Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IN
A R CH 1V E LE SI B I B L I OT E C E L E
R A P 0 R T U
ACADEMIEI IROlVLACrSTE
IK
X Í C. I) E X Ş V S i A N U
m rçu R E scf
T I 1* 0 (i 15 A F I A A C A I) K M I K I 15 0 M A N E
Îl-MtORATORII IÎdJIAm)
18 SO
CERCETĂRI ISTORICE
In
A R C H I V E L E SI B I B L I O T E C E L E
RÄPORTU
INATNTATŰ
A C A D E M I E I E K D U V E M A Z N -E
DE
NI C. DENSUSIANU
BUCURESCI
T I POGRAFI A ACADEMIEI ROMÂNE
( L a b o s a t o k ii R om ani)
1880
198142
Ediţiune separată din Analele Academiei române, Seria II. tom. II. secţiunea I.
y
Domnule Preşedinte,
I.
If.
Deutsche aus dem Walachischen übersetzen lies. Ms. sec. XVIII, 4° 68 pa
gine. Colecţiunea I. G. Engel Ibid.
13. Co'■staut:n Braiikooan dcst h. Römischen Reichs mul der Wallacheg
Fürst oder Begebenheiten desselben in den neunzehn ersten lahren seiner Regie
rung, aus der Handschrift seines Kanzlers Radul Gretsehan mehlt, von Lu
cas Ioseph Marienburg Rector des cv. Gytnn. zu Kronstadt in Siebenbürgen,
Ms. sec. XVIII, 8° (54 pagine. Ibid.
11. Historie con der ersten Hercinkiinft der Römer mul dem von 'ihnen
nachmals aufgerichäcn walacldsehen Reiche welche Ao 1727 d. 5 September,
aus eines Anonymi manuscripte walachico zur Nachricht von uns in die
deutsche Sprache übersetzet angefangen worden. Traducţiune în limba ger
mană făcută de I. Filstieh. Ms. sec. XVIII, l u 212 pagine. Biblioteca gim-
nasiuluî luteranii din Bra.şovă.
15. Anfang des Lebens und der História des DurclauchUgsten all christ
lichen Herrn von dem walachischen Lande Io (Jonstandins Brakovans Bas-'
sarah Vagvod seit Gott ihn mit dem Fürst,enthum gokrönnt. oder beehrt. 1680
—1707. Traducţiune germana făcută de I. Filslich la a. 1727. Doue escmplarc>
umilă 1° 259 pagine, altulu V 313 pagiuc+25 loi nepaginate. Codicele din
urmă conţine şi o prefaţă in care Radulă Grecianu dedică opera sa dom
nului Constantină Brâneovcnu. Ibid.
16. História Ragum Valachorum Imperii Radulphi Nigri Rrimipis. A. 6796;
de la 1290 —1568. Traducţiune în limba latină. Ms. sec. XVIII. 4° 68 pa
gine. Ibid.
17. Walachischc Historie von der Hercinkanft oder Niederlassung als sich
erhobeu'din reehtschafene Christen. Ms. sec. XVIII, fragmentă 4° 8 foï nc-
paginate. Ibid.
18. Conspeclus Historiée Valachice ab anno reparatce salutis 1505. Traduc-
ţ.iune în limba latină. Ms. sec. XVIII, fragmentă 4° 4 foï. Colecţiunea Í.
G. Engel. Biblioteca museuhü naţională din Pesta.
19. Continiiatio Historié Valachice ab anno 1595. Ms. sec. XVIII, 4° 8 foï.
Colecţiunea I. C. Engel Ibid.
20. Fragmenta ex chronico Balatschaniam. Ms. sec. XVIII, care începe
cu domnia lui Mateiă Basarabű, 4° 2 foï. Colecţiunea 1. C. Engel. Ibid.
III
Paralelă cu cercetările făcute în privinţa croniceloră românesc!,
activitatea mea s’a estinsă şi Ia mamiscrişele nepuHicate ale Utera-
àtiloră români.
Exploraţiunile făcute în direcţiunea acésta m'aă condusă la a-
celă resultată, că mişcarea litarară, atâtă în secululă trecută câtă
şi la începutulă secuiului presentă, a fostă cu multă mal viă de
cum puteamă se o judecâmă din fântânile cunoscute pînă astădl.
De şi timpurile de atunci eraă mal puţină favorabile literatu-
r e l, totuşi aflămă în epoca acésta o mulţime de bărbaţi, unii
ocupându-se cu jurisprudenţa, fîlosofîa, istoria; alţii cu limbistica,
poetică, didactica şi teologia.
Probă este mulţimea de manuscrise nepublicate ce le am aflată
salvate în bibliotecele de pesle Carpaţi.
9
(12) «Căci familia mea încă este moldoveana şi numele celü adevëratü îmï este Pers de
«Şinca, nu cum me poroclescü acuma după ungurie,> — dice dînsulü la anulü Cronicei 1568.
(ISI Despre scrierea acésta aniintesce Şincai la anulü Cronicei 1291, dieêiulù că nu a pu-
uCo tipări pentru «telégâ.»
V ;' V A A ':^ \' ; 1.3
(!4). Singura lucrare meritoria asupra activităţii literare a lui Sain. Clainu este, pîn;î as
tă ^ , importanta scriere a d-luï I. C. Biami, în care se află o mulţime de date pline de in
teresa, atâta cu privire la viâţă câtă, şi la operele acestui literată. Ve<|î /. C. Bimm, Vieţa
şi activitatea Iul Maniu Samuilă Miculă alias Clain de Sadu , Bucurescl 1876. (Analele Sa
ţietăţii Academice T. IX pag. 70-109).
(15) lonă Corneli s’a născută la 20 Maiăl757; dînsulă fu canonică şi mal târijiă preposită
ală capitululul din Orade, şi reposa în 3 Septembre 1848 în etate de 91 ani.
li
Vulcanii cu fabidistulü Dirnitrir. Cichindealu, în epoca de la 1812-1816.
Scrisorile, acestea, în numörű de 15 biicăţl, ne arata cum aceşti
doi bărbaţi mari, încă la începutulă secolului presentă, lucrau neo
bosiţi, pentru a scote pe Românii ortodoxi din Ungaria de sub po-
testatea ierarchieï sêrbescï. în altă scrisóre din 1816, episcopulü
Vulcanii comunică lui Cichindealu, că a interveniţii la guvernulu din
Viena pentru a se rădica interdictul ă decretatü asupra fabulelorü sale,
pe cari episcopulü sêrbescü din Temisóra le denunţase de contrare
constituţiunu imperiului.
IV
Tn decursulă misiunii mele în Ungaria şi Transilvania mi-a suc-
cesü să aflu si i câte-va tr achtle ....
oriqinale
• • din secolulű alü XVII-lea în-
cheiate între Domnii României şi ai Moldovei cu principii Transil
vaniei. Aşa am găsită. în biblioteca universităţii din Pesta unü
tractatü de alianţă între Radulă Mihriea şi. principele Transilvaniei
Gavrilă Ret bien din anulă 1617; în arcbivele Statului din Buda unü
tractată de alianţă între tonă Michaiă Radu şi Georgiă Racoţi din
anulă 1659. şi altă tractată între Constantină Rasarabă cu principele
G. Racoţi, fără ană.
Ună documentă importantă pentru istoria Românilorü de peste
Carpaţi Fam aflată în biblioteca universităţii din Pesta. Acesta este
Manifestulu do. unire alü Mitropoliei, din Alba-Talia, dată şi. subsemnată
în sinodulă din 7 Oetombre. 1698, la olaltă cu eondiiiunile unirii.
Conţinufulă acestui actă, de o gravitate atâtu de însemnată, rămă
sese pînă astăcji cu totulă necunoscută. Nici succesorii episcopului
Atanasie, care făcuse unirea, şi nici istoricii nu ne spună, că ară fi
vediilă vre odată originalulă acestui manifestă. Tofă ce poseda isto
ria pînă astădi, era numai o traducţiune latină, în care, pe lângă
multe neesactităţi şi pe lângă omisiunea condiţiuniloră de unire, ie-
soit.it intercalaseră memorabiluîu articlu de credinţă :
Omilia admittcntes, profitéi des ac credenles, quae illa admiltit, profde-
tur ac credit pracsertim verő ilia quatuor puncta, in quibus hadenus dis-
15
(16) Adică: Admitêndu. proFesândü şi crc<}«5ndä tote câte densa (biserica catolică) le admile,
profeséza şi crede, mal cu séma inse acclc patru puncte, în cari pînă. acum se vedea, că nu
ne înţelegem!. Vecii Uipariu : Acte şi Fragmente, p. 77.
17) Documentul«! acesta l’am aliat! în colecţiunea iesuitulul G. Hevenesi, care, la olalta cu co
legul! său L. Baranyi şi cardinalul! Collonits, înduplecară pe episcopul! Atanasie să primescă
unirea cu biserica Romei. Dar cum a ajuns! şi cum a rămas! actul! acesta în posesiu
nea lui Hevenesi? O lumină în privinţa acestui mister! aflăm! în Şincai. La anul! Cronic«?! 1711
dînsul!, vorbind! despre un! document! al! boiarilor! clin ţâra Făgăraşului, ne spune urrnă-
tórele: «scrisorea acesta, care trebuia să română în original! în arcliivul! vlădicesc! din Blaj!,
«după re! obiceiul! lor! o a ! furat! Icsuiţii şi o a ! trimes! provincialului lor! lui Hevenesi.
«carele o a legat! între scrisorile sale cele multe, cari tot! cu răpirea şi cu furtişagul! le a!
«adunat! spre marea pagubă multora, dar mai vîrtos! a Ardelenilor!.» Hevenesi a reposât!
la a 1715, aşa dar sustragerea se întîmplase în anii cel d in tâi! al unirii.
16
V
Din cărţile vechi tipărite, in se. necunoscute pina astădi, ara de
scoperiţii în biblioteca 'colegiului reformată din Tergulă-Mureşuluî
unii catechismii românescü tipărită cu litere latine în Alba-Iulia
la ă. 1618 de preotulă calvinescă Ştefană Fogarasi, Calechismulă
are treî titule : ungurescă, românescă, şi latină, din cari celă ro-
mânescă este în coprinderea următore :
Catechimus Atsaja ej Atsaja Summa sma Medalia à uluitej si a
Kredinciej Chrisl’m asAae kuprinste en Entreberj , si Reszpunszurj
sskurtae ; si ha adeverat-ury den szhriptura szventae entente. 8" 48 pag.
Asemenea am aflată în biblioteca contelui Samuilă Teleki din
Tergulă-Mureşiulul o broşură tipărită în Viena cu litere latine de
nemuritorulă George Lazără la a. 1808, avêndu titlulă : Versuri/
de laude in limba Daco-Romaneaske la logodirea Prea Eneltzatuluy
nostru milostiv imperat Stepen schi Tayke Frantzi*. 4° 7 pagine.
Cu acostă ocasiune împlinescă o plăcută datoriă, Domnule Pre
şedinte, amintindă aici numele trial multoră onorabile persőne din
Ungaria şi Transilvania, cari, în semnă de stima ce portă pen
tru Academia română, mi-aă oferită mai multe documente şi cârţî
vechi, rugându-më să le înainteză la biroulă societăţii. Anume :
D-lă Coloman Thăly, membrulă Academiei din Pesta, transpune
9 acte diplomatice, scrisori de ale principiloră români din seco-
lulă ală XVIII-lea, copiate de D sa din archivele statului şi din
archiva familiei conte Karolyi.
Prea Sântia Sa d-lă canonică Paulă Vela din Orade donézâ
Academiei opera lui Laurenţiă Toppéi tin : Origines et occasus Tran
să vanorum, 1762.
D-lă Nicolae Corcheşă, maioră în Câmpeni, ofere ună «Aca-
thist» românescă tipărită de înveţatulă Samuilă Claină cu litere la
tine în Sibiiă la a. 1801. Carte forte rară şi multă căutată, care
conţine la începută şi ună tractată de ortografîă română.
Totă d-lă Corcheşă avu bunătatea a’mî preda trei documente
interesante pentru istoria ani Iovă 1848 şi 1 8 4 9 , între cari este
IT
VI
Nu potă încheia acéstâ dare de sémá fără de a më arăta
forte simţitorii Pré Sânţieî Sale ilustrului episcopii Mihaiă Pavelă
din Orade, care cu deosebită amabilitate a întimpinatü misiunea
Academiei, punêndu-mï la disposiţiune tóté manuscrisele şi docu
mentele biblioteceî de acolo.
Asemenea sunt profundü recunoscètorü d-luî directorii alti Ar-
chivelorü Statului Dr. Iuliű Pauler, d-luï Dr. W. Fraknoi, directo.
rulü biblioteceî museulu! naţională, d-lul Baronü Döry, d-luï Conte
alü naţiunii săsesc! Fr. Wächter, precum şi domnilorű Alexandra
Szilágyi, Paulü Hunfalvi, Carolü Szabo, 1. Csontosi, Dr. Thaloczy,
Iakab Elek şi I. Horvát, — pentru bună voinţă cu care ’mï aü
înlesnitu scrutarea archivelorü şi biblioteceloră de peste Carpaţî.
Exprimândă onorabile! Academie în genere şi Domnie! Vóstre,
Domnule Preşedinte, în particulara sentimentele mele de gratitudine
pentru mijlócele votate în interesulă aceste! m isiunî, am onóre a
înainta aie! íntrégá colecţiunea făcută în timpulö acesta în riumërü
de 38 volumur! manuscrise, umilă fotografiată, doue tablouri ve
chi în oleiă, ma! multe portrete, desemne şi facsimile împreună
cu trei copie de pe medalia Iu! Horia.
Bine-voiţ! vë rogă, Domnule Preşedinte, a primi asicurările res-
pectose! mele stime şi devoţiunî.
Nie. Demimonu.
Buciirescî 16 Martie 1SÍÜ,-
Í8
DOCUMENTE
La istoria Revoluţiuniî lut Horia din a. 1784, colectate de d-ltt Mc. Densnsianu.
I. Din Archiva Cancelariei aulice ungaro-transilvane. (1)
1. Raporlulă Cancelariei aulice către împeralulă Iosifü II, pentru remunerarea
protopopului losifă Adamovicî din Abrudii şi a locuitoriloră din Lupşa, cari aii
prinsă pe capilanulă resculaţiloră Uibară Ursii Viena 3 ianuarie 1785.
. 2. Ordinalii Cancelariei aulice către guvernulu transilvanii pentru remunerarea
protopopului I. Adamovicî. Viena 17 ianuarie 1785.
3. Consiliulii de resbelă din Viena scrie cancelaritluî Eszterlnizy că-î va co
munica actele soţiloră luî Horia, îndată ce vorii sosi din Transilvania. Viena
20 ianuarie 1785.
4. Raporlulă Locotenentuhiî-eokmelii Kray către comanda militară din Alba-
Julia despre prinderea luî Horia şi Cloşca-. Abrudii 31 decembre J78I.
5. Raportulu comună ală guvernatorului Sam. Bruckenthal şi alti comandantu
lui Fabris către imp. Iosifrt II cu privire la măsurile luate pentru liniştirea re
voluţiuniî. Sibiiű 21 decembre 1784.
6. Raportulu comunii alű guvernatorului Sam. Brucken thai şi alű comandantului
Fabris către imp. losiíü II, despre prinderea luî Horia şi Cloşca. Sibiiü 4 ianua
rie 1785.
7. Biletulü Imp. losifii II către vice-cancelarulu Pálffy pentru remunerarea
celorű ce aü prinsă pe Horia şi Cloşca. Viena 14 ianuarie 1785.
8. Raportulă loc. col. Kray cu detaliurile asupra prinderii luî Horia şi Cloşca.
Abrudă 1 ianuarie 1785.
9. Michaiă Bruckcnthal, administratorulă comitatului Hunedóra. raportézá Can
celariei' despre românii ce aă fostă condamnaţi în comitatulu Hunedoreî, precum
şi despre nobilii ucişi acolo. Deva 24 martie 1785.
10. Conspectulu prisoneriloră cari se aflaă in închisorile comitatului Hune-
dóra pînă în 14 martie 1785.
11. Lista indivirjilom ucişi de elvire reseulaţil romám din comit.al.ulu Ifune-
dórei şi alu Zarandulul în luna Iul novembre 1781.
12. Raporlulü comună ală guvernatorului Bnm. Bruckenthal şi ală generalului
Fabris către Impëratulii fosilă ÍÍ, despre disolvarea faberelorü române. Sibiiă
24 decembre 1784.
13. Relaţiunea vice-comiteluî Beöty din comită tul ü Bihorului cu privire la
fuga Iul Horia. Orade 26 decembre 1784. >
14. Raporlulü contelui Antoniu Jankovits către Imp. losifü II despre mesurile
luate în eornilatulu Aradului pentru liniştirea româniloră. Deva 23 decem
bre 1784.
!7>. Raportulrt Contelui A. Jankovils către Inip. losifü II despre prinderea lut
Horia, Cloşca şi Crişanii, şi despre plângerile româniloru în contra exceselorü
nobilimii. Alba-lulia 2 februarie 1785.
16. Raportul ft maiorului Piikler despre prinderea căpitanului George Cri
şanii. Abrudü 30 ianuarie 1785.
17. Biletulă Jrnp. losifă U, către viee-cancelarulu Pálífy cu privire la proce
sul ü lui Horia şi ală soţiloră săi. Viena 12 februarie 1785.
18. Cancelaria aulică către Imp. losifă II totü eu privire la proeesnlă Iul Ho
ria şi re soluţiunea monarchulul. Viena 14 februarie'1785.
19. Imperatulă losifü către vice-cancelarulü Pálffy despre mortalitatea ce a
eruptă în sînulă comisiunii Jankoviciane. Viena 28 februarie 1785.
20. Ordinulă Cancelariei aulice către guvernulÜ transilvană pentru publicarea
urbariulul. Viena 7 martie 1785.
21. Raporlulü guvernatorului Sam. Bruckenthal către Imperatulă losifă II, des
pre luptele armatei cu reseulaţil în timpulă de la 29pînăla31 novembre 1784.
Sibiiă 16 decembre 1784.
22. Raportulă comisarului Michaiă Bruckenthal către cancelaria aulică despre
continuarea investigaţiuniî Jankoviciane. Deva 24 martie 1785.
