64 N /. 23v. {şi A) în loc de: l-am trecut eu; l-au trecut Miron s
5 Şi atîta ne agi~nge la rîndul nostru; 'lăsînd altele la litvini sr, lugufătul t tată nostru în/oe. A).
scrie. lară aceasta am Yrut să scriu mai pre larg, căce răpousatul tată­ l'. :!66 numa,'. A, clupă: aceşti 14 ani ad. marginal: Altă cetătuie mai
mieu Miron looofătul, în izvoadele sale scrie cum acest Libo să fie venit 111irr1, spun să fie fr,cut Ştefan vodă cel Bun deosăbi de cet~tea cea
în pr:rt.ile LitY~i pe vremea lui Nero cumplitului, împăratu lui Rîmului, marc a. Cl~il~i, ~hilia ~oaă îi zic acmu_ mapele, în malul Dunării des-
nesuferind t irăniilc lui. Iar din ce historici ar fi scris acestea, nu pome- pre arn1azaz1, fund cca ,·cclH• despre cr1văt.
(şi
10
I_': :.'66 !\~ i-. 25 ,,. -26 A) dupci:· Ncoptol~m este nume grecescu ad.:
• Acest Polemon Publie, precum s-au dovedit din mari şi vechi
tu ncste.
~:'· nccst,! >:copt_?lcm, cum_a~lu dm_Bo~fin, de care scrie aşe: La gura
historici că pc vremea lui Iulie Chesar şi a lui Pompeiu cel ?\lare_ cu :\ ist!·ul_u 1. sa af~a turnul 1~1 N ~opt olm~ ş1 sa!~l cc să chiamn pre atuncc
vase pe mnrl'a ce-i zic l\'l ijloc de Pămînt, avînd un astronom cu sme, a lui lle1 ma, llermonactu. Ş1 cum zic altu cum acest ,. • t I· ':"
f' f l f' . 1 j • \I • • '
carele ştia cursul stelelor, slobozindu-să spre miazănoapte, t.recincl 'f ara
< · • H.11p O cm sa
1e o_st !\." 1c10r u_ u1 1 11fl_e~sii, p~e care dzisă nu stă Bonfin. cc dzicc cum 15
r, Franţozască şi Anglia, au venit în crăii a Danii şi de acolo î~ strîm- ~•c~sl~ !,cuplo 11m est_? 1c1or_ lu~ _l'\'litridat, carile vara ,·u \'Usilc pre
1 tările mării l"are să număscu Zundu, apoi pe Marea Ochea nulu 1, slobo- .1pa, iarna pre uscatu, au b1ru1lu pre tătari si pentr .:- · d"
zind vetri < le> le spre răsăritul soarelui şi spre amiază~i, au trecut la
•t • 1· l · <l' I ·, u su uupc 1cc pe
t ;_1 ari c~ c or ş1 mtr-aco o, au făcut ace cetate .• l
gura unele cade apa Nemin în marc şi pe apa Nemm la apa Du-
v
.\ eoptolim. p1 c nume e sau,
bissa.
Şi atîta ne agiunge la poveste~ noastră a ştie de~ acest
. L.l - ~~- ~~~ ;y f._26 (şi A) dupii:_ de rimlcni făcute sînt, ad.: .\dusu-s-au 20
1 )O, ca lll 01 asul I a~ilor o p11atră Ia domn·· 113 I · C • I _
nu pe vremea lui Nero împăratulm, care au fost d~pu naşterea t aicc
-;,1
I ,---1 ·' · d' ' ' u1 ostantrn Juca voda
Dom: a ua n~ 1, şi c marmure. Pe care slovele J=-t·
20
nului !-i :\1 intuitoriului Hristos, leat ( loc alb) cc n?rnte ele nnştcrca 1~1
l e t · l '
c•ctit cn ... . . t- I C a Ines ~ :-111CTUI' c-am
< 111 a~c srn u: mp. ..nesuri, Div Filio N .' T c-. A
llrist.o~, pc ·aemea lui Iulie Chesar, şi a lui Pompc1u cel ~lare nu vemt
,
g-usto, C,·n. Dacico, Pont ~lax. Feliei T. p 0 t:.? X·\.clrl, ne, \'rlaaano . u-
1 f> J 1 ( • I · 11.1 ., ' • .: mp ' co-. v I I
în L iflantfa si de acolo la Litva. . . .a pm·n10 !,. arco. C. Aurclio Tiufo" 3 p , 1· 1- ~. - -·f '
:!a N f. 19 ~•- .s;? ptlslren::.ii. şi te.1:tu.l 01·igi11al, dupct ca1·e {ul,w;.ul (dupii, ralului. chesarului Lunulu1· f1'c1'ort 1 . ::. r~- 11111 .'·~ rom1111•a:-ca: ,, mpă- 25
toate tări): Alţii dzic că nu din tirăniia lui Ncron, cc mai î11aint_c t.·~
. • • • , , 1 u 1 • , c r,· 11 1- . · . r . . , . 1 .
.\(•1111 w1 ::,;1 a Dachii pr"'t1tulu1· cel . . ' u1 I awu , r11: itu u1, a
multă' vrem<' cîndu au fostu războaiele în<trc> marele _Pomp1e !51 • · . · , " u1 11w1 marc
pr:1dzcc1. i1npăratului ·al scscn sf t . I . l ·, po co,n1cu u1 ,1 şcsas-
l • • · I · •1 -
. p I 1· • . • ·, ' , e n1cu u) a SCJltC Ic r':" .. t I . ..
intre Julie d1c:.,;arul, amîndoi mari sfetnici a Hîmului .. ~i _dup_ri l'C
1111 Lnlpurn1i, l\lnrco A vrei ii Ruf·· .. , ... ' __arm-~ rnoş~1,
au biruit Iulie Cbesar pe Pompic cel :,,ilare, au căutat ş1 li! 1 L1zbon
~, ,,. ,11
aceslu1 Jll·i: \'Cslit j ,:-11„ 1t ,,.· . t ' • .\l:cslua srnt t1tulusurile
:111 -;ă să rnut.c !;-Î el lrtcaşul la LitYa, fiindi'a şi el domnu rn~~·c ~I ll~ srat.ii. 1111 • ' " 1 t 1111.ru arf•-.1ca J t
1111c cet:tţi ::,;î11t si de rimlcni'Pic•ut ... · .· • _lu cm ve, ca ~1 do\'~d1 că 30
. I • , •
P. ;!60 1w111ai N j. 21 d1tpii.: l\lisuil Cu_lu~rmal_ rt_t_l.: cnr11 to~111111<lu-l~ !'. :!GG JY;.•
r~;
2r;' I' • ~ •-1) ' l 11 pa. ·~'.. c ·'.I((~ 111
ma, sus s--1111
tnra, pc urma lln<'hilnr.
• · l J . .
într-un ('hip eu ],asnclc lor, s-au nu1111I. a [1 f11, cela celuia, :ulcea :1-;:i•:.1; c11\·111lclc lui mftrlm·Îsf's .- . ·. · · ' u~mcnit w .: 3011fin dz1l'e
. · • • .
1·11su I L 1!JII' 1 rman <luil~ . 1 • . · -lll " 11 "• unul d111)·, •,11 t - • p-
\'rltal i cela din cela.
J>. :!.G(} N j. :!1 fri A) în loc ele: cu urcehilc wclc am a11zi_1 u, dti: c~re - .. • ' • c.:c >1ru 1 pc <lacin. in l • •.:- .u t·u,n I l .nrn!'!.!11:
. ... a-
:, 11 ra1•11l .\ 1cop :· 0 I> I ))C Dt :-
q • ru ~.imnu Hrurn\a I sale
11
l
sp11ncn ::\li1·011 logofr11111 (tat.r1-nostru î11l?c. _·\) :-fa fie n11dz1t_ 1·u 11rc,:h1!c
·•' :--ale, trr.cîntl pre la ;,Jaramorăş în solie Îil sus la craiul lcşascu,
,, •J(j"'
• • - 1 111t1111L1
.
,.,,,,,i:
•1
,i1p-1turr1 nu CTi'isit Tudori llÎl•c=-(l ,., I
lllUIC.
de iutele" 11 11 .•111
:..
V

lu _ad. marginal: În1r-aceiaş

35
. o • ., ,1 HI 1:in ( 1C nl'"'lllt C t •
la Sol1f'1 c-hic. 1• 11 -- 1nnc l a <-1 n1a1 crros carii I • o ura·, mn1 111ure decit
/>. :.!63 / 11111 (1.i A. tl11pc7: o~l ilc !-ale ad. 11wrgi1111.l: Troianul i'.1;.~'P? _de - . c , " o fl n I' l P ·1 \' l' a ,1 . l . . I .
a I ta part!! avea slove ldi1 ··t· .. ··l : - ' l 11pu unui l'Pl' l, iară de
t-, ' •

la ])unărc dimpotrirn cetăţii Ynradinul11i şi trct·c peste ap~ l 1:c1 teu I l

1 , ies I, C,11 I c 111s·111 1I
1mpf1ratul n imului''. ' ·• ia nume c ui Coslandie
:--ant în1r(•rni"'1nat, cît o pistreală uuul departe de altul), nrn1 _g,os J(• I ,.• -,,r,.., . - 1 ,l111>1"i· inlr-"',. -1-
' ul.I ns ii I nr·1- ad ..'·O
;lra;ul c:-i zic Sentc şi de acolo să sloLouJe alăturea_ cu _)J _' •~rca spre
4 l•
1 11 Ji
I n;1111,ir
I ' . . l
f.11111111 .:1p11~nii rf1111r,~il,t•le u11ii cd;'il.i \c . mr;rgrrw :_ \bi <'sic în
Dc~ir Cnpi. De să curmă undeva la mijlor., nu poci ~l1, ~ara„cc am ,·,·,·he, dL· ,·arc IroJot si ·1l1 i . t .... l .I apa I rut ului. eetnt c fH'c•a
,·r,zut cu ol'hii poci(1 juJeca. Că Troianul c1• este presl.c c1mp1_1 cc le - ----------
1 ·, • , is o11L'1 c ines,ti scriu , precum su sfi fie
zic Hacicăi !-Î llacidti, tot o friptură nu cu ecla cc trece prm ţara .. ,-:;; <'~!III·~: fir fost A; om. N.
noastră, atît~ numai că acela este mai lat ~i mai a<linc <lecit al nostru. • I .a C. li1urescu: P. Dot lectur:-1
/,•st,1tr,. ' ' greşită în loc <le T · p ot (tribunirin po-
,.~ :i 'l\·xlu) latin după A; om. N.
1 Textele <lin A sînt redate după cd. C. Giurescu.

415
414
 care era v let de la Hristos 103, pin la. .-\ tila, craiul un«urescii
C' '
carile au năbuşit cu tătari pre aceste locur1, cum scriu historicii, v let
chemat Taifali, de pre numele_ neamului carile lăcuia pre acela loc, de la Hristos 401, rămîn 2981 ani să fie fostu trăitori lăcuitorii aduşi
neam nebiruit împotriva tătarilor. şi dcsl'ălecaţi de Traian 2 pe aceste locuri.
P. 269 nunwi A, după: apa Moldovei ad. margrnal: ~recu, 1\Ioldo., lnh ~:
. .. . 1.
P. 273 1V /. 33 11. (şi A) după: Negrul vodă Tara Muntenească ad.: 5
p. 269 numa.Î A, după: crăpa
ar de frigu ad. margrnal: Aemu mosc~ln care craiu ungurescu au stătut la v let de la l lristos 1080. Scotind
5 să îmbracă franţozeşte şi nu crapă de frig. Deprindere~ este a_ c~oa fire. dară cele 2983 • carele au fostu de la Traian4 Ia Atila şi de la Atila„
p. 270 N f. 29 v. (şi A) în loc de: am apucatu cu ~1 la ho1er1 aicea, pină cind s-au pustiit ţările aceste, pină la Vladislav, cu vremea la
dă: carii purta pe o vreme boierii ţării noastre. . . .. _ care a fi fost războiul lui \'ladislav asupra tătarilor, răminu 700 de
P. 273 N f. 32-32 v. (şi A) la începutul capitolului: TraH\~1 un pa- nni, socotin<l cc mai trct·. tot să să fie fostu a{lindii aice la noi în 10,
ratul Hîmului. al patrulea anu a împără\.ici sale ş-a Do~nulm n,):tru ţnră lăcuit.ori pen cetăţi tii pen munţi, pînă putea ave hrană, iar pe
Isus Hristo~ H>:J, s-au clătit asupra lui Dachivnlul crarnl dachilor. urmă, cum amu pomenit mai sus, lipsindu-le hrana şi agonisita vieţii
10 Ş-acesta, dupr, izhîndă şi aşcdzarc cu rîmlcni pc aceste locuri~ cum s-a•~1 sale, au trecut peste munţii la l\faramorăş. Fost-au dar pustie mai bine
pomen~t. mai __sus, înt.orn_înuu-se la Rîif!, cum s-?.u ar_ătat,. de l~oala_13ce-1 de G00 de ani locul acesta unde trăim noi, aclecă Moldova.
dzic d1smtcr11a au murit, precum scrie Varonue dm Dwn, _in ° ~~ 1 P. :274 N /. 34 (şi A) după: să nu fie mirare ad.: <le 1.700 ani, sco- 1s

Selinuut1 anume, Chilichic, care pre urmă i s-au dzis şi Troiano1~ohs, ţind 103 ani la care au -:1urces Traian5 din Rîm spre aceste locuri.
tf> adecă oraşul şi cetatea lui Traian2 • Traian3 împăratul au împr1răţ1~ 1~1
ani si 6 luni. De vîrsta 61, sau cumu scriu unii 64 ani, au murit Ş
după <linsul au stătut împărat Adrian4 , carele au făcut Udriiul. Ş-aces~a
Adrian5 au străcat şi podul cel de piiatră a lui Traian° împărat._ S~rie
Dion cum acestu pod era cu 20 <le praguri sau stîlpi, a căr?ra. nalţtm(:
de 150 de stînjăni, fără de temeiurile, iară de lat 60 de stînJttm, pentru
20
grijea tătarilor. . . _
De ,ici În conti11uare numai N: En, iubite cetitorulc, cu inima
îudoită, cred că anume amu măsurat loc de GO ele stinjcni. l>.ir mnre
lăţime ieste: numai aşe amu aflat. în kt.opi!sr11,ul lui l'\ecului l,i,"" ye}
logofăt. l ar cartea lui Dion n-am cetit., cc ele ci sama. .
25 P. 273 11Ullteti N f. 32 ţ•. după: întăi ungurescu ad.: J\l'C':-lll Atila
craiu să st'rie în tit.uluş într-acesta chip:· Atila feciorul lui B"nJecm:•,
nepot marelui ~evrocl, crescut si tinut.u în Encralcls, <lin mila lui Dumne-
zeu craiu_ ungurii~~, a midilo;, ~ golilor, a claţilor, biciul lui ))um1ll'-
3'.! Jzeu,A sparntn lum11. .
1n cu11ti,iuan', J\' f. ,32,•. -33 (şi A). SC"rie Bonfin aducînd mărtm1<.·
pre historici anume Su< i das şi E< y > trop, precum A,,rrl iian im·
pr1ratul Rî111ului, vădzirnHi cr1 uu vor lsl.a dc~călccăt.urile lui Traian 1 •
11

ceste locmi: să fie ruJic~,t de prin orn~e şi de prin sate lăcuit~_1·ii ~i

i-au trc.~ut Dunărea în c1c parte, în Dobrogea, a~cdzindu-1 iu rn1Jlocul
35
nol,rngll.
P. 273 N j. 3.3 (şi A), clupă: şi pc ln Ciucii ad.: Făcîndu dnr :wcoliiolr
1

de la vremile lui Traian 9 , carilc au descălecat aceste ţări cu rimlcni.

1Seli111111t; Salo11111lr1i (N); Salo11ir.11lui {A).

Traian IA); Troian (N).
a Troian (A}; Troian (N).
4 Adrinn (A); A11driian (N).
1 :29S (.\); :!SS (1').
Traiall (A); Tro1a11 (N).
s . ldria11 (A}; A11driian (N).
1
:i:!98 (A); :!SS (N_)-
s Trtiia11 (A); Troian (N).
,1Traici11 (A); Tro,at1 (N) •
7 Brnd~cur, d_upf1 pas:ijul rc-~pecth· 11 i11 Lrlopise\.ul lui N. Cosi in, P· 158.
Bcnrd1•nm (N). ln izvoarele np11!-e111• Intri! lui Attila se numeşte M11mh11k. ~ Traian (A); Troian (N).
11 E11gald N. Costin loc. cit.; Elgadu (N).
o Traian (A); Troian (N).
417
7 _ Miron Costin - Opere
2

416
1---------------
Scnsu-s-att aceste istorii ru toată oste11e,,fo mea, cucer11ic,tlu.i Ioan, fiind
~opil în casă la dumnealui Dinul Canta pliharnic, 7262 _{li53) d~c~n~-
bre 1. S-au. scris aceste istorii de pc i:,·odul ce l·C&U tcilmiic, t de pe lat111w
dumnealui răposatul Jliron Costi11, biv vei logofăt a.icc în. -~IoldoPa:" 1
Urmează apoi o :-rurtă conti_nuare a i~toriei crăiei ungureşt 1, _datorilfl
unui inlPrpolator, care cuprmde. eYemmcntele de l? urearca 111. scaun
a lui \lihai .\pafi în Transih·:miai pi11:1 la 16832 ş1 postfaţa hn Ioan
Cozma. 3 •
În afară de ma1111:-rri:-ul cnrc transmite textul complet. al al'eslt'l
prelucrări a_lui '1i1·01~ Costin_cu pc\ o J~cr_are unita!·r1, o parte a _Istorie~
de Crăia [I 11gureasca este intercalata rn Letopm.>{td 1\lo/,/("'"' ni lui
Nicolnie Costin, după capitolul privitor la domnia lui Ştefan Lr1custă
(1538-1540), cu un titlu deosebit: ,,Aicea scriem de lucmril<! Crc'il'.ei
Uugureşti ş,: cum. au cuprinsu turcii Ţ,,ra Unguria.sc,i"' 4 •
ISTORIA DE CRĂIA UNGUREASCĂ N icolaic Costin u lăsat deoparte Iot începutul lucr[1rii, de la
Ludovic ccJ Mnrc regele Unf!arici (trceut in Istoria de Crăin, U11gtmiască
la anul 1383, dată greşită) pină la .Matei Corvin (1480). În cronica sa
Nicoluie Costin reproduce partea de mijloc H scrierii, cea mai amplă
. . d Crăit1, Un11urească eslc o prelucrare (cam trei sferturi din volumul lucrării), de la 1480 pină la 1648, urca-
Transmiterea textulm. l st on<!' Le iu T~ppcltin de Mediaş; s-a rea în scaun ca principe al Trnnsilvaniei a lui Gheorghe al Il•lca Hacoţi,
a lui Miron Costin după textul
·
11
!Ul
r manuscris comp e ul
aurel al, ·• ·n 1753 si necomplet în
' •
omiţînd de asemenea sfirşitul /:;torici de Cră,:a Ungurească, cu făgă­
păstrat într-un srnAgu . l M ldovei de N icolaie Costin. duiala însă că va intercala ~i acest pa~nj mai ln urmă: ,,De ace<:.sla (adică
. asul intercalat
extr . •. 111 .Letop~e~u
· · - o
unaurcsl1 . a f os·t A1n plJ!.e!-ia·a
· · lui V. A. lire- Gheorghie 11 llncnţi), cum şi rle ttrmrişii lLLi, vom scrie unde Pom aeiun°e
~1.anust·rasul 1:sto11e1 cra!e.1
. LA eJ1t1asa· iron os ,
o l\·1·' C t1'11 Opere co11111lt'le,
I
"',I.
li,
I)' la domniia l,U: Fnsilie "'"/,;, re ,w tlu11111it în ţară la noi. Dr a.icra ...11e î~-
chc, care. l-a ~pul 11 ica ,!. l A,. • ·L 111·rnuscris s-a pier,
111 -
8 Q PP· 1, _, ; z1 acc:s , · ul.
- m- t?m·c.,im forii. ltt rlwlul i.,;/urf<!1: 11~m.,ir<'." 5 intrucît lctopisctul lui N i1:olaie
Bucurcst.1, 1u'-u, 1 h A1 fruntea editici sale 1 , 1·l•~11 1l.a ca Co_strn s_e opreşte Ja a11ul ltilll ş1 autorul nu a apucat să mai sl'rie <lomuia
., . : r:- ută de y ..\. uree e li . ,
d csc;r1CI e_a ac 32') [' 1 cu următorul cuprms: . - ,, 1111 Vasile Lupu, partea de Ju urmă a lstori<'i de Cr(ha Ull"ltrea.scii. n-a
manuscrisul ( U) avea.,. .. ~ e, d l IC''1 .11l traducere ro111111easl·a).- mai fost adausă Ja cronica lui N icolaie Costin.
0
l f 1-S0 ". (.Suwps1sul e ~" . t<: ,
2: r:
81-81 "· (diferite Ţugăcium)._ C .
3. f. 82-Sli v. PredoslovLe (la l\111011 .osl.111,
De /1(.'(l,llllll 111uldo- Alc~ţuţrca t•tliţici. De~i m:111uscrisu I lui Y. :\. Ureche s•a pierduli
haza cJA1ţ.ie1 noastre _1111 puatc, fi t_lecit textul manuscrisului publicat de
• de Crăia Un11LU't!tt.sci1.
3
yenilor). , J • ac~sla. rn ~perele _ltu :\laron l..ostrn, Jeoarccc textul cuprins în cronica
1.
·l,
f • g:-;) -1·1ti,., v . sR1orie
·-u . l de la celafe(I. B ecw
O
• l lLL· ce an ,w11l lttrcr,~ lui N1colu1~c Costrn _nu cs~e- complet,_ lips~n<lu-i iuceputul şi sfirşitul.
5. f. 117-114 V, a ... OLU l~1tcrcalat 11~ aceasta cromca, text.ul 1stor1ci crăici unrrui·esti a suferit
cu nemţii. . C . D eam.ul moldovenilor) .-1 ş1 u11ele selu~n~ări. datorite. lui N icoJaie Costin. AstretN ic~laie Costin
6 f 175 - ? (:vhron ostrn,. e 11 . ţ l Moldovei de la Dragoş face unele trm11ter1 la cronica în~ăşi în care a fost intercalată scrierea.
7' f.? - 322 v. (Nicolaie Costin,_ Letopise u ' de. e~emplu, al~z~a l_a ~oartea _lui Ioan Zapolia (p. 393), de asemene~
înâ la. Şte/a,n cel Tînăr). Sfirş}t~l hpseşt\redoslovia lui :'\I iron Costin ex1~~a unele onusrnni ş1 probal1II dt~va inversiuni de l'uvinte in fraze.
p Istoria de Crăia Ungureasca !ncepe Cu I care afirmă că lucrarea A.nn d_e _Ja era noastră au fost culculat,i <le ~ icolaie Costin după era
urmată de predoslovia copist~lu;. Iţtn lat~:~:S'că.s Urmează apoi textul h1zantrna, de la facerea Jumii
e tălm5cită de Miron Costin dm !m 1a După aceea avem însemnarea: În ronsecinţă, ediţia noas~ră 1·Pprezi11Lft reproducerea textului din
_ • .. !16 de cap1to e.
istoriei, împarţit m „ 16
· ol li ' JlP•
I l 3- t
1
Ed. de faţă, p. 4~~ ( folr.rpolatii şi atlaosuri)
. O
i V. A. Ureche, ed. Miron C~su~:
2 V. P.P. Panaitescu, Istoria s avr o
-r:eî,~o
m plete c <l. c 1 t. • v ·
romin;şte în sec. al XV 1 - ea, n
80-129.
2

:i
Ibidem.
Ibidem, p. !12i.
' •

Revista istorică rominii,_X, Bu?·• \9~0, PP· Nicolaie Costin, Lt'topis,•(11l ţării 1\Joldo1·ei cu. I. Şt. Petre, Buc., 19!.2,
4

a V. în ed. de fa{a, PP• :.? ➔ 1-- 4 ·•· PP· :~80-'illi. '

în ed. de faţă, pp. 244-.274.. . la Jnterpolafii şi adaosu,i.
6
4 V Ibidem, p. ldG.
6 V: textul acestei predoslovii mai JOS,

419
418
 '
1=1•.i•'c...~- - - - - - - - - - - -

1
I
7
editia lui V .A. Ureche. Acest text este contro~at cu origi~ialul ~at~n
al Îui Laurentiu Toppeltin, fapt care ne îngăduie s~ cor~cta~n
de greseli de transcriere ale copistului Ioan Cozma dm l 7o3!
numel~ proprii stîlcite. Pentru partea de la mijloc a t~xtului avem r_o~-
b1·11·tatea unui control cu textul intercalat în Letopiseţul
Nicolaie Costin. Am putut corecta o seric de greşe I1 ş1 omisiuni a
. · · ·
111
° ~~~ ~
spet:i~

.il~oldo,•ei . e
· le cop1c;-
1

~.
lui V. A. l.Jre:he. Am pă_s~r~t în genere forma din ediţia tipărită, acolo
unde ortografia era pos1b1la rntr-un text copiat în secolul aJ XV II 1-lea
şi a1~1 modi_ficat-o numai, c:ind era cYidentă inter,·enţia modernizatoare
a ed1torulu1 de la 1888 l d. ex.: re~•aş peut.ru ră,•aş; rescum păra pentru
rciscmnpăra; ,wsce pentru naşte; aşrn pentru ,işea etc.).

Origţnalul ~atin. lst?ri,~, de r,-!iiu Ungu~im..•w,i este o prelucrare

. ' . 1. l d'
tulu1 Ioan Cozma s1 poate c nar a e c 1toru u1 • • • · I . ,. \ L'1·cche , car~nu. era
l • <lupă scrierea llll LaurcnţJU l oppellm <le .\lcdrnş, Origines et occasus

I'
intotdeauna ateul: prin controlul cu unele manuscri:-c ale letopiseţu ui
lui Nicolaic Costin. . os
Se stie că Letopiseţul ţării Moldo11ei <le :'\ icolaic Coslm e~lc .~un •
cut în două versiuni, amhcle <latorite autorului. Una, cea dmt.u, deS t e
-'-1 dedicată domnului Moldovei (probabil N icolaie M avrocorda9, :1 doua
arc predoslovia adresată „către cititor", deci 11u mai este încl_unata ?n~:
TranssylPm,ormn, L~'on, 1667, pe care .\l irun Costin a folosit-o si în
alte lucrări ale lui pentru a llO\'edi originile rominilor. Prima pa;·l.e n
~cricrii lui Toppeltin se ot:upă eu origi1u•n ~i ohic·ciur·ilu popoarelor din
Transilvania, a doua cu istm·ia Transilvaniei 111 t·ndrul istorici Unaa-
rici pină la crearea prinl·Îpatului ln 15'.1, apoi cu i:--t.oria acestui prin:i-

I
nului tării. Ver~iunca din urmă este prescurtată, revăzută ş1 rema;iat~
ca stil' ~i complctală la sfîrşit, pînă la anul 1601 (de la 1595), a ausa
şi în cuprinsul ci cu unele informatii în plus. 1
Şi in cc priveşte Istoria de Crăia Ungurească, constat~m ~ă în red_acţ_ia
pat pînă la urcarea in scaun a lui ~lihni .\ ppafy la lUH2. Această parte
este intilul:i.tă: .-lppcmdix. Re1·olutio11es seu oct"u.s11s 1'ranssylva11orum.
Lr,si1ul la o parlc considernţ.iilc generale de la început, Miron Costin
. prelucrează ~i 1raduce această parle a doua, incepind de la p. 138, unde
Toppeltin spune: ,,Quu <mtc•m pn.cto regiones istae c•o miseriarum dePe-

•
a doua ,,c,itre cititor", textul a fost sensibil prescurtat ş1 stilul re_vizuit,
frazele refăcute ca tO}'lică, o serie de nume proprii supriu~ate. ln ~on-
2
:-ccin\.ă, numai textul din versiunea 1, adresată domnului, poate aJuta
la alcftlu irea edit ici noastre a Istoriei de Crăia U 11gureasc,1, cleoai·cce
versiunea a 11-a,' cca definitivă, a letopiseţului lui N ic~l.aie C:ostin ~u-
prinde această scriere mult pre!-curtată ~i remaniată de N 1c?laic Costrn.
11eri11t. qitibus authurilms perieri11t t!l quomodo a Turcis del,elfota,e s(nt et
s11l,,i11g<ttae, bre,•i 1wrr,1,lione. dm·,L t,rn11•n l'l librra e.ipetliam... ( ln ec
chip -accst.c regiuni au devenit a~a de 110,norol·ill', din vina cui au pierit
:;;i in cc chip au fosl cucerite şi :,;ubj 11gatc de turci, Yoi arr,t.a într-o po-
vestire scurtă, <lar cla1·ă şi lihcrit), ceea cc corespu11tlc t:ll titlul al doilea
al lui ?\liron Costin dt• la p. 278: l~toriti ele Crt'iit1. U11g11reasc,i, de cînd

I'
Versiunea I a acestui letopiseţ. s-a păstrat. în şa!-c manuscrise, â-~r cun~ si c11111 au. c,i-:.u.t pre mî11ile turcilor.
a arătat e<litorul I. ~l. Petre in introdu,:crea la edit.ia sa a Letop1seprlut · :'.\umcroasc pasaje sînt trndust• de ~lil'on Costin c~1vi:1t cu l'UYÎnt
Moldovei de N icolaie Costin, numai manuscrisele' nr. 580 şi 2.715 ale d j 11 textul latin, al Lele sinl rczu111atc ~i altele omise. 1 lutre cele omise
~\endemiei 11.P.R. sînt valabile pentru alcătuirr!a unei ediţ.ii, deo_arc~c i·cuiarcr1m mai ales pasaj ul privitor la t·ilsl·oala lui Gheorghe Duja, a
celelalte sint tirzii !-i dcrivr1 din acestea llouă. 3 Ms. 580 dat.raza drn cr,rei descriere \I iron Costin u lradurc. dar lasr, la o pm·lc fraza în care
anul 1718 si este tr.~nscris de Ghcor<Thc
I t,
lorrofotcl
t:, ,
tl iu Urasovt
(:·m~
• •
f.)-l;• auloi·ul sas i11th·cptfqe~t1! pe \f1rani: ,,7'ăranii urni î,wintl' (de răscoală)
de Slancllll 1ci·e 1 ~rau trataţi r.11 aspri111e ~; uhr,i:.1_1•icie de c·,!tre nobili şi 1111~/şi aproape pîn,1

•I
ms. 2.715 se prezint.ii frumos si este în1rrij it cali(Tra[iat.
din IJucureşti la 1723 (190 f.)s.
0

""' • • • la sÎll!!C"2. Eslt! proha1,il dt :\liron C:o:-t.111, t:a mai·e howr~ nu a Yrut să
ln 11oll'le cal'e indicu wiriantele am 110/.t.1,t te.i:tul dt' ba-:.ii pr111 sigla: U ~ int t"tlli'uetl in earlca lui un pasaj •·:11·<' indrPptă ţ,ea răsconll·lc ţărăneşti.
iar rrl,· doui'i manrtscrise folosite pentru N111lrol, precum 11r111eti-:.c~: _ms. luteresant este insf, fapt 111 că :\lil'on Co:-;Lin adaugă o serie de ex-
111·. 580 prin G, şi 11w.nu.scrisul nr. 2.715 priit S, clup,"i i11iţialtde cup1ştr.lor~ plica\ ii şi d1iar po,·cst iri_ 1~ia~ lungi: care nu Sl' arlr, în textul _latin. Prii~
sigla T repre-:.e11tî11tl t,·xt11I lnti11 al lui Toppeltin, d,t['t'i wr,i a prelucrat acca:-la sînlcm îndrl'J>lfq.1p ~a numim lucrarea n prelucrare ş1 nu numai
Jfiro11 Custi11. o traducere. . . ...
Repro<lucîn<l textul <lin e<li\ia V .. \. \'r1'.che, pc lingă ~on!rol~l .-\st.fel el adaugă că ;\l 1sia de :los c~lt• ,,1irm11 _ Dubrog,. , cc·a de ~us,
t'llcel<~ l~o_ur, manuscrise in,licate ale klopiscţului lui Nicola1c _Cos_tm .•11,; ieste ;11 su.s ... pî11 ripro<tpe rlt> B,:ligrad pe lJ111uirea" 3 ; se îndoieşte
fl cu or1gurnlnl latin, a111 avut. ele revizuit ortogrnfia modern1za 1a a .,( ,·cracitatca izvoru 1u1· :sau.
di• - cm · d a r•r~na- ca- •rn 1upta d e 1a C" ,1mpu 1
p iini i ('I 'i 7!1) ar fi :1i<'rÎt llfl.1100 de tUl'l'l. ,,de este aşea. precum sr,·ie 1-Jro-
1 l. ~I.. l'rlrc, lutrml111·1•r1! )a Niculaie l:o:;tiu, /J1.•t11pi.<uful filrii J)loldui•c•i,
cJ. cit., pp. :!;1-:!t-\. 1 V. P.I'. Pa11aitcsc11, V istorii' 11 Ard,•al11l11i t1·nd11s,i. de 1'1iron Costin, .\cad.
I )
:: Nicolnic Costin, L,•tu1,isd 11 L t,i,-ii ,\loltlov,!Î, cd. I. Şt. Pt'lre, eJ. cit., Horn., ~ll'lll. sec. ist., ser. a III-a, lom. XVll_, 19.:ll;, pp_. :!:!J-.:!3~. cu anexa in
PP· :J::W-:- 1i11i, trxtul 1lc sus (iu ~;i1,~11i lcxlul 1li11 p1·i111a \"rrsiunc). \~ar{" ,-c ,Inu pc dou[1 coloane text<.- paralele tlm 1 oppeltm şi <lrn t1·auucncu lui
)
;.,. ~,/
3
\ , l1~trod11cerra lui I. ~I.. l'ctre, la nl. cit., pp. l'J-~O. . '\Jiron Costin. · . . .
4 Dcsc1·1c1·ca lll,rnuscrisului la I. ~t l'elrt• Aicolaie Cos1t11, cd. cit., · :: L. Toppclll_n, Ur1g1!ies rt m·c,~us 1'r1111ss!tl1•ano1'11m, cd. cit., pp. 1G0-1Gl.
\ pp. G0-li1. . . ' 3 l\lirnn Cost111. /st11,-,n ,/,, {'ni1a Ung11rms,·1i, ed. tic foţ,i, P- :.!i~: Tupp<'lt in,
6 O/'· ril ., l'P· 13~ -13~1.
Descrierea, ii,idem, pp. 6S-G'J.

420 421
 Mi ron Costin autor al prelucrării. De~ i un_ii i_stori c i li_t erari ca
n f l" l Prelucrătorul adaugă, faţă de
no"' ra _u _ 1·. Gh eorcrhe R ak oczy II er a rege in Polonia _Caz1m 1r ( l oa~
d on~ni~1 u1
Cazim 1r), care nu ave a cop u.. •
"
t extu l l ati n . că )n _vremeu

.. z E l îndreap tă aresea l a lui T op p elt in ca

. " ; , ar f i fost în v r emea
I. Sbier a 1 ~i j\. I or ga~ s-au indoi t de patern ita t ea lu i l\ l1r~ n Cost m. a_s upra
aceste i prel ucrăr i ( la dala d u d sc riau_ e i n u se . d0Yed1s e că _on g rn alu !
fo los i t d e l\ l ir on Cos tin es t e car tea c i tată a }UJ L . Toppc lt m ), totuş i
ca este ev irl c nt ă s i re ies e d în următ 0<1 re le fapte ş i cons id eraţi i : Cop istu l •
•
înfrînger ea seime nilor răscul aţi in Ţa~·a Romrnea. ~a • Tara J\llu nte · 1oa n Cozma de la 1753 ştia cf1 I ucrarea este o tra d uccre d in l at i neşte
lu i l\l at ci B asarab , spu nînd: ,,domnuid /n . acea i reme ' " . . . " s it
. d"3 corec t ează cl11ar nume le t r ans m 1~c ..,re., a lui \ ·l ir o n Cos ti n. Fap tul t·[1 o ri g i1 wlul prr lucrări i e$te l ucrar ea lu i
11deească Cons tantin voe o , 11 ''. : . \I 1
T oppe lt in a le ce lor p atru apos t oli :11_ 1U l . ~ -)~Ilie ~ .. 1\ ]l ,do:' T ot
d . .\bu 13cch irri. Topp clt in as u p ra Trans ih·anici ne i ndică pc i\ liron C11~, )n c_a traducă tor ,
Osmnn. Omcr , A lli şi nu f.b r obek1z. ~ i:~cr , ( ,,1_e ~u1 .:·1 _-. i ' ) l11 tcran:1
d eo arece di 11 trC' tn \ i n1111 ic a r ii c i es t e ce l_ car e ;1 fo ],,,1t ~1 :i c- 1lal ma i

•
. ·, . d , , ·e le I)atru r cli•TJ J (<':it nlicu , 1.,1h 11 a, cu riYn:1 accas t.i', l ,w rarc in sc r ier il e lu i. l n prc lucrnrc sc află adf1 ugate
l\l 1ron Cust111 a au ga c.i ' . '? T . ·1 ··mia c t i: etc . L a 110l.c persona le di11 ,· i :iţa lu i :\l iro n Cos t i n: fraza cital:1 m a i s us d ~s pre
şi ari~nă) _se lu pl.:1 penl.n: s_upren":'· 'i: a1Să u,,1~~,~~~;t~va' uo t c. ,pcrso n a le . rflll tă \ i le Ard1·a Iu Iu i , pc c are „n.m p ri11i t şi noi ctL ochii 11 oş tri cn dom 1111 I
5 111
dn111nia ] u1 C.l1curghr, . · li · l ,al,oczy
. ] . \ l 111 \CU t. 1 Clllll .'"' j)rll 1·I •1ll 1·r~ns 1·tvania ' el la 11oi pr<' n.t1111cea, Ghirn Porl,i" , cs lc o aluzi e hi rxprdi ţ ia lui Gheorghe

-
Vorb i nd de C X!'<!LI 11: 13 ". 1z ir ~ U l 1
u

- • ·
. • · · ( ' li I 1 i·liit. 11 ostri ctL domnul
, , · n rrn1 pn„1/ s, 111H. • '
C hi ca vodă a l ătu r i d e tur ci in Trans ih·a11 ia , la 1b59, cxpcdiţ ic la ca r e3
spune : ,,care n111lll/t acct. ra ·" 5 Î ca \ i1 0\ul St, se poYes t este pe la r g a pa r l iciput ~i 1\ liro11 Cos i in , şi pc cnrc o poY cstcş t.c în l' l'Ollica lu i.
la ,ioi pre at1mcca, Ghicci voclu . ~1 . ;. I . . l' l1ro1•nl1c I j R akuCZ\'. D e ascm cn l':1 ad:10~11 1 mai lung Jesp r e lupt; , d in tre Sc idi pa~a ş i
I' - C I · · trc ~ e1u I p:1sa s 1 • .., •·
d espre_ lu p i.a r1c in~~- ; u_i _I'.1 ·, ·,t;ltin dar' ca;·<: ~c rcl,!:i',scşte, l.:11 m ult:,e G h eo r ghe 11 H ak oczy li n gă Cluj . c are lipsc~ t.e <l in T oppcltin , este a l
4

-
poYestire care nu ex1:,la 1.,/ I OJ I_ I '1• •. Mo lrloF1'Î de la Aro11 ,,oda; lu i M ir o n Co~li n , d t'11arrcc ş i în l e topis eţ ul său cr on ic ar u l p n,·eslc~te
expr cs11 · · ascmana • · to arc , î n ~.ctop1 . se/u • unt . , ) , oarece i\1iro n C os trn · a
a d esilTu r d e o amrn t11·r. pcrso n,11a , ' c , cu expr es i i :ipr o.i p c id cn t il'c arcastă l upti:1 l a t' ar c a lu at parte.
este vor b " • . • • 6
lu al p ar te l a aceasta b_a t al_1c., . tiu cu cel latin al lu i L . T op- Da tarea. l\11 a,·crn c lcm c 11 1c s igure pcn l r u d atarea l' rclu crării lu i
Comparaţ i a t ext ul ui \111„!1 ~1r on Cost e Jcspr c cu nostin t cle d e l im ba !\'l iron Cost in despre Istoria d„ Crciia U 11!!11rcască. F ircste că este scr isă
pe l t m• poate provo,..•1 ref . lect•11. mtcresanÎ,11 „cncre I imb•a 1.1·::iduccr · •· est c
11 Ju pă 1667, <latu apar iţ i e i t· i', r ţi i lui T oppe ltin . Po\'Cslir cu Je~pr c ase·
l atină şi cultu r a cr?1~1carul1111 ~1olsllru . F o:.Îul orininal ul u i c~IC tur nat clili l Vien ei d in 1683, care se· aflr1 la sfirs it . es te cYidcnl un adaos al
l'r urno :is .a ~1· nu r obita 1cvt _··.u 11I 1 a d111. I' l i nr-ori ..,insr, apr ox 1•\'i1a tive · Ic unu i inte r po l a t or, căc i sc a fl [, aşezată du11:1 1111.: h cil'r ca în care co pistul
f - omîncasc·, lll l cpPn en ., .
într-o. or ma I' . , .• 'r. . _, l imba l atin. ă ies la ivPalr,: ,,ma:x•m~ . . araLf1 c ă „u.ceste istorii" s-au scri s du pă „Î::.<'od111'· ,,tii/1111icit" de l\l iron
c unosllnţc ale lui l\l 11011 ,os t.1n 111 . ><t J; ; de Hî111 a /.lli 1\1nxim".' Custin. 5 A lu z ia la cw11plitel" 1·n·111i în care ~erie pre l ucrăt oru l , aluzie
: · · · · " c 1rad u~ Cil nc1•u1 n/a I ·I •• ,
pontific1s rntcrccsswne ' ·1 .. " l t . ii latin n1riximas cu u n num e care _se a fl ă alît în p r cdos loYÎc, cil ş i i11 1111.:h c ir rcG, nu poa te data 111a i
\ l iron_ Co_stli~- ~~~~lt tt r~~cC;;~l~~\\i; :iul cc î nsca.mnă „ad co,·110/Jium·' prec is l ucra r c~ . Î n loalc_scrieri le sn Ic ~l iron Co, 1i 11 $C p linge Je cum-
propriu . 1n I a • , · ,, .. /1" 8 p l1l clc \TCnl l __111 C.tl'C tră 1 cşlc . d e altf1· I p c drep t L: ll\'llll , deoarece in cc-
• . s· ·. " la oraş unlllllC ' 111 "
( la măna
-
• s u· re ) s 1· a t 1·adu
. ' I ·e dovcdes l f' cr u d 11.1a
•
' · c101 . 1 icaru
' lu 1 mo ·
· c -· · LJ 11 nurcnscă 9 ,
• 1
p ~nd de L, HJ72, ased iu l Cam c11 i\ c i , ~i pinr, la 1G91, data m ort i i cro-
J n schimb a ccas L.1 lr a< ucci · . ·, · n~ car u lu1 ,_!\'lo ldt"·a a fo:t cii !cală fr.ră in t rernpcr c ele n~t i s lrăin c , , polo ne
dovenn: e l tra d uce exact Pano111rir rc/?"1111 , cu ~'.".1~t 1l·1
.. <; f' ·1 0 rcx Nonc11s c u ltll urtiu • •
1;:
IH'/ll /.ill
. ' ŞI lu rccş l1 , ca re s-au razbo1l neîn cetat r(' t erit(ll'Îlll ei.
l!, w111us mo ns, cu 111011/11 . o ici ' . : - b' 'c t r ·1d11s cu [j11ntiri111crt de . Un f:1pt par e ev ident : I storia de C r,i11, U 111:t11rrasc,i a fost scrisă
· I ·1° l n Quwhs nu este rn sa 1n : · " • .111
s11.r1n<t/t c u eşt • . . · J pcln ~i \{al ibo r , care s ,nt înnwte de Lct~piseţu l ţ.ă_rîi MoldoYc i car(' a fost ,~t!actat ÎII n 1wl 1675 7.
Sus , dconrece Tc,ppcltrn vor)e~lc· •1c 011 . ·, ,\ces t l ap l se rntc111cwz;1 pc u r mf1lo c1rc lc comidPral ii: Istoria. de Crăia
Si lcz ici. 1 3 ~11g11rea:;c1i: cs l.c o_ l~cr a~·c, ca s ă zi cr_m a !;n . m i nură. ;, ,n ier c ajuti:,loarc,
1ll ca re part ea ongrna_la a a111nrulu1 prelucrării C redusă in comparaţie
r- ~S~; Tu1•1"'l lin , op . cil., r?· 1_r,o .
in. O/' · ,·ii., cu c~·?nH: ilc ~l o ld~v? 1.-:- L elopise(ul /ărîi M oirloi-ei de [n Aron <'odă. s i
1 \[Îrnll r.'ls l p :l'l1. Topp cltin, op. nt., P· _32.
.)Jir11n Cost!n, U/1- riL, . . ·1'· To cll i n op. cil.., P· 232. st 11 ~1 ile a s u pra or ~g11111 po p orul ui r om în - este d e c i O lu crare de î~-
" Mi_ron ':"s1:n, op. r// ., '. . .?9\ ·•Top~;cltin,'np. cit., P· 175. cepa1 „ r. :rnlc•r1 o ara a ces t ora. Dacă I storia de Crăia. Cnourenscci a r fi
Miron (.osllll, op . cil_., I· - · ., ·.,
1 "
r, l\tiron Co,t in , op. c(I., P· ·•. ,- ·
op nt p 3 )., . 0
1 1. S IJl cr,,, 1)1işct"iri
. .c11l111ralr.. şi /Îlt-ran'
. . _,,,i\ _ n~o
,·,I. cit . , r t•· r'll _;i •
~ ' ' r d . c it . ' r I'. 3lI G- 319
. (' t'
~:;::~:: c·,~:,
'
1i'l,I .
i','1': 0/l.. ci l.;· P ·. :!i !'.; TTt> f' )'l'l11,:_11 , Oo/pl. r,:1.,,· , li:·
· "t •:o•· 11pp1· III ,
., N
. I or;.ra, s ( o ,. ,r,. /tlc'l'Ol111·11
~I. (' . 1 . l'OIJIÎHt' '-ll
.
• I ! ron .ost '1_n , ....f'lo1~1sr!1d {1i ri1 f\ l oldm·r•i, r d . d e fa t[l, l'P 1 ŞJ.t~1 SG
I

s !\l iron (:os l ,n, op. c_•·. . , P · ·:.-j,/ To pel t i n, op . cil., I'· Jl, 2.
·
;1 M1rn11 C:os l ".' • lslorrn dt• . ~ r tiin U 11g 11r M<rli, c·d . d e ' fată 1 ·p . 3 13
• t •
.
"~J11·on Los l ~n , op . cd., P · ~,s·:'• Ttppcl tin, op . cil . , P · ·t:,1. ~ 11,,drm (\'un a ntt·) . p . /1 :!, . , •

1 0 l\lirnn Cusu n, op. ,:,t., P ·'l· ·. 'T ,clt in on. cit.., p . ·197 . !/,idem . pp. ~ ~Îş i :1 Jt, .
t> ~)i,·nn Costin, Of' , rll., P· _9 9 ' op) ? ,. ·1 ?39 P entru uala alc:, 111i1·ii L clo11isfl,11/ui \' e u., . uc ., f aţii, p. 357.
· · ·1 31 ·1 • T o111,cll in op . ci •• P · - -·
1, J\l irnn CoH>n, op. c, ·• P· ' I ·. ' ·1 p ?1?
ta J\li r on Costin, op . ci l., P· 30 4; T oppc L> n, op. c1 ., . - -·
423
422
 ,:;t redactată după Letopiseţul ţării
.Moldo,,ei, desigur c~ în eda ar _fi
.1
10 ~ d. l • · t • pe •ml la omn1a
•
fost intercalate ma1 multe pasaJe m etop1se._, ms c. I . • Mol-
1 l ·1
lui Gheorghe Rakoczy II, cînd se vor?eşte de. m:erv~nţia u ~n · :-
-doYa împotriva lui Yasile Lupu, de mtervcnţrn m 1 ar~_ i:om~peas?r
împotriva sei~enilor răsculaţi, :au de l~ptele cu turcu m ranSl
... -.~ 11 ia care smt tratate pe larg m letopiseţ. . • 'J'
• u , I observam
j 11 afară de aceste argumente cu caracter genera , mai
er1 in ambele scrieri, atît în letopiseţ cit şi în Istoria, tle C;a_ia U 11 !!~-.
,-em;c,1 este descrisă lupta de lingă Cluj de la 1660 între Se 1J 1.Jrnşa. _c
Bu<ln si Gheorghe Hakoczy, ,:veniment cc nu este consemnat lll orig!:
naiul Întin scris de Toppeltin. 1 Povestirea este rcdact~tă _cu exprc_Si~
asrmănătoare, uneori identice în cele două lucrări ale lui !\l_1ron Cos~~n
ştiindu că aceste n.eamttri împotri1,a focului nu sum·' (letopiseţ), ,,~twu
firt•a nea,mului nostru. că focul nu-l sufere" (Crăia). Hakoczy atacă, ,,St11gn.~
frunte<&': (letopiseţ), ,,singur cu capul său" (~răia), paşa op~cş~c pc fuga•.!
cu sabiia zmultii," (ambele texte). Unguru se retrag „vadzin~ l~tiguri,~
;edestrim.ea călcată" (Crăia), ,,11ădzîndu ungurii pefrea, pedestrimei sa_lt•.
(letopiseţul) etc., etc. 2 Sînt însă două deosel!iri într~ aceste -~ovestm,
una privind numai forma, cealaltă fondul. ln Istoria de ~ra!a ~ng,~-
rea~di cuvintele lui Seidi paşa către oşteni sînl date în oraţie _rndir~cta,
pe cînd în letopiseţ ele sînt în oraţie directă; cousideriiHl că st1l_ul direct
înseamnă o preocupnre pentru definitivarea literară a formei, yutc~n
pre~npune că forma clin letopiseţ este ultima. A doua d1!0~eh1re: _111
Jstori,1, tle Cri'iia Ungurească se spune că Scidi paşa pedepsea t·u straş­
nicic pe oşteni clacă călcau „cu piciorul cctlttlui 11rw1 spi,· tll' pî11c pe wid_e
trl'C<'a.'· 3 • Această observaţ.ie, care arată pc paşă atent fa\[1 de s_usl'cpt.i-
bilităţile poporului din Transilvania, nu mai apare în letopiseţ, . 111
capitolul în care sc pove~teştc această expediţie a turcilor împc~t.ri,·a
lui Gheorghe Rakoczy .4 ln schimb în letopiseţ sînt redate ~u~rntclc
adresate de pasă comandantilor si boierilor ostilor munteneşti ~1 mol-
dovene~t i venite alături de 'turci: Cînd vorbeşte cu ci, paşa le S}~~ne:
cîini lor" 5 • Această exprcgic injurioasă lipscsl.e în textul lstorlt'L d,•
Criiia Ungll,reascc'i., deşi ordinele paşei către 1n'old0Yeni şi 1~1.un:eni sînt
de altfel identice în amindouă textele. Prin urmare, t urc11 ŞI coman-
clant nl lor sînt arătati într-o lumină mai favorabilă în Istoria ,le Crăia,
Ung11reriscli decît în· letopiseţ, unde autorul, care Yflz11:-c de-a lun~ul
anilor :-porin<l aprurn1·cn otomană, caută să stîrnească mîf!ia împotnva
turcilor ~i suprimă amănuntele care ar [i în favon1·t•.a lor. 1ncfl un •~r~u:
ment în plus pentru a demonstra redactarea <lin Ir.topise\ ult_erio?ra
celei din Istoria rle. Crtiia Un~ureascii. Deci :\1 iron Cu:--1 in ia o at.ttmhne
politidl in lctopisc-t, l'are nt~ se vede în t•hip clar in pnducrarca din
1 :\Jirun Co;:t in, l!dnria d,· l'r,iia Ungureflsni, e,I. <le l"aţr1, I'·
pisr!11l, l'P· l!lR-200.
:: J bidem.
a ::\Iiron Costin, lstoria d,, Cr,iia Ung11r1•11.-.cii, e,I. ,le faF1, I'· :; 1:3.
4 )Iiron Costin, Letopiseţul ţiirîi Moldo-1ci, etl. tlt• l'aţrl, P· 1!18.
Jbidem. p. 1!J~).
424
Tol_)peltin. pe obser~·at că ~liron ~ostin n-a evoluat in sensul unor pă­
reri t?t ma1. faYorab_ile turc1!or, ci dimpotri,·ă, de la refuzul de a cola-
bora 1mpotr1va turcilor, cu ~tefan Petriceicu la 1673 p„ina- la h
• ,
· · c emarea
111 aJutor _a po ~ni or rn jJoldova impotri~·a turcil~r, Ia 1684.1 în sfîrşit,
uU? alt mic„ a,1 n_anunCt ne_ duce spre aceeaşi concluzie: în Istoria de Crăia
llKttreascu 1 probabil din neatenti·e f
•1, 1ron ost m traduce
_ . . "resit
0
• ' • • , , raza
V
Ju1 oppe 1Lrn, care spu_ne ca dm cauza greşelilor Ju1 Hakoczy ardelenii
,:or J?li~gc „ct'll~wn a11111s" (o sută de ani) - 1000 de ani, tra<luce l\Iiron
V. •
<.:ost.111.- Aceeaşi greşeală se arJă în letopi~et cînd citează acefa._ 1· pa ·
. ·1· l · • . ·' , saJ
<.I 11~ . o_pp~ trn~ .,o n_:re <fe am s~ plîn~em," 3 • C_um se explică ?ceastă per-
:-c, cia1e _m g1eşeala? ~u doara, desigur, prrn aceea că ~liron Costin
nu ar ş_t1 că centwn însea_mnă o sută, ci numai printr-o traducere în
i grabă ş1 neatentă a acelui pasaj, în Istoria de Crăia Unaureascii.. Mai
tirziu_, cînd a avut _nevoie să cit~Z(: izola~ acest pasaj din 1.'oppeltin, în
letopiseţ, nu a mai recurs la or1gmal, ci s-a folosit de traducerea lui
a11tcrio.~ră, în l?re se afla această greşeală, care astfel s-a perpetuat
iu cromca sa. l~stc dar o nouă dovadă că prelucrarea lui Miron Costin
•Ies pre Crt!ia. U1~;:11rew;c,i cr~ gata, fn 1G75, l'ind r<>dacta letopiseţul."
Socotim ca nu greşim datmd redactarea Istoriei de Crăia
Ungurească cu anii 1672-167~, adidi după asediul Camenitei
dnd încep !'cumplitl'le ,•rt•mi" amint itc îu 1ext 5 şi înainte de scrie;·e~
Jct.opise~ulu1.
Edit.ia Y . .A. Urt•eh,•. '.'\11 putem :--labili t:u p1·,·1·i~ic care este
Ya loa!'ca' cd iţi<>i lst11rÎ1t t!e ( 'rt'iia Ungurea.sci'i, deoarl•cc uccunoscind
manuscrisul dupft l'Hl't' \' • .-\. l 1r<'l'IH· n publicat textul. nu ~tim dacă
uu 11 wroasele greşeli ce se pot constata se datoresc neglijcnţ ei 'editorului
:--au l'opist.ului, Ioan Cozma. Fapt e!-t.e că şi în această cdi~ic, ca si în
alU•lc•, \'. A. llrc•d1c, care nu r.unoştca mctoua ediţ.iilor critice, a l~crat
:--upct·~icial. Va1·ian~clc pc_ car~ le/lă î1_1 apara!ul critic după unele _ma-
11uscrise nle Jctop1scţului Im Nicolaie Costm (partea care cuprinde
/stori,t tle Cr,iia L' 11gur,•11,sr.,'i) gÎnt. luate ln întîmplare, cele mai multe
tlcos1•hi1·i fiind 1rc>cute ~uh tăcere. l lncle gre~eli din text se datoresc
evident editorului. astfel Ja p. 67 Hakoczy încearcă să obtină tronul
Polonil'i: ,,vădzînd pc craiul leş_esc C:?zimir făr de coconi. Pre gîndul
1
t.fllinc-său, au început. a cerc~ pr1ctc1~11 I~ la.şt.'' On loc de leşi); şi punc-
tual.ia e greşit.fi, dupi"1 cocom, trebuia Y1rgulr1, nu punct.o La p. 21 e
vorba de împă1·atul Sigism11n<I tic •LuxPmhur~. rege al Boemiei, în text=
1 ibidem, PI'· ·111- ll. .
:: L. Toppcll in, op. cil., P· :!33: l\hron Costin, C1·1iia, p. ~11.
:i Miron CuslÎn, Lf'Lnl'isrţ11l (ifrîi .Uold,J1•1d, e,I. tle !'aţă, p. 17G.
.i G. Pascu, Studii f'rivilotirr. la rronicarii 1110/d,wrni, în Revista crilii·,i.
XII, 1938. pp. ~~11-:11, 1:r1•d1• t:i', lstoria de Cr1iia Ungurrasccl rslP :-:cri,;i', ,1,, Mirni;
::t::; i<l<'m Leto- Cn,tiu în p 11 11111ia, la 1fiS'1. J?ar P" 1'Î'.11I r,•clal'la Poe~ua polonă, l\Iirnu Cu:-:I iu
nvcn la îndrmîmi cartea 1111 Toppelt1n, pe care o citează în Poenui din m _
mor ic (v. comentariile la Poema f'Olonă în prezenta ediţie).
1111
<'
s V. mai sus, în prezentele comentarii, la p. 4:!3.
eV. A. Frt'chl', l"d ..Miron Costin, Opere co1111>lrte, eu. cit ., \"O I • II , P· 66.
425
,, . I . .. .
..
c„teva rm uri mai
ci a editoru u1, c~c1_ cu l " • . .
h l . Gre eala nu e a copistului,
craiul leahului Jigmunt", m loc „dedce. u ui: su/(p 20) se vorbeşte de
. . 2
pe aceeasi pagmă 1 „ u~ i"-
craiul „de Ceh, lui J igmunt ' ş1 ~~1 li°: textul editiei lui V. A. U~che
l . J ·a
-III
munt craiului de Ceh"l. ~u~c~ua,1:extul de neînţ~les. De exemplu, _î_n
este foarte des defect_u~as~ facm~ erit <sau> se-au schimbat Crai~
introducere: ,,cu ce vz.na şi sfaturi au pl l lată şi avută, cit de-abie
Ungureasca. ... fo arte înl vremi
.. P uterm.ca ....e" saEste
e, limpede ca.. d upa„ U n gu•
. d. toate ci te erau. ·
de are so/ie a t~cm,a in • "ncepc altă frază. 2 •
rească nu trebuia pus punct ş1 nu l ·1 ·1·tatea să corectăm textul dm
a l Jstoriei
· · . de
1
După cum am ar,\:- t a,t av cm pos. ..1 J 1 . ul manuscris .
..
edit.ia V. A. Ureche, . ca1·_c reprezm_ta un1t:olul manuscriselor cron!~•~
Cr,iia Ungurească, azi p1_erdu;, prm ~o~oduce parte din istoria cra1e1
lui Nicolaie Costin, pasaJele 1m ~a~e ~ J~l lui Toppeltin (V. A. Urce.he
si prin compararea c~. teUxtu or1~1„naste o prelucrare după L. Toppeltm, IS'l,ORIA DE CRĂI.A UNGBREASCĂ
~u ştia că Istoria de Crcua, ngurecisca e)
. .
Origuies et occasus TraMsyl~•anorum . l~TEHPOLATI I ŞI ADAOSt:Rl

