Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ACADEMIEI ROMANE
BUCURESTI
Institutul de Arte Grafice CAROL GoBL S-sor loan St. Rasidescu
16, s /*RADA DOAMNEI, 16
1910. 27.499
www.digibuc.ro
ANALELE
ACADEMIEI ROMANE
BUCURESTI
Institutul de Arte Grafice CAROL G6BL S-sor loan St. Rasidescu
16, s rRADA DOAMNE1, 16
1910. 27.499
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Pag.
www.digibuc.ro
5TIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA
IN TERILE NOASTRE
DuPA CORESPONDENTE DIPLOMATICE STRAINE
I. 1700-1750
de
N. IORGA.
Membru Corespondent al Academlei Romane.
www.digibuc.ro
N. IORG A
I.
www.digibuc.ro
$TIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TRRILE NOASTRE. 3
(Nen heeft int seker berigt bekomen dat de questie tusschen den Tartar-
Ghan ende de Tartars van den Buziack genesen in de mume (?) bygelegt
syn, ende dat een gedeelte van de laeste in de maend May naert komende
staen te verhuysen. (I)».
Deci se rAspunse, in Iulie, dupA dorinta ambasadorului, afarA de
pretentia cu privire la tunuri, cari nu puteau sA fie date in mAna
noilor stApAni ai Camenitei (raport olandez din 24 Julie):
«Den extraordinarissen ambassadeur van Polen heeft sedert het afgaen
van myn gedienstighete jongste schryvens van den 16 Junii nieuwe instan-
tien gedaen tot het becomen van't canon dat de Turken uyt Caminiec heb-
ben weghgevoert, ende daerenboven hevigh gelaecht dat het tractaet in
Carlowitz gesloten iniet ter executie geleyt wierde, ten regarde van de
Tartars, die van de frontieren van Podolien en Moldavien afgevoert moeten
werden, mitsgaders dat hem ten regarde van d'onderdanen van syn Repu-
blica (die door den laesten inval van deselve Tartars in slaverny (sic) wegh-
gevoert syn) geen justitie en veel min restitutie gedaen wierde. Daerby
Syn Exellentie versocht heefte de frye exercitie van de roomsche religie
in Moldavien. Op alle welcke poincten opgem: Heer Amb-r tot anwoort
toegevoecht is, dat het articul ten regarde van de Tartars gestipuleert dac-
telyk ter executie geleyt, gevolgelyk die natie van de frontieren afgevoert,
ende ten opsichte van de slaven sodaniege ordres gestelt sullen werden,
dat alle sodaniege personen, waer deselve gevonden werden, sonder losgelt
gerestitueert en weder gegeven werden. Maer wat de restitutie van't voors:
canon belanght, dat een saecke is, die directelyk tegens de fondementeele
wetten van het ottomannische Ryk stryt, gevolgelyks niet toegestaen can
worden, maer wel de permissie tot d'exercitie van de roomsche religie in
Moldavie, daertoe de Port belooft heeft de gerequireerde ordres te stellen... (2)»
(1) (LS'a oapitat* stire sigura ca. afacerea dintre Hanul Tatarilor si Tatarii din Sugeao
s'a potolit si oi o parte din oei din urma in luna Main stau gata sa se stramute.,
(2) sAmbasadorul polon extraordinar, dela plecarea prea supusei mele sorisori din urn*
dela 16 lunie, a staruit din noa ca A. oapete tunurile pe mei Turcii le-au luat Cu ei
din Camenita si, pe Mgá aceasta, s'a plans ou putere ca tratatul incheiat la Carlowitz
nu e adus la Indeplinire In ce priveste pe Tatari, cari trebuiau stramutati dela hotarele
Podoliei si Moldovei; pe langa aceea ort, In ce priveste supusii Republicei pe oare o re-
prezenti, cari au fost dusi In robie la cea din urma nAvalire a acelorasi Tatari, nu s'a
faout nioi o dreptate, si Inca mai putin o restitutie. Apoi Exoelenta Sa a cerut liberul
exeroitiu al religiei romane In Moldova. La cari punote toate d-lui ambasador mai sus
pomenit i s'a räspuns oà articohl privitor la Tatari a fost adus intoomai la Indeplinire,
si deci acest neam a fost Indepartat dela hotare si oli, despre robi, s'au dat astfel de
porunoi, twat toti acei oameni, oriunde ar fi gasiti, vor ft dati Inapoi. Dar, in ce pri-
www.digibuc.ro
4 N. IORGA
www.digibuc.ro
t3TIRI DESPRE VEACIJL AL XVIII-LEA IN TERILE NOASTRE. 5
IIL
www.digibuc.ro
6 N. IORGA
IV.
V.
(1) Report olandez din 25 Septemvrie : GMy wert van Adrianopolen geadviseert dat
een geboren Moscoviter, in dienst van den Capikiaia off agent van Wallachie, na het loge-
ment van den envoye van Moscovien gegaen synde, om met syn landsluyden te spre-
cken, aenstonts na dan Caimacam gesonden, op de galey gecondarnneert ende ten selven
tyde strict verboden sonde syn, datter niemant van buyten met opgemelten gesant
vermagh te spreecken off te converseeren. Wat dit seggen wil, wolt den tyt openbaeren.0
(cMi se di stire din Adrianopol a un Muscal de obarsie, care era In slujba Capu-
chehaielei sau agentului Terii-Romanesti, ducindu-se la locuinta trimisului Moscului,
pentru a vorbi cu conationalii sal, a fost trimis In clipi la Caimacam, osandit la galera
si in acelas timp s'a oprit cu stricteti ca nimeni din afara sa nu poata vorbi sau convorbi
cu acel ambasador. Ce Inseamna aceasta, va spune timpulp).
(2) Zinkeisen, Gesch. des ann. Roiches, V, p. 354 si urm.
(3) Raport olandez din 4 Iunie.
(4) Rapoarte din 25 Martie (Constantinopol) si 9 Maiu (Smirna).
(6) Analele Ac. Rom., XXI, p. 287. Cf. editia lui Radu Greceanu, de Stefan Grecianu, tabla,
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERILE NOASTRE. 7
VI.
www.digibuc.ro
8 N. IORGA
www.digibuc.ro
TIRI DESPRE VEACITL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE. 9
willen verbranden; op welck advys dit gouverno meer als oyt armeert, maer, helaas, daer
wert gevreest dat dese volckeren te cort sullen schieten, om dat de vyand in de schoot
hebben, en haer militie tegen de Tartars niet sullen willen vechten.
aDit heb ik van myn devoir geacht ter kennisse van haer Ho: Mo: te moeten bringen.
aBylage, rec. 4 May 1703.
«De Tartars in't generael hebben gesarnentlyk een Confoederatie gemaeckt ende sokn-
neelyk gesworen, haer Ghanifiet alleen te maintineeren, maer soo hinge te oorlogen, tot
dat hy op den ottomannischen Troon gestelt, en Sultaan Mustafa daervan verstoten sal
wesen, tot, weloken eynde sy de Ghalga Sultaan tot generalissimo gedeclareert hebben,
die Jusuf-Pascia heeft doen aenseggen ende bekent maecken, dat sonder vertoeven den
Danauw weder soude passeeren, off by faute van dien syn kop sal doen afhouwen, en
op een staak in syn legerplaets doen setten.
aD'ottomanische militie onder het commando van Jusuf-Pascia is t'onvreeden, ende
verlanght niet anders als het aennaderen van de Tartars, en pretendeeren in geenen delen
tegens .haer geloofsgesinden te veohten; waerdoor Jusuf-Pascia by nacht ende dagh
genootsaeckt is goede waghten te houden.
aEen gedeelte der voors: Tartars hebben het groote vleck Timorrowa in Moldavien ge-
legen t'eene mael verbrant ende all het vee met haer wegh gevoert. Sy waghten niet
anders als dat de Danauw bevriest, om haer desseyn in't werck te stellend)
Adea:
uCa rascoala Tatarilor urmeazA, foarte tare; ei au ocupat pAnti, scum Chilia, Cetatea-
AIM, Ismailul i Renii ; asi !neat Iusuf Pap, guvernatorul Silistrei, a fost silit, cu oas-
tea lui, si se Inchid ii. In santuri de aceastMaltA parte a DunArii, panä. ce va fi intArit
cu mai multe trupe, cari se grAbeso din toate pArtile Inteacolo.
aIntre acestea Tatarii cer 150.000 de taleri ImpArAtesti dela prinoipatele Moldovei si Terii-
RomAnesti, cari, dac s. nu voeso a fi cu totul ruinate, vor trebui s aducA, acesti bani...
GP. S. La Inchiderea acestei scrisori, capAt on un expres din Adrianopol, trimis de unul
dintre cei mai buni i intirni prieteni ai mei, in told& taina, acest raport aici cuprins,
care e o prescurtare a unei scrisori adresate de Domnul Moldovei lui Iusuf Pass, Seras-
cher la DunAre, i comunioatii de acesta la Poartit, unde a sosit la 16 ale lunii, ou cerere
de a se arde dupli cetire. La care veste guvernul a facut si mai marl pregAtiri armate,
dar, vai, se tern cei de aici a aceste popoare vor plii-o, pentruci au pe dusman In
sAnul lor, i c oastea lor nu va vol sà lupte Impotriva Tatarilor.
aAm crezut el e datoria rnea s aduc aceasta la ounostinta Domniilor Voastre.
aAttexa, primillt la 4 Mau 1703. Tatarii In de obste au flout o legaturit si au jurat so-
lemn ca, nu numai s pistreze pe Hanul lor, dar sh poarte rasboiu panA-1 vor pune In
Scaunul otoman si Sultanul Mustafa va fi izgonit de pe dAnsul. Pentru aceea Calga-
Sultan a fost proolamat generalishn, care a pus sä se spuie qi a flout ounosout lui Iusuf
Pap el trebue sä treac5, Dunirea Inapoi fárà zabava, Mei altfel Ii va tAià capul oi-I va
pu ne'n par In lagArul sAu.
www.digibuc.ro
10 N. IORGA
VII.
aOastea turceasck sub comanda hit Iusuf Pap, e nemu1tumit5. vi nu cere alta decal
apropierea Tatarilor, si ei pretind sá nu se lupte nici Inteun chip cu coreligionarii lor.
De aceea lusuf Pap e silit sä tie strajä bunk zi si noapte.
GO parte din acesti Tatari au ars pe neasteptate marele targ al Renilor, avzat in Mol-
dova, §i au dus cat ei toate vitele. Nu asteapth alta decat ca Dunirea sá inghete, pentru
a-0 indeplini planul.)
(1) Zinkeisen, V, p. 336.
(2) Raport din 20 Iulie (Smirna). La 25 Noemvrie din anul precedent, Collyer Meek cu-
noscua moartea, la Nicomedia, in ziva de 10 Octomvrie, a lui Toktily.
(3) Raport din 18 Iunie (sic) 1707 (Smirna).
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACIII. AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE. 11
«De Porta heeft onlanghs een nieuwen Prins van Moldavien aengestelt
de welcke deser dagen nae syn Woyvodschap is vertrocken, en d'afgesette
wert hier in arrest gehouden.» («Poarta a numit de curând un nou Domn
al Moldovei, care a plecat zilele acestea catre Principatul sa,u, si cel mazilit
e linut aici la popreala,»).
VIII.
www.digibuc.ro
12 N. IORGA
www.digibuc.ro
ETIRI DESPRE MUM AL XVIII-LEA IN TERILE NOASTRE. 13
van haar neef, den jegenwoordigen hospodar van hat prinsdom, naar dat alvo-
rens nog hordert beursen voor hare ontslaginge heeft opgebragt, uyt hare
detentie by den Bostangi-Bassi te C-polen naar de provintie van Kutaja, hier
in Azia gelegen, geexileert, getransporteert geworden, om haar daardoor te
beletten van de minste corrispondentie ofte cabalen tegens syn gedrag te
houden,dat hy schynt te apprehenderen; soo dat die menschen wel jam-
merlyk gestrapasseert werden» (1).
(1) allioamna, vaduva printului gm din Tara-Romaneasca, ucis scum de curand, a fost
scoask dupá staruinta nepotului ei, Domnul de acum al Principatului, tsi dupa ce a mai
adus o mit a. de pungi, dinainte, pentru liberarea ei, din temnita ei la Bostangi-Basi
din Constantinopol, surgunita si stramutata in provincia Chiutaii, aici, In Asia, pentru a
o impiedeca dela cea mai mica scrisoare sau intriga Impotriva Domnului, lucru de care
el pare ca se teme,asi !neat acesti oameni sunt necajiti de ti-e mai mare jalea.n
(2) *incai, ed. a 2-a, III, p. 398.
(3) Brafovul fi Romdnii, pp. 261-3.
(4) Studii fi doc., V, pp. 192-4.
(5) Ibid., p. 195, no. 65.
www.digibuc.ro
14 N. IORGA
IX.
(1) Raport polon-saxon din 3 Aprilie (Arh. din Dresda, ms. 1715, fo. 69).
(2) Raport polon-saxon din 24 Aprilie; slid., fo. 86.
www.digibuc.ro
$TIRI DESPRE VEACRL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE. 15
www.digibuc.ro
16 N. IORGA
(1) Cf. Insa si raportul polon-saxon din 8 Fevruarie 1716 (ms. 711 din Arh. Dresdei.
fo. 300 Vo.): eLe prince de Valakie depose, avec son Ore, est arrive ici aujourd'hui;
on ne sgait pas ce que les Turcs feront de luy; s'il est vrays qua lui ait contribué a la
mort du prince Constantin et de see enfans, ineidit in foveam gown feoih.
(2) Ibid.
(3) Zinkeisen, V., pp. 684-6 ; mai ales dupa, secretarul olandez They Is, care a ajutat
in negocieri pe generalul rus (Mdmoires Curieux etc.). Acest Willem Teyls fu lovit de
apoplexie In primivara anului 1723, la varsta de optzeci de ani, and era Inca tot Primul
Dragoman al Olandei (raport din 21 Aprilie al lui Hochepied).
www.digibuc.ro
$11 RI DESPRE Tit AdUL At XVIIT-LEA Mt TERME NOAStRg. 11
www.digibuc.ro
18 N. toner)
XI.
www.digibuc.ro
onet DUPRE VEAOUL AL XVHI-LEA IN MILE NOASTRE. 19
www.digibuc.ro
20 4. tORGA
tiaris van de Porta was gedestineert, sal nu niet anders als voor draagman
by de ottomannissche plenipotentiarisson geemployeert werden» (1).
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE. 21
XII.
In 1721, lind acum pace in toate pgrtile, veni cel dintMu of4er
prusian trimis pentru cumpArarea cailor de remontA: el trecii prin
Moldova si merse s cearä voia cuvenita dela Poartá. In aceasta
privintà, iatä ce scrie, la 20 Martie, trimisul olandez Colyer:
«Den 26 Februarii daeraen volgende arriveerde alhier over Polen en Mol-
davien een edelmann van den Coningh van Pruyssen, met seeven dienaers
geaccompagneert, geaddreseert en gelogeert by den Heer Stanian, ambas-
sadeur van Groot Brittannien, medebrengende twee brieven van hoog-ge-
melte Syne Majesteyt, aen den Greoten Heer en Primo-Vizier geschreven,
onder pretext dat aen Syn Majesteyt mogte worden gepermiteert eenige
fyne paerden te doen inkopen en van hier uyt te voeren. (Ieri a avut au-
dientA secretA la Vizir), 't gene den bier residerende Envoyé extraor-
dinaris von Moscovien een bysonder nadencken doet formeren» (2).
In Iunie ofiterul se Intorcea, acasá prin Bulgaria («over Pugarienn)
dupa, ce luase, din Constantinopol chiar, pentru regele säu zece,
doisprezece cai, pläLii cu ate 4-500 de taleri, si capátase In dar
dela Marele Vizir alti doi cai, pentru acelas Suveran (3).
Pe acea vreme, in vederea unui nou conflict cu Austria, Turcii
intäriau Vidinul, i Domnii nostri trebuiau sá trimità, ca de obi-
ceiu, salahorii lor acolo (4).
Bi la Hotin se lucre, harnic. Din fiecare casá de tArani moldo-
veni trebuià sa se dea un lucrAtor; lemne i rot.' se trimiteau pentru
acelas scop. Scrisoarea poloná din Lemberg, 18 Maiu, care dä
aceasta stire, adauge si lámuriri foarte interesante asupra tributului
ce Moldova dAdea, Tatarilor, asupra balgi-bashicului :
(1) Arh. din Dresda, ms. 2955, nepaginat.
(2) GLa 26 Fevruarie urmator, a sosit aici, prin Polonia si Moldova, un nobil al regelui
Prusiei, intovarasit de sapte servitori, Indreptat si gazduit la d. Stanian, ambasador al
Angliei, aducand douit scrisori dela Maria Sa mai sus pomenit, catre Sultan si Marele
Vizir, supt pretext ca Maria Sa sa, fie Ingaduit a cumparà catty& cai scumpi i a-i
exporta. Acest lucru di In deosebi de gandit trimisului extraordinar al RusieLD
(3) Raport olandez din 16 Iunie (Smirna).
(4) «Les princes de Moldavie et celuy de Valachie y ont envoye du monde pour les
travauxD (raport saxon din Lemberg, 14 Maiu; kc. cit.).
www.digibuc.ro
22 N. TONGA
XIII.
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE. 23
www.digibuc.ro
24 N. IORGA
XIV.
«Le Hospodar de Valachie envoy a Asow 8.000 palissades; elles sont déja
voitures sur le bord du Danube, a Galacow [Galaci] et Obluciz [Oblucifa,
Isaccea]; ce qui fait courrir le bruit qu'on doit construire un pont sur le
(1) Registrul eitat.
www.digibuc.ro
VPIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE. 25
XV.
e(2) Le 4 Decembre, un de mes émissaires est arrivé icy d'Jas, lequel rapporte
avoir bté present lorsqu'il y est arrive un Czaus-Bacha, que l'on avoit
envoyé a sa rencontre tout le cortege qu'on avoit pu rassembler, des ministres
et autres boyars, que, lorsqu'ils sont venus a sa rencontre, le dit Czaus-
Bacha leurs dit de s'en retourner et qu'il étoit digne d'une plus grande
assistance, qu'alors, avec sa suitte, qui etoit assez nombreuse, il entra dans
la vile, qua le lendemain l'on vint pour le complimenter, mais qu'il ne
voulut recevoir leurs complimens, ni se servir de leur assistence pour aller
au palais; qu'une heure après qu'ils furent sortis, il monta son cheval de
(1) Itegistrul citat.
www.digibuc.ro
26 N. TONGA
pas pour se rendre au palais du Hospodar, que les boyars sont venus au
devant de luy, et que le Hospodar l'attendoit dans la sale, oil, le dit Czaus-
Bacha etant entré, luy dit «hosgieldi»: «je vous salue», et, s'étant mis sur un sofa
du Hospodar, il en recent les complimens; qu'après cola le dit Czaus-Bacha
tira un ordre du Grand-Seigneur, et le fit lire en langue turque et traduit en
langue vallachienne; dont le sens portoit en substance : «Le Sultan, empe-
reur sur les empereurs et roy sur les roys, & toy, Michel, élevé par nous
& la charge de Voyvode des terres de Valachie et Moldavie, te faisons sa-
voir, et & tous ceux qui sont sous notre domination, que par la grace de
Dieu nos trouppes mahomettanes tousjours invincibles ont remporté une
victoire sur les Perses et que pour cet effet il faut en rendre grace & Dieu
et en faire les plus grandes rejouissances dans toutes les dependances de
mon vaste Empire» (1).
XVI.
Raportul din Brzezan, 13 Fevruarie 1725, e unul din cele mai in-
semnate pentru istoria culturii noastre: prin el vedem o solie CAM-
reascá pentru balgi-baqletc §i pe§cheuri, §i cápátärn condipile in
cari Nicolae Mavrocordat, Intors la 1719, in Domnia munteank
scoase un vhcárit, a cárui pomenire nu se afla,, fire0e, In cronica
de prosravire a lui Radu Popescu :
«Von den jezigen Han sind zwey Murzen angekommen, der eine umb die
ordinaire Honig-Contribution, so der Hospodar dem Han zu geben schul-
dig, beyzutreiben, der andere aber, dass der Hospodar dem Han extraor-
dinarie ein Reit-Pferd. mit Sattel und Zeug, einen Rtistwagen mit 4
Pferden und 30 &cite LOwen-Thaler zum Willkommen schicken solle.
«Der wallachische Hospodar hatt bey denen Ttircken 500,Sttcke LOwen-
Thaler auff Interesse gelehnet, und sowohl die Contribution, ales andere
continuirliche Ausgaben an die Pforte bezahlen zu kOnnen. Derohalben hatt
er anjezo eine Huff-Contribution ausgeschriben, dass ein jeder, vom gross-
ten biss zum kleinesten, von einem Pferd und von einer Stutte 1. LOwen-
thaler und 18. Gr[oschen], von jedem Horn-Vieh aber 4. Lth., 16 Gr[oschen]
bezahlen; die F'tillen und Kalber sind nur frey. Dieses verurhsachet ein grosses
Elend und Lamentiren in der ganzen Wallachey, und es sind schon 13
DOrffer in die Sniatynskische Starostey gefltichtet» (2).
www.digibuc.ro
g1TIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE. 27
XVII.
Inlocuirea bAtrAnului Mihaiu Racovitä cu Grigorie Ghica se anuntä
astfel intr'un raport saxon-polon din Constantinopol, 18 Octomvrie
1726:
«Le Grand-Vizir a depose le prince de Moldavie, Michel-Voda, et a
mis en sa place le sieur Gligorasco, premier-interprette de la Porte et
neveu du prince de Valachie qui gouverne presentement, moyennant deux
cent mille écus, qu'il payera de retribution, sans compte les presents.
«Le prince de Moldavie a este particulierement depose pour ses conti-
nuels debats avec son voisin, le prince de Valaquie, et pour les grandes
richesses dont il est taxe. La Porte le fait venir ici, et, a l'exemple de ses
predecesseurs, il sera oblige de se faire absoudre a force d'argent et d'otenir
sa vie et sa liberté, lorsqu'il n'aura plus de quoy se soutenir» (1).
Raportul olandez din 25 Noemvrie, care fixeazä ziva de Joi pentru
primirea caftanului, s'a publicat In Documentele Callimachi, I, p.
XLIV, nota 6.
Raportul venetian din Hurmuzaki, IX, I, p. 612, e foarte ama-
nuntit : in el se aduce, ca altsa pricinä a maziliei, pe lAng5, ne1nte-
legerile cu Nicolae Mavrocordat, care-0 doria un nepot in Scaunul
moldovenesc, pe când pe celálalt, tot atunci, 11 laza Dragoman al
Portii,-0 stoarcerea Evreilor din Moldova, pe care o lämuresc 0
cronicele terii.
Rapoartele olandeze, cari yin acum numai dela Fagel din Con-
stantinopol (2), tiu sä spuie, ca §i cele venetiene, despre prigonirea
lui Mihaiu Racovitä in Constantinopol, unde petrecu mai multe luni
la Inchisoare, Oda, ce, plätind, in primAvara anului urmätor, vase
sute de pungi, scapa In sfAr0t:
«Na dat den jongst afgesetten prins van Moldavien meer dan drie maen-
den in arrest geseten, en aen de pretentie van het Hof met in circa ses
hondert beursen gelt, ter waerde van 500 leeuwendaelders ieder, voldaen
hat, is denselven veder op vrye voeten gestelt (3).»
(1) Registrul Mat.
(2) La 20 Noemvrie 1723 moare baronul Daniel Jan de Hochepied, consulul din Smirna,
care tine& pe sora lui Colyer, Clara (tn loc e numit provizoriu fiul slu, Daniel-Alexandru)
Colyer haus, comitele Iacoh, moare la 9 Martie 1725. Inlocuitorul siu, Petru dela Fon-
taine, isi mántue si el vieata in aceeas Inn& Hochepied fiul cerelt loon! din Constanti-
nopol, dar el fu dat grefierului B. Fagel.
(3) eDupi ce Domnul Moldovei de curamd mazilit stätuse la temnitil mai mult de trei
www.digibuc.ro
28 N. IORGA
Xv1H.
luni si satisflouse pretentiile acestei Curti cu vreo 600 de pungi, fiecare cuprinzand
500 de lei; el a fost liberat.s
(1) Raport olandez din 24 Decemvrie 1727.
(2) Report olandez din 11 Ianuarie 1728. Cf. si pe cel din 27.
(3) Raport olandez din 15 Martie: aEghter zyn de Waywodens van Moldavien en Wale-
ohyen weder in haer ordinaris residentien te rugt gecomen; het welike by vele word
aengemerkt als een favorable saeck, en nogh te meer, orn dat de ordres van dit Hof,
waerby de voors: Waywodens gelast waren om met een seecker getal van manschap te
velde te trecken, weder zyn ingetrocken.s
(aApoi Voevozii Moldovei si Terii-Romanesti s'au intors in resedintele lor obisnuite ;
ceeace multi de aici o socot oa un lucru prielnic, i au atit mai mult, cu cat poruncile
acestei Curti, prin cari acei Voevozi erau chemati sá iasa in lagar cu o oarecare suml
de oaste, au fost revocate.$)
(4) aDe Waiwode van Moldavie zegt men dat ook gedeporteert staet te werdens (use
zice c i Voevodul Moldovei va fi surgunits; raport olandez din 1-iu lulie; cf. cel din
2 Aprilie i altul din 29 Iulie).
(5) Raport olandez din 14 Octomvrie.
www.digibuc.ro
$11RI DESPRE VEACIIL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE. 29
INS 31313.11.1ftlit- .211.--.--.
XIX.
www.digibuc.ro
30 14. IORGA
XX.
www.digibuc.ro
tritnI DESPRE VEADDL AL XVIII-LEA rN TNNILN NOANTNN. 31
www.digibuc.ro
32 M. IORGA
Pentru plecarea lui Mihaiu Racovit& spre Bucure§ti ajuth acest raport
din 14 Ianuarie 1731 al lui Lomaca, agentul polon din Constantinopol
aLe Han des Tartares, Kaplan-Kiray, est parti pour son gouvernement,
et le nouveau prince de Valaquie pour le sien : ii s'appelle Michal» (1).
In cursul verii treca pe la Munteni Scarlat Carageà, din neamul
c&ruia erau sä fie candva Domni la Bucure§ti. Er& intaAu tälmaciu
al Olandei la Constantinopol §i merge& sa" duo& la Haga scrisorile
Sultanului §i Vizirului c&tre Statele Generale. Fu condus phdà la
granita ardelean& de un alaiu, din care faceau parte opt dregátori,
Ieniceri, surugii §i slugi (2).
Aceea§ corespondent& olandez& inseam* in raportul dela 31
Octomvrie, numirea lui Constantin Mavrocordat, pentru un milion
de lei, ca Domn al Terii-Romane§ti, In locul lui Mihaiu Racovita,
care n'apucase nici a-§i Incälzl locul.
Corespondenta francez&da §tirea la 26 Inca; cea venetian& numai la 30.
«Voor eenige dages is de Waiwode of zoogenaamde prins van Walla-
chien afgezet en in desselfs plaats aangestelt de zoon van wylenden Way-
wode Nicolaas Mavrocordato, die in't voorlede jaar, weinig weeken voor
de Rebellie, door de pest uyt dit leven wierd weg gerukt. Verscheide zyn
de redenen van deze verandering, werdende onder andere mede gedebiteert
dat die wel ben millioen piasters aan deze jonge prins zal komen te kos-
ten. Het geen van de waarheit is, is dat de Heeren Grieken een onpar-
tydig aanschouwer door haar handelingen doen boven, want als of zy uyt
de natuur van de zaak niet ellendig genoeg waren, doen zy malkander
over en weder, daar zy maar khunen, alle bedenkelyke afbreuku (3).
nurnirii sale si a fost mazilit; un Capugi-Basa a fost trimis si-1 adueä aid unde, dupa
toate Infatiskrile, nu va ii jupuit putin. In locul su e pus Mihaiu Racovita care, In anul
1723, a fost scos pentru a doua oara din principatul Moldovei. La 3 ale lunii, dupa o
negociare de cinci zile, dupa stáruinta absoluta a rebelilor, a fost mazilit qi Domnul
Moldovei si pus in locul lui tovaräsul unui casap; ceeace este o adevarat 5. loviturä
pentru aoeasta cas5, si pen tru care lucru si Dragoinanul Portii trebue s cada: cel putin
el va rAmanea, mult timp ca un trup mort, fár5 vreo trecere sau curaj.r
( 1 ) Arh. din Dresda, ms. 3295.
(2) Raport olandez din 16 Iunie 1731
(3 efAcum cateva zile a fost mazilit Voevodul sau ash zisul print al Terii-Romanesti
si In locul lui a fost numit fiul raposatului Voevod Nicolae Mavrocordat, care, anul trecut,
cu cateva stptarnftni lnainte de rascoala, a fost smuls din vieata de ciuma. Se vorbesc
felurite lucruri despre aceast5, schimbare, svonindu-se, intre altele, ca va costa cel putin
un milion pe acest Omar print. Drept este c5, dumnealor Grecii pun In mirare pe un privitor
fara partinire: ca si cum de sine n'ar fi destul de nenorociti, se sal:A unii pe altii cat par
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE. 33
www.digibuc.ro
84 N. /ORGA
anche fatto gettare due ponti sul Nistro, in caso di qualche contingenza,
ed anche per avere la continua communicatione nella Po Ionia» (1).
De fapt, Inca', dela sfársitul lui Octomvrie, Ruttiii generalului Man-
nich ie§ira, din Iasi (2).
Alexandru Ghica Dragomanul fu decapitat putin timp dup5, pacea
dela Belgrad: in corespondenta trimisului napolitan Finocchietti
el apare (20 Martie 1740) ca un Grec bucuros de a i se spune ca'.
a nu va lucra, In zadar» (3).
XXII.
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE. 35
spiehlet worden, hat, so habe nicht ermangelt ihme alsobald eine Visite
zu geben ...
«Ausser diesen, bezeugte gedachter Woywode grosse Hochachtung ftir
Ihre Kénigl. Mayt. IJ. A. H. unci erbothe sich, bey allen Gelegenheiten seine
unterthanige Devotion thatlich darzuthun; wiesse mir auch zu gleicher Zeit
eine pra,chtige Kutschen, welche Ihro Mayt. ehemahlen den Bischof von
Pleskow verehret und er von diessen zu einem bestandigen Andencken
(sic) erhalten.»
Tot Lomaca are in 1742 legAturi si cu Vod5, Mavrocordat din
Moldova. Raportul sa.0 din 1-iu Martie spune:
a Der in der Moldau ktirtzlich eingesetzte Fürst Constantin lasset mich
durch seinen Cammerasch oder Thresorier urn eine sichere Addresse, wegen
seiner Brieffschafften, so er durch Pohlen nach Franckreich und andern
Orthen ablauffen lasset, in nachfolgenden Terminis ersuchen:
«Mon Prince entretien une correspondance pure litteraire, par la voye
«de Pologne, en France et ailleurs; il arrive pourtant, de tems en tems, quel-
«qu'empechement, qui ne rend pas reguliere notre correspondence. Lors, se
«souvenant de l'amitié que vous aviés avec le feu son père, le Prince de
«Vallachie, il m'a chargé a vous faire bien ses compliments, et de vous prier
«de songer a quelque moyen pour rendre plus seure cette correspondence
«d'érudition par la Pologne.»
Hierauff habe ihne geantworttet, dass ich vorietzo keine Bekandschafft in
Pohlen hatte, dunckte mich aber am sichersten zu seyen, weile es ihme an
Correspondenten in Warschau nicht fehlen wiirde, dass er solche dahin, und
von dortten nach Dressden, an die Drelings Erben, addresiren liesse, alss
welche nicht ermangeln wurden deren richtige Beforderung zu besorgen.
Ich habe diesse Angelegenheit auch besagten Drelings Erben anreccommen-
diret, und darbey gemeldet dass sie alle von daher einlauffende Brieffschafften,
ehe solche auf die Post gegeben wurden, vorhero E. H. G. E. zeigen mochten,
urn sich deren, bey etwa ereigneten Verdacht, bedienen zu kOnnen. Ich
vermuthe dass dieser Ftirst mit dem vormaligen frantzosischen Bothschaffter
Marquis de Villaneufwe, in Paris, Correspondent (sic) habe.»
Na. dejd'ea lui Ghica de a fi iara's Domn e exprimata, in raportul
dela 19 Aprilie 1742, astfel :
«Der unlangst in der Moldau abgesetzte*Farst hat grosse Hoffnung, bald
wiederumb eingesetzt zu werden, immassen dieser in denen Reichs-Affairen
sehr getibter Mann sich bey dem Gross-Vezier sehr beliebt gemacht».
Numirea lui Joan Mavrocordat in locul fratelui s5,u Constantin
www.digibuc.ro
36 N. IORGA
XXIII.
www.digibuc.ro
STINT DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE. 37
www.digibuc.ro
38 N. IORGA
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACIJL AL XVIII-LEA Ili TERME NOASTRE. 39
alla Porta, li RI dato ampio permesso d'usare d'ogni sorte per scac-
ciarli da quel luogo, com'altresi ordine al Bassa di Vidin di prestar mano
al Prencipe e di servirsi della di lui authorità per raffrenarli. Si 6 inteso
perei, in essecutione di cotesti ordini, ch'i giannizzeri siino venuti alle mani
co'Vallachi ed ibbiano tagliato in pezzi gran parte di questi, tit quail
trovasi esser dil numgro il nepote del prencipe Michele, e che il Bassa,
avendo voluto sedare il tumulto, essendosi tutti sollevati, sii restato sulla
piazza, colla magior parte del di lui seguito. Se ciii si conferma, sara un
essempio molto scandaloso per le guarniggioni de'giannizzeri» (1).
In Noemvrie Constantin Mavrocordat era in Constantinopol ca
mazil, §i fru! cel mai mare al lui Mihaiu Racovita', Constantin (fiul
fetei lui Constantin Cantemir, de unde-i venia, §i numele), merge&
sit domneasca. in Moldova neamului s'au. Raportul olandez din 4
arata ca Mavrocordat a fost surgunit la Rodosto, pe coasta Traciei,
dar ca fagadue§te multi bani ca s'a fie lasat a se intoarce, §i e de
crezut c''6, va izbuti:
«De nieuwe Prins van Moldavie, Constantin Rakowizza geneaemt, is op syn
vertreck, en syn predecesseur, Constantin Mavrocordato di Scarlati, is in
balligschap te Rodosto ; hy haat considerable offertes aan de Sublime Porte
doen, om permisje te bekoomen, van hier by syne famille te mogen komen,
en het is wel aparent dat hy sulks sal obtineeren» (2).
*
* r
Un al doilea memoriu cuprinzand anii 1750-1850 va urma in
curand: el poate da, §tiri mai multe, dar nu mai nou'a deal se aria
in docurnentele ce cuprinde acesta.
(I) Arh. din Dresda, ms. 2956 (acest manuscript se Imparte In volume dup6 anii de
corespondent5.). In Martie, Aprilie, Iunie se pomenesc stiri despre regele Prusiei si misa-
rile Rusilor, dela cei doi Domni. Cf. Doc. Callimachi, I, p. mall.
(2) alloul Domn al Moldovei, anume Constantin RacoviVa, st 5. stt plece, si lnaintasul
sau, Constantin Mavrocordat de Scarlati, e surgunit la Rodosto ; a fAcut foarte mari
oferte la Sublima Poartá pentru a cilpátit voie sli meargA aici, la familia lui; si e aproape
sigur cA o va crtpAtiLs
www.digibuc.ro
42 RAM nosErn
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN musINAtr, HI. 43
www.digibuc.ro
44 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARTIMA sENATORILOR DIN CHIsINAIL III. 45
www.digibuc.ro
46 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ANIIIYA SENATOMLOR DIN CHIFNAII, II/. 47
www.digibuc.ro
48 RANI ROSETT/
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN cuisusau, in. 49
Inca dela 1807 Rusia pusese Basarabia propriu zisa, adica ola-
turile Benderului, al Achermanului, al Chiliei si al Ismailului, precum
si raiaoa Hotinului sub ocarmuirea Domnului Moldovei. Aceasta,
vai! pentru scurt timp, vedea, realipite la trupul ei cetati si tinu-
turi pierdute Inca din vremile lui tefan cel Mare si a lui Petru
Rares si se intindea, iar pana, la Mare.
D-1 Halippa ne da numai numele ispravnicilor tinuturilor de poste
Prut in 1808, ale ispravnicilor din Moldova si din Tara-Romaneasca
interesandu-1 mai putin. Iata numele celor din Basarabia:
La Greceni Jitnicerul Constantin Teriachioglu ; la Coclru Pitarul Carp
Galusca, inlocuit prin Constantin Lambriche; la Hotarniceni Medelnicerul
Isaie ; la Lapu§na (cu Orheiul) erau Serdarul Stefanache Sturdza §i Spatarul
Vasile Roset, inlocuiti prin Caminarul Dracache Roset §i Spatarul Mano-
lache Donici, (candidat fusese Spatarul Constantin Crupenski ); la Soroca :
Spatarul Iordache Roset §i Banul Iordache Millo ; la Iasi Caminarul Con-
stantin Neculce, inlocuit prin Mavrocordat §i pe urma Spatarul Alexandru
Ghica; la Hotin erau Parcalabi Costache Mavrocordat §i Banul Ionita Var-
nav ; la Bender (Bugeac, Acherman §i Chilia) Polcovnicul Marcu Gaios
(care se subsemna: Ispravnicul Besarabiei) §i Clucerul Apostol Burda, inlocuiti
pe urma prin Serdarul Vasilache §i Jitnicerul Simion; la Ismail i Tomarova
Medelnicerul Grigorie Crucerescul (inlocuit prin Satrarul Iordache Alexandri).
Indatorirea ispravnicilor era sa ocroteasca pe locuitori §i sa conlucreze la
inchipuirea proviziunilor pentru armata (1).
Iata acuma lista slujbasilor Moldovei la anul 1810, cum am ga-
sit-o lntr'un teanc de hartii cum parate pentru Academia Roman& (2).
ArAtare de lefile ce se platesc dela casa rAsurilor si cine se afla
la fiestecare cin.
Comitetul Divanului fi. Zapciii.
Preaoslintia Sa Mitropolitul §i Exarh Gavriil . Lei
Dumnealui Logofatul Costache Ghica 750 0
Dumnealui Logofatul Costache Ba4 750 a
Dumnealui Hatmanul Sandulache Sturdza 750 a
Polcovnicul Postelnicesc 50 a
Odaba§a, de Lipcani §i vatavul de Calara§i. 8 a
Un capitan de Arnauti cu cinci neferi pentru paza Culla . 125 a
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DELA CHISINIU
SI OCUPATIA RUSEASCA DELA 1806-1812
DE
RLDU ROSETTI
I.
DESPRE OCARMUIREA MOLDOVEI DELA t8o8 LA 1812.
www.digibuc.ro
50 RADII ROSETTI
Vel Vornic al Ob§tiei D-lui Vasile Roset bez 300 lei dela cutia
milelor 300 »
Vtorii Logofat Tuader Crupenski 100 »
Vel Spätar D-lui Iordache Ghica 350 »
Hdtmdnie.
Hatmanul D-lui Dimitrie Bogdan 350 D
Departamentul Visteriei.
Dumnealui Vel Visternic Iordache Roset 750 »
Logofat de Visterie D-lui Caminarul Iordache Buc§änescu ne-
schimbat 250 »
Vtorii Visternic 200 »
Treti Visternic 100 D
Agie.
Vel Ag5. D-lui Costache Canta 300 »
Breasla Agiei, zapcii, neferi §i slujitorii cuviincio§i 643 0
www.digibuc.ro
ABRIvA sENAToittunt tag III. 51
Armdsie.
Vel Arma§ D-lui lordache Ba4 150 Lei
Breasla Arm5,§iei, zapcii §i slujitori 418 »
Isprdtmicia de Curte.
Vel Ispravnic de Curte Costache Draghici 100 0
Breasla Isprävniciei 142 »
Departamentul Criminalului.
D-lui Vornicul Dimitrie 'Raletul 500 »
D-lui Spatarul Costache Racovitä o 200 D
Ispravnicii finuturilor.
Suceava.
aminarul Vasile Miclescu, 1810 Aprilie 1 ..... . . .
Vtorii Visternic Vasile Crupenski, anduit dela 15 Iu lie 1809,
350 »
www.digibuc.ro
52 MOM nosETrr
Neamtul.
Comisul Alecu Canta, 1810 April 1 350 »
Stolnicul Tanasä Gosan, 1809, August 15 350 »
Roman.
Stolnicul Andreiu Milu, 1810, April 1. 350 »
Stolnicul Dumitrache Beldiman, care este randuit dela 1809,
lulie 15, iar dela zi inthiu Iunie 1810, Banul Constantin
Crupenski . 350 »
Bacau.
Comisul Constantin Neculce 1810 April 1 350 »
Cornisul Mihalache Mavroieni, 1810 April 1 350 D
Putna.
Comisul Costache Conache, 1809 Noemvrie 1 400 »
Comisul Costache Roset, 1809 Dechemvrie 1 400 »
Trambacii Starostiei Putna 18 »
Tecuciu.
Petrache Sturdza, 1810 Aprilie 1 350 0
Jicniceriul Constantin Teriachiu, 1810 Aprilie 1 350 3
Covurlui u.
Paharnicul Toma Stamatie, 1810 Aprilie 1, di 200 lei rânduiti
peste leafa PArcAlAbiei, care adaose dela 1 Maiu s'au oprit ca
sä nu se mai dea , . . . 400 0
Serdarul Mihalache Negri, 1810 April I 400 »
Tutova.
Paharnicul Ion Jora, 1809 Octomvrie 1 350 D
Vasluiu.
Serdarul loan Carp, 1809 Iulie 15 200 »
Medelnicerul Dimitrache Fote, 1809 Noemvrie 1 200 D
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN cimINXIT, HI. 53
1ciu.
Stolnicul Ioan Costache, 1909 Octomvri 15 350 Lei
Stolnicul Ioan Codreanu, 1810 lanuarie 15 350 »
Greoeni.
a.trarul lordache Alexandri, 1899 Octomvrie 15 250
Codru.
Citpitanul Carpu GAlu§cA, 1810 Aprilie 15 100 »
Hotarnioeni.
Medelnicerul Ionic& Meriacri, 1810 Aprilie 15 100 n
Orheiu.
Vornicul Manolache Dimache, 1809 Noemvrie 400 a
Spatarul Grigore Balq, 1810 Aprilie 1 400
Trambacii Serdariei 400 0
S oroo a.
Spatarul Constantin Sturdza, 1810 Aprilie 1 400
Paharnicul Petrache Catargiu, 1809 Dechemvrie 1 400
Her% a.
Jicnicerul *tefan dherghel, 1810 Ianuarie 1 150
*atrarul Anton Buznea, 1809 Octomvrie 15 130 a
Dor oltoiu.
Medelnicerul Manolache Andrie§, 1809 Dechemvrie 1 . . . 350 0
IonitA Iamandi, 1810 Ianuarie 15 360 »
Botogan 1.
Spatarul *erban Negel, 1809 Dechemvrie 1 . .. . . . 350
CAminarul Alecu CAlimah, rAnduit la 1809 Maiu 1, iar dela 1
Maiu 1810, dupä predlojenia Excelentei Sale Senatorului Cu5-
nicov, s'au rAnduit D-lui Vtorii Logofat Neculai Costache . 350 A
r 1 1 u.
Comisul Iordache Ghica, 1 Aprilie 1810 350 »
Costandin Negre, 1810 Aprilie 1 350 »
www.digibuc.ro
54 RADII ROSETTI
Cair1ig&tura.
Paharnicul loan Cristea, 1810 Ianuarie 1 . - 350 Lei
Medelnicerul Toader Buhu, 1810 Aprilie 1 350 »
1 a s i.
Hotinul.
Spatarul Alecu Ghica, 1810 Aprilie 1 400 »
Comisul Iordache Leon, 1810 Aprilie 1 400 »
4 zapcii ai Pâralabiei de Hotin pentru slujba tinutului . . 120 »
Tomarova.
Sulgerul Iordache Teodorul, 1809 Martie 1 300 »
Ismailul.
Medelnicerul Grigore Crupenski, 1810 Fevruarie I . . . 300 »
Sameqii (inuturilor.
Neschimbati MIA invinovAtire, a arora randuire la Sänle§ie cat i schim-
bare and vreunul se invinoväte§te, urmeaza, prin acel dupá vreme Vister-
nic, in care leafA se cuprinde §i cheltueala cantelariei fii§tearie Isprävnicii.
Suceava : Vasile Ciudin 70 Lei
Neamtul: lordache Gane 70 ))
Romanul: Iordache Ciorneiu 60 »
Bacau: Clucerul Dimitrie Shcarti 70 »
Putna: Dumitrache Zoe 100 »
Covurluiu: Sulger loan Carp, 70 0
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, M. 55
Staturile gi polgia.
Statul Preosfintiei Sale Mitropolitului i Exarhului
Gavril 1 695 Lei 100 asp.
Arhiepiscopul armenesc Grigorie 208 » 39 »
Lean, §i cheltueala la statul Excelentei Sale Senatoru-
lui ci PrezAdentul Divanului 1 650 a
Leafa la comanda statului 762 a
D.lui Vtorii Logofat Mateiu Crupenski, randuit din
partea Divanului langa Excelenta Sa Senatorul . . . 350 a
Leafa §i cheltueala la politia §i comitetul a§Azat in Eci . . . 100 Lei
Politiei de Foccani, adica 1 cinovnic, 1 pisar §i 8 desietnici, bez
155 lei ce se rnai dau in leaf a acestora dela Divanul Valahiei. 155 a
Talmacii Divanurilor.
Clucerul Pavel 200 D
www.digibuc.ro
56 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA BENATORILOR DIN CHWENXII, III. 57
Catrina Ghengheoae 25 D
www.digibuc.ro
58 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHI*INAII, III. 59
www.digibuc.ro
60 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARDIVA BENATORILOR DIN CRISINXII, III. 61
www.digibuc.ro
62 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, M. 63
www.digibuc.ro
64 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHI$INAII, III. 65
www.digibuc.ro
66 RADII ROSRTTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN (1114INALL II/. .67
www.digibuc.ro
68 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARRIVA SENATORILOR DIN CHNINAII, III. 69
www.digibuc.ro
70 RADII ROSETTI
II.
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CIII$INXII, in. 71
www.digibuc.ro
72 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN PHWNAII., III. 73
catre 7 tálhari bine inarmati (conduci de Bujor), cari i-au luat top
banii de cari dispuneà, vreo dou& mu i caleva sute de lei.
In vremea rasboiului dela 1788-1791, unii din generalii ruci
se folosira de pocta austriac& spre a trimite la Petersburg, In taina,
scrisori Impotriva lui Potemkin. Marecalul vol t desfiinteze pocta
austriaca, dar neizbutind, obtinu ca acea pocta sa nu mai primeasc&
scrisori rusecti pentru Petersburg.
Dupa rasboiu se organizase doll& curse. Curierul era Intovaracit
de un timirac moldovean calare, din poct& in poctä. Se plátiau. 10
aspri de ceas, ceeace face& 220 aspri, ci tot at&ta pentru lntors,
iar 10 aspri se dadeau timiracului, ceeace alcatuià peste 4 lei (1).
Din rapoartele consulilor straini, din cele dou& corespondente
anonime ci din spusele oficiale ce se vor gasi in memoriul urmator
rezult& ca, in primavara anului 1810, Rusia, considerand In urma
Intelegerii cu Napoleon, Principatele ca provincii rusecti, hotarise
supunerea lor la legiuirile rusecti. Ins& n'am gasit nici un act in-
tern, nici o adresa catre Divanuri vorbind despre aceasta hotarire.
La srarcitul lui Iunie 1810, Rucii rânduir& un functionar rus -ea
inspector sau executor, care sta fat& la cedintile Divanurilor i stäruià
pentru rezolvarea diferitelor afaceri ce-i erau supuse, pe un direc-
tor al politiei care Ici rezerva hotäririle In ultima instant& i, In
afaceri criminale, ei Inlocuira legile terii prin cele rusecti (2).
Tot In vara anului 1810, guvernul rusesc trimise in Moldova
pe un metalurgist cu un numar de mecteri spre a-ci da sarna de
bogktiile minerale ale -Orli. Acest metalurgist, numit Eichfeld,
ar fi gasit fier (Stuferz) ci chiar vine de aur la Baia, Hangu ci
Belejecti, pe mocia Ralucai Cantacuzino, in tinutul Neamtului. Dupa
cererea lui Eichfeld, Divanul primi ordin sa-i dea putere s& ridice
din tar& cap lucratori sau alti oameni ar cere pentru trebuintele
lucrarii lui (3).
Corespondentul anonim din Iaci scrie la sfarcitul lui August Ca:
«starea de anarhie care domnecte in aceasta tara, in care multi
din boieri gasesc multumirea lacorniei lor, urmeaz& ci pare sa fie
nu numai tolerata, dar chiar ci bine vazut& de politica ruseasca;
in scop probabil de a cactiga pe boierii cei mari pentru politica
www.digibuc.ro
74 RADU ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINA III. 75
(I) Id. dela 3 Martie 1811. Consulul francez pretinde cb. Iordache Catargiu a fost
arestat numai fiindci fusese la Paris. Existit In Arhiva Senatorilor un dosar special,
No. 2.002, In care se trateazti despre aceast.i afacere. Dau mai departe asupra acestei Im-
prejuriri arnanunte complete, extrase din acel dosar.
www.digibuc.ro
76 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN cint3natr, In. 77
din boieri sa-i dea o rnArturie, care pretentie a dat boo la neinte-
legeri Intre boieri (1).
Mare nemultumire pricinui In D'ivan numirea de cAtre Milasevici
a G'-eneralului-Major Ilie Catargiu in calitate de al doilea membru
In Comitetul de Ocarmuire, si a lui Lupu Bals ca Presedinte
al Divanului JudecAtoresc, amandouA Impotriva vointei boierilor.
Dup.' cele ce corespondentul anonim seri& In primavara anului
1812, se stia, cu siguranta cA, conform tratatului de pace Incheiat,
Prutul aye& sa alcAtueasca pe viitor granita Moldovei. Turburarea
boierilor devotati patriei lor era, zice corespondentul, la culme. Ei
vedeau nenorocirea lor In toata, marimea ei, caci Iau1 si chiar Mol-
dova intreaga erau hraniti de partea de peste Prut. De, cate ori
venia Prutul mare si nu se putea trece peste el, era pericol de foa-
mete; ce are sä fie, se Intrebau ei, cand el va fi cu desAvarsire
inchis ?
Se §tia, de pe atunci c ocarmuirea civil& a parpi deslipite de
Moldova avea &á fie Incredintat'a boierului moldovenese Scarlat Sturdza,
General-Major in slujba ruseasca, cea militara Generalului de geniu
klarting (2).
La 19 lunie se mai credea Inca ca. cesiunea Moldovei de peste
Prut este numai provizorie. De alta parte.se svonia c acea parte de
tara va alcAtui pe viitor un Principat avand a fi dat lui Ipsilant (3).
Multa impresie face& In Bucuresti o deputatie sositä la inceputul
lui Iunie din Iasi si In capul careia se aflau ambii Vel Logofeti,
Constantin Bals si Costache Ghica, eel mai insemnati boieri de
aColo, veniti -)entru a face lui Ciceagov reprezentatiuni asupra a doua
puncte foarte importante.
Cel dintaiu .era alcatuit de dispozitifle grebe stipulate In privinta
mosiilor boierilor moldoveni aflate In a stanga Prutului, adica In tinu-
turile cari; dupa tractatul de pace, urmau a fi cedate Rusiei. Se stipulase
un termen numai de 24 luni, in marginile caruia stApanii acelor
mosii erau datori, 8au sA le vanda, sau sa, se aseze ei 140 In noua
provincie ruseascA. In taz de hecomformare la una sau alta din
aceste conditiuni, moiiIe deveniatu proprietate a Corohnei. Se ziceh
www.digibuc.ro
78 RADII ROSETTI
Messieurs,
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CRISINITY, III: 79
www.digibuc.ro
80 RADII ROSETTI
Mai multi stapani de sate din Gubernia Podoliei (1) si din acea a Cherso-
nului au urmarit pe satenii lor fugiti in Moldova ki i au reclamat aducerea lor
inapoi peste Nistru.
Cea mai mare parte din acei fugari trecuse in Ora Inca dela sfirsitul
veacului XVIII si pe vremea ocupatiei erau intrebuintati de Divanul Mol-
dovei pentru indestularea trebuintelor armatei rusesti, de o potriva cu lo-
cuitorii de bastina. Aceste imprejurari find aduse la cunostinta lui Prozo-
rovski, el interzise predarea fugarilor in Rusia si, intr'o scrisoare din 28
Septemvrie 1808, adresata Guvernatorului Podoliei, dada temeiurile acestei
opriri:
«M'am &Ida A aduc dinaintea Divanului Moldovei chestiunea urmaririi
taranilor fugiti din Rusia, dar dupa o mai patrunzatoare luare in privire
a imprejurarilor terii si a politicei actuale, am venit la concluziunea ca
aceasta procedare ar fi cu desavarsire contrara intereselor Imparatestii Sale
Marini, caci ame.ndoua Pripcipatele, atet Moldova cat si Valahia, dupa cu-
prinsul manifestului Monarhului, se afla sub ocrotirea Máririi Sale ; ele n'au
fost cucerite de sub jugul turcesc, si acele -teri, cu prilejul rasboiului de
fata, au aratat pentru Imparatul Rusiei mult mai multä osardie decat cu.
prilejul rasboaielor din trecut. Ele au procurat farä nici o plate. tot pro-
viantui trebuitor armatei, portia de came, furajple si spitalurile pentru
bolnavi; au intretinut postele si au reparat drumurile si podurile, atet um-
blatoare cat si statornice, asemenea Para nici o plata. Prin urmare trebue
ca eu sa am grija de toate miscarile locuitorilor acestei teri. In cazul con-
trar, ar fi temeinica pricina de a-nri zice ca, prin trimiterea la locul lor a
acestor sateni, ei (locuitorii Principatelor) sa nu se mai gaseasca in stare
de a procurà proviziunile trebuitoare armatelor imperiale si ca asemenea
sunt in Gubernia Podoliei multi de ai lor fugiti acolo, cari si aceia ar trebui
readusi in Principate.
«Ma mira foarte mult ca taranii din Gubernia Podoliei fug aici. Eu nu
gasese de toe ca Oranii de aici sa aiba o situatie mai usoara, decat cei
din Podolia, din cauza nemerniciei ocarmuirii actuale a Principatelor,
deoarece, spre exempla, toate rangurile si functiunile se obtin prin dare de
bani. Se intelege dela sine a acel ce a ob%inut vreo functiune prin lard
se sileste sä scoata, dintrInsa indoit cat a dat pe ea si chiar mai mult prin
fel de fel de abuzuri. Ei prada si globesc sub deosebite pretexte pe nevi-
novatii locuitori. Din aceastá cauza satenii pleaca de s'aseaza in ocoalele
cetatilor turcesti, numite raiele, cari pe vremea ocarmuirii turcesti le ofe-
riau foloase mai man. Dar aceste raiele a celor patru cetati, ocupate de
www.digibuc.ro
ARDIVA SENATORILOR DIN CIII§INAII, lIt. 81
ostirile rusesti, cari raiele au fost obtinute de Imparat prin dreptul de cu-
cerire, Marirea Sa Imparateasca a binevoit sä le dea sub ocarmuirea Di-
vanului Moldovei, apoi ele acum si iau parte, impreuna cu obstea Prin-
cipatului Moldovei, la toate sarcinele precum si la intretinerea ostirilor ru-
sesti. Tot astfel sa procedat i pentru Basarabia, insa aceasta a fost trans-
format& de ostirile noastre in desavarsita, pustietate.
«Astfel Dumneavoastra, milostivul meu Domn, vedeti din cele expuse mai
sus si nu ma indoesc ca conglasuiti cu mine ca, daca as intrebuinta ostirea
in urmarirea fugarilor, aceasta ar fi o depasire a puterilor atribuite mie,
deoarece un Comandant suprem n'are dreptul sit s'amestece far& nevoie in
trebile interne ale terii, cari trebi nu sunt in legatura cu trebuintele ostirilor.
In fine plecarea acestor popoare catre Rusia s'ar schimb in amaraciune
si in ura catre tronul rusesc, i ar fi cu totul contrara unei politici sana-
toase, caci ar starni reclamatiile Portii Otomane si ar fi putut sa se dea loc
la amestecarea ca mediator a Curtii franceze ; in scurt aceasta urmare ar
Ii cu desavarsire nepotrivita.
«Peste toate aceste mai aduc la cunostinta Excelentei Voastre urmatoarele:
S'a vestit ca se trateaza de pace cu Poarta Otomana ; cum se va savarsi
nu este cu putinta a prezice, dar va, spun parerea mea. Daca granita ru-
seasca va fi impinsa la apa Dunarii, fi-va oare de folos Imparatului ca tam
sa se pustieasca ? Sau poate aceste teri vor ramâneA in vechea lor pozitiune
fata de Poarta Otomana, si Poarta, fart indoeala, atunci din aceasta pricina
ar ridica marl pretentiuni.
«*i popoarele cari locuesc aici nu vor mai fi niciodata atat de supuse
pentru interesele rusesti si nu vor mai avea aceeas plecare pentru unitatea
de lege, despre care dau acum dovezi. Tot ce-am putut face este ca am
incunostintat Divanurile despre trimiterea unor deputati dela Dumneavoastra
spre a propune Divanurilor Moldovei i Valahiei ca acestea sa se sileasca.
dupt legile i obiceiurile lor, sit caute pe fugari si sa-i predea. deputatilor,
Dar va spun taus de mai inainte cit dintru aceasta nimic nu se va alege
si cit nici eu, nici predecesorul meu nu ne-am putut misca mai mult pentru
urmarirea acelor fete. Dar din nenorocire nu ne-am putut intelege in aceste
privinte nici cu Excelenta Voastra, nici cu Ministrul de Interne si mit vad
silit sa lungesc aceasta zadarnica corespondenta » .
www.digibuc.ro
82 RADII ROSETTI
Din acest dosar (1) rezulta, ca abuzul facut de Moldovenii caH emigrau
in Rusia cu procurarea unor certificate de constatare a nobletei lor se
practica Inca cu mult inainte de alipirea Basarabiei care Rusia. In Iunie 1808,
Comandantul suprem al armatei dela Dunäre, Printul A. A. Prozorovski,
seri& lui Cu§nicov :
«Se aduce la cuno*tinta mea ca Divanul Principatelor Moldovei i a
Terii-Române§ti dau certificate de nobil tuturor emigrantilor in Rusia
nascuti in Principate, de oHce categorie ar fi ei, chiar §i acelora caH erau
tarani birnici, far& nici o cercetare, numai dupa cererea lor. Deoarece prin
aceasta se aduce un prejudiciu Imparatiei Rusiei, de aceea indráznesc sa
va atrag atentiunea ca sa interveniti in masura posibilului cu privire la
aceasta afacere, ca Divanul sa se abtina de a aduce pe viitor astfel de pre-
juditii §i nemultumiri Rusiei...»
La intrebarea facuta de Cu§nicov cu privire la aceasta afacere, Divanul
din Bucure§ti raspunse ca el nu are cuno§tinta ca vreodata sa fi eliberat
cuiva astfel de certificate, dar ca este §tiut ca a dat unor functionari ai
actualului guvern incredintari certificand ca sunt slujba§i §i aratand starea
lor. Divanul moldovenesc referi ca, din momentul primirii ordinului lui
Cupicov, «despre incetarea eliberarii unor astfel de certificate, s'au dat
ordine in consecinta cancelariilor Divanului, §i ca, ele se vor observa cu
stricteta»; incat prive§te insa numarul certificatelor eliberate pana la in-
trarea in Moldova a armatelor imperiale, in urma anchetei facute, s'a gasit
ca, din cancelaria Vistieriei nu s'a eliberat nici o hartie de acest fel. De
alta parte Logofátul a aratat ca, daca din cancelaria Departamentului Ju-
decatoresc al Divanului chiar s'au eliberat astfel de certificate unora, de
altfel persoane destul de cunoscute, in registre insä nu se gasesc inregis-
trate, ca sa se poata face o lista de acele nume.
Ambele Divanuri au fost indatorite ca pe viitor sa elibereze certificate
de nobleta numai dupa incuviintarea Pre§edintelui, §i nu altfel decat in
urma unei annanuntite examinari a documentelor de origine, la persoane
cunoscute, din familii vechi de boieri §i stapanind mogii. In curand s'a
prezentat ocaziunea de a se dovedi cat de valabila era parerea Divanului
cu privire la dovedirea nobletei.
Vagmistrul regimentului de Husari din Alexandria (Cblonelul Efimovici
era fileful Regimentului), Ion Creanga, a prezentat lui Cu§nicov un certificat
despre stramo§ii lui, Mogalde§tii, mazili din satul Ciocalteni dela tinutul
(1) No. 245. Despre hotkirea Divanului de a se abcinea pe viitor dela eliberarea certi-
ficatului de nobil a celor n5scuti in localitate si cari au trecut In Rusia, 1808. Extract
Halippa, THAN II.
www.digibuc.ro
ARHIVA SRNATORILOR DIN CHI?INAII, III. 83
Orheiului, prin care el arata, cä este adeväratul lor urma §i deci nobil
moldovan, fii dupä tati are dreptul la stäpAnire asupra mo§iilor de o po-
triva et/ Orintele lui, pentru care fapt Creangä ar fi cerut dela Cu§nicov,
A punk pe jalba lui, rezolutie ca s5. i se dea de cátre Divanul Principatului
Moldovenesc un certificat precum a §i-a dovedit nobleta. Cupicov a
trimis cererea Divanului, iar acesta s'a gräbit, faiä sa, mai examineze docu-
mentele, sä elibereze certificatul de nobleta pe care Creangk prin coman-
dantul sg.0 Efimovici, 1-a inaintat oficiului heraldic rusesc. Acest oficiu, prin
Colegiul militar Imperial, a inapoiat lui Efimovici certificatul de noblet6 al
lui Creangk dat de Divanul Moldovei, pentru ca s5, dovedeasck el Creangk
supranumit MogMdea, a i§i are originea din mazili §i este proprietar in acest
Principat, la tinutul Orheiului, cg, familia Mogaldea este nobilä din tat.5. in flu,
lucru ce nu se spune in certificat, cari anume ii erau ascendentii directi;
ce titlu de nobletá §i ce drepturi de st6pAnire nob ila, aveau acei ascendenti,
prin ce documente dovedqte aceasta, §i dac g. in adevAr din astfel de ascen-
denti 1§i trage originea. Apoi se mai intrebà de asemenea când trecuse in Rusia,
ce a avut in vedere la aceasta. trecere §i de ce se nume§te Creang& §i nu Mo-
gAldea, du/ a depus juramant de supu§enie ruseasck lucru despre care n'a
prezentat probe dare §i legale. Oficiul heraldic nu putuse sä se bazeze pe
singurul certificat al Divanului spre a recunoa§te lui Creang5, drepturi la
noblet6,. Efimovici a rugat pe Cu§nicov sa, trimit& Divanului certificatul
spre completare, lucru ce a §i fost fácut de Cu§nicov. i iata c5, peste
catva timp Divanul remite Pre§edintelui cercetärile sale geonealogice tiii
certificate despre ascendentii vagrnistrului Creangk prin caH ei certificä
a in adevár el, vagmistrul Creangk este descendentul MogaldeOilor pe
urmätoarele motive: femeia unui oarecare Postolache MogMdea, sträbunul
lor, rämäsese vaduvk §i. se máritase cu un Creangà care trAia. in Guber-
nia Rusiei Nouk cu care a avut copii pe Constantin §i Maricuta ; iar Mari-
cuta pe Miron Creangk care totu§ nu luase parte la moOenirile lor. Di-
vanul se scuzi totodatä cu aceasta de gre§eala fácutá in certificatul anterior
cu privire la drepturile lui Creanga de pärtm asupra mo§iilor.AducAnd aceste la
cuno§tinta lui Efimovici, cancelaria lui Cupicdv adAugeb. : Din aceste ama-
nunte se vede, cu toate a Divanul Principatului Moldovei n'a satisfä-
cut pe deplin cererea Colegiului Militar, supusá lui de atre Pre§edinte,
cä precum reiese din certificatele prezentate despre geneologia familiei Mo-
Oldea §i despre ascendentii vagmistrului Creanga ce le posedä aceasta fa-
milie, este adevArat a sotia unui oarecare Postolache Mogaidea, ramasa
vaduva, s'a märitat cu un oarecare Creangk care locuià in Gubernia Nouei
Rusii, din care apoi, in a treia generatie, s'a näscut vagmistrul Iqn
Creangä. Prin urmare el, Creanga, nu are nici o rubedenie cu familia Mo-
www.digibuc.ro
84 RADII ROSETTI
galdea, fiindca ins4 strabunica lui, prin faptul ca s'a märitat cu un alt
barbat, a pierdut dreptul la numele primului ei sot, §i apoi asupra 9elorlalte
acte de genealogic) ale acestei familii nu e nevoie s.5. se mai insiste, ci trebue
BA se aducA la cunostinta, prin comandament, vagmistrului Creangá, ca el,
pe baza pricinilor mai sus aratate, nu poate sa se bucure de dreptul de
nobil dupa familia Mogaldea, ca flind strain din neamul ei.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHI$INAIL M. 85
ruse§ti, distrugand bateria inamica dela gura Sulinei, luand cu acest prilej opt
tunuri, §t in deob§te aratara cea mai mare osardie pentru tronul Rusiei. Altii
se ridicara in chip fanatic impotriva acestei mi§cari, nal/lira in insula §i
in satul Caraorman, unde grupara puterile lor, atacara pe cei devotati Ru-
siei, ii prinsera, afar& de 43 in0 cari fugira in Moldova cu toata averea §i
cu familiile lor. Fugarii se prezentara Principelui Prozorovski tiii capatara
invoire sa se stabileasca in satul Chislita. Nadajduind ajutor la situatia lor
din partea hii Cuviicov §i a Divanului, astupara cu cergi &la Dunarii dela
Catlabuga §i incepura a se indeletnici cu pescdria. Dar fur& opriti dela aceasta)
fiindca toate veniturile Basarabiei (Bugeacului) fusese date in arenda. Cu
ajutorul lui Cu§nicov §i al generalilor armatei active, sectarii izbutira sä fad,
cu arendmul un contract pentru pescuire folositor lor ksi incepura sa se
gandeasca, sa-§i cheme §i familiile. Nu se vede din dela dm& au izbutit §i
intr'aceasta.
Manastirea Sf. Nicolae «intemeiata de demult, de catre Domnul Vasile
Voevod Lupul (1634-1654)», era pe vremea rasboaielor lui Potemkin (1787
1791) cu desavar§ire darapanata. Spre a o repara §i a-i Veni in ajutor,
Generalul Cutusov (Mihail Ilarionovici) i-a daruit paraul Catlabuga cu pa-
mantul dimprejur, dupl scrisorile de intemeiere ale manastirii. Aceste scrisori
existau Inca in 1808 §i. fura prezentate Principelui Prozorovski de catre
protoiereul (?) Panaioti. Pe temeiul acestei scrisori manastirea stapania doua
&le de pescuit ale Catlabugei precum §i un loc de aratura §i de fanat,
Una satul Galile§ti. Restaurarea manastirii nu fu ispravita 'Ana la Martie
1792. Dupa intoarcerea Turcilor aceste bunuri fill% luate in stapanire de
catre Murlagi Aga Murlateni, demnitar turcesc. Dela 1806 pana la 1807, ma-
nastirea fusese pustiita de catre Turci §i adusa la cea mai mare ruina, dar
a meritat bagarea de seam& a lui Prozorovski, fiindca-§i aratase osardia
catre Rusia. Prin urmare, dupa staruinta Protoiereului Panaioti, s'a dat ma-
nästirii, in 1808, 500 lei din fondul de arenda al Basarabi e\- (Bugeac) tiii s'a
hotarit pentru viitor a nu se arenda pamanturil2 qi. garlele cari odata apar-
tinusera manastirii, ci a le lasa la dispozitia mánástirii. Ispravnicul basara-
bian (adica, al Bugeacului) Marcu Gaius, spune despre starea de atunci a
cladirii manastirii: eaceasta manastire a fost darapanata §i ruinata par/
la pamant»; prin urmare, sustinand cererea protoiereului, ispravnicul sfatuia
sa se dea ajutor pentru restaurarea manästirii §i pentru infiintarea acolo a
unei §coli in care ar invata copiii locuitorilor, ca sa nu ramana PAO, inva-
tAtura, cum fusese pana atunci, din cauza saraciei §i a opresiunii din partea
Turcilor.
www.digibuc.ro
86 RADII ROBETTI
(1) No. 220.Despre Sarbii cari doriau s emigreze din satul Ilrak-Burza, la Akerman.
17 Iunie 1808, foaia 11.
(2) No. 34: Despre oamenii de diferite natii iesi0 din eetati. 1808. I. N. Halippa, Tpyikia
I, p. 344.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR MN CHISINAIL III. 87
www.digibuc.ro
88 RA DTJ ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CIMINAXI, III. 89
(1) No. 237. Despre compania de politie, compusa din soldatii militiei din Pultava qi
despre completarea ei prin recrutare de voluntari, 1808. Extract Halippa, Tpyxbi, 11.
www.digibuc.ro
90 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CH4INAII, III. 91
Consulului din Iasi, Pisani, a& alcatueascá un proiect pentru regularea soartei
functionarilor cari se gäsiau la acel Consulat general, in slujba arhivei si
a altor biurouri, care proiect a si fost trimis spre cercetare Comandantului
suprem al armatei, Printului Prozorovski. Acest din 'Irma aproba proiectul,
ordona aducerea lui la indeplinire si il inaintá mai departe spre aprobare
Departamentului Imperial de Externe.
Prin un ucaz ulterior, din 30 Iu lie 1808, semnat de Imparatul Alexandru,
se aproba proiectul trimis de Generalul Feld-Maresal Prozorovski, si se ho-
tari cele ce urmeaza: (1)
1) Fostul prim dragoman, Asesor de Colegiu Pisani si Secretarul de Gu-
vernamant Corsunov, ramâneau in resortul acelui colegiu, avand a fi
trecuti in statul Presedintelui Divanurilor Principatelor Moldovei si Mun-
teniei, find platiti din primele paragrafului extraordinar, dupa cum aye& a
statua Generalul Feld-Maresal, spre a li sa da, primind pe deplin leafa
actualä: primului 600 ruble pe an, dupa curs, iar celui de al doilea 500 ruble,
fara curs, cu incepere dela 1 Maiu a. c. 2). *eful expeditiei postale din Iasi,
Asesorul de Colegiu Volcov, ramanea in resortul colegiului avand a fi trecut
in statul numitului General Feld-Maresal, pentru expeditiuni postale de camp,
cu leafa ce primia actual, ate 1000 ruble pe an, asigurate; 3). Registra-
torul de Colegiu Egorov raminek in personalul Departamentului, avand a fi
trecut in statul pentru expeditiunea de curieri a Generalului Feld-Maresal,
cu leafa ce prima, adica 400 lei pe an din suma incuviintata in acest scop;
4). Fostul curier in functiune Atanasie Macedoneanul, avea A fie primit in
aceeas slujba cu leafa de 400 lei pe an, din suma incuviintata spre acest
scop ; 5). Talmaciul aceluias departament, Velici, talmaciul colegial Djai-
covsky, cum si talmaciul care sa gash), in Galati (ca al treilea dragoman),
Secretarul Gubernial Cernevici, aveau sa fie readusi in Departament, dam-
du-se fiecaruia leafa de ate 500 ruble pe an, din sumele generale; 6) Fostul
Consilier de Curte Panaiodoros, care era in afar& de stat si care plecase din
Constantinopole cu fostul trimis Italinsky, avea sa fie readus in Departament
si sa, i se dea leafa dupa functiune. Arhiva Consulatului era compusa din :
9 lazi mari cu arhivele ambelor consulate (din Iasi si Galati), 1 lada mica
care apartinea d-lui Rodofinikin, 1 geamantan tot al lui pentru stampile,
1 cutie cu tipografie si cu aparatele ei de fier, 1 pachet cu 7 chei ale la-
zilor consulatelor, 1 marca, imperiala; toate acestea au fost asezate in pa-
latul Principatului Moldovei, si se paziau de o caraula». Din lista obiectelor
daruite pe anul 1806 se constata : ca mai des se däruiau pungi albe si de
(1) No. 248. Despre desfiintarea Consulatelor rusesti din Iasi si Galati. 1808. Extract
Halippa, Tpyxbi, II.
www.digibuc.ro
92 RADII ROSETTI
No. 291. Despe supunerea tuturor supusilor rusi cari trlesc in Moldova jurisdictiei
Divanului Moldovei, 14 Julie 1808. Extract Halippa, Tppkw, II.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINIII, III. 93
(1) No. 451. Despre sosirea din Petersburg a dansatorului Procopie Ivanov, 1808. Ex-
tract Halippa, TpyAbi, III.
(2) No. 253. Despre predarea pachetelor postale atre Hasan Pap, fost comandant
al I3enderului, 1808. Extract Halippa In TpyAbi, H.
(3) No. 278. Despre ispravnicul din Tecuciu, Conachi, care a ucis far5, premeditare pe
Locotenentul Scavinsky, 1808. Extract Halippa In Tpya.i, II.
www.digibuc.ro
94 RADII ROSETTI
(1) No. 289, Despre oprirea, de atre comandantii cetátilor, ca locuitorii Omni IA se
aseze in auntrul cet6p1or si a maha1alelor lor, aceastii volnicie läsindu-se numai acelor
locuitori cari venise de peste Dunäre. Extract Halippa In Tpmi, II.
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CHISINAIL III. 95
Lipcanii, Zalucia, Ciabraul §i Criba, in apropiere de cele mai sus numite sate.
Deoarece pretentiunea lui Bal§ nu fusese formulata la timp, Cu§nicov a dat
ordin sa se retina lui Bal§ cei 200 lei lunar ce-i prima dela Visterie ca pensie,
pan& la acoperirea sumei de lei 4.000 cat datori& ca arenda. Divanul insä a
numit pe Bal§ intr'o functiune mai mare, inapoindu-i pensia (1).
Savitzki (2) a fost trimis ca A, ncheteze abuzurile Mcute de ispravnicii
Pe langa murdaria din cale afar& de mare a ora§elor, din cauza
k)cali.
lipsei de grija a ispravnicilor, din cauza carora insu§ Generalul-Maior Printul
Viazemski a fost nevoit sa intre in conflict cu autoritatile pamantene cand
se gasia in Harlau, Savitki constatA ca cel mai mare abuz facut de ispravnici
er& ca nu treceau in catagraflile locuitorilor pe cei NOV, cari se intorsese din
nou la sate §i cari purtau numele de scutelnici (?). Ispravnicii intele§i cu sa-
me§ii repartizau darea de plata a locuitorilor §i asupra acestor a§à zi§i scu-
telnici, a§& ea, in plus de cei obligati, mai platiau §i ace§tia, care parte se
mu& in natura §i merge& excluziv in folosul lor particular. Alt abuz comis
de ispravnici consist& in faptul ca, la trecerea armatelor, ispravnicii adunau
far& bani proviziuni §i in urma, fie ea, le vindeau armatei cu parale, sau
nu le vindeau §i le pastrau pentru alte prilejuri.
Cu ocazia transportärii, in toamna anului 1808 (3), a lagarului corpului ba-
sarabean al Contelui Langeron din Tobac in satul Catlabuga, trecerea peste
Prut a fost foarte anevoioasä, apoi nu se gasi& nicairea nici un pod; §i Contele
gag& de neaparata trebuinta ca peste Prut sa fie 3 poduri §i anume : in
Falciu, la Vadul lui Isaac §i. in apropiere de Reni. Lânga acest din urma
punct ispravnicul Alecsandri a putgt sa construeasca, cu foarte mari greu-
tati, un pod. La Vadul lui Isaac s'a construit un zagaz-stavilar, peste care
se rästurnase furgonul incarcat cu pesmeti al regimentului de dragoni din
Perieslav. Contele a cerut dela Cu§nicov ca sa sileasca pe ispravnici sli, se
supunä ordinelor date de Generalul Luca, §i a comandat alti pesmeti in
comptul ispravnicului dela Frumoasa (?). Dar ispravnicul a adus martori,
cari au aratat ca, furgonul s'a rasturnat, nu din cauza neterminarii zagazului,
ci din cauza ca soldatul care il conduce& ave& grija celor 4 cai ce-i duce&
legati in urma furgonului §i, la sf&r§itul zagazului, aproape de malul celalalt,
(1) No. 323. Despre socoteala banilor datoriO de atre Polcovnicul Bali} pentru mosiile
tinute de el In arena. In raiaoa Hotinului, 1808. Extract Halippa, Tpmi, III.
(2) No. 347. Despre constatArile revizorului Savitzki, trimis in tinuturile Botosani, HarlAu,
Dorohoiu, Herta si Suceava, 10 August 1908, Extract Halippa, TpyAbi, III.
(3) No. 495. Despre aspra Indatorire a ispravnicilor din Basarabia A repare podurile
stricate si sá fac5, altele nou5,, si In general pentru aducerea la Indeplinire a tuturor ce-
lor cerute de Generalul.Locotenent Conte Langeron, cum si despre cercetarea cauzei
Inneckii furgonului eu pesmeti, 1808. Extract Halippa In THAL III.
www.digibuc.ro
96 RADII ROSETTi
(1) No. 499. Despre denumirea drumurilor cari se gasesc intre Focsani si Roman pana la
Botosani pentru trecerea armatei; despre Impartirea lor in statii postale; despre con-
struirea de poduri, despre construirea magaziilor cu fan si grane. 1808. Ibid.
(2) No. 462. Cu privire la cererea (data prin Divan) de care starostiile satelor: Pi-
ciorul Lupului, Anghelutii, Darabanii si Lunca, Barnova lui Nicolae Paseleanul, cari se
jaluiau de Hatmanul Sandulache Sturza si Jitnicerul Constantin, pentruca Ingreuiau
acele sate cu prestatiuni In bani. Ibid.
www.digibuc.ro
ARInvA SENATORILOk DIN CHIINAU, In. 91
(1) No. 492. Despre trimiterea din Chiev, la I. P. S. Mitropolitul si Exarhul Gavriil a
Registratorului de Colegiu Ghetoponov, 1808. Tpyxbi III.
(2) No. 95. Despre Implinirea a 1610 lei dela TAtarii basarabeni pentru arderea de
cátre ei a caselor din satul Gotesti, 1808. Ibid.
(3) No. 177. Despre furtul a 27 cai dela nobilul rus Paval Sobcov de dare locui-
torul din Chisiniu Iacob Serban, 1808. Ibid.
Anatole A. R. Tom XXLIIMentoriile Sect. leteriee. 7
www.digibuc.ro
98 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ArinnTA sEicooRnofl bill citisnat, ni. DO
ciale a lui Cu§nicov. Cu prilejul trecerii la sfarsitul lui Iu lie a mai multor
generali rusi prin Iasi, comandantul pietei, Tihanovski, trimise la casa lui
Bal§ pe Platzmaiorut sau cu bagajele generalului Riezva. Bals porunci sa
nu-i primeasca si sä inchida casa. Cusnicov in urma jalbei comandantului
care se plansese ca, politia fusese insultata, porunci Divanului sä traga pe
&is la raspundere, incidentul insa fu aplanat mai pe urma.
Neplaceri au rezultat din fuga roabei generalului Sasin, care era incvar-
tiruit la Logofeteasa Ileana Paladi si pentru tainuirea careia au fost banuiti
unii servitori de ai Logofetesei (1). Pentru cercetarea conflictului s'a numit
o ancheta din partea armatei si a Divanului, graful Mih. lIar. Goleniscev-Cutuzov
numind pe Generalul-Locotenent Ghica, iar Divanul moldovenesc pe Aga
Iasului, Iordache Bals. Cercetarile comisiei n'au ajuns la nici un rezultat. Numai
peste 23 zile fata a fost gäsita in podul grajdului..Mancarea i-o procurau ser-
vitorii cari au si fost dati in judecata Tribunalului Criminalicesc pentru
tainuire.
Maiorul Constantin *einovici (2), din invalizii armatei rusesti, dobandi
dela Comandantul de capetenie, Principele Prozorovski, invoire sa se sta-
bileasca in satul Orofteana dela tinutul Hertei (3).
Inchipuindu-si ca prin invoirea de a locui aici i se daduse satul in stapanire,
*einovici voi sa, fie singur si deplin stapan pe el. El incepil sa se impotri-
veasca zapciilor cand acestia voira sa, implineasca dela locuitori contribu-
%Me in natura datorite de ei si sn-i scoata pentru facerea transporturilor.
Femeia lui *einovici batii chiar pe mai multi War* si pe samesul insar-
cinat cu strangerea darilor. einovici se desvinovatia fata de Cusnicov ara-
tand. ca el s'a opus numai la perceperile facute peste mäsura dela taranii
lui si a incercat sa convinga pe Presedintele Divanurilor a ispravnicii
Cercel si Buznea, precum si samesul Radovici si altii percepeau dari nele-
giuite. Ancheta facuta de catre un functionar al Divanului moldovenesc,
Diacul de Visterie Ilie Cogalniceanu, a dat dreptate ispravnicilor. Dar
,5 einovici necontenind staruintele lui pentru facerea unei noua cercetitri,
Crasno Milasevici, care urma lui Cusnicov in sarcina de Pre§edinte al Di-
vanurilor, randui o noua cercetare sub privigherea revizorului rus, maiorul
Ponarevski. Dosarul nu da rezultatul ei.
(1) No. 182. Despre anohetarea tuturor neorânduelelor In casa D-nei logofetese
(Ileana) Palade (in Iasi) de ca.tre gizduitul D. General-Maior *aschin, 1808. Halippa,
Tspyai, IL
(2) No. 174. Despre maiorul einovici, locuitor ln satul Orofteana, tinutul Hertei, gl
despre piedicele flcute de el locuitorilor acelui sat Intru Indeplinirea Indatoririlor Mr. Iunie
1808. Extract Halippa In Tpysai, II.
(3) Astfizi In tinutul Dorohoiului.
www.digibuc.ro
100 itADtt ROStTti
www.digibuc.ro
ARCHIVA SENATORILOR DIN CHIONAU, III. 101
tire. Iar duph Intamplare vremii si sthrii tinuturilor, altii din ispravnici avAnd
a se si strAmuta, fAcAnd socotinth Divanul, iata alAtureazh aceasth insemnare
de candidati. Adich pentru un ispravnic la Soroca cu strAmutare altuia dela
Orheiu, doi pArchlabi la Hotin, doi ispravnici la Suceava,un ispravnic laNeamtu,
doi ispravnici la Mr !Au cu strhmutare unul la Bachu, doi la Bachu, unul
la Botosani, doi la Tecuci, doi la Roman cu strhmutare unul la Tecuci, unul
la Tutova, unul la Codru, unul la Hotarniceni, unul la Dorohoi, doi la Car-
lighturi si altul la olatul Benderiului.
Aceasth socotinth cu cinste se pune inainte Exelentiei Voastre spre ho-
Wire, fiindch anume s'au urmat duph rand, pentru unul din ispravnici doi
si pentru doi patru candidati. Ca din acestia binevoind a se uni i socotinta
Exelentei Voastre, s poath fi randuiti a intra in slujbh dela ziva aceea intru
care, duph trebuinth, sunt insemnati, atat cei strhmutati cat si cei depArtati,
dar si acei rAnduiti spre cuprindere celor ce au implinit anul lor, rAmAind
Divanul astepthtor socotintei Exelentei Voastre.
Candidatii isprävniciilor.
La tinutul Sorocai.
In locul dumisale SpAtarului Ionitti Pa lade, care au implinit anul shu dela
zi intAiu Martie, va fi rAnduit dela zi intAiu Aprilie :
Dumnealui Spatarul Constantin Sturdza, care este Shrdar la Orheiu, strh-
mAtAndu-se de acolo.
La tinutul Orheiului.
In locul Dumisale Spatarului Constandin Sturdaza se va randui Shrdar
din cesti mai jos candidati, adich:
1-u Dumnealui Spatarul Grigore Bals,
2-lea Dumnealui Banul Alecu Beldiman.
La tinutul Hotinului.
Fiindch amandoi pArchlabii ce sunt urmeazh a se schimba., aflandu-se bol-
navi, iar a unul implinindu-i-se si anul slujbei dela zi intaiu Martie, spre
aceasta la acest tinut al Hotinului se vor randui doi parchlabi dela zi intaiu
Aprilie, din candidatii acesti de mai jos, adich:
1-u Dumnealui Spiltarul Alecu Ghica,
2-lea Dumnealui Comisul Iordache Leon,
3-lea Dumnealui Banul Ionith VArnav,
4-lea Dumnealui Banul Constantin Miclescu.
www.digibuc.ro
102 RADII ROSETTI
La tinutul Sucevei.
In locul dumisale Banului Andronache Donici, care au trecut de mult anul
slujbei sale, va f rânduit dela zi inthiu Aprilie un ispravnic din candidatii
de mai jos, adicä:
1-u Dumnealui Caminarul Vasile Miclescu.
2-lea Dumnealui SpNarul Iancu Miclescu, iar in locul Vtorii Visternicu-
lui Vasile Crupenski se va rklui alt ispravnic dela sfArsitul lui Maiu, pe Ba-
nul Constantin Lazu.
La finutul Neamfului.
In locul dumisale Banului R6ducanu Roset, care implineste anul slujbei
sale la zi intAiu Aprilie, se va randui (rupt)
1-u Alecu Cantacuzino,
2-lea (rupt).
La tinutul Bacáului.
Implinindu-se dela zi intbdu Martie anii amAnduror dregAtorilor vechi ffi
trebuintA find la acest tinut a se cuprinde cu vrednici dregAtori, s'au socotit
dela zi Int Aiu Aprilie a se rándui din acesti de mai jos adica:
1-u Dumnealui Comisul Mihalache Mavrogeni str&muUndu-se dela I-16.rlAu,
2-lea Dumnealui Comisul Constantin Neculcea,
3-lea Caminarul As Ian,
4-lea aminarul Iordache Giurgea.
La tinutul Harlaului.
Unde unul din dregAtori, Clucerul Petrache Varnav, implineste anul sluj-
bei sale dela zi Intalu Aprilie, iar celalalt, Comisul Mavrogeni, se strämut6.
la Buz5.0 dupà trebuinta, find trebuin t.5. de a se rândui doi diregatori, se
vor rândui din candidatii de mai jos: .
1-u Dumnealui Comisul Iordache Ghica, flu! dumisale Vornicul Dumitra-
che Ghica,
2-lea Constandin Negros,
3-lea Stolnicul Vasile VArnav,
4-lea Spatarul Mihalache Racovitá.
La tinutul BotoOnilor.
In locul Dumisale CArninarului Alecu Calimah, carue i se implineste la zi
intii.0 a viitoarei luni Maiu, se va ra.ndui un Vornic dela ace epohi a zi in-
taiu Maiu din candidatii de mai jos:
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIRINAII, HI. 103
La tinutul Tecuciului.
In locul arnandoror dregatorilor vechi, adica a Caminarului Ion Greceanui,
carue i s'au implinit anul la zi intaiu Martie, i a Sardarului Neculai Stamatin,
care s'au bolnavit, se vor randui doi dregatori din candidatii de mai jos adica:
1-u Jitnicerul Constantin Tiriachiul,
2-le Petrache Sturdza stramutandu-se dela Roman,
3-lea Spatarul Mihalache Cerchez.
La tinutul Romanului.
In locul Dumisale Petrache Sturdza, ce se stramuta la %inul Tecuciului,
se va randui un ispravnic dela zi intaiu Aprilie precum §i in locul Stolni-
cului Beldiman ce i§i impline§te anul Wr . sfar§itul lui Maiu, se va findui
altul la ace epochi, adica doi ispravnici la Roman din candidatii de mai jos:
1-u Dumnealui Banul Costache Crupenski,
2-lea Dumnealui Stolnicului Andrei Milu,
3-lea Meldelnicerul Vasile Roset,
4-lea Sardarul Ionita Prajascu.
La tinutul Tutovei.
In locul Stolnicului Ionita Iamandi, care a §i implinit anul la zi intadu curga-
toriu Martie, se va randui un ispravnic din ace§ti mai de jos candidati:
1-u Paharnicul Enache Donici,
2-lea Caminarul Iancu Miclescul.
La tinutul Codrului.
In locul S,')atrarului Costache Dia, care au implinit anul slujbei sale la zi
intaiu Martie, se va randui un ispravnic, adica:
Petrache Carpu Galu§ca.
La tinutul Hotärnicenilor.
In locul Medelnicerului Isaie, care se al% intru oarecare neputinta de boala,
a se randui dela 15 Aprilie:
Medelnicerul Ionita Meriacri.
www.digibuc.ro
104 RADII ROBETTI
La tinutul Dorohoiului.
In locul Caminarului Iancu CananO, care este invinovatit pentru lucr6,rile
sale, se va randui un ispravnic din acesti mai de jos candidati:
1-u Clucerul Constandin Adam,
2-lea Medelnicerul Manolache Andrie§.
La tinutul CArligaturii.
In locul amhnduror ispravnicilor vechi din cari unul, adica, Serdarul Ion
Luca, au apropiat (rupt) . - . . din candidatii ace§tia de
mai jos:
1-u CAminarul Gheorghe Cuza
2-lea Medelnicerul Toader Buhu§,
3-lea Serdarul Ion Miclescul,
4-lea Chpitanul Iordache R5,§canul.
La olaturile Benederiu, Akerman, Chi lie.
In locul arma§ului Constandin Popov, care cu totul ca. nu s'au implinit,
fiind trebuinta, de a se rAndui un Ispravnic mai vechiu, §i care O. poatl merge
la Chi lie §i sta pentru sävar§ire trebuintelor de acolo, s'au socotit a se randui
un ispravnic din acesti mai de jos candidati:
1-a Capitanul Ionitä Banulescu,
2-lea Särdarul Vasilache.
(Isc 64) Costache Ghica Log. Constandin Log. Sandu Sturdza Stolnic.
Iordache Roseti Vist.
Hartia de mai sus, care nu poarta datA, a fost primitä la cancelaria Pre-
qedintelui in ziva de 24 Martie 1810 (1).
IV.
AMANUNTE ECONOMICE SI FINANCIARE ASUPRA MOLDOVEI
DELA 1808-1812.
Veniturile (2) intregii Basarabii (adicA, olaturile Benderului, al Chiliei §i al
Ismailului) au fost vandute negustorului din Odessa Marcu Sliva pentru
145 mii lei. Conditiunile perceperii postinii asupra productiunilor i a ali-
mentelor sunt formate din 21 puncte. Mahalalele fostelor cetati turcefAi
lipsesc cu totul in registrele de otcupuri ale alimentelor. Afacerile in vreme
de räsboiu (cantinieri, etc.) erau cumplit de sup6rAtoare pentru otcupcii §i
(1) Dosar No. 1.412.
(2) No. 6. Despre licitaOile pentru arendarea oteupurilor de venituri ale Besarabiei,
Dela 10 Aprilie 1808 Ora la 10 Aprilie 1809. Halippa, Tpv(si, I,
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIEINAU., III. 105
(1) No. 56. Despre Imprumutul de 40.000 lei, adicl 15.238 ruble rusesti, flout Divanului
Principatului Moldovei din Cassa depozitului Comisariatului militar de pe lang5, Coman.
dantul de capetenie. I. N. Halippa, Tpmbi.
(2) No. 123. Despre otcupurile deosebitelor venituri si ale sfirii in Moldova 1808. Ibid., II.
www.digibuc.ro
106 RADU ROSETTI
(1) No. 180. Despre neluarea de pogina moldoveneaseit dela vivandieri si pentru Mu-
turile si obieetele de hrara aduse de ei din Rusia pentru armatä. Halippa, Tpyliai, II.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISIN/13, IH. 107
paguba Visteriei; «altfel orice paguba adusä otcupciului, (sau mai degraba
Visteriei) va fi imputata, Domnilor seri de corpuri sau coloneli comandanti
cari vor da asemenea certificate nelegale pentru transportul márfurilor. Cea
mai mare parte a bauturilor despre cari se trateaza in acest dosar, sunt cele
urmatoare: romul, aracul, Malaga, vinurile de Champagne, Burgundia oi cele un-
guresti, berea porter, cea englezeasca, rachiul de pane, rachiul francez, spirt
de trei feluri, iar din ale mancarii : branza de Olanda, jamboanele, carnatii,
alámaile, portocalele, zaharul, cafeaua, ciaiul, ciocolata, Orli de Olanda, co-
feturile; din marfuri: postavul, panza, iuftul, panza de Olanda, basmalele, ma-
tasa (taffetas) neagra, esarfe si vipusti pentru mondirurile ofgerilor.
www.digibuc.ro
108 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
AttitIVA sEttATORILOR DIN DIII$INACI, III. 109
Apoi cAnd lipseste acest drit, de vreme ce scutelnicii sunt lAsati pentru
vecini WI care au .slobozit pAmAntenii precum s'au fAcut cunoscut I. E. V.,
iaste fArA drumul cuviintii slobozire scutelnicilor decAt numai prin o extra-
ordinarl rAnduire. Spre o stintA a I. E. V. cl in vreme Domnului Alexandru
Sutul, la let..., prin sfatul obstesc, s'au oprit de a mai aveA boierii greci dupA
rangurile lor scutelnici oameni de slujbA, intArinduse anaforaoa de mai sus
de pomenitul Domn. Si mai find si alti boieri greci aici, nu au aceastA I'm-
pArtAsire. Intru alt chip dumnealui Postelnicul Ventura are haractir dupA
rangul ce are, din cei de intAi clasis. Si jaloba dumisale se alAtureazA dupl
cuprindere predlojeniei spre hotärire, precum intelepciunea I. E. V. va gAsi
cu cale.
Gavril Mitropolit si Exarh.
Costache Ghica Log.
Constandin Balas Log.
Sandu Sturdza Hatman
lordache Roset Vist.