23. Extrasă din biletulă împëratuliiï losifă către contele A. Jankovits. ca së
încredinţeze lui Michaiă Bruckenthal continuarea investigaţiuniî.
24. Ordinulă Consiliului de resbelă în privinţa colecteloru de bani ce s’ar
fi făcută în favorulă lui Horia în comitatulă Cetăţil-de-baltă şi ală Făgăra
şului. Viena 20 ianuarie 1785.
25. Gestiunea păduriloră devastate în decursulă revoluţiuniî.
26. Cancelarulă Eszterhâzy către Imp. losifü II despre fuga Iul Horia şi.
resoluţiunea monarchulul. Viena 2 ianuarie 1785.
27. Comisarulă Michaiă Bruckenthal către cancelarulă Eszterhâzy cu privire
_____ 2 0
ii). Ceutelf Autoniä Jankovit... însărcinaţii d# ImpSratulă Tosifft li, <•') cfcrcetar** cautselorO
revoluţiunii romă««?, după liniştirea. Transilvaniei se uitórso î* Yieaa. Cu aeSAä oeasiuns
dönsulü depuse arfele «omisiunii i» Archiva- cancelariei aulice iueJiiius în doue tăujÍ sigilat--.
In a 1786 cancelarutfi Pâlffy, ceru de la lmp. îosilîi permisiunea să deschidă iăt|ile contelui
28
140. Antenă Iosífű Bartes, adnûnistratorulfi postelorű din Sibiiö, comunică de-
(Naraţiunea co aű fácut’o nisce románt din Bruiată către conductorii lu poştei
Antonii! Schmidt. Sibiiű 9 novembre 178 í.
141. Oficială camerală din Lipova însciinfézu, că rescuîaţiî din Transilvania
aft pătrunsă în Ungaria şi aft arsă töte satele pînă la Totvamdia. Lipova 8 novem
bre 1784.
142. Contele A. Jankovits raporleză Cancelariei, că a scrisă comitatului Ga
rasa să ia mësnrî, că revoluţinnea să nu pătrundă şi acolo. Timişăra 9 novem
bre 1784.
143. Administralorulă vicccomitoluî Andreiă Forrni relatéza că rescuîaţiî aă
arsă satele Zamă şi Pctrişă.
144. losifă Szalay însciinţeză, că rescuîaţiî aă arsă satele Pelrisă, Ilteu, Tocă
si Soliorşinn. Capalnas 7 novembre 1781.
145. Contele A. Jankovits raport ézâ cancelariei, că revoluţiunea română a
pălmnsă şi în comitalnlă Aradului, şi că densul ă a scrisă comandantului mili
tară din Aradă să ia măsuri în contra resculaţiloră. F. 1. 10 novembre 1784.
140. Subprefectul!! Adamă Deseo relalăză, că rescuîaţiî nă arsă sătulă Căpru
ia şi ară fi declarată, că în Banală rm voră încerca nimică. Neudorf 9 novem
bre 1784.
147. Coaiele A. .iankovits scrie lui Igu. Madarász, vicecomiteluî din Lugojă,
că a făcută disposiţiunî ca rescuîaţiî să nu frecă în Kanalait! temişanu. Temi-
şora 11 novembre 1781.
148. Episcopulă Popovici din Vcrşetă scrie contelui A. Jankovits, că a or
donată preoţiîoră din Banală să slăruo ca poporală do acolo să rămână lini
ştită. Verşeţă 10 novembre 1781.
149. Oficială camerală din Lipova însciinţeză, că rescuîaţiî au arsă Iote cur
cile nobilitare piuă la comuna Peşova, că astărji în 9 novembre dupe 12 ore s’a
v&Jută fumil şi la comuna Olvoşă, iar pe când scrie rîndnrile aceste clopotele
din Radna dau signalulă de alarmă. Lipova 9 novembre 1784.
150. Oficială camerală din Lipova insciinţeză că rescuîaţiî aă pătrunsă în co-
mitatulă Aradului pînă. Ungă Şoimuşă, şi comuna Radna s a pusă in stare de
apărare. Lipova 10 novembre 1784.
151. Vicoeomitele din Aradă, Andreiă For rai, relatezi! că rescuîaţiî au arsă
.laokovits, sub mativultt c i ar avó să caute între eMriiila «omisiunii nişte acte privitor«
la românii din munţii Abrudului. De atunci şi piuă astăzi actele coniisiunil Jankoriciane aii
teroasü totó ta archiva cancelariei aulice scósc din lit fit şi legate în mat multe fascicule ce
portă de atipra .inseripţitinea : Tform d< Kink«.
29
curţile nobilitare din Zamă, Petrişă, Tocă şi castelulă său din comuna Sobor-
şinti. Aradü 9 novembre 1784.
152. Contele Jankovits scrie cancelarului, că s’aü trămisă la Cosova şi Lipova
doue companii din garnisóna Temişoreî ca să păzăscă ţărmurulă stângă ală Mu
reşului. Temişora 11 novembre 1784.
153. Sigismundfi Lovász scrie contelui A. Jankovits, că nobilii şi cetăţenii
din Aradă, consternaţi de revoluţiunea română, s’aă retrasă în castelulă de acolo.
Aradulă-noă 11 novembre 1784.
154. Episcopulă Popovicî din Yerşeţă însciinţăză pe contele Jankovits, că a
ordonată protopopiloră din ţinutulă Caransebeşului şi ală Lugojului să îngri-
jescă ca poporulă de acolo să rămână liniştită. Verşeţă 11 novembre 1784. -
155. Tabloulu sateloră din comitatulă Aradului şi din frontiera Transilvaniei
în cari rescuîaţiî aă arsă curţile şi castelele nobilitare.
156. Contele Crisloforă Nitzky, preşedintele Locotenenţeî din Buda, scrie con
telui Jankovits, că generalulu Koppenzoller a priimită ordină să ia măsuri ca
turburările să nu se estindă şi în Ungaria. Buda 12 novembre 1784.
157. Căpitanulă armatei imperiale Festenberg relatézâ, că conducătorii rescula-
ţiloră români ară fi Salis, Sofroniă şi Horia din preună cu trei feciori aï săi.
Radna 13 novembre 1784.
158. O relaţiune despre faptele revoluţionariloră în Câmpeni, Tătărescî şi
Zamă.
159. Contele A. Jankovits scrie cancelarului, că rescuîaţiî aă atacată şi sa
tele Galsa şi Pancota din comitatulă Aradului. Temişora 19 novembre 1784.
160. Contele A. Jankovits trămite comitatului Aradă punctele asupra cărora
să se facă interogatoră cu prisonieriî români. Temişora 18 novembre 1784.
161. Subprefectulă Adamă Deseô relatăză, că Forrai celă tenără percurge sa
tele cu pandurii comitatului şi maltrateză pe ţăranii români în modulă celă maî
crudelă. Lipova 17 novembre 1784.
162. Contele A. Jankovits provocă pe vicecomitele Andreiă Forrai să dea
ordină ca notarulă Forrai să se abţină de la astă-felă de acte violente. Te
mişora 19 novembre 1784.
163. Contele A. Jankovits scrie episcopului Petrovicî din A radă, că doi
preoţi români ară fi încercată să conver lései la religiunea ortodoxă pe re
formaţii din comuna Sebeşă. Temişora 30 novembre.
164. Lista edificieloră incendiate în comitatulă Aradului.
165. Căpitanulă Werner din armata imperială, raportăză că i-a succesă a
4
30
prinde pe căpitan ulii resculaţilorii Ribiţă, după ce a fostă maï întêiü rănită. Radna
20 novembre 1784.
166. Căpitanulă Werner însciinţăză, că între comitatulă Aradului şi ală Biho
rului s’a trasă ună cordonă militară.
167. Căpitanulă Schirnding din armata imperială, raportăză că soldaţii aă
prinsă 16 resculaţî şi că banii din casieriele publice s’aă trămisă la casieria
centrală din Temişora. Valea mare 16 novembre 1784.
168. Contele A. Jankovits scrie locotenentei din Buda, că s'aă arestată duoj
preoţi din ţinutulă Butinuluî, cari voiaă să convertescă pe reformaţii din Sebeşă
la religiunea ortodoxă. Temişora 22 novembre 1784.
169. Contele A. Jankovits însciinţăză pe cancelarulă Eszterhâzi, că a scrisă
comitatului Aradă să nu execute sentinţele de morte asupra prisonieriloră ro
mâni pînă va sosi densulă acolo. Temişora 26 novembre 1784.
170. Decretulă împăratului Iosifă II prin care numesce pe contele A. Jan
kovits de comisarii regesen penlni cercetarea causeloră revoluţiuniî române.
Viena 19 novembre 1784.
171. Cancelarulă aulică comunică guvernului transilvană că monarchulă a or
donată suspendarea procédure! sumare faţă cu prisonierii români. Viena 20 no
vembre 1784.
172. Andreiă Forrai vice-comitele Aradului respunde contelui A. Jankovits, că
a dată ordină fiului săă să fie mal moderată cu resculaţiî. Aradă 21 novem
bre 1784.
173. Căpitanulă Werner din armata imperială relateză, că Ribiţa căpitanulă
resculaţilorii a fostă prinsă în sătulă Zarvin prin trădarea unoră ţărani de a-
colo. Radna 22 novembre 1784.
174. Comitatulă Aradului scrie contelui A. Jankovits, că doresce să vină acolo,
de őre ce crede că densulă va face o justiţiă vindicativă şi nu va patrona pe cri
minali. Aradă 25 novembre 1784.
175. Andreiă Forrai vice-comitele Aradului scrie contelui A. Jankovits, că pri-
sonieril de acolo fiindă toţi corifeii, densulă, în conformitate cu decretulă mo
narchiául, trebue săi osîndăscă pe toţi 'la morte si din acestă causa nu póte sa
tisface ordineloră sale. Aradă 25 novembre 1784.
176. Contele Jankovits «In Numele Regelui» provocă pe Andreiă Forrai să nu
execute vre-o pedăpsă de morte asupra captiviloră pînă va sosi densulă acolo.
Temişora 26 novembre 1789.
177. Căpitanulă Schirnding, din armata imperială raportăză, că duo! nobili, a
31
270. Michaiü Hajdú spune că nobilulü Biro Miklós s’a dusü în tabăra română
să se rescumpere cu bani, însă resculaţiî l’aü ucisă. Ighiiă 31 decembre 1784.
271. Interogatoriulü făcută cu preotulă Gavrilă Sulară şi cu locuitorul ü Ionii
Solară din comuna Mogoşă, despre corifeii revoluţiunil din comuna Mogoşti şi
despre intenţiuniie politice ale lui Horia. Abrudü 26 decembre 1784.
272. Interogatoriulü făcută cu Adamü Mirciü din comuna Ampoiţia despre re-
voluţiunea întâmplată acolo.
273. Investigaţiunea făcută cu privire la unele cuvinte ce le-a rostită ţăra
nul ti Titu Suciu din comitatulű Clujului. F. d.
274. Interogatoriulü făcută cu Vasile Sgârciü din Săîisce lângă Abrudü, de
spre cele din urmă ordine ale luî Horia. Buceşu 19 decembre 1784.
275. Interogatoriulü făcută cu ţiganulă Avi Buto din Abrudü, în care acesta
declară că românii ocupândă Abrudulü au eliberată din închisori pe toţi cei a-
restaţi, între cari se afla şi dênsulü. Abrudü 6 decembre 1784.
276. Loeotenenlulü Grau raportézâ despre cuvintele ce le-a rostită preotulă
Hagi Crişănuţiă cu ocasiunea arestării sale. Abrudü 31 decembre. 1784.
277. Interogatoriulü făcută cu Cräciunü Bota, despre căpitanii ce i-a numiţii
Horia după expirarea armistiţiului, şi despre faurulu, care fabrica lăncile rescu-
latilorü. Câmpeni 12 decembre 1784.
278. Investigaţiuuea făcută cu privire la cuvintele ce le-a rostită ţeranulu
Onu Surdu cu ocasiunea luptei de la Remeţî. Abrudü 17 decembre 1784.
279. Subprefectulü Georgiü Borsai raportézâ cum s’a întâmplată prinderea că
pitanului Uibară Ursă, şi spune că dênsulü portă o jachetă roşiă cu flori de aură.
Abrudü 26, 27 şi 29 novembre 1784.
280. Nobilulü Paulă Lőrinc;: din Abrudü declară, că sub-căpitanulu resculatiloră
Ionă Biro venindü la dênsulü i-a comunicată că : «D-nuIu Horia şi lonü Cloşca
’I daü graţia.» F. d.
281. Comisarulü Bruekenthal serie prefectului S. Kemény, că dênsulü este a-
própe sigură, că între resculaţiî români se afla şi persóne străine. Sebeşă 23
novembre 1784.
282. Subprefectulü George Antos raportézâ, că Popa din «ţărmure» a respăn-
ditu faima, că Horia nu ar zacé în închisore, ci din contră elă ar fi tractată în
Alba-Julia cu multă onóre. Mihalţu 15 ianuarie 1785.
283. Judele losifü Gedö din Abrudü constată, că din investigaţiunea făcută cu
ţeranuîă Ionii Vértanú résulta, că Horia, cându l’a denumită pe acesta de căpi-
tanü alü resculaţiloră, i-a dată şi o diplomă şi i-a făcută óre-cari cesiuni.
284. Contele A. Jankovits scrie comitatului Alba-de-josü, că plutaşii şi io-
39
326. Interogatoriulü fäcutü cu Onu Costinaşu, despre prinderea iui Horia în co
muna Buciumă. Alba-3ulia 3 februarie 1785.
327. Corporalulű I. Szerencsés descrie captivitatea sa la românii din Zarandă.
Alba-Julia 11 decembre 1784.
328. Interogatoriulü fäcutü cu Chiforă Bota din comüna Muşca, despre ordinele
lui Horia de a se fabrica lănci.
\ 329. Interogatoriulü fäcutü cu preotulü Gavrilă Sularü din Mogoşă, despre mo
dulă cum aü sositü răsculaţii acolo. Abrudu 26 decembre 1784.
330. Interogatoriulü fäcutü cu Ignatü Ursü primarulű comunei Muşca despre
venirea lui Horia Ia dănşiî.
331. Interogatoriulü fäcutü cu Torna Pătruţă din Muşca, cum l’a numită Ho
ria pe dênsulü căpitană şi ce ordine i-a dată. Abrudu 11 februarie 1785.
332. Interogatoriulü făcută cu Toma Pëtrutâ înaintea comisiuniî regesei.
333. Interogatoriulü făcută cu Vasile Macaveïü d:n comuna Muşca, despre
venirea lui Horia în casa dênsuluï. Alba-Julia 29 ianuarie 1785.
334. Interogatoriulü fäcutü cu preotulü Petru lancu din Lup.şa, despre actele
esecutate de Cloşca acolo. Alba-Julia 3 decembre 1784.
335. Corporalulű Franciscű Missics descrie captivitatea sa Ia românii din Za-
randü. Alba-Julia 5 februarie 1785.
336. Interogatoriulü făcută cu Petru Tsaki din comuna Poiana, despre aduna
rea din Curechiü. Deva 12 februarie 1785.
337. Corporalulű I. Szerenlsés descrie întrevederea oculistului Molnarü cu că-
pitanulü George Crişanu, la care a fostă şi dênsulü presentü. Slatna 21 novem
bre 1784.
338. Crângulu-Sohodoluluî declară subprefectului George Bisztrai că .se su
pune ordineloră împărătesei. Sohodolű 3 decembre 1784.
339. Horia scrie subprefectului G. Bisztrai să trămită Ia dênsulü pe românulă
Cbendi, ca să-î lucre de pe cărţile cele împărătesei. F. 1, 11 novembre 1784.
340. O serisőre subsemnată Nicula Petru către subprefectulű G. Bisztrai ca
să vină la dênsulü în Aradit. F. d.
341. Circularulü lui Horia pentru adunarea din Geoagiü. F. d.
342. 0 listă despre diferite raporturi militare, ce le-aă înaintată comandanţii
corpuriloră de operaţiune la comanda din Alba-Julia.
343. Scfisórea funcţionarului Carolü Britnek, prin care comunică comitatului
Hunedóra ultimatulă lui Horia. Şoim uşii 11 novembre 1784.
344. Locotenentulü-colonelü Schultz raportézá despre întrevederea ce a avut-o
cu Horia şi Cloşca la Câmpeni. Sebeşă 24 novembre 1784.
345. Funeţionarulă Franciscű Prunetter scrie oficiului montanü, că Horia se
află în Gura-Albacului şi s’ar puté prinde cu câţî-va omeni incredufl Ofen-
baia 12 novembre 1784.
346. Locotenentulă-colonelu Kray scrie cofnandei din Alba Julia, că va aduce
armele lui Horia şi Cloşca cândü va trece densulă pe acolo, precum şi traista
şi sigilulű lui Horia. Abrudă 5 ianuarie 1785.
347. Interogatoriulă ţăranului Nistorü Şoca cu privire la persona şi intenţiu-
nile lui Horia. F. d.
348. Raporlulű sergentului Martinü Wolf, despre cuvintele ce le-a rostită Horia
către subcorporalulă Alexandru Bola. Alba-Julia 5 ianuarie 1785.
349. Testamentum lui Horia şi Cloşca scrisă de preotulă Nicolae Raţă din
Maeriï Albeî-Julie. Preş. 2 martie 1785.
350. Interogatoriulu făcută de contele A. Jankovits cu Horia saă Ursă Nicola,
118 întrebări şi respunsuri, începută în 28 ianuarie şi terminată în 24 februarie
1785.
351. Interogatoriulu făcută de contele Jankovits cu căpitanulu Cloşca, 134 în
trebări şi respunsuri, începută în 26 ianuarie şi terminată în 24 februarie 1785.
352. Interogatoriulu făcută de contele A. Jankovits cu căpitanulu George Cri-
şană, începută la 2 februarie şi încheiată la 14 februarie 1785; 47 întrebări şi
respunsuri.
353. Interogatoriulu lin Alexandru Chendi din Câmpeni cu privire Ia corespon
denţa ce a scris’o densulă din ordinulă luî Horia. Alba-Julia 28 ianuarie 1784.
354. Interogatoriulă preliminară făcută cu George Grişană în Abrudă. 30 ia
nuarie 1785.