Reproducem prefaţa copistului Ioan Cozma la unicul manuscri_s al

Istoriei de Crăia Ungurească din 1753, întrucît aceastrl prefaţă cuprinde

-
informaţ.ii interesante asupra autorului prcluCJ"ării şi a împrejurărilor 5
în care a fost alcătuită lucrarea:
„Istoria de Crăia. Ungurească, izvodită de pre limba latinească pre
limba moldovenească, cu multă osîrdic <le dumnealui 1'\Iiron Costin

-
marele logofăt, carele multe cărţi şi istorii la noi în ţară să află tăl­
măcite de dumnealui de pre limba latinească şi de pre limba leşească 10
pre limba noastră şi letopiseţ al ţărci noastre deplin, din început, cu
osîrdia dumisale, carele nici mai dcnainte de vacul dumisale din aleşi

-
cîrmuitorii ţărei, ca dumnealui nu s-au aflat să lase atîtea învăţături şi
istorii dintr-alte limbi străine tălmăcite pre limba noastră. Află-se
la noi în ţară, letopiseţe şi altele izvodite şi de dumnealui Ureche ce-au t!>
fost vornic mare în vremcle mai demult, dar tot nu asca bine alcătuite,
cu de tot felul de învăţături. Dăruiască Dumnedzeu ;cela dar de invă­
tătură al dumisale logofătului Miron, în urma dulll isale si alti cîrmui-
tori ai tării noastre să-l aibă, ca să se cunoască si de l~ altii mai în
urmfl cît.e_ ceva învr1ţr1turi rămase ~i numele lnr să ;r pomenea~că pentru
învfltătur1le cc le-au rămas în urmu. C ,:
20
-
-
· 1oan ozma. 1
P. 277 la, sjîrşr'tul Predoslof'ici ad. U: 371 de ani :-înt la anul acesta,
de la zidirea lumei precum Îf!lhlă veleatul acmu, întru acest an 7262,
de cinel au început_ a o crdca lmpăruţia Turcului; 66 de ani sînt de la !!!>
1753

-
războiul de la nec1u c~ Cara I\l ~1s~afa paşa viziriu], de după care răz­
boiu au început. a veni la creştm1 ce-au prăvit ochii părintilor si stră­
moşilor noştri la vacul lor; rămin 305 ani tocma de· la i~trarea

--
1 Miron Costin, Opere complete, ed. V. A. Ureche, \'Ol. II, p. 18.
1 Ibidem, II, PP· 20- 21 ·
2 Ibidem, voi. II, P· 17 ·
427
426

11111
 oştilor turceşti în pămintul Crăi ei V ngureşti, pînă la războiul d'e la
Beci. ce s-au pomenit mai sus. 1
P. 314 la sjîrşitul textului ad. U: Scri$u-s-au aceste istorii- cu toat~
osteneala mea, cucernicului Ioan, fiind copil în casă la dumnealui
5 Din ul Canta păh <arnic ·>, 7262, decembre 1. . .
1753
S-au scris aceste istorii de pe izYodul cc l-au tălmăcit de pe lătrn1e
durnne;dui răposatul ~liron Costin biv Yel logofăt aiee in ~Ioldova.
Aci urmea:.,i adaosul ace.i;ta pe pagina 11r111ătoare2 :
Pe urma altor cnezi ai Artlcinlului apuei11Ju-s[1 tic cnezie domnul
tu Tekil (rroh si puind mare ncvoinlă en să dizhată părl ile cele de SU$.
carele :lin dzilelc all or crai le-uu · r~1pt ncmt ii de la C1·f1ia Ungu_rcască_,
care pr.rţi mă~·ară. că Ic dezbf1t.11se domnul Hacoţi şi .-\ pafi M iha1, dup~
cum areată 1st111·1a lor, nm11ai, cu Yreme, iarăş le-au supus ne~ţu
supt ascultarea lol'. Deci nenorocitul acesta domnul Tckil groh silind
15 ca să fie craiu ungm·esc, spre aceste nevoindu-să cu a~iutururi de la GRAIUL SOLULUI TĂTĂRESC
turci. prin nuz~inţa lui sultan J\fohmct, avi1;d prieten pre singur viz~rul
cel mare, ror1!1t:au grele oşti asupra nemtilnr·, nădăjduind Tckile că·Şl \'i.l
lăti domllla ş1-ş1 va iuăl{a 111111.elci de l'l'aiu unrruresc, ncstiind ticălosul
01;1 . c111~1 ~e întoa!·ce roata ~11111ei, i proci. Că nu cele' cc nă<lăjdui~ Această traducere a lui Miron Costin se păstrează în aceleaşi ma-
20 au 1~p•_-a~· rt, ce ŞI al~e părt 1 ale eră iei au prăpădit şi ace3' multă ş1 nuscrise ca si l 'ia.ţu lumii. Cele spuse în comentariul nostru relati,· la
groazmcu oa_ste a turcilor cu tot.ul în răsipă s-au adus, fucînd u-să mare cditia acest~i poeme sînt valabile şi pentru ediţia Graiului solu.lui
pagubii turcilor (precum nrentr, at'castă istorie <le războiul turcilor)~ prin t<1tciresc. Asadar am adoptat lectura din ms. 353Acad. R.P.R. (f. 38-40),
chiverniscnla lui Cara \lustara Yizintl cu ostile ne111lesl i u lui LcupolJ ms. A, cu' cît.eva corectări (indicate în note) din lectura comună a ma-
chesarul ~i cu ~ingur Ioan Sohict.chi 'naiui' lesese să' du alti domni l'C nuscriselor 580, 2.715 şi 401, <le la. Acad., H.~.R. - ms. B. .
:!5 s-au bătut la e~ctatea \"ic11a, ce să tîlcuiestc de ~c lat.inii: Bcc'iul, în anul Lucrarea este tradusă după Qumtus Curtrns, De rd,us Ale:i:andri
1
de la llristos ll:i83. · regis Ma.c,•do,mm 1 ~i :mume, ~şa ~u!n ne indică titl~l, d~p~ un fra~:
m~nt din această scriere: soha sciţilor, pe care clupa ob1cernl vremu
)I iron Costin ii numeşte tiit~,ri. . _
. :\cr•ste is~o!·ii, c~· scrii' viaţa şi pct.reccrc•a c1·ailo1· ~i domnilo1· ung11-
A

Din compararea textului latm cu traduc~rea se vede ca ~mt~m

rc·şl 1. ~-au scris m dzilr•lc luminar ului Ioan Mat,·iu Gh iea vocvod, domnul f· ta unei traduceri în t:,rrencre corecte dar libere: unele pasaje srnt
3o tft!·ei Mnl_dovei,_întru înlîi:1 domnie• u măriei ~ali-, aice în Moldova, fiind
A
u1 .1 • • •
... · tale nitele contin cîteva onusrnm. :1st. e1 rn pasaju 1 m care
" r A • A

11111 r•i1pOl1t ţărc•i pN•adinţ.itul chir lacov. Am s,·ris•o dumisn)c• ce•l11i de• p1cscur , • • . ·· S · · ·
. l I .• lntidă că scit.ii au biruit pe regn „ yr1e1 ~1 apoi pc a1 mezi or
· · ·1
1'i53 h11n nr·am boin Co1~stantin Cnntncuzino vd pah <antic·- - , lc·t 7262, so u se , , . d" .1 · d
• ·1
~1 pc1·s1 or, ~., 1 1 - · · su1>r1.mată 1n trauucc1·c, . iar regem
..:v • ·a csll' . este t1·a . us
d1·c- 1·inbrc 1. Cucr•rmcul tuturor ~ A ' ~ t l O frază ca Pa,upertas nostra ,,efoc10r erit quam e:rercitu..s
Ioan Cosma cu impara u • "· • • d .. ) · -
trws sarac1 110
" ( .- - ·a astră va f1 mai rnte ec1t armata ta care 1 s-a parut
Fine•n Cronicu )ui Lătinr-:-:c. a d - · · D
· l\1" C ti" 11 de neînteles a fost t.ra usa cu noţrnm concrete: ,, o-
l u1 , 1ron os , . 3 G T d
t. ,,,ai sprinten. w;lP deeit . DoasteaI ta (p. l ). - ra uce
A "

. l
b itocu ,ros , u ,.
.. ilui Tanais dm text pnn onu , ca un cunoscator a antic 1-
I corect
. h.
1
11umc e an ict
- -
t . h" -
1· t ·-un Joc isi permite c iar sa corecteze o greşea a e geogra te
1- d r·
tat1 1or. n l l T . d Tl
· · ..~ .
'
toi·ului care spunea: ,,u tra anazm usque a iractam co l -
.
antll;,l a nu , . • · " '1' C ·
limus, Thraciac• 1llac11donuun co111w1ctam esse /ama est . ,, 1ron ostm
••
1 N meroasc etli1ii îucepind din 1'1i0 şi piuă ~a ediţia din Stras:,;liour~
1
:tum) HiiO j1rnl,abil folo!:Îlă ilc .M iroll Costin, poartă acest titlu. Am
1 Ibidem .• ~ .. 1i. A.. ( .-\,rg~n orÎitia: Q. C~rt i Hufi, J-Jistnria,·11111 Alr.Ttmdri Mag ni J\fnredonis. 1·ecoţ-
fu ositTh. · Jt ra <l us J c.l'\l . Cos t"rn l a l'I'· 1-r
)904 . l' as;iJU i--
lbid,•111, p. 1tf:-inşenu}art!a lui Y . .'\. L"red1<'. no\"ÎL l't Vogel,
.- • ·
L1psrn1•, ·• I.J- , , .
·!
:i lbidrm, pp. 70-71. 14

429
428
 un popor sărac~ i~b~tor de l~bcrtate şi neobişnuit cu robia. Acest popor
nu prim:ş:e sta~mir~a străină, nu se teme de colosul care-i vine asu-
careştia că Trac ia şi Macedonia nu sînt peste Don (Tanais ), ci 'Peste pra:
• ,,staptn
·1 • streui nimenea• . nu-l priimeşte"l · · Este aci· 0 a Iuz1e · po 1·1t1ca
· - la
Dunăre, corectează: ,,pănă la Trachiia peste Dunăre cu moşiia ta, ';em1_ e 1nb care a_ scris !\hron Costin, la mica .Jloldovă care se zbătea
Machidoniia, .precum inţelegem, ne ajungem" (p. 317). a unei. su asuprirea crescîndă a turcilor.
Cu surprindere constatăm însă că Miron Costin nu se multumeşte Miro~. Cos_tin_ a tradus desigur Graiul solului tătăresc cu indul la
să corecteze ci chiar adaugă două
pasaje întregi, care nu se' ln află IUi ş1 că adăuuat...u Juzi·a Ia d 1s0 · Iut ia · g marilor
adaugă ,,că şi
moldovenn
• - - ·· • . d este clar a o ·
textul lui Quintus Curtius. Astfel pasajul: de ai fi mai 1mparaţ11,
mare ... au agonisit an.i", adică tot pasajul în care solul „tătăres~" face alu-
D - J • or1c1t · e puternice ar fi , oaîndindu-"'e la t · '
aca m mat.cm ca dată pentru redactarea traducerii an·i. ·16-1 . -.-,
„ u re 1
zie la Cyrus, a cărui putere şi împărăţie au fost risipite într-o clipă. momentul corcs runde cu Jata la ea1·e \I . C 0 st
. . I ' -16 I~'
Pasajul despre căderea lui Cyrus există şi în Viaţa lumii şi mai pc larg vizir celebrele cuvinte: Sintem 110 • l.doiron .. b m !-l~unca marclu i
ucuroşt -
în notele la această poemă, şi este redat după ,,istoriile" despre antichi- 1mparaţ11a>
, ..
-..._
- - ••
în toate părţile
,,
cit ds
L ,no
lt .
l'Cll t L
. sa se a.ţasca
z- -
pare bine să să lăţească"•. Graiul so'·,;"'f '. ,~r peste /ara noastră "" c
11

tăţi, pe care le citise '!\1iron C:ostin.

1
Al doilea adaos al lui M irun Cost.în la textul lui Quint.us Curtius: aceste cuvinte. · m talaresc pare un comentariu la
Răspunsul lui Alixu11dr« Machido" este pasajul de la slir~it. În origi- :\I' Graiul
C sulului tătăresc a fost publi"cat •rn.11a
t.. uara_ de V, tT
nalul latin text.ul este în oraţie indirectă, dar la M ,ron Costin vor-
· I
: 1ron _ostm, Opere complete, vol. II 1 ,, . ,. •. :\.. \_;rec1e
beşte insu şi ,\ lcx andru. Fraza de la sflrş it prin care Miron Costin vrea (manuscrisul nr. 580 Acad . R . p . R . <'versiunea
PP: -t i -h9), lurnd ca
denumită de noi B).bază
să caracterizeze dorinţade glorie a lui Alexandru l\laccdon: ,,Şi
c,L <Ledu.
sîntu, cari le ntL îndelungată, ci vestită pof tescu viiaţa", se datoreşte tra-
ducătorului şi nu se află în textul latin.
2

Datarea. Asupra epocii în care Miron Costin a tradus Graiul ~olu-

lui tătăresc, putem emite unele ipoteze pornind <le la constatarea că.
aceasH1 scriere se află în toate manuscrisele alături de scrierile în ver-
~uri ale cronicarului, ceea cc ar yutea constitui un indiciu că a Cost
redactată in anii l67 l -H373. lnrudirea traducerii {;raiu.lu,i solulni
lătâresc cu Viaţa lumii este evidentă, nu numai prin adaosul introdus
în traducere despre căderea
lui Cyrus, !apt consemnat ln ambele lucrări,
dar şi prin versul din Vinfn lumii despre norocul cu aripi şi miini însă
fără p icioarc, Iu al. d în pasaju I rcs pectiv, tradus de Miron Costin după
Quintus Curtius3 , ei şi Jin preocuparea generală
a scrierii: solul scit
( tă Lăresc) vrea să dovedească I u i Alexandru că
norocu I este relativ,
că cei mari şi puternici vorcădea şi se vor prăbuşi, că
gloria, puterea şi
averea slot Jcsertăciuni, adică exact ideea conduci,toare din Via/a hunii.
Într-un a'nume moment al viei.ii sale ~liron Costin a avut se vede
asemenea preocupări şi ginduri. El le-a concretizat pc de. o parte_ în
Viaţa l,unii, pe de alta t.raducind pasajul_ pe care l-a găs_1L
in l',at,a
lui Alexandru Maccd.a1t de Quintus Curtius. ln ambele lucrări
el a lolos1t
idei din Cu_rtius, care ii. erau proaspete ln 1~inte}n acel „m.omen~:
Arătăm mai Jcparte rnut1vele pentru care datam. V ,a/a /.,unii m _ani~
1()71-1672. Din aceeaşi epocă trebuie să
dateze ş1
traducerea Graiului
solului
Dartâtliresc.
nu numai nestatornicia sortii este ideea conducătoare din
Grai1tl solului tătăresc.
Solul scit spun~ puternicului împărat că bogăţ_i~,
gloria, puterea sa nu au nimic de ciştigat dacă el ii va ataca pe se1ţ1,
:Miron Costin, Graiul solului
făr;i·• tlltiiresc, de fată • P· 3·16 •
1 v

faţă,
1 I. Neculce, Lctopiseiu[
2 , Moldovei eJ., eJ . I . i ordan, Buc., 1956, p. 13'·'t.
Grairil solului tci.Liirrsc, c<l. ele P· ~Iii; ,·. l'ia(a lumii la pp. 32:3-3::? ••
Graiul soltiltii tiitiiresc, ed. de faţă, p. :H7.
1
2
3 Jbidrm, p, :HG şi Viaţa lumii, p. 321. 431

430

l I
 ms. A erau eYidcnleJn. In a~est ~a~ am in~ic-at în note şi lecţiunea
~rC'şită din ms. A. 1 geneIC' ed1ţm noastra urmează textul nl"n,,-
scrisului A. "
Izrnarrlr. de inspirat.ie ale acestei JlOeme ~e află i"n Ji·ter t I · -
• - •I · · r
1a I ma: ' • din Horatiu (Eheu · juna J ·a dura c a~11··•
T · • Hei
) ş1 orme
- poetice
.. . , , b ces şi
· O, .ic
m : J ,u
·•
(. ~1sft,~1, ~r l'C'g~ts/~sc. m Viaţa lmnii. 1 De obscrYat că un vers: .. Orfre
Jan.· zu. ·s, 't m11ln
· 1r.cutul
' ·, d1'ctontil Ja t'in me d·~ie,·a J.
rum 1•rn/' · amintf'~tc>
,. Qwc quu. "!!'-"·
2
prudf'nt,•r
. a!!n.s
• t•I respire /inem'" dirt "S
. • . • ••~a-numi·t e ]e Gesln·

i
~\
''\\.'
~ [VERSURI]
5 or1~m~1T, cac1 yon•.s~11d·eaCd1feră _(Herodot nu \'Orbeşte de cei trei fii ai
\~✓ VIAŢA LUl\111
l\fanuscrisele şi clasarea lor. Am cunoscut po<>ma Via/a lumii a lui
Miron Costin în patru manuscrise si anume: ms. 353 Acad. R.P.R.
(f. 32-38), ms. 580 Acad. R.P.R. (f: 25-30 v.; 40 "· - 41), ms. 2.7]/j
Ar.ad. R.P.R. (f. 12 v. - 15 v.; 20-20 v.}, ms. 401 Acad. R.P.R.
(f. 11 v. - 15, 20). Aceste patru manuscrise cuprind şi alte lucrări ale
lui Miron Costin, printre care şi De neamul moldor,enilor. Dr aceea pentru
descrierea lor trimitem la l'Omcntariul priYitor la aceastft din urmrt
scriere (vezi mai sus, p. 403-405}.
După cum am arătat în comentariu I mai sus cil at, pc de o part c-
ms. 353 singur, pc de altă parte manus<'riselc: 580, 2. 715 şi 401 formcazi'1
două _subg_rupe deosebite. Această distincţie în privinţa textului este·
valah1lă ş1 pentru poema Viaţa lumii, de vrem<' cr acest poem a fost
copiat. în manuscrisele l'espcctive de aceiaşi copişti şi in acelaşi timp
eu scr1er~a De nea_mul moldovenilor. Pentru acc>lcaşi motive expuse în
c01nentanu l la scrierea De 1u•amttl moldovenilor am ales ca manuscris
de baztl manuscrisul nr. 353. În cazul unei scrier{ în Yersuri, cum e Fia/a.
lumii, c~nt r~lul _e~acti~ăţii transmiterii de către copişti se poate fact·
pe t~mcrnl pustrarn mai ~mit sau mai puţin exacte a mrtsurii, numărului
de silabe dm1 r-un vers ŞI a rimei. Este e\'ident cft si din acest punci dr
vedere ms. 353 este mai corect. '
Celelalte trei manuscrise ale poemei Via/a lu.mii se asearnfmă inl ,.,.
ele, ms. nr. 2.71? arc în plus o încercare de remanicr<·, nu prea fcricitr1.
a multor versuri.
1(,mu,.1w1 u111 • t·t~1Pc'{•~• d<·. 1~11,·(•:,;t 11·1 şi mwl'dotr. Pe d<' altă arte y s J
d,•..,111·.. n ,,. .. ~-, ~ . . . . . . p er. li
. • . . . ' .. "' ••.. 11ua_1 m11nr}' cu _art pi f.' p1r10are n-nr,1", este din Quint 11 s
l.111 l.rns s1 anume clm 01·at1a sohJor sc111 către Al(•xandru cel l\f
'l\1 · C · ' • · are, pe
care tot 1 u·on ostm a tradus-o în romîneşte din Jatineşte.3
. PoYcstirea despre moartea l~i Cyrus, rege1e perşilor, îşi trage originea
d1~1 _Herod~t,_ dar t<'~tul ac_cstuia n-a fost cunoscut de Miron Costin în
r~gme1 omyr~s ucişi e yrus ş1 altele), ci prin intermediul unei istorii
dm_ nem_ca Ju1, pC' <'ari' n-o putem determina în stadiul actual a) cerce-
tărilor. Jn notele finale la Fia/a lumii, Miron Costin, vorbind de:-:pre·
Cyrus, cÎl<•nzft: ,.:ic istoriilc" 4 • Ca şi „istoriile" generale ale Romei de earf'•
Yorbeşte Miron CMlin în De neamul moldor,enilor, C'lr nu sînt încă identi-
ficate: este vorba probahil de lucrări diclac-tice sau de popuJariL:nre
din veacul a) XYII-J<'a.
-~atarea. As_11p1:a d_~IPi ,·~rul a, ,·ompus Miron Cosi in poC'ma Fin/a
!1111111 n11 aYcm rnd 1cnt 11 pr<'c1s1•. l,n <'l<'nH•nt dt> datai·,· ,•stc afirmat ia
din inl 1·od1u·1~rt• ,·ă a scris ,.ma,'. multz"t .w'i stt 1•n::,,'i ,·,'i poate ~i în /im.ha
noastrli (t fi (l.rt•s{ feliu d(' srriso(tl'(' ('(' ,,;(' l'ltin.mli, stilturi"' cu alte CUYinte
pinii c1lunci nu se srrisesC'ră nn:uri în romîneşte (Miron Costin se o-îndeste
la ,·,•r:mrilc cultC', srrise, nu tine seamă de Yersurilr populare). Auto;ul
Fi,•/ii lumi,'. putea su facă abst racţic de scurtele \"f'l'suri ,,la stema ţiirii",
,·c11·,• :1păr11s<•ri1 în MoldoYa înaint<' ci,· a,·,•nslă srriri·t>. dar nu de Psaltire-a
in ,•,•r.wri a 111i11·opoli111lui Dosofl(•i, apărută Ja lini<'v în romînc>ştc
la l~ij3. 5 ;\lil'on Costin nu putea sft spună după aparitia acestei cărţi de
,.e;;:;uri cit arn111 Ya face inl îia our[t ciornei a despre posibilitatea. de a
seric n•1·s111·i în romîne~I<'. i\lai mult. în l'ia/a lumii, Miron Costin
t.rndurr r) însu~i un fragm<'nt clin Psalmul 89 în n-rsuri romîne~ti ~i
1 Y. P. I'. l'anaill•~cu lui/111·11(11 11ulowi iu nprrn şi pcrsona.litatea cro11icarilor
G'rigore. Urrc/1.C şi Miron Costin, ed. cit., p. 128, şi R. Ortiz, Fortuna lnbilis,
ed. cil., pp. 145-1/Jli. . . . . . ..
2 Cesta Romanorum cum appl1cat1onibus 11toral1sata1 ac mysticis. L~·1111,

I Am notat. _l~tţiunea clin ms. nr. 353 cu A şi am adoptat-o ca trxt

de hază al ed1ţ1e1 noa~tre. Cu litera B am indicat lcct.iunea comunii
manuscriselor 580, 2. 715 si 401, cu care am înlocuit lectiunea manuscri-
sului de bază, ori de cite' ori am constatat că este mai 'corectă (pe haza
c·d. la1•11b 1\111tler11idr, r. 86 ,·.-87. Scric•T'l'll dntNIZil di11 $('(', al XIII-XIV-lra, a fo~t
trad11!-ii !-i i11 pol1111f1 !-Î în 1·t1"<'!-l1• i11 ~"''· al XY11-lra, I. I. PorfirieY, Hcro;m1ia
/l!fCckoi CAOGCCHOCTU. Yol. I. C:aza11, ·ISSG, I'· ~33.
3 V. 111.1 i ,-m:, 1·om1•11lnri11 I la t rncl111·t•1·1·o1: Graiu/ sol11/11i tiităresc, p. 4rO.
4
Ed. pr,•z1•11t ;"1, p. 32:l.
măsurii corecte a versurilor şi acolo unde lipsurile sau confuziile din V. cd. I. Bianu: Dn!-oftc-i, mitropolitu) l\loldoYei, P.<:11/tirra în ,·rrs11ri,
6

Bur., .\r.:ul. Rom., 1887.

28 - M:rrm Co,tin - Opere

433
 ., •. can• urn. 1eaza- mea opt Ycrsur1 ce nu se potri,·e..,c cti . . 1~ I · 1.1·
.os11n de.., ~· t ~
du11=-1
4

u c
traducerea lui nu este influentată întru nimic de a lui 0)softei, lare dă
- •

. - Ul !''Jll'Oll
(dl'sicru~ oprr:/~u/J;u
1 1 1 a1.·~:~~1Dll'mă a nC'sta~orniciC'i sorţii. Ele sini
~Yl;
oarecum traducerea oficială ; bisericii moldoveneşti: D. Cantemir . . . ··•~l
C'~1111. __e ?semc~ea m Descr;ptio .Holdm,itic•.
l "ia/a lr.1m „ 1t:._produ~c med o data m romme~tc acC'lc două Yrrsuri din
Doso/tei: u mai sus citate. E de obscn·at ,:- D C .
Miron Costin: autorul versurilor ar fi l'viiron C '- . . :- c.1. • ant~·m!r nu spune c-:1
,,De dimineaţri-i cu floare11 la îumormîntftri2. ar r d , . .o. t m: c1 r.1 l,or.1toarPle cmta acestr wr!-uri
5... ,,Viiaţa ieste floare Sara-i vea~tcdă de soare. 1
aNu trăic~te, cc indan ieste trecătoare." faelură populară, cslc' ~'-' ,-o~ha de un bo~et. Întruril ycr,ul nu ,.,.,,
din versul )lOjHJl~r ~· plu,11~ J_Hohab1l l'a :\liro.n Costin :-fi-I fi adoptai
Rezu'ltă că l'ia/.a lu.mii a fogt scrisă iuuintc de 16i3. Pc ele altft parte, . • . · ' ·, 1 c eoar C't •· nu avem mot n· ...,:-•1 p1m1·m la •m dornla
a r1n11aţ.ia llll Canl.cmir este 1I • ·I . - •
· •
în aceeaşi introducere la Via/a lumii, l\liron Costin spune t'it multe invă\fl· • I • ' C' .11 ffil'- c·, s1nt • • f 1 •
1·1rcu ar.ic în JlOJJOI' ni tino,· .
turi ar mai putea fi 'lCrisc pe romîneşte: "de n-ar ii c,wirfÎl ,•ticul nostru.
. · • · cm 111 a .a 11n111 C'aZ dl'
făl'llt ca ele să fie adopt t
lt R- d.
4
l \ Cl'Slll'l >
I
d, u e: aspm lt'l':_1 a,• .. :-lor ,·c•rsuri a
acesl<t de acwn cu marc greotciţi" 2 • Războiul turco-polon, care se purta
4 •

a c m parlc c bocit .. · I I •
•·arc luau parte la i"nmor t- ·1 d ] oare, in specia ce bol'1toarel1•
mai ales pe teritoriul Moldovei, începuse în 1671 şi în acelaşi an avusese mfluenta })OJrnlară în alte I cur ;I e o1ereş11. D<' al! f "I Jlll'l
1 ·1 b · .
4

. mmar1c ca
loc rftsc9ala lui Hi11cu şi Durac îndreptată mai ales împotriva boierimii
.
_. , versuri a c JJOe · ir l ..
u,fa ,wm' nu ,,~te•
moldovene; începînd de la 1661 pînă pe la 1671 fusese oarecum pace în
•·xc Iusa; de ex. reproducerea roYcrb ] . ~.e1
,·Pa!--td"3. P u ui: ,,Anu nu potu aduce cc aducl'
ţarrt. De aceea socotim că aluzia la vremile grele priveşte epoca de lu
1671-1672. Asadar Viaţa lttmii a fost probabil scrisă între--1.671-1673. Vinţa lumii a fost publicat~ întîia -
Poema est~ scrisă
în versuri de 13 silabe, vers în.tlcQ'î';şLc
folosit •în
S~ityrul, I, nr. 10, Bucuresti '186.G
· I I . , ,
rn t c ş1 n te e omise de către edit
·1· oara de B.P. Hasdeu în revista
, ar.r1 1e IO dar cti •1 . . •
Î :1 :suri mt regi rema-
4 •

1·rezc opera lui Mfron Costin ,·do_rt .. ,?truc1t Hasdeu. ş1-a permis sr1 pre lu-
4 ' _ '

poezia polonrt din secolul al XVII-iea, mai ales în poezii epice <le caracter 1)
istoric, mult cultivate în Polonia de atunci. Nu poale fi inUmplălor
3
1
faptul că acclasi vers de 13 silabe l-a folosit Miron Costin si în cronica , iucerc a 01:1gmalului
• • ' " lui 'Mir
scrierii ·13 sa nu poale f
C. . 1 socotita· - ca o repro-
sa versificată în limba polonă. Este interesant de obscrv~t că Miron C. Erh1cenn11 (sul, inii i·d·1 E) l ~~ - ,ost m.
l'P· 116-120, 11O1•mn F;,,·,,•, •, _pul' Ici.~ in Re'1Î.sla lt•olouin"i. IV 188li
Co~l.in cunoaşte numai mfo,ura ~i rima vcr:mlui, nu şi ritmul, despre . . .. nmu '" ll1r C · · ' ·
care nu vorbeşte în iuLroducere între „datoriile stihului", ceea cc face n.1'!'" l,l ,cnlii înet'i din ,,/,· crtJltt•. ,. I . 1~ . on ostm sub I Îl 111 I: O srril'ri•
. ·1 . , ,., li ", , 1. r.ron C . d
ca Ycrsurile sale să fie ncrilmo.Le, deşi uneori autorul nimereşte instinctiv -~t /'<>l':.ll e sale r.111wsc11lt- pint, ,1.1·1t11l J :-
ost1n.. <'SJ>rc po,•:.ie. ,·11111
ll.P.- IL,l I"' a l.urlt'i în JlO'...
scsrn I.t•siwct1Y
. , . up,~
I 111a1tust·r1:-11
d. I nr. .SSO
. ..\ t ..,tu.
J

Din puţ.inele su.le vc1·suri ca şi din unele pasaje ale scricrilo1· sale
un ritm. ,·nla c. c noi l'll sigla U). . u u1 l' 1to1· {dl'l'Î Y1•r:-i11nt'a indi-
istorice ne dăm scam'.l cr1 ~Iiron Co::;tin uv•~a un simt al creai.ici frumo- I'•' B,,ucureşt
· A. U1··,·d1C' • , r· •
, ...,.)publi6l J)OC'mn• llllllt.1asa·M1r . · 0 per,• comJJil't,·
I'. 8tits, PI,. 4!.)9- r,u-: I , d. ) ' - on Cost1n,
sului, al evue::'trii lapidare prin compar.qii sugestiv~, rccurginll adesea dar l" d m
.: , in: ~ noLc ş1• un<'h~ variantl'.., ·, 11 1nd ca:- .,·1z· . I·uşi· manu~cr1s . (nr. 5~llL·
la a:-;pecle llin 1ntură Cc.\ fador <le co1npa.raţic pentru iJ.cile al,sLracl.c • :a n:c 4

I I rnni corect) · V· .a..

tll A Urec )ir, 1nc]ucl.
. ' up.i ms. 3o3 (ms A 1n rea 1·1tal1· ·
t
4

pc care le ~usţin:!: a~deu, d<'::,i este t·YiJl'nt că t<•~L i_n note ŞI Yariantele din cd. lui
• • ,

,,Trec zilele ca u111l,r.1, ca umhra de varf1 ... , anant<' nu pnl fi just ifil·alc ,ri-n •~ . ,:stc prelucrat. dl' edit.or si acc:-11·
::ipuma mării 'jÎ ullr suplă cer Lrcc:1t1Jrii1 .. .'· l'l'lll ru _unde Y1·r:..u1·i U,. ·I 1 I uc1 un manu:-c1·1s. i\·la i 11 1't ) .
n p li " 1cc IC I l"clar=-· 1 . lll 'Cllal'.
· ·.. : . "sdeu (p. 501, nolu 'j\ a· ,,.· m prcjall 1 •1n·i1mea d-lui
·d1~11·1 lJrcche. 1 ' ecra Cl' sead,· fire·I ~ I.• ~l· va Ill:tl'l':1
sau a contrastelor retorice: 1

,.C,1r;11l lumii nţi cercatu, lum!'n cursul vostru

au 1..-1iat .. :· St.iburi împotr: rn za Yisf.it-i
D. Cantemir 1·cproducc dl! douft ori vcr:-uri llin \'i,i!.1t lumii în scrierile S1i/wri. foI l..împotril'{t ..,-a ,...
,... , "''
· . "l' ·,n- 111 . . •~l'elcnfÎ manusrri:-1•
sa I,:. :blfe L in J.,Luri,, i,,r.J;ţl,'ifci"i: · ~,, .... cupi·m, . ~tt{<~ l11111ii. dc,·i 1:Jasifil'at·•~· a
1 • val::l11la
l,lllllllC • . • ))Cllll'II s,·,
~1 lltlll'I·,. ·. .a .·lllUll11:-.1·1'tS<:lor
(' llllJJU( . ·1cc·L··
' s CI ))Ol'llll'
".':-.-. ' \.·nHI. n,,,·a
l

,,.\. lu111ii ci11t~1 cu jdc cumplita yji,1ţ.t1, ;·1.r1, 11111<· 1ol nwnu!-c-ri!--11) 111· • ,1,),) .P.H:a1•1.-.lit'I·.
I f 'O B·lzn ·I=t· . fi
Cum se trece :;i se rupe, că cum ar l'i II aţ:1,'
1
< •• ('\. .,ll'l
• • 1 '"· - 41v.)(.\ 1 :

1
M. Go:;lÎn, Viaţa l1imii, eJ. Jc faFi, p. ~L!ll; IJ11s ,ftci,
0
,·,l. cital,i, P· :li:!. 1 ]).
)).
<:ant.e111ir, lstori,t ;,.,.,, .. fi/i .·
Ca11IC'mir, ]>l'srri11tio •,\/,,l,/1,,n.,.•·•
1
. .\11•;1.t. 1:u111..
I I' !:111· ., ll'-,"\::. p. 1 ~•·,
/nţ,i,
'/ 1• "'' l'I \~
:\I. Cosliu, cd. ile /aţti., I'· Jh_:.
:: V. P .P. Panaitc:icu, ]tLfl111•nţci polotL,"i in şi p1!rso1wlila.lelL
:! . . }
~,. d,· P· :::.:1. , . .a, . ,0111., Buc ·• I :--, .-..,, p. 1::ti.
.
0111•,-rL aumcf1rilor
Gri;;,,re Ur,'.ch·· ~i .llirou Costin, c.:,l. cit., p. l :!•~-
2s~
435
434
 ,

ecle cîteva îndreptări au fost făcute după lectura comună a manuscriselor

S~ poate ca. versurile ace:,;1 <'a să nu fie doar O nhstraetă sent ·. ,:-·
580, 2.715, 401 (B). u~ornhzatoare, c_i o alu_z~e la boil•rii moldo,·eni din vremea autor·:;:~•;
Datarea. Pentru datare avem aceleaşi criterii ca şi in. caz~l Vieţii dm!r; _car_e nu hpsea _mc1odat~ intri~n ~i invidia. Lor, .ulvcr:--arilor i-fti
lumii. In Stihuri împotri<•a zavistiei se află tradus un pas_aJ mat ampl~. poht1r1, h se ndrr:-caza probabil Miron Costin <'ind scrie· Dar . .. l ·
din Psaltire, care poate fi identificat cu PsaJmul 5. J?eosebirea t~a~ucern sa.-,·ac,.·, s-a ptcr:.t
· ·dl'<'plalea?··• .,, ce~ilU('sll
.. •
în versuri a lui Miron Costin faţă de a lui Dosoftei este esenţiala: Stihurile impotrim :,wisli(•i :111 fo:--t publicate întîia oară de B p H ._
<1: 11 în_ Snty.:ul, I._ nr. JO (18Gti - apr·ilie 10), cu modificări ale edit~rufi:i
~1
„ d. . de C.'I'Erb1ceanu . {in Revi:;la tcolooi('(t
apoi t'
ln 1886)1 ..s1· de \' • ."\..
A. U.IC'( ·I IP
M. Costin 1 m ~ 1ţ1a sa :~ 11·01! .~ostm, Opere complt•fr. I I. Bururr.şl i. 1888, p. 508.
ult1mclc doua <'d1ţ11 dupft m~. !)80 Arad. H.P.H. (B).
,.Znd~Lnicului ÎC'slc acesta norocul
Gitlanul lor, mormîntul destupat cum :casc:,.
Limbile loru gata tot să ocr,rască.
Sr1 le fii gimlcţ., Doamne, din ginduri să caz,i,
Oci'1ri care făci• ei, pre sine sr, yază."

2
Dosoftei

,.Ca să nu-mi strit·C pizmaşii,

Că li-i gura nedircaptă
Şi li-i in1·ma deşartă,
Li-s gîtleajele căscate,
Oe izbucnesc răutate
De graiuri necuYioase.
Ca un mormînt. plin de oase
Şi cu Jimba lor înşală,
S,i facă-n lume sminteală.
Ce le dă, Doamne, osîndii,
Sr, nu-şi lau<lc-n dohîndft
Şi sufletele si',-şi piardză
Şi din mina ta să cn1l1.ii,
Cu a lor pf,gîniitate
Să-i urnrşti la răutate."

Ca traducător în versuri al Psa,lniilor, Miron Costin este mai concÎ!=:

Jccît. Dosoîtci: el foloscşt c numai cinci versuri, pt'ntm a expr~ma ceea
l'C mitropolitul redă în cincispr<'zece versuri, ce e drept mai scurte.

. Pe haza argumentelor adusr ~i la datarea 1'icţii lumii socotim _că

Î\hron Costin nu a cunoscut textul lui Dosoftei si că deci a scris versunle
sale înainte de 1673, da1a scrierii Psaltirei în ,:crsuri. probabil tot între
1671-1673.
l c. ;rbicennu_, (J sc!·!·,n· u,•,111l,licat,i. înc,i ,/;,, al,, ,.,.,,,,i,·ar11l11i 1Hiro1t c,~<ili11
1
M. Cost.în, Stil,uri împotriva :avistiri, ed. de îată, P· 3~-'•. poesie, cum ŞI 11m•s11II' sal,· r1111os1·11t,· 11îllli ac11 111 în Jlri·i ·t,,
2
Dosoftei, Psaltirea în c,ersuri, ed. I. Bianu, p. !!1.
,lt-.<1flrc 1 • I · • 1,.•
1886, pp. 11f.--t:!U. ' -~ "'o~rrn. .

436
43i

YERSURI ALE LUI l\IIItON COS'l'IN, ÎN PSAL'l'Ilrn.\ LUI
DOSOF1'EI
În timpul vicţ.ii Miron Costin a văzut tipăl'Îlc Joui'l mici compmic1·i
ale sale în versuri, lucru rar pe acea vreme pentru scrierile profant!. Acf'Slc
două scrir.ri, unn despre originea neamului nostru, ccaln)tri intit.ulatfi
.:1 postrof. nu fost. publicate la srirşitu I Psa,ltr'ri,: în Persuri n lui Dosnfl 1·i
mitropolitul l\loldovci, tipiiril.ă ]a Uni,·,· in H,,:11 . Prima se ~fowşlc
numai în această operă tipiirilă şi nu se urlă copiali''i in vechile manuscris«'
de cronici. Aceasta se explică prin faptul crl 1\Iil'on Costin a rcputliat.-11
dPonrccc aci făcea afirmaţia, luată din cronica lui Ureche, că Flac<.'us
(Fliah) ar fi fost cel clintii con<lucălor roman care a adus pc romani
in Dacia, afirmaţie de care mai t.îrziu s-a lepădat. ~i a combătu t.-o eu
îndîrjir<'. Lipsa Ycrsurilor despre începuturile neamului (.,Fliahii, întt1i,
apoi Tmirmu tw adus prt! tLcice pre strămoşii ccstoru ţăn'."), <lin toate rnnnu-
scriscle cunosculc care cuprind scrieri de-ale lui Miron Costin. poak
constitui o indicaţie că s-au rt'l,spîndit prin copiere numa,'. ar.ele ... crieri
pc care le-a recunoscut rmtorul şi ti îngăduit rt'uipîrulfrca lor, d<'ci to<,lt'
11umuscrisele scrierilor lui JHiron C(,stin au la oriµin,· copii jtkute în timpttl
,•i<'ţii lu,:, nu copi1: ulterioare morţii lui.?.
Fireşte că Ja bnza cditftrii acestei poczi i nu ponte st a dcdt cd iţ ia
tipărită din 1673.
Apostrof, cledicaţ,ia versificată către mitropolitu I Dosoftei. deşi pu-
blicată împreună cu poezia despre origini (in al'ecaşi t·nrlt•)3, n avut
nită soartrt; a fost copiată în mai multe nwnuscrise. Apostro/nl eslc
''. Dosoftei, Psaltire <i s/int11l11i 11roroc Da,•id, pre limbii r11111in1"flSc:1'i, l7 nil',·,
1
1ti73, f. 260. V. şi Dosoftei, Psaltireri in ,,rrsuri, l·•I. I. B1anu, Buc.,
1~87, pp. 515-516.
2 V. în această prh·inţă comcntari11l nostru la De neamul mol,lwenilor,
în acest volum, p. '•07.
3
Dosoftei, op. cit., p. 2G5 v.
438
cunoSl'll t în ceh· patru nianuscri::e în c·are. ală I uri de- lucrar<'a De nenmul
moldo,•cnilur. H· nrlrt ~i l"ia(n. lumii. Graiul solului trit,irc~c. Stihuri împo-
li
tri,·a :a,•i... tiei (mss.-('i(' 353. I;80. 2.i15. t.01 .-\t-nd. R.P.R.). Spre d"o~r.-
hirr dr t cxtu) I ipărit. Yersiunra din ct• h· pal rn manm('ris<' arc în plus
la înc<'put patru n•rsuri . .Ac-1·:..:te patru Yersuri sînt scrist- fără îndoinlă
d,• ,1 iron Costin ~i nu sînt un a<lnu~ a) cnpi!;-t i)or, pentru cr,: sr află
li
în t ci;d ,. 111anu:..:cri:..:P Ic su 1, numr l<' 111 i ~ pentru că prrrrd în chip firesc
aPZYnll:m·a jtf„jj cliH Y1·1·i-ul'ill' urmrito:irc• despre• ,.l,o~;l\ia'· sufldc•ac:1•:i.
rn:i i d,· pr,·ţ d II l'r, M. C:11:..:t in drdt hor:iţ ia mat 1•1·in ):i. fi p<'nt r11 c-ft sint
:..:,·,·i-..· i11 a•·"la~i ~, ii si :1t·1·la!'-i rilm <·u rP:-tul JW<·zi,•i. C:<·le patr11 ,·,·r:::uri
li
:III r,,:-l dt•('j a~lilli-.t' /1,• a1iln; faţ:, d<· Pdiţin 1ip:1ri1r1. Socotim. ra "ipo-
tl'ză, t·:'t l·lc cou:-1 ii ui,· o a luzi,• la un fnpt prl'ris din vinţn lui Dosoftr.i.
1w1·:-01wj viw I in aet•st e vPrH11·i. În 1673. imcd ia t dupr, apari 1, in Ps,,ltire,:
în 1•crs11ri, lJosoft ci se l'<'lJ•a~" în Polonia cu domnul furTc.11· Stcfnn Pt't ri-
t'l'Î1·11: înto1s in tarr1 la incrputul anului 1675, e!-lr r;tcri~it şi închis
la 111fin:,sl i1·,·a Sf. Sava. Abio în iuli<' acclasi an îsi rcraprlHt scaunul. 1
Aluzia din ,·<·1·~urile lui l\liron Costin par<' 'a pri"i acest„ îm1,1·<'j1:rriri:
-li
Do:-c,flci nu e un om care să poarte ,.rir,i" (cenl'tă), ci ,.jarc :.itl d,· pncc.
l11nu_m· de /rt'ifie", s-n întn1·~. ndidi în ţa1·f1. n-n rflmns ln du:;mani (l\li1·on
Co~t.111 t·o11da m11ase trcccrt·a mi prudentă n 111 i Sh•f nn Pet rirc•iru de pai-ten
poloni!or). 2 .Aş~dar, prcsupu~em că Miron C~stin n ndnu~ nr<'ste patru
versuri }a vcrsrn~1<'a care a cu·rulat în manuscris, 1n 1G7:1. dupfl întoar-
cc?rn _1111 Dosofl_<~• Î!~ tadi. Cr,t_rc această ipotc-ză ne- înJt·amnil şi mrnţi11n.r:1
li
clrn t.11 I 111 Yn:--1111111 mnnust·J'J:-l•, în car<' Dosoftri c numit .. proin (f1,:-t)
111itropolif''. Dn, f1 nnst ,. din urmă ruvinh- nu l-Îllt ndnu~,· d" ~dna ,-r,~unui
<·opist du1:r1 n~n~1·t.n1 _lui_ Dos_(~ftei. <·l<' ar putc-n fi o d11,:11lr, c-f1 Apostroful
a fost ::-1:1·1:- pma m lllll(' H11G. cinel Do~ort"i nu mai r·rn mitropolit ni
~loldoy"'·
li
..
_A111 1•dital tc~lul ti11ft1it_ (T) ~ul, <•d1ii autoiului. i·ati· e de pl'l•fernt
unui ~~xt_ m~nuscns trecut p1·m n, ina unor copi~t j mo j mu ]t suu mai puţ în
l'onşt1m~•~ş1, dar n_m adăuga~ ln încc>plJt cel<: patru Ycrsuri din versiunea
man~scrisa e<•a m:.u eorc-du ~1 anume din m:mu!-crii-u] 35::l (f. 40 Y.) (A). 3
.. l!1tru:i~ ,,,·<·rsz,rill' ~<'sp~,? încrp11turi/c n({m11d11i'• ~în1 o !-<'Urlă compc-
~1.ţ.1c 1sto_n1:1, sc:yune ~• Hl'l J~roLlc·ma _izYoan•loi·. St· ~tic- că opera de care
s-a folosit. rn pt imul nnd 1\luon Cost u1. în lunăi·ilt· ~ale de maturitate
pc-!lt ru _a dc!110ns1 rn 61 rnniini i i-int umrnf ii rn l(t)t i:-t ilor adu!-i în ,.,.,,mc~
llll T:atan ~1 pentru~• 1·cspin_gc· c·i-o1·il1• p1wJc·n·~(IJ·ilo·1 :-fli Cn•cht ~i Simion
Dascalu], a fost scl'Jl•rt·n lm L. Topp<.·ltin <le l\lrdias Oris:ines ~t ut'l'm·us
. C • • Lyon~ iGfi'i. A<'custă scr·i·ei·c• c, 1 ..... l~'unoscu
Transsyl1•a.1wrum, a s1· f o I0:--1
'" 1 :- ,.·tu-
clt• 11\·111·on .ost m md, d<· J1<· d1,d scria Yc-r~urile în disc-uţie, doY~dă Y<'r~ul
1
Cf. P.P. Pannil<.·Scu, l'utriu,·lwl Do..~itci lLl l1•r.usali111ul11i şi niitropo.:tul
Dosu/ti>i ni j\Jc,/do,•ei, Bucut·('!: 1 i, 1946 (extras din BUJerica ortodoxii rominti),
LXIV, 19 1tli, pp. 12-13 (p~q;innţ ia cxtrasulni).
:: I. Ncculc:e, Letop1srf11l {ării J\1oldovl·i, ed. I. I or d an, B uc., ·J..,:, n·G ,
t•r• H0-1 41 . .
:i y. mai sus cu111entnr1ul la l ·;aia lumii, în
1 prrzent u I ,·n I um, p. 4~:.:.
439
~,dachii a saşilor moşii•', căci singur autorul sas Toppellin crn d~ părc•re
că saşii sînt urmaşii dacilor. 1 Totuşi constatăm că :\1iron Costin. mcnţ io-
nînd pe Flaccus, nu adoptă în „versurile despre începutul neam.ului"' părerea
lui Toppeltin, care respingea deri,·aţia numelui vlah din Flaccus. Numai
o _mai adî~cită_ c~geta~e asupra izvoarelor deja cunoscute a făcut pe
~Iiron C?stm s~-şi schimbe părerea în 1675, cînd seric în letopiseţu)
Moldovei: ,,Traian întîiu, împăratul\ eliminînd pe FJaccus. 2
yersu~ile desyre ori~i!1i, ~ît şi Ap~stroful către Dosoftei, au fost
publicate m afartt de ediţia dm 1673 s1 de C. Erbiccanu la 1886 în
Re,,isla teologică, IV, pp.116-120; la 1887 de I. Bianu în editia Dosoftei,
P~altire.a în_ Persuri, pp. 515-516; în 1889 de V. A.' Urecl;c, în cdiţ.ia
Miron Costin,. Opere ~oniplele, vol. II, pp. 509-510; de I. Bianu şi
N. Ho~oş,_ Bibli~gra/~a. romîn~ască veche, I, Bucureşti, 1903, p. 214.
Aceasta dm urma ediţie cuprinde numai ,·ersuri)c despre origini, fără
Apostroful către Dosoftei.

DISCURSURI

Cele trei discursuri ale lui Miron Costin se află în copie în manuscri-
._.ţi;
sul latin nr. 73 al AcaJcmiei R.P.R. :Manuscrisul este de fapt un manual
de retorică scris în Polonia şi proYÎne de la Şcoala domnească grecească
<le la laşi şi poartă o dedicaţie în greceşte către această şcoală, dedicaţie
sc1·isă la 1714 (repetată la 1728) de Hrisaut, patriarhul de Ierusalim
(f. 1 v. şi 2). _îna~nte _de. a ~jm~gc l_a Aca?emia R.P.R., manuscrisul a
apa1·1 in111. S1•111111ar111Ju1 \ ,·111amm dm laşi. Arc 220 f.
;fii lu) (f. 1) Publicum rwrarium, reţinrtt' Eloquenliae ad 1ts1ts sarma-
tim,e jw•,•ntutis, L,•opolt:. muzo a verbn 1·agitibu.,; diserto, 1664 (Te:.auru,l
pllblic ttl regin1•i J:,,'lo,vm{a, În f?losul tiner~tului sarma_t (~olon). Lioµ?
anul de lu. înlrup,tre,, Donumlw, 1664). 1e.x.tul proprrn-z1s al acestei
culegeri <.le c·uviutfu•i latine, de provenienţă diversă, merge pînă la
p. '201. Apoi pe foile L'C rftmăseseră albe s-au adăugat, probabil după
aducerea manuscrisului clin Polonia în Moldova, alte discursuri în
limba polonă şi latină. A.ceste discursuri d~ la sfîr~it sînt_ scr~se de mai
multe miini, deosebite de mina care a scris textul proprm-z1s al cule-
crerii pînă la p. 201. _ . .
îutrc <liscursurile adăugate se află la f. 203-20.:> cele trei discursuri
0

a Jc lui Miron Costin scrise în limba polonă, dar cu titlul în latineşte:

Jn ,mm m,odrun sn,lut~tli sunt nwgnijici l{ostyni illustrissinmm principem
JJ,,ldm,iac. Eidemque. obtuler,m~ labyrinthum in !au~e~n; n.om~n~ eius adscrip-
tum. A. D. ]676. ( 1n m:,•sl t:luP_ a.,_t -~alutal_ st~·aluci/u C?s_tmi pe p_reastră­
luet'.tul domn al 1lloldo,,di. Aceluiuft i-au o/er, t un labirint, inclwwt în
lauda numelui său, anul Domnului 1676.)
1
L. Toppeltin de l\f edi O .. La p. 218 se află discursul _către, lu~-i~ l·Imili:tiţc!1i în limba latină,
pp. 8-32. aş, rigines et occasus Tra11,Ssy/l'fmur11,n, cd. 1GGi, scris de altă mină <lecit cele trei cuvmtari o.le lui Miron Costin.
2
Miron Costin Letopisetlll ,,- •. M I l . „ Din titlul care priveşte toate trei discursurile, se ved" di ele au
faţă, p. 4~. ' ' r,ru O ' ovri 1/r la Aron 1•odă focoace, cd. de
fost rostite de „străluciţii Costini", la plural. Desigur că ,. Yorba de
440
441
copiii lui :\liron Co~t in. Ştim d't în cpocn respectÎY[l c-rS ohirriu I ca
•
•I
tinerii sit rus teascu n:-c•rne1wa d i:-eur~uri înYiiţnt <' pe ele 1·Mt. Sorot irn însf,
că nu le-au !-cris ci (cel mni ma1·r a,·ca Yr<'O lS ani). <"i lt--a L'Ull1JHt:- tatfd
lor - ~a ac<.'a dntă, 1676, mare logofftt - şi i-a 1n1s pe rind sfi I<' r<·citP.
Discursurile sînt a.dresate c.lomnu lui ?\loldovci si fiului at'<'SI II ia.
Domnul Moldovei c•~t~ dr bunft sc-amft Antonie Ru~t·t (Hi75-Hi7fl)
d,•oarrce, aşa cum se YC<l<> din titlu, discur~uri lt• au fost ros I Îlt• în Hi7G;
clin I 1•xt. 1·.. ir-~,· 1·:l 1·l1• au fo:-t nkrt111 iii• an1111w p«·nl r11 C:ră,·iun (25 tl;·,·1·111-
li1·i1•) (,,,·u 111·ifrjul siirlu"i.torii el,· a:.,: ... 11r1-~frrm. /J11111111il1ti''). 'l't-al:t111l tl,,
JHl!'I' d1~ 1·a1·1· :;,• Yol'lw~lt• in p1·i11111l tli:-1·tt1:--. tratai d1• cat·c- s,• l,111·11rft
„pttlri,i 1t•11!.slr,1 11,·1wrocit,!", cst.c pacea de la Z111•ayno. din 27 nl'lo111hric
Hiili, inl 1·1· Polonia şi Imperiul Otoman. pa,•p 1·a1·e in:-:'i a\'ca sr, fi,· Jc
scurtrt dtirnlă.
li
Labirintul, L'Ulll reiese Jiu text, c1·a o g1·rulinf1 dP a1·lu1~I i IIll'~lc-
şugit lucrată, forma favorită a artei grfldinăritul11i in st•colul al XV 11-l<•a.
O asemenea grădin:1 a fost <liiruită de boirri domnului l\fok]ovei ~i t·11
prilejul ofr•ririi darului au fost rostite discursu1·il<'. C:11 tot II I c•r?nal:1 l'~l.c
părerea lui Y. A. Urt••·ill' eare, în c•rliţ.ia sa îalr-o not.;1 la d1se11rs11nlc
SCRISORI
li
lui Miron Cl•slin, afirmf1 că [dJiri11t11l 1·:--11· :io sp,·c·ie de scriere", dt•sp1·1• t·ar„
n.u a găsit nÎl'.Î o <·xplicaţie în Jicţ.ionar. Din text reiese clar __că cst.c vol'Ln
de o grăclinî't. • .~
I. Ori;rinnl11l în limJ,n polon:-l I • •
1<-<'n ordinaţil'i Zm11nv~l·i din y .. ~ pr1n.w1 :-t'r1:-:ori :,:1• afin în Bihlio-
alfahctică. Scrisoarr~ n"u <'l't .1~' Ş t:rn, s(•ria auto:.rraf<', ,·la:-:alfl iu ordine
. li
• u ,l 1 a a t a I' p f f.
0
Textul clin ro!-'-. lnt in 73 ..\l'ad. n.P .R. al celor ti•ei dis<'11rsuri a fost
,- ~ •
16ll-i, martie, P" următo·1rf•l. t
1 .