Ins5, din lista de mai sus reiese ca erau si exceptiuni la aceasta
regura, deoarece vedem dintr'insa boierii greci avand 366 scutelnici,
iar juphnesele grece 72.
DosaruI No. 2.971 din 1811 ne vorbeste de un Domn Sonini, care
parea insärcinat cu o misiune stiintificä in Principate. Mai vedem pe
un Seconde-Leutnant Kreuzberger, din regifnentul de Bialistoc, care
era ataat lui Sonini, raportand (in limba germana) lui Crasno Mi-
lasevici despre cAlátoria lui Sonini. Intadul raport, datat din Galati,
la 5 August 1811, zice ca% a Mout (Kreuzberger) oarescari crochiuri
dupä cererea lui Sonini, dar GA nu poate ridica, precum li ceruse
Crasno Milasevici, granita dintre Moldova si Valahia, fiinda nu
merge totdeauna dealungul ei. Al doilea raport este datat din
Targul-Ocnei, in 19 August 1811 si zice ca au vizitat minele de
sare de acolo si ca' Sonini merge s'a vada die Sauerqueilen, (Sla-
nicul) cari sunt in depArtare de 4 ceasuri de acolo.
Se va vedea mai departe ch, in realitate, acest Sonini era un
agent politic, trimis in tara de Napoleon in urma deschiderilor !Acute
Imparatului Francezilor de cátre Spaturul Iordache Catargiu.
Cu prilejul dArii hi antreprizA (1) a veniturilor vamale din Moldova in anul 1808,
Hatrnanului Palade, care oferise 35 de mii de lei peste suma cu care erau
(1) No. 285. Despre luarea in antreprizá a veniturilor vamale din Moldova de &are Hat-
manul Palade, si despre permisiunea de participare sau neparticipare la aceste licitatil
a negustorilor rusi. 12 Iulie 1808. Halippa, Tp3un,i, II.
www.digibuc.ro
110 RADU ROSSETTI
arendate in anul precedent, n'au fost prirniti la licitatie negustorii ruqi din
Odesa: Larion Portnoy §i Semen Medrosov. Printul Prozorovski a lamurit
lui Cu§nicov a negustorii ru§i pot sa. nu fie admi§i la licitatie numai
atunci, cand obiectele in licitatie sunt a§à de nelamurite qi de nesigure,
incat concurentul rus ar rise& sa se incurce cat de u§or in privinta chi-
pului de percepere a darilor. In deob§te, daca, drepturile §i indatoririle con-
curentului rus pot fi stabilite cu deamanuntul pentru o folosintä recuno-
scuta, se vor admite §i se vor invita §i negustorii ru§i la licitatii, fiindca
concurenta mai mare influenteaza asupra pretului obiectelor, lucru ce este
in legatura cu interesele Visteriei §i in parte cu ale armatei ruse, tinuta
pe cheltueala terii.
S'a fácut catagrafia (1) ulitelor Ia§ilor cu mahalalele lor, cuprinzand: birnicii,
negutatorii, hrisovolitii (targovetii privilegiati de intaia §i a doua clasa), ma-
zilii, ruptele Visteriei, scutelnicii boiere§ti, breslele, iertatii §i saracii, suditii
ruse§ti §i cre§tini, armeni §i nemti §i vaduvele evree§ti. Gäsim trecute
urmatoarele ulite : Hagioae cu mahalalele ei, Targul de sua cu mahalalele
ei, Citryasariei, Podul vechiu, Ulita Mare, Manjilor, Bárboiului, Targul de jos,
Frecau, Bro§tenii, Feredeile, Muntenimile, Cacaina, Rufenii, Tätara§ii, Ciur-
chii. Intreaga populatie a ora§ului Iaqi era de 16.287 suflete de ambele sexe,
din care numar 2.871 Evrei (2), 1.684 Tigani qi 585 partea duhovniceasch.
Din dosarul No. 19 constatam cA preotii §i tarcovnicii intrebuintati in
spitaluri primiau cei din-Mi. ate 15 §i cei de al doilea cate 6 lei pe luna.
Podurile, in acceptiunea actuala(3) a cuvantului au fost introduse in Imi
prin silinta lui Cu§nicov; Pre§edintele atrase atentiunea asupra glodului care,
in vreme de ploaie, impiedeca comunicatia intre oral §i mahalale §i chiar intre
deosebitele 04 ale ora§ului.
Breasla podarilor era alcAtuita dintre sateni din satele invecinate, scutiti
nu numai de toate (bine, dar §i de cvartiruri, pentru ca sá se ocupe nu-
mai cu ispravirea podelelor §i a drumurilor. Functionarii insarcinati cu pri-
vegherea acestor lucrari erau : Polcovnicul Emanoil Bal§ §i Vornicul Du-
mitru Sturdza. Ca material se intrebuinta numai lemnul.
Cu intretinerea menzilurilor (po§telor) in Moldova erau insarcinati doi
boieri mari ai Divanului, cari incheiase cu Visteria contract pe 4 V, ani §i
(1) No. 295. Condica scrierii sufletelor qi a familiilor a stfirii de jos din targul Iaqi.
Ibid.
(2) In anul 1899 numarul Jidovilor din Iaqi era de 39.441, al creqtinilor de 38.626 ; nu-
märul celor dintai in 96 ani au sporit cu 1.373 la sutit; al celor de al doilea numai cu
2,99 la sut5..
(3) No. 17. Despre podurile din ora§ul Iaqi 0 despre luarfitorii scutili de bir. 27 Mar-
tie 1808. ibid., I.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, 111
www.digibuc.ro
11 IAntt aoattr.t
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATOrtILOR DIN CHIFNAII, III. 118
dicile numite ale capuchihaielelor, precum s'a al-Mat mai sus 0 aceasta spre
a inlatura in§ellciunile.
6. Pentru calul pe care §ade surugiul care duce pe calator, ni se va plati
ufiret ca §i pentru ceilalti, dup5, cuprinsul punctului 5, adica 10 bani de catre
Visterie 0 20 bani de catre ceilalti.
7. Pentru fiecare po06. ni se vor da cate doi ingrijitori de trAsuri precum
aceasta s'a obipuit Oa acum; despre ace0ia precum 0 despre capitanii
de po0ä, noi vom fi datori sa, trimitem Visteriei liste nominale, pe baza
carora se vor elibera certificate in scris, pentru ca dan0i sä nu plateascä
nici un bir fii nici o dare.
8. Un capitan de fiecare po06, oricare ar fi rangul lui, va fi slobod de
orice dajdie sau bir §i ispravnicii de tinut nu vor avea dreptul sa le po-
ronceasca sau sa-i intrebuinteze la vreo slujba, capitanii find numiti nu-
mai spre a sluji la menziluri.
9. La prilejul trecerii pa§alelor 0 alte agarldeuri (turce0i), capitanii de
po0a nu vor fl datori sa dea mai mult de 50 cai pe zi pe drumurile mari
de intaia mana, spre Bender, Criuleni, Hotin, Ismail, Galati, Foqani; 25 cai
pe zi pe drumurile de a doua mana, spre tinuturile Sorocai §i Mohilaului (7)
§i 15 cai pe zi pe drumurile de a treia mana, spre Cernauti, Bachu §i Fal-
ticeni. Aceiti cai nu vor putea f du0 de o parte de drumul de po0a, ci vor
trebui sa mearga numai pe acele drumuri. Dad., impotriva tocmelii din
acest contract, s'ar intampla ca noi sa fim nevoiti, din partea oricui, §i ni
s'ar cere deodata un mai mare numar de cai, in acest caz vom avea dreptul
sa nu dam mai mult de 150 cai §i aceasta numai pentru a merge pe dru-
mul mare, nedand caii de po§ta pe drumurile laturalnice.
Pentru fiecare cal dat poste numärul sus pomenit, Visteria O. ne plateasca
o taxa de oath treizeci de bani pe cal 0 pe ceas de drum. Cand se vor
luà de odata mai putin de 80 cai, nu avem dreptul sa-i hranim in cursul
drumului in socoteala Visteriei, dar daca se vor lua mai malt de 80 cai,
atunci Visteria trebue A, hotarasca pentru hrana lor in cur§ul drumului
catimea trebuitoare de fan §i de orz, fara a ne cere vreo plata pentru
acel nutret.
10. Ne indatorim sä intretinem la po0a 2.200 cai buni, spre a nu pricinui
prin lipsa de cai intreruperea calatoriei. Afara de aceqti cai de rand vom
aveä, la fiecare po§ta, un numar indestulator de cai mai buni cari vor fi
dap numai pentru trebuintele neapArate ale ocarmuirii Domne0i gi ale terii,
precum qi c1ara01or ora§ene0i §i oamenilor cari due scrisorilor Giamal
Illenzil (curierul de cabinet otoman).
11. Se va poronci capuchehaelelor de Serhaturi sä nu retie caii de posta
0 A aiba grija sa-i trimita indata inapoi Para cea mai mica inthrziere.
Analeie A. R.Tom. WM. Memoriile Seq. letoriee. 8
www.digibuc.ro
114 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIVNATT, Iti. 115
D D Bacaului 9 »
D D Putnei 9 »
D D Tecuciului 6 D
» » Covurluiului 9 »
» n Tutovei 9 »
» D Vasluiului 6 0
N 0 Falciului 6 »
D » Orheiului 9 0
0 0 Sorocei 9 »
D » Hertei 6 D
» D Dorohoiului 6 D
» n Botosänilor 6 n
» » Harläului 6 D
n D Carligaturii 3 »
www.digibuc.ro
116 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAU, III. 117
www.digibuc.ro
118 RADII ROSETTI
«La Orheiu am gasit urme de burte vechi precum §i locuri unde, dupa
marturia batrânilor, se facea, acum 30 ani, fabricarea silitrei in acela§ chip
inspäimantator ca §i in Lapusna.
«Am gash in aceste locuri parnânt din care se scoate silitra, ins& nu mult,
cam pentru 4 caldari pentru un an, dar dupä experienta s'a aratat foarte
bun si este binecuvantata nadejdea ca, intrebuintand mune& §i capital, se
va face pentru viitor, in sili§ti vechi, o insemnata exploatare de silitra in
mare catime. Dar se intampina mari greutati spre a gasi lucratori: ei cer
plata mare §i hrana lor este cositisitoare.
«Luand in privire toate aceste irnprejurari, gasesc c5, este cu putinta,
a fabrica silitra la Lapu§na §i la Orheiu in caldäri, in urmátoarele con-
ditiiini:
«P. Spre a crutà padurile, find cu putinta printr'un chip mie cunoscut,
prefac orice cenu§a provenind din arderea de lemn negru (?) in cenusä buna
de produs silitra. Nu voiu intrebuinta nici coaja, nici vreun lemn de con-
structie, afara de copacii nefolositori, uscati si ar§i, caH au ramas dupa in-
cendiu §i a caror cantitate era destul de mare in timpurile din urma, im-
prejurul Lapu§nei. Apoi mai pot sa cumpar §i cenu§ile aruncate din vetre
de catre locuitori dupa de bunt), voie tocmeala §i sa le intrebuintez la lucru.
Prin urmare nu va aduce nici cea mai mica paguba padurilor de lemn de
constructie, daca se va intrebuinta numai lemnul trebuitor pentru a face foc
sub caldari si ramanand lemnul de constructie pentru trebuintele fabricii, adica
pentru reparatie, transport §i pentru facerea poloboacelor (butoaielor).
«Pentru aducerea la fabrica a lemnului, a parnantului §i a cenu§ii, trebue
sa se randueasca aceleasi sate cari erau §i mai nainte randuite spre acest
sfar§it, lasand pe toti locuitorii lor slobozi de orice slujba intamplatoare,
find lasati numai pentru treaba fabricii;
«20. «Pentru fabrica dela Orheiu asemenea vor trebui randuiti acei oameni
cari, dupa §tiintele culese, au fost randuiti §i mai nainte. Dintre satele ce
au fost randuite pang, acuma imi sunt cunoscute urmätoarele : Pogarnicenii,
Vascovatul, Sili§tea si Isacova ;
«3°. Spre a se putea incepe lucrul indata dupa, venirea primaverii, trebue
ca in cursul iernii sa fie pregatite toate vasele de lemn si sa se cladeasca
§oproane a caror completare va ramanea pe viitor in grija fabricii. Pe
urma toate diferitele cheltueli vor fi in socoteala mea, dar din pricina
greutatii de a gasi lucrätori, va trebui numai decat ca familiile oamenilor
ce vor fi consimtit sa intre in aceastä lucrare A fie scutiti de oHce slujba;
sub cuvantul familiei inteleg barbatul cu femeia §i copiii cari alcatuesc casa
§i de loc nu alte rude. Pentru fiecare caldare voiu avea trebuinta de 25
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISIITAII, III. 119
www.digibuc.ro
120 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, III. 121
decal in mod aproximativ, fiindca, nu erau nici statistice nici vreun ca,
dastru al terenurilor, qi ispravnicii nu cuno§teau nici o metoda de masura-
toare. Divanul de asemenea a mai comunicat ct paduri vergine aproape nu
se mai Osesc, fi ind numai putine in tinuturile : Ia§i, Vasluiu, Tutova, Tecuciu,
Roman, Orheiu, Putna, BacAu, Neamtu §i Suceava, iar in celelalte parti se
gasiau numai paduri de o foarte mica importantä. In Basarabia (Bu-
geac), insii, observa Divanul, fiti in multe tinuturi ale Moldovei cum §i in
tinutul Hotinului, chiar §i de s'ar afla pAduri, dar locuitorii acestor parti le
intrebuinteaza la trebuintele lor, pentru incalzitul caselor qi exploateaza
lemnul pentru diferite scopuri.
In Septemvrie 1808, Divanul Moldovei a §i prezentat tabloul amanuntit
al pädurilor din Moldova, Basarabia Si tinutul Hotinului. Din acest tablou
rezulta d. in tinutul Sucevei qi a Neamtului se gasiau pAduri vergine de
brad §i de molift, foarte bune pentru catarguri de corabii, pe langa, faptul
ca, transportul lor pe raurile Bistritei §i a Siretului era foarte u§or. In alte
tinuturi variau: stejarul, fagul, teiul, ulmul, cornul, alunUl, mesteacanul. In
Orheiu (cuprinzand o mare parte a tinutului Chi§ifaului de astizi) s'au gAsit
trei categorii de paduri mari: una de fag, alta de carpän §i a treia padure
MAIO Vatita : din ele se putea exploata fag de 6 st. lung. §i trei sferturi
grosim e.
In tinutul Hotinului, padurile erau proprietatea satelor (persoane nu sunt
arAtate): Gomue§ti, Boltenetu, Burduful, Buzovita, Sanirei, Sili§tea, Moldova,
Cumareva, Resteu, Hrubuca, JIruaväul, Romancautii, Culi§evca, Cobalcenii,
Naslavcea, Lomatratii, Veprianca, Rarnovul, MihalcAu, Neporotova, Lejinicul,
V asale, Vezdeutii, Gheli§evca, Serbicenii, Cormania, Clucu§ca, Barlädeanu,
Palade, Rusenii, Salautii, Boscautii, Grozinita, Coläncautii, Mamita, Berebacäutii
§i Rujavenita, in total se gasiau aici 3.000 de falci de padure, din cari nu-
mai o mica intindere era alcatuita din tufari§uri.
Pe timpul cand. era comandant suprem al armatei printul Prozorovski,
(mort la 1 August 1809), o exploatare a pädurilor moldovene§ti proprii pen-
tru corAbii se reducea, numai la construirea vaselor mici de politie pe Du-
are, can se gasiau in Galati, vasele insä cari aveau o adancime mai mare,
de 7-8 picioare nu puteau sa fie construite. La inceputul anului 1810
ministrul ad-interim al marinei, Amiralul de Traverse, a Mout un proiect pen-
tru transportarea lemnului pentru nävi, din Moldova in §antierul naval din
Nicolaevsc. Inca din timpul räsboaielor de sub Ecaterina a II-a, dintre Turci
qi Ru§i, sa.exploata, din Moldova lemnul de §tejar pentru constructia na-
vilor, in urma ordinelor printului Potemkin Tavricevskii, care lemn era tran-
portat pe uscat in' §antierele din Nicolaevsc, dar acest transport intampina
multe dificultati din cauza raurilor ce trebuiau trecute qi a departarii dela
www.digibuc.ro
122 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CHISINAD, III. 123
95.000 lei Poslina sau taxa pe fiecare vadrá de rachiu adus din sta..
inatate. Aceasta tax4 s'a perceput panA, acum in folosul Doamnei
si se ridica la 1 leu 20 parale de vadrá. Se arendeazá la ince-
putul anului, dar intrA in Visterie prin plati lunare.
115.000 lei Gostina oilor, care se arendeaet la Aprilie; se incasseaza in-
data intreaga sau in doua vadele, cu interval de patru sapta-
mAni intro ele, se plätesc ate 4 parale de oaie. Obisnuit aceasta
dare se ridica la o suma indoita. Este scazuta in anul de fata,
din pricina vijeliei dela 18 Martie.
220.100 lei Vama care se incaseaza, asemenea ia fiecare lunä.
130.000 lei Desetina albinelor si a mascurilor (ramätorilor), care se plateste
in acelas chip ca si gostina si se ridica la We 8 parale de stup
si de ramätor.
220.000 lei Veldrdritul sau darea de 4 parale de vadra de vin, care se
arendeaza in Septemvrie.
1.034.100 lei peste tot.
Corespondentul nostru arata, dupa ce a v'azut socotelile Visteriei,
ca, dela intrarea ostirilor imparatesti si pan& la 1 Octomvrie 1808,
Moldova a dat in producte ca: secark gram, orz, ova's, hrisca, si in
bani suma de 9.108.325 lei.
Iata suma veniturilor si cheltuelilor Moldovei pe opt luni din
anul 1812 (1):
Venituri.
Veniturile in cari infra si veniturile pe De-
cemvrie din Basarabia precurn si un excedent
de 803.629 lei bani 47 din 1811, se ridica, la 2.512.600 lei 76 bani
Cheltuieli.
Cheltuieli ostäsesti 1.960.635 » 40 »
Cheltuielile terii 272.399 » 17 s
Excedent 289.566 » 19 »
2.512.600 lei 76 bani
Iat'a acurna lista preturilor curente din Iasi pe tuna Maiu 1809 (2).
Came de vac5, oca lei 11 parale
D )) oaie » » 12 D
www.digibuc.ro
124 RADII ROSETTI
»
Laptele proaspat » » 07 »
Smantana » » 16 »
Cascavalul » 1 » ___,. »
Pestele marunt » » 12 »
Carasul proaspat » » 24 »
Crapul I-a . .. .. . . » » 14 »
Stiuca I-a » » 20 »
Suduc sarat
Asetrina
Somn sarat
....... .
»
»
»
»
»
»
18
20
20
»
0
»
Biluga a 1 » 20 0
Icre I-a 2 » 20 0
Raci 100 -0 25 »
OW, 10 0 07 »
Hribi uscati oca 3 A 20 »
Faina do grail pacla » 20 »
Faina proasta » 05 0
Faina de papusoi 0 03 0
Pane coapta 150 dram. -0 02 »
Pane alba D a n 04 »
Pasat . oca 1 » 30 »
Mazare turceasca a 1 » »
Mazare proasta » 1 0 10 »
Macaroane . 0 1 » 12 »
Faso le mare a » 08 »
Fasole mica a -0 06 »
Faso le boabe a » 06 »
Cartoafe . a 0 04 »
Miere a 1 0 12 »
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIRINAII, III. 125
MNI,...1.1..12MY
Fan » D 03 »
Orz .
Ovaz
Sapun bun
chila
D
oca
13
13
2
»
D
»
-
20
0
»
a
Masline mari a 1 D 20 »
Stafide D 1 3 12 a
Migdale 0 4 0 0
Migdale curatite » 4 a 20 a
Piper » 8 D D
V.
CATEVA AFACERI JUDICIARE DIN ANII 18o8-18t2.
www.digibuc.ro
126 RADII ROSETVI
'Ana la moartea lui. Dupa moartea lui le-a stápanit toate Stanislav Hasan
care, la venirea acolo a Nemtilor, (probabil in vremea celui de al doilea
rasboiu al Ecaterinei cu Turcii, 1787-1791), s'a botezat vi a trmat sa sta.-
paneasca satul cu toate cladirile. Dupb, plecarea Nemtilor, temandu-se, find
neofit, de fanatismul Turcilor, a trecut peste Nistru in Rusia, lasandu-vi toata
averea i toata panea nebatuta. and Turcii s'au intorp de iznoava, Sta-
nislav a trimis pe fiul sau cel mai mare ca sa ridice panea, insa Turcii
n'au lasat vi au omorit pe fiul lui Stanislay. In urma acestui fapt, Stanislav
flu s'a mai aratat pe movia lui «vi toate au Minas sub stapanirea Turcilor,
atAt panea culeasä cat i samanaturile».
La moartea lui, Hagiu a incredintat familia lui prigonita de mahometani
nobilului din Camenita, Consilier de Stat Mrozovitki «om foarte insemnat
in acea provincie i cunoscator bun al legilor». El, prin generalul Rozen-
berg, amic al lui Cuvnicov, a inceput un proces inaintea acestuia cerAnd
intoarcerea satului Romancauti catre familia Hagiu. Afacerea supusei rusevti
Tatiana, vaduva lui Hasan Hagiu (impotriva fiului ei Lazar), a venit inain-
tea Divanului, reprezentant al familiei find Lazar care a iscalit in limba
polona: Lazcir Iladziy (1). In anul 1808,Aprilie 30, Divanul raporta lui Cu--
nicov: «Divanul a primit adresa Excelentei Voastre despre doua mori re-
clamate de catre movtenitorii defunctului Stanislav Hagiu, trei case vi o
gradina, stapAnite inca din vremea cand raposatul Hagiu Mild in vieata, era
Turc, aflandu-se aceste toate pe movia Romancauti n raiaoa Hotinului. Duna
plecarea acestui Hagiu in Rusia, unde el s'a i facut crevtin, aceste cladiri
precum i gradina au ramas sub stapanirea Turcilor.
«Acum, dupa curgerea a 14 ani, ziii movtenitori cer ca aceste bunuri sä le
fie neaparat intoarse, deoarece fusese cladite de parintele lor, Hagiu, i afara
de aceasta mai cer s li se restitue i partile de pamant din aceasta movie ce
le stapanise pentru hrana lor. Exc. Voasira ati cerut raport asupra acestei
afaceri spre a vti daca trebue sa se dea inapoi, in posesiunea zivilor mov-
tenitori, aceasta avere. Prin urmare Divanul cu onoare aduce la cunovtinta
Exc. Voastre ca zisa movie, dupa cercetare, s'a aratat ca apartine intr'adevar
dumisale Logofatului Costache Ghica vi ea, este peste putintä sa se dea
inapoi in stapanirea movtenitorilor, fiindca, dupa legile pamantului, toate
acele cladiri apartin stapanului moviei i niciodata nu pot urmavii acelui
ce a cladit sau altii sa reclame cladirile acute pe pamantul altuia, chiar
daca .sus pomenitul Hagiu ar fi fost crevtin cand le cladise, vi cu atat mai
(1) D-1 Halippa face eroare crezand Ca acest Lazar Hadziy era un membru al fami-
liei Hajdau; din dosar rezultä pana la evidenVa a numele adevarat este Hagiu i ca
ace§ti Hagiesti n'au avut absolut nimic comun cu vechea famine boiereasca Hajdfiu.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, m. 127
putin cu cat Hagiu in acel moment era Turc. Daca stapanul mosiei pH-
meste ca ei sä stapaneasca zisele cladiri, aceasta ramane la bunavointa lui
si judecata nu poate sill pe stapan, impotriva legilor pamantului. Diva-
nul a trimis pe jaluitor cu un slujbas inadins catre dumnealui Ghica
si acesta a dat un raspuns despre care jaluitorii vor povesti insisi Excelentei
Voastre». Costache Ghica, in vedereapartii luate in aceasta pricina a lui Hagiu de
catre Cusnicov, s'a declarat gata sa, dea cladirile in arena. mostenitorilor,
in conditiuni ware ; dar peste un an el ii departa pia desavarsire.
Scarlat Calimah(1) contractase datorii Inca de cand era la Constantinopol, cand
fu numit Domn. Creditorii lui erau supusi rusi, negustori la Constantino-
pole, caH trimisera politele comisionarilor lor din Moldova spre a le
realiza. Dar deoarece Domnia lui Callimah a fost deosebit de scurta,
politele nu fura platite si comisarii rusi interzisera ca ele O. fie platite din
Visterie, punand achitarea datoriilor domnesti in sarcina venitului dom-
nese celui de capetenie, care provenia din vanzarea sarii. Acest ordin fu dat
la 1806 Hatmanului Sandul Sturdza si Logofetilor Constantin Bals si Con-
stantin Ghica, Visternicului Grigoras Sturdza si chizasului raspunzator, Ser-
dar Constantin Botezatul.
Negustorul Palizache Demeter se planse ca, niste furnituri pentru mobi-
larea Curtii Domnesti nu-i fusese achitate (2). Aci era vorba nu tocmai de
mobile, dar mai ales de pregatirea unor materii moldovenesti pentru im-
bracarea mobilelor. Inca Domnitorul Moruzi comandase aceste macaturi
pentru acoperirea divanurilor, in valoare de 19.685 lei. Moruz, din cauza
schimbarii lui, nu ajunse sa vie sä traeasca in palatul din nou decorat al
teHi si prin urmare nu plati macaturile. Urmasul lui, Callimah, asemenea
fu schimbat in curand si de aceea nu ajunse sa achite macaturile. La sfarsit
palatul fu insemnat pentru a servi de cvartir Cornandantului suprem, Prin-
cipelui A. A. Prozorovski, si actiunea negustorului Palizache Demeter fu
recunoscuta de Cusnicov ca meritand satisfactie, macar in parte si pe masura
veniturilor.
Simion Hasnas(3) sMoldovan bastinas», stapanul mosiilor Hasnasenii din
tinutul Sorocai, Stanestii si Dobosanii din tinutul Harlaului, in al saptelea de-
ceniu al veacului XVIII, plecase cu familia in Polonia «din pricina unor
(1) No. 102. Despre cererea negustorilor Mavrichie Zoia 0 Papa Nicolae A, li se plilteasca
restul politelor fostului Domn al Moldovei, Scarlat Calimah Vv. (1806), In suma de 36.800
lei. 1808. Ibid., II.
(2) No. 143. Despre lndestularea negustorului Palizache Demeter pentru mobilele duse
la Iasi, la palat, 1808. Halippa, THAbi, II, 361.
(3) No. 183. Despre revendicarea de cfitre Dimitrie Ilasnas a averii ramose dela tatäl
dm si care se afla In mAna unor boieri moldoveni, 1808. Tppu,i, II.
www.digibuc.ro
128 FUMY ROSETTI
(1) No. 194. Despre autarea merelelor in Orheiu, tinutul(?) Pecistea, si a diferitelor altor
averi imobiliare ale nobilului Alexandru Tfiutu.
www.digibuc.ro
ARIIIIVA SENATORILOR DIN dH4INAII1, 111. 129
vreun litigiu asupra averilor imobile §i taranii. In cazul cancl s'ar spune
(in Divan) a o astfel de carte nu se poate gAsi, ea se va puteA cere dela
Mitropolie. Aceastsa carte era sanctionatA de ob§tia boierilor moldoveni, Para
semnáturi §i prin punerea pecetii Domnului Alexandru Mavrocordat. Origi-
nalul se pAstreaza in Mitropolie, iar exemplare tipArite sunt impärtite
pretutindeni. Pravila hotke§te ca afacerea sä fie discutatil, sub pre§edintia
Mitropolitului, care aveb. A alcatueasca §i lista de juramânt pentru depo-
zitiile martorilor, a vechilor locuitori, in cazul cand lipsiau date documentale
indestulätoare.
UrmAtoarele sate din hotarele fostei raiele turce§ti a Hotinului (1): Capli-
vea, Darabani (Tarabani) §i Anadol, ca §i altele, se dädeau in arenda. In anul
1808 satele mentionate au fost luate in arena, de Logofatul Costache Gbica,
dal; acesta le-a trecut lui Ionita Iamandi, care le ceda Colonelului §i
Comandantului cetlitii Hotin, baronului Langhe, iar Langhe Capitanului Cer-
nevski. Bine inteles ea' aceste transmisiuni se faceau prin cre§terea treptata
a arenzii. Acele sate find trecute lui Cernevski cu arenda cea mai urcata,
el din aceastä cauza ha cu foarte mare asprime dela tArani dijma produc-
telor. llranii dand jail& in Divan, Cernevski a fost obligat A renunte
la arena.
Dela 1784 Ilie Catargiu (2) stApania in Pereni o parte din mo§ia cumparat6
dela Lupu Miron Iiâncul. Stramutându-se in Rusia la anul 1792, Catargiu
a poruncit omului Mu läsat in Pereni ca sá urmeze cu cumpilrarea Ortilor
deosebite ale raze§ilor, in cari erau impartite vechile mari portiuni (bAtrânii),
numite dupa numele vechilor proprietari: Lupul, Ignat, Tibuci §i Costin:
11524ii dela inceput au vrut s6.-§i reià pArtile, platind:lui Catargiu sumele
cu caH acesta cumpárase partile.
Se pomene§te de hrisovul batrAnului Ghica Voevod, din, anul 7235, Iulie
14, dat Hancule§tilor pentru stapanirea unei pärti din mo§ia Pereni.
Supusul rus Nicorita (3) i§i trageà origina dintr'un hatman moldovenesc,
omorit de catre Turci cu ocazia fugii din Moldova a lui Dimitrie Cantemir,
cunoscutul aliat al lui Petru cel Mare. Dup 5. cum este §tiut, odat5. cu Can-
(1) No. 294. Despre trimiterea revizorului Dicescu In trei sate din Hotin, tinute In
arendA de catre cipitanul Cernevski, pentru a ancheta procedeurile acestuia §i impovä-
riffle acute locuitorilor, 15 Iulie 1808, file 14.
(2) No. 312. Despre plangerea protoiereului Vasilie (Fomita), a iereului Apostol
Gavrilovici qi a lui Costea Mazilu pentru uzurparea unor parti din mo§ia Perenii din
Onutul Orhelului ce le apartineà lor, de catre d-1 General-Maior (lie) Catargiu, 1808.
Halippa In Tpyw, III.
(3) No. 232. Despre revendicarea de atm Generalul-Locotenent Nicorita a mo§iilor pa-
trimoniale a fiate imprejurul Hotinului 0 aiurea, 1808. Extract Halippa In Tpyxbi, II.
Anatele A. R.Tom. XXXIIMemoriile Sect. Istorice. 8
www.digibuc.ro
13d RADII ReWETTI
www.digibuc.ro
Aft friVA stirkroftfLon ink afisn,att, lit 181
www.digibuc.ro
132 RAD11 ROSETTI
www.digibuc.ro
ARMVA SENATORILOR DIN CHIMAII, M. 133
(1) No. 308. Despre satisfacerea locuitorului iesan Zaharia Suilgi Basi au restul de
bani cuvenit lui pentru canalurile si fiintânile acute in I'ocsani. 1808. Extract Halippa
In Tpy,Ani III,
www.digibuc.ro
134 RADII ROSETTI
destularea poporului. Prin hrisovul dat de Maria Sa, noi am fost oranduiti
epitropi ai fantanilor si gäsindu-I pe acel jaluitor mester in aducerea apei,
am fgcut cu el intelegere prin contract, pe care a si adus-o la indeplinire
si fantanile acute exista §i acum, din cari poporul astazi este indestulat.
Izvoare bogate prin apropiere nu se puteau ggsi, din cari sa se poata aduce
apa, iar cele aflate la loc mai indepartat necesitau, spre a fi aduse, cheltueli
mari. Din care pricing Maria Sa a poruncit sa se dea dela dansul o sum&
mare si, pe langa aceasta, pentru cheltuelile trebuincioase in acest scop,
dupa masurile luate pentru folosinta tuturora, au fost poftiti sg dea ajutor
din partea lor targovetii focsaneni si ceilalti de prin imprejurimi, precum
boierii, mazilii §i negustorii. Dela unii din locuitori guvernul nu urmarise
banii cheltuiti pentru apa adusa, de aceea Cusnicov a cerut Generalului
Evg. Iv. Marcov, incvartiruit in Focsani, ea orandueasca o executie militara
pentru urmarirea banilor dela locuitori in folosul lui Zaharia.
VI.
AMANUNTE IN PRIVINTA ALCATUIRII HATMANIEI.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN unman, in. 135
www.digibuc.ro
136 RADU ROSETTI
(1) Prin cuvhntul ponts, se intelege aid pavajul de lemn al uliVilor 1ritrebuir4at atunci.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAU, In. 137
pourra pas être interverti et la division ne paraltra pas pour une nouveauté.
Quand j'ai l'honneur de presenter mes idées A V. Excellence, je me rap-
porte parfaitement a ses lumières et A sa sagesse et je ne desire rien tant
que de lui fournir un faible ternoignage de mon respect profond et de mon
devouement entier A la prospérite du pays.
J'ai l'honneur d'être avec la plus profonde veneration de Votre Excellence
Le très humble et trés obeissant serviteur.
Iassy le 6 Mai 1812. Le Hetman Nicolas Stratulati (1).
www.digibuc.ro
138 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHI§INAII, III. 139
www.digibuc.ro
140 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CIIIMAII, III. 141
www.digibuc.ro
142 ttialt ROSETT1
1 Cápitan de Lefegii,
1 Porusnic
adic a. peste tot 23 de ofiteri, având sub porunca lor 297 slujitori.
Se vede oh Hatmanul Strätulat fusese trimis de Milasevici in
urm'arirea unor hoti cari apáruse fn tinuturile dela munte, ca'ci
WA raportul ce viteazul Hatman II adreseazA din Tas l'am Presedin-
telui si in care descrie mare serios am'anuntele incercaxilor sale
neizbutite de a prinde pe tâlhari: ca vestitii carabinieri ai lui Of-
fenbach, ajunsese pretutindeni «prea tárziun.
A Son Excellence Monsieur le Sénateur de Kransno (sic) Milachevitz,
President de Divans de Moldavie et Valachie et Chevalier, etc., etc.
Rapport.
www.digibuc.ro
AutI/VA stidATOR/Loft bN CHIFNXIT, 148
Niamtzo pour le meme but. L'allarme etait plus grande que la chose, car
dans differents endroits on avait prit pour de voleurs les poterachi
méme qui surveillaient. J'y accourais pourtant. Tout ce qu'il y a eu dans
ces centres que j'ai parcouru de malfaiteurs ont été poursuivis et attrapés
par ci par la, qui apres le passage de troupes seront envoy& par les is-
pravnics a Jassy. De sorte qui je puis assurer Votre Excellence que tous
ces endroits sont hors de crainte a regard de voleurs, ii y regne, grace a
Dieu, une parfaite aisence (sic) et tranquillite pour le moment, étant a
espérer que pendant quelque temps on n'osera plus paraitre, ceux même
qui avaient cette mauvaise intention apres tant de recherches et de disposi-
tions faites a cet égard.
Du eke de la Transylvania ii n'y a rien de nouveau, aux frontières l'im-
portation de marchandises y est permise par la voie de Grozesti. Du cote
de la Boukovine j'ai entendu que le nombre de troupes a Sutzava soit
augmente, (mais ils partent quantité) commandés par un general autrichien
et qu'on y attend l'arrivée d'autres troupes. Si c'est vrai j'y ai envoyé un
expres a cette froatiere pour s'en informer du fait de la chose ; je ne man-
querai pas de rapporter a Votre Excellence les informations que j'aurai
sans le moindre (Mai.
Apret (sic) avoir mis en oeuvre tout le moyens convenables a mon ex-
pedition, ne m'occupant qu'a cela conformement a vos ordres, je demande
la permission de me retirer a Romano, y Rant apotiquerie et medicin, et
d'y rester quelques jours pour soigner ma sante incommode d'une fievre que
j'ai attrape marchant tant a pied qu'a cheval, salon que les différentes po-
sitions le permettoient a travers les montagnes, dans le mauvais temps.
Le Hetman _Nicolas Stratilati.
Taslo le 29 Juillet, 1812.
www.digibuc.ro
144 It AbII Itost11/
VII.
DESPRE MISIUNEA LUI IORDACHE CATARGIU LA PARIS $1
ARESTAREA LUI DE CATRE RU$1.
www.digibuc.ro
A RH1VA SRHAYORILOR DI cl1w4n, m. 146
www.digibuc.ro
i46 1tAb11 11,d8ETTI
Cu Stolnicul Mi[halache] :
www.digibuc.ro
AtitlIVA AkiikrogItott DI1 4 cf-MINAtr,iff. 141
Sunt mai multe chei dela cari numele boierului care le intro-
buintà s'au gasit rupte, s. e. :
Herta insemna, Franta.
Botosani D Austria.
Hotin D Polonii.
F6,lciu D RuO.
Tutova D Anglia.
MO D Moldova.
Tecuciu 0 Turcii.
(1) Ruqii.
www.digibuc.ro
148 hAnt ROgEttt
Soyez persuade que ces affaires vont très bien. Toutes les affaires tou-
chant vos biens du district de Soroca et ceux du district de Niamtzo (1) ne
seront pas négligées, elles seront traitées comma il convient. Il ne faut
pas donc vous inquieter, car pour toutes les affaires que vos intendants
(sic) s'adresseront a moi je leur en (sic) donnerai des instructions et je les
aiderai comme pour mes propres affaires.
Votre intendant dans les biens du district de Kovodrloui (2) ne se conduit
pas bien et il me parait qu'il fera banqueroute.
A doua scrisoare :
Les bceufs gni sont situ& dans le district de Hyrlau (3), je ne crois pas
clu'ils bougeront des villages oil ils restent et pour cela je ne m'in-
quiète pas.
L'association au sujet de tant de foin payé dans le district de Hotin (4)
n'aura pas lieu. A plus forte raison que votre commis sans votre consen-
tement ne pourra pas la faire. Au sujet du transport de la pierre on n'a
rien fait, pas m'erne les chariots, les bceufs, les chevaux jusqu'a present
ne sont pas arrives, on attend l'arrivée de votre intendant de Margineni.
MU, acum o scrisoare adresatá de Iordache Catargiu, la 28 Sep-
temvrie 1810, Vistiernicului Roznovanu:
Je crois que vous avez recu ma lettre dans laquelle je vous faisais savoir
les inquietudes que Holban de Hertza, sous le nom d'ami, veut occasionner
au Jean de Faltchi et quoique sa nomination de l'intendant dans (sic) les
biens situés au district de Gretcheny ne puisse pas se raccommoder (sic),
je me consolais pourtant, croyant que sa persecution cessera. Mais, d'après
ce que mes gens m'écrivent de la, dans très peu de temps il en enverra
un comnis et (sic) dans le village de Hottin, quelqu'un de ces gens qui ont
dit qu'il epousera la fille de l'intendant qui se trouve la. Tout ceci me
donne a comprendre que quand je viendrai chez moi je serai extrémement
surpris. Cela ne me chagrine pas autant que l'affaire qui est entre le Jean
de Faltchi et le Paharnik Georges de Tekoutch. Surtout quand je pense,
Mr. le Vestiar, que Jean sera force de quitter cette affaire, je vous assure
que je perds la tete. Voyant d'ici comme dans un miroire (sic), l'embarras
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, M. 149
qu'auront de la part du Paharnic Georges mes gens qui travaillent mes vignes
en restant sous sa direction. Il reste encore une espérance, savoir que cela
se peut très bien et que sans cela il n'arrivera pas que Holban laisse les
paysans qui travaillent les trois vignes sous la direction de l'intendant de
Botouchany Ifrim, pour qu'il ouvre aussi sa boutique pour se dOdommager
de sa perte.
www.digibuc.ro
150 RADII ROSETTI
VIII.
RELATIUNILE CARMUIRII MOLDOVEI CU CONSULII FRANTEI $1
Al AUSTRIEI DELA 1808 la 1812.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CIIIINXII, HI. 151
www.digibuc.ro
152 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, III. 153
Italiens, Ioniens; mais jusqu'ici les choses restent in statuo-quo a l'égard des
Autrichiens et je pense que M. le Sénateur attend un ordre de Petersbourg.
Au surplus je me suis aperçu que les hommes etaient singulierenzent
changes depuis l'occupation du pays par les Russes. Jusqu'a la fixation
du sort de ce memo pays, les personnes en place veulent se conduire poli-
tiquement vis-a-vis des possesseurs actuels et vis-a-vis de l'ancien suzerain,
et cette grande circonspection les rend quelquefois (?) pusillanimes.
www.digibuc.ro
154 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISTNAII, III. 155
un Senateur qui n'est que pro forma, tandis que ci-devant les autorit6s
étaient contenues les unes par les autres, les Ispravniks par le Divan, le
Divan par le Prince et le Prince lui-méme par la crainte de plaintes a
la Porte.
«A mon arrivée le Divan avait paru un instant vouloir changer de con-
duite a regard des sujets frangais que silrement il ne traitait pas avec
bienveillance ; mais je me suis bientôt apergu qu'il n'en était rien. Dabord
il surprit a la complaisance du senateur une nouvelle ordonnance portout
que tous ceux qui avaient paye par le passé des contributions, ne seraient
point considérés comme sujets frangais. Par une seconde ordonnnnce, le
sénateur disait que tout que je n'aurais pu fournir la lisle des sujets fran-
gais, aucun de ceux qui prétendait l'être ne serail reconnu. Dans une note
au senateur je m'élevai avec force contre ces ordonnances ; je disais que
le payement force des contributions, méme un payement volontaire, ne
pouvait jamais faire perdre au sujet frangais sa qualité et ses droits. J'ar-
gumentais quant la seconde ordonnance de l'impossibilité oil rdtais de pou-
voir fournir la lista en question et dont j'avais besoin moi-merne ; et j'a-
joutai que d'ailleurs la qualité de sujet frangais ne pouvait dependre de
l'inscription de tel individu dans une liste, mais bien de la declaration de
nationalité de cet individu, faite par un agent du gouvernement et je sou-
tenais que tout porteur d'une semblable declaration, c'est-a-dire une patente
ou un passeport, devait jouir des avantages et privileges attaches a la qua-
lite de sujet de Sa Majesté; et qu'aucune autorité ne devait méconnaltre
l'individu et contester sa qualite; enfin je priais le Sénateur, comme officier
d'une puissance arnie, de donner des ordres en consequence au Divan et
celui-ci a ses subalternes. J'attendais une réponse a ces observations.»
www.digibuc.ro
156 RADII ROSETTI
(1) Se vor Osi mai departe amMlunte asupra chestiunii egunlenilor manMtirilor lu-
ohinate.
www.digibuc.ro
AIttIIVA SENATOIIILOR DIN CIII$INX11, //1. 157
Ace las raport din 14/26 Main ne aratá relatiunile dintre Martin
qi autoritAtile rusesti i panAntene ca find foarte incordate. Con-
sulul francez nu le aduce la cunotinta nasterea Regelui Romei:
«din cauza chipului cum sunt tratati Francezii de c5.tre autoritatile
rusesti i moldovenesti». Milasevici ar fi declarat eh «urliste pe Martin
din inim5.». Acesta atribue dispozitia putin prieteneasca% a Senatorului
In deobste faptului c Milasevici suferia de oftica. Mai extrag
din acest raport urmatoarele randuri cari dau o icoanA vie a ra-
porturilor dintre Consulat qi Rusi.
«Une des difficultés de ce service (al .Consulatului din Iasi) est dans
nos rapports avec les Russes. J'ai recommande a tous les sujets de Sa
Majeste la plus grande sagesse, la plus grande circonspection ; mais il est
peu pres impossible gull n'arrive de temps en temps quelquechose. Quant
un Francais est offense, je parviens assez facilement a arranger l'affaire ;
Incas qund le plaignant est russe, la chose est difficile; l'affaire est tou-
jours grave; toujours aussi il est question de knout pour satisfaction.
WA, easpunsul ce Martin 11 primi dela 1nsus Cutuzov la recla-
matiile ce adresase lui Milasevici:
Copia scrisorii Generalului Cutuzov cdtre Martin din 3 lunie
1811 stil nou.
Monsieur,
Ayant rendu compte a ma Cour de la correspondance que vous avez eu
avec M. le Senateur Milaschevitsch sur différents objets qui ont trait aux
attributions de votre place, j'ai regu ordre de ious declarer, Monsieur, qu'en
faisant occuper la Moldavie et la Valachie, l'Empereur mon maitre n'a pas
pris a tâche de les gouverner pour les Tures ni d'y conserver leurs usages.
Sa Majeste a juge a propos de les régir d'apres les lois de son Empire et
en consequence elle ne saurait admettre, dans ces deux provinces, l'exercice
des mêmes droits et des mémes prerogatives que la Porte y avait accor-
des aux agents comerciaux étrangers et a leur nationaux. Leurs attribu-
tions et privileges étant stipules d'une maniere explicite par les traités de
commerce subsistant avec ces différentes puissances, S. M. I. m'a prescrit
de ne pas me departir des regles qui sont tracées dans le traité de com-
merce avec la France et de vous notifier, Monsieur, gull peut seul servir
de base aux rapports commerciaux des deux nations, guider les autorités
civiles et militaires dans les relations d'office qu'elles auront avec vous et
que, dans les cas qui vous paraltront susceptibles d'autres explications, vous
www.digibuc.ro
158 ItAbr Itostill
Martin scrie lui Maket, la 6/18 August 1811, cA fiind bolnav, cere
s'A fie Invoit a merge la Paris spre a se cAutà, iar Fornetty, care are
prea putinA treabá la Bucure0i, sA-4 tin5. Iocul. Descrie Iaciul in
chipul urmátor :
«La ville ne renferme aucune promenade ; en dehors il faut faire une
lieue sans rencontrer un buisson pour aller trouver des broussailles oil il
y a a peine quelques sentiers : du mois d'Octobre au mois d'Avril il y a
trois pieds de neige ou trois pieds de boue».
In raportul din 17/29 Septemvrie 1811 Fornetty aduce la cuno--
tinta lui Maret GA supuqii francezi din Moldova au fost asimilati
pamAntenilor 0 supu0 unei contributiuni Implinite prin executare.
S'a mArginit, conform instructiunilor diin 22 Iunie 1810, s'A fax&
reprezentatiuni verbale cari au rAmas fAra efect.
In raportul din 9 Octomvrie st. n. 1811, gäsim urmAtoarele
And uri :
cc... depuis cinq ans que les Russes occupent le pays ils n'ont rien fait
pour son amelioration; bien au contraire, ils ont d'abord pressure le paysan
et, aujourd'hui, ils imposent de fortes contributions sur les nobles du pays.
On ne peut se figurer resprit de rapine et de désordre qui règne dans
leur administration. Cette province qui, d'apres ses ressources, aurait pu
aisément entretenir une armee de trente mille hommes, peut a peine, au-
jourd'hui, subvenir a ses propres besoins malgre un revenu de plus de trois
millions».
In raportul adresat de Fornetty lui Maret la 23 Noemvrie 1811
(st. n.), gAsim sitirea CA Cutuzov, cerAnd OcArmuirii Moldovei sà-i
fug cunoscut cAtimea exacta, de sare extrasA din minele ei, i s'a
arAtat ca acea cAtime este de 18 milioane ocale. Dar lui Fornetty
www.digibuc.ro
ARIIIYA EIE4ATO1ID011 DIN C1141NAII, 159
www.digibuc.ro
160 RAbu ilosE/If
www.digibuc.ro
ARUM SENATORILOR DIN CHISINAII, in. 161
www.digibuc.ro
162 itAtiti Rosg Ili _
www.digibuc.ro
Q4mil.../
ARRIVA SENATORILOR DIN cfnmatr, in. 10
IX.
www.digibuc.ro
164 RADII R0SiTY1
Des décrets des sacrés conciles, Sigillias, des diplômes royaux, des lettres
patentes de Princes consacrent et fixent irrévocablement l'existence de
'ces monasteres qui, par les actes dont nous venons de parler, sont declares
fibres et independans, avec interdiction expresse de rendre compte a qui
que ce soit. Les anathemes, des excommunications, des imprecations terribles
sont lances dans ces emits contre les personnes qui s'aviseront de demander
des comptes de ces monasteres ou d'en donner (1) ou enfin d'ap porter quelque
changement dans les droits et privileges de ces cloitres.
Que V. E. se représente maintenant l'étonnement et l'affliction dont nous
nous sentons pénétres en voyant que Son Eminence Monseigneur le Metro-
politain et Exarque Gabriel pretend, malgre nous, soustraire actuellement
ces monasteres a leurs légitimes possesseurs. Pour parvenir a ce but il
publie des ordonnances de toute espece, revétues du sceau de son Exarchat;
des ordonnances qui relachent et abolissent les libertés et les droits du
saint tombeau, qui avilissent les honneurs qu' on lui doit et qui sont évi-
demment en opposition avec les antiques diplômes, les lettres patentes et
les décrets surannés (sic) publies a ce sujet par les sacrés Conciles et les
Patriarches.
Ces proces nous &torment et nous surprennent a raison et nous avons
encore de la peine a concevoir comment une eglise professant la meme
religion, le même culte, peut ainsi se déchainer contre une eglise étroitement
Ede avec elle par la conformité de croyance et de dogmes; contre une eglise
qui est, pour ainsi dire, sa seur ainée, et qui a au surplus sur elle le mérite
de l'antiquite. Jesus Christ, notre Seigneur, saurait-il se partager ?
Dans toutes les occasions les superieurs de ces monasteres, quels qu'ils
soient, archeveques, archimandrites et abbes, ont temoigné le plus grand
zele pour le service de notre auguste Souverain, et c'est pour cela même
que depuis l'entrée de ses armées en Moldavie nos villages ont été con-
stamment a la disposition de ses troupes. Pas un d'entre nous n'a jamais
forme la moindre plainte ; le Tout-Puissant nous en a preserves. Nous fimes
&later notre dévouement par bien d'autres moyens encore, et surtout par
des contributions pécuniaires qui nous ont mérité l'approbation de Sa Ma-
jeste Imperiale, comme il conste (sic) de la gracieuse épitre qu'il a daigne
nous adresser et dont la copie fut remise a chacun d'entre nous. Le puis-
sant monarque qui nous l'a envoy& nous y temoigne sa haute satisfaction
pour Jes secours proportionnés a nos forces que nous avons ose lui offrir.
Si la Cour Impériale de Russie nous honore elle-même de sa haute bien-
veillance, nous sommes fondés a croire que le Saint Concile de Son Empire
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, HI. 165
partage aussi ses sentimens a notre egard et il nous est impossible de croire
que Pun et l'autre aient aboli nos privileges, que des nations infidelles (sic)
et professant un culte etranger ont tonjours respectes et ratifies. Son Emi-
nence le Metropolitain et Exarque le soutient cependant hautement et le
manifesto non seulement par des paroles et quelquefois mem par des
mouvements de colere, mais aussi par des voies de fait qui n'echappent
points aux hommes attentifs.
On s'en apergoit des qu'on observe que, sans raison specieuse, il a
depose plusieurs de nos abbés pour leur en substituer des autres, qui lui
sont attaches, substitution contraire au contenu des saints décrets et des
lettres patentes dps princes qui décretent que la nomination das abbés sera
faite par les proprietaires des cloitres et que lorsque des obstacles, tels
que ceux des a present (sic) rendront cette nomination impossible, on sera
tenu de choisir parmi nous des procureurs dpitropes, charges de la direc-
tion des affaires jusqu'a l'arrivée de l'abbe canonique nomme par les Saints
Sieges. Son Eminence Monseigneur le Metropolitain ne fait néanmoins aucun
cas de toutes ces ordonnances et lorsque quelqu'un d'entre nous s'avise de
les lui rappeler, il &expose a etre instantanément considéré comme un mu-
tin qui contrarie les ordres suprémes de S. M. Nous ignorons cependant
quels sont ces ordres auxquels nous n'avons jamais ose nous opposer.
Tel est pour nous l'état actuel des choses et, tout en ignorant s'il existe
effectivement quelqu'ordre de Sa Majesté a notre egard, nous voyons jour-
nellement Son Eminence s'opposer de son mieux a nos privileges. Des rap-
ports et des notes publies par la Sainte Metropole en sont la preuve ; les
uns contiennent une defense expresse de nous rien préter pour les besoins
de nos monasteres; les autres annullent et abrogent les contrats par les-
quels nous stipulons la vente annuelle de nos biens-fonds, au cas que ces
contrats ne seront pas munis d'une ratification de Son Eminence; méme on
assujettit a cette regle non seulement les contrats que nous pouvons con-
clure dans l'avenir, mais 'name ceux qui datent d'une époque antérieure de
deux ou trois années a cette ordonnance. Des bruits publics qui, loin &etre
mensongers et frivoles, portent toutes les empreintes de la vérité, nous ap-
prennent encore que l'on vient de former le dessein de mettre nos biens-
fonds a l'enchere, dessein qui repand sur nous le soupgon injurieux de vol,
qui nous fait croire capables de recéler les revenus effectifs de nos posses-
sions et qui n'a óte formd que par l'attrait des avantages que Son Emi-
nence espere en retirer pour lui-même et pour les personnes qui l'environ-
nent. On pretend encore nous adjoindre a chacun un personnage tire du
sein de la metropole et portant le titre d'ceconome, sans l'aveu duquel il
nous sera défendu de rien entreprendre et qui sera tenu de rendre chaque
www.digibuc.ro
166 RADII ROSETT1
mois un compte exact de tout ce que nous pourrons faire, pour tout dire
en un mot, Son Eminence Monseigneur le Metropolitain et Exarque a re-
cours a toutes sorte de moyens pour nous soustraire l'autorité de nos biens
et pour se l'approprier a lui-même. Ces innovations sont visiblement one-
reuses aux Saints Sieges des Patriarches et neanmoins Son Eminence ne
veut pas prendre en consideration ni les ordonances ni les reglemens ca-
noniques que nous avons regus de nos supérieurs et quelquefois même il
s'emporte au points d'insinuer adroitement aux autres que ces reglemens
sont nuls et n'ont aucune vigueur. Pour achever de nous avilir il pretend
encore fixer des apointemens a nos archeveques, archimandrites et abbes et
rendre par la mercenaires des personnes qui en ont d'autv3s a leurs gages.
De propriétaires et maitres de nos biens, il se propose conséquemment
de faire de nous une espece de valets et de mendians.
Nous ne finirons pas sitôt si nous allions instruire V. E. de tous les maux
que nous endurons et qui portent atteinte a la dignite des trónes et sieges
patriarchals (sic) auxquels nous sommes sujets, mais nous les passons
sous silence, de crainte de nous rendre importuns. Nous ne pouvons pas
toutefois supprimer et derober a. votre connaissance un grief dont Mon-
seigneur le Metropolitain et Exarque s'est servi pour se faire rendre des
comptes et des registres tels qu'il en voulait. Pour accumuler et former
des sommes exorbitantes et enormes, il a réuni les depenses entraordi-
naires telles que celles faites a l'occasion de l'élévation de quelque edifice,
des reparations des cloitres et autres aux depenses ordinaires annuelles,
sans rabattre, comma de raison, les premieres des secondes, qui ne se font
que pour une fois seulement. Par cette reunion des depenses il a eu uni-
quement en vue de nous couvrir d'opprobre et de honte, en nous faisant passer
pour des hommes qui font un mauvais emploi de leurs rentes et incapables
de bien administrer les biens dont ils sont depositaires, mais Son Eminence
ayant par la visiblement impose au public, nous sommes fondes a croire
qu'il a tout aussi bien pu vouloir nous denigrer aupres de S. M. l'Empereur
et du Sacre Concile de Son Empire par des imputations et des calomnies
propres a lui faire plus aisément atteindre le but qu'il s'est propose. Ce
but tend seulement a rassembler toutes les sources dans un seul fleuve et
faire ainsi de sa Sainte Metropole une riviere considerable qui les absorbe
toutes ou, pour mieux dire, jaloux des mesquines ressources dont la mal-
heureuse Grece jouit encore, Son Eminence voudrait nous faire perdre le
seul cell qui nous reste, afin de faire de lui-même un second Briaree et'
anéantir d'un ceil ruineux et inconvenable a sa personne, les faibles sou-
tiens qui nous restent encore au milieu de tant de malheurs. Nous avons
entendu cependant que les intentions de Sa Majeste Imperiale ne sont pas
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN cmsINAn, In. 167
www.digibuc.ro
168 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN cmoNArr, III. 169
Monsieur le Sdnateur,
On m'apprend que les Igoumenes des monasteres situés a Iassi et aux
environs et qui ont leurs chefs lieux e, Monte Santo, Sinai, Jerusalem, etc.
avaient été mis, la nuit dernière, sous une garde. Comma plusieurs de ces
Igoumenes sont sujets de Sa Majestd l'Empereur des Francais, Roi d'Italie,
je viens, Monsieur le Sénateur, prier instamment V. E. de vouloir bien
m'informer quel peut etre le but de cette mesure rigoureuse.
J'ai l'honneur, etc.
www.digibuc.ro
170 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, In. 171
les droits qu'un seculier peut avoir et se sont en memo temps obliges de
se soumettre a tous les ordres qui leur seraient immédiatement donnés par
le gouvernemet ecclesiastique. Le troupeau des chretiens en ce pays est
gracieusement confie au Metropolitain de la Moldovalachie. Monseigneur
l'Exarque Gabriel, auquel seul est impose le pouvoir ecclesiastique en ces
provinces. En consequence de toutes ces raisons vous concevrez facilement,
M-r le Consul, si une autorité seculière quelconque peut se meler de dis-
positions faites aujourd'hui par Son Eminence, conformément a la volonté
supreme, et mises a execution par le Décastére ecclesiastique, concernant
la reception des monastères avec tous leurs biens et documens des mains
des egoumènes destitués de leurs charges a cause de leur conduite preju-
diciable, si une autorité seculière, dis-je, peut se méler de ces dispositions
excepté celle de Russia dans cette contrée qui doit y coopérer pour
les effectuer avec exactitude. C'est pourquoi je dois vous prevenir que votre
demande, pour que les Comptes relatifs a l'administration des monasteres
ci-devant inspectes par les moines qui en sont démis soient rendus en pre-
sence d'un employe du Consulat,.ne peut pas etre satisfaite, parceque, je
le 1.61:Ike, la reddition de ces comptes depend du gouvernement ecclésias-
tique, oblige de veiller scrupuleusement a l'intégrité des biens des monas-
tères sans que l'autorité y prenne la moindre part . . .
www.digibuc.ro
172 RADII ROSETTI
X.
CATEVA INSEMNARI CULTURALE.
www.digibuc.ro
AREIIVA SENATORILOR DIN CIMINAII, III. 173
ainsi que la lettre qui l'accompagnait aux pieds du trone de Sa Majesté Imperiale
de toutes les Russies. N'ayant pas encore recu de réponse a ma requete et me trou-
vant a la veille de quitter ce pays, je me suis vu force' d'envoyer un autre ex-
emplaire it S. E. Monsieur le Conte d'Araktzeev, Ministre de la Guerre, le priant
de vouloir bien me rappeler au gracieux souvenir de V. A., et d'après la promesse
que vous avez daigné m'en faire, l'engager a presenter mon ouvrage a Sa
Majesté l'Em pereur. S. E., par sa lettre du 4 Avril, dont je prends la liberté
de joindre ici la copie, m'observe qu'elle ne peut sans votre agrément et votre
permission, Mon Pritice, offrir mon livre au souverain. J'ai donc de nouveau
recours avec la plus respectuense confiance a Vos bontés genéreuses et a
la puissante protection de V. A. le conjurant de vouloir bien honorer
de son approbation la bienveillante volonté de S. E. Monsieur le Comte
d'Araktzeev, pour presenter a S. M. votre Auguste Empereur, le fruit
de mes veilles et de mes travaux depuis cinq ans. Mon attachement
et mon inclination héréditaire pour la Russie, m'auraient porte a offrir mo-
destement a Son glorieux et puissant Autocrate l'hommage respectueux de
mes faibles talens, quand méme je n'y aurais pas de courage, par S. E.
Monsieur l'Ambassadeur de Russie a la Cour de Dresde. Feu mon oncle
l'Evêque de Platamon en Thessalie, qui rendit des grands services dans
l'Archipel, s'attira par son dévouement et son zèle pour Votre nation, a
lui et a toute sa famille, la haine de tures, et je fus oblige de m'expatrier
pour ne pas en devenir la victime. Exile de mon pays depuis 15 ans, je
me suis exlusivement Byrd a l'étude et principalement a celle des math&
matiques. J'aurais bien vivement desire exercer mon kat a St. Petersbourg,
mais de refus de M. Czevkin, gouverneur de Kamenitz, de me laisser con-
tinuer ma route pour cette capitale, m'en a jusqu'a ce moment fermé le
passage. Votre Altesse Sérénissime qui a toujours protege les muses et les
sciences peut seul me rendre au bonheur et a l'esperance, en appuyant mes
vues d'établissement en Russie et en favorisant de son credit tout puissant
auprès de l'Empereur l'hommage que je voudrais faire de mes ceuvres de
mathematiques a Sa Majésté.
C'est ce motif si flatteur pour moi qui m'enhardit a supplier V. A. de
m'accorder ses bontés et de me couvrir de ses actes protectrices pour obtenir
cette faveur si grande et si désirée. Dans cette précieuse espérance j'ai l'hon-
neur d'offrir a V. A. l'expression respectueuse des sentimens de haute estime;
de profonde veneration et de vive reconnaissance avec lesquels je la sup-
plie de me croire, etc., etc.
Prozorovski cerand prin Cusnicov informapuni asupra, lui Gobdelas
dela Mitropolitul Gavriil, acesta raspunse l'audand pe Gobdelas ca find
un om foarte Inva,tat, foarte bun, foarte evlavios si de neam cinsteq.
www.digibuc.ro
174 ttAbtt ROAEtti
www.digibuc.ro
ARMY* SEXATORILOR D114 cHistriAti, nt. 175
XI.
DIVERSE.
Iatä o scrisoare ce am gäsit-o in dosarul No. 1412, datoritä, se
xede, unui moment de paropon al celui ce a scris-o, fiindc5, nu ob.
tinuse slujba ce o doria.
Au Divan de la Principauté de Moldovie, le Vornik Loupoul Balche.
Tout patriote doit véritablement servir sa patrie et si non pas memo
avec son profit, au moins avec son honneur: par un pareil devoir je vou-
drais aussi servir mais a la flétrissure de mon honneur aucune loi politique
ne m'oblige pas a ce clevoir.
D'apres les reglemens que l'on suit a-present dans notre pays et l'honneur
de mon caractere et memo la critique du monde m'empéchent d'accepter
le poste auquel je me vois place pour etre deshonoré. En memo temps je
contemple ce qui s'est passé et ce qui se passe encore autour de moi et
je vois se verifier ce que le proverbe dit : «les derniers deviendront les
premiers.»
Je crois bien que tout patriote veridique et impartial ayant une parfaite
connaissance de tout ce qui se fait et de raisons pour lesquelles OM agit,
comme on fait, il ne pourra m'accuser si je refuse cet emploi. Aussi done
comme jusqu' a present j'ai souffert l'injustice, j'aurai aussi patience pour
l'avenir jusqu' a ce que les livres s'ouvriront et les actions de chacun se
veront (sic). Et comme j'entends que toutes les dernieres dispositions sont
approuvées par Son Altesse le Prince Bagration, je ne manquerai de lui
faire parvenir ma justification, me rapportant a son jugement comme a
www.digibuc.ro
176 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
Tabela tuturor asázArilor din cele opt tinuturi ale Basarabiei, dupA datele anului 1817.
lett Ana
I
. Rup- Ropte de
BIRNICI
NumArul satelor
TACNA BISERICEASCA MAZALI . Vister e TARGOVETI PESTE TOT 1
si Trepte
1
1
,
1 VAduvele loll
Ii
I
t. f-. L. r.,
0 0 0 0 Crestini Evrei
Vornici, etc.
Gospodari
Gospodari
Scutelnici,
Gospodari
bfirbAtesti
Gospodari
Gospodari
femeiesti
0
Palamari
VAd uve 1
V Aduvele
I
0) a) 0.) ca
0 0)> .-
0 In
VItduve
Viduve
Vfiduve
0)
0
DascAli
Tinuturilor > . t)
.-.
Burlaci
Burlaci
Tv' -a-
Gospo-
Burlaci
IL) 1
. > 0
VA.duv
>
Preoti
> )1) > g 8.
dari
o 0 '0 -0
c. cd V "0 -0 ,as
d)
x l
*A- .:> ''S . ° ow
g
Hotinul . . 174 240 46 2 201 7 156 2 76 6 10 1 -- 36 1 11 978 16.665 1.763 2.878 612 20.864 1.825
1
&roes . 187 26. 26 43 3 174 2 131 - 169 25 99 5 - 21 - 69 - 790 33 19 10.387 759 2.592 - 14.740 863
Orheiul . . 311 462 18 109 9 326 289 1 1 284 102 484 28 - - -- 196 13 111 18.616 1.118 2.364 380 24.656 1.36.
Codrul (3) . 55 88 9 14 2 40 1 48 - 40 6 - -
7 -- 4.797 28 628 - 5.555 25
Total . . 1.040 1.344 137 217 15 941 12 798 61 2.211 169 682 35 217 13 189 1 11 2.274 33 19 66 724 4.511 11.316 992 87.924 6.022
www.digibuc.ro
178 11ADII ROSETTI
Aceast5, cifra este cu bun5, samA mai de grabh sub decal peste
adevär, &ad recensAmamtul neputand s5, fie Mout decal In chip cu
desävarsire primitiv, numärul celor ornisi a trebuit sa fie relativ
insemnat. Crecl deci c5, se poate socoti la jumatate de milion po-
pulatia Basarabiei In momentul deslipirii ei de Moldova.
Din Condica (1) dela 1803 rezult5, c`a populatia Mol-
dovei din dreapta Prutului, in acel an, era de 104.476 capi de
familie crestini si aproximativ 3.000 capi de familie evrei (2). Imrnul-
tind cifra totaI5, de 10,6.476 prin 5 obtinem 538.380 ca numär total
al sufletelor. La acest total trebue adausi membrii claselor pri-
vilegiate cari nu platiau bir, tiganii si nevolnicii, astfel cä popu-
latiunea total5, a Moldovei de astázi, la 1803, se poate evalua
la aproximativ 600.000 suflete (3), cari probabil cA, din cauza
boalelor si a mizeriei rezultand din ocupatia dela 1806 la 1812, au
sporit prea putin In acest interval.
Populatiunea Basarabiei la 1902 era de 2.143.300 suflete (4).
In anul 1899 populatia Moldovei era, dup5, rezultatele recensA-
mantului general, de 1.832.106 suflete. Tinand seam a. de sporul fi-
resc, aceastä populatie de abia ajunsese in anul 1902 la 1.900.000;
deci Moldova, care la 1812 era mai putin populatá decat Basarabia,
avea, dup5, 87 ani 243.000 locuitori mai putin decal avea acuma
partea deslipit5, de ea. Sporul care in l3asarabia a fost de 320%
a fost in Moldova numai de 216%.
Deosebirea se datoreste mai cu seama urmátorilor factori:
1) Traiului neasemanat mai bun al taranului basarabean care
dispune de mult mai mult pamant si prateste biruri fárá asemánare
mai mici decal eel din Moldova.
2) Emigrärii considerabile din Moldova In Tara-Romaneasc5, in
urma desavarsirii Unirii si a stabilirii centrului politic §i economic
al amanduror terilor in Bucuresti;
3) Imigrarii fbarte considerabile, puternic incurajat5, de Guvernul
rusesc, ale unor elemente diverse : Rusi, Nemti i Bulgari, cari s'au
asezat in cursul veacului trecut in partea de Sud a Basarabiei.
Evreii au sporit In Basarabia dela aproximativ 12.000 de suflete in
1817 la 247.000 de suflete In 1902. Este acela§ spor ca i In Mol-
dova, dac5, tinem seam'a, Ca peste 60.000 de Evrei de acolo au
emigrat de peste Milcov In Tara-Romaneasca.
(1) Uricar, vol. VII i VIII.
(2) Vezi a mea La Romanie et les Juifs, p. 5.
(3) mid, p. 6.
(4) Betcapa6ia, imitauie rasemi Beccapa6e41, 1903, p. 41.
www.digibuc.ro
ARHIVA BENATORILOR DIN CHIRINAII, III. 179
www.digibuc.ro
180 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CUPRINSUL.
Pag.
I. Desiire oarmuirea Moldovei dela 1808 la 1812 41
II. Arnfinunte inedite In 1eg5.tur§. cu intikmpl&rile din Moldova Intro 1808 §i 1812 70
III. Amlnunte generale relative la ocarmuirea Moldovei intre 1808 tiii 1812 . . 79
IV. Aminunte economice §i financiare asupra Moldovei dela 1808-1812 . . . 104
V. Ca.teva afaceri judiciare din anii 1808-1812 125
VI. Ananunte In privinta alatuirii hfitmfiniei 134
VH. Despre misiunea lui fordache Catargiu la Paris §i arestarea lui de atre Ru§i 144
VIII. Relatiunile cArmuirii Moldovei cu consulii FraMei qi al Austriei dela 1808
la 1812 150
IX. Ru§ii supun pe egumenii mAn6stirilor 1nchinate autoritAii §i controlului Mi-
tropolitului Gavriil 163
X. Cateva Insemn'ari culturale 172
XI. Diverse 175
www.digibuc.ro
ARIIIITA SENATORILOR DELA CIIIINAU
sI OCUPATIA RUSEASCA DELA 1806-1812
DE
RADII ROSETTI
IV.
AMANUNTE ASUPRA TERII-ROMANE$TI DELA 1808 LA 1812.
I.
DESPRE OCARMUIREA TERII-ROMANESTI DELA VENIREA LUI CUSNICOV
PANA LA CADEREA VISTIERULUI FILIPESCU.
www.digibuc.ro
184 RADII ROSETTI
(1) No. 13. Despre diferitele 1muriri luate dela amandoug Divanurile si dela tspravnici,
27 Martie 1808. I. N. Halippa tn Tpylua, I.
www.digibuc.ro
ARRIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 185
www.digibuc.ro
18 kA1tr hOSETII
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 187
www.digibuc.ro
188 RADII ROSETTI
tluri ca boierii de intaia vi a doua clash, dar fara, de prerogativa Vet, vi sunt
desemnati prin acest titlu, caruia se adaoge o indicatiune speciala, ca spre
pilda : «Stolnicul Alecu Nitulescu, Vames (Scams) vechiu al Vistieriei, adica
vechiu strangator de bani al Vistieriei ; sau Serdarul N . . Logofat al Rd-
.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIRINAII, IV. 189
www.digibuc.ro
190 RADII ROSETTI
Excellence,
www.digibuc.ro
lailtIVA StNATORILOR IAN CHI5INXII, IV. 191
(1) Despre diferendul dintre Divanul Craiovei si Caimacamul &mums se vor glsi
amAnunte complete mai departe. .
(2) No. 119. Despre Inflintarea, la Bucuresti si Craiova, de Comisii de cercetare si In-
cinarea lor au descoperirea sumelor delapidate de fostii ispavnici. 1808. Halippa In
Twin.; IL
www.digibuc.ro
192 RADII 1108glwri
de a fi comis abuzuri, chiar dac5, i-ar fi rudenia cea mai apropiata». Activi-
tatea Comisiilor In curând ava ca urmare arestarea multor boieri prevaricatori.
Uneltirile lui Filipescu pentru a ajunge la Vistierie furà, ajutate
de neregulile §i de abuzurile ce se constatarà In sarcina lui Varlam,
care fusese destituit §i lnlocuit prin Filipescu la inceputul lui Iu lie.
Corespondentul anonim din Bucure§ti, sub data de 9 Iu lie 1809, zice
c6, destituirea Marelui Vistier Varlam §i inlocuirea lui prin Fill-
pescu, duplanul invier§unat al lui Ipsilant i care fusese atkt de
persecutat de acest Domn, dá prilej de vorb5, multA qi pricinue§te
multe nemulcemiri, apoi el adaoge :
aDaca% aceast5, numire i inlocuirea celor mai multi ispravnici, care
va fi urmarea ei fireascA, va aduce mai multa unitate In Divan §i
va uura, sarcinile thranului atAt de greu impovärat, este de sperat
dar greu de crezutn. (1)
(1) aSi pentruca Vistierul eel Mare Insemnh la Rusi cea mai mare dregatorie, precum
am zis, dumnealor boierii mari Incepura a van& Visteria, nu numai cu dare de bani,
care o numesc Prosfora, adie a. poclon la cassa Imparatului, iar adevdrul erd cd se da
la comandiri, presidenti i eel, din preajma lor, ci i cu alte urbari proaste si necinstite
Inca si de suflet pierzatoare negresit.
Dator a fi s'acopär,
Iar nu sa defaimez
Pe cei d'un neam cu mine;
Dar greu, frate! Ohtez.
Ca n'am altfel cum face,
Silit sant d'adevar :
El Imi zice a sorie
Toate pan' la un par.
Rea este defaimarea,
Mai au e a minti :
La lucru ce-i de fata
Rusine poti pati.
Istoric sant, n'am frate,
N'am ruda, n'am vecini.
Stapan am p'adevarul,
Lui oath sa ma'nchin !
Si ash ajunsera casele dumnealor ras si batjocura neamurilor, si Inca Incepura a se si
url si a se pari unii pre alii, i mai mult decat mai inainte a impinge la bani si a face
ate netrebnicii toate ca sa izbuteasca la dregatoria Vistieriei si la toate mansupurile.
Care lucru vfizandu-1 cei mai mici boieri: boiernasi, i fiindca si lor trebuià chiverni-
seala, si altfel nu puteit izbuti pentru caci nu se mai cauth vrednicia si caderea, ci de
&are cei mari li se care& bani, fiindca si dumnealor da, fur& si1ii i ei a apuci tot pe
drumul acela ce se Invátara dela cei mari. Si apoi ce sä vezi de aici Inainte find treaba
www.digibuc.ro
ARAIVA SIMATORILOR DIN carman, Iv. 193
pa cine da mai mult, vedeai cati blestemati toti in trebi ce nu li se cAcleA, i intindei
toti in toate pArtile pe biata lara : una se cerei, nici au trei nu se plAtiil Jeluirea nu
avei loc pentrucA toti era ciptusiti de hrApire i mituire. Dreptatea? zicei ci a pierit,
find vremea turburatA. Lege, suflet, Dumnezeu, rAsplAtirea ? ziceà el toate aunt nimicuri
si basme cAlugaresti, la bani numai se InchinA on un cuvant, dela cei mari pAnA la cei
mai mini, ca sA scoata cele ce da si O. le mai rAmAie i castig, din care si IntAmpine
cheltuelile hainelor, a clupwrilor (?) si a tot felul de desfraniri....) Zilot RomAnul, p. 87,
(1) Saml de veniturile i cheltuelile OcArmuirii Valahiei; despre depArtarea din slujbl
a Vistierului Varlam i numirea in locul Om a lui O. Filipesau. Halippa In Tppoa, II, 356.
Analele A. R.Tom. XXX71.Ment. Seof. latorioe. 18
www.digibuc.ro
194 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN OHISINAIT, W. 195
www.digibuc.ro
196 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 197
mai mult cu cat Onä acum nimeni nu a scris nimic, gi fiindca tati cei
mai sus numiti sunt cunoscuti Excelentei Voastre, dar vazand ca aici oamenii
cinstiti sufera, fiindca tac, iar obraznicia intrigrantilor prin aceasta sporegte,
m'am hotarit in sfargit sa descoper pe cei caH conduc calomniile gi intri-
gile. De doua, ori am scris impotriva lor gi am rupt acele scrisori, dar la
sfargit pierd rabdarea, cu atat mai mult cu cat cu schimbärile facute in ocar-
muire, spre folosul locuitorilor gi a terii, nu sunt multumiti acei cunoscuti
pentru abuzurile gi depredarile savargite de ei. Cea mai mare parte a bo-
ierilor gi a norodului sunt cu desavargire multumiti gi, in toata ziva, ajung
la cunogtinta mea rapoarte ca pretutindeni se zice (pe fata) cat e bucuria
de mare, atat din pricina regulei ce s'a introdus cat gi din pricina alegerii oame-
nilor pugi in locul celor departati. Am onoare a transmite Excelentei Voastre
copie despre comunicarea mea catre Divan, in privinta doritorilor de a
scrie denunturi, ca sti se arate tuturor ea dreptatea nu se poate teme de
incercarile migeilor.
«Cea mai mare dovada ca ocarmuirea actuala este binefácatoare gi man-
tuitoare pentru bietii locuitori, este nemultumirea oamenilor ale caror obi-
ceiuri neastamparate sunt cunoscute gi ale door acte au fost pan& acum
prejudiciabile atat pentru tat% cat gi pentru vieata obgteasca. Crezandu-ma
dator O. aduc la cunogtinta Excelentei Voastre tot ce se petrece aici, am
onoare, etc».
Cugnicov la randul sau Mat raport despre cele de mai sus Comandan-
tului suprem, Cneazului Prozorovski, adaogand parerea sa ca : «pentru a
pune o stavila intrigilor gi pentru a le desfiinta gi a pune capat tuturor
neorânduelilor, arbitrarului gi pagubelor cari decurg din ele, este foarte ne-
cesar ca Varlam, Ghica gi Slatineanu, Ca turburatori ai linigtii publice, sa,
fie departati din Bucuregti pe cava, timp (gi trimigi) la mogiile lor, lipsindu-i
astfel de putinta sa Ma, intrigi.» Provizorovski apoba cu totul parerea lui
Cugnicov gi, pentru a evita orice pierdere de vreme, dada porunca privitoare
la sus numitii boieri din Bucuregti lui insug Miloradovici, ca sa le comunice
lor ca, cand Polcovnicul Condogoni va face pentru a doua oara rugaminte sa
aiba permisiune a merge la Belgrad, i se va pune ca pedeapsa o amenda
de 18.000 lei prin agentul diplomatic rusesc Radofinikin, dar avand in vedere
ca este de notorietate publica ca Condogoni a expediat Imparatului intaia
jalba dupa indemnul boierilor, el, la intoarcerea lui, va ri destituit.lar boie-
rilor, Prozorovski poruncia sa li se aduca la cunogtinta urmatoarele : «Spre a
pune capat indraznelii celor trei mari intriganti mai sus pomeniti, ordon
Excelentei Voastre sa-i cheme inaintea ei, sa le spuna in numele meu ca stint
incunogtintat de toate uneltirile gi intrigile lor, ca ruginea acestor fapte
va ramanea negtearsa ; ca eu nu ma indoesc ca izvorul lor (al acelor intrigi)
www.digibuc.ro
198 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 199
www.digibuc.ro
200 RADII ROSETTI
«Baleanu, care la intrarea armatei rusesti in Bucuresti era, Aga, apoi a de-
venit Spatar, indepliOd slujba lui cu mare activitate.
«Vornicul Manu, om sarac, care a urmat sfatului meu sa nu se amestece
in nici o intriga, ar primi orice slujba i s'ar da si spent in bunavointa
Voastra.
«Actualul Aga Petrache Ritoridi, care ar dori sa nu stea in slujba lui, dar
spent sa fie intrebuintat in Divan in consideratia serviciilor lui osArdnice.
«Stolnicul Stefan Costescu posedAnd atestat [de bune servicii catre Rusia] al
Principelui Suvarov, si care avuse postul de Vornic al Obstirilor, acuma cere
umilit postul de Vornic de Politie, pentru care, precum se vorbeste, se in-
tereseaza de un an.
«Asemenea am onoare sa recomand Excelentei Voastre pe Iordache Fi-
lipescu ; el a fost intrebuintat de mine in tot acest timp in diferite insem-
na,ri relative la Divan si la armata, pe cari le-a indeplinit atAt cu osArdie
cat si cu deosebita osteneala. El cere concediu dela Divan nedorind nici o
slujba; a ramas foarte recunoscutor Excelentei Voastre pentru binefacerile
facute tatalui Au.
aMitropolitul Exarh Eraclie a fost acum trimis la Iasi ; el in tirnpul sederii
lui aici, pe cat i-a fost cu putinta s'a silit sa punt randueala in partea du-
hovniceasca si sa cAstige consideratia autoritatilor militare precum si a
tuturor locuitorilor terii. Boierii in slujba roaga pe Excelenta Voastra sa
prezente Stralucirii Sale Dom nului General-Feldmaresal, Principelui Alexandru
Alexandrovici Prozorovski, pe numele Imparatestii Sala Marini, cu tot supusa
rugaminte cuprinzAnd ca: boieri temAndu-se ca Turcii sa nu treacit in aceasta
parte a Dunarei, care sa chiama astfel teatrul rasboiului, ei maga pe Im-
parat EA nu paraseasca nenorocita lor patrie si sa prelungeasca ocrotirea ce-i
acorda Imparateasca Sa Marire. Boierii ma consultase mai nainte asupra
acestui demers si eu n'am gasit pricini de inpotrivire, cu atat mai mult
ca starea lor este intr'adevar critica».
Precum vom vedeà mai jos, Cusnicov se increzui pe deplin in recoman-
datiile lui Milorodovici pentru noua alcatuire a Divanului Valahiei. Pe la
mijlocul lui August, un memoriu asupra schimbarilor de facut in Divanul
Valahiei fu supus de Cusnicov aprobarii Principelui Prozorovski. Reproduc
cea mai mare parte a acestui memoriu.
«Slujbele ocArmuiri Valahiei ramAn astazi aceleasi cari au fost infiintate
mai inainte vreme de Domni, iar cele noua, cari nu existau pe vremea
Domnilor, nu vor mai urmà a aveA flint&
«I-u. Divanul Judecdtoresc, in care vor luA parte din boierii de clasa in-
tAia : Banul, Vornicul Torii de sus, Vornicul Terii de jos, al treilea Vornic,
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIpNktI, IV. 201
www.digibuc.ro
202 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHItlINIII, IV. 203
dar :
«apres que Votre Excellence a été nominee President du Divan, des mal-
veillants et des intrigants sont parvenus A donner contre nous des notes en nous
accusant faussement d'avoir vexé le pays &accord avec les ispravnics des dis-
tricts. Votre Excellence cédant aux representations qu'on vous avait fait et aux
raisons qu'on vous avait données que tel était l'usage du pays de changer tous
www.digibuc.ro
204 RA DU ROS ETTI
les boyards une fois par an et qu'on ne pourrait découvrir les abus et les vexa-
tions qu'on nous imputait et les faire cesser si l'administration continuait a
rester entre nos mains, a fait son rapport a S. A. le Marechal Prince et S. A. a été
obligee de changer tous les boyards du Divan. Ainsi nous avons été de-
poses et alien& de nos charges, quelques uns méme ont ete forces de don-
ner leur démission. D'autres nous ont remplaces sous le nom d'un comite
compose par cinq personnes : deux ecclesiastiques et trois boyards, dont
il n'y a qu'un seul qui gouverne et qui manie les affaires salon sa volonté,
comme il a depose et change tous les employes subalternes de la Vesti-
arie, qui étaient des gens choisis par tous les boyards, reconnus pour leur
probite et qui avaient ces emplois a vie, sans aucune autre raison que celle
de venir a but (sic) de ses desseins, en substituant aux dits employes ses
creatures. Cependant depuis l'établissement de ce comité, non seulement
nous ne voyons aucune amelioration dans l'état du pays, ni les abus qu'on
nous avait accuses d'avoir commis pendant notre administration ont cessés
(sic), ou du moins diminues (sic), mais au contraire nous observons que
les affaires de jour en jour vont de mal en pire, et que le pays touche a.
sa destruction totale par les vexations enormes que font les Ispravnics sous
le pretexte des besoins de l'armee, dont la plupart sont des parents et des
creatures du susdit, des etres insignifiants et avides, de sorte que leur ma-
niere d'agir et leurs vexations occasionnent un mécontenteinent general, car
non seulement ils pergoivent des paysans de l'argent au lieu des denrées
exigées, mais ils achetent ces mémes denrées des villageois par force et a
bas prix, en payant le kilo de Me a douze et quatorze piastres, et le kilo
de l'orge a huit, sept et jusqu'a cinq piastres, et outre cela en le mesurant
d'une maniere frauduleuse, ils gagnent douze et treize kilos par cent et ils
ruinent avec leurs artifices les pauvres.
«Ainsi nous qui avons risque, tout en aspirant au bien du pays, et qui avons
servi l'armée en des temps si difficiles, nous restons de loin spectateurs
de la devastation de notre patrie et recevons des affronts au lieu des re-
compenses que nous espérions et d'autres jouissent et s'enrichissent des de-
pouilles des pauvres. Si done aprés notre deposition leg pauvres auraient (sic)
trouve du soulagement et les abus auraient cesse ou diminue, alors nous
pourions (sic) dire que nous sommes deposes avec raison, mais comme au
contraire il est prouve qu'apres l'augmentation des appointements des Is-
pravnics et des sameschis et apres les serments gulls ont fait et les pro-
messes qu'ils ont donne par &tit, d'eviter toute injustice et de conserver
requite entre les paysans, ils continuent leurs vexations et ont fait des abus
plus que jamais, nous prions instamment Votre Excellence de rapporter
www.digibuc.ro
ARRIYA BENATORILOR DIN CHININAII, Iv. 205
nos plaintes a Son Altesse le Marechal Prince, arm que...» (SA se iea mäsuri
de indreptare).
«Et de daigner rapporter nos prières a Son Altesse le Marechal Prince.
Sa profonde sagesse est capable de rétablir le bon ordre en substituant au
Comité le Divan, compose par les boyards qui ont prouve leur zele et
leur dévouement dans les occasions, car il ne convient pas que les zees
patriotes et fidels (sic) sujets de Sa Majeste Imperiale soient affrontés et
méprisés par deux ou trois personnes qui ont donne en tout temps des
preuves non equivoques de leurs mauvaises intentions et de leur indiffe-
rence pour le bien du pays.
«Nous prions aussi Votre Excellence de vouloir bien donner les ordres
nécessaires afin que les comptes de Vestiarie soient examines par tous les
boyars de la premiere classe, selon l'ancien usage établi dans le pays d'e-
xaminer tons les quattre (sic) mois les comptes de la Vestiarie pour en
voir les revenus et les depenses».
Aceasta jalb h. fu arátatá de boieri cii Mitropolitului Dositeiu (Filitti),
cu speranta probabil ca. Mitropolitul o va subsemna qi el. Ins5, Mi-
tropolitul nu numai c5, nu isca,li jalba, dar raportä imediat clemersul
boierilor lui Cupicov, dandu-i totodatá qi un rezumat al notei, i
arätand ca, a desaprobat-o fat'a de boieri §i le-a spus cä nu se va
amestech in intrigile lor, precum urmeaza din textul scrisorii :
Exellence !
Von kat me faisant un devoir de prêcher la concorde dans mon dio-
cese et de l'entretenir parmi la noblesse de ce pays-ci, je ne me Buis jamais
désisté de remplir ce devoir sacre dont les lois divines et humaines me
chargent. Mais tandis que je m'occupe de le faire, j'ai eu la peine hier de
voir venir chez moi Messieurs le Vornik Constantin Kretzoulesko, le Logo-
theta Samourkassy, le Vornik Balachan, le Vornik Barboutziano Vakaresko
et le Vestiar Varlam qui me présenterent une note adressée a Son Excel-
lence le Senateur Kouschnikof pour la souscrire. L'ayant trouvée tout a fait
contraire au but de mon devoir et de mes intentions, apres avoir dit a
ces Messieurs qu'ils doivent s'abstenir de telles entreprises et que je ne me
mêlerai jamais de leurs intrigues, je ne manque pas d'envoyer a Votre
Excellence la copie ci-incluse de la note susmentionnee, ayant l'honneur
d'être avec la plus parfaite et la plus grande consideration.
De Votre Excellence
le très humble et très obeissant serviteur
Le Metropolitain de Valachie Dositheos.
Boukarest le 24 Decembre 1808.
www.digibuc.ro
206 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARYIIVA BENATORILOR DIN CH4INAD, IV. 207
(1) Iat 'a. ce scrie Langeron despre intrigile ce se desffisurau in Bucuresti in iarna
anului 1808 1809:
Mais si l'hiver ne fat pas fertile en événements militaires dans la Valachie, il le fut
en intrigues: Bucarest en est et en sera toujours le foyer le plus actif et le plus impur.
Les Boyards de la Valachie sont renommes, memo parmi les Fanariotes et les habitants
des deux provinces, pour leur immoralité, leur avidité et pour leur gatt et leur talent
pour l'intrigue.
Dans la description que j'ai donne de ces pays et de leurs habitants encore demi-bar-
bares, et dans le tableau que j'ai trace de leurs mceurs, j'ai assez indique les raisons qui
leur font préférer le joug des Tures a la domination des Russes. En Moldavie les Bo-
yards, un peu plus civilises qu'en Valachie et plus resignes, ne manifestaient pas leurs
sentiments ou, au moins, ne mettaient pas publiquement des entraves a nos operations;
mais en Valachie, oii l'on trouve une grande quantité de Grecs, l'esprit du Fanar y
dm-nine, et toutes les intrigues y étaient presqu'ouvertement dirigées contre les Russes.
II n'y avait a Bucarest qu'un trés petit nombre de Boyards attaches au Prince Ypsi-
lanti et au parti russe. A la tete de ce parti était Constantin Varlamme qui, dans la
guerre de 1769, avait servi comme officier dans le regiment d'Apscheron et avait été
longtemps a St. Pétersbourg et a Moscou. C'etait un homme entièrement dévoué aux
Russes, mais faible, domine par des alentours peu estimables et maladroit dans ses
liaisons, quoique lui-meme fcit aussi hounete homme qu'un Valaque peut l'etre.
Le Prince Ypsilanti en quittant la Valachie l'avait nomme Caimacam c'est-a-dire Vice-
Prince du pays. 11 avait continue, avec courage et avec succes, les operations common-
oées par le Prince pour former des magasins pour nous. Grace h son zele et a ses
www.digibuc.ro
208 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
mum A SDNATORILOR DIN CHIINktJ, IV. 209
cel din urma din ei inainte de a permite Turcilor s pun& iar stapanire pe
Tara-Romaneasa. In fine, adaose c sfAtueste pe acei boieri cari pun spe-
rante deserte inteun oarescare Grec numit Sulu, s5. le päaseasa cu desk-
vArsire i sA nu mai umble dup6. nhlucini».
Cu cAteva zile mai nainte, Prozorovski vorbind de Inffintarea in
Bucuresti a unui cazino, zise c o asemenea Infiintare ar fi de dorit.
«Parcequ'un tel institut servira a mievx familiariser et amalgamer les
habitants avec la nation russe» (1).
In Tara-Romaneasca se procedà la aleatuirea unui fel de strajä
pámánteascä, care avea &à fie compusä numai din Romani ; chiar
intrigues du Fanar. II vit bien, jugea bien, mais ne réussit qu'à se brouiller avec Mi-
loradowitch et, par consequent, avec Michelson. Il réunissait aux fonotions de diplomate
celles d'administrateur des Principautes. Chargé des correspondences et preposé pour
surveiller les divans de Moldavie et de Valachie, ii ne se meprit pas sur le but des
intrigues de Philippesco, mais ii sucomba sous l'ascendant que Miloradowitch avait pris
sur Michelson. BientOt II fut eloigne des affaires et puis envoyé en Servie comme agent
de la Russie aupres de Czerni George.
Le Prince Ypsilanti qui, qulque temps auparavant, avait voulu faire couper la tete a
Philippesco, comme espion des Tures et de Soutzo, et qui avait eu grand tort de ne pas
l'avoir fait, fut aussi surpris qu'indigne de le voir a la tete du Gouvernement de la Valaohie.
La mesintelligence entre ce Prince et Michelson fut portee au dernier point. Ils fatigue-
rent tous les deux la Cour de leurs plaintes et de leurs denonciations. Enfin Michelson
entreprit avec lui un combat de lettres en frangais qui assurément n'était pas a son
avantage. Celles d'Ypsilanti étaient écrites par le Marquis de Saint Aulaire dont la plume
était aussi mordante qu'éloquente, et celles de Michelson, redigees par un nomme So-
kolow des Affaires Etrangeres, étaient aussi denuées de sens que ridicules par le style.
Les apports que Michelson fit a la Cour lui reussirent mieux que ses lettres. Notre
Ministere, qui commengait a se repentir d'avoir entrepris cette funeste guerre d'apres
les insinuations du Prince Ypsilanti, fit retornber sur lui le poids de l'embarras qu'elle lui
causait et de son mecontentement, on lui donna des desagréments, et il finit par perdre
ses deux Principautes et par eller vivre a Kiew comrne particulier, apres avoir eté a
Petersbourg on ii fut d'abord regu honnetement et ensuite fort mal vu.
11 y eut cependant des alternatives dans la maniere dont il fut traité. Au mois de Mai.
ayant envoyé au quartier general de l'Empereur, en Pologne, le Marquis de Saint Aulaire,
cet homme plein d'esprit et de talents sut retourner l'esprit de M. de Boudberg et lui
démontrer la fausseté et le danger des mesures que Von prenait en Valachie; ii fut
decide que Michelson serait rappele et le Lieutenant General Comte Pierre Tolstoy fut
designe pour le remplacer; mais, dans ee méme temps, le Prince Ypsilanti, toujours
inconsequent et mai conseille, ayant fait la faute de venir au camp de Michelson devant
Ismail et de ce raccommoder avec lui, ils écrivirent tous dew de concert, a la Cour,
Michelson resta en place, d'autant plus que l'armistioe annonçait une paix profonde avec
les Tures et le comte Tolstoy fut nomme ambassadeur a Paris.
(1) Corepondentul anonirn din Bucuresti, dela 6 Ianuarie 1809.
Analele A. R.Tom. XXXII Memoriile Seq. Istorice. 14
www.digibuc.ro
210 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARRIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 211.
www.digibuc.ro
212 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHI5INA.13, IV. 213
La requête est &rite sur du papier turc est signe par les premieres . (1)
par l'eveque de Bouzeou et des archimandrites. On y voit aussi les cachets
des monasteres ainsi que la signature de plusieurs individus de Craiova.
Elle est au nom de tous les habitants des districts et elle contient des
plaintes ambres.
Un certain Ranotti Stanesco, creature de Varlam, Zaptzi dans la plasa
Ogrezenilor, ne fait qu'aller et venir et faire des espionnages. II donne le ta-
bleau des provisions, des impOts et de chaque chose et va de en village en
village. Farcachiano est .charge de cette commision, car c'est lui qui l'a
nommé Zaptzi. Ce Zaptzi doit etre destitue.