355. Declaraţiunea ce a făcut’o Alexandru Chendi înaintea locotenentuluî-
colonelă Kray, cu privire la intenţiunile şi actele luî Horia. Abrudă 5 ianua
rie 1785.
356. Interogatoriulă făcută cu Vasile Avramă din comuna Lupsa, despre cu
vintele ce le-a rostită locotenentulă-colonelă Schultz cu ocasiunea întrevederii
de la Tibru. Turda 29 novembre 1784.
357. Interogatoriulu făcută cu George Marcu din Criştioră, despre adunarea de
la Mestecăm!. Alba-Julia 1 februarie 1785.
358. Interogatoriulu făcută cu Adamă Giurgiă în comuna Criştioră, totă cu
privire la adunarea din Mestecăm! etc. Alba-Julia 1 februarie 1785.
359. Sentinţa pronunţată de contele A. Jankovits în contra luî Horia şi Cloşca.
Texlulă originală în limba germană. Alba-Julia 26 februarie 1785.
360. Sentinţa pronunţată de contele A. Jankovits în contra lui G. Crişană
după mórtea acestuia. (Orig. germ.) Alba-Julia 14 februarie 1785.
ù
tre tëranï unü omü incredulă, care să mérga la Horia spre a’lü spiona despre
eausele revoluţiuniî. Sibiiă 11 novembre 1784.
403. Guvernulă transilvană protestézâ la comandantulă militară, că locotenen-
tulă-colonelă Schultz a avută o «ouă întrevedere cu resculaţiî. Sibiiă 25 novem- 1J
bre 1784.
404. Tesaurariatulă scrie guvernului, că resculaţiî aă tăiată pădurile şi aă în
chisă drumurile de comunicaţiune. Sibiiă 2 decembre 1784.
405. Guvernulă transilvană raportézà Impëratuluï Iosifă II despre mişcările şi
actele executate de resculaţiî români pînă la 13 novembre 1784. Sibiiă. 13 no-
vembre 1784.
406. Impëratulü Iosifă II înviiă pe guvernulă transilvană a’şî da opiniunea : cum
să se pedepsescă arendaşii armeni, cari portă cea maî mare culpă pentru tumul-
ţulă din 1782. Yiena 1786.
407. Comisarulă Michaiă Bruckenthal raportézà guvernului transilvană despre v
eausele tumultului din 1782. Slatna 23 iuliă 1785.
408. Lista' ţeraniloră arestaţi pentru tumultulă din 1782. Slatna 18 iuliă 1785. ţ/
409. Lista cheltueliloră la carî aă fostă condamnaţi ţăranii cei osîndiţl pentru v/
tumultulă din 1782.
410. Sentinţa Forului domenială în contra lui Simoca Cotoşelu, George Buzgără,
Toma Petru, Ionă Dinişiă, Avramă Napú, Ilie Garşa, Petru Leba, Petru Coroiă.
Gavrilă Helară, şi Lupu Coroiă, pentru tumultulă din 1782.
411. Sentinţa Forului domenială din Slatna în contra lui Simeonă Bostană,
Ândrieşiă Pascu. Dumitru Todea, Ursă Gomboşă şi Petru Manciu. Slatna 11 t/
augustă 1778.
412. Relaţiunea lui George Dévai asupra tumultului din 1782. Slatna v
25 maiă 1772.ţ_0 l'i )
413. Lista părinţiloru de familiă, cari aă fostă condamnaţi la transferare în
Banată 1786.
414. Lista ţeraniloră necăsătoriţi osîndiţi la transferare. 1786.
415. Raportulă comisarului Michaiă Bruckenthal, prin care inaintézá. guvernu- v
lui transilvană listele menţionate mai susă. Sibiiă 19 ianuarie 1786.
416. Guvernulă transilvană ordonă prefectului din Clujă să trămită comisa-
rului Bruckenthal lista ţeraniloră condamnaţi la transferare. Referată, 1786.
417. Decisiunea guvernului transilvană asupra petiţiunii comunei Slatna, ce o
înaintase la Impëratulâ Iosifă în anulă 1783, cu privire la asupririle funcţiona-
riloră. Sibiiă 9 maiă 1786.
418. Contele A, Jankovits cere de la guvernulă transilvană săi comunice tote v
i
ordinele adresate comitateloră în cestiunea revoluţiunii române. Deva 17 de
cembre 1784.
419. Lista ţăraniloră transferaţi, între cari s’a împărţiţii suma de 98 fl. 38 cr_ •
ce a resultatú din vêndarea averii lorii. Sibiiü 31 augustă 1790.
420. Lista ţăraniloră transferaţi, între cari s’a împărţită suma de 459 fl. 5 \'s cr.
preţuia averii loră vêndute. Sibiiü 31 augustă 1790.
421. 'Lista ţăraniloră transferaţi, cari din averea vêndutâ aă primită toţi la
olaltă suma de 23 fl. 12 cr. 1790.
422. Lista ţăraniloră transferaţi, înfre cari s’a îrăpărţită suma de 140 fl. 25 cr.
ecuivalentulă averii loră vêndute. 1790.
423. Lista ţăraniloră transferaţi, a căroră avere se vênduse, dar pînă la anulă
1790 încă nu primise nimică din prăţulă ce le competea. Sibiiă 31 augustă 1790.
424. Raportulă generalului Pfefferkorn despre o convorbire avută cu ţăranii
din Boiană, cari mergeaă, la Alba-Julia să se înscrie ca militari. Mediaşă 26
augustă 1784.
425. Comandantulă Preiss respunde guvernatorului Bruckenthal, că nu póte
numi nici ună oficieră în comisiunea ordonată spre a cerceta căuşele turbură-
riloră provenite din conscripţiune. Sibiiă 28 augustă 1784.
426. Locotenentulă-colonelă Karp raportezi comandeî despre abusurile şi asu
pririle unoră nobili din ţăra Haţegului. Haţegă 23 augustă 1784.
427. Locotenentălă-colonelă Karp comunică comandeî faima respăndită : că
ţăranii din ţâra Haţegului voră începe violenţele cu ocasiunea têrguluï celui
mare, dacă nu li se voră da arme. Haţegă 24 augustă 1784.
428. Primăria din Orăştiă scrie guvernului, că resculaţii voescă să facă ună
noă atacă asupra Devei. Orăştiă 21 novembre 1784.
429. Colonelulă Sburlati raportézá comandeî, că între ţăranii de pe Streiă şi
Mureşă mai domnesce încă mare nemulţumire. Orlată 8 septembre ‘ 1784.
430. Primăria din Abrudu raportézâ guvernului, că furórea resculaţiloră a ţi
nută acolo 3 dile şi 2 nopţi. Abrudă 15 novembre 1784.
431. Comisarulă M. Bruckentha propune guvernului a transfera în Banată
şi pe ungurulă Ionă Jări din Trăscăă, care a participată Ia revoluţiune d’im-
preună cu românii. Sibiiă 20 ianuarie 1786.
432. Curtea de compturi raporteză guvernului, că suma de 320 fl. 49 cr.- nu
s’a putută distribui ţăraniloră transferaţi, din causă că nu se scie din a cui a-
vere s’a încasată. Sibiiă 31 augustă 1790.
433. Guvernulă transilvană scrie comandeî, că dênsula este de părere, că cei
osîndiţi la transferare să câlëtoréscà pe spesele proprie dacă aă avere. Sibiiă
3 ianuarie 1786.
49
434. Comanda militară întrăbă pe guvernă, cum să transporter familiele şi ^
averea celorö osîndiţi la expatriare. Sibiirt 11 ianuarie 1786.
(1) Acte oficiale clin secululü trecutü nu esistă. Singură nuinaî din registrele comitatului,
cari satt mal păstrată piuă astădî, am culesă câte-va date noue, ce nu le aflasemă în alte
archive.
randa pentru ca sä cumpere efectele secuestrate de la nobili, scrie primăriei
din Alba-Julia, să interzică jidovilorű cercetarea ţinuturilorii revoltate.
473. Guvernulü transilvanii îhvită pe ţărani să asculte de domnii pâmêntescï
şi să împlinéseâ robotele. Sibiiü 22 novembre 1784.
474. Guvernulü transilvană scrie autoritätilorü că M. S. Impëratulü a numită
pe Gedeonă Nichiticî episcopű gr. or. în Transilvania, care se va instala în Si
biiü la 12 iulie 1784. Sibiiü 24.iuniü 1784.
475. Impëratulü Iosifü declară limba germană de limba oficială a imperiului,
începêndü cu diua de 1 novembre 1784. Viena 11 majü 1784.
476. Guvernulü transilvană scrie comitatelorü, că M. S. Impëratulü a ordo
nată, că pînă se vorü decide investigaţiunile cu privire la robotele excesive, pînă
atunci obligaţiunile iobagilorü să se reducă la mësura fixată prin legile urba-
riale. Sibiiü 20 aprilie 1784.
477. Guvernulü transilvană scrie comitatelorü, că M. S. Impëratulü a obse—
vatü, că funcţionarii portă corespondenţă cu părţile şi le promită protecţiune,
de aceea le interdice unü astü-felü de abusü sub pedépsa destituirii. Sibiiü
8 ianuarie 1784. v
478. Guvernulü transilvană scrie comitatelorü, că M. S. Impëratulü Iosifü a
hotârîtü să visiteze Transilvania şi va trece prin Deva, Orăştiă, Alba-Julia, Se-
besü, Miercurea şi Sibiiü. Sibiiü 23 maiü 1783.
479. Guvernulü transilvană scrie comitatelorü, că M. S. Impëratulü Iosifü, în
urma peliţiunilorii primite de la iobagi, a ordonatü, că nicï unü domnü pâmên-
tescü să nu scotă din moşiă pe vre unü tëranü fără causă legală constatată pe
calea judecăţii, şi nici să-î strămute în alte comitate. Sibiiü 9 septembre 1783.
480. Diploma împăratului Iosifü II, prin care şterge pentru totü d’auna «lega
rea de gliă» a iobagiuluî, şi-i restitue libertatea personală «ce îî compete flă
cărui omű de la natură». Viena 22 augustü 1785.
481. Impërutulü Leopoldü II anunţă naţiunilom din Transilvania mórtea îm
păratului şi fratelui sëü Iosifü II întâmplată la 20 februarie 1790. Viena 24 mar
tie 1790.
482. Guvernulü transilvană scrie comitatelorü, că M. S. Impëratulü Iosifü va
visita Transilvania pentru a treia oră şi drumulü s’a fixatű prin Orade, Huie-
dinü, Clujü, Alba-Julia, Sibiiü, Tergulfi-Mureşulul, Bărgătt şi Dorna. Sibiiü 13 iu-
niü 1786.
483. Guvernulü transilvană scrie comitatelorü, că M. S. impëratulü Iosifü
a ordonatü de rigóre, ca pe viitorü iobagii să nu se mai pedepséscá cu bastó-
ne. Sibiiü 12 septembre 1786.
484. Guvernulü transilvană scrie comitatelorü, că M. S. Impërâtésa Maria
Teresia a ordonaţii ca încă mai înainte de a sosi Impëratulü Iosifü în Transil
vania, să astupe fără întârdiere cadavrele delincuenţiloru omorîţî cu ştrangulăm
cu rota şi cu tépa, ce nu fără de oróre statt expuse călătoriloră pe drumurile
publice. Sibiiă 11 maiă 1773.
485. Guvernului transilvanii scrie comitatului Alba-de-josu să prindă pe Popa
Ionü, care a începută să publice, că dênsulü are împuternicire de la Impërâtésa
Maria Teresia, să schimbe în fiă care comună pe preotulu unită cu celă neu
nită. Sibiiă 14 augustă 1758.
v
507. Prisonieriï osîndiţi la morte în castelulü Hunedôreï şi eliberaţi de loco-
tenentulü Kalliani.
508. Unü ordină tipărită în limba română, prin care se interdice domnilorű
pâmêntescï să mai siléscâ pe iobagi a le cumpăra carnea din vitele loră cele
bolnave. F. d.
509. Lista femeiloru şi a altoră persóne nobile, cari au cădută în captivita-
tèa resculaţitoră din Zarandă.
5ţ0. Lista prisonieriloră români decapitaţi la Deva.
511. Tabla din Deva respunde administratorului Leithner, că pe captivi să-î
execute în Hunedóra, pentru care scopü le trămite pe gâdele din Deva. Deva
12 novembre 1784.
512. Comitatulű Albei-de-josu scrie prefectului Bornemisza din Deva, că
dénsiï încă şi-au făcută datoria : în Trăscăă aă prinsă 140 rebeli şi aă
ucisă 6, în ighiă aă prinsă 13 şi aă ucisă 9, în Cetea şi Geoagiu-de-josă
aă prinsă 12 şi aă ucisă 4. Aiudă 19 novembre 1784.
513. Locuitorii din comunele românesci Rapoltulă şi Bobâlna respundă Pri
măriei din Oraştia, că dânşii n’aă intenţiune să mérgâ asupra oraşului, ceră
înse să libereze pe prisonieriï din Turdaşă ca să nu fiă inimiciţia F. d.
514. Guvernatorulă Bruckenthal scrie vice-comitelui din Deva să îngrijéscü de
subsistenţa nobilimii de acolo şi în casă de lipsă să iea bani chiară din ca
sieria comitatului. Sibiiă 7 novembre 1784.
515. Sub-prefectulă Ştefană Kenderesi scrie prefectului Bornemisza, că în »
t.éra Haţegului nobilii numai în 9 comune aă scăpată de jăfuirile resculaţiloră,
şi cea mai mare pagubă a suferit'o familia Kendeffi. Sălaşiu-de-susă 26 no
vembre 1784.
516. Comitatulă Hunedôreï raportézá guvernului despre' atacurile resculaţiloră
asupra oraşului şi a fortăreţei Deva, întêmplale în 6 şi 7 novembre 1784.
Referată.
517. Comuna românéscâ Mărtinesci se plânge la Impëratulü losifă II, că
locuitorii de acolo sunt siliţi să lucre domniloră câte trei sept amâni într'o
lună, iar în săptămâna a 4-a sunt conslrînşi la alte servicii pentru eomi-
tată saă fiscă. 1783.
518. Sub-prefectulă Nicolae Puy scrie prefectului Bornemisza, că viee-eo-
lonelulă Karp i-a declarată, că densulă are instrucţiuni pentru.a face conserip-
ţiunea militară, înse nu i le póte. comunica.' Totesci 16 augustă 1784.
519. Comitatulă Hunedôreï scrie contelui Jankovits, că numerulă priso
nieriloră de acolo a crescută la 168, şi fundă că aceştia, atâtă din causa
salubrităţii câtă şi a siguranţei publice, nu măi potă fi deţinuţi, de aceea
se rögä să ordone a se pedepsi, dar mai cu séma corifeii să se osîndescă
la morte. Deva 13 decembre.
520. Comitatulă Hunedőrei întrebă pe guvernatorului Bruckenthal : ce să facă cu
ceî 80 prisonierî, cari nu se maï potü deţină în închisori, fără de a peri
clita siguranţa publică. Deva 14 novembre 1784.
521 Contele A. Jankovits scrie Tablei din Deva, că informaţiunile ce i s’aă
trămisă cu privire la captivii români nu-lű potü satisface, de óre-ce nu i s’a
arătată nici timpulă de când suntű închişi, nicï nu s’aü specificată delictele
pentru cari sunt acusaţi. Deva 30 decembre 1784.
522. Mihaiă Sutoris şi Jonă Carolu Gomb din Hondolă scriă Tablei din
Deva, că sâmbătă în 6 novembre Angelă Mârza a publicată în sată, că pe
dina următoriă să mérgá din fie-care casă. ună omă armată la ţărmurile
Muresiuluî, ca să facă ataculă asupra Devei. Hondolă 5 decembre 1784.
523. Comisarulă Mihaiă Bruckenthal scrie Tablei din Deva, că i s’a re
latată, că numita Tabla într’o singură di a decapitată 20 prisonierî, din care
causă i recomandă moderaţiune ; totă odată cere informaţiune esactă, dacă
este adevărată că Horia a fostă prinsă în valea Haţegului. Sebeşă 12 no
vembre 1784.
524. Michaiü Bruckenthal scrie comitatului Hunedóra, că de óre-ce din
relaţiunea lui Carölü Brünek se vede că resculaţiî voescă să pacteze sub
anumite condiţiunî, ast-felă pentru a afla voinţa loră a trămisă la dênsiï
pe oculistulü Molnár, de naţionalitate totă română. Sebeşă 14 novembre 1784.
* 525. Consistoriulă episeopescă din Blajă se plânge la guvernulă tran
silvană, că în comuna «Berkes» din comitatulă Turdiî s’aă pusă furcile chiaru
în porta cimitirului, în câtă omenii sunt siliţi să trécá pe sub ele: Blajă
10 decembre 1784.
526. Locotenentulü-colonelü Karp raportez;! comandeî, că în castelulu Hu-
nedoreî se aflaă 96 prisonierî nevinovaţi, nobilă înse aă hotărîtă sâ-i de
capiteze pe toţi, şi în lipsa de sabiă au voită să le taiă capulă cu securea,
dênsulü înse i-a pusă pe toţi în libertate. Haţegă 26 novembre 1784.
527. Comitatulă Hunedőrei scrie guvernului transilvană, că numërulü pri-
sonieriloră a crescută aşa de maré, în câtă a fostă necesitată să transf'e-
réze o parte din eî în f'ortăreţa Devei, dar închisorile de acolo încă nu sunt
suficiente. Deva 9 decembre 1784.
528. Comitatulă Hunedőrei scrie guvernului transilvană, că sub-prefectulă
Hertza, mergêndü în ţinutulă Jiului, a fostă împuşcată nóptea în capă, pe cândă
dormia. Deva 17 septembre. 1784.
529 Gâdele comitatului Hunedóra se plânge, că în revoluţiunea română a
executată 56 prisonierî şi a îngropată 97 revoluţionari, parte căduţî în ata-
57
culü delà Deva, parte morţi în închisori, şi cu tote acestea densulă a pri
mită numai 70 fl. — Prot. Inel. Com. Hunyad. a. 1785.
530. Vice-comitele din Zarandu Ştefană Hollaki scrie comitatului Hunedórei,
că la comuna Mestécânu s’a adunată o mare mulţime de români, unde sub con
ducerea lui Horia s’aă conjurată pentru stîrpirea ginteî unguresc!. Prot. Inel.