III
publicat, pentru prima oarii. tic V. A. Ureche în Opt!refo ,wnplrit! nle .' : on " I L·uus1dt•ralli din ·rn11l
lui Miron Costin, Ynl. II, Bue., 188S, pp. 1fi0-1frL tt•xl polon şi l\li1·011 Costin sol în Polon,i· . te.· <'!1wl111n: în ianuarie 167/i îl 0':-1-=in~ JH'
traducere romînN1:-cr1 <ll· Stani:dn\' Kopcstinski, inginn. T1•xt.ul 1·11prinJc . I~ .i. , 11111s < ,. ,fr m 1111 I l-J 0 I I . ,._• .
cuzmo. n fehruarir l\L Cost· : .' . h' t o,·•.·1 ni 111 i I ri,· Cnut a-
numeroase grc~l•li de lectură, traducătorul neînţ.clcgîn<l mai m11lk ., t .
dl-llJH'n rntatn·clor de pa<'r d s.
lll rstr tr1 1111 ._ h C - 1 .
. ·.. · on, ant mnpo Jt. si"t 1·,,fcre
pa!-ajc. A doua oară cele trei discursuri au fost publicate numai în na- I·,t.,s1 , cecu ce comc1de · • cu ,,,J u.' <'u po 1.unu · L-~1 _'<t martie • ~c înto'l!'ce ],,
ducere romînrascrt de T. Holbnn Un tratai tl,• refuri di.... cris de M i.ron
CosLin1 în Rc,·i~La istorică ~er. a XXI-a (L935), pp. 213-216. car<· a i~no-
D • .. · d"
" uzrn in scr1s
~n~rn, p_e. care_ o trC'r11:--c cu cîte,:n · ?~1·,::1 n_oa-.t rft ~esprr dc•zgheţ u 1
• . u
III
..
tr1rr1s apoi uucd1at din nou îu P 1 . z!lc inamt,·. :\111·on C:n~t in <'St<'
rat ediţia V. A. Ureche. ln t.1·mlucer·nt lui T. Holl,an textul c·stc complet ~a ~ol către Ioan Sobicski In o o~ia )1 soseşt r la Liov la 30 111arl irl
ininl PI igibi 1. tnt'a n l<'s recr<' - a lc>o_ er ea avu oe înatu marPs.:tl
, • aJc<'a • ..., • al Poloni<' i (11 11 1· ust"se'
Alături de cele trei cliscurs111·i, V. A. Ureche a publicat ~i un discurs t . r--. t"'
a u1t<:1 a sc1·1s .l\lirou Costin scris .. mai_ - 1. acl'lat,i an). Snl'otim di
adresat lui Iurie Hmilniţchi, cu prileju I trecerii acestuia prin laşi în
1G77. Discursul C'St.r. scris în limba latinf1 si se află tot în manu!-crisul fdcoarc>cc în scrisoare . s
pune c·a- dor<>st . o.11 l'a raf •·c starostt' Ir G1·al
• :- d- . 1.
lOWJe<' ~1.
npt._ ~r, .. se pot1·n-r-şt<> ru dat.:i <le mai s·· / s.1 ."a u gralinic pc ,,mart'Sa.l"

-
73 Ac-at.1. R.P.R. V. A. Ureche îl atribui,· tot lui l\liron Co~tin, ha mai (,.mei in fli.n: le renalului p l . '") . u .. Sc-r1sourea. este scri"ri în p i'- . ,
mult, îşi pcrmik chiar să n<lau~r la sfîrşit iscălitura lui Miron Costin.
care nu se află în text. 11iron Costin nu este autorul aceslui discurs,
carul Ja 30 mart
pînf1 aeum inedit=-.
it•· S
1G74 o1_1.lel , prohaLiJ la Lio,· u~de :e afl n_ '.'ni:1
. cr1sonr<•n, auto~raf al lui' ?\Iiron, C t~ 'ioni-
II • . •· - os lll. l'Sl e
pentru că: a) discursur·ilc rostite de „Costini" au aceaslft menţiuJ?,e,
... Sl'r1soare în li111l1a poloră·· .·.
pe cînd acesta nu are nici o m<'nţiune; b) discursul c adăugat ullrr10r naţ1e1 Zamoyski din y.tll..SO\.Ja 1
. ms' oil igrnalu I se afla la Bil)l.10 l., J.
de altă mină clerît cea care a scris discursurile lui Miron Costin. Pe de
95 1l' f 7(jQ ( la Ol' 1-
.,} scpst" ~hri:- 1681 este din Ia~i si. ~ d· .:_ .~ ' nr. 5.5. Scrisoarea datată
1 1
altă parte, este sigur cft J\I. Costin nu ar fi rostit în public un c~i:-;curs oan ob1esh :·" · D upu- cum reil'se . • di, , a res,1ta l'<'<T(•lt . e- 1I p 0 l onie1, • • pe atunri
de laudă pentru Iurie 1-Imilnit.chi, de neme cc tot public, în cronica sa~ d e unu I dintre fiii lui Miro C _n contc•xt sc1·1som·l·a u fo-.1 n ·I - I .
adoptase o atitudine net ost.ilft faţrt d,~ Bn~dnn Hmilniţchi, t.atfd lu 1 ,:a1·c din fi" J • l\I"
11 Ul
n ostin, l1·imis în
iron Costin a fosi 111111 •· •.
4
41·
so .1l' m Poloruu. Nu sl im
• '~ u~a l'l·g" u1
Iurie ~i al lui Timus' Hmilnitchi. (G'1corn- t:, l
,c Duc a în a t I(:.• la • el OinllH', . · ·lu79-1G83
· is 111 so I H· d . I
- l l ~1111111 1 }\{(1 Irit· .,·c· l.
' ,
1 I. Mo R' . ), p1·ubabd e<·l mai mare,
1 Manualul de retorică nu este seri,- Jc Miron Costin, ci numai discul'SU· . . ga, walitatea polono-au • _ .
rile lui au fost ad,iugatc ulterior la sfîr!;it jn. ed.). l as I trşttul ser.olului al ..Xl' 11 - Iea, CluJ_slrraca
19'13 ş, orie,itnrrn.
, ro 1·,t,r,i
.. n ţiirilor rominc
, • • )l)'. ·18-'1!1.

442 443
 .
Nit:oluic. l\lolin1l solÎ(•Î Ya fi fost prihl'girea în Polonia la _acea dată_ a
unui număr de boieri moldoYl'ni. 1 Scrisoarea, autograf al lui :\I. CoSLm,
este pînă acum inedită. . . A
III. Hotărîrca logoffttului şi YÎstiemicului domnului Moldov_e1 !11
afa1·,•r1•a lui Balahan cu Ursachi a fost probabil tradusă în polona dm
,omîn•_•:;;t~ şi este publicată în Hurnmzachi, Document<', Suphmc!~t, II.-:
:1, p. 2ll, după o copie cr se aflu în colecţia Radziwill din N1_esw1e:-
(1•d. I. Bogdan). Este îni-oţitr1 eh• o tradueC'rc franceză de I. Skup1_cwgl~1.
I\". :\lemoriul hoit•rilor moldonni crtt,·c Sobicski; este publicat lll
,:1·i:riwd în limba pr,lonf1, în Hurmuzachi, Docmmm.tc~ Supliment, 11-_3.
pp. E>l-153, după textul din Biblioteca Zamoyski <lin VarşoYJU,
c<l. I. Bogdan, <'li o traducere <le I. Skupicwski. Că Miron Costin este ?de:
văratul autor al memoriului n arftlat istoricul polon Czcslaw Chowa~1cc.:
Lu a(•c.·u dată (25 iulie 1684) Miron Costin se afla exilat în Polonia, ŞI NOTl DESPRE TEXTELE DE CRONICĂ MOLDOVENEASCĂ
regele Sobicski, în urma izbînzii tic Ia Viena, pregătea o expediţie în ATRIBUITE GREŞIT LUI MIRON COSTIN
l\fol<lorn. Moldovenii cxilati în Polonia erau <Trupati, unii în juru!
fostului d~mn Ştefan Petric~icu, alţii, mai ales b~icrii; în jurul marelui
logofftt !\li~~n Costin. Boierii pribc•gi erau reprc~l'ntanţii unui punct de
vedere politic de clasit opus stăpînirii domnesti. ln memoriul lor se vede
V. A. Ureche, editorul Operelor complete ale lui l\liron Costin, a
ntrihuit. cronicarului şi a publicat suh numele ac<'stuia fragmente dintr-o
eu~n do1_11nAul este complet i~norat şi se vorbeşte numai de privilegiile
rronil'ă a Moldovei, de la înt.emeil'fra :-latului pînr1 la Aron Yodr1, ~c
lio1cn·ft.1! 11;1_t1:-~ Mohlu\"fl chlll'1·ată de sub turci, dar încorporată Polo~
unde începe ele fapt Lct~pise/.ul_ /ări.i_ Moltlo~•1•i scris <~t• ~·l_iro~ Cost i_n. ln
mei._ B?1er11_ 1ş1_ propu_n~au ca tualf1 nobilimea, toţi propricta~ii fcud:-1!•
prc•tlos]oYia la aecast~ du~ urma scr1cr1•, ~l ~:·on Cost m 1~1 an1t.~se mten~
tlt• __pau11~1t _sa _f~c ~c11tit1 total de <lări şi asimilaţi cu privilegi1lc nolll!l-
t ia sfi serÎC' un „letopiseţ intreg ul .Moldo,:er • ai~umc~ :.drn ~/n,cal1•ffl.l11l er.
lllll _n~ar1 ş1 m~c1 ~m _Polon!a .. ~i cer l·a vecinii fu~i\ i Jr pc moşiile ho1e-
_;•• ... 1· .urd::.isiim sr'. începttlura lt'iopts1•/ufm·· • lntern,·rnt. pC' a•·rastă
1
·.. · cl,·,,1,~
rcşt1 111. Poloma sa he n·sl1l111ţ1 stăpinilor lor. Acestea arată cf1 avem a (II • 1• • ,. • • - ).I" C .
. firmatic a cronirnrului, V. A. Ureche 1•1·a l'oll\·ms ,·a i,· 11·011 ostm a
f._1cc cu ~rupul tic boic1·i d~spărţiţ.i <le domnul exilat, Ştefan Petriceicu!
~cris Îl~ ade\'ăr 11 n lcl.upisrţ. de la întPlJl<'i_crc pină la î1~ecput11 I lc•t_npise-
~• cum rn frunt~a grupului se afla Miron Costin, r~te pnsihil ,·a c·l sr1 fi
t I i SllU (dat la ivralit la 1675). ha t·hrnr că a contumat. lrtnp1setul,
rcdac~at mcmor~ul către regele Sobieski.
·~ :~ "C' tci·i inrt în mnnusc·risclc t·c le eunoaştc•m cu ~mul 16t>I. Aceste
. \ • Acest bilet <l~ scurt~ inrormnţ.ii st• aflit publieat împrc1111r1 cu c ,l I c " . 11 1 • I . I r. I . - 1\... l .
.·,: tiicl"llutc m· fi fost iul.crea atc m l'top1s1•t11 111 111 sau, nll'O a1e
scnsoarea l~atmanulm Sta111slaw Jalilonowski (tl in 2:i iul i,· HiSS) în SCIICII • ,. \ ,. l hi" - . d ..
Costin. Bazat. P'' n1·1•ai-lf1 conv1~grr<', ·. : . urce w _pu 1ea m e q.rn
I-Iurn!11:acl11, J?ocwnenle_, ~uplimwt. II-3, pp. 177-178. du pi1 o copie , . ,) . l · l\l irnn Costin, suii t 1t lu I: Frn.gmrntr. o sc•rw <!~ c•xtrasc- a le-.p
,_1flata m Arl11\'a Radznnll din Nieswiez, text polon. Est,· pul,licată opc1
• ,}c · (li , u totul
1•
nrltilrar chn . cronll'a • Ju1· N' · IHIC'
~ 1co · c · ustm, enrP c·onsl1tu1e · ·
u~. e<l. I. Bogdan, cu ~ traducere frnncczr1 llc I. Skupicw:-ki. Stol- 111 c np \ 11 :-lalt: din cronica acestuia, :--i le atribuie lui }lirnn Co:::tin. 3
meul la care se face aluzie est.I' Cunstanlia Cnntal't1ZÎ110, i~111ri,·1il mun- aproape Jlll11U ·, , : f . d.
. · ·t:- · ,j Jo\'adft ,·ft aceste· pasaJ<' carC' nt· parte• mlt•grantă 111
11-an. <·u care se dovedeşte că 1\liron Costin a\'Nt rt>lal,ii pnlilic,·. Nu C'XIS a JllC.. .·O,.. Joi· cronicii llll• N . C,ostm . ar r·1 rosl sc-1·1sP . el c ta1H-1 sau. -
texl.u I manu~c.: 11
: · 1\l. C ,,. 11~..
· 11 11 ici un alt. sc-rutor ·· I· l I ·
\"C'C' 11 c C' elop1sf'\C'. nu a afirmat
·
, 1<·1 · 1ron ,o.,. • . • . . . . .
•N- A d ,:- . ,j . izhutit :,;f1-st dueil 1a llll 1"P 1mir" srrH'l'l'a ,. 1dop1sr(11lw
c_•a lll a e, .11 c •1 • - • " . • . . I l ,,..~
~ " I ~I J<l ·>\'t'Î . •inr.l'/Jf'ilurt, , pc carr o 11rz1st• 11unntc· l l' . b,o. 111 1
inlrt'" a 1, o 1
cnlru er1 :\l1ron Cost.ma !op1t-o mai t1rz111 m S<'l'l<'l'l'a :-n rl•a
,. • • • • A • • •
. 1;. . „
s-a Jl.l!'i 1.Id 1, l' , · ·1 1 · · • ·llll1·Jc'a \ 11 · · di
. • . - · De n,•rmwl moldo,•em or. n mei 1111 l'aZ 1111 ~ml
d m uima. :- .. ncrpawturt'i:' mcrcrra mai. t I t•par t e CICCll .. •... • a d"Jl'il
• •• clC'St'tlwlt'f(l./ll l lltlll V

aceas t,a ,,,. "'

- - ~ ~ in, Lclopis1•(11l {1irii .Moldoţ•ri de la Aron l'udă încoace, 1.•J. rle
, . 1 _L_elopiset_11l .i1loldw,·i llc (p~eudu N. Coc;IÎIII la ~1. Kng-iilniet"nnu, Cronfrcle faţă, P·M.42Costin,
• . Opere comp lele, I
N. ,~ • a·\ • U rec 11<', , · o I. II , pp. 1":,,._,_.,_,!,
uv ... u
Iw111L1.~11•1_,cd. cil., vui. I l. I'· :!::, 2
, ., - Cz. Cho\\anicc, J\li,- 0 n Costi 11 1•11 1-'o/ugll•', în incl1i1111r,• l11i .\·. Jo,-w:, Cluj,
1.J..,I, l'P· ·11:l-1~'•. 445
444
 mai departe decit cc)e două cronici po)one ~i d<.•cil De ,wu,wl 11wld,"'e-
nilur. p1·obabil nici măl'ar atit. În orice caz. este cu totul arLiLrar fi
■
ncfl.iintific a atribui lui }liron Co,I in fragmente alese clin aonica fiului
si"111 fiiri"t a produce argumente plauzibile.
Pe de a)tă parte, M. KocrftlnicPanu a publieal în l'nl:·cl ia sa de
h•l11pisrt<'. o cronică a .Moldowt'd,· la lGGl-1712 sub numele )ui Nirolaic
Co:-1 iu. 1 1n această cronil'i"1. la domni:, lui Dumilrasro Cantar111.i1111. Ja
anul 1Gi3 ('Stc cital ,J:.1•oclul lui .l1iron logof,ttui··. P.! act•:,;t temei
\". :\. PrP1•l11• n d1•spri11, ~i clin a1·1~a,t;1 ernni1·:1 ura fra~11wul. alrih11intl11-I
lui ,1 ir·on Co,tin. 2 ~i,·i :u-c:,;L fr:t;.!llll'lll nu po:tl.l' i11sft fi~11ra inl r,~ operele
lui Miron Cuslin. C. Gi11rcsl:11 a dovedit. di 1„1.opisctul .\lolJovci din
anii 1GGl-1iOH (afa1·i"t ci;• pa1·tc~a c•~ trntr.azft anii liOO- Lil2). 1111 c•stc
ope1·a lui Nicolai" Costin3 . ~i mai mult tlecit. atila. 1111 .,izvod·· al lui
Miron Jogofftl.uJ (aclic:1 Mi,·on Co~tin), pcnl.1'11 epoca <le la lG,~: nu a
existat. Atribuirea acestui izvou lui Miron Costin este rezultatul unei JNDICE
1·011ruzii n compilatorilor de lctopiseţc. 4
Pentru aceste motive nu am trecut aceste „fragmente" între 01wre)c
lui Miron Co~tin.

li
..
li
1 i\[. Ko~ăl11icca1111, Croni,•f'/1• J:0111i11il'i, ,,,I. a II-a, ni!. li. )l-,i::!.
2 l\liron.Coslin, 0111•u rnm1,kt,·. 1-tl. \". A. t·rl'cl11·. voi. li, 1:-;~:{. l'I'· !,~~-'1 30.
a C. Giurcscu, Nni contrib111i111ii la ,;/11t/i11/ ,·r111til'ilor 1110/tlu,•,•11,·, \1:ad. H 11 111.,
l\fomor. scl.!. Î:,;l., XXX. ·J ~U8. •
-
1111
" C. Giurcscu, l:.1•01uli-!1• l11i '1'11dusit· D11lJtt1t, .\firo1i logofiUu/ şi 1·asi fo Dt•minn,
în Eulctinr,l comisiunii isturic,•, I, 1 1.)1:;, pp. 'l~H-210.

446 III
 INDICE DE !';UME DE PERSOANE 1

A Alexandru Coconul, domn al Moldovei

Aaron v. Aron.
Abaza, paşa de Silistra 101; carac-
terizare 110; pirăşte pe Barnov-
schi 102; pc )!oise Movilă 10i,
108; război cu polonii ·!05-10i,
109; uciderea lui 110.
Abu Bechir, calif 291.
Adrian ( Haclrianus A<'lius), impiirnt
roman 220, 225, 227, 258, 3Sli,
Id:!, 413 i ccJcază proviucii :'.!:?5,
şi Ţă1·ii Rominrşti, caracterizare
95; domuie in Moltlo,·a 95-96;
în Ţara Romîncasc;"1 91; nunta
lui !li.
Alexandru Iliaş, domn ni :Muldo\'ei 7Z;
or1g111ca 75; caracterizare 97;
întîia Jomnic 75-77, 85; a doua
<lomnie 95-97; r;",scoala impo-
trirn lui 9S-101.
Alexandru Lăpuşneanu, clnmn al l\Iol-
Jon-i, intervine în •.\rdeal 307 p

l.t13; di'irî~1ă podul lui Traian Alexandru l\laceilon 32·1 ; cuceriri 113~
206, 237, 2G~. ~lG. ;'.!jG, 2G0; isluria lui SS, 219,.
Ag. Ghel. v . •\ulu:: Gcllus. 2:?2, 2'12, 2~'1, ::ISG; sol de la sciţi
Achilevs 242, 318, !d5. 315-3·17.
Ahmed aga, el agnsi llc Bugeac ·1S9- Alexandru Paris, erou troian 250.
192, 196. Alexandru paharnic, nepotul lui Vasil~
Albert de Habsburg, rege al Ungariei Lupu 168.
280 286, 2S8. Alfons v. Ciacconius.
' q-3 31-
Alexandria cca adevi'1rată 88, ~" ' .>; Ală hei, comandant turc 287.
let!cndară 88, 25:.l. . Ali, paşa tic Buda 190,314; ia Oraclia
Alexa.;,Jru cel Bun, tlumn_ al llloldt·:~ '195.
ll! 3. ascmcJH'a unui rege _3a •
~1 t • c,,~,- 1„ 1)3:" • Alixandru v. Alexandru.
funJcnzit cct,iţ1 :.au; so u - .,,
·
orgnn1zcaza- J,i!'eriei 214, 235, Alli, calif 291.
23G. Andraeanus v. Adrian.
1 :Numele proprii intre pnrantczc ascutilc• nu apar :n trxl ci sint indico11c numai prin ca-
lltalt•a lor.

2§ - ,\\iron Costin - Opere 449

Androi de Aragon, rege al :--c:ipo le lui
~Î $-2Î9.
Andrei din Crctn (;fin t) 1:!G , 3 1S .
Anilrei , rlogele Veneţiei '.! 93 .
Andronic-, se rdar 15G.
Antenor, er ou tro ian '.!-', G, '.!50.
Antioliic, :ig:i 156.
Auton, po lro\"J1 ic cazac 1îG. '-.:::;
Apafi lilihai, p1·inc i pc :tl Tr:o n~i h·:1nil· i
1-:-: - 1-;~, :Jl',. !11 8.
Apollo :.S:!S .
Apos tol d ~ Orh(li, s,· r.J :, r l :!O .
•.\.retbusc, Jll'1":--11 11,1j,· ,ni tulugirr ~:!O.
Bnlaban Ale:<a ndru, n egu s tor di n L io v
33~.
Biileaou Gh eor gh e , 1,:i n J c Crniova
19:3.
Balica I sac, m.irc h a tman GO : n,:,n:,s-
t irr:i l11 i !1'.t , 10:.
Banfi '"- 1:,111 ff_,·.
Banffy Bahaz:is, nul,il 1111~11r '.!:,$.
Banffy Io:tn , nubil 1111~11r ~~,:~- :!!'l 't.
B::inul \'a5ilo, , · i:- l il.' I' a l duil,·:, l u.~,.
Baraha~, l ,all ll:111 caz:u· l:!t~- 1:: u.
Bărboiu, Yo r11i c t;1 i:!; fiul s:u1 G2.
Barclny h•;: u , :- 1· ri itur !;Î t co lu~ ::!>:! .
Bnthory de G:ighi , Nieolaic '.!94.
Bntliory Si g ismund (J ic mont . .J izmont )
p ri n•: ipc al .-\rJcnlu l ui r,:1 , t, 5,
:,G. JO(); lupte cu turc ii t,i,; ler;.i -
t.11ri cu ~li h:i i Viteazul t,7 -4s ,
,,:, : .1LJit:ir,· t, S - t, 9.
Ilath:iry Ş t e fan , ,·ui.:,·1,J 11 I .\nkalului
l11pla Jc la t:i1n pul l'i i11 i i :::se:
B:ith:i,y Ştefan, n uli i) 1111~11 r , sprijin:,
pt• Fel'd i 11a nd ~ 8~ ~ ~ ~.
Bathory ~ tcfan , 1,ri11cil'c a l .\ r,l~al,ilui,
a poi r·,•;;p al Pu l,n1ici :;oi:J, :J 11 ;
11l'g-~ui1.c;11j pc c;1z.a,· i 1:! 'J.
Bathory Ş te ~an , fr al,•le l ui S i;;i smu ,,.J
B orcea Iano1 '"· Barczay ,\c:i \ i u.
B oro ~ Ianoş, c:.pi tan nrdc lc:in 156 -
1:, ; . 1;::-1;:,_
ll osio Lăpu ~ oc nnu 99 .
Bot Andrei ,·. B o tts .
Butts Andr:is, ~pa n Jc T ,mişo:ua '.!SO .
lloul Toad er. ,·i,ti crni c Gl-G 3 .
Bran c-ovic-i Gh eorghe, d cspo L :i i Scr -
1, it•Î :.! ~I. ~~:l - :!S•'.i .
Rra n:1 .-nlt,ir;.:. , 1,·,·tur J,, 1 ; ;:,_ 3 10 _
Brnt!t•rir.s 1.-. t, :·, n, epi:-cop 1111::ur ~CJl1.
Ilrut us. :-. 1·0.11 ,, r n , 1ua n :!:, 1.
Buri oe Co~lca , ,·ul'nic f, S: llHJar-
i11:1r1·

Arie, crrl.ia lui :~u~. Barczay ,\ca;iu ( Bo1-rc a I :1110~ ) pri11ci- l 11 i -;~; ~ti c :-îrl,,.. , tr t,-;; fi ica
,,,,_ ;,G. l 1·,1
Aris tote l , filozof :.!,7; eitat -- '. J>Clc ,\1·,lc al11l11i 1 Sj , :Jl:!-:11:.:; l ui 11 :s. .
nati~:ca '" · YM·cli.
Aron , d ,u nn al ~l ul d u,· ci, Jonrnia t, :.S , uc id Prc a lu i :Jl'J. B 1u·inc î\lir,>n , :-.1 11 l 11ic '1Î4, 189.
n~1lur ,·. 1:a1h1lry.
4!i; b o ie ri priucg i t, 3 , t,t,; J,, t o - Bnrnovschi l\liron, h at111an, :ip11i du1un I~uci11111 , ,111 lu ic 1.-, ~,.
Batn, ha11 1:i1 ar '.!~,.
pi ~c ţ d r• la 'J1 - lj 3, !;S; 111ă11:, :-. til'c a l .\lulJ,wci, sa t e le lui 92, 100 ;
llcl,ck Nicvl:iic, n(,1, il i:11~11 r :!7'..I. llu,lzc.~t i .. J; 111. L'"-li.
pr i111a d on,n ic 9:!-!Jj; exi lul
a l u i 1 37 , 1 $ 7, 1 9'.!, Bfi. Bcldim~n N ichifor, lll arc ln~,,f:,t Ii i_ Bul111t- ,\ lrx a 111lru, . 1n:1rc h:,t111a11 :;:l~.
:,:i-96: a ,I oua .Jvn111ie 100 - 10 1;
Arttlndi P .: l, · nobi l ungur '.!88, '.!89. G:L lluhu ':' Uiruitr:c,, j ..q irrr,i,· ~ 1~ '.JÎ, 99 _
u,· ith·n· a )ui 10:! - 1U5; n•f11r111c
Arlantiul v. Ar t:1ml i. !Jcn:!ccue [1:, L:d l u i .\ 1il:o ) t,1î.. Bo:h u~ :\i,·ola ir.. j it n in•r 1:1:i, 1!,1.
!J::--~l'J ; c lÎ lurii f)',; c :11·a1·tcriz:1re
Artnxcrs , imp:, r :ot pers:in 3:!1. Jlcrcgs2asi , 11111,il llll;!llr :.!~ ~). ~u~111 -;: .. s11., r1· :-.11l:_:, ·r 1 S!l.
u:; , 1 0:ţ; Jll:tllt:t lui -- ~.,,.. ·10~;
A soni Con , t:intin 9 8 . Bcrclsas j , .. I ~i·r••~sz.:isi. lhuc1•sru Diicu . 'i•·il;1r i 11 'f'.11·.1 Hon lÎ-
i ai-11;1 lui -- ·JO:: ; i:i1.u l lui - ~1;.
Athinai Simon, 11ub il 1111~ur :!~3. B cthluo C:i l,or (l:al,ri,• IJ . (.l' IIIC
· ·lf ll'. ;d 11 ,· ... ,·:1 1:: 1 . 1::-;, 1',0 - l 'J~, 'l '1:i ,
Carunius Ccsar (Varuu iP) , i ~lu l'Îa l , i:-,·-
Auec u s v. A1.t in1s. :\ 1·dcalt1 l lii G~,, (;7-t;:=; , 1Hi, ~;j(i, I 'i ~ I - I .-' I .
ri r ii, .Jc ~prr Tr:1i:i 11 '•iii.
A llic us T. Pompouius, curcspond c n ţ;i Basurahi, .J i 11:, :; t Î<· :!U!J - :! JO, ~:!:L llc tlilc n Şt efan, princ il'c :d .\r:k:dului I.h.: zt·.: ti i , ,· ·11 o1t. 111 1 .11 111 1 \ l i!1.ai \'ilc..i -
c u Cicero t,13. Bas~ral, cel Ilătrin (l.a iot[l) , ,lu111 n a l
n o, ~; 1n. z u l r, '.I.
At1iln, han, n:,v[tlirca i 11 D:,cia :!Of,, llctlc.u1 v . B,-t :,1<-,1.
Tt1 rii Honiiw•~li, lupl\! .-u ~ t c f an ("
222, 22i , 254, ~(ii, 2-;-:;, l.1{i-',1i. cel .\la r e :!IU ; prad:, Uubru:;c:i llicls ki loarhint, croi, i,·.·,,· p11 I 011 ',I I I
August, i1npt1rat ~o;:;, :!!, S, 25:! , :!::.5 . :!O:!. :!::f~. :!', :1, 11 I :!. Caazi Glt ·•:·,·i " .,1. ·1 1;11,· r ,•i i , l , :11 1, i· xp ~ -
2"10.
2G;,, '.!7'.!., 329; la11Ja lui ~', 9 , :l'.!S . Bilsch :i v. lli,·lsk i. .J i ~ i,• i 11 \I li'
I I t>\ ' ;\ !1', - ',.-,, ,. ,, :-o.
Bnsarah Co11s taotin , .. Co nsl .1111 i11 Şrr ­
Augus tin (;;fiut) , c ilal Ji n - 32~, 3:27 . Ilina1 , nol, il llll ~ll r ~~o. Ca l i n ~,srh.
i ' ·
1\.:di11uw
· :- l... i.
li:111.
Aulus Gell us :!,O. Bug dau di11 \1:1 ra11111 1·,• ş• :!~•J •, ~
_r,1 ; Jlfl\'Î-
· Ca 1•[lllrn i 11s .l\il a n . :1s, •tn :::.1'1'11,
. 1 i. c G I t .
Bas arah llfatoi v. ~l:ot c i. ', I·, . . " a ,I
Aurelian, p ii r:1 , irca Dac ic i 1.-J 6. ) c• :,: Îi :!:!!).
B asta Gheorg he , ;:c n L• r:al 1,9, ;,:, ; u r. i-
_.\ "gus t crai v . S igis1n 1111d :\ ugus t.
Avrclian \". Aure li an .
Az:unct mirza 11 '.! .
d r n·a lu i .\lilta i \ "it,·:01. 111 :,G.
Bn7 otă Jura7c11, lial1u:.i11
Ilnşo tă P~\tra ~cn , lo ţufrd
·tu',.
~Hi.
llog:d:iu III,
L' l
, ,10,·11,
Ju111n ;,I .\l11l d 11 , ,·i ·1t ·1 .. ~
' • • ( ,I
:!:J:J ; ali:111F, l 'II l'o l u11i:i
·• • ; aJucc r111 C'ni i n ~lol.l n,·:, :! :;:; ;
i:1 slea~ t!c la L11 rt· i :!O;,
~a hin
(au l a
1 i,i.
Binu
!:,an~ l' \.. f„rinat,,r 1~0 .

C ani.ar-u:,,:i u ·,
-
p: , l 1. 1r11 i t· .
C,,>ustaut1n
.
' · 1 .aut;1cui'. 1u u

. , p 11 ~l •·l ni c în
Cunslon- \ . ' \

B:ithory, fa,n i li r t, '.1. ;,:;-:;,;, ::r,~; Eog,lan Mo v ilă Y. ~l .. ,· il:, .

. · ·
B . ! .,r ., 1; 1 11ni11c:1 scr, 'l G~l . \,
sl i11g1·r•·:1 l i ()/ , ~1 10.
'• ,,.
1
Bog,lau mirza, t,,Lar î'.t. C :.inl :u.· ur.:
Bathory A n,lrc i I , ,·,, ic•,·o ,I :o l . \rd e:i- .. n:-.. r•
'--''-•u~'",la ut 1n,
-
1,alt., r nic in \
Balii t '"- Ba k ies P,, I. Buhul ,·. Jl„1, 11 ,,_
\ J,+1,1 11 ,·;1 11:: ~.
Bniazid I , s ullan, r:1lbo i c u ungurii 111111 i ;;o,; . Iloh:n1. p11l1·11,· 11 ic c:11.ac ' • . ..
Bathory And re i II , ,·:or,l i11 ,.J, l'ri n,· ipe c~:11.~" :1:-:i a ;) Con s ta ntin, ~li,l1i i c în
279- '.!SO. Duh" _. , . ll 11l111<.
:ol .\1·.J eal11l11i t,:,;. :,.·,, :.;u'.J- :ilo ; r Tar. t l~'l l :1 i:1ra sc."l ;ţ:J'1 •
Daia:aiid II, su ltan , l up t e c u Ştefa n Boji , ,·t,p Îl :111 d,· 1,·r,•:..--i i I ', :: .
, .• ~ul at-1:1:.i n o loidach c. ,· i:--l if' rni,· i n
ce l ~l are '.!10 . 111· idcrra lui !, !J, .)~1. ilnnfi :-ti A ntonio ( li,,11!ri11 t. i, t1,1·i,· Îl:1 -
Bakics Pă i , nobi l u n g ur '.!88 . Cuthory Gnbricl , p r i11cipc a l Ar,lc a- l i,111 a l l"nl,!':\J·i c i ~.!O, ~•1 , 1 ~ ~-S.
\J, J,• ., ·." : ~I. ·1.:i. ·J ·,.·•,. L ,~, I '1~1;
!,•~:, 111 1·i ,· 11 .\I ir, ,r;. , .,,-. t i n
.._ \ \

Balnbao, o fiţ e r po lo n 129. 111 I II i 3U()-:.; 10. :!t~:: - ~1~'1' ~:,;r., 'd:! , ,,1 :., '• 11; _ i ·,K . J ·,11 - l'd,
'
450
451
',
'l '•\ ,

\,l
,.,.
Cantacuzino Toma, postelnic .apoi vor- Chimini v. Kcment.
Costache Gavrilită, marc jitnicer 188. Damaschin v. Ioan.
nic în Moldova 103, 121, 143, Chinezu Paul, şpan al Timişoarei 287.
Costantin v. Constantin. Danii), proroc :!~9.
14S, 158, 169, 198. Chiriţă Dumitrache, postelnic 60.
Costin, familie 328, 331, 33!1. Darie ,. . Cără bă t.
Cantemir Constantin, ceauş, serdar, Chiritii Dracon v. Ruset Antonie.
Costin, post,•lnic apoi hatman, tatăl Darius, rl'gclc pcr~ilur 11:J.
apoi domn al Moldovei 200, 3G8. Chiu;ruli Ahmed, marc vizir 178-182,
cronicarului 92, 96, 98, 100, 10~, David, proroc 3:?U, 323.
Cantemir bei, paşă titlar 58 -· 59, 68, 1~0, 1%-19:;, 198; expediţie în
107 -10S, Ht. Decebal, regele dacilor 20'., 221-222,
70, 78, 91-93, 96, 98, 1tui 111. Ardeal 184-185, 31:?.
Costin Alexandru poslclnic, fratele 237 1 255-257, 3!>-1, tdG.
Cantemireşti, rudele şi oarc.lclt· lui Chmielecki Ştefan, nol,il polon 93 •
cronicarului 138-139, H9, 201. Denhoff i11inofi, polcovnic german în
Cantemir bei 91, 112. Chmielecki v. llnwlcţchi. Costin Miron (Koslyn Miron), despre 1'11l1111ia ·J li:!-1G3.
Capistrano Ioan, apără BclgrnJul 28G. Chmielniecki ,·. Hmilniţchi. persoana lui 105, 112-113, 126- Desbaraj ,·. Zh:iraz.
Capolnai v. Ki1poln:1i. Chodkicwicz Carol ( Hotchcvici), hat- 127, 134-, H0-1'i5, 157, 159, Despot rndă (Iacob IIernclide) 265.
Cara, ci"lpÎlan de lefegii 143. 111.111 polon 77-78, S0-83.
165-16lt, 179, 18'1, 18S, 203, Diane, z<>iţc 220, 329.
Caracaş, paşa tic Buda 81. <Ciacconins> Alfone, lingvist spa- 217-219, 221, 2!13, ~!,7 I 257 I Dii cui \'. Buiccscu.
Carambo v. Mahomcl Cclcbi. niol 270. Dinof , .. DcnhoU.
265-267, 270, 31:!, 326, 328, 385,
Cara l\lustafa, vi:Lir, asediază Viena Ciaplinschii v. Czaplini;ki. 392, 1112, 415; în Maramureş 220, Diocleţian, împărat roman 255.
1127-42S. Ciarneţchii v. C,rnrnie..:ki Ştefan. 260, 414; în Polonia 121.-127, Dio Cassius, istoric antic '11, 202-20i't,
Carabăţ Darie, !lpiilar 1:;r.. Cicero ('fii.ero) li13. 134, 142, 218, 221, 331, 384, ~l!l-220, 2-'t4, 255, 258, 264,
Carion, istoric g.-r111an 24'1, 2119, 258, Cigala ('fic:il), paşi"'l G3. 386; letopiseţ 'J1, 130, 261, 273, 2Gli, 27:!, :186, 392, 412-413,
li12. Ciogole, familie 9G; (r:iţ ii 133, 135- 414; scrisori 331-33 11; traducător '11G.
Carol de Durazzo, rr.gc al Ncapolelui 1::8, 1!:!J. 315-317, '127--'12S. Ditinca, tilhar 1î4.
şi al Ungariei 278-279. Cio~ole Constantin, spf1tar 133, 136- Costin Nicolae letopiseţ 253, 261, 267, Dlugosz Ioan, cronicnr polon '11,
Carol V, imp,irat al Germanici 288, ·t ::!). 'i1G; solii 331,334. '112 -· '113 .
~'.J:i, 303. Ciogolc Miron, stolnic 1:1:!; jupî- Doczy Janos (Dotia), nohil ungur 288.
Cotnarovschi , .. Kotnarsk i.
Carol X (Guslav), rt:gc al S111•1Jici 111~:ii-:i h,i 1:::!. Doja Gheorghe, ri"lscoala ţăranilor
Cozo\a Ioan, copist <le crr.11ici li~i -
175-17G. Cîrstc, yj,;Licr11ic 1'l Î. 287.
4:!S.
Castaldo Ioan Batista, genc•ral impe- Cocorăseu Radu, l,,g,,f:-11 i11 Tara Romî- Domentiian ,·. IJomi\ian.
Coz01:1, sfinl 31S.
rial în Artl1•:d ::o:1-:.108. uc,:1<:1•;°1 -i:?'l. Domiţian (l>onwntiian), imp,irnt ro-
Crimca Anastasie, mitropolit 9'1.
Catargiu Apostol 11 !J, 1:.11. Coh:inschi v. l~11i:li:1n-ki. 111:111, r,izlwi cu dacii :?o:t, 2::?1,
Cromer Martin '"· K1·011'1er.
Catargiu Enache, pc,sll'lnil· 11a:ir1• -J-1:i. Conilra1chii ,·. Kontlrad,i. Cuchedi \'. Kukr.,li.
Catargiu Gh~orghe, ~..:tr:,r 1%. Concţpolsl'hii v. K11ncirpoh,ki.
Do1ui1i11s Lucios, scnalur ruman '113.
Cavaţiev. Kowa,;ziinr.y.
Custref, paşă 2!1i · ., ...
Dosoftei, 111ilt'11)'ulil nl .\l11l1lon•i v-1. -
Constantin <'d Marc, imp:irat :il roma- Cvintus v. Quiutus.
Cazi Cherei v. C:inzi. Do\ia ,. . I hii:1.y.
nii .. ,- :.!o.-,, :!::?7, ::?';',, -'i:lj. Cyrus l'l"irns\
•., l'C'"cl•·
.., · 1,crsilur
• 31G, :;21,
Căzima, lial111:i11 1:!:i.
ca:r.:ic Dracul ,·oclă v. \");1,l.
Constantin, p11,-t..J11ic, ,·. c:nnt.ncuzino :323-:.l:!'i.
Cazimir "· lu:111 C,:1..i11iir. Dr:igomî1·, 11111111· ~l;1v 2:1!>.
I :1111,-I a11LÎ11. Czaplinski Daniel {Ciapli11sr_l'.ii) 1~î ·
{;azon v. l,a:-1.1111:,·. Drago~, 11111111~ sla\' 2:!').
Constantin ~erhan, Basarab domn în Czarniecki Ştefan (Ccrnavtd111), g1.•1w-
Dragoş ,·odă :1::::,; ul'igi111:a ~O'), 2:!~>,
Cehan lona!;-cu, ma1· 1: n,rui,· ~lC-!J;, ·:·:,ra H11111încasc·,i 1Gf.i-11i~, 194- ral polon ·lib, :311.
lU'.i -10:i. ~1;11; .i"~ct,lccatul î11 :\1,,1,lu\'a
1 !t."i; .-,-,,;,•oala scimcnilor 170-,-1711, · ·1 • nui·:1..
Czaro-wicz !'f.1 1·o,·tc·•, • ne i11 l'ul11-
Cernav\c.-hii v. Cz:1r11i1•rki. -'i:!--',:I. :202, :!()7, ~0'.I, :!11, :!:!8-
::-i I ; .dia L l'.11 I a11.•or;.d1c Hakoczy nia i!J.
Ceres :.!:11. ·J -;c;, -1 iS-1XO; cxpedi\ii în Mol- Czib:ik Em<iric (Tihae)' ••piscup uu~ur ::x:,. '•I:!: i111p11l lui :!Oi,,
Cesar Iulius :!li:-,, :::!t, :;:!~; 1111,lr! e 11
,lo\'a -J~:i-·l!I:;, 1!Jf.-197: rcfu -
l
:! !J :: ' :! ~ t '• • 111.1111;1 lui .... :!:!~.
1'11111pc·i t.1::- 1, H. ::iat ÎII h,l1111ia J'.tj, 1!17-19S,.
....-:Ccaarini> Iulian, card i11:d :!::;::, 28'J, :!iii.
Drăgn!escu Dumitra~cu din ::-11,·,:a, a
D :!III.
2::;:-,. Corag \'. J..:ur{,;.ryi.
Cbesar v. Ccsa r. Dabi"a Istrate, Yuruic .ipoi durnn nl Duca Constantin, domnul .\lolJo\'ci
Corcţchii v. Kut·PcJ.:i.
i\1ol,lo\'CÎ ·tos, 1:!:!, :11;s; all•g-erca :j I:,.
Chanski Albert ( l l:111,tliii) ,,:;. Cornea, l,ui"r m11ntc.1n ·187.
:!Ol; <>xpcdi\il• la N,~11l1:i11~el 2.ji, Duea Ghcol"ghe, «!011111111 i\Julllovci 122;
Chiaşca, cazac 1 '.Hi-1 ~7. Corvin v. llu11iadc.
td2; ctilorii !l'a. solie in l 1 olunia ::;:I.

452
453

Dumitraţ1coCeaur, logofăt 135.
Durac Apostol 196.
E 288.
Ecaterina de Brandenburg ni!_10.
Elena, soţia lui Menelau 25~
Elisabeta, regina Ungariei (soţia lui
Albert) 280.
Emilius Paulus, cucereşte Macedonia
25G.
Enacbe comis, nepotul lui Vasile
Lupu 1li8.
Enache postelnic (Cantacuzino?) 9G.
Endriiovschi v. ledrzejowski.
Enea, erou troian 21J5, 250, 251.
Enea Silvie v. Piccolomini.
Esechi v. Eszeki.
Esop, fabulist 141, 310. .
Eszeki Ioan (Esechi), nobil ungur 29.>.
Eustralie (lcustratie, Istrate), logoîăt
nl tl'cilea 260 i letopisc•ţul lui 220,
242-- 243,261, 270-271,:!~5-3SG.
Eutropius, istoric roman 220, 2'14,
2:;s, ::!G'.t, 38 t, 3 92, 111 :!-'d3, ,111;.
F domn al.l\lol,lo\'l'i 1:3:i, :.HiS; con-
Ferdinand I, irnpiir.it ~crmnn, l_upte r;u
turcii 290, 292, 2~9; in Uugaria
288-289, 292, 2!.l't, 2%, 299,
301 -:rn7.
Ferdinand II, împ:irnt g-crman, lupte
cu Bcthlen Gal1or 67 •
Ferdinand III, împărnt gcrm:rn 120,
1:!5-126, 17G.
Ferenţ V. Rhcdci.
1-'ilipus 256.
Fleac v. Flaccus.
Flaccus Fulvius (Fleac)' în realitate:
L. Pomponius 2 118.
Flaccus L. Pomponius (Flc~1c), legatul
Moesiei 208, 2'13, 2118--2119, 2G9,
326.
F)orus Annaeus Iulius, istoric roman
1113.
Forgăch Blasius (1-'orgaş), noLil ungur
27~.
454
Forgaf v. Forgăch.
• Ghica Grigore, domn al Ţării Romt-
Francisco de Carrara, duce de Padova
278.
Frătiţă, căpitan de Fălciu 176.
Furtună Mih1il, comis 96.
G Gninski Ioan, sol polon 202.
GalJienus, imp;'ira t roman 27~.
Garay Ladislau, nol>il ungur 280.
Garay Nicolaie, noLil ungur 279.
Gaudi, căpitan al lui Rnkoczy 171.
176.
Gătoae, sln~ă Jomnească 167-1 GB.
Gavril hatman, (ratele lui Vasile Lupu
135, 1GB.
Gavrila, Mateiaş, mare logofăt 132.
Gavriliţă, aga de dr,răuani 1S3.
_ ienilor 67; războiul turco-polon
Ghede:m, episcop Je Huşi 1/ti ·
Gbeng~1ea lonatcu, marc logofăt 96.
10 1••
Gheornhe ,Jrspot v. Brnncovici.
Ghcor;he halrnan, fratdc lui Yasile
Lupu ·1:J5, 1'1:3, 1:is, 168.
Ghcornhc (Doja) v. lJuja.
r •
Gheorghe Ştefan, marc logufat' apoi
spiră pcnlru 1lon111ic 1:.J;j-140;
primn donrnir 1'11, H 2_- 147 :
r1•fu::!'i:1t în Tara Romineasca
1 ,1 ~i-·1 ~,O; a duna domnie 155-
1 ~0. 1!l:!-1!1',; ast•tliul S_uccv~!
8:1, 1:-,s-1G!1; l11pti1 cu 5c1menu
170-17'1: trimite ujulor în Polo-
1,ia 171i-17S, 311: mazilit 179-
181; i11ecarcă sft i·cia Jomnia 1S2-
18,;, .188 , 190; ~aracterizare 180.
Gheorcrhe Rakoczy \'. Hricokzy.
Ghele:, căpitan ral lui :\lihai Viteazul
55, 59. . Hadrian Aeliu; v . .Aclrian.
Ghica Gheorghe, d11111n al l\loltlo~·e1,
a wi al Tării Ho111i11r~ti inam~e
1 • 1•1')
de domnie 'J, 181 ·' Jomn1a
..,_, 1-n ..
în :Moldova 180-190; cxped1ţ~a
in /\rJeal 1Slt- 185, 3~~; Jomn1a
în Ţara Romîncască 193-195.
,
ncşti 181-183, 185, 187, 195.
Ghica Malei, domn al Moldovei 428.
Gleszan Nicolaic (Glesal, nobil ungur
GleJa v. Gleszan.
Gligore v. Grigore.
Coia Dumitru, postelnic, omoarr, pe
l;aspar Cratinni 7:!, 75.
Gol ia p;,,Jiii I, l,,gofiit, mănăstirea lui
119, 3G8.
Gorgan, comis 117.
Grabowiecki, staroste polon 331.
Graecinus (Grcţin), prieten al lui O,·i-
tliu 208, 21,s.
Grama, stolnic 95.
Graţiani Gaspnr domn nl Moldo,·ci,
rlomnia 66, GS, 7i; ri,sl'oala orhc-
6S-70; ucirlercn lui 72, 75; ca-
racterizare 66.
Gre}in v. Gr:1cri1111~.
Grigore, paharnic, v. 11.iLă!:cscu.
Grigore, comis 141, 14'7. ·
Gril v. Grilti.
•
Griui Alois (Gril), reprl·Zcntnntul sul-
tanului în Ungnria 293-294.
Grumadzen, ci1pitan 158 1G9 1s•1
Guagnin Alexandru (Gv~gni,:), c~~ni-
cnr al Poloniei 258, 3:!2.
Gustav Adolf, regele Suediei 51, 85.
G'\·agnin "· Guagnin.
II
Hăbăş~sc11 Grigor~, scr,lar, apoi hat-
man 176, 1S7, HIG.
Hiihăşc,cu Grigore,paharnic 156.18!i-
1Si, 192, 19G.
Hndimbul '". Stnmnt iC'.
Hali, sul turc în Arrlc.tl 307 -308.
Ham1>0, doclor 301.
Hnnenco, polco\"11Îc cazne 184.
Hnn,chii v. Chanski.
Heraclios (lraclie), împărat lJizantin
:!~i, 2';!1.
Herma, satul lui 415.
Berodot {lrodot) 415.
Hijdău, pîrc:tlab de Hotin, armaş al
doilea 14i.
Hincu Mihalcea, serdar 168, 192, 198.
Hinceşti, familie 141, 145, 156-157.
168.
Hinţeşti, familie 1/ij.
Hluh, polcovnic cazac 156.
Hmelcţcbii 71 .
Hmiletchii v. Chmielcck i.
Hmilniţchi Bogdan, hatmanul cazaci-
lor 83, 126, 130, H0-142, 144-
HG, 158, 181, 195, 311; răs­
coal;, lui !13, 111, 123, 127-129.
13~. 1G3, 165-167, 175-176;
a!ia•~F1 cu Mosco\'a 1G7; <.'Xpedi-
ţic 111 :Moldova 131-13:}, 1ft7;
sfirşitul lui 177.
H 1111·1 naţc
· b I T imuş, fiul precedentului,
0
,·:is{ilorie cu fiica lui Vasile Lupu
·1:~!....~, 1 !)j; luptă în Moldova
1 '•:!, 11.S-1'16, HS, 158-1G5; în
Ţara nomi11N1sc:i 1'J9-15G · ase-
· ..! 163
tli11l ~lll'<.'\'ii ,~-i, • 1.,.._,, l '
; n1oar-
tra lui 16~;, 1Gj; caracterizare
~ 11.S-1 1,9, 151.
Homer (Omiri 242, 318.
Honiad "· Huniadc.
Hotchovici '"· ChoJkiewicz.
Hristodul, cămin.ir 155 _
Brizea, vist irrnic în Ţnra nominenscă
~:!.
Brizea (11:·i.~i,·ai spătar, pretendent la
~ronul T;"nii Ro:nine.şti 171.
Hunaade (Ioan de ...... , Honia<l, 280;
lupte cu turcii 281-284; Yarna
285; ll l' 1gra d -SG;
I)
moartea lui
Iacob, milrnpr,lit t,28.
Iacob _Heraclide ". Despot voJ;1.
lacomi, v,Haf de aprozi 138-139
laba Ogl 1\-1 L -
„ u
·
e&.LU1et, p:,şa de Belgrad
-98-300.
455

lanovici ". Toderaşco.
laţco, prisăcar 232-233.
Ibraim, sultan 120.
ledrzejowski (E1 driiovscbii), rohmis-
tru polon 79.
leostratie v. Eustratie.
lliaş Alexandro, domn al Moldovei
122.
Ilie Rareş, domn al Moldovei 75, 85.
Ioan Ill, regele Suediei 51.
Ioan Albert (Olbraht), 'regele Polo-
niei 210.
Ioan Cazimir, regele Poloniei 134 1 144
158-159, 162, 164-166 1i5 I
311. I t
Ioan Damaschin, sfint 318.
Ioan Filip 280.
Ioan Honiade v. Huniade.
Ioan cel Mare v. Sobieski.
Ioan VID Paleolog, împărat bizantin
"• Paleolog Ioan.
Ioan 111 v. Sobieski.
Ioana, regina Neapolelui ~iS.
Ioana de Austria 304.
Ioasaî, egumen 137-1 38 _
Ion vodă cel Cumplit, domn al Mol-
dovei 132.
Ion vodă, fiul lui Vasile 1 u
. ' pu, omn
al ?\loldo,·e1 113-11 5 , 1'1 7
Ion vodă Movilă v. Movilă. ' ·
lonă;icută Cupărelul, pircălab de H .
134.
losuha, profet 329.
lraclie v. Heraclios.
Irimie vodă v. Movilă.
lrodot '". Iforodot
Isaac paşa, romnn~a~t turc 2S1.
Isabela. Iagellona
. ., regina Ungaric1,
. . so-
ţ ia lui Ioan Zapolya 294-300
W2-3W.
Isar, clucer 'lj8.
Isar, negustor moldovear1 l a Moscova
112, 11!1.
Istrate logofăt v. Eustratie.
Isus Sirah {citate din -) 58 _
ltal, erou eponim al Italiei 245.
456
~
Iustinian, împărat bizantin 236, 274.
392.
lustinianii, împăraţi ai Bizanţului
227.
Iusuha v. Iosuha.
lzmail, aga 1S1.
J
Jablonowski Stanislaw, hatman po-
lon 334.
Jicmont, Jigmont v. Bathory Sigis-
mund, Si;!'im111ncl I II, Sigismund
de Luxemburg ..
Jolcovechii v. Zo}kiewski.
Jora, pîrcălab tle Hotin 162.
Joravinschii ". Zorawinski.
Jupiter 329.
K 294.
Kalinowski (Cnlinovschi), hatman
polon 12i, 129, 134.
Kalinowski Alexandru (Calinovscbi),
staroste de Cameniţa 71.
Kaniszai Ladislau, voievod al Tran-
silvaniei 28G.
d Kâpolnai Fcrenc (Cnpolnai), nobil un-
gur 293.
119
Kaszony Ianoş (Cazon), voievod al
Transilvaniei 293.
Olln Knz1nowski Martin, şef cazac 71.
Kemeny Janos (Chimini), general,
apoi pl'iucipe ul Ardealului 121;
luptele în Moldova 137, 141-142,
145-HG, 14S, 162-165, 1i3, 177
-178, 311, 31~; uciderea lui 3g,
Kemeny Simon, comandant ungur 282.
Koch11nski Ghcorghie (CohanschiJ, sol
, polon 65.
Kondracki (Conch-nţchii), polcovnic
polon 145, ·1j8-1G2, H.iit-165.
.,
Konecpolski Alexandru (Borunji-ste-
garul) 127-128.
Konecpolski Stanislnw, hatman polon
52, 69, 75, ii, 92-93, 105-106,
109-111, 126-127.
IKorecki (Coreţcbii), familia 57.
Korecki Samuil (Coreţcbii), cneaz,
ginerele lui Ieremia Movilă 57,
62, 64-65, 71, 73; fratele său
71, 73.
•Korogyi Janos (Corag), nobil ungur,
judex regius 280.
Kostyn Miron v. Costin ;'.Iiron.
Kotnarski (Cotnaronchi), pisarul lui
Vasile Lupu 144, 148.
-Kowaczoczy Wolfgang (Cavaţie), is-
toric ungur 2~4, 247, 258, 271,
412.
Koproli Ahmed mare vizir v. Chiu-
pruli.
Xromer (Cromer) Martin, cronicar
polon 41, 210, 236, 258, 385, 412-
413.
l{ukedi Ioan (Cuchedi), nobil ungur
.Kun Gothard, general ungur 294.
L
I.aczîy Ştefan, vui,•,·od al Transih·aniei
2i8-280.
Ladislav , .. Vlaclisla,·.
L11dislav C11niza v. Kanizsai.
Lanckoronski, nobil polon 36i.
Laski leronim, sol polon la Poartă 289.
Laslău v. Vlndislav cel Sfint.
Laszcz Petre, comandant polon 53.
.Latin, rege lc:;tcndar 2115, 250, 2j1.
-Leon VI (cel Înţelept), împărat bizan-
tin 2i4.
Leon vodi Tomşa, domn al Ţ,irii Ro-
mîneşti 97, 101.
Leonii, împăraţii bizantini 227.
Leopold I, împărat german 1128.
<Lepeş Gheorghe>. episcop tic Alba
· Iulia 281.
Levius v. Titus Lidus.
: Libo Publius, fundator legendar al
LitYanici 2:i9, 413-41'..
Liubomirschii ". Lubomirski.
Liudovic v. Ludovic.
Lizbon, fundator l<'gendar al LÎIYa-
niei 258, ~ 14.
Lonczecki, polcoYnic de lefegii în Mol-
do,·a ·J69.
Lubomirski Gheorghe, general polon
1ii.
Lubomirski Stanislaw, hatman polon
77, 82-83.
Lucaţi (fratele lui Gheorghe Dojn) 287.
Lucreţia, doamnă romană 251.
<Ludovic>, duce de Tarent 278.
Ludovic cel Mare, rege al Poloniei şi
Ungariei 2i8-2i9.
Ludovic II, rege ni Ungariei 287 ;_288,
299, 302.
Lupu Vasile "· Vasile Lupu.
Lulsh Ioan, nobil ardelean 312.
Lut Ioan v. Lut~h.
M
Mabomet, profet 85, 87, 214, 29'1.
Mabomet Celebi (Carambo), cumnatul
lui )Iurat II 283-284.
Mahomct II, sultan 286, 291-292,
299.
Mahomet IV, sultan 8:!, 428.
Mahomet ". şi )Jdmwl.
Mailat Ştefan, ,·oit•,·otl al .-\.rtlenlului
288, 2!Vi.
Marc Antonie, com:rn<lant de nwrce-
nari 306.
Marcu ,·odă, fiul lui Petru Cercel 51.
Maria de Anjou, rrgina Ung-arici 2i9.
Marin, fiicn lui Yasih1 Lnpu 120-121,
1 :?:~.
Mars 221-222, 228, 392.
Mnrtinuzzi Gheorghe, episcop de Ora-
dc•:i, rt•gcnt al Cngariei 29!1, !:!96,
30~-30i.
l'tfortial, pocl lntin 270.
<l\latcz~·nski Marcu>, comis nl Po- ·
lo11Îl•i 202, :!li.
Matei ,·odă Basarab, domn ol Ţiirii
Rnminl'!5I i 1:!'I, 210-211; urcare
în ~caun ~i; lupta cu Hndu .\le-
xandru 97; chemnt la Ponrtf1 101:
legături cu ~,[iron Tfarnov!-rhi 101-
102; campania Jin Poloniu 106-
457
 1Oi; trimis contra tUarilor 111-
112; luptele cu Vasile Lupu 112-:-
119, 135. 137, 141-142, 147-
151, 156; lupta de la Finta 152-
155; moartea lui 168-169 i ave-
rea lui 1i9. 194.
Matei Corvin, regele Ungariei 286. ·
Maxim, papă 279.
1',las.imilian II, impî'irat german 301.
Mehmet, paşa, lupta cu nemţii 292.
Mehmet, paşa de Belgrad 298-300.
l\lehmet, paşa de Buda 298.
Memnon, peri-onaj rnitulogic 329-330.
Menelau, regele Spartei 250.
Mezel, pnşă 281-~83.
Miechowgki Matei, cronicar polon
413.
Mihai, stegarul 141. ..
Mihai Viteazul 5S; război cu turcu
47-48; cucerirea Ardealului 49,
11 3, 309; fundcaz1i episcopia din
Alba Iulia 11 9: e numit crai 49;
cucereşte l\Iol<lo,·a f,0-51: lupt.a
de la Teleajin 52-5!1, 217; lupta
<le la Ar~eş 54-5;'), 59; pierde
Ardealul 55; la Yicna 55; reia
Ardealul 5G; moartea lui 56.
Mihai Racoviţă, <lomu al Moldovei
367.
Mihăilescu, comis 59.
Mihnea III, domnul Ţării Homineşti
1 so, 184-1S7, 190, 193-19'1.
Mihnea Radu v. Ra<lu.
Mihnea Turcitul, domn al Ţării Ro-
mineşti 63.
<Milescu> Nicolai Cirnul 185-186.
Mircea Ciobanul, domnul Ţării Romî-
neşti 306-307.
Miron logofăt v. Costin :Miron.
Miron, st.olnic 60.
Misail Călugărul, interpolator al lui
Ureche 242-243, 260-261, 271,
418.
Mithridatc VII, Eupator, rege al Pon-
tului 204, 415.
Mitrofan, părinte al bisericii 318.
458
•
Mirza, căpitan al lui Mihai Viteazul
55, 59.
Mohamed v. Mobamet, ~lebmet.
Moisi, cărţile lui 242.
Mogilde11 Nicolaic, paharnic 140, 143 •
149, 156.
Moghilă , .. Movilă. . Mustafa I, sultan 87-88.
Montecucculi Raymond, general impe-
rial 314.
Morianu Pătraşcu, hatman 142, 15G,
368.
l\lovilă, familia 114, 57. . rocia 249.
l\loviln Alexandru, <lomn al Mol<lovc1
57-58, 60.
l\fovilii Bogdnn (prelins domn al Mol-
dovei) 57, 62-65. . Navohodonosor v. Nabucodonosor.
Movilă Con9tantin, domn al Moldovei,
lupte pentru tron 57-58; cu
turcii 58-59; moartea lui GO ..
Movilă Elisnhet11, Jonmnn lui Ieremia
vodă 57-58, G2; domnia ei 62-
G3; prinsi'i de turci G'1-G5; carac-
tl'rizare G4.
Mo,·ilă Gnvril, <lomn al Ţ.irii Romi-
nl'şti 57.
Mo,·ilă Ieremia, tlomn ni Moldovei
r,t1 3G7; urcarea în scaun 44-45 i
• l .
lup la cu Ri'11.,·an 46; răz >Ol cu
:\li hai Vitc•nzul 50, 51-51,, 56;
moarlr.a lui 57; caracterizare 47,
6't; inst'ripţic ln Suceava 26?.:
f11lllka1.:1 li~, tmiiniu 238, 387; fm
lui 57-61, 11i.
Movilă Ioan, prct 1•111le11t 57, 117 ..
Movilă l\fih:ii, J„inn al MolJove_a 37.
Movilii Moise, domn al l\lol<love1 57;
prima domnu.• • 9-a- 9G.• n doua.
,1 • „
<.iomnac 10 1 - 109.• moartea lut
108. .. 57
Movilă Petru, mitropolit de h.1ev • -
58, 121. . .
Movilă Simion, domn ni Moldovei ş~
Ţării Romîneşti 54, 96, 117, 211,
l upte cu Ml.hai Viteazul 50-51,.
54-55; domnia în Moldova 57'
- 't 57 , 6'-.
otrav1 ' t , fiii lui 57-58, 117,
121.
l\lundzuk, tatăl lui Attila 416.
Murat ll, sultan 281, 283-286.
Murat IV, sultan 103, 104, 108-110.
112, 114. 116, 118-120.
Murgulel Ştefnn, boier moldonan 132.
Murtaza, paşa, mare vizir 110-111.
Mustafa, paşii <le Silistra 198.
N
Nabucodonosor (Navoh.odonosor), pro-
Nâdasdy Th:>ma, nobil ungur 292-
293. • PuaschÎ\•n, cu,·ioasn 119, 3GS.
Nnlevaico, hatman cazac 125.
Necoriţă, hn tmnn 95.
Negru vodă 20i, 228, 2i2-2'i3, 417;
legenda corbului 210-211, 234-
2:15; cronologie 234, 385, 41'Z.
Nevrod (bunicul lui Attila) 41G.
Neoptolem, erou grec 205-206, 216,
22:l, 2GG, ld5.
Nero, impiir.it rom.:n 2~0, ::!:>:;, 259.
Nerva, împărat roman r,1:;.
Niaru , .. N~•ary.
Nichit:i, vameş 158.
Nicoriţă, armaş GO.
Nicolaie Cirnul , .. ?\l ii eseu.
Nicussio Panaiot:icbc, marc tlragoman
al Porţ.ii 2G3-2Gi.
Nosnci, halmnn cazne 1119.
Nyăry Ferene (Niaru), nobil U!l 6 .1r 288.
1
o Petru Şchiopul, domn al ?\loldo,·ei 44,
)
Odhoianu, ci'1pitan din Ţara Romi-
ne;1sc:1 1 iG.
Olbraht v. Ioan Albert.
Omer, calif 291.
Omir v. Homer.
Osm:in, calif :!91.
Osman II, sultan, asediul Hotinului
65, 76-77, 79, 80-85, 92, 109-
110, 120, 125, 214; ia Renii 85;
răscoala ienicerilor 86-88.
Osmangic, prima căpetenie a turcilor
268.
Ossolinski Gheorghe, cancelar al Po-
loniei 126-1:?i.
Ovidius Naso (exilul său) 205, 208,
:?~8. 2G5, 272.
•
p
Palnviccini , .. Sforzn.
Pnleolog Ioan VIII, impi'1rat bizantin
21!., 235.
Panaiotache , .. Nicussio.
Papură vodă v. Ştcf.:iniţă vodă Lupu.
Pnszkowski l\fortin ( Paşcovschii), cro-
nicar polon la1, t,12.
Pa,covschii v. Pns:rkuwski.
<Pn,·e) Chinezul> comandantul Ti-
mişoarei ~87.
Puvliuc, hatmun cnzac 111, 127.
Pcshenii Ghcorghic , .. Post yeni.
Perse .. , regele !\laccdoniei 251;,
Pestieni , .. Pus I yeni.
Petavius (Pctaul Dioni:-i,•, istorii: 1c-
z11it francez 413.
Pctchi v. Pt•tki.
Pctki Istvan (Pl•khi), roninn<lunt ar-
delean 158-1G3.
Petriceicu Ştefan ,·odă, domn al l\lul-
don~i 1 :!:?.
Petriceicu Toader, vornic ·122.
Petru Rare~, dumn .al Moldovl'i ,-;:, ;
slăpiniri în Transih·ania 21:?; fun-
dează cela tra Sorocii 205.
63, fllt-~~. -tn, 2GG.
Phoebus, soat<'le :!36.
Pinsecki Paul ( Piascnsehii), cronicar·
polon 41, 23G, 258, 385, 412.
Piasenschii , .. Piasceki.
Piccolomini Acncas Sylvius !Pius II),.
istoric 2!1~. 2!1S-2i9, ~58.
Pieridc, muze !!::!O.
Pilluzzo Vito, rpisrop italian în Mol-
dova '..?!17, 412.
Pir v. Pprhus.
459'