Une personne a promis une grande charge d'argent pour la Vestiarie,
40.000 piastres seront dorm& par Nentzoulescu et par les autres logothetes
destitu6s de la Vestiarie. On lui a repondu d'avoir patience jusqu'a ce
qu'il arrive a Iassy.
Leur plus grand espoir est fondé sur la requete qu'on a envoyé en Russie
par le chef du regiment et ils croient que leurs prières seront infaillible-
ment exaucées.
Enfin ils ont résolu, si leurs entreprises ne réussissent pas d'empoisonner
Mr. Philipesco : un d'eux a dit qu'on ne péche point en tuant un homme
pour une nation.
Serdari Dinoul et deux ou trois autres négotians (sic) ainsi que le docteur
Marco en qui ils fondent leur esperance (car c'est lui qui leur a promis
d'avoir tot ou tard des moyens a offrir par un homme et qu'alors Philipesco
n'existerait plus).
www.digibuc.ro
214 RADII ROSETTI
sance que j'ai de son caractere et de ses vues je ne suis pas sans espoir.
J'ai retrouvé dans Mr. Général Miloradowitch l'honneur, la franchise, la lo-
yauté et les excellentes vues qui le distinguent si éminemment, ainsi que
son anciene amitib pour moi (1), je suis bien stir qu'au premier coup de fusil
il oubliera toutes ses liaisons a. Bucarest, mais il m'a encore paru tres at-
taché a la maison de Philipesco.
J'ai vu il y a. quelques six jours Mr. Philipesco pour la premiere fois ainsi
quo son rival Mr. Varlam, et je ne penche ni pour l'un ni pour l'autre, il
y a peu de choix a faire dans ce pals ci.
A mon arrivée j'ai ete comblé de lettres et d'intrigues. J'ai déclaré hau-
tement et fermement que je ne me mélais en rien des affaires civiles ni
n'épousais aucum parti, mais que j'exigerais sans menagement, par Mr. le
Général Engelhardt, tout ce qui serait nécessaire au hien du service et des
troupes. Mais mon devoir m'ordonne de dire a V. A. que je regarde Mr.
Philipesco comme l'homme le plus dangereux ici pour nous.
Lorsque Mr. le Général Kutuzov partit pour l'ambassade de Constantinople,
M-r Philipesco lui fut designe par la Cour comma le premier ennemi de
la Russie.
(1) Punerea fat& In fat& a acestei declaratii de stimg si de prietenie a lui Langeron
pentru Miloradovici, pusä fa0 In fata cu liniile urmatoare, scrise tot de Contele bejenar,
ne va da nAsura sinceritatii si a serioritatii lui :
J'ai rapporté dans le journal de la campagne d'Austerlitz la mauvaise plaisanterie que
je fis a Miloradowitch peu apres mon arrivée a Bucarest, plaisanterie qui me fit de lui
ennemi irréconciliable.
On a vu qu'il avait fait graver son portrait et avait fait &Tire dessous: aMiloradowitch,
le Sauveur de Bucarestp. Cette legende me donna l'idee d'une méchanceté fort mordante
et, je l'avoue, assez deplacée.
Parmi les talents qui distiguent le General Meiloradowitch, soit dans le militaire soit
dans l'administration, on doit en niter un qu'il possede en perfection et auquel il tenait
ipfiniment quoiqu'il ne soit pas absolument nécessaire pour commander les armées. Il
peut se vanter, avec raison, d'étre de tons les genéraux en chef celui qui danse le
mieux. Eléve du fameux Pic, il pourrait danser sur le theatre et surtout passe a mer-
veille des entrechats trés elevés. A Bucarest, dans les bals, il ne quittait jamais la place
et sautait de maniere a exciter l'adrniration de tous les Valaques qui marchent a
peine, méme quand ils dansent.
Me trouvant seul, un jour chez lui, dans la salle on était son portrait, j'effagai la
branche montante du V du mot Sauveur ; j'allongeai l'autre et y mis un trait et on
lut: a/e sauteur de Bucaresta. II fut trés lougtemps sans s'en apercevoir. (Hurmuzaki,
Supl. I, Vol. III).
0 farsa poate mai demna de un baiat de cincisprezece ani decal de un Locotenent-
General cu aspiraOuni de Comandant En Chef !
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHI*INA.U. IV. 215
(1) Ibid.
www.digibuc.ro
216 RADII ROSETTI
Monsieur le Senateur,
11 y a quelques jours que S. E. M. de Rodofinikin arriva dans cette ville.
Il fut, il y a deux ans, le temoin des services que le parti russe s'efforgait
de rendre et qu'il rendit. Toutes les personnes qui alors avaient mérité et
obtenu sa confiance ont été lui rendre visite. C'est je crois une démarche
de décence, mem() de devoir ; j'ai eté Pun des plus empresses. La recon-
naissance m'y portait avec le plus d'ardeur puisque je lui dois la vie de
mon épouse et celle de mon fils (apres cela je ne parle point de la
mienne), qui eussent éte egorges A Bouzeo avec quarante Boyards, leurs
femmes et leurs enfans, qui accompagnaient Mr. le Prince Ypsilanti, lorsque
les Tures d'Ibraila furent inspires de traverser l'armée russe, pour venir,
le 21 Mai 1807, massacrer tout le cortege.
Mr. le Prince Ypsilanti devait, suivant son itineraire, gull n'avait pas
cru devoir tenir secret, passer la nuit dans ce lieu. Mr. de Rodofinikin
vint lui dire que cela n'était pas prudent. Le Prince resists, mais M. de
Rodofinikin lui dit: «Si vous étiez enlevé ce serait un événement d'un affreux
souvenir pour la Russia, et en vertu de ma qualite de son agent ici, j'exige
que vous partiez sur l'heure. Le Prince se soumit, partit et six heures apres
1.600 Tures avec deux pieces de canon étaient a Bouzeo, oil ils ne trouverent
que 174 habitans a egorger et quelques maisons A incendier. Si Madame
de Kouchnikoff et sa famille eussent couru la memo chance, assurement
la mémoire n'en perirait jamais, dans ['esprit et dans le cceur de V. E. et,
pour elle, le retour de Mr. de Rodofinikin dans les lieux qu'elle habite,
serait un jour de fete. Entre toutes les personnes qui ont eté le voir, on
a distingue de preference Mr. de Varlame. La surveillance subalterne,
toujours douée de l'aimable désir de plaire, est accourue hors d'haleine,
dire a S. E. M. le General d'Engegardt, (sic) que ce Boyard s'était plaint des tri-
bulations qui avaient suivi ses services A la Russie. Aussitót l'officier com-
mandant de la ville s'est annonce chez lui et lui a dit, de la, part de Mr.
le Vice-President, les choses les plus dures sur sa visite a Mr. de Rodo-
finikin et qu'il y avait, depuis sept jours, un ordre de V. E. de le surveiller
et de le traiter fort mal. 1) Toute cette famille est au desespoir. Je leur
garantis que pareils ordres ne sont ni dans les sentimens, ni dans la raison,
ni dans le style de V. E. et ne s'accordent point avec l'honnetete et la
sagesse de S. E. Mr. le Vice-Président; mais le coup est porte et la plaie
est faite.
Le lendemain est arrive() la promotion des places du Divan. Les anciennes
familles nobles jettent les hauts cris de s'y voir privées des places que
(1) Pe Varlam.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN EMMA]; IV. 217
(1) Dudescu.
(2) Zeu 06 nu era pentru ce !
www.digibuc.ro
218 RADII ROSETTI
j'avais avancé sur les poslousniks d'Affumatzi, mais j'ai le témoignage des
précedens Vestiars et Ispravniks. Je sais encore qu'ils ont cherché a gagner
M. Cherban Gradistan pour infirmer mes assertions sur Sakouyeni, mais
moi je suis connu pour mon respect pour la vérité et ils professent d'au-
tres principes, ainsi je les livre a l'opinion publique.
J'ai l'honneur d'être avec autant de gratitude que de dévouement et de respect,
Monsieur le Senateur,
De Votre Excelence,
Le trés humble et fres obeissant serviteur
M-is de .Beaupoil St. Asdaire.
Bucarest, le 1-er Septembre 1809.
(1) Iata cum judecl Langeron clasa stfipanitoare si ocarmuirea Principatelor in deobste
si mai cu deosebire acele din Tara-Romaneasca:
Lorsque j'ai parle, en general, du Gouvernement de ces deux provinces et des moeurs
et des usages de leurs habitants, on ne peut me reprocher de les avoir peints en beau,
ou d'avoir pousse l'indulgence trop loin, et je dois encore rép6ter ici, qu'en comparaison
de la Valachie, le gouvernement de la Moldavie est un modéle d'ordre et de regle.
Aucune description ne peut approcher de la verité lorsqu'on peint les employes de la
Valachie. L'exces de leur immoralité, de leur soélératesse méme, car (Vest le mot, est
aussi affligeant que rebutant pour l'humanité.
Plus influences par les Grecs du Fanar, dont méme no grand Hombre est établi a
Bucarest, beaucoup de Boyards valaques en ont la bassesse, l'avidité, la cruauté et le
dévouement aux Tures.
Les noms d'ordre, de justice, de probite, d'honneur, sont souvent oublies en Vela-
chie. On y achéte tous les emplois, c'est-h-dire qu'on y paye le droit de commettre
impunement tous les crimes. Chaque place enriehit en peu de temps celui qui l'obtient,
et, au bout d'un an, il doit la quitter et la ceder a un autre, car c'est encore un des
abus de co gouvernement monstrueux qu'un individu employe ne reste jamais qu'un
an dans un emploi quelconque; alors il vient a Bucarest se livrer a un luxe aussi effréné
que de mauvais genre, dissipe rapidement le fruit de ses rapines, et, apres deux ans
d'inaction, achete encore une place et s'y enrichit de nouveau pour revenir dans la ca-
pitale étaler le mérne luxe. Voila le cercle vicieux de la vie des Boyards de la Valachie.
Les depredations, les vole, les cruautes des employes valaques ne sont ni secrets, ni
méme colones par un prétexte quelconque : l'influence de l'argent dans les proces, l'acca-
parement des grains, ne sont que de petits moyens toujours employes, mais tres se-
condaires. Il y en a d'autres plus productifs et qui ne sont jamais négligés.
Le pays est divisé en districts, et chaque district est gouverne par un administrateur
qu'on nomme, comme en Russie, Ispromnik. Ces places ont une taxe plus ou moins
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN mnimarr, Tv. 219
forte selon ce qu'elles peuvent rapporter au Boyard qui les paye aux membres du
Divan. Ces Isprawniks sont despotes dans leur jurdiction et ne redoutent jamais une
emete toujours éludée, ni une punition toujours évitée par la vénalité de leurs sup&
rieurs. Ih prennent, sans pudeur et méme sans mystere, a chaque paysan ses garnis,
ses bestiaux, son argent. Chaque famine doit payer au Divan une capitation quelconque;
l'Isprawnik la double, la quadruple, la décuple, sans y etre autorisé par au9une loi ni
par aucun ordre, et partage cette somme avec les membres du Divan. Si le paysan ose
se refuser a ces horribles exactions, ou se plaindre, il est emprisonné; depouille, battu
et tourmenté par des supplices recherchés dans lesquels il expire souvent, ou, par un
raffinement de cruauté de ses bourreaux, 11 voit torturer devant lui sa femme et ses
enfants. J'ai dela parle de ces monstruosités.
La moindre place d'Isprawnik rapporte 7 a 8.000 ducats par an.
Le Chef de la police de Bucarest se nomme l'Aga. C'est quelquefois le protecteur de
voleurs, le recéleur des vols et ces honnétes fonctions lui valent aussi 16 a 20.000 ducats
par an.
Le Spatar entretient une milice d'Arnautes pour suivre et arreter 'les brigands qui
infestent les chemins et les bois; ce sont les Arnautes qui y volent et y assassinent et
partagent souvent leurs revenus avec le Spatar. On estime dans les bonnes années ses
profits a 15.000 ducats.
Les juges ou Logofetes, tant civils que criminels, suscitent des proces ou supposent
des crimes aux gens aisés pour les dépouiller.
Enfin le Divan, compose d'un grand Vestiar, qui en est le premier membre, et trois ou
quatre conseillers, recoit publiquement une retribution de cheque employe, et le trésorier
se fait ainsi un petit revenu de 30 a 40.000 ducats. On concoit que cette place est fort
recherchée.
En occupant les deux provinces, notre Cour commit une erreur impardonnable et qui
eut de funestes résultats; cette faute fut de leur conserver leurs privileges, et de ne
pas établir, comme les Autrichiens l'avaient fait en 1788 un gouvernement provisoire ;
assurernent je ne pretends pas défendre exclusivement la moralité de tous les admi-
nistrateurs quo nous avions employes; il y a aussi beaucoup d'abus en Russie et de
grandes depredations; mais tout ce que les administrateurs russes eussent pu faire n'eut
certainement pas approche de ce que, par une négligeance condamnable, on laissa faire
aux Boyards.
Sous le Gouvernement de quelques uns des Princes ces abus sont cependant moin-
dres et quelquefois plus reprimés qu'ils ne l'ont été dans le temps de la possession des
deux provinces par les Ruses. Les Princes avaient droit de vie et de mort, et ayant un
grand intérét a ne pas permettre la ruine du pay, ni l'emigration de ses habitants,
www.digibuc.ro
220 RA DIE ROSETTI
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CIMINAr, IV. 221
qui a été accordée uniquement pour faire cesser les abus ci-devant exer.
ces. Les perplexités auxquelles ce pays sera réduit sans pouvoir subvenir
aux subsides nécessaires aux armées imperiales, auxquels nous ne pour-
rons jamais etre responsables, ou notre parfait éloignernent des affaires de
notre pays et les abus exerces par ceux qui sont maintenant employes, et
la crainte enfin oi nous nous trouvons que les effets du dernier épuisement du
pays et l'impuissance A procurer les nécessaires aux troupes impériales
nos libérateurs, ne deviennent non seulement prejudiciables, mais funestes
a ce malheureux pays et a nous-mei-nes qui formons le corps de la no-
blesse de ce pays-ci et que notre zele, notre inviolable attachement et notre
parfait dévouement, you& et attestés par tant de faits clairs et évidents,
ne soient pas compromis par notre silence et notre indifference et ne de-
viennent pas funestes aux esperances auxquelles nous tenons efficacement et
dont nous espérons, apres Dieu, A la haute clémence de S. M. l'Empereur
de toutes les Russies de goilter les effets salutaires, nous ont poussés de
nous adresser a V. E. pour lui faire connaitre tout ce qui se passe au
prejudice du p4s a l'insu de V. E.. V. E. a bien voulu nous donner des
conseils hier en nous disant que nous devons laisser a part les intrigues:
Si V. E. prend pour des intrigues et des vengeances personnelles tout
ce que nous proposons pour le bien de notre pays et les abus y exerces (ce
que nous croyons de notre devoir a. les faire connaitre a V. E.) ii parait qu'il
nous est interdit tout-à-fait le moyen de parler et d'agir en faveur de ce
qui regarde le bien etre de notre patrie. Nous sommes bien loin d'intriguer
et d'aspirer a des emplois du pays pour l'avantage personnel d'un chacun.
Nous assurons aussi V. E. que nous ne souhaitons pas culbuter un ou deux
de nos collegues qui régissent maintenant les affaires du pays sous la di-
rection de V. E. pour les remplacer. Mais comme ce qui s'entend Divan
doit etre compose et forme par le corps entier des premiers boyards du
pays et des véritables patriotes, nous prions V. E. d'y nous incorporer tous,
afin que nous puissions traiter les affaires du pays unanimement, pourvoir
a tous les nécessaires des troupes imperiales et reprimer tant d'abus sous
la présidence, la direction et les bonnes intentions de V. E., puisque S. M.
I. a &Aga) nous accorder cette favour de vous voir a la tete des affaires
politiques du pays. V. E. s'est mepris peut-étre en imputant aux soussignes
une mauvaise foi envers notre gracieux Monarque et une intelligence secrete
avec ses ennemis et nommément avec le prétendu Prince Souzzo, ce qui
a (Re un coup terrible pour nous, auquel nous ne nous attendions pas de
la part de V. E., vii les services quo chacun de nous a rendu, selon les at-
testats de tous les généraux de l'armée impériale qui attestent notre fide-
lite, notre attachement et notre inviolable dévouement, pour lesquels nous
www.digibuc.ro
222 RADII ROSETTI
(1) HArciova.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIINAII, IV. 223
www.digibuc.ro
224 RADII ROSETTI
qu'un seul de nos collègues regisse les affaires du pays et que tout le monde
soit exclu et eloigne.
Nous prions V. E. de vouloir bien nous accorder une reponse par ecrit
a nos deux notes, et nous avons l'honneur d'être avec la plus haute estime
De Votre Excellence
les très humbles et très obeissans serviteurs.
Bucarest le 22 Décembre 1809.
MIA acuma a doua jail* cea mai irnportanta din toate cele al-
catuite impotriva lui Filipescu :
Votre Excellence est assez bien informé de l'état malheureux de notre
pays aussi bien que du degre de son malheur et de son affaiblissement dont
l'armée imperiale est maintenant en peine. Ainsi excites par le zèle que
nous conservons pour la tranquillite de l'armée, aussi bien que pour le repos
des pauvres paysans qui souffrent violemment, nous ne manquons pas d'ex-
poser a V. E. la necessité gull est d'examiner justement tout ce qui a eu
lieu a leur prejudice dont la source sont les ci-dessous vingt trois articles
que nous prenons la liberte de lui envoyer et de la prier d'en hater la
reparation et rétablir la tranquillite de notre pays. Comme nous avons eu
l'honneur d'informer de tous les details S. A. S. le Princes de Bagration,
General en Chef et Commandant de l'Armée Imperiale, nous la supplions
donc de vouloir bien concourir a nos justes demandes comme President
de notre Divan et de rapporter ces details d'après son devoir a S. A. S.
www.digibuc.ro
AIIIIIVA SgNATORILOR DIN CIMINAU, IV. 225
www.digibuc.ro
226 luny kosaTTI -
ment pour les hópitaux et les genéraux, et pour le reste de l'armee c'étaient
les maitres de la maison qui l'échauffaient.
6. Qu'a la succession de M-r. Philipesco aux affaires du Divan nous
avons laisse en nature une somme assez considerable des denrées dans
tout le pays comme les listes de la Vistiarie le prouvent. Nous interrogeons
le susmentionné Boyard ce que ces denrées sont devenues.
7. Qu'en outre nous avons laisse des restes des impôts estimes a plus
de 300.000 piastres qui ont été ramboursés par le dit Boyard ; gull nous
prouve ce qu'ils sont devenus ?
8. Que pendant notre gouvernement nous avons approuve de dispenser
les paysans d'une somme de plusieurs restes des impdts pour soulager
leurs maux et qui n'ont eté pas moins respectés par le susdit Boyard; qu'il
prouve encore ce qu'ils sont devenus. .
www.digibuc.ro
ARMVA SENATosiLee big omSnau, IV. 227
14. Quo) les salines et les douanes ont été abonnées aux échelles fermées
(?) ou non, et que le Divan, pour ses intéréts personnels, a viole les con-
ventions et il a retranché de la somme totale des salines la somme de
300.000 piastres et des douanes cello de 130.000.
15. Que les bceufs exiges Vann& pass& pour l'armée impériale on (sic) (Ad
payee par les habitans a ... piastres la paire et dont ont eta achetés a 70
piastres par les Ispravniks et les gens de Mr. Philipesco et le payement
n'avait pas éte general. Qu'il nous soit prouve la somme de ces betes, le
prix de chaque paire rambourse des paysans, celui qu'on les a payee et les
acheteurs.
16. Que ce Boyard représente les comptes du pont fait vis-a-vis de
Hirsova, pour voir les depenses, le payement de la charpente et autres
nécessaires, les salaires des artisans et ouvriers et nommement a qui.
17. Qu'une somme énorme de foin fait pour Farm& imperiale a eta
vendue aux stations des postes ; que ce Boyard nous prouve si elle est
encaissée a la Vistiarie ou non.
18. Que les districts lointains, pour éviter le transport du foin pour
Parmée imperiale aux magasins, ont payé a 16 piastres le chariot bien
chargé par ordre du susdit Boyard, et que ce foin a 06 transporté par des
chariots des districts prochains qu'on avait destinés sans aucun payement,
c'est-a-dire par ceux des sokotelniks, poslousniki et d'autres, que par ce
transport et autres corveés nous avons perdu nos privileges cimentés par
le manifeste de S. M. l'Empereur.
19. Que les premieres charges de notre pays, qui se donnaient aux pre-
miers Boyards ont eté offertes par le canal du susdit Boyard a des per-
sonnes dépourvues de tout mérite, de patriotisme et de fideles services
envers l'Empire russe et tout cela pour écarter ceux qui ont servi avec
le plus de zele cet Empire, et s'attacher mieux ses partisans.
20. Que les autres charges et les Ispravnitzies se donnent par grace et
non pour le mérite, cest-a-dire celui qui augmente le prix en obtient le
meilleur.
21. Que le susdit Boyard soit oblige a donner compte general de toutes
les depenses et la recette du pays, depuis 1808, 25 Juin, a tous les pre-
miers Boyards, d'apres l'usage ancien et la regle du Divan, comme tous les
Princes en donnaient aussi, conformément aux usages du pays qui nous ont
été ratifies par S. M. Impériale sans nous en priver.
22. Que toutes les charges, les ispravnitzies et les autres emplois soient
changes et conflOs a ceux que le nouveau Divan choisira comme attaches
a, l'Empire russe.
www.digibuc.ro
228 RADII ROSETTI
23. Enfin (1) que tout le mentionné ci dessus Boit prouve, et que tous les
abus soient decouverts, il est de toute néc.essité de faire &after du Divan
M. Philipesco avec ses adhérens, sans lui permettre de se méler plus aux
affaires du pays, comme la source de tant de maux et le protecteut des.
abus et de mauvais sujets, et d'établir ensuite une commission des recherches,
en mettant le Divan sur l'ancien pied selon l'usage du pays. Au reste nous
attendons avec la plus grande impatience lh prompte justioe de V. E. a
cet égard et nous avons l'honneur d'être, etc.
25 Decembre 1809.
(1) Alin.
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CHIRINAU, IV. 229
families : deux partis s'acharnent l'un contre l'autre et se font une guerre
d'intrigues qui rend Bucarest, depuis quelques jours, assez dosagreable a
habiter.
«Cette mesintelligence gait sourde jusqu'i-present, et ne portait aucun
changement dans le gouvernement du pays ; mais depuis que le Prince a
quitte la rive droite du Danube, venant ici, tout a eclat& Je me reserve,
Monseigneur, l'avantage de fournir moi-même a Votre Excellence les details
A cet egard.
«Les rapports que peuvent avoir fait les Russes sur mon compte, me jettent
dans un (Wale d'idées toutes tenébreuses, car je puis démontrer a Votre
Excellence qui je ne me suis jamais mélé de leurs affaires et que j'ai tou-
jours éte très bien vu par toutes les autorités Russes, et que je recois
d'elles -tous les jours de nouveaux témoignages d'amitie et d'estime. Il serait
possible que quelques sourde calomnie, produite par leur mésintelligence,
fut tombée sur moi, mais la pureté de ma conscience et le dévouement dont
je fais profession pour le service de notre auguste souverain plaideront en
ma faveur» (1).
www.digibuc.ro
230 RADII ROSETTI
des droits en Valachie par mes services passes. Aussi, malgré l'intrigue et
la cabale, le Divan vient de m'acorder d'une voix unanime une pension de
six mille piastres, motivée de la manière la plus flateuse et la plus ho-
norable pour moi. Votre Excellence trouvera sans doute dans cette recom-
pense et dans le mode dont elle m'a été accordee une preuve non équi-
vogue de ma bonne conduite; je vais lui en offrir une non moins assurée,
de mon inviolable attachament a ma patrie; c'est que je renonce a cette
pension, avec bien plus de plaisir que je ne l'ai obtenue, et a des pre-ten-
tions plus considérables encore que j'ai a former dans ce pays, si Votre Ex-
cellence veut simplement me permettre de m'employer sous ses ordres
d'une manière quelconque, et les circonstances et ma position en offrent
journellement l'occasion.
«Les deux partis dont j'ai parle plus haut ont amene une ties grande
mesintelligence entre les deux genéraux en chef : le Prince Bagration et
Miloradovitz, (qui au reste étaient depuis longtemps jaloux l'un de l'autre).
«Cette mesintelligence ne laisse pas que d'augmenter le désordre.Aujourd'hui
le Prince de Bagration veut remettre l'autorité entre les mains de M. Varlam,
qui fait de grandes promesses a Parmée, et le general Miloradovitz qui a
toujours soutenu la maison de Philipesco, a hautement declare que si cela
a lieu il quittera le service. A mon depart de Bucarest ii y avait cinq a six
jours que le Prince Bagration y était arrive et le general Miloradovitz ne
l'avait pas encore vu. La reception qui a ete faite au Prince et qui a (Re
ordonnée par lui, a eté très brillante; il est entre dans la ville au son des
cloches et au bruit du canon ; toute la troupe sous les armes, tous les
boyards et tous les generaux l'entourant, except() le general Miloradovitz qui
s'est renferme chez lui ce jour la, paraissant ignorer l'arrivée du Prince »
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINATT, IV. 231
www.digibuc.ro
232 RADII ROBETTI
le Prince Alexandre Soutzo, ii avait mérité sa confiance intime et j'ai parle des listes de
proscription, oil les tétes de Varlamme, des Ghika et de 20 autres boyards étaient de-
signees pour tomber sous le fer des bourreaux, Michelson ... entrainé par l'influence que
Miloradovitch avait prise sur lui, favorisa Philipesco, et tous les alentours du General
en Chef furent achetes par cet immonde Valaque. Varlamme, pour prix de ses soins et
de son dévouement, fut &place, chasse, persecute. Philippesco fut fait Grand Vestiar et
fit donner tous les emplois a ses complices. BientOt la Valachie fut pillee avec une im-
pudence dont l'histoire du pays n'avait point encore offert d'exemple. Le tiers des ha-
bitants emigra. Ce pays si riche, si florissant et qui eut pu entretenir trois arruées comme
la nOtre, ne put memo suffire a la consommation d'un faible corps et le complot forme
par le Fanar, par les Soutzo et par Philippesco, de forcer les Russes a s'eloigner par le
défaut de subsistances, fut commence et suivi avec la plus criminalle activité. (Hurmu-
zaki, Supl. I, Vol. III, p. 185).
(1) Ibid., p. 188 si 199.
(2) In scrisoarea adresath din Galati, de cltre Prozorovski lui Langeron, cetim urmi-
toarele: g . . . par consequent les oraintes et les apprehensions de Manouk-Bey sont fort
gratuites, et je suppose qu'elles tirent leur source des menées et des intrigues de la
maison de Philipesco qui, depuis longtemps, me parait suspect a l'egard de ses liaisons
au deli du Danube et surtout avec le Prince Alexandre Soutzo . . . a (Ibid. p. 189).
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR LIN CHISINAIL IV. 233
cinstit dar slab, care era numai o pApu$ in manila lui Filipescu (1).
Din actele reproduse mai sus se vede insá ea' acesta a rAmas
Vistier in tot cursul anului 1809. El a fost destituit odatä cu pre-
facerea intregului Divan la Ianuarie 1810. La 23 ale acelei luni,
adunati find toti boierii din Intaiul §i al doilea Divan, 11 s'a cetit
in public o predlojenie mustrAtoare la adresa divanitilor pentru
modul cum ei administrase tara. (2) Patru zile duph aceea, cneazul
Bagration reforma Divanul la 27 Ianuarie 1810.
In noul Divan intrarA numai membri ai partidei lui Varlam
acesta insu deveni Vel Vistier. Dar Bagration mai adaose un al
doilea Vistier, insärcinat BA ocoleascA de trei ori pe an judetele
Munteniei, sä cerceteze administratia ispravnicilor §i sä primeascA dela
locuitori jalbele ce ar ave.& de dat §i sA le cerceteze. Iar pe langh
ambii Vistieri se mai numi §i un «stabofiter» rus, menit se vede
sà-i supravegheze (3).
Filipescu insk chiar din ziva destituirii lui, se puse pe lucru
pentru ca sA recapete puterea.
«Tinand casa deschisa», zice Ureche, «§i mash intinsä pentru toti gene-
ralii ru§i, istetul fost Mare Vistier nu dispera pan& in fine sa rapuna sor-
Ili AA>) (4).
www.digibuc.ro
234 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA BENATORILOR DIN CHWINAII, IV. 235
www.digibuc.ro
236 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 237
www.digibuc.ro
238 RADtt ROSETTI
(1) Ibid.
(2) Ibid., dela 31 Martie 1811.
(3) Rapoarte consulare franceze.
www.digibuc.ro
ARRIVA SENATORILOR D/N ORISINAII, IV. 239
sur la nature des objets de commerce qui s'importent dans ces deux Prin-
cipautés.
Monsieur de Senateur,
De tous les temps, tous les offices publics du pays conservaient leurs
revenus et se distribuaient annuellement par l'autorité aux boyards patriotes
qui avait chaucun d'eux le revenu de sa place.
.Qomme il est de même a tous aux qui ont ete charges par S. A. S.
Monseigneur le Prince Bagration, il s'agit du contraire a la place d'Armache
que j'occupe et qui m'a été offert par son (sic) haute Excellence Monseigneur
le Comte de Kaminsky.
Il y a deux ans depuis que je n'avais aucum emploi du pays; a peine
je fus nomme Armache lorsque je vus (sic) que mon prédecesseur, Monsieur le
Logofet de Samourkas, qui avait ete destine a cette place par le respectable
Divan, comme surintendant temporair, jusqu'a ce que le vrai Armache
soit nomme par S. E. Monseigneur le Comte de Kaminsky, a saisi Foccasion
de prendre dans un mois, des zaptis de l'Armachie. Le tribut de la Vis-
tiarie monte a 13.250 piastres, auquel argent se contient le revenu de ma
place et pour huit mois, c'est-a-dire du 1-er Janvier jusqu'au 1-er Aoilt,
n'ayant aucun autre empointement que ce revenu. Et il ne s'en soucie
guère de répondre a la Vistiarie ce tribut, ni memo de me payer la quote
part pour quatre mois venans. II fallait que Monsieur de Samourkas ait
en siirete la susmentionnée som me de 13.250 piastres pour la confier aux
mains du vrai Armache quand il serait nomme.
Ainsi, Monseigneur, votre suppliant se trouve le seul qui serve sans
attirer ancun profit ni méme de la place qu'il occupe de la bonté de S. E.
Monseigneur le Comte de Kaminsky, ni des empointements qu'il recevait du
Comité, dont il est le membre, et qu'il a perdu parcequ'il est Armache,
tandis que son predecesseur, Monsieur de Samourkas jouit des revenus de
trois emplois, c'est-a-dire de celui de l'Armachie jusqu'au mois d'Aotit, de
celui de la Kaimakamie de Krayova et de celui de la surintendance de
Banie (?).
Je suis bien convaincu que la haut justice de V. E. ne permettra jamais
de voir d'un ceil indifferent l'injustice atroce qui m'est faite, ni même de
donner la préferance, sur ces trois revenus a un grec etranger, d'un ancien
www.digibuc.ro
240 RADU ROSE TTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHI$INAII, IV. 241
www.digibuc.ro
242 RADII ROSETTI
J'ai lu les details contenus dans la lettre que vous m'avez adressée le
26 Mai dernier relativement aux 13.250 piastres restantes que vous avez
prises d'avance de la somme pergue pour la presente armee sur les Boherniens
et formant le revenu de l'emploi d'Armache. Je vous engage a faire par-
venir sans le moindre (Mai le dit argent au Divan de Valachie qui réclame
en vertu de la prescription que je lui en avais donnée.
J'ai l'honneur, etc.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATOILILOR DIN cnizwAr, IV. 24g
Xose avouer sans exagération a V. E. qu'il n'y a pas un Boyard dans toute
la Valachie qui eUt expose sa vie maintes fois et sa fortune sans reserve,
et qui ait rendu a, son pays ainsi qu'aux armées Imperiales les memos ser-
vices que je soussigné. Car j'ai sauvé la ville de Bucarest dans des temps
orageux deux fois de l'incendie. J'ai empêché le pillage ainsi que l'esclavage
de ses habitans et j'ai fait de la sorte a ce que l'armée ImpOriale russe est
entrée heureusement dans cette villa. Lorsque j'étais Aga a Bucarest, alors
l'armOe Impériale russe manquait de vivres. Je fis de suite distribuer ce
que je possedais entre mes mains aux troupes en fait de vivres, vins et eau
de vie. Je pris sur le champ des mesures nécessaires pour pourvoir l'armée
Imperiale qui, dans cet instant la, souffrait la plus grande disette et n'avait
aucune provision de bouche. Enan, apres bien des peines et du travail, je
parvins a fournir a l'armée ce dont elle avait besoin. Ainsi qu'au moment
de la bataille d'Obileshti les Boyards se sauvèrent d'ici avec presque tous
les habitans, la ville etait dOserte. Je quittai ma famille exposee a tout évé-
nement, je donnai mes propres chevaux de suite a la poste pour le service
de l'armée; enfin je fis partir aussitôt des proclamations dans le pays que
j'envoyai de toutes parts, en invitant tous les habitans de rentrer dans leurs
foyers, en les assurant qui'ils n'avaient rien a craindre et c'ost ainsi, qu'au
bout de peu de jours, j'ai eu la satisfaction de voir la ville peuplee presque
comme auparavant.
Tout ce que j'ai l'honneur d'énoncer a V. E. je puis le prouver par cer-
tificat signé de tous les habitans de Bucarest, ma conduite ainsi que les
services que j'ai rendus a mes compatriotes et principalement a la ville de
Bucarest, qui peut-être sans moi n'existerait pas, du moins avec la memo
splendeur, ainsi que par des attestats que ma délivrés Monsieur le GOnéral
commandant alors pour les bons services que j'ai rendus a l'armOe Impériale
russe.
D'après cet exposé fidèle, je supplie V. E. de vouloir bien prendre mon
affaire en haute consideration, me rendra justice et m'accordera une place
analogue aux circonstances de ma nombreuse famille et conforme A mon
zele pour le service de l'arniCe Imperiale russe. SUr de la grace, lose me
dire avec le respect le plus profond,
De V. E.
Le tres humble et très obéissant serviteur
Grggoire de Baillan.
Excellence,
La réponse que V. E. a daigne faire a ma supplique est encore tine preUve
Ovidente de la bonté de votre cceur généreux et confirme la haute opinion
que V. E. a méritée.
www.digibuc.ro
244 RA DU ROSETTI
Stir déja d'obtenir une place analogue a mon kat selon la promesse obli-
geante de V. E., j'ose lui presenter d'avance l'hommage de ma reconnaissance
et la supplier tres humblement de daigner se rappeler de moi a la premiere
vaquance (sic).
J'ai l'honneur d'être avec le plus profond respect,
Monseigneur,
de Votre Excellence
le très humble serviteur
Thomas de Kretsoule,sko.
Monsieur le Sénateur,
Je prie Votre Haute Excellence de vouloir bien me pardonner si je prends
la respectueuse liberté de rimportuner.
Lorsque V. H. E. se trouvait a Bukarest, elle eut la bonté de me faire
appeler et de m'offrir la place de Vestiar en second. L'Otat de Ma sante, alors
faible et languissante, m'empêcha d'obtenir cette place qui fut donnée a une
autre personne. J'eus l'honneur dans le memo temps de dire a. V. H. E. que
les boyards du premier divan s'étaient accordés pour me donner la place
d'Armache et que des intrigans dont je n'eus aucune connaissance m'avaient
prive de cet emploi. Celui d'Aga (Rant maintenant vacant, le même Divan, d'une
voix unanime, a consenti de me le donner et a émis sa note a cet effet.
Cependant comme je redoute encore les obscures menées de quelques in-
trigues, j'ose me réclamer de la justice et de l'humainité de V. H. E. et
espérer qu'elle voudra bien me favoriser dans cette affaire. Je n'ai pas be-
soin de vous rappeler, Monseigneur, ce que j'ai eu l'honneur de vous dire
sur les pertes que mon attachement a la Russie m'a fait éprouver, mais en
même tems j'ai eu le bonheur de m'attirer restirne des principaux de Parmée,
qui ont bien daigné me trouver l'un des Boyards les plus dignes de la con-
fiance de Notre Auguste Souverain. Je rai prouve en m'opposant sans cesse
aux intrigues des malveillants, ce qui m'avait attire beaucoup de persecu-
tions. Ayant toujours occupé les places les plus importants dans ma patrie,
respere, avec la faveur de V. H. E., obtenir celle d'Aga que le Divan me
décerne. Dans un autre tems cet emploi n'eut pas été le but de mon am-
bition, mais que je puisse etre utile de quelque maniere que ce soit au
Gouvernement et a. mes compatriots. C'est l'objet de tous mes desseins.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAU, IV. 245
www.digibuc.ro
246 R A DU ROS ETTI
(1) lath' cum judecfi Zilot Romanul aceasta masura atat de jignitoare pentru boierimea
Terii-Romanesti: «Mai la urma s'au fost orancluit si ate un ofiter ispravnic pe la fie-
care judet dimpreunä cu doi ispravnici pamanteni, cari s'au Mout pentru multe jafuri,
ca cu mijlocul ofiterutui sä Infraneze, dar fu mai rau, cad unde intaiu manca doi, la
urma manca trei, llindca ofiperul unindu-se cu pámantenii, ispravnicii rumpea cat putei
si apoi merge& treaba bine, pentruca era ofiter la mijloc ; i dae . era ofiter, om Impa-
ratesc, cine puteh cuteza sa-i zica ca este necinstit si mancator saracilor ? (Zilot Ro-
manul, op. cit., p. 87).
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAIL IV. 247
www.digibuc.ro
248 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAU, IV. 249
Mon arrivee ici a produit un effet très singulier. Les autorités Russes
m'ont accueilli avec beaucoup de froides politesses et tous les Boyards
qui me croyaient, d'après ce qu'on leur avait dit, au moins destitué, re-
gardent mon retour comme une chose qui prouve, plus que jamais, notre
force et la faiblesse des Russes. Oh! Monseigneur, comme cette nation est
detestée ici! Comme tous les Valaques désirent de changer de maitre!
www.digibuc.ro
250 RADII ROSETTI
Haute Excellence(1),
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 251
(1) Samesi.
(2) Birnici.
www.digibuc.ro
252 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAU, IV. 253
que cette distinction vous engagera a. employer tous vos efforts pour vous
rendre de jour en jour plus digne des faveurs d'une cour aussi bienfai-
sante que généreuse.
J'ai l'honneur d'être avec estime et consideration, Monsieur, Votre trés
humble et trés obeissant serviteur.
Iat5, acuma raportul adresat lui Milaevici de Divanul din Bucu-
resti, alchtuit din oameni devotati din Varlam.
www.digibuc.ro
254 RADU ROSETTI
www.digibuc.ro
ARCHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 255
Russe m'a dit sans y penser que douze mine familles ont dejà passé le
Danube, et gull y en a beaucoup d'autres qu'on fait filer du côté de la
Moldavie ; que cette campagne pourrait bien donner cinquante mille Ames
de population a l'Ernpereur Alexandre. En effet, on a ordre ici d'envoyer
tous ces transplant& en Russie. C'est un très bon moyen de peupler une
portion de deserts. Du cote de Nissa, Czerni-Georges a eu, dit-on, une affaire
dans les premiers jours du mois passe avec le fils d'IsmaIl Bey de Sérès.
Ce dernier y a OH et les Turcs ont perdu deux mille hommes. Du reste
on est ici dans la plus grande ignorance de ce qui se passe en Servie.
www.digibuc.ro
256 ItADU ROSETTI
V. E., mais dans toutes les affaires administratives, les Frangais et surtout les
Autrichiens, sont traites avec une malveillance incroyable; l'Agent d'Autriche
a tous les jours des desagrements; il en avait porte des plaintes a sa Cour,
comme au reste je crois que la source de cette malveillance n'est point a
Petersbourg et je pense l'avoir trouvée ici. Avant l'entrée de l'armée ii y
avait a Bucarest un Consul de Russie, M-r. de Chiricov, connu comme entie-
rement dévoué a Ypsilanti et dont le frere était a la mérne dpoque Consul
d'Angleterre en cette ville. Ce Mr. de Chiricov conserve toujours ici le
titre de Consul de Russie: on le consulte souvent pour les affaires admi-
nistratives et c'est lui qui a toujours cherche a nous susciter des desagre-
merits; c'est lui qui dans le temps a donne l'idée au Prince Bagration de
porter des plaintes contra moi; c'est lui qui en a fait porter contre Fornetty;
c'est encore lui qui tous les jours trouve le moyen de vexer les sujets
frangais et autrichiens pour tâcher de nous comprornettre. Si l'on pouvait,
Monseigneur, porter une plainte contre lui a, la Cour de Russie et nous
débarrasser de sa presence, ce serait un vrai service a rendre pour le
present et pour l'avenir, non seulement a nos nationaux et aux Autrichiens,
mais a tous les etrangers qui se trouvent a Bucarest. Je n'ai jamais connu
d'homme plus intrigant, plus fanatique, plus ennerni du nom frangais (1).
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILON DIN CHWINA.13, IV. 257
schimb bietii locuitori aveau s5, fie §3i mai cu desávar§ire expuqi s5. devin'a
prada rapacitatii boierilor, cad ace§tia nu aveau sa. crute nici un mijloc
pentru a reintra, §i cu folos, in banii cheltuiti de ei pentru obtinerea
functiunilor. Boierii cei mai de sama intrebuintau de pe acuma
caile eels mai josnice spre a dobandi favoarea Comandantului de
csapetenie rus §i a favoritilor lui, a-i indispune Impotriva celorlalti
rivali, numai ca s'a ajunga s'a fie mantinuti in slujbele ce le aveau, sau
de nu aveau, sa fie puf0 In ele. Uneltirile lor puteau izbuti cu atat mai
u§or pe langa Milapvici, cu cat el era foarte aplecat spre parti-
fire. Plangerile cele mai multe aveau sa fie Indreptate asupra Marelui
Vistier Varlam, sub a earui ocarmuire a veniturilor terii intrase
In cassa lui particulara sume neas'amanat mai marl decat fusese
cazul In vremea predecesorului sau, Filipescu. Camenski era suparat
pe el din dou5. pricini:
Intaia era neaprovizionarea sau aprovizionarea neindestulAtoare
cu furaj a cavaleriei §i faptul ca Varlam pusese pe tarani sa o achite.
A doua priciná era ca sumele incassate din tara pentru Intro-
tinerea spitalurilor sau nu existau, sau erau trecute in socoteli ca
find cheltuite.
Se numise deci o comisie de cercetare Insärcinat 5. sa", examineze
In chipul eel mai aspru atat purtarea lui Varlam ca Mare Vistier cat
§li aceea a membrilor Divanului, presupu§i ca find partaqi la deturnarile
lui; Comisia axe& porunca sa Intrebuinteze executia militara pentru
a incassa, sumele ce ar constata ca acei boierl le datoriau Visteriei.
Apoi tot fanul ce boierii II posedau In judete trebuia sa fie predat
comisiei spre a servi la indestularea trupelor cantonate In Tara-
Româneasca. Era de vazut daca Varlam lqi va pierde slujba, sau
o va putea 'Astra jertfind o parte din bog'atia dobanditä In chip
nelegiuit.
Ledoulx scrie lui Champagny la 23 Decemvrie 1810:
aLes ressources pécuniaires commencent a manquer, ce que j'ai predit
a cet egard se confirme aujourd'hui : on oblige les boyards a des emprunts
forces. Les charges viennent de se vendre pour Pannée prochaine a un
prix exhorbitant. En voici, Monseigneur, un apergu:
Le place d'Aga 2.000 ducats,
celle de Spathar 3.000 »
celle de Trésorier 25.000 »
toutes le places subalternes dans cette proportion. C'est une autorisation
manifesto a dépouiller ce malheureux peuple des faibles resources qui peu-
vent lui rester encore.
Anatole A. R.Tom. XXXILMemoriile Seq. Istorice. i7
www.digibuc.ro
258 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARDIVA SENATORILOR DIN CHIWNAII, Iv. 250
www.digibuc.ro
260 RADII ROSETTI
naissance des intérêts de son pays, se laissa prendre a l'appat que lui offrirent quelques
Grecs ; ces intrigants toujours a l'afftlt de tout ce qui pouvait server a leurs intérets
et nuire a la Russie (?), reussirent it s'emparer de l'esprit du Senateur et plus encore
de celui de ses alentours, ils accaparerent toutes les places. Milasohéwitsch, dont les vues
ne s'étendaient pas au-dela du Danube, mit l'administration dans les mains des ennemis
de la Russie et nomma pour Vestiar un Samourkasch et pour membres du Divan et
ensuite aux places d'employes dans la Valachie des Grecs du Fanar dont les Ores, les
freres, les parents, la fortune et les esperances étaient a Constantinople. ll nous livra
absolument aux creatures des Tures et des Frangais (?).
Cette énorme faute n'eut pas echappe au Comte Kamensky ; mais il tomba malade
stir ces entrefaites.
Milachewitsch commit une faute plus grande en exigeant une somme de cheque indi-
vidu a qui il conférait une charge. Le Vestiar donna 20.000 ducats, les autres en pro-
portion. Le Senateur versa trés exactement, toutes ces sommes dans la caisse impériale
et s'applaudit de cette ignoble mesure, sans vouloir remarquer que, par là, il autorisait
lui-meme le brigandage de tous ces fripons. Il disait qu'ils voleraient de mème sans
cet impdt belie sur eux. Il avait raison ; mais il s'enlevait le droit de punir.
Le choix de Samourcash et celui de ses subalternes, deplut a tous les Valaques. C'était,
a la vérité, un homme d'esprit et d'une activité prodigieuse, mais plus immoral encore
que tous ses prédecesseurs. (Langeron In Hurmuzaki, Supl. I, Vol. III, p. 320).
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHI5INAII, IV. 261
www.digibuc.ro
262 RADII ROSETTI
(1) Dosarul In chestiune este din cele mai interesante, cAci, pe langa piesele de mai sus,
el cuprinde interogatoriile amlnunOte ale celor trei boieri In chestiune. (Din nenorocire
n'am putut copia, cleat piesa reprodusA aici, caci, avind a se face o revizie a Intregei
Upravlenii, s'au pus sigiliile pe arhivii si am fost silit sa-mi intrerup lucarile.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 263
www.digibuc.ro
264 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 265
www.digibuc.ro
266 RADII ROSETTI
Barbu Vacarescu,
Mare le Vistier Constantin Varlam,
Biv-Vel Vistier Const. Samurcas.
Al doilea Divan.
Mihalache Manu, Vel Vornic al Terii de sus,
Petrache Retoridi, Vel Vornic al Torii de jos,
Dimitrie Racovita, Vel Logofat al Terii de sus,
Constantin Caliarhi, Al 3-lea Vel Vornic,
Nicolae Iulian, Al 4-lea Vel Vornic,
Scar lat Roset, Mare Logofat al Obiceiurilor,
Scar lat Gradisteanu, Inlocuitor al Vel Logofatului Terii de jos,
Grigorie Baleanu, Spätar,
Constantin Pantazoglu, Aga (1).
Biserica catolica din Bucuresti, cu manästirea Franciscanilor, fusese
distrusa de groaznicul foc dela 30 August 1805.
Putinele contributiuni benevole cari se putura aduna de abia
ajunsera pentru cladirea catorva camere pentru preotime, iar cori-
dorul care le lega, era alchtuit astfel incat sa, se poata celebra In-
tr'Insul serviciul divin In lipsa unui local mai bun.
Mat biserica cat si calugärii franciscani cari aveau grija sufle-
telor credinciosilor si a serviciului divin se aflau sub privigherea
Episcopului de Nicopol, Ferery. Arhitectul Freyvald din Iasi alca-
tuise in cursul iernii 1811-1812 planul notai biserici catolice, dar
cu toata simplicitatea cu care fusese facut, executarea lui cerea o chel-
tueala de 40.000 lei.
Pentru a o inchipul, manastirea se hotari sa, vanda cateva pamanturi
ce le poseda imprejurul Targovistei si se recurse la o subscriptie
publica. Cutuzov subscrise 50 galbeni si porunci sä se procure ma-
terial necesar bisericii cu pretul cel mai jos posibil. Chirico dadil
2.000 lei, Ledoulx 600 lei, Agentul austriac iaras 600 lei. Multi
boieri subscrisera si ei bani sau daruira materialuri. Dar suma de
40.000 lei nu se putuse completà pana atunci si toata nadejdea
era In generozitatea Imparatului Austriei (2).
Obstia boierilor aflätori In Bucuresti tinea dese consfatuiri la Mi-
tropolit pentru chibzuire de mijloace spre incasarea ramasitelor datorite
(I) Id , dela 12 Fevruarie 1812.
(2) Id., dela Aprilie 1812.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIVNATJ, IV. 267
www.digibuc.ro
268 RADII ROSETTI
OP
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIINAtt, IV. 269
III.
STATUL FUNCTIONARILOR TERII-ROMANESTI LA 181o;
LISTA BOIER1LOR DIN ACELAS AN.
www.digibuc.ro
270 flADIJ ROSETTI
Al doilea Divan.
Vornicul de Tara de sus Constantin Cretulescu . . 500 Lei
Vornicul de Tara de jos Radu Slatineanu . . . 500 »
Vornicul Ion Comaneanu 500 »
Vornicul Iordache Slatineanu 500 D
Cancelariile Divanului.
Stolnic Dumitru Predescu 300 Lei
Medelnicer Chiriac 200 A
Rancea Logofat 25
Vtorii Logofitt tiitor de socoteli Niculae Guliano. 50 »
La Cancelaria Visteriei.
Serdarul Constantin Chitoreanu Logofat de ramasiti 150 lei
Medelnicerul Spiridon Condicar 100 »
Slugerul Barbuceanu Logofat de raspunsuri . . . 100 »
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAU, IV. 271
1)
www.digibuc.ro
272 RADII ROSETTI
Departamentul de gapte.
Nicolae Chiloreanu . 50 »
Paharnic Constantin Fotinè 1570 »
Medelnicerul Constantin Moldoveanu . 70 »
k,Rätrarul Arabol 50 D
La Departamentul Criminal.
Caminar Nistor 200 Lei
Stolnic Constantin Carcea . 120 D
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN cmsmau, IV. 273
Divanul Craiovei.
Constantin Samurca4 Directorul Divanului . . . . 1.000 Lei
Dimitrie Bibescu 500 n
Cornita, Brailoiu 500 D
loan Vládoianu 350 »
Stefänit5. Jianu 200 »
Ioan Ganescu . 250 D 2.800 Lei
Cancelaria Divanului.
Functionar pentru corespondenta §i pentru socotelile
magazinelor. 250 Lei
Functionar insarcinat cu socotelile magazinului de fan 200 »
Manolache Gramaticul 150 D
Logorat . 30 D
Condicar 15 »
Cei 8 logofeti de cancelarie . 100 D
Cheltuelile de cancelarie pe luna . 40 » 3.705 Lei
www.digibuc.ro
274 RADU ROSETTI
www.digibuc.ro
AltI/IVA SENATORILC1R DIN CHISINA17, Itt, 275
www.digibuc.ro
276 RADII ROSETTI
La Cazacii pdnidnteni.
Un strejant (sic) 15 »
5 caprari a taleri 8 40 »
80 cazaci a taleri 3 a 240 » 445 Lei
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CIII$INAII, IV 277
Tot Arnetu(i.
In slujba Divanului:
Nenciu deliba§a 68 Lei
25 neferi ai sAi 375 » 443 Lei
Cheltueala qtaburilor.
*tabul Prea Sfintiei Sale Exarhului Gavriil 1.695 Lei 100 aspri
Episcopul armenesc 208 » 40 »
www.digibuc.ro
278 RADII ROSETT I
La comisia cercetaloare.
JudecAtorul 300 Lei
La 3 scriitori pe taleri . 450 » 750 Lei
Totalul acestor lefi se ridicA la 51.984 Lei bani 68.
Obipuitul avaet al Visteriei qi simbriile ispravni-
cilor, sameqilor qi ale zapciilor dupA la judete, cari
ace0i bani dupA vechiul obiceiu se scad din suma
veniturilor.
Dumnealui Vel Vistier Constantin Varlam dela
Ghenarie 27 anul 1810.
Din ajutorul diminiilor, adicA la o diminie taleri
2.000, pe an 12 000 Taleri
Dela o tetraminie a menzilhanelelor cAte 2.000,
pe an 6 000 0
pela o tetraminie a mazilo-rupta§ilor cAte 500,
pe an
Dela ajutorul zaharelei . . . ., ......
Afarl de sus numitele ajutoare, intAmplAndu-se sA
1 500
4 000
0
»
www.digibuc.ro
ARHIVA BENATORILOR DIN CHI*INAII, IV. 279
www.digibuc.ro
280 RADII ROSETTI
Vornicia Politick
Logofe(ia breslelor.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR inN cHnIrau, Iv. 281.
www.digibuc.ro
282 RADE ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILDR DIN CIMINAII, IV. 283
(Aceast& list& este din 25 Fevruarie 1810 §i extras& din dosarul 1412).
www.digibuc.ro
284 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIE CIIIINAIT, IV. 285
www.digibuc.ro
286 RADII gogziori
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CRI$INAII, IV. 287
www.digibuc.ro
288 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA EIRNATORILOR DIN CHIINIIII, N. 289
www.digibuc.ro
290 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CHISINAU, IV. 291
www.digibuc.ro
292 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIENNAII, iv. 293
IV.
AMANUNTE ASUPRA STARII FINANCIARE SI ECONOMICE A TERII-
ROMANESTI DELA 18o8 LA 1812.
Veniturile Terii-Bomdnelti pe 1806.
ribuabili. . . . . ........... .
G. Birul Orli câte 92 100 lei de cap dela 55.000 con-
. . . . .
H. Birul extraordinar dela acelas numär de contribuabili
» 5.500.000
www.digibuc.ro
294 RAPIT ROSETTL
- 1.840 »
13.03 »
Proviant mesterului Erulikovski §i cheltuelile de cancelarie 3.804 »
Medicilor de oras din Bucuresti 4.921 »
Tulumbagiilor 3.000 b
Fustasilor 2.000 5)
Postelniceilor . ' 2.160 ».
Mahalagiilor (zapcii peste mahalale) S.,
Duhovnicului pu scariei
Neferilor cari fac slujba in Ora . .......
Celor insarcinati cu furnitura lemnelor de foc
i 1
59 0
4.632
1.800 »
.»
n
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAIJ, IV. 295
.
.
.. . .
........
....... . .
.
154.888
959.547
184.192
»
0
»
(1) Condici cuprinziaoare de toate lefile ce s'au plätit dela Vistieria Principatului
Valahiei pe un an 1ntreg lest 1808, cum 1n5.untru anume se arati Intocmai dup5, cum
s'au urmat. Extract Halippa In Tpyxu, I.
(2) Cheltuelile ce s'au urmat in tot cursul leatului 1808: cum in l5.untru, inteaceast6.
condicá se aratl. Din 15 Aprilie 1809, pe 34 zile.
(3) No. 70. Despre arândarea industriilor doll In l'ara-Bomilneasa 1808. Ibid., 364.
www.digibuc.ro
296 RADII RORETTI
..
Vel Clucer 3 000 D
Vel Camaras 8 000 n
Vel Paharnic 1 920 N
Vel Comis »
Vel SArdar 1.200 »
Vel Gramatic 6 000 a
Vel Portar D
Vel Pitar »
(1) No. 83. Despre veniturile slujbei de CAminar qi dach aceasta slujba in Valahia a
fost inteadevar data D-lui Pantazoglu, de catre Principele Ipsilant, ca despagubire pentru
cheltuelile facute pentru trebuintile arrnatei ruseqti. 1808. Ibid., p. 368.
(2) No. 127. Despre satisfacerea negustorilor austriaci qi ru0 traind in Craiova in ceeace
priveqte sumele luate dela dan§ii in timpul navalirii lui Pazvantoglu in Valahia spre
a pune capAt cruzimii lui, precum toi pentru proviant. 1808. Ibid.
(3) No. 130. Despre destlintarea in Valahia a slujbelor privind persoana fostului Dom-
nitor, 1808.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIINAIT, IV. 297
www.digibuc.ro
298 RADII ROSETTI
est de consequence qu'elles restent aussi a l'avenir sain et sauf, sans ce-
pendant tirer des appointements pour le moment, de la memo manière que
cela s'est pratique des l'entreee des troupes Irnperiales dans ce pays et
jusqu'a present, a cause du mauvais kat du pays. Quand. pourtant le pays
par la grace de Dieu se retablira, parvenant dans un meilleur kat, alors
les personnes y employees en tireront les appointement fixes a chacune de
ces charges, puisque c'est aussi un des ancien privileges du pays bien statues
et toujours observes». Dupa, Mitropolit i dupa Episcopul de Buzau iscalesc
raportul : Constantin Filipescu, Radu Golescu, Stefan Vacarescu, Isaac Ra-
let, Grigorie Ghica i Barbu Vacarescu. Cusnicov raspunse scurt si auto-
ritar: uNeavand nici o trebuinta sa intru in discutiune cu cinstitul Divan
astipra unor lucruri cari pentru mine sunt hotgrite cu desavarsire, eu man-
tin propunerea din 23 Maiu trecut in privinta desfiintarii slujbelor, irog
ca Divanul sa nu-si insuseasca niciodata un drept care nu-i apalline i BA
fie incredintat ca eu sunt dator sa aduc la indeplinire cu preciziune both,-
ririle subsemnate de mine §i fara a ingAdui cea mai mica contradictiune».
Dup. aceasta, unii din boieri, ca, spre pada, Constantin si Gheorgie Filipescu,
adresara lui Cusnicov suplice personale pentru ca sa-i lase in slujbele lor,
dar Cusnicov ti mantina hotarirea. Se mai desfiintara slujbele de Cupar,
al Doilea Spatar, Bas Ciohodar, Cafegi basa i Vornic al Haremului.
Toate veniturile Principatului Valahiei erau date in intreprindere (1) si
se impartiau in cinci ramuri deosebite, numite slujbele terii : vdmile, oc-
nele, dijmdritut, vindritul i oieritul. Dijrnaritul dadea, in anu11808, 150 mii
lei. Vinäritul axle& 91 mii lei; era luat in otcup de Vornicul Mihail Manu
care se legase s desfiinteze abuzurile de mai nainte. Ajunsese la aceasta
ea, Otcupciii percepeau dela locuitori indoit cat era statornicit ca dare de acciz
pentru o vadra. Pentru aceasta accizul pe fiecare vadra fusese scazut la 1
aspru, impotriva celui vechiu care era de doua parale. Oieritul &Idea, la 1808,
190 mii lei, pentruca otcupciul, Costache Ghica, se obligase sa nu iea dela
turmele stapanesti mai mult decat era .stabilit in contract, adich: «de fiecare
oaie se va plati oricarui otcupciu cate 11 aspri, ele nu vor fl [la un orn] mai
mult de 9, iar in cazul contrar ate 10 aspri, i ca poclon cate 80 aspri de
gospodar. Care otcupciu va lila mai mult va fi pedepsit cu asprime». Celelalte
doua ramuri de venit, ocnele §i vdmile, fusese date in otcup pe lung termen de
Domnitorul Ipsilanti. Dijmäritul se impartia in trei : Dijmdritul, tiutiundritul
qi pogondritul.
(1) No. 140. Despre otcupurile diferitelor venituri In Valahia. 19 Maiu 1808. Halippa,
Tpybw, I.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 299
www.digibuc.ro
300 RADU ROSETTI
Poste le in Valahia erau tinute, dela 1 August 1807 pan& la 1 August 1808,
de c6.tre boierii: Vornicul Manolache si Paharnicul Grigorie Romanitu pentru
110 mii lei. Din cauza des&varsitei nereguli cu care acei doi boieri le tineau,
Vistierul Filipescu a anuntat nouAle licitatii in August 1808 si tratativele
erau aproape terminate cu alti doi boieri pentru luarea postelor de cAtre
ei, cu .90 mii de lei ; dar in urmk din compAtimire cAtre primii arendasi
ai postelor, nu i-a mai schimbat, cu atat mai mult c& ei renuntase la 20
mii de lei din suma anuall ce o primiau pan& atunci in contract. Insu§
Filipescu a intrat ca tovarAs al arendatorilor postelor, can ramaser& aproape in
aceeas situatie ca mai inainte in ce priveste neexactitatea. Lui Cusnicov in-
sus i s'a intAmplat s& mearg& pe jos pan& la o statie in timpul drumului
dela Iasi la Bucuresti, din cauz& c& nu 1-au mai putut duce caii cari cAzuse
cu desAvarsire.
Din aceastA pricink sefilor de static) si vizitiilor le era &ic . s& transporte
militari: acestia brutalizandu-i dm& nu mergeau repede.
Pentru a se pune capAt acestei stAri de lucruri, revizorul detasat pe lang&
Cusnicov, Savitki, a cerut ca Generalul-Maior Contele Tucato, comandantul
corpului principal din Valahia, s& iea mAsuri in consecintl. StAruintele aproape
zilnice ale lui Tucato pe Mg& Divan au determinat pe acesta s& dispun&
ca, la fiecare statie dintre Focsani si Bucuresti, s& se afle cate 80 deicai. Savitki
mai cerea s& se reguleze si o alt& parte a chestiunii, adic& s& inceteze abuzul
din partea acelora cari cAlAtoriau cu cai de post& «Neaparat se care», scria
dansul, «o porunc& mai drastic& si mai asprA pentru functionari, in special
pentru cei rusi cari cAl&toresc si cari nu numai c& ieau cu sila caii lasati spre
odihn& in statii, far& s& plateasc& dup& cum este stabilit, dar mai bat Inc&
pe surugii si pe cApitanii de post& in mod oribil, iar plangerile rAman f&r&
nici un rezultat. Mie mi se pare, E. V., c& dac& se cere dela arendasii'postelor
ordine si exactitate, apoi mai intaiu sunt datori toti acei cari cAlAtoresc a&
pun& toate obrazniciile si brutalitAtile in ramurile bunei cuviinte si sä observe
oranduelile unui popor civilizat si european ; aceasta pentru Ca exem-
plul sa destepte in poporul roman respectul pentru poruncile autoritatilor,
cAci Par& aceastA ordine nu se poate ajunge la un curs regulat al lucrurilor.
One pierde ? Afacerile Impar&tiei si poruncile Generalului-FeldmaresalD.
In ultimele expresiuni, se cuprinde amintirea c& posta regulat& era una
din grijele de cApetenie, facand obiectul unor circulAri in scris ale Printului
Prozorovski, care a alatuit si tabela statiunilor de post& din intregul Prin-
cipat al Terii-Romanesti. lath, reproducerea acelei tabele. (Pe Mg& statiu-
nile cuprinse in ea, de pe teritoriul Principatelor Terii-Romanesti, guvernul
mai tinea pe socoteala sa si dou& statiuni pe teritoriul austriac, anume: in
Turnu-Rosu si in Sibiiu.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHIINAII, IV. 301
M.-- .r.
ea
bp Tel-
NUMELE STATIEI oS =
ea
bo
as
C/1 0
1-id drum
1 SAndrilita 20 2 2 1 1 80
2 Movilita 20 2 2 1 1 80
3 Urziceni 20 2 2 1 1 80
4 Märgineni 20 2 2 1 1 80
5 almáiuiu 20 2 2 1 1 80
6 CMuiu 20 2 2 1 1 70
7 Ramnic 20 2 2 1 1 80
8 Cuma 20 2 2 1 1 80
9 Focqani 20 2 2 1 1 80
Total . 180 18 18 9 9 720
al doilea drum
10 Märtineqti 5 1 1 1 1 20
11 Slobozia 5 1 1 1 1 20
12 Ciochinari 5 1 1 1 1 20
Total 15 3 3 3 3 60
al treilea drum
13 Priziceni 11 2 2 1 1 44
14 Vadu-Lat 10 2 2 1 1 40
15 Baciu 10 2 2 1 1 40
16 Talpe 10 2 2 1 1 40
17 Ciolneqti 10 2 2 1 1 40
18 Tecucel 10 2 2 1 1 40
19
20
21
Serbäne§ti
Greci . .
Ipote0i
.... 10
9
11
2
2
2
2
2
2
1
1
1
1
1
1
40
36
44
Total . 91 18 I
18 91 9 364
Al 4-lea drum
22 Copäcenii 11 2 2 1 1 44
23 Fala§toc 10 2 2 1 1 40
24 Pästrile 13 2 2 1 1 51
Total . 34 6 6 1 3 1 3 1 135
www.digibuc.ro
302 RADU ROS ETV
s. :.an
NUMELE STATIEI ca
"cs 7,
0 o
Al 5lea drum
25 Mirila 10 2 2 1 1 40
26 Tezluiu 10 2 2 1 1 40
27 Craiova 16 2 2 1 1 60
28 Piscul-Cerdacului 6 1 1 1 1 24
29 Gogoti 6 1 1 1 1 24
30 Pai 6 1 1 1 . 1 24
31 1alovnita 6 1 1 1 1 24
32 Broscari 6 1 1 1 1 24
33 Ciornoi. 6 1 1 1 1 24
34 VArciorala 4 1 1 16
35 igneti 3 1 1 12
36 Hotarani 3 1 1 12
Total . 82 12 12 1 12 12 1 424
Al 6-lea drum
37 nolentin 8 1 1 1 1 32
38 Floresti 6 1 1 1 1 24
39 Mar 7 1 1 1 1 28
40 Targoviste 4 1 1 1 1 16
41 Gäesti 6 1 1 1 1 24
42 arciumora 6 1 1 1 1 24
43 Pitesti 6 1 1 1 1 24
44 Mänicesti 5 1 1 1 1 20
45 Curtea de Arges 5 1 1 1 1 20
46 Se lt Bulumi 5 1 1 1 1 2G
47 Pripasele 5 1 1 , 1 1 20
48 aineni 5 1 1 1 1 20
Total 68 12 12 12 12 272
Al 7-lea drum
49 Livezeni 2 ,-- A 1 8
50 Väleni 2 1 -- 8
51 ampulung
Total .
2
6
1
3 , 24
8
www.digibuc.ro
ARHIVA RENATOR/LOR D/N cFtIINAU, IV. 303
as
T. TO- es
NUMELE STA TIEI s.
cd O CC
z -a
Al 8 lea drum
52 Ploesti 6 1 1 24
53 Väleni 6 1 1 1 24
Total . 12 21 2I 2 48
Al 9-lea drum
54 Bucuresti 40 4 25 2 6 160
Total general pentru 9 drumuri 528 75 I" 96 I 55 54 2.207
www.digibuc.ro
304 RADII ROSETTI
Oieritul 190.000 » -»
-»
VAmile
Ocnele .
.
TrecAtoarea oilor
420.500 »
341.000 D
4.700 D
-- D
D
D
»
D
D
Fevruarie .
Martie
Aprilie
. 278.412 » 56 » 275.843 » 96 »
106.625
140.212
»
»
-6
»
»
107.608
146.480
»
»
-
76
D
»
» » Maiu 722.582 » 90 » 386.182 » 109 D
www.digibuc.ro
ARtintA gENAtoRrtoR bit4 afTsrNltr, I. 8o6
Cheltueli.
Cheltueli osteileqti.
www.digibuc.ro
306 ft A Dt1 ROS Wen
24
a
www.digibuc.ro
ANIMA SNNATORILOR DIN CHI$INIII, N. 801
(1) No. 320. Despre nAsipul aurifer ce se gaseqte In Valahia. 28 Iulie 1808, file 99.
www.digibuc.ro
308 g A DU ilostni
Curcanul bucata 2 » »
Caeca » 1 » 20 »
Mina » » 30 »
Claponul 0 1 » 20 0
Raja » 1 » D
Puiul » » 16 »
tiluga . » 1 0 08 0
Crapul ocaoa » 20 »
Peste proaspAt » » 24 »
$tiuca
Lacherda . : . .
»
» 2
»
D -
16 *
0
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR MN CIIIINXII, Iv. 309
Branza de oi o o 36 o
Painea de grail albá o o 21 » panä la 4 parale.
Painea de gran obisnuit& . . . o D 21 » panä la 4 parale.
Faina de gran bun& . . . . o o 5f o
» » » proasta. o o 4 o
D » porumb D -» 3 »
Päsatul o o 4 0
Laptele o » 12 o
Ceapa D D 06 o
Bob turcesc o o 06 0
Mazare o o 06 o
Bob de tara, o 0 08 o
Curechiu (varza) murat . . . . o D 12 o
Cartofi o o 02 o
Spanac o D 20 D
Prune o o 08 0
I Iepure o D 10 o
Potarnichea o o 25 o
Patrunjel radacina » 01 D
Morcovi 4 ra.dacini » 01 o
Curechiu (varza) verde . . . bucata » 02 »
Sfecle 0 D 01 o
Ridichi . o o 01 D
0 D » galbenä. . o 6 0- D
www.digibuc.ro
310 RADII ROBETTI
www.digibuc.ro
ARRIVA SENATORILOR DIN CHISINiII, Ilr. 311
Rupta§i 11
Lpmnari 4
Päscarei 5
Luminärei 4 195
Mehedinti Slujitori ispravnice§ti 110
VAt4ei zapcie§ti 166
Luminärei, lemnari §i arend6oi ai Banatului
Craiovei . 25
LuminArei, lemnari §i arendä§ei ai Isprävni-
ciei de Mehedinti 20
Maza,li 186 507
Romanati Slujitori 289
MazAli 34
Rupta§ei 57
Arendà§ei 19
Lumintirei 7 406
Do lj Slujitori 116
Vätäqei 87
Potera§i . . . 30 230
Ialomita Slujitori - 379
Maza,li 82
Lemnari i arendà§ei de ai fostului Domn Ip-
silant la satul Ulucetii 118
Lemnari §i arenda§ei ai Ispravniciei . . . . 16 595
Saac MazAli 367
Ruptä§ei 23
Slujitori isprävnice§ti 120
Slujitori ai pla§ilor 36
Surugii 75
Catana§e 30 651
Slam-RAmnic Buciuca§i 105
iMazAli §i rupta,§ei 123
Potirwi 20
Slujitori la pla§i 55 303
Teleorman Slujitori 82
MazAli 41
Luminärei 19
Lemnari 8
RAnda0 8 138
www.digibuc.ro
812 RADII ROSETTI
Prahova Mazili 13
Neamureti 10
Postelnicei . 12
Slujitori isprAvnice§ti 45
Slujitori polcovnice§ti . 18
Slujitori zapcie§ti 15
Luminärei 20 133
Oft Slujitori 151
MazMi oi rupta§i 51
Lemnari 8
Luminärei 35 245
Viapa Slujitori 145
Potera§i 50
arbunari 49
Lemnari 21
Topor4ei 7
Copii din casä de Divan . . 3
Aprozi de vätätiei 1
Copii din casä ai Vatavului din Curte . . 2
Pähärnicei 2 280
Gorj Slujitori isprävnice§ti 84
Potera0 50
Slujitori cu platA 47
Panduri cari n'au plata bir 1000
Alti slujitori 120 1301
Peste tot 7204 oameni.
In timpurile vechi erau In Moldova mai multe sate cari se fo-
losiau de pAmAnturi si de scutiri de bir in schimbul Indatoririi de
a Indestula masa domneascA cu vAnat. Cele mai cunoscute din
itceste sate erau VAnAtorii-Neamtului si VánAtorii-Pietrei, cari exist&
si azi. Mai tArziu gäsim vAnAtori domnesti si in Branistea dom-
nese& de pe malul Prutului. InsA numArul lor merse tot scAzAnd si
satele de vAnAtori dispAruse de mult la Inceputul veacului trecut.
Erau vAnAtori domnesti si In Tara-RomAneasch.
GAsim In dosarul No. 589 douA ordine ale lui Prozorovski, unul
cAtre Divanul Terii-Romanesti si altul cAtre al Moldovei, prin
care dispune ca vAnAtorii domnesti sA aducA vAnat pentru masa
lui. Nu gAsim nici un rAspuns dela Divanul Moldovei, dar un raport
al unui Gavril Venitchi care IV d5, tithil de starrina de vAnatori,
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINA.II, IV. 313
V.
www.digibuc.ro
314 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN CHIVNAII, IV. 315
faute. Nous la supplions de rechef de vouloir bien decider sur tous ces points
de notre supplique.
(Signes) Démétrius Bibesko, Komi& Brayloy, Jean Vladoyano, Constantin
Charalambe, Stanoutza Jiano, Jean Ganesco.
1810 April 16.
www.digibuc.ro
816 RADU ROSETTI
www.digibuc.ro
A/IIIIVA SENATORILOR MN CIII$INAIT, /V. 317
l'on hait la tirannie, qui est limitrophe de deux grandes puissances et qui,
ainsi que la Grande Valachie, a droit a la protection de S. M. l'Empereur
de toutes les Russies. La desertion d'une partie de nos villages ne prouve
déja que trop l'importance de ces considerations, et ce n'est que la justice
de la Russie qui, en nous délivrant de l'appression du Divan de Boucha-
rest, peut nous faire conserver le reste de nos concitoyens.
Lorsque S. E. Mr. le Senateur de Kouchnicoff vint a Boucarest, quatre
Boyards du Divan de Crayova, deputes vers lui, eurent Phonneur de lui
soumettre ces considerations; ils les approuva, les applaudit memo et pro-
mit de nous rétablir dans la possession des droits ,que nous réclamions.
Des motifs que nous ignorons nous ont prives de la justice que nous en
attendions et nous sommes demeurés sous le joug.
L'hiver dernier nous eames l'honneur de mettro nos reclamations sous
les yeux de S. E. le Prince Bagration, et il les écouta avec bonté et
nous dit : «J'irai faire votre faire a Crayova». Nous suivimes notre suppli-
que chez Mr. Besag, qui nous donna les plus belles esperances et qui, a
l'effroi que nous lui témoignames de la menace qu'on nous faisait de nous
envoyer Mr. Samourkas, nous dit : «Non, non, vous daurez pas de Sa-
mourkas».
Mr. le Prince Bagration étant effectivement venu ensuite a Crayova avec
ce Mr. Besag, nous reitérames notre supplique et il nous dit: «A mon °re-
tour a Boucharest vous aurez satisfaction».
Il en est arrive tout au contraire: c'est Mr. Samourkas qu'on nous a en-
voyé avec des pouvoirs qu'aucun Bano, aucun Kaimacan n'eut jam ais.
C'est un homme obscur de Constantinople venu a Boucharest, ses in-
trigues l'approchant de l'hospodar Ypsilantis, et il s'est fait envoyer Kai-
makan a Crayova, dans une circonstance ou aucun autre Grec ne voulait
y aller. II s'y est enrichi au point que dans la premiere Commission (1) il fut
recherché pour une somme considerable, des fraudes comises par lui dans
notre patrie, ayant pu acquérir le plus haut credit, il est parvenu a faire
fouler aux pieds nos droits les plus saints, a se saisir d'une autorite absolue
sur notre pays, oil déja il a pris d'avance quatre mois de ses émolumens.
Ses prestiges ont été au point qu'il a su persuader un homme de premier
merite, d'une grande experience dans la politique orientale, que nos pre-
tentious étaient des chimeres, et cet homrne respectable, colasulté par Mr.
1e Prince Bagration, lui a rOpondu que l'etat de la Petite Valachie ayant
toujours eté tel que le Divan de Boucharest le pretendait, il fallait le con-
www.digibuc.ro
318 ftittoti tIOSETTI
J'ai l'honneur d'assigner les raisons que j'ai a, opposer a ce que les Bo-
yargs de Divan de Crayova, avec Mr. Cloutziar Charalamb, qui n'est
pas membre du Divan, ont supplie avec accusations mal fondées con-
tre moi.
1. D'apres l'ancien usage le Directeur de la Petite Valachie, des qu'il
était destine a cette charge, il en informait par des lettres les Ispravniks
de ces cinq districts et les Boyards du Divan de Crayova. J'ai fait le mieux
en avertissant les susdits que je suis destine a remplacer Mr. le Vornik
Barbo Vakaresko.
2. Avant d'arriver ici, ayant regu des avis qu'il n'y avait aucun nécessaire
pour l'armee et les hopitaux et quo le transport des provisions ne s'effec-
tuerait pas, je me suis presse de venir au plus tot, et comme charge avec
ces affaires militaires, d'apres la note par laquelle je suis destine a cette
place, je les ai embrassées avec diligence et je les ai mieux disposées, a
ce que je crois, comme cela pout etre prouvé dans le fait.
3. Les revenus du Divan, qu'ils disent que je me les ai arroges, qu'on
leur fasse la question: quels sont les revenus du Divan qu'ils ont eu avant
mon arrivée, excepté l'appointement, et quels sont ces revenus que je me
les ai appropriés, hormis ceux qui anciennement ont été attaches a cette
charge, et dont il a joui aussi mon predecesseur, Barbo Vakaresko ?
4. Que j'ai destine mes gens dans toutes les fonctions. Je crois n'avoir
pas fait quelque nouveauté en cela; comme directeur que je suis du Divan
www.digibuc.ro
AIIIIIVA SENATORILOR D/N CIIIVNXIS, IV. 310
d'ici, ayant a répondre ae tout ce qui se passe, j'ai employe des gens ex-
périmentés en quelques affaires; car je ne puis pas me fier a des gens
inconnus. .
5. Au sujet du sceau qu'ils disent que j'ai fait faire, en voulant m'assi-
miler aux Princes, c'est avec meprise qu'ils mont accuse a, cet egard, car
je n'ai pas fait une chose hors d'usage, j'ai fait graver un sceau aVec les
armoiries des cinq Districts, comme de temps immemorial il a ete usité,
et comme j'en ai eu dans les quatre fois que j'étais ici et comme mon
predecesseur l'avait aussi, parceque c'est la contume d'apposer le sceau sur
les suppliques que les habitans adressent au Divan, sur les passeports et
autres billets.
6. De ce qu'il a ete communement emit de la part du Commité, des re-
ponses que j'ai faites et des impositions des Districts, comment pouvaient-ils
en avoir une idée, quand ils ne voulaient pas se rassembler dans un en-
droit ? Quoique je leur aie mande tant de fois qu'ils vinssent et que leur aie
envoye les reponses pour les souscrire, ils n'ont pas voulu consentir ni a
l'un ni a l'autre. Ils pretendent recevoir eux-mémes le paquet qui vient de
Boucharest adresse a moi et a eux pour lire toute les lettres. Cela n'a
jamais été en usage, surtout a regard des notes qui viennent de la part du
Commandant de l'Armée Imperiale dans la Petite Valachie, car il y en a
de choses qui demandent beaucoup d'attention et du secret, et que seule-
ment le chef du Divan doit savoir. Parceque ces M. M. sont accoutumés a
faire des assemblées particulières dans leurs maisons oil, en presence de leurs
femmes, de leurs enfans et leurs domestiques, ils parlent des choses les
plus secretes. De la sorte avant d'expedier une affaire elle est presqu'a tous
commune. C'est pourquoi il ne doit en avoir connaissance que le chef du
Divan, afin qu'il puisse executer les affaires dans les formes demandees, de
mérne j'ai fait toutes les fois qui j'étais ici; hors les proces et quelques
impositions des Districts ils ne connaissaient pas d'autres.
7. Pour les affaires publiques qu'elles sont administrée dans une maison
et non dans celle du Divan, j'assure V. E. que dans les quatre fois que
j'étais ici, la discussion des affaires s'exécutait toujours dans une maison,
comme aussi sous mes predecesseurs, car cela s'est fait de toute ancienneté,
méme si j'eusse voulu y consentir, je ne pourrais pas a cause de n'avoir
pas des maisons pour en faire des hopitaux, encore moins pour faire le
Divan.
8. Quant a ce qu'ils disent qu'ils sont de bons patriotes et qu'ils ont
servi la patrie avec beaucoup de zele pendant ce temps que la Commision
du Divan a régi les affaires publique, il n'en faut pas une autre remontrance
si les affaires étaient bien administrees alors; le Commandant de l'armée
www.digibuc.ro
320 RAM; ROMTI
impériale ne serait pas tenu d'écrire pour la désunion qui régnait entre
les membres des Divan et pour le retardement qui en suivait dans l'exé-
cution du nkessaire de l'armée ; ii ne serait pas encore presse de de-
mander formellement un Chef du Divan pour pouvoir en exiger tout ce
qu'il lui faudrait. Ce qu'il arrive apres qu'on a envoyé Barbo Vakaresko
avec plein pouvoir de regir les affaires par sa seule direction et corres-
pondance.
9. Je reponds encore a. ce qu'ils disent que les étrangers ne viennent
ici que pour faire fortune. Premièrement, quoique je sois étranger d'origine,
mais apres avoir servi le pays avec du zele dans des circonstances épineuses,
courant risque de perdre la vie, et étant marie ici, ayant aussi les mémes
privileges qu'eux, je ne crois pas qu'il Boit quelque constitution d'etht qui
puisse me nommer etranger. Cela donné encore, il faut observer que je
Buis russe et que S. M. I-le ne refuse pas d'avoir en son service toute
sorte de nations: frangais, anglais, allemands, grecs ; ii Burnt d'avoir les
qualites requises celui qui desire servir l'Empire. En second lieu, que la
Commission des recherches prouvera evidemment que ceux qui s'appel-
lent de bons patriotes ont les plus molesté, vexé et totalement ruine les
habitants.
10. A ce gulls s'efforcent de dire que, voyant les abus exerces par les
étrangers, ils ont supplie S. E. le general Kouchnikoff qui les a destines pour
seuls administrateurs de la Petite Valachie, j'ai l'honneur d'exposer a. V. E.
qu'alors j'ai voulu me retirer du service et que moi-même, par de differens
moyens, j'ai concouru a l'établiSsement du Divan, comme eux-mémes ils ne
peuvent pas denier le fait. Ensuite, A cause de n'avoir pu y réussir, ils ont
perdu ce droit et l'on a renvoye de nouveau Un chef du Divan, comme ii
est dit dans le chapitre huitrieme.
11. S'ils montrent crainte qu'il ne soit pas intervenu quelque faute dans
l'execution du nécessaire de l'armée impCriale, je puis les assurer fortetnent
qu'aant seul charge avec l'expedition des affaires militaires, je puis les
executer avec beaucoup plus de facilite; comme je crois y avoir eté par-
venu la dernière fois que j'étais ici et cette fois encore, comme V. E. peut
en etre instruit par Mr. le Generale Comte de Tzoucato.
Qu'elle semble bien prendre en consideration tout ce que j'ai dit plus
haut; je suis stir qu'elle connattra evidemment la difference entre leurs ex-
positions et les miennes. D'apres quoi je prie tres instamment V. E. de
mettre une fin a cette affaire.
1810, Maiu 6
(signe) Cestantin Samourkas.
www.digibuc.ro
ARDIVA SENATOPAOR DIN CHIVNAU, IV. 321
www.digibuc.ro
322 RADII ROSETTI
Monsieur le Comte,
Nous venons supplier tres humblement V. E. de daigner donner son
attention au mémoire que nous avons l'honneur de lui adresser et dont nous
avons remis un exemplaire a S. E. Mr. le Sénateur President. Ii contient
les vérités les plus inattaquables.
Des hommes qui stipulent pour la liberté, l'honneur, le sort de leur
patrie, ont le droit de s'exprimer sans retenue. C'est en toute eirconstance
www.digibuc.ro
ARHIVA StNATORILOR DIN MIIVNXIT, TV. 82g
www.digibuc.ro
324 RADII ROSETTI
En attendant, Mr. le Comte, ainsi que nous rayons toujonrs fait, nous
ferons tou nos efforts pour les subsistances et le service de votre
armee.
Nous sommes avec une confiance sans bornes et avec le respect le plus
profond,
Mr. le Comte, de V. H. E.
les trés bumbles et tres obeissans serviteurs.
Les députés du Bannat de Craiova.
(Signes) Ddmètre de Bibesc, Coma Brayloy,
Demetri Brayloy, Jean Vladojan, Con-
stantin Charalamb, Constantin Brayloy,
Bucarest le 16 Mai 1810. Gian Ganesco, Stephan Gian.
Monsieur le Sénateur,
Le mémoire que nous avons eu l'honneur de presenter a V. H. E., nos
lettres a M. le Comte Kamensky et a Mr. l'Archeveque, avaient precede
notre connaissance de vos decisions a Craiova.
Ces emits cependant temoignent que nous avions le pressentiment que
V. E. allait etre trompée, mais notre malheur a surpasse nos craintes. Monsieur
le Senateur, vous nous avez terrassés et jetes sous les pieds de M-r Samourkas.
On dit méme que les épithetes d'intrigants et de gens encore au- dessous
de cette qualification ne nous ont point &é épargnées : c'est une prodigalité
de diffamation ajoutée a rinfortune, mais ce sont aussi tous les titres
réunis pour nous faire tout attendre de requite, des regrets et d.e la jutice
de V. H. E.
L'art de la fourbe (sic) et de l'imposture est infiniment plus avance et
mieux perfectionne dans ces contrées que chez aucune nation civilisée. A
peine un homme en place arrive-t-il, que les gens les plus artificieux accourent
l'entourer, pour lui former les opinions favorables a. leurs intéréts, a. leurs
liaisons et a leurs haines. Plus cet homme est bon, sensible, probe, loyal,
plus il est abuse, parceque quelle que soit sa defiance, elle ne peut jamais
s'étendre a la mesure de l'extréme perversité. D'après cette règle incontestée,
il devait etre et il est arrive que V. H. E. ait eté plus abasée ; mais il doit
etre et il arrivera aussi que se confiant a ses seules lumières, elle fasse la
plus entiere justice.
L'exorde du système des gens intéresses, conjures contre notre patrie, a
www.digibuc.ro
ARRIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 325
.0.
www.digibuc.ro
326 RADS ROSETTI
(1) Aceasta este singura mentiune ce o gasesc in vreun act emanand dela Romani,
privitoare la anexiunea Principatelor, care, precum se va vedea mai departe, a fost oficial
comunicati de Rusia Austriei.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 327
VI.
Antonie, Postelnicul lui Constantin Ipsilant (1), cAruia acest Dornn, la ple-
carea lui in Rusia, ii incredinIase ingrijirea intereselor lui particulare, dada
in judecata,, la Maiu 1808, pe fostul Vistier Constantin Filipescu pentru ne-
(1) No. 142. Asupra cererii Postelnicului Antonie In privinta celor 15.900 lei ce-i reclami
dela fostul Vistier Filipescu pentru arenda unei mosii a lui Constantin Ipsilant, 1808
Halippa In Tpvig, II.
www.digibuc.ro
328 RADII ROBETTI
urm& ei fur& ademeniti de atestatele date lui Gaudi de atre deosebiti Ge-
nerali austriaci, s&-1 intrebuinteze in rasboiul impotriva Turcilor §i amaser&
cu totul multumiti de slujbele lui. Gaudi fu folositor §i %erii, introducând rassa
de oi numitä Estmark. Toate acestea impinsera pe Cu§nicov s dispun& ca
Divanul Terii-Romane§ti s& achite leafa lui Gaudi pe toga vremea care tre-
cuse dela plecarea lui Ipsilant.
Austriacii uzurpase (2) pAm&nt in pArtile muntilor Balescu, Rom&nescu §i
Zänoagl in Tara-Rom&neasck §i despre satul Com&ne§tii dela tinutul Ba-
c&ului in Moldova. Comandantul Suprem, Principele A. A. Prozorowski, in-
terveni pe MAIO Agentul austriac din Bucure§ti, Brenner, §i catre Consulul
austriac din Ia§i, Duldner, cu amenintare c& va stärui pentru regularea acestei
afaceri, §i la Viena prin ambasadorul nostru de acolo, Printul Alexandru Bo-
risovici Curachin ; Cu§nicov propuse s& se numeasck pentru regularea li-
tigiului, o comisie alatuitA din reprezentanti ai Austriei §i din membri ai
ambelor Divanuri.
Grecul Pantazoglu (3), inca din vremea Domnului Ipsilant, intrase in rela-
tiuni cu Grecii din Constantinopol §i dela Rusciuk spre a afl e. noutati po-
litice, fusese facut aminar §i se bucura, de venituri insemnate pan& la Ca-
derea Domnului. Dup& plecarea Domnului §1 ie§irea lui din slujba de Carni-
(1) No. 153. Indestularea cererii lui Gaudi sa i se plateasca leafa de arhitect al Terii-
Romanesti pe 20 lunie 1808. Halippa In Tpys,m, II.
(2) No. 165. Despre Impresurarea, de nitre locuitori de ai Transilvaniei, de mult teritoriu
din Moldova si dealungul granitei austriace. Er_tract Halippa In TpyAm, II.
(3) No. 175. Despre Grecul Pantazoglu care a scornit corespondente cu Grecii cari
Mese In imperiul turcesc. 1808. Halippa, Tpyikbi, II.
www.digibuc.ro
ARH1VA SENATORILOR DIN CRIINAll, IV. 329
(1) No. 225. Despre cererea oierilor ardeleni de a li se reduce preturile pasunilor de
&are proprietari In urma pagubelor suferite. 1808. Extract Halippa, Tpmbi, II.
(2) Despre adunarea de lámuriri asupra Grecului Mateiu Roset, care cerea sA se intoarca
la Constantinopol. 1808. Halippa, Tp3una, II.
www.digibuc.ro
330 RADII ROSETTI
Nu s'a observat nimic rau impotriva lui, numai el isi indrepta toate On-
dirile [spre a gasi mijlocul] sa se intoarca la Constantinopol. 0 imprejurare
facuse pe Roset suspect Principelui Prozorowski, si anume aceea ca el
adusese Principelui, pe Ian& a doua sa jail:A si o scrisoare a fostului in-
sarcinat de afaceri saxon in Constantinopol, baronul d'Iltibsch, in care acest
de pe urma, dupa intercesiunea lui Reis Efendi, ruga pe Principe sa permitä
lui Roset sa se intoarca la Constantinopol cu doi fli ai Mi.
Ce-i drept, cererea lui Hiibsch era motivata ape consideratia starii de nevoie
in care se gasia restul familiei Roset in Constantinopol», dar «intercesiunea
lui Reis Efendi» Mai pe Prozorowski sä banueasca o §pionare. Aceasta
Imprejurare impinse pe Cusnicov sa spuna ca, dei impotriva lui Roset nu
se observase nimic ran, el era Grec si om sarac, ceeace Indreptatia conclu-
ziunea el frtra indoeala el doria ca Principatele sa 'Imam& sub ocarmuirea
turceasca mai degraba decal sub alta, cel putin pentru ca O. alba putinta
de a primi dela oricare Dornn o slujba care sä-1 puie in stare sa-§i indrepte
averea.
In anul 1811 (1), 16 pitari din podgoria Odobe§tilor, din Tara-Romaneasck
ocolul Slam-Ramnicului, reclamau ca din vechime au avut obiceiu sa, pia-
teasel vamesilor ale 30 lei de cuptor, pentru painea ce o fac la cuptor,
nu la targ, iar acuma le-au luat vamesii pe acele 16 cuptoare 2.050 lei si
mai cer sa mai dea peste 16 000 lei, adica ate 16 lei de cuptor. S'au dus
la 13ucuresti, la Divan, cheltuind peste. 1.000 lei si Di vanul si Viteprezi-
dentul Stetter au poruncit O. nu li se iea peste ce li se luà din vechime,
restituindu-li-se banii luati mai mult. Dar judecatorii din Minnie nu numai
ca nu le-au restituit banii, dar au §i. inchis pe unul din ei. Ei cereau res-
tituirea taxelor platite pe nedrept si a celor 1.000 lei cheltuiti cu dru-
murile.
Din piesele aflate in dosar se constata crt functionarii liscului, folosindu-se
de faptul ca instructiunile Divanului dadeau loc la confuziuni in ceeace
privia perceperea därilor indirecte, incassase pe nedrept taxe cu totul exor-
bitante. Reclamantii in cazul de fat& au dobindit dreptate.
Nazarul Brailei cora in mod prietenesc dela Generahil Camensky sa ur-
mareasca pe un hot care fugise din inchisoarea turceasck facand astfel
ca bunele relatiuni si dispozitiuni ale Nazarului catre Camensky sa devina
§i mai vii. Pe langa acestea, Nazarul, cu o naivitate absolut orientalk a-
mintia, despre doi catari cari fusese furati mai inainte, spunand ca daca
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAU, IV. 331
VII.
RELATIUNILE OCARMUIRII TERII-ROMANESTI CU CONSUL!! FRANTEI
SI AUSTRIEI DELA 18438 LA 1812.
www.digibuc.ro
232 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 333
(1) Ibid.
(2) Ibid., dela 4 Noemvrie.
(3) Corespondentul anonim la Noemvrie 1808.
www.digibuc.ro
334 RADII ROSETTI
(1) In urma stärii de asboiu dintre Austria si Rusia. Precurn se stie, Rusia, ea aliata
a lui Napoleon, deelarase si ea räsboiu Austriei.
(2) Corespondentul anonim la 3 Iulie 1809.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 335
(1) Ibid.
(2) Ibid., la 25 August 1810.
www.digibuc.ro
336 RADtt ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINXU, IV. 337
www.digibuc.ro
838 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
AREIIVA SENATODILOIt DIN CIIIFNAII, IV. 330
www.digibuc.ro
340 RADV ROSETTI
(I) Ibid.
(2) Rapoarte consulare franceze sub data ariltata.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINALL IV. 341
www.digibuc.ro
342 RADII ROSETTI
Hence le verra dans la copie No. 3, qu'il ne saurait suspendre cette mesure,
qu'il me promet seulement de faire restituer ce que les Frangais vont payer,
dans le cas ou les deux cours conviendraient d'une exemption.
Je dois observer a Votre Excellence que cette reponse a ete rédigée et
méme &rite par M. Fonton, qui saisit toujours avec avidite les occasions
oil les Frangais peuvent etre lésés. Si j'eusse ete autorise a repondre aux
questions que cette piece contient, j'aurais facilement prouve, non seulement
toutes les erreurs du raisonment de M. Fonton, mais une infinite de faits
qui demontrent la malveillance la plus marquee.