Com. Hunyad, 1784. T. II.
531. Patru locuitori români din comuna Boiu se plângă la comitată, că întor-
cêndu-se de la Alba-Julia, unde au fostă închişi ca prisonierî, domnii pămân
tesc! î-aă pedepsită cu câte 50 bastône, dicèndu-le : mergeţi la împeratulă vo
stru să vë iea bastónele. Prot. Inel. Com. Hunyad 1785.
(1) Védi Gróf Miko Imre : Benkö Iozsef élete és munkai. Pest 1867. p. 94 şi 156.
59
Teleki o eunoscea numai după însemnările făcute de Alexandru Mike (1), iar Fran
cisca Szilágyi nu o menHonézà de locü. De şi scrierea luî Benko nu se găsesce
trecută nici în calalogele hiblioteceî naţionale, totuşi mi-a. succesü să daü peste
o părticică din ea, legată la olaltă cu diarulă ungurescö Magyar Hírmondó din
anulű 1785 şi 1786. Fragmentulü aflată de noi se raportă exclusivă la istoria
lui Horia (cartea II şi III), avèndü paginatura 9—16 în-8°.
551. Unü fragmentă dintr’o scriere necunoscută asupra revoluţiuniî lui Horia,
tipărită în limba germană afară de Transilvania. Inceputulă lipsesce. In catalo-
gulü bibliotetaeî fragmentulă este înregistrată sub titlulă : Horga Insurection in
Siebenbürgen. Nr. 2600, 8° pag. 17—34.
552. Alte doue imprimate cu raportă la revoluţiunea din 1784, înse necuno
scute pînă astădî în literatura horiană, se află menţionate în catalogulă biblio-
teceî Szécseniane.
Una sub titlulă :
Beschreibung der Strafe so an dem dritten Hauptanführer der Wallachischen
missvergnügten Namens Georg Krisan den 15. Hornung 1785. zu Carlsbitrg voll
zogen worden. 4° fol. 2.
Alta este înscrisă :
Todesurtheil und wohlverdiente Strafe so an den zween Hauptrehellen Hora und
Kloczha den 28 Hornung. 1785 zu Karlsburg in Grossfiirstentume Siebenbürgen
vollführt worden. 4° fol. 2 cum Icon. 2. (2).
553. Analccta ad Históriám Seditionis per Yalachos Transilvaniae Duce HORA
conflatac. Ms. în limba germană din anulă 1797, care conţine mai multe extrase
din registrulă presidială ală guvernatorului S. Bruckenthal şi alte relaţiunî private.
Coleeţiunea los. G. Eder. 4° 45 pagine.
554. Numisma Horaianum, ună desemnă de pe medalia luî Horia. Colecţiu-
nea: Hora veszedelem Erdélyben 1784.
555. Patentales Horajani; o patentă a luî Horia Mora de Flora în limba
latină. Câmpeni 1 maiă 1784. Ibid.
556. Descriptio Alte Fali Regis. Ibid.
557. Diarulü revoluţiuniî şi ală tîlhăriiloră luî Horia din 1784. Manuscrisă în
limba unguréscá, care tracteză conspiraţiunea urdită la anulă 1782 sub episco-
pulă Grigorie Maiorii în Blajă şi decursulă revoluţiuniî pînă la executarea prin-
cipaliloră corifei. Ibid.
558. Elegia despre exterminarea cu feră şi focă a naţiunii ungurescî şi mai
cu séma a unoră vechi familie nobile, întîmplată din causa funeî luî Horia, şi
scrisă la anulű 1784(1). Mş. în limba unguréseâ care conţine următorele poesiî :
a) Ţipetele de durere ale naţiunii unguresc! din Transilvania şi mai cu semă A
ale unorü familii nobile, earî sunt în stare să mişce şi inima de metalft. Cluj fi
23 decembre 1784, 755 versuri.
b) Descrierea catastrofei din Zarandü. A
c) Versuri triste despre suferinţele unguriloră din Zarandü, Abrudă şi Roşia.
A
Din tóté aceste noi am copiată numai poema primă, cele din urmă fiindü mai
multü o repetare a aceloraşi fapte şi suspine. Ibid.
559. Memorandulă Tablei regesei, alü magnaţilor!! şi ală nobililoră refugiaţi
în Tîrgulti-Mureşulu! către guvernulă transilvană pentru ca să’! apere în contra c
revoluţiuni! şi să stîrpéscâ pe rebel!. Tîrgulă-Mureşulu! 24 novembre 1784. Ibid.
560. Petiţiunea Table! regesc! din Tîrgulă-Mureşulu! către Impëratulü Iosilă prin
care arată atitudinea necorectă a comande! militare faţă de revoluţiunea română, VJ
şi cere permisiunea ca nobili! să ’şî potă procura arme. Tîrgulă-Mureşulu! 6 mar
tie 1785. Ibid.
561. Epistola Horac; traducţiune în limba latină, de pe o scrisóre a Iu! Ho- VJ
ria către primarulă din Ponoră. Brada, octobre 1784. Ibid.
562. Memorandulä nobilimii către contele A. Jankovits pentru sufocarea re-
voluţiuni! şi pedepsirea resculaţiloră, anume : corifei!, primari! şi juraţi! comu
w
nelor u să se tragă în tépa, iar ceî-lalţ! locuitor! să fia decimaţi. F. d. Ibid.
563. Turburările Iu! Horia şi Cloşca în Transilvania (2). O scrisóre cu privire \\J
la nobili! eăduţî în captivitatea româniloră etc. F. d. Ibid.
564. Memorandulă Magnaţiloră transilvan! către contele A. Jankovits, în care
susţină, că adevăratele cause ale revoluţiuni! române derivă din schimbarea sis /-
temului de administraţiune, ce l’a introdusă guvernulă din Viena. F. d. Ibid.
565. Horaianae seăitionis História, E x actis Commissionis Janhovichianae et
fidedignis amiconun relationiburs per Coaevum Antonium Szirmay de Seinna,
Sacrmae Caesareo-Regiae Apostolicae Majestatis Consiliarium aulicnm conscrip- vv
ta, ac Bibliothccae, Naţionali donata Anno 1811.
Manuscrisulă în limba latină şi maghiară tracteză evenimentele revoluţiuni! ro
mâne de la începută şi pînă la executarea eăpitaniloră. 4° 72 pagine.
566. Operaţiunile locotenentuluï-colonelü Kray în contra resculaţiloră, după
manuscrisulă lui Christ. Genersich intitulată : Biographie des General-Feldseug-
rneistcrs Baron Faid von Kray aus Onginai- Urkunden bearbeitet. 4’ 570 pa
gine.
567. Ună ordină de di ală generalului F abris prin care exprimă mulţumirea
(1) A Magyar Nemzetnek közönségesen de nevezetessen néhány nemes Ősi Famíliáknak
HORÁNAK dühössége által tűzzel és vassal történt kiirtásokról íratott laj-szó versekben 1784.
(2) Hóra és Gloszka Erdélyben történt zendiléseik.
.' 6i
sa loccteăentului-colonelă Kray şi maiorului Pükler pentru dexteritatea arătată
cu ocasiunea prinderii lui Crişană. 2 februarie 1785. Manuscrisulü Christ. Ge-
nersich.
568. Scrisórea generalului baronii Raal către loc. col. Kray, în care ’3f comu
nică, că soldaţii săî reîntorcêndu-se a casă aű trecută prin Sibiiă cu musică şi v
cu drapelurile flâfăindif Sibiiu. 4 februarie 1785. Ibid.
569. Scrisórea contelui A, Jankovits către loc. col. Kray, prin care îşi arată
bucuria pentru prinderea lux Crişană, îî laudă zelulă documentată şi cu acésta
oeasiune, şi’lă asigură că va raporta monarchuluî şi de astă dată. Alba-Julia
4 februarie 1785. Ibid.
570. Decretulă imp. Iosifă II către toţi locotenenţiî-coloneli, căpitani, locote
nenţi, sergenţi şi soldaţi, prin care avèndu în vedere serviciele, ce le-a făcută ^
Kray casei imperiale în decursă de mai mulţi ani, şi 'în specială în decursulă
revoluţiuniî române, — ’lu promovézâ la rangulă de colonelă şi ordonă a fi re.
.cunoscută în acésta calitate. Viena 13 martie 1785. Ibid.
571. Scurta descriere a devastării oraşului Abrudă, care s’a întîn plată in
13 novembre 1784, scrisă de preotulă reformată Paulă Szabo. F. d. (1)
572. Petiţiunea Tablei regesei şi a Magnaţiloră din Tergulă-Mureşului către
cancelaria aulică, ca să intervină Ia. monarchulă pentru apărarea nobilimii şi '
stêrpirea resculaţiloră. Tergulă-Mureşuluî 1 decembre 1784. (2)
573. Devastarea lui Horia în Transilvania (3). Delaţiunea lui Andreiă Kis şi
a lui Francisca Domokos despre evenimentele petrecute în timpulă de la 1 pî-
nă la 27 novembre 1784. F. 1. 28 novembre 1784.
574. Processus Ordinarius per V I dusses processual.es quo Valachus Horia de
Flora Daciae Tyranus procedit cantra Siculos ad Eepositioncm Sut in Integrum
juxta Normam novissimam ab Aug. lmp. losepho I I praescriptam, elaboratus
M. D C C LXXXV & BibliotJiceac Hmgaricae Széchenyanac Eegnicdari oblatus, per w
Miehadem Länderer de Faslmt. Inel. Coitus de Temes Talmlae Judriae Assm.
R. p. nat. Typoyraphum & Ilibliop. 1804. Ms. în limba latină cu o gravură şi
mai multe desemne. 4° 168 pagine. (Extrase).
583. Resculaţiî prindă pe Andreiă Forrai vice corniţele Aradului în vila sade
la Soborsină. Extrasă din manuserisulă : Epitome chromlogica Berum Ilunga-
ricarum, Tramsilvanicarum, et Illyricarum concinata a Stephano Katona Metro-
politanae Colocensis Ecdesiae Canonice.
63
584. Sentinţa Forului dominalü din Slatna, prin care mai mulţi locuitori din
comunele Câmpeni şi Rîu-mare (Nagy-aranyos) se osîndescü la câte 12 şi 25 ba-
stóne, fiindü-cä aü mersű a se plânge la guvernulü din Sibiiü (1). Slatna 11 au
gustă 1778.
585. Numërulü românilorü căduţi în revoluţiune, din comunele Bintintiü, Gel- '■
marü, Cibü şi Jibotu.
586. Numërulü românilorü periţî în revoluţiune din comunele : Abrudü, Câm
peni, Crângulü-Sohodoluluï. Riu-mare (Nagy-aranyos), Crângulü Âlbacului, Arada, ;
Rîu-micü (Kis-aranyos), Ampoiţia, Ighielü, Ţelna, Ofenbaia, Lupşa şi Bedeleï.
587. Numërulü românilorü cădulî în revoluţiune din comunele: Dupâ-piétra, Stă-
nija, Michălenî, Bucesü, Crăciunesci, Bucurescî, Bărescî, Ribicióra, Ribiţia, Bradű, t
Mestécünü, Berchinü, Pribodescî, Blăjeni, Pogănescî, Zamű, Furişora, Bărescî,
Dnmescï, Tîrnava, Sulighetü, Fornadia, Brănisce şi Bozulű.
588. Numërulü românilorü căduţi în rovoluţiune din comunele : Topliţa, Fi
zesd, Nevoeşî, Capra, Boholdü, Häräü, Bersăfl, Banpotocü, Cărpenişii, Uroiű,
Rapoltü, Bobâlna, Foltü, Boiű, Cigmëü, Geoagiulű-de-josű, Homorodü, Réngethiű,
Poiana şi Almasulü-mare.
589. Numërulü românilorü căduţi în revoluţiune din Protopopiatulü Hunedó- ^
reî, Hălmagiuluî şi alü Roşcanilorfl.
590. Comerciantulü Pavelü Lazärü din Brasovű relatézâ cum s’a întêmplalü
ocuparea Vinţuluî-de-josfi, şi spune că, întâlnindu-se cu cäpitanulü resculaţilorii,
acesta i-a declarată, că din comuna Vinţă se vorü duce la Galda, unde va fi pre-
sentű şi fratele Impëratuluï Iosifü II, ca să le dea ordine nouî. 11 novembre
1784.
591. Comitatulű Hunedoreî, primindü ultimatulü lui Horia, cere de la maio-
rulü Stoianich să trămiţă pentru apărarea Devei încă 12 tunuri. Deva 13 novem- v
bre 1784.
592. Interogatoriulű fácutü cu prisonieriî din Trăscătt. Soldatulü licenţiată Ionă
Bercia arată poporului pasü-portulü säü rjicêndü, că acela-î porunca împërâtésca.
Faima së lăţesce între (ëranï, că va veni şi sora Impëratuluï cu Impëralulü ru-
sescü. Alba-Julia 13 novembre 1784.
(1) Adevăratele motive ale acestei sentinţe Ie a arătată comisarulă M. Bruckenthal în ac.
tele ce so raportă la investigarea plânsoriloră din munţii Abrudului. Vecii mal susü archiva
acncelariel aulice ungaro-transilvane.
593. Guvernulü transilvanii raportézâ monarchuluï despre cele întîmplate în
adunarea de la Mestécanü. Fragmentă.
594. Episcopulü Nichiticî trămite pe Popovicî, vicarulti din Hondolă , la co-
misarulă M. Bruckenthal în Sebeşă, şi-î scrie acestuia că Popovicî fiindă o
personă suspectă să nu-lu libereze de acolo pînă va înceta revoluţiunea. Oră-
ştia 1 decembre 1784.
595. O scrisóre a căpitanului G. Crişană, probabilă către oculistulă Molnară.
Traducţiune în limba latină. Vaca 6 novembre 1784.
596. Ună plană pentru asigurarea liniştii pe viitoră. Intre măsurile propuse
este şi aceea : că locuitorii din comunele revoltate să porte semnulă furciloră
cusută pe spate. F. d.
597. Primăria din Abrudă scrie comisarului M. Bruckenthal, că pentru si
guranţa liniştii a constrînsă pe români să depună ună jurămăntă de credinţă
Principelui şi oraşului. Abrudă 12 aprile 1785.
598. Jurămăntulă ce aă trebuită să-lă depună românii din Abrudă.
599. Comitatulă Albeî-de-josă scrie comisarului M. Bruckental, că din 120 pri-
sonierî pe 26 i-a osîndită la morte , alţii aă murită în închisori, iar 19 sunt
încă nejudecaţi. Aiudă 18 aprilie 1785.
600. Comitatulă Hunedôreï hătărăsce a face ună apelă către ţâra unguréscâ,
ca să ajute pe nobilimea transilvană, spre a’şî căpăta satisfacţiune pentru pagu
bele suferite în revoluţiune. Deva 2 iunie 1790.
601. Căpitanulă oraşului Turda scrie prefectului lonă Sándor, că Salis a fostă
cu resculaţiî în comuna Trăscăă. Turda 17 novembre 1784
602. Unu raportă militară, că românii din comuna Pintică, voindă a se re
volta, corifeii loră aă fostă arestaţi şi anume preotulă, primarulă şi alţi doi
ţărani. F. d.
603. O investigaţiune făcută în Clujă cu prisonieriî Mihaiă şi Sântionă Paven,
din care resultă că Horia ducêndu-se în comuna Mărişelu, a însărcinată pe trei
inşi să revolte pe românii de lîngă Someşă, îndată ce le va trămite o scrisóre.
Clujă 5, 19 ianuarie 1785.
604. Interogatoriulă făcută cu lonă Baloşă din comuna Hodeşî, despre inten-
ţiunile lui Horia de a ataca comunele Zamă şi Calata-Zamă de lîngă Huiedină.
Clujă 26 ianuarie 1785.
605. O scrisóre a lui Horia celă lînără către magistrală munţiloră din Slatna,
cerăndă să ï restitue calulă, ce l’aă luată trei metalurgî, în contra ar-
65
mistiţiuluî încheiată la Galda, căci altă cum pace nu va fi. Traducţiune în limba
latină. 5 novembre 1784.
606. Comitatulă Hunedoreî scrie vice-cancelaruluî, că românii din Zarandu
îndrăsnescii a numi pe Horia «Regele» lorü. Deva 3 decembre 1784.
607. piarulü ungurescű «Hon és Külföld» din 1841, despre revoluţiunca lui
Horia. Numërulü confiscaţii 99.
608. Trei copie de pe medalia lui Horia, şi unu plană ală comunei Albacű.
609. Comitatulű Treiscauneloru (Háromszék) şi alü Braşovului, comunică gu
vernului transilvană, că pentru siguranţa familieloră de acolo a invitată nobili
mea să întîmpine pe romám, dacă s’ar apropia de teritoriulă seă, şi în urma
acestei invitări nobilimea din Sepsi şî-a alesă de căpitană supremă pe contele
lonă Nemesi. Chilieni 20 decembre 1784.
610. Sentinţa de morte a preotului Hagi Ionii Crişănuţil din Bistra. Alba-Julia,
19 februarie 1785.
611. Sentinţa de morte a Iui Ionii Ispasii din comuna Lupsa. Alba-Julia 25
februarie 1785.
612. Sentinţa de morte a lui Todoră Michailă de pe Rîulă-mare. Alba-Julia
25 februarie 1785.
613. Sentinţa de morte a hü lacobă Zafă fotă de acolo. Alba-Julia 24 fe
bruarie 1785.
614. Sentinţa de morte a lui Ispasă Găldăă fotă de acolo. Alba-Julia 24 fe
bruarie 1785.
615. Sentinţa de morte a preotului Constantină Turciu din Criştioră. Alba-
Julia 15 februarie 1785.
616. Sentinţa de morte a lui lacobă Todea de pe Rîulă-mică (Kis-aranyos).
Alba-Julia 24 februarie 1785.
617. Sentinţa de morte a lui Ilie Băncuţă din comuna Ociă. Alba-Julia 17
februarie 1785.
618. Sentinţa de morte a lui Ionelă Seeărenulă din comuna Vulperă. Alba-
Julia 16 februarie 1785.
619. Sentinţa de morte a luî Avramă Davidă de pe Rîulă-mică. Alba-Julia
22 februarie 1785.