'Plaut (Plavt), autor latin 270,
Plavt \'. Plaut. ,
"Plinius cel Tiniir, autor latin 272.
Pliutarh v. Pl utarh.
Plutnrh (Pliutarh), autor grec ni Vie-
• (ilor p , r"lele 89, 135, 242.
:Polemon Publius, fundator legendar
al Lit vanici 413-l,14.
'.Fompei cel lllare, supune pe tâtari 204 ,
223, 265, 321, 1,13 -411.,
'Pompie ,.. Pompei.
Postyeni Gheorght (Peshcn.ii , Pestieni),
nobil ungur 288, 293.
Potocki , familia 5i .
Potocki Ioan, sta roste de Cameniţa
4fi. 5ft.
Potocki Marin, fiic a lui I eremia Mo-
,·ilă 59.
:Potocki Nicolnie, hatman polon 111,
127-129, 142.
Potocki Petre, staroste de Cameniţa
142-145.
Potocki Ştefan, ginerele l ui Ieremia
:\Io,·ilr, 57 -GO .
Potocki Ş t efan, fiul lui l\'icolaie hat-
man 1 29-130.
Potoţchii , .. Potocki.
Prăjesc u Ion, \'Ornic 135, 19S.
Prăjescu Savin, hatman 9G-9'i.
Priiam , r egele Troi ei 250 .
P yr : h us (Pir), regele Epirului 113, 136 _
Q Snpi ch n, comancl nnl polon 129 .
Quintus Cur ti us (CY intus) 219, 222 ,
253-2r.1, . JSG.
Racea ,. . Raţ Gheorghe .
Racoţi , .. Hakoczy .
Rnco,·iţă Mihai, d omuu l :\Ioldovci
::;1~ 7.
Radu logofăt , .. Coc1or:iscu.
Radu ,·odă, fiul l ui Alexandru l liaş
!!7 -'.JS, 101.
Radu lllih~ca, domn al Ţării Rom i-
ncş t1 ş , a l ~lo ldovei 95-96 ; d om-
-460
~ Rosetti v. Ruset.
nia în Ţara Rominească 63; p r i-
ma domnie în i\Ioldova 63-66;
la a sediu l Hotinului 77, 80-81,
83, 85; a doua domn ie în Ţara
Romînească 86, 88 ; o doua dom-
nie în Moldova S8-93; moartea
lui 92; caracteri1.are 89; mănăs ­
tirea l ui la Bucureşti 92; supune
biserica patriarhi ei din Constan-
tinopole 213.
Radu Şerba n (/Şerban Yodă). domn al
Ţării Romîneşti 168; luptele cu
turcii 208.
R a dziwill lanusz, gin ~rele lu i Vasil e
Lupu ·1 20~121, 123.
Rnguzeu I oan v. Talovac I oan.
Rnkoczy Gheorghe I, principe le Ardea·
!ulu i '110, 11 7, 120 -121, 123,
310-311, l,28 .
Rnkoczy Gheorghe II, principele Ar·
dealului 117; intervine co ntra
lui \"a s il c Lupu 135, 137, 140,
1!.2, 1!i5, 1'.7-1"8, 1,'i5- 15G,
15S, 159-163, 165, 311 ; i nter•
vine r ontra scimenilor ră sculaţ i
1i'O- ·! îl,, 31 1; expediţ i e în Po·
l011ia 177-1i9, 3'11; r,11.boi c u
tur cii •[S1-182, 1S1, - 1S7 , 190.
193, 1!!5, 198-199, 312; moartea
lui 200, 313.
R nkoczy Sigismund, principe al Ar-
<lca lul ui 309.
Raro -;,· . Petru Hares.
Raţ Gh eor ghe (Hace,; ), cfip il nn al lui
.\l ihni Vileazu l ;,:,, 59.
Răz,·an Ştefan, hatn ,a n apui Jomn a l
illulduYCi 1,:; t, 6 1 59 Gt,.
Remus ~ j 1. ' '
Rhcde i Fran cis c (Fr r,•nl) , principe al
Ard ,·:i lului 31~.
Rodolfu v. Hu d,, lf ii.
Roggcoclorf Vlilhclni, g e ne ral gc rrnan
:.!~:.:, :2~1li . :1U l.
Ro1nan vod ă, fra1 c lc• lu i Dragoş 235.
Romulus, fundalorul Homci 251.
Rosgondiu v. Rozgonyi.
Rosten ,·. Ru sle n.
Ro~ca Gheorghie, vistiernic 104-105.
Roxnnda, fiica lui Vasile Lupu 133;
nunta ei 134,135,148; l a Raşcov
195.
Rozgony i Sebastian (Rosgondiu). vo-
ievod a l Trans il van iei 286 .
Rudo lf II (Rodolfu). împărat german
46-50, 55-56, 309.
Rufus C. Aurelius, inscripţi e la Galaţi
415.
Rusei Antoni e (Chir iţă Dracon R o-
setti) , domn al Moldo,·ei 201;
oraţie către <linsul 328-330; fiu l
său 329.
Ruston (Rosten), mîrza 173-174.
Rusten paşa, gi nerele lui Soliman II
298.
căpitan
Ruscit, de le fegii 169.
s 271.
Snhni Dncinii \'. Sahay Daczny.
Snhny Daczny, hatman al cazacilor
78, 8 1,.
Săidi (Se idi ), pa şa de Buda 198-200,
313.
Sala Ioan v. Szalay Janos.
Salm Nico lnie (Salmis) , general ger-
man 29:2, 29:i, 301 .
Snlmis v. Salm.
Salmnşa, mir1.a 93.
Siimăchi şă, că pi l" n 11 G.
Sa vin, h a lma n , .. Prăjescu.
Scărl et , socrul lu i Alexandru Coconul
91.
Schimni cea u ş, ag:i GS, 181.
Schindcr, P" Ş" ele Sil istra, lupta cu
J\lo\' ilcştii 63-64; c u caza cii 65;
lupta de la Ţu\ora 68-74, i6;
moartea lui i5.
Sculi, boie r 13S.
Sefcr Cozi ngn, vizirul hanu lui 131-
132, 167, 182, 1S5.
Sclim I , sultan 291 .
Seidi pnşn v. S ăi di.
Sered , .. Scrtidi.
Seredi Gaspar (Sered), nobil ungur 288'-
Severin, domn 257.
Severus Septimi;,, Î!flpiirat 25i, 266-
267, 326.
< Sforza> Pala TÎccini, ~ef de merce-
nari 306.
Sieniawsld, nobil polon 130, 367.
Sigismund de Luxemburg {Jicmont,.
Jig mont), r ege al Ungariei 279-
280.
Sigismund I, rege le P9loniei 289, 294-
295, 297, 300, 30r..
Sigismund II August, regele Polonic~
12r..
Sigismund ill (Jicmont , Jigmonl), rege-
al Polon iei 43, 47, 51, 59, 64-67,
69 , 76-77, 82-85, 125, 214.
Simion Dască l, interpolator a l lui.
l"reche 242 -243 , 260-261, 270-
Simion Jllovi lii "· )lo\'ilă.
Sinnn, pnşa, lupta cu )lihai Vileazul,
47-~8.
Sinan, paşa de Buua ·J g5_
Sohe!chii v. Sobiesk i.
Sobieski Iacob, nobi l polon 83.
Sobieski Ioan III (Ioan cel )[:irc), re-
ge le Polon iei 83 , :W3 ; ca mareşa l
33'1; dedi ca ţie ci'ilre di11s11l ~18-
21 !!, 384-386; solie a lui
:\I. Cos tin 331-332, 414; jalba bo-
ier ilor i\l ol<lo\'C i 333-334; des-
preso ară Yic na fe2S; apel pentru
s,tlvarc a ron1iniJor 2~2 1 ~34.
Solimnn II, sul tan 75; lu pte în i\lol-
d o,·a 211; c u ungu r ii 2Sî, ~S9-
30:!. 306-307.
Solom,n SS.
Stamatie Hndimhul, st olni c, apoi pos-
1elnic 1'1 i, 'J!iO- l!d , 1G7, 1S1-
18~.
Stnm , tenco, comandant cazac ·197 .
Stan, 11ume sla,· 229.
Stnncar F ran cisc, reforma tor rcl igios
308.
Stnnimir, nuinc s la.Y ~:'!~.
46l

· Stratilat Theodor, sfint 259. 194; dom~a 190, 193-198, 200;
Stroici Vasile, logofăt 60. caracterizare 201; moartea lui
Strus Nicolae, nobil polon i1. 200-201.
Stryikowski Matei, cronicar polon 41, Ştefan vodă, pod ul I u i 19i.
236, 412. Ştefan crai v. Zlpolia Ioan Sigismund.
Sturdza, hatman 61-63. Ştefan logofăt, pircălab la Soroc a 141:
Sturdza, jitnicer, apoi vistiernic 132, Ştefan, mitropolit nl Ţr,rii Romîncşta
156, 181. 121.
Soidas, lexicograf bizantin 416. Slefan, ~crtlar 135, 136, 138-140.
Suleim1n v. Soliman. Ştefăniţă, pahnrnic HO, 1't1, 143,
Sulima, hn Lman cazac 125, 127. 1'15, 1!17, 1;,G, 1:,s, :HiS.
Szalay Janos (Sala Ioan), nobil ungur
28S. T Ustref paşa 296.
Szamoskozy Ştefan (Zamovschii Ianc),
Tabani Buiuc, mare vizir 111,, 118.
istoric ardelean 2113.
Talovac Ioan (Haguzcu), apără Bel-
Szapoljay (Zapolin Ioan), regele Ungn-
gradul :!8-t.
riei 301, 304, 307; infringe răs­
Tam.o.ei Hendrii (Tămazj' nobil ungur
coala lui Doja 287; e ales rege
280.
288; refugiat în Polonia 289;
Tama2: , .. Tamasi.
alint cu turcii 289-290, 292-293,
Tarcvi3ius Superbus, regele Homci
298-299, 302; domnia 294-!!96,
251.
309.
Tăutu, arm:iş 146.
Szilagyi Mihail (Silnci), apărător nl
Techil v. Tokuli. . la Galaţi 2GG, 415; Ynlul 43,
Dclgradului 28G.
Teodor Iordache (Totloraşcu)' mare ns-
ticruic 332.
ş Teofan, pf11•intc al hisl'r~~ii 318.
Şaan Cherei, han al tătarilor 12i •
Termus, nobil roman :1.,.
Tevton, erou eponim „GS.
Theodor Tiron, s r·u.,t - 59 : , 1G'3
Şah Bulat, el agasi 197-19S. 9 sol polon la Poartă 109.
Şahin, aga, sol turc 109-110. Tbcodorovici, )1at.i,au ca ~a. •.; ·.
Şărban vodă v. Radu Şerban. Thurzo Alexis (Turson)' nobil ma::,lu,1r
.ş~ptilici Ilie, hatman 138. :.?8~).
') '"':'
Şeptilici Vasile, hatman 7 .. , liJ. Timerin v. Tomy1·is.
.Şerban vodă v. Radu Şerban. · ) ~42, '• 1:3.
Titus Livius IL enus_
Şilaci ,. . Szilagyi. T' uQ ,. 1Imilniţch1.
am T • 1S'l 1•~:3 tSG, 190 .
.Şirăm (Sirim) bei, şef tătar 163-164,
, •
Tilmaci, paharnic -:- " '
167, 1S2-183, 1S5. Toader, brăniştcrul rl.
Şii-ăneşli, familie tătăr.:ască 1'1 2 , Tobai "· Togai.
• • re lo::!CÎ,it 121,
.Ştefan Gheorghe ,. · Gheorghe Ştefa~. Toderaşco lanov1_c1, ma
<lQ- 210 ' ...'>66 ' 41.>. 133, 135, 1:,8.
Ştefan ce 1 M are -t'i,
f I
- ->,
.Ştefan Radul, pscudo<lomn al Moldo- . Tco1lor Iordache.
vei !13-44, 46.
Todorn~co ' ·
· h<'i ,le Or ·1:!S-1-~.
'le
Togaa, { <loinn al )tolclon!t,
Stefan Rareş, domn al :Moldo,·ci, in- Tom7a Şte an,
. . ~ 8 · 11ri111a llou1111c ~• -
• tcrvine în ArJeal 30G. orl"'lllCa .., ,
.. , "c:-.
1 1
a <lnua <lomn1e ;>-
Ştefan Tom \la vodă v · T_on_1ş~ · :- h.,, • ' • ' ,:1 88; moarten
caractcr1zore C. 0 - u •
.Ştefan Vasile vodă (Ştefumţa, ~apura
lui 88.
vodă), înainte de domme 164,
462
·-·- - --
Tomyris (Timerin), tmpărăteasa sciţi­ t:lpiua ". Traian.
lor 323, 324. Ureche Grigore, spătar, apoi vornic
Toppeltin LaurenJiu, istoric sas 41, din biografia lui 58, 96, 98, 121;
176, 202, 220, 222, 244, 247, 249, letopiseţul lui 41-44, 58, 75,
258,266,270, 271-273, 385-386, 202, 205, 208, 220, 242-243,
392, 412.
249, 266, 385, 412, 427; studii în
Tokoli Emeric (Techil), principe al Polonia 3S6.
Ardealului 423.
Ureche Nestor, vornic, tatăl preceden-
Torok Valentin (Turoc), nobil ungur tului, în Polonia GO; în oastea
!?$8.
:\lo\"ileştilor f,S, G2; conduce di-
Trubinschii , .. Trzcbinski. vanul f.3.
Traian, împărat ul romanilor 202, 219,
~,.
I, 228, 412-413; cucerirea Dacici
Ursachi, mare Yislicruic 332.
•!
41-43, 203-204, 207, 221, 237,
241, 249, 255-256, 386; coloni- Uzwu Ali bei, marc agt1_ turc 1,S-·179.
i zarea 41, !?03, 205, 20i-208,
219-220, 222, 2li3, 258, 260-
261, 2G8-269, 274, 326, 385,
Varlaam, mitropolit al i\IoldoYei 138,
391, 417; expediţie în Orient Ht.
204, 223-224 I 262-263, 265;
Varonie v. B.ironius Cesar.
moartea 204, 224; columna 224,
Vnrro Marcus Terentins, scriitor latin
266-267; podul 42, 203, 221, i3.
225, 237, 257, 1e12, 416; inscripţie
Vasile Lupu, ,·isticrnic GS; mare vor-
nic 9j-98, 100-10:.?, 105, 10i;
204-205, 220, 223, 237, 257,
urear,, în Haun 108; familia 105,
2G4, 385, 392.
108, 119, 1!t4, 1:,1;, 168, 181,
'Trufanda Dumitraşcu, postelnic în
Ţara Romincascu 92.
Trzcbinski Alexandru (Trăbinscbii),
190, 193-194: tlo11111in 104, 109-
112, 11~, 181, 19't; primul ri1zlioi
cu :\lat<.'i Basarah 113, 11',;
al <loilcn rr1zhoi 115-11i, 119;
Tudo:-i, pircălab de G:ilaţi 415. fundaţii rl•ligioasc 119, 201, 3GS;
Turnns, erou laLin 250.
palate 119; nunta Jomni\ei Maria
'Turoc v. Toruk.
120-121; aliant~• cu Polonia 121-
Turson v. Thurzo.
123; nu,•f1lin•a l."1larilor 122, 130-
T 134; c.i.sătoria domnitei Roxan-
da 13!i -13j: r:,scoala lui Ghe-
Ţarovici
"· Czaro,vicz.
orghe Şll·fan 1;.}::i-141; refugiat
Ţibac v. Czibak.
în Polonia g2-144; război cu
Ţicni, paşa v. Cigala.
Gheorµ-he Rnku<'zy 145-146, 311;
Ţiros v. Cyrus .
al treilea 1·fi1.hoi cu :\latei Basa-
Ţiţero v. Cicero.
rab 1ft'; -1~);;; pierde dom-
. ' f u nia 157-1li7',; în Ucraina 158,
·~ 1G9; uit imn În<'crcare in ::\lolJo,·a
. -s Udrea ban, lupta de la Argeş 55.
Ujlaki Nicolaie (Vihi.hi), nobil ungur
163-164; ln Coustantinopole 16'7,
. 8- 88 ·
' 280 . 17S, 180, 194; llll)arlea lui 198;
averea lui 140-141, 168; c.irac-
Uilaki Petru, nobil ungur 294.
tcrizare 1 :?O.
463