A Constantinople comme en Valachie, Monseigneur, c'est un fleau que
ce Frangais denature.
Le Consul d'Autriche, d'apres les instructions de sa Cour, a constamment
et formellement proteste contre les innovations; ens cette circonstance oü
des intérêts majeurs de° l'Autriche sont attaques, l'agent de cette puissance,
a la suite de ses vives representations, et n'ayant obtenu que des reponses
negatives, s'est decide a expedier un courrier a Vienne, dont je profite moi-
memo aujourd'hui. M. l'Agent d'Autriche parait etre moralement stir que
cette mesure destructive, non seulement de tous nos droits et privileges,
mais encore de la consideration qui y est attachée, revoltera sa Cour.
Il est impossible, me_ dit-il, que l'on accorde aux autorites Russes et Va-
laques le droit de maltraiter, de spolier, d'outrager, sous les yeux des a-
gents etrangers, les sujets de leurs souverains.
En effet, Monseigneur, si nous sommes une fois soumis a la contribu-
tion que l'on exige aujourd'hui avec une aparence de justice, domain on
exigera une contribution individuelle ; les sujets, que les Consuls ne pour-
ront plus defendre et qui vont se trouver Inscrits parmi les tributaires,
seront trainés a la police et dans les prisons publiques (ce que les préposes
du Divan, ou Ispravniks, commencent déja, a faire dans les districts), nous
perdrons a jamais de beaux privileges qui augmentaient ici notre consi-
deration; en un mot les Russes finiront par demander quelles sont ici les
fonctions des Consuls
Peut-ètre même que c'est la le vrai but que ce sont propose Messieurs
Milachevitz et Fonton; peut-être esperent-ils, par ce moyen, procurer a leur
Cour la facilite d'obtenir la suppression totale des agents etrangers dans
ces provinces (1).
Je nomme Messieurs Milachevitz et Fonton, attendu que le premier or-
ganise ici les places d'administration, le second developpe des idees poli-
(1) Am vgzut mai sus a Ledoulx tragea un venit insemnat dela supusii francezi ce-i
face& Aceasta sorginte de folos piereh cu desavarsire dna exemptiunea dela biruri a
acestor supusi ar fi fost desfiintatà.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAII, IV. 343
tiques. Je supplie encore Votre Excellence d'observer que, dans tout ceci, il
n'est nullement question de Pancienne note de Mr. le Comte de Romantzoff.
Les provinces de Moldavie et de Valachie sont toujours administrees comme
elles l'ont eté de tout temps.
Maintenant que j'ai rempli ponctuellement les instructions qui m'avaient
été données par Son Excellence Monseigneur le Due de Cadore, en pesant
avec prudence toutes mes démarches vis-à-vis des autorités Russes et en
ne negligeant pas les intéréts des sujets de Sa Majeste, je supplie Votre
Excellence de prendre en consideration toutes les réflexions que mes devoirs
et mon zele pour le service de Sa Majeste m'ont autorise a. faire ici, et de
me prescrire la conduite que je dois tenir dans une circonstance aussi
delicate. Le General Kutusoff me prevenant qu'il soumet toute cette affaire
a la decision de sa Cour qui, je crois, ignore entièrement cette nouvelle
mesure, il est urgent pour moi de regevoir les ordres de Votre Excellence.
lath acum anexele despre cari se vorbeste in depesa de mai sus
a lui Ledoulx ;
Anexa 1: Stadter edtre Ledoulx.
Bucarest 18 Mai 1811 s. v.
D'apres une commune disposition de Leurs Excellences le General Com-
mandant en Chef et le President des Divans de Moldavie et de Valachie,
l'on etablit aujourd'hui, pour satisfaire aux besoins des troupes de l'Em-
pereur mon maitre, un impet annuel sur tous les commergants de la Va-
lachie, soit sur les naturels du Pays, soit sur les sujets Russes, soit sur
les sujets et proteges Francais; (on nomme ici proteges, les Frangais des iles,
les Dalmates, les Italiens, etc.) sans en excepter un seul de quelque nation
il puisse etre. Cet impôt est néanmoins fixé suivant le nombre et les classes
des boutiques et par des taxes médiocres dament réparties enteelles et
proportionnees a la qualite de leurs marchandises et au genre de leur com-
merce. Puisque les boutiques oü se fait la vente sont situees sur le terri-
toire de cette province, les commergants qui jouissent de tous les avan-
tages du négoce et qui, plus que tout autre habitant, doivent a Parmée
Imperiale de Russie, non seulement le bien-être mais encore les moyens
d'étendre leur commerce, ne peuvent nullement eluder le paiement de
Pimpôt annuel, mis en faveur des troupes, sur ces memos boutiques oil ils
exercent le négoce; d'autant plus que les pauvres villageois, Otant obliges
d'acquitter des impositions et des charges extrérnement accablantes, il serait
inconvenable et tres prejudiciable que les commergants aisés ne voulfissent
point distraire une petite partie de leurs gain pour les auteurs de leur
www.digibuc.ro
344 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAIL IV. 35
www.digibuc.ro
346 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
ARIIIVA SENATORILOR DIN cm5INXu, 347
celor cinci mai insemnati negustori rusi din capitalä, ceeace Mai
pe ceilalti sä-si inchida inii prAvaile a doua zi. Zadarnic se
adresaserà ei Divanului, Mitropolitului, Presedintelui; pretutindeni
li se räspunsese cá trebue s'a se supura poruncii.
Consulul rusesc din Bucuresti (1), Colonelul Luca Kirico, tn urma celor
auzite dela membrii Divanului Craiovei si dela multi isprovnici munteni,
Men cunoscut lui Cusnicov ca, consulii austriaci i francezi trimisese in
toate partile agenti de ai lor, insarcinati st ademeneasca pe locuitorii ro-
mani a se supune unuia din statele pe cari ei le reprenzantau i insistau in
special pe langá scutelnici (?) (vezi Dosarul No. 347), carora le impartiau
panglici i patente, i acesti oameni, in urma aceasta, incepeau sa se dedea
la manifestatiuni ostile, nerecunoscand autoritatile i socotindu-se supusi
francezi sau austriaci, iar nu birnici, si nu voiau sä plateasca altceva deal
We 10 lei Consulatului caruia se supusese. Din aceasta pricina Vistieria
Terii-Romanesti, pe langa cá suferia, neajunsuri, mai vedea, confuziunea dom-
nind in lucrarile ei. Spre a pune capat unei asemenea sari de lucruri, Cu-
snicov se adresa Feldmaresalului Prozorovski, iar acesta catre Ministrul de
Externe, Conte le Nicolae Petrovici Ruipiantov, si acesta folosindu-se de
bunele relatiuni cari legau Rusia, Franca si Austria, obtinii, dela Curti le din
Paris si Viena, ordine ca Consulii lor sä sä se abtina pe viitor dela fapte
de asemenea natura.
Primirea (2) rece din partea rnembrilor Divanului muntean, Vornicul Bar-
bucean i Stefan Vacarescu, precum i nesatisfacerea cererilor supusilor aus-
triaci, dadeau de multe oH ocaziune Consulilor sa se jalueasea lui Cusnicov.
Acesta a aratat Divanului cä nu este frumos O. se provoace nemultumirea
consulilor terilor prietene pentru lucruri de nimic. Asprimea din partea
fratilor Barbuceanu si Stefan Vacarescu enervase pe Consulul Brenner pana
la asa grad, incat el a intrerupt cu totul relatiunile cu Divanul. A
trebuit sä se amestece Cusnicov i Prozorovski, pentru ca partile sa se
impace.
(1) No. 349.Despre primirile nelegale ale consulilor francezi si austriaci din Bucuresti
dela locuitorii supusi lor In Tara-Romaneasca, 1808. Extract Halippa, TpTaz, II.
(2) No. 412. Despre pUngerea agentului Austriei, Brenner, adresata Divanului Terii-Ro-
mânesti, cu privire la ofensa i insultele aduse lui si supusilor austriaci de atre boierii
Divanului. Tot aid se cuprinde i reclamarea negustorului Latino, pentru arestarea lui,
1808. Extract Halippa, Tpyzo.r, III.
www.digibuc.ro
348 RA DII ROSETTI
VIII.
(1) No. 141. Despre venitul stabilimentelor de binefacere afectat prin ordonant6 Ob-
ftiriior In Moldova gi Valahia. 1808. Halippa, Tpy2m, II.
(2) la Moldova el se numii Vornic a Obftiei.
www.digibuc.ro
ARHIVA SENATORILOR DIN CHISINAIJ, IV. 349
www.digibuc.ro
350 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CUPRINSU L
Pag.
I. Despre ocArmuirea Terii-Romane§ti dela venirea hii Cu§nicov ping la cAderea
vistierului Filipescu . 183
II. Despre ocArmuirea Terii-Romaneqti dela cAderea lui Filipescu pAnA la evacuarea
ei de cAtre 11 u§i la 1812 . 238
III. Statul functionarilor Terii-Romaneqti la 1810; Lista boierilor din acelaq an . 269
www.digibuc.ro
DESPRE
ELEMENTELE CRONOLOGICE
IN DOCUMENTELE ROMANESTI
DE
N. DOCAN.
Unele acte sau inscriptiuni muntenesti, mai ales din secolii XIV,
XV, si XVI, contin, pe lângh obicinuita lnsemnare a anului, a
lunii a zilei, si alte elemente cronologice secundare precum
F,2 i
www.digibuc.ro
354 N. DOCAN
III. Marta anului, IV. Crugul lunii, V. Numdrursle aur, VI. Te-
melia, VII. Epacta, VIII. Ciclurile Pascale §i IX. Paftele evreesc.
Cele mai multe din ele au fost intrebuintate si In cronologiile straine,
dar cu deosebiri esentiale, asupra carora este bine s5, atragem
atentiunea chiar de pe acum:
a) In cronologia practick &lie& in comput, toate calculele sunt
facute pe o bazá, care In general este milesimul, adic& anul sau
veleatul. In cronologia apuseanA acest an era anul dela Hristos, pe
cand la noi In perioada care ne ocup& se intrebuinta anul dela fa-
cerea lumii. Se- naste deci dela inceput intrebarea dac& In Tara-
Romaneasc& scriitorul unui act sau alatuitorul unei inscriptii cal-
cula indictionul, crugul soarelui si celelalte elemente pe baza
anului dela facerea lumii, sau dac& dânsul trebuia s& le calculeze
pe baza anului dela Hristos ?
Ca gramaticii domnitorilor Terii-Romanesti cunosteau pe lang5,
anul dela facerea lumii si anul dela Hristos, este lucru usor de pre-
supus, dad, ne gandim la relatiunile necurmate dintre Tara-Roma-
neascä si Transilvania, presupunere confirmat& prin darea la lumin&
a scrisorilor domnesti si boieresti pastrate in Arhiva muncipal& a
Braovului, din cari rezult& cu evident& ea scriitorii corespon-
dentelor latinesti pornite din Muntenia cunosteau nu numai anul
dela Hristos, dar si Intrebuintarea complicatului calendar catolic
uzitat In evvl mediu si c5, spre pild& In cancelaria lui Dan II
se putea data indistinct «6932, Noemvrie 10» sau ((feria sexta
proxima in vigilia Sancti Martini episcopi et confessoris, anno Do-
mini Mmo COCCmo XX° IIII (1)». Dar nu trebue scäpat din vedere,
ca cei ce datau cu anul dela Hristos erau de sigur gramatici spe-
ciali pentru corespondenta latink pe &and documentele citate mai
la vale sunt toate alcatuite in limba slavoná. Cu toate c5, nici gra-
maticii slavoni nu vor li ignorat anul dela Hristos, totus credem c5,
ei vor fi determinat elementele cronologice eäutate nu pe baza
anului «dela mAntuire», ci pe baza anului dela facerea lumii,
si aceasta din urmatoarele dou& motive: 1) pentruc& In actele
prev&zute cu sus zisele elemente cronologice nu se arat& nici-
odatá (cel putin pan& la mijlocul secolului XVI) si anul dela
Hristos, an pe care scriitorii documentelor 1-ar fi Insemnat
de sigur ca o marturie mai mult sau ca o justificare, dacA
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMANESTI. g55
www.digibuc.ro
356 N. todAN
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMANETTL 357
(1) Nona Pascalie sau calendar stern bisericesc . . de Colonelul Petru Vasiliu-Nasturel.
Buoure§ti, editura tipografiei Carol Göbl, 1901, in80, de 72 pp.
www.digibuc.ro
358 N. DOCAN
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMANESTL 359
(1) Din 1806 sunt doukysaltiri, una tipärit& in Sibiiu, alta in Bucuresti; nici una din
ele nu mi-a fost accesibilä.
(2) Op. cit., p. 16 19.
www.digibuc.ro
360 N. DOCAN
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONGLOGICE IN DOCDMRNTELE ROMANETI. 361
www.digibuc.ro
362 N. DOCAN
CRUGUL SOARELUI.
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMANESTL 363
MANA ANULUI.
www.digibuc.ro
364 N. DOCAN
(1) Afirmatiudea lui Giry (Manuel de diplontatique, p. 137), c5. ales concurrents d'une
année expriment le nombre des jours qui, dans l'année precédente, se sont ecoulés de-
puis le dernier dimanche de decembre* nu corespunde cu realitatea, pentrucii, dacA a-
cest element cronologic s'ar referi la o zi anterioarii lui 24 Fevrurie, el n'ar fi influentat
de intercalarea zilei suplementare care in anii bisextili se introduce intro 24 si 25 Fe-
vruarie, pe cand do fapt se constatl c5..intercalarea acestei zile modific ii. concurentul, ma-
rindu-1 en o unitate, dup. cum rezultá din urmiitoarele date luate tot din Giry (p. 209):
Ani 1902 1903 1904 1905 1906 1907 1903 1909 1910 1911 1912
Concurenki 1 2 4 5 6 7 2 3 4 5 7
Alt6 afirmatiune a aceluias c5. anii bisextili ar aye& 2 concurenti, dup5. cum au 2
Litere Dominicale, e considerat6. cu drept cuvant ca eronata; tcf. si Grotefend, Zeltrechnung,
op. cit., I, p. 28.
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMANESTI. 365
(1) WA si corespondenta dintre crugul soarelui, mana anului si ciclul solar apusean:
Crugul soarelui 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28.
MAna anului . 1 2 3 5 6 7 1, 3 4 5 6 1 2 3 4 6 7 1 2 4 5 6 7 2 3 4 5 7.
Ciclul solar. . . 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 1 2 3 4 ft 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17.
www.digibuc.ro
366 N. DOCAN
CRUGUL LUNII.
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE .CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMINETI. 367
V.
NUMARUL DE AUR.
www.digibuc.ro
368 N DOCAN
VI.
TEMELIA.
Am arätat mai sus la aCrugul lunii cä durata unei lunatiuni,
adia, a unei revolupuni lunare, este de 29 zile, 12 ore, 44 mi-
nute k)i 3 secunde ; dou'asprezece lunatiuni la un loc fac deci 354
zile, 8 ore, 48 minute qi 36 secunde, sau un an lunar care, faVa.
de anul solar de 365 zile, 5 ore, 48 minute .§i 47 secunde arata
deci o diferent5, in minus de 10 zile, 21 ore i 11 secunde, adicA
de aproape 11 zile.
Ceeace revine a spune ca dac a. intr'un anumit an luna noua a
cazut de exemplu in ziva de 1 Tanuarie, ultima, adica a 12-a luna-
tiune din acel an se va termina, cu 11 zile inainte de sfax§itul anului,
adica la 21 Decemvre, iar luna nou6 care incepe tot atunci va
apartinea anului lunar urmätor care, dat find ch a Inceput cu 11
zile inainte de 1 Ianuarie, se va termina, la r'andul sau cu 11+11
zile inainte de 1 Ianuarie viitor, adica la 10 Decemvrie, când va
incepe un nou an lunar; acesta se va termin& apoi cu 11+11+11
zile inainte de sfa,r§itul anului care va succede§i a$ mai departe
pAná la isprAvirea celor 19 ani solari cari compun ciclul lunar,
dupá terrninarea cáruia fazele lunii revin, dup5, cum s'a spus, la
punctul lor de plecare, dela care incep a se repetà din nou. Rezul-
tatele constatate, adica% 11 zile la sfax§itul anului Intaiu, 22 zile la
sfa.ritul anului al doilea, etc., aratá deci excedentele anilor solari
asupra celor lunari, sau vârsta, adia, vechimea in zile a lunii la
sfax§itul anilor solari.
Dar cifra care ne diL vaxsta lunii intr'o zi oarecare dintr'un anumit
an, ne lámure§te implicit intregul curs al lunii intr'acel an. Cáci
dacá de exemplu Intr'un an oarecare vArsta lunii a fost de 11 zile
la 1 Ianuarie, rezultä on evidenp, cä naSerea lunii (luna noua)
s'a Intamplat la 21 Decemvrie precedent, cä luna nou'a urrnAtoare va
avea, loc dup5, 291/2 zile dela 21 Decemvrie §i cit luna plina va
Cada, la mijlocul acestei periciade de 2972 zile, adica la 4 Ianuarie.
Aflarea zilelor de lull& plina este Ins& In cronologie o chestiune
de o mare importanta, pentrucA Pa0ele, cea mai insemnatA s'arbsa-
toare de peste an, dupa care se reguleaza §i celalte sarbatori mo-
bile, se serbeaza In prima Dumineca care urmeaza lunii pline de
Martie sau de Aprilie.
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICR N DOCUMENTELE ROMINE?TI. 369
www.digibuc.ro
370 N. DOCAN
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMINESTL 371
www.digibuc.ro
372 N. DOCAN
sau chiar la doua zile. Se §tie ca uneori lumina noua apare sub
forma unei foarte subtiri linii arcuite, pe cAnd alte ori se prezenta
dela Inceput chiar sub forma unei semilune de o grosime apreciabila.
Aceasta deosebire este determinate, de pozitiunea pe care o ocupe,
luna In momentul conjunctiunii §i consecinta imediata a modului
cum luna se prezenta in conjunctiune este ca in anumite cazuri lu-
mina noua nu apare deck 2 zile dupa trecerea conjunctiunii.
4) Alt& cauzA de eroare poate rezulta din deosebirile de lon-
gitudine ale locurilor din cari se observa luna: astfel o persoana
care ar observa luna din Nijni-Novgorod (Rusia; longitudine 41°
40' 6" E) va vedea aceea§ lumina noua cu aproape 3 ore mai tim-
puriu decat alta persoana care ar abserva-o din Paris (longitudine
00. 0'. 0").
5) Dace, se confrunta datele pe cari le da temelia pentru naqte-
rea luminii de Fevruarie cu zilele In cari lumina a apArut in rea-
litate in cursul lunii Fevruarie, se constata pentru toti anii seco-
lului trecut o deosebire statornica de doua zile, adicA luna apare In
realitate cu doua zile mai timpuriu decat arata temelia. Aceasta
deosebire constant& Iqi are explicatiunea In unnatoarele Imprejurari:
Am aratat mai sus, la a Crugul soareluin, ca anul tropic, adica
intervalul de timp scurs intre doua treceri consecutive la echinoctiu,
este de 365 zile, 5 ore, 48 minute 47 secunde §i 51; acest interval
calendarul iulian II considerA insa ca §i cum ar fi exact de 365
zile §i 6 ore sau 365 §i 1/4 zile, §i consecvent acestei conceptii in-
tercaleaza din 4 In 4 ani o zi (1) creAnd anii bisextili. Dupa aceasta
socoteala 19 ani ai calendarului iulian cuprind 6939 zile §i 3/4,
sau, exprimat In fractiune zecimala, 6939, 76 zile. .
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMINESTL 373
EPACT A.
Am arätat mai sus a elementul cronologic care arat& In zile
varsta lunii la 1 Martie poarta In cronologia apuseana numele
de epacta, §i a acestei notiuni despre epacta corespunde In com-
putul românesc denumirea de ternelie; pe Yang& temelie se gase0e
Ins& uneori, mai ales In documente posterioare mijlocului secolului
XVI, i un element cronologic numit DepactaD, care nu poate fi
confundat cu temelia, intrucat 11 vedem figurand alaturi de aceasta
in acte prevazute §i cu alto elemente cronologice, cari la verificare
s'au dovedit a fi bine calculate. Vechii autori de pascalii fac de
altfel o deosebire esentiala Intre temelie, adica adevarata epacta,
§i elementul numit de ei a epacta», i anume :
I. Mitrofan ermonahul, autorul pascaliei anexate la sfaxOtul Psal-
tirei Mitropolitului Dosofteiu, intelege prin epacta o cifra conven-
tional& care, adunat& cu cifra data de Vdreite-leato", adica cu
cifra manii anului, duce la aflarea zilei saptämânii cu care incepe
fiecare tun& din an. Asemenea epacte se nurnesc astazi mai drept
Aidnile lunilor, caci manile lunilor, despre cari am vorbit In trea-
cat mai sus la «Mama anuluiD, sunt tocrnai ni§te cifre conventio-
nate, afectate ate una la fiecare luna din an, §i cu ajutorul carora
se ajunge la cunoa0erea zilei cu care a inceput fiecare lunä din an,
§i apoi la aflarea zilei saptamanii care corespunde oricarei zile
dintr'un an. Rationamentul care a condus la stabilirea acestor cifre
www.digibuc.ro
374 N. DOCAN
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE TIN DONIMENTELE ROMANESTL 375
www.digibuc.ro
376 N. DOCAN
VIII.
CICLURILE PASCALE.
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMANP4TI. 377
Conform definitiunii, anul Int Aiu al unui ciclu pascal trebue deci
sa, fie ci anul IntAiu al unui ciclu solar, ci anul Intalu al unui ciclu
lunar, adicA s'a aiba, ca elemente cronologice crugul soarelui 1 ci
crugul lunii tot 1; iar ca consecintA anul ultim al ciclului pascal
trebue sa, aibA crugul soarelui 28 ci crugul lunii 19.
Ca sa, afiAm rangul pe care un anumit an Il ()cup& in lAuntrul
unui ciclu pascal, Impartim veleatul prin 532: restul ImpArtirii
aratá rangul cAutat.
Fie de exemplu anul 1909 s'au dela facerea lumii 7417; 7417
ImpArp prin 532 d5, restul 601, adicA anul 741 7 este al 501-lea
din actualul ciclu pascal, ceeace revine a spune cA acest ciclu a
Inceput In anul 7417-500= 6917 (1409) ci se va terminà eu anul
7448 (1940). Dad este ack atunci potrivit celor arAtate mai, sus
ultimul an al ciclului pascal precedent, precpm ci ultimul an al
ciclului actual trebue sa, aibä crugul soarelui 28 ci crugul lunii
18, ci de fapt impArtirea anilor 6916 ci 7448 prin 28 ci 19 dá
resturile zero, ceeace corespunde crugurilor 28 ci 19. In schimb
primul an al ciclului pascal actual precum ci primul an al ciclului
urmAtor trebue sA aibá crucr6 ul soarelui 1 ci crugul lunii 1, ci
de fapt impArtirea anilor 6917 ci 7449 prin 28 ci 19 dá pretutin-
deni ea rest al operatiunii 1.
DacA acum ImpArtim numArul 501, care arata, rangul anului 7417
In actualul ciclu pascal, prin 28 ci apoi prin 19, resturile acestor
doua, ImpArVri ne dau crugurile anului 7417. Inteadevär restul
impArtirii lui 501 prin 28 este 25, iar restul ImpArtirii aceluiac
numax prin 19 este 7: cAutAnd crugurile anului 7417 prin metoda
obicinuità, vedem ca, el are de fapt crugul soarelui 25 ci crugul
lunii 7. .
www.digibuc.ro
378 N . D6CAN.
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMANESTL 379
www.digibuc.ro
380 N. DOCAN
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMANESTI. 381
www.digibuc.ro
382 N. DOCAN
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMANESTI. 383
www.digibuc.ro
384 N. DOCAN
www.digibuc.ro
DERPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMANETI'l 485
www.digibuc.ro
886 li. DoCAN
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGION IN DOCUMENTELE NOMANE$TI. 387
www.digibuc.ro
388 N. bOCAN
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROBLINESTL 389
www.digibuc.ro
390 N. DOCAN
www.digibuc.ro
DUPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMANERTI. 391
www.digibuc.ro
392 N. DOCAN
Indictionul corespunde.
39) 6978. Martie 6, indiction 3. Bucure0i. Privilegiu comercial
acordat de Radu cel frumos Brapvenilor.
Publicat In Bogdan, Relatiile, p. 107.
Indictionul corespunde.
40) 6983. Iu lie 15, indiction 8. Targovi§te. Hrisovul lui Basarab
sin Dan inthrind Coziei satele Jiblea, Serbäne0ii, Bradutenii i altele.
Arhiva Statului, originalul pe pergament In «Fondul Istoric»;
Condica veche a Coziei, I, f. 30 i Condica nou'a, p. 11.
Indictionul corespunde.
41) 6983, ziva lipse§te, indiction 8. Bucure§ti. I3asarab sin Dan
intäre%e lui Radu, Iuga, Radomir §i allora satul Cerganii.
Publicat in Ghibänescu, &trete i kvoade, VI, p. 162.
Indictionul corespunde.
42) 6985. Octomvrie 7, temelia 4. Brapv. Vlad V.V confirm&
Bravvenilor vechile lor privilegii comerciale.
Publicat in Bogdan, Relatiiie, p. 95.
4 este temelia anului precedent 6984; 6985 are temelia 15.
43) 6990. Martie 23, indiction 15. Ghergh4a. Basarab Mladi
intäre§te manastirii Snagovul vama dela Jil i varna Prahovei, apoi
satele FrAnghise§tii, Izvoranii §i allele.
Arhiva Statului, originalul pe pergament in (Fondul Istoric»;
Condica veche a Snagovului (No. 118), f. 1 §i Condica noua, p. 8,
In ambele cu data 6908; publicat de Miletici-Agura in Sbornic, IX,
sub No. 13 cu data 1480=6988.
Indictionul corespunde.
44) 6991. Iunie 1, indiction 1. Targovi0e. Vlad V.V. Intare§te
Tismenei satele Tismana, Pocruia, Godine0i, Sárbwrii i altele,
scutindu-le de dajdii.
Arhiva Statului, originalul pe pergament in «Fondul Istoric»; Con-
dica Brâncoveneasca. No. 266, f. 8 v.; Condica veche a Tismenei r,
f. 75 v., i Condica nou'a I, p. 17; publicat de Venelin, Vlaho-bol-
garskaia gramotdi, p. 124-126.
Indictionul corespunde.
45) 6998. Septemvrie 11, indiction 8. Bucure0i. Vlad intäre§te
mânästirii Govora satul Nänise§tii dela gura Topolovului, apoi mo-
§ie In Mirile§ti, §i mai multe vii.
Arhiva Statului, pergamentul original in aFondul Istoric»; Con-
dica Brâncoveneasch, vol. I (No. 265), f. 8 ; Condica nou& a Go-
vorei, f. 250; publicat de Miletici-Agura in Sbornic, IX, sub No. 17.
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMANESTI. 393
www.digibuc.ro
394 N. DOCAN
soarelui 7, indictia 3.
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMANESTI. 395
dela zidirea lumii 'in anul 7053, iar dela nafterea lui Ilristos
1545, crugul soarelui 25, al lunii 4, temelia 17, numdrul de
aur 7, indiction 3, tuna lui lanuarie 10 site.
Bianu i Hodos, Bibliografia rom. veche, I, p. 23.
Toate elementele cronologice corespuhd.
57) Inscriptie pe un mormant din biserica din Miseni (Vlasca):
A rdposat robul lui Dumnezeu Stroe Marele ban de Craiova
. . . n luna lui Octomvrie, temelia 28, crugul soarelui 24, cru-
gul lunii 3, 7053.
Iorga, Inscr. din bis. .Rometniei, II, p. 49.
(Jrugul soarelui 24 si cr. lunii 3 corespund anului precedent
7052; In schimb temelia 28 corespunde anului urmator 7054. Anul
7053 are cr. soarelui 25, cr. lunii 4 si temelia 17.
58) Mentiune din epilogul Apostolului slavonesc tiparit de Dirni-
trie logofatul In Targoviste:
S'au sfarfit . . . dela facerea lumii in anul .7055, iar dela
Hristos o mie 547, crugul soarelui 27, al lunii 6, numdrul de
a ur 9, indiction 6, temelia 19, epacta 5 . . . in luna Martie 18 site . . .
Bianu i Hodos, Bibliografia romaneascei veche, I, p. 29 si 504.
Crugul soarelui, crugul lunii i numarul de aur corespund; in-
diction 6 este o greseala, 7055 avand indictionul 5. Temelia 19
este de asemeni o greseala, probabil de tipar, intru cat crugului lunii
6 li corespunde temelia 9; temelia 19 nici nu exist& Epacta 5 este
poate epacta mica (uniana lunii))) a lunii Martie; «mans, anuluin
care corespunde cu crugul soarelui 27 este tot 5.
www.digibuc.ro
396 N. DOCAN
28, nici cu «mânile lunilorD, cari pentru luna Aprilie sunt 1 sau
7; ea pare a fi fost confundatá aci cu «mama anului», cki crugul
soarelui 3 are mama anului 3.
60) 7068. Septemvrie 3, crugul soarelui 12, epacta 1, crugul
lunii 19, indiction 4, numeirul de aur 3, temelia 2. Bucure§ti.
Mircea Ciobanul Intäre0e Tismanei mai multe cumpArAturi din mo-
ia Grosanii.
Arhiva Statului, originalul pe hârtie, in eFondul Istoricz; con-
dica noir& a Tismanei I, p. 313; publicat in Stefulescu, Doc. slavo-
române (op. cit.), p. 139.
Crugul soarelui, crugul lunii, numárul de aur §i temelia cores-
pund; indictionul este gre0, 4 in loc de 3. Epacta 1 nu corespunde
Ins& nici cu epacta mare, care pentru 7068 este 18, nici cu mamile
lunilor, cari pentru Septemvrie sunt 6 sau 7; este foarte probabil
ca ea a fost confundata. §i aci, ca §i in documentul precedent, cu
m'ana anului, cki crugului soarelui 12 Ii corespuncle mama anului 1.
61) Mentiune din epilogul sbornicului slavonesc tipärit de Co-
resi In Sas-Sebw
S'a sfeirfit . . . in luna Noemvrie 11 zile . . . dela facerea lu-
mu n anul 7088, iar dela 1Va0erea lui llristos 1580, crugul
soarelui 4, al lunii 1.
Bianu §i Hodq, Bibliografia romelneascei veche, I, p. 81.
Ambele elernente corespund. Este de notat ca autorul mentiunii
Insemneazil 11 Noemyrie 7088 = 1580», adicA scade 5508, de§i
ziva la care se referá este posterioarA lui 1 Septemvrie.
62) Pisania manästirii Tutana:
S'a inceput a se zidi . . . gi s'a seiveirfit Septemvrie 10 tile,
anul 7091, crugul soarelui 7, luna epactei 4, numeirul de aur
6, endiction 17.
Gr. Tocilescu, Raporturi asupra celtorvet mandstiri, schituri
biserici din tarei, In Analele Academiei Române, Seria II, Tom. VIII,
Sectia II (1885-86), p. 151.
www.digibuc.ro
DESPRE ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROM iiNE$T1. 897
www.digibuc.ro
398 N. DOCAN
www.digibuc.ro
DEMME ELEMENTELE CRONOLOGICE IN DOCUMENTELE ROMANEVrI. 399
www.digibuc.ro
400 N. DOCAN
www.digibuc.ro
DEBPRE EtgaiENTELE C1ONot0GtOt tii 1:100:116ENTEtt ROMXIMOI. 401
Crugul lunii 11 gäsim bine calculat, afará de cateva cazuri and Im-
preuna cu alte elemente corespunde unui an deosebit (No. 15, 63,
57, 0 63 ?).
Temelia find determinata de crugul lunii, corespunde acestui
element chiar cand nu corespunde anului (No. 63, 63). Uneori se
da gre0t temelia anului precedent (No. 42, 49, 63); in sfarcit alteori
nepotrivirea temeliei poate fi atribuita unei erori materiale, de pilda
unei gre§eli de tipar (No. 50).
Epacta pare a ft fost confundata regulat cu maim anului (cf. No.
68, 69, 60, 63, 64, 68, 69).
Indictionul este de regul& bine calculat. In exemplele date aci
numai de 2 oH indictionul este complet gre0t (No. 27, 62), §i
Inca unul din aceste 2 exempla este Indoelnic (1) ; In celelalte
Cazuri gre§eala consist& In faptul c& s'a Inscris, In locul indictionului
cuvenit, indictionul anului trecut (No. 62, 64, 55) sau acel al anului
viitor (No. 9, 24, 28, 58, 60). Din aceste cazuri numai documentele
do sub No. 24 cli 60 sunt din Septemvrie.
Indictioanele documentelor acute In lunile SeptemvrieDecem-
vrie corespund In tabelele cronologice apusene eu ani dela Hristos,
eati se ol4in seazand din anii dela facerea lumii 5508 0 nu 5509.
Dac& indictionul din documentele românecti ar fi identic cu indic-
titmul apusean, care Incepea, la 1 Ianuarie, atunei aceastä consta-
tare ar dovedi c& 0 In Tara-Romaneasca, In cursul secolilor
XIVXVI, anul Incepea la 1 Ianuarie 0 nu la 1 Septemvrie. Este
Ins& foarte probabil ca indictionul computului românesc nu era in-
dictionul apusean, ci cel bizantin care incepea nu la 1 Ianuarie,
ei la 1 Septsmvrie. De aci rezultä c& indictioanele documentelor
romanecti emise In liinile SeptemvrieDecemvrie nu trebuesc con-
trolate prin indietioanele din tabelele cronologice apusene, cu cari
nu pot coincide, Intrucat la noi acest element cronologic avea alt
ptifict de plecare decal In apus.
Ca anul .incepuse totuc in unele cazuri la 1 Ianuarie 0 nu la
1 Septemvrie, se observase 0 mai Inainte:
1. In epilogul liturghierului slavonesc tiparit In 7016 la Targo-
irigto se spune ca ateasta carte s'a Inceput dup& porunca lui dw
Radu V. V., sä-i fie lui vecinica pomeniren 0 s'a savar0t din po-
runca lui dw Mihnea V. V. . . In anul dintaiu al domniei sale . . .
(1) E vorba de No. 62; asupra celuilalt caz d-1 prof. Bogdan atrage In special atentia
In Relatiile, nota 4 de sub p. 73.
Attests A. R.Tom. XXXILMem. Seq. Mario& 26
www.digibuc.ro
402 N. DOCAN
ace1e3.0 cruguri.
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE
IN
A. D. XENOPOL
, Membru al Academiei Romane.
www.digibuc.ro
404 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLUTIA DIN 1848 IN PRINCIPATELE ROMANE. 405
Mu It avant luar5, Insa ideile liberale 0 egalitare prin §co li Foi carti,
canalele de capetenie prin cari ideile aceste se introduceau In
mintile Românilor. Cea mai buna dovada ne-o dau Intaiu cuvintele
www.digibuc.ro
406 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLUTIA DIN 1813 IN PRINCIPATELE ROMANE. 407
www.digibuc.ro
408 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLUTIA DIN 1818 IN PRINCIPATELE ROMANE. 409
www.digibuc.ro
410 A. D. XENOPOL
(1) aLa Moldo-Valahie et le Mouvement roumain* In Revue des deux Mondes, 1 Ianua-1
rie 1848, editat 5. ci a parte la Paris, Imprimerie du Gordin. Reprodus in Anul 1848 in
Principatele Romans, I, p. 82 112.
(2) Anul 1848 in Prim. Rom. I, p. 19, 35, 61, 81. Pentru N. Ionescu vezi u`n ordin
al Departamentului din Lluntru pentru arestarea lui ecAtid va veni din Paris». Midas,
I, p. 351. Pentru V. Malinescu, ibidem, I, p. 182.
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLIITIA DIN 1848 IN PRINCIPATELE_RQMANE. 411
(1) Articolut din «Gazeta Transilvaniei* care reproduce In traducere pe cel din cLe Con-
stitutionnel". Ibidem , I, p. 140-141. Faptul c tinerii romani se urcaserä pe baricadele Par--
sului se dovedeste, pe linga disoursul liii Buchez oitat in text, si din nrmatoarele: Sorisoa-
rea lui Bratianu i Rosetti catre Edgard Quinet, 26 Maiu 1848. Ibidem, II, p. '134: tRappelez
encore a, la France que nous sommes ses fits; que nous avons combattu pour elle sur les
baricades); o corespondentä din Buouresti cat e <Le National', 3 Iulie 1848. lbidem, II,
p.275: <Le mouvement a été fait par des jeunes gens que nous avons connus presque tous a
Paris et dont plusieurs se battaieat sur les baricades de Février".
(2). Henri Desprez, <La Révalution dans l'Europe orientate', reprodusä ibidem, IV, p.
635: < a peine les barricades de Février étaient-elles abaissées, que la oolonie valaque
de Paris, a Ion tour, rèvait insurrection et program
(3) Apel catre Moldoveni, Martie, 1848. Anul 1848 in Principatele Romdne, I, p. 142
De aici se nasal pArerea eá revolutia In Terile Rom. era 0 uneltire mamma,. Vezi Aupik,
amb. Fran tei la Coast., a. Bastide, 29 Iunie. Ibidem, II, p.43: isCe mouvement aurait 616 préparä
www.digibuc.ro
412 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE TN REVOLITTIA DIN 1848 In PRINCIPATELE ROMAN& 413
(1) Ibidem, Actele dela p. 181, 189, 216, 220, 277, 282, 304, 351, 386. Lista completa
a tuturor capilor revolutiei moldovene, 14 Iulie, 1848, ibidem, II, p. 604. Mai vezi o lista
publicati ibidem, V, p. 406.
(2) Corespondenta lui Journal des Mats din 15 Aprilie, 1848, reprodusa In .Anul 1848
in principatele Romdne, I, p. 320. Acelas locru 11 arath si Wiener Zeitung din 2 Aprilie,
1848. Ibidem, I. p. 230,
(3) Corespondents din tara a Gazetei Transilvaniei, No. 32 §i 33, 1848. Midem, I, P. 201.
(4) Din 19 Aprilie 1848, No. 146. Ibidem, I, p. 333.
(5) In numeie 11 oldovei, a omenirei fi a lui Dumnczeu, reprodusa ibidem, I, p. 414
§i urm.
www.digibuc.ro
414 A. D. XENOPOL
`NO
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLIMA DIN 1448 IN PRINCIPATELE ROBIANE. 45
o urzia,, atragand luarea aminte a lui Sturza asupra misarflor tA-
,ranil9r din Bucovina, care ar puteà usor pätrunde In Moldovan. Dom-
nitorul Ii raspunde: eStiu bine &á acolo e primejdia; dar ce crezi c4
ar fi de Mout spre a o Inlätura,?» (1). Se vorbeste In petitie In chip
,Tag si de reforme, de imbunAta.tirea soartei taranilor, iar Constantin
Moruzi, unul din capii mioàrii, cand e prins, arat cä reforma do
cApetenie oe ei vroiau s'o facá era, de a Imbunatati soarta t4rani1or,
pentru a feri tara de orice rásvrAtire (2). Desi se fac oarecari Incer-
cr de Of rse rasculà ssatenii, (3) ele raman far& izbandä, deoarece
nici o miscare a 19r nu este amintità de documentele timpului.
Numai ca,-p mai târziu, dupA desávArsita inabusire a revolutiei moh
dovene, !neap a se Indruma, In minti reforme serioase cari aveau
drept tinta nu numai indreptarea abaterilor unei ocarmuiri vitrige,
ci schimbarea Intregii intocmiri politico-sociale a Moldovei. Ash Intr'o
hrosura aparut5, In luna Iunie 1848, Cdinfa increderii n boierii
aristocrafi si stiintet hotdrire de a nu-i mai crede, In care scriere
se hulesc mult nobilii mari si se ridic& cei mici (ciocoii), spunân-
du-se cA fcocoii sunt oarneni ; ei v'au cleschis mintea la price ocazii;
clocoii sunt adey'aratii Români i nationalistii terii acWeia, iar nu
voi aristrocratii, ginti yenetice si strhine pe cari intAmplarea sau
Dumnezeu, pentrq a ne osAndi, v'au plamadit aici, spre a terge pu
tinele datini stramoqesti ce ne-au mai ramas» (4).
In alta, brosurb.: Ce sunt meseriaqii, gásim idei Inca mai inain-
tate. In ea se pune principiul ca meseriasi sunt toti acei ce MIA^
cesc : plugari, cismarif bogasieri, aypcati, autorin ; i apoi intreabä:
«aine cuteaza ká zic6. c toatä tiinta §i toaa intelepciunea este in
boierii cari alcatuesc Ob0easca Adunare i ca", meseriaqii nu ar fi
gasit intre dansii oameni yrednici de a infatiO neamul i de a
TF- 1
(1) Guéroult c. Lamartine, 16 Martie 1848. Ibidem, I, p. 166. Alta din 23 Martie 1848,
ibidem, I, p. 173. In o a treia din 2 Aprilie 1848, Ibidem, I, p. 230, consulul spunea.: ac'est
du etité des paysans qu'egt aujourd'hui tout le dangers.
(2) 11aport confidential despre destainuirile lui 0 Moruzi, 7 Aprilie f848. Ibidem, I, p. 266.
Duclos, Consul trances din 14, eatre Lamartine, 3 Maiu 1848: «Le peuple est tranquille
quoiqu'on ait cherehe a le soulever dans plusieurs districts, tels que ceux de Romano,
de Bakéou et de Neamtzos. ibidem, I, p. 383.
(3) Ofis. domnesc citre postelnieul Nic. Gherghel, 17 Aprilie 1848. Ibidem, I, p. 324.
(4) Brosura este subsemnata M. K. (ogalniceanu), si N. I. (strati). Brosura este reprodusk
ibidemnI, rt. 447-457, (locul raportat se afla la p. 450). Kogalniceanu insä prin o Protestafie
din 221uIie 1848 respinge paternitatea acestei brosuri. Ibidem, II, p. 679-68). Kogalni.
ceanu crede ca aceasta brosura fusese scrisfi de un partizan al domnului ca si a lui
tefan Arbore.
www.digibuc.ro
416 A. D. XEROPOL
(1) Brosura este din 1848, reprodus5. Ibidem, 1, p. 460-467 (locurile raportate la p. 461
463 si 464).
(2) Un raport tains asupra st5xii obstesti a Moldovel, trimis de Guéroult lui Lamar-
tine 31 Martie 1848. Ibidem, p. 203-214 (locul reprodus se af1á la p. 210).
(3) Ibidem, 1, p. 446.
Guéroult o. Lamartine 29, Martie 1848. ibidem,l, p. 185.
www.digibuc.ro
PARTIDELF! POLITICE U4 REVOLUTIA DIN 1848 IN PRINCIPATELE ROMINE. 411
Dar aceste idei pe cari le-am vazut patrunzand prin mintile Mol-
dovenilor, Intalnisera in calea lor i una inzestrata cu cele mai emi-
nente Insusiri, aceea a lui Mihail Kogalniceanu, adevaratul. cap al
partidului liberal din Moldova, care, intr'o brosura devenita celebra,
Dorinfele partidei nationale in Moldova, expune mai lamurit, mai
temeinic si mai elocvent de cum o face scrierea anonima Ce sunt
meseriaqii, adevaratele nevoi ale terii si mijloacele de a le intam-
pina,.Din fiece rand al ei se vede durerea simtita de scriitorul
ei pentru rusinea i injosirea terii lui. El arata intaiu cum «Regula-
mentul nici nu a fost publicat In intregimea lui, incat Rusia a re-
fuzat acestei legiuiri ce astazi ni se impune cu sila baionetelor, cea
intai conditie a valabilitätii oricarei legi, adica publicitatea». Kogal-
niceanu 1ntreaba apoi, «dela 1834 pa.na astazi ce masura obsteasca
se adopta in tara, ce lege se propuse Adunärii, apoi se intarise si se
pusese In lucrare, inainte de a primi invoirea ministerului rosienese;
ce dregätor macar fu oranduit Ara primirea consulilor rusesti?»
Kogálniceanu este deci de parere ca «Regulamentul organic si deci
Protectoratul rusesc nu poate nici intr'un chip face fericirea terii
si cum ar putea, 11 altfel, cand acest Regulament este o legiuire
straina, intocmita dup.& instructii rusestin ?
Principiile cari ar putea face fericiti pe Moldoveni sunt Insirate de
Kogalniceanu in 36 de puncte, cari ins& nu seamana de loc cu cele
35 formulate de petitia de reforme din 28 Martie. Intro ele enu-
maram: autonomia Moldovei, egalitatea civila si politica a tuturor
cetatenilor; Adunarea compusa din reprezentanti ai tuturor starilor;
Domnul sa poata fi ales din toate clasele poporului ; garantarea 11-
bertatii individuale si a dotnioiliului, instrucpa gratuita, juriul In ma-
terie de presa, inamovibilitatea judecatorilor, libertatea cultelor si
emanciparea Izraelitilor, lepadarea. aristrocratilor de privilegii, de
scutire de contributie, de dreptul de robie asupra Tiganilor si de
munca silita asupra taranilor, desfiintandu-se claca, si in sfarsit ca
incununare a tuturor dorintelor rostite: unirea Moldovei cu Muntenia.
Alaturea cu aceasta scriere, Kogalniceanu mai public& i un proiect
de constitutie pe articole pentru Moldova. Inca in 8 Noemvrie,
refugitii din Bucovina: C. Negri, V. Alecsandri, P. Cazimir, C. Cazimir,
V. Canta, A. Cuza, G. Sion si M. Kogadniceanu pro testasera contra
ocarmuirii lui Mihail Sturza (1).
(1) Dorintele partidului national in Moldova, Iasi, 1848. Comp. Istoria Romdnilor din
Dacia Traiand, VI, p. 386-387. Proiectul de constitutie in Anul 1848 in Principatele Ro-
mdne, III, p. 131-142. Protestul din 8 Noemvrie, ibidem, V, p. 389.
Analele A. R. Tom. XXXILMemorffie Seq. Istorice. 27
www.digibuc.ro
418 A. D. XENOPOL
(1) Kogfilniceanu umbll s5. scape de Inchisoare dosindu-se. Vezi mai multe rapoarte
administrative privitoare la urmärirea lui. Anul 1848 in Principatele romeine, Acts #
documents, II, p. 386, 387, 441, (lulie, 12).
(2) Foaia p. Minte, No. 31. Ibidem, III, p. 625.
(3) cR5spuns la circulara rusasciD, Auld 1848, III, p. 762.
(4) Brogura lui Kogálniceanu reprodus5. ibidem, IV, 89 137. Locul raportat se at%
a p. 91.
(5) Hipolyte Desprez gLa Revolution dans l'Europe orientalep. lbidem, IV, p. 642.
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITIct TN REVOLUTIA DIN 1848 IN PRINC/PATELE ROMANE. 410
www.digibuc.ro
420 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLUTIA DIN 1848 IN PRINCIPATELE ROMANE. 421
www.digibuc.ro
422 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLUTIA DIN 1848 IN PRINCIPATELE ROMANE. 423
dela voi avern o limb& mai corectä, dela voi istorie si filozofie, din
apostolii vostri am avut un Laz&r pentru limbk un Aron pentru
istorie, un Maiorescu pentru literatura si arheologie, un Laurian
pentru filozofie, si apostoli ca acestia ne-au format discipoli, si
discipolii lor ne-au dat acum dreptatea, fratia si unirea, ne-au dat
Constitutian (1).
Alt& femeie care lupt& pentru izbamba ideilor noua este sopa co-
lonelului Plesoianu, Efimia, care seri& general ului Magheru, trimitandu-i
o cununa de lauri: «Zelul cu care te-ai aratat In proclamarea nouai
constitutii pentru fericirea maicei noastra Patrii, trage pe tot Ro-
manul de orice varsta, de orice sex s& te intampine ca stalpari de
fenic; sacti astearn& drumul cu flori; WA te imbratiseze cu lacrimi de
bucurie» (2).
Alte femei se intrec in a depune darurile lor pe altarul patriei:
AO Maria, sotia lui C. A. Rosetti, de natie Engleth, se oferl a da
lectii de limba ei natal& si a depune ce va castiga, spre binele comun (3).
Darurile ins& veniau si dela femei si dela bärbati. Unul Davicion
da, 400 de lei, «325 dela mine si 75 dela copiii mei, economii din
daruri parintesti», iar sotia lui, vrand sa, se Impart&seasc& de acest
bine, numai din munca ei, iea s& coma' chmäsi, oferind plata lor
redactiei Pruncului roman, spre scopul comun. Tot asa, fac si
Caragiale, I. C. Maxim, C. Aristia si altii multi (4). Astfel se indruma
miscarea feminist& in Romania.
Tot pe atunci Ion Ghica, trimisul Guvernului provizoriu la Con-
stantinopole, trada, acolo pe propria lui socotealä. El cere de mai multe
ori s&-i deschid& Guvernul un credit la vreun bancher, caci ce are
el nu-i ajunge. Intr'un rand el glumeste asupra lipsei In care se
aflk spunând: a Eu si nevasta mea suntem bine si sänätosi si atat
mai eau pentru noi, ca, cere stomacul mai multá mamcare» (5).
Revolutia axe& mari simpatii si In armatä. De aceea &and Prin-
cipele Bibescu se duse la cazarm& spre a cerca credinta armatei,
ofiterii li raspund ca «ei nu se vor bate cu fratii lor, arata,nd tot
odata Domnitorului dorintele obstesti de Imburatatiri radicale» (6).
www.digibuc.ro
424 A. D. XENOPOL
(1) Scrisoarea din 11 Sept., ibidem, IV, p. 299, este semnatA de M. Petrescu, Gay. Mi-
Wilescu. I. Marinescu, Em. FIrcasanu, Zamfir Veru, I. VlAdescu, M. BAjescu, Ern. Bos-
nagea, Manoliu Opresou, St. Burileanu, I. Diamandescu, Isaie Leresou, Alex, Mildárescu,
I. Popovici.
(2) Citfim dintre ele aceea a orisenilor din Focsani, ibidem, II, p. 2 ; din Giurgiu, II.
p. 62 ; T.-Mfigurele, II, p. 102; Craiova II, p. 548; Targovistea III, p. 43 ; Clubul revolutionar
din Craiova, III, p. 200; VilIenii de Munte, CAmpina, Filipesti, GAesti, CAmEulung, IV, p. 169.
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLUTIA DIN 1848 IN PRINCIPATELE ROMANE. 425
www.digibuc.ro
426 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLUTIA DIN 1848 IN PRINCIPATELE ROMANE. 427
(1) Sorisorile lui So. Ghica c. Dimitrie Ghica din 4 si 11 Sept. Ibidem IV, p. 201 si
297. In acest amestec de francez& i greceasa, glsim noi prototipul limbil plisAresti de
ast5.zi, atb.t de p1äcut5. mai ales femeilor din societatea asà zisä cult& dela noi, un fel de
talmis-balmis desgustItor de romin6 si francez6.
(3) Dim. Ghica atre aPruncul roman) si aPopulul suverann, 28 Iulie. Ibidem, III, p. 13.
(2) Memoriul principelui Dim. Ghica, Sept.Oct. 1848. Ibidem IV, p. 639-674. Locurile
reproduse se alb,' la pp. 660-661. Memoriul cere o imbunätätire si mai ales o aplicare mai
asprä a principiilor regularnentare. In privinta täranilor cere pedepsirea abuzurilor. Pânä
intrucAt era nefatarnioa afirmarea lui Dim. Ghica catre ziarul reiolutionar, cá (Ise agati
de constitutieD, se poate vedeà din locurile reproduse.
www.digibuc.ro
428 A. D. XENOPOL
(1) Dim. ghioa catre ziarul german Romania, 25 Aug. Ibidem, III, p. 680. Ca se vor-
bib. In Bucuresti de asemenea complot, vezi Hory o. 13astide, 27 Aug. Ibidem, III, p. 721. Alti
boieri fugiti In Brasov cari mullumiau primarului acelui oras pentru gázduire, atunci
cand dupi Innabusirea revolutiei de Turd si de Rusi, ei se Intorc in %ark sunt, afar& de
Scarlet Ghica pe care 11 gasim Intre ei, Inca si urmatorii : Em. Baleanu, N. Sulu, I. SM.-
tineanu, I. Golescu si I. Obedeanu. Pe lane. ei si un doctor Mayer. Vezi adresa boierilor
oktre Magistratura din Kronstadt, 12 Oct. lbidem, V, p. 111.
(2) Generalul Magheru catre adm. de Gorj, 23 Iulie. Ibidem, H, p. 695.
(3) Plesoianu c. Tell, 8 Sept. Ibidem, IV, p. 263.
(4) Raportul adm. de Gorj, 4 Aug. ibidem, III, p. 230.
(5) Din 12 Aug. Ibidem, III, p. 371.
(6) uPruncul Roman', 15 Julie. Ibidem, II, p. 526.
(7) Ministerul trebilor din afara a. Soliman Pap, 16 Iulie. Ibidem, II, p. 539.
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLUTIA DIN 1848 IN PRINCIPATELE ROMANE. 429
(1) Allgemeine Zeitung, 15 Iunie. lbidem, I, p. 600, Comp. si No. din 16 Iulie. Didem,
II, p. 553.
(2) D!n August, 1848. Radon, III, p. 359. Tot ao, califica ofiterii Desaint si Sabatier ce
vizitau pe atunci Muntenia, in o scrisoare catre generalul Aupick, miscarea radicall din
Bucurecti, care ar ii speriat pe proprietari cu ideile ei comuniste, 25 August. Ibidem,
IV, p. 678.
(3) Mi n. treburilor din af. 20 Iunie. Ibidem, I, p. 685.
(4) Scrisoare din 16 Iunie. Ibidem, I, p. 622.
(5) Soliman Pap o.Loeot. domn. I Aug. ibidem, III, p. 144. Coresp. lui Paul Bataillard C.
Le National, 29 fulie. Ibidem, III. p. 45, all faut savoir que les boyards de Valachie ont
commence a emigrer). Mai vezi si scrisoarea lui G. Poenaru c. N. Baloescu, 27 Iunie. Ibidem,
II, p. 148.
(6) A. G. Golescu c. Locot. Domn., Aug. Ibidem, III, p. 150. Comp. Gazeta Transilva-
niel din 3 Iulie. Ibidem, II, p. 273, care spune cit «dacä enligratii reactionari vor cuteza,
a mai corespunde cu Rusia, vor fi lipsiti de orice aziln.
www.digibuc.ro
430 A. b. XENOPOL
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN RpyourrIA DIN 1848 IN PEINCIPATELE ROMiNE. 431
www.digibuc.ro
432 A. b. XENOPOL
(1) Le .National, 13 Iulie. Ibidem, II, p. 488. De aceea si consulul Hory scrie ministru-
lui sill cä el nu prea Intelege purtarea Mitropolitului, 24 Iunie. lbidem, II, p. 64.
(2) Aceste dour,. acte vezi, Ibidem, III, p. 315 si 336. Cel din 10 Julie, Ibidem, II, p. 383.
(3) Neat c5.tre Kotzebue 10 Julie, citat. Comp. ce zice loan Ionescu Intioun articol din
Foaia pentru Minte, din 13 Dec. Ibidem, V, p. 625: efloierii s'au aruncat In prii.pastia
periciunii, In mánile dusmanilor terii, spre a doba.nbi consolidarea intereselor lore.
(4) 20 Julie. Ibidem, III, p. 30.
(5) 3 Iulie. Ibidem, II, p. 276.
www.digibuc.ro
PARVIALE fica/TIdE Ill REVOLtIVA DIN 1848 IN PRIDICIPATag ROMANE. 438
www.digibuc.ro
434 A. D. XENOI'01
(1) Depesa lui Ion Ghica, c. ministrul de externe, lunie. Ibidem, I, p. 683.
(2) Memoriul remis lui Talaat Effendi. Ibidem, I, p. 439.
(3) Kotzebue c. Mitropolitul Neofit, 18 Iunie. Ibidem, I, p. 656.
(4) Nesselrode c. Duhamel, 29 Iulie. Ibidem, III, p. 30.
www.digibuc.ro
PARVIDELt POLITIdE fr7 REVOLUTIA DIN 184$ IN VRINCIVATELE ROMAN& 486
www.digibuc.ro
436 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
PARTIDELE romICE IN REVOLT:MA DIN 1848 IN PRINCIPATELE ROMANE. 437
www.digibuc.ro
438 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLUTIA DIN 1848 IN PRINCIPATELE ROMANE. 439
www.digibuc.ro
440 A. D. XENOPOL
din Bucure§ti, cA, a Tinghir, trimisul lui Soliman, ceruse numai decat itii
sub amenintare de a parasi indata. Bucure§tii, proclamatia Invinuita
de partidul Inaintat, §i ea guvernul a fost nevoit sä cedeze; dar ea
cauta pe cat se poate a 'Astra, taina asupra acestui document» (1).
Locotenenta Domneasca, este bine Inteles compusa din membrii majo-
ritatii : Eliade, Golescu §i Tell.
Cand cu venirea lui Fuad Effendi, deosebirile de vederi se ascut
Inca, F,ii mai tare. La adunarea din uCampul Libertatii», ca.tiva tineri
exaltati propovaduiau 0 sculare a poporului In contra oricarui du-
man care s'ar lmpo trivl la aplicarea nouai Constitutii (2). aratianu
care era, §eful politiei se margine§te a spune prin proclamatia lui
ca la manifestatia ce se va face E. S. Fuad Effendi sa nu poarte
nimeni arme» (3). In cugetul sau ascuns el hrania insa ideile cele
documentate prin articolul din Pruncul Roman. N. l3alcescu Intr'o
scrisoare catre Ion Ghica I§i destainue0e lntreaga sa gandire §i
Intregul plan care, credeà el, ar fi putut duce pe Romani la izbanda.
El caracterizeaza revolutia din 1821 ca «o revolutie nationala, de-
oarece furam mantuiti de Fanarioti; dar puntul democratic fu cu
totul pierdut, cad Reg. Org. constituise Inca. §i mai puternic ari-
stocratia. Revolutia din 1848 avea de scop reinnoirea revolutiei de-
mocratice, adaogandu-se pe langá ea o nuanta sociala: improprietarirea
taranilor. Daca aceasta revolutie ajungea a fi realizatä, a mai ra-
maneh Românilor de Indeplinit Inca alte doua, una pentru Indeplinirea
unitätii nationale i alta pentru neatarnarea nationala. Chestiunea
unitatii a facut mari progrese. Unirea Moldovei §i a Valahiei este
un fapt statornic. Romanii din Austria cer cu staruinta a fi consti-
tuiti intr'un singur corp de natie de 31/2 milioane §i cand doua
mari grupe de 4 milioane i de 31/2 milioane de Romani vor
sta unul langa altul, cine le va putea Impiedica, de a se unl! Ro-
mania noastra deci existä; Orb e acela ce nu o vede!» Aceste le
spunea Balcescu In 1850 dupa sdrobirea Revolutiei Românilor ; cat
mai mult trebuià el sä creadáln ideile lui In timpul framantaxilor ei (4)?
C. A. Rosetti aratá deasemenea ca, escopul revolutiei din 1848 ar
fi fost de a ne aphra tara cu armele In maini, de orice navalire
turceasca sau ruseasca» §i intr'o scrisoare catre I. Ghica din 1849 el
exclama: a Ah ! daca eram un guvern de Romani, gloria aceasta de
(1) Hory o. Bastide, 31 Lille. Ibidem, III, p. 95.
(2) Hory o. Bastide, 3 Sept. Ibidem, IV, p. 188.
(3) Din 13 Sept. Ibidem, IV, p. 316.
(4) Kloesou c, I, Ghica, 4 Martie, 1850. I. Ghica, Amintiri din Pribegie, p. 470.
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLUTIA DIN 1848 IN PRINCIPAWELE ROMANE. 441
(1) C. A. Rosetti, Apel la toate partidele. Paris, 1850, P. 43. I. Ghica, Amintiri, p. 65.
(2) N. Rousso, Suite a l'histoire politique et socials des Principautds Danubiennes.
Bruxelles, 1855, p. 64.
(3) I. Ghica, Amintiri, p. 687. Extractele din Republica romand, reproduse In Amintiri
istorice, scrieri adunate fi adnotate de Vintili C. A. Rosetti, si prograrnele liberale dela
1848 po.ni astizi. Bucuresti, 1889, p. 134.
(4) Gh. Baritiu. c. I. Maiorescu, 23 Sept. Ibidem, IV, p. 491, Coresp. Amintiri din istoria
Regenerdrii romdne, 1893 passim.
www.digibuc.ro
442 A. D. XENOPOL
prin puterea brutala, lipsa acestei din urma trebue s5. due& numai
decat la pieirea scopurilor celor mai nobile, indiferent de combina-
tile mintale puse in lucrare pentru a asigura izbanda. Capii revo-
lutiei romane pentru a aduce realizarea ideilor lor, trebuiau s5, se ra-
zime pe puterea bratelor, lucru de care nu au dispus niciodatán (1).
Ideile de unire a tuturor Romanilor nu erau de tot straine de mintile
de pe atunci, pe acel timp de fierbere a tuturor näzuintelor natio-
nale. Intr'o corespondenta din Bucuresti catre Gazeta Transilvaniei
cetim, c5, aRomanii asteptau ajutor nu numai dela Franta, Anglia,
Italia, Englitera, Germania si dela Unguri, ci mai vartos dela fratii
lor din Transilvania, Banat, Bucovina, Moldova si Basarabia, cari
sunt In numar de 8.000.000» (2). Si Intr'adevar toata lumea rem-
nostea ca poporul roman este unul i acelas In constitutia lui et-
nica. Ziarul francez Le National spune, ca epoporul roman este sa-
mavolnic clasat In Valahi, Modoveni, Basarabeni i Transilvaneni,
caci el a pastrat, sub- stapaniri deosebite, acea constiinta a dreptu-
rilor lui, acea credinta In renasterea viitoare a nationalit54ii sale».
Le Siècle chiar cuprinde toate aceste teri sub numele de Rou-
manie (3).
Aceasta idee a unirii Românilor Intr'un singur corp era, trasa de
fiecare putere In partea i folosul ei. Asa chiar Rusii pe cari i-am
vazut cá se aratau Ingrijiti de planurile daco-române ale Romani-
lor, nu mai vedeau lucrurile cu asa, neplacere, daca s'ar fi putut
pune noul stat sub o dinastie ruseasca si se gandiau chiar s'o In-
temeieze In persoana ducelui de Leuchtenberg (4). Se mai purtau
ins& altii cu idea ca Românii ar putea fi uniti cu totii pentru a
fi pusi sub un pasa turcesc (5).
Agentul Munteniei pe 1ang5, guvernul revolutionar german din Frank-
furt, Ioan Maiorescunu stim daca autorizat de cineva sau din propria-i
Imboldire, propusese Intr'acelas timp sa Indulceasca lucrurile
(1) gRefruntareab depeeei ruseeti din 19 Iunie In Gazeta Transilvaniei, 19 Sept. Ibi-
dem, IV, p. 335. Comp. Nota circular% a Cabinetului rusesc la reprezentanW din strfii-
n5late, 19 Iulie. Ibidem II, p. 612.
(2) Din 20 Iulie. Ibidem, II, p. 652. Comp. 4 lulie, Ibidem, II,p. 289: tLa Roumanie com-
prend la Moldo-Valachie, la Bukovine, la Transylvanie et une partie au moins de la
Bessarabie, comptant ensemble 8.000.000 d'habitantsD. Adaog% De Segur c. Bastide, 3 No-
emvrie. Ibidem V, p. 375.
(3) Din 5 Aprilie. Ibidem I, p. 246.
(4) Allg. Zeitung, 8 Sept. Ibidem, IV, p. 266 east den Furstenthiimern vorbehalten unter
dem Scepter des Herzogs von Leuchtenberg vereinigt zu werdenp,
(5) Le National, 21 Iunie. Ibidem IV, p. 24.
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLUTIA DIN 1848 IN PRINCIPATELE ROMANE. 443
-
sa Impaciueasca Italia In baza cauzei Principatelor, adic5, Austria sa,
lase Italia libera, iar ea, ca compensare, sa unease& Bucovina, Mol-
dova, Valahia §i Transilvania Intr'un regat, România, cu un prin-
cipe austriac §i sub suzeranitatea Germanieiv. Atat Gagern, pre§e-
dintele, cat §i Schweinitz, ministrul de externe, fägaduisera lui Maio-
reecu sa se intereseze de chestie Foi ii cerusera un mernoriu asupra
starii politice a Terilor Române, pe care agentul roman se grabe§te
a-1 alcsatui (1). Aceasta idee de a da Teri le Române Austriei In
schimb pentru libertatea Italiei, umbla pe atunci prin mintile di-
plomatilor, bunaoara ale celor francezi (2). Maiorescu ca.uta, sa traga
din ea folosul unirii tuturor Romani lor. Cu toate acestea un me-
moriu anonim atrAgeh luarea arninte a Românilor asupra primejdiei
unei asemenea combinatii politice : «Existenta imperiului austriac,
sustinea acel memoriu, este lantul care nitue§te robia Slavilor 0 a
Românilor pentru prezent §i pentru viitor 0 care Ii amenint5, cu ger-
manizarea» (3). Ungurii constran0 §i ei de nevoile revolutiei, se
prefac numai a se da drept multumiti cu unirea Terilor Române, ara-
tandu-0 far& sa vrea Ingrijirea pentru o tendinta, de unire mai In-
tins& a neamului roma,nesc, 0 de aceba A. G. Golescu scrie lui N.
Balcescu, ea «cu Ungurii nu trebue sa, ne gandim a face nimic, ci
totul Improtiva lor. Ei nu vor fi niciodata pentru o Romania li-
berä, precum nici pentru o Serbie libera. Ei §tiu ce pericol II ame-
ninta, pe cat va sta lava dan0i un centru de foc national sau ro-
man sau sarb» (4).
Bine Inteles ca o idee care se framanta prin mintea tuturor, nu
putea, BA nu Incolteasca 0 intr'a Romanilor. De aceea gäsim Eid
www.digibuc.ro
444 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLTJTIA DIN 1848. IN PRINCIPATELE ROMINE. 445
limb& si are acceas religie (1). Tot pe atunci Vasile Alecsandri scrie
vestita lui poezie Unirea.
Ion Ghica al:al.& mult aceast5, idee a unirii Terilor Romano lnain-
tea Portii, spunand c5, acea mai bun& miscare, In interesul Imp5,-
rAtiei Otomane, ar fi de a uni cele dou& Principate in unul singur
si de a pune acest stat pe un picior de rAsboiu puternic, in stare
de A se Impotrivl Rusiei si Austriei». Anume Iori Ghica arat& ca,
«Moldova precum si Muntenia sunt gata de a sacrifice Iasul sau
Bucurestii principiului si foloaselor unirii, si Românii ar trebui s&
se foloseasc& de bunele dispozitii ale Portii in aceast& privire, pentru
a aduce la flint& aceast& contopire» (2). i intr'adevar c& Turcii pe
atunci pAreau a fi «dispusi a incuviinta unirea», dup5, cum spune
o corespondent& din Constantinopole catre ziarul Le National (3),
Intru cat Turcii se putuser& convinge de pornirea. Românilor in contra
Rusilor. Dar cum spune tot Ion Ghica : «Desi Poarta vrea binele
nostru si cu toate ca Anglia si Frantia ne vor sprijini, de Indat& ce
Rusia va vorbi mai tare, vom fi parAsiti, incal, la urma urmelor,
noi trebue sa ne razknam numai pe noi Insine» (4). i Intr'adevar
Franca, din pricina framantärilor Muntrice, nu pute& sa, arate In
afar& o mare inrAurire, si era adevárat ceeace spunea Le National,
c& eprovinciile rom&ne, cu tendintele lor franceze, vor primi In curand
pedeapsa crimei ce atu comis, proclamând principiile Frantei chiar
la portile Impárátiei Rusestin (5). In z&dar st&ruiau re volutionarii
romami cari se coboriser& de pe baricadele Parisului pentru a aprinde
focul In Bucuresti, ca Franca s&-i sprijine, spunând prietenilor lor
din acea tara, ca «gloria revolutiei române le apartine», si rugandu-i
sa le mhntie simpatiile lor; aci (lac& i-ar p&ras1 acuma, ar comite
cea mai mare crima, «caci ei au inarmat bratele noastren (6). Franta
sprijinia, nu e vorba numai pe calea diplomatick atel constitutia
cat si dorinta de unire a Romanilor, (7) caci ea aye& chiar interes
sa, o fac5,, deoarece era convinsk c5, onumai prin alianta ei cu An-
(1) Vezi de exemplu articolele din 12 Iunie, 16 Iunie pi 13 lulie. Ibidem, I, p. 547;11,
p. 139 pi 484, pe lAngá inulte altele.
(2) Ion Ghica c. Min. de Externe, Iunie. .Thidem, I, p. 651; alta din 26 Iulie. Ibidem,
II, p. 687.
(8) Din 12 Aug. lbidem, III, p. 383.
(4) Ion Ghica 43. Min. de Externe, Iunie. lbidem, I, p. 610.
(5) Din 13 Sept. Ibi:dem, IV, p. 331.
(6) Dim. BrItianu c. Paul Bataillard, 30 Iunie. Ibidem, II, p. 187.
(7) A. G. Golescu c. Min. de Externe, 4 Sept. Ibidem, IV, p. 271.
www.digibuc.ro
446 A. b. XENOPOt
Nkai
www.digibuc.ro
PARTIDELE VOLITICE IN REVOLtTTIA MN 1848 IN PRINCIPATELE ROMINg. 447
(1) Proelamatiile Guy. prov. din 16 Iunie ibidem. II, p. 615; alta din aceeag zi, I, p 617;
a treia din 11 Iulie, II, p. 410.
(2) Din 6 Aug. Ibidens III, p. 267-271.
www.digibuc.ro
448 A. b. ItglioPOL
Inca face, caci taranii erau ca si proprietari» (1). Intr'un studiu mult mai
intins, publicat anonim tot in Populul suveran, se aduc toate argu-
mentele In favoarea ideii Improprietaririi: «ea mai intaiutáranul Impro-
prietarit e superior lucratorului si taranului arendas, caci traiul lui cel
bun posed& la un grad mai inalt ideile de ordine si de moralitate; al
doilea ca o nationalitate nu e sigura de dansa, nu poate sa se apere
contra orice näväliri, decal atuncia cand cea mai mare parte din lo-
cuitorii ei sunt proprietari; and au un interes vazut, pipalt, strans
legat cu acel al terii; ca proprietarii In zadar ar spline, ca, dreptul
lor de proprietate decurge din mostenire din mosi si stramosi, cad si
taranii au un drept asupra parnanturilor lor, acela dat de munca lor
adaogata din generatie In generatie, din veac In veac, si care munca
a folosit numai proprietarilor, pe cand ar fi trebuit sa, foloseasca
si acelora co o depusesera in acele pamânturi; ea deci prisosul de
valoare In veniturile proprietarilor este averea taranilor». Daca se
mai iea apoi In consideratie si chipul cum au fost dobandite cat mai
multe din proprietati, «rau castigate prin mijloace rusinoase si vi-
clenii, atunci se vede ce ubrede sunt ash, numitele drepturi ale
.
proprietaril or » (2).
In proclamatiile catre säteni, Guvernul provizor cauta sa dove-
deascá nedreptätile stapanirii proprietarilor asupra mosiilor lor, ata-
*Id astfel pe tarani. Inteuna din cele dintai adresata mosnenilor
(razesilor din sate), cari 0 ei erau proprietari, guvernul desvoltä ur-
matoarea teorie asupra modului cum s'au alcatuit proprietatile cele
marl: a Mo§iile, pamântul Terii-Romanesti, au fost odata ale locui-
torilor. Top sátenii erau mosneni ca si voi; dar ni§te venetici, in-
cuibandu-se printre dansii, cu binele, cu räul, speriind, amagind,
Incepura a lua, a cumpara pe nimica, azi petecul de pamant al unuia,
mane al altuia, pana cand se facura cu mari mosii, iar mosnenii
ajunsera robi, apoi cu Regulamentul clacasiz (3).
Teoria aceasta aminteste fraze din articolul anonirn, ca proprietatea
cea mare ar fi foot rezultatul despoierii si al Inselaciuni. Daca Ins&
asemenea conceptii puteau fi puse In articble de ziar, ele nu se po-
triviau de loc In acte oficiale; caci cum putea, atuncia cere gu-
(1) In Populul suveran din 13 Aug. (Thidem, III, p. 429-432), dusmanii improprie-
thririi se sill= din rásputeri (34 rg.spandeascitstiri, crt proprietarii nu vor luà nici o des-
pligubire dupá scàparea clácasilor. Note din Gazeta Transilvaniei, 1 lulie. Ibidem, II,
pag. 233.
(2) Din 26 Aug. Ibidem, III, p. 626 642.
(3) Din Iunie. lbidem, I, p. 627.
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLCTIA DIN 1848 IN PRINCIPATELE ROMANE. 449
(1) Proclamatia din 21 lunie. 1bidem, II, p. 17. Repetat 1ndemnul In acea din 6 Iulie.
Ibidem, U, p. 314; in cea din 30 Iulie. Ibidem. III, p. 52, ei din 16 Aug. Ibidem, III. p. 476.
Ca inteadevir Omnii refuzau de a mai lucra, vezi raportul subodirmuitoru.lui de Mar-
gine, 20 Sept. Ibidem, IV, p. 465. Comp. si cele ce spune Caimacamul Cantacuzino
asupra ridicárii semántiturilor de catre säteni, Ma plata dijmei, ei a slobozirii vitelor In
lanurile proprietarilor, Mr& ingadueali de a face ispasenie, 17 Oct. Midens V, p. 188. Mai
vezi pp. 224, 325, 422, 447.
Anatole A. R.Tom. XXXILMemoriile Sect. Istorice. 29
www.digibuc.ro
450 A. D. XEtIOPOL
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLDTIA DIN 1848 IN PRINCIPATELE ROMINE. 451
www.digibuc.ro
452 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
PARTIDELE POLITICE IN REVOLT:71A DIN 1848 IN PRINC1PATELE RowiNE. 453
www.digibuc.ro
454 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
PARTIDRLE POLITICE IN RtVOLIITIA DIN 1848 IN PRINCIPATELE ROMAN . 455
www.digibuc.ro
456 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
PARtIDELg PDLI14IDE II4 REVOLUTIA DIN 1848 II4 PRINCIPATELg ROMANE. 451
www.digibuc.ro
STUDII
PRIV1TOARE LA
NUMISMATICA TERII-ROMANESTI
DE
N, DOCAN
I.
BIBLIOGRAFIE $1 DOCUMENTE
$edin(a dela 20 Noetrivrie 1909.
www.digibuc.ro
460 N. DOCAN
(1) Ancaele Academiei Romdne; Seria I, Tom.:XI, sectiunen II, (§rtn brosurit'separ'ati
extrasa din Anale, Bueuresti, 1879 in 40), Ia care trnnitein 15 e retitor pentrn aniantinte,
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERII-ROMANETL I. 461
www.digibuc.ro
462 N. DOCAN
www.digibuc.ro
STUDII PRIvITOARE LA NUMISMATICA TERII-ROMiNEVI, I 463
www.digibuc.ro
464
www.digibuc.ro
trDH PRIVIT6ARE LA. NIIMISMATICA TgRII-ROMANE$TI, I. 465
Vlad Dracul (atribuite mai tarziu lui. Vladut No. 47 §i 48, am-
bele reproduse pe plan§a III).
Vlad IV Tepelu§ (atribuit in «Bibliografien, p. 162, lui Vlad Te-
pe§, iar In «Etymologicumn lui Vlad Dracut No. 49, reprodus
Tab. V No. 1).
Vlad V fiul lui Radul cel Mare (atribuit in ((Bibliografien lui Vlad
Calugarul, iar In «Etymologicum» lui Tepe§ No. 50, reproduse
pe plan§a V sub No. 6).
Catev& erori de tipar neinsemnate se corecteaza cu uurinta prin
confruntarea textului cu figurile de pe aratatele tabele.
La 15 Septemvrie 1877 d-1 Sturdza ceti in §edinta publica a
Societatii Academice un nou studiu despre numismatica romans&
Aceasta lucrare a aparut sub titlul: Memoriu asupra numismaticei
romdnesti, mai Intadu In numarul de Octomvrie 1877 al revistei
Columna lui Trajan» de sub directiunea lui Hasdeu; In numarul
de Noemvrie urmator al aceleia§ reviste, d.1 Sturdza descrie Intr'o
nou& notit& o moneta a lui Mihail, fiul lui Mircea; 2) In bro§ura,
extras& din aColumna lui Trajan» (Bucure§ti, 1878 in-8°, Tipo-
grafia Soc. Academice Romane); ci 3) In Analele Societatii Acade-
mice, Tom. X, Sectia II, Bucurecti, 1878 in-4°; aceste din urma
doua editiuni contin in ordine cronologica §i moneta lui Mihail.
Confruntand textul acestor trei editiuni deosebite, se constata ca
el esto identic, afar& de doua noua, alineate privitoare la genea-
logia voevozilor munteni, alineate introduse pentru Intaia data In
broprân §i reproduse de acolo In «Anale». Monetele enumarate In
e-Memoriu» le vom specific& mai la vale.
La 14 Ianuarie 1878 d-1 Sturdza tina In Ateneul Roman o con-
ferinta despre numismatica romana. Aceasta lucrare a fost pu-
blicata 1) sub titlul Conferinta d-lui Sturdza asupra numismatieei
rometne, In numerele 33 §i 34 (din 15 §i 28 Aprilie) 1878 ale re-
vistei «Globul, foaie ilustrata pentru familiin de sub administra-
tiunea lui B. V. Vermont, Bucure§ti, in-4°; 2) sub titlul «Numis-
matica romanan, In bro§ura extrasa din e Globuln, Bucurecti, 1878,
in-80; ci 3) sub titlul Despre importanta Numismaticei romanen
In «Convorbiri literaren, fasciculele de 1 Iunie .0 1 Julie 1878
(Anul XII, Iaci, 1879 in4°). Din punctul de vedere al cuprinsului
textului, Conferinfa este o lucrare cu totul deosebita de Memoriul
cetit In §edinta Societatii Academice Romanb. Confruntand aceste
din urm& trei editii, se constat& ea, textul din Globul ci cel din
brocura sunt identice; dar ca aceasta contine i trei alineate intro-
Aralele A. R.Tom. XXXILMemoriile Seq. Istorice. 80
www.digibuc.ro
466 4. Do6AR
www.digibuc.ro
§TtilDlt PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TEATI-RomAitE$11, i. 46/
www.digibuc.ro
468 R. DOdAN
4.-071
(1) Intaia comunieare, privitoare la monetele moldoveneqti, aptiruse inteun numb an-
terior.
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERIFROMANEETI, L 469
-
intern a aversului), precum si a monetei din «Etymologicum»; pare
ins& a corespunde cu moneta descrisa in publicatiunile d-lui Sturdza
din 1877-78. Referitor la cele spuse de noi mai sus cu privire
la erorile de tipar cari denatureaza prea des publicatiunile numis-
matice cele mai Ingrijite, notam cá i aici textul lucrarii da, In locul
legendei de mai sus, transcrisa de noi de pe figura, inscriptiunea:
MWLADISLAIWOIWODE, ceeace arata Ca Intr'o singura tran-
scriptiune s'au strecurat trei mari greseli de tipar (un prim AV
inutil, S In loc de Z si WO in loc de WA, far& de a mai vorbi
de forma literei W, care nu corespunde cu desemnuL Pentru stiinta
cercetarilor mentionam c existenta unei monede dela Vladislav I
cu legenda MWLADISLAI si WOIWODE este putin probabila, Intru
cat toate monetele cunoscute dela acest domnitor sunt ortografiate
dupa cum se aratá mai sus. Ca urmare la descrierea acestei mo-
nate, autorul discuta roslul scutului si al acvilei de pe banii dom-
nitorilor Terii-Romanesti; parerile sale in aceasta privinta le vom
examinh alocurea.
Dan I. Av. + IC3,1,dit-oirEoello intr'un cerc de perle, la mijloc
acvila stand in pokitiunea obicinuita (2) pe un coif cubic; In fata ei,
litera P; Rev.+ %WHIM' E06110,1,11 Intro un cerc de perle extern
yi unul linear intern ; la mijloc un scut avAnd la dr. patru bare
transversale, la st. litera O. Reprodusa in text. Moneta aceasta a
ramas pana acum inedita la noi; ca tip si executiune ea se potri-
veste perfect pe de o parte cu niste monete inedite ale lui Radu I, a
caror legenda latina Incepe cu cuvântul IONS, iar pe de alta parte
cu moneta lui Mircea I descrisa i reprodusa in a UebersichtD, Tab. III,
No. 2 si In «Etymologicump, Tab. A, No. VII, uncle se gaseste atri-
buita lui Mircea II. Nu Incape indoeala ca de asta data avem a face
cu o moneta data,nd incontestabil dela Dan I, pe cand strania mo-
neta publicata de d-1 Sturdza si atribuita de D-sa acestui Voevod
poate da loc si la alte interpretatiuni. Cu privire la doscrierea
acestei monete, notam ca, dupa figura, aversul ar fi fata cu scutul,
parere confirmata i printr'o afirmatiune din text, unde autorul amin-
teste c5, reversul poart5, sigla P; aceastä aratare e ins& infirmatä de
Insus d-1 Réthy care descriind de altfel necompletmoneta, arata
mai departe c legenda aversului ar fi IGIA,M1-01/106g0, le-
(2) Obicinuitá pe monetele muntenesti, adic6, asezatl de profit inspre stinga specta-
torului si cu capul intors complet spre dreapta.
www.digibuc.ro
470 N. DOCAN
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERII-ROMANErI, I. 471
(1) Rupp J. Numi (sic) Hungariae hactenus eogniti.., 13udae, 2 vol. in-49 eu planqe1
1841 0 1846.
www.digibuc.ro
472 N. DOCAN
cu felul descris mai sus sub, No. 3 al monetelor lui Mircea si re-
leva faptul vrednic de mirare ca inscriptiunea de pe avers (drept
avers este socotita, fata cu scutul), in loc de a fi executata cu li-
tere slavone, se gaseste scrisä cu minuscula gotica (apä numita scriere
fracturataFrakturschrift). Moneta nu e reprodusa; In schimb ins&
autorul citeaza c&tev& variante ale acestei legende i anume:
Petru-silin 0, -I- Petrusjan 0, -1- Ptrs-uslas. In ceeace priveste nu-
mele lui Mircea de pe cealalta, fat& a monetei, d-1 Rethy crede ea
acest fapt este explicabil prin presupunerea ca monetarii acelui
Voevod Petru vor fi intrebuintat pentru revers vechile tipare ra-
mese dela Mircea.
Mihail. Pentru acest domnitor e reprodusa o moneta a carei de-
scriere lipseste in text ; o descriem deci dupa figura: Av. intr'un
core de perle scutul plecat, avand in dreapta campul desert, in
st'anga 3 bare transversale; deasupra scutului un coif pe care stä
acvila in pozitiunea obicinuita; ca inscriptie: IGI1IX-M1106I; Rev:
intr'un cerc de perle chipul domnitorului cu lancia vertical& in
dreapta, finand o cruce in stanga, i ca inscriptie
Autorul arat& numai ca colectiunea Dobóczky contine din monetele
acestui voevod 25 de variante. In privinta exemplarului reprodus
notam : a) reversul e luat pentru avers; b) pe .«avers» I din AIR
e mult mai probabil un A; c) pentru «revers»: spatiul umplut pe
figura dupa IG3 printr'un dreptunghiu neregulat contine& foarte
probabil pe original un ill tocit. Moneta descrisa ad este o va-
rianta a exemplarului publicat pentru intaia data de d-1 Sturdza
in numarul de Noemvrie 1877 al Columnei lui Trajan" i reprodus
apoi in Etymologicum.
Mircea II. Ca apartinând acestui Voevod care ar fi domnit pe la
1419-1420 e data o monetä atribuita si de d-1 Sturdza (Ueber-
sicht, No. 46, 44 si 45 aceste doll& din urma reprezent&nd un
tip deosebit;in Etymologicum, Tab. A, No. VII), tot lui Mircea
desi in «Bibliografie» revenise asupra acestei erori, si care este
neindoelnic din primele emisiuni ale lui Mircea. 0 descriem tot
dupa figura, intrucht in text autorul se margineste a spune cá a
vazut in campul stang al scutului de pe astfel de monete diferite
sigle adica literele 0, E i K sau un semn asemanator unei
semilune: Av. Intre doua cercuri de perle un scut taiat avand la
dreapta 4 bare transversale, la stanga litera 0 si inscriptia:
. . 06E0Af1; Rev. coiful cu acvila, In feta careia un P, i legenda
MAI (PV ?)II . . rotita In jurul unui cer6 linear intern.
www.digibuc.ro
EITUDII PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERII-ROMANEOTI, I. 473
www.digibuc.ro
474 N. DOCAN
www.digibuc.ro
STUDII PRVITOARE LA NIIMISMATICA TERII-ROMANE§Th L 475
www.digibuc.ro
476 N. DOCAN
(1) D-1 Réthy considerl, ca 0 Rupp, fa c5. cu scutul ea aversul monetei. In lipsa unui
motiv temeinic care sä justifice aceasta, prere, am socoti mai cuand de avers fatii on
chipul.
(2) Coroana aceasta amintWe prin forma ei coroanele de pe unele monete polone dela
nceputul sec. XIV, §i pe cele de pe monetele cu legende latine, !nog inedite, dela
. Alexand rel.
(3) In heraldica german& gAnkerkreuz) (cruce ancorat6.). Vezi crucea de pe aoboliiv
anepigrafi ai lui Mircea.
(4) adici 11 mm.
www.digibuc.ro
§flipti FRIVITOARt LA RIIMISMATIOA TE113I-ROMINEF11, t. 477
www.digibuc.ro
4/8 14 DIMAN
www.digibuc.ro
taTUDII PRIVITOARE LA NUMiSMATICA TERII-ROAtiNgM f. 00
Din 27 August urmator este scrisoarea prin care dansul comunia
Regelui c& nobilii i kinezii din districtul Alrnasului nu voesc sa-i
recunoasca calitatea de ban al Severinului (1), iar dupa aceasta
data 11 mai gasim pomenit In aceeas calitate intr'o diploma, fara
tuna si zi, din 1434 (2), In alte doua diplome din anul urmator pu-
blicate in diplomatariul .lui Fejer (3) i intr'un act din 1435 pu-
blicat de Pesty, istoricul Banatului de Severin (4). Dupa 1435 nu
mai qtirn nimic de Redwitz, si nici recenta lucrare a d-lui Tur-
chanyi (5) nu (là, cel putin in vol. I aparut pan& acum, nici o la-
murire noua asupra acestei chestiuni (6). La 1436 era ban al Seve-
rinului Franc de Taloucz (7). Asupra soartei efemerei stapaniri a ca-
valerilor parerile sunt 1mpartite : istoricul Pesty sustine ca Turcii
condusi de Vlad Dracul au dat la 1432 asalt Severinului macela-
rind garnizoana (8), opinie impartasita si de d-1 Onciul (9), pe cand
d-1 Bogdan o pune In Indoeala (10).
Imprejurarile aratate lamuresc nu numai provenienta acestor cu-
rioase monumente numismatice, dar explipa si prezenta unui scut
strain pe niste monete aflatoare 1ntr'o evident& legatur& cu mono-
tele ungare, Intrucat se aseamänä cu acestea prin marime, exe-
cutiune i chipul de pe avers, dar mai ales prin siglele K-V, K-B,
etc., atat de des Intampinate pe monetele ungare. Ele pot deci fl
atribuite hotärit lui Nicolaus von Redwitz.
Originea monetelor odata stabilitä, se impune sa examinam o a
doua fat& a chestiunii. Din titulatura reprodusa mai sus a lui Red-
witz stim ca dansul a fost nu numai ban al Severinului, ci In acelas
www.digibuc.ro
480 14. no04N
(1) Adici fraii Magister Iacobus i Iohannes de Szereczeny sau Szerenezeny, Intro 1362
si 1385 comitil camerelor regale reunite din Mitrovita (Sirmium) l Fiinfkirchen.
(2) Chestiunea monetelor ungare en capul de negru nu ne pare Inca pe deplin !Amu-
rita. Schönvisner, Mader si Hasdeu v6d In aceastA emblemi ssubjectio Valachiaes; Ca-
talogul Muzeului Szécheny, Rupp (op. cit. I, p. 37-38) si d-I Rethy o consideri ca sterna
familiei Szereczeny. Ambele explicatiuni sunt admisibile pentru monetele pe cad capul
de negru figureazA ea o siglá; ambele aunt poate insuficiente pentru exemplarele pe cari
capul ocupg 1ntreg aversul. (cf. Rupp, O. cit.; Corpus Nummorum. Hungariap, de Réthy,
Budapesta 1899-1907 in-40, 2 pArti i un suplement., H, No. 89 93, si Etimolngieum
Magnum Romaniae, col. 2567 i urm.).
www.digibuc.ro
gtUDII PRIITITOARE LA NMIT5MAT1CA TERII-ROMINE$TI, I. 481
www.digibuc.ro
482 N. boo/04
www.digibuc.ro
STEM/ PRIVITOARE LA EUMISMATICA TERII-ROMINETI, I. 08
WO in Severin, probabil In grab& si pentru a face fata unor
necesifati urgente.
Hipotezele emise pan& acum au ghsit o neasteptat& cenfirmare
prin descoperirea unui nou fel de monetä, care se g&seste reprodus&
In aceea§ lucrare la p. 195 sub No. 13. Odat& cu monetele aratate
s'a gäsit In tezaurul dela Ipolysag si un bänut de aceea§ marime,
titlu si executiune cu monetele atribuite lui Redwitz, dar care pre-
zent& pe Av. chipul stiut, in picioare cu buzduganul in dreapta
(partea stang& a figurii lipselte), iar pe Rev. In locul scutului, in-
tr'un fragment de core de perle, acvila Terii-Romanesti in asezarea
ei obicinuit& adic& stand (pe un coif ?) in profil spre stanga spec-
tatorului, cu capul Intors spre dreapta si având In dreptul ciocului
o cruce. Aceast& moneta poate fi cu drept cuvant privita ca ultima
verig& a lantului ce leaga aceste monete cu caracter ungar (siglele
KV, KR si chipul domnitorului) de Ordinul Teutonic (scutul cu
crucea si deosebirile iconografice ale chipului) si de Tara-Roma-
neasc& (literele chirilice si acvila munteneasca). Pare deci bine do-
vedit ca ne gasirn de fapt In fata unor monete proprii ale Bana-
tului de Severin.
Oaptele pe cari le-am enumarat acl, urmeaz& autorul, dovedesc
ca In Severin a existat o monet&rie, c& cavalerul Redwitz a bätut,
In calitate de ban, monete, c& aceast& batere a monetelor e In
stransa legatur& cu numismatica Terii-Romanesti, si poate nu exa-
gerez dacsa, sustin ca', intreaga activitate numismatica a Voevoda-
tului muntean, activitate plin& de intreruperi si lipsitä de conti-
nuitate, sta In leghturä cu raporturile in cari voevozii munteni au
stat fat& de Coroana ungara. Cat timp Regatul ungar a avut o
influent& asupra Severinului si a Munteniei, gäsim bätându-se mo-
nete In Tara-Romaneasca ca expresiune a unei vieti de Stat ; cu
inaintarea Turcilor frisk toate aceste Inceteazä.
«La cele arätate cu privire la numismatica Severinului mai adau-
«gem urmatoarele:
«Sub Arpazi si para la venirea dinastiei de Anjou circula, in Un-
garia o monet& cunoscut& si cAutata, denumit& banales» (denarii
banales). Pan& acum s'a crezut ca aceast& numire se referia ex-
cluziv la denarii slavoni a caror batere s'a Inceput sub Bela al
IV-lea (1235-1270) si s'a continuat de banii Slavoniei pan& la
1354. Cele spuse acum cu privire la monetele Severinului lãr-
geso notiunea cuvantului de banales qi ne ajut& a explica, numi-
rea de «ban», plural a bani», sub care se intelege «monet&D In
www.digibuc.ro
484 it. DOCAN
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERII-ROMANErI, I. 485
(1) Contramarcarea este insemnarea ulterioara, a unei monete cu un nou tipar care
de obiceiu este mult mai mic decat suprafata monetei. Scopul ei era de a insemna mo-
netele cari puteau continua a dircula. In cazul de fatá nu este o contramarcare propriu
zisä ci o suprabalcite (surfrappe, Ueberpriigung), adic5. modificarea totalá a uneia din
felele monetei printr'un tipar de märime egala cu moneta.
(2) E vorba de dreapta heraldia care corespunde cu stanga spectatoruloi,
www.digibuc.ro
486 N. DOCAN
www.digibuc.ro
BITCH PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERII-ROMINESTI, I. 487
www.digibuc.ro
488 N. DOCAN
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERII-ROMANETI, I. 489
lay», dupa, cum crezusera d-1 Sturdza' i Hasdeu (1). Este deci, cu
numeroase variante i greseli, legenda «Petrusian By, pe care unii
numismati straini o explica prin «Petrusian, Banus».banul Petru-
sian, explicatiune pada' acum nejustificata i pe care am putea-o
tot atat de bine explica prin «Petroseni Banya», daca," urmand pe
calea hipotezelor am admite existenta in vremea lui Mircea a unei
monetarii romanesti la Petroseni, localitate situata pe Jiu, lânga frun-
tarie, in Transilvania i unde existau de altfel diverse mine cunoscute
Inca din vechime. S'ar mai putea iar ca aceasta moneta bilingua sa fi
fost batuta pentru teritoriile unde populatiunea era deprinsa cu
scrierea «gOtica», adica cu literele nemtesti (Amlas, Fagaras), sau sa
fi fost gravata de mesteri sasi; dar toate acestea raman deocam-
data simple hipoteze. In ceeace priveste celelalte informatiuni din
studiul d-lui Réthy, vom avea, putine de spus; parerea d-sale despre
vechea sterna, a Terii-Romanesti ne propunem a o cerceta altä data.