620. Extrase din sentinţele de morte a luî Torna Gligoră de pe Rîulă-mică,
Ilie Nuţă din Roşia, lonă Jărai din Sân-Georgiulă Trăscăuluî, lonă Muntenii
din Vulperă, Drăgoiă Rotea din Corna, Todoră Vasilie din Ofenbaiă, Mateiă Patea
din Lupşa, Ştefană Ispasă totă de acolo, Petru Goia de pe Rîulă-mică, Simionă
Ferencz din Valea în comitatulă Clujului, Serafină Gonţă din Vinţu-de-josă, Luca-
66
ciü Lupu din Sulighetü ín comitatulű Hunedôreï, Vasile Ghírciu din Abrudă-sată,
Michaiü Lupaşă din Căienelă şi Michaiu Lupaşă din Vaideï. 5, 12, 16, 17, 23,
24, 25 şi 26 februarie 1785.
621. Gâdele Grancia Rokoczi se plânge la primăria din Alba-Julia, că'dînsulă
şi-a lăsată eâştigulă ce-lă avea la execuţiunile oficiale din Sebeşă şi a venită
în Alba-Julia, unde a executată pe cei mai mari corifei, şi cu sodaliî săi le-a
transportată iérna cadavrele în patru părţi, dar totuşi nu a primită nici o remu-f
neraţiune. Alba-Julia 24 iulie 1785.
622. Descrierea revoluţiuniî lm Horia de Iosifu JBenkö. Manuscrisulă tractézá
revoluţiunea din comitatulă Hunedôreï, ocuparea Abrudului şi se încheiă cu mór
tea vice-comiteluî Ionă Zejk.
y '" 623. Primăria din Alba-Julia scrie guvernatorului S. Bruckenthal, că gâdele de
/ acolo a executată.în timpulă revoluţiuniî 14 rebeli, şi a transportată cadavrele lui
Horia, Cloşca şi Crişană în trei comitate, pentru care muncă i se compete o ,
sumă de 51 fl. renani. Alba-Julia 26 augustă 1785.
624. Scrisórea atribuită lui Ribiczei către ună conte ungnrescă despre cuvin
tele împăratului Iosiffi către Horia. Ribiţa 8 aprilie 1830.
625. Contesa Crislina Gyulai scrie contelui Sigismundă Komis, că în Clujă a
fostă prinsă ună spionă de ală resculaţiloru, şi că oficerulă reformată Baranyaj
încă ar fi cu dînşiî. Tăsnadă 28 novembre (1784).
626. Contesa Cristina Gyulai scrie contelui Sig. Komis, că funcţionarii comi
tatului Aradă nu aă fostă mulţumiţi cu disposiţiunile contelui A. Jankovits, şi
dênsiï aă arestată de noă Ia ceealaltă portă pe captivii liberaţi de contele Jan- ,
kovits. Clujă 20 ianuarie 1785.
627. O relaţiune că românii transferaţi în Banată aă fostă colonisaţî în ţi-
nutulă Pancîoveî, şi mulţi dintre eî aă fugită primâvéra şi véra iarăşi în Tran
silvania, dar aă fostă prinşi, bătuţi şi transferaţi înapoi. F. d.
628. Scrisórea lui Ştefană Pâlffi către o personă necunoscută despre lupta
armatei imperiale cu resculaţiî la Ponorulă Remeţiloră. F. d.
629. Ştefană Halmăgyi trămite unuî cunoscută portretulă lui Horia şi Cloşca,
apoi adauge, că Horia, întrebată de generalulă Pfefferkorn pentru ce a începută
revoluţiunea, a răspunsă, că acésta o va descoperi acolo unde va fi loculă,
şi că sunt mulţi Horia mai marî de câtă densulă. Chilieni 19 ianuarie 1785.
630. Vice-coinitele din Zarandă Hollaki scrie unuî cunoscută, că în ultima di
a luneï lui octobre, pe cândă densulă împreună cu frate-so Farkas şi cu baronulă
Jósika îşi petrecea veselă în comuna Ilălmăgelă, atunci ţăranii s’au adunată în
numără mare la Mestăcănă unde Horia a trămisă pe Cloşca şi Crişană etc.
61
«Asupra armelorü lui Horia, sau cu állá nume mai adevëratfl, a lui Nicula
Crisfeà, capulu revoluţiuniî romane din 1784-, carï saü elü şi le-a alesû, saü celü
puţinii pe atnncia i s’aü atribuită de comunű dinsuluï. Am scrisii (acésta poemă)
ín anulü 1785 in luna luï ianuarie, pe cându Horia era deţinută în ínchisórea
de la Alba-Julia.»
b) Alte douë poesiï scrise totü de I. Gyöngyösi, sub portretele luï Horia şi
Cloşca pe care le lucrase Sigismundă Kóré. (1)
c) O poemă întitulată. :
Aeneas christianus apud mancs sicc Hora et KlosJca in inférais, scrisă în
limba latină de conlemporanulă losifă Mátyási si publicată la Pojonă în anulă
1791. (2) Descrierea sémáim cu călătoria luï Enea în infernă, cum ne-o înfăţi
şăm Virgilül în cartea a Vi-a.
d) Totă de la stimabilulă domnă Josifă Koncz amă fostă fericită să priimimă
o mulţime de date interesante cu raportă la istoria revoluţiuniî luï Horia, scrisă
de Iosif'ă Benkö sub titlulu : Erdélyi Oláh nemzet, képe; pentru carï îï suntemă
forte recunoscëtorï.
663. Domnulă advocată Rubină Patiţa din Alba-Julia, ne a înavuţită colec-
ţiunea nostră cu o copiă vechia de pe petiţiunea comuneloră Abrudă-sată, Bi-
stra, Cărpenişă, Buciumă şi Vidra, înaintată Impëratuluï Iosifă II la a. 1782,
Viena 18 aprilie 1782.
661. Intre chârtielc familiei Gâldăă (Cloşca) din Cărpenişă, amu aflată : O
sentinţă a primăriei din Cărpenişă pronunţată la anulă 1771 în procesulă hű
Vasile Găldăă cu Dumitru Tomuţă. pentru datoria, în care se face menţiune
si de Giurgiă Marcă (G. Cri.şană).
665. Domnulă colonelă Pfeiffer ne face o comunicare despre actele horiane
carï se afla în archiva militară a comandeî din Sibiiă. Sibiiă 8 novembre
1879.
’ X X V I I . Facsimile şi desemne.
666. Ună facsimile comunicată de d-lu Mihaiă Andreica de pe diploma de
manumisiune dală luï Matieşă Nuţu, pentru că a prinsă pe Horia si Cloşca.
Slalna,.februarie 1785.
667. Ună desemnă de pe «cornulă de pulvere alîi luï Horia», care se află as-
lăclî în posesiunea d-luï M. Andreica, împreună cu o relaţiune despre persona
de la care Fa primită.
668. Ună desemnă de pe «casa luï Horia în Albacă.» Septembre 1879.
669. Unu desemnă de pe «casa luï Cloşca» in Cărpenişă. Septembre 1879.
No. I.
'. 3
No. II.
XXVIII. T r a c l i ţ i u n î ,
678. Relatări din viéla lui Luca Nicola, alu duoilea fecioră alu lui Horia.
679. Numirea lui Horia de «Craiă» şi «Imperată».
680. Călătoria lui Horia la Viena şi vorbirea dînsuiuî cu împăratul fi Iosifă H.
7o
.681. Horia, Cloşca şi Crişană ; caracterulă, însuşirile şi persónele lorü.
682. Horia crescută pe lîngă unu conte ungurescă.
683. Horia ca cântăreţii.
684. Numele «Ursă» la românii din munţii Abrudului.
685. Adunarea de la Mestécánű.
686. Loculă unde s’a retrasă Horia după încetarea revoluţiunii.
687. Trădătorulă Mătiaşă Nuţu şi vêndarea de sânge.
öSS.^rädarea şi executarea lui Horia şi Cloşca.
689. Capulü hu Horia e purtatü In tépa prin satele de lingă Deva şi Hunedóra.
690. Crişanu în adunarea de la Cărpenişă rădică în süsü manile încinse de flă
cări şi invită poporală să mergă asupra Abrudului.
691. «Casa hü Horia» în Albacă.
692. «Casa lui Cloşca» în Cărpenişu.
693. «Casa luî Crişanu» în Cărpenişă.
694. Numele «Varga» ,şi «Cloşca».
695. Descendenţii şi colateralii căpitanului Cloşca.
. 696. Descendenţii luî George Crişanu.
697. Patronii revoluliunii române din 1784.
698. «Fântâna Cloşcii» de pe teritorială comunei Cărpenişă-
699. Crucea triplicată la mormentulă unui poteraşă de a lui Horia.
700. Tumullulă din Câmpeni saă «spargerea buţiloră» din a. 1782.
701. Loculü de la Câmpeni unde a avută Horia întrevedere cu loc. col. Schultz.
702. Loculă de execuţiune ală lui Horia, Cloşca şi Crişană la Alba-Julia.
703. Loculă din Cărpenişă unde s’a expusă o parte din cadavrele lui Cloşca
şi Crişană.
704. Inchisúrea luî Cloşca în Alba-Julia.
705. Inchisórea lui George Crişană în Alba Julia.
706. Loculă adunării generale de la Mestécánű.
707. Executarea prisonieriloră români la Deva.
708. Mormintele prisonieriloră decapitaţi la Deva în 8 şi 10 novembre 1784.
709. Prisonierii români din castelulă Hunedórei.
710. Resculaţii ducă pe nobili în vêrfulu déluluï Uroiă şi de acolo îi arunca
josă.
711. Adunarea ţăraniloră de la Sânta-Maria-de-pietră.
712. Persecuţiunile nobilimii asupra Româniloră din tóra Haţegului în tim-
pulă revoluliunii.
___ 75____ _
713. Transferarea resculaţiloru maï însemnaţi în ţinutulă Pancïoveï.
714. «Bastonulă» şi «cuţitulă» lui Horia, celîi d’întâiă în posesiunea d-luî
Jos. Spanyik din Deva, ală. duoilea în museulă trans. din Clujă.
715. «Gorunulû lui Horia» din curtea bisericeî de la Ţebea.
716. Popa Danilă din Cristioră, comunele şi familia sa.
71.7. Ultimele cuvinte a le lui Cloşca.
718. Albăcenil, caraeterulă acestoră munteni.
719. O roşeţă pe cerü predice la a. 1783 vărsarea de sânge din 1784.
720. Figurile de cérâ a le Iul Horia şi Cloşca în Viena, pe la a. 1820.
721. «Pocalulă lui Horia» în cabinetulă de anticităţi a museului Rrucken-
thal din Sibiiă, pe fundă cu inscripţiunea : POCULUM MANUALE 1N81G : IL-
LIUS REBELLIS HORRA. 1784.
722. Căuşele pentru cari aă omorîtă resculaţiî pe popa Avramă Şuîuţă din
Cărpenişă.
X X I X . Iconografia rcvolufnuiil din 1784.
Vomă descrie aici portretele revoluţiuniî din 1784, câte le-am putută găsi prin
diferitele colecţiuni ale biblioteceloră. Vomă pune la o parte tóté ediţiunile
nuoî şi ne vomă restrînge la cele vechi, carî aă eşită la lumină atunci cândă
suvenirile revoluţiuniî şi faptele eroiloră săi eraă încă vii în memoria publi
cului. De şi portretele aceslea nu potă fi considerate ca autentice, ele sunt
înse totă atâtea documente istorice, fundă că represintă epoca, acţiunile şi ea-
racterulă personeloră ; şi în fine sunt totă atâtea probe despre sensaţiunea ce
a causat’o în Europa revoluţiunea transilvană din 1784.
Pe multe din ele aflămă note explicative, carî înlregescă pînă la ună punctă
óre-care datele istorice.
Biblioteca museului naţională din Pesta.
723. Bustulă fiu Horia între stânei, înfăţişândă retragerea sa în munţi.
Josă pe o stâncă inscripţiunea :
Nicol : TTrsu oder
j
Hora Anführer
der lîcb’Hcn. — 8°
72L Bustulă lui Cloşca, asemenea între stânci.
Josă pe o stâncă :
Jüan Wargoj
od Klosca Ilelell.
In di'épta pe altă stâncă :
NeuJnv'scr ad viv de
78. — 8°
77
731. Horia, figură completă în posiţiune marţială, la brêü doué pis tőle şi unu
hangerű, în mâna dréptâ puşcă. Portretulű este colorată.
Josü în colţulû dreptü : 1. Adam fe
De desuptù : ORDEN DES HORA.
Horja der Hauptanführer und Uhrheber der im Iahr 1784 in dem Grossfürsten
thum Siebenbürgen | angebrochenen Aufruhr der Walachm. Glocska sein vorzügli
cher Anhänger, und zweites Haupt | der Rebellen. Gezeichnet nachdem Leben, als
sie den 30 Dec. 1784. gefänglich eingebracht wurden. — 4°
De desuptă, numele gravorului este tăiată, în câtû numai partea de asupra
a unui W se pete bine distinge.
744. Unii chipü alegorică ce represintă executarea lui Horia şi Cloşca. In mij-
loculă scenei se vedă duoî stâlpi de lemnă, pe unulă ţintuită portretul ă lui
Horia, pe altulă ală lui Cloşca; din josă de portrete atîrnă de" stîlpî catenele
închisorii.
De desuptü :
Kloschlca Hora
zwey Anführer, der Siebenburg. Rebellen. —4o
745. Buslurile Im Horia şi Cloşca.
Josă cu litere gotice :
Wahre Abbildung
des
Kloszka luon Horja oder Nicola Ursz
von Kerpenjesch aus Nagy Aranyoseh
aus Siebenbürgen
Porlretulü este anexată la manuscrisulă : Processus Ordinarius -quo Valachus
Horja de Flora Daeiae Tyranus procedit contra Siculos.
746 In broşura «Horja und Klolska Oberhaupt und Ratligebcr der Aufrührer
in Siebenbürgen» se află urmätürele gravuri.
a) Bustulă hü Crişană, siluetă :
Josă în stânga :
Krisch an Ggosg.
b) Buslurile lui Horia şi Cloşca in siluete.
Josă in stânga :
Horja
Oberhaupt der Rebellen
in Siebenbürgen.
In drépta
Klolska
Freund und
Rathgeber des Horja.
Susă d’asupra silueleloră desemnulă sigiluluî, în realitate ală medaliei :
Av. NOSPRO CÆSARE.
Rev. HORIA REX DACHE. 1784.
De desuptă altă sigilii :
Av. HORIA. BE. SI. HODINYE8TE. CZARA. PLINSE. SIPLETE.
Ilev. R.D. HORIA. 1784.
81
748. Busturile lui Horia şi Cloşca puse faţă în faţă. In giurulü portretelorü
cadre de flori negre. Din partea de süsü a cadreî atîrnă de o panglică medalia
lui Horia, ce representă în Av : o inimă din care se înalţă flăcări şi o cruce
triplicată în giurü cu inscripţiunea : HORA REX DAZIE. Rec. o coronă în
forma conică aşedată pe unü munte, în giurü : NOSPRO CESARE.
Josü sub bustulü lui Horia :
Hora Buc Valaqiies Révoltés en Transilvani’ac 1784;
Şi cu litere gotice : Hora Fürst von der Rebelton der Wallachen in
Stehenbürgen (sic).
Sub bustulü' lui Cloşca ;
Klocslta Premier Capitain des Révoltés 1784.
Klotschka erster Hauptman des Rebeltrten (sic) 2°.
749. Unü chipü alegoricü ce représenta executarea lui Horia şi Cloşca. Vedï
mai süsü N-ralü. 744.
750. Portretulű lui Horia pînă din josü de bréü şi colorată. La gâtü lanfulű
de aurü şi ordulü, în mâna drépta unü bărdişu, la brêü pistolü şi cutitű.
Süsü : Horia.
Josü :
Bér nach der Natur gezeichnete Haubt Rebeller welcher
in dem grosz-Hürstmthim Siebenbürgen unerhörte Grausamkeiten verübet hat.
die gefangenuemmg gescha. den 30 Bcc. 1784. — 4°
751. Cloşca pendentü la portretulű de süsü, avêndü în mâna stângă o puşcă
cu baionetă.
Süsü : Glocska.
82
Josii :
Ein gehülfe des Horo, und Haubt anführer
der Siebenbürgischen Rebellen die gefangennehmung gescha
den 30 dec. 1784. — 4®
752. O scenă colorată înfăţişândă prinderea luï Horia şi Cloşca.
Joşii :
Hie gefangen nehmung der btyden Hangt Bebelien in dem Grosz-Fiirstenthum
Siebenbürgen, Hörja und Glosclca.
Getj oboúch Hlawnich Rebcllantüiv w sedmihradslcg Zenig Horja, a Gloslca. — 2°
753. O scenă representândü escortarea lm Horia şi tînguirea Popii Crişănuţă.
Josü :
Als Horja und Gloslca durch Zalathna gebracht wurde trat ein Walachischer
Pope ein Anhänger der Rebellen | auf, und Sprach, nun ihr Edelleuta und
Ungarn, jetzt habt ihr ihn, unseren besten Horga; ihr könnt ihm | nach belieben
brathem und auffressen, und die Wache nahm ihm auch mit ins Gefängnis. — 4°
754. O gravură colorată representândü executarea lui Horia şi Cloşca, scenă
de fotă iiorosă.
P'asupra :
Vorstellung der swey Siebenburger Rebellen und Haubt anführer, wie selbe ihr
Gerechtes Urtheü und wohl verdiente j Strafe 1785 empfiengcn.
Josü :
Nachdeme Hora von untenhinauf auf eine sehr langsame Art geraedert wurde
der Körper gefiertheilct 2 das Eingeweide herausgerissen | unter den Galgen be
graben 3. Pen Kopf auf Spise gesiegt 4. die Theile in jene Ortschaften wo sie
die Schändlichsten Aufnihren aus | übten Theüivcis auf den Galgen aufgenagelt
iviirde 5. wird Kloczlca geraedert und mit ihm auf die nehmliche Art Verfahren.— 4°
755. Unü portretă alü luï Horia, ediţiune inaï nouă după portretulű menţio
nată sub Nr. 750.
Josă :
HORIA
nach dem cinéig noch existirenden Originale. — 2°
756. Portretulű luï Cloşca, ediţiune maï nouă după exemplarulă menţionată
sub Nr. 751.