S trati la t Theodor, sfint 259.
Stroici Vasile, logofăt 60.
Strus Nicolae, nobil polon 71.
Stryikowski Matei, cronicar polon 41,
236, 412 .
Sturdza, hatman 61-63.
Sturdza , jit11iccr, apoi vistiernic 132,
156, 181.
Suidas, lexicograf bizan tin 416.
Suleim1n v. So liman.
Sulima, hatma n caza c 1'.!5, 127.
Szalay J nnos (Sala Ioan), nobil ungur
2SS.
Sznmoskozy Ştefan (Zamovschii I anc) ,
istoric ar<lclcan 21,3_
Szapoljay (Zapolia I onn), regele Ungn-
riei 301, 304, 307; in[rînge răs­
corda lui Dojn '.!87; c a l es rege
288 ; refugiat în Polonia '.!89;
aliat cu turcii 289-290, '.!9'.!-'.!93,
'.!~S-299, 302; <lomnia 29!.-'.!96,
309.
Szi lagyi Mihail (Silaci ), npf1rător a l
ilclgradului 2Sli .
ş Teofan, pi"trinlc al bise ri ci i 318.
Saan Gherei, han al tătarilor 12î.
Sab Bulat, ci a~asi ·) 97 -19S.
Şahin, aga, so l ~urc 109-1'10.
Sărban vodă , .. Radu Şerba n.
Ş~ptilici Ili e, hatman 138.
Şeptî li ci Vas ile, hatman 72, 75.
.Şerban vodă v. Radu ŞcrLan.
Ş il aci v . Szilagyi.
.Şirăm (S irim ) bei, şef tătar 1 63 - 161••
167, 1S2-1S3 , ·13;-,.
Sii-ănesti, famil ie lăti"tr ească 1"12.
.Ştefan. Gheorghe ,·. Gheorghe Ştefa~.
Stefan cel Mare 44, '.!05 , 2'l 0, 266 , 41 " ·
.Stefan Rad ul, pscudodomll a 1 :lloldo-
. v e i 113-4.!J, l16.
Stefan Rareş, <lom 11 al i\loldovci, rn-
. l.crvinc în Ardeal 3UC..
Stefan Tomp vodă v. Tomşa.
.Ştefan Vasile vodă (Ştcfă11iţă, Papură
vodă), înainte de d omn ie 164,
462
194; domrAa 190, 193-1 98 , 200;
caracterizare 201; m oartea lui
200-201.
Ş tefan vodă, podul lui 197.
Ştefan crai v. Z lpol ia Ioan S igismund.
Ştefan logofăt, p îr călab ln Soroca 141:
Ştefan, mitropolit :ii Ţ:1rii H o min eş t1
121.
- 136 , 138 -140.
Ştefan, ,cn I ar 13 a,
Ş t efăniţă, pahnrnic 11,0, 1 ',1, 143,
11,5, 1!o7, 1,,G, 1:,8, :.!G:; .
T 228, lt'J2-413; c ucerirea Dacie i
Tabani Iluiuc, marc yjzir 111, , 118.
Talovac Ioan (Haguzcu ), ap,-,rr. Bcl -
gr:u!u l 2S1.
T:imâsi HcnJrii (Tă1n::iz)' nubil uugur
2S0.
Tama:,; , ·. Tamas i.
Tarcviaius Superbus , regele Homci
251.
Tiiutu, armaş 14G.
Tochil ,·. Ti.iki; li.
Tco,lor Ior:lachc ( T o,l u r nşcu)' rn:ire \'IS-
Licrnic 3:J2.
Tcrmus, noLil roman 4'1:i.
Tevton , e rou eponim 268 .
Theodor Tiron, s fint 25\) .
Thcodorovici, l,at ;i ,a11 .:a·'.a. 1G:l
Thurzo Alexis (T11rso11)' nobil uia ;; hiar
Timcri:.i , .. ·r on iy1·i .s .
Titus Livius (Lc,·iu s) 2112 , !,! ;).
Timuş \' . ll111i lniţcl1 i.
Tilmaci, paharn ic 182-1 8:J , 1SG , 1 90 .
Toader, Lr,inişter11l 7'1..
Tobni ". Togai.
Toderaşco lano,•1c1 · · , ,nare lur:d:it
. ·l '.!1,
1 3:l, ·J:J 5, 1 58.
Todora~co ,·. Tcoclor I ordacl,c .
Tonai
0
·I,ei el e Or ·J:!8-12\).
Tom~a' Şt efan, J c,11111 a l :'llo_, l l v_,·c1,.
uri n· i nca [,8i pri111:i d 0 1un1 c ..,S-
f):;,c- c,;,; a d11ua J o rnnic 35-SS;
car.,ctc rizare G0- li1 SS; n10a r tca
lui 88.
Tomyris [Timer io ), împărăt easa sciţ i­
l or 323 , 3211.
T oppcltin L aurenţ iu , is t oric sas 41 ,
1 76, 202, 220, 222, 244, 247, 249,
25 8 ,266, '.!70, 271-273, 385-3S6,
392, l,1 2,
Tokoli Emeric (T cc hil ) , pr incipe al
Ardealului 1, 23.
Torok Valentin (Tu1·oc) , n ob il ungur
~~~ -
Trăbinschii \'. Trzchin,ki.
Traian, impii1·at al romanilor '.!02, 219,
l,1-1,3, '.!03-:!Qt,, 207, 22'!, 237,
21,1, 21,9, 255 - 256, 386; coloni-
zarea l,1, '.!03, 205, 20i-208 ,
219-220, 2'.!2, 21,3 , 258 , 260-
261, 2GS- 269 , '.!7 1,, 326, 385 ,
391, 417; expediţie în Orient
204, 223- 22!,, 262 - 263, 265;
m oa rtea 204, 22!,; columna 224,
l 266-267 ; podul 4'.!, 203, 221 ,
225 , ~37, ~5i , '•1~, l116; i nscripţie
. la Galaţ. i '.!GG, 1,15; Ya}ul 43,
201, - 205 , 2'.!0, 223, 237, '.!57,
2GI, , 3S5, 392.
Trufanda Dumitraşcu, postelnic ln
Ţara Romîncasc,, 92 ,
T rzcbinski Alexandru [Trăl>in schii ) ,
so l polon la Poarlă 109.
Tudo:i, pjrc,dal> de Galaţi 415.
Turn ns , erou I a Lin 250.
'l'ul'Uc , . . Ti.iri.ik.
Turson \'. Thurz6 .
T 1 31, ; c,,săloria domnite i Hoxan-
Ţarovici ,·. Czarowicz.
Ţibac v. Czibak.
Ţicn i , pa~a v. Cigala.
Ţi ros '" . Cyrus.
Ţiţero v . Cice r o .
u 11 ia 157- ·J(; ,·,; în Uc1·a ina 158,
Udrea ban, l upta de la Argeş 55.
Uj laki Nicolnie (Vi lahi) , nobil ungur
280.
Ui laki Petru, nobil ungur 294 .
a
l:lpiu~ , ·. Traian.
Urecbo Grigore, spăta r, apoi \'Ornic
di n biog r a f ia l ui 58, 96, 9S, 1 21;
l e t opiseţ u l lu i !,1 -t,t,,
'.!O'.!, 205, 208, 220, 21,2- 243,
58, 75 ,
•
'.!49, 26G, 385, 1,12 , t,2i; s t ud ii in
P olonia 3SG.
Ureche Nestor, , ·ornic, t at5 1 preceden-
tului, în Pol on ia (;O; ln oastea
:\luY il cşli l u r ;,i,, G2; conduce d i-
Ya11u l f,3.
Ursachi, ma r c , ·is l icrni c 33 2.
Ustrcf p aşa '.!%.
Uzuru Ali bei, 111arc ag,'t_ turc 1 î8-"li9.
\"
Varlaam, mitropolit al ,\Jol d oYei 138 , .
1 !,1 .
Varonie ,·. Daronius Cc,a r.
Varro Marcus Tcrentius, s criitor latin
i3.
Vas ile Lupu, ,·i,t icrnic GS; marc ,·or-
n ic 9j-!JS, 1 00 -1 0:!, 105 , '!Oi ;
urcare in ,r:i un 108 ; fa lll ili a 105,
10S, ·11 9, 1:, 1, , ·1:,1;, 'lt,S, 1S1,
190, ·J!J:1-194; d o11111ia 104, 109-
112, 11 ~, 181, 19', ; p ri mul r,,zbu i
cu :\latei Ba,ara li 11:J, 114;
al doil ea rhho i 11 5- l •li, 11 9;
fu 11d:J\.i i n·l i~ioasc 119, 201, 36S;
palate 119; 11 u11ta do m n i te i :'Ila ria
1 20 - 1 21 ; alia,qa c u Pul o:1ia 12-J-
123; 11[1\·;d in •a t ,, la r i 101· ·J '.!2, 1 30-
da 13 1,-J3j; r,·,scoal~ lui Ghe-
org he Ştt·fau 1 ~.J- 1 !11 ; rc f uzi~t
în Pulo11ia 14'.!-·Jt,t, ; r:1zboi~ cu
G hcorţh c R al, ocz\· 145-146 311 · 0
al trei lea 1·,,zli1> i ·cu :\late i Basa ~
r "l> 11.7-1;,.;; p ierd e dn111-
1 G9; ultim a î nce rcare în :'ll old ,J\·a
1 ~3-164 ; la Co11s t ai,tin op o lc 1 67,
1 1S , 180, ·] 9,; 111,)ar tc a lui 198;
aYerea lui 140- ·J!d, 1 6S; carnc-
t cl'iza re 12[1.
463
Vasilie, sotnic căzăcesc 79. Wisznowiecki •Mihai (Vi;niovieţchih
Veli tah, mtrza 73. gi.nerele lui Ieremia Movilă 57~
'
Vela Leonard, general austriac 295.
Verbeti v. Verboczy.
62, 64.
Wojczechowski, căpitan de lefegii 169, ,. I
Verghilie v. Virgilius.
Verboczy Ştefan (Verbeţi), palatin al
Ungariei 288, 293-295, 361.
175, 187-189, 196, 198, 200·.

Veveli Batişte 96-98; mediator la
Hotin 80, 83; ucis de ţărani 99.
Vilahi Nicolaie v. Ujlaki.
Virgilius Maro (Verghilie) 318.
Vişniovieţchi v. Wisznowiecki.
Viţki v. Ujlaki.
Vlad, nume slav 229.
Vlad Dracul, domnul Ţării Romîneşti
285.
Vladislav I cel Sfint (Laslău), regele
Ungariei 207, 227-228, 243,261,
2i3, 417.
Vladislav IV (.de la Varna), rege al
Poloniei şi Ungariei 126, 280-
281, 283-286, 288.
Vladislav V (Postumul), rege al Unga-
riei 280, 286.
Vladislav IV (Vasa), rege al Poloniei,
rn principe lup1ă în Moldo,·a 77
81-82, 85, 100, 10:;, 112; război
cu :'\loscova 109; pregătiri contra
turcilor 109-110, 121, 125-
1:?G. 128.
\V
Weiber, căpitan de lefegii nemţi 81.
Wisznowiecki (Vi~niovietchi) fami-
lie 57, 86. • ' '
X
Xerxes, regele per~ilor 321.
z
Zacwilichowski (Z:1ţvilihovschii) 127.
Zaim~u Gherei, han al tătarilor 77
Zamoyschii Iane v. Szamoskozy Ştefan.
Zamoyski Ioan, cancelar şi hatman aiJ
Poloniei 43; război cu tătarii,
în Moldova 44-46, 70; război cu
Mihai Viteazul 52-54, 217; în-
rudit cu Bathoreştii 55; caracte-
rizare 52.
Zapolia Ioan v. Szapoljay.
Zapolia Ioan Sigismund (zis şi Ştefan}
principe al Ardealului; naşterea.
294; minornt 294-307; domnia.
în Transilvania 308.
Zaţvilihovschii v. Z:icwil ichowsld.
Zawisza, ofiţer polon ,9.
Zbaraz, Cristofor de - (Desbarai), so·}
polon la Poartă 86, 88, 91.
Zelinski ·Iacob, sol polon 80, 82.
Zerechi Ioan, nobil ungur 293.
Zolkiewski Stanislaw (J olcovscbii),.
hatman polon, pacea de la Buşa
G5-GG; războiul din Moldova 45„
GS-i4; monrtea lui 75, 77.
Zorawinski Stanislaw (Jovav~nsch.i.i).,
castelnn de Belz. 83-.
INDICE GEOGRAFIC
A Alexandria (în Egipt) 260, 291 (tn
Aeanaaia (provincie tn Grecia) 246.
Adria v. Adriatica.
Adrianopole, Andreanopole, • Odriu,
Udriu,fundarea 206,225,236,264,
416; capitala Imperiului Otoman
225, 286.
Adriatica, Marea -, Adria 245.
Afri v. Africa.
A.frica, Afri 252-253, 258, 262, 413.
.Agind 216, 390.
Agnet v. Agnita.
Agnita, Agnet (judeţul Tîrnava Mare)
803.
Agoropol v. Oşorbei.
.Ahaia (provincie ln Grecia) 246.
Ahilo v. Anhialoe.
A.itos (la Marea Neagră) 124.
Akkierman v. Cetatea AlbA.
aluqani (nemţi) 268.
Alba Iulia, Belgrad, Bălgrad 43,
281,304,312; curtea 185; epis-
copie 49; romlni la 229.
Alba Regală, Ston Beligrad 294.
albanesi, arbănaşi 180, 253.
Albania 291.
Alep, Halep 291.
I
India) 260.
Alma,, Amlaş (cetăţuie în Ardeal)
185, 212.
Amazia (în Asia :\Iică) 291.
Ainerica 262.
Amlaş v. Almn~.
Anadol v. Anatolia.
Anatolia, Anadol, sub romani 253,
258, 262; sub turci 87, 124, 284-
285, 291, 300, 312.
Andraeanopole v. Adrinnopole.
Anglia 121, 252-253, 413-414; crai
de -. 99.
Anhialos, .Abilo (la Marea Neagră)
124.
Antiohia 291.
Apolia v. Apulia.
Apulia, Apolia (provincie în Italia)
246, 2i8-2i9.
Arabia, .Aravia, arabi 85, 87, 119,
252, 291.
Aravia v. Arabia.
arbănaşi ,. . albanezi.
Arcadia (pro,·incie în Grecia) 246.
Ardeal, Transilvania 48, 65, 67, 120,
122, 214-217, 222, 226, 254,
257, 300-301, 303-307, 392;

SO - Miron Costin 465

 în Dacia 203-204, 222, 236, 254,
258, 261; descălecat 202, 2_03,
211 , 326 i refugiu al romanilor
43, 206, 225, 229, 234, 243; c~:
tăti ·185, 195,212; lupte cu polonu
43 : 4 7, 311; lupte cu turcii 178-
182, 184-185, 195, 198-200,
281-283, 287, 292, 306, 308,
312 _314 i năvălirea tătarilor 132,
184 '>07 '>'>7. sub unguri 48,
20i: ;10: ;;1: 220, 278, 286,
294, 302, 309; sub Gheorghe
Rakoczy I 110,113,117, 120-122,
130 · sub Gheorghe Rakoczy II
136:....139, 147, 155-156, 158,
160 162-163, 165, 170, 174-
178: 185-186, 193-194, 311,
312· sub Mihai Viteazul 49-51,
55~56, 309; romîni din ~ 203-
204, 206, 219, 229, 258, 265,
270.
Areni (lingă Suceava) 46.
Argeş, judeţ 215; ora~ 55 , 217; rîu
:;_~ 217 271.
.,.,, ' 1 '>-
Arbangbel (m~inăstire la Kie,·) _;:,.
Armenia Mare şi Mici 252-253, 291,
413.
Aron vodă (mănăstirea) 13i, 187, 192,
196.
Arta (rîu în Tracia) 264.
• --'>'>3 , "24 258 ' 262, 284, 311, 321,
A s1a - ,
323.
.,,_.. "'·
~1r1a _.. 9 , 25'>-253;
.. poeţi!· 220;
Traian în - 263, 413.
Aslan Horod (cetate pe Nipru) 65.
Astrahan, Azderhan (ţinut în Rusia)
105, 109, 263.
Atena, Athina, atenieni 227, 246.
Attica 246.
Austria, Avstria 245, 280, 286, 288;
război cu turcii 295, 300, 302.
Avstria v. Austria.
Azac v. Azov.
Azderhan v. Astrahan.
Azov, Azac (cetate rusească). 112, 118.
466
J '
B Beresteczko, lupta de la ~ 134, 167.
Baba v. Babadag.
Babadag, Baba (ora: în Dobrogea) 210.
Babilon 76-77, 108,110,117,120,291.
Bacău, Bacova 139, 156, 216, 239,
390; episcopie catolică 216, 237,
386.
Dacica, Banatul Timi:oarei 229, 392,
414.
Bacova '"· Bacău.
Bactriana, Buhara, bactri, bahtri (nu-
mele antic al Turkestanului) 204,
224, 236, 263, 315-317.
Bagdat, Babilon, Vavilon 76-77, 108,
110, 117-120.
Bahlui (podul) 15i' 183, 191, 292;
rîul 99, 146, 156, 187, 191, 192,
193, 196, 216.
Bahluiel (rîu) 157.
hahtri v. Bactriana •
Baia (drumul) 46; oraşul 216.
Baia de Aramă 217 •
Bălgrad v. Alba Iulia.
Baltică, l'tl ue11 ~ 51.
Banatul Craiovei 212, 217 v · şi Mehe-
dintul.
Bar (or;ş în Podolia) 126, 129, 166.
Barbarezii (Africa) 252, 258. . bohemi (popor slav) 268.
Basarabia (numele Ţării Romineşt1)
208 _210, 223; Bugeac 210, 223 •
Başeu (rîu în MoldoYa) 216.
batavi (popor german) 268.
Batogh, lupta de la - 134.
Beciu v. Viena.
Bela Tercov (în l;craina) 134.
Belgi~, belghii 268.
Bclurad ,·. Alba Iulia.
Bel;rad, Cetatea Albă 214.
Belgrad (în Serbia) 122, 245 i sub
un"'uri 2i8, 286; lupta de la ~
281; sub turci 290, 299 i paşa
298, 300.
Beligrad , .. Belgrad.
Belz Bilza, castelanul de ~ 83. .
Beotiia, Viiotia (provincie în Grecia)
24G.
Berheciu (vale) 149.
Betleem 329.
Bilacău (pe Nistru) 201.
BistriJa (oraş tn Ardeal) 195.
Bistriţa (riu în Moldova) 156, 165.
~09, 216, 233, 392.
Bitinia v. B;}ţhinia.
Bizant, Bizantin Imperiu, Byzanţ
205-206, 236, 266; lupte cu
turcii
387-388.
227; dregătorii 238,
Bâc (riu) 190, 200, 216.
Bâlza v. Belz.
Bârlad, drumul 99-100; oraş 63, 216,
238, 240, 391; rîul 99, 149, 205,
216, 231, 267; stărostie 238, 387.
Birnova, mănăstire 94, 103; pirîu 191.
Bârsa (ţară) 184-185, 217.
Bonzul v. Bos for.
Boemia 76, 268, 279.
Bogdana (sat în Moldova - ţinutul
Tutova) 137.
bogdani (numele moldovenilor in lb.
turcă) 20i, 269.
bogdano•vlahi (numele moldovenilor
în lb. greacă) 207, 269.
Bohemul v. Boem ia.
holgari v. bulgari.
Bolota (sat pe Prut) 190.
Borislh•3oes (numele antic al Niprului)
262.
Bosfor„ Boazul (strimtoare) 104, 124,
~62.
Bosnia 291, 299.
Botna (rîu) 190, 216.
Botuşani (oraşul) 216, 391; \'ornic de
- 390.
Boureni (sat - ţinutul Suceava) 209,
231.
Brăila (cetatea) 116-117, 187, 215,
217,223,232,391; agii116-11i.
Brandenburg, cnezi de - 175, 310.
Braşeu v. Braşov.
Braşov, Braşeu 184; ţara 184.
Brateş (lac) 215.
30*
Bratislava. Pojun 43.
Brătuleni (sat pe Prut - ţinutul Iaşi)
122, 131.
Brest-Litowsk, Briscea-Litovsca (în
LitYania) 17i.
Briscea-Litovsca ". Brest-Litowsk.
Broşteni (sat lingă laşi) 191.
Buciuleşti (sat pe Bistriţa) 165, 168-
169, 182.
Bucureşti 50, 54-~5, 101, 116, 150,
170-171, 1i4, 194, 217; turcii
la - 47; mănăstirea Radu vodă
92.
Buda 2i9-280, 288, 295; în Panonia
254; ocupată de nemţi 289; de
turci 43-44, 4 7, 105, 292-293,
296-298, 299, 301-303, 307;
paşa de - 81, 185, 190, 306, 312.
Buda Veche 296.
Bugeac 186, 210, 234, 254, 265-266;
catolici în - 237,254,386; tă­
tari de - 45, 58, 70, 91-92, 99,
110-111, 130-131, 182, 189-
191, 194, 196-198.
Buhara v. Bactriana.
Buhul (rîu în t·craina) 223, 255,
262-263.
Bulgaria, bulgari, bolgnri 236, 268;
sub turci 291; la Volga 261.
bussur111ani, mahomedani 292.
Duşa (sat pc !'i istru) G5.
Buzău, cîmpii 1 i1; judeţul 171, 215;
oraşul 91, 21 i; riul 217.
Bythinia, Bitinia 291.
Byzanţ ". Bizanţ şi Constantinopole.
C
Căcaina lpirîu la laşii 197.
Cnffa„ Cliieîen I în Crimeea) 205, 223,
266.
Caiceni v. Coic~ni.
Căinari (l'iu) 216.
Cairo 224, 291 .
Cnlabria (provincie în Italia) 246.
Caldeia, Haldeia 291.
Călugăreni (sat, juri. \'laşca):174.
467
Cameniţa (în Podolia) 60, i1, 81,
105-107, 109-110, 141-142,
144-146, 158, 163-167, 214,
255 ; cucerită de turci 82; staroste
de - v. Kalinowski, Potocki Ioan
şi Petre; episcop de~v. Piasecki.
Camien v. Piatra-Neamţ.
Campania !provincie în Italia) 246.
Canaan, Hanaan (ţara) 291.
Capadocia (regiune în Asia Mică) 253,
291.
Căpoteşti, codrii laşilor 133, 145-146.
Capul Stîncii (sat, ţinutul I.aşi) 68,
186-187.
Caracal (oraş) 217.
Caramania în Asia Mică ::?84, 291.
cara-vlah (numele muntenilor în lb.
turcă) 207, 211, 237,269.
Carintia (provincie în Austria) 245.
Carpati, Munţii - 230, 232.
Cartagina (în Africa) 113.
Cartai (sat pe Dunăre) 205, 391.
Cason, Cazon (regiune în secuime)
217.
Caspica, Marea ~ 252-253, 2G3, 291.
Caşa v. Caşoda.
Caşin (mănăstire) -Ii9-1SO.
Ca,ovia, Caşa (în Slovncia) 67, 304.
Caucaz, Munţii - 252.
Căujeni, sat pe Botna 190.
cazaci 64, 1Oi ; originea lor 123;
istoria lor 123-124; război cu
polonii 111, 123, 127, 129-130,
134, 140, 166-167, 174,'176 311.
oraşe 129, 258; mănăstiri ;24 ~
125; în Moldova 70, 131-132,
135, 145-148, 178, 181, 186,
195-198; asediul Sucevii 83
150-165; în Ţara Romîneasc~
149-150, 152-155, 156, 171; în
Ardeal 184; legătură cujMoscova
167, 169, .175; legătură cu tătarii
128, 169; lupte cu turcii 65
69-71, 76-77, 85, 88, 106, 126:
200; atacă porturile Mării Negre
63, 88, 94, 102, 111; de la Don
468 .
112, 118; de la praguri 124, 128;
firea lor 78-79, 83, 85, 155,
160; lisovţi 69, 71.
Cazan (ţinut pe Volga) 105, 109, 263.
cazilbaşi v. perşi.
Cazon v. Cason.
Ceahlăul 230.
Cehia, cehi 76, 279, 286, 310.
Cehrin (oraş în Ucraina) 127, 135.
celtiberi, ţ.iltiberi (popor antic în
Spania) 268.
Cercaz (pe Nipru) 129.
cerchezi (popor în Caucaz) 13~, 252„
270; în oastea Moldovei H6.
Ceremuş (rîu) 215.
Cernăuti, codru 21G; 'oruş 52, 1G2,
176, 216, 217, 233; staroste 238„
388, 390; ţinut 52, 92, 94, 132,
174,214,217, 240,334, 3S7, 391.
CerneJi (oraş în 'fara Homînească) 217.
Cernicbow (regiune în Rusia) 384, 391.
Cetatea Albă, Akkicl'man, Belgrad
75, 90, 111-112, 205, 210, 215,
217, 222-223, 238, 26G, 2G7,
:rno; locul exilului lui O,·idiu 208.
248, 2G5; ţinutul 91, 214, 239-
2110, 386, 391.
Cetatea Neamţului 51, 133, HO, H3,
205, 222, 238, 2G:i, 390, 394.
Chalchedon, HalcheJon (oraş în Asia
Mică) 291.
Chempina ,·. Cîmpina.
Chersonez (peninsula Gallipoli) 291.
Chersonez, Hersonez, numele antic al
Crimeii 291.
Chesareia (oraş în Palestina)· 291.
Chiev, Chiov v. Kiev. - Cohurlui(rîu) 216,391; ţinut 91,214,
Chigheciu ( coJi-ul) 132, 196, 2H, 240,
391.
Chilia, ceta Le 91, 205, 217, 240, 390;
sub genovezi 205, 222, 266; re-·
clădită de Ştefan cel Mare 266„
415; ţinutul 91, 214, 391.
Chilia Nouă 415.
Chilichia v. Cilicia.
Chiefea v. Cafîa.
I 469
Chiov v. Kiev.
Chişinău (oraş) 216, 391; vornic de
~ 390.
-ciangăi, şavgăi 1't7-HS.
Cilicia, Chilichia (provincie în Asia
)lică) 291, 416.
Circazia 119.
-Ciric (lingă laşi) 191-192.
.Ciuc iţinut) 212, 216-217, 226, 273,
392, 416.
.Ciubru (rîu) 216.
-Cîineni (orăşel în Ţara Rominească)
217.
Cimpii lui Dragoş (în ţinutul Neamţ)
209, 233.
Cimpina (orăşel în jud. Prahova) 297.
Cimpul Lung (în Moldova) 177, 195,
216.
,Cimpul Lung (în Ţara Rominească)
217.
Cirligătura (ţinut) 157, 192, 214, 240,
391.
Cirniceni (în ţinutul laşi) 186.
Cladovn · pe Dunăre, în Serbia 203.
Cluj, Clujvar 56, 1S5; dieta de la
- 304; bi1tălia de la - 198 -
199, 313.
Cluj var v. Cluj• • Crimeea, Crîm (Chersonez) 262; geno-
Cobile (pîrîu, ţinutul Roman) 145.
Cobolta (vale) 74, 216.
Cocorăşti (pe Prahova) 151.
Codrii Chigheciului 132, 196, 391.
Codrii Cozminului 52; lupta de la
~ 210.
Codrii laşilor v. Căpoteşti.
Cogîlnic (rîu) 205, 216, 266.
239, 391.
Coiceni, Caiceni (sat pe Prut) 145 •
-195-196.
C0 lfo di Vinetia (:Mal'ea Adriatică) 245.
'
Colodrubca (sat în ţinutul Cernăuţi)' 52 •
-Colomeia (închinarea lui Ştefan cel
Mare) 44.
~onstnutinopole, Bizanţ, Byzanţ, Nea
Romi, Roma Nouă, Stambul 206,
334; aşezare 26!?; În Imperiul
grecesc 205, 223, 235, 274; cuce-
rit de turci 225, 291; patriarhia
52, 104, 214, 23i, 386-387; ,·.
şi Ţarigrad.
Copou (lingă laşi) 188.
Corfinium (oraş în Italia antică) 413.
Corinth (oraş în Grecia) 291.
Cornătel (tîrg în jud. Dimboviţa) 217.
Cornul lui Sas (pe Prut) 105; lupta de
la - 59-61 .
Corsun v. Korsun.
Cotoari (codri) 216; ttrg 158-159,
215-216, 391; staroste de ~
23S, 388; vinuri 238.
coţovlahi, romini macedoneni 208,
258.
covirluieni 91.
cozac, originea numelui 123.
Cracău v. Cracovia.
Crăciuna (cetate) 266.
Cracovia, Cracău (în Polonia) 175-
176, 280.
Craiova (banat) 193, 215; oraş 217.
Creta, Crit 80, 121, 125, 136.
Cricov (rîu) 217.
Crilov v. Krilov.
vezi 205, 223, 266; tătari 44-45,
67, 77, 92-93, 111-112, 124,
128, 130, 131, 142, 166-167,
177-178, 182, 185-186, 190-
191, 209-210, 255, 307, 313.
Crit v. Creta.
Criveşti (sat, ţinutul Roman) 183.
Crim· v. Crimeea.
Croaţia, croaţi, harvaţi 2GS, 271, 292.
Cucata (l\lilco\"ul ~lare) 150.
Cucata (la Iaşi) 1S8.
Cucoreni (sat, ţinutul Suceava) 159.
Cucuteni (sat lingă laşi} 61.
Cuba (sat în Maramureş) 229.
Cumăneşti (sat, ţinutul Bacău) 1S2.
Curlanda 259, 384, 414.
Curtea de Argeş v. Argeş.
Czarnokozince (în Galiţia) 334.
 D 387 ; ţin ut 132, 214, 240, 334 ,
Dacia, Dachia, Daţia, dac i, tlabi 41,
205,219,222,243,263, 266-267,
269, 272 , 304 , 307, 385, 412,
416; descriere 203, 222, 254;
cucerirea romană 41-42, 203-
204, 221, 237, 253, 255 - 258,
392 , 413, 415; colonizare 203,
??Q 2?1 • părăsirea 237 , 413 , 416;
;,;,v~ li;i 'barbare 237; - Inferi-
oară 203, 220 -222, 248 , 261,
385; - S up er ioară 203, 220-2 22 ,
248, 261, 385 ; strămoşii saşi lor
203, 222, 268, 271, 32.6, 385.
Dacbia, Daţia v. Dacia .
dohi v. daci.
Dalmoţia 278, 232.
Damasc 291 .
Danemarca, D aniia, dani 1i6, 253,
259 , 268, l,14 ·
Doniia v. Danemarca. . 2Ci6-267.
Dos zow (casr, de vîn,,toare în Carpaţi )
219.
Doşov, Daşeu, Oc:acov _GO, "9_4.
dătesc (d acic) , gra i - 210 - - 11 • 274 ·
D ~tio v. Dacia.
De~lul Comisului 210.
Demîr Capu v. Poarta de Fier a Trnnsil-
Yaniei l,1 1t.
Dii (biser ica din Galaţi) 267.
Diiu v. Vidin.
Dimboviţa , jud e ţ 215; riu 2 17 .
Dirs tor v . ş i Silist ra 115, 1i1,193, 195.
Dobrogea 13', • 18i • 21 O' 256; în
Dacia 255 ; colonii romane 2i3,
4 15; sub Lu<lo,·ic a l Ungariei 2i8.
dobroveneti ei, ra guzani 2iS.
Dolj 215 .
Don , f)u,·iu 112 , 260, 315-317; caza-
c ii de l a - 112 ; rnnrnnii la-201,
-205, 220 , 223 -221, , 237, 252,
262-261>.
Dorna, în Moldova 195.
Dorohoi (oraş) 216, 391; sca unul Ţării
de S us 238, 387; staros tie 238,
470
:'
!'
i
391.
Dragomirna (mănăs tire) %, 103, 159,
162.
Drăgşani (ţi nutul Hirlău ) 64 .
Dravo, Dreava (rîu ) 279, 287 .
Dreava '"· Drava.
Driji Polc (C impul Tremurului în
Ucraina) 1i5.
Dubisso (riu în L itvania ) 41ft.
Dunăre 48, 77, 85, 100,107,122,174,
\ 132, 21ft , 240,391; căpitan de -
187, 203, 205, 208-212, 215 -
217 , 219, 221, 222, 225-227,
230, 233-235, 237, 21,0, 21, 5, 21, 9,
IJ
251,-258, 261,263, 2G6- 267, 273 ,
278, 280, 281, 283, 286 -287,
290, 317 , 321,, 326, 385, 387 -
388, 391 - 392, t,1/i, 1,1 6; b:il\ile
388; cetăţi l e 223; dezgheţ 331;
podu l pest e-1, 2, 203, 206, 221,
23 6, 1,12.
E Gbcrghiţa (o raş în Ţara Romine:iscă)
Edi Cule (închi soare la Constantino-
p ol e) 87-88, 92, 178, 1% , 198.
Egipt, Mi sil"Îu 119, 222 , 230, 2G2;
sciti în - 316; sub romani 22', ,
252 -253 , 2 G0; Traian în - 20!,,
, 2G3; sub turci 119, 291.
E ladn ,. . Greci a.
Elid a (p rov inc ie în Grcci.i ) 21,G. . Fotius 308.
c lini 250: limbă 31 8 -31!); versuri
318-319; istori ci 88 , 415.
Engadd, En[!al<l (t ri b al i udeilor) 1t1G.
Engald ,·. Engadd.
Englitera 99, 121, 252-2:i3, 1,13.
Eni Chioi (lîn g:i Constantinopolc) 1211.
Enicul \°. E,,ck •
Epir, rpir·o\ i 136, 253.
Eri vau , R:l\·an (ce tate în Per s ia) 11 0.
E ssck, E 11 ic11 J (în Slovenia) 1• 1'-
Esztcrgon, Gr.in, Ostrogon, în Unfra-
ria 1, r, , 289 .
E tbiopia 291.
E tolio (pro,· incie în Grecia) 24G.
Etrurin (provin cie în I tali a) 2',6 , 413.
Europa 223, 225 , 260, 262, 283 - 285 ,
291, 311, 315.
Euxin, Pontul - (Ma rca J:\cag ră) 223 ,
248 .
F Gongbcs v. Gange le.
Făgăraş (cetatea) 148, 185, 217, 273;
slii pînit de Ţara Romîncască 212,
225, '.!35.
Flilciu, Fclcii, fă l cieni 91, 391 ; ţi1,u t
176.
Faraoani (sat, ţinutul Ba c,,u ) 156.
Fclcii v. Fălciu.
Fenicia, Finichia 291.
Fes, l\1arocul 253, 262.
Fiondro v. Flandra .
Finicbio v . F enicia.
Fiota, Hinto (sat lin gă Tirgovişle)
150; lupta <le ln - 1 51- 155 .
Fintino lui Păcurar (li ngă Ia şi) 62.
Flandra, Fiand ra ~21 ; mitropolit 120.
Floci, Oraş ul ele - (la gura Ialomiţiij
217.
Florenţo (în I ta li a) r,13; s inod ul <le
la - 21!t , 235-236.
Focbido (pro,·incic în Grec ia) 246.
Focşani 50, 63, 136, HO , 148-150,
152 , 155 , 171, 201, , 215-217,
266, 390.
francii (popor ge rman) 2G8.
fron!ozi 245-246, 252-253, 25 8,
268-269 , 1,11,; haine '.!69, 41G.
Frigbin (provincie în As ia l\!ir:i) 291.
Crine i , italieni 66.
G Gr.:i n v. Eszll'r~un.
Golat11 (cartier în Cons t antinopole)
262.
Golatn de Jos (mănăstire lîngfl Iaşi)
192.
Galato de Sus (mă năstire lingă Ia ş i )
94, 147-148, 190-191, 193.
Galaţi 99-100, 11 7, 122, 187, 204-
205, 214-216, :!~3 , '.?28, 234,
240, 257, 263 , 266 , 391, 415;
biserica Dii 26i; ocolul 85.
Golilcin 291.
Go lli o 26S.
Gangele, Ganghcs (flu Yiu !n India)
32 1, 32!, .
Gdnnsk (o ra ş în Polonia) 259.
Gcoovo , C h c1111a , I anua, g-eno,·ezi 245;
cl,,dc~c Chilia 20~, . 2:!3, 266;
lupte cu tur cii 2G6, 281,; împru-
mut;, pc bizantini 223, 266; stă­
pincsc Crimeea 223, 266.
georgieni, g ru z ini 252.
Germania ,·. Ţara Nemţe:iscă.
German, Imperiu - 280.
ge ţi, g-hcţi (popor) 208, '.?l,8 , 326.
Ghe nua ,· . Genova.
Gcoo (nu m e al Gangelui) 324.
Gherghina (eclate lingfl Gala ţi )
1i2-1i3, 217.
gh c!i ,·. ge\i.
Ghicrghi!o v. Glar r::laiţa.
Gh i uzlă u (,·c ta te tii t:, ra scii) "ICi i.
ghiurghii , ~corgicni 252, 29 1.
Ghi urghi u (m unţi în ..\rdcal) '.?12, 217,
225-'.!:!Ci, 273, 392.
Gi urgi u I Si, 193, 2~3; r:izbo i intre
~l ih a i Vi t eazul ş i turc i 48: ţ.inu­
tu l 1Si; luat de turc i 21 ;, 391.
Gor.i s lău ,·. :'.ll oj ina.
Gorj v. Jii ele s us .
goţ i (popor) :!6S, 1,16.
Grădiştea ( or,işe l în 'fara Rominească)
155, '.!! î.
Grecia, Eln<la, :::reci, Ţara Grecească
1 13, "138, '.!I 1, 2'.!3 . 250, 251,,
'.!Cif,, 2St,, 1,13 , t,15-4!G; s ituaţia
i::co~ra li,• ii 21,5, '.?58: ant icii 205-
'.!0G, '.!30 , 25:J, 316; c i,· ilizaţia 227;
provincii 21,6 ; su b turci 286, 291;
limb,, 88, '.!07 - 208 , 218, 247,
26S-269, 38', ; is t oric i 202, 203,
471
 206 , 219 , 386; r it 214, 333; miş ­
care pop u lară cont ra lor 98-99,
101, 180; Imper iu v. Biun ţ.
Grigoreşti (sat li ngă Suceava) 159.
Gurghiu ( ţinut in Ardea l) 212, 217,
225-226, 2i3 , 392.
H
habeşi , abis inieni 253.
Hacica v. H aţfcld-Jimbolia.
Ha leali (sa t I î11gă Constantinopolc) 87.
Halchedoo v. Cha lchcJon.
Halde ia v. Caldcia.
Halep v . .·\ lcp.
Halici (oraş în Ga li ţia) 162.
Halicka (poartă la Lio,·) 233.
H a lul (numele antic a l Siretu lui) 262 .
H ,maao v . Canaan.
Hiiodii v. I ndi a.
Ha ngul (mă năstire) 94, 103.
har Taţ i v. croa ţ i.
Haţeg ( ţară în Ardeal) 212, 225, 229,
2'; 3.
Haţfeld- J imboli a, Hac ica (în llanat)
414.
Helesponl 220, 281,.
Helicon (munte în Grec ia) 220, 329-
330.
H ersoncz v . Chcrsonez.
Hermonact (sa t antic pc '.'iislru) 415.
Herţ eg (confuzie cu llag f"'\) 212, 22~,
229 , 2i3.
Bespcria (nume al lt~liei) 245.
Hetruria (pru,·incic în Italia ) 246.
Bierasus (numele ant ic a l Prutu lui)
262.
Bindia v. In Jia .
B inta v. Finta.
Hipan (n umele antic a l Bugului) 262.
Hişpania v. Spa nia.
Bindii v. I ndia.
Hirlă u (o raş) 91-92, 21G , 391; ţi nut
64, 9!,, 132, 214, 21,0, 391; cu r ţ i
d omneşti 91.
Hirşova '1 87.
472
holendezi 76.
Hotin (cetatea) 50-52, 68-69 , 77.
105, 140 -144, 147, 156, 158,
222, 231, , 238, 265 ; o r aş 77, 195,
216 , 391; pircă l ab de~ 134, 147.
162, 238, 390 ; o răşen i 77, 143-
144 , 147 ; ţinut 132, 1 62 , 167,
1 74 , 214, 233 , 240 , 334 , 387,391;
lupta de la-65 , 77-85, 87 , 125 ,
212; pacea de la~ 84 - 86 , 91-
!)/, , 107, 11 0.
llrinciuc (pe Nistru) 105.
huni (nume le ungurilor) 268.
hung (ramură a tătaril or ) 206.
Hust (oraş în R usia s u bca rpa tică) 229.
Husiatin (în Ga li ţia) 144 , 167.
Huşi (oraş) 99, 117 , 146,1 93, 216, 391;
episcop i 237, 386 v . Ghed con.
Inla n (rîu în Moldova) 216.
lnlomiţa,judeţ 2 15; riu 150,1 52 , 217.
l .:aoun v. Gcno,·a.
laşi , leşi Id, 57, G2 -61,, G8, 86, 98 ,
101,105 ,121,132,135, 138-142,
11.~-ll,9, 158, 1 68 -1 70, 178,
1S2, 1ii.·,, 187-188 , 190-191,
193, 'l!:17-'198 , 201 , 205 , 216 ,
332, 39 I, 1,15; arderea 77, 91, 133 ;
Liscrici, mănii s li r i 88 , 91, , 103 ,
107,119,133,196,201 ,368;
pircălalrnl Jc ~ 238,387; ţinutul
1:1~, 233, 21,0, :JS7, 391; epidem ie
134; codrii 133, 1'.5-146; he l eş ­
teu l 86,133,170, 191- 192; d rum ul
11, 6; podul lui Ştcra n vodă 197 ;
tîrgoYc\ ii 193; ,·iile 146; v. ş i
cur te domnească.
Iaţca ni v . I ţcani.
lazul lui Bnroovscbi 86.
Icrusnlim 253, 291.
lflac, numele turcesc al mu nteni-
lor 207.
Ieşi v. l aşi.
lfleul v . I llov .
llfov (judeţ) 215.
Ilirici, Munţii - (Ca r paţi) 222.
'lliriia (provinc ie r omană) 203, 253,
~55.
Imperiul Bizantin v. Bizanţ.
Imperiul Germa n , războaiele cu turcii
2S0; v . şi nemţi.
Imperiul Otomun v. Poarta, turci.
Imperiul Roman 41 , 43, 113 , 203, 223,
226-227, 241, 252-251,, 261, -
265, 267, 274, 391, 41',.
ln ău, cetate in Bihor 185, 312.
India, Hăndii, H india 252, 253, 291 ,
306, 321 , 323-324; Alexandria
în ~ 260; daci i or iginari din
254; i\la r~a 291.
Ioa n, sf. - (bi se r ică în I a~ i) !H.
Ipotcşti , lingă Suceava 161.
Isw ai l (o raş pc Dunăre) 85 , 214.
l s tcr, Istru (Dunărea) 208 , 225, 248 ,
2i7 , 391 .
l striia (pcninsu l:,) 246.
,Ita lia, italieni 66 , 113, '136, 206,
222, 236, 2~0. 253-255, 259,
2"S , 2i8, 28'•• 392, t,1 2, 423;
siL11a\ia geograf i că 241,, 245 , 269;
borr[1tic 246; obiceiuri 22G-227,
24G~247; co l onişti 203,208,219,
221, 259, 2G0, 271, 273, 326,
3S5, 411,; Jcnurniri la străini 207,
~os. 220. 217, 21,s- ~1,1. ~49,
'.!GS -269; oraşe 222, 413.
.i ta li v. ita lien:.
Iţca ni, Ia ţcani (sat lingă S uceava)
232 , 292.
Iu cşeoi (sa t lingă S uceava) 161 .
ludcia 291.
iuhrii ( tă tar i ) 206.
!uzbec (ţara tătar i lor) 252, 254, 263 .
J
jidovi 129, 253.
Jii de Jos (ju d e ţ) 215.
Jii de Sus (j udeţ) 215.
Jijia (riu ) 50 , 145-146, 159, 189,
197, 216; podul 146, 187.
Jiul (riu) 217; ţinu t 203, 257 , 266.
Jo lta Voda v. Zolta W od a.
joseni , locuitori din Ţa r a de Jos 156.
K
K an iov (oraş pe l'iipru) 129.
Kic Y, Chiev, Chio,· 58, 121 , 123 ,
125-126, 263-264, 3St,; mitro-
polit v . i\loYil,, Petru.
Kodak (ec late pe Nipru) 111, 125.
K orsuo, Corsu11, luptă intre poloni
ş i cazaci 129.
Krilov, Crilov (loca litate in Uc r a ina)
1'1'1.
L
Laconia (provincie în Grecia) 227, 246.
Lnohia 29'1 ,
Liipuşoa, Lcpuşna, l irg 190, 21 6, 239,
391; ţ i nut u l 131, 132, 178, 189,
214, 21,0, 391 , 415; călăraşi 156,
389 ; riu l 216.
Lăpuşo eoi, rii scoa la lor 168.
l ati nească, limbă 41, 211-212, 218;
226, 233, 245-21,8, 250, 257,
261, 267, 269, 2,1-272, 319,
384 - 385 , r.12, 1,15, 427-428.
la tini 237, 243, 254 .
Lntium 2',3. ·
Lepuş n a , .. Lăpuşna.
leş i ,·. poloni , Pol onia.
Libia , .. Lybia.
Lid io , .. Lyd ia.
Lifla o t , Lidand a, Curlancla 259,384,
. 414.
Lig uria (provincie în I talia) 245.
Limpedea (riu în ~loldova ) 233.
LioY , Lw6w sr., 93, 103, 120, 126, 177;
biserica moldovenească 103; atacat
ele Bogdan I II 233 ; tunuri fabri -
cate 192.
Lipa ,· . L ipova.
Lipova, L ipa (oraş pc Mureş) 300 -
302, 306 .
lisovţi, cazaci 69.
Litfa ,·. Lit,·ania.
473
(
I
Litfania, LitCa 77, 82,120, 134 , 171.i-
177, 218; marele cneaz 384; ori gi -
nile 258 -259, 413 - 414; tătari
în - 79, 312; is t orici 41, 258;
şleahta 333.
Livia v. Lybia.
Luca (ora ş în Italia) 413.
Luţeni (sa t pe Bic) 190, 200.
Lwow, Li ov 81,, 93,103,1 20,126 ,1 77.
Lybia (pr ov incie în •.\frica) 253, 291.
Lydia (provincie in ..\sia Mică ) 291,
316.
M Mesopotamia 291, 413.
Macedonia, l'llachid onia 208, 245,
283,291; în Antichitate 11 3, 227 ,
253, 256, 317.
Machidonia v. l\Iacedon ia.
Măcin, .Mecin, aga de - 117.
maghiari v. ung uri.
Măliieşti (s at lin gă l aşi) 57.
Maramoroş v. l\Iaramureş.
Maramureş, Maramoroş 195, 209, 212,
232 , 392, t,1ft, 417; în Daci a 201,,
237, 254; descrdecat din - 43,
202, 207-208 , 220,228, 21.2, 385;
domni 204 , 226, 229, 21,3, 260;
r om îni în - 204, 206, 229, 21,3,
261, 268, 271, 273; solia lui
JIT.Cos tin 229,260, 1.14.
Marchinnopolis (oraş în lllocsia) 257,
267, 412.
Marea Albă v. ~Ieditera na.
Marca Baltică 51.
Marea Neagră f,3, S3 , 88, 94, 102,
111 , 121, , 12G, 205, 21/t- 21 5 ,
219, 223, 234 , 248, 252-254,
2G2 , 263, 266, 385, 390, 391;
moldoveni la - 211, , 220, 233,
235.
Marea Roşie 85, 119 , 224, 253, 291.
Maria sf. (m,,n,i s ti rc l:i Inşi ) 54, 103.
Mariţa (riu în T r ac i;i ) 2Gt„
Maroc 253.
masagheţi (popor ) 222, 254, 268.
Mazovia (provin cie în Polonia) 384.
474
Mccin v. Măcin.
Media, Midia (ţară în Asia) 291, 316.
Medi~ 244, 249, 258, 270 , 312, 412.
medii (popor) 316, 416.
Mediterană, Marea - 124, 245, 250,
253, 262, 283 - 28li , 291, 414.
Mehedia 187, 212.
Mchedinţul, Banatul Craiovei
215 , 217.
m c ngrclii, mingrc lii (popor in Caucaz}
252, 291.
Menji Boje (tîrg in Podolia) 177.
Mesembrin (o ra ş în Bu lgaria! 121, .
Midia v. Media.
Milcov (rîu) 117, 216, 26G, 390.
Milcovul cel Mare (riu) 50, 150, 217.
Mile tin (riu în Moldova l 216.
mingrelii (popor în Cau caz) 252, 291 _
Miroslava (sa t l ingă laşi) 98.
Mis ia v. Moesia.
Mis ir v. Egipt.
Moesia, li! is ia 299; prov incie r o mnnă-
203, 208, 210, 221, 223, .23', ,
21,s, 255-256, 21s, 281, 3!1 1 ;
- d e Jos (Inferior) 27 8 , 28!, ;
- de S us (S uperior) 278 , 2S3 -
281, , 286.
Mohnei, lu p ta de la - 287-28S.
Mojina, Go ră s l ii11, lupta de ln - :;G_
Molda v. J\l old ova.
Moldo va, J\lolda (riu ) 1G5 , 209, 216,
220, 230- 233 , 269 , 1,16.
Moldova (rîu în Ţar a N emţ.ea sc ă)
209, 235.
Moldova, l\luld o\':t, ţar,, 64, iG, 82,
·102, 104, 158, 167 , 1iS. 1S0,'
182, 183, 205, 214 , 233, 235, 254,
257,265, 267, 2îS , '.!!li, :J·l:.! - 3 1t,,
333; aşezarea ci 230 : h nirri 91,
10', , 21,4 , :.!33-33', , 3SG; codri
'10:i, ·133, 11,G, 109, 1i0, ·193, 196,
205, 21 G, 232; d esc;ilerat ld - 42,
201, , 206-207, 220 - 221, 223,
228 - 229, 230- 233, 237, 24 '1 -
243, 258, 261 , 265, 2G9, 307, 326,
385, 395, 412, t,17; d regători. 96,
237-239, 386-390 ; domn ii 1.1,
66 , 100, 101, 21 1, 212; decăderea
1,2, 93, 123 , 133-134, 159, 203,
220; graniţa 81,, 150, 214, 234,
245; letopi se ţe 41-43, 130, 202,
218, 219, 22li, 361, 386; lupte
interne 1,6 , 57, 61 -62, 67, 311;
lupte c u muntenii 50-51, 53-54,
212,
113-1 '18 , 11,3-144, 149-1 56,
1i2, 186 ; lu pte cu polonii 1,4 -45,
58-59, 65, 77; lupte cu tă tarii
\
41,, 130-13!,, 190, 192 ; lupte cu
turci i t,7, 60, 69 -Î1 , 210, 2'14·, 266;
mi t ropolit 90, 94, 236-238, 327,
333,386; nego ţ110 , 11 9,120, 249;
n umele 207-209, 232, 236, 241,
246, 21,7, 261, 268, 269, 1,16 ;
oas te 94, 11ft, 192; oraşe 216;
p ece ti e 209-210, 231 , 392; r oma-
nii în - 204, 221 , 226, 237, 261.
moldoveni, firea şi obiceiuri 60 , 62,
130, 147, 157, 199, 21,7; lefeg ii
în Ţara R omîneasd1 114, 179;
rniirgineni 179; ori ginea lor 203,
207, 209, 21,1 , 21,4 . 21, s; prib egi 62.
molt ani , numele mun t eni lor in lb.
polonii 203, 208, 220, 227 , 237 ,
21,G, 269 .
Morava v. ~l ora\'ia.
J\lornvia, i\lorava (la ltotnrclc Daciei )
~5!t I 292.
Moreiu 21, fi, 283.
moscali v. ruşi.
J\loscovn, Moscu l (Rusia ) 206, 27 l;
nliat,1 cu cazac ii 131-132, 138,
1G7, 169, 17:i; l eg,, tură cu turcii
'10:i, 109, ·I 12, '1'1 8 ; r,,zboi cu
polo11ii 5S, 105-10fi, 109-110,
·125, 171, ; cu turc ii '1 26; n ego ţ
cu Mo lcl o,·a 112, ·J3li.
Moscul "· Moscova.
Mo,·ila lui Răzvan 1, 6.
Moviliiu ( n r aş pc Nistru) 71,-75 .. 162,
186,190, 1 95, 197-198.
Movile (sat pc Bahlui) 156 , 1S7.
Movileni (sat pe Siret, ţinutul Teeuc il
91.
Mucşa (vale în P odolin ) 106.
Muldova v. Moldova.
J\luncnci (o rnş în S lovacia) 309.
munteni 136, 194, ·! 98; aspectul lor
211 ; în Ardeal 56, 198-200, 225;
l etopiseţ 193, 202, 210, 386; ori-
g in ea l or 1,2, 203-201,, 207 , 241,
391; r,, zbo i cu P olonia 51-55,
69 -iO , 105-106 , 1i7; cu :lloldo-
va 50, 51 , 53-5!,, 113-117,
136-137, 142, 149 -157, 181,
257; numele lor 203, 207 - 209,
220, 246-21,7, 249, 268, 269;
ln lupta de la Yarna 285; v. ş i
Ţara R omîneaser1.
Mun\ii Leş eşti ( Carpaţii Goliţiei) 229,
237, 301,.
Munţii Ungureşti (C arpaţii Meridio-
nali) 213, 216-217 , 230, 234.
Mureşul 229.
musculi v. r u ş i.
Muscel (jude\) 215.
Niidă hor (p ,,<lure in Podulia j 106- 107.
Nenpole , ne apo lita ni 126, 246, 278.
Neam\ul "· Ţara Î\cmt.ca sciL
Neamţ, ceta tea 51 , 133: 140,143, 205,
222 , 238, 265; p irc[dabul do -
23 !! , 3!)0; tîrg11 I 216, 390 ;' ţinu­
tul 2H, 239, 390 .
Nea Romi ,· . Constan tinopolc.
Ncrucn v. N i c 1n<:n.
Nemţesc, Im1, eriu v. Ţnr a !\cmţenscă.
nemţi 272; lcfegi i în Moldo\'a 51,
131,. 1 ',3, 11,1, , 11, 7, 1~S. 1 50,
13 2, 153, 158, 162, 1 69-1i0,
1 33 . 1:;7-1 89. 19',; în Polonin
1:9, iii. iS -S·! , 83, 125- 126,
'129-1:JO , '148, 162, 163; în Ţara
Ho mîn c a scă 52; în Ardea l 55-56, ·
1 ', 5 , 172, 200, 307, 308 , 314;
limbn 1 0 1· 207 , 2!,6, 269, 306; nu-
mele lor 2fi8; lu pte cu roma nii
253 , 23S , 259, 415; cu turcii 52,
125, 292, 293-295, 300-303,
334; vec himea lor 254.
475

Neuhausel, uj,·ar 257, 412 .
Nicheia (oraş în Asia J\lid"t) 291 .
Nicomedia (oraş în · As ia Mică) 291.
N i colai e, sf. - (b iserica la · Iaşi ) 141.
Nicopole (pe Dunăre) 237; fundare 415 ;
l upta de la - 280.
Niemen, Nemcn (riu) 314 .
Nilul 230, 260 , 2?2, 324, 392.
Nipru (rîu) GO, 65 , 111-112, 1 23 - 125,
128-130, 134, 200 , 205, 223,
262-264, 392.
Nistru 52 , G5, 69, 71, 71,, 77-iS,
81- s1,, 91, 93 , 95, 105-106,
1U8, 128, 132,138,141 , 143 - 145,
147, 157, 158, 162, 167, 195,
198, 201, 205, 210, 214-21î,
219 , 222-223, 230, 233 - 231,,
236, 254-255, 258 , 262 - 264,
385, 388, 415; descriere 230 .
nohai , tătari 59, 111, 127-128 , 268.
o otomani v . turci.
O bi leni (sat pe Jijia) 196.
-Oceakov (la !\larea Neagră) 31,.
Ocna, T:qu) - ciangăi 148.
Odi voae (o r ăşel aproape de Giurgiu)
21 7.
Odriu v. A<l r ianopole.
Ohrida, mitropolitu l de - 215, 236,
392 .
Oituz, riu ~27; tre cătoar e 1!15, 1!17,
186 .
Ojogen i (sa l pe Ialomiţa) , lup la ele la
- 1"1 6, 11î .
olah lromi n: în limLa ungar,i) 207,
229, 21,7, 261, 268, 2G9, 392.
olaş (ita li an: în li mba ungară) 207,
247, 261, 392.
Olimbiia v. Olimpia.
Olimpia, Olimbiia (oraş în Pel opo-
nez) 21, 6.
Olimp (munte) 230.
Oltul, rîul 206 - 209 , 217, 220, 225 ,
227 - 229, 234 , 237, 246, 261 ,
268-269, 271, 273, 385 ; judeţu l
-476
215; Ţara O l tului 204, 208 - 210, 3'16; riizbo i cu Bizanţ ul 227, 2i4; 45-1,6, 63, "152, ·154, 169, 173.
212, 217, 229, 243, 254. cu turcii 44, 76, ÎÎ, 108, 110, 186, 188, 194, 196, 211, 283;
113, 11 5, 117, 119, 2S6-2Si. li mba polon:, 4 1, 56, 207, 209.
Omani (oraş în Ucraina) 184.
Piatrn-Neumţ, Cnmien (orrişc l h ;\lol- 2 17,220,227,246,384,392, 427;
Oppeln, Opulia (oraş in Silezia) 48 ,
dova) 216, 390. 11ei;o ţ cu :lfoldoYa 1"1 9-1 20; poe-
301, .
Pietrăria (deal, ţ i nu tul I nşi ) '103. zie 2·1 8, 220; riizboi cu Ardea l ut
Opul ia , .. Oppeln.
Pisa (oraş în Italia ) 1,13. Gi, 1î6-1iS, 311-312; cu :llol-
Oradea l\Inre 185, 195, 294, 303, 310,
Pisc (o r ăşel, ţinu t u l Covurlu i) 216, do,·a 58 - 59, 63, 91-93, 131,
313, 314; episcop v . i\larti•
391. 210; c u tătarii 43 - 46, 61; cu
JIUZZI.
Pis toj a (oraş în I talia) 1,13. ru şii 58, 105-106, '1 09-110, 125,
Oraşul de Floci (l a gura I alomiţii)
217.
Pis torium '"· l'i s t oja . 174; cu turcii 58-60, 63-65 ,
Orhei, că l ,,r aşi de - 156, 389; co-
d r u l 205, 216; tirgu l 21G, 239 , ' Piteşt i (o r nş)
2·1Î.
Plocşti jo raş)
172-1i3, 217 .
68-85, 105-110, 122, 125-126,
128, 234, 256, 428; c u Ţara Ro-
391; ţi n utul 120, ·132, 140 , 178,
Plonini, munţ i 212. 111 incască 5·1 -55; ră scoal a caza-
214, 233, 240 , 391; răscoa lr. 67 .
Plosc uţeni (sat , ţi nutul Pulnn) 114. c ilor 111,123,125, 127-130, 134,
Ori , .. Pcrecop. Poarta de Fier a Transilvaniei , Demir lGi, 169, 174-175; regi v. Ioan
Orşova, Roşova (pc Dun[tre) 208 , 212,
Cnpu 289. Caz imi 1·, Sigismund I , Sigismund
215. Poarta Otomană G3, GG, !l6, '102, 109, II, S igismund III, V ladislav IJ:f
Ostrogon v . Esztergon. . '1'12, 11,1,, '155, 179-181, 289- şi I\', Sob ieski I oan, Ioan .-\1-
Oşorhoi , Agoro pol (în l\l unţi i A pusen1) 290, 295, 306, 303 ; h araciu l 58, ue,·L; r epuL lica 333; şco l i 126,.
307. 2U7: ,· . tribut. 220, 3S6; sol i în l\l ol doYa 86;
Oteşti (sat în ţ inu tul Putna) 58. Pobrat:i ! m ănăstire) 107. şleahta 333.
Pocuti a 91, 215, 230; pribqri moldo- hpricnni (sa t, ţinutul laşi) 59, 11,5 _ _
Ovidiu (lac l a Nistru) 205, 215, 248, ~-eni 331,; r uşi din - 232-233. 14G, ·i::;G.
265. Podoliu 52, G6, 75, 105, 166, 177, Portugalia ::?ri:?. ~OB.
Ozin (Oceakov) S4. 20S, 222, 230, 233 - 234, 237, 254, Posadnici (s at, ţ. inu t ul Inşi ) 1!l6.
3311 , 384; în Dacia 205, 255. Praga (oraş) ~79.
p podolcni (:\1,-,Lu r i de l\lihai Viteazu l) Prahova, PraoYa, Pra\'O\'a, judeţ 211, ~
52. .rîu 1'16, 151, 1î3, 217.
Padova 21,G, 2îS.
Podul Iloa i ei, Podul L eloae (pc B ah- Prao,·a v. Pra h o\'a.
Paflagonia !provincie în As ia Mică)
l ui) 1S1, 1S3, 187. Pravadia, Prorndia (oraş în Bulgaria)•
291.
Podul Lcloac v. Podul Il oaiei. 4S, '!Oi, ·J24, 27S.
Pamfilia !provincie în As ia Mi că )
Pojun v. Bratisl ava. Pravo,·a "· PrahoYa .
291.
Ia•i (nume al polo n ilor) 26S. Premis la, Prcmislia '"·· Przemysl.
Pn nă vţii v . Pnniowcc . po , - t. 7 - -
Polonia, polon i , Tara Leşasca • ' oo, Provndia v. PraYadia.
Paniowce, Panăvţi i (ec l a t e în Polo-
G2 G6 S6 , 90, 91,-96 , 100, 102,
ni a) 82 . ' 1'11, - 115, 123 - 19' Prusia, cneaz de - 175, 384.
108' 1'12, - •· 11-•0,
Panonia 2j4, 392 . 148, 15S-165, 176-1i7, 203, Prut (riul ) 52, 59 - 60, 69 , 71 , 105,
p:2rţi i 252, 291, 412, 41 3. 122,130, ·1 32, 11,1,-145, 158-159 ,
ry-1.' ry~~
_ ; ) J - ... vv,
958
- t
261, 26~-269
• . ,.
,
Pntnk (în Ungaria de Sus) 309. 1 6!,, 167, '187,190, 196-197, 204„
280, 28G, 288-290; bo1cn m :---
Pecersca (mr. niis lire l a Kie v ) 53. 215 - 216, 223,228,230,233,239,
4:J 91 100- ·J 01, 387; i\l. Costrn
Pelopones 291. •)fl '- 1~6 197 131,, 142,211,221 , 262-261,; bălţi l e lui 215, 388;
Pcrecop, Ori, is.tm in Crimeea 127 - - - - I
,, 386; decădere 123, 130; cet,,ţi pe - 4·15 .
331 381
128. pruteni (locuitori <lin Yalea Prutului)
gran '·L"
i , u spre Moldova . . 57 , 2'14-
_
Perinslnv (pe Nipru) 12S; polcovnicul 130.
215 230, 231,; i sLOrJCI 41, 51, 5o,
de - 128.
~9 ,77, 79, 219 , 236, 243 , 258, Przemysl , Prcmis la , Premislia (în,
Persia, perş i, cazi l başi 263, 291 ; î n
Antichit ate 224, 253, 260 , 265,
:J 8 S, 1, 1 2; lefegi i în 'fările Romîne Galiţia); ep iscop de - 41, 258.
I 477

I Putna (riu) 216, 391; ţinut 58, 100,