Cele spuse de d-sa insa, cu privire la o moneta comuna a lui Mihail si
Mircea par a fi rezultatul unei erori provenite din examinarea unui
exemplar deteriorat, probabil altul decat cel ce a servit la facerea
figurii No. 4, pe care se ceteste destul de deslusit, pe Av. §i Rev.
numele lui Mihail. De altfel o moneta purtand neindoelnic numele
acestor doi domnitori s'a descoperit abia acum in urma; ea poate
fi de sigur din timpul asociatiunii lui Mihail la domnie, dupa cum
ar putea fi si o pies& hibrida. De regretat este ea autorul n'a des-
cris amariuntit toate monetele cu legenda «Petrusiann din Muzeul
national ungar, multumindu-se cu notarea unor simple probe de
inscriptiuni, cari raman fara utilitate practica la alcatuirea unui
eventual «Corpus» al monetelor Romaniei.
A patra i pana acum ultima lucrare privitoare in parte si la
numismatica Terii-Romanesti, poarta titlul Déli-szláv és olcih érmek
a Weifert-ple Gyfdtemónyben (Monetele sud-slavice si valahe ale
colectiunii Weifert) si se gaseste Inserata in numarul dela 15 Iunie
1895 al amintitei publicatiuni uArchaeologiai Ertesittin la p. 243.
D-1 Rethy &á in aceasta notitä o scurta enumerare a calor mai in-
teresante monete bulgare, sarbe, bosniace, dalmatine si romane afla-
toare in colectiunea d-lor Ignatie i Gheorghe Weifert din Pan-
ciova, colectiune in care monetele noastre, desi in minoritate, sunt totus
reprezentate prin tipuri i variante interesante. Este de regretat ca
autorul nu descrie aceste monete, marginindu-se numai sa spuna
(1) Hasdeu, Istoria critiol, ed. II, pag. 123.
www.digibuc.ro
490 N. DOCAN
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERII-ROMANE*TI, r. 491
www.digibuc.ro
492 N. DOCAN
www.digibuc.ro
STI2t PRIVMARE LA NIIMISMATICA TtRII-ROMANEOL L 493
(1) Inteadevar d-1 Sturdza n'a descris nici o monetit dela Dan I, dovadri. e. n'a gfisit
niei in acel tezaur astfel de monete.
www.digibuc.ro
4 i& boCif4
www.digibuc.ro
§t [IDA PRIVITOARE LA 14111MISMATICA TERII-ROMINE§TI, t. 495
www.digibuc.ro
496 N. tOcAN
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARN LA NUMISMATIC & TERII-ROMINESTI, I. 01
+ IONS RADOLUS VAVOD, VAVIO (3 buck°, VAIV,. V010, iar
pe Rev. + IONS RA DOLVS, ± IONS DOLVS, + IONS DOLVR.
-F IONS RADOLAVA, -1- IONS RADV(LSVA ?) +-.. SNAVI, cu obser-
va4iunea ca exemplarul cu O Intors nu pare a aye& deal 3 grinzi
in scut. Fara de a vol sa anticipam, nu ne putem opri de a nu
exprimà de pe acum autorului regretele noastre CA nu a avut rib-
darea de a descrie mai metodic un material atat de important,
Inainte de a-I fi InstrAinat (1).
B. Monete cu legende cirilice.
In aceastá clasä intra monetele cu legenda «Velikii Voevoth
atribuite de d-1 Sturdza lui Radu Praznaglava. Potrivit rnetodei sale
autorul le descrie succint, in modul urmator:
«Avers: Se deosebeste de precedenta serie a monetelor lui Radu
prin faptul ca scutul are numai trei grinzi. Deasupra scutului se
observa pe un exemplar o perla, pe altul 3 puncte asezate In
triunghiu, pe al treilea o linie de puncte paralela cu latura ori-
zontala a scutului, la al 4-lea o linie pe linia despärtitoare a scu-
tului. Primele 2 monete au In campul stang sigla 0, la celelalte
câmpul ramane gol. Pe 3 exemplare legenda ay. este +E6AIIRLI
1106110Aff, iar pe al 4-lea + E611111LI 1106110,34».
Aici d-1 Kovacevici greseste &and iea drept avers aceasta fat& a
monetei, Intrucat este evident cA E6ALIKLI BOGBOA, nu este
decat continuarea inscrippunii Incepute pe cealalta facá.
Revers: Pe doll& monete sigla P in fata acvilei, pe alta In locul
lui P, o cruce, iar pe o a 4-a o stea cu 6 raze. Ca legende :
1C3P-f11,OvAI1, pe a 2-a: + IMP-MOVA.: (sau poate 0%), pe
a 3-a: ICDPA-ACIVA, iar pe a 4-a ICaPlIA,OVAil.
Dan I.
Tezaurul dela Resava contineA si 3 monete cu inscriptiuni ciri-
lice dela Dan I. Monetele acestui domnitor ne sunt cunoscute Inca
dela 1887, din descrierea facuta, de d-1 Réthy (A Dobóczky-fele
olAh éremgyiljtemény); d-1 Kovacevici le descrie la randul sau, arA-
tand c. un exemplar prezenta pe avers, in campul al 2-lea din
scut litera 0, iar alto 2 sigla G, iar ca legende: 2 exemplare
IC3,3,t11101r E06E0Afi, iar al treilea IMMIHOV E06BOAff.
Pe revers se observA sigla F, 1C sau ca, i ca inscriptii: KWH«
OVEOGBO, i pe doua exemplare IGW111-01/1106B. Catesi trele
sunt reproduse sub No. 9, 10 si 11.
(1) Cf. In scrierea d-lui Kovacevid, nota dela p. 55.
Analele A. R. - Tom. XXXII. Memoriile Sec( Islorim. 32
www.digibuc.ro
408 14. DOCA14
www.digibuc.ro
§TtiDII PRIVITOARE LA NIAIISMATICA TERII-ROMiNE§TI, I. 400
Dat find ca, monetele preVazute cu aceste sigle .au toate aceeas.
marime si acelas tip, putem admite ca ele au fost sapate de acelas
gravor si ca, literele 0 si P sunt intr'adevar semnul distinctiv cu
care monetarul Insemnase tiparele facute de dansul. Dar dad, asa.
este, atunci e mai usor sa admitem ca. acelas gravor a lucrat ti-
pare nelntrerupt in timp de 15 ani, sapand matricele rnonetelor lut
Radu I, Dan I si Mircea, decat sa presupunem d., dupa, ce va fl
executat monetele cu inscriptie latina si legenda + IONS ale lui
Radu I, va fi ramas inactiv in timpul domniilor lui Mircea si Mi-
hail si va fi reaparut tocmai la 1424 pentru a sap& atunci mOnetele
celor. doi rivali Radu Praznaglava si Dan II calci dupa d-1 Sturdza
.
moneta atribuita de autor lui Dan I n'ar putea fi decat dela Dan II,
Intrucal are legend& slavonä. Cu acest prilej autorul discuta si mo-
neta anepigrafa atribuita de d-1 Sturdza lui .Dan I (Etymologicum,
col. 2443 foi Tab. A, HI), aratand ca sigla a (un D intors sau un
C monacal ?) pe baza careia d-1 Sturdza a clasificat aceasta moneta,
indica mai curand numele monetarului decal pe al domnitorului
qi ca monetele latine ale lui Dan I ar trebui sa seamene mai mult
cu monetele slavone ale acelui Voevod; cat despre aceasta mo-
neta, d-1 Kovacevici crede ca ea trebueqte atribuita eu mai multa, drep-,
tate lui Mircea, Intrucat are marimea banutilor mid batuti in timpul
acestui din urma domnitor. Cu aceasta observatiune d-1 Kovacevicl
10 lncheie studiul sau exprimand dorinta ca acest mic prinos adus
numismaticei romane sa provoace pe speciali0ii nostri a cerceta
mai de aproape aceasta chestiune si a o lumina pe deplin.
Lucrarii despre monetele dela Resava li urmeaza un Postscrip-
tum care ar fi putut mai cu drept cuvânt forma o lucrare deose-
bita, Intrucat intrinsul autorul se ocupa mai ales de determinarea
unor monete inedite din tezaurul dela Badila, despre care vom
vorbi pe larg mai departe.
In acest adaus d-1 Kovacevici arata ca a luat cunostinp, de stu-
diul intitulat aMonete vechi românesti ghsite in Dobrogean publicat
de d-1 C. Moisil in numarul de Decernvrie 1906 al. a Convorbirilor
Literaren si In care se descria 10 monete dela Mircea, 2 dela Petru
Mukat qi cinci bucati ramase nedeterminate. Monetele lui Mircea sunt
interesante, pentruca aflarea lor la un loc cu bani de ai lui Petru Muqat
confirma parerea ca exemplarul atribuit de d-1 Sturdza lui «Mimes.
Iln, si care se asearnana intru totul cu monetele descrise de d-L
Moisil, nu poate fi decat dela Mircea I. Dar mai interesante sunt
celelalte cinci buc4i ramase neclasiflcate, si pe earl. se ceteste le-
www.digibuc.ro
500 N. DOOM.:
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERII-ROMANETI, I. 501
www.digibuc.ro
50 N. DOCAN
www.digibuc.ro
STUDII rquvrroARe LA DIUMISMATICA TERII-ROMANESTL I. 503
www.digibuc.ro
504 1. DOCAN
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NTJMISMATICA TERII-ROMANEETL I. 505
www.digibuc.ro
506 N. DOCAN
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NOMISMATICA TERII-ROMANEVTI, /. 507
'Serb le observate de d-1 Moisil stint urmatoarele (ca avers e luata, rata
cu acvila):
D III » il » ill n 2 D
D IV » II a II n 4 »
a V a P n P D 2 D
D VI V 0 D P a 3 n
n VII n o ramurit cu D ea n 1 n
3 foi
» VIII a d n nimic n 2 D
D IX D nimic D 41) D 2 n
D X D » D W D 2 n
a XI n D D I D 1 a
a XII D n n nimic D 1 D
www.digibuc.ro
508 N. DOCAN
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA 14IIMISMATICA TtIttI-11.0MANtW, f. 500
.....
(1) Actul omagial al lui Vlad I dare Vladislav Jagello qi regina Hedwiga, scris in Ar-
geq la 28 Maiu 1396, in Doc. Hurmuzaki, 1,, p. 374.
www.digibuc.ro
510 14, botA14
www.digibuc.ro
flJDII PRIVITOARE LA NTIMISMATICA TERII-RONIII4E0I. I. 511
www.digibuc.ro
512 N. 1306A14
SARNO
www.digibuc.ro
ATUDII PRIVITOAIIE LA NIIMISMATICA Tt Rtt-ROMINETI, I. 513
Iv
(1) aVariatiuniie ce prezenth legendele monetelor din aceeas serie ne permit si deo-
sebim In Muntrul unei serii doua, sau mai multe tipurip (loc. cit., pag. 413). Deosebirile
din legende diferentiazti de obiceiu nu numai tipurile, dar si variantele.
Analele A. R.Tons. XXX11.Menicriile Sect. Istorice. 88
www.digibuc.ro
614 k. WAR ^ 0111
www.digibuc.ro
P.
STUDII PRIVITOARE LA NUMISMATICA TERII-ROMANEETL I. 6ig
Tot din acesti ultimi ani sunt trei notite ale d-lui G. Manolescu;
intMa, intitulatä Varieteici inedite ale monetei lui Vladislav Ba-
saraba (1364 1374) a apArut in < Buletinul Societatii numismatice
române> , trirnestrul II din anul II (1905) si cuprinde descrierea a 9 va-
riante dintre cari una e reprodussa. A doua lucrare se intituleaz'a Celtevet
din monetele inedite ale Terii-Romdnesti qi a apArut tot in Bule-
tinul acelei societäti, vol. I din anul V (1908). Se descriu ad a) un
tip nou al monetelor lui Radu I, deosebit de monetele cunoscute
prin prezenta deasupra si la st. scutului a &ate unei flori de crin
(mai probabil un ornament decal o asemenea floare), b) trei variante
ale monetelor lui Radu I, cu «velikii voevod», c) o moneta atri-
buita lui Radu cel Frumos din cauza <sdragonului care este pe avers
(e vorba de o sigla) «si pe care probabil ea Rada I-a pus in amin-
tirea numirii tatálui s'au Vlad Dracut, cavaler al ordinului Drago-
nului de catre regele Sigismund al Ungarieb> (p. 42, nota), cl) o
varianta a monetei cu legend5, latina a lui Vladislav I si e) trei
monete atribuite lui Vladislav II. Lipsa unor figuri ne interzice dis-
cutarea acestor atribuiri. Legendele sunt, ce e drept, date in fac-
simele, dar lecturile lor n'au parut sigure nici autorului; totus putem
de pe acum spune ca moneta atribuita lui Radu cel Frumos este
de sigur dela Radu I, similará exemplarului publicat de Réthy in
notita sa privitoare la colectiunea Weifert. Din cele 3 monete atri.
buite lui Vladislav Dan, intala pare a fi dela Vladislav I, iar cele-
lalte doua, sunt variante ale monetelor atribuite de d-1 Sturdza lui
Vlad Dracul. Consecvent obiceiului, autorul numeste acvila qvultur,
si cauta sa aplice monetelor romanecti regule din heraldica fran-
ceza (p. 42, nota 1: «Eraldicestge aceste besante arata ca Radu cel
Frumos a calátorit in Palestina»). A treia notita, Moneta lui Vlad 1
Dracul s'a tiparit in «Revista din Iasi», anul, I fascicula 4-a, din
Aprilie 1908: deoarece d-1 prof. Bogdan este de parere ca moneta
atribuita de d-1 Sturdza lui Vlad Dracul nu poate fi dela acest dom-
nitor, autorul atribue lui Vlad Dracut anepigrafele lui Mircea, pe
motiv c5, aceste monete au o mare asemAnare cu moneta atribuitá
In Etymologicum lui Dan II. «Aceast4, asemánare, urmeaza autorul,
este atat de izbitoare, ata,t ca modirl cat si ca motiv de simplici-
tate a herburilor, ineat nu poate ramânea, nici o Indoeala ca dacá
nu au iesit din aceeas mh,n5, de mesteri, cel putin au fost bátute de
acelas soiu de mecteri . . . larnurindu-si apoi.gandirea intr'o noth,
pe care g'asim necesar s'o transcriem intocmai (1). In scurt, autorul
(1) gSimplicitatea herburilor provine ou siguranta din nedibicia me0eri1or din tara,
www.digibuc.ro
516 N. DOCAI4
www.digibuc.ro
DOCUMENTE.
(1364-1374) feirci data gi boc. Vladislav I inareste manästirii Vodia, pe
care o inatase inzestrind-o cu cele trebuincioase cultului, mai multe sate si
venituri, hotar6.nd incá ca manästirea sA aib6. a luà in fiecare an din cassa
domneascl câte o mie de perpere i säracilor sa se impart& trei sute
de perpere.
Originalul pe pergament in Arhiva Statului, Bucuresti; ibidem, Condica veche a Tis-
menei, I, p. 59, si condica din 1860 a Tismenei, I, p. 81; traducere veche In Academia
Romana, Pach. 48, No. 178 d, In niste cOpii din condica manästirii Tismana; traduca-
torul nestiind ce stint perperile, a lasat acest cuvant In alb. Publicat: textul In Venelin,
Vlaho-bolgarskiia gramotaj, St. Petersburg, 1840, in-8°, p. 4; facsimile in Etymologicum
magnum Romaniae (Buc. 1885-1898, 4 vol. in-80 mare; introducerea dela tom. IV,
aNegru-VodID, Buc., 18981; in text si traducere in A. Stefideseu, Manastirea Tismana,
(ed. II), Bucuresti, 1903, in-80, p. 48.
1392. lulie 8. Pera. Din condica de socoteli a coloniei genoveze din Pera,
Fol. 74 v° : Item, VIII-a kin (1392), pro Julliano de Finario, et stint pro
perperis X de Velachia, datis per eum in Velachia cuidam nuncio pro
Communi, pro novis habendis, de racione Petri de Groto, bancherii, de
CLXXIIII, perperi III, K. XII.
Publicat de N. Iorga in Notes et extraits pour servir a l'histoire des Croisades au
XV-e sieclo. Paris, 1899, 2 vol. in-80, I, p. 54.
www.digibuc.ro
518 N. DOCAN
Volkes im Rahmen seiner Staatsbildungen, Gotha 1905, 2 vol. in-80, II, p..76 si C. Giu-
rescu In Capitulatiunile Moldovei on Poarta Otomank Bucuresti 1907, in-80, p. 25-26 si 41.
1409. fciret zi. Arges. Mircea volniceste pe negutAtorii din Lemberg sâ
umble slobozi prin Tara-Romaneasa cumpärând si va.nzand nesuparati orice
fel de marfa, afarä de argint.
Privilegiu latin publicat de E. Kaluzniacki in Dokumenta moldawskie i multanskie z
archiwum miasta Lwowa. Lemberg, 1878, in-40 mare, p. 22.
6921. August 6. 1413. *diction 6. Cámpulung. Mircea innoeste privile-
giul comercial acordat de predecesorii 01 pärgarilor din Brasoir, stabilind
si taxe vamale pentru import si export.
Pentru o mai bunt intelegere a chestiunii taxele prevAzute in acest privilegiu s'au
transori4 in tabloul sinoptic dela sfirsitul luorärii, plstrandu-se ordinea In care ele se
&semi enumerate in act.
Publicat in Bogdan, Re Iodide Terii-Romanesti cu Brasovul, I, p. 3. (op. cit.).
Indictionul 6 corespunde anului 1413.
1413. August 25. Câmpulung (feria sexta post festum Sancti Bartholo-
maei apostoli). Mircea innoeste Brasovenilor privilegiile comerciale anterioare.
Taxe le prevfizute s'au transcris in tabloul dela sfársitul luor5rii.
Pästrat intl.'s) copie latinfi In privilegiul acordat de Dan II la 28 Ian. 1431. Publicat
de Bogdan; Relatiile, p. 36 (cf. si ibidem, nota dela p. 35).
1420. Martie 8. Zentemrich (feria sexta proxima ante dominicam oculi).
Lorandus Lepes de Waraskezy, vice-voivodul Transilvaniei, comunicA Con-
ventului mânästirii din Clus prigonirile suferite de Benedict si Stefan, fiii
lui Grigore, din partea servitorilor nobilului Ladislau de Angijlus, cari intre
alte au luat dela un iobag al zisilor fraci patruzeci de ducati in moneta
Terii-Romanesti.
Documentele Hurmuzaki, vol. I, partea 2, p. 512.
6930. Noemvrie 21. 1421. indiction 15. Targoviste. Radu II innoeste pri-
vilegiul comercial acordat de predecesorii sai Brasovenilor, stabilind si
taxe vamale.
Taxele s'au transoris in tabloul dela sarsitul luor5rii.
Publicat In Bogdan, Relatiile, I, p. 11. Asupra indictionului 15 care corespunde on
anul 1422, cf. ibidem, nota 4 dela pag. 13.
6931. Octomvrie 23. 1422. indiction 1. Targoviste. Dan II innoeste privi-
legiile comerciale acordate de predecesorii sAi Brasovenilor, hotArind Qi
taxa vamale.
Taxele sunt transcrise in tabloul dela finele luorgrii.
Publioat in Bogdan, Be latiite, I, p. 15. Asupra indictionului 1, care corespunde on
1423, of. ibitlem nota dela p. 17.
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NUMISBIATICA TERII-ROMINE§TI, I. 519
bani ca sa. fie In Ora Domniei mele precum este In tara lui, tot aà sA se bath. §i In tare
Domniei meleD. Urmeaz6. taxele In bani, transcrise In tabloul dela finele lucririi. Hri-
sovul sfirmte: a$i acestea le-am Innoit §i Intärit pe vremea and mi-a dat Domnul meu
Craiul haraghia de bani, ca A se fad. In Ora Domniei mele ...D.
Publicat In Bogdan, Relatiile, I, p. 21. Taxele sunt transcrise In tabloul dela fine.
1424. Noemvrie 10. Targoviste (feria sexta proxima in vigilia Sancti Mar-
tini episcopi et confessoris). Privilegiu latin acordat de Dan II Brasovenilor,
de sigur odata cu privilegiul precedent.
4Nos Daan woyda ... significamus . . . quod serenissimus rex , .. tantam nobis gra-
oiarn condonavit, quod nos in kamera nostra fillerenes vulgariter et parvos denarios
faceremus ... ut idem parvi denarii in isto regno sic ambulant, sicut ibi in Brasso et
in regno Hungarie . . .D Urmeaz §. taxele transcrise In tabloul dela sfAr§itul lucririi.
Publicat In Bogdan, Relatiile, I, p. 24.
(1424) feirei data' filoc. Dan II comunica vamesilor din Dambovita si dela
Rucr taxele ce au de luat dela Brasoveni in urma schimbarii monetei (si
probabil dupa acordarea privilegiului din 10 Noemvrie 1424).
Taxele s'au transcris in tabloul dela sfax§itul lucrArii.
Publioat In Bogdan, Relatiile, I, p. 27.
(1420-1424) fare:, data fi loc. Dan II scuteste pe locuitorii din Targoviste
de a plati taxe vamale interne in alta parte cleat in orasul lor, innoindu-le
taxele pe cari le platisera pe vremea domnilor celor batrani, adica ((dela
maja de ceara 12 ducati, florini sa nu fie», iar dela celelalte arlicole ceva,
mai putin decat fusese pana acum, fará de a arata cat anume.
Publicat in Bogdan, Relatiie, I, p. 28.
www.digibuc.ro
520 N. DOCAN
1425. Aprilie 4. Alba Rega16. Imparatul Sigismund sorie lui Dan II ce-
rându-i sA nu caute a impune cu deasila Brasovenilor moneta sa numit&
ducat: Sigismundus dei gratia Romanorum rex semper augustus ac Hun-
gariae Bohemiae Dalmaciae Croaciae etcetera rex. Fide li nostro dilecto
spectabili et magnifico Daan partium nostrarum Transalpinarum vaivodae
salutem et gratiam. Ex querulosa insinuatione fidelium nostrorum dilec-
torum universorum civium et hospitum nostrae civitatis Brassouiensis et
provinciae Barcza ad eandem civitatem nostram pertinentis ad nostrae de-
ductum est audientiam maiestatis, quomodo vos ipsos exponentes ad reci-
piendum et tollendum in eorum medio ac in dictis civitate et provincia
Barcza monetam vestram, quae in vulgari Walachali ducat nuncupatur, eis
invitis et violenter compellere niteremini et velletis, in cuius receptione
ipsis non modicum damnum posset procul dubio evenire. Verum quia nos
dictos nostros cives et hospites ad capiendum et recipiendum huiusmodi
monetam vestram sic violenter et coactim compelli nolumus et arctari,
idcirco eandem vestram gratiam fidelitatem requirimus et hortamur eidem
firmiter committentes, quatenus a modo in posterum praedictos cives et
hospites praedictarum civitatis et provinciae nostrarum ad recipiendum
et acceptandum praescriptam monetam vestram sic violenter et coactim
compellere et adstringere nequaquam debeatis. Aliud pro nostra gratia non
facturi in praemissis, praesentes etiam perlectas semper reddi iubemus
praesentanti. Datum in Albaregali, feria quarta proxima post dominicam
Ramispalmarum anno d. MCCCCXXV° regnorum nostrorum anno Hungariae
etcetera XXXIX° Romanorum XV° et Bohemiae quinto.
Deasupra documentului mentiunea: Comissio propria domini regis.
Originalul In Arhivul din Brasov. Copie la Academia Románri.
1426. Novembre 5. Lypa (in festo beati Emerici ducis). Impitratul Sigis-
mund scrie Sibienilor a a hotarit s& acorde lui Dan II pentru paza lui
personal& un corp de trupl de 900 pedestrasi si 100 c&lareti romani, si cl
intrebAnd pe logof&tul lui Dan ce salariu urmeaza sä se plateasca acestor
soldati «idem logofetus allegauit, quod vnus volahus eques pro suo sallario
unius diei in vno perpele, et tres volahi pedites similiter in vno perpele
contentarentur . . ».
.
Pub Boat In Szabó Kdroly, Székely Oklevèltár, Tom. III (1270-1571) Cluj 1890, in-80,
p. 40-43; cf. nota d-lui Iorga In aConvorbiri literares, XXXVI (1903), p. 96.
www.digibuc.ro
STITDII PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERII-ROMANEM, I. 521
www.digibuc.ro
522 N. DOCAN
Tip 6rit in traducers de St. Nioolaesou in eRevista din Ia0, No. 6 din Maiu 1908,
p. 271-273 dui:4 textul publicat de W. Regal, E. Kurtz si B. Corableff in (Byzantina
Hronica,,, ed. Academiei din St. Petersburg; cf.: lorga, Studii ei Dooumente cu privire
la Istoria Romani lor, III, p. LXVII: eRegest, duph Uspenski, in Miklosich, Slavische Bi-
bliothek, I, 1851 p. 173 (citat intiiu in coleotia W. Schmidt, la Muzeul national din Buda-
pesta). ; Nicolassca in eConvorbiri Literares XXXVI (1902), p. 958, unde 11 citeaz5, dupi-
eNovyj vostok ohristijanskijs a episoopului Porfirie Uspenskij (Petersburg, 1892). Indictio-
mil este foarte probabil 11.
(1431-1433), Mira data qi loc. Vlad Dracut ingAdue Brasovenilor sA, facA
comert cu ducati de cei vechi in Tara-RomaneascA §i in Tara-Ungureasca,
nu insA qi In Tara-Barsei unde acest comert rAmAne oprit, interzicAndu-le
tot odatg. sA trimita aramA in Muntenia.
Publioat in Bogdan, Relatiffe, I, p. 64; ibidem, not6.: tprin Tara-Ungureasa nu se poate
intalege aci deal Tara-Flgirasului..
(1432-1437). fard data qi boc. Vlad Dracul scrie Brwvenilor: qtiti a a
poruncA dela. Domnul nostru chesarul sA-mi fac haraghie. Deci, dati fiei §i
ce mai este de trebuintA pentru haraghie in mAnile oamenilor mei, ca s4
ne facem treaba . . . ».
Publicat in Bogdan, Relatiile, I, p. 69.
(1431-33 sau 1436-37) fard data $i loc. Vlad Dracul comunicA, Bravo-
venilor a le incuviinteazA sA facA comert cu Moldova 0 cu Tara-Roma;
neascA sub conditiunea de a nu introduce acolo bani rAi sau aramA.
Publicat in Bogdan, Relatiile, I, p. 67 ; dup nota dela acea pagin6 scrisoarea ar 11
mai ourind dela 1436-37.
6945. Aprilie 8. 1437, indiction 24. l'Argovi§te. Vlad Dracut innoe0e Bravo-
venilor vechile privilegii comerciale, hotArind §i taxele pentru import §i
export.
Taxele sunt transorise in tablouj dela sfarsitul 1ucr6rii.
Publicat in Bogdan, Relatiile, I, p. 71. Indiction .24) este un lapsus oalami pentru (14),
cu toate c$6 indictionul anului 1437 este 15. Asupra acestei erori si a greselii din Mile-
tici, cf. ibidem, nota dela p. 73.
(c. 1437). fard data. qi loc. Gheorghe Lascar, camarmul lui Vlad Dracul, sank)
Brasovenilor in pricina unor cumpArAturi man pe cari le fAcuse in Brasov
pe sama Domnului prin oamenii sei, trimitind in mai multe rAnduri ducati
pAnA la suma de 17.500 florini, pe cari care sa, i se restitue.
Publicat in Bogdan, Relatiile, I, p. 254.
(1433-1438). feint data. qi loc. Vlad Dracul in§tiinteaza pe Brwveni el
un anume Neagoe s'a refugiat la Etlijnov, dupA ce-i furase 200.000 de aspri
§i cere sit i se restitue aceqti bani.
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NUMISMATICA TERII-ROMANEETI, I. 523
www.digibuc.ro
524 N. DOCAN
www.digibuc.ro
ATtrbn PRIVITOARE LA NITMISMAMA Tgrt/i-ROMINtVL t. 525
110,
habere debeatis, ut, dum vos in ipsorum medium res vestras venales quits-
cumque adducitis, ab eisdem florenos vel vzperas petere pro precio talium
non debeatis, sed super premissis parvis pecunis presentibus vendere dili-
genter eisdem debeatis. Eisdemque nos scripsimus ut et ipsi pro precio
rerum suarum quas ab eisdem comparare volueritis, premissam parvani
pecuniarn recipient et florenos vel vzperas pro ipsorum rebus comparabi-
libus non petant. Secus ergo in premissis non facturi. Datum in Themeswar)
feria quinta proxima ante Dominicam Judica, A. D. millesimo, etc.
Pe verso: Prudentibus et circumspectis viris iudici iuratisque et ceteris civibus pocio-
ribus civitatis Brassoviensis . . .
Originalul in arhivul Brasovului. Copie la Academia Românl.
6960. Septemvrie 30. 1451. Gherghita. Vladislav Dan inthreste slugilor
sale Dragomir, erbu, Coman si Stan mai multe Orli in mosia Negoesti
cumprtrate de dAnsii dela Tudora, Badea i Ioncea drept 680 aspri.
Academia Româna, Pach. 76, No. 23, copie i traducere romàná intr'un caiet de côpii
traduceri de pe documente slavone al lui Gheorghian Pesaeov (1).
1452. Octomvrie 24. Ewsy (in feria tertia proxima ante festum beatorum
Symonis et Jude Apostolorum). loan de Hunyadi scrie Brasovenilor ch
Regatul Ungariei shrAcindu.se din cauza diferitelor rhsboaie si a immultirii
si strichrii monetelor, a hothrit sA bath o moneth nouä i invariabilh care
sA, umble in toath tare, i Ii invith sh nu mai primeasch in nici un chip
nici aspri nici moneta Voevodului Terii-RomAnesti sau alth moneth veche,
chci voeste ca In Brasov §i in Tara-Bhrsei nimeni sh nu mai schimbe sau
sh exporteze aur, argint ori moneth veche.
Publicat In Documentele Hurmuzaki, vol. II, partea 2, p. 15.
(1452). gird an si toe. Decemvrie
. 17. Vladislav Dan scrie pArgarilor din
Brasov eh a despagubit pe proprretarn unor porci cari se luaserA, cu 4.000
aspri, i ii invith sh se VIA de asezArnhntul cel vechiu dat de Domnii an-
teriori.
Publicat in Bogdan, Relatiile, I. P. 87.
6965. Aprilie 16. 1457. indiction 5. Thrgoviste. Vlad Tepes Inthreste rn-
nästinii Cozia satul Troenestii pe care il cumpAraserà chlughrii dela DrAgoi
drept 50 florini, i Domnului au dat un cal bun.
Arhiva Statului Bucuresti, originalul pe pergament in doe. mon. Cozia, pachet .0, ne-
trebnicD, de unde a trecut In .Fondul Istoricb. Condica veche a Coziei, I, f. 89; condica
nourt a Coziei, I, p. 193. Condica Brancoveneasci, vol. II (No. 266), f. 307 v. Indictionul 5
corespunde cu 1457.
(1) Despre Pesacov cf. St. Nicolaescu, Documente Slavo-romdne, Bucuresti 1905, in 80,
nota dela p. 229.
www.digibuc.ro
526 N. 1:10CAN
www.digibuc.ro
STUD11 PRtVITOARE LA 14131t/ABIA1ICA TtRII-ROMINE§11, t. 527
www.digibuc.ro
528 N. bOCA14
cä Vlad ar fi Mout donatiunea pe cand era pretendent. Stefu !gnu in Manástirea Tis-
mana, ed, II (op. cit.), p. 38 spune '3.000 aspri cheltueli fratilori (?)
6986. Aprilie 3. 1478. Bucurepti. Basarab Mladi intarepte lui Craciun din
Slatina i feciorilor si i lui Manea cu fratii si i feciorii lor i lui Petru
cu feciorii lui mopie in Strehaet, partea lui Bapait, Neagomir i Oancea,
pentruca au cumparat-o dela aceptia cu 460 aspri pi Domnului au dat un
cal bun.
Arhiva Stat. Buc. Pergament In doe. Mitropoliei tBucuresti) (Ungro-Vlahiei), Pach.
149, de unde a trecut in eFondul IstorioD. Copie in Condica Mitropoliei Bucureeti, vol. X,
f. 66; idem, cu data grece5, 6826, Aug. 3, in Condica Brancoveneasck vol. I (No. 205)
f. 2. Publicat de Venelin, op. cit., p. 111, cu data gr*t5, 6980 si cu alte erori.
6987. Septemorie 9. 1479. Novigrad. Basarab Mladi intarepte manastirii
Cozia mai multe sate intre cari Giurgeanii cumparati drept 50 florinti pi
un cal, pi Sevestreanii toti cumparati jumatate drept 1.600 aspri i cealalta
jumatate tot drept 1.600 asprii; i Plepoii i ulita dela Râmnic . . . pi Pepenii
cumparati drept 650 aspri (urmeaza alte bunuri s i scutiri de dari).
Arh. Stat. Buc. Traducere in Condica nou5 (din 1867) a Coziei, p. 14, unde nu se
arata. locul; Condica Brâncoveneasca, vol. II (No. 266), f. 387 v., unde se dfi ca Ice sNo-
vigrad.. Hrisovul reproduce doc. din 6983, Iulie 15 de mai sus. In prima parte a acestui
act se cetesc (Condica Coziei, p. 14) urmaloarele; eMladi Basarab, Domn a that& tars.
Ungro-Vlahiei, Amlaplui ei FagIraplui ... bine a voit Domnia mea ca s5, prosl5.vesc
pe Dumnezeu cel ce m'au proslfivit si pre scaunul celuia ce intru sfantä odihna au
rfiposat, parintele Domniei mele, on slavi m'au Inaltat, etc.
(1479 Decemvrie, sau inceputul 1480). fara data 94 loc. Basarab Mladi
roaga pe Brapoveni sa-i intoarca visteria pe care i-o luase Laiota refugiin-
du-se peste munti, adaogand cã de vor face altfel, «pentru doi, trei oameni
din Brasov pe cari Laiota ii pune cu sine la masa i cari se vor alege
cu ducati, pentru ei platiti voi tot raul».
Publicat in Bogdan, Relatiile, I, p. 152.
(1480, intaia jumatate a anului). fara data si loc. Basarab Mladi se plange
Brapovenilor c tefan Bathory Ii pretinde 4.000 de fiorini ca sa-i libereze
pe Doamna pe care o luase Laiota cu sine in Transilvania, aratand a nu
va da nici doi bani ropi ca sa-pi rascumpere femeia dela creptini.
Publicat in Bogdan, Relatiile, I, p. 157.
6988. lanuarie 18. 1480. Bucurepti. Basarab Mladi intarepte jupanului Ti-
cuci i fratilor sai Bran, Radu pi Petru mai multe sate intre caH Mogo-
klanii i Turita, cumparate cu 70 florini, i Baroni cumparati cu 400 de
aspri ; i Cepturile, partea lui Cojoc, i Goleptii toti, i iganii, pentruca
le-au cumparat dela insup Domnul cu 80 florini [urmeaza alte mopii intro
www.digibuc.ro
STODII PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERIP-ROMANEM t. 529
6690. lulie 13. 1482. Targoviste. Vlad Calugarul intáreste lui Roman si
fratilor lui, Dan, Radul, Micul, Musat i Stoica o parte de movie in.Micesti,
pe care le-o daduse Stoica dvornicul, iar Domnului au dat 2 cai; i o parte
de mosie in Ulitesti, pe care o cumparasera dela Zamone drept 100 de aspri.
Originalul pe hartie In Academia Romana, Pachet 40, No. 7. Data e cam stearsä si
s'ar putea ceti 6990, 6991 sau 6999. Mentionat de Lapedatu cu data de mai sus in aVlad
Voda Cliugäruln (op. cit.), p. 71, sub No. 2.Cf. lirisovul din 6989, Aug. 16 de mai sus.
6991. Ianuarie 27.. 1483. TArgoviste. Vlad V. V. intareste boierilor sai
Batie, Brat, Dragul, Dobromir, Dragul, Radul, Danciul cu feciorii lor, mai
multe mosii . Criva din Mehedinti toata, i Bucurestii a 3-a parte si
Rusänestii toti, pentruca i-au cumparat dela Musata si dela nepatii ei drept
3.000 aspri i Domniei mele au dat un cal bun».
Copie slava In Academia Romana, Pach. 76, No. 5; cf. Lapeclatu, op. cit., p. 71, No. 3.
6991. Iunie 1. 1483. indiction 1. Thrgoviste. Vlad V. V. intareste mamas-
tirii Tismana mosiile Tismana, Pocruia, Godinestii, SArbsorii si . Ohaba,
pe care o cumparase jupan Vintila logofatul dela St..nciul Cortofles drept
160 florini si le scuteste de dari.
Analele A. R. Tom. XXXII. Memoriile Seq. Islorice. 34
www.digibuc.ro
530 . DoCArt
Arh. Stat. Buc. Originalul pe pergament In doe. man. Tismana, pach. 1, de unde a
trecut In iFondul IstoricD (Invent, doe. restituite No. 797); Condica Branooveneascá,
vol. II (No. 266), f. 15 v. ou data de 1 IanuarieD (?); Condica veche a Tismenei, vol. I,
(No. 42), f. 75 v.; idem, noun a Tism., vol. I, p. 17. Publicat In Venelin, op. cit., p. 124,
ou data exactn; mentionat de Lapedatu, op. cit., p. 71. Indiction 1 corespunde cu anul 1483.
6991. lunie 5. 1483. Tárgoviste. Vlad V. V. intareste lui Mihail cu flu
sli satul Topestii langa. Tismana, pentruca I-au cumparat dela Manea biv
stolnic, fiul lui Barbu, drept 300 aspri, i Domnului au dat calul.
Arh. Stat. Btu). Pergament cu trad, de Gg. Pesacov in doe. man. Tisrnana, Pach. No. 2, de
unde au fost treoute In aF'ondul IstoricD; Condica veche a Tismenei, vol. I, (No. 42) f. 180;
Condica noun (din 1860) a aceleias mannstiri, vol. I, p. 66. Publicat de ilasdeu in Arhiva
Istorica, I, p. 37, de Milettci-Agura In aSbornicD, IX, (pe 1893), op. cit., p. 340 sub No. 15
si de Ghibanescu in Surete i Isvoade (op. cit.), I, p. 285; cf. Lapedatu, op. cit., p. 71, No. 6.
6993. Aprilie 5. 1485. Thrgoviste. Vladislav V. V. intäreste lui Danciul pi
feciorilor si i fratelui Au Marco cu feciorii sai ca sa, le fie Iasii toi, pentrua
i-au cumparat dela *usman din Curte cu 35 florini unguresti si un caftan
de postav, i Domnul le-a iertat calul.
Publicat in Ghiblinescu, Surete i Isvoade, I, p. 288.
6994. Septemvrie 27. 1485. fixa, loc. Insemnarea egumenului Iosif Govo-
reanul: «sä se stie precum am cum pArat acest loc dela Hijul din Oras dela
Palco [sic] drept aspri 2.110; marturii jupan Oancea, jupAn Manciul (ur-
meaz6, MO 8 martori), si eu Borcea care am scris in zilele Radului Voda,
flul marelui Vlad VodA. Septemvrie 27 It. 6994.»
Arh. Stat. Buo., Condica veche a man. Govora (No.109), p. 210 si p. 288, unde este trecut
ou data Sept. 26. Insemnarea original& era pusa Intre hartiile mosiei Glodul a manas-
tirii. Anul, evident gresit, ar putea fi 1475 sau 1495.
6995. lunie 12. 1487. TArgoviste. Vlad V. V. inthreste mangstirii Rusicu
din Muntele Athos un ajutor anual de 6.000 aspri.
Textul publicat In: Acta, praesertim Graeca, Rossici in monte Athos monasterii (Aztra
Pyczaro sa cancers Aeown morracmpia ...), Kiew 1873, in-80,rp. 437. Mentionat in Ldpedatu,
op. cit., p. 72, No. 9: aMentionat de Cipariu, Archivul pentru filologie i istorie, 1868,
ap. 198 si Uspenkji, Istorija Athona, St. Petersburg, 1892, III, p. 337D ; cf. Stefulescu,
Tismana, ed. II, p. 39.
6995. . . . (1487-1486). Targoviste. Vlad V. V. intlreste mânastirii dela
Cricov (Märginenii) a 4-a parte din satul Plopeanii 1 cu vad de moarà in
Teleajen, pentrua a cump&rat-o jupan DrAghici Stoikici dela Cioarit drept
3.000 de aspri gata si Domnului a dat un cal, etc.
Arh. Stat. Buc. Condica din 1755 a manastirii Mirgineni, f. 143 v., unde luna 9
ziva lipseso.
www.digibuc.ro
13113DII PitIVITOARE LA 3413MISMATICA TgRII-R0MANEL3T3, 3. 531
www.digibuc.ro
532 H. DOCAH
6998. lulie 26. 1490. BucurWi. Vlad V. V. intäre§te «prea cinstitului drega-
tor al Domniei mele, cel in casa Domniei mele» jupan Latco cu fiii §i cu
nepotii lui de frate jupan Andreian §i jupan Lupul, ca 0, le fie i/2 din Ohaba
qi '/2 din Pietreni, cari le sunt b&trane, §i. Tope§tii toti, pe cari i-a cum-
parat jupan Latco drept 1.300 aspri . §i Domnului au dat cal bun.
Arh. Stat. Buc. Pergamentul original cu trad. de Peaacov in doc. man. Tismana,
pach. 2, No. 2, de unde au trecut in eFondul Istorics. Traduceri in Condica veche (din
1787) a Tismenei, vol. I (No. 42), f. 180 ai in Condica noul a aceleiaa manastiri, vol. I,
(No. 45), p. 67. Publicat de Basdeu in Arhiva Ist., 1, p 5-7 ai de Ghibanescu in Surete
si Isvoade, I, p. 292; cf. Ldpedatu, op. cit., p. 72, No. 20.
7000. Aprilie 29. 1492. Alt loc Vlad V. V. därue§te 10.000 aspri chiliei
Sf. Ilia din Muntele Athos.
Lapedatu, op. cit., p. '73, No. 23: eMentionat in Cipariu, Arhiva, p. 199s.
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NUMISMATICA TERII-ROMANESTI, I. 533
www.digibuc.ro
534 N. DOCAN
www.digibuc.ro
STIIMI PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERII-ROMINETI, I. 535
www.digibuc.ro
536 N. DOCAN
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NUMISMATICA TERII-ROMINE$TI, r. 537
www.digibuc.ro
538 N. DOCAN
Arh. Stat. Bac. pergament cu pecete mare si trad. de Gg. Pesacov in doe. man. Go-
vora, pach. 6, de unde a trecut in eFondul Istoric), sectiunea aPecetiD. Condica veche
a Govorei, p. 19; condica nota, I, p, 233. Randul pus in !rare ghillimete e stars In
original cu chinovar.
7005. Martie . . . 1497. Targoviste. Radu V. V. intAreste manästirii Hi-
landarul din Sf. Munte ajutorul anual de 5.000 aspri hotärit de parintele
sau Vlad V. V., si 500 de aspri cheltueli de drum fratilor cari vor veni in
Ora dupa acest ajutor.
Originalul la man. Hilandarul; comunicat de d-1 St. Nicokiescu. Hrisovul lui Vlad V. V.
v. mai sus (din 7001. Nov.,. . ).
7005. April 1. 1497. nrgovi§te. Radu V. V. intareste slugii sale . . . .
pArti in Nicesti si Mogosel, si lui Lume si Cerna pärti in Alboteni si Hu-
hurez, si in Társeni a 3-a parte pe care o cumparasera Lume si Cerna dela
fii lui Dragoslov drept 300 de aspri si Domnului au dat cal.
Arh. Stat. Buc., pergament foarte deteriorat, cu trad. 'modern5., in doe. man. Radu
Voc15,, pach. 19-bis. Numele intaiului proprietar este ilisibil; dup5. inventarul Arhivei, ar
fi fost eCernatT,
7006. Aprilie 15. 1498. Para loc. Radu V. V. intlreste manästirii Govora
livedea de langa hotarul V15.dic6i, cumpäratä de egumenul Doroteiu drept
1.500 aspri.
Arh. Stat. Buc. originalul pe pergament si trad. de Gg. Pesacov In doe. man. Govora,
pach 21, de unde au trecut In eFondul Istoricu. Condica veche a Govorei (No. 109), p.53.
Condica noua, p. 634. Publicat de Miletici-Agura In eSbornicu, IX, No. 23, p. 348.
7006. Aprilie 19. 1498. Bucuresti. Radu V. V. confirmä mangstirii Hilan-
darul din Sf. Munte ajutorul anual de 5.000 aspri acordat de parintele säu
Vlad V. V. si cele 500 de aspri pentru cheltuelile de drum ale calugarilor
cari vor veni in Ora dupa acest ajutor.
Originalul la man. Hilandarul; cf. Hrisoavele din 7005 Martie ... si 7001 Nov..
de mai sus; comunicat de d-1 St. blicokiescu.
7006. Iunie 26. 1498. TArgoviste. Radu V. V. intäreste jupanului Serban
partea din Strehäet, care ii este batrana ; si iar in StrehbA o parte pe care
o cumparasera dela Balea drept 600 aspri . . . si ii iartA calul.
Arh. Stat. Buc., pergament rupt si aproape complet stars (la facerea precedentului
inventar era deja considerat ca ilisibil) in doe. Mitropoliei Bucuresti, pach.. . , de unde
a trecut in eFondul Istoricu.
7007. Ianuarie 25. 1499. Thrgoviste. Radu V. V. intäreste mAnästirei Go-
vora satul Glodul tot «cu toate hotarele, dupä cum a fost si mai inainte
movie a Sf. manästiri; dup6. aceea 1-am kii cumpärat Domnia mea Glodul
tot drept 5.000 de aspri dela Cirstea . . . » si 11 scuteste de dari.
www.digibuc.ro
RTUDII PRIVITOARE LA NUMISMATICA TERII-ROMINETI, I. 539
Arh. Stat. Bum pergament cu o frumoasii pecete mare In doe. man. Govora, pach. 3,
de uncle a treout In eFondul Istorico (secOunea aPecetio); ibidem o trad. de Gg. Papaw.
Condica veche a Govorei p. 211, Condica nouá, I, p. 113.
7008. lanuarie 21. 1500 . . . . Radu V. V. intarevte lui Stan vi fecio-
rilor lui movia lui Neagomir din Bunevti curnparata drept 3.500 aspri Inca
in zilele Vladului V. V. ce i-au zis Teape§ . . .
Arh. Stat. Buc. Originalul pe hartie, deteriorat (locul emisiunii nu se vede) In doe.
Episc. de RAmnic, pach. 14, de unde a trecut In aFondul Istorioo ; ibidem o trad. veche.
Condica BrAncoveneascA, I, L 304 V.
www.digibuc.ro
540 N. DOCAN
Arh. Stat. Buc. pergament eu pecete i trad. de Gg. Pesacov in doe. man. Govora,
pachet 4, de unde a trecut in (Fondal Istoric). Condica.veche (No. 109) a Govorei, p. 35.
Condica noun, I, p. 163. Indictionul anului 1500 este 3, indiction 4 corespunzand eu 1501;
temelia 29 corespunde cu 1500, aceea a anului 1501 find 11; cf. §i doe. din 7008, Apr.26
de mai sus.
7009. :lanuarie . . . (1501). Targoviete. Radu V. V. inthreete mânAstirii Cot-
lomueu din SE% Munte un ajutor anual de 2.000 aspri ei 200 de aspri ajutor
de drum fratilor cari vor veni- in tar& sä ridice banii.
Originalul la minastirea . . . . din Athos. Comunicat de d-1 St. Nicolaescu.
7009. lanuarie 28 (1501) Scrisoarea prin care fratii Craioveeti,
jupan Barbul banul, Parvul dvornic, Danciul comis i Radul postelnic ho-
thresc marastirii Sf. Pavel din Muntele Athos un ajutor anual de 2.000
aspri ei 100 de aspri cheltueli de drum fratilor cari vor veni dupá acest
ajutor.
Citat de St. Nicolaescu in Documente Slavo-Romane (op. cit.), p. 39, dup. Lub. Moja-
novic, Spomenlk, p. 54.
7009. Aprilie 19. 1501. nrgoviete. Radu V. V. inareete manastirii Bis-
trita in &care an mertic de câte 5.000 aspri.
Arh. Stat. Buc., Originalul pe hartie Cu trad. de Gg. Pepeov in doe. man. Bistrita,
pach. 1 netrebnic, de unde a trecut in Fondul Istorics.
7009. Maiu 24. 1501. Targoviete. Radu V. V. intltreete mangstirii Cozia
mai multe sate intre cari Jurgeanii cumpArati dela Drägoi drept 50 florini
ei un cal; Savestrenii cumpArati jumätate dela Solda drept 1.600 aspri, iar
cealaltä jumatate dela Stoica ei Christea iar pentru 1.600 aspri; StilAtrucul
curnpärat de Magdalina dela Coman Flgäräeanul drept 40 de florinti; apoi
o altá jumatate cumparata, pentru 50 florinti 0 i alte bunuri.
Arh. Stat. Buc , pergament in doe. man. Cozia, pach. 3, de unde a trecut in a Fondul
IstorieD. Condica veche a Coziei, f. 130; Condica noua, I, f. 72. Publicat de Miletici-Agura
In (SbornieD, IX, No. 26, p. 350. Este confirmarea hrisovului din 6996, Aprilie 17.
7009. Iunie 10. 1501 . . . Vlad sin Vlad intAreete lui Dra.goi i fratine-gu
Stänislav ei feciorilor lor, in Zacra a 4-a parte, ei plaiul ce se chiam& Bu-
cila ei in Zvajoi a 4-a parte, pentrud. le sunt batrane ei de moetenire; apoi
sus zieii au infrätit pe feciorii lor, i Domnului au dat un cal bun de 300 aspri.
Arh. Stat. Buc., in doe. man. Horezu, pach. No. 16, traducere din see. XVIII; imediat
sub text scris de alta. mana: (Dela Kane1erie i aplicata pecetea in ceari a admini-
straOunii austriace din Oltenia. Locul emisiunii 1ipse0e.
7009. Iulie 1. 1501 .. . Vlad sin Vlad intAreete manastirii Cotmeana sa-
tele Prislopul, Cacaletii i Oläceetii, cumparate de jupan Bogdan, marele
www.digibuc.ro
STUDTI PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERIt-ROMINEVII, 1. 541
vornic dela Stanciul parcalabul drept 5.000 aspri gata, vi ditruite de dan-
sul manastirii.
Arh. Stat. Buc. Con dica din 1856 a man. Cotmeana, p. 25; cf. Lapedatu, op. cit, p. 62,
nota 1. Locul emisiunii lipseqte In condica.
7009. Julie 9. 1501. Targovivte. Radu V. V. intarevte lui Manea vi flilor
sal Dodevtii toti opentruca i-a cumparat Manea dela Nean cu 42 florini un-
gurevti, iar dupit ei a cumparat i Domnia mea dela Simon cu 22 florini».
rublicat in Ghibdnescu, Surete i Isvoade, I, p. 303; rezumat In Iorga, Studii qi Do-
cumente, VI, p. 455 (Documente din Muzeul Gorjului).
7010. Fevruarie 18. 1502. indiction 5, crugul soarelui 10, crugul lunii 18,
temelia 25. Targovivte. Radu V. V. intarevte manastirii Rtisicu din Sf. Munte
un ajutor anual de 4.000 aspri, vi 400 de aspri cheltueli de drum caluga-
rilor cari vor veni sa iea acest ajutor.
Publicat in Acta, praesertim Graeca, Rossici in monte Athos monasterii (op. cit.),
p. 442. Temelia este greqiti a25D in loc de 22; celelalte eleinente cronologice corespund.
7010. Illartie 9. 1502. Targovivte. Radu V. V. intarevte prea cinstitului
dregator jupan Radu i fratelui sat' jupan Petru cu feciorii lor, mai multe
sate cad le sunt Mtrâne, i apoi Rovia toata cumparata jumatate pentru 230
de oi, iar cealaltA jurnatate pentru 1.200 de aspri. i iar Radoii toti cumparati
pentru 70 de oi, un cal vi doi boi. $i iar vinariciul domnesc din toate sa-
tele, pentruca 1-au cumparat dela Vlad V. V. Calugarul drept 3 cai buni.
Arh. Stat. Duo., pergament neobicinuit de mare In doe. schitului Polovraci, pach. 1 bis,
No. 13, de unde a trecut In 4Ieondul Istoricii; ibidem, un suret din sec. XVIII, greOt qi
necomplet. Publicat in Ghiblinescu, Surete i Isvoade, I, p. 305.
7010. Aprilie 30. 1502. Targovivte. Radu V. V. intarevte manastirii Tis-
mana vama dela Calafat, hotarind. i taxele ce manästirea va lua, adica de
un cal aspri 6, de un bou aspri 3, o vaca aspri 2, doua oi un aspru, un sac
de gran aspri 2, dintr'o suta de bolovani de sare 3 bolovani, dela o cara-
toare de yin aspri 10; la Bistretu, la Balta Alba vi la Platatu din 10 pevti
un pevte . . .; dela eine va sara pe acele balti (pevte) cu corabia (luntrea ?)
dela o corabie aspri 30, vi de o luntre (map. ?) aspri 15; vi de un car aspri
4, vi dela o povara pt . cal aspri 2.
Arh. Stat., Buc., pergament deteriorat i o traducere corecta de Dionisie ecclesiarhul
In doe. man. Tismenei, pach. 7 netrebnice, de unde a trecut In Fondul Istoric). Con-
dica veche a Tismenei, vol. I (No. 42), f. 686. Varna Calafatului fusese Intarita Tismenei
prin hrisovul lui Basarab Mladi din 6988, Aprilie 3, prin care insa nu se hotarasc taxa
(cf. Condica veche a Tismenei, I, f. 586).
7010. Maiu 3. 1502. Targovivte. Radu V. V. intarevte mAnastirii Govora
satele: Barsevtii, «care a fost movie de bavtina a manastirii, iar dupa aceea
www.digibuc.ro
542 N. DOCAN
.
am schimbat Domnia mea cu Neagoe, de am dat lui Neagoe, Curtisorul
si inca, . . . 1.000 de aspri si o parte din Ruar, . . . iar Neagoe a dat Dom-
niei mele Baxsestii . . .»; si Glodul pe care il cumparase el insu§ dela Ca.r.:
stea drept 5.000 de aspri; si Hinteva toatä, cumpa,ratä jumAtate dela Caxstea
drept 700 de aspri si jumätate dela Staico logof. drept 700 de aspri; si NA-
näsestii toti cumparati de Vlad V. V. Calugarul, «si apoi iam cumparat
si Domnia mea, partea Bilei drept 1.400 de aspri si partea lui Straoa drept
1.600 de aspri si a lui Sprinte§ drept 800 de aspri»; si partea Corbanes-
tilor cumparata cu 800 de aspri, si a lui Ivan toata asemenea cu 400 de
aspri, si a lui Sprinte§ din Preutesti drept 400 aspri; si mosia Ursilor cum-
paratä cu 800 aspri; si Ionestii toti cu silistea Corbänestilor, cumparata
dela Bordea si jupaneasa lui, Anca, fata lui Jitiian, cu 7.000 aspri. «Si Stoi-
cenii toti cari au fost de zestre mumei Domniei mele, si i-au cumparat
Domnia mea dela Vlaicul drept 10.000 aspri»; si Plávicenii toti cumpärati
cu 5.000 aspri si . . . via cumparata de Domn dela Oprea . din Ribnic cu
5.000 aspri, si via lui Stepan cumparath, de calugari cu 400 de aspri si via
popei Alexe cumpäratä cu 800 de aspri [urmeazá scutiri si mile] si mertic
dela Ocna, ate 3.000 aspri; si Tigani, intre cari Nicula cu copiii lui «pen-
trucä i-au inchinat Stefan la moartea lui Sf. mânástiri, pe cari dupa, aceea
inca i-am cumparat Domnia mea dela feciorii lui Stefan drept 1.500 de
aspri, pentru ca sä se numeasca cum ca sunt cumparati» . . . si i-a inchi-
nat mtinlistirii.
Arh. Stat. Buc., pergament cu pecete in doe. man. Govora, de unde a trecut in iFon-
dul IstoricD. Condica veche (No. 109) a Govorei, p, 38, Qi Condica noun, p. 166.
7010. Iunie 19. 1502. Thrgoviste. Radu V. V. intAreste lui Mogo§ si fra-
telui sat' Nanciul si fiilor lor mosie in Stanesti, partea lui Aläman, pe care
o redobAndiserä intorcând lui Manea Vulparul 1.000 de aspri Inca in zilele
lui Vlad V. V. Calugarul; si Domnului au dat cal.
Arh. Stat. Buc., originalul pe hartie cu trad. de Gg. Pe§acov In doe. man. Cimpulung,
de unde au trecut In iFondul 1storicD. Condica din 1855 a man. Campulung, p. 180.
7010. fara luna, zi si loc. 1502 (?) Radu V. V. intareste manästirii Nucet
jumAtate din satul Topolovenii, ce fusese data manastillii de jupâneasa
Neaga a lui Gherghina parcalabul; si cealalt 6. jumatate, pe care o cumpa-
rase Gherghina parcalabul in zilele lui Vlad Calugarul drept 15.000 aspri
si o dase manastirii. $i satul Micsenestii, pentrucl il cumparase Gherghina
pare. juniAtate drept 5.000 de aspri §i drept 4 pardosi domnegti si drept 4
cai domnesti si o pereche de nasturi de 1.000 aspri; tar altS, jumatate o
cumpärase drept 12.000 aspri. Si iar satul Galesestii toti pe care il luase
Gherghina pare. dela Vlaicul, dindu-i in schimb Crastienestii si 5.000 de
www.digibuc.ro
ATTIDII PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERII-ROMINEM, I. 548
www.digibuc.ro
544 N. DOCAN
www.digibuc.ro
stunir PRIVITOARE LA NeMISMATIC A TERII-ROMINEFII, I. 545
www.digibuc.ro
546 R. podAN
7014. Aprilie 12. 1506. Targoviste. Radu V. V. intareste lui propa Fran-
cul si feciorilor lui jupan Tudor diiac vi jupan Stanciul, si feciorilor lor, movie
in Voinitesti, partea Petrii toga, pentruca au cumprtrat-o drept 1.400 aspri;
si partea Sibisteanului toata, cumparata, cu 1.400 aspri; si din partea lui
Dumitru si Radu a 4-a parte, cumparata tot cu 1.400 aspri; si dela Dumitru
si Radu 9 pamanturi, cumparate cu 400 aspri ; si Blata toata si Prundul tot,
si Inca 4 pamanturi cumparate cu [rupt] aspri; «vi iar au dat popei Francului
si feciorului lui Crcimu (!) 340 aspri dinaintea pargarilor din Ribnic, si
Domniei mele calul».
Arh. Stat. Buc., originalul pe 'Artie cu trad. din sec. XVIII in doc. Episc. de Râmnic,
pachet No. 52.
7014. Iunie 4. 1506. Targoviste. Radu V. V. Intrireste lui jupan Francu si
feciorilor lui jumätate din Balesti si muntele numit Zanoagrt . . . si Florile
Albe cat a tinut Fracea, pentruca 1-au cumparat dela Fracea drept 680
aspri si Domnului au dat un cal bun.
Arh. Stat. Buc., pergament foarte deteriorat In doe. mon. Horezu, pach. 19, de uncle a
trecut in aPondul Istoric); tot acolo o traducere veche In care tálmaciul arat5 ca ori-
ginalul find rupt, nu 1-a putut traduce cleat partial. Completat dupa trad. din Condica
Brancoveneasek vol. No. 267, f. 435.
7014. August 16. 1506. In manastirea Bistrita. Zapistil de danie prin care
fratii Craiovesti Barbu banul, Parvul dvornic, Danciul comis si Radu pos-
telnic miluesc manastirea Bistrita drtruindu-i mai multe bunuri intre cari
si o vie cu o livada, cumparate dela parcalaboaia Sasca drept 4.000 aspri.
Arh. Stat. Buc., pergament cu trad. de Gg. Pesacov In doe. Wm. Bistrita, pach. 32,
No. 1, de unde a trecut In a Pondul Istoricu. Tot in aeelas pachet o trad. vizata de Can-
telaria Comisiei documentale, intr'un caiet de cbpii de pe actele mân5stirii privitoare la
viile dela Troian. Condica Brancoveneasc5, vol. II (No. 266), 1. 605. Publicat de Tocilescu
dup.& trad. din Condica Bistritei In F'oaia Soc. Romanismul, No. 8-9 din 1870, p. 396.
7015. Julie 20. 1507. Targoviste. Radu V. V. intareste manastirii Glava-
ciocul satele Calugarenii de pe Neajlov toti si Calugarenii dela Teleorman
jumatate, pe cari le inchinase ,Mircea V. V. mánAstirii; apoi Velea toata si
Isvarta pe cari le inchinase Vlad V. V. Calugarul, dupa ce le cumparase
dela Radu Tramandan, fratele lui Cazan logofat, drept 200 de florinti ungu-
resti si drept 16 coti de epriu i drept 24 coti de giure de aur si Inca
drept 500 de aspri; si Crangarii toti pe cari ii cumparase drept 100 de
florinti unguresti si Somarinestii toti de asemenea drept 140 de florinti un-
guresti si .. . plaiul ce se chiama Prislopul a 3-a parte, pe care o cumpa-
rase tot Vlacl V. V. Calugarul «drept un tetravanghel, si pretul lui este
1.000 aspri»; . .. apoi viile dela Topoloveni, a Rujii cumparata drept [rupt]
www.digibuc.ro
§TIIDII PRIVITOARE LA RUMISMATICA TERII-ROMINETI, I. 541
www.digibuc.ro
548 N. boOAR
www.digibuc.ro
STITDII PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERII-ROMANE§TI, I. 549
www.digibuc.ro
550 N. DOCAN
7018. Iunie 18. 1510. Bucuresti. Vlad V. V. intAreste lui jupan Stoica pi-
tarul si feciorilor lui mosie in Lungi, cAte vor fi pArtile lui Neagoe, pen-
trucA le-a cumpArat dela Dragaia, flea lui Neagoe, drept 600 aspri.
Pergament oblong en trad. de Gg. Pesacov In Academia Romank pach. 68, No. 1;
ibidem, traducere In pach. 76, No. 17 ter inteun caiet de trad. facute de Pesacov la 1836.
7019. Septentvrie 8. 1510. TArgoviste. Vlad V. V. intAreste lui jup. Stan-
ciul logofat si feciorilor lui jumAtate din Belciugata, care le este bAtrAnA ;
si in Voinitesti un loc de manAstire si de vie 1Ang6. Valea Rea, pentrucA
le-a cumpArat drept 80 de aspri; apoi jup. Stanciul lash averile sale ma-
nAstirii ce se numeste Pometul, etc.
Arh. Stat. Buc., pergament Cu trad. veche In doe. Episc. de Minnie, pach. 52.
7019. Septemvrie 11. 1510 . . . Vlad V. V. intAreste lui Oprea si Stanciul
movie in Corbi a 4-a parte, si din partea Balical jumAtate, cari le Bunt IA-
trAne; apoi in Corbi din partea lui Filip a 3-a parte, pentrucA a cumpArat-o
drept 15 florinti.
Arh. Stat. Buc. Traducere din 1734 In doe. Episc. de Rimnic, pach. 105. Locul mi
siunii lipseste In traducere.
7019. Martie 22. 1511. Bucuresti.Vlad V. V. intAreste manAstirii Znagovul
douA pArti de movie in CArciumari, pe cari le cumpArase jupan Bogdan
dvornicul dela CioarA drept 3.000 aspri si le inchinase mAnAstirii.
Arh. Stat. Buc., pergament deteriorat si rupt, si o trad. de Gg. Pesacov, in doc. man.
Znagovul, pach. 10 ; Condica din 1852 (No. 119) a Znagovului, p. 61.
7019. lulie 10. 1511. Dridih. Vlad V. V. «pentru jupAn Nichifor, care
cumpArase movie la Rogozesti, dela BArbAteiu, Stan, Coman si jupAnita
MAnzea, pentru aspri». etc.
_forgot: Studii si Doc., VI. partea II. p. 592; acela,s, «Constantin Cápitanuly, p. 49, nota 4.
7020. Decemvrie 27. 1511. Targoviste. Vlad V. V. intAreste mAnAstirii
Dealului cu hramul Sf. Nicolae din Mira Likiei satul BAjestii, pentrucA
jumAtate a fost a lui Staico logof., iar cealaltA jumAtate a cumpArat-o ju-
pAnita Caplea, sora Domnului, drept 700 aspri incA in zilele lui Mihnea V. V.
si apoi a inchinat satul intreg mAnAstirii pentru sufletul jupAnului Staico
logof. si pentru sufletul fiului lor PArvul comisul.
Arh. Stat. Buc., pergament oblong cu trad. de Gg. Pesacov in doe. man. Dealu, pach.
6 ; ibidem, Condica din 1852 a man. Dealu, p. 249. Publicat dupa o trad. din 1869 a lui
Dim. Pesacov in Foaia soc. Romanismul, No. 1 din 1870, p. 46.
7020. Maiu 26. 1511. Bucuresti. Basarab sin Basarab intAreste mAnAstirii
Znagovul movie in CArciumari, din partea lui Cioara. douA pArti cari le-a
fost cumpArat jupanita lui Stepan pe furis dela Cioara drept 3.000 aspri,
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERII-ROBLINE$TI, I. 551
Arh. Stat. Buc., pergament in doe. min. Bistrita, pach. No. 46, de unde a trecut in
aFondul IstoricD; ibidem, o trad. de Gg. Pesacov. Condica Brincoveneascl, vol. II (No.
266), f. 564 traduce Di sfitolacti 6 i sfitomihliu 6D. Tot astfel in condica veche a man.
Vierosu (din 1780, No. 130), f. 202, si condica aceleias min. No. 135, la f. 84 v.
1020. lulie 30. 1512. Thrgoviste. Basarab V.V. intAreste marlstirii Glavaciocu
mai multe sate intro cari unele cumparate de Vlad V. V. ChlugArul si
anume: Velea toatä cumpArath dela Radu Trämãndan drept 200 florini un-
guresti si 16 coti postav de Epriu si 24 coti giure de aur si 500 aspri, si
Crângarii toti cumpärati cu 100 de florini unguresti, si SumArinestii toti
asemenea cu 140 florini unguresti ... si viile dela Topoloveni, via lui Ruje
cumpäratà cu 105 [rupt], via lui Blaj Cheacica cumpArat5. cu 60 fiorini un-
guresti, a lui Lorent asemenea cu 36 florini ung. si a lui Blaj cel negru
cu 50 florini unguresti [urmeazá inthrire de Tigani].
Arh. Stat. Buc., pergament in doe. min. Glavaciocu, pach. 20, de unde a trecut in
eFondul IstoricD; Condica nota a min. Glavaciocu, p. 194. Este in parte o repetire a
hrisovului din 7015, Iulie 20, de mai sus.
7020. August 2. 1512. TArgoviste. Basarab V. V. intäreste mAnastirii Sf.
Gheorghe numita «Pargul Albanez» din Muntele Athos, ajutorul anual de
1.000 aspri si 100 aspri cheltueli de drum fratilor cari vor veni sä ridice
banii, acordat de parintele sii.0 Basarab V. V.
Originalul in Sf. Munte. Comunicat de d-1 St. Nicolaescu.
7020. August 6. 1512. Targoviste. Basarab V. V. intareste lui Stanciu
Muja si flilor sai . . . in Curpenel iar V, din partea lui Nanu, pentrucá o
cumptirase jup. Stanciu Muja dela Stanislav si dela altii inca in zilele Ra-
dului V. V. drept 1.600 aspri.
Stefulescu, Gorjul pitoresc si istoric (op. cit.), p. 298.
www.digibuc.ro
552 N. DOCAN
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NUMISMATICA TERII-ROMINESTI, I. 553
mosia sa mai sus zisa, ing, de a sa buna voie ; i iar in Studina partea
Gugai jumatate, cumparata drept 600 aspri ; ci tot acolo partea lui Stani-
mir toata, cumparata cu 1.200 aspri ; ci in Crucov partea lui Dragulici toata
si CU Branictea, cumparata cu 1.400 aspri; i in Randurecti partea lui Pa-
zarlie, cumparata cu 1.500 aspri ; i Tiganul Nedelcu cu copiii lui, aseme-
nea drept 3.600 aspri.
Arh. Stat. Buc., pergament cu trad. de Gg. Pesacov in doc. man. 13istrita, pach: 24,
de unde a trecut In aFondul Istorice; Condica Brancoveneascá, II (No. 266), f. 641 v.;
ibidem, intr'un caiet de 35 trad. de pe scrisorile man. Bistrita, adeverit la 13 Iulie 1845
de Logofetia cea mare a pricinilor bisericesti, in doc. man. Bistrita, acelas pachet 24.
7025. Noemurie 3. 1516. Pitecti. Basarab V. V. intarecte. jupanului Stan-
ciul logof., in Titircecti, un loc de vie cu pomi cumparat dela Neagu cu
170 aspri, ci alt loc de vie tot acolo cumpärat dela Coica croitorul din
Ocne drept 400 aspri Inca in zilele Radului V. V., apoi in Voinitecti o
vie ce este la sf. manastire ce se numecte Pometul din Corne, la Valea
Rea ; apoi jup. Stanciul lasa aceste bunuri i altele sf. manastiri ce se nu-
mecte Pometul.
.Arh. Stat. Buc., pergament cu trad. veche in doe. Episc. de Minnie, pach. No. 52.
7025. Ghenayie 12. 1517. locul lipsecte. Basarab V. V. intarecte manästirii
Corbii de Piatra un ajutor anual de 700 aspri.
Arh. Stat. Buc., pergament atat de deteriorat incat n'a putut fi tradus nici la 1857 de
Dim. Pesacov, translatorul Comisiei documen tale, care da nurnai un rezumat aflator
acum in aFondul Istoricp.
7025. lithe 19. 1517. Pitecti. Basarab V. V. intarecte lui Draica i ffilor
sai ca sa-i fie in Grocani 5 teiuri (funii), pentruca le-a cumpärat dela Gro-
zea i altii drept 925 aspri i Domnul i-a iertat calul.
Arh. Stat. Buc., pergament oblong cu trad. de Gg. Pesacov in doe. man. Tismana,
pach. 13, de unde a trecut in iFondul Istorico. Condica veche a Tismenei, vol. I (No.42),
f. 188, si Condica nouit, I, p. 312 ; publicat de Ghibanescu in Surete i Isvoade, I, p. 333.
7025. August 23. 1517. Curtea de Argec. Iw Neagoe Basarab» scrie ca-
lugarilor din manastirea Hilandarul ca au sosit la dansul de acolo parintele
proegumen Kir Leontie i staretul Mardarie, aducandu-i obicinuita blagos-
venie. Apoi intarecte mamastirii sus zise un ajutor anual de 7.000 aspri.
Originalul la man. Hilandarul in Athos. Comunicat de d-1 St. Nicolaescu.
7026. Septemvrie 1. 1517. Arges. Basarab V. V. intarecte jupanului Stan-
ciul logof. ca sa-i fie la Olt inpotriva Voinitectilor de catre Rabnic, «oracul
Domniei mele» jumatate dintr'o moara, pentruca a cumparat-o dela Radu
drept 500 aspri, i un vad de moara, «ci dela vale opintreala cat poate
www.digibuc.ro
554 N. DOCAN
«trage un om cu sageata». Apoi jup. Stanciul darueste aceste bunuri sf. ma-
nästiri din Cornet.
Arh. Stat. Buc., pergament cu trad. din sec. XVIII in doc. Episc. de Ramnic, pach. 62.
. 7026. Octomvrie 29. 1517. In Sf. manastire Arges. Basarab V. V. luta-
reste lui jup. Stanciul logofatul ca sä i fie in Costesti oricat se va alege
hotarul din Belciugata jumatate, pentruca ii este batrana dela stramosi; si
in Voinitesti, insa in Cornet de catre Valea Rea, un loc de vie si de ma-
nästire, in care a facut jup. Stanciul manästire, pentruca 1-a cumparat dela
Paul drept 80 aspri ; si iar in Cornet o vie cumparata dela Vlaicu cu 50
aspri; si iar fie spre Olt catre Rahnic in potriva Voinitestilor un vad
de moara pe care 1-a ajuns cu credincioasa slujba; si in acel vad jumatate
de moara cumparata cu 500 aspri; si lane. Ocna la Titiricesti o vie cu
pomet, livezi si cu doua fantini cumparata cu 1.200 aspri; apoi in Titiri-
cesti un loc de vie cumparat cu 130 aspri, si tot acolo alt loc de vie cum-
parat drept un caftan si 120 aspri, si un al 3-lea boo de vie cumparat
de popa Francul si cu jup. Stanciul dela Coica croitorul drept o «sara-
custia» si 300 aspri. Apoi jup. Stanciul darueste toate acestea manästirii
de langa Voinitesti in Cornet.
Arh. Stat., Bile., pergament cu trad. din sea. XVIII In doe. Episc. de Mamie, pach. 52.
(SgrAcustia, = poman5, de 40 de zile.
7026. Octomvrie 30. 1517. Curtea de Arges. Basarab impreuna cu fiul salt
Teodosie intareste monastirii Govora satele Ionestii toti, apoi silistea Cor-
benilor pe care o cumparase Radu V. V. dela Anca flica lui Jitian si dela
altii drept 7.000 aspri Inca in zilele lui Vlad V. V. Calugarul, si Hintea toatä,
pentruca jumatate o cumparase Vlad V. V. drept 700 aspri, iar cealalta ju-
matate o cumparase Stoica logof. drept 800 aspri . . . ; si iar viile popii
Alexe cumparate drept 700 aspri Inca din zilele Vladului V. V., si via lui
Stepan cumparata tot atunci drept 400 aspri, si via dela Copacel cu vi-
näriciul domnesc cumparata dela Radu V. V. drept 3.000 aspri . . . . si .
Stoicenii toti cati fusesera zestre Samodianidei, muma lui Radu V. V., si pe
can ii cumparase dpoi Radu V. V. dela Vlaicu drept 11.000 aspri, iar Vlaicu
cu acesti aspri isi cumparase Nucetul ; i Glodul cumparat de Radu V. V.
cu 5.000 aspri, 0i o parte din Bunesti, asemenea cu 700 aspri, si Plavicenii
toti cumparati de Radu V. V. cu 5.000 aspri, i jumatate din Cheia partea
Danciului, asemenea cu 4.700 aspri [urmeaza alte imobile i Tigani, intre
can i Tiganul Boia cu copiii lui, cumparat de Domn drept 500 aspri §i un
cal bun]. Apoi intareste manastirii a patra parte din Vama dela Runc, ca
sa iea calugarii a 4-a parte din orice va trece si tot atita si din numerar
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TEEII-ROMANE5TI, I. 555
(«din aspre»), si iar pivnita dela Ocna,, pentrucá partea Marinei din acea
pivnitä o cumpärase egumenul cu 1.200 aspre in zilele Vladului V. V.
Arh. Stat. Buc., pergament enorm In doe. man. Govora, pach. 5, de unde a trecut in
oFondul Istoricu. Condica veche a Govorei, p. 121, Condica nou5., idem, I, p. 184; cf. Ni-
colaescu, Doc. slavo-române, p. 241.
7026. Aprilie 28. 1518. Bucuresti. Basarab intareste lui Tudor logofatul
si fratelui lui, jupan Stanciul, si feciorilor lor, in Voinitestii de jos ce sunt
la Olt, partea Dobrei toatä pe care au cumparat-o drept 1.500 aspre.
Arh. Stat. Buc., original pe hartie cu trad. din sec. XVIII In don Episc. de Ramnic,
.
pach. 52.
7026. Aprilie 30. 1518. Bucuresti. Basarab V. V. intaxeste lui Datco cu fiii
si fiicele sale si fratelui sAu Mihail, jumatate din Beresti, partea Stanisla-
vestilor Suri si partea Buctrovului, cumpArate dela Fiat drept 30 de florini;
apoi lui Dumitru si Stan cu fratii lor mosia cumpärat5. in Bereste dela Fiat
cu 30 de florini ; «si iar a cumpArat Datco cu fratele sAu Mihail
www.digibuc.ro
556 N. DOCAN
Arh. Stat. Buc., pergament in doe. man. Cotmeana, de unde a trecut in aFondul
Istoricz.
7027. lanuarie 13. 1519. Pitesti. Basarab intareste manästirii dela Gura
Motrului, ridicath. de IIarvat Vel logofat, mosie in *usita si in Gruiari, partea
lui Lehaila, si iar acolo partea Neagului lui Urdes, cumpärat6. de Harvat
logf. drept 600 de aspri . . .
Arh. Stat. Buc., Condica Brancoveneasc5. II (No. 266), f. 1127; Condica veche (No. 85)
a man. Motru, 1. 34; Condica noua' a aceleia mánastiri, f. 44. In Condicele man. Motru
numele gLehailau e inlocuit prin aMihailo.
7027. Ianurie 15. 1519. Pitesti. Basarab inth.reste mithilstirii Arge§ satul
Topana cu tot hotarul, pentruca 1-a cumparat manästirea dela jupanul Badea
post. drept 14.000 aspri.
Arh. Stat. I3uc., originalul pe hartie cu trad. din 1795 de Radu protopop sud Olt, in
doc. man. Arge,, pach. 13, de unde a trceut in 4Fondul Istorico.
7027. Ianuarie 21. 1519. Pitesti. I3asarab intäreste jupanului Stanciul lo-
gofat in Voinitesti un loc de arie §i de stupina, pe cari le cumpArase Stan-
ciul dela, Paul drept 125 aspri; apoi Stanciul le da sf. mânastiri din Cornet.
Arh. Stat. Buc., pergament i trad. din sec. XVIII in doc Episc. de Minnie, path, 52.
7027. Ianuarie 28. 1519. Pitesti. Basarab intAreste «cinstitului si puterni-
cului si celui mai mare sfetnic din casa Domniei mele» Harvat logofat si
feciorilor lui, mosie in Studina, din partea lui Dragoslav partea Neagului pe
jumätate, pentruc a. a curnptirat-o drept 600 aspri, si ii iart5, calul.
Arh. Stat. Buc., originalul pe hartie cu trad. de Gg. Pe§acov in doe. man. Bistrita, pach.
24, de unde a trecut in aFondul Istorico. Condica Brancoveneasca, II (No. 266), f. 648 V.
§i intr'un caiet de 35 traduceri (cf. nota de sub hrisovuI din 7024, Fevr. 27) in doe. Bi-
stritei, path. 24.
7027. Julie 9. 1519. Pitesti. Basarab intareste lui Stan Mucea mosie in
Rapaian, pe care o cumparase dela Radu Lungul si dela *erbu drept 650
aspri.
Arh. Stat. Buc., pergament foarte deteriorat, fost in doe. man. Ramnic, acum in tFon-
dul Istorico (Inventarul doe. restit. No. 815).
7028. Septemvrie 5. 1519. Targovi§te. Basarab intiirute monahiei Magda-
lina si jupanului Hamza Comisul si flilor lor, langä mamastirea Valea un
loc de manastire unde monahia Magdalina face manastire de calugarite, si
in Bajest.i partea lui Voicu toat'a, pentruca, au cumpärat-o drept 1.500
aspri . . .
Arh. Stat. Buc , pergament in doe. man. Valea, pach. 16, de unde a trecut in aFon-
dul Istoricu.
www.digibuc.ro
STUDII PRIVITOARE LA NIIMISMATICA TERII-ROMINEVII, 557
www.digibuc.ro
558 N. boCAtt
pe cari le cumpAraserä drept 300 .aspri, lui Tetco cu feciorii lui parti in
aceea§ mosie, cumpärate cu 300 aspri; . . . lui Juga §i altora parti tot in
Barbulesti cumparate drept un cal §i 45 aspri; lui Juga un ogor cump6rat
cu 45 aspri; lui Barbul §i fratelui sau Manciul si Stan movie din drurnul
Prabovei cumpArat5, drept [sters] aspri; lui Albul cu fratele situ i Badiul
cu feciorii lui 3 ogoare in Albe§ti cumparate drept un cal; lui Albul §i fra-
tilor siti o cumparAturg facutA drept 600 aspri; apoi o alta cumparatur& fa-
cuta pentru un cal §i lui Dobrota si feciorilor lui nista parti in Buc§an pe
cari le-au cumparat drept 1.000 aspri.
Arh. Stat. Duo., pergament foarte deteriorat in aFondul Istoricp.
labul vi feciorilor lui, la Balta Neagriti partea lui Neagoe dvornicul din Sla-
vite§ti, pentrua, a cumpArat-o dela Neagoe drept 2.000 aspri, si Balta Nea-
grA partea lui Mlecom cumparara cu 1.500 aspri [urmeazA hotarele]; si
ocina in Floreni, partea Oancei, cumptiratA dela Oancea drept 5.000 aspri
[urmeazti hotarele]; §i sa, le fie niste zestre ce a dat jupan Oancea Orcttlabul
fetei lui, Stanei, vi iar sa-i fie lui la Deal ocina dela stupini dela Saracul On&
in Mamaliga, pentruca a cumparat-o dela jurAneasa Neagoslava drept 500 aspri,
si ocina in GlAmboc, stupina Stoictli din Dobre§ti, cumparata cu 300 aspri,
§i iar pe vale nista locuri cumparate dela Stoica din Dobre§ti drept 300
aspri; si in Topliceni ocina Stoicai §i a fratelui sAu Dolofan, cumparaa cu
2.500 aspri, §i din partea lui Vlaicu, jumatate, cumpArata cu 250 aspri, vi
www.digibuc.ro
ifrrunu PRIVITOARE LA EIIMISMATICA TERII-ROMINESTI, I. 550
7029. Aprilie 30. 1521. Thrgoviste. Basarab intAreste lui Filip si flulor säi
strtpanire pe dou 6. locuri de aräturg, in Alecseni, cumpärate dela Loga
Turcul, Bercea i Muja drept 120 aspri.
Stefulescu, Gorjul istoric i pitoresc (op. cit.), p. 294.
7029. Aprilie 30. 1521 . . . Basarab intAreste lui Semen si altora un plaiu
de vie in Corcolati, cumpärat cu 310 aspri.
Stefulescu, Gorjul istoric i pitoresc, p. XIII ai LXVI, uncle nu se arat5. locul emi-
siunii. Documentul precedent, din aceeaa zi, e dat din Targoviate.
7029. .Noemvrie 30. 1521. (?) Divni Grad (Targoviste). Basarab «da, carte lui
jupan Harvat Vel logofa si fiilor lui pentru mosia lor la Epotesti : partea
lui Voico Ciungul, in schimb pentru alta, mosie ce-1 costase 1.200 aspri,
pe lauga cari se adauga, o nou5. platà».
Iorga, Studii ai Documente, V, p. 170.
www.digibuc.ro
560 N. bodAti
www.digibuc.ro
ANEXA
www.digibuc.ro
562 N. DOCAN STUDII PRIvITOARE LA" NEMISMATICA TERII-ROMANESTI, I. 563
1
1 II III IV V VI
-- VII VIll IX x XI I
I. Un vilar de Ypres 1 fertun La Rua!' 24 1 fertun 1 fertun La Rucar: 1 1 fertun 96 bani 36 denarios La Rucar: 36 LaLaRucitr:24 ducati
Dambovita: 1 fertun
ducati fertun bani 12 ducat!
2. Un vilar de Louvain 1 perpera La Rucar 18 1 perperii, 1 perpera La Rucar: 1 1 perpera 24 ban! (?) Dambovita: 1 perpera
ducati perpera 24 denarios bani 9 ducat'
La Rucar: 12
7. Un cal (eine cum- La Rucar 6 ducati (eine eine cumpara La Micro: 8
pia) 6 ducat! denari 6 ducat! 6 ducat! cumpara sail $ bani eau vinde bani 6 ducat! 6 ducat!
vinde)cal eau 8 denarios (eine vinde)
iapa.
12. 0 vaca La Rucar 3 3 ducat! 8 ducati La Rucax: 3 3 ducat! 4 bani 4 denarios La 'Wear: 4 La Rucar; 8
8 ducati
3 ducat! denari duca t! bani ducat!
www.digibuc.ro
564 N. DOCAN STUDII PRIVITOARE LA NUMISMATICA TERII-ROMANESTI, I. 565
_ I IT III IV V VI VII VIII IX X 1- XI
La Dambovita: La Dambovita:
17. Calaretul La Bran: 8 bani La1Rucar:
denar
2 La Bran : 3 bani La Bran: 8 bani La Bran : 2 bani
La Bran: 2 1 ducat 8 bani
denari denarios La Rucar: 3
bani
La Bran: 1 ban La Da1mb banovita; La Bran: 1 ban La Bran: 1 ban La Dambovita: La Bran: 1 ban
La Bran: 1 de- La Dambovita:
18. Pedestrul La Dambovita: La Rural.: 1 La Dambovita: La Dambovita: I ban narium 1 ban 1 ban
1 ban 1 ban 1 ban La Dambovita: La Dambovita: La Rucar: 1
denar 1 ban La Rucar: 1 ban 1 ban 1 denarium ducat
La Braila: 18 La Braila: 18
La Bran:I p este denari; la TS rg- La Bran:1 paste La Bran:1 paste ducati; la Targ- t peste
La Targsor: 1 *or: 1 paste. La La Targsor: 1 La Tarpon 1 La Targsor: 1 La Targsor: 1 sor: 1 paste; la La Targsor: I
paste. La Tar- Targoviste: 1 paste ; la Tar- paste. La Ter- paste, la Tar- poste. La Tar- La. Dambovita. Targoviste: 1 paste; la Tar-
19. Un car cu paste gov iste: 1 poste peste. La Dam- goviste: 1 paste goviste:1 paste La Dambovita: gov iste: 1 peste. goviste: 1 paste paste ; la Dam- goviste: 1 paste
La Dambovita: bovita: cati cai La Dambovita: (AO cai atatia
La Dambovita: 1 paste La Dambovita: La Dambovita: ban i si un bovita: cati cai La Dambovita:
cati cai atati atati ducati 5i cati cai atati cati cai atati cati cai atati cati cai atati paste atati ducati si cati cal atati
ducati, si 1 1 paste. La Ru- ducati si 1 ducati si 3 bani si 1 denari si un 1 paste. La Ru- ducati si 1
paste car: 7 pesti si peste paste poste paste car: 2 perpere peste
36 denari si 7 pesti
La Dambovita:
La Dambovita: La Dambovita 1 ducat
La Dambovita: 1 denar La Dambovita: La Dambovita: La Rue§ r : $ La Damoovita: La Dambov il a: 1 ban (pentru un cal
22. Un cal slobod 1 ducat La Rucar: 2 1 ducat 1 ducat bani 3 bani (pentru un cal stinghier) 1 ducat
denari 1 ban 1 denarium
stinghier) La Rua!' : 3
bani
www.digibuc.ro
566 N. DOCAN STUDII PIUVITOARR LA NUMISMATICA TER/I-ROMA/4E01, I. 567
(?)
La Dambovita: La DambovIta :
26. irn ham 1 ducat 1 -ducat
La Dambovita: La Dambovita:
3 bani 8 ducati 8 bani
27. 0 povara La Rucax : 3 La Rucar:
ducati ducati
La Rucar: 2 2 perpere si 7
28.0 magi peqte de crap perpere sI 7 pesti
pesti
La Ruck': 9 9 perpere si 2
29. 0 maja de morun perpere si 2 pesti
pesti
sic.% salbatica, se- dela 30, unul Dela 80, unul Dela 30, una 3o/0
pure (poate numai 30 ducati,
dela pieile lor?)Vezi 1 ducat
mai sus : pieile de
feare salbatice.
La Rucar: 24
La Ruck' ducati
34. Postavul frincesc 24 ducati La Dambovita:
12 ducati
I.
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LvA
IN TERILE NOASTRE
DuPN CORESPONDENTE DIPLOMATICE STRAINE
de
N. IORGA
Membru Corespondent al Aeaclemiei Române.
11. 175071812.
www.digibuc.ro
570 N. fORGA
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACIIL AL XVIII-LEA IN TERILE NOASTRE, SI. 571
Wochen der F'iirste Constantin in der Moldau, weile er die Portten mit den immerzu
angeforderten Summen Geldes nicht contentiren wollen, deposireta (1. c.). Pentru exilul
lui cel dintitiu, la Rodosto, v. raportul din 4 Noemvre al lui Giuliani: all prencilie Con-
stantino.., essendo arrivato in Adrianopoli, si 6 fermato per poter vedere di accomodare
il suo affare, stante che, se non paga summa di mille borze, che h vien ricercata, corre
pericolo di esserli sequestrato il tutto: clop() alcune propositioni 6 stato essiliato in
Rodosto pro interim, incerto del fine della sua sorte. Tutto il suo equipaggio e quello
dela sua gente 6 in arrestoa.
(1) Doc. Callimachi, II., p. 311 qi urm,
www.digibuc.ro
572- N. IORGA
H.
www.digibuc.ro
STIR]. DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, II 573
www.digibuc.ro
574 N. IORGA
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, IL 575
www.digibuc.ro
576 N. IORGA
nicht eigentlich wissenn wie und auf was far Arth. Man giebt far dass
ihrne der schon viel Jahre sich daselbst in der Qualitaet eines secretarii
aufgehaltene Herr Stahl, so ein preussischer Unterthan seyn soll, ihme diessen
Fall zu weege gebracht hatte. Der hiessige frantzasische Herr Ambassadeur
hatt dadurch bey selbigem Hoffe seine grosse Stütze verlohren, indehme
er durch ihme Al les erfuhre, wass dasselbst und an denen pohlnischen
Grantzen passirete.»
Stahl e pornenit In «Docurnentele Callimachis, ea cctal pisar»
la Fevruarie 1763(1); el function& 0 in Decemvre 1758(2). Pentru
rolul pe care-I jucit Linchoult lArnureste scrisoarea lui din 1753 si
rapoartele din acelas an pe cari le cuprinde vol. I din IntAiul Sup le-
ment al Colectiei Hurmuzaki.
La 15 Maiu Habsch vorbeste despre nemultumirea pe care o
st&rnise reaua administratie financiaanecunocutit in amAnunte
a Domnului muntean Mateiu Ghica:
«Die Unterthanen in der Walachey aufs Neue bey der Porten grosse
Klagen wieder ihren Farsten anbringen. Viele Bojaren haben Mittel ge-
funden sich hieher zu begeben und sich der Gelegenheit bedienet, da der
Sultan in seiner Barque befande, ihme von Weiten, nach der hiesigen Ge-
wohnheit in pressanten Umstanden, mittelst Haltung einer brennenden Stroh-
Decken auf dem Kopffe mit der einen und mit der andern Hand ihre Supp-
lique zu zeigen. Der Sultan liess solche alssogleich abhohlen und, nach
deren Durchleesung, dem Gross-Vezier andeuten dass er die gravamina diesser
Leuthe wohl untersuchen und ihnen Justiz verschaffen mage. Sie beklagen
sich hefftig wieder die graussamen Gewaltthatigkeiten dieses Printzen, um
Geld von ihnen zu erpressen, und geben far dass selbige Prinz seith sechs
Jahren... mehr alss 30 Beutel oder 15 Milionen Piastres contribuiret und
dass der verstorbene Printz far seinern Todte einern Waagen mit Pre-
tiosen, einige sagen nach Ungarn, andere nach Pohlen, salwiert hatte. Es stehet
zu erwartten was diesse arme Leuthe wieder des Farsten hiessigen Re-
sidenten, welcher wieder sie grosse Sumen Geldes anwendet, aussrichten
werden.»
www.digibuc.ro
OIIIRt DESPRE In Adm. AL XVIII-LEA 1r4 TERME NOASTiRE, It 571
www.digibuc.ro
678 R. fORGA
(1) $i raportul din 17 Martie vorbeste de faptul ci de vreo lung umblg svonul ci fa-
milli din Ungaria, dar si din amandoug. Principatele, au trecut in Ucraina.
www.digibuc.ro
6111111 DESPRE VEACtIL At ilqII-tEi Irt TERItE MAME, It glO
-
e 1.300 quel di Moldavia, per ascendere al piii lucroso principato. Tutti sono
sorpresi d'una si essorbitante somma di danaro, la quale, riguardo al luogo
ed ai sogetti, 6 molto forte.»
Acestor stiri ale agentilor saxoni le corespunde raportul olandez
din 3 Julie :
«Op de aengebraghte klagten der onderdaenen in Walachyen, gehoort
synde het rapport van den Capidgi-Bassi (Deurwaerder, Divansbode), door
het Hoff desweegens daerheenen geexpedieert, heeft de Porte den nieuwen
prins Matheu Woyda gechangeert, die thans by t'eylinge nae Moldavien sig
is begeevende en die van Moldavien, Constantyn Woyda, gaet van Wala-
chyen besit neemen (1).»
La sfarsitul anului, raportul saxon din 15 Decemvrie arath c5, un
negustor polon a Imprumutat, pe vremuri, lui Joan Vod5, Mavrocor-
dat nouà pungi de bani, pe cari acesta le recunoaste Mr& a vol sa
le plateascA Insä. Constantin Racovit5,, se adauge, a dat lui Reis
Efendi doua tabachere de portelan5, saxonä: gäsindu-se frumoase, ele
au fost oprite in Seraiu.
V.
Din anul 1754 se afl5, in dosarul No. 3.553 din Dresda, a Pièces
relatives aux clifferentes missions : 1) du Chan tartare ; 2) et des
envoyés par le prince de Moldavie (le sieur Leonardi) et le Hospodar
de Valachie (le sieur Linchou) a Varsovie», o corespondenta a lui Mateiu
Vod5, Ghica, noul Domn al Moldovei, cu Generalul cel mare al Co-
roanei polone. Ea urmeaz5,.
Leonardi, care e trimis de Ghica la vecinul sail, e un cunoscut
agent levantin, dintre cei cari ajunser5, boieri in terile noastre. El
rámase secreter domnesc pentru limbile apusene si supt Joan Vodä
Callimachi. Familia se romaniza r5,pede : cgiupAnul Coste Leonardu»
din 1767 (2) era, de potriva tovarAsilor lui din boierimea moldo-
veneasc5,, desi la 1763-4 era numarat Inca Intro «boierii greci» (3)
(1) aln urma plângerilor aduse de supusii din Tara Romaneascrx, auzindu-se raportul
Capugi-basei care fusese trimis pentru acest scop de aceastá Curte acolo, Poarta a
schimbat pe noul Domn Mateiu Vod5., care acum stii. s5 piece In grab/ spre Moldova,
si al Moldovei, Constantin Vodi, merge EA iea In stäpAnire Tara-Romaneasci.p
(2) Doc. Callimachi, II, p. 31, No. 68.