Josü :
GLOCSKA
nach dem einzig noch existirenden Originale. — 2°
In Biblioteca museuluï Brukentlial din Sibiiű.
757. Bustulü luï Horia, tabloü începută înse neterminată.
Ö3____ .
Josă :
NIK : URSZ ALIAS HORA TUMULTUS
RUSTICANI VALACHORUM IN TRAN
SILVANIA A« 1784 EXCITAT! AUTHOR
,758. Rustulü luî Cloşca, iabloü neterminatü.
Joşii :
VARR : IUON ALIAS KLOSKA
IUON HORÆ PRIMARIUS
CAPITANEUS.
7770-. Rustulü lui Grişană, tablou începulü.
Josü :
KPJSSAN DSURDS EX KERPENYES TU
MCLTUS IN TRANSILVAN. A« 1784 EXCITAT! CO
RIPHEUS TERTIUS(l)
In Bibiiotcca Academiei române din Bucuresoî.
Pentru a completa seria portrelelorü lui Horia, Cloşca si Crişană, ce ne sunt
cunoscute pînă astădi. vomă însemna aici şi gravurile, cari se allă în colecţiu-
nea Academiei din Rucurescî.
))—1li Bimitrie Şturdsa, ale cărui nepreţuite eolecţiunî istorice voru face o
adevărată epocă în literatura română, a donată Academiei în anii trecuţi şi o
frumosă coleeţiune de portrete, înlxe cari aflămu cu raportă Iu revoluţiunea din
1784, următorele stampe :
760. Bustulu lui Horia în medalionu privindă în drepţii.
Süsü ornai u cu catene.
Joşii :
Horja Anführer der Walachischen
Jtebellen welcher il. 30 Bec : 1784 in der
Badakcr Waldung gefangen genomen tcorde.
De desuptă în partea drăptă :
F. M. Will exc : A. F.—12°
761. Bustulu lui Cloşca în medalionu cu capulü descoperită şi privindă în
stânga.
Josü :
Gloeska Horja Anführer der WalachiscM
Beleden welcher d. 30 Bec : 1781 in der Ha
daher wakimig gefangen genomen worden.
De desuplü în partea stângă :
F. M. Will exc : A. V. — 12a
(1) După cum suntemă informaţi, în museulti din Blajü încă se află câte-va portrete d’ale
lui Horia şi Cloşca, regret&mu însc multă, că pe timpulü aflării nósíre acolo, nu le-amü pu
tută vedé.
84
r
86
den 30-tcn X-ber 1784 in der Rada | Tter Waldung gefange genom en worden
Königsberg 6-ten May 1785 | Copirt durch j F. 0. Rehe j stud. math : et Philos
In mijloculü inscripţiunii este desemnatü ordulü luï Horia. — 8°
775. Cloşca, figură completă, în mâna stângă bastonă, iar cu drépta gesticu-
lândă; desemnă de pe portretulă 735.
Josă:
Gloska. I Ein Gehülfe des Horia, ivelcher mit ihm gefangen worden. — Königsb.
d. 12-a May. 1785. | gezeichnet durch. \ F C. Rehe.
776. Busturile lui Horia şi Cloşca în siluete.
In drépta, sub bustulü lui Cloşca : Gloska Ivan.
In stânga, sub bustulü lut Horia : Nicola Hora.
Josă :
Nicola HOEA und Gloska IVAN, Oberhäupter der rebellischen Wallachen,
wurden d. 3-ten Ianuar. j 1785. in der Radaker Waldung gefangen genom
men, und von dem Obristlieut. von Kray, vom | 2-ten Sze ekler Regiment nach
Carlsburg gebracht.
De desuptü : Moeglich fec. excud. Norimbg. — 4®
777. Horia, figură intrégâ, cu pistóle, sabiă 'şi în mâna drâptă halebarda.
La gâtă este atârnată ordulü sëü. Pe căciulă se vedă literele : HOR.
Josă în colţulă dreptü : I. Adam. fe.
De desuptă :
ORDEN DES HORA.
Hora Anführer der Walachischen Rebellen welcher den 30-ten | X-ber 1784. in
der Radaker- Waldung gefangen genomen worden.
In mijloculü inscripţiunii este desemnată ordulü lut Horia.
778. Cloşca, figură completă, cu puşcă, pistóle şi sabiă.
Josă în colţulă dreptü : I. Adam fe.
De desuptă :
Gloska I ein Gehülfe des Rebellen Hora, ivelcher mit ihm gefangen tvorden. — 8°
779. Unü tabloü împărţită în douë. Partea de asupra : In mijlocă o stea cu
optă rade mat mart şi alte optă mat mict. In mijloculü stelei o inimă împunsă
cu sabia, d’asupra inimet literele lizuF, de desuptă R-—P. Din josulă stelei:
Die oberen 2 Buchstaben HF. bedeuten Horia floreat die 2 untern RD. Reso
Dacio.
In stânga stelei bustulü lut Horia în medalionü, de desuptü HORIA. Wal
lach : Rebelle. In drépta stelei : bustulü lut Cloşca în medalionü.
De desuptü :
GLOSKA I Wallach : Rebelle.
Partea din josă a tabloului represintă ataculă resculaţiloru asupra unoră
curţi nobilitare.
87
(I) Effigiem quoque praedictorum tumultuantium rudi calamo efformatam demisse advolvo.
Maportulü contelui Iankovits din 5 ian. 1785.
89
sie den Horja bey einem angemachten Feuer sitzend erblickten, so murrten und
schalten sie laut über ihre Herrschaften, auf deren Befehl sie heg so rauher
Winterzeit Jagdfrohnen verrichten mussten. Da sie nun demselben \ näher kamen,
so baten zween von ihnen den Horja, sich bey dem angemachten Feuer etwas
wärmen zu dürfen. \ Er gestattete es; und als sie ihren Vortheil versehen hat
ten, warfen sie ihn zu Boden, und banden ihn also\gleich mit Strichen, gaben
sodann ihren übrigen Cameraden und dem Commando Szehler-Hussaren, welches |
von Ferne postirt ivar, das ahgerèdete Zeichen, die hierauf alsobald herbeyhamen;
Gloszca aber schlief eben in [ einem hohlen Baum unweit des angemachten Feuers,
wo er an der Stelle handvest gemacht, und mit seinem \ Spiessgesellen Horja nach
Karlsburg geführt wurde. Jeder der beherzten sechs Wallachen erhielt 100 Bu-
katen | zur Belohnung, und für sieh und ihre Nachkommenschaft die gänzliche
Befragung von allen landesfürstlichen Ab\gaben; dem Revierjäger aber sind 500 ß.
angewiesen worden. |
Mai josă : Die obern zween Seitenbuchstaben bey Horja, H. F., bedeuten Horja
floreat, die Buchstaben, R. D., Rex Bacice.
La vale :
Bér zween Hauptrebellen verübte Mord und TJibelthaten, Verheerungen und
Verschwörungen werden in S° ebenfalls bis den I2~tm Febr. zum Vorschein ko
mmen.
De desubtä : In Komiszion bey Johann Georg Bullmann, Buchländler in der
Fuggerey. Nro. 45. fol. dublu.
785. A. Papiu Ilarianű ín Tesaurulü de monumente (Tom. III, fase. XI şi XII)
reproduce încă urmátórele portrete vechi :
a) Unu tablou împărţiţii în doue. In stingă : Horia în inchisóre, legată cu fére
de gâtü, de mâni si de picióre, şi pădită de douî soldaţi.
Joşii :
Horja Anführer der siebenbürgischen Rebellen.
In drépta Cloşca : ín inchisóre, asemenea legată cu fére de gâtă, de mâni şi
de picióre şi pălită de douî soldaţi. Josă : Gloschka Sicbenbürger Rebelle. 4°
b) Horia şi Cloşca în inchisóre privindă pe feréstrá.
Josă :
Horja und Gloscka Haupt anführer der Siebenbürgischen Rebellen j wie beyde
in der Gefangeschaft sietem. | Horia a Glosca, Hlawnj wädezowe Sedmihradskych
Rebellantäw gak onj | oba we wiezenj sediegj.
Multe din portretele, cari se află în colecţiunile Academiei aă fostă reproduse
de Voneberg în Bucureseî, la iniţiativa eruditului archeologă A . I. Odobescu, care
prin scrierea sa «Moţii şi Curcanii» ne-a arătată, că şi în acéstá materiá este
totă atâtă de perspicace, precumă este în celebrele sale publicaţiunî arclieologice-
Ediţiunî noue, s’aă mai făcută de Dubraski şi Parleni în Iaşi, de Costande în
Sibiiă. şi multe se află prin diferite monografii, cari s’aă tipărită de la 1800 încoce.
90
1. Chronik, oder Geschichte der Walachey von ßadnl Gretschan von 1290 —
bis zum Anfang der Regierung des Constantin Brankovan, so wie sie Filstich
ins Deutsche aus dem Walachischen übersetzen liess. Colecţiunea I. C. Engel.
Foia primă lipsesce. 4° 68 pagine.
De desubtü :
Donavit Bibliothecae Musei Hungarici Einer. Pongrăcz Ord. V. Cornes in Lip-
tonia. »
2. História Moldáviáé auctore Costin Miron Cancellario Moldáviáé.
Manuserisulü conţine :
A. O traducţiune in limba latină a cronicei «lui Mironü Costinü» de la capi-
tululü 16—48. Dintr’o notiţă pusă la începutulü manuscrisului atlămă, că traduc- «. .-A r A.
ţiunea s'a făcută la cererea istoricului Engel, de pe exemplarulü din Oraderşi
sub îngrijirea episcopului Vulcană. 4° 82 pagine. T * 4 -A ~ \ À
B. Altă traducţiune latină de la cap. 17—22, făcută la rugarea lui Engel, p ' - V . ' Í/.J-.U
parte de învăţatulû Sam. Claină, parte de alte persóne, inse sub îngrijirea dân
sului. 4° 10 foi.
I 3. Chronologisches Register der Fürsten von der Walachei aus Sulzerscheii
Pttpieren mitgetheilt von Hrn Carl Eder Abbé in Hermannstadt.
Manuserisulü cuprinde seria cronologică a Domnilorü ţereî-românesci de la
Radulă Negru pînă la Grigorie Ghica. La fie-care principe este însemnată a-
nulă, cândă s’a începută şi terminată domnia. 5 foi.
4. Conspectus Históriáé Valachiae auxilio cum Divino ab anno reparatae salu-
tis 1595. Manuserisulü acesta, este o traducţiune în limba latină a părţii prime
din cronica românescă, care se află în biblioteca de la Orade sub titlulă : în
ceperea istoriei românescă cu ajutorulu luă D-deă de la a. 1595. Colecţiunea I.
Engel. 4° 3 foi nepaginafe.
5. Continuatio Históriáé Valachiae ab anno 1595. Traducţiune latină din cro
nica amintită mai susă. 4° 8 foi nepaginate.
6. Fragmenta ex Chronico Balatschaniano. Manuserisulü începe cu domnia
lui Mateiă Basarabă, şi este o traducţiune latină din Cronica Bălăceană a Iu
Şincai. 4G2 foi.
7. Constantin Brankovan des h. Röm. Reichs und der Wallachey Fürst oder
Begebenheiten desselben in den neunzehn ersten Jahren seiner Regierung, aus
der Handschrift seines Kanzlers Radul Gretschan erzehlt von Lncas Ioseph Ma
rienburg Rector des ev. Gymn. zu Kronstadt in Siebenbürgen. .8° 64 pagine.
Manuserisulü lui Greceanu, după eumü ne spune Marienburg, a fostă tradusă
pe la 1727 în limba germană de I. Filstich directorulă gimnasiului luterană din
91
Braşovă. Dar traducţiunea lui Filstich, era făcută din cuvêntü în cuvêntü şi
présenta unü stilü prea difusű. Din acéstá causa dênsulü a prelucrată manuscri-
sulü lui Filstich în limba germană, lăsându afară tóté ideile religiöse, tóté suspi
nele şi citaţiunile din psalmiï proroculuï Davidă , precumă şi lucrurile ce nu
posedaă caracteră istorică. (Vedï : I. C. Engel, Geschichte der Moldau und Wa-
läehey. I, pag. 84).
8. Namenverzeichniss der wallachischen Fürsten welche in den beigesijizten
Jahren in der Wallachey regiert haben. Conspectulu acesta, conţine seria cro
nologică a domniloră ţereî românescî de la Radulă Negru pînă la Constantină
Ipsilante. Manuscrisulă este anexată la cronica precedentă.
9. Disertatio De Cumania vetere liodiernam Moldáviám, Valachiam, Podoliam
et Bessarabiam in se continente a Carolo Wagner. De asupra pe pagina primă'-
P. Caroli Wagner. Ms. Autographum. 2° 44 pagine.
Cele de întâiă 16 pagine conţină disertaţiunea asupra Cumanieí şi a mai
multorű fapte din istoria Moldovei şi a Munteniei. De la pagina 17 urmeză :
Appendix Documentorum, din cari însemnămu aici următorcle :
a) Literæ Ludovici Regis ad universos Hungariæ comitatus, quibus eos contra
Ladislaum Vajvodam Valachiae............arma capere jubet. (1)
b) Donatio Ludovici Régis, qua bona Marmorosiensia Bokdano ablata, eo
quod is in terrain Moldovanam clancularie reeedens, eandem perfide deţinere
moliretur, aliis conferuntur. (2)
c) Donatio Sigismundi Régis Stephano Pohárnok facta, propter ejus servitia
cum alibi, tum in Moldávia et Valachia impensa (3)
d) Donatio bonorum exstinctae familiae de Maroth, facta Stephano de Bathor
propter ejus servitia militari«, cum alibi, tum in Moldávia et Valachia præstit.a.(4)
10. De Valachis sive Rascianis Graeci Ritus non uniti in Regno Sclavoniae
et Croatiae. Manuscrisă anonimă în limba latină. Autorulă se ocupă cu naţiona
litatea locuitoriloră din Slavonia şi Croaţia, cari în legile Ungariei din sec. XVII
apără sub numele de Români (Valachi), 20 8 pagine. In catalogulă bibliotecei ma
nuscrisulă se află în colecţiunea : Eder Ios. Caroli, Adversaria historica diver-
sorum auctorum de Sieulis et Valachis. Cod. sec. XVIII.
11. Dyptichon Ârchi-Episcopatus Graeci Ritus Albae Juliensis in Transylvania
ab 1528 nsque 1711. Athanasium I.
Josă : Donavit a. 1806 Bibliothecœ liey ni Moyses (5) SinJcay de Hadem. 2° 40 foi
din cari numai 17 pagine scrise.12345
5iIpX'ienCKnÂ, ■1a h ‘h À.
’Æ pX 'iÈintnÀ , 'Ö’EOíjnÍAA.
’ ‘Ipx'iffi CKti.v lw p£ l T ÏÀ .
,. c
n pX'iEn Kn a ^ a h ïiÎ a a
.. 5 C
ílp X 'lE Il KllA G Á b ' b íL
, c .
ApXlEH KnA R a paaam a.
, C V
Æ iX 'ù n un a ’Ô’tWiJlHAA.
’^ P X iE n CKnÀ D R K u u c ïe
Altă pomelnică interesantă este scrisă pe pagina a 12-a. Elă ue arată spri-
jinulă şi protecţiunea, de care s’a bucurată Mitropolia Albeî-Julie la Domnii
Munteniei din secululă ală XVII-lea. Acesta-î următorulă :
93
n o M U N M r i i f\ i î i g j P lT G T i G S O H X T i,
C f
’iţ 'l'b TA ’a 8 Aa EA rO H TCHKArű 4f)A NAlUErO M o CKWRC°K
A H »
XpHCOBS Ui A° M hx'A h a Â, 1’iIv E g ÎE IU m .
1
p» V ahheBi' A'
vpx
M Il
HEipii. UI 8 p&N-
C li ..
HOHE Kh.. UI A*
c
AKOHE Kls. 11'kTpÂ, ’Î I a e S i'È bu m a .
■ « C V T A Ţ
flwE TA A (jiAKS 3 V£îK£ c8 KÂrOB'k P ‘Nil! K 'ÎT T C p M :
t(j)BN~TA AHITpW- i
n ... c À „ H î w N M i Î xa i I a â , K o eko aH 3 e m a ‘h .
AIA faEArp a 8AV
ÎSrpOB'AA'xniC'KOH 11 r i j A m m :
i h ' t TA A ŞA -
T . lir o c n o in u ß rö G t a h ' kâ P -
KS W flhpE'KA Ae -f-KOCSTE K8cE~M A
K II lw Kw t a h t ' hhx K o e b o a H. H 8
HApOy BHlţE IU E£- lu JjUIA TE KS Mdp
MHTpW^AÎH I
1
?» C T II
îl'IE TAV A‘' 8
ÎW N K o V u m iiix llACApA ÜOÈBOA8.
II A'
px a» a e vva eîk ii
M r o c 'n o ir A ; îît w IViApilO.
A Il . N-
BA AU'IEip C(J)H
h n ..
TE A urrp w AIII
pro majore parte ad Mahometum defecerunt; Cum illis (Hunis) occurrerunt Blaci
et Bulgari et Vandali; Vlachi 1027 in Italia cum Graecis pugnantes; Walachi
scuto, hasta, galea sicut ungari utuntur; — Blachia nigra; Valachitae Turcae in
Septemtrione, etc.
21. Advtrsaria de Erdőéivé, Ultransylvania, Pieria, Drimodis, Hilea seu Trau
silvanîa. Pestini 1823. Notiţe din autori vechi cu raportű la Transilvania, cu
lese de Stefanű Horvat.
22. Bessi, Bisabtae, Bisseni, Besseni, Bessermini, Pacinatae, Piceni, Picentes,
Peucetii, Predeneceutii, etc. însemnări asupra Bisenilorű, Pacinaţiloru şi altorü
popóre, de Ştefană Horvat.
23. M i Archiepiscopi Solunensis De Separatione Ecclesiæ orientalis ah occi
dentali Romana juxta veterem SS. Ecclesiae Patrum Doctrina, et non ex arbitrio
snscepta.