j 114, 214 , 216, 230, 390; s taroste
de ~ 390.
278 ; in fl uenţ11 s lav ă 209, 226, 31;; obiceiuri 315; Traian !n ~
21,2 , 21,6, 252, 273, 318, 1,13;
istoriil e 203, 242 , 246, 248 - 249 , 229, 271-272 , 2i4. 204, 223 -224, 262-263 , 265 .
265; originea numelui 251; colo- Rom incască, Ţara ~ , .. Ţa r a Romi- Schiudcr v. S cut:iri.

I R
nizare 203 ,221, 23i, 243, 254,
25S, 1,1 3, 41i ; papa de~"7 , 120 - Roşii
nească.

de Vede 217.
Scintcia (orăşe l, ţinutul Vaslui) 193,
391.
i Riicăciuni (sat, ţinutul Bacău ) 155- 121, ·)25, 279, 283, 286; s upu- Rumele 258-259, 307. scla ,·eni, s loveni 21G, 218.
156, 179. Rumclia v. R om:i nia. Scuder v. Sc utari.
·t Rii ciitău (pir;,u, ţinutul Pu tna) 58.
n erea d acil or 1,2-',3, 203-204 ,
rumini (numele) 204, 206-207, 220,
i Răchita (v ale) i 3 .
221-222, 255 -257 , 266,392 ; re -
ligi:i (catolicrl) 1,;, 216. 228 -229 , 233, 261, 268 -269.
Scumpia (rîu ) i3.
Scutari , Sc hiudc r , Sc udH (în As ia pe
Riiciulcni (s:it pc Moldova) 165. Rus ia, ru~i, m oscali, musc ali 58, SO ,
Romn Nouă v. Cons ta11t inopole. Dos fo r ) 101,. 262.
Riidiiuţi (episcupi:i) 23i , :JSG. ~I ~, 123,1 24 , 25 6,259, 262, 416 ;
,I, rasei 208.
Roma Veche 22i.
Roman, cod ri i 216; e piscopia de
\
:'~tindere 254; provincie po l onă
Scbcşu l Săsesc (in .-\ rdcnl ) !:94.
secu i 15S, 282, 305 , 306 .
Raşcov (cetate pc :K is tru) 65,158,195. ,a, 381,; război cu Polonia 58 ,
161,, 236-23i, 386; o ra ş ul ii, Sccuieni (j u dr ţ în Ţara Romîncască)
Raşova v. Orşo,·:1. 105.-:-1 ~6, 1 09-110, 1 25 , 1 74 ; ca-
1 39, 1!.0, 156, 158, 164-165 , 1 67 21 5 .
Ratibor, Ratisbor ea (o raş in Silezial zacu Jrn ~ 1 12, 11 8; v . Sibcria
- 168, 1 81-1 83, 187, 205, 207, Secul (miin[1s tirc) 141.
J 1,S, 304. rus ce 135. ·
11 209, 212, 216 , 223, 228, 232 , 235, Selinunt ( oraş în Cili cia) 11 16.
, I Ratisborea v . Rat ibor. rutenii 232, 233 .

;l
25i, 259 , 390, 392; ţinutul 214, Sente '"· Szc ntcs.
rafii v. sirbi .
239, 390. Serbia 214, 236, 2S1, 392 ,
'
Răutu (riu) 74, 196 , 216. s
Roman, lmperiu ~l,1, 113, 223, 226- Severin , S,,vcrinul, ce tatea 266; podul
Riivan v. Eri,·an.
22i , 2't 1, 252-25!1 1 2Gt,-2G5 , Săbiioani (sa t, ţinutul Roman) 1 56 t.2, 2 03, 223, 2:!5, 237 , 25 7-258,
Riizina (sa t p c :K is tru) 131.
267, 2it,, 391, 1,11,; originea 21,4, 182, 183. • 266 , 3:!6; turn i~orul 266.
Rediu \ lin gă l aş i ) 196.
246 , 2', 9, 2!",0 , 252 , 318; impe riu Sab!nia (provincie în Ita li a ) 245. Siberio, exi l in _ 2i, s.
Renii (oră şe l pe Dunăre ) 85 , 21 4.,
r om ano-german 280; rr,zboi cu solu (po por :1n1ic j 222, 2511. Sibir ,· . S iuc ria.
215-217 , 391.
Jacii 1,:i, 203-2QI,, 25:i-256. Snmaria (in Pa lc 5 tina) 291 _ Sibiu, oraşu l 185,309.3 10, 312-313 ;
Renul \". Rinul.
Romanaţi (jud e ţ ) 215. Samogi ti a (pro dncie in P o lon ia ) 3811. luptii l a - 49.
Repedea (vechiul nume a l Bi s triţei )
Romani a, Rumcli:i 208, 291 . Sarala (1'Î11 ) 2 16. Sichi lia, S icilia ~20 _
233 , 392 .
Romaniia (proYin cic in 11 ,dia ) 21, 6, Sărata (snl, juJ . Buzău) 1 i 1 . Sici li a 220 ; mnrea 4 ,13 _
Rinito, Rivalta (cartier :ii Veneţiei)
snraţini (al':I l, i) 2~7 , 2; 4 . Si ""hctul 1\1armaţ .1 c.1, s t e ma 209, 226 ,
2iS. romani, a1·mata 203, '.!US, 2î0 ; in ""
Dacia 202, 2Uj, 2:l1, 225 , 227, 385 , sa r maţi (polo11i ) 21 S, 220, 3S4. --S.
Riga (u r aş) 85.
Rinul (flu viu) 253, 258. 3112; ,·r,zboi cu m aced onenii 1 36. sarm ată, liml,.i _ "· polonii s·•::; l uşoara,
· .
Şcsburg, lupta de la - 314 .
Riva lta ,·. Ri,dlo. romîni~ 11;1 ş tc r c n lor t, 2, 219, 228, 2!t1 , Sas_ Sc~c! (oraş în Ar dea l) ~94 . Si lczia, Sl ion sc a ,, 8 , 1 25 _
s aş , , originea lor 203 , 222, 251, 3"6.
Ribna p·iu în T.i r a Rominească) 114, 2 11Î ; C l'C'Şl in a r e 214, 2G7 ; nun1cl c Silis lra , D i1·s t or 11 5 193 '> !-·
limba -<>51' ' <>~s
- 0
" ' - '
, - 7 1 ; o r a se le '"'>'> de -- 1. - 6 - ' ' - /' pnşa
1 3i, 21i. lor 201,, 220, 22S-229, 237 , 2'd , ' ,, 3 , ,9 , 101-10? 11 '>
24 6 -21, 7 , 21, 9, 261, 267-26S, - ' "3'
"33 - .,, 30a; - in l\lold o,·a · ---,,
233 11'. 11 - ' -, -,
Ribnic v. Rimnic . 25/f. . .' 1
;, ' Gs · 'l i 1, 1 95, 1 9S 200
Rim v. Rom.i. 392; unitatea nea mul u i 220 , 21,1, Smopc
.
( (>OJ'l J , 1 '
a ·' arca 1\'cagr l'i ) 12la.
·
261, 265 ; în Ardt'al 206, 210 , 226 , S~vo _(rîu) 21,5 , 27 9, 2S1' 287 .
Rimlenesc, Im;,eriu ~ v. Roma n, Im- S1rca _(sa t pc B " I1I u,. ) lupta de I ~
Savcr1nul v. Severin.
periu. 229, 25S; în Banat 229 ; în l\la - 1 o6 -15i. a
savro~1ates (numele s laYil or) 2G8.
1rimlencască limbii \". latină. ramur eş 20!1, 2UG , 229 , 21, 3; în
sa:i.:on1 (pop or german ) 268. Sirct (riu) G3 !l i 1, 9 r - _
l ing aria 21 0, 229, 21i1, 25S; por- '., ·, '" '_ , oa, 1 o9, ·t 61,
Rimnicul Sărat, riu ·J 50, 217; oraş Snxoni::i 234.
164 ' 183 · - O, , -L.> -21 i '>'>3 '>'>-
tul l or 2Gi, 269-270; obi ce iuri o')t) 'lJ' , -- ' -- 1,
21i; juJeţ 215. Schcia (s at li11gr1 S uceavn ) 1, 6 1 58 - ~- • - '-:!j;; '.!C.:!, 263, 391; ori-
Rimnic ul ole Sus v. Rimni cul Vilcii. 2:!î , 2', 7, '.!Gi, :! i i -2i2, 3'13 ; re- g 111ca numelui 20 7 '>'1S.
Scheia (tir" i Lu I R oman) 183
"' 1·nu ' · 13
<>· 21G, 390. ' -- ' tirgul
Rimnicul Viicii, Rîmnicu l de Su s 217. tra ger e în mun\ i 206, 226-227 ,
2 16. ' - •
Ro<los i5 . 273; m acedoneni '.!US. Siria 204 , 2;,2 , 291 3 16
Schiti ia, sc hit i <>51, 968 973
Rohatyn, ora ş în Ga liţia 231. romină , limba ~ Gi, 229 , 23 1, 21, S, . . · _ - • - , - , 291 ; s îrl,i pop . 1 ' ·
111 t1ndere 2a4 •' lupte c u Cy rus 316· ~ . o_, s ay ~09, 229, 268, 281 ,
Roma, Ri m 1, 1, 245 , 250, 260, 266, 269, 271,, 2i7, 3'1S, 392; infl uenţă -S4' li mba lor 67 '>09 21 2, ?
sol la .\l cxanJru cel !'Il a r e 3 15_'.
268 , 274, 415; is t oria 11 3 , 136, latină '.!1 2, 213, 231, 2!t1, 271, ~26, '1 :)9 •)• l ~ ' - I „16,
- - ' -->J, 1 '7 1 - 272, 27ft,

478 479
 392; 'lefegii to ţările romîne 52,
56, 114, 152, 194, 211; liturghie
214, 226, 236.
Slatina, oraş în Ţara Romtnească 217.
slavi 237; aşezarea to Dacia 206, 209;
influenţa în limbă 209, 226, 229,
2i2; litere la noi 267, 272.
1Iavone, citate - 67, 72, 89, 102,
147.
Slionsca v. Silezia.
Slobozia Saucăi (sat lingă Soroca)
74-75.
11lovaţi (popor slav) 268, 2i1.
slovenii, cei vechi 206, 21 S; limba
218, 271, 318, 384-385; neamul
268, 278.
Smeredova (cetate lingă Roman) 267 .
Smil (numele moldovenesc al Ismailu-
lui) 85, 214, 391.
Smolensk 384.
Smotrici (rîu în Podo.lia) 10 5 •
Sniatyn (oraş în Pocuţia) 91, 122, 176,
214, 215, 232.
Socal (oraş în Calitia) 93.
Soc~)~ (mănăslire lingă Inşi) 1i0.
Sofm, Munţii .... (în Balcani) 283-
284.
Sogdiana (regiune antică în Turkes-
tan) 31G.
Solca (mănăstire în Mol<lo,·a) -86 _
Soroca,. cetatea 78, 145, 205, 223,
26G; tirgul 65, 163 216 391.
tinutul 74.-75, 132: 158: 195:
- 19 • 233 , 24.0, 334., 387, 391·
pîrcălabul ele .... 14.1. ' 911, 95.
Spania, Hişpanul 126, 24.5-24.6, 252-
253, 255, 258, 262 268 I 303 •
308, I t
Stamhul v. Constantinopole.
:tiria (provincie a Austriei) 245, 300.
ton B~ligrad v. Alba Regală (în Un-
garia).
Str~_haia (oraş, juJ. Mehedinţi) 217.
Stru v. Slryi.
Strunga (sat pe Bahlui) 182-183.
Stryi (~raş în Galiţia) 176.
480
Studeniţa (oraş tn Podolia) 107.
SuLotov (slobozie în Ucraina) 12i.
Suceava, cetatea 43, 45, 5ft, 132, 144„
156, 168, 178, 205, 222, 265; ase-
dii 83, 158-1M, 166-167, 169~
181; cucerită de Mihai \'itenzul
50-52; cojocari 215; drumul 46,
162-163; inscripţii 265; originea
numelui 215, 232; mitropolit de
~ 237, 32i, 386, 390; podul cetă-.
ţii 163; pîrcălabul 238-239, 387,
\ Tibru, Tinu (rîu) 250, 413.
390; riul 162, 215; tîrgul 9ft, 103,
122, 162, 164.-165, 185, 195,
209,:_216,'_232, 392; ţinulul 132,
159, 201, 214, 233, 239, 390.
Suceviţa (mănăstire) 57, 3Gi.
Suedia, suedezi, svezi, ~vezi 43, 51-
52, 85, 126, 175-176, 253, 259,
2G8, 311.
Sund (strimtuare tn Baltica) li g,
svezi , .. Suedia, suedezi.
Swiersk, provincie in Rusia ncbe 38~-
Szentee, Sente (oraş pe Tisu) 414..
ş 144, 161.-1M, 169, 183, '190-
şaugăi v. ciaugăi.
Şcheia (lirg, ţinutul Romuu) 183,213'.
Şesburg v. Sighişoara.
Şipotele (sal, ţinutul Hîrlău) 94.
Şlefăne9ti (pe Prut) 159, 1G5, 216;
lupta ue la ~ 57, 117.
şvezi v. Suedia.
T !uzbec, v. Schitiia, schiţi.
Taifoli (eclate antică în Bugl'ac) 4'16.
taifali (popor antic) 416.
Tanais (numele antic al Donului) 262.
Tarent (în Italia) 2i8.
Tarsia, Tarsus (regiune în· Asia Mică)
291. - 14 ;, 216, 391; ţinutul 214, 239,
Tartara (riu) 268.
Tarlaria (Ţara Tătărească) 203,~~?04.,
222, 224, 291.
Tartaria cea Mare 203, 204, 206, 223,
2M.
·tartari v. tătari.
Tatar-Bunar (localitate ir. Bugeac)
205, 223, 266.
Titiraşi (cartier în Iaşi) 192, 197;
(cartier tn Suceava) 161.
Titărească, Ţara - ,. . tă tari, ta tari.
Tităreni (sat, ţinutul laşi) 62-G3.
tltari, tartari 158, 232, 266, 269, 389;
tn Antichitate 203-204, 206, 208,
225, 24.1, 254, 262, 315-317, 321,
323, 392, 415-416; hucl:'geni 58,
91-92, 99, 111, 130, 237, 389;
cetăţi 105, 109, 263; în Crimeea
60, 92, 130, 307; în Dacia 203,
237; fel de luptă 5'1; hanii 59,
67, 69, 70, 77; de Lit,·ania 79;
mîrzaci 73, 79, 93, 112, 119, 133,
161, 164; nohai 59, '111, 127-
128; numele lor 268; pustiile 3'15- ,
316; răscoală contra Imnului
91, 111, 112; război cu arddenii
177, 184, 307, 311, 312; cu caza-
cii 65, 124, 175; cu )Iol1lova
43-'15, 57-58, 122, 130-13~.
193, 196, 197, !?OS, 223, 2::?4, ~2~,
261, 263, 273-274, ~3'i; cu ro-
manii 203, 204, 20G, !?ClS, 210,
cu,c, 249 "71 417; cu Polonia
;;::.45, 47: !'19, 61, 65, 6G, 75-
85, 92-94, 105-108, 12i-128,
130,165,167,175; cu ruşii 255;
cu Ţura Românească 91, 194, 208;
cu ungurii 207, 227-2!:!8, 311 v.
Tourica (Crimeea) 223.
Tauri:r.ia (regiunea muntdui Taurus)
291.
Tiuteşti (sat, ţinutul Iaşi) G2, 187.
Tecuci tecuceni 91; tîrgul 91, 100,
391.
Teleajen, Telejin, riu 151-152, 217;
lupta lui :Mihai Vitl:'azul 52-54,
217; lupta cu seimenii 171-174.,
311-
BI - Miron Costin - Opere
Telejin v. Teleajen.
Temişoaro v. Timişoara.
Tesalia , .. Thessalin. •
testehani (saşi din Bugeac) 254.
teutones (nemţi) 268.
Tbeodosia (în Crimeea) 223, 266.
Tbessalia, Tesalia 246, 283, 291.
Tiasmăn, riu în Ucraina 12i.
Tiheriada, Ti\'eriada, mare în Pales-
tina 291.
Tibiscum (numele antic al Tisl'i) 226.
Tighina, cetatea 69, 90, 138, 190, 200
201, 205, 212, 217, 222, 265;
ţinutul 8/i, 21'1, 240, 386, 391.
Timişoara, Tcmişoa1·a 18ft, 229, 287-
288, 392; şpan de - , .. Pa ,·el Chi-
111:'ZU); sangeac de - 301.
Tiras ,. . Tyras.
Tisa 226, 414.
Tivcrieda ,. . Tiberiada.
ThTu '"· Tihl"u.
Tirgo,·işle 4 7, 116, 150, 187, 193, 21 i.
Tirgşor {oraş în Ţara Homiucască) 54,
21i.
Tirgul Frumos (oraş în j\foldo,·a) 156-
157, 182-183, 216, 391.
Tirgul Jiul (oraş în Ţara Romînească)
217.
Tirgul Siret (oraş tn MoldoYa) 216,
390.
Tomeşti (snt pc B:,hlui) 61, 196.
Toporiiuţi (~al, ţ.inutul CC'rnăuţi) 92,
Totruş, Troluş, lirgul 148, 216, 390;
ţ.inulul 117, 139, 214, 216; rtul
117, 139, 148, 216, 22i.
Toscana, Tflscaua (provincie în Italia).
245.
Trachia, Trncia 203, 206, 2:"!1, 225,
264, 283, 285, 291, 31i.
Traiao..opolis (in Cilicia) lil6.
Transilvania v. Ardeal.
Trapezon, Trapezond, v. Trebizonda.
Triihlimirov pe Nipru 124..
481
,.
! Trebizooda, T rapezon, T rapezond
(port la ?,l a r ea :'i'eagră) 63, 1 24 ,
291.
Trei Ierarhi (mănăstire l a I aşi) 119,
1 33, 201, 368.
tribali 1sirbi) 208 .
Troada "· Tro ia.
Troia, TroaJa, r:,zLoiu l 2!.2, 246,250,
3·)8.
troian (Y:ilul lui Traian) !, 3, 257,263,
t,1!,.
Troian (s a t în Bu:;eac ) 204, 263 , 391 .
II Trotu~ \' . To tr uş.
tudesco (nume al nemţ i l or) 268.
Tungea (l'iu i11 T rnc ia) 2611.
Turchcstan , l'zbec 268 .
turci 6:J , S8 . 91, 135, 173-1il,, 1ii,
1S6-18î, 193, 201 , 2 11 -212,
21 î, 221, , 234.. 238-239 , 24.i-
24.S, 2G6, 2G8-26!l , 2S9, :l33,
3S!l -3!JO; car ae1NÎZ:t l' C :;s, 90,
,, 100-102, 10S, 121, t:l li, 1't0, 222;
! cruc iadt1 î1u pnt 1·i,·a lor ~SO, 285;
judecata lur i11 :\loldu,·a 2;;~,
j;, 2Gî , 3Si; obic~i11 r i de la r oma n i
20!i. 2;,9, 2ull ; r:,::c,, ala icn icc-
i ,1
l rilo1r 8G-8t;; !imu,, -;1, , 20i, 212,
I: :l'.!i: r:1zboi în .\nl.·al 17S-1S::i,
!I . 1 %-200, 281 , 30G, 308-309 ,
::! l :!-3Jt,; răzLui c u cazacii 111 -
11::? , 1 ::!f, ; c u :'ll ihai \'i Lcazu l l, î -
i I I
1,s, 50, 52: cu ;ll u!Ju,·a 5i, GO ,
~10 , ~·t4. :!Ia;; cu 11c111ţii 1J. 1J , ~~,
iI 6G. 280, 29::!-293, 301-305,
J
30-; . :JIO; cu p e rşii iG, 10S, 110,
ii
11 ;J, 115 , 11 i, 119, 293-295; cu
i
i Po lonia t,;;. 59, 64-G5, G7-8:i,
!l~ , 105, 122, 125, 126, 1 28; cu
,,
I
Cnga ria t,3, 2i9-28i, 2!;0, 29G ,
29S- 300; , ·izir i "· Chiupru li;
Taban i Buiuc \' . ş i Puarla .
Turnul Neoptoleru 205-206, 216, 223,
'
I I 266, 1,1 5.
Turo~! Se verin, n umele 1,2, 257; p odul
t •, I
25i , 326 ,· . T raian; turn i şoru l 266.
482
Tutova, ţin u t 214, 21, 0, 39 1.
Tyras , T iras (nu me le a n tic a l N istru-
lui ) 254, 385.
T 3 13; m [rnf, s t iri 9:2 ; o r aşe 4 i -4 8 ,
Ţara Birsei 181,- 1 85, 217 .
Ţara Braşeulu i 1 S4.
Ţara Că z ă cească G5, 167 , 1 69, 1î5 v .
şi 1·cra i u:1 .
Ţara şapt e ce tăţi
celor (A r Jeal) 220.
Ţara Ccrcb ejuscă 119.
Ţara .I e Jos 50, 1:;6, 233; oraşele 216 ;
vornicul 1,1, 67-68, 133 , 180 ,
21G-217, 2:$S, 387, 390 ; fă ră
ş e r bi 233.
Ţ a ra de Sus 1 56; or a şe l e 2'16 ; vorni c ul
122, 216, 2'li , 23S , 387, 390 ;
b oier i suscni 19i.
Ţara Grecea s că v. Gr ec ia.
Ţara Leşnscii "· Pol onia .
Ţara l\1unt e o e nscă v. 'far a Romi-
nc a s că.
Ţaru N~m \cascii 1-;;; -- ! îG, 209, 245,
280 i l'ăzl>oi c u L"t~gar ia l, 3, G7,
28i, '.! 88, 310, 1,2s: r:,zboi c u
turci i 1,i-1,!), 6G, :.!92-293 , 299,
t, '.!S: r:,zl,o i c u Docmi a 7G .
Ţa ra Ohului (in Ard ea l) 204, 208,
2'10, 2 12, 2 17, 229, 21, 9, 251,.
Ţa,a Romincasc,i, 'fara i\ luu tenească
(;:!, 63, 10;; , 113-'115, 117 , 121,
'l ',i - HS, 1;;1. 1,9, 212, 21,,
2'.!l, 237 , 2GI , 2G::i, 32G, 389, 412;
ccU,ţ i 205, 2G5 , 26S -269; în
l la,· ia 202-201, , 220-222, • 254,
2li3. '.!G6; d r,c,olcca tu l in t ii 41,
'.!03- :WG, 2'.!0 . '.! ~S. 385; dcsc:,-
lcc atul ni ,l„i lea t,3, 20G, 207 ,
2 10, 211, 2'.!0. 228-229, 23 1, -
23::.. '.!:ii; d(•,cr ier c 209, 217, 226,
23!,; Jo1<111ii ,· . . \lr.x an<lru Coco-
11111 , Cons la111in ~"rba n, Ghica
1;11. , Leo n To 111şa, i\!n t ei Basara b ,
:\l ihai \"it caz ul, l\Iircca Ciobanu l ,
Mihnea III, :\l ihnea Tu r citul , Ne-
grul , Radu A lexa ndru , Rad u Mih-
n ea; dregăto r i :';90 ; graniţă c u
:'llo ldova 50, 91, 114, 118, 149,
21G, 231, ; istori a c i 97, 218; in-
tervine in Arde al 49-50, 113,
120, 181, -185, 198, 306-307 ,
2 1i; războ i c u P o lou ia ;;1 _::, :;,
G5, 105- 1 06, 1i6, 311: r:,zboi
CIi lă t arii 9 1. 1 82, 193, 2i3: cu
l urrii l,i -1, S, 'l iS, 1 S6, 209 ,
~9!.1 ; s u pu ~fl C n ţn ri c i :!i8; rt1 s -
' coal:l lui :\li h nea I I I 1 SG - '1 Si.
·l!lO, 19!, : i-:, scoala ,ei111c11ilor168-
·Jî11 ; ro1nnn ii in 203 - 205,
2:ii-25S; s tema 210 -211; juJcţc
203.215; se numeşte şi Basara-
bia 208 - 2 10, 223.
Ţa ra Ungurească,·. ArJealul ~i C11ga-
ri n.
Ţeri grn d GG, î i , S5-SS, 90-!l'.!,
!lG-!li , 101 -103 , 105 , 10S- 11 1 ,
·11 S - 1 20, 124 , 1G7, 1,9, 185 , 1 s-;,
'190, 1 9!. . 1 9S, 23G. 2t, 5, '.!GO,
~G:!, 2';' !J. :! S3, ~SG, !!!>O, 293, ~~ ~.
:ioo \'. ~i Co nsla111 inopolc; i ,1 .. -
ri ii,, :!Gli .
ţi ga ni, rnbi 2 11 , 233, 2G l : că l ,,u fi i ;
ţi ~ance 2 1 I; Jui ce 2 11.
ţiltib cri "· cc ltibHi.
Ţinob, Cocnnb iu111 101·aş în T1·a11sih·a•
n ia ) :rn:..
L
Ţuţo ra isa I pc P n 1t) GS. i,, 9G. 13~ -
1 33, 1iS, 182 , 1SG- '1SS , 1 90: p.-i-
ma lupl;i t,3_1, 5; a doua l uptă
<t5, un . -;o, '"·
Ucraina , Ţara Cf, ză ce a scă G5. 1 '.!i ,
1 67, 169, 1:,;, 23i.
ucrain errn, c it at ~ 232 .
U,lriu v . Adrianopo le .
u gri (n u 111c a l u ngul'il or) 268.
ubro ,•lah (num ele <la t <l e grec i mun-
len i lor ) 20i.
Uiourn, lliYar (în comilatul Alba ) 306.
Ui\'a r v. l "i11ara.
31 *
Uj,·ar v. :\'cuhău sc l.
Umbria (proYi ncie î n l1alia ) 21, 5. 1,13.
ung uri , L" n~aria SO, S 1. 8S , !10, 91 ,
114, 151 . 1 5 2. 15 i -159, 161 -164,
1-;2, 1 $0 - 1S:l, !S7-190, '. 93 -
19!, , 20G-20 -;, 209-212, '.!1 5 -
:'!IG, 219 , '.!'.!'.!. 2'.!!l. 23'.!-233 ,
~35 . ~r.i , ~ti~. 2-;2, 27 1J, 28i -
'.!SS. '.!n. ::!9::., :l2G; h nirri !l i : rojn-
,·ari ~1:,. ~:J~: cn1·oa11a r,· ţa lr, !13,
~~3 . ::u~,; ,·r:1i t1:l: c rr·ş t i 11tit ate
f11 11d:u:, d,• .\t1il:i 20i, '.!2i,
'.! ! !, :
:!.j', .
~: 3, '• 1li-!, 1i: is toria 27'; -
::!i~, 3Sli , t, :! 7. !,28 ; istoric i !11,
!!O:!, ~:!O, :!3G , :!t,t, , 25S, 2G3,
31'.!, 3S::.. 1,1 '.!; i mp:,r ţi rea ţr,rii
1,3 .300-3lJ2, :JOS; lefegi i în ons-
1,·a lui :'lliha i \"it eazu l 52, 51,,
!"1 G, 09 ; 1111111 ,• I (\ 11ngu 1·i l_or 2GS;
pa ş a I ic 300; ,..-,zhoi cu :\l ihni \"i-
t ra1.11 I I, !', 'I 13: r:,z h,, i c u ,r ol<loYa
1,<i , 1 1, , 1:lfi - 1:Ji, l:lS- 1!o0. 1't2,
I '1 ', : rt1zl,o i in P11lnnia G:,. Gi I G9.
70 . 'll~f.. 1';l~. 177: rr1 1.h,1 i r u tu rcii
:,:! . 1:-7 , I ~!). :.!1111, :!S0- 2$i , 290.
:uJ:l. 30li. rq:i , . L11d o\'ic cel
:'IL:l'e, S i!! i, 1111111d ..\ IIH•rl, \"l adi,-
1,, ,. t!,• la \".,rn:i , \"la<lisla\' ce l
:0-:l'in l , \"l:1 ,!i ,Ja,· 1',><t11m11I, :\la t ri
C111·Yi11. l.11J,.\'iC I I , I oa n Zapn li a;
!-- l ;9apinir~n l lll'C't' ;• ~t·;91 278, ~!)Î-
3U0. :.:O', .
U n ;;ari a ,l e S u s 1211, l S:i, 'ISî, 300 ,
3ur,, :llu.
Un ;;roYlnhi a, 111,~rn,·lalti (Ţara R omi-
11ca sc,i, m1111l,·11i 1 203 , 212.
Un:-: nrească , Cră ia ~,·. I st oria d e ~ .
Usti a l lirg în P ul .. :1i:1 1 95, 100.
Uzbec ". Ţar:i T,,t:,,.ea,c:,, Tu„ches-
t nn ~~ ➔, :!3\1.
Vă.Jeni (sa t pe Si„eq~155.
Ya lnhiia (nume le T_-,,.ii R omincşt ij
23i, '.!GI, ~ii. :!!11.
483
valashos (numele italien ilor şi r omi-
nilor in li,. francezii) 207, 2t.6,
26S-269.
Va lea Sea că (sal in ţ i nutul Roman) 156 .
Vă lenii de l'tlun te (orăşel) 217.
valios (numele ita lienilor şi r om ânilor
î n lb. germanii) 207, !:?1, 6, 2(.-J ,
268-269.
Vnradin (in SloYenia) t,g _
V arna ·1~11, '1~6, 28:.,, 28G , :!8S.
Vnrşav v. Yn rşoYia.
Varşovia , \'arşa ,· 110, ·1; :,-1;G; se i-
m ul 51, 109.
Vas lui, ornş G3, 2 16 , a91 ; l'iu 2 1G;
ţinut 214 , 240 , 391.
Va vilon '"· Ba gJa t .
Vciornşnoc {lirg i11 Ucraina) 263.
Yelco-polcni (cei din Polon ia i\lar e)
85 .
Veneţia , veneţieni, Y ineţiia 95, ~52,
278-279 , 287, 2!>3, 308; dep,it--
tare 21, 5 ; fundar ea 250; flota
1s1;; r;hboi cu l urc ii 121, 125, 1SG,
284, 286.
Vcrbi:. fsa t pc .J ijia ) SO.
Vidin, Diiu 203.
Vidov 1lirna1111I Nis trului) ~05 , 215 ,
24 S, ~G:,.
Vien a, Ur•ci u :;u:;, :10S; a;;cJiati, Je
Bet lil cu Cal,ur G7, i10; de t u rc i
292, 427- 428; ~lihai \'iteazul
Ll - ;,5-56.
Viu cţ ia, (.;o!(o Ui - 2 !1[1,
Vi ne ţiia v. Vene ţia.
' 'ii otia v. Bcotiia.
Visla '" · Vistula.
Vistula , \' isla S5.
Vilcen (ju d e\ ! 21 ;,.
Vla dn ic (riu, ţinutul Inş i ) 132.
v lah 208; orig inea numelui t,2, 203,
1 în Po dolia) 79 , S1-82, 84 , H7 ,
2 ,3, 21, S-249, 2GS, 2G9 ; n umele
r om in ilo r la greci ş i tu r ci 207,
21 1 , 237, 24 7, 261.
vl nh oe, n u me le m unten il or i n limba
g reacă 269.
V lnşen ( j udeţ) 215.
vloh, numele ita lienilor în l i mb" pol o nă
207, 237, 21,6, !!!,7, 249, 2G1 , 2GS.
V losca v. \ '\"loska Zem lja.
Volga , fluYiu 123; bulgarii 1:1 - 2G1;
ro 1n an ii la - ~5:!.
Vo lhioin, \'olin ia (provincie n1 se :i ~că)
66, 20S, 384.
\
Volodjij in (oraş in Ccra i nn ) 15S.
voloşi n (numele l'Utn i11il or în 1, o lonă)
207 , 24G, 268 -2G\). IN DICE DE TERME NI PRI VI!';D STAR~.-\.
Vra ncin (orii~el în )luldoYa ) 21G. ECONOM I CO -SOC I ALĂ Ş I CULTURALA
Vratis la v (în S ilcz ia) 1 25.
\V
A arg int, importat în ;\Joldo,·a din Polo-
w lochy , n um e le i t nlicnilo r in li,. nia 120 .
a furisen ie 9 1.t •
po l o nă 207, 229, ~4 7. nrginturi 63, 143.
I ·,torie molclo,·enc:isc,, 1S1'
Wlos lra Zemlj n, \'losrn , lt nl in în l h. aga, l regL - - rs 11 :) arhi episcop 236-237, 3S6; d e Ohrida
,,3 !) : S9 . t urccasca 6;, , " , -,
p o l o nă 21, 7.
woloszn (nume lr ru111i11ilu1· în lb . po·
~JG: !G?.'.._1GS , 17S. 18·1, 187,201,
215, 23G ; d e Succa Ya 237, 333.
a rh i mandriţi 58, 333.
Iu n,, ) :!03 , :!Ui, 2!,7. 301· - al bir ului 121-122 ; -
arm aş , dregător ia 60, 90, 239, 389;
al diYanu l ui 108 ; -ele spah ii 181.
urmaş mic 168, 3S9.
a "alar i t urc i 201 .
z " • 1tura~ •10 Ţări le R omîne 180, 231,
ngr1cu
armata romană 20 2, 208, 221, 252,
255-256, 259-261 , 264 v. oaste .
Zag nrance:i (sal J•C Prut) '19G. 237.
• . 'mint turcesc) !!!10. artele liberale (scola stică ) 3S6.
Zolkiew (o raş în Gali\ia ) 3~3 . oh t,n:uoe 1Jura
artilerie a J\foldo vei 239; tu rcească
Zoltn wod:i, J ol t a vod a (Apele ga l bene o iai 'iS, 12 1. 10'
S2-S3.
- in Ccrai na l , lupi n d e la nle"ere d e d omn 44, 92, 100 , ••
1 29 . "11t1 , 179,201. :iesauli (co mandanţ.i cazaci) 135.
Zu n du, Su nd (s trîm toare) 414 . al ău te 273 •
astrologie 218, 384.
Zurnwn o ( in.:,G a li ţia ) , pacea de la amnes tie 14 7 · astronomie, ast ronomi 165, 21 8 , 301,
nnn I e I e m...
~oăetireşti 202, 205, 21 9 -
328. . 3S4, 414 .
Z vnncca , .. Zwa niec . ata m a ni 135.
• 220' 233' 385-386.
Zwaniee, Zvancea (cetate pc l'i istr u atşerif 52.
a nchet e j udiciare 3S9.
aur, im porta t în MoldoYa din Polon ia
Antichitate, cultura 228, 328.d d ' ·an
1 67 . 119 - 120 .
d aprozi 1 38 , 171 • 387·-
' e I\
apro 90· judecata 101· 238, 387. a vere mişcătoare ş i ne mi şcă to are 55,
' . . . Moldova 233, 236,
arcaşi, co lon1zaţl rn .
75, S9, 33 2; domnească 66 , 88,
3S7. 104, 113,140,143,147,156, 158 ,
163 - 164 , 167, 1,9 .
nrcura. 199 , 20S ' 236, 313.
azime (pentru d omn) 389.
ordzeh nl 1 18 •
485
 B man i 252, 2G5, l.13; - de ţară
balgi Laşa, başa care s trînge mierea
196,
balemezuri 83.
hăl!ile cu p eş te în i\loldorn 3S8.
hanul marc în Ţara Romînea sc,i, dre-
gători e 390; de CraioYa 1 93, 215;
de ~lchedinţi 212: autonom ia lui
211„
1' bani tlc ararn,, 212 , 25î, 2Gi.
baştă , băşti 4!, - t,:;, :;3, iO, 71, 82.
bas tioa ne de cetate V,, 222.
barat !,j .
barbari ( nă,·,iliri în Da cia) 2i3.
hardi şe 78 .
baston d e p;iradă al boierilor 238 ,
38i , 3S9.
bătaie (cu t oicq::u l ) 90,
bejenii 63, S5 , 107, 111i, 132 , 2i8.
ben efi cii (1 n nşi i ) regale, în Polou ia 333 .
Biblia, citate tlin - 5!l , 319.
bir (tributul t urcesc) t, 5, 1, 7, 58, 83,
88, \JO, % , 107, 1 21-122, 1GS.
birin g i ( oş t en i tu r ci ) 260.
bi serica în i\l o lUoYa, orig-incn org-ani-
z,,ri i 214 , 23G, :!87; l iturghia
sl:i,·,, 209, 211., 23G; priYil cgiil c
(•i 2:1G, 333; unitatea ci 3\.12.
biseric i : la 1-lirlău 91; l a I aşi 88 , !J!, ,
11 9, 367.
1,ivo li (Lra;; tunu1·il c) 1 i2.
b oce te (la jn1no rn1 inla1·l·) ~i:!- ~';- 3 .
boi de negoţ. 120, 3:l2.
boieri hii t rîni; illfurmcaz,, J•C i\l. (Qs -
tin 57, 95, 102, 110 , 113, ·I l !l,
123; o1C'g pl' d1Jrnn 1J',. ~Î, !"Vi,
100 , 101, 10:, , ~01 ; ardd eni !, 8 ,
178 ; în hl·j cn ie t,;J, t,t,, 58 , G:J ,
333-334; cu chin l'C no: d e curt e
90, 140; duhn\'J1ir11l lor 1:Ji:
domeniile lor !)2 , !I-i , 3:J'.l , 33', ,
38i; feciori el e - 121, 13.5, 1118,
15G; poloni ,;7; p rh · i lrgii 333;
răscoa la lor 61 , 62, 97 - 100:
- de scaun 14:J; - ele ~fa t 117,
119, 121-122 , 1:J~, '.27;; la ro-
486
,,
'
căpitan 49, 55-56, 59, 6i , 81, 130 ,
96 , 132, 135 , 11, 8; în Ţar.1 Romi- 143, 169, 1,0, l i5- 176, 1 87,
ncasc[t ;j!t-55, 91, 97, 1 21, 148 , 188, 196, 239, 28i, 390; - de
I i 9 , 18G : ung uri '.!93 , 29, -29S, dărăbani 1t.3, 3S9.
309-311, 311.. capuchehaia 5S, 179- ·1S 1 \" T omş a
hoierin 89 , 1 03, Ştefan, Ghica Gheor;: he.
bour (cml, Jpm;i pc ,.idul S ucc" ii) ~09, cnretă ele aur 86, 297, 30G .
carne (obr o:ice pentru c urte) 239, 3S9.
231, 26:i, 3!12.
brani şte dom1H"a se,1 i2, 99, 1~,i. carte ( înviiţ;"lt ur,l) 126, 194.
carte domneasc,, 59 , 90, 102, 10S, 11 0 .
brăni ş t cr i::! .
bresle (s t,,ri s11cialc) (JI,, 184. 118, 122, '138- 139, 1i'I, 1 S0-
\
brînzcturi, dare pen t ru d om n 23!L 182; împ,1r;"1tcască 96, 11!., 291,
brocart, haine de - 238, 388 . 30G.
buc ătari d o m n eşti 239,389: s t r,,i ni 12 1. case cu cillii 1'19.
lntluc (fo rmaţi e militar,, ) îl, 7[,, 7$ , cestele (donjoane) în i\lo ldoYa 205,
80-81 , S1,-85, 96, 11. S, ·11;u, liU, 265, 391.
172, 1 99, 25(,, 2GO, 2S2, 2%, ::; 13_ cas telani 83, 26·1.
bulucba~i 170.
cntnnc, oşten i unguri ·1G1 , 165 , 1 i,,
bunuri Y. 1 noş ij.
1 S7, 188 , 1!Jl, 1!l9, 200, '.!S2.
burgraf (castel an) 389 .
cotargi (g:ilc ,e) , tri m it ere la - 1U2.
buzdugan 112, 23S, 29G, 3ls7-3S8.
catastif ue d,"iri 238, 38S; - d e judi:-
cn tă :J89; -- <le on st c tJtJ , 1 :!11;
C clase s ocinlc în .\!oldn\'a S!) , 113.
a l Yis t~ri,·i 23S.
cabaniţă (liain,, de p1·q) 88 , !JO, 1:::1. ca tedrale În ~l„lelo,·:i 333.
caftan d1• l,rncart. 388: ~ ti c du1111,i c cntolică, l>i st• ricr, -- :? ·tfi , ~;os, 3GS,
3!JU; î11 Du gc.ic '.!37, :J8G; în :ll o l-
10!,, 1t;i-1(i8; turcc~ ti 29(; , :1'.IÎ .
caii do1111111lui 38S: - d l• n c~ oţ 1:!U: Jova 21G, '.!3,; episcopie - 21G,
11t·1Uţ.l" ~ li ,)3; ..... de ,dac 1:~~ i 1111· -
'.!37, 38G.
cc~ l i :,:l, 85 , 121 , 2% . căutare (reY is t,, ) n uşl il'ii G1, i8, 13!,,
caic ·JO-', . 1t.9.
caimacam Sfi, ~JG, '1;)8, 2S~L cavaleri ron1n11i 3~~-
căJărn şi, cc il 11 ni'l.; 1ţi iu ~
' 1old o,·;, :!~.::_:, ccnmbul Ud[1rr5c ·I Gl1, ·t';'A, ~55; tu 1·-
:!'.J G: j ud cc:i ta lor 238; - uc 1,,, - ccsc 281 .
ceasornic a rt is t ic 30 1.
1'"~"" 38(); - de Or h,•i :H;O; s tra -
ceaşnic (dre gn turiej 38~ .
!!11ri d e - til; - de ţ. a1·;"1 li2, 10.i ,
cenuşi turci G3, 65, G~, 'i6, !Hi, ·101, , 11/i.
J !)1;, :l8i; - el e Ţari::rau SG.
călău (il. ceprnge 63, S6 .
cal~ndar al 1H1SIru 81, ; a I pap i , t;iş i lor 84. ceremonli p u l.Jli ce 23 S, 38S .
calga v. g,dha- ce tăţi în Ardeal 49- 50, 55, H:t, , 195,
ca l vi ni :10S. 21,, :!22, 30G; în Dacia 201, , 206 ,
cămară a d11a1nnc i (,·c nitu l) 390 . 222, 226, 237, 2fi5, 267,273,415;
cance lar, m:i1·e lo~ol'.i I 387 ; în Po loni:i în Mo ld oYa, origine, descriere 4,;,
52, LG - 12,, 1C7. · 5·1 -52 , î5, 1fi t,, 11,7, ·IGO, 20;,,
canonul s 1'. Andrei '136, 318. 21G , 222 - 223 , 2!;Î , 2G0-2G1 ,
capigibaş 65 . 265-2G6 , td 5; în Polonia 59, i 'l ,
capi5te armenească 106. 81-82, 85, 105, 1 0i , 111, 130;
tu r ceşt i
63, 65, 9,, 1 10,1 12, 1 24 -
125, 200, 2 10, 283, 303; în Ţara
R om îneasc,, 266; în l:ngaria 281,
2s1,, 293, 295, 300, 30i , 3S9, 428 .
chehaiaoa , ·iziru lui 9i, 103 , IO~ , 198.
c hesnr 2t, S, 252 , 2~5. 303, 415, 428 .
cbi"erc 2i0,
cimpoi 1;:;_
cinii 119.
ciobani 20 8 .
cirac (Ya s:d) ·l ui, 14 0 , '.!S9, 290 . '.!97-
298,
citate latine 11:i, 1'.!:i, 20S, :? l S, 24S ,
:!~i, 2Gt~, 2Gi , 2f,9, 2'7:!, 306 ,
3Gi -3G8, I.J 2-415; s Jayc Gi , 72 ,
89 , I O~, -Jl. 7, 193, '.! l'l -21~. 218,
21,!J , '.!Gi , 32G; ru sc~ t i 135, 197,
23 2 .
ciumă 2UI .
cîntiir<"ţi :!/2 .
ciş l e lc h an ului -', 5 .
cizlar aga ·1 12, 113.
c lerul rn o lU o ,·t•:t u 3:1 :i , 3SG: nl' i~ inc
2·I 1t. :.:!:-!G: ui-::a11iza1·c ~14, ~37,
3SG .
clucer mare (drcg,Hn1·ia ) 23\1, ;}$9,
cnezi rul'i 1'.!:l- l'.!11 •
codri în .\l ultl11,·a ·JO,, , 1:c;, l '.ti, 159,
'17U, 1~J~, 19G, ~o:,, :2l(i. ~J:! .
c,•jo::iee cu so boli •J i3; t,,t ,1rl'ft i S4 ,
IJ:.'! - ~0.
cojocari ung·ui-i iu )Iu]doYn ~1 5, 232 .
colonia r u111an.1 203 , 20G, :!OS, 2'.!1,
~2~, ~0Î, ~SS, 385 . ~I~.
coloni şt i r omoni 202, '.!03, 21,)G, 219,
~:!O -~ ~~, :!:!!1- ~:!5, ~l~ !ll ld 3 ,
4 ·1G.
colonizare r oma nii în .\ relea l 202-204,
22:!, :!G9; în ~l o ldo"a :!02 - '.!0I, ,
:!20, 222, 2G9: în 'f'ara Honlineasc,i
20 2- :!QI, , '.!'.!~. :!C.9.
columna lui Trai a n :!:!I, , 26G, 2 6 ;,
coru ănac G:l.
comerţ y. ne go ţ..
come ta 1 G5,
487
eomis mare, dregătorie tn Moldova 52,
239, 388; la poloni 202, 210, 239;
la tătari 197.
comisari ai cazacilor 125.
eonace domneşti 85 1 100, 389; de
oaste 74, 110, ·149 1 164, 165, 171,
1i7, 2M, 2!>6, 391; pentru soli 86.
consilium al statului roman 252.
consuli la romani 252.
copeică (măsură pentru grîne) 230.
copii de casă 59, G!l, 90, 98, 100, 136,
324, 428.
corăbii 225; olan<leze 76; turceşti 63.
corturi 70-ît, 73, 75 1 78-80 8'>
84, S5, 107, 116, 1 52, 163: 23;:
297, 389; domneşti 56, 389.
coşuri (tabere) tătăreşti 60, 111, 132,
190.
costand:i (monetă) 415.
cosmografic 301.
creştini, creştinătate 47, 58, 90_ 91
105, 121, 126, 159, 182, 214:
256, :?67, 281, 285, 302, 304, 314,
333, '127; politica 66-67.
Culegeri greceşti de patru monarhii
202-204, 219, 256, 310,. 386.
cunună (regală) 43, 287, 29 1 _ 293 ,
305, 388.
cupar (dregător) 38S.
curieri de curte 238, 387 i _ de Con-
stantinopole 334.
curtea, Ardealului 185 i boierească 92,
121, 135, 151, 170, 198; domnească
90-91, 98, 121, 146, 188, 238
367, 389; cerdacul 170; divanui
139; casele doamnei H9 i jitniţa
140 ; p~ar~a ~8 , 149, 389; spătăria
139; Y1st1eria 139; compoziţia ei
387 i înnoită de Vasile Lupu 119 .
la Hîrlău 91 ; împărătească (Poar:
ta~ 87 , ~7_; vizirului 97, 104.
curteni, nobilime fără dren-=-t .. 96
'> a oru , doamne de la curte 297.
98, -38 i nobilime de0 ţară 89
101, 132, 170, 201, 333, 387;
aşezămtntul lui Barnovschi 93-
94 i ocinele lor 94; tn Ţara Romî-
nească 152.
488
curugii (oşteni turci) 260.
cvarciana, mercenari poloni 52.
cvartani v. quartani.
D
danii (Je moşii ereditare) 238.
dărăbani, dărăbanJi 60-62, 88, 11~ ..
133, 145-146, 152, 189-191,.
193, 3S i; aga de ~ 183, 389;
judecata lor 238; ,căpitanul de ~
\
143, 239, 389; în Ţara Romt-
nească 151, 155; răscoală 134,
16S. 170-172, 174.
dări 169, 294; în natură v. zeciuieli,
scutil"i 94, 100, 333 v. şi bir.
da9căl 61, 125, 164, 242, 265 1 270,
279, 301, 318.
datoriile ţării 91, 104, 108, 113, 122.
decret al boierilor 236, 332; al diva-
nului 387, 389.
descălecatul intîi al ţării 41-43, 202,
205-207, 2-U, 220,222,237, 241-
243, 2ft9, 254,258, 264-266, 271,
273-274; al doilea 41-43, 202,
205-207, 211, 219, 220, 226,
:!28-::!:!~. 231-235, 237, 241-
242, 261, 267, 269, 272, 273,
385-38G, l112, 417; - de cio-
bani 208.
dervişi 367.
diac de cancelarie 60, 306; al oştilor
căzăceşti 126.
dietli v. seim.
dires de domnie 45, 52, 308. ,
divan 63, 90,132,174,260,387,389;
compoziţie 237; judecata 89, 239,
388; camera de şedinţe 91, 139;
în Ungaria 284, 292; turcesc
103, 108.
doamna, cămara ei 390; casele ei 149.
dobă 124, 1G3, 170, 192, 320.
dobindă (pradă) 69, 74, 79, 84, 91,
128, 130, 174.
doctor, doftor 68, 200, 301, 308, 311.
domenii ale boierilor 333, 334, 387.
,domini romani 204, 209, 222, 261.
-domn al Moldovei 41, 66, 72, 92, 99,
101, 104, 108, 113, 118, 392;
curtea 133~ grajdul 388; grădi­
nile lui 329, 330; obroace 239,
388; judecata 88; titlul 204,
210, 212.
-domni, boieri unguri 279-280, 288,
293, 297-298, 301-304, 307-
308, 310, 428; poloni 91, 100;
în Maramureş 226, 229, 261.
,domnişor 51, 67, 171-172.
-dragoni nemţi 188.
dregătorii în Moldova 237-239, ~86-
390.
.drum în Ţara Romînească 390; ~ al
Băii 45; ~ al Bîrladului 99, 100;
~ al braniştei 99; ~ al Căpoleş­
tilor 146; ~ al Hotinului ~2; ~ al
laşilor 146; Iaşi - Tirgu Frumos
157; ~ cel mare al Scînteii 193;
Sucevii 45, 162-163; Tîrgul Fru-
mos - Roman 156, 183.
dughene în Iaşi 133.
d voreni 112 •
dzea v. zale.
dzicături 121, 173.
E 22ft, 258, 260.
eclipsă de soare 165, 175.
el agasi de Bugeac v. Ahmet.
epidemie la Iaşi 134, 185.
.-epigramă 327.
.episcopi de Bacău 216,386; ~ de Huşi
237 • 386 ; ~ <le Roman 164, 237 •
386; ~ de Rădăuţi 237 • 386; tn
Ardeal (Alba Iulia) 49, 281; tn
Ţara Romtnească 390; italian ln
Moldova 24 7, 412.
..ermuluc 99.
• ci"tat din ~ 49, 244, 253.
E van ...b e Iie,
..exarh" {titlu al mitropolitului) 237,
386.
F
falanx (falanga macedoneană) 256.
feliandriş 63, 367.
fermieri în Moldova 233. ·
filozofie 218, 253, 2ii, 321, 384.
fin, dare ~ 388.
foamete în :i\loldova 195.
fotaze ln cni 90.
friji 53.
G
galga sultan (fratele banului) 70, i1,
73, 92-93, 13·1-132, 190.
galioane 186.
garnizoane romane 222.
gentilomi în Italia 246.
geografie 223, 384-385.
ge~mctrie 334.
gbeogra.rii de curînd, citate din ~ 266.
ghiuluş în Transilvania (dieta) 303-
304, 307.
giocuri v. jocuri.
giudcţe v. judecăţi.
gloată (onstc de ţară) G2, 86, 97 -98,
102-10(,, 107, 130, 141-142,
18G, 190, 192, 250, 259, 279,
2s:;, 290, 294, 303.
gloanţe 44, 51, 53, 70, 81, 144, 154,
160, 161, 163.
gospodari romani colonizaţi 203, 221,
grădini ln curtea domnească 11!), 328,
329-330; la Constantinopole 87.
grădinari domneşti 388.
grajduri domneşti 87, 103, 119, 388.
graniţa Moldovei 234, 238.
.
grîne 130, 1S0; pentru curte 239, 389;
zeciuială 389; culturi în Italia
246.
griu în Moldova 130, 230, 231.
H
hadimbi S7 .
haiduci 50; oşteni poloni 59, 63, 78,
82, 86; oşteni unguri 80, 107 1
185.
489
I' haine boiereşti 90, 134, 14 Î, 238,
388; domne ş ti 103, 143; frnnţu­
zeşti 269 .
hainie ·131., ·J80, 1S6, 190, 19S.
hambar 224.
hanul tătarilor 59, 6i, 69, iO, 7i , 91 ,
93, 111 -1 12, 122-1 23 , 13 1 , •131,,
1H, 163, 161,, 16î, 1i7-1 7S,
182- 1Sfi , 201,, 20 9- 2 10, 223,
~. 2~7, 252, 3'1 ~; ~tc~gu) tJt1, 20!1:
s ntelc hiin cşt i 1,5, 2;;1,. 3SG "· ~i
I ,
Ca:izi Ghrrei, Zniml,u Glol'rr i .
haraciul 207, 388; Ardealului 30 2, 30f,.
hnr\uri 4G, 70, 7S, 11.5, 1;i0 , ·J;i2,
1:.ii, 161,162, Hi3, 1 8S, 1 91-1 92 .
hnsechii 11 S , 30i .
hatişerif :, 2.
hatman 1 98; dr egă toria 98, 239, 3S7 ,
389, 390; c,r1g1nea '23S, 38î;
ins ig ne 2:JS, 3S7; jt1tl H:1ta, 238,
387; nl c:iznc il or î8, 111, 121, -
125, 155, ·IG3 ; în Polou ia 1, 3 , 52 ,
71, îl, , ÎÎo-î S, 82, 10î, 12î-
1:!S, 1î1, - ·Ji' f,, 1 Sf,, 312; de cîin p
(;!J, 111, 3S9; la l'U lll:•lli 2l1~, 22:{-
~~t. , :22/ :!!,~. :2.'18 - :!!J!l , :!:>:!, ~;,r, ,
1
'].Jt,; la unguri /1 ~), -J t~ :::!, 173,
:.!81- 28:l, 28:.i-2 SG , ;!)(I .
he l eşteul 01·:i~ului ( l aş i i SC, 133 , 170,
191-19:J .
bereditas romana 21~, :!Gi.
h crcghi:i 21 2, 26 î.
herghelii 132-133.
hetm : n Y. h,1tmc1n.
1
hi s torici v. i s l 0 ri c i .
Historiile Ţnrigradului 2f, G.
hinsari 333.
hoarde nc,mn<le 20G, 227 ; n;""·;.J itoare
20G, 208.
holde 2211 •
holotn po lon,, 70- 71, 711.
horă 221,, 329.
horilcă 82.
hos podar (t it lul dr,mnului ) 201,, 235 -
236, 392.
hotare, ~emnele lor 84 , 11,9, 252.
h otărnici i <l e m oş ii 238, 387 .
490
j'
lî
hotnog i d e 1inuturi 390 .
Hronogra f 2S7, 290; polon 44, 51, 55 ,..
ii , 79. so, 83 , 11 0, •Jî 5 .
husari 53, 54, G9, iG , SO ..
iarba <l e pu şc ,,82, 191 , 389 ; p rn lrn
sincţ.e S2- 8:J , 1 92 .
ichingii !oşten i turc i) :!f.O.
ieniceri lt /1, Î1, li - -;~,, ~•U, 2 fiU, ~!lG,
298, 302 , 31 2 - 3 13; od;",i) c G!l :
\ \'ornicului 23 S, 239 , 3:;': i, 389 .
r~ scoaln lor 8G-SS, 9î.
ierLi rnr<liralr C.S.
iezuiţi în B11gcac 23/ .
in s tigator, a rm aş polon 389 .
is pravnic '11 ::. , 12i, ·Ji 8, 28G, 3 12 , 1,13_
Is toria de patru monarhii 202- 20!1.
I storia de riizLoi ul turcilor 1,2 8 .
istorii, c itnte <.lin ~ Sfi, 119,136, 2C,G,
2G9, 312, 323, ~2î.
is torici. gr<'şc lil c lor 21, S, 2G1; e lin rş ti
88 , 4'15-lt1G ; g1 ·rceşti 13r., 21!1,
2 11 !1 , 25lJ, 2r..S : ) 11tini t, :1 , :!'111„
:Ydi, 211S, 2f,S, l113, lt'J f.: pt , l<•nt·z7
,,1 , ~o~, 210, 21!, , :!:ni, 2f>:!, :);.:."",,
!,1 2 , l,J ;J; 1111!.'lll'i 1,1 , 2112 . 2l!l.
:!:Hi, :!I,',. ~'i i. :!f,X, 2G:J, 2-;1, :(1~ ,
:n,:-,, /1 1~: :-: trt1Î 11Î lt1, '123 , "2111.
:!'1 :1, ~ !1 !l, ~~•'1-:!5;j, 2f, /, !11:! .
1,1 11 ; ('c·i ,·pchi !i'f, :!U:L ~ '1:!, ~I~:!,
2i0, 3 1~, 1, 1-; ,·. Eus tr :i lÎ<' , T n 1•pel-
t i n.
1
I s toriile ron\:iuil o r ~011 . ~!1G , ~ 19;
UJlf:!'t11'<'Şl Î ~3tt).
iucingi, oş tPni turci 2t10.
iuzLn~ă î n ~.) ,,)d cl\·a 3!l:) .
i z vorule f,i, 1C5, 21. a, !dl,-lt'I ;, , 1121 -
t, '.!S; ~ ale lu i t·n·cl11: 1, 3 .
împărat (urigiuca t itlului } 2J2 .
închisori în i\lo luo\' n 1 38, 3S9.
indzăuate oş ti G9.
inmorn1intnre, u b icc iu1·i <le - 2/2-·
273.
însemnare Ila nas) 1G8, ·193-1% ..
întunecarea s oare lui 1G8.
J legenda dcscă l ccatul ui )l oldoni 209;.
jn!Ln bo irr ilor )l o ldo\'C i %, 333.
jder (blan,1 ) 90 .
jitnicer !d n •g,Hori a ) 239, 389.
jitni\ă (la cu r tea d omncasc;"l) 140.
jocuri d e pr,1 121.
j udecatu la di,·n11 89 , 239, 387-388 ;
dnnrnc nse,, S!l: ~ n lo~o f:,tului
~.38, 3SÎ; - :1 hat1n:1 n11 l 11 i 238,
3tiÎ; - a p:1ha rni c11 lui :!3S : - a
judeţ (judec nt:i ) 89 , 12::., ~:,o, 32!1.
jus glndi i 3S8 .
koniuszy !comi s) 2 10, 239 , 3S8.
kraiczy (medeln icer po lon) :!:)9, 38S .
L
lnLirinl (:;ri'idinii) 2:!!, , 230 , 328 .
lăcust e (in\'azin ) Hi5 -1liG .
Indo- Indo (rcfr<'n u r r:i i11ra 11 1 1::1; .
l ăn c ii tic Hnl1e,t~· n 23 1.
l ătinesc, <·r u ni e:11· t,:l , 11:!~ .
l:itină . limliă ·1'.!.-,, :!0 1,, ~os, ~11-212,
2~G , 229, :!~J, 2 115 , ~ '1 7-2118 ,
:!;lO , :! 5~, 2;,Î, 2(~) . :!til~-2\J ';,
2ti!l, 2î l. 308, :.!19, 3GS, !d2- t.-t t,,
-', :!-; -t.~b .
l ~afă, lefe ::;2, f.2, îG, 112, ·11 1, , 'l:!', -
125 , 1 11~) , 1;i.-,. 1iR, 1~1. '189, 1~1$,
:?83; ~ al e <.l,,r,,banil or fi i , SS .
lefegii '150 , '155, H,9, 173, 1S5, 1 91, _
·)9G, 198, 283, 3Sî : m o l<lo YC ui
în Ţa r a Hom înc•nsc;", 'I J!,: poloni
52, G5 . f,!l, î2, ;,-,, 152, ·JG9,
186-1S8, '19!, ; <.l e ţ n1·,, 5G, Cd,
1 1,2-J/, :3, 158 , 169 ,. nemţi,
polon i , sîrb i , unguri.
legături !co n d iţii ) imp use cir bo ieri
d omnul u i 97, 1 00 .
lege, r eli gie 52, 1 î5, 1iS, 2Gi, 308 ;
a lui lllnhom e t 60, 79, Sî , 102,
192, 300 -301 ; ca l\'ini s tă 1 20-
1 ~1, 30S .
Ţ,,rii R o min cş ti :!1 0 , 211, 234,
235 .
letopiseţe ! 5î, 184, 242.; ale ~loldo\'ei
"· Cos tin ~liron , Co, tin ::-,;icolaie.
Eus trnti e, LrC'chc; muntene 2'10;
polone 41 , 5S, 65 , î3, S2, ~02,
210, 23G , 21, 3: s tr:,ine 1.1 - 1,2,
:i i . 95 , 202 , , · . hronograf, Pia-
~<•1.· ki .
l ev inţi ! oş t e ni m cr ce nnri ) ·J 11, , 15 ~,
1 55.
li mbă s irb:, în h iscric,, G7, 209, 214,
'.! !G, 2:!ti . ~% ; s laYoni', la r om îni
'.!09 , 212, :!l i, , 226, 2'.!9, 23i,
liturghin s laY,i 1:1 l' (J lllÎllÎ 236, 21,9.
l ogofăt 11.1are, d r r~;"il o1· ia 23S, 2S9 ,
3Si , :190; s luj ba lu i 238, :}87 .
l ogofăt ni doilea 387.
logof,it ni t rei lea 3:;': î.
logofiil ni pntrule n 3Sî .
logothe t is megns ~3S . 3Sî.
lu cră t ori ~) J, :!.-di , :!~7.
l utcrani :.iu~ .
n1ăc :• tri i dC" r[1zh1•Î "; f,. S3 .
mănăs tiri 3:13, ;J~ti : r,,z,,cr~t i ·J 2l,-
·1:!.-,: n l o ld0 Yr 11e , :-innlc în - :!O:!,
'.!0~,. 2 1!l. ::!'.!O , 233 . 385, 386 ;
i;:1111, r n i 33:J :d<'p en<.l enţ;, ,le mitro-
pol i_t 237; în Ţ:11·n H o mîn enscă
V:!, :!:!fi , .. .-\ro n v od ă , Bal ic ~,
Di1·nova, Caş in , D r~ go mirn:1, Gn-
l nta d e Jos . dr S u,, Gol ia, H a ngu ,
:lln rin s f. ~ . P-rce ,·scn, P 0hrnta,
nndu Yod ,, , Secul, Solca, Su-
re Yiţ n.
n1ape gcog-r :1fi c-c :!0!), ~~3, !1 15.
mareşa l (p os t e l11i c11 IJ '.!38, 38i: ~ al
P olonie i 33 1.
mărul r egn! 30;, .
masa d omncascf, '11î, ·130, ·131, 132,
'lî 3, ·I SO , 3S8.
49 1
 mazili 98, 196, 279.
mazilire 58, 63, 65-66, 68, 85, 88,
94-96, 108 , 122, 180-1 82 , 303,
311-312, 390.
medelnicer mare ( dregătoria ) 239, 388.
medelniceri mici 388 .
mei în i\loldon 231.
meşte şugari saşi 233.
miccznik (spătar polon) 238, 3S7 -38S,
390.
miere 120; pentru domn 239, 3S9;
I pentru tătari 45 .
milă (de di stanţă) 74 -7 5 , 86, 110,
127 , 181, 2(;ti.
mile domneşt i (dahii) 93, H3, 157,
I 173, 180 , 1S9, 194.
Minei 119.
mitră domn ească 388.
mitropolit de K iev 58 , 121; - a l Mol-
dovei 90, 94, 138, 236, 38G, 390,
428; al Ţării Romîneş ti 121, 390
v. Crimca Anastasie, Varlaam,
Ştefan , Petr u i\lovi lă.
mooctc 212, 257, 267 , 41 2, 415.
monctăria Muldove i 212, 267 .
moşii boiereşti 48, 94, 135, 332, 333;
donative 238; creditare 232 , 23S,
317, 387, 3!12; zeciuiala de "l'Îne
0
389.
muftiul (şeful religiei mahomed ane)
87, 102.
mujic ( ţăran ucra inean) 127. •
muncitori (oameni din Moldova ) 334.
munci (tortu ri) 68, 75, 168, 2J,7.
musaipi, dregători ai curţii su ltanului
11 2, 181 , 298 .
muze 218, 220, 222, 32!!, 330, 384 .
muzica banului d'e Craiova 212,
N 69- iO, î3; ungurească 4 6, 65 , 69 -
negoţ în Moldova 110, 180; cu Moscova
112; cu Po lonia 110 .
negustori 61, 105 , 159, 170, 180,
245 ;
cc urm ează oş tile 264 ; mo ldoven i
la Moscova 112, 138; g r eci 1 3B;
turci 63 , 187 .
492
nemeşi 177, 413.
nobilimea Mo ldov e i fă ră dregăto r i
238 ;
- d e t a ră 96 132, 135 , 148, 387.
nuntă dom neaseă• 91, 120, 121, 134 ,
0
135 .
o ocine 91. - 95 , 108, 135, 143.
oarda tă tă re ască 5S. 70 , 71, 91, 93,
·I 05, ·)1'1, U2, 131, 163, 1 6,,
19 1, 225, 228 , 2S1, 3'17.
oaspe ţi l a cur te 91, 239 , 389.
oaste arde l ea nă 199; ciiutarea G1, i 8 ,
11, 9; ca t astije de - 1, 1, , 121,; c,hă ­
ceascr, 70, 78, 10G, 123, 124, 129 ,
11.5 , "!!t9-1;,5, ·JG0-1 63, 169,
196, 1 !JS; în d ob indii 69; a Litvei
82; a lu i ?.'l i hai Vite azul 1, 9, 52;
a i\loldovc i, de sc ri erea e i 50 ,
54, 115, 11i4, 150, 152, 23G, 238 ;
muntcncascii 51, 53-51,, (i5, G9 ,
,O, 77, 11G, ·1 31, 136, 11t2, ·t :i0-
1 5'1, ·I 89 , 'l 9!,, 2;,G; n cmţc;,scr, 81,
~3. ·t~G. 130, 1,:1, 1!l9 ,, . nem \ i:
pcJcstriinc 51, ;jft , G2, 71, -;tJ.
îG, 79 -80 , 82, ·t11t- 1·1G , 129,
131,, 14 5 , '151; po l onă t,t,, ·1, 1,
S2 - 54, S9 , GI,, G9, 70, 72-î3 ,
77, 85, 106, 110, 114, 131,, 1 64;
din sa le Loi c r cş ti 130, 15G; stolitii
i2 , 'l lG, '1 50, 1G6 , 188, 191; de