(3) Ibid., p. 85.
www.digibuc.ro
580 14. /011GA
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, II. 58t
www.digibuc.ro
582 N. IORGA
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, II. 583
www.digibuc.ro
584 N. IORGA
VI.
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, II. 685
www.digibuc.ro
586 N. IORGA
VII.
www.digibuc.ro
$TIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA iN TERME NOASTRE, II. 587
www.digibuc.ro
588 N. IORGA
www.digibuc.ro
$11RI DVSPRE VEACITL At XVIII-LEA 114 MILE NOASTRE, It. 589
www.digibuc.ro
500 R. foRGA
VIII.
www.digibuc.ro
MEI DESPItE VtACIII, AL XVIII-LEA IN TER1LV 140AgT12g, ff. 501
,
lui demandient quel parti il prendroit, que le prince envoya cette lettre
au Grand-Vizir, pour lui demander du secours pour defendre le pays. Au-
trement qu'il le supplioit de lui ordonner comment se comporter; que le Grand-
Vizir lui avoit fait dire de venir le joindre. Or, si les Russes entrent en
Wallachie, ils ne trouveront aucune resistance.»
www.digibuc.ro
592 rt. fOR6A
_
www.digibuc.ro
4116 STIRI bESPRE VEACUL AL XVIII-LEA fl4 TERME NOASTRE, U. 693
www.digibuc.ro
504 IC tORGA
serici vi-ar fi putut aflà deci Mavrocordat un loe de odilma, (1). Dar
Rusii patru generali Ii duser'a sicriul pe umeri Il Ingroparä la
Mitropolie.
La 3 lanuarie, rezidentul olandez scrie ca, Braila ar fi fost luata;
dela Galati se aude Maio. tunurilor; Turcii ar fi trecut In Decem-
vrie Dunärea pentru a reluà Bucurestii, unde sunt Ru§i (supt Ca-
razin si maiorul Andreh, avánd 1.000 de Quad, 300 de vânAtori
§i doug, tunuri, pe Iâng5, cei 2.000 de ArnAuti si 4.000 de ((volintiri)),
ce gasisera: lupta de care se pozneneste s'a dat la Comana si
PArvu Cantacuzino a ca'aut In ea, impreuna', cu Andreh si vânätorii,
iar din Arnäuti 750; generalul Zametin, care alergase din Foc§ani
cu dou a. regimente de infanterie, la, apArarea Bucurestilor (2). Ra-
portul urmeazA:
«Dog dit yolk was van al het nodige slegt voorzien en daeerover zeer
rnismoedig.
vDen oorlog tegen de Moldaviers, die thans als rebellen worden aange-
zien, heeft een begin genoomen, zynde Abdi-Pacha in dat land getrokken;
het welk hy te vuur en te swaard tockt te verwoesten. Hy heeft reeds
twee hoendert dezer ongellukigen als slaven herwaards gezonden.»
a Ins4 aceste trupe [ruse§ti] erau rau pregatite cu toate cele de nevoie §i, pe
lfilagA aceasta, foarte lipsite de curaj.
allAsboiul in potriva Moldovenilor, cari aunt privici acum ca rebeli, §i-a
luat inceputul, caci Abdi Paa a intrat 'in taxa, pe care el are 'de &id s'o
pustieasck cu fier §i foc. A §i. trimis 200 din ace§ti nenorocili, ca robi,
intr'acoace.»
Luarea BrAilei e pomenitA si In cronica lui Ienachi Kbgaini-
ceanu (3); el pomeneste de fetva Muftiului impotriva Moldovenilor,
dar si de aceste Inceputuri de indeplinire a celor cuprinsei In ea. Prada
Tatarilor se intinse asupra tinuturilor, vecine cu ei, ale Soroc51, Orhe-
iului si LApusnei, cc vanzand robul c&te sapte, Cate opt lei», prin Con-
stantinopol si Asia .(4).
La 18 Aprilie corespondenta olandezä cuprinde vestea c5. Turcii
ar fi reluat Bucurestii, duprt ce un boier unit cu ei ar fi batut pe
Rusi. E un svon fals; in desvoltarea rAsboiului nu s'a petrecut nimic
(I) Inscriptii, II, cap. Golia 0 Sf. Spiridon.
(2) Genealogia Cantacuoinilor, pp. 188-80.
(3) P. 264.
(4) P. 266.
www.digibuc.ro
551111 DEEPER VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, U. 595
nou pana la lupta dela «Cahulv, dela Cartal, a lui Rumientov, Feld-
maresalul rus, i cu trupele din Bucuresti ale lui Zametin, care
avea, cu el pe RAducanu Cantacuzino, pe Tudorachi BaI i altii,
la 1 August (1). Totus, Inca de prin Maiu, episcopul de Buzäu, Cozma,
chemase pe Manoli Giani, noul Domn pus de Turoi, dupa cererea
garnizoanei din Vidin, a «emacilor», sa vie In Bucuresti, e ca sá
apere taxa, sa nu o area si s o robeasca Turcii». De fapt, acest
Caimacam al Craiovei, in numele lui Ghica Voda, veni cu cateva mii
de Turci, supt Mehmed Pasa, fost liu de Rumelia, i luä In sta-
panire Capita la muntean'a, care nu fu pedepsità pentru hainirea ei;
In Radu Vacarescu i altii e gasi destui boieri pentru a face un
Divan (2), si puta sá strâng i bir, evreo dota slujbe».
La 17 Ootomvrie se pomeneste moartea in lagAr a talmaciului
Mihaita Racovitá, fiul lui Mihaiu Vocla; In locu-i a fost numit batranul
Caragea, In varsta de optzeci de ani.
Fiul lui Mihaitä Beizadeh, roan, trAi mai mult In Constantinopol,
dar moartea-1 prinse la 1786 in Roman, a carui Episcopie Ii phstreaza
piatra de mormant (3).
Raportul din 3 Noemvrie spune ca nu se Intäreste svonul supu-
nerii catre Rusi a Tatarilor din Basarabia:
«Maer wel dat eenige horden uit de landstrek, nevens eenige andere om-
strecks Oczakow Tataren, zig't opper gezag van de Porte onttrekken
hebbende, in't russische gebied zyn gaan woonen, om aldaar als een vry
yolk, onafhangelyk van hunnen Chan, te leven.»
«Ci numai cä unele horde din acest tinut, pe Ian& cb.tivà altii din Tatarii
ce locuesc pe langa Oceacov, plecAnd dupti porunca Porta (?), s'au dus
sa locueasca pe teritoriul rusesc, pentru a trti acolo ca un neam slobod,
neathrnati de Hanul lor.»
Se adauge cä nu e de admis supunerea tuturor Tatarilor cat timp
Turcii mai tin Benderul, a drui cadere se pomeneste In postscript.
Cu privire la bátranul talmaciu al lagarului se mai spune ca ne-
potul sau a fost facut aSubstitut-DragomanD si trimis la dânsul.
Cf., pentru supunerea Tatarilor, Chi/ia i Cetatea-Albei, p. 250.
www.digibuc.ro
696 N. RAGA
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEAOUL AL XVLII-LEA IN TERME NOASTRE, II. 597
«Het gerugt loopt dat, de nieuwe prins van Wallachyen gezog hebbende
Bukarest de vermeessen, de Turken voor dero expeditie gecommandeert een
groote nederlaag zouden hebben geleeden. Dog hetzelve word door de
Porta tegensprooken, welke zegt tyding te hebben dat de Turlf en Jurjova
heroverd en de Russen geslaegen hebben.»
«Merge svonul cal Domnul cel nou al Terii-Romanesti incerand A sur-
prinda (?) Bucurestii, Turcii trimisi pentru aceasta expeditie ar fi suferit o
mare infrangere. Dar despre partea Portii aceasta se tagadueste; ea spune
ca are veste cum ca, Turcii au cucerit Giurgiul si au batut pe Rusi.»
De fapt numai In toamn5. Manoli Mai aceastä incercare vi fu
respins de ca,tre polcovnicul de vângtori Fabriceani (1).
Totuv zvonul despre o mare Infrangere a Turcilor In Muntenia
se ivevte iaräv in raportul din 3 Iulie, vi cel din 3 Septemvrie
spune, din potriv5,, despre o biruinta turceasc5, vi despre reluarea
Giurgiului.
Dupa, raportul din 4 Noemvrie, räzimat pe vtiri dela Serascher,
dup5, pAtania lui Manoli Vod5., un corp tare de Ruvi, venind din
Bucurevti, a fost batut lAng5. Craiova de Iezid-Ahmed Pava, A doua
zi Ruvii Incearc5, a-vi räsbuna, dar sunt iaráv infrânti, luându-li-se
vase tunuri.
Si raportul urmeazit
«Welgemelter Seraskier stond met een corps van 25.000 man by't vertrek
van den pourier gereeil om den. Russen zelve te Bukarest op te zocken en
hun slag te leveren.»
«Ca, Serascherul era Rata la plecarea curierului a merge cu un corp de
25.000 de oameni, pentru a cauta pe Rusi in Bucuresti chiar, si a le da /upta.»
Prin raportul olandez dela 3 Ianuarie 1772 se af15, ca. Turcii au
dat amnistia tuturor rebelilor cari au purtat arme, deci vi calor
din Principate (2).
IX.
Negocierile de pace se anunt5, la 18 Maiu 1772 astfel ;
«Den Heer Jakovaki Rizo, een der kapikiayas van Walachyen, schoonva-
der van den laatsten Hospodar van dat land, die, door de Russen opgeligt,
www.digibuc.ro
598 N. TONGA
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACIII. AL XVIII-LEA IN TERILE NOASTRE, II. 599
www.digibuc.ro
600 N. IORGA
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERILE NOASTRE, IL 601
www.digibuc.ro
602 N. IORGA
X.
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, IL 603
www.digibuc.ro
(304 N. IORGA
www.digibuc.ro
MEd DESPNE VEACITh AL XVIII-LEA IN TERME NOASTHN, II. 605
XI.
www.digibuc.ro
606 N. IORGA
dint'ai coal& din aceasta publicatie desfiir4at'A, pot (la inca pe cele
olandeze privitoare la caLastrofa iretului Grec (1).
E. Tor atre State; 17 Octomvrie 1777:
cOp't onverwagts vernam men alhier, gepasserde saturdag, dat de
prins van Moldavien, Gregorius Ghika, door de Porte was afgezet. Dit eve-
nement is een gevolg van d'ordres aan Achmet-Bey gegeven, van wiens
expeditie ik by myne laatste eerhiedige Uw Hoog-Mogende melding deed.
(1) Cf. si Dageptarea din Cernfiuti, XI, No. 8, foileton: insemnare pe o copie a Geogra-
fiei lui Amfilohie de Hotin :
eThierea capului lui Grigorie Ghica Voevod tarii Moldova* au urmat pentru protestatia
Impotriva aril Bucovina Imparatief NeamtuluT spre Impreunare cu Galitie, si din pri-
cina phi! boierilor, Logocatula Balanescul, Vornicului Manolachii 13ogdan, SpatariuluT
loan Cuza, Spatariulul Cants, Caminarula Romano si Dirmanescul, pentru usurarea
taranilor de bir pi asezarea lucruluT taranesc de 12 zile, la Intaid Octomvrie 1777, Sim-
bata, la till ceasurT de noapte, Sad la 12 Octomvrie 1777 calindarid nod. 40 de bostangil
cu ertlganele, pe poronca lui Capegipasa Carahighiorzade Ahmet-beg, [Had ate/puns
trupul, dupa o Indelungata lupta, intru care Ghica Vodit opt bostangil, luind din mina
unui bostangid cu puteare hangeriul, i-au oborit la pamint moil, si apa si-ad dat
sufletul. Capul luT 1-ad dus la Tarigrad. Boieril eel Impreuna. cu Voda piritT, slat Logo-
fltul Razu, Visternicul Bak, si mai ales asupra Logofatula 'loan Canta au fost pira ma
mare, el ar fi Invitat pe Vocla a se face hainD.
Pe un manuscript al dascalului din Paträuti (ibid.):
DAceasta, istorie scoasa, a Domnultii Io Grigori Alexandru Ghica Voevod ad perit la
leat 1777, Octomvrie 1.
aVenind un capigid-basa cu ferman imparfitesc, si au venit In tirgul Esuld Inteo Vi-
neri seara, si Simbatd dimineata au trimis Voevod[ul] cu alai, si 1-ad adus, si ad sezut
la Curte pan' la amilzazi, si la sasa ceasurl, si atundi iar 1-au luat cu alaT domnesc, si
1-ad dus la gazdfi. Iar Duminica demineata ad mers capigiu-basa singur la Divan, iar,
and au iesit din Divan domnesc, la al sasalea ceas, 1-au dus cu alai si au frumuseta, la
gazdl. Iar, dupa, ce s'ad Intone carlta dela capigiu-pasa, s'ad flout bolnav, si ad trimes
un Turc, la un ceas de noapte, si ad chemat pe Voevod, si au mers numai cu carata
cu doi telegarT si ou doi cehodarl si tufecciu' de Arnim* el acela niciodata nu lipseste
de ling/ Voevod. Si ad Intrat Voevod[ul] In casl si tufecciu' dupa. dinsul. Iar Turcul
zise: Ce boerT este acesta? Voevod[ul] a zis: Al mied tufecoid iaste. Si zisl Turcul si
ate afari, el ad o taina. $i i-ad- dat duketi si ciubuc, si, dac a. i-ad dat ciubuc, ad scos
un ferman de Innoire Domniei sale, si ad mai scos un ferman de nista zaharele, si ad
ma scos si al triile ferman de perzare Marie Sale, si ad dat fermanul, si ad prins a
citi. Si atund lacrama Voda, si zise: Lasati-ma sa-m vaz copii. Iar Turcul zise O. scot[l]
o basma, si au pus pe umfir. Voevod[ul] zise: Co este aceasta? Sail puT capul Intr'insa.
$i atunol numal ceT arunca un arcan de mbtasa, 5i-1 zugrumara, si-T tle capul, si n'ad
stiut pan la al 7-lea ceas. Si apa se savarsi Grigori Ghica Voevod la Scaunul sau In Iasi,
la leat 1777, Octomvrie 1.P
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, II. 607
(1) La 3 Octomvrie, rezidentul arätase ce svonuri s'au raspandit la plecarea lui Ah-
med Beiu. Se zice a va Iuà la Adrianopol pe Devlet-Ghirai, alie men zeegt dat door de
www.digibuc.ro
608 N. IORGA
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LE A IN TERME NOASTRE, II. 609
www.digibuc.ro
610 N. IORGA
www.digibuc.ro
$TIRI DESPRE VEACUL AL XVI/I-LEA IN TERILE NOASTRE, I/. 611
www.digibuc.ro
612 Ne IOROA
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VE &CUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, II. 613
www.digibuc.ro
614 N. IORGA
XII.
www.digibuc.ro
t1TIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERILE NOASTRE, II. 615
www.digibuc.ro
616 N. IORGA
www.digibuc.ro
$TIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, U. 617
XIII.
www.digibuc.ro
618 N. IORGA
Fuga fiilor lui Ipsilanti, cauza a cAderii lui, e bine cunoscutA din
documentele tiparite In vol. VII al colecliiei Hurmuzaki, ca si din
Memoriile lui Ienachita Vacarescu, care, desl mire, fu silit sit mearga
pe urma lor pan& in odaia de audientt a ImpAratului Iosif al II-lea.
Raportul olandez din 26 Ianuarie 1782 scrie urmatoarele:
Ipsilanti da de stire ca fiii sai, a die hy tenderlyk beminde»
(ape cari-i iubià mult»), au plecat pe neprevAzute ana de oos-
tenrykse frontieren» (ala hotarele austriace))), ca s'a meargA apoi
la Viena. a Zynde daartoe door hunne gouverneur, die ten dien einde
een party om te jaagen uitgedagt had, verleid geworden» (afiind
ispititi la aceasta de guvernorul lor, care pusese pentru aceea la
cale o vanttoare»). Se teme a nu se interpret& rau de dusmani
«als of het met zyn kennis geschied was: zoo verzogt hy zyne demissie,
die hem, zoo het uterlyk schyn, op eene zeer gracieuse manier toegestaan
is geworden, zynde d'order die de verguning van deszelfs retour behelst,
aan d' eigene agenten van de meer gemelde vorst geconsigneert geworden,
en niet aan een turkse commissaris, zoo als anders de gewoonte is, om hem,
zo doende, gelegentheid te geven van met alle gemak na Constantinopel
terug te keeren.
«In plaats van dese voornoemde Vaivodas, den actueele dragman van de
-Porta Nicolaas Caradgea door den Grooten Heer tot Souverein van Wallachien
benoemd geworden, en heeft man de post van Drogman van de Porta begee-
ven an eenen Michel Suzzo. Welke verandering de vreemden Gezanten zeer
heet doet, Diet dat zy de Heer Caradgea die post van eer en geluk, dewelke
by verkregen heeft, misgunnen, verdienende hy dezelve in allerlei opzigten,
(1) De Lascarev se ocupA si un raport secret din 24 Decemvrie 1781, si altele, tot se-
crete, din 1782.Cf. pentru Intemeierea consulatului rusesc expunerea amänuntit& din
Prefata vol. X al colectiei Hurmuzaki.
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, IL 619
www.digibuc.ro
620 N. TONGA
www.digibuc.ro
$TIRI DESPRE VEAOUL AL XVIIILEA IN TERILE NOASTRE, II. 621,
(1) (LCi Inteo scrisoare pe care Marele Vizir de atunci a scris-o in aceastl privinp. Feld-
mareqalului Romantovol,
www.digibuc.ro
622 N. TONGA
Pentru mazilirea lui Nicolae Vodä Caragea poate servi acest ra-
port olandez:
«Nicolas Caradgia, die in het begin van 1782 tot Heer van Wallachien
aangestellt wierd, is deezer dagen plotseling afgezet en door dezeetde Michael
Suzzo, dezelf de die den voornoemden vorst in het Dragmanaat van de Porta
opgevolgt hat en vervolgens na Tenedos gebannen wierd, geremplaceerd gewor-
den. Den eerstgenoemde te zwak zynde om dat Vorstenclom te beheeren, hat
zig ten eenemaal aan eenen secretarius, die de naam heeft van een slegt sub-
ject te zyn, overgege even, waardoor de zaaken van dat gewest in een groote
wanorder geraakt. Zynde, zoo had men van alle kanten, klagten teegen hem
by de Porta ingebragt; zyn ongenacle is nog verzwaard geworden door het
verlies van zyne goederen, waarvan de Miri of de turkse thesaury zig
meester gemaakt heeft, zullende hy daaremboven nog, na men verzee-
kert, in ballingschap gezonden worden. Hetgeen des te beklaaglyker is,
dewyl hy zyg geduurende den tyd dat hy de post van Dragman van de
Porta waarnam, weegens zyne goede hoedaanigheeden, by een ieder geagt
en bemind had gemaakt. Men steld vest dat deszelfs schoonzoon, de teegen-
wordige Drogman van de Porta, ook eer lang de gevolgen van die disgratie
ondervinden zal.»
«Nicolae Caragea, care la inceputul anului 1782 a fost facut Domn al
Terii-Romane§ti, a fost mazilit pe nea§teptate zilele acestea i nlocuit cu
Mihail Sutu, acela care urmase acestui Domn in Dragomanatul Portii §i
apoi fusese surgunit la Tenedos. Cel dintaiu find prea slab pentru a sta-
pani acea %ark sa dat de odata pe manile secretarului sail, care avea nu-
mele ea e un soiu rau, a§a incat, afacerile acelui Principat ajungand in
stare rea, s'au adus din toate partile plangeri impotriva lui la Poarta. Dis-
gratia lui e ingreuiata Inca §i printr'aceea ca pierde averea sa, pe care a
luat-o Miri, adica Tezaurul turcesc. Se mai asigura cä va fi surgunit. Ceeace
e cu atat mai de plans, cu cat, in timpul Dragomanatului situ pe langa
Poarta, el se facuse stimat §i iubit de fiecare pentru bunele lui
Se da ca sigur ca ginerele sau, Dragomanul de acum al Portii, va incerca
in curand §i el urmarile disgratiei.»
www.digibuc.ro
gITIRI DESPRE VEACIIL AL XVIII-LEA IN TERILE NOASTRE, IL 623
(1) Acie fi fragments, II, p. 171, No. 1. Cf. Hurmuzaki, Supt. I3, p. 27.
www.digibuc.ro
624 N. IORGA
www.digibuc.ro
$TIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, it. 625
www.digibuc.ro
626 N. IORGA
XV.
www.digibuc.ro
$TIRt DESPRg 'ACItl. AL itVIII-LEA 11,1 TIME NOASTRt, It. 627
die voor hem nog noojd eenig prins genooten heeft. Over een dag of tien
zal hy met veel pompe en een ongemeen groot gevolg de reys na zyn
aanstaande residen tie plaats aanneemen.».
«leri a primit Domnul Terii-Romanesti cu ceremonie mare cele doua
tuiuri i, ri acelas timp, a capatat o garda de cincizeci de galeongii, cu un
ofiter, cari trebuiau sit ramaie Mg% el ; cinste ce n'a mai avut inainte de
dansul vreun Domn. In cateva zile el va incepe, cu multa pompa i un
alaiu neobisnuit de mare, calatoria spre Scaunul sau.»
La 10 Maiu, ambasadorul adaoge c5, dela functionarii Inchi0 ai
lui Petrachi se core o jumátate de milion de lei. Ambasadorul, ca
colegii sai, face o vizith incognito lui Mavrogheni. E primit, scrie el,
de acesta, Zyn Hoogheyd", Alteta Sa, foarte bine :
a Met alle mogelyke distinctie en vervolgens menigvaldige attenties en
vriendlykheeden-bewees heeft my niet alleen de sterkste versekering ge-
daan, een waar vriend van de Republicq en derzelver belangs ten kragtigsten
folgedaan te zyn, maar zelfs seer instantelyk verzogt E. Hoogmoogende van
zyn gevoelens en attachement kennis te wellen geeven. Den-3 den Mey
heeft hy met extra veel pragt en een buytengewoonen statie (verre die
zyner predecesseuren overtreffende) zyn publique uyttogt gedaan, en is te
gelyker tyd gegccompagneert geweest door het voor hem nieuw opgerigte
corps kalontzis, uyt 50 man (en't geen ten eenemaal vreemb is), alle Chris-
ten zynde, uytgesondert d'officiers, bestaande. De Capitan-Passa, die in
perzoon is geweest hem te feliciteren en met twee met brilianten om-
sette orlogien te beschenken, heeft ten bewyzen van zyn attachement het
geheele gevolg van dien prins laaten voor zig koomen en daaraan gede-
clareert dat, ofschoon hy met then vorst in religie verschide, hy hem egter
als zyn zoon considereerde en beminde, en haar alzo recommendeerde niets
te verzuymen om zyn gunst te verdienen en in alle voorkoomende gelegent-
heeden zyn perzoon te beschermen, kunnende een ieder nalatige zeeker
weesen op de minste aanklagte, zonder eenige conniventie, direct met de
dood gestraft te zullen worden.»
«Cu toata distinctia ce se poate, i dupa felurite aten0i i semne de prie-
tenie, nu numai cit mi-a dat cea mai puternica asigurare ca va fi un adevarat
prieten al Republicei si ca va indeplini cat mai bine interesele ei, dar el
insus m'a rugat foarte staruitor sit aduc la cunostiinta Domniilor Voastre
sentimentele i alipirea Sa.
«La 3 Maiu el si-a flout iesirea publica, cu o deosebita stralucire i o
pompa neobisnuita. In acelas timp a fost intovarasit de corpul de ga-
leongii intemeiat de el, cam ciudat la intaia vedere, alcatuit din 50 de oa-
www.digibuc.ro
628 N. IORGA
www.digibuc.ro
TIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, II. 629
dats de marine turque, habilles d'une même couleur, armés de fusils avec
la bajonnette.»
www.digibuc.ro
630 N. IORGA
tion du Grand.Sultan ; on ne sait pas encore quel Est le motif qui l'a en-
gage a venir ici (1).»
Cauza maziliei lui Alexandru Voda, era numai «bunul plac. al Sul-
tanuluia (1). Mavrocordat nu vol sa-1 mai Incerce §i la Constanti-
nopol, §i . astfel, la vestea maziliei sale, el se Mc& aFirarisv, «fu-
garn tocmai In Rusia, pentru rama0ta, zilelor sale. Aceasta fuga,
cunoscuta., lntre altele, prin rapoarte prusiene din Acte 0 frag-
mente, II, qi Hurmuzaki, X, se infalipaza astfel In corespondentele
noastre.
Domnul Moldovei, scrie Deden la 23 Fevruarie 1787, a fugit, §ii
anurne :
«zonder dat men voor als nog de pleats waar hy zig bevind, heefd kun-
nen ontdekken, Twee dyner, eerste Agenten alhier, zyn ten eersten in
crimineele detentie gesteld, ten eynde rekenschap dier ontflugting en der
sommen welke hy aan't puhlicq schuldig is, te geeven. De nieuwe prins
is Vstont, op bekoomen order van die Porte, met d'uyterste speed na dat va-
cante gouvernment vertroken, om order op de saaken te stellen en de red-
den der onverwagten ontvlugting na te spooren.»
«PAM A se poata qti 'Inca locul unde se Oa. Doi servitori ai sai, intiIiu
agenti aici, au fost puqi indata in arest criminal, pentru a da seama de fuga
0 de sumele pe cari le datoreaza Domnul publicului. Noul Domn, dupa
porunci primite dela Poarta, a plecat indata, cu cea mai mare graba, spre
Principatul vacant, pentru d'- face randueala qi a descoperi rosturile nea--
teptatei fugi».
In aceeaq zi chiar scrie 0 Hiibsch, astfel :
«Le prince de Moldavie, Maurocordato, apres avoir payd a la Porte 200
m. piastres, il y a peu de terns, pour sa confirmation, regut la nouvelle de
sa disgrace ; il en fut tellement pique, n'ayant d'ailleurs dans ce pays aucun
bien, ni parents, qu'il prit la resolution de s'enfuire en Chretienneté. On
dit qu'il a passé en Allemagne, pour se rendre en Russie, ou il avoit fait
ses etudes, lors du temps de la dernière guerre. Son père fut fait pH-
sonnier. La Porte en fut trés choquée et obligea le nouveau prince de partir
aussitót, de laisser ici sa femme et see enfans en ôtage.»
(1) Indati el hi Indreptat spre Hotin (raport olandez din 23 Fevruarie 1787).
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL _XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, IL 631
XVI.
www.digibuc.ro
632 N. IORGA
lui i trimisese cete de ale lui, dela Focp,ni, la Bacsau i Vasluiu (1).
Pentru darurile ce i se trimiserá de Turci, v. qi raportul olandez
din 28 Maiu:
«Zo op het ogenblik, t'wyl ik dese schryve, ontfang ik een courier met
de tyding de provintie van Moldavien door de Heer von Valachien, de
prins Mavrojeni, eerste gunsteling van den Capitan-Pascha, benoomen is
en dat de Porte deese morgen op die bekoomene voor haar altter leng-
lykste (?) nouvellen direct een Capigi-Baschi geexpedieert heeft om gemelde
prins met het eereteeken van een prestige-pelsen, Babel te decoreren en
hem te gelyk de benoeming van Heer van beyde prinsdommen van Mol-
davien-Valachien overtebrengen».
«In clipa cand scriu acestea, primesc un curier cu vestea cä Moldova a
fost luattt de Mavrogheni Vodá, Domnul Terii-Romane§ti, Aiu favorit al
lui Capudan-Pa§a; §i c Poarta, azi dim ineat5., primind dela el §tiri ama-
nuntite, a trimis un Capugi-Ba§a, pentru a-I decor& cu semne de onoare,
o blanä de ceremonie, o sabie, §i totodat6. a-i duce numirea ca Domn al
amanduror Principatelor, Moldova §i Tara-RomAneasc5..»
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, II. 633
pour son entretien, qu'il devoit se preparer et partir au plutôt pour aller
au camp de Grand-Vizir.»
La 23 Iunie, trimisul olandez aratá ct un curier aduce vestea
despre biruintile lui Mavrogheni In Moldova asupra Imperialilor,
dintre caH a prins pe multi, ltAndu-le §i munitii; cei rimasi s'au
adápostit la Iasi. Si la 22 Iu lie el vorbeqte de corpul de trupe al
lui Mavrogheni, care opereazä In Moldova, §i de aDomnul nou
numit al MoldoveiD («de nieuw benoemde prins van MoldavienD).
Si mai departe se citeazä In Memoriile lui Suvorov cei 2.000 de
eArnAuti cAlariD cu caH Mavrogheni apare la Rammicul-Särat (1).
Luptele din 1788-9 sunt ckscrise amänuntit In Memoriile lui
Suvorov, care, cu privire la cea dela Foc§ani, vorbeqte de nAna-
stirea Proorocului Samuil, apa'xatá de câteva, sute de Ieniceri tsi
stricatä de o explozie de praf ca ci de tunurile Ruci lor ci Austria-
cilor (2), despre mânhstirea Sf. Joan, plina de provizii, care fu si
ea atacata In aceleaci conditii. Arnäutii urmAresc pe fugari (21 Iulie
1789).
In legAtura cu aceste ciocniri e raportul olandez din 8 Julie 1789
despre pretinsa luare a Bracovului de Mavrogheni, care merge acum
asupra Iacilor, §i cel saxon din aceeal zi:
«On dit que le prince Mavrojeni, Seraskier, a ordre de marcher avec 40.000
hommes vers la Moldavie, et un autre Pacha s'est mis en marche vers
Ismailow, pour entrer dans cette province.»
Memoriile lui Suvorov vorbesc despre insemnatatea militar5, a
movilei aiata, despre lupta lui Stefan cel Mare cu aBaiezith Wig&
Minnie (3). Lupta dela MArtinesti e descris5, pe larg. Urmeaz5.
operatii militare mai putin lnsemnate pentru noi.
Moartea, nedreaptä, a lui Mavrogheni o Inseamna raportul olandez
din 12 Octomvrie 1790:
«De beroemde en bekende prins van Walachien Mavrojeni heeft eyn-
delyk aan de vervolgingen zyner vyanden moeten succumberen, en, niet
tegenstaande de groote daaden die hy ten voordeele van dit Ryk in deese
oorlog uytgevoerd heeft, zyn hooft moeten verliesen, dat hier in de voorige
(1) P. 75.
(2) Pp. 58-9.
(3) P. 78.
www.digibuc.ro
631 N. IORGA
week met nog twee ,anderen gekomen en vervolgens in zee geworpen is:
de beschuldigung die teegens hem ward ingebrogt, is dat hy op. een zeer,
onvoorsigtige wyz een rebel zou peprotegeerd hebben.»
«Vestitul §i cunoscutul Domn al Terii-Romane§ti Mavrogheni a trebuit sa
cada in sfaqit supt urmtiririle duqmanilor i i, cu toate faptele mari pe,
cari el le-a facut in folosul acestei ImpärAtii in cursul rAsboiului, a trebuit
s6.-0 piard b. capul, care a fost adus aici sAptiimana trecutä, cu Inca douk §i
apoi asvarlit in Mare. Invinuirea ce i s'a adus e ca ar fi ocrotit in.chip foarte
neprevazator pe un rebel.»
Dela 1792 inainte avem papne rapoarte inedite, dupa' materialele
publicate In Docurnentele Callimachi. Cel saxon din 10 Ianuarie 1793
se ocup .o. cu schimbarea lui Alexandru Voda Moruzi, din Moldova In
Tara-Romaneasch:
«La Cour de Russie, mécontente de la conduite de Constantin Mou-
rousi, Prince de Moldavie, pour avoir chassé le Metropolitain russe, 'ayant
déréchef renouvellé avec chaleur ses instances a la Porte pour sa deposi-
tion, le Reis-Effendi, ministre fort adroit, fit repondre au Chargé d'Affaires
de Russie que dans trois jours ii lui donneroit reponse. Le surlendemain,
la Porte nomma co' Prince au Gouvernement de la Valachie, dont les re-
venus sont le double, et celui de la Valachie au Gouvernement de la Mol-
davie. Moyennant ce changement, la Russia est satisfaite, et le Prince Mou-
rousi, favori de la Porte, se trouve dans un meillpur poste.»
Din 1794 culegern raportul de 10 Ianuarie al lui Jean-Pierre
Panchaud si R. Braggiotti, despre serbaxi turcesti, la cari face
onorurile, pentru Dragsomanii ambasadelor, i de prince Moeroesi,
frère cadet de l'actuel prince de Wallachien. La 25 Fevruarie, ei
raporteaza,' despre taierea, in ziva de 12, din porunca lui Capudan-
Pasa, a unui Grec, «frere de l'épouse du feu prince du Moldavie (sic)
Mavrojenin, care Grec fusese surgunit la Atos pentru agreseli»,
se intorsese de acolo i eseA, acum intrigi la Constantinopol (1).
Douä rapoarte saxone privese luptele lui Pasvantoglu, cunoscute
in ce ne priveste prin aceeas colectie a noasträ, prin Fotin6 si prin
scrisorile din Studii o Documente, VIII.
10 Ianuarie 1801.
«Le Prince de Vallachie a donné la nouvelle a la Porte que Pasvant-
Oglou avoit envoyé a Bucarest son kichaya, avec deux milk hommes, pour
(1) E vorba, ered, de Petru Seanavi. V. Blancard, Les Mavropcni, ed. 1-ia, p. 369.
www.digibuc.ro
sTIRI DESPRE VEACIII. AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE, II. 635
prendre par force des vivres, dont il avoit besoin pour son armee; le
Prince avec ses trouppes s'y opposa, et se defendit si bien, que les troupes
de Pasvant-Oglou furent battues et dispersees.»
25 Fevruarie 1801.
«Le rebelle Pasvant-Oglou inquiete beaucoup cet Empire par les pro-
gres qu'il fait; il menace la ruine totale de la Valachie, qui est incapable
seule de suporter le fardeau de cette longue et infructueuse lutte: le re-
belle menace cette province de pres, au cas qu'elle ne se desarmoit point,
et, les trouppes turques qui, sous titre de la deffendre, la dépouillent et
la saccagent, ne laissant guerre d'espoir fondé de pouvoir compter sur des
succes decisifs centre cet ennemi dangereux et redoutable, qui la ruine
par vengeance et par la neccessite d'en retirer les vivres, qu'elle lui refuse,
les habitants reclament et implorent les secours de la Russie contre ce
fleau des Tures, qui accablent et abiment leur patrie. Ils esperent que le
Ministre de Russie, dont ils reclament son humanité dans leur detresse ex-
treme, daigne leur accorder sa bienveillance, pour les proteger d'une ma-
niere ou d'autre.»
La 26 Octomvrie 1802 se anuntá plecarea lui Constantin Voda
Ipsilanti atre Bucuresti:
«Le Prince Ipsilandi est parti par terre pour sa Principaute de Vala-
chie, le 12 de ces mois. Le Prince Morousy, A l'exemple du Prince Ipsi-
landi, s'est adresse au Ministre de Russie pour qu'il sollicite a. la Porte la
Principaute de Moldavie en sa faveur; ce qui lui fut accorde sur les mémes
conditions qu'au Prince Ipsilandi, pour sept ans, avec ordre. Ces deux
Princes grecs sont redevables de leurs instalations a. cet Envoyé de Russie
qui a intercede a la Porte de leur accorder ces Principautes, et auront
beaucoup de reconnaissance a. la Cour de Russie, dans toutes les occasions
et circonstances.»
i in sfaxsit raportul saxon din Decemvrie 1812 explid, tradarea,
la Incheierea pacii din Bucure0i, a lui Dirnitrie Moruzi:
«A Pouverture des papiers du Prince Demetrius Mourousi, qui a éte
Drogman du Congres de Boucarest, on a trouve un titre de propriete d'une
terre de la valeur de cent mille piastres, que les Russes lui ont fait pre-
sent dans les provinces nouvellement cedées par la Porte, et une bague
en brillans, de la valeur de quinze mille piastres. Ces marques de la bien-
veillance des anciens ennemis de l'Empire Ottoman ont ete funestes a. la
famille des Mourousi, et elle a eu le chatiment que les deux freres ont mérité.»
www.digibuc.ro
ANEX E.
II.
eBukurest, den 10 Juny 1744.)
a Georgius comes Cantacuzenus» cAtre Brasoveni. Despre creditorii sAi. «Sie
warden aber wissen dass nicht gantz und gar mich verdrisset weilen Sie
an Ihre Ftirst. Durchl., meinen gnadigen Herrn, schreiben, den ich laugne
die Schulden nicht, bin auch nicht zuwider dieselbten biss auf ein Heller
danckbahrist zu contentiren; die UmbestAnde aber der Zeit hat solches
bisshero nicht zugelassen.» SA i se opreascA zAloagele Oa la sosirea lui
la Brasov si sA i se dea voie &rä indatorire de contumacie sA iasA din Tara.
«Hatte gern ohne kein eintzigen Aufschub dessen Schreiben beantwortet;
www.digibuc.ro
$TIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA IN TERME NOASTRE. 637
weilen aber ohne Vorwissen Ihre Fttrst. Durcblaucht nichts hinaus schreiben
dörffen, und Ihre Ftirstl. Durchl. dise Tagen sehr occupieret gewesen, habe
nicht gekonnt. Der diamantene Ring so 7 Diamanten hat, ist nicht Ihnen
verkaufft worden, wie sie gegen meine Frau Mama gesagt, son dern ist
versetzt worden urn 200 ung. Gulden, und sie werden mtissen Jurament
ablegen dass der Ring ist verkaufft, und nicht versetzt worden. Dann auch
die von mir verkauffte Sachen will meine Frau Mama gantz und gar nicht
lassen, sondern alle ausslösen.»
(Stenner, III, No. 76.)
www.digibuc.ro
638 N. IORGA
IV.
V.
www.digibuc.ro
STIRI DESPRE VEACUL AL XYIII-LEA IN TERME NOASTRE, IL 039
VII.
www.digibuc.ro
640 N. IORGA
www.digibuc.ro
CONFLICTUL
DINTRE
I.
www.digibuc.ro
642 RAD13 tibAtTTI
"-
www.digibuc.ro
dONOLICIiIIL DII4TRE Gliltn/41IL gOLDOVEI V MANASTIREA NEAMTITLIII, I. 64g
www.digibuc.ro
644 hAbti 110§ETti
^AI
II.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL MNTRE GUVERNUL MOLDOVEI !ill MANXSTIREA NEAMTULUL L 645
www.digibuc.ro
646 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTCLUI, I. 647
www.digibuc.ro
648 RAD U ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTIJL DINTRE GTIVERNUL MOLDOVEI EI MANISTIREA NEAMTULUL I. 649
www.digibuc.ro
650 RADII ROSETTI
IV.
www.digibuc.ro
CONFLIOTIIL DINTRE GUVERNIIL MOLDOVEI tiI MANASTIREA NEAMTULIII, I. 651
www.digibuc.ro
652 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
COILTcPUL DINTItt GlIVERICIJL MOLDOVEI I MINISTIREA NEAMTITLItI, I. 658
www.digibuc.ro
654 tukbr RORETT/
www.digibuc.ro
CONFLIOTtfL DINTRE GIIVERRUL MOLDOVEI t MANASTIREA NEAMTITLIIL1. 655
www.digibuc.ro
656 ItADt ROtatTI
www.digibuc.ro
OONPLICTUL DINTRE GUVERNIIL MOLDOVEI $1 MINA STIREA NEAMTULTIL L 65/
V.
www.digibuc.ro
658 kADu 1143E4E111
mhntene, ale celor Inchinate Locurilor din jos, i chiar ale ma-
nästirilor nesupuse Departamentului. (1).
0 alth incheiere a Domnului, push pe anaforaoa No. 594, din
27 Martie 1846, a mitropolitului 0 a episcopilor de Hu0 0 de
Roman, hotarh§te ch eparhiotii i egumenii mânästirilor rhman In-
särcinati cu paza padurilor de pe moiile eparhiilor §i ale mama-
stirilor, dar nu pot vinde lemne dintr'insele decat prin Departa-
mentul bisericesc §i conformandu-se regulelor stabilite prin le-
giuire (2). Asemenea la 22 Noemvrie 1846, iese all& dispozitiune in
privirea ingrädirii, push de guvern staretilor In exploatarea pa-
durilor. (3)
Alte douh legiuiri confirmand dreptul de interventie al Statului
sunt: cea din 18 Octomvrie 1845 pentru Impresurári §i cea din
28 Aprilie 1848 pentru desfintarea embaticurilor.
In aceeaq ordine de idei este ofisul domnesc din 5 Julie 1847,
stabilind regule pentru intentarea actiunilor in justitie de chtre sta-
reti §i egumeni i Ingrádind cu totul dreptul de a face invoeli §i
transactii fara invoirea ocarmuirii.
Mai important ins& §i demonstrand mai bine drepturile puterii
centrale asupra aeri1or manhstire§ti, este faptul desfiintarii robiei,
feint inclemnitate, in cat prive0e pe Tiganii manastire0i, pe cand
ai particularilor au fost liberati In schimbul unei despägubiri. Se
tie ch, la 1844, Tiganii manhstire0i au fost desrobiti Mr& a se
acordh vreo despagubire mánhstirilor, odat'a cu Tiganii Statului.
Guvernul a tratat deci proprietatea manástirilor ca pe aceea a Sta-
tului. Rusia nu s'a opus de loc acestei másuri.
Prin wzamântul din 1843 se indatorau manastirile Neamtul §1
Seoul sh Infiinteze, In manastirea Neamtului, o ccoal5, In care sa se
predea, chlughrilor inatátura bisericeasca.
Aceasth §coala s'a §i infiintat in a treia stäretie a staretului
Neonil, aducandu-se ca profesor parintele Neofit Scriban, dar i s'a
pus Inclatorire sh predeh numai limba greach, sub pretext ch parintii
kitiu moldovene0e §i au nevoie numai de limba elina pentru tradu-
cerea chrtilor biserice0i.
Insh Domnitorul §i mitropolitul, avand in vedere enorma cre0ere
a veniturilor manastirii Neamtului, staruiau ca sh se Infiinteze in-
www.digibuc.ro
CONgLICTIIL DINTRE GIIVERNUL MOLDOYEI EI MANISTIREA NEAMTULDI, I. 659
www.digibuc.ro
660 RAW/ ROBUTTI
(1) V. Acte,
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNIIL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTIILIIL I. 661
VI.
www.digibuc.ro
662 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTIII. DINTRE GIIVERNUL MOLDOVEI klI MANASTIREA NEAMIIILIII, I. 663
www.digibuc.ro
664 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
OONFLICTUL DINTRE GDVERNIIL MOLDOVEI OI MANISTIREA NEAMTULIIL I. 665
www.digibuc.ro
666 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTIM DINTRE GITVERNUL MOLDOVEI SI MANASTIREA NEAMTULIII, I. 667
www.digibuc.ro
668 RADII ROSETTI
VIII.
www.digibuc.ro
CONEDICTUD DINTRE GDVERNITL MOLDOVEI $1 MANASTIREA NEAMTULIII, t. 660
www.digibuc.ro
670 RAD11 ROSETTI
www.digibuc.ro
CONVLICTIIL DINTRE GLIVERNUL MOLDOVEI $1 MINXSTIREA NEAMTULUI, I. 671
www.digibuc.ro
672 RADII ROStTTI
IX.
www.digibuc.ro
60NIOLIC1IIL DIETRE GDVEREIIL MOLDOVEI I MINISTIREA NEAMTIILITL I. 678
www.digibuc.ro
674 ItAntt ROSVI"rt
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNIIL MOLDOVEI sr MINASTIREA NEAMTITLIII, I. 6/6
www.digibuc.ro
6'?6 kAbti ttOSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTULIII, I. 677
www.digibuc.ro
678 RADII ROSETTI
(1) Aceste cifre suut extrase din lucrarea inedit'a a arhiereului Narcis Cretulescu,
(2) Cuvant rusesc ce trebue tradus prin : h4cn4 mdnilor.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MFOLDOVEI g MANASTIREA NEAMTULUI, I. 679
www.digibuc.ro
680 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GDVERNUL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTULIII, I. 681
www.digibuc.ro
682 RADII ROSETTI
XI.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI I MANISTIREA NEABITULIII, I. 683
www.digibuc.ro
684 RADII ROSETT1
www.digibuc.ro
CONVLICTUL DINTRE GtrVgRNIIL MOLDOVEI I MANASTIRgA NEAMMIII, I. 5
www.digibuc.ro
686 11AbII rtosEtti
www.digibuc.ro
CONVIACTUL DIXTRg GLIVER14IIL MOLDOVEI F MANASTIR2A NEAMM111, 1. 687
www.digibuc.ro
688 liAbtr ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTIA DINTRE OIIVERNULVOLDOVEI $1 MANASTIREA NEAMTIILIII, I. 680
www.digibuc.ro
690 RAM ROSETTI
www.digibuc.ro
OONVLICTUL METRE OVVERNIIL MOLDOVEI $1 MINASTIREA NEAMTVLIII, I. 691
www.digibuc.ro
6042 RAIAJ ROAETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTIIL IMNTRE GIIVERNDL MOLDOVEI :5'r MANASTIREA NEAMTIILIII, I. 693
www.digibuc.ro
A CTE
I.
SAMA
de toate veniturile mAnAstirilor Neamtu §i Secul §i cheltuelile
urmate dela 9 Decemvrie 1842 si pana la 30 Decemvrie 1843.
PRIMIRILE.
Lei Par.
412.109 venitul moqiilor Imposesiete, Ind:
Lei Par.
60.000 Muntii.
46.078 20 Piscu ei Härteetii, 1ns5.:
7.443 20 Pisou din 05,etiu Sf. D-trie anul 1842.
38.635 Piscu pe intreg anul 1843.
46.078 20.
2.250 Ciofreetii, aetiu Sf. Gheorghe bez 2.250 lei primiti la incheierea
contractului dipozitarisiti la 840 dupfi sama decasterlei.
28.701 Tirgul-Neamtului.
30.000 SAbgoanii.
33.360 BrAteetii.
15.000 Juleetii.
14.800
14.455
.
18.250 -1- Tarpeetii.
Räuceetii ei Oglinzii.
Epurenii.
10.811 Davidenii cu 161 lei rgmacita din anul 1842.
12.010 Volintireetii.
11.851 20 Dur5.etii cu 3.950 lei 20 parale ramácita din anul 1842.
11.903 Poiana Prisäoii.
4.500 Oelobenii.
5.340 Pleeeetii.
3.000 Scoposenii.
3.280 Tâmpectii.
8.000 Mogoeeetii.
1.512 20 Naneetii, cactiu Sf. D-trie, bez 1.512 lei 20 par. primiti de decasterie
la incheierea contractului anului 1842. .
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI I MINXSTIREA NEAMTITLIII, I. 695
Lei Par.
d-lui Serdar fiindca contractul s'au desfiintat dupa hotárirea
sfatului.
Lei Par.
500 Balosestii.
412.109
Primirile banesti dela mosiile aflatoare in cautarea casei dupi samile di.
chiilor . . . Ina
7.281 12 Mitocul Gugea, Baltatii si Poleni . . . insa:
150 Pe orasma din Gugea.
300 Pe 20 Mei loc de imas.
300 Pe 20 Mei parloagi.
150 Pe 3 Mei pimânt de arat.
1.000 Oranda din Poleni.
900 Suhat vandut preotului loan.
216 Pe 12 fálci tij preotului than, p5sunatu1 vitelor pe toamna.
680 Pe 20 Mei suhat locuitorilor din Poleni.
71 Dela 2 volnici slujbasi.
816 12 Pe 18 faloi 19 prajini pimant de arat.
177 20 Pe suhat pasunat cu boii locuitorilor dela drumul soselei.
35 20 Bezmanul a 2 dugheni din Tg.-Frumos.
2.485 Ratosul si moara dela Baltati.
7.281 12
Lei Par.
383 12 Mitocul Ocea . . . insä :
333 12 Pe oranda din sat.
50 Pe o moult dela preotul Gavril.
383 12
4.265 28 Mitocul Vanatorii . . Ansa:
313 Pe jug5.ritul slatinii.
300 Pe oranda din Petricani.
200 Pe o moara dela Constantin Tapalaga.
780 Boierescul dela 8 locuitori.
992 20 Bezmanurile moristilor de phi&
347 Pe bezmanurile de velnita.
890 Dela zacelnici.
443 8 Ramasituri din anul 1842.
4.265 28
1.414 03 Mitocul Jadestii . . . insa:
546 36 Pe orandá.
617 10 Pe 81 miei vanduti, cate 7 lei 10 par. unul.
44 20 Pe 6 pamanturi dela obarsie.
9 37 Pe stuh.
225 20 Dela Andrei Ciobanu pe iernatul oilor lui,
1.444 3
5,899 Mitocul Timiseatii . . . 1114;
www.digibuc.ro
696 RADII ROSETTI
Lei Par.
1.200 Pe oranda din Timipesti.
300 Pe oranda din Preotepti.
1.000 Pe 'suhatul i crapma din Buzati.
1.035 Pe suhatul dela aria veche.
135 Dela zficelnici din Preotepti.
88 Pe un suhat dela banu Raftivan, pascutul boilor locuitorilor dela
drumul pavelii.
71 Embaticul piuii de sucmane.
70 Dela 2 padurari din Buzati.
Lei Par. 3.899
750 Mitocul Dráganepti pe oranda din sat.
2.781 16 Mitocul Tafeptii din Tara de Jos . . . Weft:
Lei Par.
1.952 16 Primiti de Par. Gherasim Iconom, fostul vechil In Tara de Jos dupa
sama Sf. S. din 17 Maiu 1843.
391 Pe 224 vedre vin vandut cate 70 par. vadra.
105 Chiria bordeiului dela malul S,iretului.
70 Pe un razor dela Capotepti.
263 Imapul poptii dela Furconi.
2.781 16
600 Dela vine dela Vic.= . . . WA:
500 Pe 250 vedre via vandut.
100 Pe merele vandute.
600
11.131 30 Dela M-rea Seoul prin parintele Isihie, fost Egumen . . trig:
2.600 Pe suhatul dela Marepti.
187 10 Pe curatura dela Dumbrava Petrecanii.
4.000 Pe dijmurile de pe Vanfitori pi Bupaga.
500 Pe un Ion de velnita.
1.116 Pe 140 miei vânduti.
400 Pe 60 miei ciobänepti.
250 Pe 60 pielcele de miel.
100 Pe 2 cai batrani.
1.400 Dela morile de pe Vánlitori.
48 Váratul a 6 boi nate 8 lei.
108 20 Dela Toader Ciohanu pentru iernatul oilor lui.
423 Cei primiti mai mult dupi sama a. t. 1842.
11.131 30
3.480 22 Tij dela M-rea Secul primiti prin par. Chiriac Egumen . . . Insa:
1.897 30 Milele adunate la acea manfistire.
1.582 32 Pe iernatul oilor pi alto máruntipuri dupa sama Sf. S.
3.480 22
4.851 Veniturile acareturilor pi a bezmanurilor din Iapi . . . Insa :
1.000 Dela parintele Pafnutie.
750 Dela Gheorghe Lungu,
500 Dela Iosub sin Ilie Cropner.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNDL MOLDOVEI 61 MANASTIREA NEAMTULIIL I. 697
Lei Par.
1.000 Tij dela Iosub Cropner.
500 Dela Ilie Blanariu. .
55 Dela Dimitrie Nica.
56 Dela Moisi Sin Lupu.
112 Dela umsg. Tinichigiu.
48 Tij dela Iosub Cropner.
50 Dela jidovul Pascal.
224 Dela jidovul Iosub sin Moisa.
56 Dela Leiba Sin Lupu.
430 Dela dughenele Orgoestilor.
4.851
Lei Par.
2.448 Chiriile dughenilor din Roman . . . Insi :
800 Dela Moist Zisla pe 2 dugheni.
800 Tij pe 2 dugheni dela Avram sin Moisg jidov.
848 Pe 3 dughene si o cgsuta.
2.448
560 Chiria dughenilor din Neamtu . . . Ins& :
440 Pe 1 dugheang, dela .Chir Nastase.
120 Dela Istrail jidov tij.
560
280 Dela Ion Durau slujbas volnie.
107 Pe un suhat din Mustecioasa.
700 Pe un suhat dela Tolici.
21.247 20 Milele ce s'au adunat la Parintele Starit Neonil.
1.500 Banii pensiei, ogle 100 lei pe lung, cu 300 lei ramasita din anul trecut.
2.132 Despigubirea scutelnicilor.
684 Dela Parintele Gheorghe fostul decasteriot.
1.058 Banii primi0 pe Intarituri de zapise.
2.403 20 In 209 carboave vechi dela d-lui Aga Iorgu Varnav, din 6.000, oe-i aye& a pläti
In Basarabia, datoria manastirii care s'au exoflisit.
633 Ramisita din 450 *,Imprumutati dela d-lui Banu Mantaca spre punerea cauzei
la Divanul Domnesc In pricina ou Milos, din care s'au primit 15.342 lei.
33 20 Prisosinta Pirintelui Teofan din cheltuiala drumului la Tirgul-Ocnei, cand au
adus sare.
1.100 Pe pamantul dela Capotesti si Purcelesti, dui:a sama Parintelui Gherasim,
scum econom.
1.100 Pe oranda din Nemticor.
50 Dela Radu Bacleanu apa cc o trage la piui.
500 Pe moara si dijmurile din Nen:4*r,
100 Dela Rovin din Tg.-Neamtu prin Par. Economu Gherasim.
25.959 27 Jugäriturile de pe padurile slobode.
50 Pe moara popii Cosmii, Inceput dela 26 Oct. 1843.
100 Pe o mutare dela Halguca prin Par. Gherasim Economu.
936 Banii primiti pe iernatul oilor ciobinesti.
1.345 Banii primiti pe dijmuri de lanuri prin Parintele Constandin pi Chesariti.
www.digibuc.ro
698 RADII ROSETTI
Lei Par.
7.360 30 Banii primiti pe cele vandute . . . Insa :
Lei Par.
2.507 30 Pe cartile vandute prin'Párintele Vlasie Ierod.
2.128 Pe 266 miei manastiresti cite 8 lei mielul.
1.900 Pe 100 berbeci ate 19 lei unul.
298 pe 6 iepe batrane.
527 Pe 62 pielcele brumarii.
7.360 30
5.000 Primiti dela Par. Gherman din banii ce datoreste catre minastire dupti sine-
tul Sf. Sale.
530.365 Face primirile.
219.643 17 Primiti de desfiintata decasterie, dela 9 Decemvrie 1842 si pang la
21 Maiu 1843.
310.721 23 Inch primiti dela 21 Maiu si pana. la 3G Decernvrie 1843.
530.365 Adica oinci sute treizeci mii trei sute sasezeci si ainci lei cuprinde
primirile, precum se area anume In aceasta dup5. condicä.
(ss) NEONIL ARHIM. Si STARET SFINTELOR MANASTIRI NEAMTUL ¢.1 SEMI., (SS.) NAFTA-
NAIL DIIHOYNIC, s.) CHIRIAC IEROMONAH, (S ) IOASAF DIIHOVNIC, (S.) FILIP DIIHOVNIC,
(S.) NECTARIE LOGOFAT M-RII, (S.) GHERASIM DICHIII SFINTEI MANASTIRI, (s.) GHENA-
DIE IEROM. CAMARA5.
SAMA
de toate cheltuelile facute dela 9 Decemvrie 1843 la manastirile
Neamtu si Secul pAna astazi, Decemvrie 30, 1843.
CHELTUELI.
Lei par.
15.080 27 Cheltuiala bisericilor . . . Insa.:
Lei Par.
3.850 S'au plata d-lui Ionicá argintaru pentru lucru argintariilor facute
la biserica, bez 2.000 lei ce au a se da Par. Duhovnic Iosaf care
i-au dat d-lui In asemenea plata.
651 25 Pe feluri de maruntisuri si hramurile bisericilor de pe la metoaoe.
9.416 22 In cumpWrarea a 450 oca ceara si lumAnak,
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI RI MANISTIREA NEAMTULIII, T. 699
Lei Par.
1.162 20 S'au platit olopotarului pe 465 oca (Ate 2 lei 20 par. ooa pentru
olopotul ce s'a Mout din nou din materia manristirei.
Lei Par. 15.080 27
42.506 19 Cheltuiala tinerii si a Imbricamintei parintilor. . . . Insi :
1.949 4 Pe 310 coti muhair.
8.649 1 Pe 2.697 cop sleac.
37 2 Pe 483 coti saeac mitnastiresc.
16.426 36 Pe 8.724 coti noatina.
969 25 Pe 703 Coti panzit de ortmelauce.
9.678 21 Pe 181 topuri cite 51 lei topu si 1.845 coti panz a. de camesi.
211 20 Pe 423 ooti panza de toluri.
333 4 Pe 2 oca 16 dr. ibrisin.
754 37 Pe &tan pentru haine si camelauce.
342 39 Pe.60 oca 100 dr. ata. pentru haine.
253 5 Pe 183 coti captuseala.
2.474 25 Pe 1795 oca 100 dr. sumane si cergi de lucru.
526 - Pe !milt/rile proistosilor.
42.506 19
41.611 9 Cumpararea bficaliilor pentru sobor.
28.351 26 Cumpararea pestelui pentru sobor.
38.907 8 In cheltuiala metoacelor ce sunt pe socoteala manästirii . . . Insa:
13.909 - Mitocul Timisestii.
6.969 02 Mitocul Gugea, Polenii si Baltatii.
6.120 11 Mitooul Jadestii.
4.844 36 Mitocul Vanatorii.
2.949 06 Mitooul Dragfinestii.
4.114 33 Mitocul Ocea.
38.907 8
829 - Mitocul din Iasi.
36.942 30 Cumpararea facutului si plata ffelcerilor . . Ina:
25.702 - Din 32.802 lei pe 154 stoguri de fan ate 6 1* stogul bez 200 44:
dati arvdna si trecuti In sama anului 1842.
1.600 - Pe 10 stoguri do fan cite 160 lei stogul dela Cluoeriu Costaohe
Sainolu.
301 30 Pe 2 stoguri dela Herscu Moscovici.
2.119 - Pe 163 filceri din Petrecani bez 300 lei plfititi in anul 1842. Cate
13 lei unul.
2.000 - Pe 100 Miceli dela Cluceriu Costache Sainolu ale 20 lei unul.
2.800 - Parintelui Grigore Proteiereul tinutului pe un suhat pentru oile ma-
nastirii.
2.420 - Dati parintilor ce s'au dus cu oile peste Durare In iarna aceasta
36.942 30
8.739 - Cheltuiala urmata prin parintii trimisi In feluri de ascultäri.
11.729 16 Cumpararea pieilor si a saului . . . Irma,:
2.592 - Cheltuiti prin decasterie.
6.035 - Pe 170 piei de bou si de vac& cite 35 lei 20 parale pielea.
www.digibuc.ro
700 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTEL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI sr MINXSTIREA NEAMTELTII, I. M.
Lei Par.
17,121 17 Cheltuiala bolnitei din nou . . . Insa:
Lei Par.
6.702 Oftlfla Neculai
950 Prin decasterie.
1.021 12 Pe 315 hirtii, cuie de dranita.
8.448 5 Pe var, nasip, broaste, geamuri de stecla, caramida, si altele.
17.121 17
64.006 20 In 1803 # dati d-lui Aga Enuti In rescumpararea mosiei Balo§e§ti,
ce au fost vinduta si s'au tutors iarfis catre mi.
14.274 20 Datoriile platite acute In anii trecuti . . . lug:
Lei Par.
3.035 Pe 19 stoguri fin ce s'au luat dela d-lui Serdarul Dimitrita. Economu
In iarna trecuta 1842.
6.000 Pe 306 mierte popusoi cite 20 lei mierta d-sale Cluceriu Sainolu prin
Par. Isihie.
460 Pe 30 miertit ovas cite 15 lei mierta dela Medelniceriu Petrache Pascal.
120 Preutesei Paraschiva pentru o moara dupa Invoeala cu M-re.
, 108 10 0 datorie a ráposatei Serdäresii Arghiroaia.
337 10 Parintele Teofflact Raclis.
484 Pe 121 oca unt de vaca dela Parintele Arhimandrit Nicon.
3.740 S'au plfitit cusuru sanetului Par. Arhimandrit Macarie Pricistanu din
5.450 lei, din anul 1835 Sept. 13.
14.274 20
29.100 Pretentiile din anii trecuti . . . Insa:
18.000 D-sale Anastasa Pogor pentru mosia Timpestii.
7.100 D-sale Vasile Turculet pentru posesia Tg.-Neamtalui, bez 300 #
ce i s'au dat In 1842.
4.000 Par. Arhim. Sava pentru chiliile Sf-Sale.
29.100
39.113 Pine oumparata pentru sobor . . . Ins& :
10.000 Pe 500 miertapopusoi cite 20 lei mierta dela d-lui Vornicul Alecu Bals.
19.500 Pe 1.000 mierta popusoi dela Jidovul Herscu cu cite 191ei 20 par.
dupit sama decasteriel
8.571 Pe 300 mertft popusoi tij dela Jidovul Herm' diva sama decasteriei.
1.042 Pe 88 mierta ovas.
39.113
3.000 Pe 30 mil col sare dela Sf. Mitropolie.
839 28 Meremeturile facute pe la chilii.
602 18 Cheltuiala slintirii prin Par. Calistrat.
4.211 14 Milele prin Par. staretul pe la parinti si la feliuri de fete.
164 Pe facutul stanjinilor de lemne In paduri.
5.339 4 Cheltuiala arhondaricului mare pe stedirii, tacirnuri de masa si altele.
3.500 D-sale Sardar D-trache Iconomu In plata vechilioului pe 1 an.
9.416 19 Maruntele cheltueli in feliuri de trebuinti a casei.
4.907 17 Aoei trecuti mai mult In cheltuielile anului treout 1842 peste venituri, dupi
sama decasteriei Intfirita de catre comitet.
www.digibuc.ro
702 RADII ROSETTI
Lei Par.
8.980 15 Banii ce prisosese la primirile P.r. Gherman, fostul decasteriot peste cheltueli
cu care s'au incuroat cã le are.
523.927 28 Face cheltuiti Inclo
210,663 2 Cheltuiti prin desflintata decasteriei dela 9 D-vrie 842 si Oat la
21 Maiu 843.
313.264 26 Cheltuiti acum dela 21 Maiu pana la 30 D-vrie 843.
623.927 28 Adica cinci sute doufizeci i trei mii noua sute douAzecd i apte
lei ei douazeci 0 opt parale cuprind toate cheltuielile precum se arAth anume In aceasta
sami dupa condici.
Perilipsis.
530.365 Cuprind veniturile.
523.927 28 Cuprind toate cheltuelile.
6.437 12 Adicl ease mii patru sute treizeci i apte lei douasprezece parale priso-
Beim banii In camarA.
(SS). NEONIL ARHIM. i STARET SF-LOR M-RI NEAMTU. si SEOUL, (ss) NAFTANAIL MHO-
VNIC, (ss) CHIRIAC IEROMONAH, (Ss) IOASAF DUHOVNIC, (ss) FILIP DUHOVNIC, (sS) RECTA-
RIE LOGOFAT M-RII, (ss) GHERASIM DICHIU SK M-RIT, (ss) GHENADIE IEROM. CAMA-
RA§ M-RII.
Al 2-lea Perilipsis.
Lei Par.
530.365 Veniturile anului 1843.
523.927 28 Cheltuelile.
6.437 12 Prisositi.
1.000 Se adaug acei cu greeala sofizuti din condicA de 11.131 lei cheituiala M-rei
Secu prin fostul Egumen Isihie, adicä acei ce se aratá cA s'au rfispuns lnainte.
7.437 12 Prisositi.
Same aceasta de venituri i alte primiri i cheltueli a M-rilor Neamtu ei Seca pe anul
trecut 1843, cercetari duse de catre noi, s'au vAzut primirile In sum& de 530.365 lei, iar
cheltuielile cinci sute doulzeci i trei mii noui sute douizeci ei eapte lei 28 parale,
Oki 1.000 s'au gasit cu greeala scazuti la cheltuieli, precum mai sus se arata i fiinda
prisosese bani in camara .M-rei, eapte mii patru sute treizeci i apte lei, 12 par., cari
se vor trece la Incarcari In sama anului urnator 1844, bez ramAeita arAtati In urml,
suma de cinci mii eapte sute nouizeci i apte lei, 12 par.
De aceea pentruca cheltuelile s'au vAzut Intrebuintate cu dovezi i bun& conomie
necováreitoare peste venituri.
Se IncredinteazA cu iscAluturile noastre i punerea pecetii Sf-tei Mitropolii. Anul 1844
Martie 3.
(Ss) MELETIE MITROPOLIT MOLDAVIEL
(Ss) VENIAMIN EPISCOP ROMANULUI.
(SS). SOFRONIE EPISCOP HII§IILUI.
www.digibuc.ro
CONVLICTUI. DMITRI? GTIVgEINTIL MOLDOVEI V MINISTIREA NgAMTIILITI, I. 703-
II.
Extract din jurnalul incheiat la 12 Maiu 1844 de fericitul intau pomenire P., S: Mi-
tropolit Meletie, Episcopul de Roman, Veniamin Roset, si de Rusi, Sofronie, Lu unire si
cu Vornicul Bisericesc pentru regularea. ddrii peciuirilor de cununie, pentru mitrici,
pentru condifiile contractelor cle imposesuire i pentru alcdtuirea arbitrilor 0 vechililor.
III. Pentru obeteetile conditii a contractelor cu care urmeaz 5. a se imposesui moefile
mitropoliei, a episcopiilor ei a manAstirilor pAmânteeti, aea precum D. Vornicul Averilor
Bisericeeti, In puterea § 1) din art. 7 a instructiilor sale, le-au supus luArii aminte a epar-
hiotilor, IndreptAnduse ei prefAcAnduse In unire, se vor i publicarisl dimpreun5 cu
moiile ce urmeazà a se. da prin mezat, potrivit art. 2 din legiuirea regularisirii averi-
lor, dupA limurirea ce au voit cu fiecare pentru eparhia sa.
IV. Pentru cAutarea pricinilor de imprejurIri ei a procesurilor atingfitoare de averile
caselor eparchiilor ei a mAnAstirilor pAmAnteeti, cerand trebuinta a se alcAtui arbitri sau
ei vechili, s'au regulat a fi:
Unu vechil e5zAtoriu In Iaei pentru pricinile mitropoliei ei a mAnastirilor pAmAnteeti.
Unu vechil pentru pricinile de afarg a mitropoliei.
Unu vechil pentru pricinile de afarl mAnAstirilor.
Doui arbitri pentru pricinile mitropoliei ei ale mAngstirilor.
Doui vechili pentru eparhiile Romanului ei a Hueului.
Doui Arbitri asemenea.
Unu vechil in l3asarabia, pentru mociile mitropoliei a episcopiei Hueulul i a milnAstiri-
lor Bogdana si PAngaratii.
Zece de toti, hotArAndu-se pentru arbitri pAn5. la 12.000 lei pe an ei pAn5, la 8.000 lei,
pentru vechili, eparhiotii in cuprinderea § e din art. 6 a legiurii regularisirii averilor,
vor numb fiecare pe Imputernicitii si, dupl care d-lui Vorn. Averilor Bisericeeti le va da
Imputernicirile i vechilimelile cuvenite, lmplinind totodatA ei cerutele formaIitAti spre a fi
cunoscuti In cAutarea pricinilor ei a procesurilor lucrAtoare pe la instantele competente,
care fiindcA acum s'au schimbat din clasificatia Mout& de mai inainte, i prin urmare In
anul acesta au rAmas mai putine pricini de cAutat, apoi iarAe D. Vorn, Bisericesc rAmAne
a chibzul ei rAsplitirea lor, a fi potrivitA cu imputinarea lucarilor In urmAtorul an.
Spre a sluji dd pravat In lucrArile atingAtoare de dispozitiile mai sus arátate, potrivit
cu principiile legii, si a instructiilor Vorniciei Averilor Bisericeeti, s'au Incheiat acest
jurnal care se va 'Astra. In arhiva Departarnentului spre regularizarea cuvenitl.
(Acest jurnal potrivit cuprinderii. Itn se pbstreazA In arhiva Departamentului Cultului).
No. 763.
III.
Petitiunea vechilului manastirii Neamtului M. Kogálniceanu
cátre Imparatul Rusiei.
Prea Indltate prea Puternice Impcirate !
qi,
In muntii Moldovei se afl 5. o mAnAstire al carui titlu cel mai glorios este
de a se bucura, din invechite timpuri de binefgcatoarea ci Augusta protectie
a, Pravoslavnicilor Autocrati ai Rusiei.
Aceasta manAstire este sfânta mAnastire Neamtul §i Secul. Recunoscä-
toare de asemenea märinimoasa, aphrare, falnica, de a ;se vedea sub un ase-
www.digibuc.ro
704 RADII ROSEM
www.digibuc.ro
dOiNIPLICTUL DI/41'11E GIIVERNUL MOLDOVE I MANASTIREA D1EAMTITLUT, I. lo5
De aici s'au pornit cea mai groaznicá prigonire atat asupra staretului,
prea cuviosul parinte arhimandrit Neonil, cat i asupra soborului i asu-
pra mea, care nu eram cleat un implinitor a poruncilor date mie de catre
manästire.
Eu clevetit cu felurite i inchipuite vinuiri, din care nici una nu se poate
dovedi, m'am vazut fará nici Q judecata sau inainte cercetare osandit de a
fi inchis inteo aspra inchisoare.
Iar staretul i cu tot soborul s'au vazut expusi Ia tot felul *de nevred-
nice maltratatii; nu este intriga, nu este amenintare, nu este batjocura cari
nu le-au facut, spre a sili pe manästire de a desflinta jäluirile pornite, gi
prin urmare a se lasa lui Beizad6 Grigore aceste mosii, adica, intre alte
cuvinte, a se face soborului o paguba de Mai mult de patruzeci de mii
de galbeni.
Nebuneasca indraznealä! au mers pana acolo *Meat de catre trimisul InM-
timii Sale, episcopul Meletie Stavropoleos, s'au Pacut manastirii chiar o ne-
legiuire, pentruca au %cut un TO-Deum pentru pa' strarea §i indelungarea
sanatatii Maiestatii Voastre i Augustei Voastre Familii!!
Fapta este prea adevllrat i cu netagaduita dovada; indraznesc a supune
Maiestatii Voastre sub No. 2 chiar jaluirea ce intru aceasta staretul au
adresat general consulatului Maiestatii Voastre din PrincipaL
Cu toate aceste protestatii, prigonirile nu au incetat nici astrtzi, si ma-
nastirea lovita tn cei dintai a ei slujbasi, jignita in drepturile sale, cuprinse
in legile organice a terii, se asteapta din zi n zi de a-si vedea desfiintarea sa.
Intr'o asemenea jalnica stare a cei dintai lavre a Moldovei, eu, carele am
fugit din tat* ma pot bucura de o mai mare libertate, ma folosesc de
dansa, pentru ca n numele incredintatorului sau stare i sobor, intru tot
plecat sa ma adresez deadreptul la Puternicul Pristol a Maiestatii Voastre,
de a va arata impilarea nepilduita ce se face unei manastiri ocrotite de
Maiestatea Voastra.
Faptele caH in scurt le supun Maiestatii Voastre sunt cunoscute prea
deplin Excelentii Sale generalului Duhamel, carele, chiar la rata locului, prin
Domnul Giers, primul secretar al consulatului rusesc din Iasi s'au incre-
dintat de cuprinderea adevarului; ele nu sunt mai putin cunoscute si de
consulaturile Maiestatii Voastre din Iasi si din Bucuresti, caH au indestule
jaluiri din partea staretului si din partea mea.
Un singur dar cuvant generos rostit de Maiestatea Voastra ar fi deajuns
sa puie o stavila acestei cumplite apasari, spre a aduce alinare i mangaiere
in inimile inspaimantatului staret i sobor, spre a le insufla increderea in
mai fericit viitor, spre a face in sfarsit ca acest dumnezeesc lams vazan-
du-se mantuit de catre Maiostatea Voastra, sit ndoeasca daca este cu pu-
Ana tele .4. R. Torn. XXXILMemoriile Seer. Istorice. 45
www.digibuc.ro
106 kAtiu ROSETtt
SAMA
de toate venturile i cheltuielile sf. manAstiri Neamtu §i
Secu pe anul 1853.
Lei Par. Lei Par. Incgrcgrile.
462.316 16 Venitul mosiilor imposesiete . . . insg:
97.200 Muntii pe un an pang la 1855 Aprilie.
61.884 Sabgoanii pe un an pb.ng la 1855 Aprilie.
34.052 16 Brgtestii pe un an pang, la 1855 Aprilie.
81.000 Targu-Neamtului-Rgucestii 1855 Aprilie.
21.600 Tarpestii pe un an pang, la 1855 Aprilie.
13.640 16 Julestii pe un an pang, la 1855 Aprilie.
19.980 Volintirestii pe un an pang la 1856 Aprilie.
23.458 Davidenii pe un an pang la 1855 Aprilie.
10.800 Durgstii pe un an pang la 1855 Aprilie.
5.540 16 Plesestii pe un an pang la 1856 Aprilie.
11.178 Scoposenii pe un an pang la 1855 Aprilie.
6.501 Tampestii pe un an pang la 1856 Aprilie.
L998 Ninestii pe un an pang. la 1856 Aprilie.
5.698 Ciofrestii pe un an pang la 1856 Aprilie.
39.944 32 Piscul i Harsestii pang la 1856 Aprilie.
6.836 16 BAlusestii pe un an pang la 1855 Aprilie.
21.600 Ortestii pe un an pang la 1856 Aprilie.
405 Parte din Crgesti, tinutul Romanului, 1856 Aprilie.
462.316 16
88.860 Venitul mosiilor din Basarabia dupa sama Pgrintelui Gherasim . . . Insg:
30.000 Cotova cu Burdujenii pe un an pan& la 1858 Aprilie.
10.920 Visoca i Criciclutii din 2 castiuri pang, la 1860 Aprilie.
7.920 Valea Rusului pang la 1858 Aprilie.
11.220 Nemtenii pe un an pang la 1858 Aprilie.
6.600 Vladenii pe un an pang la 1858 Aprilie.
5.700 Solcanii, castiul Sf. Dimitrie pang la 1858 Aprilie.
16.500 Vatra Iazului pe un an pang la 1858 Aprilie.
88.860
www.digibuc.ro
DOMPL/CtIlL DINfRE GItVERNUL MOLDOVEI I MANIStIREA I4EAMfErLIII, t. '101
Lei Par.
157.143 39 Venitul adunat in bani dela mosiile lasate in gospodareascl cAutare a casei,
vezi producturile intrebuintate la mAnAstire, pentru care urmeaz 5. osebit ex-
tract lamuritoriu dup 5. sAmile pfirintilor dichii; insä:
Lel Par.
3.650 - Dela Nemtisor oranda pe un are.
17.302 - Dela Mitocul VanAtorii.
3.586 Dela Mitocul Ocea,
3.670 - Dela Mitocul Blebea.
3.378 - Dela Mitocul mosiei Oslobenii.
4.540 10 Dela Mitocul DrAgAnestii.
10.610 15 Dela: Mitoc Timietii, Preutestii i Buzatii.
2.731 14 Dela mosia JAdestii.
999 - Dela Tolicea pe Suhat.
3.972 25 Dela mosia Gugea gi Biltatii.
13.573 25 Dela mosia Epurenii.
11.704 8 Dela mosia Mogosestii cu 200 Podul de pe Seret.
19.870 - Dela mosia schitului Lipova.
740 - Dela mosia Jagorenii, Vinutul Vasluiului.
13.656 14 Dela mosia schitului Orgoestii.
3.200 Dela mitoacele Tifetii, Varnita si dela Furceni.
39.929 38 JugAriturile dela pAdurile slobode pe lemnul picat pe jos. AdicA:
28.202 - Prin pir. starit Neonil ; adicA.
27.000 - Dela Sfintia Sa.
1.202 - Dela pkr.Ncchifor ieromonah, insp. dela spital.
28.202 -
4.580 38 Prin pS.r. Gherontie dela BrAtesti.
7.147 - Dela Varnita i Furceni din Tara de jos.
157.143 39 39.929 39
39.312 15 Venitul dughenilor i altor acareturi, insA:
20.344 - Chiria dughenilor si a locurilor din Iasi dupl sama pArintelui Ni-
candru . . . adia:
2.627 - Pe dughenile de pe Podu Vechiu, dela PAr.V1Adica Mardarie.
17.717 - Prin pfirintele Nicandru . . . adia:
2.150 - Dela Vasile Dabaja astiul Sf. Gheorghe dughe-
nile din tárgul Cucului.
1.665 - In 45 # dela Haim Olariu nou chirigiu din cas-
tul Sf. Dimitrie,
1.332 - In 36 # dela Arman BArbier pentru dughianl.
1.295 - In 35 # dela Const.Poghira. pentru dughian§.
3.478 - In 95 # dela Copol JAdov pe crAsma i odAile
de pe Podu Vechiu.
1.036 - In 28 # dela Nicolae Mindirigiu Arman pe o
dughianl.
518 - In 14 # dela Capere Lita astiul Sf. Gheorghe.
396 - In 9 # 63 lei tij din astiul Sf. Dimitrie.
777 - In 21 # dela .lidovu Herscu Roscher pe o du-
ghianfi.
www.digibuc.ro
108 furt ROSETTt
Lei Par.
1.258 - Dela Grigore Vinter Meatus din. Targu de Sus.
1.036 - In 28 # pe odaile de sus de pe Podu Vechiu,
Ora la Sf. Dimitrie.
481 - In 13 # din SI pe odaile de sus dela oinovnicii
- departathentului.
255 - Din banii embaticurilor.
Lei Par.
2.040 - Din ramitsitile anului trecut 1852.
20.344 - 17.717
3.078 20 Tij din chiria dughenilor din Esi cari sunt rämäsita.
9.317 - Chiria dughenilor din Targul-Neamtului . . . adica:
1.500 Pe dughiana cu dou5, randuri din Ulita Mare.
1.220 - Pe 4 dughene a schitului Vovidenia.
1.850 - Pe casele in care sade d-lui colonelul Mihaiu Kogalniceanu.
200 - Pe o dughiana prin parintele Timoftei cameras.
3.747 - Chiria Spiteriei din Targu-Neamtului.
800 - Pe moara din lune& a rapos. pan Varnava Gheorghiu.
9.317 -
1.766 15 Chiria dughenii din Botosani pe un an.
4.659 20 Chiria dughenilor ei a odailor din Roman . . . adici:
2.107 Castul Sf. Gheorghi . . . !ma:
1.147 - Pe 5 dugheni si 5 ociai.
960 - Pe 4 dugheni.
2.107
2.552 20 Castul I-in de Sf. Dimitrie . . . adica:
1.406 In 38 # pe patru dughene.
1.146 20 Pe cinci dughene.
2.552 20
4.659 20 .
147 - Emhaticurile locurilor osebit de acele din orasul Esii care s'au tre-
cut la un loc cu castiurile dughenilor . . . adica:
110 - Pe locul din Bac5u dupa sama par. Nifon.
37 - Pe dughiana din Targu-Frumos.
147 -
39,312 15
4.810 - Chiria magazalci din Galati pe anul acesta 1853.
3.332 - Dela Visterie din despagubirea scutelnicilor si pensia . . . Ina.:
2.132 - Despagubirea scutelnicilor pe un an.
1.200 - Pensia cavenita manastirii pe un an.
3.332 -
68.318 17 Milile . . . lug:
51.101 - Prin raposatul parintele staretul Neonil.
17.217 17 Adunati la praznicile manastirilor, adica:
15.863 17 La sf. manastire Neamtu de Inaltare.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI EI MANASTIREA NEAMTULUI, I. 709
Lei Par-
773 Prin parintele egumenul schitului Vovidenie dup5. sama.
581 Prin parintele egumenul sf. manastiri Secului.
17.217 97
68.318 17
Lel Par.
1.000 Din veniturile manastirii Mogosesti.
61.561 Osebite primiri . . . hag :
14.372 15 Prin cartile vandute din Biblioteca prin par. Teodosie Ierom.
10.234 20 Pe oile, berbecii si rnieii vAnduti dupa condi* adica:
3 603 20 Pe 301 oi bolnave . , . adica:
2.516 Pe 214 oi a manastirii Neamtu Insa :
1.876 Pe 134 oi a ate 14 lei.
640 Pe 80 oi .a ate 8 lei.
2.516 = 214
1.087 20 Pe 87 oi a mAnastirii Secului ate 12 lei 20 par.
3.603 20
2.965 Pe 102 beiteci . . , adica;
2.530 Pe 87 berbeci a manastirii Neamtului, adica,
2.320 Pe 80 berbeci cate 30 lei.
210 Pe 7 berbeci cate 29 lei.
2.530 87
435 Pe 15 berbeci ai manastirii Secului cate 29 lei.
2.965
3.666 Pe 312 miei (sate 11 lei 30 parale adica :
2.361 30 Pe 201 miei ai manastirii Secului.
1.304 10 Pe 111 midi ai mangstirii Neamtului.
3.666 312
10.234 20
430 Dela d-lui paharnicu Alexandru Constantinescu, posesorul mosiei
Tarpestii ce s'au indatorat In anul 1850 a da dupá contract pentru
cautarea celor trebuitoare la biserica de pe mosie si cari s'au
primit acum.
4.172 Pe 345 pielcele brumarii i negre adica :
2.652 Pe 172 brumarii 1ns5.:
1.500 Pe 100 pielcele ale 15 lei.
1.151 Pe 72 pielcele cate 16 lei.
2.652 172
1.520 Pe 173 pielcele negre adica:
1.190 Pe 140 pielcele ate 8 lei.
330 Pe 33 pielcele cate 10 lei.
1.520 173
4.172
www.digibuc.ro
710 RADII ROSETTI
Lei Par.
5.769 27 Pe iernatul oilor oiobiineqti dintre oile minastirilor Neamtu ci Secu
. . Ansa:
3.651 13 Dela ciobanii Neamtului.
2.114 14 Dela eiobanii Secului.
5.769 27
136 Prin parintele egumenul Secului dupa sama Sf. sale.
3.676 Pe 19 stoguri fin vechiu vindut.
206 Pe locurile 0 livezile dela pomete.
152 20 Pe nicte piatra dela Leferman Neamtu.
4.193 25 Vinzarea vitelor batrine la iarmarocul Falticeni prin par. Fteona.
1.000 Prin suhatul din zavoiu dela Brate0i prin parintele Gerontie.
2.122 67 Dela loeuitorii dela munte din datoria fostului posesor d-lui aga
Dimitrie Stan.
15,095 30 Pe 7.187 vedre via vindut dupa samile parintilor dichii adica:
3.672, Pe 920 vedre de vin de Cotnar, Ina :
2.656 Pe 664 vedre vin nou cite 4 lei vadra.
1.016 Pe 252 vedre via vechiu, adieá:
720 Pe 192 vedre cite 3 lei 30 parale.
296 Pe 66 vedre cite 4 lei 25 parale.
1016 --- 256
3.672
5.449 30 Pe 2.763 vedre vin din Tara de Jos, adica:
1.280 10 Pe 731 vedre cite 1 leu 30 parde.
1.811 Pe 1015 vedre in feluri de prduri.
837 Pe 478 vedre 3 oca cite 1 leu 25 parale.
680 20 Pe 272 vedre doug oca via cite 2 lei 20 par.
540 Pe 180 vedre cite 3 lei.
301 Pe 86 vedre cite 3 lei 20 parale.
5.449 30 2763
5.974 Pe 3248 vedre din dile Visanul, adica:
3.375 Pe 2400 vedre cite 2 lei 30 parale.
2.214 Pe 738 vedre cite 3 lei.
385 Pe 110 vedre cite 3 lei.
5.974 3248
15.095 30
www.digibuc.ro
CONFLICTTJL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI ll MANASTIREA NEAM TIMM, I. 711
Aprilie 23 si pani la 1856 iaras April 23, ramanand a plati cite 751 # pe
fiestecare an.
Lei Par
1.191.213 10 Adica un milon una suta nou5zeci i una de mii dou5. Bute cincisprezece lei
10 parale fac toate veniturile pe anul acesta una mie opt sute cincizeci i trei.
(ss) NAFTANAIL, ARHIMANDRIT I STARET SF. MANASTIRI NEAMTU-SECU ; TEODOSIE
IEROMONAH, EGUMENUL SECULUI; KIRIAC IEROSHIMONAH ; TEOFAN IEROMONAH, LOGO-
PATTI, MANASTIRII ; TEODOSIE, DUHOVNIC; SAVA, DUHOVNIC; GHENADIE DUHOVNIC, CA-
MARAS; IEREMIA, ECONOMU MANASTIRII; IEROFTEI, DUHOVNIC.
www.digibuc.ro
712 RADII ROSETTI
Lei Par.
46.857 2 Cheltueala Imbrficamintei parintilor, insa:
Lei Par.
1.468 Pe 207 coti muhair.
667 07 Pe 141 coti shiac cu 329 coti de Int/ lit, la plug.
5.059 25 Pe 2.521 coti noatina..
112 Pe 1 mama ce s'a dat par. Gherasim peste Prut i s'a plata de Ca-
tre Camara;
3.039 37 Pe 1.137 coti postav, plata pentru lwru si leafa calfelor duprt tocmala.
1.925 Pe 101 perechi mesini de miel ce s'a cumparat pentru sobor.
13.706 Pe panze america i lecasca pentru earned i groase pentru to-
luri . . . adica:
9.361 Pe 275 bucati america.
3.542 Pe 61 topuri lecasca.
803 Pe 10 topuri 373 coti groase pentru toluri la hamb. tn-rii
13.706
1.077 30 Pe materia pentru camelauce 8 i mantii adica :
675 Pe 270 coti materie de camelauce.
102 20 Pe 41 coti panza de mantii.
300 10 Pe shime i chingi de meius si alte maruntusuri dupa
condica.
1.077 30
344 5 Pe 21 coti si 4 buca.ti materie pentru captusele.
2.219 20 Pe 154 dramuri glitan de mätasa si 562 bucati brasov siret prost.
757 30 Pe 60 (ma. 300 dramuri ata. de Una, pentru haine si de earnest adica:
401 10 Pe 29 oa 200 dramuri pentru camesi.
248 20 Pe 17 oca 300 dramuri de lanà la haine.
108 Pe 13 oca 200 dramuri lesasca.
757 30 60 300
2.248 20 Pe 1.647 oca, 142 dramuri lama lucrata sucman, adicil:
2.156 Pe 1.462 oca. 150 dramuri sucmane.
92 20 Pe 185 oca In cergi i pasle.
2.248 20 1.647
14 231 28 Cumpararea pieilor si plata lucrului pe Incaltarile parintilor proies-
todi . . . adica:
13.382 20 Pe 177 piei de bou el de vaei 23.
819 08 Plata lucrului pentru Incaltari, Insa.
440 Pe scumpie.
409 08 Luorul Incaltarilor.
849 08
14.231 28
86.575 32 Cheltueala mesei pentru indestularea soborului, a musafirilor si a meselor ce
se fac la praznicile rn-ru i cu bolnita batranilor.
41.478 10 Cumpararea bacaliilor dupa -osebita condiel si srni1a parintelut
Ilarion . . . Insä:
15.614 5 Pe 2,448 oca untdeleran si oloict adica ;
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNUL MOLDOVEI sr MANASTIREA NEAMTULTH, I. 713
Lei Par.
14.313 8 Pe oca 2.044 oca untdelemn.
1.300 37 Pe oca. 404 oloiu.
15.611 6 2.448
6.090 30 Pe 3.035 cc& orez.
5.992 6 D 2.923 D 300 dramuri masline.
3.434 5 D 330 b zahar.
10.347 4 o bacalia cumparata pana s'a adus dela Galati.
41.478 10
34.801 24 Cumpararea pestelui dupa condica . . . adica :
33.049 9 Pe 13.054 ma 300 dramuri de peste sarat.
1.752 15 Pe 431 oca 250 dramuri peste proaspat.
34.801 24 13.486 150
10.295 38 Pe 33 vite cumparate si Mete de praznicele rn-Hi si In arhondaric,
adica :
5,249 - Pe 33 vite cumparate.
4.260 8 Pe 6.012 oca. carne de vaca.
614 - Pe 180 oca untdelemn.
142 30 Pe alte märuntusuri dupa condica.
10,293 38
86.575 32
Lei Par.
51.763 10 Cheltuelile sf. manastiri Secului si schiturile, Ins/.
1.6.048 02 manastirea Secu Cu tinerea In bun& stare a bisericilor si ou imbu-
natatirile facute In meremeturi dupä sama par. egumenul.
3.971 31 Schitul Vovidenia asemenea dupa sama par. egumen.
15.951 24 Schitul Lipova eu tinerea parintitor si In buna, stare a bisericilor,
in lucratea mosiei afará de boierescul locuitorilor de pe mosii.
15.791 33 Schitul Orgoestii asemenea Cu tinerea Sf. biserici si on pariniti ascul-
tatori, lefile slugilor si imbunatatirile ce s'au Mut aratate
anume In sama parintelui egumenuL
117.643 - Cheltueala metoacelor dela care se indestulesza m-rea cu producturile trebui,-
toare dupa senile parintilor dichii. Ins& :
11:801 20 Vanatorii, Petricanii si Manestii.
e,900 03 Mitocul Ocea cu Imbunätätirile si In lucrul mosiei, gall de boierescul
locuitorilor de pe rnosie si lefile argatilor, osebit de 284 lei, 15
parale trecuti la biserici.
1.032 03 Mitocul Oslobenii cu imbunatatirile facute si alte casnice cheltueli,
osebit de 3.010 lei asupra facerii din nou a bisericii cari s'au
trecut la biserici.
4.217 22 Mitocul Blebe cu Irnbunitatirile facute si cu tinerea parintilor ascul-
talon si In casnice cheltueli, osebit de 91 lei 39 parale cari sunt
trecuti la cheltueala bisericilor.
5.034 35 Draginestii cu Poiana Prisecii, cheltuiti parte In lucrul mosiei si cu
Iinerea parintilor asoultfitori, lefile argatilor si plugari, osebit
de 252 lei cheltueala bisericii trecuta la bisericii.
www.digibuc.ro
714 RADII ROSETTI
Lei Par.
11.470 25 Timisesti Preutestii si Buzatii, cu Imbunalatirile facute parte in lu-
crul mosiei, afara de boierescul locuitorilor de pe mosie si cu
tinerea parintilor ascultatori si cu musafirii drumeti si In alte
casnice cheltueli, osebit de 396 lei 20 parale cari s'au trecut
la biserici.
8.364 27 Mitocul Jidestii, cheltuiti In lucrarea mosiei, find mosia WI de locui-
tori, cu Imbunatatirile !Acute, lefilo argatilor si plugarilor.
15.086 16 Gugea si Baltatii, parte in lucrul mosiei find mosia cu numar
mic de locuitori si cu tinerea pärintilor ascultatori, In lefile ar-
gatilor si cheltueala cu musafirii drumeti.
11.460 10 Mitocul Epurenii, cu tinerea parintilor ascultatori, imbunatátirea aca-
returilor si meremeturile 'Acute si in lucrarea mosiei, afara de
boierescul locuitorilor de pe mosii, osebit de 320 lei In cheltueala
bisericii, cari s'au trecut la biserioi.
10.873 38 Mitocul motiei Mogosestii, cheltuiti cu mitocul si tinerea parintilor
ascultätori si lefile argatilor, osebit de 414 lei cari s'au trecut
la biserici.
21.548 26 Mitocul dela viile Tifesti cu celelalte mitoace, Nicoresti, Varnita si
Furcenii, Cu Imbunatatirile flcute si Cu tinerea parintilor asoul-
tatori, osebit de 17.090 lei, 32 parale in luerarea viilor, cu 900 lei
dati In arvonire asupra Imbracarii lucrului viilor pe anul viitor
1854 si 984 lei In cheltueala bisericilor, cari s'au trecut la biserici.
5.527 1 Mitocul viei Cotnarii, cu tinerea parintilor ascultatori, lefile argatilor
si cu imbunatátirile ce s'au Mout, osebit de 8 998 lei 5 parale
In lucrul viilor, cari s'au trecut la vii, precum si 4851 lei la
cheltueala bisericilor.
2.705 20 Mitocul dela viile Visanul, cu tinerea parintilor ascultatori, lefile ar-
gatilor si in alte meremeturi si casnice cheltueli.
1.616 34 Cheltueala Mitocului din capitala Esii.
117.643
1.780, 9 Pe 148 merta, 1 dimerlie ovas cumparat pentru odaia manfistirii.
962 In 26 # pe locul parintelui Ghervasie croitorul dig Tg.-Neamtului.
80.303 14 Pentru imbunatatirile din nou, meremeturi si plata la mesteri, insfi:
52.799 D-sale colonelului Mihaiu Kogalniceanu, adica:
52.059 In 1407 # plata caselor raposatului Costachi Tomazichi
ce le-au cumparat mánastirea pentru mitoc In Esi.
740 Pentru scoaterea hrisovului Gospod sa aduca apa la cis-
meaua din ograda.
52.799
1.936 Plata pavelelor pe la dughenile manastirii dupa sama pax. Nicandru.
2.317 20 Asupra a feliuri de imbunatatiri aratate anume In condica.
23.250 34 Cheltuiti asupra meremeturilor, adici:
10.933 Meremetul caselor cumparate dela Tomaziche din 14.480 lei.
4.312 10 Meremuturi obstesti in manastire dupa sama par. econom.
3.598 10 Meremeturi facute dupà sama par. gicandru.
1.980 30 La dugheni din Esi.
1.617 20 La mitocul din Esi.
9t3 10
www.digibuc.ro
CONFLICTIJL DINTRE GIIVERNUL MOLDOVEI I MINASTIREA NEAMTTILUI, I. 715
Lei Par.