Iar titlulă românescă scrisă cu caractere latine este astă-felă :
Dc Dcsjoârcireâ Heseriçi Reserituluj, de câtrâ geă Romană a Apusuluj. — care
nu fieste cum niçj din singura voja suâ, çe după Invocetura ceâ vete a sfincilor
Paréncj. sau făcut.
Ambele aceste titluri sunt. scrise mat târdiă de o mână străină. Manuscri-
sulă este în limba română cu caractere cirile. Sec. XVIII. 4° 70 pagine.
24. Unii vocahnlară româno-serbo-latină pe 58 pagine, şi altulă serbo-românü,
pe 54 pagine, ambele din secululă ală XVIII-lea, se află în manuscrisulă ro~
mânesci' care începe cu cuvintele : IÎEiiTpS /leijii a8h ^ mheşeS.
In catalogulă bibliotecei manuscrisulă este înregistrată sub titlulă : Tractatus
de lege divina quae in Decalogo continentur. 4° 280 pagine. (Col. Nie. Jan-
kovich).
25. Altă vocabnlarü româno-latino-serbo-germanü scrisă de Ştefană Popovicî
la a. 1743 pe 23 pagine, se află în manuscrisulă slavă ce portă titlulă : «Epi
tome Lyturgica De sacro Ecclesiarum Ornatu (vestitu)» 4° 150 pagine.
26. Georg Rakoczy des Anderen dieses Nalimens in der Walachey gehaltenen
Krieges besclireibung Anno 1655. 4° 5 foi nepaginate. (Eder, Collectanea historica
Transilvani æ).
27. Vestiarnm nationum in Transilvania coloribus expressum in XXXIX Ta-
lis. 8° Sec. XVIII.
Manuscrisulă, afară de costumele unguresc! şi săsesc!, ma! conţine 9 tabele
desemnate cu mâna, car! represintă portulă româniloră din Transilvania în se-
eolulă trecută. Anume :
Tab. XXVII. Ună călugără română.
» XXVIII. O călugăriţă română.
» XXIX. Ună română transilvăneană (cu chic! la urechi).
» XXX. O română transilvană (cu téeá şi cuţită la brêü).
98
Tab. XXXI. Unű mire româno (ou chici la urechi şi pinteni la opinci).
» XXXII. Unu însurăţeii! română (cu chici la urechi).
» XXXIII. O nevastă română (cu cisme roşii).
» XXXIV. Ună păstoră română (cu chici la urechi).
» XXXV. Ună păzitoră de vii (cu chici la urechi).
28. In pinacoteca museuluî naţională se află ună tabloă lucrată în oleă din
secululă ală XVII-lea, înse fără nici o inscripţiune. După cătalogele pinacoteceî,
portretulă este lucrată de celebrulă .pictoră Petru Brandel, şi represintă pe
Aronü Vodă din Moldova. Observămă înse, că Aronă Vodă a domnită
în Moldova pe la a. 1591, iar pictorulă Brandel s’a născută la a. 1668,
adecă cu 77 am mai târdiă (1), din care causă portretulă lui Aronă Vodă nu
póte fi considerată ca autentică.
29. In manuscrisulă întitulată : Walachische Notizen se află anexată o gra
vură ce represintă portretulă principelui Nicolae Mavrogheni.
Domnitorulă cu cucă, barbă mare şi hangeră la brcă.
Josă :
MAVROIENY.
Dedesuptă scrisă cu mâna : Turati delin. Bauernfeind sculpsit (2).
A
^EG
UIA• IA
GffiE: IIE
11E
IIIE• M
HiriP
O iIO
AIE•'B
EAPPATAH
3 5 . J u r ă m ă n t u l ă , c a r e a t r e b u i t a s ă ’l ă d e p u n ă e p is c o p u lă A ta n a s ie în V ie n a
după a c c e p ta r e a u n ir i i. T e x t u l ă o r i g i n a l ă r o m â n e s c ă , 16 p u n c te . în p u n c tu lă
a lă 6 -le s e d ic e :
^E ACTXgï 4 IKOAO AtX A tllX ^ &E TOATX K8pXlUH 8 N(ţ'k lţiA , Ulli ßX TX TSpA , ^
IJjilOAlţX HHM CKpHCOApE !11H nplETHUl8 r 8 .\ UJHUJMATMMHAOp. A EppilTlMIlAOp, UIH A
KpAtOASli. CA8 BOßHH IţXpXH MSNTENEIţlÎ, NHME 0 KApTE, (^E AKOAA J|í NAHHTE k8 AMEA
pXCnSNCX H8 B0 K> A B ' k .( l) U Ih MMM IlpE G 8 K8 pElţlAH, MAH AASATK AA MI'e S Ap-
XIEniCKOII, UIH AAHTpOnOAIT A <ju NSA B0H5 K8 N0 AIJ1 E, e tc .
J u r ă m ă n tu lă în tr e g u e s t e s c r is ă d e m â n a e p is c o p u lu i A t a n a s ie ş i s u b s e m n a tă
d e d ă n s u lă : ílO T iliílG ^ (L . S .)
3 6 . J u r ă m ă n tu lă e p is c o p u lu i A t a n a s ie , te x t u lă o r i g i n a l ă l a t i n ă . C o n ţ in u t u lă a-
c e l a ş î . L a f i n e : V i e n n a e d i e 7 M e n s i s Á p r ili s A n n o D o m i n i 1 7 0 1 . EA,V Æ 0 - Ï I -
H flG Ïd (L . S . )
S ig ilu lă e p is c o p u lu i A ta n a s ie r e p r e s in tă la m i j l o c ă o p a v ă z ă în fo r m a s c u tu -
r i l o r ă m o l d o v e n e d in s e c u lu lă a lă X V I -le a . în m ijlo e u lă s c u t u lu i S â n t a - T r e im e ,
d e asu p ra o co ro n ă d e m i t r o p o li t ă ; su b scu tu : în d r é p ta c â i’j a p a s t o r a l ă , în
s t â n g a c r u c e a ; în g iu r ă : A \ . . . t>fl îl. ű . M . E.
37. C a n c e l a r i a d in V a t i c a n ă t r ă m i t e c a r d i n a l u l u i C o llo n i t s î n V ie n a î n c ă doue
p u n c t e d in j u r ă m ă n t u l ă e p i s c o p u l u i A t a n a s i e . R o m a , i u n i ă 1701.
3 8 . S c r i s ó r e a E p is c o p u l u i T e o f d ă c ă t r ă C a r d in a lu l ă C o llo n i t s . în l i m b a l a t i n ă ,
p r in c a r e ’î t r ă m it e e o n s e n s u l ă u n o r ă p r o t o p o p i l a a c t u l ă u n ir ii. A l b a - I u i i a 1 6 9 7
10 iu n iă .
3 9 . P r o t e s t u l u s o b o r u l u i d in A lb a l u l i a , î n c a r e d e c la r ă că : « d in t r ’a lţ i m i r e n i
sa ă s tr e in i n im e s ă n a ib ă a s e m e s t e c a în lu c r u r ile v lă d ic e ş c i fă r ă ş t ir e a s o b o
r u lu i .» A lb a lu lia , 6 ia n u a r ie 1701.
40. D e c r e tu lă Im p . L e o p o ld ă T c ă tr ă T e s a u r a r ia t u lă tr a n s ilv a n ă , p e n tr u in s t a
la r e a e p is c o p u lu i A t a n a s ie . V ie n a 1 9 m a r tie 1701.
(1) In textutü latină ; nec utlas poslliac cum ijsdem litteras communicabo.
loi
care a patriarchuluï din Constanţi nopole, fiind îi că a trecută la unire; tofă odată
îlă rogă să respingă confirmaţiunea primită de la catolici şi să rămână fiă ală
bisericeî orientale. Bucurescî 25 maiă 7210.
43. Calinică Patriarchulă din Constantinopole, într’o pastorală adresată cleri-
ciloră, preoţiloră, boeriloră, neguţătoriloră şi eeloră-l-alţi creştini ortodoxi din
Ardălă, afurisesce pe Atănasie pentru trecerea dînsuluî la unire, îlă lipsesce de
darulă preoţescă şi îlă destitue din scaunulă archierescă. (Traducţiune în limba
română făcută la Mitropolia din Bucurescî).
44. Memoriele lui Gavrilă Nagys'zegi în contra unirii, scrise în închisorea sa
din Sibiiă şi înaintate generalului Rabutină. La finele primului memoriă, Nagyszegi
(|ice : «Scripsi autem haec in Curia Cibiniensi in captivitate ob religionem meam,
et veluti haec sincere et fideliter scripsi ita me Deus adiuvet et ex hac mea
captivitate me liberet. 5 şi 9 novembre 1701.
45. Petiţiunea Româniloră, Greciloră şi a Sârbiloră din Alba-Julia în contra
un irii. înaintată guvernului transilvană. Copia f. a.
46. Protestulă lui Gavrilă Nagyszegi în contra unirii. Alba-Julia 25 septem
bre 1701.
47. Extrasă din scrisórea iesuituluî Cristoforă Gebbard, în care densulă arată
că Atanasie este ală treilea episeopă transilvană consecrată la Bucurescî; că mitro-
politulă din Bucurescî n’a voită să-lă sânţăscă din causă că era prea tânără,
înse calvinii Nicolae Bethlen, Nalaczi şi Keresztesi aă intervenită pentru densulă
la Domnulă Munteniei şi la Mitropolitulă din Bucurescî, fiindă că Atănasie dase
unuia 300 şi altuia 200 galbeni.
48. Doue declaraţiuni ale episcopului Atanasie în cestiunea unirii, una din
26 septembre 1699, alta din 30 septembre 1699.
49. Comisarulă imperială contele Ionă Honoriă comunică episcopului Alana-
sie lista requisiţiuniloră militare, în suma de 63,926 îl. 10 cr., care s’a adunată
de la Români peste cuantulă ce eraă obligaţi.
50. Episcopulă Atanasie autorisâză pe Cardinalulă Collonits din Viena să scotă
de la camera imperială suma de 63.926 îl. 10 cr., care să se întrebuinţeze pen
tru înfiinţarea unoră scoli romano-latine în Alba-Julia. Alba-Julia 3 aprilie 1703.
51. Diploma lui Georgiă Bán fii, guvernatorulă Transilvaniei, prin care confirmă
pe Teofilă de episeopă peste tôle bisericele româneseï, grecesci şi sârbesc! din
Transilvania. Tîrgulă-Mure.şului 18 decembre 1692.
52. Traetatulă de alianţă între Radulă Mihnea (Moldáviáé, Walachiae Transalpi-
naeque Princeps) şi Gavrilă Bethlen principele Ardéluluï. Soroca 26 sept. 1617.
53. Regula Legis voluntati Divinae acconimodata, coutinens Jura canonica &
Imperaioria Pro causis status Ecelesiastici & Secularis ad mandátum tapera
is
102
toris Ioaimis Comneni, a Venerabili Magnae Dei Ecclesiae Diacono, et Légiim con-
servatore Domino Alexio Aristino coiiscripta, Ex (Jraeco idiomate in Valacliicum
Industria, sumptnque Sancüssimi Domini Stephani Dei gratia Metropolitae Tcr-
govistensis, & Exarclii Conflniormn Ungro-Valacliiae translata. Kune verő per
qnemdam ex officialiims Gameralilms Caesareae Valacliiae latino sermone donata.
Anno MDCCXXIí. 2° 390 pagine.
Manuscrisulă este o traducţiune în limba latină á Pravilei mari, care s'a ti
părită la Tôrgovisle în a. 1652 sub litlulü :
< /j\,\E p £ ílT .V j.'k EV'Ï.I KS ^ M H E Ş E .’. K .l ./k ApE TOATíFi 5K S(\£K A T A ílp X 'lEp'kciîV » Ilii!
JjVílXj.XT kíK .Ti p,t -TO ATE KliMilAE H p E O lR ljlii ţUH M ÏpENEIJJII. e l C .
v e i ) ş i m e r g e p în ă la c a p ito lu lü 4 8 s a ü D o m n ia lu i P e s p o t ü V o d ă ( 1 5 6 1 ) . V o - ■- *
liim u lü e s t e c o p ia tű p în ă la p a g in a 7 0 d e G e o r g iű Ş i n c a i c u l i t e r e la t in e , ia r rr>r, Í .
■i.- J/ifL
r e s t u lu e s c r i s ă d e o m â n ă s t r ă i n ă c u c a r a c t e r e c ir i le . P e f a ţ a d in u r m ă s e a f l ă
&trtJt C-?
lip ite d o u e ia ş ii d e c h ă r tiă , c a r i c o n ţ i n t i e x t r a s e d in c a p i t o l e l e 49, 50, 51, 52
yfe-,
şi 5 4 a le c r o n ic e i.
cart1y*.. L a c ă lc â iu lu m a n u s c r is u lu i Ş in c a i p u n e u r m ă to r e a n o tiţă :
i «Q uod re liq u u m est d e v i ta D e sp o ta e d e s c rip s i e x a liis a u to r ibu s, q u ia ex M i -
ro n e d e s c rib e n d i te m p u s V ien n a e n o n h a b u i, illa e tia m qu ae in a p p lic a tis illico
sch ed u lis co n tin en h ir, a d sen su m d e s c rip s i, se d cetera d e v e r b o a d verb u m . » ^ A». Jw. /*•»
S/tU^A- C* l
^<^*1 60. H cT o p n t mu \'fi0 ,lll|u íj x p n l M oa ^ oee Îî k S.v Iíce luh c k ih c e m .vh .]\ i i t ,vuo
*i /z , \ e K o c T .u i n iü k M ip o ii A oroijixTSA K . î Tk Saa ckphcx ta p x u ifi , \ e O a u o h a K aaiiii .jui
.ta.' Jk*je~ K ï e n i u iïS c'rp ïE ii î Th S a k p x ' i8 n 8 a 8 h 1 7 8 1 . — 4" 2 1 5 p a g i n e . ,%
■.ZjiS^fe M a n u s c r i s u lü î n t o c m a i c a c e l ű n r e c e n d e n t ü f s e î n c e p e c u c a p i t o l u l ü 1 6 ( D e s c ă - 5
$>6* '-**•**L'' l e c a l u l ü ţ e r e î M o l d o v e i l a c e a n ü d e l a f a c e r e a l u m i i s ’a ü î n t îm p l a t ü ) ş i m e r g e ■/ //■
». 3r3jiijti' p î n ă l a c a p i t o l u l ü 4 8 ( D o m n i a l u ï D e s p o t ü V o d ă ) . P î n ă l a p a g i n a 2 0 7 c r o n i c a
e s t e c o p i a t ă d e S a m . C la in ü , i a r r e s t u l ü d e o m â n ă s tr ă in ă .
61. /LlTOmÎCELţSA LţXplH pSAlXHEIjlff ,A,UM ^ECKSAEKATb’A ,\£ Sll,\E AS BEHHT pb’-
AVAHU e c .\8 a ih e ş a t .]\ i^ApA pSAVAHEACKA. M a n u s c r i s ü d in s e c o l u l ű a lü X V I I I - l e a .
C o l e c ţ i u n e a S a m . C la in ü . 4 ° 112 f o î , d in c a r i 9 8 n u m e r o ta te .
C r o n ic a s e î n c e p e cu d e s c ă le c a r e a R o m â n ilo r ü ş i m e r g e p în ă la a n u lă 1714,
c â n d u T u r c ii d u e t t p e C o n s t a n t i n ă B r a n e o v e a n u l ü l a C o n s t a n t i n o p o l e .
Hb’A ^ Û 8 a 8 h N0CTp8 Ic
.Xc ?A(|)'IE.
Manuscrisulă începe cu alegerea Iui Michaiu Vitezulă de principe ală Munte-
nieî şi merge pînă la a doua domniă a luî Nicolae Mavrocordată în 1719.
Pe faţa primă se află următorea însemnare : Jm"
«Scrisam eă George Constantinoviciă din Caransebeş 779 Mza mai anul 20.» y ‘
-4 f+i
106
(1) Numele persónel însemnate ai ci este ştersii cu condeiulu, înse din amilii Cronicei 15P9
se vede, că a fostű Ştefana Costa concipicntii şi mal târdiu consiliariü la guvernulü din Tran
silvania.
108
mézâ că, tomulü primă din Cronică este gata, eele-l-alte trei le va lucra, de va
avé vietă, la conţiî Vas; déca nu, să le continue Diecesa, la care voră trece în
conformitate eu testamentulü seü ; totű odată mulţumesce episcopului Vulcanű
pentru ajutorulă viagerü ce i’lü promite, şi-x comunică că boerulă Ştefană Mar-
cella din Moldova l’a asigurată, că-î va tipări Cronica cu spesele sale. Buda
3 iulie 1808.
78. IcTopiA poMiYxiiHAU'p ahn ^ akna. Manuscrisă autografă ală Părintelui Sam.
Claină, în patru tomuri.
a) . Tom. I are titlulă :
IcTOpÎA ASlipSpUAE ILIH ,]tT ,Y\V\Il A'ApHAE pO.VlAUUlAU'p. Î Î k S.U .jlTpAMECT KIIÍ1 AUiEŞATX
111H /\HH Al8AIţii EEKÍÍ UJH HOH CKpÎHTOpH KSaI i CX IHM CKpUCX AE Ü. G am 8HA K aAUII
AE G aA I ePOMOHAXSA AHN iVLv.NXCTHp'k GGG. TpOlitţX A,lft K iVAíKÍÓ. T oaiSa 1 J|t
Eaaîkm 1801. 4° 1304-291+1.82 pagine.
Josă : História Valachorum, Tomus I.
Autorulă descrie la începută, întemeiarea poporului română şi resbelele cu
Daciî, trece apoi la istoria Transilvaniei şi a Româniloră din Dacia aureliană.
b) . Tom. 11 :
IcTOpÎA ^OAlHHAVVp ijApÎH pOMAilIEljiH AHN AtSAIţfi EEKli III!! HON CKpillTOpH K8-
aI íc x ,
um CKpHcx a e 1T. G amoma K aahn a e G aa 1epoaiona\"8a a '!h MftNXCTup'fe
GGG. Tpomţx ahn B aaîkio. T oaaS’a II. 4° 538 pagine.
Josă : Samuel Klein, História Valachorum.