s trinsur;.l 59, 7!,. , 157; s trigare l a
oaste Gl , 62 ; ruse ascii 1 23 ; tîrgo-
1 232, 21,0, 3\.11.
wţi în - 61 -G2, 130 ; de ţa ră 46 ,
57 , 59, 60, 69 , 91,, 105 , 113-114,
11 6 , 142, 145-147, -Jf.9, 1 50,
155 ,1 6 1, 1 S2 , 1 99,387; turceasc ă
iO, 117,136, 142, 157- 158, 163-
164, 173, 1i6 , 187 ; unilorme 53,
G2- G3 v. ş i dărăbani, seimen i.
obezi (lanţu r i) 63 , 85, 101, 107, 148 ,
1 68, 291, 369,
obicei, obicei uri 175; ita liene 227,
21, 7, 260; părinteş ti 229; r om i-
n cşli 227, ~47,2i1 , 2";3; po pulare pa,·iiză 259 , 296 .
l a osp eţe şi inmorm întări 272, pece tie domnească 209-210, 234-235,
2î3; ale ţă r i i 66, 76, 94-95. 238, 387.
obozny (admin istrator al taberei în . pedeapsa cu moartea 239, 389.
Polonia) 239, 389. . pedestrime de divan 260 .
obroc, obroacc 86 , 167, 239, 388. pescari, pescăr i e 124, 388.
oca (măsur,,) 230. petrecanii domneşti 91, 121, 1 SO.
pisari 126, 148 , Y. şi K ot narski.
ocnă, pedeapsă cu~ 134 . pistoale 85 , 13S, 191.
ocol (de oraş ) 85. pitar mnre (slujba) 389 .
odăi ·)27 , 11,9, 170; a le ien icerilor G9. piYii, bombardă '162, 1G3 .
\ odoare 159, 167- 16S, 301, 305 , 315.
oine (curieri) 88 , 11G, 118, 137-·138,
1S9, 296.
pi"niţ e de Yin în Ia şi 6S, 187-188.
piine 11,1,, 167, 180, 181 , 195, 313,
389.
olăcari 1G4, 264.
pircălnbi 147 , 162, 212, 223 , 238 ,
olate turceş ti v . raiale.
omor v . epidemie.
oraşe it a liene 222, 211 6; ale Moldovei
.
387, 390; ran;ul şi puterea lor
239 , 390.
pirgnri 390, 391.
91 G0 ?35 390 3!l1 ; cîrmu irc a
platoşe 53. 76,
3 9;; Jiotăr~icii 238; fundate
0
;0„ plugari în llloldorn :!:!6 ; în Ungaria
d e saşi 233; săscş t i 222; în Ţar a
300.
Humînc ascii 1• 7-4P. , 2 '17 ·
plumb pentru sincţe 82.
_ . -,7., '!ft3-11t', , 14,, 193 , 260 ,
oru ş.c n1
pocloa ne împ,,riileşti 1GS; a le hanu -
30 9.
lui 197.
orato,i 2'1S,
pod pc Bahlui 1;,7, 1S:l, 191, '1 92;
oratii 2·1S, 2$7, 385. . " ,
·, ··e (o,- i« pe coşuri 1 G7; la laş i 158; pe
orlo~oxi :: inea la rorn im) _') •.
- ospet c d omnl--~1 1, SG ' 11? 96? v. mese.
-, - -
Jijia 14G, ·1 89; în llloldon S5 ;
pc ?,;islru S·l, 84 ,14 3 ; pe P rahoY a
oturoci (oştr ni turc i) - • "8
' · 9 GO 9
- -·
17:J ; pc Si ret '!lt9; al lui Ştefa n
ovăz cu lt i,·at in l\loldorn 231.
vod,, 'I 97 ; al cetăţii Suceava 163;
p al l ui Tra ian 42, 203, 206 , 221 ,
:!25, 237, 25i, 266,326,412,416.
- J r în ~l ulJ ova 99, 105, 132, 145,
I"' u1;!J, 170, 193, 196, 205, 230 , podczaszy (paharnic polon)!,238, 388.
podgorii !'I 6.
. "
• mare (slujba l ui) _3S, 3S8. podskarbi (,·istierni c polon) :!38, 388.
p n I1aru1c
poe~i 205 .
pa ic ·t 51,.
• G9 1S4-1S5. podoabe regale 292, 299, 305, 388.
palan că G", • _ 'I "O 1 <>·I
papa de I a R om a 46 - - 4 '• - - - ' portnl popular rominesc, origi nea 26:_,
125-'126, 284-28;,. ' 269, 270, 2,1 .
• • -<> S4 1 308, 31• .
pnp1s ta ş1 V -, pospolita, ridicare în masă a oastei
.. ) -3
pardo:1i (p iei ;i _ . 137 1'5 '147 195 . îG, S5 .
P asuri (în munţi) ' • '" ' "30 pos tav 85.
. • 'loldova) 71, _os, - ·
P
iişun1 (rn " ·
. hie de Constantrnopo e
1 postelnic mare slujba 103 , 23S, 387;
atriarh, patriur ?36
p -? 97 I 104 1 214, 231,, - ' insigne 238, 387; origme 387.
51 , :J- 1
:JS7; orien ta li 94. pos telnici 90, '136 .
493
 _-, i\ [l

s
1
eilihtu 1 12-11 6, 11 8, 11 9 .
s teg ar iO, SO, 12Î, 14 1 , 189.
~.-lijffii
t>răclăciune 91, 92, 96 , 105, 11 8, 122, s tem a :'lloltl o\'C i 209 , 392: a Ţarii Ro-
131, 132, 14i, 159 , 163, 185, siliş t e 91, . II
s abin domnească 131, , 238 , 296 , 388 . einctc, si neţn~i 53 , iG, 7S, 82, 83, 99 ,
mine;;ti 210-2 11, '.:!35.
1 87, 1 89; judeca ta lor 38i. s tihuri 42, 248, 265, 318 - 319, 323 -

1\lliI
snca l uşe (bomba rde) 1't3-1!t4 , 1l,;, 129, 133-1 34 , 11,1,, 148, 151 , 154,
pravilă i6, 79, 250, 310; polo n ă i7; 324 , !11 2.
1 60. 1 60,163, 1 69, 1i2, 191-193, 19î,
ungureasci'1 201 ; turcească 297. s til arhi tec tonic 119.
sama vi s t ieri ci 68 , SS. 200, 313.
prnpore 54. s t ofă cu !! a Ion 3SS .
sangeac d e Tim işoa ra 300-301 . s l nYone, c it ate - Gî , ;2, 89 , 102,

■W
pretori eni (oş ten i r oma ni ) 260. sudar ,· . se r da r. s tol de <>:;s i c 53. î 2, 'i!l, 11G, 150, 15G ,
193, 211.
primani (oş tcni f 2GO. sărăcim ea din l aşi 193. slobozii 91, , 'I 2;. lli\J . l liG, IÎ'.!, 1SS, 191. 29î .
pri s ăci ·] Gi, 232, 332. sale boi e r eş ti 92, 94, '100 , 1:iG, 332 ; s lujitori (o~l c ni ) 1,1, , r,!J- ;., I , 59 , ti l , s tolnic mnrc 23\J: s lu jl,n lui GS , 239,
pris tav 2;; 7. domneşt i 91„ 1G5; b ăneşti 45 , (i t, , G8 , ÎG. Sî, 89, 9 1, 1 00, 110, 38S.
s trujii la g rnnip 149, 1 58, 16!, , 18î,

11~
privilegii (net e} 239, 308 , 38i; a le l ui ~54; liotă r uicii :!JS . 11 3, '11 7,130.131 , 13:l. 1:li, 143 ,
s ntiri ~:!;. 11,Î , 1~,:i-1 5î, 1:,9, I G9, 1;0 - :!J ' ; l :i por \ile cu rţii 29S, 389 ;
Bogdan 22 9; in :'lloldo"a 93, 2 14 ,
scală (por t } 119. l i:i, IS0 -1 82 , 184 , I SS-1 S'.J , 238 , la , ·ndu ri 53-5', , J/,3, 1',G, 156 ,
333; :i Ic maramureşeni l o r 229;
s chiptru ~92, :105. :!',:J , 2j l, :!~;;, :!56, 2G0, 2C/ t , :!-;Q - 1 ~3. ::!38 , 3~î: 1111;;- urcn sc,, 13S.
pccctia Jur 238; a le pircii labilor
scoarţ e (co,·oare) turc eş ti 53. :!îl, 282-283, 285, :!99 , 3S'i; s truturi l:i t unuri $0.
223, 390; s irbcşt i 23G, 238.
pro,•erhc c ;'1ztu·l~~ 1 i 64; m o ldo vcnc~t i
.~9 . GO, G6, 9; ; polone 56, 129,
scri itori (cop i~ti ) 1G5.
Scriptura, s f. - , ci ta t e din - 72, ·102 ,
11,7, 193, 2', 2, 211,, , 279, 323.
co lon iza ii iu Moldo\':, 233 ; hcr-
;.:hc liilc lur 133; tur ci in i\lvl-
d ,J\ a 1S,.
stre l c ţ , s trilc! 'I liU.
stri gă t ori (era inicii 84, Sî .
s tupi I Su. 2:12.
11
·J GO.
s crisori :tic l eş ilor 120. d lugi b o ier eş ti in uş li rc ~,J , (~O . i2 , s ubcnn cclur , lu~o[;H al treilea 3:;;.
Psaltire a, cita t e di n - :J2'1.
pustnici in :'ll old o,·a 386.
pungi de l,a11i 9'1, 122, 133, 1'iS-1î'.J ,
secuii (r ecoi t a în :'lloldova) 231 .
s ccuodnni. n~ tcu i rom.1ni :!C,O.
seim in l',.J onia 31, ;,:!, )G, i;;, 109,
71, - Î;; , 130- 13 1, IGî-lG::i; ale
negustorilor (i i , 1 3 1.
.soboli , l1l r, nu1·i 131,, 138 , 'J!.î, IÎ 3 .
s ulgcr u"ll'C (d r,·:;:, t ur ia ) 3S9.
s ulgeri n1ici :..!S'J.
s uliţă ;') ', , ::,. ltili. 1:0:!l . ::1 15 .
I~
1 98 . 12G, '.!S!J; iii l'n:;nr ia :!S', , 303 . s urguci u 11~;. Jf',3 . lil, l S:!.
s uluci 2:J li.
puşcaş i 1 ::.8 .
f)U!;-lÎ !1!1 , ~2-~3, :,:,, ";{J - ';l , '; !• , '; 8 -
80, S2- 85 , 106, I l:i-116, 12:i,
1!.0 , !4::l-t;5 , 1li S, 1:;2, 1511, 1 5S-
s ri;:ncnj îu .\ l uld,,,·a !)~, '100 , J:;s , 11.0,
1-i 3, l~,G - 1;,S, 1SÎ , 1::i\J - '191 ,
'193 , 19î , 38Î, 3S9; in 'j'a1·:1 Ho-
s puhii S7, IS I .
s păt ar mar e, s lujl, a lui 112, 2:JS, :1::;.; ;
i11si [!t1C '.:!3S, 388 ; ,·cni l uri '.!38 ,
s urind 1'i:1.
I
mi11<·n scr, 1 50 - 1;.,2 , 1:,:,, 3 11 ; r,,s-
JdS ; J.i1.a11ti11 :JSS; iu Ta1·a Ro-

li
1 60, I G2-1G3 , 1(i9, ti •J -1i2, cunla lor Hi8 -1Ît,, 3'11 . ~ălrar ma r c (dr,•g:11 oria j :!39, 389.
111i111•a s c,, :!Sî , 3!10 .
·JS;, '180, 19U, l !l'.!, 1'.J9, 200. scmnnre ţ in u ns) I GS, 1'..13, 1 9!.. şcoli l a i: .11• l:!1:, l 1iG; i11Polo11ia 3Sli.
s pătar a l trei Icu :!S::l .
se mnele CH ttl ui 1G5 , 1GG. şe rbi c r e,l itari :l:l',: în Tnra de J os 233
·s păt ări e 13'.J.
Q senatul ) 1,,IJo\'ei 2:J9, 38f, - :J88 . v. ~i Vl•c in i.
spin zurătoarc 6:! .

111
scn ulori 1~ 1 , ~.JO-~:iJ, ::!SG. şcs ta.ci. 1111111 (' tă :!CJ.
quartan i ( oş t e ni ruma ni) 2GO . senatori ale d regr,tori i 239, 3SG, 3 90 . s tări socia le i11 ~lo lJo\'a ;)33, J SS.
1
~ lca ht ă pv 1011,1 ::l:!3 .
semi ul , ·izintlui 9Î. s taroşti iu i\lolJ ova 23S, 3:.14, ::!Si, 38:C:,
ş le aht i c i 259 .
R seras chi er (coma nd:int turcesc, purt,,- 390; d e Ca meni ţa 51,, ii, 142 , f liah 152. Jî2. 2G4.
lor :tl s t e:,i::u lui) l !l::l. 145; Jc Ccbrin 127.

li
ş li ce ( işli c ,· ) l:!1, 1::i\J , '.:!îll.
nialc lu1·cP~ ti Sj, 1!,j, 1 ; !1, 185, 1Si , serbări d o mne şt i 91 , 121, 1311, 238 , s teag de domn ie 1,,,-,,5, 93, 97, ·]O l , şoltuz 391.
2!!, - 215, 21;, 3'.Jl. 328. ·167-1GS, 182- 183 , 187, 189, şpani '.:!:, ~. 298 .
-ra itari ( n e mţi ) li9. s en lari 111, 120, 138. 1:i!l, 'l i6, 190 , :!Oî, 223, 252; a l banul ui de Mc-
1%, 198 , 200, 239, 313, 389. 1 , e Jin ţi 2L! ; pulon i4, SO, 126;
-răspundere pP11 ală ; G.
sfatul d o11rncsc- !JS, 11G, '1 21, 122, tu1·ccsc ; 1, , 3S9.
T
li
~
-recolte în ~l,, ld11rn g4, 222.
138, 2:n-23:,, 38S. ,s teag (fornuqi c militar,, ) Î '1, 138, 152, tnbăr,1 l~gat ,, î l. ; 3 _ iS, 105 , !l,5-
.-epublic::i \',•11~\i:1 ::!:;; _
s fe tnici ti';' , 'l :!2, ·Jlt l•, :!52, 277 , 1113- 1::.;, 1<; 1, 168 , 110 , 11:, J8i- ·1s8. '146. l j l , l:i:i. !!ii.
.-eziclcn I p a p:1 I ::!S:J.

. 1\/1, 25'.J, 293 , 30 1 ; d e c azaci 70, tnhie S2.

i
r,1 ;;; ni T rnns ih·nniei 308. 'I
. lI
roate (uniL:i \i de o:i s t c) 'iS, 105 .
sigiliu a l 'ft11·ii R omincşti 231, , 235 ,·. 'I 2', ; <le c ,d ă raş i G1 ; de husari 69, t ii lm ăcircn pri,· iler:i il 11r 38';' .
trohmistru 79.
' SO; inz,tU at G9.
,·I roşii ( u s ta ş i 111u11Len iJ 152. pecdi e. tela li (s tr i;;,, tor iJ :!\JS.
I
494 495
temniţă tn Moldova 68, 134, 148, 239,
243.
tergiman 66, 263.
terţiani, oşteni romani 260.
tesaur domnesc 140, 143, 156, 158,
163, 161.t, 179.
theologie 218, 321, 384.
tbeologi protestanţi 310.
timaruri (oşteni, turci) 260.
tipar în !\toldova 165.
tiran, tiranie Gt, 148, 186, 220-222,
255, 259, 392, 413-414.
tirones (oşteni romani) 259.
titlul domnului 210-212, 236, 386,
415-416.
tilmaci G6, 159, 232 30'> as·
tîrg între poloni şi 'tur;/ 85: · jalobă
din ~ 90; strigat în leafă G1 -62.
tirgoveţi 61, 68, 77, 143, 144, 14.7,
193.
tolbă 236.
tonsura, obicei la romani 267, 2i0, 2?1.
topoare ungur«'şli :!31.
traditin orală 57 1 G9 1 "33 '>86
tribu~ (haraci) ;03, 207, '3"'os: 388;
adunarea lui 168, 238; plătit de
romani 221, 25f,; ,le poloni 255
v. şi bir.
triumf roman 3:!8.
trimLiţe 4.5, 54, ·J211, 151, 1G1, 192,
230, 272, 3:!0.
tron regal :33:?.
tuiuri 44-45, 239, 296, 38 9 .
tunuri 4.4-45, 53-54, 56, 59, 154,
160., 172, 1i4-·J75, 190,300,303,
313, 389 v. puşti, sacaluşe.
turme (de oi) 208. ' 205, 219-220, 233, 385, 386.
Ţ ginea lor 233; zeciuială 238.
ţara ~l:u ~ens de populaţie, locuitori)
o,, 68, 85, 90, 92, 9~. 99, 100,
·102, 158, 1i1 1!)t, 3''3
\~n l~u sens de ţii,rani)' 94~ ~G, 9S.
ţaran1 130, 156, 309; în Dacia 257.
moldoveni 60, 89 i in Polonia 82'
107; răscoala lor (Doja) 287 , 288 ;
496
răscoala (în Moldo,·a) 98-99„
vite în :Moldovn 146, 230, 332; pră­ z
date de caznei 146.
174, 368. zahar, trestie de ~ 246; în Italia 246.
vinătoare 118,124,229,231,285,311,
ţeapă, pedeapsă cu ~ 62, 72, 1i4 •.
389; casa de ~ 219. zaharele (provizii) 301.
ţinuturi ale Moldovei 58, 214, 240„
vlădici 41, 49; moldo,·eni 138, 19i. zale 173.
390, 391; luate de turci 2H., 240;.
214, 386; italian 247. zălog 45, 83, 128, 164, 1i7, 20S, 223,
ale Ţării Romîneşti !judeţe) 215,
vo:t, dregiitor orăşenesc 391.
257, 391 ; căpitani de ~ 239; hot- 259, 266, 304.
volnicii (prh·ilcgii) 93, 125, 12S, 259.
nogi 390; originea numelor 215, zapise cu mărturii 317.
vornic de Botuşani 390; de Chişinău
391; atribuite dregătorilor 387, 390; de gloată 89; mare, conduce
zeciuială de vii 238.
388, 390; din Ţara de Jos 61. oastea 238, 387; de ponrlă 239, zeiţe greceşti 220, 230.
zestre 121, 304.
389; de Ţara de Jos, slujl>a lui
u 180, 216, 238, 387; de Ţara de zimbru, vînătoare de ~ 209, 229, 230,
231: pecetie, stemă 209, 210, 231.
ughi de aur S2. Sus, slujba lui 21G, 238, 387.
uliţe în Iaşi 98, 1i0, 1S8. vornicei 194. zloţi 146.
unt, dare pe ~
239, 389.
untdelemn 102, 2116.
urechile, a tăia ~ (pedeapsă) 156.
urice 58, 126.
urşinic 86, !JO, 173.
V
vaduri, străji la ~ r,3, 54, 1"3, Hi6,.
156, 183, 238.
vaida, YoÎeYod pe ungureşte 209, 211,
234-235, _392.
valul lui Traian v. Trai!w.
vama în l\luldova 138, 234.
vasalitate faţă de Polonia 44.
vătăjia ele aprozi 99, 138.
vecini (şerbi) 123, 259, 334.
venitul ţării 90, 30lJ.
versuri (regulile lor) 208, 318, 392.
veterani romani 260.
vezetei 86.
vieţile domnilor Moldovei (anale) 202,
,·ii in Moldova 62, HC., 188, 332; ori-
vinuri ·180, 187-188, 388; în Ţara
Romînească 217; în Italia 246 ·
vistierie 68, 139, 283, 294; cămau
290 i la Roma 255 ; turcească SS
v. şi sama vistieriei.
vistiernic mare, dregătoria 238 •
388
;
atribuţii 2:38, 332; insigne 388 r
venituri 388.
32 - Miron Costin - Opere 497
 ~ )-,
. 1·
{. .

I NDIC E DE AU TORI Ş I COP IŞTI *

A B o rkow ski I. v. )) unin l3ork owski I.

c\l maş D. 5'.!"i. Br i,ck ncr .\ I. 3'.!;J.
Ami ras Alcxa ntln, 3 1, G-3',S . :IG'.!. :,~.-.. l3u c~u S t o ian 3 45 .
s\n il Ph. 12. Hu cu ţa E . 52G.
s\11 111, t :~1111, 1,u'.! . Bu rch i Gh. 31, r,_
_\xi 1i1~ l "rica riu l ~ţJS, :;,.~,, ~t!1G . Byck J . .-,'.!r, _

1, B
C[d Înt•scu C;. :.! . .,, :,~l~.
<:. ~!!1'7, :j!)~J- ltUO .
e:11'1111i11:--
B:11· 1osz ew icz J . :;:,u, :1;:;_ Ca 11L1 I . ::'lli - :Jt1i.
C:a11 t ,· 111 i1· D. i, ·J'.!, 1î , 3G\l, 3% , 1, 1'1.
Uarwi u:-,ki E. 3/, :3110, :LJcl, :,:!t.
n:, 1.-,·:-:c·u ;\ ..-,:!:!. ,,:J/, -', 3j, j:,!(j_
H1•j ,:u;1ru ;\l . t:. ,·,:!.-,.
Cariv 11 ,. u~.
lh•l .l i1un n .:\I. J.', j, Carp \";,s ilt.· :i!,!, , :JQ"i .
C:ir loja n :,- . 3!, !J, 3ti:i, 40G.
l!i :tllll I . 1,:tl, 11:JC , 11:Jg , '• '10 . .·,:.!t , ~.~:•.
C.1 ~~ iu ~ l) iu Y . l >io C:-i s~ iu :- .
.8H,k i :\lartiu f load,im ) :.!02, :.!lll,
. C h iţ i n , ia
I. ,j :.!7.
'
!, :!:.!I), :..:S l , 110:L
C:how:111icc l.zcsl:nv 11, :,41,. 5:!Li.
l Uo~d:1 11 D u ic:i G . 3~ tt.
Ci oru lc-sc11 ~- :"1~'7
Jh,gJ:1 11 l . :J3, 3i0, 3'7:!, J i ~, ;;su, •'1 't!1 ,
Ci o rt, 11e,(·11 _\ 1. :\:.!ti.
.-,:! I .
Ci11dca R. t, Oî .
Ung rea \' . J !Y,, ~, ~;,.
Cndo·escu T . 6, 5:! l.
Boltl an E. :i '.!'.!. Cu,d iuski 3$3.
Bullia c C . 33S. C„11~ tant G . 52î.
llo11fi n i _\ ,· 397 , :HJ!J-1, 00 , 1, u;J .
c.,, t i11 .\1. 5-3S, t,t, G, 5 l !l- :.::!~.
I. • In a cc.il inc..l1cc si nt i1hl 1cate nume prupn1 alt• ' LTllLOrih,r Ci L:1t1 de i\l1 ron (oslln , :ilc

.l ,•,1pJşlilo1· tic ma1111scr lse şi :tic editorilor ~i cercet;HunJor vtct li şi opc-rri cr11n,c:1rulul mol -
.i„vcan in ti lni lc t n stud iul lnLroducllv , co111cntar i i ş i bi l>l logra!l e .

32oc 499
 •

Costin N. 3S, 33i, 339, 340, 345, 346, Grigore de la Suceviţa 342. ·) :\lihai sin Gheorghe 346-34i. Q
394, 396-401, 405-406, 409- Grosu M. 522. }linea I. 403. 52-'t-52i.
Quinlus Curtius 3,9, 403, 429.
410, 418-420, V15, 44G. Guagnini Al. 352. 1\Iiron 343, 395.
Cozma I. .418-420, 423, 425-428. Misail Călugărul 31, 381.
Crcţulescu Ştefan (logofătul) 338. H ~loga I. 9, 443. R
Crzaszc7.cwski 351. .....\lorariu Leca 527.
Hnneş P. V. 521. Rogalski J.. 3S2 520.
Curtius Quintus v. Quintus Curtius.
Ha::deu B. P. 6, 12, 28, 379, 382- Rosct N. 393.
.:.. N Rost>tli Al. 26, 524, 528.
D 383,403, 405,435,43i,519,523,524.
llasc 1\1. 346-347, 362-363. NanJriş Gr. 525, 529.
Oc11susia1111 O. 2G. Hodoş N. 41,0. Neculce I. 7, 9, 11, 20, 33, 343, 394,
Dio Ca~,;ius :Ji1, 3iU, l100, 402. Holl,nn T. 1142, 520. 401, 411, 431, 439. Samosius , .. S;r.amoskozy Ştefan.
Dosoftc·i mitropolitul 29, 37, 1133- Hurnrnz,u·lti 357, 444. 521. Ni-tor I. 527. SLiera I. 3G:J, ~23.
!i~H, !i~1;, 1:18-H0. 519, 521, 5:!G.
Scvin 3G~.
Dragnea H. 52:,. o
Duhău Tco,losic logofătu) 339, 446.
Simion Dasc:ilul 31, 33!1-340, 3';1,
()mont H. 362.
Dunin B11rl.11wski I. 382-383, 520. Ioani l G. 379, 380. 3i9, 3S1 1 402, 439.
Ortiz R. 29, 433. Sion 'f. 3'14.
Duzincliicvici G. 6. Iordan I. 9, 11, 431, 439.
Oprisn Pâl 523. Skupirw.,:ki I. 4'14, 521.
Iordănescu A. 52G.
Oriişanu f.t. 523.
Iorga N. S, 12,357,397,404,524,525. Sleidanus I. 370.
E Otwinowski J. 28, 352. Stanciu} ierci 394, 420.
lstratic (lo~ofiil) 31, 371, 376-377„
Ovidiu 18, 29, 402, 1133. Szamoskiizy Ştt>fan, Samosius, lan~
ErlJiceanu C. 435, 437, fi/10, 520, 3i9, 381, 403-405, 423.
Estcrrcichcr K. 351. p Z:111111::kii '103 ..
Eutropius :fiu, 402. J
Paisic LignriJc 370, 3S0. T
Jagic V. 351. Panaitcscu P. P. 6, 7, !>, 11, 1ti. 22,
F Josza lânos :;2;., 24, 33-34, 352, 356, 36G, 3i3, T;1110\'iceau11 ]. i, :J:?3.
Filitti I. C. !107. 3i4, 377-379, 382, 404, 418, Thil•bcrgcr K. 352.
K
l121, 433-434, 1139, 521-~1:!:!. Torilcsru Gr. 339.
Frollo li. 5:!-'I.
Kogălniceanu E. 346-347. :..2-'t-5~8. Tudor A. P. ;",27.
G Kogitlniceanu 1\1. 34, 346 1 349, 363- PapacoslNl CC'zar 52G. Toppeltin L. 1S, 29-31, 38-39,
GăzJaru D. 5:?G. 366, 383, 408,446,520. Pa;;c11 G. 3j8, 3G1, 365, 39i, li2:i. 52'1, 353, 3;0, 3iS-3i9, 3s·1. :ms, 1100,
Kopestinski S. 442. ~,2G-ri27. 1102, 1108 1 418, 420-42(i, tJ:l9-l1!1(1.
Gen ier N. 347.
Kuv.lcsuszy \V. 403, 526. Pa~zkowski :i\l. 352, 403. Ttm,wski S. 352.
Gheorghe grămătic 393, 420. h:romer Al. 381. Paşca Şt. 52S. Twnrduw:-:ki S. 28, 352-3~13.
Ghibănescu G. 8.
Pani I. (gl'ămăticul) 3 111.
Giurescu C. 34, 37-38, 339, 343, , L Petre I. Şt. 33, 339, 3GG, 410, 1'1!•- u
365, 372-373, 379-380, 382,
Lanonschi-Şerbu C. 525. 420, 522, 527.
393 -398, 401, 403-!105, 407-411, rl1il·i11i A. 3!1';.
Leonid, arhimandritul 350. Pryssoncl 362.
4116, !:>:?1, 523, 5'.?11. t°l'l'l'l1l' l:r. i, !.I, ·J2-H, Hi, 20, 22-2;,,
Ligaridc Paisie v. Paisie Ligaride_ Pinsccki P. 20, 37, 350-331, 353-354,
Giurcscu C.C. 3'14, 397, 44G, 524. 30, ::;1, 337, 340, 35~. 371, 3iG :,;__
Lupaş I. 526. 381, 398.
GîJci Al. V. 523. 37i, 3i9-3S1, l100, 402, 403,
Lupescu Radu (grămătic) 393. l'iccolomini E. S. 402.
Ghica V. [.i23. 407, 438-43!"1. ~I~~- ;1'..!l1--;1~6.
Pillat I. 521.
Gostynski T. 20. Ul'ccht• Y. ;\. 12, 33 - 3',, 38,
Plaut11s 402.
34,, 3li::J, 3li;i-3GG, :l'i0, 3i6,
Grecescu C. 531, 528. P)utarh 355, 403.
Malcoci Ncchifor 342. 383, 40l-t, 1118-421, 425-lâG,
G1·ckov B. D. 406. Pogor V. 343, 395.
Marian S. 1:-1. 402. 431, t.35, 43,, 440, 442, 443,
Grigoraş sin \'asile uricar 340, 341. Predescu L. 526.
)liclescu I. 345.
Pulaski Fr. 10, 373, 5 23 ·
r,_o, r.;22-52-î.

500
501
 a

V X

X enopo l .-\. D. 1 5, 25, 5:!2.

Y c rdeş I. 528.
Vcre ss A. 403, 526. z
Zamoskii I :rnc v. Szamo kozy Ştefan.
\V Zrlrcn~ hca )I. 528
Z lrojcw~k i E . 52i.
\Viejicki W. 523 Zo l i~ S . i, ·J~, :i'.!;, _

GLOSAR
'

amină - in mină, ln în<lemînă 61

A
aceia, ca - marc, cumplit 74, 76,
102, 106, 133, ·137, H3, 15!i,
183, 193.
acolesi, n să - - a se lega de -
(i3, 80.
agiunge, a să - - a se întilni, n se
înţelege, a cîştiga pe cin~va Je
partea sa 43, 45, 56, 102, 115,
~45, 158, 168, 1 iO, 171, 1i5,
2S4, 289, 295, 302, 307.
agonisită - a\'crc cîştigatli (spre deo-
seLire Je moştenire) 110, 140.
abtiname - jurămînt turcesc 290.
ai - plural de la ani 144.
alamani - nemţi 2G8.
nlbenet - alb la faţă 310.
alege, ·a _ _ a hotărî, a accepta 84,
JO:!, 116, 136, 140, 152, 161.
ales - mai ales 49, 92, 9i, 1'13, 114,
1 29 , 154, 16S, 169, 180, 249,
255, 284, 288.
• '>!,CI
amclita, a - - a nota, a pomem - t ...
amirosi, a - - a băaui, a simţi 11~.
81, 90, 148, 192.
apreg - duşmănos 300.
aprindzu - ncm<"a prînzului 166.
aprod - trimis ,11 stf1pîuirii 90, 138,
171.
arbănaş - albanez 180.
arca - protector 114.
ardzehal - jalbă (turcească) 118.
ariete - berbec 310.
armată artilerie 53-54, 5G, 303.
-
assaul - căpetenie căzăcească 135.
astruca, a - - a· îngropn 104, 201.
astrucare - înmormîntare 104, 272,
288.
astupa, a ~ - a nimici 92, 271.
asupreală - nedr~ptate 95, 104-105,
125.
ataman - căpetenie militară căză-
cească 135.
atocma - întocmai 151, ti~, 277.
atşeri{ - poruncă a sultanului 52.
ati;nceş - tot atunci 67, 85, 117, 184,

aminte-tiitor - recunoscf1tor 296. 280.

amistui, a - - a suporta 74, 97 ,. 431. a vedere - pe îa\ă 96, 115, 157, 174.

505
,.

cerne, cirac - va~al . supus 10î, 289, credzu - on re nu? ~.', ~.

B caimacam - l ocţ ii to r Sfi , 96. ·158 , crivii.ţ - non\ !115.
290.
289 . I ccrete i - 111fiş tic cop[1cc i 18. crin g - e111 i:-ft rfa :!~ l .
balime z - t un ma r c, bombanJ,-, 83. ciilciitură - n,l\· ::d ă , că l c :ne 11 0. 117,
cerş i, n - a cerc 73, 14S, 16 1. 281 , crug - e,n isf e r ă 30 I .
bănat - s u părare, d oja nii 46 , 6G-6î ,
285 . crunt - i11~ingerat 25 ) .
145, 182, 31ft . 30,.
calo - ci".J,,u 61 . cum iin a c - c:-,ci u l,, ,lt· linr, f,3 .
barat - p ri,·ilcgi u turcesc 1, j. certo , n - - certare - a pcd,·ps i, pc -
cămară - cu se 11 s de vist ierie 290. c unt cnit - 111,-isur:: t. s1:",p in it 'I St.l . 1$2.
dc a p,r, 1.il.i, ·131, , l,\J, l î4 , 18 1, 2%.
bardişă - topor de r iizboi , $. con - cam 11 5, 170, '1 99.
cetaş - u~t,·a n <l i n r:P att, ;.9_ curs - 111 rrs. excul' S I,'.! . 99 . 11 5 . 13\l,
barilcii - buto ia~ SG . canon - d n t:i r c 1,iscr ice a~ci"• '13G, 318 .
cc tlc a - t n11::.11 1·.·t ~ -; 1. ~','2, :1~~-
ba ') că, luiş ti - b as t ioa ne !,1, -1,5, ,O- cnp - cap il ol !,3, 1,7 , ;iO, 0,1,, ~,fi, 5S,
chiar - c lal'. l i1 11 prdr. '.!,3. CU:-- l:! ~ :.1 ..... - ;i t ri, i. a :- 1' 1n•·n\i 1w J2h .
i l , 8:!. 1;1, , î ~,, $.-,, 92, 1 00 , I 01, • 1OS ,
chindi e - dup[1 :1 mia1. ·1, i11 t n _• dln,:1 ~i c n\'Î<,s - - p ot ri, ii 2,11. ~90. 3 11 .
ba te, a - -- :i Ln rn LarJa 5 1, G5, ,9 , ·t 23, 11i 2. I ~,.j, 1 GI, , 1 SU , I !13,
82-83, 11!.I , 1V, , 14î, 158- 1:,9, 247 , 2lt~-~5U, 25ft - 25;j, 2(j~,
c inc i t,~.
î3. 10G . c ,·n rcinn :i - fl;t-:1 ~ :;:re-a , i 11 1.a lc {in
chis oarc - i 11 r!tisoarc G't , 9•"l 10~, 111. p1il11n:, 1 :1~ .
1 G2-163 , 19:; , 1!Jî, 2Sli. 2'.l;i 2,;;, 273.
101, , Hi3.
bate jocuri, a - - a ba tjocori 322. cap, ru n i - -· 111 ai 111;"\ r c· GR , ~JÎ, 1 12.
birui, a - - a ajunge 81, 90, 11 0 , cnp de pricin i - ,,,.,· tcx l '.!91.i.
chh:crni s i, n - - ;\ ,· i1·:n111 2-;; , 3t)j_ n
31!. , 1,28.
258. cap Jc pucc - cv n d i ţ i ~ de i11chr ie rc·a ,l a rn , in - -;-- z.:1d :1r11ic ] ()2 .
biv şug - liel~11:; 5î , GI,, SS, 9 1, '.13,
cinic - \ ig' l.-, de porţe lan ch inezesc
p i-. c ii G5 . dă rudză - se trngc din - ;!'.!(,.
10:J , 1 20, ·12;;, 1 35, 1 uî , 1S0, 1 1!l .
, c u pul ]ui , cu - - î n pc 1' soa11t1 54 . dnscnl - pol' 1, in, ·,q at GI , l '.!5 . lf,I,,
cin s tcş - c u c ins t.e tiO. 158, 18!,.
21,6, 259. capişte - t c1 11 p l11 105. ::!-',2 , ~ttS, ~c.-,, ~-:-0 . 2:9. 31S .
c iruc, ccrac - Yasal Jll Î , 1i, •J , 297-
bihniş - m la ş li nă 11 6 . casii - fa m ili P 43, 57 , (,0-61, 61, , tl i ,-;: :i 1i~ - ş t ii 11 ţr1, i11,·;iţt1tur:1 :!!1f1 ,
bliistămat - neg i ij ent ')/, 1 , 192 .
298.
GG, 95-!JG, 9S, 105, 108 , 11i, :10 I. 3'1S.
ci uluc , ·a le sc nci, -;:1.
blăatămăţiie - n eg l i j cnţ~·1, in ca.pa ~i- 120 -·121, 132,135,138 , 143- 11t6, d c nlă - mo l i,· . trc ab,, 32 2.
ta t e 46 . 157-1 5S, 1ti1, , ·I Gî- •I GS, ·JS1 , c indni poa t e H,i-.
,l c a ,·nlom a - amestecai i9 .
bogaz, boaz - strî 1ntoarc a 1n[irii 104 1 188, ·t!JG, ·19!1, 250, 2;iS . 2G9, cintar - 1nf,surf1 <le ~ 1·t·tt t n t e ' • ~ -
dC<linu - c,bic,· i. d:i t i11t1 ·1.p,i.
2G2 . 280, 28u , 288, 295, 29 , - 29!1, cirmă - c ir n111 i1·e 1 30, l ',I, , 159. 25'.!,
dcsfrînnrc - d<'zo 1·d i11l· , n:1Yt1\ !r1· !1 1..•,
boleac - b olnav 92, 95, 131.i . 302, 301, - 3UG. 2~,::;. 303.
1:.9. '.!81.
boz - zeu p ăg i n 250 . ciisaş - :;ospod n r 2~8. ci ş lă - s tîn,, d e ciml'ir 1, 5.
dcs tuli , " s ă - - n se 111 11 lţ111ni ;',O.
buigui , a- -a încu r c.1, a tu ll,u r a 20 1. cn tană - uşlcn u di n Uuga ri n 161 , cizlnr a ga - dc 111 11i1ar :ii Pur\i i ·112 - dc~crtnrc - d c·~ ,.,. 1,-,ciunc 3 1 '.l.
buiguit , lmigui tor - tulbu ra t la mint e ·I G5, 177, ·J87, 197, 200, 282.
1 80 , 1 99, 201. calnrgă - gale r,1 102 .
113. dezbate, a - - ::i elibera '.l i. 3 10, 1,,,
clăti , n s ă - · - a porni V., ·I 10, ·143, 428.
buldzi , a ~ - a î mb ulzi, a înghesui căuta, n - - a p ri \'i, a fi nc \·oil 50 , ·tr..~, 1:">~, 192, 2t,i, 256, 2S1. d c$m ·. cr:l ăcil!n c- - 1 1• l1· l' t' 1•tT 1_(1.
62, 189, 199 , 201. 51,, 5î - 58, GS, 71 -72, 74 , 78 , '.!!JO, 292, 30 1, I.J li. dires - pri"i lcµiu !, ~) , 5"> ~OS.
buluc - ccatil, Uctnşanicu 1 , :i.:l U: i1n-
S2-84, 9::i-97 , 107 , 109-1 10, coc on~ c u c on - fiu 4S, Glt , <J2, '1 05, dires - in :l r cpt:tl'C 11, s.
pre un,-, (aJ,·.) i l , , 5 , i S, 80-S 1, 11ft, 1 '1 7, ·126, 129, 1 33- 131, , 13 2, 135, 1 67 , 1i0. 297. di"·ă - rnira rc '.Y,Î, 260.
St, -S5, 96 , 148 , 160 , ·172, 199, -J!,8- 149, 1 67 , ·I i i , 17G. ·JSS, c omisar - rcprezent:, n t 1·egal (în Po- divuri , în - - d up~t no roc 1~,~-
256, 260, 282, 298, 313. 200 , 250, 270, 283 , 290 , 300, 319, lon ia ) 125. Jobindă - pr ad ,, G9 , ; 1, , ;v . s:,, 91,
buluc i , a a:i - - a o rga uiza o cea l il,
322 .
un d e t aşa m ent 124,
1 29, 1 60. connc - popas 71, , 85-SG, '100, 110 , · 1'.! 11, '1:28, 1 30 , lî4.
căutare - i 11s pcc \Îl' GI , i8, 131,, 14 !1 .
buntciuc - p an a ş, eg re tă 2S2 . 11, 9, 165, 1 71, ! î i , '.!G!,. 296. dobro vencti c - ra:;112~11 ~Î$.
cnzilbnş - pers an 11 0 .
burzului , a sii - - a se răscub :52, c onte ni, a sii - - a se stăp i ni 180, dodei, a - - a at:H·:-1 ";9, 83 , 91. 133,
cenmhul - dc ta ~a mcn t tă tă r esc, 111r-

l
j,
J
111 , 130, 28 î. ccsc 1 G4 , 1,4, 255 , 281 .
ceauş - ag-cnt al su ltanu lu i 65, 6S,
182, 320.
c orn (de oas te) - co l\ al ta bere i 70.
coş - ta h r11·,1 t,,1,, r ca sc,-, 60, 111, 1 32 ,
192.
Jodcia l ii , rlodii11 l,i - atac, hir\uir,' 56 ,
i C 59, G3, G5 . î'.!, ,3. 91,, 1 11. I 13,
7G, 87, 9G, ')Qt,, 111,.
,I 190 . 12·1 , ·t '.!1,, 131, , Jld i, 1j5, 11.i'.l . ·J') l -
I, cabaniţă - ma nti e <l e ca tifta c u g ul er
de samur 88, 90 , 133 .
ceirin - is laz 170, 1 9 1.
celebiu - om c u pur t:iri a lese 246 .
cotlit - cocl i t GS .
cre ,lzut (suLst. ) - de i1n' red cr e 55, 138,
192 , 281.
tlomni ş or - pre t enden t l a 1ron 51 ,
ce prag - fire t 69 , 8G .
! caftan - hainii d e rcremon ie 104 ,
cepul - în cepu t 76, 244 , 251 .
1G7. Gî, ·171 -1 72 .
167-1 68, 29G-297.

507
506
 t

150, 152,157,162,183,188,191- ispră,-nicie - cirmuirc 303, 413.

dosi, a ~ - a scăpa cu Cuaa 413 109, 115, 119, 121, 126-128 istov, de ~ - complet 67, 27i, 288.
135, 1-ii, 1-;1, liG, 1S2, 1S~. 192.
clr~ganiia_:- oaste de drago;i 188: istoTi, ~ - - n terminn 8'*, 103, 1~3.
I băriiţi - ostnşi cnre dau lupte de hăr-
dric - m1Jloc, în toi 91t I „'tu,
rir.:;. 2·8
a • 186, 251, 2S3-285. işpan - spaniol 303.
ţuire 46, -;o, 161.
c1r imbă - ceată 75, 132, 164,. gentilon - om cu purtări nlcse 246. iulit - ofilit 93.
hasiichiu - ngcnt trimis de sultan
duh - gînd, ambiţie 175, 286. ghiorghii - georgieni, gruzini 291. iuşor, iuşoare - uşor, uşoare 101.
118, 307.
dumnedzlieresc - e,·lavios 64, 94 ghiuluş - llieta Transilvaniei 303, izno:ivă, de - - iarăşi 111, 119, ·1 i 1,
herbinţealii - fcLră 200.
103, 120. ' 304, 30i„ ·158, 18i.
hcreghic - mo11cl:i1·ie 267.
durit - huruială 135, 193. giuruitii - făg,iduită 322. izvod, a i:.,•odi - sc1·ierc, copie; a
hiclean - tr;itli'ltor137, 319-320, 322.
dvorbă-slujbă 91,1 73 , 187 _ gitlan - :dtlej 32'1. traduce, a copin, a clnliora 43,
hiclen~ug, ltitl,•n.şug - tri'ldare 145,
dvori, a ~ - a sluji 136. gloată - uşti re 62, 86, Si, 97 -98, 67, 165, 2~3, 261, 2i0, 2S0.
183, 19-'1.
dvorean - curtean 112. 102-10~, 130, 141, 143, 190,
bihot - 1·îs, hohot 309.
250, ~j9, 279, 282, 285, 290, 29~.
hirarga - gută ln mîini 32.
E 303. hişpnn - spaniol 126, 26S.
glogozalii - amestecătură, Jezorcline îmii, immă - mamă 58, 94, 1oz. 105,
endromida llalin)-manta de iarnă 270. bîndii - indieni 252, 291, 321.
78, 84, 188. 178.
ermuluc - manta cu mineci 99. hloabc - oişte 163. imbJete - intrigi 67-68, 101, 115,
gona~ - oştean llin trupa <le urmi1rire holcndedzi - olandezi 76.
158, 183, 198, 313. 176, 185, 193, 306.
F hololă - gloată (rusească) 70-71, 74.
greaţă - supăra1·c 327.
impiirăchierc, împerechiere - cea1·tă
borvăţcsc - croat 268.
fulaox - falanga macedoneană greime (a oştilor) - dcsinu.•, mul\ime 57, 77, 280. •
hotincean - locuitor din Hotin 143.
fantastic (aJj.) - tulburat la n121·n5tGe. 292. împeliţare - întrupare 242.
botrn - amant; şi cu sensul de peţi-
18G. griji, a ~ (eclate) - n înarma 51-52, impie, a ~ - a împlini 95, '145.
faptu - creat 320.
tor 278. împotriva - în Cnţa 65, 68, 84., 170.
Î9, ·106, 110, g,1 • hronograf - cronică; scriitor de cro- ~- a călca în picioarele
făJăriie - părlcnirc S~
J:,
1·-
feliandrăş - slof-t' ,,1c. 1',· 1Ull ,ra r,3 1
groadznic - amc11i11lf1Lor 42S.
grob - ;;rnf, conte· 429.
nici 4li, 51, 55, 77, 79-80, 175,
28i, 290.
incileca, a
cailor 199.
încălecat - pornh·e la oaste ,6.
feredeu - h:tic 13 1. •
grosime - ~rosul \;iri't11i111ii, n "jtii husari - ca\'alcri îmbrăcaţi în fier ~-
firi:.h,
• a /fr.-..,i - s r.1rş1l,
. a :;rir,-i !. 3 44, ~IS. inchide, a a încheia, a cuprinde
GO 7· SG n • • , 53-54, 69, 76, so. 95, 245, 2~9. 262, 324.
: .>, • J!i, 100, 10~-103 grozav - ruşinos 50.
101-"lOS, ·137, l:i5, 1G¼ 168, inchis de ~ - despărţit de - 71.
1~~ ' '>00
- I -
'>01 ' ~Y!S "'7"' ")1)0' 3'>'> '
groaznic - temut :;1 1 :!80, 2%, 3::!0. I încrunta, a ~- a umple de singe 293.
firtat - înfrăţit 92. ' - -, ..,_ ' grnwaji - µ-îl; ~i cu sensul Je p-olf îndireptătură - respingere, dare îna-
iaz - şir (de cadavre) 193.
de marc i:J~. 2115. poi 137 I 154, 162.
fotaze - acopcr:imînl c.Je p;:r.i,lă pcu- ieşitoare - privată 72, 75, 97.
tru cai U0. iezi, a să ~ - a se răspîndi 146. îndoit - împărţit, necredincios ft9,
frămiot;i, D-. (f'rr) .
1c· -:1J1:1cut·1S! 1ri1 li inemă, inimii - şi cu sensul de centru, '119, 156-157, 179, 416.
1:!2. • 1, - '
nvere, tezaur 140, 158. înfrunta, a ~ (cu război} - a iei:i îna-
habeşii - abisinieni, etiopieni 253.
frănetic - tulbur·1 l 1 . iscusit Ila trup) - frumos, perfect 107, . iote 278, 280.
:?01. • a nuntc. iu Jclir hadîmh - eu.irn<.' 87.
119, 2'12, 244, 246, 248, 258, 270, înfruntat - înfrînt 156.
hăic:H, a ~ - a huidui 99. înfundat - compromis, cu faimă ren
fr(~ji - cai de l~rizia 53. 320.
hăini, a să ~ - a tr,itla 131, 1S0, 18G,
{rmc - ilalian Gfi ,. ispiti, a. să ~ - n încerca 46, 59, 68, 241.
uma, a -. - a arJe 81 H!l. 1!10, l !>S. ;ngemănat - dublu 414.
115, 141, 195, 252, 286.
fura, a să - - •a rll"l. pc' ascuns hălădui, a ~ - a scăpa, a trăi în îngloti, a să ~ (oastea) - a se aduna
282. ispovedanie - spo\'edanic 138.
fuşte - lance 2~1. ~ linişte G5, s::,, 92-!>3, 98, 99, 10·1 ,·
ispravă - clccret, confirmare oficială la un loc 50, 52, 64,128, 15~, 201.
120, ·124, 1:.11.133-13'., 146,151, înzeuat - îmbl'ăcat în zale G9.
113-115, 118.
G 157, 159, 1G9, 1';'!1, 177, 1,~. isprihi, a ~ - a obţine, a izbuti ·181, înloc - îndalii, în semn ele 116,
2:i0, 255, 259 ri9n 307 31)0 3..,1 ;.SG, 159,161,166, 169-1,1, 17!.t,
galion - corabie d e ruzbo1
- . 186 hamgiar - iatng,:u- 9~~ ' - ' - · 307, 428.
~S~ -·ISS, 195,199,288, 303-304,
v •
ispravnic - cirmuitor, guvernator 115,
gatir~ - pregătire 4.9-50 55-"6. 7 har - răsplată 279. vO,.
,G 77 83 ' " , 1 127, 178, 28G, 314.
• Si, 92-93, 100-101:
- I
hiirăţ, har{ - lu11te ele hartuire 70 78
I I I

508 509
 ---
liub ovnic - bucuros 21, Î. min ă, de a - - cor p la corp (a lu pta i 13 ;;_ 143, 1 5 1, 15G, 159, 1 60, 1i1,
înoi , a sii - sosire cu ve şti noi 138.
-
28:2. 1 92, 199 , '.!1, 3, ~ss, ::?9o, 296.
întemeiată (casă) - cu temei, cu a v e r e li ..-in!i- oş teni Je oas t e uşoară 11 -. ,
t minca, a - - a poposi s1,, ! GG. ~9S-300, 3 U,, :J ! G.
1 35. 155 .
mân eca, a - - a se ,c ula devreme 136. nes ocotit - f,,ră i mportanţă 1!,4.
întregiie - depl in ătate, (de caracter) l oc, de - - <le aic i, din ţat·ă 42 ,
mirznc - comandant l :i t ar 73, i9, nes tători c - n e;ta t o rni c ie 109.
141. 130, 170.
!13 , 112, '11 9, 133 , !G l , l(it, , 1i3 , u e~tene - c in e ,·a ~➔ l 2i'1.
in..-iili , a - - a face g hem, a învălă­ l ovi, a - - a aj u n ge îl, i3, 1 20 , 1

1:1,. 3~3 . nelicnea lii - 11c li11i~1e 1~5. 3:2 '.! .

tu c i 88 . 1 23- ·1 24, 130, J Gt, , 182,185,19 2 ,
mirzăcie - în ti1np cc cr:i 1nirz:ic 92.
in văta, :i - , invii {ă lurti - a porunc i, ·J 95 , 264, 2Sli . n e locmc a l ă - 11e in\rlege rc S~ . 9S, 113 ,
1nolit vn - r 1q;:1 c i t111c 1!, I .
~aruncă 60, 87, 102, 1 03 , '1 3S, luneca, a - a f i at r a s iu grcşc:i l [1
rnoşn n, 111o ş nn c,I - 1111,~t c 11i1 o r, s til.pin
1:i::. . ~; 7_ J03 . 309 .
J/.J, 1V, , "14 S , 1 ~11, lîO, 192, DC\'OÎC - 1•f' i111 <·j J i1· ~J '1 , l :! '1, 1:!!J, 17G .
2ft3. t:ll d r e pt d t· 111 u~ l c11irc ;,t, ~,jO, 30S .
1!)!), :!!15. numere - l'lu,- ,d d,· l:i 1111111,· "2li7-::?G9 .
l unecos - nes ig ur 100 , 1'1 5, 11, 0 , 1,3, woşi i e , de - - J c 111o~tcni ,-c t, 9, ! OU,
1i9, 31G , 3 18. ~(i!J, 30j ,
J Iuugoare (bu:d :, d e - ) - tif11s ~00 . u1uji c - ţi"1 r~1n rus I:!;.
11

munc ă - chin GS, îj, IU', , l :JS, 168 .

jălui, a - (pr1 - a in,·inui 105, 327 . oarue 1·cuc:i Ii, ) - o mu Ic 232, 32'1, 3 23.
- - -1-t, , 79 , 9G-'l9 ~I ruuuci, a - - :l chi nu i J GS.
· .. · .:>I,
j ecui, a - - a JClu1 : , oa rd ă - uas lt: ti:itft r cnsct, 58 , 'iO, i1,
111us :1 ip - d1·cet&11JI" tl e l'\ll'lc al :; ul~
1 1(;, ·13', , -Jli7 , 159, ·JG2, 1 ; 0, !.1 1 -'.l:; , 105, 11 1, 11:2 , '!GI, , 167,
măe s trii d e oas te - ma ş ini J e r:,zboi ta11ul 11i J I ~. 13 1, ~98 . 1 9 1. 3 1 Î.
1S0- 181, 1 99 , 201.
7G , S3 . n111sc ă - 1G1;,
jitniţă - cup t o r de pii n e HO.
i1t!'-l'l' l.~1 i:1 ;_!C'1 1t..·1·l~
oLirş i ~ a - - a l t:l'lll i n a '•J . ,,;,, 8 1. SG.
jocuri, a - ' - a ba tjocori 3::!l . maligna ( bo a l ă ) - de n evi nd eca t 20 1 . 1n11ta , a - -:1 :-clii 11il,~1 YJ3 J. l'1 '1 ,
o blici , a - - a prind e d e \'r-s. t c :'l::!,
mnncă - doicf, : ia figurat: protec l 1Jr ) I 't 8, :.:G~>.
G5, SO. S,-SS. %, 10 1, JO.",,
'.!!JO. 108-!0!l, li ', . !~, . l'.? S, 1:J:1,
L
was - popas Jc nuapte 7:l , 1 1,G, l ;i1, 1:,:-1::,s, I lio. lli7, !Î l , ·1;1,.1;,;:;,
lădun că - car tu ş i e,-,, G3 . 1 GG, 18,. 1~:.-1sc, 1~~- ~·. :1. ~s t, ~s~. ~95 .
m as tihă - 1na1n~~l Yilr e;;i1 !15 .
n ă h t!::-i, n - - ;1 U[l ,·rtl i ns, ~5-'t 2G l,I
laudă_ amen inţare 178 , 295. obor i , a ...._ - ; 1 ll ul ,.,, ,, ; 1 ,l:1ri 11,:1 l:1~•.
:.!i:J I ft 1-; •
lăud a , a i să - - a amcnin\.a '.!!):, . matcă 1ua 1că ~j . :ii .-,.
ue a 1.nă gcu - 1i.:;1111.v1g- i t o r ~t1G.
lento (slav) -an li'I, G5 . maior - b,1tri11 :.,7 , :!jU. l o Lroc - t.1i11 ~1;, I G:-.
măztl i , a - - a 1nit u i :!SO .
I n c :l19Cll1U - l1 CJ •Ol.1' Î \ ' Î t ~::r;.
leav - polonez 100, ~8S. ohs it!c ~ 1L.1 i11 , -- zid ug- ~.J9.
n ec lătit - 11celiutit f1!t, "71, 1:JO , J !1 '1,
le 0"" a - (pace) - a încheia 4;j, S3, m ecet - t cntplu l 111· ccsc SS . ocăr i , a -- - ;1 l·,1 : 111, rc• 111î1 ,• :18 .
m cg iiu ş - vecin t, "2, 100, 1 l ;J , ·11 ,,
)~, :2, ·1r, -;, 1i9 , :!6~, ~, ~, :1!)~,.
'
S5, 9·1 , 94 , ·100, 1 09 , ·1 11, ·11-1 , o~in:: - lltoş i c t:l'c~li Lir.·1 ~1!1 , 9j _ I l)S.
n ecuvios - 11,·pol rÎ\'it ~O:!.
·11!1, 135, "26 1, 27:J, "2îî .

1
133 , 1G1,, 167, 1 G9, 303-30L I ;i::, . 1r, :L
u ă dcj ,l r, fii.r:i - - - I'<' n c:işt ,· ;,tatc 111,
legat (cu s,i i m) _ ho tărit cu lc;:::i,ni nt nic idan - pi :qr,, spa \.iu gol ::!:",G . ~CJS . ocol - t, ·1·it o1· i 11 :1 1 Cl l' :l ~l·lu r S:..
l 3î .
88 . m ercc (adj.) - n cin Lt·e rup l:i l lii. uU,a i e - ! " ?')11:,. l':11.a r11 ;:1 r.~) . i :::?:-, J ', 0,
n ct!o hi ntlit - i1n iucibi} $2, 1 Cll .
l egă na, a s ă - - " s ta ia î ndoiai;-, 1 81. meserniţă - măce l 1 î :!.. I 711.
neghi ci t - n c,-~ p li c:il S9 .
l ega t ă ( t abără) - iu chein L:i cu ca r e mcsct ă - Jun,, (slav) 1• 1. otloac:i - c !1î:,r. ini.:t1 . 1iint, ~1 l ~,9 1
a ·.:-in ăre ţ
- Jn udt~.:=: :!ld) - :!:1 -;,
;1, 73 , ·JOG , ·1:,5, 1!17 . mcs t ~ca, a să - - a I u!l.J111·:, ' a ,c n ctucrnic - 0 111 ~1r:1in CI .
I ~U, :.!.-,-;.
}eoă turi - augaj an1 cnlc, Lratal c 4!1 , am e;tcc a J;~ , I SO . o lăca:·~ olt,t a r - c· :11· 1c·1· I C'1 . ~1 ~··1 .
0
u c n1ica - 1k Joi.: jQ, 5::: '79. I CU, l / 1,
,~
vJ - - 3 I \v/
) 1 t
!)Î I 1 00 I 110-111 , 1~ ~. .
m estersu g _ ;t:·L:,, ln~clt1c1u I.
nc ·1J, GS , 1
olah - r 1..1111i1t 1 111 II,.
1 I
:!8;, , '.J IJ3 .
16,, :,!i,1,-285, :!92 - 295 , 302 . ' 11 5 , J i'.J, ~1, G, 25G, :!.85, '..!90 , :,:~~• . ~'17. :.!t~l. :2t~~- :.:1;~1.
nc1.i1u lţun1itor - l US.
11C: l'l'ru :w :-ic .°i i l•r
leni , a să - - a lc nr,· i 327. o ia -:- - it :-,Jî ;:11 1i 11 111. 11 ng·:,rttl :!Oi, ·
:!Ol, :iot: . u <.> p ii.:'i s it - f:;rt1 inc c larc 'i !-♦ , 107 . '152,
Jimbă - go lf 245. . . . mică - cl ip ,, 13:J, ·J(jl, 1 ~;,. ~s J. ~', 7. ~ li I.
limb ă, a prinde - - a ] tJa prizon1cn olat - l'l'~i11r1 t· $.-) , { 11~. I~~.
rui jloc, a p une la - - a pune h' ind e- n11 11c-s tc n11ilţi ', ~. ·'"·
uepcstitii , u11 J1t:.,·t i(i -
prntr u infor 1n:q ic ~'J , ÎU, 1 ' • 17 ', . I ~:>, lB; , :.:'it~. :.!:,tl - :.'.:,t.
lll llli l 2S!l, 30"2. l :Jll .
~5. 'I !li, ·J4!l, ·I ~:l, HO, 1% . :.:.-,,~ - ~--1-;, :.!1i1J - ~1•1. ~~::. :,!~!, .
mijloc _ mijluci 1·c G5, 91, '11 2, ll!i, n epriietin , nepriitn1111g - Uu~1n ;111, du ~-
Jimbi - p opoa r e 270 . JVJ, :, 1::.
:JUU. mă ni e ;i!), 1;:j, \ij, ; I , Si\, 9li ,
lipsi, a să - - a se scoa t e 308, 31\J. omor - ~i ,·u s,· 11 ,u l d,· <'pidc 111 ie l :J 1,,
ruilil - ma l surpat, r i pă '.,!(jl._ 102,107, 'll2 - 11 J, 11 5 ,128,
lisovţi - caz oci G9, i ·I . IS;,,
orindui, a - - a porunci 44-47, 49,
58, 62, G9, 73-74, 84, 94, 105,
120, 12:?, 125-1:?G, 129, 13!?,
154, 158, 173, 185-1S6, ·190,
278, 281, 297.
orindniulă - poruncă, măsură, hotii-
rirc H 1,142,152.
ort - monetă 257, :.?Gi, 412.
osăhi, a să-, osăbire - a se uespi'ir\i,
uespiir\irc n, 78, ·120, 1:;!),
oşti, a să - - a porni cu oaslc 1:Yt,
287.
oşteoie - arlfi militart1; slujhă mili-
la1·ă 110, 125, 14G, 25!), 29!.I.
otac - tabără de odihnă 71, 72, 173.
oturae - cel ce răminc de pază• în
tabărr1 2G0, 282.
p 108, 12:!, 1:?G-127, 130, 133-135,
pajişte, din - - din t<-mclie 911.
palancă - întăritură, celătuic G5
184, 185, • '
părăsi, a să - - a rcnuuta G5, G7,
1:!7.
patimă-:- infringcrc, pătimire 88,117,
131, 148, 17S.
pavăJă - pnvăzii 243, !?59.
păzi, a - (calea) - a urma , , , 91,
127, 13G, 28:?, 290, 299, 321, 324.
pede;tri, a să ..... - u descăleca 129.
pementian - agricultor, Loiemaş 113,
132, 141.
peste - împolrÎ\'a 97, 170, 188, :.!9G.
pestiţi - mulţi 119.
petrecanie - întîmplarc, petrecere 74,
84, 91, 121, 173, 294, 310.
petrecător - călăuză 100, 197, 30l
312,
pefiaoă - pană 121.
pildă, în ..... - suL p1·ctcxt 13G.
pisărie - demnitate <le pisnr !cazac)
126.
pistreală - nr11nciHu1·ii <lt• st1gN1lu (Jis-
lanl,i) 414.
pivă, pioa - Lun mure de asediu 162-
1li3.
512
pindză - rinJ de intiirituri nle unei
cetăţi 265.
plaşcă - bacşiş 174.
platnic - răspuuziilor ;1;.
plian, plen,i - prnclr1 61, 66, iS, 91,
1Qj, 11(;, 'l 2:!, 1~G, 131-132,
:,:g1, :!!J:.J.
plec:i, a - - a incl<-mna 100, 1S2,
30;. :im.
plin:, o - - a. i111plini 5li, ;,~. S7,
11!,, :!iL
podagră·- gutri la picioare 9:!.
1,oftori, n ..... - 81;,
pobti, a - - :, i11\'ila, a <.'ere GG, 711,
9fl, '100, ·t 1:J, 1118, 1j9, 160,
1G3, 1 i3, 1 i5, 18;;, 1SG, :!77, 302,
308, 3'18.
poindă - mulţime, hoarJă 1GG.
polc - ceată de onste 196.
poJco'\'nic - comanJant Je c~•ată SO,
(j!)
127 -128, 135, 1 '15, 1 i!J, 1;,1.
I prinde, a se - - a s·c potrivi 103..
158-15~. 162, 1ii5. 16:t. 171>.
18',. : O;_ 1,1;j,
polnii hctwan - lia I 111:111 Je cimp jiu
Polo11ia) G~J, 111.
polog - întins la pămint 172.
ponoslui, a - , 11ow,slu - a llojeni, t.11.1-
jană, induuirc 47, Gi, Hii, 124.
pont - conui\ic; şi cu sensul Je arti-
col 115.
pospolita - ri1licarc generală a oşti­
lor iG, 85.
potică - trcciiloare în munţi 137,
145, 147, 195.
1,oticală - păţanie, înfrîngere 11 i.
poveste - prove1·L GO, 160, 283. 321.
I
pozvolenie - îngăduinţă, permisiune
12'1.
pozvoli, a - - a Ja ,·oie, a fi de
acord 51, 102, 12ft, 126, 131, 197.
prag-· cnlaractfi 1'11, 124-125, 128-
129.
prapor - steag ostăş<'sc prins în \'idul
unei ltmcii 54.
pravilă - lege, coJice Je legi i6-i7,
89, 297, 301, 310.
prnilă, ia ..... - <lupă regulii 191.
praxie - experienţă 125.
premeni, a - - a schimba (o situaţie)
42, 301, 305, 320-321.
prepodobna - preacuvioasă 119.
prepune, a - , prepus - a bănui, bă­
nuială 9i, 10S, 11i, 131, 13:i,
g:;, 179-180, 297, 302, 308.
prestăni, a ..... - a căuca la În\'oialii
GS, i:!.
price - ceartă 5:?, 25't.
pricină - \'inii, ceartă, litigiu 47, SG,
148, 320.
priinţ."i - fovoare 302.
prileji, a se ..... - n se întîmpla 48,
;,I, 5!1, GO, Gi, 81, SG, 8S-89,
!)2-!J3, 9:i, 97-98, 101-103,
13S, H2, HS, 151, 152, 155,
1f,7, 15!l, 1G~-Hi5, 180-181,
189, 1!12, ·195, 200, 319, 324.
pristav - !-Upra,·rghrlor 257.
proaşcă - t i11l;1 ·J :.?i.
proci, i - - i:i cddaltc :?i4, 292,
IJ13, 11 l'i, 1127.
proclet - l>lcslcmul 308.
propri, n - - a opri 295... _ rimlean - roman 136, 267, 268, 272-
purces_ pnruirc, plecare ,3, 8,, nr:,
!.I~. ·1uo, -JO'i, '106, ·tl'l, 1H-'l1s,
1:!:I, 1:r;, 1V1, ·151, 28:i, 29~L
pu11că - 11111 112, ;,_-J • • ..o
" • 3 • Ja, ' ' "1
' '
• ;ti, 78-~ll, 8:!-8:i, 115--JJ(j, 12;,,
HU. H3-'lli5, Jla8, 152, 158-
•
·J(j(I, ·Iti::?-Jli3, 'IG!J, 1, ,
-1 1-')
,_,
187-J~O. 1~2-'193, 19!1.
, :i - - cu •atil mai mult 59..
puterea Iu,
H
r1'd'1catul - r:-..;t'n:dn
•· SG-Si, 123, 312.
. ruptul (scimului} - dizolvare 52.
răestrovi ( in Iii. pol ouă) - inrcg1s-
tr:il i j11şl<'niJ ·J 2ft.
raft - 1:aru:1i::un<'1tt Sfi.
. l e 11 :!.