1.385 20 Pe 815 ocrt tab% de fier pentru mAnastire.
3.021 34 Asupra a feluri de meremeturi arätate anume in con-
dica gnuruiti.
23.250 31
Lei Par.
78.117 3 Cheltuiti cu spitalul din TArgu-Neamtului, ins5.:
46.957 23 Cheltuiti dup 5. sama pirintelui Nichifor ieromonah, inspectorul on
bolnavii i in plata lefilor slugilor dela spital.
3.656 - Osebite cheltueli dupl condica nuruit5..
27.503 20 Plata meqterilor tocmiti pentru zidirea bisericii SI. Lagr, lush:
23.600 -
Lui Orban, calfa de pietrari.
3.903 20 Lui Leferman, calfa de stolerie.
27.503 20
78.117 03
1.931 20 Cheltuiti pentru qcoala publica din Targu-Neamtului, InsA:
1.355 - Pe 542 suhuri piatr ii. la acoperemantul zidirii.
676 20 In osebite cumplrAri i pl54i.
1.931 20
59.477 25 Cheltueala viilor, chiria adusului vinului, plata vaselor i cumpärarea ra-
chiului, insfi:
17.090 32 Viile din Tara de jos cu celelalte ogrki, :
16.190 32 In lucrul viilor pe anul acesta; ins5:
5.831 - Lucrul a 122 pogoane vie.
4.318 20 Pe cercuri gi haragi.
3.225 12 Culesul viilor.
2.816 - In curnpgrarea vaselor nouá i prefácutul acelor
vechi.
16.190 32
900 - Dati in arvonirea lucrului pe anul viitor 1854.
17.090 32
8.298 5 Ville Cotnari cu celelalte ogrAzi cu 332 lei embaticul viilor pe anul
acesta, osebit de 5.527 lei 1 parà intrebuintati in cheltueala mi-
tocului i imbun5tatirile acareturilor.
7.905 - Viile dela Vipn Cu 655 lei embaticul viilor, osebit de 2.705 lei 20
parale intrebuintati in cheltueala mitocului.
1.000 - Via dela Britevti prin pArintele Gherontie, adia:
800 In lucrul viei din Brate0i.
200 - Pe 8 poloboace fficute la Lipova.
1.000 -
23.233,20 Chiria adusului a 20.839 vedre 2 oca via din Tara de jos, Cotnarii,
Vipni i BrAte§ti, adicfi :
22.702 05 Pe 14.482 vedre 4 oo 5. cu plat5, de chirie, §i
6356 a 8 a via adus cu carele m4n4stirii,
p0.839 vedre 2 oc5
www.digibuc.ro
716 RADII ROSETTI
Lel Par.
531 15 Plata brudiniIor pe la podUri Si cheltueala pärintilor trimisi.
163 38 Osebite chirii cc s'a mai platit dupa condica.
1.786 10 Pe rachiu si rom cumparat, adica:
1.171 20 Pe 58 vedre 5 oca. 200 dramuri rachiu.
471 Pe 85 cc& 250 dramuri rom.
143 30 Pe vanilie pentru vutca.
1.786 10
59.477 25
Lei Pal%
9.830 35 Cheltueala fabricilor, insa :
8.868 35 Fabrica de postav, adica:
7.803 25 Lui *iver maistru, in cumpararea oheptanusilor si 2 ma-
sinuti In fier ou cheltueala adusului.
868 Din 1.550 lei pentru facerea masinei de lemn In lucrarea
noatenei.
197 10 In feluri de plati dupä condica snuruita.
8.868 35
369 5 Fabrica de potcapuri.
427 35 Fabrica de ciubotarie.
150 Pe 15 oci bumbac la mungerie.
15 Cojocfiria.
9.830 35
17.343 18 Lefile argatilor de pe la fabrice, arhondarice, argatilor si vezeteilor odailor si
dela toate vitele manfistirii, Ina:
10.686 20 Argatilor de pe la fabrici si vitele manastirii, adica:
5 466 Acelor de pe la fabrici.
5.220 20 Acelor dela vitele manastirii dupft sama pax. econom.
10.686 20
6 656 38 Argatilor si vezeteilor odaii dupii, izvoadele par. odagiu.
17.343 18
39.126. 24 Cheltueala casnica intre ale gospodäriei, insa:
6.749 12 La odaia manastirii, adica.:
3.770 25 Pe 1796 oca 200 dramuri si 20 maji fier, adica:
2.404 25 Pe 1796 oca 200 dramuri sibir si inglizesc.
1.366 Pe 20 maji fier nemtesc.
3.770 25
1.258 Pe 2 cai pentru ham, adica:
740 la trasura parintelui econom.
518 Pentru camara manastirii.
1.258
1.720 a7 Pe fier, WI, sacele cu periile lor si alte marunte cheltueli
aratate anume in condica,
0.749 12
www.digibuc.ro
COXFLICTUL DINTRE GDVERNIIL MOLDOVEI 1 MANASTIREA NRAMTULUI, I. 717
Lei Par.
3.787 15 Cheltueala arhondaricului mare, whit de ceeace se da din camara.
20 Pe ni0e oak, de schijá si plata de lucru la cfildarari pentru un cazanas.
5.865 11 Cheltueala marunta la feluri de trebuinti a casei.
12.040 09 In cheltueala drumuriIor urmata prin parinti trimi0 In feluri de as-
cultari.
485 20 Cheltueala canteleriilor, logofetia, economia si camara manastirii pe
hartii, ciará rosie si altele pentru scris si corespondente.
6.127 38 Pe 28.000 oca sare cu cheltueala drumului si podurile.
4.050 35 Pe 211 suhuri si 3.241 buc5ti In Ora si pahare cumparate din Bu-
covina, cu chiria .si cheltueala drumului.
39.126 24
Lei Par.
3.252 30 Plata a 192 hrisovoliti desrobiti pe 3 sferturi a anului 1853.
16.150 36 Dati prin par. staretul atat In ajutorurile unora din parintii soborului cat si
in miluirea osebitelor fete scapatate, Insa:
14.860 Prin Sfintia-Sa staretul.
454 30 Prin parintele Teofan ierom. logofatul manastirii.
263 30 De catre parintele Iconom.
672 16 Din Camara cu blagoslovenia par. staretului.
16.150 36
27.392 39 Cheltueala urmata asupra spiteriilor pe doftorii si leflle doftorilor, Insa:
11.350 Doftorilor dela spital, adici:
8.350 Doftorului Fleislan, adica:
6.500 din leafa sa.
8.350 Chiria casei In care sade pe un an.
3.000 Doctorului al 2-lea.
11.350
16.042 39 S'au platit d-sale Bredemener ppiteriu din Targu-NeamtuIui pentru
doftoriile date bolnavilor din spital dupa retetele doftorului si
adeverintele sale.
27.392 39
39.809 6 Plata datoriilor de mai Inainte . . . Insi :
37.000 In 1000 # dumnealui aga Dimitrie Stan, fostul posesor al mosiei
Muntilor pentru rascumpararea datoriilor locuitorilor.
280 2 0 datorie a raposatului parinte Varnava Gorgos.
1.480 0 datorie a parintelui Eftimie vechilul.
908 17 0 datorie a raposatului parinte Pafnutie.
140 27 S'au platit negustorului David Isecescu din Targu-Neamtului dup5.
izvoade.
39.809 06
83.189 01 Cheltuiti in lefi si in pricini de judecati, !ma :
48.289 12 Cheltuiti in Basarabia dup. sama parintelui Gherasim, adicii:
40.377 In pricini de judecati si comisii, adica:
13 553 16 Cheltueala comisiei dela Visoca.
11.'787 24 In pricini de judecati.
www.digibuc.ro
718 IlAbtt ROSETW
Alll
Lei Par.
15.036 Vechililor, adica:
9.636 Lui Chiril Grisencu, Insa :
6.000 dupa scrisoarea parintelui sta-
retului.
3.600 -- Trimisi la Esi C. C. Avdokim
Ianov.
36 Pentru trunchierea scrisorilor
dumnealui.
9.636
5.400 D-sale Costachi Baltag leafa pe 1 an.
15.036
40.377
7.912 12 Cheltueala easnica In treaba gospodarlei.
48.289 12
18.000 S'au dat d-lui colonelului Mihaiu Kogalniceanu leafa vechil&cului In
pricina ce are minastirea cu economu Eftimie Stamate, cu mosia
Boroaia, Indatorit find d-lui a scoate hrisovul gospod.
7.200 Dumisale paharnicului loan Velcea vechilu nAnfistirii pe anul
acesta.
1.374 32 Cheltuiti In feluri 'cle comisii dup5, condicii.
8.325 Inginerilor, adica :
7.400 D-sale Alexandru Hagiolu asupra parchetuirii padurilor
mãnastirii, osebit 740 lei arvoni data In anul trecut
si trecut In sama acelui an.
925 -- D-sale loan Haubetz pentru lucrarea flea& la mosia Ju-
lestii despre mosia economului Eftimie Stamate.
83.189 4 8.325
15.097 15 Cheltueala tipografiei . . . Ina:
12.908 15 S'au plitit hârtia adusa dela Viena dupa izvodul parintelui Teofan
ieromonahul, logoMt.
9.975 Plata hartiei pe loc.
2.933 15 Chiria adusului, Incarcatul si plata vamilor.
12.908 15
1.577 Petefeala de aur si argint, adica, pentru tipografie, poleitul stranii
domnesti la biserica din spital si paraclisul din Secu.
612 Cheltuiti de catre pärintele Cleopa tipograf, dupa izvod.
15.097 15 .
26.854 07 Cheltuiti dupa sama ce au dat parintele Timofteiu camaras, pe 2 luni 'Ana la
1 Ghenar 1854.
825.740 28 Adici opt sute douzeci si cinci de mii sapte sute patruzeci lei douazeci si
opt parale cuprinde toga cheltueala pe anul acesta una mie opt sute cincizeci si trei.
(ss) NAFTANAlL ARHIMANDRIT, STARETUL SF. MINASTIRI NEAMTU-SECU; TEODOSIE IE-
ROMONA H, EGUMENUL SF. MINASTIRI SECU; KIRIAC IEROSCHIMONAH ; TEOFAN IEROMO-
NAH, LOGOFXTUL MANASTIRII ; TEODOSIE, DUHOVNIC; SAVA DUROVNIC; GHENADIE DU-
HOVNIC, CAMARA ; IEREMIA, ECONOMUL MANISTIRII; IEROFTEI DUHOVNIC.
www.digibuc.ro
eoNtitAdtuL bINTRE GirvERtnit totDcrirEI I MANXSTIAEA IstgAMTULIIL I. olio
1
www.digibuc.ro
720 RAM" ROSETT/
Lei Par.
37 Pe dugheana din Thrgu-Frumos.
.1.000 Din veniturile mânfistirit Mogosesti.
2.793 20 Dela d-lui banul Gheorghe Turbure ram5siti din banii depozitati
pentru posesia mosiei Ortestii.
3.078 20 Din chiria dughenilor si a lucrurilor din Esi, adicA :
666 Pe odAile de pe Podu Vechiu.
835 Dela Haim Olaru.
259 Dela Herber Rojner.
122 Dela capelerite.
725 Dela Neamtu Ofer stoleriu, adia :
600 Din anul 1852.
125 Din anul 1853.
725
471 20 De pe bezmuri, tidied
280 Dela 2 dugheni, insfi:
180 Dela Mita Mare pe anul 1851-1852
si 1853 .
100 Dela Jidovu din Targu de Jos 1852 si
1853.
280
80 Dela Smil Dascalu.
28 Dela ltic Argintaru.
28 Dela Leiba Crasmaru.
55 20 Dela Iosib Zarafu.
471 20
3.078 20
2 432 Dela Visterie din desp5gubiréa scutelnicilor si pensia, insa:
2.132 Desp5gubirea scultelnicilor pe un an.
300 Din banii pensiei ce sunt a ha.
2432
219,636 15 Adicà dou 5. sute nouäsprezece mii sase sute treizeci i sase lei si
cincisprezece parale fac toate ram5situri1e pe anul acesta 1853.
(ss) NAFTANAiL ARHIKANDRIT, STARETUL SF. MANASTIRI NEAMTU I SECU; TEODO-
SIE IEROMONAHUL, EGUMENUL SF. MANASTIRI SECU; CHIRIAC 1EROSHIMONAH; TEOFAN
IEROMONAH, LOGOFATUL MANASTIRII; TEODOSIE DUHOVNIC; SAVA DUHOVNIC ; GHE-
NADIE DUHOVNIC, CAMARAS; IEREMIA ECONOM ; IEROFTEI DUHOVNIC.
Sama aceasta de enitu ri, alte primiri i cheltuele a manAstirilor Neamtu i Secu; In-
cheiet 5. pe anul 1853, luandu-se In privire ca ea s'a urmat sub poruncile i rânduirile sta-
retului Neonil carele acum este trecut din vieata. Pe temeiul jurnalului incheiat sub
No. 199, pentru samile rn-rii pe anul 1852 si in incredere c Prea Cuviosia Sa Chir Naf-
tanail staretul de astazi al mAnästirii de indata va indreptit i va ingradi administratia
averii acelor sfinte lacasuri in cuprinsul asezämântului din 1843, se incredinteazá.
(ss) SOFRONIE MITROPOLIT MOLDOVEI.
(sS) "BIELETIE EPISCOP HUSULUI.
(ss) DIRECTOR MITROPOLIEI, P. PANU.
Sectia I-ia, No. 201, 1854 Fevruarle 3, Iasi.
www.digibuc.ro
CONPLICTUL DpiTRE GUVER1411L MOLDOVEI $t MINIS1IREA./4gAMMlit, I. 721.
Perilipsis.
Lei Par.
1.191.215 10 Inaraturile.
825.740 28 Scfiderile.
365 4'71 22 Prisosesc In r&m5.situri si fa t5. in camarl la I-in Genare 1854. Insi.
219.636 15 In rimilAuri la osebite fete.
145.838 07 Fat/ in camera minastirii la I-iu Genar 1854.
365.474 22
V.
Mitropolitul catre ttaretui Naftanail.
Prea cuvioqiei sale arhim. Naftanail, stareful sf-lor m-ri Neamtu qi Secul.
Samile de venituri, de primiri si cheltueli incheiete pe anii 1852 si 1853
luandu-se in privire ca ele sunt urmate sub poroncile si oranduirile sta-
retului Neonil, carele acum este trecut din vie*, s'au incredintat pe te-
meini jurnalului incheiet sub No. 199, de pe care alaturat cu acesta se tri-
mete prea cuviosiei tale copie spre lamurire si va, scriem ca de indata
sa regulezi a indrepta toate, si a ingradi adrninistratia averii rn-rii in cu-
prinsul asazamantului din 1843. &mile aceste cu drept cuvint sunt
prihanite, nicidecum nu se putei incredinta Ara a nu se face lamurire
prin comisie la fata locului, in fiinta soborului, s'au incredintat in nadejde
ca prea cuviosia ta toate le vei indrepta.
Ash dar sfatuim pe prea cuviosia ta si iti scriem ca se te silesti a indrepta
toate, fara. A ingaduesti vreo abatere la administratie sau la asázamant.
Pentruca la din contra apoi facem cunoscut ca nu se vor mai putea intari
samile rn-rii dac . se vor vedea iaras abatute.
Noi insa avem toata increderea in caracterul si sufleteasca dorinta ce sim-
tim a ai intru a ocarmui soborul pe caile mantuirii si a administra ave.
rea m-rii Pära a pricinui pagube.
Asteptam rezultate placute spreinmultirea averii mrii si buna lor orandueala.
(ss) soFRomE Mitr. Moldovei.
Director Mitropoliei (Ss) P. PANU AGA.
Sectia I-ia No. 203, 1854. Fevruarie 3.
VI.
Ofisul lui Grigorie Ghyka din 30 lanuarie 1855.
Noi Grigorie Alexandra Ghyka Voeuod, etc.
Prea cuviosiei sale staretului Neonil a siintelor mAniistiri Neamtul si Seoul.
La anal 1835, statornicidu-se legea organic& ating/toare de aver& mtinästirilor p&-
m&ntesti, supuse, In privirea administratiei, departamentului averilor bisericeeti &i a lava-
taturii publice, s'a cuprins intru aceast& lege, la articolul 8, pentru maxastirile Neamtul
Antaele A. R.Tom. XIXIIMentoriile Sect. lstorice. 46
www.digibuc.ro
722 flAbll ItOSETT1
f i Seoul, cu schiturile lor, ca vor fi aparate de orisice dare, pentru greutatea Bobo-
rului ce au si pentru spitalul care II VII nu numai pentru cei din launtru manastirii, dar
si pentru láturalnicii patimasi ce nazuesc acolo, si a in cat& vreme aceastfi sfantit lava
va pazi o asemenea bun& si Incuviintata oránduiala, precum astazi, vor fi neatarnate
pentru trebuinta veniturilor lor si vor intrebuinta Intru oranduiala mosiilor Inchipuirea
ce se va socoti mai de priin(a pentru manastire de catre staretul si dicasteria alca-
tuita de duhovnici. Patru ani dupa aceasta, la anul 1839, soborul sus numitelor manas-
tiri, lmpreuna cu staretul lor, au adus la cunostinta procatohului nostru abaterile,
ce dupa timpuri sa introdusese In aplicatia Invitaturilor si asezamintelor mantui-
toare, pre carele fericitul intru poznenire, prea cuviosul Paisie, staretul fundator al
acestei lavre, asazase drept regula si institutie acolo spre stavilarea abuzurilor. Chinoviul
9mpreunl cu staretul au cerut dela procatohul nostru a li se harazi un asázamant sta-
tornic, intemeietor bunelor randuieli %sate de fundatori. Asa la anul 1843 s'au dat si
s'au Intarit soborului sfintelor manastiri Neamtul si Secul, asazamantul cuvenit.
Dela suirea noastra pe scaunul acestei de Dumnezeu pazite tari, propuindu-ne drept
union tintire ferieirea patriei, am cautat, In toate ramele administratiei, ca legile sit aiba
neabatuta lor lucrare, si ca deosebitele institutii re contribuese la fericirea fizici si mo-
rata a tarii, O. propasasca pe calea Imbunatfitirii si sä raspunda. la scopul pentru care
stint menite.
Religia, ea ceeace leaga pe om cu Dumnezeu, fiind unul din harurile cele mai pretioase
pe cart facatorul le-a trimis lumii din ceruri, noi deapururea am stfiruit a se desvolti In
patrie si a se Intemeià pe piatra credintei prin Imbunatatirea sfintelor lacasuri si prin
raspandirea virtutii si a Invataturii evangelice in duh si In adevar.
Mánastirile Neamtul si Secul, ca sahastrii Intru cari cuviosia parintilor petrecatori
acolo, ce au strálucit prin nevointe monastice si prin sfintele rugaciuni, au tras evlavia
si umilinta, inima fiecaruia adevarat crestin, ne-au Indemnat a socotl de dant& datoria
noastra apar area lor de mice nedreapta lovire, dorind ca chinoviul acestor manastiri A,
propasasca. ca dintru Inceput pe scara desavarsirii morale la care este chemata si stand
si aicea Melia adevarului ceresc, sä se poatfi zice si de aceasta lavra: Asa sa lumineze
lumina voastrà inaintea oamenilor, ca vazand faptele voastre cele bune sfi laude pre
tatal vostru cel din ceruri. Insa cu parere de razz vii Inctiintam cá randuielile si asaza-
mantul statornicit au ramas in nelucrare, si ca interesul In parte si vointa nurnai a
unora ademenite de consideratie personala, dau directie lucrurilor, a carora rezultat In
privirea administratiei averilor, precum si a aplicatiei lor, s'au departat de scopul la care
au tintit asazamantul, dorinta noastra si asteptarea publicului.
Inima noastra s'a umplut de durere la auzirea acestora:
De a noastra dar datorie socotind Indreptarea lor, pe de o parte am chemat pastoreasca
Ingrijire a Prea Sfintiei Sale Mitropolitului tarn, chiriarhul Imputernicit dupi canoanele
bisericii si dup a. asazamant, a priveghia deaproape, prin toate mánastirile %Hi, de a se
Vizi cu sfintenie oranduiala si asazamintele statornicite, iar pe de alta punem Inaintea
soborului si staretului acelei manfistiri urmatoarele : .
1. La mezatul din vara trecuta a mosiilor manastirii s'au aflat Incheiete zdealce In
particular cu deosebite fete pentru Imposesuirea unor znosii, cari pentru forma numai
s'ar afl e. publicate spre a se Imposesia prin licitatie. Asemenea urmare este o abatere
dela unul din principiile cele mai pozitive ale asazimantului mánastirii. Nici staretul
care, dui:4 articolul 17, este Ingradit pentru toate cele ce sunt ale chinoviului, nici unirea
duhovnicilor, dupa articolul 22, nu poate face Imposesuirea mosiilor, cleat prin formarea
de mezaturi en numele si cu fapta.
www.digibuc.ro
CONVL/CTUL DINTRE OVVERNITL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTITLIIL I. 723
www.digibuc.ro
724 PAW/ ROSETTI
unui institut cuvenit, se pune Indatorire a se grAbl luerarea unei dregeri ca aceasta fi-
lantroph, In a chreia azil sh se poath adoposti nenorocitii smintiti de minte, intregin-
du-se In cea mai bunh stare si spitalul filcut in thrgul Neamtul, in cuprinderea articolului
30 si Inthrit cu domnescul nostru hrisov.
Acestea dar puindu-se In vederea soborului si staretului sau prin deosebit al nostru
domnese oils, am autorizat pe Prea Sfintia Sa Phrintele Mitropolitul rii, Sofronie, oa si
Insarcineze pe o persoanh duhovniceasch cu insusire corespunettoare la misia de flip,
ca, mergAnd la man5stirea Nearntul ci Seoul, sh adune soborul si, in mijlocul unei ase-
menea adunhri ci in fiinta staretului, sà eiteasc h. acest dornnesc ofis si, prin sfaturi
duhovnicesti,sh se sileasch a face sä inteleagh pe fiecaro datoriile sale. Prea Sfinia st iea
in grijh pentru indreptarea tuturor abaterilor din acrahmant, filcandu-ne cunoscut pe
viitorime orice urmare din potrivh.
Manhstirile Neamtul si Seoul, cu schiturile lor, se vor folosi de ashzilmantul dat si de
protectia noastrá, pe cal& vreme vor phzi cu sfintenie institutiile acestea, cari singure
o fac a merita. deosebirea exceptionalli intre celelalte manhstiri.
Dorim ea sfintenia vietii monastice, podoaba bisericii, lumina invätitturii, facerea de
bine si faptele filantropice sh afle in aceasta sfanth lava o urmare lumiratoare inaintea
lumii, Inca evlavia credinciosilor s depue la treptele altarului ca oarecand tributul
prosforärilor sale materiale si morale, ca flU pilda pomului neroditor a evangheliei sh se
urmeze si s firn siliti a inlitur a. ashzhmantul din 843 ci a aplica ci pentru aceste chinovii
legiuirea din 835.
Noi Grigorie Ghyka Voevod. (L. P. D.)
No. 38.
$eful departarnentului bisericesc si al lnstructiei publice
D. Ralet.
Directorul departarnentului, Ghyka.
Sectia I. Din departamentul cultului si al instructiei publice No. 618. (Pentru sef. sectiei)
Iancu Gane.
1853, Ghenarie 30 zile. (Copie duph. original).
VII.
Jalba soborului manàstirilor Neamtu i Secu urmatá cátre Prea
Sfintitul Mitropolit al Moldovei, din 1856 Iulie 13 cu No. 17.
DupA vechile asazAmAnturi recunosoute si de Regularnentul Organic al
toate corporatiile i toate stArile locuitorilor din Ora, dela clasele cele
mai de jos si pAnA la cele mai inalte, li se pAstreazA dreptul acel de mare
. cuviintrt de a-si alege ei singuri ocArmuitorii lor. AceastA inteleapta mAsurA,
rostitA si de sfintele canoane pentru cler, in car], vrerne s'au pAzit cu stric-
tetA la alegerile staretilor i pAnA cand nu s'au amestecat la mijloc influ-
enta strAinA i nthurirea celor de afarA, este stiut obsteste cA alegerile s'au
fAcut dupit Dumnezeu, cAci in altfel cum 1-ar putea sti soborul ca, este vred-
nic a le Ii povatuitor i ocArmuitor neflind din mijlocul lor.
larrt cAnd din nenorocire s'a arnAnat punerea de staret, sau au fost ingA-
duite amestecuri de dinafarA, cari, i una i alta, find cu totul in potriva
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL kOLDOV El gfI iNIANXSTIRE A NEAMTULII1, I. 725
www.digibuc.ro
726 RADII ROSETTI
ridicat glas de multamire lui Dumnezeu a au facut mila cu noi, caci altfel
se prapadia mânastirea, si cu totii de indata schimbati, din adttnca desna-
dajduire, in bucuria milei ce ati facut cu soarta mAnastirii, am adus in in-
deplinire peeetluirea chiliilor peirintelui Dionisie despre care pe urma s'au
aflat ca s'a dus cu un boier la manästirea Varatecul unde au si mas, si unde
n'au voit a da ascultare poruncii Ina It Prea Sfintiei Voastre, ca sa vie inapoi
sg, sada ne iesit din sobor pan5, la venirea comisiei.
Prea Sfinte Stapâne ! VA rugam in numele Maicii Domnului 0, Va mi-
lostiviti a lua aminte a topte descrisele nenorociri ce au fost intunecat
orizontul si au amenintat pierderea ma,nästirii curg din urmatoarele impre-
jurari:
1. Ca s'a prelungit legiuita punere de stares, care pilda pAna in anul tre-
cut n'a urmat de cându-i mânästirea.
2. Ca in potriva si in contra asazamântului manastirii s'au randuit o per-
soana din afara, cu ofis, ca a fie implinitor de staret, care pilda iaras pAna,
in anul trecut n'a urmat de cand sta aceasta sfanta lavra, de sute de ani.
Incat ori una ori alta din aceste doua, precum din ispita s'au cunoscut ob-
steste, este destul sa introduca la alegerea de staret tot soiul de putinti vi-
novate de a se pierde si a se vatama acest sf. locas si a se atinge on de-
sávársire, si cea de pe urma santeie de religie si de evlavie ce au mai
Minas in vatra acestei sf. locuinti pentru podoaba patriei si a natiei.
Nevinovat va fi soborul, Prea Sf. Stapane, catre prea cuviosul staretul
Paisie inaintea infricosatei judecati, pentrucá noi ne-am patruns de inalta
chemare a sfintelor canoane si nu cu vointa si en buna primirea noastra
au fost : nici prelungirea vreunei puneri de staret, nici rancluirea cu ofis
a vreunei persoane de dinafara ca M. fie implinitor de staret. Nevinovat
va fi soborul catre fericitii ctitori inaintea infricwtei judecati, caci noi pa-
trunzandu-ne de chemarea pentru a raspunde scopului fericitilor ctitori in-
zestratorilor manastirii, precum ei asteptarii poporului bisericii lui Is. Hr.,
pe Mgá spitalul de bolnavi, ospiciul de alienati si de säraci, fapte ale fi-
lantropiei evanghelice pe cari le-am practicat din inceput, noi ne cunoastem
ca, nici odata n'am dat prilejari de nenorocire mAnästirii. Zilele noastre
sunt in mama lui Dumnezeu, soarta si viitorul acestei sfinte lavre care se
Neste avAndu-va pe scaunul chiriarhiei Sarii, spanzura astazi numai Ia chib-
zuintile si ocrotirea Malt Prea Sf. Voastre ; cadem cu fierbinti lacrimi si
Va rugam ca sa ne aparati cu toiagul arhipastoresc despre toate duhurile
vicleniei, sa poronciti grabnic a se face legiuita alegere de staret dupa ala-
zarnAnt, din shnul soborului, sa ne aparati de mestesugitele navaliri de din-
afara, sä nu ingaduiti a se face prelungire alegerii, ca prin aceste chipuri
aceasta manastire sa poata WA o directie regulata, conform scopului fondato-
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI RI MINISTIREA NEAMTLTLU I, I. 727
rilor si propäsirii timpului. Si asa, numele Ina It Prea Sfintiei Voastre va im-
podobi istoria bisericii si a m6.nästirii, a nu ati ingáduit a se da prilejuri
de calcarea as526.mântului, nici la punerea de staret nici la administrarea
averilor si mai cu searra in paza cu stricteta, a sfintelor canoane, pentru
vietuirea noastth acelor ce ne-am adunat aici in numele Domnului.
(UrmeaA iscAliturile soborului).
VIII.
www.digibuc.ro
728 RADII ROSETT/
www.digibuc.ro
CONFLICTIII, DINTRE GIIVERNOL MOLDOVEI 51 MINIS UREA. NEAWTULUI, I. 729
legiuirile ce sunt date sä fie aspru pazite dela cel Intiu pa.nä la cel de
pe urmä vietuitor. Pentrucii insufand un obstesc bun nume 5i dind o man-
tuitoare pildá 5i cei din afarA sá fie indemnati de a-1 respecta.
Excelent.1 ! Inima Voastril generoasri bate pentru orice suferintA a bise-
ricii lui Isus Hristos. Un singur dar cuvânt generos rostit de Excelenta
Voasta ar fi de ajuns spre a aduce alinare 5i mángitere in inimile Inspäi-
rnântatului sobor, spre a-i insufla increderea unui mai ferice viitor, spre a
face in sfaxsit ca aceste Dumnezee5ti Irica5uri, vkandu-se mântuite de catre
Excelenta Voasträ, sà indoeascti dac6 este cu putintA, fierbintele 5i neconteni-
tele sale rugi pentru fericirea, puterea, si slava puterii Excelentei Voastre.
(urmeaza ischliturile Soborului).
Ix.
Jurnal incheiat de soborul terii in privinta purtirii fostului
staret Dionisie Roman6.
Anul una mie opt sute cincizeci vi vase, luna August in optsprezece zile. IscMiii
intrunindu-se In sfanta mitropolie i avand In privire rezolutia chimachmieiPrincipatului
Moldovei din 16 zile, push pe raportul comisiei Inalt randuith in urmarea anaforalei Prea
Sfantului Mitropolit din 11 a trecutei luni Iulie, cu No. 1.164, asupra prea cuvioviei sale
arhim. Dionisie, staretul manastirii Neamtul i Seoul, pentru necuviintele cele scanda-
loase vi rasipa cea darhpanhtoare a averii acestei case, prin care rezolutie se recomanda
mitropoliei acta i rezultatul comisiei care la fata locului au cercetat. Motivul dupa care
prea cuviovia sa n'au voit a se supune la cercetarea comisiei randuita de catre chiriarhia
thrii In luna trecuta (Iulte) a. c., duph jurnalul Incheiet in unanimitate de inaltul cler
al tarii In prilejul cercetarii sàmilor Nanastirii pc anul 1855. Despre toate veniturile
cheltuielile znanastirii urmate in timpul administratiei prea cuv. sale, precum i toate
acturile de imposesuire, inchiriere i allele atinghtoare de proprietatile maniastirii, de sunt
conforme cu avrizamantul organic al manastirii vi de s'au pazit acestea in toate ramurile
lui, vi cazurile previlzute de citpta anafork a Prea Sfantului Mitropolit. In fatil dar a re-
zolutiei vi a cuprinderii ei in sala sfintei mitropolii, dupä cu deamanuntul luare aminte
ce am Mout din pro!ocolul pomenitei comisii vi a incheierii sale s'au vederat: 1) Co. prea
cuviovia sa, ca drept desvinovatire, au infatogat o rezolutie a fostului Domn Ghyka, prin
care zadarnicevte lucrarea comisiei, ca ori caind s'ar infatovit o asemene cornisie sä fie
nelucratoare, vi aceasta la zi Intai a luni: lui Martie, avternuta pe jalba prea cuvioviei
sale, prin care s'au tanguit eh au aflat incredintator, ca prea sfantul mitropolit ran-
duevte comisie spre cercetarea samilor, compusa de persoane devotate Prea Stintiei Sale
vi care in tot timpul, dela inceput, au fost contrarii vi ca-i este para vi judecarea totodath
sau ca sa zich c'au pregatit sentinta inainte de a-I judeca vi ca nu se poate increde in
nepartialitatea ei. Si apoi tot prea cuviovia sa singur aratiti de neexactii aceasta, prin
alta jalbit cu rezolutia doinneasca, tot intru acea zi Martie, tanguindu-se cit Inaltul cler
n'au voit a-i incredintà samile vi nici arata cauza pentru care, ficand rughminte Inaltimii
Sale a regula de aicea inainte darea silmilor intr'un chip pe care Inalthnea Sa 1-ar ghsi
mai de cuviinta, pentru ca sh nu se mai iveasca greutati in darea samilor, nici alte pie-
deci, se incuviinteaza facerea unui buget inthrit de Inaltiinea Sa, unde vor figura toate
www.digibuc.ro
730 RADII ROSETTI
cheltuielile prevlaute ale mttastirii, asupra areia au urmat domneasa rezolutie In on-
prindere : De vreme ce Prea Sfantul Mitropolit si Episcopii eparhioti Wan voit a In-
credinta, sämile mfmtistirii, nici a ark& oauza pentru ce, apoi prea cuviosia sa staretul
va urmi cu amile precum au urmat pe temeiul asAalantului, pi cu adaosul cheltuie-
lilor prelungite din infiintarea institutului nou, dup6 hrisov si a le p6strà la actrt pre-
cum ar fi Incredintatà. Aceste doug jalbe, contrare una alteia, si una mai nedreapt6. de-
at alta si tot inteo zi regularisite, dovedesc kitis c6 nu sunt decát o neadevkata si de-
fiiratoare arä ce prea cuviosia sa au cugetat a face asupra oarmuirii bisericesti si ye-
derat6, Inceroare spre a se smulge de sub controlul tnaltului der a tkii, mustrandu-1
Ina stiinta sa se Intelege de vinovat. Pentrua marastirea Ina dela Ghenar 1855, pre-
cum area prin adresul ei No. 34, primind jurnalul Incheiat in unanimitate de c6.tre inal-
tul der a Orli sub No. 199, In prilejul cercetkii s5milor anilor 1852 si 1853, atat fostul
stares at si prea cuviosia sa nu s'au Ingrijit a indeplini indatoririle care i sau prescris
manastirii prin numkarisitul jurnal, neaparate pentru tinerea unei contabilit6ti cu-
rat5., fi a putintii de a se controla saw& veniturilor, adic5, cu facerea inventariului de
averile mánftstirii, cu tinerea jurnalelor, a regularea bugeturilor si celelalte neaparate
Indepliniri in starea de a inlAturà oricare abuzuri In administrarea materiali, si In lipsa
arora au fost cu total neputintit a se cunoaste exaotatitea sumilor de venituri si chel-
tuieli spre a se In-WI samile anilor 1864 si 1855, mai ales in privirea sporirii abAtutelor
dispozitii. vederate In acest prilej a anului 1855. Pentrua In61timea Sa Domnul Ghyka,
desi au pus rezolutie pe jalbele prea cuv. sale, socotindu-le de adev6,rate, neputandu-le
crede de o calomnie asupra inaltului cler, dar Indatä ce au venit atuncea dela nanasti-
rea Neamtu In capitalie, convingandu-se a acea comisie, hotkIt5, prin incheierea jurnalului
din luna lui Fevruarie 1856, au fost numitá de atre chiriarhie, cl impreun5, cu staretul
s6organizeze atAt ramul economic at si acel duhovnicesc, spre a nu se mai prileji in
viitor nici un fel de abateri dela asgamintul manktirii, si tot odatfi spre a se Ilmuri
nedumeririle ce s'au g5sit In prilejul cercetkii s5milor Infatocate pe anul 1854 prin ofi-
sul cu No. 900 din 10 Martie, au si poruncit prea cuviosiei sale, puindu-i inainte ca
comisia rânduitl de Prea Sfântul Mitropolit sl-si implineasa misia In oercetarea Amilor,
in facerea bugetelor si cu catagrafisirea obiectelor mánktirii, care aceasta A o faa
cunoscut cornisiei spre Intocmai urmare prea cuviosia sa, Ina desi primise adresa Prea
Sfântului Mitropolit, No. 367, In care se chem5, ajutorul si concursul siu a se uni In lu-
crkile comisiel care se an in mAnktire, precum si ofisul pomenit, totus prea ouviosia
sa au cutezat a adknici comisia, spre a nu se pune In avenitä regull acea cask de
a nu se mai face abateri dela ask6mantul organic al mAnktirii, nu numai In admini-
strarea materiala a veniturilor si cheltuielilor, ci si In ceeace priveste mai cusam 6. pod-
vigul calugkesc, paza cu strictet4 a canoanelor si Indeplinirea menirii si a chemArii
duhovnicesti din partea tuturor monahilor petreatori in numele Domnului in acele ma-
nktiri si schituri atarnate de de. Pentrua persoanele ce incheagl comisia erau Prea
Sfintii Nectarie Hermezin Sotiriopoleos, locotenent de episcop Romanului, Marchian
Folescu Ieropoleos egumenul mânästirii Copia, amandoi a metania din laastirea
Neamtului si cu intentii prielnice casei, si prea cuviosia sa arhimandritul Varnava, egu-
menul manastirii Pängarati, cari sunt departe de acea tanguire, c5. i-ar II prigonitori
prea ouviociei sale, si cari nu ar fi putut deat a fi devotate, nu numai adevkului ce
1-ar fi ounoscut din descoperirile cercetkii ce ar fi Mat; si pentruc6, -prin asemenea
opiniuni ce au uneltit and au jalbele citate, *and neadevaruri si defaimki asupra
inaltului der al tkii, and cu nesupunere In lucrurile la cant era chemat prin adresul
No. 368 si prin domnesoul ofls, cu No. 900, de a se face indrept6.ri, si mai cu sam'a In
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI L MANISTIREA NEAMTULUI, I, 731
vietuirea, pazac ou stricte tA. a siintelor canoane, pentru care se Meuse atAta vuet in lume.
S'au declarat nu numai nesupus ocArmuirii bisericii i neurrnAtor citatului ofis, ci mai
ales defAimator i pAris asupra ei, si rAsvrAtitor de rumperea bunelor relaii intre cler
si Ina lta ocArrnuire, ferindu-se prin cele mai vinovate chipuri, pentru ca sl nu intre
comisia de a-i cercetà abuzurile, conduita i desrivArsita cAlcare in toate ramurile as5zA-
mAntului mAnA.stirii in cele de administratie, si mai cu samA in cele duhovnicesti.
2) Din protocolul comisiei se ve;iereazA despre ceeace ea s'au Incredintat, a din crts-
tiurile ce mangstire aveA a primi la SfAntul Gheorghe 1855, s'au scAzut pe' posesori cu
suma de 177.188 lei pe temeiul invoirii pentru dijmuri, iarrt jiu precurn au zis prea cu-
viosia sa a manAstirea In altele ar Ii fost datoare cu 045, sumA de bani, cA pentru chel-
tuielile ce au lntreprins nu le-au chibzuit prin intelegere cu sob orul, nici toate venitu-
rile intrate dela Sfantul Gheorghe 1853, au cheltuit si suma de 186,353 lei depozitul
astiurile anilor celor de pe urml. i prin urmare atunci inAnästirea nu aye& cu ce
IntAmpinA cheltuielile neapa' rate, cA mai multe si InsemnAtoare condeie bAnesti, precurn
este a peste 40.000 lei ce au luat de pe locurile de pe Tg.-Neaintului, despre earl sunt
dovezi autentice, veniturile vAmilor padurii, unde se taie parcheturi anuale, veniturile do
pe vAnzarea fAlceste care au frtcut-o in parcheturi si altele, prea cuviosia sa nu le-au
IncAssuit in veniturile ruAnAstirii, pentru cari rArnfine rAspunzAtor care mAnästire. C.
pentru altele nici s'au liimurit despre cAtirnea veniturilor, precum i despre acele obiecte
ce de cAtre prea cuviosia sa s'au luat dela visteria bisericii mrmAstirii, cari toate acestea
si altele comisia ce aratA sunt pe deplin doveditoare adevArului arAtat de Prea Sfantul
Mitropolit prin pomenita anafori. FAcind asa incheiere comisia cA nu au intrat In
revizuirea socotelilor, decAt In cercetarea numai acelor condeie cari s'au vederat In na-
sun A. darApinatoare pentru avutul rninastirii, iar A. nici cum In general asupra sumelor
despre cheltuielile ce s'ar fi fiicut cu neoranduealh, dupa confuzia ce s'au vazut In toate
daturile i luaturile mAnastirii, find din venituri luate si netrecute, unele luate dea-
dreptul de staret si altele prin a lui atasate fete mirene, Mei Inehezesluiri morale si ma-
teriale, si cu colosala cheltuealii prevAzuta in art. 4, din menaoarul ce au dat sfatul so-
borului, comisia s'au incredintat crt pentru ash, dispozitie, care cere foarte marl cheltuieli,
prea cuviosia sa nu s'au siAtuit cu soborul, nici cu persoanele cerute de art. 20, 21
si 25 din asrailmAnt si nici cu mijloacele mAnAstirii. Prin urmare storcind toate mijloa-
cele, astazi manAstirea nu are nici cum bani in cassa, decAt niste rimasituri de cAstiuri care
ou Ingreuere se pot incassa, si mAnistirea va fi nevoitA de a se supune la imprumutari
banesti, atAt pentru plata datoriilor prevAzute in citatul articol, cAt si spre a IntAmpina
neaparatcle cheltuieli a casei.
IncredintAndu-ne In sfArsit din cele cc comisia randuitii au putut descoperi, precum
si din jalba soborului cA prea cuviosia sa, chiar dela inceputul randuirii sale de stares, In
stiinta au calcat datoriile sale si rAnduielile cuprinse in regulamentul organic al minastirii
si din asernenea abateri s'au pricinuit vatrimare si pagube daripAnAtoare acelei case,
pentru rare vederate pagubi si vat5mari §§' 24 si 41 din pomenitul asAziimAnt 11 supune sub
judecata i canonisirea soborului i stintelor canoane, mai at And in privire citata
jalba intemeietA pe asrizAmAntul pomenit, care osebit cii nu poate Ii creditiva, dar pe
cum se vedereaza multimea abuzurilor ce comisia arata, provin mai cu sam'a din aceea
ca purtarile si conduita prea cuviosiei sale au fost cu covArsire impotriva regulilor de
povAtuire ce s'au asazat de critre fericitul intru pomenire prea cuviosul arhimandrit,
staretul Paisie, regule cari au slujit de temelie si la facerea asriziimintului organic a
marrastirii la 1843, si mai ales avAndu-se in privirea ca prea cuviosia sa nemai sfiindu-se
nici de legi, nici de sfintele canoane, nici de datoriile epanghelniei sale (?) nu numai c5.
www.digibuc.ro
732 RADII ROSETTI
Xl.
Jalba starefului Gherasim al mAnAstirii Neamfului catre Prea
Sfinfitul Mitropolit pentru desfiinfarea scoalelor.
Norocindu-se soborul aceslor sfinte manastiri Neamtul i Secul de venirea Inalt Ex-
celentei Sale ocirmuitorului rii, accasta norocire au fost cu atata mai mare, prilejan-
www.digibuc.ro
CONFLICTtIL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI $1 MANXSTIRE4 NEAAnULUL L 735
9.
du-se tocmar and se regula facerea bugetului pentru cheltuielile manastirii pe anul
viitor 1857, ou tinerea mAnästirilor si a schiturilor acestora, cu tinerea bolnitei batra-
nilor, cif tinerea bolnitei celor nimiciti de lupte grele, cu tinerea arhondaricurilor, cu
medicamentele i spiteria din manastire, cu tinerea ospitalului din Targul Neamtului si
cu medicamentele spiteriei de acolo, cari se dau gratis omenirii patiminde. S'au infa-
%opt Inalt Excelentei Sale, at:a lamuririle actuale a veniturilor lies (sic), precum i chel-
tuielile. In rata acestora s'au lncredintat lnsus c5, cu toata chibzuinta l cu toga ico-
nomia putincioasa, cu mare greu si de abia veniturile pot Imbrich cheltuielile aratate,
iar apoi pentru programele cuprinse In hrisoavele din 1855 cu No. 3.016 si din 1856,
No. 1.274, prin curs de 16 ani, i clasele gimnaziale cu un internat de 50 studenti, In
Targul Neamtului, care nu au putut a se pune In aplicatie, nici Insus de aceia caH le-au
mijlocit, din lipsa mijloacelor, i cari find in contra luminatelor hrisoave din 1843 si
din 1850 Intiritoare zisului asSziimint, smeritul stares, dimpreuna cu soborul, vazand
pe de o parte el acele cu bunä sama nu pot in fapta rezult a. decat in desfiintarea acestor
sfinte manastiri, pentru care luminatul hrisov din anul 1850, cu No. 659, tocmai spre a
feri o asemenea primejdie i desfiintare, anume se rosteste: ca nu va putea niciodati
Invol Imprejurari cari ar meni risipirea unei case Dumnezeesti, ce deapururea au fost
slava si cinstea pamantului, prin jaloba sub No. 33 au repetat Excelentei Sale Impreju-
raffle acelor doua hrisoave din 1855 si din 1856, ca dela sine raman desfiintate, asupra
careia puind Malta sa rezolutie din 25 a urmatoarei, Intru tot supusi o alaturam pe
Mug& aceste Inalt Prea Sfintiei Voastre.
Prea Sfintite i mult milostive StapAne! Nici umilitul staret, nici smeritul sobor, nu
putem suferi a ne face risipitorii acestor sfinte mAnastiri i cu atata mai putin nu yeti
ingadui Inalt Prea Sfintia Voastrii o asemenea nelegiuire. Pomenita jalba este dreapta
pi cu totul Intemeiata pe legiuirile articolului 33 din asazamantul organic al acestor
manastiri, singura piatra de temelie, pe care numai Intemeindu-se, pot ca sit aiba tara
dispozitiile acestei chinovii. Manastirea are trebuinta de o coa1it monahicit potrivita cu
trebuin0 manastirii, potrivita cu hotarirea art. 33 din asazamant, si nicidecum mai
;pull, pentru ca sa poata avea si In fapta aplicatia ei i supt urmatoarele drepturi si
marginiri
A) coala aceasta, Intru administratia sa din launtru, sa fie supusa tuturor regulilor
ce se vor statornici numai de catre autorita(ile acestei manastiri, care sa aibit neaparata
inspectie morala i materiala asupra-i.
B) lnvMaturile sa se propue In limba patriei : moldoveneste, greeeste si ruseste. Iar
intinderea de orAnduirea lor sa se adopteze pe timp de palm ani, dupa anexa litera A
din legiuirea votata de Divafiul Obstesc la anul 1851, Invata.turi pregatitoare, anume ce-
rute si de art. 33 din as5zarnantu1 acestor manastiri: afara de muzica vocala, adica:
1. Gramatica romaneasca, 2. Istoria SfAntit pe larg, 3. Istoria Bisericeasca pe scurt,
4. Aritmetica toata, 5. Geografia noul i veche, 6. Istoria universall $ i a patriei pe scurt.
7. Retorica. 8. Dogmatica, 9. Pastorala, 10. Limba greceasca, 11. Limba ruseasca care
nu va fi obligatorie, 12. Cantarile bisericesti i Tipicul pe larg, 13. Citirea si talmacirea
noului Testament.
C) Profesorii, ca unii ce au a fi platiti de catre sf. manastire, se vor numi totdeauna
de catre manastire si vor atarnh deadreptul de autoritatea sfintei manastiri, care Ina
Ii va alege dintre acei monahi cu dovezi de bune purtari, cari vor avea autorizatia epi-
tropiei seminariei centrale pentru exersarea profesiei de Invatatori.
D) Examenele la aceasta scoala sa se facit regulat ca si la celelalte scoli eparhiale pen-
tru clerul monahic; la cari epitropia seminariei centrale va aveä dreptul i Ingrijirea
www.digibuc.ro
734 RADII ROSETTI
de a trimite un delegat asistent, iar atestatele se vor slobozi de catre Inns autoritatile
sfintei manastiri.
E) Tinerii monahi sau frati de ainrea niciodata nu vor putea fi primiti In aceasta
scoala potrivit cu hotarirea art. 33 din asazamántul manastirii, unde zice ca se hotareste
cu nestramutare, cá numai tinerirnea soborului acestuia va putea ascult a. aratatele in-
vataturi, la cari nu va fi nici decum iertat, nici se va puteà face sill"). despre nimeni, a
se primi mireni ori preoti de mir sau calugari de pe la alte manastiri.
Deci smeritul staret, dimpreuna cu soborul, pentru pazirea cu nestramutare a acestor
oranduiri, si spre ferirea sfintei manästiri de amestecul oricarei alte autoritati biseri-
cesti sau pobticesti, cu umilinta cade la apostolestile picioare a Ina It Preaosfintiei
Voastre, ca sä va milostiviti a mijloci de a se intari cu hrisov tinerea acestei scoli in
marginirea prescrisa mai sus. Iar acek douä hrisoave din urma, cari n'au putut a se
pune In aplicatie nici de insusi acei cari le-au mijlocit, cu multa smerenie ne rugam
sa. va milostiviti asupra acestor sante manästiri, a mijloci ca sa ramae nelucratoare pen-
tru totdeauna, ca unele ce sunt In contra asazainantului organic a manástirii, In contra
luminatelor hrisoave din anii 1843 si 1850 intaritoare zisului asitzarnant, in contra apoi
si a hrisovului din 1853. Pentruca cu buna seama altmintrelea nu ar puteh in fapta re-
zulta, decat o vederata si grabnica raslurnare si desfintarea acestor sfinte manastiri.
(Iscaliti) GHERASIM ARH1MANDRIT I STARET SFINTELOR MANISTIRI NEAMTUL VI SE-
CUL, AUGUSTIN DUHOVNIC SFIN2. MANIST. SECUL, DIMITRIE DUHOVNIC, SAVA DUHOV-
NIC, ARSENIE DUHOVNIC, TEODOSIE DUHOVMC, ANDRONIC DUHOVNIC, BLASIE IEROMO-
NAH, IRIMIA ICONOM.
No. 30, Septernvrie 1856.
XII.
Mitropolitul Sofronie ca.tre Cairnacam.
Prea cuviosia sa staretul si parintii soborului sfintelor manfistiri Nearntul si Secul,
mi-au adresat jalba din 30 a trecutei luni Septemvrie No. 50, ce o alaturez in cOpie aicea
spre lamurirea Excelentei Voastre, de cererile ce fac, si iiindcä tot intru aceasta cauza
prea cuviosia sa i soborul v'au dat jalba i Excelentei Voastre, si cu rezolutia din
25 a trecutei luni recomandat-o ea sa-i lac cuvenitele lurtri aminte si prin ana-
fora sS. vi le aduc la stiinta spre cea mai departe lucrare, ca .dupa toata luare aminte
ce am facut, ca pentru cea dintaiu chinovie a tarii, si ca pentru o regularisire ce priveste
iaras in binele obstesc al clerului, gasesc de cuviinta, unindu-se l Excelenta Voastra, ca
sa, se adune soborul din cliros, si cativa din boieri ce yeti gasi de cuviinta a-i randui
lntru aceasta, sa. consultam, aici la mitropolie, i potrivit cu mijloacele manastirii si cu
legitimitatea asSzamantului harazit acestei chinovii, sit socotim ceeace va fi de cuviinta
pentru punerea la cale a regularisirilor facute prin pomenitele jalbe si despre rezultat sa
vi se aduca la cunostinta.
No. 1.460. 6 Octomvrie 1856.
Al Excelentei Voastre smerit dare Dumnezeu rugator,
tsemnat) SOFBONIE MITROPOLITUL MOLDOVEI.
www.digibuc.ro
CONVLICTIlt DINTRE GDVERNUL MOLDOVEI I MINASTIREA NEAMITTATI, I. 785
XIII.
Anaforaua Sfatului Administrativ adresatá Caimacamului la
12 Noemvrie 1856. No. 4.112.
Exceletita Voastrd,
Prea Sfantul Mitropolit, pe lang 5. anaforaua din 6 Octomvrie trecut, sub No. 1.460, au
prezentat Excelentei Voastre copie chip& suplica staretului ci soborului sfintelor ma-
nAstiri Neamtul ei Seoul.
Cu cerere Intaiu de a rAmine nelucratoare programele cuprinse In hrisoavele dom-
necti din anul 1855, sub NO. 3016, ei din anu11856 sub No. 1.274, pentru ecoala din Tar-
gul-Neamtului, regulate aceste programe pe curs de 16 ani, cu clasele gimnaziale ci un
internat de 60 studenti; In privirea stramtorgrii mijloacelor blneeti a sfintelor tanAstiri
Neamtul ci Secul.
Si al doilea de a se taint& In mAnAstire o ecoal5. monahicA, In conformitate ou ros-
tirea art. 33 din acazimantd organic al manAstirilor.
Si pe principiile urnAtoare:
A) Scoala aceasta Intru administratia sa din lAuntru, s5. fie supus5. tuturor regulilor
ce se vor statornicl numai de atre autoritAtile acestei manAstiri, cari sä aibl neaplrat/
inspectie morals asuprl-i.
B) InvAtAturile eii. se propue: romaneete, greceete ei ruseete, Jar& Intinderea de wan-
duirea kr 84 so adopteze pe oura de 4 ani, chip/ anexa lit. A din legiuirea votata de
Divanul Obetesc la anul 1851, InvAtaturi pregatitoare anume cerute ci de art, 33 din
aelzknantul acestor manAstiri, afarh de muzica vocali, adicl; I) Grarnatica romaneascl,
al II-lea) Istoria &ant/ pe larg, III) Istoria bisericeasc5, pe scurt, IV) Aritmetica toatA,
V) Geografia nouI ci veche, 6) Istoria Universall ci a patriei pe scurt, VII) Retorica, 8)
Dogmatics, 9) Pastorala, 10) Limba Greceasca, 11) Limba ruseasc5, care nu va fi obliga-
torie, 13) Cetirea ci tAlmAcirea Noului Testament.
Profesorii, ca unii ce au a fi platiti de cltre sfAnta manastire, se vor numi totdeauna
de catre manastire, ci vor ataxia& deadreptul de.autoritatea sfintei man5.stiri.
Manfistirea Ina sl-i aleagi din apei monahi on dovezi de bune purtalri, cari vor aye&
autorizatia epitropiei seminarului central pentru exersarea profesiei de InvAtAtori.
C) Exampnela la aceastA Lewd/ sA se facA regulat ca ci la celelalte ecoli eparhiale
pentru clerul monahic, la care epitropia seminarului central sl aibl dreptul ci Ingri-
jirea de a trimete un delegat asistent, iar5, atestatele sl se sloboadit de cltre 9ns5,ei au-
toritAtile sfintei minfistiri.
D) Tinerii monahi sau frati de aiurea nici odatA s5. nu fie primiti In aceastl peal&
potrivit ou hotArirea art. 33 din aelamantul manAstirii unde zice el:
aSe hotklete cu nestrAmutare ca numai tinerhnea soborului acestuia va puteit asculte,
arAtatele invAtAturi, la cari va fi nici de cum iertat, nici se va putel face sill despre ni-
meni a se primi gdreni, ori preoti de miri sau cllugAri de pe la alte man Astirhs
In vederea aceasta, Prea Sfantul Mitropolit au propus prin numitrata anaforà ci dui
Exoelenta Voastrá va Incuviinti, apoi s5. se adune sobor de der ei cativà din boieri la
mitropolie, spre consultarea ci hotlrlrea odor de cuviintA 1ntru aceasta, dupl märginirea
acAzAmantului hArAzit numitelor manAstiri.
www.digibuc.ro
736 RADII 1OSETT1
XIV.
Observatii la jalba staretului Gherasim cátre
Prea Sfirrtitul Mitropolit Sofronie, pentru desfiinfarea scoalelor
din manastirea Neamtului si a gimnaziului din Targ.
Desi scopul nostru nu este altul decat a publici hrisoavele fostului Domn Grigorie
Ghyka i actele ating5toare de Inflintarea seminariei din sfanta manastire Neamtul, cum
si a gimnaziului si a internatului din Targul-Neamtului, asemenea i lucrärile facute In
timpul caimacamiei raposatului Teodor Bals, spre destiintarea acestor scoale, si a litsa
ca publicul nepartinitor i viitorimea sA judece aceste lucruri, socotim insä de datoria
noastra a face oarecare observatii drepte jalbei ce staretul Gherasim au dat Prea Sfin-
tiluhri Mitropolit, cerand stricarea acestor as5z5minte, a dirora desfiintare au umplut
de durere inimile, nu numai a parintilor iubitori de fii, cari nu au mijloace au trimite
copiii lor mai departe pentru invatiaur5, ci si a tuturor patriotilor bine ganditori.
Pricina de cilpetenie pentru care cere desfiintarea scoalelor, zice staretul, O. este nea-
jungerea venitului, pe care il arata ca se cheltuie.ste cu atatea i atalea lucruri, precum
tinerea man5stirilor si a schiturilor, spitalul, bolnita bätranilor si a smintitilor, arhon-
daricul i allele.
La acestea r5spunsul este foarte simplu: arhimandritul Dionisie, cand a fost numit
stares, au gasit tot venitul cheltuit precum si depozitele, Inca si o datorie de 297.068 lei,
Iar calugarii nu primise portia de Imbracaminte nici pe anul 1854 nici pe 1855, si In
camera manastirii nu se gasi5. nimic.
Cu toate acestea au tinut manastirile mai bine decat pang ad, au dat haine la toti,
au plata datoriile, au facut Inc5peri pentru internat (vezi Gazeta de Moldova No. 22,
anul 1856) in care toate aceste se arata pe larg), si la iesirea sa nu numai n'au Ifisat ma-
nastirea datoare, ci a lasat si bard In casi.
www.digibuc.ro
CONAtdrtm, hnrfRE driVERNTM MOLDOVEI 1 MINiSTIREA NEAMTVLTYL I. 181
Staretul de scum se Ingrijeste de programele din hrisoavele din anu11855, No. 3.016,
si din 1856,No. 1.274, cu un intins curs de 16 ani, pi care zice a n'au putut a se pune
In aplicatie.
XW-a.
Venitul pe 1856.
Venitul total dela 1 Ianuarie pana la 10 Julie, In care intra pi depozitul
de lei 46 067 parale 20 din Mayà acarete date In lanuarie 583.145 21
Cheltuieli pe aceste 10 luni cu tinerea manastirii, reparatii, lucrul viilor si
a 14 mosii cautate pe socoteala manastirii 661.261 8
Raman In camara manastirii catre 10 Julie, In numaratoare pi cb.teva ra-
misite din castiul Intreg al Sf. Gheorghe, afara de castiul Sf. Dumitru, cum
pi venitul mosiilor cautate pe oontul manastirii, care este cunoscut ca se
incasuepte toamna 166.856
N. B. Aceste observatii s'au tras din chiar condicild man5.stirii, spre a se da publicitatii,
ea sit, se astupe gura riu voitorilor ce nu Inceteaza a zice ca arh. Dionisie la scoaterea
sa au lásat casa datoare, si de aceea n'au putut tine& scoalele, cum si de a destept5.
(trezi) chiar si pe parintii din chinoviu, ce sunt lasati Intr'o desavarsita necunostinta
despre interesele casei, care sunt monopolul numai a vreo cativa ce profit& cu paguba
celorlalti.
xv.
Stareful de Neamtu care mitropolit.
I. P. S. S. Mitropolitul.
Fiinda vechilul ce 1-au avut aceste mamästiri din sal-1ga Prutului, in Ba-
sarabia, cautator intereselor mosiilor manästirilor aflAtoare acolo, au murit
Analele A. R.Tom. XXX1IMemoriile Secf. Istorice. 47
www.digibuc.ro
738 ItAbt1 ROgETII
Inca dela anul 1856, in locul cAruia urmAnd a se rAndui un altul, s'au gásit
de cuviintA cA mai inainte de toate sa alba mAnastirea o lamuritA Oiling
despre toate procesurile atingAtoare de proprietatile sale de acolo. Drept
care am §i rAnduit pe ieromonahul Teofan Criste, vechilul mAnAstirii, ca
O. mearga acolo §i sA cerceteze in ce stau toate procesele atingAtoare de
manastire §i infarmAnduse despre toate, sa, aduca lAmurita tiintA la ma-
nAstire. Dupa care apoi sa se poatA chibzui §i rAndui vechilul ce se va in-
sarcina cu asemenea lucrari. Pentru care cu plecate metanii, IA rog BA vA
milostiviti a mijloci locului cuvenit a i se invol trecere in Basarabia slo-
bozindu-i-se papportul cu trecerea mai de multe ori §i intoarcere, pentru
care in dosul acesteia i s'au insemnat i fizionomia.
858 Ianuarie 10, No. 14 (1).
XV-a.
Plenipotenp (2),
www.digibuc.ro
CONOLICTTIL bllititg GUVERI4TIL MOLDOVEI $1 MIN1StIREA 24EAMTULUI, I. no
XVI.
D
D DurAstii .
Balosesti
12.950
9.250 `
3.700 --
a Parte din Jigoreni 1.887
a a din Crlesti, tinutul Vasluiu 592
a PAmánturile dela CrArle 2.800
a Mogosestii si Volintirestii 99.000
D Piscu si Hfirsestii 61.087
D Epurenii 42.957
D Ortestii qi Boroaea . 33.300
D Nänestii . 8.547
D Ciofrestii 8.251
a TAmpestii si parte din Ortiesti, tinutul Neamtu 7.844
D Pleeqtii, tinutuI Suceava . 9.287
Suma totali a mosiilor din Moldova . . . 736.954
Venitul mosiilor din Basarabia Imposesiete dela anul 1858
Apr. 23 si rani la asemenea lung si zi, 1864, adia :
Mosia Cotova cu parte din Burdujeni
a Visoca, Criciautii si Pelineii
a Vatra Iazului
a Soloanii
216.024
a Nemtanii
D Valea Rusului
D VlIdenii, s'i
a Mirestii
(1) Aid este vorba de bani valorând cite V, de parà. Banii erau o monedá conventio-
na16. care nu exist& de fapt.
www.digibuc.ro
740 ftAbtl Rosn LWAiJ,....a.Wig Yak..
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI I MANASTREANEAMTULUI,I. 74 1
---
OrAnda din VAnAtori, Inposesieta dela 23 Aprilie 1858 si pa,nä
la asemenea 1un i zi 1861 9.250
Moara cu 3 pietre dela Podig ce-i zic a lui Creche) 6 A 4 2.060
ca ,ct
Moara cu o piatrA din gura Sascutii
Piva cu 2 gAvane din sus de Condreni
2. '5 P.
KIS
to 2 -
OS
cd
.
720
610 --
Moara ou o piatrà dela lune&
Moara cu 2 pietre de lang5, rohatc5.
Moara cu o piatrI si 2 gavane de sumane
T.:
ca
1- .3 -.1
P
16'
:f-.1 900 --
Piva cu 2 &Tame in prund
7 pive, una ou 2 gAvane si celelalle cu ate una
sce 03 40 <4
A 501
1.006 --
Moara cu 2 pietre in fagi -4 2.
Moara din prund, din Spini, cu doui pietre, inchiriatA de
F
ce
901
1.100 -
fostul staret, pArintele arhimandrit Dionisie, dela 185B
.Aprilie 23 pin& la 1859, iar5s Aprilie 23, banii chiriei
s'au primit tot de Sfintia Sa atuucea, precum glAsueste
1nscrisul ce se pAstreazA.
Moara cu doui pietre sub cetate, Inposietii dela 15 Iulie 1857
pAnA la 23 Aprilie 1859 3.219
Moara cu 3 pietre dela Hrincu, pe mosia VAnAtorii, impose-
sietA dela 1 Ianuarie 1858 si Oa la aceeas luna, si
zi anul 1861 4.181
Moara pe Godovana 1
Pe mosia aceea InposesietA 2.015
Moara cu 2 pietre dela Bivol dela 1856 Apr. 23 pAnA la 23 2,275
Piva cu 2 gAvane Apr. 1859. 301
OrAnda de pe mosia Ocea imposesiet5, dela anul 1856 Noem-
vrie 15 OA la 1853 Aprilie 23 2.960
o moarA -tot pe mosia Ocea--cu o piatri numitA a lui Por-
firie, 1mposesieta dela 23 Aprilie 1857 si pAnA la 1859 ia-
rá Aprilie 23 1.375
Moara cu 2 pietre dela bahnfi pe mosia Timisesti inposesietii,
dela anul 1856 Aprilie 23 si pAnA la 1859 iarfis Apr. 23 2.044
Moara dela Izvoare, tot pe Timesesti, au o piatrA si 3 glvane
de flout pAsat, au rimas pe socoteala mAn5stirii . . . . 5.105
OrAnda din Preotesti, mosia Timisestilor, tot dela 1856 A-
prilie 23 si pAnA la 1859, iarAs Aprilie 23 2.627
Moara nouli cu 2 pietre pe mosia Petricani, Inposesiet5, dela
anul 1856, Aprilie 23 si pAnte, la 1859, iar5s Aprilie 23 . . 1.130
OrAnda dela drumul mare, tot din Petricani, dela 1857 Oc-
tomvrie 26 pAn5, la 1859 Aprilie 23 3.211
Moara cu 2 pietre pe mosia Petricanii, fAcutA din nou de
Teodor Botezatu 1.110
Moara cm 2 pietre pe mosia MAnestii numiti La Plop, dela
anul 1856 Aprilie 23 pa.n5. la 1859, iarls Aprilie 23 . . . 6.660
Ortinda din Muesli dela anul 1856 Aprilie 23 si rang, la a-
1859, iarls Aprilie 23 zile 1.110
www.digibuc.ro
742 RADII ROSETTI
Lei B. Lei B
OrAnda ( De pe moaia Nemtiaorul, InposesietA dela 7.548
Moriaca Cu o piatrA, $ 1856 pia. la 1859 555
Moriaca cu o piatrA ( De pe cAtunul g r,
i 150 60
o alti moriaa tot cu o piatrA $ Groan A 54452, 150 60
Orhnda din DrAhoesti 3'4 1.240
o fa7-1
Orh.nda din Brusturi 0 co ,42 1.510
Orlinda din Poiana PrisAcii
a -. 1.500
Ch bro.E.a
Atte primiri.
DespAgubirea scutelnicilor 2.132
Pensia 1.200
Dela mamAstirea Mogoaeatii dupA diata ctitorulm ei . . . . 1.000 --
Dela epitropia easel rAposatului ban Aftanasie Gósan . . . 550
Dela dumnealui posesorul Thrgului Neamtu, pentru 200 M-
aui ce are a da In fiecare an, phnA la anul 1860 Apr. 23 . 6.550 10.432
1.092.642 60
Adicà un milion, nouAzeci i dou A. mii quo sute patruzeci i doi lei, ei aasezeci
bani, cuprinde suma totalA a IncArcAturilor arAtate prin bugetul acesta pentru anul 1858.
(ss) GHERASIM ARHIM. I STARET SF. M-RI NEAMTU BI SEOUL. (SS) DOROTEIU DITHOV.
EMMEN SF. M-RI SECUL. (SS) AUGUSTIN DUHOVNIC. (SS) IACOB DUHOVNIC. (ss) TEODOSIE
DUHOVNIC. (es) ANTIM DITHOVNIC CAMARAB SF. M-RI. (SS) IRIMIA ICONOMUL M-RIL (SS)
TEODOT MONAH LOGOFAT M-RII.
SCADERILE.
Tinerea tuturor sfintelor biserici.
Cheltueala sf. biserici din soborul ManAstirii Neamtului, edict:
Biserica mare, Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Adormirea
Maidi Domnului, Buna-Vestire, Sf. loan Bogoslovul, Sf. Joan
Nou i Sf. Panteleimon, in care intrA si 500 oa cearA albA
ei galbAnA ce se cumpArA, osebit de aceea ce se aduce dela
prisAcile mhnAstirii, din care cearl se lmparte la toate bi-
sericile din sobor i rn-rea Seoul cu schiturile rn-rii . . . 21.000
aleltueala Sf, biserimi dela, mitoacele mhn4stirii . . , . , . 8.000 29,1300
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI §I MANASTIREA NEAMTULUL I. 743
Lei B. Lei B.
Parte din cheltueala pe anul acesta, 1858, la acoperire bise-
ricii mad ou tabli de aram5, si la facerea a doug. turnuri
de arfimidk cad sunt de lemn si stricate din vechime
3.000 # 111.000
Facerea de carlmidA a bisericii dela mosia Timisestii, care
este de lemn si putred6 de vechime. 1.000 4* 37.000
Facerea din non a 2 biserici dela mosia Piscu, care sunt stri-
nate de vechime si stau inchise. 1.500 4* 55.500
Reparatia i acoperirea on fier alb a bisericii din mitocul
ma,n5stirii dela Galati. 1.500 4* 65.500
Repararea bisericilor cad mai pot ingldui meremeturi. 6004* 18.500 277.500
L6sindu-se pe anul 1859 urm5toarele :
1 Acoperirea din nou a chiliilor ministirii Secului
2 biserici la Valea Rusului, olcanii i Nemtenii din Basa-
rabia
2 biserici la Brätestii, tinutul Roman
1 biserid, la Volintiresti, tinutul Roman
1 e la Plesesti, tinutul Sucevei
1 s la Giulesti
1 s la Sooposeni, tinutul FAlciului
2 e la Rkucesti si Oglinzi, tinutul Neamtului i bise-
ricile de pe mosia Muntii
In inchipuirile bugetului pe an. 1859, se vor vedea, Cu anume
l6murire, ate se cere fficute din nou si care numai a se
repari
www.digibuc.ro
744 RADII ROSETTI
Lei B. Lei B.
Pe 15 oca. 100 dr. ata de lan a. pentru lucru din lama oilor
manastirii 86 56
Pe 36 oca. 296 dr. ata. alba de Brasov pentru ousut . . . . 656 42
Sfoara groasa. pentru toluri 273 60
Pe 2.554 oca. 200 dr. lank din lana manastirii pentru flout
sumane Si cergi 3.567 6
Pe 3.600 pielcele cumparate osebit de acele ce se aduna dela
oile manastirii 24.500
Pe 167 saftiene pentru 1nca1tari 2.115
Pe 203 mesine tij 842 60
Pe 231 piei de bou si de vaca tij pentru 1nca1tari de pfirinti
si frati, din cari se Intrebuinteaza, si la argati, vezetei si
alte trebuinti, osebit de pieile earl iesa dela vitele mamas-
tirii 17.368
Pe luoru la ciobotari pentru Incaltari de saftiene 394
Pe 3.265 V, coti 0 56 valori pans& leseasca pentru camesi
si mindire 5.826 60
Pe 3.700 coti 0 3 topuri panza groasa pentru toluri la ham-
bar 0 pentru zapoance 3.201 45 137.605 101
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DIN FRE GIIVERNUL MOLDOVEI I MANASTIREA NE AMTULUI, I. 745
Lei B. Lei B.
Pe 57 ocl strafide rosii . . . . . 457
Pe 4 oa 200 dr. strafide rosii fr sámburi . . . . . 54
Pe 130 ()el 200 dr. strafide negre 370 60
Pe 34 oc5, smochine de cutii 166 90
Pe 22 oe5. halv5. 242
Pe 11 oc5. 200 dr. caisie 118
Pe 33 oci migdale 462
Pe 187 ocri. fedea, 806
Pe 6 oc5. gigs& ........ 36
Pe 10 oc5, macaroane 65
Pe 2 oc5, 200 dr. scortisoari 42 60
Pe 3 cool cuisoare 24 --
Pe 7 ocl 150 dr. inibahar 48 75
Pe 1 oa chimion 5 --
Pe 312 dr. dela de morun 117
Pe 13 coca MIRO.. 117
Pe 637 alfimii 218 105
Pe 1.025 portocale 305
Pe 226 oc5. 325 dr. rom 985 30
Pe 3 oc5. vutc5. 36
Pe 248 oo5. 200 dr. cafe 1.813 30
Pe 13 oc5. 200 dr. ceaiu 703
Pe 125 oc5. 50 dr. du1ceat5- 115' 159.630
Pe 31 funti lumanki de spermantetá 190 60
Pe 185 ocá sopon bun 874 90
Plata edicurilor, vämilor i vilt5jia in cumpfirarea Wailer
dela Galati si de pe la alte targuri 8.305
Cheltueala arhondaricului, adia. : tn cumpkarea de farfurii,
outite, furcate, linguri i altele 8.263 105
Cheltueala mitoacelor dela care se Indestuleaz 5. marastirea
cu cela trebuitoare 146.966 75
Pentru lucrul viilor i chiria adusului vinului la rn-re i alte
osebite chirii. 66.999 66
Cheltueala fabricilor adick postävliria, potcapigeria, cojo-
aria, ciobotgria, tälp5.15.ria, leggtoria de carti i Mougeria . 4.252 111
Cheltueala odäii, pe fier, otel, dohot si altele. 15.098 78
Feliuri de cheltueli mrizunte 7.796 75
Cheltueala eoonomiei In feluri de. trebuinti obstesti . . . . 24.590 69
Cheltueala aldtträriei, adeck aramk cositor si allele.. . . 4.596 102
Cheltueala tipogritfiei 5.888 27
Pe steclfiria oe se oump5r5. In fiecare an 5.894 63
Cheltueala oancelariei. 2.503 105
Cheltueala drumurilor prin p5xintii trimici de ascultare In
feliuni de trebuinti a easel dup5. pilda anului contenit . . 20.717 93
Pe fan, ovas i altele pentru vitele rn-rii, ce se cumprtrik In
toti anii, neajungandu-se acel ce ies6 dela. mitoacele au
nioçiile oprite pentru casrb "9 . . 67.985
www.digibuc.ro
746 RADU ROSETTI
Lei E. Lei B.
Pe 30.000=oc& sare 6.000
Plata birului hrisovolitilor si a insuraleilor 4.333 54
Lefile argatilor de pe la toate fabricele, a vezetiilor oc15.ii si
de pe la toate vitele ma.nästirii, dup 5. pilda anului conte-
nit, Ins& anul acesta nu se crede a se vor acoperl ou
aceastrt samg 26.165 108
Lefts vechililor.
Leafa rectorului .
D profesorului I-iu .
7.400
3.000
-
D D al II-lea . 2.400
Cumpararea .cArtilor pentru seminar, lefile argatilor si alte
casnice cheltueli 6.937 45 19.737 45
Cheltueala sooalei primare din Tg.-Neamtului 11.296 12
Pentru cumpararea a 100 vase de stejar nou5, pentru vin,
care neap5xat cere trebuintk s000tite unul cite 34*, 3004*. 11.100
1.296.160 104
Adich un milion, dou 5. sute noufizeci si vase mii una suti sasezeci lei, si una sut5,
patru bani, cuprinde suma totali a cheltuelilor ce au a urma, pe anul curent 1858, si
fiindc 5. suma cheltuelilor cova.rseste suma primirilor cu 203.518 lei, 44 bani, apoi n5.-
(15.jduim a aceastiti sums se va aooperi din ramasiturile prev5.zute In sama anului con-
tenit si din veniturile neregulate.
(SS) GHERASIM ARHIM. 13I STARET SF. M-RI NEAMTU OI SECUL. (ss) DOROTEI DUHOVNIC
EGUMEN SF. M-RI SECUL. (sS) AUGUSTIN DUHOVNIC. (ss) IACOV DUHOVNIC. (sS) TEODOSIE
DUHOVNIC. (Ss) ANTIM DUHOVNIC CAMARAt3 SF. M-RI. (sS) IERIMIA ECONOMUL M-RII. (SS)
THEODOT MONAH, LOGOFAT M-RH.
Observiindu-se condica de fatk ce s'au propus de sf-le rn-ri Neamtu, Seoul, cu schiturile,
pentru cheltuelile pe anul curent 1858; si vazându-se inchipuite dup5. art. 25 din aq4-
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTULUL r. 747
www.digibuc.ro
748 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTIIL DINTRE GUATERNUL MOLDOVET SI MANXSTIREA NEAMTULUI, f. 740
www.digibuc.ro
750 kAbtt tostril
XIX.
www.digibuc.ro
CONVLICTIIL f}INTRE GUVE11141IL MOLDCWVI ?I MINXSTIRE A NEAMTIILUI, I. 751
XX.
www.digibuc.ro
752 RADII ROSETRI
"11N
www.digibuc.ro
CONELIETUL DINTRE GIIVERNITL MOLDOVEI ET MARXSTIREA NEAMTULIII, I. 753
www.digibuc.ro
154 iiAntt R0SE111
A postila Caimacamulvi.
XXI.
www.digibuc.ro
CONVLICTIIL DINTRE GTIVERNIIL MOLDOVEI §I MINASTIREA NEAMIIILDI, I. 755
www.digibuc.ro
756 RADU ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE OIIVERNUL MOLDOVEI $1 MANASTIREA NEAMTULUL I. 757
www.digibuc.ro
758 RADII ROSETTI
ManAstirea au fundat bolnitä largA, bine aeratä pentru pArintii qi fratii obositi
de povara anilor qi de ascultArile manAstirii, pentru obositii de slujbele socie-
tAtii, precum 0 pentru aceia cari nAzuesc de pe la alte manAstiri qi schituri
(tot de ale man5stirii Neamtu), silindu-se cu tot dinadinsul a le face cuvenita
cAutare §i mangaiere, pre cat se poate §i pre cat iartA §i shima monahi-
ceascA, la care este o bunt spitArie qi doctor inadins.
MAnAstirea Inca din vechime au avut de fapta cre0ineasca primirea acelor
munciti de lupte grele, cari nazuesc la adeväratul azil, la icoana fAcAtoare
de minuni a Maicii Domnului. Ei OA pururea mangaierea doritA; starea §i
cAutarea acestora este potrivita articolului 31 din a§AzAmantu1 mAnästirii.
Duhovnicii le fac rugaciuni de toatA ziva qi sfintele masle pe toatA sAptAmana;
in zilele hotArite le cetesc moliftele Sfantului Vasile, despre cum zice gura
Domnului, a dacest neam nu iesA, fArA numai cu postul 0 cu rugAciunea».
ManAstirea au cladit(cu ajutorul multor parinti ca ctitori) ospitalul din
Tg.-Neamtu, mai mare indoit de ceeace au fost datoare dupA Regulamentul
Organic, Cap. III, Sect. III, § 4. Laudele patriotilor §i chiar a strainilor voia-
jori ce 1-au vizitat sunt mangaerea §i rAsplAtirea mAnAstirii pentru cheltuelile
acestui institut filantropic. Opinia publicA 1-au declarat unul din cele mai
frumoase ale Orli.
ManAstirea au clAdit spitäria din Tg.-Neamtu, inzestratA §i impodobitA ast-
fel, incat poate sprijini comparatia celei mai bune spitArii din capitala Ia0i.
ManAstirea au fundat §coala public& in Tg.-Neamtului Inca din anul 1853, plat
de folositoare neamului 0 mai ales populatiei acelui targ.Manastirea au infiintat
seminaria monahicA, conform art. 33 din a§AzAmAntul manAstirii,in intelesul
Reglementului Organic, § 415 §i a legii votatA deDivanul Ob§tesc in anul 1851,
institut ce cuprinde deplin cursul invAtAturilor teologice, pentru a da pa-
triei i sfantului altar barbati dedati in §tiintile mantuitoare, spre slava natiei
cti podoaba bisericii. Dispozitiile §i programa acestui institut este intarit cu
hrisovul din anul 1856 No. 34, qi iar4 intArit in anul curent prin hrisovul
No. 57, slobozit manAstirii prin Secretariatul de Stat.
Manastirea au pus in lucrare a se ridicA zidiri de q;coala prin satele mo0i1or
sale, dupA inadins plan, pentru folosul natiei, de a inzestrà pe fiii locuitorilor
cu invAtaturile neapArat trebuitoare stArii lor, pentru a-i face buni gospodari
§i oameni cu frica lui Dumnezeu, fArä de care nu poate exist& o natie.
Toate aceste doveclesc in destul ca manAstirea n'au fost 0 nici nu este
du§mana nici progresului, nici a§azamintelor de binefacere.
-Manastirea cunoa4te una din cele intai indatoriri a fericitilor ctitori pentru
buna stare a- sfintelor biserici 0 a tuturor caselor acestor chinovii. Mo0ile
cate nu sunt de neapArat pentru casnica gospodarie, le imposesieaza prin
mezat potrivit § 22 din a§AzAmantul rnanastirii, venitul banilor tusk precum
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNIIL MOLDOVEI I MINASTIREA NEAMTULIIL I. 759
www.digibuc.ro
760 RADII ROSETTI
a zis prin raportul sau, cä au gAsit mAnAstirea datoare Tot prin sama
aceasta arhimandritul Dionisie au arAtat lAmuririle urmAtoare :
Venitul regulat, cu sporirea unora din cAstiuri prin din
nou imposesieri si inchirieri, suma de 947.725 lei
Venitul neregulat, stors prin yanzari de: cai, harmasari,
berbeci, oi, pielcele, boi, yin, tescovinA, fAlceri, ovits, secarA,
mascuri, poame, fan, carti si bani din cutia bisericii dela
Nicoresti, suma de 106.276 »
Condeile ramAsitelor pe la posesori de pe anii 1853 si
1854, in contra cArora fireste se intelege cä mângstirea nu
a putut a se lasa lipsitA de cheltuelile sale, suma de . . 337.837 D
1.391.838 lei
Depozitele sau veniturile castiurilor anilor din urml a
contractelor, suma de . 141.486
Suma toala. . . . 1.533.324 -- lei
Iar chel.tuelile de . . . 1.273.609 a
Suma aceasta este observatA de Inalt Prea Sf. Voastra, cu Prea Sfintiile
Lor pArintii episcopi la 5 Marti() 1857, sub No. 421.
Prin urmare, Sfatul i CAirnAcAmia, cu privire i incredere crestineascA cá
släbirea sou imputinarea dreptAtilor acestei chinovii nu vor sluji vreodi-
nioarA de intArire nici bisericii Moldoyei nici guvernului i nici natieiau
intArit numai ce au fost putincios a se pune in lucrare, farA ca sa loyeascA
dispozitiile statului fondatiei din 1853 pentru scoala din Tg-.Neamtu, fArA
ca a se inpovAreze pe mAnAstire cu cheltueli dArAmAtoare, faa ca sA se
dee smintealA celorlalte asAzAminte, undo sA nu poatA rAspunde la tre-
buinta cerutA, sA nu poatA acoperi cheltuelile si din aceasta sA rezulte
imprumuturi i prin urmare plAti grele de dobanzi.
Arhimandritului Dionisie care intr'un fel a arAtat venitul prin citatul raport
Domnitorului tArii, si intru altfel inaltului cler al tArii, i-au fost prea lesne
a urzi tot felul de dispozitii abAtute i imprejurAri ce mAnau, nu numai
rAsipirea acestei chinovii, dar i pierderea fondurilor ei, precum drept do-
vadA este referatul Departamentului Drepttitii No. 121, desbaterea i both-
rirea Sfatului Administrativ i adresa .Secretariatului de Stat din anul 1857
No. 715.
Din putine aceste se intelege in de ajuns cA i-au fost prea lesne arhim.
Dionisie a ademeni pe cAtiva, din mAnAstire ca sA iscAleasa i jurnalul
pentru internatul desfiintat.
Pentru a pune dar cal:At in cele din urml unor asemenea, Inalt Prea Sf.
Voastra adresand anaforaua No. 1.252, CAimAcAmia au insAcinat formal pe
d-lui logofatul Grigore Crupenschi si din parte-VA pe Prea Sf. Sa Episcopul
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI SI MANASTIREA NEAMTULUL I. 761
www.digibuc.ro
762 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI $1 MANiSTIREA NEAMTULIII, I. 763
XXII.
(1) Staretu1 Gherasim vazand furtuna ce se ridico. asupr5.-i, Indatil a Mout altit jalbA
cAtre Mitropolitul Sofronie Miclescu, tot din 20 Iulie anul 1838, tot cu No. 238, care
jalb5., zic pgrintii, a alcatuit-o ieromonahul Teofan Oristea, desi pe atunci se pare cii.
Teofan sl II fost plecat In Basarabia.
www.digibuc.ro
764 RADII ROSETTI
sunt monumente neuitate a evlaviei lor cea religioasä i a credintei coi c--
tra, Dumnezeu. Dintre acestia si mai intaiu se numar& : Stefan cel Intgiu, Ale-
xandru cel Bun §i Stefan cel Mare, cari intre alte multe locasuri ce au in-
Iiintat §i cei intal fondatori ai acestei sfinte manästiri Neamtul, cu a caror
ingrijire s'a adunat Inca un numaros sobor de monahi petrecatori in aceast&
lava, si pe cari, ca srt se poata a se ruga cu necontenire catra Dumnezeu
ziva si noaptea, fara a se ingriji de cele trebuincioase spre vietuire, au in-
zestrat sfantul locas cu insemnatoare averi.
littrazindu-le si deosebitele privilegii si intarindu-le acestea cu domne--
tile sale hrisoave, rugind si pe urmasii lor cari sau din neamul lor ar fi,
sau ori pe cari i-ar randui Dumnezeu stapanitori parnantului acestuia, sti
milueasa, foi sa intareasca afierisirile lor, puind infricosate blastamuri asupra
celor ce le-ar stramutã. Care documenturi §i privilegii, cu toate greutAtile
veacurilor trecute si nestatornicfile timpurilor ce au venit unele peste al-
tele peste acest Oman% s'au Ostrat neatinse §i nejignite de WA -WO Domnii
urmAtori pana astazi. fat& in timpul facerii Regulamentului Organic, aceastä
sfantA manästire Neamtul, impreuna, si cu sfanta rnanAstire Seoul, ce stint
unite pentru totdeauna si soborul aflator in ele fiind unul din zilele prea
cuviosului pArintele nostru staretul Paisie, au primit o noua intarire, ferin-
du-le neatinse privilegiile harazite lor de atatia luminati Domnitori si fe-
riciti ctitori. De asemenea acestea s'au incuviintat §i de obsteOile adunäri
ale Orli. Care apoi s'au intarit si cu deosebitele domnesti hrisoave inee-
pand din anul 1843 si 'Ana astazi.
Acum insa, cind s'au inceput o nouä era pentru Principatele Moldova si
Valahia, de viea t5. si de propasire, dud toate aOzámintele Romanilor au
a primi o mai buna statornicire, sub guvernele alese de natie. Acum
zic --si noi umilitii monahi, nadajduind un viitor inai ferice, durd sguduirile
cele maxi ce au suferit impreuna cu tara intreagá si aceste manästiri in
trecut.
Subscrisul, umilitul staret al sfintelor manastiri Nearntu si Secul, im-
preuna cu tot soborul, vine a asterne la apostolestile Voastre picioare pre
acestea si cu lacirmi a VA ruga ca sa sprijiniti aceste dreptAti harazite ma-
nästirilor i soborului din al caror numAr sunteti si Inalt Prea Sfintia
Voastrà. Ca si in viitor privilegiile lor sä -rarnaie nu numai nestramutate,
dar Inca sa se mai intareasca, find aceasta spre lauda natiei §i fala tarii
Moldovei.
Pentruca daca aceste sfinte manästiri se deosebesc, prin averile lor, din-
tre unele din manastiri, dath apoi se deosebesc si cu facerile de bine cc
deapururea fac, pe cat insa inlesnirile le iartä. Pe care nu voim a le pu-
blica dupa poronca Domnului, ea sa nu tie stanga ce face dreapta.
www.digibuc.ro
CONVLICTUL DINTRE GUVERNTIL MOLDOVEI EI MANISTIREA NEAMTRLUI, I. 765
Cu toate ca, Ina lt Prea Sfinte, le cunoasteti pe toate foarte bine din samile
ce in fie care an vi se supune spre cercetare si intarire, din cari se vede
ca analogisind partea cea mai mare din aveM se cheltueste la acestea, iara
cea mai mica la soborul monahilor cari, in nadejdea OMR ceresti, se mul-
Omesc cu singura imbracamintea si hrana, rugandu-se lui Dumnezeu pen-
tru ctitori, pentru guvern, pentru Ora i pentru Ina It Prea Sfintia Voastra,
ca s puteti pastori turma incredintata voila la calea mantuirii, ferind-o de
toate ispitele.
(s) Gherasim starer.
(Extras din manuscriptele arhiereului Narcis Cre(ulescu).
XXIII.
Observatii anonime la jalbele staretului Gherasim.
Pietatea, virtutea caracteristica a poporului roman, au facut a se ridica.
in Principate, si in special in Moldova, o multime de manastiri i asazaminte
religioase, carer fundatorii bur, in scop de filantropie i rena0ere moralal
le-au dat i mijloace intinse, inzestrandu-le cu averi insemnatoare.
Mai nu este Domn al Moldovei, nu este familie din cele avute ale tarii
care, intr'un scop ca acesta, sa nu fi fondat vreuna din manastiri sau, cel
putin, O. nu fi daruit ceva vreuneia din ele.
Dintre toate insa aceste manastiri nici una nu s'au bucurat de o dar-
nicie mai mare, de o inzestrare mai bogata, ca manastirile Neamtu si Seoul,
pentruca in adevar au fost un timp cand manastirile acestea, ca un azil al
oamenilor Invitçaçi i a servitorilor statului cazuti sub greutatea anilor, erau
faclia luminilor i podoaba bisericii Moldovei, iara vieata i faptele pretre-
catorilor in ele un indemn de bun& randueala i propasire.
Urmaii insa ai staretului Paisie i ai barbatilor ce, dimpreuna cu el, au
pus baze!e reformelor in aceste manastiri, abatandu-se dela principiile man-
tuitoare statornicite de acei prea cuviosi monahi, guvernul si Obsteasca Adu-
nare a Orli au trebuit sit intervie si in deosebite timpuri sit le dea instruc-
tie i legiuiri de cari sa se ocarmueasca i O. le prescrie indatoriri propor-
tionate cu mijloacele intinse ce au in dispozitie.
Astfel, la anul 1832, s'au legiuit prin Regulamentul Organic ca manastirile
aceste sit infiinteze i sit tie un spital in Targul-Neamtului i o scoala in
manastire.
La anul 1843 Dumnitorul de atuncea, Mihail Sturdza, vazand starea de
decadenta a acestor manastiri, le-au dat i le-au statornicit un asazamant pe
bazele acelui lasat de staretul Paisie, care asazamant acum este in park-
sire si uitare, i le-au indatorat ca sa, tie si un seminar.
www.digibuc.ro
766 RADII LICISIITTI
Chipul cum s'au pazit de manastire legiuirile aceste si osebite alte dis-
pozitii se cunoaste pe Mug% altele si din ofisul Domnului Grigore Ghyka,
No. 618, dat in anul 1855 staretului de atuncea arhimandritul Naftanail
(Rusu).
Prin acest ofis, in care anume se arata toate abaterile, risipa in venituri,
abuzuri neiertate si neindepliniri a nici uneia din indatoriri, s'au poroncit
rnanastirii, in chipul cel mai energic, indreptarea neoranduelilor i infiirrta-
rea seminarului, potrivit cu trebuintile bisericii, incat numai sub amenin-
tare oa la din contra se va apnea, si pentru aceste manastiri masura anume
prevazuta prin art. 8 a logii Obstestei Adunäri din anul 1835, pentru regu-
larea averilor mamastirilor pamantesti, soborul, ingrijit ca sä nu piarda din
mani carmuirea averilor, a trebuit silit s. paseasca catra facerea progra-
mului, pe care trimitandu.1 in sfarsit in cercetarea si incuviintarea Departa-
mentului invItaturilor, s'au intarit spre punere in aplicatie cu hrisovul dom-
nese No. 3.016 din anul 1855.
Staretul ins& de atuncea, arhimandritul Dionisie, chemat inadins ca s puie
in lucrare aceste mantuitoare dispozitii, vazand trebuinta de oarecari mo-
dificatii cerute de in; prejurari, au incheiat jurnalul din 5 Iunie ahul 1855,
in unire cu comunitatea, prin care aratand prefacerile ce s'au gäsit de ne-
voie, s'au supus apoi aprobatiei guvernului, care cu un alt hrisov, din anul
1856, No. 1274, au intarit de asemenea si aceste dispozitii.
Multamitti, energiei guvernului i bunelor aplicari a staretului de atuitcea
(Dionisie), scoalele, atat acea din manastire precum i gimnaziul din Targul-
Neamtului, pe langa care era i un internat de 50 elevi, find de indata, ince-
pute i, cu toate piedecile indirecte, scoalele acestea, la incheierea anului, au
infatosat un succes indestul de multtimitor.
Retragerea dela carma tarii a Dornnitorului Ghyka au adus dupa sine si
ruinarea scoalelor acestora. Intriga, vitiu adanc inradacinat in aceste manästiri,
si care pe un timp fusese numai innadusit, ridica iaräs capul. Aceasta, dim preuna
cu calomnifie cele urite, incurajate fatis de neprietenii luminilor, motiva
scoaterea din staretie a arhimandritului Dionisie in chipul cel mai arbitrar
si inlocuirea sa prin altul, care putea sa corespunza, tendintelor retrograde
si la scopuri laturalnice i interesate.
Cel intaiu pas ce se faeà de noul staret, arhimandritul Gherasim, fu ca sa
adreseze, la 3 Sep temvrie 1856, No. 50, o suplica parintelui mitropolit, cu propu-
nere: cä manastirea n'ar fi in stare sa intretie scoalele inflintate prin hrisoa-
vele Domnului Grigorie Ghyka, hrisoave ce ar ameninta desflintarea sobo-
rului; ea mijloacele manastirii nu-i sunt de ajuns; c soborul n'are trebuinta
de scoale pe baze intinse, sub controla Departamentului Invataturilor ; cä
in scoala ce propune sä se facä in manastire sa nu fie primiti monahi sau
www.digibuc.ro
CONPLICTIII. DINTRE GtIVERNUL MOLDOVEI I MINASTIREA NEAMTIII.III, I. 767
www.digibuc.ro
768 VADII RC/SETT/
www.digibuc.ro
CONVLIGTUL D114TRE GTJVERNUL moLnovn $1 MINASTIREA fsfEAMTULUL I. 760
www.digibuc.ro
770 RADII fiCSVI'll
www.digibuc.ro
doNFLIdnit, nnrraE dtVgaNtfc AtotmovET $T MAN.tatntEA /4EAMTrium, T. /IL
Nimica ins& nu este mai de mill, nimic mai trist decat lauda ce-si face
cu scoala din Tg.-Neamtu. «0 seoala atat de folositoare neamului !D &TA
cum zice staretul, si cu seminarul din manAgtire, cu care prea cuviosia sa
ne mangae ca trage mare speranta «sA dea patriei si altarului barbati de-
dati in stiintile mantuitoare, spre slava natiei si podoaba bisericii».