Manuscrisulă conţine epoca de la «începutulă Domniei tere? românesc?» pînă
la a. 1724.
c) . Tom. I I I :
IcTOpÎA /\o.VUI!IAWp IJxpíll AloAAOBEH AhN BEKU IUN NON CKpÎHTOpH KsArkcx, IUN
cKpucx ae ÏÏ. G am S ua K aahn a e G aa I epomouaxSa ahn ffi^ nxcriip t ci|>íít e Íí
T pomţx a (|n E aaíkw. 4°. 481 pagine.
Josă : Samuel Klein, Ilistor. Valaehor. Tom. III.
Manuscrisulă se începe cu întemeiarfea domniei moldovenesc? şi merge pînă
la a. 1795.
Opera acesta a Părintelui Claină, înţelegemă Tom. I, II şi III, a căpătată la
scriitori? secuiului présenta diferite numiri. Aşa, Engel o numesce : Annales Prin-
cipum Transalpinorum et. Moldavicorüm (1) ; Şincai : História Valachorum, Tran-
silvanorum, Transalpinorum , et Moldavorum cum rebus gestis Prineipum (2) ;
Lauriană : História Daco-Romanorum sive Valachorum. (3)
Aceste numiri divergente aă făcută pe mulP să eredă, că «Analele Principiloră123
82. IiCTÓp'lE, «SM ’a8 A8Át TSpH'ÍH I|EAHrpAA8A U1H K8AA ’a8 NHKAT tllH Cd8
pÄCHIlHT rpEHÏH pH dUlXpZLţi'A AOp, CKpHCX .jUlAHHTE ^E AMACTA AA ANSA ftEAA
M^HTSHpt a8mih 1620 ÍApx ak8,vi .pTOApcx ,]i ahmea p8,\iftirkcK'A. Manuscrisă
anonimă din sec. XVIII. 4° 52 pagine.
83. Părintele Samnilü Claim! rogă pe Episcopulű Ignatie Dărabantă din Orade,
să fie alü doilea Moise, care să scotă poporulă din captivitate, spre a’lű conduce
la libertate, totű odată ’î comunică, că dênsulü va resfrânge critica lui Eder la
Supplex Libellus Valachorum ; scrierea aeésta inse o va tipări la Viena, ca să e-
vite censura guvernului transilvanii. Miercurea 30 octobre 1791.
84. Părintele Samuilű Clainű scrie lui Sam. Vulcanii în Orade, că a tradusă
Biblia întrégâ după cei 70 interpreţi, şi-lă întrebă, nu s’ară afla cine-va acolo,
care să i-o cumpere, fiindă că tipărirea îi causézá multe spese; înşiră apoi ope
rele sale, ce le-a scrisă pîna la anulă 1787. Blajă 9 novembre 1787 (1).
85. 0 diplomă curiosă a prinţului Badu Cantacuzenă, din a 1735. Colecţiunea
Sam. Claină.
Prinţulu Badulă Cantacuzenă, luândă titlulă : Descendentă legitimă din Con
stantină celă mare şi alţi împăraţi romani aï Constantinopoleî, Duce ală Mun
teniei, ală Moldovei şi Basarabiei, Despotă ală Peloponesuluî, Principe ală Te-
salieî şi Macedoniei, Comite ală Epidaurului şi Corintului, Marchisu de Ilfovă,
Bomanaţî, Teleormană, Suceava, Galaţi, Ialomiţa, Prahova, Dâmboviţa, Dinastă
şi Domnă ală Oltului şi Mehedinţiloră, Hospodară ală Hotinului şi ală Giurgiu
lui, Baronă de Telega şi ală ţermuriloră Dunărei, Domnă ală Transilvaniei şi
Ucrainei, guvernoră ală Ordineï St. George (de «speranţă» numită), înfiinţate
de împeratulă Ioană V. Cantacuzenă, etc., numesçe pe Episeopulă Ioană Ino-
centiă Claină prefectă ală Ordineï Sântului George peste totă Transilvania.
Viena 26 octobre 1735. Semnaţi : Bodulphus; N. C. Malaiesco; Ioannes Balta
Tedeschy de Boca, Secr.
Documentulă acesta dată de o personă, care în faptă nu aveâ nici o
domniă din töte cele înşirate aici, se vede că a fostă făcută numai pentru
a obţină ună sprijină de la Episeopulă transilvană baronulă Inocentiă Claină;
elă ne arată în colori destălă de vii peripeţiile, prin cari trecuse familia
Maiorii, de şi dênsulü din erőre, (fice că merge numai pînă la 1 Dec 1749. Unde aü ajunsă
înse cele-l-alte două protocole. D-lü Gipariu (în Actele şi Fragmentele pag. 142) ne spune, că
d s a încă vedusé unü protocolü alü Episcopului Clainü la fostulu canonică Isidorü Alpini, iar
după mórte-I nu scie ce s’a făcută. Titlulü acestui Protocolü după d-lű Cipariű era astü-felü .
Protocolum a die 10 Sept, anni 1750 usque ad 1768 diem 22 Sept.
(1) Afară de aeésta, se mai află încă doue scrispri de ale Păr. Sam. Claină totă cu ra
portă la Biblia.
312
95. GTPílGHHKb íI^eks c<{ihteaw|) KHtiépH. a (\ mh8a8ii Nocrpb. Ic. Xc. ca8
CKpHC. ^HAEAE. sip'b a8mHNAT8a8H UJH J|IMXA4AT8a8h. KPí ÍK) ílAlpKh : UIH (ţ)Î-
HH,'\8. AUp'lA CÀ KOpmtíKA rSBEpNATWp. UJH llpE WC(J>îilţMT8A. KVp : HMpKX.'. A\V-
TponoAHTSA. k£ai>\,\S a8ü. cKpúcÁS AUiôro rptiiiNïn hpoAUKWH rpitrópíE. a\.\.\o
TAÓBA : CKSpNHK KHpIHIijkKHlí. .f AHSAK ;\EAA.......... AAClţA WKTOBpÏH : KA tlíO. Frag
mentă' 4° 103 foi nepaginate.
96. Corespondenţa guvernului românii cu episcopia din Orade pentru tipări
rea manuscriselorü lui Şincai şi ale lui Samuilu Clainü. A. 1853—1865.
Mai remarcabile sunt următorele acte :
La anulü 1861 Ministerulu cultelorii şi instrucţiunii publice prin directorului
Ionü Maiorescu, cere de la Episcopia Orădii să-î transpună manuscrisele mai în -
semnate ale Iui Şincai şi Clainű, pentru ca să le tipărescă pe spesele statului,
declarândă totű odată, că guvernului oferă gratuita 200 exemplare spre a se
împărţi între Românii de peste Carpatî. încercarea aeésta înse, rămase tară
resultatű.
La anulü 1864 guvernulű română prin d-nulű Nie. Creţulescu, ministrului
instrucţiunii publice, reînoi cererea. In urma acestei adrese, Episcopulű
de atunci Szilagyi numi o eomisiune sub preşedinta canonicului Vancia
cu însărcinarea, să constate tóté manuscrisele, cari se află în biblioteca
Orăijii şi să preciseze condiţiunile, sub cari s’aru pute transpune manuscri
sele. Totű odată, episcopulű pune în vederea comisiunii, că őre, nu s’arii
puté cere cu acesta oeasiune, ca guvernulű românii să înfiinţeze o capelă
greco-catolică în Bucnresd, avéndű episcopulű din Orade dreptulű să pro
pună pe capelanii şi cantorii. Comisiunea compuse o listă de câte-va ma
nuscrise, apoi sub preşedinta canonicului Vancia încheie unii procesu ver
bală, în care depuse următorea opiniune : «că opurile aceste după cum sunt
întocmite, de présenta nici de cum nu potü fi date la lumină, — cuprindèndü o-
purile respective materii, în cari potü fi, mal debue să fia atinse principii
atâtü politice, cátű şi bisericesc! şi ehiarti şi întrenaţionale, şi acelea nu potu
fi petrecute cu vederea, fiindu că arü puté ti spre stricare; — revisiunea o-
puriloru dar, atâtü materială sau limbistica, câtü şi formală sau a conţinu
tului laintrană (1) este de trebuinţă neapărată ; » de altmintrelea comisiunea
se învoesce la transpunere, dacă episcopulű va afla-o cu cale.
La anulü 1865 episcopulű Szilagyi răspunde guvernului, că nu pute trans
pune manuscrisele cerute, ci dacă dênsulü are dorinţa să le publice, atunci
să Ie tipărescă la Orade ; spre scopulü acesta înainta Ministerului de culte
o socolélá de peste 35,000 fl. v. a., şi aci se curmă apoi totă corespondenţa.
15
*
118
(1) Acte şi Fragmente, pag. VIII—IX, 137—148 şi 224. — Archivă pentru filologia şi isto-
riă. 1868, pag. 227.
(2) Astă<jî împreunată cu biblioteca archidiecesană.
(3) Franáscü Pariz Papai doctorü în medicină s’a născută la Dejă în a. 1649, şi a fostă
colegă la universitatea din Basilea cu poetulă română Michaiü Ualiciu din Caransebeşă. A se
yedea : Succinta Medicorum Hungáriáé et Transilvaniae Biographia. Lipsiae 1774, pag. 124,
119
110. Anfang des Lebens und der Historie des Durchlauchtigsten all-Christ-
lichen Herrn Yon dem wallacliischen Lande Io Consţantins ßrancovan Bassarab
Vayvod, seit Hott ihn mit dem Fürstenthum gekrönnt oder beehrt. Doue exem
plare, unulü 4° 259 pagine, altulü 4» 313 pagine + 25 foi nepaginate.
Manuscrisulă conţine istoria Brancovenăscă a lui Radulă Greceanu, tradusă pe
la a. 1727 în limba germană de fostulă directoră ală gimnasiuluî din Braşovă
Ionă Filstich. (4).
Atâtă în Magazinulă istorică (5), câtă şi în Istoria Moldo-Bomaniel tipărită
(1) Translatus est utilis hic liber a viro quodam polygloto in linguam mlachicam, forte
in usum Principis Valachiae ; cujus exemplar unicum in rationem Monasterii SS. Trinitatis Ba-
silitarum Balasfalvensis, non pridem ter centum florenis rhenensibus est coeintum.
(2) «Despre ChorepiscopI amu scrisă pe largű în cartea, ce o amă numită Protopapadichiă,
întru carea se arată tóté cădinţele cele din nepomenită vreme ale jirotopopiloru din Ardélü»
Petru Maiorü în Istoria Bisericeî româniloră pag. 278.
(3) Acte fi Fragmente pag. 189—190.
(4) A se vedea şi ms. din biblioteca museulul naţională menţionată de noi sub titlulă ;
Constantin Brankomn des h. Böm. Meichs und der Wallacheg Fürst, (Nr. 7),
, (5) Tom. II pag. 129,
120
(1) loh. Seivert : Nachrichten von siebenbiirgischen Gelehrten und ihren Schriften. Pressburg
1785.
(2) Geschichte der Moldau und Walachey. I. pag. 58.
(3) De la Filstich există în biblioteca museulul Brukenthal din Sibiiű şi următorea scriere:
Historien Transilvaniae, Hungáriáé, Valqchiae et Moldáviáé Descripţia, auetore Iohanne F ü
stiek Gymnasii Coronensis Hect. 2'J, 9 fol nepaginate.
(4) Engel încă amintesce de manuscrisulű lui Soteriu, dicêndü că Seivert Par fi vëdutü.
Unü altü exemplarü din Comentariulü lui Soteriu, se află în biblioteca museulul Bruken
thal din Sibiiű sub titlúlü : Georgii Soterii de Ducibus Vallachiae. 2°, 56 pagine.
122
sénburg versammelten Landesständen mit dem ferneren Befehl zugeschickt \vor_
den, — die Bitte und Beschwerden dieses Volkes in genaue Ueberlegung zu neh
men. 2°, 13 foi nepaginate.
120. Ausführliche Widerlegung der im Namen der ivallachischen Nation in Sie
benbürgen unter dem Landtag 1791 Sr. h. k. Majestät unterlegten und sodann
den 18 May 1791 den Landständen herübergegebenen Klag und Bittschrift.
2°, 121 pagine.
Manuscrisulü conţine protestulü Sasilorü din Braşovii în contra petiţiunii, ce o
înaintase Bomâniï din Transilvania la a. 1791, pentru ca sä fie restabiliţi în
vechile lorii drepturi naţionale.
121. Bemerkungen des Miihlbăcher Stadt-und Stuhls-Publicum sächsischer Na
tion uiber die Frage : ob dem System derer drey Nationen die den Staat Sieben
bürgen ausmachen gemäss, der gesammten ivallachischen Völkerschaft, gleiche
Bechte der Concivilität mit den drey Nationen zugestanden werden können ? 2°,
19 fol nepaginate.
Documentulu conţine protestulü Sasilorü din Sebeşă, totű cu privire la acţiu
nea politică a Româniloră din a. 1791.
122. De utri Puncta contra Nationem saxonicam in obiecta querdarum per fis-
caleni Directorem Petrum Dobra nomine Valachorum in Fundo Begio habitan-
tium, rationum honim oppressionis, attentataeque eliminationis , coram SS. et
00. Regni diaetaliter congregatis, prolatarum peragendam, per eosdem SS. et
00. reformata, Rescripto regio verő dato 15 Dec. 1751 rejecta. 2°, 2 foi nepa-
ginate.
123. Diplomatarinm Transilvaniei)-ValacMcum ab anno 1234—1862, addita man-
tissa aliquot Notationum et observationum de Valachis nec non Transsumptum
Conventus de Kolosmonostor ad preces Episcopi B. Klein et pastorum graeci ritus
unitorum in Transilvania super nonnullis horum Privilegiis expeditum. 4°, 280 foi
nepaginate 183 pagine.
Volumulü conţine o lungă serie de documente asupra stării politice şi sociale
a Româniloră din Transilvania pînă la a. 1862.
Colecţiunea este făcută de los. Franciscă Trausch (f 1871), fostü preşedinte
alü societăţii istorice transilvane şi editorü alü Cronicei Fucsio-Lupino-Oltardine.
X. In Biblioteca particulare.
124. La d-lü I. A. Navrea în Braşovă :
O cronică a Moldovei de la «Facerea lumii» pînă la isgonirea lui Aronü Vodă
din scaumdu Domniei (1595). Manuscrisă de la finele secolului trecută cu ca-
racţefe^cirile. 4», 147 foi.
La onorabilulă d-nă Iosifă Baracă protopopă în Braşovă, amă găsită ur-
mătorele manuscrise ale poetului populară Ionă Baracă. Anume :
123
a) Èâtàcirïle lui Ulise, poemă în 7 «părţi» saă cânturi. 4°, 70 foi nepagínate. _
b) «Bunătatea §i înalta milostivire a Craiului Chir şi jalnica morte a craiu
lui Abradătă şi a crăiesei' sale Pantea». Poemă din a. 1837 scrisă cu cirile 8°,
21 pagine.
e) >.Atda saü Dragostea celoră doi Indiani în pustiile Luiziane, o tragediă 3
persone.» 8„, 66 pagine. ■
d) « Vênàtorulü de la Matra, Cazimirtt şi Leonora. » Poemă, 4°. 49 pagine.
e) «Patimele cele rari şi minunate ale unei Madamoizele cu numele Cartigam,
care fusese fica unui Paşă turcesc, anume Ibraim de la Anadol, şi ea căijuse
în robia creştinilor, când au bătut pe Turci şi i-aű scos din ţara ungurésca.
din Buda capitala ţerei, unde locuise Paşa turcesc mulţi ani, apoi fu botezată
Christina în Paris şi făcută grofiţă, şi este în stichuri alcătuită de Ioan Barac
magistratual translator din Braşov, în 28 octombre 1845.» 4°, 64 foi nepa
ginate.
0 «Vrednică de iubire Evropeană Costantina, într’o adevărată interesantă is
torie de dragoste după vremea acésta, închinată lumii cei galante şi băgătore
de sémá spre desfătarea minţii, în versuri alcătuită de Ioan Barac magistra-
tual translator al Braşovului.» Poemă în 22 părţi. 8°, 482 pagine.
g) O poemă întitulată : La micijulă nopţii.
h) Deucalionü -şi Pirha, şi alte diferite traducţiuni din metamorfosele lui Ovidil.
8°, 47 foi. ' ~....... .....
Cu privire la viéfa şi manuscrisele poetului, onorabilulű d-nü Iosifă Baracă
avu bunătatea să ne comunice încă următorele date :
«Iubitulă meă părinte, poetulă poporală Jonă Baracă, a reposată în Domnulă
la 18 iulie 1848 în etate cam de 75—76 ani, fiindă născută la anulă 1772—
1773, prin urmare cândă şi-a dată în ţipară celă d’întâiă opă poetică ală seă
«Arghiră şi Elena», a fostă în etate de vre-o 27—28 ani. Prin opulă acesta,
s’a făcută mai de aprópe cunoscută cu protopopulă şi directorulă de atunci ală
scoleloră greco-orientale Badu Tempea, de a putută câştiga pe fiica acestuia de
soţie, pe reposata mama mea ! Acestea le sciă de Ia neuitaţii mei părinţi. Totă
odată am onóre a vë însciinţa, că fericitulă meă părinte dase câte-va manu- •
scrise ale sale încă la ânulă 1830, d-lui profesoră de preparandiă Alexandru
Gavra din Aradă, carele îi promisese a le da în ţipară, şi câte-va manuscrise
ale dinsulm s’aă perdută.» (Scrisórea din 8/20 octombrie 1880.)
. Nie. Densusianu.
224
ERRATA
6 11 1874 1714
18 et passim) Brackenthal Brukenthal
» 31 hungarico-transilvana hungarico-transilvanica
21 9 vice contelui vice-comitelul
26 36 Macodü Mocodü
47 21 Helarü Helerü
51 29 secuestrarü secuestratü
55 14 Geoagiu-de-josü Geoagiu-de-susű
56 24 «Berkes» Bérghisu (Berkes)
60 27 relationïburs rélationibus
62 11 valea-Haţeegulul valea-Haţeguluî
63 8 Cibü Gridű
68 21 Kozma Pál- Kozma Pál.
70 10 de Vaïaques des Vaïaques
73 19 Dobotzyi Dobotzky
96 7 (boeria). (boieri).
100 24 trămite cardinalului Col- retrămite cardinalului
lonits încă doue puncte Collonits doue puncte
105 18 poreklitű poreklit
107 1 Trannie Tranniae