răgulă - sc111inţir, gm
raia _ ~liipiuin• turcească 1115.
raitnr - uşl~au crdar<', neamţ G9.
33 _ Miron Costin - Opere
rămătiJe - urmaşi 123.
răpitor, răpitoare - violent, riiu, mî-
nios 64, 89, 201.
răsări, a - - a pierde 43, 94, 115.
răscumpăra, a ~ - a recuceri, a relua,
a răzbuna 60, 112, 120, 131, 145,
14i, 170, 266.
răsipă, ră:sipă - înîrîngcre 55, 65,
i2, 74-76, 94, 110, 123, 125,
129-130, 135, 144, 150, 154,
157, 164, 172-173, 17i-178,
193,200, 256-257, 271,281,310,
313, 323, 428.
risipi, a - (o cetate) - a dărima
250, 300.
răspunsuri - corespondenţă 49.
rătchira, a ~- a risipi (o oaste) 54,
71, 110, 116.
răutăţi - şi cu sensul de nenorociri,
pradă 47, 97, 134, 165, 174-175,
177, 190, 308, 311-312.
războli, a să~, ră:bolit - a se îmbol-
năvi, bolnav 66, 68.
rediu - pădurice 146.
rezident - sol papal 283.
ritmos (în lb. greacă) - versuri 318.
ri'hni, a ~ - a dori 113.
274.
rind (adv.) - la rînd 73.
rindul - rinduiala, regula, obiceiul
49, 66-67, 90, 96, 118, 159-
160, 245, 250, 253, 251., 269, 414.
roată - detaşament de oaste 78, 106.
. rocoşi, a se ~ - a se răscula 56, 311.
rohmistru - comandant de oaste 79.
rost - gură 89, 171, 285.
rum inic, pc - - pe romîneşte 67, 267.
rum pe, a - , rumpt - a rupe, rupt
G~, 80, 152, 154, 197, 256, 321.
s
sacaluş-Lombardă 14.3-1114, 147,160.
siiimu, seim - dictă lin Polonia) 51-
52, 7G, 88, 10~, 126, 289.
513
 •
snrn!ini - nral,i 22i , 2i4. slobodzcnic - l ilic rlalc 28', . s lrcl cţ - pu ~caş 1C,O. lbcolog - prc·ot rdo rm:il 310.
scnlă - port 119, 2GG. s lobodzi , n ~ - a clill!' r a, a cla clr11- strc1n utu, n - (:;raiu) ) - a sc hin1l, 3 ticiilos - ncuurucil '•'27.
s cară - treapt,, 120, 125. m11I 1" 1, , 1',i, 1~1 2, 1:ii, 1GO , IGI, 1:!G , 2i l. ti nd e , a ~ - a in t inue 316.
scaun - se.Jiu, capital,, 5l, , 57, G8, 1i3, 1i7, 191- '1 93, 200, 213 , s trica, n ~ (11umclc) - a compro- tiparnic - lipog-ra f '.!11 6.
282, 2Si , 29 8, 30G , 31G, 1,14.

86, 96, 100 , 11 2, 114-115, 1 2!,,
126, 133-13!, , 1 41, 1'.3, 1::i5, 1::i9,
1';5 - 1i6, 180-1S2, 18::i, 190,
191.- 195, 21,1, , 2',G, 255, 2::i9,
•
mile lj6. tiron - oşlc;in r o111a11 259 .
s lo vesni c - C' loc,·enl 2~1,, 31'1. ,;trigiil or - crai11ic 811, S7. lirupian, l u111J>i11n, n s,l - limpiriare
s lujitor - o ~ l ca n, !<=u ld ;1L /J'J , 1,9-!il, s trins oare - oa~lc de n<lun,itur.1
:,1,, ~9 - G2, tii-G8, ';li, 87, 91 , - a ~c i11timpin a, întimpinare 63,
i 11 , ·1:,7, 1î'1.
C,~. SG. IJl.. 129, 138, 1:!!J, 11,11 ,
1 Oli, 11 O. 11 :l. 11 i, 1:10, '13 I, 1 :1:l,

•
2i9. s uliţ ă - 1,1r1:-: 11rr1 de i11rd\i111c 1GG . '}I, î • 1 ::, o, I .-,1 • 1 ~ G, H d , 1 G~, 1 c;1
,-
sciadură (el e aram,,) - Jeg pctlc 1 23 . t:li - 1::s, 1',:l. 11,7. 1;,G-157. s unn, o - - a se z,·on i 136 -1 38, 1 Gi, li:! - 1i1, , 1S7, 1 89 , 19ft,
scorni, a -- , scoru.i i - a 5c prcra cc, a 1 :, 9, 1 fi !l -1 i I , 1 Î :J -1 î G, 180, 'I tl :2 11. !">. 1 !lr. - 1 9i, '.! 1, G, '.!;jG, 282, 296 ,
i11 şc la , pre Li cut G8, 96 , 107, 1 20 , H\', . 1S7-1S!J, 2 1,3, '.!!'ii, '.!:i:-- s uuut - vc~l.Ît, l'U zţo n)Ol 119 _
~~,G , 2j!l, 2f10 , :!(~'•, 270 . :!71
:Hi'.!, :101, .

•..
121 , ·1:J7, 1!.S. s up11a c, a -. - a ascuudc ';8, 1G2,
scris ori - c 11 gcnsul rl c lucr,-iri lite- :!82-'.!~:!, 28:, , 288, 2!J!J, :JO:i 188 , 19G, '.!S1.
to cmn l ă, in ~ - în o rJioe S;î , 151-
smc nlcn lă, !\ntinlr.td,i - înrri11gc rc. n e•
1:i2.
r :n c t,2, 1 21,, 1 69 , 21,3, 31 S. s upt pus - asc 1111s iS, 1 !'iO, 1 SS.
noroc ire, gn·~c;1 Hi '•'•• J',, GG. C9, tocma lii - i11\ c lel!crc, :i,,gajnment 1, s -
scuti, a ~ - a sn l\'n 11, G, 285. s urg uciu - eg-rl'l,i 1li7, 1GS, 1il , 182 _
7:>, 107, 122, 1',', -1',3, 1 :-, 0. 1:.8. 1•9, 53, 3!J, G::i, G9 - 7t,, ii- iS,
eemn - i us ign:1 2S2, 305. s urgun - exi l, ex il at 21, s, 2G;i.
senator - s fe tn ic r egn! în Poloni n 1 21 , 1 81, 1 87 , 21, :1. s urlnr - tri11il, iţaş 1i:J.
s9 , 9 l , %, 1'lG , 120, 1 21, , 133,
sobo l - s;11n 11r 1:11,, 138, 11,7 , 1,3. 13 /i, 11, 6, 1::iO, 152, 1:-,1,-1 :-,6, 159.
2!î0. suspin a , a - ' /'C - a În \' inui 143.

serdnr- l ocţi itor , r cprczenlnnlul elom-
nu l ui faţă ele oş ti 1'11 , 120, 138,
1 59, 1 Gl, 1iG, 190, 196, 313.
s fad ă, sfădi, a să ~ - ş i cu sc 11s ul ele
..
sotnic - co 1nantlnn l a o ~uti, J c ostaş i s vc tit cl - ierarh 119, 1 33 _
toco1i, n ...._, n c;ă - - a r r p nra, a. !-C
(la ca1.a c i) 79, 1!:i1, 1!l7. p o triv i , a !-C inţclc- ţc '.1G , ~:!-53,
soţiic (\ar,i) - ,·a ga lr,, al iat,, 41, . i 1 , ·IO~,. 10,-108, 11 G, 11S, 1'.!'.!,
ş
s pală - SJ'a cl:, 112. l.-,O, l,, .i , 1::.i, 161 -1G:!, 161,,
s pirc ui, a - - a l'Î .; ipi 11G. 1 ~'.!. l';:J, •t i'.l. 1~2, 'IS:i, 1 Si -1 SS,

..
l11 pl.i, r,izlioi; a se lupin Gfi, 7!l , ~a n! - "',I
2G3-'.!G', .
109,11 3, 11 ;.i, '119-1 21, 'l 25- ·l 21i, s pr1J1n1 , a - , .c:priji11t•11l,i - :l ;, p;il'n , l !JO, "!"!~, 1%, l\l!l, '.!::iG, 2G:i-:!GG,
~ nvgău -
sr, ,, ,tlor de S"re 1 ,,' -, - 11,S.
1i!l, 1 83 , 250 , 28G, 303,305,314 . ap:1ra1·1· S t, 9li-!J'i, 1 Oli, '.!C,3 - 2GI,, '.!82, :106, 319, 1, !11.
şc ,lzat - aş r:t.a l 1!l:i.
tr ăg:ă na , a ...._ _ a pn•lu ugi, a. trnge
sfărăma, n ~ - a pun e cnp,H, a '.!t:l ·I , :JOO.
~leah, J/ciw - calc 1;;9 I 1--1 1-, "6
- '
sla, a - - :\ se facr , a dr,·r11i s1,, lJ •
11 2, 6:l, !J I !J~ '!OR 1-1 1

..
hot,iri 'l't7. ~lcahtici - nul,il :!3!J .
shiac - şah (imp,i rat al turcilor)
SG-S7, !J~, !1:l, ·120, 'l!,I, 1;,2 ,
~lic, işlic - ct,c iul,i l"'ierca sc,", ş ,. dom-
lrngc , n - _
0
;.
t .J
:tl,r;1HC1.,9G-
11 '.!, ;1s I

1G3 , 1-;1, 1 8:i , 200 , 2;;1, ~G', , 2,3 , 111i, ·t :,(;, 'llii, 176, 1 so , 2;;0,
29 1 -292. 11c.isd 12·1, 1 89, 2 70 _
'.!Sf,, :JU!J, 1, Iii.
~oltu z -- pri111ar 39 1. ~t:l 9 , JO~, 3Ui. ~09, 319.
s .ii, a să - 1 siin l,t - a se terne, tc:un,l
s t ea~ tlc oas l e - crn tri, u11Î lalc de l rnge, a să ...... - a se 1 G1 ,

..
99, 11 :i, ·13:i, 11..; -11,r,, 11.S, 1Gli- ~pan - cu 11Ll', 11ol1il ~:1Q. r c trag-c
nr1 !=- I C Cil, Gf>, jt,, ~o. 1:!',, 1:18, •1c-; I 17 •
ş pir cu i , a -
/I
1Gi , 171,, 1 8G, 193, 285 , 297, 301i. - a ri :-: ipi Î'1.
'l :i2, 1;.i'i , 1GI, 1G'.!, 177, 1~:J. 1t:l'i - t ră it o r - JH'1·:-. i:-;t011t !)j 1'.:!3.
5 ilavn, s ile11l'a - s il abă 2', 8, 319. şveclzăsc - gued,·z 51, S:,, 173 _ 1 iG,
silitor - ambiţios 90.
1~!l. 191. 239, 2n, ao1. '.!G B, 3·1 1. treabă - 1,t, Ltd ic 1 GI, . '
s tcpc nă - r riug, trr:ip l [1 'ii, 1~S .
simedriu - s fintul Dumi tru 81.
treapăil - lr a11 ;j:J ·, ~ cc I mare - ga-
s tihiri - ci11l :1 ri J,i serirr·~li :; 1s . T lop HiU.
sime \i, s imc \i, a să ~- a înd răzn i s lihos loYil' - ,·,-r,; uri :J'l 8. trec~, a - (nl\· intul) - a nu se ţinc
111, , 172, 191. stim păra,a ~ -· aa ,li t111'r,ra 1 ',S, 19:l. labie - fo rt S2 . !<, 1•a1 11[1 ~u.
sine!, sinr. (aş - p uşcă, pu şcaş 53, 76, table - scrisori, ac te 29;; , 30 ,1 •
s lo i (de ,,:1 :-- IC') - ··••atr1 . 1h.•la~a111Pnt triba l i - s irl,i 2SS .
i8, S1 -S3, 9!l, 129, 1 33-13', , tăia, a s ă ~ - a curma 131._
1lt3 - 1ftl,, 11.8, 1 5 1 , 1 60, 163,
,,~!, 7!J, 1 :iU, 1:,6, '!GO, H,li, 188, trup - c·;11l a,·r11 ;î'! 51, vr,6 t .10
,o 1 63 t
tar - l'o,·ari; 53. - I I

1 !J I , '.!!Ji. ,'.!, 8 1, ·10:1, 1!,G. 1 :-,2 1 3S 1f,3

1GS-1 G9, 1 i2, 183, 191 - 193 , t ecs i , n -. - a ing h cs ui 1 s1•. 1-) ' ' '
s toli , a să -- - a se oi-g-;111i1.a în sto- ,:.. ·J~S-189, 19:J , 25 1 '.!Si-'.!SS
200, 3 12. t elal - c r aini c, slrig,Hor 29S. :!~ f~ • I t
lu ri 1 JG , 172 .
.sirguinlă, s irgtLialii - repez i ci u ne 50, tcm!'iul (oşti i ) - grosul , cen trul -4.
stoliţă - cap ita lii (în Rusia) 105. tui - ~ 1c a:!
1
lurc<"s c Uin con t.15 de cal
53, 55, S2, 2S1, 2S5 , 2S6, 2%, ·129, ·l:Jl -132 . ' 11 11 - !1.J .
296, 299, 301, 303 , 312. strat - suportul tu1111rilur 80.
!crgiman, lcr=iman _ tilm ac i 66 , '.!G 3 . turzunuc - "" rc I Jc postaY 367.
514 33 •
515
I 'e•,•
Ε
li ţărămonie - ceremonie 108.
ţenchiu - sfârşit, ţintă 42, 152.
ţietori.: - a ţinc ca ţiitoare 120.
li ţiitor - stăpinitor 255.
!iiş, de - (luptă) - corp la corp 78,
·JG3.
u ,·lob - italian îu lb. polonă 207,
rn undeşi - tot acolo 166, 1i4.
unelte - a,·cre mobilă 305.
unoglasnică - ,·oca)ă 319.
uric - net de privilegiu 58, 12G.
uriciune - ură 61, 1 ;";6.
urşinic - catifea 89, 90, 173.
urzit, urzitor - fundare, fundator 86
93, 103, 180, 2'12, 2116, 251. , voloşin - (romin in ]b, polonă) 207,
y vrăjmaş (adj.) - energic 177, 313.
valashos - <ll·1rnmirc dntă de fran-
CC'Zi românilor 207, 2!1G, 21i8.
valios - clcnumire dată de nc-mti ro-
0
111î11ilor 207, 24fi, 26G, 2GS •
valios - dC'numire <lată de it.nlirni
romîuilor 20î, 2fsG, 2GJ, 2G8.
val - şi c-11 semul de tulburare 113,
309, 322.
vecinătate - 1:r-rbie 123.
,·echi, a să -- - a SC' învechi rio.
vc1lcrea, a -. - J'C' faţă 96, 11:;, 15't,
157, 1i!i.
veghia voia, a ...... - a prirl<'lli 157 .
veleat - an Hî, '12î.
veH glas,_ cu -. - <'U glas m.:ire !?S'i.
ventrP., vrntrr. - pîutccc 82, 198 _
vergile gurii - huzc 53,
veselie - scrlrnre, nunti', 91, 1211 1M,
viclean, Yicleni, a -- - trădător, a
trăda 72, 130, 289, 306.
vicleşug - trădare 117; 285.
viitor, Yinitoare - acel, acea care Yir.e
10G, 121.
vivor, vivoară - vifor, Yiforniţă 96,
154.
vilfă, villwă - glorie 86, 88, 130,
289-290, 299.
237, 2116-247, 2119, 2G1, 2G8-2G9.
voie veghintii - cu părtinire, cu pre-
meditare 89, 111,, 157.
volnic, 11olriicic - liber, libertate, pu-
tl!rc 108, 12'1, 131.
volniciie - pri"ilegiu 93, 125, 128,
259, 284, 310.
BIBLIOGRAFIE
24G, 2GS, 2G9.
vreme ce a avut - a găsit prilej 18.
z
zăbavă - şi cu sensul de petrecere, d~
clipă de o<lihn:i 24t., 301.
zaharea - Jll'uvi:tic 301.
zapis - l'Olllrac-t 31î.
zarvă - tulL11rarc•, lupt:i cÎ\'ilă fi!:?,
5i, 7G-7î, SS 'ltt. 117-119,
13;., it.O, lli9: 1i0,• 17::?, 19:t,
1 !1:i, 19i 201, 251, 2i9, 280, 282,
I
28(i, 2!l!i, 302, 30'1, 308; 310, !J1:J.
zatocenic - l'Xil (in Husia) 2'i8.
zavistie, -:.m•i.'itnic - i,wi<lil•, invidios
56, 2'13, 2li7, 288, 32t.,
zburda, a - , :l111rtl1iri1111r. - a se des-
f rinn, dt•sl'l'inare 88, !JO, 120,
2a:-,, 30!l.
zugrăvit - aparent, înşelător 85.
r
1·

A. BIBLIOGRAFIA EDIŢIILOR MIRON COSTIN

I. :;c.:RIEHI TIPĂRJTE lN TIMPUL VIEŢII

(Compuner,a lui Mirnr, Co.,1111 prear.rn..,titulu, vor111c mare de Ţara de Jos) şi

Apostrof Îl) C'cl. Onsoh,:i, P,mltir„ a s/i11tului proroc David. Mănăstirea Uuiev
(i1811. 1673. pp. 260-260 \'

11. POSTUME•

a t r,.; PERIODICE
Ot'scr,erl'a Moldovei ş-a A1untr.nii. ln vl!rsuri polo",. d,. :\IJiron Costin; de pre mnnu-
11cr1ptul autograf din 1684 (tradusă şi comentată de B.P Hasdeu), Lumina,_
1 SG:J, nr. 18, pp. 81-85 ş, nr. 19, 1863, pp. 7-11. Cuprinde Despre poporul
Moldovtti ş-al Tării Romineşti (nr. 181 şi Clntul [ 1 Pentru descălecatul dentii
.•wpt Trai,111, impliratul Ri.mulut (nT. 19 anunţând: ,·a urma).
·.Descr,eretl Moldt>Vt'I ŞI a Tărl!I Uomint'şti in trei cinturi, in versuri polone [in.ro(itii
ril• ,, pre/ aţă, artitarl!a i:vaarefor istoriei romtne şi O 1'vti !ă statistică in pro:ă],
,lt• crlel,r11l cr,mu:ar Miron Costin (iradusă şi editată <le B. P. Hasdeu)•
Arl11va L't"1r1cd a Romlnir.i. Bucureşti, 18_6_5, tom. l. part1•a I, nr. ·20:
f'P 17>!1-1fi0: i1r 21· pp. 11i1-168; nr. 22: pp. 1G9-1i~.
1'rnţn ~• Sti/1.11r, împotriva :uvt.,tir.i (publicate <le B. P. ll.i!-dl'u suh titlul
l1111111

C"l" mai Vl'r.hi por.:ii ,mlirict' in liml,a romînă + 0 notiţă .i 1•ilitorului) Satyrul,
line., 18ofi, nr. 10

Prnloslovrr r.ătrr rilitoriu, lnţăle$ul stihurilor cum lt'el,uie s,l se r,•tcascii. Vinţa lumii,
Epilog. / nţelesul pildelor ce si.1Lt fn stihuri, l::piiframa, S/clt .-t ugustin,;,

• Jn :uwa~tă t,ihllogr;-irle nu au rost lrecutl' scrierile sau fragmentelP pnbHc;,te tn chreţ;..

to1w1ţl1 ~i 111a1111nle.
I
Rom., 1886 şi 1888, Jn 2 voi. Cuprinde: voi. I: Cartea pentru ductilicatul
dentăi a ţărei Moldovei 1i ,uamului moldovenesc; Letopiseţul ţărei Moldovei;
Stihr,ri împotri1Ja :a1Jistiei bi" . o parat critic; voi. II: Istorie de Crăiia Ungurească; Opuanie :i~mie Moldaw-
nepublicată încă din l ' pu. tcate. de ~rbiceanu C. sub titlul O scriertt- skiej i Multanskiej (cu traducere); Graiul solului tătăruc; Diacurauri inedita
a e cronicarului Miron Costin d . -
poeziile sale cunoscute • • espre poe:,e, cum ,, (cu• traducere); [Fragmente (I - LIV}: Obiceiurile leşilor ctnd fac şi ridică
1~8!, nr. 15, pp. _:;;~, acum [semnat E.]. Revista teologică, Iaşi, IV. crai nou; Fragmente de la Dupot vodă înainte (LV - XCV}; Pentru Jara fi
116
.IBtorie în versuri polone despre M ld . stăpi.nirea Astrahanului; Fragmente; Diverse monografii; Fragmente (de la
de P. P. Panaitescu) " °
oA1-1a şi Ţara Romînească (tradusă şi comenta:tă
' •.,.na 1e 1e cad Ro M . .
Dabija vodă inainte)]• Texte citate do Miron Costin; JnscripEiunc:a m-rei Radu
tom. X, Duc. 192 9 p · m., emor. secţ. ist., seria a III-a, vodă; Des.pre Mihai Vitea:ul, Poe:iilo lui Miron Costin, Adaoa la in11entariul
• • p. 365-496. d~ documente: note.
t(}n tratat de retorică scris de llf. C .
XXI. Buc. 1935 nrl tron ostin (publ"
icat d e T • IJ~olban), Revista
.
1
istorică,
I I
7O
9- I PP• 213-216,
(Compunerea lui Miron prea.cinstitului vornic .mare do Tara do Joa ol ApOtltro/
b. IN VOLUME Jn voi.: Psaltirea în 11ersuri tntocmită de Dosoftei, mitropolitul Moldovei,
Cartea pentru descălecatlll dint •. • • ..
am a l"r" .Afoldov..11 · l 1671-1686, ed. I. Bianu, Buc., 1887, pp. 515-516.
C ostin. carele au fosta lo o/a"t • şi neamlt moldovinesc de Miron
M 0 lilo 1-1n,
·· publicate pentru
g mare
î tî' . "' Moldova
• , m vo J. L etopmţi
• · · ·1e făru
•• LetopiseJul l4rei Moldovei (cu notiţe lexicografice), Buo., nAutorii romlni, nobi
tom. I, pp. 1-32. n •aşi data de M. Kogălniceanu, Iaşi, 1852, .,; şi contimporani", 1894; ed. a II-a, Buc., 1896; ed. a 111-a, Buc., 189 ... i
ed. a IV-a, Buc., 1.901.
Letopiseţul ţării M oldo1-1ii de l A
a aron vodă de unde t v · v •
Letopi.teiul Jării Moldovei (fragmente), ed. Th. Codreaou, Uricq.rul aatt coleciiune do
de ţeara de gios•, is1Jodit de M. . . es e parasit de Ureki vornicul
de. la zidirea lumii 7185 î tron ~ostm _bw vei '10rnic ţerii de gios. In anii diferite acte care pot ser1Ji la istoria romtnilor, la9i, XXIV, 1 8 ~ . 361-380.
(tirii Moldavii, publicat' n oraş ~n -~af~ (1 594-1.662), în vol. Letopisiţile Cronica Jării Moldovei şi a Munteniei (text polon ti t.rad. rom,) -(Cronica polon4)
1s·<> e pentru int11aş1 <l F' d M K
~tom. I, pp. 211-355 . a a e • ogălniceanu, Iaşi, to voi. Cronice inedite atingătoare de iatoria romtni.lor, od. ). Bogdan, Buc., -
Opisanie :iemi Moldawskiey i Mult k. . 1895, pp. 139-204.
[ Poema polonă] în vol p. ans 'rey (_D~smerea (ării Moldovei şi Munteniei) l)ocumente culf.îe din arhi11e şi biblioteci polone, coordonate, adnolale fi publica~
18-6 l . isma Scrieri) ed I D .
., , vo . I, pp. 239-2 47 . ' · • umn Borkowski, Liov, de Ioan Bogdan (cu traducerea franceză I\ documentelor polone de I. Skupiew-
O pisanie :iemi M oldawskiey i M lt k. skil în Durumtmte privitoare la istoria romtnilor - urmare la colecţiunea
ed • I · D unin Borkowskiu ans t· iey ( Descrierea raru • •• i•1oldovei
11
şi Munteniei) lui Eudox111 Jr. Hurmuzaki, suplementul II, voi. III, fascioara 1, 1641-
ksiestw naddunaiskicl, 'l 110v, 1856'. reprodusă de L. Rogalski, D:iej; 1703. (Apărute] sub auspiciile Ministeriului Cultelorşi Instrucţiunii Publice
' vo . ' Varşovia 1861 şi ale Academici Romine. Buc.~ 1909, pp. 151-152 (1684-25 iulie) (doc.
Cartea pentru descălecatul d •.• . ' • PP· 758-784.
Al. enta,u a ţerei M O ldo . . LXXVIII]; pp. 177-178 (1688-25 iulie) (doc. XCVII]; pp. 211-212 (1682) .
. iron Costin carele au /ostil lo o/ă A lle& ,, neamului moldovenesctl de
mceanu, Cronicele Rom· • . g til mare in Moldova, ln ed. Mihail Kogăl- Cost~ni Mironis, Chronicon terrae. Molda11icae ab Aarone_principe (Le&opiseftd ţ~rţi
II
·a), tom. I, Buc., 1872
inie, sau Leto is. ·1e .
P iţi Molda,.,,ei 1i Valahiei (ed. a
Mo[t!t,1,1ei de la Aaron vodtl ,ncoace - traducere latină contemporani) Com&a&e&
. .. , pp. 1-30. istorică a Rominiei, ed. dr. Eugenius Barwiruki, Buc., 1912 ..
Letop1.Seţul ţerei Moldo1-1ei de l A
de ţ d . a aron vodă de und t • • .• De neamr.;l moldovenilur din ct iară a~ ieşit strămoşii lor, ed. C. Giurescu, Buc., 1914.
ea rit e giosu, isi•od •,. d . ' e es e paras, tu de U reki, vornicul
•m anu . . d e l a :idirea lumi· ' u e M ,ron C°8 t.in b"' . vel vornic fărei de giosu, Istorie în ,.,ersurL polone despre Moldova 1i Ţara Romtnească (tradusă şi editn1.â de
Kogălniceanu, Cronicei' 7185 R •. i~ ~raşu i.n laşi ( 1594-1662), în ed. Mihail P. P. Panaitescul (extras din Analele Acad. Rom., Memor. e~~ţ. i~t.,
(ed. a II-a) tom I B e ommie, sau Letopisiţile Moldaviei şi Valahiei scria a III-a, tom. X), Buc., 1929.
O • I UC., 1872, PP• 243-373
Despre poporul Mold . .
. ove, şi al Ţerei R • • .
.
. Certea pentru descălecatul dintii - Letopi8eţul ţării MoldoPei [ed. I) I. Pillat,
ţerei Jloldovei _ . . . ~mmeşti de Afiron Costin mare logo/cittl al Buc., Cartea Rom., 1933; (ed. a II-a], Buc., Cartea Rom., 1935; (ed. a
0 ptsan,e ziem, M ld
C ostyna wielkiego l I . . o aws iei k
„. . . M l k. .
u tans iei przez Mirona I_II-a), Buc., Cartea Rom., 1939; [f'd. a IV-a), Buc., Cartea Rom., 1944.
.
L etoprsiţile Mold .ogo . eta
. ziem, M 0 ldawsk.iei,. •m C ronice . le Rominiei sau
rpp. 487-524. a1Jie, ş, Valalue, · · (e d , a II-a), tom. III, Buc., 1874, De neamul moldovenilor, ed. Petre V Haneş, Buc., 1936.
{,.
Costin Miron, Opere co l w
• FragJnente de cronici atribuite de editor lut 'Mlron Costin ..
a tuturor codi mpl ete [dupa man uscripte,
· ·
cu variante ·
şi note, cu o recensiune
ce
Costin de v A U h.or cunoscute pi •
na 08 tw • 1·
a.zi, i iogra ra, b"iografia lui Miron.
b·b1·
· · rec ,a, cu un glosar lucrat de L. Şăineanu], Buc., ed. Acad. t 521
520
r______________-----n-
Letopiseţul ţărăi l\foldo1,1ei, ed. I. Şt. Petre, Duc., ,,Scriitori clasici romîui·•, 19'13.
Cartea pentru descălecatul dcntiiu a ţ,ire.i J\Joldovei şi nl'amului moldOl'tmesc şi I..rtu-
piseţul fărei 1\foldovei de la Aron ,,ad,,, de unde estr. ptircisit ele Urce/de ,•amicul
de Ţara de Jos, colecţia „Cartea noastră - Bibliotecă c.lc popula1-i:wrc .. ,
Buc., 19'13.
Letopisl"tul tării l\foldo1 1ci de la Aron ,,odă ittcuticc, cc.I. critică <le J>. P. PanaÎll•scu,
Buc., E<l. Fumlaţiilor, 1 !Vi~.
Urc!cliic \". A., :Hormiulul lui .lliro11 Cusli11, Convorbiri literare, XX, Duc., 1887.
nr. 10, pp. SUl-817.
llasJcu B. P. <c.ll'!-)lrl'>, Miron Custiu - Opt·re complete etc. [ediţiune îngrijită
c.Ic \' . .A. t·r<'chia, tomul II, Buc., 188~]. UePista nouă, Buc., 1S88, nr. 5,
Jl· 1~9.
Opris.i 1':d, Cw,liu .llirou - 'J',11wlmti11y " romdu irodalomWrtcnet horebul (Costin
,\Jiruu - Sl111lii clr• islori,, lifrrt1l11rii ro:uiu,'), Bmlapt•st, 1892.

Letopisr.{ul (ării i\1ol1ltJl't•i de la Arott vodă iw·,wrr, cJ. popularii tic P .P. Pauaill·sc:u, • Drih:k111•r Al., ll'i,•rs:r. llistory,·:ur (\",·rs11ri ;.~lorice}, Diul. \Varszuwska, 1895,
Buc., EJ. FunJaţiilor, 19'Jl1. LV -3, p. 38:! şi urm.

Letopiseţul ţării l\Jol,lu, 1ci, cc.I. Mitu G1·osu, Buc., E. P .L.A., 1!)j0. J\'it•jcl,i W., J!iron Co:,tin - Pr:yc:yu,·I,· ,fo liistoryi literalury Polsl.-i,·j Xl'll-
ll'it-lm (;\/irou C'usliu - Cuulrib11(i,• /,, i.~luria lilt'ralurii polone iu Sl'tolul al
Letopiseţul tării Moldwr.i, cc.I. Emil BulJan, IliLliulcca ~cularului, Buc.,
XI'/ J-fra), Pr:1.t•gl:ul P11wszt•ch11y, X 1 V, t. Llll, Cracovia, 1S9i, pp. 375-380.
Ec.I. tineretului, 1956.
Ci,lci .\, V., Studiu asupra rrmiiccirilur moldm•,•ui din secolul al XVJJ-lea din punct
dt! 1•,•rkre 11/ limlu•i, 11ulodt•i şi c11g,·ltirei (cu O 1u·cîaţă Jc V. A. lirl'chc), Duc .•

B. BIBLIOGRAFIE CRITICĂ* 18!18.

Orăşanu ŞL., Hcc~11 ... ii [Cronir,irii moldo,•,•ui tliu .<;er·ol11l al Xl'Jl-1,-n de A.

V. GiJei],.
N.B. [~. Bălcescu], I..ogu/ătul ]\firon Co,;tin, istoricul l\fold,wi,·i, J\lagn:in istoric
C01worbiri litrrnrr., XXXIII, Buc., 18!.Hl, nr. 3 pp. !!jG-287, nr. 5,
pentru Dacia, ~om. I, Buc., ,,Colegiul Naţional", 18 15, nr. 1, pp. 138-1 '.3.
1 1

l'P· !i'tl-'ali',, nr. li, pp. !;08-:i32, m. 7, pp. j!J3-G2i, nr. 8, pp. 726-735,
Bălcescu N., Biografi,•: J.ogof,ilul Miron C,i.r;tin, isturir:ul J\fo/tl,ll'it!i (O 1111IÎ{tl III'.~. 1'11· 8'1i-Sj:J.
\
biografică asupra lui M. C. am tipă1·it în tomul I al A1a;;a:.i11ului Îlil11ric
pentru Dacia. Descoperirea uuor izvoare 111111ă 11e iartă ncum n c11111pl 1·la Gid1.·i A_-\'., /:ii-.1111w; la rrr1•11.-.i11111•1r tl-/11i (),•,i;-m11, m;r, 111-11 (',- 11 11ir11rifor moltlovt'ni
ut:caslfl nuLiţie. n. N. ll.), Cafrmlar pupufor 111•ulrtt ,mul Jl;J7, a1111l al ·IU-k: 1 , tlw sc•culul al Xl'/1-/1·11, Cutll'm·biri lilr-rart·, XX:\111, Buc., 1899,
lluc., pp. l.1-,.7.
1'1'· 1.US-1.1:ii.

Urccliifl V. A., llull'liuul lilcrariu: Cronicul lui Co.,;tin tradus în limba f,-11w:,•:,i ,/,. O1'ăşanu Şt., ll,i'if>llll.rnl d-lui Giil,•i, Co1wurl,iri lilrl'flrr, XXXI\', lluc., 1900,
]\'icolai G'enicr d,i Smirrw în )J11leti11ul iu-,;lruc!iunci public,•, 1, uu:,usl 181i:; nr. 2, p. lljl:i,
august 18G6, Buc., 18G<i, pp. G08-G13.
:Marian ~- FI., Pu,-trrl11l lui .Hirm•• , r,,...,,·,,, /
lllflrr. ogo f i'it şi cronicar tll J:,.lulc/01•c&·
:1

X enopo I A . D ., . " hibliorrnfică

Rcvisla ~ ,
·. Cronicdc llom,iui,•i salt l,•to11i.-u•{1•l1• J\lul.J,w,•i
. .. (cxll·as tlin A11alcle Ac:ul. Hu 111 ., :\lc•mor. ~1.·cţ. ist., ~l't·ia u ll-o,
şi a Falahiei ( <d .. ,;p1·1·> a dmw ,,di(i1mr. r,•1•,i:.11lii, in:.,•stratii cu nat,•, l,11,~r11/11 111111. XX.li), Uuc., l!)UU.
şi facsimile, Cllf'rÎn:ind mai multe cruuice nr1111blic~te ir~r.,i şi ca ~,Jm:s 1,:bl~le
i.o;torice a Uum,,nfri ,fo la Ji(j(j piiwi. la 11 fevruarrn 1806, ,fo J\11/u11l lwg1il- Chica ~·1., Cir,•,:n. tlocumrul,• tl,•.,;l'rr C' 11sli11i ,,//11tr Îll a,-hi1•,·ll' romanr, Co1worbiri
nice.an11, tomul I, Buc., 1Si:!J, Co1worbiri likrn.r,·, \"I, ln!:Î, 187~, 11r. -;, l11t-mrt•, XLI, Uuc., 1!Hl'i, 11r. ~,, PI'· t1 liS-'iS:!.

pp. 279-28:L Pul asl, i Fr. • ZrJ,l/n clo pmu•l-.111'11 I '11u, ( ,1111,-.
• ·' •I.-,,
· ... o 11·011•n·111l11
· C·/i,·l1111w,J.-1,·"o
· · ,l o 1· urcy&·
Ureche V. J\., Jl1iron Costin_ Comrntnrii lit,•rarr (extras clin cursul ,Ic litc•ral11rtl ., . .lG'i'i-JGi'S
,,. latw·J, . . [sluli
· 1 11 111• ll 1. pu Jr-") una ( /:1 om·t! •1
· · lu11r,,:- la sulra
/ll'H'1 · I "'-
al d-lui V. A. Url'che), Jlevista conl1•1111wranii, I, Buc., 1:;n, PI'· 1-10; fon~, l.,m'.i.-./a ~· _: •ml_ de l'11l111 i,i 1'urci,, iu ,mii luil-lGiS) [c11pri11Je sţri­
01 11
83-88; 2~2-~30; ~05-J:!;,; '10~--'J08. ~urilc 1111 I. (,iuuski cr,1 1·c l\lirn11 Cusli11], Bihliul<•ca orlivnacyii Krasii1skich.
vui. !!0-2:?, \"arşovia, 1U07. • •
Urcchie V. A., J\1iron Custin, Cn11w,rbiri lit,irare, XIX, Buc., 188(i, nr. 11,
pp. 8!)7-!)10; ur. 12, pp. 1.0:}:!-1.0'.:L Ibidem, XX, Buc., 1881;,_ •~r. I, Tuno\'Ît:l'ann 1., .Hardr. s11iilar lli,· 'J'if,•.r;c 11 şi 111111wirrn. i;,i l\Jir,m şi l'l'lit'ico Costin.
JIP· G9-7G. (Accnl;l[1 lucrare foarte pi• larg doc111111•11talii. 11 va ;,fla c 1 • 1~11.r. l
11
Analde AcaJ. Hoin., ;\lc1nur. ~ecţ. i:;t., scria a II-a, tomul XX.Xll,
• 'I C bi',:-
îu e<liţiunea 1,p<>rc·Jor compli-Lc a Ic J111 .1, • • cc pu ic,, 1n suL
·
·1us1,1c11lc
• · B II I!. , 1 u1o, r r. so, - s '1 ,, •
Acu<lcmici, n. \' . •I\.. U .)
Nol. rc,J. la cour. lui C. Gi11rcsc11, Cart,•n oşr::.clrii romtnilor iri Dacia de .Miron
• In aceas!.ă 1,11,llografic nu au rost tncule studiile c1111rlr1sc in lucrllrilc gcncrnlc asupra Costiu, l1e1•Î,'lltt J1t•nfru 1· ··st orie,
· al'lro · şt• I i fologil', ,. X I V (1913), Buc.,
J I og1r
literaturii romiue vechi sau ale HlcraturiJ romiuc in genere. 191!J, p. 191.

522 523
. . . -
Frollo H. < d es pre >, /lf ironi Cos1i11i - Chronicon Trrrn, flluldn,·irn, r.b .·l nron, [ orga
.
!'\ .. L1•;;,il1tri c11ll11ralt• romiuo-po lont - d11p,i o cnrlt 110111i Rrvistn is toriră,
1

Pri11cipe [semnal H . F.J , CMvorbiri liternrc I XLYIII l.luc 1'l1't 1 l'P • S't - s·~. 1 • , •
X I, !3uc. , 1!1~:;, nr. i-'.l, pp. l :ij - JG~ [rccc n7.ic l a P. I'. P n na it cscu , Jn/l11-
c11/a polollli în 01i,rn şi 1irrsu1111lilalrn cronicarilor Grigore l.,"reche şi !'1iron
I orga N. <des pre >, C. Giurcscu, -~1iro11 Coîlin - D e 11ea11wl moldoveni/or din
re ţ~rti ~" ie.~i t strămoşii lor [cd. Comisiei is t orice a Homini c i, Buc. , 1'!l l ',J, ,. Custi11], ilu c. , l!J25.

R evis ta 1s lon c1i, I, Buc., 1915, nr. 1, pp. 1, -!l. Z ot ta ~- , Ş l iri drspr„ Cus ti1t11ş ti, fle,,is ta i.storicti, X I, Duc., ·t !>25 , nr. !, -U,
l'P· ; 3_ ; s .
Gi u r c;;cu _ C. , / nlcrpoltirile
. . . ş i . dnla scrierii D e, lll'nllllll mo I , I m•rn,·11ir ,I I'' •111ru1J
· C ,,s t1n
· .
Z o tta S ., D11111 i tr1t P ust,•/11ic11I, fral,•le l11i Co<tin J/at111n1111/, ş i dcsa11dr111a l11i,
n,..,putis CTLI ICCL d-l111 N. / 01•.,n .:, I
l/1,/cti ,11' / c· ·,· . .
OIIIIMt!L f "i/ On n: {I
.
lto mult t!I
• .. Uevisla istorini, X I , iluc. , 'l!J25, nr. l ll-1~, p p . :.!G0 -:16~. ·
voi. II, Buc., 1!l1 5. pp. 103 - 132. '
A rbor e Al. I' ., Hccc nz ii: P. P. P aw,i tescu 111/ l11c11/a polo11,i în oprra ş i perso-
Iorga N.• < des pre•> , C. Gi11rcsc11
• - l111t-r11ul1i1·ilc• ·•, L· , I n Ia seru, t, I) r u ,·nm11l mouluv
· .·· • e- nrzli ta.lca cron icnrilor Gri;;orc Ureche şi l\liro n. Costin, l,'un11orbiri literare,
,ulor. de . Cosim. J/,isp11ns crilic,·i ,1. 111 l·
. . /11,ron
. '\' . I 0 1.,~n. (extr
•
. as d 111 · /l11lt'/11· 111l L\'11 1, llu c . , ·J'.J:!G, p p . 'l!t ', -1 1, î.
C om1s,c1 istorice
'>
a ?G
1/ominici ' voi · li • U u c.. , · /e1·1>l11
1 0, 1.,. ) 1 . 1.s tori,·,i
. I. J!l l 5 ,
nr. 11 - 1 -, pp . 2 _ -228. ' lJogrca \' ., P . P. Pa11ait,·scu - Jnfl:i,·n(a polo111i în opera şi prrso11alitnlca r.ror1i-
cnri lor Grigore Ur1•rhr ş i .\firo11 Costin, Dncoro111a11ia, ]V (1 !l21, -1!J2G), Cl bj,
Giurcsc u C .•. l:vondcle lui T11dusic n11b,i 11 , Miro·, Iognfiil11l ş i \ ',,s ile n,•mian,
pp. J.05 1-'1.0:/1.
JJulc:ltnu l Comisiei istorice a Rouiiui,·i, v o i. 1, Buc . , 1!11:i, 1'1'· lli:J-211,.
!Ili nca I., Despre tlu11,i c,irfi ritale ele Miron Custi11, R evista istoricii, XII, nuc.,
R o;;c tli A l. , Data Cronicei /1iri i ,\Jo/d0 1,i <i 1/ 1 · ·
literare II Buc 1n·1G . 3
„ . .
, . '"' CILtrL ele .\Jtnm (' us/111, ('u111•urbiri 1!J~G, nr. 1U-l~. p p. a;l2- :J:Jî.
'. ' .· • ' ' lll. , pp. 3:J1-33;. l'anail rsc u l' . P., C11 1iri,·ir.e la claia scrierii Chro11il.-a :icm molclawshic/i y 11111ltan-
r~ sc u G ., M ,ro,i Cost,11 - De IIM/11111 11wldUl'cnilor s . . ..
cr,irile leşeşti . L elopisl'lul . .. \[ I I ·. • cnrrrn ro111111 rn.<r,, ş1 prr l1<- s!.ic/1 tlc.\l iro11 Costi11, J/cvis lais!oric1,, X II , B uc., -!!l2G, nr.1-3, pp.!l-12.
. 1,ir,, ~ o c: tH ' c1. Ser,.. . - .
lali1t cască, I a ş i, 1 ?21. · u rtl rom lltt'lv,·,·,, şr lraduc,·rea Z utta S ., O s11ni n,•,·111t0sr u1,i n lui Jliron Cosliu, flcttista istoric,i, X II , Duc.,
Cl'o nic,-t: Dubrogca şi AfiroH Cusl i1t [ 111•sP1nna 1] , R t• ,•isla i .-.turin i, , · 11 , l\l~li , nr. ', - li, pp. IU',-IUG.
nr. 1, - G, p. 1 5G. Bur .. 1!)2 1 ,
• lkj ,•narn :-- . C . , () i 11/111•:,i fnl J1l , Di.sr11 /ia în jurul .sfirşit11l11i lu i ('u1islnnti11 Şerban
1,ksprc d:11:1 Cru11irii 11olo11e a lui Miron Cos tin). A rhivti , XXX\'!, Iaşi,
P;i scu G ., M iron Cos tin - 1 . D c 11ra11111/ 11w/,J.,, ,,. ·i , .
11
'l !J I ', ) ; 2. Chroniluz. : ir.m mo /1 .,. · ' tor 1,1cs pr,• I' \ ,. Î.111r,·:,;.,· 11. Buc., 1~21, 11r. 1, l'P · :J', - ', '1.
. /I . . t 11 ,v.~ dc. t !I 111'1/lr, n„f·i 1·J C . - ..
ş1 !1ull1•1uct (Jcs p,·c t·d l ]' ' '· ru111,·11 /.. r11 .1/ ul,lovi•i
- · · .:..oriilan Uu,· 1s1J- 3 l . P.i nn i t,•, 1·11 l'. I'., S fir~ i111/ /11i Co11.<lr.11ti11 Şr.rba11 Cir1111/, R1isp111~~ d-l11i ,\'.C .
l\ a 1&rlcr:a molclan•s!drno {J J1·~ . . . ' · ·, ' · ., \ : • - 1tro11 11 /\' ,ud 1/Ut1
. , o I • an.te :1e1111 c uwltln ,,·"'I· · , • , · . · Jfrj,•11aru - /ici•i., 111 is luric,i , XIII, n uc., 192,, nr. 1- 3, pp. 55 -G1.
J\l o ldu,,e , Îll v ers uri d e J\li r , C . . dt I,, u•,·s: rm , JJ,,_,.,.,.,,.,.,.,, ltiri i
ci .
I i~I • 1·\.o~,"d niccanu 18i ', to., Iu•l111. (.t ... ·.. prc P •I . li . l' . l I ·1..;il ,• 11 . 1SG:"
. >, l.lcj e nn ru ~ - C .. D in 11011 O ;polr;,i fal,<1i - Jltispu11s d-lui P.P. P1111nitcsc11,
,. ,. • . o n, I s I cd , . \ l .
•· I r 1t: ,,n, .'\..X VIH ; Iasi 1 !J·ll ' · · · · · l'Pc 1I C', 1 BXS, 111111 I[ ) .•lrlii ,•a , XXX\'I , l:i~i , ·1927 , nr . 3_ !, , pp. '1'15-122.
. . , . • - • n, 1 , pp . :l~- GS •
Gi urcscu C. C. , C ron ic a i.vta,·i<-,i f\ / i r (' . . ,D r~ !!llC ~ H ., Dis .-11\i i l i1c r M e . Onm c:1 i ~i scrieri < d e.s pre > : :\'. I orga-Istoria lile-
vor biri l i lcr a rc J Ill n. . Ull pS(tlt , ,,,, II Otl s l 11 ,li11 a : d-/11 i / ',,.>;r11, Co n - - rat,o·ii romittl'şli l rdiţia a l l•:1 1 1·c,·Uz u1.'.i şi larg în1regit f1). L t,crf,rilc 11 011/ui
' .. , uc. , 1!1:!J , ur . I ~. PI' · S<i l -:·r:-:! . istoric JJ. P. JJ,11u1i tescu, S<Jt:it'la fra ele miinr, IV, Cluj, 192i , nr. :!i ~ 1
Dog-rea V ., P nsn.;;i i o bscur e ,li,i .l\J i r o11
11 a /,l , I ' 1n~1-1na, i11s lil11/11/11,· , I c i.,,; ~;:; , PI'· :1 ·,\.1 -:l;,1.
J- "J.,., CI . 1 1\ Cos/i 11, .·1 /l! lflrll/ . /o n,•
. n .011·0-
--, HJ , ;., ~~, 1•r. :n u-:..: 1: . ·· :'.\and riş Cr., l\c·c,• u1 ii: /J. /J. l'a1111it,•,cu - !11/lue11/11 po/011,i în opera şi r1crso-
c·
~l ine a I ., "' d a scris · J\1iru11 Co., 1i11
:ialit,lf,•fl cro 11 icarilur (,'ri;;urc L:rrclic şi .\Jiro11 Co,li,t [,\ cn ,1. Horn., ~lem o ~.
Cerccliiri literare, Ias i a:,- 1' 1 •
cruiiil,n :.ir.na. moldn1 ,•shidi !I 11111/tan:•ihid, ,
r • t - J, pp. l,J ', - .'JI G. •cel. ,s l., ; c r in a Jll·n, 111 111. I\' ~i ap.ule, Bu c. , 19~5) , Codr11 / Cosmi11ul11i,
:3uirtiiwl ] 11.stit11t11lui de istoric fL limbii, Ce rnău ţi, li ~i li! , 1'J:!j -1 9:!G ,
~-~~ f C;! P. P., lnfl11e11/a . pol""''
l.Trc'4J&e ş t A,firo,1, C
i,i O ,. • · .. . • • •
pi,o ·~' /l , , .,o,1r,lt laf,,,, cr1111 1,·11r1lur r;,.;.,0,e Cc :·nt11t! i , 1!'12: , }')I. G'J2 - ii ', ', .
' os 1llL
\ n a lrl c \ I li n
111-n\ tom . I V Bu ~ -., . · · · "'" • ""'-• ~l c11wr. , •:,·\. j, 1., , ,.,._ a
' c. , 9 - J, Pfl . 1 ','.1 -:Ji :! (1-2:1:.: 1. ! ':i n:i ilcsc u l'. !' . , -5 1iri 11ui d es pn• .\Jirun l,'us ti11 Ji /n 111ilia lui (cxlr a s J i n U111a:;i1t
JJ 0;.;d a 11- D11i c ă G., P . p_ P a ri . . / , 1. 1Jia11111, B uc . , J!):.!7.
. . . nl/c.,c11 - / 11f/11c11 /r, Jw lu,ui i 11 o p r r<t şi prrs o11,di talen
cronicarilor Gr,nore V , I . . .
c111 • I V ° rccic ş , J\hro11 Costin , rc cc n1,i-! in S ac h•t ,t e , ,J,, m i inc ,
J....a,· ru
,chi· ~7 orneiia, I dei politice în lelu/>isr/11I lui M iron Cos ti11, Ccrceltiri
J, ' 19
· 27 , P?- 31,0 - 35 1.
•,cc I\' la 5i, ~ 11r. ~. pp. G4- 'i5 .
524 I
1

·~( 525
- 3

r •
•
I Constant G coq:c, l n jurul vcrsi 1111ii la ti 11•• a l e 1opise
· t 11 I 111· l 111· •, 1iro11
· l' ost111,
· J,>e,·i, ta
/1111d(l!iilor , \', Du c. t 1!J3S nr 7 PP • -1n· I J~ - ·..,OG
_• • I

Yeress AnJrci, Ca11celur11l ll'ol/;;a11;; H.011·achoc=y Jcs pre · ro111i11 i, R evis ta i.doric1i,
la ls turia dr Cniiia l..'11;;11r~11sni
XLV, l3uc . , 19:!8 , pp. 11.7-1~'.! (33-3G) . P ascu G. , Cru11icarii moltlo,·eui, sludi i privitoare

•
de ,'1 i ro11 Costi11 - De 11,.1111111 1 m olclo0Jc1tilor de .U iru11 C ,,sti11, ll,·,,ist11 aitic,i,
B yck .J ., Jliro11 C.:osti,1 - J,;toric i11 versuri polone cles f'rc .H ulcl1ll'n şi (ara I10111 i· XII, la~i, 1'.J:.IS, nr . 1-'.!-:3, l'P · '.!!J - j1.
11,•11.'C,i (I GS', ) [cJi!ic ~i lraJu cc rc de I'. P. l'au:1ilc:;c 11 , nuc ., 1 9'.!!l), J1,l,·-
A l maş D ., .'1iro 11 rostin (v ia!:-t r oma n ţat,, ) , Buc. , 1939 , '.! voi.
1•1irul literar şi artistic , IX, se r. a Jl-a, Uuc. , 1!!:!0, 11r. t,îG, p. 9.

-
J u,;s:t Jânos
• · - , .H in,,, Co<. tin• 111 o/dow,·I 1.,(IIICC 11 r,r
. ,,.,,;;ynr turl<'t1r t1. s crrr11l,'sr a .\:1· 11- il:
:'s. I. [ \. lor!.;a) l),11·i d e sa u,:, , .'1iro11 C:usti11 - l sturÎ IL i11 1•,;rs111i pulu11 c ,/,·.,,ir ,:
.\lulJul't<Şi 'f'w·,1 /l,i111,i•1m,ni (l SG', ) [cdi!ic ~i lraJu ccrc de P . I' . 1'a11:1ilcseu \, Sc,1.111/l,,111 I. ..,n. li, u n"·•
• . ·t . [st11.l111 e • 1··]
'' ,o I ul cnuc,•larul1tt. 11udd111•,•,r,i J/1ru11. (.,'c,sl Î 1t
( ]>
11• 1., una "'""~ 11 r1r11 111 src · "' ·\: 1· J 1·ea,
I ) \ .a s.irnap, l !l:.!!l, XXIII, 1'1'· 18 - :.!I.
1/e,•ista isturicti , X\'I , Bu c. , 1 9:JO, nr. 1,-G, p. 10G.
ToJ or .\. P.,. ); o li ţe hihlio~ raficc • D r · J u=sa ._ .l,11ws
. , 1ro11
:'1 . , .
Co,t1111110/do,J/II . /.-1111·
PrcJ ,·sc 11 l.11 cia11, C.:u11trib11(i i 111 i.,luri,1 litr1·11r1i . J11 /ur111a( i1111i 11 cc1111nsc11tc <~"'f'I""
1111 .\'. ,\l i/,osc11 , LJ . C1111lr111ir, Al. lli jtl,111, .'1 i trof'o lit11l J)o.rn/tri , J\lir 1111 Ct' li,u magyflr
/,ln,•r·rllt C .. s ~· crr >l cs~
· •\ l i. lijrldu,·ti !
: tl •\: \ . 11-,/; s : ci:ILll /,1111 ( Hu/111 ct111r cl11r11l11i
(,',,sti11 , 1',•11i ,1111i11 Cust1Lchr. !jL V /11,I Dracu I, .-lde1•1ir11 L li t1•r11r şi artislic, I X , .
1110 . • . . ~011 os/111 111 istorrn 11rngliiar1i di1t src. 111 XI'] 1- 1.-a), //1·1•isl11
,stor<c,i ro111111,, I vui • IX • , B li~., 1n3n
;J ;i, pp. l1l ~)_t, ~0.
se r. a II-a, Uu c., 1!1:.10, n,·. t,îG, p. î.
Cl,l>waui c: c C,;cs l aw, .~l iru11 Costiri C IL l'u /0 011r, Co11tributiow, a l ',11111.ic 1GS.J-1GS5 , Ciocul escu Şc rl,:-i n , O ,·i" ţ,i roma1tta t,i,
N,qion;o\a-Ciornci , 1\J:J'.) n ' · D umi tru A lma,< - .'1iro11 C os ti11 [in c.t .
în v ui. !11chi1wrc l11i S. Jor;;n, C luj, '1931, pp. 11 3 -1'.!'1. ur. ',, PI'· 1:-.0- I G~, . ' - v ol 11111c] , 1/cvista /1111tl11(ii/11r, \'li, Bu c ., 1!1',ll ,
C ,,,.Jaru )) ., O rl'i1,(i1111c i1,di111L1i co1t ti11111nrfl11,i tl,•sprc s/irşit11l /11 i I ·cticico şi l',liro1•
Custi11 [referitor I:, voi. lui S iin;,li c iano Bi ,;o,.~ri, Lri Sa;;r1t L ,:;;11 co1Llr11 /11 Mine)' !. ~ • p re[1M
l, -r,;111illilor iro11 I·Co.,,ti11 . .J(1-·
inul' ,., d.."I lcc(1n • de d,·si·/111/r
. rc fi c11r.rnl11i ,Ir /sluri,1

•
J>ut c1tc<1 Otto11,r111t<, to 111. l I , ~I i lano, 1 i UO), C,·rcd1lri ist urice, a. V- Y 11 lasi 1 9'0 ' ,l
. I •I .I ., " " ' ""'
·- 1,1'1() I !13:J) ' C •11 . . . , ii . Xlll . x1,· .
cr cd : · 1 1sl111'11'.!'
(l'J'.!!l-1 !131) , I:t~i. 'l 'J:J:.!, 1'1' · :)îj-:.l/Î . . , ' • "'· - - ,pp.l,..,1-GG!l .

.\li 11ca 1., J)r•.s111·1! .H im11 Cu.,1i11 , 111r1rr 1•11r111c 11/ 'f,i,·ii tir .fus -:, i fr111t' s,,11 J,1111·11, (',,,.. :\I ;,..,11 (' o,·1u,
Murari11 J.,·i::1, '] '' I I 1~1•, ~ I., Farulla t,·:1 d e t, .. ,t,,,_.,·, ..
· [ <:11, int l'P"'t li t I " .,
cct,iri isturic,•, \'- \'l i (l'J'.!'.1 - ·J'J:I I J, la,;i, t' I' · :Hi li-:!li7. Certlt1 11ţ I ' Ct1r11.-uiţ i . l 'J', :.! . •

•
B11 c11 \:o E111:111uil, (./11 r•nrtrd 11r,·11 11 1J.SCIIL 111 /11i .1liru11 (.'usti11 , /: u111 i11i" /i t,·r11ni ,. l\i 5 lM . l.
. I. ,. .\iiru11 Cu., ti11 ' 1·; , , .111 -~. L• 0/wrn, :\ 11:d "•I ,· .\cad . Hu111. , :'\1 1· 11 11,r.
i,l., ,cr. a ll l-a, t. X.XI\' Uuc ., I"J 'l ''- , Pl ~~J -:JU', . ,,·c\ .
li1n; ., 1!.J:J:! , u r. 18, J' P· 1-:!. , 1 •

J„nl:i 11rs<·11 :\ ., (J/,.,,,,...11ţi1111i critice as1111ra cm11icii /11i ,\l ir1111 Cos /Î11, J:,,.,ist11 i.,t,i·
N is lor I ., L,1. comm,··111nr11tion d1· .11,·,.,,,,
C o~t i' 11. \ I l'
r i(.·,i r umi.11 ,i. vui. 111 , Buc., 1~J::, l' P· :!~,D- ~•~.;. /ii ,turi,1111•, X.\:.1 11 Buc 10 ,., -· ca ,· """" IJ 11 /l : li11 d,· /,. ·" '" ' ""
1 •• J I- , J•P· 'l '1U- l '1~. .,
Cior,,nesc11 .'\I., D e la ~rs/n. frt11.,.,•=1i itL .\l iru11 Custi11, U ,·,·is/11 j,11,,/11ţii lur, I, IJ 11 c.,
Ca,;acu B., / 11//11„1t(11 /11ti11,i 11s11111·11 1· h .. .
/it,•n,r,• V Duc 'l 'J'"' ' " " li -~ • sti l11/11i /11i .1/i,-.," (',i.,ti11, (',·n:,•/,iri
·1 !.13', , 1'1'· 38', -:J'J',. ' ' ., i v, pp . ·d - Gt1.
J.1~p:J.0':\, .~/ i ,:011 :''.·' ';'.' J'..
CfJIICr fl;': '~ l11i ji /o:o/ini-r,•li ~i1111.<1! 11s11111·11 isluri,·i,
ZJro j ,·w,ki (Dr. E,q;cniusz) , .1/iroll C 0 ~·t·LIL [ ~· l 11tl .111 i 11 1·1111 I., a pu I1111,-1), H 11 l'., 1~)',:L
1.:/ 1,,,'.w;;1rt< , X:'\. I \, :, ,11111, 1 ~J ,, nr. U-1:!, l'I '· ::::!- :J'J~.

Cliiţ i 11 1i :i I . 1·,., .~ " 1c, .11 11·,rn

· r11.~ ti11 l t .
PG ~. Gli.~ori" l!r('(Lcl,c ,<1 .\liro11 Costi11, R,•,•islrt critinl, la ~i , 1 !l:.!'1 (:1. l:\l , Petre , Buc li)'"] /' · - ,,.,,,,,.,,,!111 (,t.-i i .11,,/,l,,..ri [,·d. J.,,111 ~I.
., . ,. , ' \f.!l'l s ln. fu,,,latiilur X I )'•li..:.,
. I '.l ,I ,1, 11 1" . :i , PP· f,1J~-1 i'J ~•-
nr. ·J, l'i'· 1-:!'J, n r. :!-:..:, !' I'· G:i-~~. J '.J:JS (a. \1), nr. '.! -:.I, )'I'· 'i:,-1:.)I, . ' I I

11 r . t, , I' I'. I S I - I '..!!a. • u S' ~rlo :-in, .11;,.,111,

Ci unil csc . . C11.sli1t - / ,r t op,sr· /,il 1,i rii \/ li ·
1111·11 11·1• [,·,I. c ri tic:, tl ,· I' J> p . • · . · · " ' ,, ,.,., ,/,• /a .•l rn11 ,..,,/,i
1 ' .' . . . .111.,1,~:H: 11, 1· un.!;1t i:, , .. ,, , ,.,, 1·
G!,i ca \' I., S 1iic11iri isturicr, se r . I , l :t';Î, l!J:Jj, l'I'· :13- ',li. B,1 c . , 1.111]. /~ , ,, / li lh c 'l 'J" , 1" ,1,•r,1 l ur:, ~• ,11 1:, ,
11 1 1 1 li!', :.!:11.J ~ i :_! ,1 ; •

şi
1 1 ' ' I •

.,__,,(l! Cro11ic11ri i 1110/du11r11i Cli;;uri,· L' rra.clw 11

P aacn M i ruii t_',,,ti , Ia ~i , 19:Jli.
Ciocul c~c u ~,-rl1a11,
. - />,.,-su1trditot1•n
.. . lui .1/ i l(,lt
. r ·r, ~ flft
• --::- dl'-:. , .......... ,, . -
Pan:,i l 1·sc11 P . I'., O istoric a ..\,-,I,,al11/11i /rn,/11 s11 de J1 iron C11sti11, A11:1l c l c ,\ c:o,I.
J,,,t,,,,,s,•1111 /1u·11 .1/u/,/ , ,,. ,1 . lu ·I r
1 , . . •
Oli ' '" 1,i 11u·o r" ·t• [ I
·I <• /
. • -
. 11·, 11 , ( us li 11 -
.
h ':-.('.1 1, 1:11uda ţi a p c utr11 lilc ra l t11·rl cq . .~
. . 11 1 -
Ho111., .\Ic onu•·. sec(. i~I., scria a 111-:o , Buc . , 1'.):Jti , t u, 11, XV IL şi extras. ·• u I t.,
II ii C 1I•!)1 ." \"lllll',l
1 l 'f . I. dl• 11_p_ l' a 11a 1-•
I , lJ u c., l!l', ! , nr. !, ~i ~:-,. ' ·, ' , fl u"'"' l'"f'ur11 /111,
C,dinc;:r u C., 1'1iro11 Cos tin [cit pri lcj11l 1111or 11oi rdi{ i1111i ş,ul,m·], ..\ ,lc1•1ir11l /itenir
1

şi artistic , B,u: ., 1!l:J7, nr. 878, pp. ·l j - lli.

P apacu,lca Cczn r, l',liro1t Coslill - !\' tt sî11t vr,,amilc s11,,I. cirr111L n11111l11i, ci bit'ltd
om s11pt ,•r ca.11,i, 11cvista cri tic,i, X I, l;,ş i, 1 937, ur. '.!---3, l'P· 1 SG-15i.
Grecescu C., .I I i ro11 Costi1t -- L,·toJ>is,•pil !•~r i i .1/,./tlu,,,,i [cd. l u;1n S1 P ct1·e, 13uc . ,
·t !J',3]. l1cvist11 istoric,i ro111 i11,i, Yul. XI\'. f.isc. li • lJuc • • 19l'.
I I' PP ·
~_1,,
vv
_ ,,_.,c.
.JV
li
•
527
526
 ,.

Gostyiiski T., ln jurul unui poeni nl lui .\Jiron Costin, Revista istoricei, XXXI,_
Buc., 19!15, pp. 131-153.
Grecescu C., Miron Ce1.'lti1l - Letopise{'il tării Jloltlovei de la Aron vodii încoace
[cd. critică de P.P. Panaitescu, Buc., 1~J!t4, Fundaţia pentru literatur~
şi arl;t], llrisovul, Buc., '19~5, Y, pp. 'li7-'l80.

Paşca Şt., D. Ca:.ac11, In/lwmfa latinii nsupra limbii şi .~tilului lui .l!iron Costin,
Dncoromania, voi. X l, Cluj, ·19~~. pp. :!2i -229.
Z,lrcnghen :'\I.. Miron Co.,tin, Letopi,,;,.tul f,irii Moldovei [ cd. Ioan Şt. Petre, Buc.,
19'13], DtLcm·omaiLici, ,·ul. X.I, Cluj, 19~8, pp. 299-300.
Rnsclli Al., Obsrrwi!ii n.,uprn limbii lui Miron Costin, Buc., cd. Acad. R.P.R., 1950.
V c ~ , ~,leile ~o~Îtll-politice nle cronicarilor clin srcolele XVJI-Xl'JII, clin Ţara
r--!._?ommtasc" ş, .1\Jolclovn, în vol. Din istoria /ilo:o/ici în llominia, I, cd. AcaJ.
· R.P .R., 1955, pp. i -36 (M. C. la pp. 1 G-22).

TABLA ILUSTRAŢIILOR
hors texte
•• 1

.
·.:·

\ ·'·
!r
~- IIÎ
 r ..

•\

Stema J\1oldovei din biserica moldovenenscii din L w6w.

Zapis dat de J\1iron Costi n „cu făm eia lui Ileana" pentru o danie de vii ala
răposatului său frate Iancu armaşul, din 8 august 1679.
Biblioteca Academiei R.P.R., Doc. nr. LXXIl/86
Letopiseţul ţiirii Moldovei de la Aaron vodă încoace, foa ia de titlu.
Iltbllotcca Academiei R.P.R. , ms. rom. nr. 2. 601 , f. 157
Mi/1ai Vit ea:111.
Bi blioteca Aca~cmiei R . P .R . , Stampe
Piatra fu nerarr, a lui I eremia Movi l<i de la mănăstirea S ucevi/a.
Biblioteca Academici R .P. R . , Stnmpe
Doamna Elisabeta Movilă şi coconii ei. După fresca de la mii năslirea Sucev iţa .
Biblioteca Academici R.P.R., Stampe
Biserica moldove neascci din Liow cti t orie a lui J\1iron Barnovsclt i vodă .
Vasile L upu.
Biblioteca Academici R .P . R . , Stampe
Pagină din Letopiseţu l ţărti Moldovei de la A ron vodă încoace.
Blbl!oteca Academiei R..P.R., ms. rom. nr. ::!.601, r. 258
Bogdan Hmilniţchi.

Biblioteca Academie i R.P.R., Stampe

Cronica polonă - foaia de titlu micr ofilm .
Biblioteca Aca dem ici R . P-. R.
M orm11'tul rege lui Sobieslci la Catedrala di n Cracovia .
Pa gină d in De neamul moldovenilor.

Biblio teca Academiei R..P .R., ms. rom. nr. 353, r. 13

I Decebal. R eprod ucere după columna l ui Traian .
'. Pagină din Psaltirea în versuri a lui Dosoftei cu versuri le lu i M iron Costin.
Dos oftei, Psaltire a sfîntului proroc David. Uniev, 167:l, p. 260.
Biblioteca Acade111 iel R .P .R. , C.V. 65
Mănăstirea Suceviţa.

Biblioteca Academiei R..P.R., Stampe