Dar lasand a zice el nenorocita scoala din manastire s'a facut numai cu
numele, tocmai dup. 23 ani dela data indatoririi, iara scoala din Targul-
Neamtului, dupa 12 ani dela data asazamantului din 1813, insa poate-se
numi seminar o biata scoall cu 2 profesori, in care abia invata cativà el-
lugari si acestia neregulat ? Cu toate acestea iata maretul seminariu al ma-
nastirii Netrmtul ! WA scoala cea vestita ce, dupa zisa parintelui staret, are
sä dea patriei si altarului, spre slava si podoaba lor, barbati dedati in
stiinti1e mantuitoare ! Bucura-te patrie ! Bucurl-te biserica !
Cat pentru scoala din Tg. Nemtu, se stie ca ea s'a &cut cea mai din urma,
numai in scop ca sa scape de scoala din manastire, ins& unde-i seminarul
cu internatul sau ? unde sunt scoalele incepute sub staretul Dionisie ?
Parintele staretul Gherasim se teme, se ingrozeste de scoalele din hrisoavele
lui Ghyka, zice curat prin alta suplica (vezi brosura oficiala, pag. 46),
data parintelui Mitropolit, ca ele ameninta desfiintarea manastirilor, ins& re-
forma nu vra sa zica desfiintare, ci intemeiere, si cu toate acestea staretul
califica Ade nelegiuire» fapta cea mai mantuitoare, (brosura, pag. 46). Mai
zice a programul pe un curs de 16 ani, dupa citatele hrisoave, nu s'au fa-
cut in manastire, si apeleaza la marturia persoanelor cinstite ; zice ca so-.
borul nu stie unde s'au facut si de unde a venit ? CA acele mai mult de
30 iscalituri de cari este acoperit programul, si cari, dupl. zisa sa, ar fi nu-
mai Maya, nu infatoseaza pe intregul sobor, caci nici nu se putea iscali un
asa act peste puterea sa? Dar se apeleaza si la constiinta prea cuviosiei
sale, sa marturiseasca in frica lui Dumnezeu, unde s'au facut si de unde
a venit programul cuprins in suplica sa catra parintele Mitropolit din 30
Septemvrie 1856, No. 50, cu cele 9 isollituri de cari este acoperita, infato-
seaza, ele pe intregul sobor ?
Sunt foarte curioase aceste contraziceri !
In sfarsit, dupa ce se mai lauda si cu scolile satene, din cari nici una ma-
car nu este deschisa, si care se vede ca provine din ingrijirea in care 1-au pus
puternicul indemn al departamentului invataturilor, publicat prin Gazeta
de Moldova No. 30, din 17 Aprilie a. c., vine apoi tot la una si aceeas,
adica : lipsa de mijloace, vrand sa arate ca infiintarea scoalelor ar fi Earl-
cia manastirilor. Insa marturiseasca staretul cu mama pe constiinta, daca des-
fiintarea scoalelor n'au costat pe manastire mai mult deal tinerea lor ? Mar-
turiseasc-o aceasta ! Zice cA n'are mijloace, si sub acest pretext, dupa ce
www.digibuc.ro
772 RAM/ ROS ETT
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI 41 MANASTIREA NEAMTULUI, I. 773
s'au incheiat salmi pentru un venit de peste 1.300.000 lei, care aceasta nu o
poate tagadui, vine si ne spune ca venitul pe anul curent este numai de
1.092.642 lei !
Ne spune ca me.zatele acute de celalalt staret au fost numai o forma
si totus arata un spor in venituri; lauda mezatele sale si, cu toate aceste,
aratä scAdere. De ce oare nu spune si cauza ? Aceasta insa, cu tot misterul
de care se inconjoara, tara o cunoaste, tara o stie, ca sub administratia
staretului Gherasirn s'a dat mosia Lipova, pe timp de 20 ani, cu un venit
de peste 2.000 galbeni pe an, monahului Varahiil (Latis), tot din manastirea
Neamtu, iar astazi director al mitropoliei, si aceasta WA nici o condit. e alta
decAt sA tie schitul Lipova cu cativa monahi. De asernenea se stie a
mosiile din Basarabia, imposesiete cu un mic folos in anul trecut, s'au dat
toate la un loc, in vreme cAnd, de se da in parte, ar fi produs indoit si
intreit folos.
Mai spue staretul de astazi ce au fAcut si ce face, sub administratia sa,
cu tipografia din manastire, pe care predecesorul sau o Meuse sa fie una
din cele intai a Moldovei.
Wft ca cu toate aceste administratia de astazi este atat de laudata.
Spune si lauda comisiei randuita in anul 1856, pentruca aceasta comisie,
in increderea ei, au pus temeiu pe ceeace i s'au aratat, dar de ce nu spune
si de veniturile descoperite atuncea numai de: 985.000 lei ? Se intelege ca
spre a nu veni in contradictii cu veniturile aratate in anul 1854 §i in
anul 1855.
Se supara asupra departamentului, el au cerut A stie numarul mo-
nahilor si al fratilor din mAnastire si, in naivitatea sa, marturiseste ca
fratimea acelui sobor nu agoniseste deck a sluji pang, si pe vrAsmasi,
iar dupa ce ingrozeste, spuind de legaturi infricosate si nedeslegate, zice
cA se roaga pentru toti acei cari, in respect catre religie si biserich, au
hotarit: a nu se mai ingadui § i innoi proiecte si imprejurki . ce vederat
ameninta sfaramarea si desfiintarea manastirilor.
Cu alte cuvinte: cá se roaga pentru aceia ce-si inchipueste ca sunt si
care le-ar zice: nu faceti scoale! nu va luminati! rAmaneti in intunerec! se-
deti, heti si mancati, imprastiind veniturile, petrezeti-va vieata in intrigi,
curatiti-va, lustruiti-va pe din afara, si in launtru ramaneti tot omul cel ve-
chiu! caci la din contra, sa stiti ca se ameninta desfiintarea chinoviului ce
a fost slava si cinstea Orli, dupa cum zice parintele staretul, si foarte
bine zice: ca numai au fost!
Vai. dar de aceia ce-i invata din contra! Unia ca acestia la ce care se
pot astepta ?
www.digibuc.ro
774 RADII ROSETTI
In sfArsit, vesel de toate aceste laude, cu care crede ca. s'au curatit in-
destul, se umple apoi de curaj, se constitue din culpabil in cenzor, vine
in masura de a control& pe altii, apostrofeaza departamentul si, uitAnd de
Lipova, uit&nd de mosiile din Basarabia, uitAnd si de alte mosii imposesiete
numai cu numele, iar in fapta fara de cAstiuri, face aluzie la imposesierea
mosiilor clerului, vrAnd a intelege pe acele dour' san trei cari de guvern
s'au dat ca gratificatii cu preturi masurate si pe un termen de cinci ani;
uitand parintele staretul cit yrin aceasta nu face decal sa atate o coarda
foarte delicata si lovetste in acei ce, sub cuvant de invoiala, au innoit con-
tracte fart licitatii, cu pierdere pentru cast de peste 30.000 de galbeni, impre-
jurare de care departamentul de astazi s'a lipsit a o supune cunostintii
locurilor competente.
Iata, suplica parintelui Gherasim! Acest cap d'opera, prin care cAnd se
umileste, cAnd se sumeteste si in sumetia sa uita pant la aceea de a
scoate cuvinte muscatoare si ironice; suplica ce toata se rezuma in puti-
nele aceste cuvinte: Sunt neatArnat, nu dau nimarui voie de control, nu
voesc sa ma luminez si raman in intunerec, nici voiu sa stiu decAt de acei
ce-mi dau man& de ajutor in intentiunile mete retrograde si aceasta, in
parerea staretului, nu se numeste nici cum stat in stat.
Dar oare ce voeste sa inteleaga prin repetatele ziceri: ca Departamentul
Cultului si al Invataturilor a fost putin indurator in privirea imprejurarilor
si a persoanelor ? care-i sunt imprejurarile ? care-i sunt persoanele ? aceasta
pentru dansul este o enigma. Departamentul nu se ocupa de persoane, el merge
in principiu; n'are nimic nici cu staretul Gherasim, din contra ii da mull&
dreptate,caci care-i scoala uncle si-au facut invataturile, spre a fi pregatit
pentru o misie atAt de insemnata ? Ca adevarat fiu al mAnastirii, se into-
lege cit voeste sa tie ceeace au apucat; viermele din radacina hreanului nu
cunoaste nimic mai bun.
Departamentul daca a ridicat si ridica glasul, o face aceasta pentruca el
este interpretul legal al dorintilor bisericii si a natiei in inaintarea att.&
progres. Ce zice el alta ? faiit numai ca soborul sa se reformeze, sa fact
si sa tie scoale spre a da bisericii barbati luminati si povatuitori alesi. Bi-
serica si tara nu au nevoie de epistaci pe la mosii, n'au trebuintit de vieri
si distilatori! Caci cine nu stie ca dintr'o mie si mai bine de calugari, nu
este unul macar care O. poata tine un cuvAnt sau o predict ? nu este unul
care sa fact o scrisoare ? spuie parintele staretul, in frica lui Dumnezeu,
dact macar suplica aceasta este facuta in mAntstire ? Cine nu stie cit
ea n'are astazi macar o scoala de muzica bisericeasca ? Altfel si-ar aduce
ea cantaretii de pe la mAntstiri straine ? si apoi staretul mai are curaj sa,
roclame acest sobor, de cinstea si slava Orli! Trista lauda!.,
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTULUL /. 775
XXIV.
XXV.
www.digibuc.ro
776 RADII ROSETTI
XXVI.
XXVII.
Raportul comisiei de cercetare ca.tre Departamentul averilor
biserice§ti.
Onorabilului Departament al averilor bisericesti si al instruc(iei publice.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI $1 MANASTIRE& NEAMTULUI, I. 777
www.digibuc.ro
778 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DIETEE GLVEIREUL MOLL OVEI (31 MA1X5T1REA NEAMTULUI, I. 779
www.digibuc.ro
780 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTIJI, IMI4TRg GIMPS= MOLDOVEI $1 MANASTIRgA 14gAMT111.17I, I. 78t
si-i chem& imprejurul s&u, s'au gAsit zicem monahi fArA inim6, cari au mers
si au izgonit pe u1ii1e Neamtului pe bietii copii din apartamentele inter-
natului.
Tot Targul-Neamtului mArturiseste despre cruda i pAganeasca fapt& !
Multi din acesti nenorociti elevi, victime a brutalitti.tii monahale, nu si-au
putut conserva vieata despre foame si ger, cleat gAsind un adApost gene-
ros in casele si la masa laicilor din targ, cei mai multi ei insusi oarneni
cu familie i lipsiti de avere ! Ziva desfiintarii scoalelor din Neamtu a fost
o zi rea, o zi de doliu pentru toat& Moldova; ea a .fost o zi fericitA, o zi
de mare bucurie pentru manAstirea Neamtu i, spre rusinea omenirii si a
religiei, in ziva sosirii actului desflint&tor, s'a v&zut celebrandu-se in bise-
rica cea mare, si cu cea mai mare solemnitate, un pompos Te-deum, mul-
tAmindu- se lui Dumnezeu cA era douA scoale mai putin in Moldova.
Acest Te-deum zice tot, acest Te-deum strig& neincetat i marturiseste
in glas mare ca manAstirea Neamtul i Secul este in deplin& decadent& j
c& sufletul care ii anima odat& soborul de mult 1-a Orbit : cit aceast& co-
munitate nu mai raspunde la trebuintile religiei si a tarii ; ca ea din po-
trivA compromite sublima putere a celei dintAiu i interesele cele d'al doilea;
c& prin urmare dam& este ca aceast& lavrA sa se mai tie, sA se perpetueze
pentru vreun folos public, apoi ea trebue radical reformat& si ca aceasta
trebue sit formeze una din cele intitiu i din cele mai serioase ocupatii ale
viitorului guvernamant definitiv.
(ss) GRIGORIE CUZA TORNIC.
M. KOGALNICEA NU.
24 Septernvrie 1858.
XXVIII.
www.digibuc.ro
782 ftiDt WAETTI
www.digibuc.ro
CONVLIcTuL tufiTRE OtArtItN131. ifotboIrti i MINAMPEA fitAMTlAtri, I. 783
www.digibuc.ro
784 ADtt 1168E14/1
La 1 Octonavrie 1858.
Seetia I-a.
www.digibuc.ro
CONgLidTUL bIls/tRE Gi1YtR50:11., MOLDOVEI i MANXSTIRVA NEAMTTAIII, /. 185
XXXI.
Departamentul Cultului cAtre Caimacam.
Excelen(a Voastra.
In urmarea raportului ce v'au supus departamentul, aratätor stärii deplo-
rabile in care se gasesc astazi manastirile Neamtul i Secul, in privire
atat morala at §i materialk Excelenta Voastra ati numit o comisie alca,-
tuita din d-nealor vornicii Grigorie Cuza §i Mihail Kogalniceanu, precum
din adiutantul domnesc d.lui Leitenantul Alecu Catargiu, cu misie sit cerce-
teze la starea locului, cari sunt adevttratele venituri ale acestor bogate
manastiri, qi pe baza unor asemenea sä alatuiasca, bugetul de cheltueli,
in care sa cuprind4 sumele cerute pentru reinfiintarea §i intretinerea semi-
narului din manastire §i a gimnaziului cu internatul din Targul-Neamtului,
dupa hrisoavele fostului Domn Grigorie Glayka, desfintate aceste in anul
1856, 400 stitruintile staretului, sub pretext de neinchipuire bAneasca;
do asemenea se asigureaz6. un condeiu indestulAtor pentru elädirea unor in-
caperi inadins spre a servi de adapost potrivit alienatilor ce se trimet acolo
§i pentru radicala imbunAtatire a acestui a§kämant de binefacere; pe lng
care Wand un inventariu de toatti averea manästirii §i un altul de numarul
monahilor astazi aflatori, s supuie rezultatul spre a se lila toate masurile
cernte de imbunatatirea stnii numitelor manastiri.
Potrivit acestei hotariri, zisa comisie (afar5, de d-lui leitenantul A. Catargiu)
mergand la manttstirea Neamtul gi voind sä inceap a. lucrarea, s'au oprit
inaintea fati§ei impotriyiri ce au intampinat din partea staretului actual,
arhimandritul Gherasim, care dup ce mai intaiu verbal, prin cuvintele cele
mai nechibzuite §i atacatoare, insotite de gesturi obscene, au declarat ci
nmi da nici o I6,murire, apoi in urm6. §i prin inscris au aratat comisiei
statornica sa hotarire 06. nu o recuno§te, nefiind alcAtuita §i din o fata
bisericeasca randuita de chiriarhie, fara a careia voie nici da vreo stiinta,
ca §i cum chiriarhia n'ar fi supusa guvernului.
In fata acestei premeditate impotriviri la poroncile guvernului tarii, de
vreme .ee parintele Mitropolit, ie§it din manastire indatä dupit sosirea co-
misiei, nu era dus mai departe cleat la Agapia, cale de un ceas, nu mai putin
in fata fermentatiei spiritelor ce se pregatise in man6stire, comisia in ingri-
jire de a nu da motiV unui scandal, cu atat mai tanguibil cu cat un ase-
menea era de mai inainte anume pregatit, s'au vazut pusa in neurnita ne-
voie a ie§i indatä din man6stire §i a se retrage in Targul-Neamtului, far 6. nici
un rezultat altul decat o incredintare mai mult ca staretul, indepartat dela
respectul catre guvern, religie, respectul legilor, este statornic hotärit,
antrenand. §i soborul, a p6.§i inainte pe calea de ratacire in care au apucat
Analele A. R.Toni. XXXILMemoriile Sect. Istorice. 50
www.digibuc.ro
786 kAbti. koAril -
www.digibuc.ro
dOkFLIdTTIL DiNTRE GtIVERNTM MOLDOVEI I M1NXSTIREA NEAMITILUL t. /A/
XXXII
1 Solcanii.
216.024
a Nemtenii.
1 Valea Rusului.
s VlAdeni qi
1 D Mirestii . . . .
www.digibuc.ro
788 itAtru itusErrt
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL. MOLDOVEI *I MANASTIREA BEA:111TM, L 789 ":
Lei B.
Moara cu 2 pietre de langa rohatel, s'au [Wait In vara trecuta
si au ramas pustie.
501 Moara cik o piittra. si 2 gavane de facut surnane, tot pe mosia
Vánatorii.
1.006 Piva eu 2 gavane in prund.
901 Sapte pive, una cu 2 gavane si celelalte cu unul pe Vánatorl.
1.100 Moara eu 2 pietre din Fagi.
Toate aceste proprietati li se implineste protezma la 23 Aprilie
anul urmator i sunt pe mosia Vánatorii.
Moara din prund din Speni (a lui Donta) cu 2 pietre,-Inchiriata
de fostul staret, arhim. Dionisie, si banii toti luati de sf. sa,
precurn glasueste inserisul, termenul dela 1836 Apr. 23 Orli
la 23 Apr. anul 1859. -
Moara cu 2 pietre de sub cetate, Imposesuiti dela 15 lulie 1857
Oa. la 23 Apr. 1859.
4.181 -- Moara cu 3 pietre dela Hrincu, pe mosia Varatori, Imposesuita
dela 1 lanuarie 1858 panä la aceeas 1un i zi.
2.015 Moara de pe Godovane pe mosia Ocea imposesuita de-
2.275 Moara cu 2 pietre dela Bivol la 1856 Apr. 23 pätä la
301 Piva cu 2 gavane aceeas data 1859.
2.960 Oranda pe mosia Ocea, Imposesuitä dela 15 Noem. 1856 [arra
la anul 1859 Apr. 23.
1.575 o moata pe tnosia Ocea ci o piaträ, numita a lui Porfirie, impo-
sesieta dela 1857 Apr. 23 pana la aceeas data 1859.
2.044 Moara cu 2 pietre dela Bahna, dela Timisesti, imposeSiela
dela 23 Apr. 1856 pang, la aceeas data 1859.
Moara dela Izvoare, tot de pe mosia Timesti, cu o piatra si 3
gavane de faeut pasat, au ramas pe sama manastirii.
5.105 Orinda de pe mosia Timisesti, imposesuita dela 1856 Apr. 23
pana la aceeas luna i zi 1859.
2.627 Oranda dela Preutesti asemenea, posesie.
1.130 Moara au 2 pietre de pe mosia Petricanii, imposesuita dela 23
Apt. 1856 Orli la aeelas timp 1859.
3.211 Oranda dela drumul mare, tot dela Petricani, dela 1857 Oct. 26
pana la 1859 Apr. 23.
1.110 Moara cu 2 pietre de pe mosia Petricanii, facuta de Teodor
Botezatu.
6.660 Moara en 2 pietre pe mosia Manestii, numita la Plopu, impo-
sesuita dela 1856 Apr. 23 pana la 23 Apr. 1859.
1.110 Oranda din Manesti, Imposesulta dela acelas an Apr. 23 'Ana
la 1859 Apr, 23.
7.548 De pe mosia Nemtisoru, imposesuita dela 1856 Apr. 23 pana
la Apr. 23 1859.
555 Morisca ea o piatra dela Nemtisor, asemenea In posesie,
150 60 Morisca en o piatra pe eatuna Grosii.
130 60 Alta morisca, Nem,
www.digibuc.ro
790 RADII ROSETTI
Lei B. Lei B.
1.210 OrAnda din DrAgInesti
Brustura Pe mosia DrAgAnesti,imposesietA
.1.510 D
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINT AE GUVERNUL MOLDOVEI I MINAS UREA. NEAMTULUI, I. 791
Lei B. Lei B.
cerea a 2 turnuri de caramida, cum si alte imbunatatiri ce
urmeazrt a i se face.
37.000 In 1.000 4* facerea de carämida a bisericii de pe mosia Timi-
sestii, care urma a se face Inca din anul trecut §i care din
cauza greutatilor ce au purtat manästirea au ramas O. se
fad. In acest an.
55.500 -- Facerea din nou a unei biserici de lemn la mosia Piscu, ra'ruasa
tot din anul contenit, iaras din asemenea cauza (1500 *).
18.500 Reparatia bisericilor cari mai pot ingadui meremeturi (500 4*).
37.000 Pentru feliurite reparatil ce urmeaza neaparat nevoie a se face,
atit In manfistirea Neamtu cum gi la Secu (1.000 *).
14.800 Pentru Inceperea caselor de scoale sätene ce urmeaza a se In-
flint& pe mosiile ce sunt In autarea manastirii si anume:
2 la Dragrine§ti si Poiana; 2 la Timisesti i Preutesti, 1 la
Petrecani, 1 la Ocea, 2 la Vfinatori, 1 la Nemtisori, 1 la
Manesti si 1 la Blebea (400 4t).
310 800 Total.
28.067 87 Pe 4829 coti siac curnparat, bez postavul ce iese din fabrica
minAstirii.
28.556 6 Pe 8,580 coti notina cumparata, cu 703 coti din Una oiler ma-
nastirii.
2.648 51 Pe 18 bucati materie de captugala si dulfurl.
1.086 Pe 6 oca 20 dramuri ibrisin.
4.463 75 Pe 562 coti si 10 bucati materie de mantii, camilauce si shime.
107 69 Plata de cernit Ouza de camilauce.
1.638 30 Pe 121 coti muhair.
416 Pe 49 topuri ata turceasca.
3.048 105 Pe 734 bucati &tan.
17.530 Pe 309 bucati gi 154 coti panza olanda si america.
229 64 Pe 61 oca at5. de lank plata de luoru din lana oilor manastirii.
951 99 Pe 69 oca 375 dramuri ata alba de Brasov pentru ousut.
229 Sfoará groasa pentru aoluri.
2.650 87 Pe 2227 oca si 300 dramuri lank plata lucrului pentru tlou
sumane i oergi din lana oilor manastirii,
www.digibuc.ro
792 RADII ROSETTI
Lei B. Lei B.
8.625 Pe 1.600 pieIcele cumparate osebit de a celea ce se aduna dela
oile manastirii dupa sama anului trecut (1868).
1.120 Pe 80 saftiene pentru IncAltAri:
490 30 Pe 222 mepini tij.
692 Pe 54 tulumburi tij.
16.557 Pe 204 piei de bou i de vacä tot pentru incaltari la parinti si
frati, din care se Intrebuinteaza pi la argati pi la vizitii pi la
alte trebuinti, osebit de piele cari ies dela vitele manastirii.
231 60 Pe lucru la ciobotari pentru incaltari de saftien.
4.280 Pe 130 bucati panza lepeasca pentru camapi i mindire.
1.197 Pe 29 bacilli panza groas5 pentru toluri la hambare pi pentru
zapoance.
124.716 33
Obieetele pentru hranet la trapee i arhondarice.
60.966 98' Pe 16.686 ma, 325 dr. pepte sarat pi proaspat pentru trapeza so-
borului din minastirea Neamtu, Seca cu schiturile Vovide-
nia, Procovu, Sihastria, Sihla i arhondaricele.
19.934 15 Pe 4.005 oca 350 dr. unt de lemn.
9.963 60 Pe 2.951 oc5. oloiu.
7.444 60 Pe 2.670 oc5. 200 dr. orez.
12.058 30 Pe 2.207 oc5. zahar.
5.944 2.761 oca masline.
337 Pe 77 oca icre de crap.
2.967 60 Pe 107 oc5 pi 137 dr. icre negre.
350 60 Pe 19 oca icre de gtiuca.
141 Pe 150 scrumbil.
2.107 76 Pe 172 oca. i 350 dr. hribi.
100117 Pe 288 oo i 200 dr. perje.
1.706 75 Pe 70 oca caracatita.
8.234 93 Pe 406 vedre rachiu.
3.544 99 Pe 2.497 oca came de vaca.
91 51 Pe 25 cutii sardele de Italia.
100 Pe 1.000 tari.
100 78 Pe 10 oca 200 dr. unt de lemn paravanaschien.
725 Pe 26 oca nevre.
1.711 108 Pe 208 oc5. chiper.
88 Pe 32 oca capere.
671 30 Pe 104 snit 300 dr. strafide ropii.
121 78 Pe 13 oca strafide ropii fax% samburi.
282 105 Pe 106 oca 300 dr. strafide negre.
157 60 Pe 35 oci smochine de cutii.
221 Pe 17 cc& halvh.
75 Pe 10 oca ()aim.
397 Pe 36 cc& 200 dr. migdale.
764 84 Pe 231 oca 260 dr. fidek
30 Pe 5 cell. grip.
136 8 00 pIacarIIalle,
04 -...
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DIWTRE GUVERNTIL MdLDOVEI V MA.NASTIREA NEA.MTULIII, I.
_
703
Lei B. Lei B.
12 6 Pe 2 ocá cuinare.
31 99 Pe 2 oc5, 75 dr. seortinar5.
37 60 Pe 5 oeit inibahar
5 -- Pe 1 oeä chimion.
100 Pe 300 dr. cleiu de morun.
90 Pe 10 od. solar&
124 Pe 715 allmai.
263 90 Pe 650 portocale.
1.335 39 Pe 162 nä 375 dr. rom.
150 45 Pe 14 oei 150 dr. vuta.
612 117 Pe 119 oeä 200 dr. Welt.
219 15 Pe 4 tad, 170 dr. ceai.
2.156 93 Pe 234 oci oi 100 dr. duke*.
7 54 Pe 4 cicä frunz5, de dein.
146.548 14
190 60 Pe 16 funduri lumanari spermantetft pentru arhondariet
874 90 Pe 153 boa 100 dr. sopon bun.
1.844 64 Plata vimilor, vátáoia ei edicurile In cumpärarea bficAliilor dela
Galati oi de pe la alto targuri.
3.898 21 Cheltuiala arhondaricului adiel : cumpärare de farfurii, eutite,
linguri titi altele arátate anume In osebit5. condici.
645.874 110 Sumele din urmi.
165.742 102 Cheltuiala mitoacelor dela cari mankstirea prime§te productele
trebuitoare.
61.420 60 Pentru lucrul viilor oi chiria adusului vinulai la Manistire oi
osebite chirii.
4.276 105 Cheltuiala fabricelor, adiel postivaria, patclipieria, legltoria de
ofirti oi mungeria.
10.994 87 Cheltuiala odaii adiefi: pe fier, otel oi altele.
6.080 Felurite cheitueli märunte la odaie ei afarä,
24.119 103 Cheltuiala economiei in feluri de treburi oligteeti.
5.625 75 Cheltuiala efildlräriei: adici pe aram6, eositor, tipirig ti altele.
9.729 39 Cheltuiala tipografiei.
5.980 Pe steethria ce se cumparl In fiecare an.
2.319 9 Cheltuiala eancelariei.
16.186 6 Chaltuiala drumurilor prin pärintil de antihero la felurite tee-
burl oNteeti.
65.717 60 Pe Mnul cii ovrtsulse se. Cumpira in fiecare an pentru vitele thi-
nfistirii, neajunsul ce iesi dela mitoaceIe mi moqiile oplite
pentru easl.
5.800 Pe 29.000 oca sere.
4.056 Plata birului a hrisovolitilor oi a Insuráteilor.
28.423 72 Lefile argatilor oi a vezeteilor adica : ai fabricelor, ai odilii gi
a tuturor vitelor manlistirii.
, Lel& vechililor,
37.000 Veehilul din capita%
%VA) Vechilul dela thauturit.
www.digibuc.ro
794 RADII ROSETTI
Lel B. Lei B.
7.200 Vechilul din Basarabia.
53.450 Totalul vechililor.
12.000 Leafa inginerului.
135.105 3 Pentru tinerea spitalului din Tg.-Neamtu ei a paraclisului ce
este in el ei cu biserica Sf. Lazar din cimitirul spitalu-
lui, dupi un buget deosebit cu reparatia ce urmeaza a se
face.
1.262.901 113 Suma generals din urmi.
9.825 Leafa doctorului din liuntrul man5stirii pentru bolnita lipsi-
tilor de minte ei pentru bolnita batranilor, precum ei a p5.-
rintilor din sobor.
2.284 54 Pentru datoriile trebuitoare la spitária din minIstire.
12.109 54.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI El MANXSTIREA NEAMTULUI. I. 795
XXXIII.
Extracte scoase din condica scazärnantului.
Aproape de cele vorbite in urm5, la pag. 47 aducem inainte cateva exemple, copiate
Intocmai din condica sefizamantului (condica cea mic5). Exemplele le copiem luate dupa
lntamplare. Ele vor arätà cetitorului cu càtil. sinceritate se administra averea mftnästirii
Neamtul i Seoul cu schiturile lor, vor arat i tiinta ajuns5, la urechile sfatului dom-
nese (46) ei arAiärile marturisite de Grigorie Ghyka prin hrisovul i oficiile sale ei mar-
turisirile parintilor din sobor.
1. Sca.zámantul flout d-sale A. Costinescu, posesorul moeiei Tárpeetii, dupä inscrisul
din 1851, Martie 20, No. 106.
100 # s'au scazut pe fiecare an din 778 4*, ce aye& s5. dea pe an bez :
78 # s'au sazut la primirea contractului Impreuna ei ou toate producturile.
200 mierte papusoi.
150 mierte ovas.
20 mierte orz.
60 falcerii (1).
Aceste scazamanturi i s'au Mut pe tot anul, dup.& t(inguitoarea sa jalba cä ar fi ieeit
mosia ineArcata la mezat i pAgubeete, ei de aceea au aims sä dee numai ate 60) #
pe tot anul. lar producturile i suma de 178 # pe an rärnane ca sä se etie uncle este.
2. Sazamantul Mout posesorului pe moeia Davidenii, dup5, inscrisul din 1849 Aug. 24,
au luat-o pe cinci ani la 1851 cu 705 4* pe an ieeiti la mezat i producturile:
200 mierte pipueoi.
80 mierte grau.
100 mierte ovas.
20 mierte orz.
50 gaini.
430 pentru oheltuiala bisericii.
Cum se scade :
3521/2 # se scade pe flecare ancu producturile:
80 mierte gram.
200 mierte papueoi.
70 mierte ovas.
20 mierte orz.
Ce are sd dea pe tot anal:
352 V, # ei 30 mierte ovfis.
50 gaini.
40 mierte var.
Nu se poate spune numele acestui posesor ilustru (?).
3. ScazAmantul Mout D-sale B. Kotebue, posesorul moeiei SkbAoanii, dupálnscrisul din
1850, Noemvrie 23, No. 436.
1.910 # pe an iesiti pe an la mezat si producturile:
400 mierte sämänt5, de canepa.
200 mierte gram.
150 mierte ova's.
25 mierte orz.
(1) Mead inseamna oameni In datoriti s. co`seaed ate 0 falce de iarbi i s'e punti In stog
www.digibuc.ro
796 RXDU fiOSETTI
100 faleeri.
200 glini.
2 oarneni pentru paza hotarelor.
Cum se grade:
410 # pe fiecere an din 1910 4* i producturile :
250 miertl sämAnta de eanepl :
200 mierta gran.
150 mierti &as.
100 falceri.
Ce are RI dea:
1.500 # pe fiecare an si producturile.
150 miertA samanta.
25 mierta oras.
200 gaini.
lark' celelalte conditii le are dupl. contract.
4. ScAzAmantul Mut posesorului rnosiei Volintiresti dup6 inscrisul din 1851 Oct. 10.
735 # pe fiestecare an iesiti la mezat si:
10 Meer],
50 mierta, pApusoi.
60 tniertA ovAs.
25 mierta grau.
Cum se scade :
135 4* pe tot anul i cu toate producturile serise mai sus.
Ce are di dea pe tot anal :
600 4* pe tot anul i alta nirnica.
h. ScazamAntul facut posesorului dela rnosia 13rAteetii.
1.051 # pc an si producturile :
200 mierte papusoi.
200 mierte ovas.
10 stoguri de fan.
200 alceri.
200 gaini.
140 prAjini loe pentru parintele ce sade spre paza padurilor.
Cum se scade :
61 * pe an si producturile:
200 mierte papusoi, 200 mierte ovas, 200 fAlceri.
Ce are set dea :
t000 4* pe an si 200 gaini si 140 prajini loc si 1 stog fan.
6. ScAzamintul Mout d-sale Sculi, logufat, pentru posesia rnosiei Piscu si 116rSestii,
dupa Inscrisul din 1890, Decemvrie 20, No. 478 si alt Inscris din 1852, Dtcemvrie 31, No. 427.
1.202 4* pe an iesiti la mezat i producturile ce InsemneazA In jos.
500 oa peste.
60 mierte ors.
40 mierte grau.
40 mierte papusoi.
Cum, se scad din bani i toate producturile :
15.000 lei s'au scazut din castiul de pe urma a Sfantului Dimitrie al anului 1855, cu
toItë produetneile.
www.digibuc.ro
CONFLICTIL DINTnE GtiVERNI.q. MOLDOVEI i MINASTIREA NEA Milli" t. 70
100 oa peste.
50 rine* orz.
40 mierte grit].
40 mierte päpusoi.
Ce au ramas set dea :
135 # si 17 lei are sl dea din castiu de pe urmil si 40Q ocil peste, iris4 100 peste
moron si un om pentru paza pádurii.
7. Sc5zAmAntu1 Mout posesorului dela mosia Ortestii si Boroaea.
795 # pe an iesiti la mezat cu producturile:
40 Mlceri.
50 mierte ovAs.
150 mierte pApusoi.
50 gAini.
430 pentru cheltuiala bisericii.
Cum ea scade:
195 # se scade pe tot anul din 795 # si 40 alceri, 50 [pip* oyAs si 140 mierte Opusoi
Ce are sd dea:
500 4* pe tot anul.
100 gaini.
430 lei pentru cheltuiala bisericii.
1 om pentru paza hotarului.
2 oameni pentru paza pIdurii de pe cotuna Grosii.
NB. Tot Rà merge sc5.z6mantul dup 5. acest sistem si peptru celelalte masii. rpiwrilor
ilustri nu li se spune numele.
maviiip se Imppsesigz.á pe grupuri si pe peripade pial scurte sau mai lungi.
Mosiile cari rAmAn In cAutarea manastirilor pentru gospodiria casei :
1 Nemtisoru.
1 VAnàtorii.
1 MAnestii.
1 Blebea.
1 Ocea.
1 Tolicea.
1 Petricanii.
1 Timisestii.
1 Dragánestii si cu Buzatii (douil rnosii clrept png).
1 Oslobenii (ce s'au dat In posesie dela anul 1655 inainte).
1 Adestii.
1 Jigorenii (parte dati In posesie si parte in cAutarea casei).
1 Gugea si eu Baltatii, cu Pelineii si cu Pragurile (drept una).
1 Epurenii.
1 Furcenii din tinutul Tecuciului.
1 Varnita din tinutul Putnei.
1 Mogosestii.
17 egal 19. Toate aceste mosii le caut5, manfistirea prin piirinti de ascullare si pro-
dupturiie n pp.rte se clau de filotimie, una se yinde 9i alta se educe la mArastire spre
indestularea so.boralui.
Mosfile de peste Prut date In posesie pe 6 ani dela 23 Aprile 1851 Inainte.
www.digibuc.ro
.708 itabtf BOSP:rrt
XXXIV.
tiirrta de taina.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DfNTRE aUVgRNETL MOLDUVEI ;$1 MINASTIREA NEAMTUIATT, f. '709
..5.,..-.
w Din ce posesie s'au luat ce cp
Obiecte Producturi
Era Lei Locul
banii dati = cd ock branzuri oAprioare
cn bp
1 Muntii 2.0001
1
6 Oslobenii ,
100 20 cergi 1
D D
7 Giulestii 100 D D
ovás, orz,
8 Scoposenii . . . 200 pop. yin si Hu0 VItidic111
))
D
14
15
Nanestii
Mogosestii
100
1.000 - =-- D
S
D
17 Dughene Iasi . .
18 Tg.-Nearn tu . . . .
5001
1.5001
1
va,s, papur, branza.
I
19 Spiteria 100
-
1
I dem
20 Durästii 100 1
RomanYlAdlcil
21 Calstiurile din Basarabia 2.000 1E141 Domniei
Iasi Dn. Mitro-
22 Dela mitoace . . . 2.000 20.000 §i producturi politului
23 Idem 20.000 Idem Idem
24 Din vânzarea vitelor 10.000 Idem ilas1M-politulu
25 JugArituri 20.000 Idem I last_Domnului
www.digibuc.ro
800 RADII ttOggrrt
Xxxv.
www.digibuc.ro
CONVLICTIM DINTRE GIIVERNIIL MatIOVEI SI MANXSTIREA NEAMITLIII, I. got
Mancistirea SRcul.
18. Schitul Sihla, inchinat mtm&stirii Secul la 1763, de ctitorul lonitti Pas-
canu-Cantacuzino, care a innoit biserica in memoria lui Coroiu.
19. Schitul Lipova, inchinat m&nlistirii Seoul la anul 1764, de ctitora Despa
stitraroae, sotia lui Vasilachi Cosma.
20. Manastirea Sf. Neculai (cu paraclisul eil, din Cetatea Neamturinchinat
mAnAstirii Secu (prin episcopul Ghedeon) la anul 1665, de Dabija Vod&
21 Schitul Nifon, inchinat mânhstirii Secul la anul 1765 de ctitorul egu-
menul Nifon (din mânästirea Secu).
22. Manastirea Secul cu toate schiturile ei se uneste cu manästirea Neanatu
la anul 1779, de Const. Moruz cu mitropolitul Gavriil Calimah. De atuncea in-
coace man6stirea Secu cu miknAstirea Neamtu compun o administratie si o cash.
23. Biserica Sf. Voevozi din Galati (Malu) se inchinti mtmästirii Neamtu
La anul 1798, de ctitorul care au dat loc, material si bani ea A ingoeasc& bi-
?erica arsa cu acelas hram, Sf. Voevozi, biserica de ztitoria neamului situ,
Gheorghe Sisman.
24. Schitul Varnita de pe mosia Varnita, inchinat mtln&stirii Neamtu la
anul 1806 de Mitropolitul Veniamin.
Analele A. R.Tom. XXXIT.Memoriile Sect. Istorice. 61
www.digibuc.ro
802 RAM? ROSETTI
31. Schitul Rafloaia dela Pisc, din tinutul Tecuciu, inchinat manastirii la
anal 1836, de ctitorul ieroshimonahul Zaharia.
32. Biserica Sf. Dimitrie din Tg.-Neamtu (biserica domneasca), inchinat& ma-
nastirii Neamtu la anul 1845 de clerul bisericii, innoita cu hramul Sf. Lazar,
acum casa de autopsie a spitalului. Hramul Sf. Dumitru mutat sus, In para-
clisul din spital. Acum biserica Sfantului Lazar este in ruine.
33. Biserica Sf. Gheorghe dela Roman, inchinata manastirii Neamtu la
anul 1847, de vornicul Grigorie Donea i cu sotia sa Elena.
34. Schitul Movilenii, inchinat rnanAstirii Neamtu din vechime, de spa-
tariul Clanau. Nu gtim nimic despre el. La tinutul Tecuciu.
NB. Inchinarile nu sunt deopotriva. Unele manastiri se inchin a. cu toata
averea in perpetuitate, manastirea Neamtu face cu averea ceeace voegte,
d. e.: manastirile Boigtea, Turbatu, Bulucu i altele. Alte le se inchin& pen-
tru protectie gi control, d. e.: Lipova, Urguegtii, Duran gi altele. Iar altele
se inchina de fantazie, d. e : biserica Sf. Spiridon din Barlad, Sf. Gheorghe
dela Roman gi altele. Sunt inchinari cari s'au continuat, altele s'au stins,
iar altele s'au inchinat la alta parte. Manastirife Neamtu i Secul n'au fost
inchinate nimArui, iara unia dintre Mitropoliti s'au amestecat in adminis-
tratia material& pentru filotimia cinstei. Aceste manastiri au compus trupul
manastirilor nemtene, cari in curgerea vremurilor s'au tot rostit impre-
jurul lor cu numele, averea i influenta lor, iar toate la un loc gi fie-
care in parte s'au rotit imprejurul batranului Bogoslov din Biserica Alba,
ca copiii la tati, ca tortul la fus, ca puii la clog* iar Evanghelistului
gi tot maret in umbra viitoare, Dumnezeu i vulturul su sA-1 scoale din
mormanta doua oar& ca s&-gi vaza roadele sale, Mare a fost manastirea
Neamtu in trecutul ei, gi mare va fi minastirea Neamtu in viitorul ei.
www.digibuc.ro
CONFLICIUL DINTRE GIIVERNUL MOLDOVEI I MINASTIREA NEAMTULUI, I. 803
Pentrua leul, i mort i viu, tot leu se chiamá si leu rAinâne, iar vultu-
rul, i bätran i tantir, tot vultur se chiarn5., si tot pe sus sboara.
35. «Manästirea Noul Neamtu din Basarabia, dela Chitcanii, cu hramul
Inaltarea, zidire i ntemeiere nouä, din zilele noastre, prin monahii Teo-
fan Cristea si Andronic Balanu. Se incepe cu anul 1858 incoace si se sfin-
teste biserica Inältarea la 1878, Noemvrie 5, zi Duminecii, de P. S. S. epis-
copul Pavel dela Chisinau, episcopul ChisinAului si al Hotinului.
(Extras din lucrarea ineditä a arhiereului Narcis Cretulescu).
XXXVI.
Mo§i.ile mandstirilor Neamtul §i Secul.
www.digibuc.ro
804 RADII ROSETTI
".4
NIIMELE I TINUTIIL
0
NUMELE TINUTUL
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
I. Originea mângstirii Neamtului, unirea manfistirilor Neamtul si Seoul sub
cármuirea aceluias staret si sobor In timpul stiretiei lui Paisie. Originea
influentei rusesti In aceste mânästiri 641
II. Puterea domneasa In vechime fatà de manAstiri. Dispozitiile Regulamen-
tului Organic relative la mânästiri. Legea dela 1835; aprobarea ei de citre
Rusia . 644
III. Aseamintele dela 1839 0 dela 1843 hfirfizite de Mihaiu Sturdza man5stirilor
Neamtul si Seoul 648
IV. AsezAmintele lAräzite de Mihaiu Sturdza mAnitstirilor Viratecul si Agapia.
Inflintarea Departamentului Cultului 650
V. Abaterile mânIstirii Neamtului dela asezäminte. Legiuiri lug'. Mind puterea
staretilor 0 a soboarelor. Conflicte intre'mAnastire si guvern 657
VI. Mânastirea cautä sa se sustragit dela obligatia luatá de a subvention& semi-
narul. Grigorie Ghyka Intäreste asezrimAntul dela 1843. Nou5. abateri.
Intlintarea scoalei publice dela Thrgul-Neamtului. Stfiretia lui Naftanail. 661
VII. MAsuri de rigoare luate de Giigorie Ghyka. Dionisie Romano staret impus.
Starea scolilor 664
VIII. Intrigile soborului In contra lui Dionisie. Caimficámia lui Teodor Ba ls. Desti-
tuirea lui Dionisie. Alegerea lui Gherashn. Desflintarea scoalelor . . . 668
IX. Cearta dintre guvernul lui Vogoridi si m&nästire. Comisia de cercetare . 672
X. Ochire asupra mânistirilor Neamtul si Secul In anul 1859 - 677
XI. Administrarea mosiilor mangstiresti In Basarabia. Revendicarea mosiilor
Copanca si Chitcanii. Intala misiune a ieromonahului Teofan Cristea In
Basarabia, In 1858 682
XII. Masuri luate de Mihaiu Sturdza pentru buna cuviintA In marastirile de
maice. Legiuiri pentru Ingrádirea hirotoniilor. Conilicte intre Mitropolitul
Sofronie 0 Departamentul bisericesc 685
XIII. Guvernul iea asupra sa oarmuirea averilor ma,n5stirilor Chinovii. Lucrfirile
comisiei regulatoare 689
Acte 694
www.digibuc.ro
Ana tele A. R.Tom. XXXILMemoriite Sect. Istorice. Tanoviceanu, Itie Tifescu.
rA°
"I "
t
4
0
'1!
,
1 2 3 4 5 6 7 8 9
CTITORII MANASTIRII RACHITOASA.
3) Hie (Tifescu) spatar 2) Teofana spAt5reasa 1) Gavril (fiiul lor) 4) Enachi clucerul 5) Mihaiu Racovita vv. 6) Nicolae
Mavrocordat vv. 7) Grigorie (Mica vv. 8) Arcadie impArat 9) Impilratul Teodosie cel Mare.
NOTA: Tolana e sora Domnitorului Mihaiu Racovita, al carui portret se gase5te la numarul 5, iar Enache Clucerul este fatal lui Die Tifescu spatarul.
Fiecare arata cu degetul spre Biserica: Ctitorii Rachitoasei spre Biserica Rachitoasa, iar Domnitorii cari au inchinat Biserica la Slantul Munte, arata
spre Biserica Vatopedu, zulita de Imparatii Teodosiu cel Mare i fiul sau Arcadie.
www.digibuc.ro
MARELE SPATAR ILIE TIFESCU
SI
I. TANOVICEANU.
Membru corespondent al Academiei Romftne.
Resumat. Mânästirea Rachitoasa. Familia lui Ilie Tifescu. Vieata lui. Nunta dela 136.cani
din 1691. Rostul nuntasilor si cauzele conspiratiunii. Cuvintele nem&surate ale fratilor
Miron i Nicolae Costin. ApArarea lui Const. Cantemir Vod. Vinovátia lui Velisco Costin.
Cauzele denuntirii lui Ilie Tifescul. Ultimii sAi ani si vieata lui.
Notl. Data uciderii fratilor Miron si Velicico Costin. Anexa I. Traditiuni despre Ilie
Tifescu Frige-Vaca. Anexa II. Pornelnicul ctitorilor dela Rachitoasa. Anexa III. Hriso-
vul lui Const. Cantemir, arätand vinovátia lui Velisco Costin. Explicarea portretelor
ctitoricesti dela RAchitoasa.
www.digibuc.ro
808 I. TANOVICEANU
Mare le spAtar Ilie Enache (2), zis F,ii Tifescu, este un boier de
care vorbesc cronicele Orli, si, din nenorocire pentru el, nici cro-
nicele nici traditia nu-1 vorbesc de bine.
Mai Inainte InsA de a descrie vieata lui Ilie Enache, credern Ca
e bine a arAta pe scurt cine sunt pArintii lui 0 neamul din -care
se trage.
Spatarul Ilie era fiul lui Enache, care a fost camaravtori spa-
tar, vtori paharnic, 0 mare clucer, iar Enache insucl flul lui Eramia
Catstian, mare cAminar, ginerile stolnicului Dumitraf,lou Gheuca.
() 3794 Cronic,a Neculce, ed. gogalniceanu, Tom. II, p. 402-403; Confr. Melhisedec,
Notite istorice si arheologice. Bucureeti 1885, P. 304, care pune greeit data 1769.
(2) Dimitrie Cantemir In Vita Constantini Cantentyrii. Bucureeti 1383, ed. Ace.d. Rwri.,
if numeete din greeeala loan 4p. 58 ei 64).
www.digibuc.ro
MARELPI EIPATAII fLIE TIFEE4d17. sod
(1) Arh. St. Buc. Soveja, X, 7; Rachitoasa, Cond. 1, 6, 6 pi 298; Cond. VII, 46, Soveja,
X, 7 0 8.
i (2) A. S. D. Rachitoasa. Cond. I, f. 254, 255, 249, 250, 256, 276, 248; A. S. B. Soveja,
V, 8.
(3) Ceeace e mai ciudat e a din dou5. documente Eremia pare fiul lui pupa Sava ot
Cruce. Inteun zapis far/ data Postalache fiul lui popa Sava numepte nepotii sei pe Lu-
ppm, Ursul pi Tinase fiii Irimiei; in o judecata dela Vasile Voda, 1635, se vorbepte de
Eremia Dabija pi Constandin, ficiorii popii Sava... A. S. B. Richitoasa, Cond. I, f. 213
0 254.
(4) Vezi cele ce povestese blitranii, Anexa No. I.
(5) A. S. B. Rachitoasa, Cond. IV, 93.
(6) Man. Nean4u, Britegti, 2008.
(7) A. S. B. Mitr. Iapi, Cond. IX, doe. 2.
(8) Ac. Rom. V, 20; public, de d. N. lorga. Sttid. pi Doc. III, 31-38.
www.digibuc.ro
810 t. TANOVICEARII
www.digibuc.ro
MARELE SPATAR ILIE TIFESCU. 811
Judecand dupa.' Domnia lui Dias Vodá, se pare 6. the Enache s'a
näseut in anul 1666, eaci inainte de acest an Domnitorul se ail&
la Constantinopole, i, deoarece Enache spätarul slujia. in Moldova,
e greu de inteles cum ar fi putut Ihia a-1 boteze copilul inainte de
20 Iu lie 1666, data venirii sale in Moldova. In afar& de aceasta
se pare ca% Stamatie post. s'a casAtorit In 1648, cazi in acel an
primeste, dupii, cum am väzut, jumätate mosia Bozieni ca zestre si
pomana.. Prin urmare Safta, mama lui Hie Enache, nAscAndu-se cam
pe la anul 1650, e firesc eä fiul sau cel mare Ines s'it nu se fi
nrtscut inainte de 1666.
Insá cele dinti zapise si slujbe ale lui Ilie Enache venind prea
de timpuriu (in 1681), cum voin arg.th, se impotrivese ca sä lukn
anul 1666 ca data nasterii sale. In afarä de aceasta portretul sau
dela mânastirea frachitoasa (1) 11 aratä bätrân, cu barbä albá, de
eel pulin 60 de ani, si cum el a murit in 1704, urmeazä ea s'a näseut
inainte de anul 1650. Iramâne insa. nedumerirea cum a putut sã
fie botezat de Ilias Alexandru Vodá, care n'a venit in Moldova
deca.t 16 ani mai tArziu.
Ori care ar fi data nasterii sale, Ilie Enache päreh näscut intr'o
zodie fericia. Pe lânga, darurile nas,mlui seu Ilias Vodk mai clárueste
Doamna Safta, in 4 Aprilie 1669 (7177), o tigancá nepotului sau
Ilias (2). In afar& de aceasta tatál sáu Enache, pe de o parte inain-
teazä in slujbä i ajunge mare elucer, iar pe de alta Ii máreste
averea prin cumpáraturi si danii dela o multime de rezesi.
In 29 August 1673 (7181), Enache clucerul e läsat motenitor
de un viir al sau Irimia, fiul lui Anton pitarul, care, neavAnd copii,
se (IA lui cu tot ce aveo. in Ceucani si in alto locuri (3). Mosia
Tifesti, fostá in vechime a lui Dobrul, cel dintAiu mare logofät al
lui tefan eel Mare, care cazuse la impärteala unei surori a lui
Enache, e rascumparatil dela dAnsa de Enache clucerul cu 150 lei. (4)
Intre anii 1673 si 1680, Enache, ajuns clucer mare, cumpärá si
primeste ea dar o multime de rezAsii, iar in 28 Fevruarie 1679
(7187), Ursul pärealabul, fiul Eremiei cáminarul, neavand copii, lasä
averea cuconilor fratelui sau Enache clucer (5). Thnase sulgerul, un
(1) Acest portret 1-am putut apati, gratie staruinielur d-lui I. Bianu, prin hunivointa
d-lui Didi Juvara.
(2) A. S. B. Richitoasa, Cond. I, 275.
3) Ibidem, Cond. IV, 169-160.
(4) Ibidem, Cond. IV, 70-73.
(5) Ibidem, I, p. 212.
www.digibuc.ro
812 I. TANOVICEANII
alt frate, lash averea tot lui Enache, iar pe Andrei Balse si pe
cocoana lui, care credem ca-i era sorsa., Ii desmosteneste nevoind
sa-i ierte, dupa cum spune Laurentie Episcopul Radautului (1).
Totul pare& dar Ca merge bine In casa Jui Enache clucerul, si
de aceea, pe semne, el clädeste o biserica delemn ca multamita lui
D umnezeu.
Insa i nenorocirile lncep sä cada pe casa lui Enache clucerul.
Mai intaiu moare sotia lui Safta, care fara indoeala era Inca tinärä.
Enache se casätoreste din nou cu Anita, rata lui Dumitrascu Nacul
ce a fost paharnic mare (2), insa nici el nu traeste mult timp, M
moare in Martie 1681, lásand vaduvei sale 6 pogoane de vie la
Nicoresti, ca sa se hraneasca pa,nä se va marite.. Se vede ins& ch
Anita n'a avut greutate sá se mArite din nou, cad in 22 Martie 1688
(7196) Domnul dä volnicie lui Dias postolnicul pe cele vase pogoane
dela Nicoresti, deoarece mastiha-sa Anita n'a trecut nici 6 luni
dela moarted bdrbatului ei, i s'a mdritat (2). Aceasta Anita, care
a Ingropat Inca doi soti, afar& de Enache clucerul, anume pe Isar
vistierul si pe Mitre Apostol (Negri) mare vornic, trai Inca mult timp,
chiar dupä moartea fiului ei vitreg Ilie Enache (4).
Dupa moartea lui Enache clucerul, flu lui ramasi singuri, iar mai
cu seam& Ilies, continua ca si parintele lor sa-si mareasca averea
prin cumparaturi, danii i judecati. Cel dintaiu zapis pe numele lor
este un zapis de cumpararea unei rezasii de catre Ilie i Aposto-
lache cuconii raposatului Enache clucerul, care poarta data 5 Martie
1681 (7189) (5), poate chiar luna mortii pärintelui lor (6).
In 15 Octonivrie 1685, pe la Inceputul Domniei lui Cantemir Vodá
bAtrânul, gAsim pe Ilie Enache cu boieria de postelnic, !Ara indoeara,
treti postelnic, sub nbmele de Hies post. din Tifesti (7), iar in anul
urmator, Inainte de Iunie el ajunge mare clucer (8).
Insa In aceasta, Domnie, In care inaltarea lui Ilie Enache fusese
asa, de repede, incep certele intre dansul si puternicul boier Lupu
Bogdan pentru mosia Ceucani.
www.digibuc.ro
MARELE SPITAR ILIE TIFESCU. 813
www.digibuc.ro
814 1. TANOVICEANU
(1) Arh. Stat. Bucurekiti. Condica m-rii Richitoasa IV, 164, 120.
(2) A. S. B. Itichitoasa, Cond. IV, 164-168.
www.digibuc.ro
MARELE EIPATAR ILIE TIFESCV. 815
www.digibuc.ro
818 t. TANOVICEANIJ
(1) Doe. din 16 Apr. 7241 (1733) la d-1 avoc. I. Fotte din Iasi, publicat si de d-1N. Iorga
in Studit i Documente, vol. XVI. Bucuresti 1909, pag. 381. Confr. i Documeutul din
3 Mart. 7236 (1728), dela acelas, publicat si aceasta tot acolo, pag. 380, idupa ce am
ramas la mult5, lipsi din tamplarea visteriei In zilele Märiei Sale lui Mihai Voda, i luAn-
du-mi datornicii toata agonisita ce am fost având Ind, din tineretele mele). Confr.
Letopisetele, Cronica lui Neculce, ed. IT. KogMniceanu, T. II, p. 295;0 mai ales Cronica
atribuita lui Nicolae Costin, ed. II-a Kog. T. II, p. 74 si 75.
(2) In al 7-lea an al Domniei lui Const. Cantemir Vodfi.
(3) Familia Costache.
www.digibuc.ro
MARELE SPITAR ILIE TIVESC17. 817
«Deci Cantemir Vodtt, cum au inteles de acel sfat al boierifor, din Ilie
Frige-Vack au si repezit inteo noapte boierenasi de ai lui, si cu slujitorii
s&-i prina pe toti aceia. Deci unii au sc&pat in Ora munteneasa; iar pe
cari i-au prins i-au dus la Iasi. i pe Velisco vornicul, dup. ce 1-au dus la
Iasi, era zavistiea mai mare despre Cupäresti, imponcindu-se cu vorba mai
dinainte vreme, si avea si sieal& de &maul pentrucit era mai om dead toti.
Atunci in grab& Cantemir Vodk in manic 1-au b&tut cu busduganul, si 1-au
inchis in beciu. Deci neprietinii lui Ve lisco, atunci au aflat vreme de
au zis lui Cantemir Vod& «De vreme ce te-ai grabit de 1-ai b&tut, nu-1 Asa
viu ; pazeste de-1 omoara; a de va sc&pa viu, maine poimane el ne va
omori pe toti. ..i el Ina indat& au ascultat, si 1-au scos noaptea de i-au
taiat capul dinaintea portii, pentru binele ce au f&cut Velisco de i-au dat
stire lui Iordache visternicul, de au fugit in tara ungureasc& cand voia s&-1
omoare Cantemir Vodä; acum i-au multumit si Iordache intru acest chip ca
un Grec. ..$ri aflar& atunce neprietinii vreme de ziser& lui Cantemir Vodit:
«Acum de vreme ce ai omorit pe Velisco, trimite de prinde si pe frate-
salt Miron logoftttul, de-1 omoark ori vinovat, ori nevinovat s& nu scape,
c& apoi inc& a fi mai rail si de tine si de noi».
«Deci Cantemir Voda nu si-au socotit vieata lui, c& era trecut cu WM.-
netele, om de 70 de ani, de numai c& nu-i sosise ceasul mortii si lui, ce
s'au potrivit neprietinilor si nu si-au crutat sufletul sau, ce ca un tiran au
trimis pe Macri, vätavul de plharnicei, cu slujitori din Roman, de 1-au luat
de acolo, dela casa lui, dela Barbosi, de 1-au dus pan& in Roman, si i-au
täiat capul. *i cand 1-au gäsit Macri acolo, la BArbosi, atuncea fi murise si
giupaneasa, Si nimic nu stia de sfatul frätini-s&u, sau de a celorlalti boieri,
c& nu era amestecat cu ceilalti boieri la sfat. CA el pornise atunce pe un
fecior a lui, Niculai, s& iea pe fata Duc&i Vod& dela Tarigrad, si se gatise
si ou celalt fecior, cu Patrasco c&marasul, si lea fata lui Cantemir Vodk s&
www.digibuc.ro
818 i. TANOVICEANtt
se incuscreze, si nici cu gandul nu gandia, ca, i-a veni o furtunk ca aceea» (1).
Tot ace1ea0 lucruri, MA cu mult mai pe scurt le spune cronica
atribuita log. Nic. Costin :
A(La veledtul 7200, in luna Dechemvrie (2), in domnia sa, Cantemir Voda
taiat-au pe Miron Costin ce au fost logoPat mare, si pe frate-sau Velisco,
ce au fost vornic mare, dandu-le vina a s'au ridicat pre Domnie asupra
lui; ins& Miron logofatul nefiind. in Iasi inteacea data, ci la taxa, la un sat
al lui, si s'au fost Lkmplat de i-au murit giupaneasa, ce vrand sä o astruce,
iata au sosit si la ansul, dela Cantemir Voda, armasul al doilea Raco-
viO, cu. un steag de lefegii, ca sa-1 duck la Iasi, ce el se rugase ca sa oak
pasuiala pan& si-a ingropa jupaneasa, si sk purceaga; si find asa, iata
de sarg a sosit si. Maori vatavul cu a doua porunca, cum in ce loc il va
afla acolo MA taie capul ; si dupl porunca a$ intr'acela ceas i-a taiat
capul, si 1-au astrucat impreuna cu giupaneasa lui. Si asa, intorcandu-se
trimisii inapoi cu isprävirea de porunca, atuncea noaptea, cam la cinci
ceasuri, scoasera si pre Velisco vornicul din beciu, de sub casa cea mica,
si-I dusera la fantkna de-i War& capul. Si au statut acolo de fa0, pentru
credinik, fiul sau Dumitrasco beizade, pana ce i-au taiat capul» (3).
Dim. Cantemir povesteste altfel lucrurile. Dupa dansul cel care
se casatoria era Velisco Costin, care find vaduv se insura, de a
doua oara cu fata lui Paladi vel vistier; el fiind coronat la minta,
duph cum e obiceiul, nuntasii conspiratori 1-au numit Domn (princeps),
si pe logodnica lui DomniVa. (principessa).(4).
Un izvor strain, raportul adresat de gen. Veterani catre Consi-
liul de rasboiu, da o a treia versiune.
Dupa dânsul fapta s'ar fi intamplat cu acaziunea nuntii fetet
Domnului, cand marele logotat si hatmanul find intelesi cu Polonii,
crezuse GA e timpul cel mai nimerit pentru executarea planului lor.
Ins& scrisoarea cazand in mane, Domnitorului, acesta voise sa lo-
veasca pe batman (General) cu buzduganul, si apoi scoasese si sabia,
ins& hatmanul li luase din mama sabia si atunci Domnitorul a che-
(1) Ion Neculce, Cap. XI. Domnia lui Const. Cantemir Vod6. Ed. II Kogalniceanu,
T. II, p. 240-241. Despre moartea soOei lui Costin, vorbeste si Dim. Cantemir, in
Vita Const. Cantemyrii, p. 66, insä el aouz6 si pe Miron Costin de a fi fost plrtas la
complot.
(2) Despre data exact& a 'aorta Costinestilor, 1691 s'au 1692: vezi o noti special6 la
sfarsit, inaintea anexelor.
(3) De Domnia lui Cantemir bei, ce-i zic Constantin Vod6. bitrAnul. Ed. II. Kog6.1-
niceanu. T. II, p. 38 si 39.
(4) Dim. Cantemir, Vita Constant. Cantemyrii. Bucuresti, ed. Ac. Rom. 1883, p. 68.
www.digibuc.ro
MARELE SPATAR ILIE TIEESCE. 819
(1) C. Giurescu, Anal. Ac. Rom. 1907--8. Vol. XXX. Memor. Sect. istorice, p. 300, not.
(2) V, A. Urechia, Miron Costin. Opere complects. Bucuresti 1888, T. II, p. 544 lid 646.
Gazeta, N-rele 10-11. Corespondenta din Varsovia.
(3) 1668. (7176) lunie 30. St. Spiridon. Bodesti I, 55. Publicat de Doi in Arhiva Soc.
stiintif. liter. Iasi. T. III (1892), P. 32. Insfi acolo am flout greseala de a afirmi a Ne-
culce greseste and zice a Paladi ar fi cumnat au Velisoo Costin, bazindu-mi pe aced
document: nu stiam insä cä Velisco a avut douä sotii.
www.digibuc.ro
820 I. TkNOVICEANII
www.digibuc.ro
MARELE SPATAR ILIE TIFESCII. 821
Ion RacovitA vornicul, ca-i botezase Cantemir Voda un copil lui ion Raco-
vita, mai mic decat ginere-seu Mihalachi, si pentru aceea, poate fi, n'au rabdat
Dumnezeu (1).
www.digibuc.ro
822 L TANOVICELNII
www.digibuc.ro
MARELE SPITAR ILIE TIFESCII 823
www.digibuc.ro
824 I. TANOVICEANII
www.digibuc.ro
MARELE SPATAR ILIE TIFESCII. 825
www.digibuc.ro
826 I. TANOVICEANIT
(1) Cronioa lui Nic. Muste. Edit. II-a Kog. T. III, p. 25.
(2) Neculce, Ibidem, II, p. 230.
(3) Exempla. Eremia Movil5., Vasilie Lupu, Gh. tefan, Mihaiu Racovitfi.
www.digibuc.ro
MARELE SPITAR ILIE TIFESCIL 827
faeut-o pe de o parte din pricina ca era, mai firesc sa aiba mai mare
Incredere In ginerele sau cleat In Ve li§co Costin, iat pe de alta,
parte pentruca de0 Veli§co era Indraznet la rasboaie, ins& nu avea
izbandk §i mai totdeauna era batut: aVel*o hatmanul zice
Neculce era un om de fire, §i de treabá la toate socotelile lui,
§i Indraznet bun, numai neavand nici cu. eine, au dom.& nici noroc
la rasboiu n'avea sa-i slujasck ea pe unde merge& II tot batea» (1).
Daca lucrurile sunt astfel precum le spune cronicarul Neculce, nici
nu putea, sä faca altfel un o§tean batran qi viteaz ea Domnul Cantemir
Vodk decat sà, schimbe pe hatmanul cel nenorocos, ori neiscusit
la rasboaie, §i sa puna un altul In locul lui, mai ales ca pe acea
vreme podgheazurile lee0i pradand necontenit tara,slujba de batman
nu era, o slujba numai de nume E,;i fara de treab5,. i cand vom
acra'ogh, ca Domnul nu a 15,sat nici pe Veli§co far% slujbk ci i-a dat o
slujba tot atat de mare, vornicia terii de sus, atunci vom intelege
si mai mult cat de vinovat era Vasco Costin fata cu Cantemir
Vocla. Cronica anonima, arata insä c5, din aceasta pricina Veli§co
se certa cu Bogdan chiar fata de socru-sau Domnitorul, 0 ii zicea
cuvinte ocaritoare. ai Velivo vornicul, daca 1-au pus vornic mare
Cantemir Voda, §i au dat gineri-sau lui Bogdan hatmania, nu pa-
rasia la toate mesele dornnWi a marl pe Bogdan hatmanul, 0 a-i
zice cuvinte far& cale; nepurtand grije de Cantemir Voda, carele
auzia toate, 0 se face& a nu auzi, 0 toate le rabda, ca tot pentru
hatmanie li pare& rail lui VelivoD (2),
la% pricinile cari faceau pe boieri, 0 mai cu seam& pe aprigul
foi necumpänitul Veli§co Costin, sa lupte pentru a scoate din Domnie
pe Canternir Voda. Purtarea boierilor era cu atat mai vinovatk cu
cat atunci cand tara avea norocul ca Turcii A lase pe Domn in
pace, 0 chiar iertase birul terii, boierii gasiau de cuviinta sä alerge
la Turci ca 85, ceara sa schimbe pe Domn. Ca §i cA.nd Turcii n'ar
fi schimbat destul de des pe Domnii Munteniei §i ai Moldovei!
1)ac5, cele scrise de Neculce sunt adevarate, se pare chiar ca
Velivo Costin tragea nadejde sa ajunga el Domn in locul lui
Cantemir. cci strangânduse la acea nunta, au sfatuit 0 s'au jurat
cu totii, ei In de ei, sa fug& in tara munteneasca la Brancovanul
Vodk sa le dea ajutor de cheltuealk sa mearga la Poartk sa parasca,
(1) Op cit., II, 231.
(2) Op cit., III, 87. Ca Velisco Costin din hatman a fost %Ant vornic mare de Tara de
sus, se vede din dooumente. In August 1689 (7197) el era. hatman. (Vezi Urechia, Opere,
Miron Costin, I, p. 220; iar in 2 Maiu 1690 (7198) vornic. M-rea Neamtu, Preutesti, 1393.
www.digibuc.ro
828 I. TANOVICEANII
pe Cantemir Voda, sa,-1 scoata din Domnie, EA, ridice Domn dintre
dan§iii pe Veli§co vornicul 1) (1).
Negre§it ca Neculce ca ginere al hatmanului Lupu Bogdan, el
Insu§ ginere al lui Cantemir Voda, poate fi banuit de pärtinire
pentru mo§ul de pe mama al sotiei sale; s'ar puteà crede, ca el
cauta sa micqoreze vina lui Cantemir Voclii, aratand vinovatia lui
Velivo Costin. In fapt Insa, nu e a§à; cronicarul e drept, el arata
nesocotinta 0 vinovatia lui Veli§co Costin, dar nu aproba, omortrea
lui, §i mai cu seam& a fratelui sau Miron Costin.
Departe ca Neculcea sa, Invinovateasca pe nedrept pe Costine0i,
el las& nespusa o fapta uritä §i nevrednica sávarOta de Veli§co
Costin, pe care nu credem ca Neculce sa, nu o fi cunoscut. Anume
Veli§co Costin, find trimis de Cantemir Voda, sa, hotarasca qi sä
aleaga, niE,Ite mo§ii In tinutul Tutovei, In loc de a nu fatari §.1 de
a alege pe dreptate, a luat mita 100 stupi dela Apostol Talpe§,
tefan Cornia Eid Ulea. i find Intrebat pentru ce face nedreptate,
el a raspuns lui Antiohie Jora clucerul, pe care 11 nedreptatise, ca
n'are cum sa faca preste porunca Domniei, §i ea, Ii va da scrisoare
la ma,nä ca sä fie de credinta cum ca., i-a facut nedreptate pe porunca
Domniei. «Care marturie vazand Domnia mea, scrisa de Veli§co
singur cu mama lui, urnindui fapta Iui cea rea, care au Mout
pe manda, cu mare nedreptate, §i §tiind Domnia mea, ca nu i-am
dat porunca ca aceasta, chemat-am pre tot sfatul Domniei mete, pe
dumnealor boierii cei mari qi mid, §4i pe tog mazilii, §i am facut
divan, itli am pus de au cetit marturia lui Veli§co deplin, de au
vazut tot divanul de stra,mbatatea ce au Mout el lui Antiohie» (2).
Daca acest document spune adevarul, li,3 i e greu sa credem altfel,
caci Domnul s'ar fi sfiit sa scrie minciuni Inteun document public,
fata cu contimporanii sai, apoi Veli§co Costin apare intr'o lumina
foarte urita. El luà mita, judeca stramb, §i necinstia, pe Domn,
ponegrindu-1 ca i-ar fi poruncit sa judece pe nedrept.
Prin urmare Neculcea nu numai ca. nu Invinova4e0e pe nedrept
pe Veli§co Costin, dar chiar acopere lucruri urite, pe cari nu se
poate ca el sä nu le fi §tiut.
De altmintrelea, din povestirea omoririi Costine§tilor se vede
foarte limpede ca, cronicarului Ii pare foarte ra,u de acest fapt al
(1) Cronica Neculce, T. II, p. 240; Conf. Vita Cons& Cantemirii de D. Cantemir, care
d6, multe aminunte relative la aceast6 afacere.
(2) Vezi In Anexa a 1II-a documentul Intreg, descoperit de noi In Arhiva St. Spiridon,
Iasi.
www.digibuc.ro
MARELE SPATAR ILIE TIFESCIL 829
www.digibuc.ro
830 I. TANOVICEANU
(1) Dimitrie Cantemir Vodá, Vita Const. Cantemyrii, p. 68. (edit. cit.), mug, s6,1 apere
spunand a 0 neflind din ceata conjuratilor, a fost pus O. jure, 0 din cauza temarii
unei motif groaznice, a jurat bietul Ilie, miser loannes", cum li zice Cantemir. Aceastri
amenintare cu moarte groaznicl la nuntd, In casa socrului sfiu Ion Racovita, ne pare o
minciuni, care nu meritá at fie combAtuti!
www.digibuc.ro
MARELE SkiTAR ILIE TIFESC11. 831
www.digibuc.ro
832 7. TANOVICEANt1
(1) Doc. din 2 Nov. 7212 (1703). S. Spir. Iai Popricani, V, 95.
(2) Nic. Costin. Ed. Kog. T. II, p. 51.
(3) Neculee. Ed. Kog. 11, p. 280, Cap. XV.
(4) Vezi la fine Anexa I. (traditiuni).
(5) Apud Melchisedeo ullie Ianakis.
(6) Apud Melehisedee esotia meas.
www.digibuc.ro
MARELE SPATAR ILIE TIFESCIL 83g
De s'ar prileji fiului nostru Gavriil moarte, si s n'aibA feciori sA-i rAmAie
in urma lui, la mosiile mele ce-s de pe tatAl meu, s n'aibA treabA ruda
mea de pe tatAl meu. Asijderea i la mosiile ce-s de pe maica mea, sa, n'aibA
treabA ruda mea de pe maid a se amested. Asijderea si pe mosiile ce am
cumpArat eu n vieata mea, iarAs nime GA nu se amestece. Asijderea si la
mosiile sotiei mele a Tofanei, ce va fi partea mea, sti n'aiba parte fratii
sau rudele mele. si dud ne-ar pedepsi Dumnezeu cu aceastA mai sus po-
menitA, toate mosiile noastre sa. fie a sfintei mAnAstiri a Rechitoasei, ca,
aceea ne rAmftne de aci fecioarA. lar eine s'ar amested a strid a noastrA
tocmealA i asezare ce am facut, sA fie triclet si proclet afurisit.
Asijderea i pe toate casele mele pun epitrop pe sotia mea Tofana sA aibA
a o asculta pAnA va fi si ea vie. Asijderea si din odoarA i alte ale casei
agonisele, iarls toate sA fie pe sama sotiei mele Tofana, ca sä aibA a griji
sufietul meu si al ei, si a istovi zidul dela mAnAstire, i un And, douä, s'au
cAte a puteA, O. fie nevoitoare sa fad chilii de peatrA, vrAnd Dumnezeu si
dAndu-i putinta. far rudele mele la nimica sA nu se amestece, cAci fecior
las pe mAnastire. Iar pe Tofana i pe copilul i casa mea o las pe ajutorul
MAriei Sale Mihai Voevod, O. le poarte grije i sfintei manAstiri tij. Si pentru
ca bun . si credincioasA s1 fie aceastA diiatA a mea, ce am fAcut la boala
mea, i la moartea mea, am iscAlit i eu i sotia mea Tofana. lust i sotia
mea Tofana d nu se mArite in urma mea, i cu cinste s petread ca si
alte jupAnese, deosebit pentru cinstea casei ce este. Iar eine ar iesi dintr'-
aceasta asezare i tocmealA, cum si mai sus am zis, sA fie blAstAmat de
Domnul Dumnezeu, fj i de toti sfintii; Amin. i eu singur cu maim mea am
scris Let. 7212. Maiu 16.
Ilie Enache vel spatar. Tofana spataroaia (1).
Fara', Indoea1 c Ilie Enache era greu bolnav cand a scris aceastä
diiatä, pe care singur spune ca'. a scris-o la boala i la moartea
lui. El a murit chiar In anul cand a scris-o; in Decemvrie 1704,
vorbindu-se de el, se spune c manastirea Wachitoasa a fost ziditä
de reiposatul Ilie Enache vel spatar (2).
Neamul Iui se stinge dupa pupa, vreme. Fratele ssau Apostol
murise Inaintea lui fara urma§i, iar Gavril, singurul säu copil, moare
tanar i neinsurat catre 1720. Intamplandu-se dupá cum se scrie
(1) Aceastä diiati a fost tiptirit5, de Ep. Melhisedeo In Notite istorice i archeologice,
Buouregti, p. 297 si 298, dupg nicte cOpii. Ea se gäseete, tot In copie, Ins& mai exec*
la Arhiva Statului Buouresti. M-rea Rachitoasa, Cond. II, p. 1 ci 2. Noi am urmat oopia
Ep. Melhisedeo, cu oarecari indreptari.
(2) A. St. B. Rfichitoasa, Cond. II, p. 17 ci 18.
Analele A. R.Tom. Xxx11.Mem. Seq. latorice. 58
www.digibuc.ro
884 1. TANdiricgarti/
www.digibuc.ro
MARELE SPITAR ILE TIFESCIL 835
www.digibuc.ro
836 I. TANOVICEANU
nu a trait mult timp In urma acestui fapt, a dupä aceea n'au trait
un an nici Cantemir Voda, §.1 au murit» (1). Data mortii lui Cantemir
Insä, Neculce o arata greqit 7199 (1691), ceeace dovedeqte &á el
incurca datele: Ne spune insa un lucru exact, de care ne vom folosi
in urma; anume c5, fratii Costini au fost uci§i In anul al 7-lea al
Domniei lui Cantemir, Inainte de expeditiunea la Soroca.
Dupa cronica atribuith lui Nicolae Costin, cei doi frati au fost
uci§i In 7200 Decernvrie, ceeace corespunde anului 1691 De-
cemvrie.
Varianta atribuita lui Nic. Muste spune ca a trecut un an §i
4 luni dela uciderea fratilor Costini, pan& la moartea lui Const.
Cantemir; Insa, cum aceasta varianta, ca §i cronica lui Neculce,
pune moartea lui Const. Cantemir In anul 7199, adica 1691 Martie,
ar .urma ca cei doi frati au fost uci0 In Decemvrie 1690.
Prin urmare dupa cronice, faptul s'ar fi petreout In Decemvrie
1692, In Decemvrie 1691, s'au chiar poate in Decemvrie 1690.
Cel putin aceasta din urma data trebue Inlaturatä fara nici o
indoeala, fiindca in documentele anului 1691, gasim pe fratii Costini
pa.nä pe la mijlocul anului (2).
liamane de ales Intre anii 1691 Decernvrie, §i 1692 Decemvrie.
Parerea noastra este, ca Intre aceste date trebue aleasa cea dintai,
anul 1691 Decemurie, adicA, suntem de parerea lui Vas. Urechia,
admisä i de d-1 Al. Xenopol la Inceput.
Observam mai Intadu ca, panb, astazi, nu s'a publicat, i nici din
nenumaratele documente Inedite ce am cetit, nici unul nu am vazut,
care sa pomenesca pe Costini ca fiind in vieata In anul 1692.
Dar noi nu ne Intemeiem numai pe aceasta proba negativa, la
care ni s'ar putea raspunde ca", daca nu s'a gasit pana astazi un
astfel de document, s'ar putea gasi In viitor.
Avem Ins& o dovada pozitiva ca Veli§co Costin nu mai traia., In
Aprilie 1692. Un document din 15 Aprilie 1692 (7200), cu marturia
tuturor boierilor divanului, spune ca, clupci seivárfirea lui Velisco
Costin biv vel vornic au ramas datorii, intre altele 275 lei datorie,
calre ford. Rusät vel vistier «dati bani din banii gospod. ot vist.
cu zapis din mana vornicului VelWo», §i de aceea s'a dat In plata
www.digibuc.ro
MARELE SPITAR ILIE TIFESCII. 837
satul Zugravii pe apa Miletinului In Hbx 15,u, fost al lui Veli§co Costin.
Const. Cantemir Voda, Intaxeste judecata la 1 Maiu 1692 (1).
Prin urmare In Aprilie 1692, Velisco Costin nu mai era in
v ieata.
Ca fratii Costini nu au putut sa fie uci§i In Decemvrie 1692,
mai rezulta, si din altä marturie. In adevár Neculce ne spune, cii
nunta dela Bhcani s'a facut In al 7-lea an al Domniei lui Constantin
Cantemir inainte de ce au mers la Soroca Domnul Impreuna,
cu Daltaban Pasa, seraschierul Oblucitei, aceasta, expeditiune insä
s'a IntAmplat In vara anului 1692 (2), deci nu poate fi vorba do
Decemvrie 1692.
Acestea toate Intaresc cele scrise In cronica atribuitá lui Nic.
Costin, c5, fratii Miron si Velisco Costin au fost uci§i In 7200 De-
cernvrie, ceeace corespunde cu 1691 Decemvrie, daca vom scädea,
cum este obiceiul, 5509 ani. De asemenea data de 1691 Decemvrie
se Intäreste si cu cronica atribuita, lui Muste, care spune cA. a trecut
un an si 4 luni dela uciderea Costinestilor pana la moartea lui
Constantin Cantemir. Cantemir Vodá murind In 17 Martie 1693 (3),
un an si 4 luni In urm5, e tocmai Decemvrie 1691, data pe care
o gásim In cronica atribuith lui Nic. Costin.
Neculce fära, indoealä greseste c'and scrie ca, n'a trecut nici
un an dela uciderea Costinestilor, p'anä la moartea lui Const. Can-
temir; flindca uciderea s'a intâmplat in Decemvrie, apoi a urmat
expeditiunea la Soroca, Neculce singur o spune, §i In sfAr§it moartea
lui Cantemir. Daeä fratii Costini ar fi fost ucisq In Decemvrie 1692,
expeditiunea la Soroca ar urrna, sä fie din 1693, ins& aceasta, expe-
ditiune se E,4tie ca s'a fäcut In 1692, c5.ci chiar Neculce aratá ca,
s'a Intamplat In anul al 7-lea al Domniei lui Constantin Cantemir.
Rámâne de combátut argumentarea d-lui Xenopol. Intr'o not&
asupra documentului din 30 August 7200 (1692) publicat de noi in
anul 1895, d-1 Xenopol zice: a Vedem deci ca, Velisco este arátat
ca tráind la 7200-1692 August 31. ,
((Este deci exactä data pus& de Nicolae Costin mortii unchiului
sAu 7200, s'i nici nu putea sa", fie altlel, cAci nepotul trebuia, sa cu-
(1) 15 Aprilie 1692 (7200). Arh. St. Bucuresti, Cond. Asache II, p. 79, si acelas docu-
ment, Arhiva Rosnovanu, Stanca, Diverse I, 59.
(2) Vezi Dem. Cantemir, Histoire de l'Empire Othoman. Trad. par M. de Jonquieres.
Paris 1743. T. IV, p. 150. '
(3) Al Xenopol, Ist. Rom. IV, p. 359, nota 22, gi Dem. Onntemir, Vita Const Cantemyirii,
ed. cit., p. 76.
www.digibuc.ro
838 I. TANOVICEANII
(1) .Arhiva societatii §tiintitice i literare din 1ai, 1895 (an. VI), p. 100 notat. Nu
vedem pentru cu data Gazetei, Martie 1692, ar fi nesigurrt.
www.digibuc.ro
MAtittt W.TAR ILIE TIVEgeli. 830
ANEXE.
I. Traditiuni despre Frige-Vaa.
Ibineati, 19 Iunie 1908.
Onor. Peirinte!
(citre pirintele I. ANTONOVICII.
lata ice am putut culege despre boierul dela Tifesti. Batranul loan Topala,
in varsta de 80 ani, istoriseste urrnatoarele auzite si de el dela batrani.
Lumea 11 poreclia «Frige-Vaca», pentruca de mai multe ori pe an, la
zile insemnate facea masa la norod. (un fel de praznice), si fiinda, pe atuncea
nu sa gäsia ca acum de ale mancarii, cum bunaoara ore; fiindu-le targul
prea departe, apoi taia la fiecare masa (praznic) cate o vaca, pe care o frigea
si o da de pomana, pentru sufletele mortilor. Norodul stiind anumite zile,
cind se facea pornana, se invitau ceala din ceala i ziceau «Hai ma la Frige-
Vaca, ca astazi mai frige una*.
Altii mai spun ca atat de strajnic ce era, ca nu suferia pe nimeni sa-i
calce mosia, i ori de cate ori prindea ate o vita pe mosie, o taia, o frigea
si o da de pomana.
Aceasta deocamdata am putut culege din popor despre boierul din Tifesti
Imediat ce mai pot aft& vä comunic.
Al sf. voastre sincer arnic
G. Rebegea econom.
www.digibuc.ro
840 1. tariovictANti
www.digibuc.ro
MARELE SPATAR ILIE TIFESEII. 841
Pentelei, Ursul (I), Tanase (2), Craste, Dragne, Costandin, Enache, Marica,
Stanca, Savastia, Dumitru (3), Nedele, Costandin, Grigori, Axinie, Stratu,
Ivascu, Nistor, Alexandra (4), Tudosca i5), Candachia (6), Dumitru (7),
Agathie (8), Nacul (9), Tudosca, Antohi, Todosca, Ierei Grigorie, Done, Ierei
Mihail, Leondari, Vasilca, Irimia, Grigorie, Simion, Stratu, Ilinca, loan, Simion,
Sofronie, Costantin, Marie, Vasile, Pavel, loan, Irimie, Mihalache, Nazarie,
Anita, Raxanda, Costantin, Craciun, Elisafta, Vasile, loan, Chiril, Efrim, Marula,
Stefan, Ierodiacon Lazar, Sabin, Axine, Etimie, Grigorie, Tudosca, Chiriac,
Pavel, Maria, Costantin, Gavril, Mihalache, Marie, Pavel, Alexandru, Ghiorghita,
Antohi, Ilina, Catrina, Toader, Gheuca, Gavril, Marie, Antohi, Ghiorghita,
Costantin, Marie, Stefan, Gavril, Abaza, Costantin, Sabina, Neculai, Axinie,
Gheorghi, Alexandru, Luchian, Ioil, Apostu, Costantin, Ierei Gavril, Anastasie,
Ioana, Monah Ion, Marie, Irimie, Marie, Grigoras, Monah Evloghi, Vucol,
Monah Paisie, Monah Sava, Monah Paisie, Ieromonah Partenie, Gherasim,
Gheorghe, Ene, Agora, Lambru, Caterina, Agora, Stefan, Neculai, Anita,
Costantin, Toder, Lazar, Ilinca, Ioan, Luchian, Postalachi, Vucol, Ieromonah
Gavril.
www.digibuc.ro
842 I. TANOVICEANU
www.digibuc.ro
MARELE SPATAR ILIE TIFESCU. 843
cu giudetu1 lui Ve1i§co, 0 ei acolo mo§ina§i n'au fost, ci i-au fost dat mo§ia
altor razia§i cu care n'au fost având triabA, 0 1-au scos din CorlAte§ti §i
din Giurine§ti, ca §'acolo inc A. sA le ia sama de va hi fost Come 0 Talpe§
de mo§ie, sau macar cumpArAtori mai vechi decal cluciarul Antiohie, §i a
hi cumpArat Antiohie Para §tirea lor, sA-i intoarcA lui Antiohie ce ar fi dat,
§i sA-§i tie el numai drepte danii ce a hi avand. Iar de a hii mai vechiu
cumpArAtor Antiohie cleat dan§ii §i s'or hii indesat a cumpAra Talpe§ §i
Cornia, far de §tirea lui Antiohie, sA le intoarcA Antiohie toate cumpArA-
turile lor. Iar pentru danii ce or hii mai avand Ta1pe§ §i Cornia, sa. jure ei
precurn le sunt lor drepte danii, acelea sA §i le tie, §i de nu s'ar putea
invoi sA le tie la un loc, sA le stalpascA deosebit.
Iar pentru iazul ce au fAcut Talpe§ §i Come lui Antiohie acolo la BorA§ti,
pentru sA-i ia iazul lui Antiohie cel dela CorlAte§ti, sA le intoarcA toatA
cheltuiala Antiohie, sA-§i tie 0 acela hAlWeu, cAci 1-au iezit pe mo§ia lui
Antiohie, 0 ei nehiind cu nimic mo§ina§i acolo, ce numai au umblat cu
mare vic1e§uguri 0 cu mande de au scos pe Antiohie din danii, §i din
schimbaturi 0 din cumparAturi care au avut cu voia rAzia§ilor lui, §i preste
giudetul Domnii miali carele aratA mai sus. CA §i intai la divan, §i acum pe
urmA tot acesta giudet li-am arAtat, ca saii tie Antiohie iazul ce §i I-au facut
pe pArtile celea de ocinA ce au avut, 0 sA-§i tie §i partile ce au avut din-
tiamandouA sA1i§ti1e din CorIAte§ti §i din Giure§ti. Iar acea socotealA ce au
facut vornicul Ve1i§co atuncea, sA nu hie intr'o nimica §i nici de o treabA
nimArui, cAci s'au aflat c'au imblat rAu §i pre strambAtate. Iar pentru boiarii
ce scriu mai sus, cA se vor trimite socotitori §i a§ezAtori acestor ocini,
inteaceastA datA nu s'au putut trimite, find Domnia mea purcegAtor la oaste
in triaba luminatei imparAtii. Iar dupa ce ne va aduce milostivul Dum-
nezeu, aceastA socotialA §i alesAturA ar face-o boiarii ce s'ar trimite cu aceea
triabA pe giudetu1 §i socoteala ce o aratA mai sus. Aceasta scriem Domnia me.
U. Ias. Ito 7200 August 30.
LAsAm mArturie pre milostivul Dumnezeu, cum dela noi nici o invAtAturA
vornicul Ve1i§co n'au avut sA facA stranbAtate nici intr'o parte ; inainte
tuturor boiarilor §i a tot divanul 1-am invatat cum s'ar putea nimeri sit
facA dreptate 0 a§ezare acei gAlcevi ce era pentru acele ocini.
Iar6.0 noi in urmA, ie§ind Antiohie clucerul din tar, in tara romaneascA
scriind de acolo cum au avut restrambAtate din hotArAtura lui Ve1i§co vornicul,
0 noi iarA 1-am chemat §i i-am zis pentru jaloba ce jeluia cluceriul pentru
cAci au fAcut strainbAtAte, el nu 1-am trimis O. facA stranbatate nici intr'o
parte, ci sA indrepteze §i sA facA bunA a§ezare, nici mandA sA ia. CA inte-
lesAsem Domnia mea cA au luat prisAci de stupi. El se apuch tare inainte
www.digibuc.ro
844 I. TANOVICEANU
a tot sfatul Domnii mele cum le-au Mout socotialä direapta. Iar acum in
urrn5, se vazti si mai chiiar lucrurile lui cele farä treabä i luatura mandei
ce au tras ditre sine, au facut strambätate lui Antiohie cluceriul. Ce tot
cele pomenite mai sus socotele lui sä nu hie intru nimic, i acei boiari
trimisi, cu suflet nevätämat, drept pe obiceiul Orli vor tocrni i vor asaza..
(L. P.)
Tudosie Dubdu vel logofat iscal. (1)
www.digibuc.ro
LUPTELE
DELA
OGRETIN SI TEISANI
DIN ZILELE DE 13 1 14 SEPTEMVRIE 1602 (7111) (1)
DE
GENERAJ, P. T. NISTUREL.
www.digibuc.ro
846 GENERAL P. V. NASTUREL
( tfffff 0 7/
/ 41/fi
A
Ii
re
do740/10/ 1 //Old
e'ff7,04,. / /10111P
Fig. 1.
Planul Schitului Silnesti din jud. VA1cea.
No. 1 Mormantul lui Stroe Buzescu.
No. 2 jupanesii Sima.
www.digibuc.ro
LIIPTELE DELA OGRETIN J TEI*ANI. 847
iteirtIgT5 .71ffir V 8
ibi Mill'
d.Ui.'L
,Aujimatimpla_:1gt con '40
CaTAHHSPAchliNHO' LUliALAPArb
.u.115 OA' LihiliAlcaiM
V) ownitatattYottixonttYcb
iiii-A MD Xt. ii Eat ti-At Tii1
fIliiii-Affino At Wfklig 0 b. ,
Orniti3, itIMIEfilitHilktilift
WU sttfOR-,-, Min .t11)1 railfklifit
fhattlEORE , :Ting tI1Jgthkth 1' .
VE 1 ,, - tail; 1 lif'
'at 0 .. .. , off itiY :us
, -FMTISS
_ . 0_
lir E. 1 If' INgli . i c wit
-( 1:4_,15.F.?,TA6,3 7lii C. 111
ph' 7 paililliEllitlitk ; 4 ,
1, t.,,, _,!:
L01............n.rwMINIIMIIM
'Mfg 1
'( a 0
jrn
ito IV t<vly
.
1'
....
rVi.:t i- Vir(61'ye'
rrn
'4,ia . 4 ,
d!.
24': 7142
4 Lk...
Jiiirtill415111311)*(4111.1,1
Fig. 2.
Monruintul lui Stroe Buzescul.
www.digibuc.ro
GENERAL P. V. NASTUREL
1348
Pen Tara Moldovei] (1). Esira Buzer;iti On) Tara lor ift T(a)ra Nem-
t(6scrt), [iar atuncel (1) merse juprtnul Stroe la (1m)p4ratul ne-
miitesc [Ca sa, cearci] (1) ajutori de esira, la Tara Rumán(escA) cu
Rad(u1). Vo(dA). Si nui a0epiltá Simion Vo(da). Déci si3(u) [rd-
clicat cu Le01(1), (§)i Moldoveni §.i IIanulil [Cu mare oastel (1) de
'Mari §i esira de srt lovira. In gura Telejinului la Teiu§ani in luna
lu S'Aptevrio 14 zile, ani 7110 Luni demin(6)t(ii) pii(ngt) sara si fa-
cur(ii) návalti, Marti d[emineta de trei ori do toate pcirfile, iarl(1)
jupanul Stroe atata nevoe pre creOini vãzänd statu In potriva Trt-
tarilorti de sa,' lovi cu curniinatulil Mutt-dui si Iii junghe pre Trttaril.
Si di(n)tr'acelil razboi sg, rani la obraz §i pest(e) [treil (1), si-tp)tri-
män(i) sä ta(rn)plä rnortite In luna lu Octovrie 2 zile, vtileto 7110.
Si nu fu pre voe cäinilor de TAtari. Dumnezeul erte».
Pe muchia petrei:
«Scrisi eu jupunès(a) Sima a Stol(ni)cul(u)i lu Stroe: Dèca voi
muri sa ma grupati längá dumniia lui aic6».
Inldturarea bdnuelilor.
D-1 profesor Iorga Insote§te lectura d-sale de ni§te notite foarte
interesante cu privire la rAnile viteazului Stroe; dar, spre a pre-
ciza, ziva bätäliei, d-sa nu se fere0e a spune cum ca. Sima s'ar fi
inelat si Co, n'ar fi fost lupta Marti ci Luni ; c6,, prin urmare, rrtu
s'a sapat pe piatra 14 Septemvrie, cum räu s'a tradus leatul 7110
Septemvrie prin 1602, cad, In adevar, leatului 7110 Septemvrie li co-
respunde1601; iar anului 1602 Septernvrie li corespunde leatul 7111.
«Lupta din gura Teleajenului (2) nu incepü, zice d-I lc:Irv., cum
spune inscriptia, la 14 Septemvrie, ci cu o zi inainte. In aceastá zi
de 13, i nu a doua zi, Stroe ie0 la lupta cu ntarul. In sfa,r0t
Marti n'a fost 14 ci 13. Anul a fost fire§te 7111, nu 7110, etc.»
Daca dar Marti a fost in 13 i dacá Stroe iesl la luptá In aceasta
zi de 13 la gura Teleajenului, atunci si Radii Voda Serban trebue
indreptat, cad el pretinde, In hrisovul sAu, ca ziva a fost Luni 13
0 mai adaoga ca, lupta a avut loc la Ogretin In acea zi, nu la
gura Teleajenului.
(1) Intregiri dupa Al. Odobesou. Aceasta inscriptie a fost publicati, cu foarte multe
greseli, de T. Cipariu ln Archie) pentrit filologie 0 istorie, 1868, No. XX, pag. 398,
dupa o copie trimisfi de M. Quinezu, advocat din Craiova.
(2) N. Iorga, lnscriptii din biscricile Romdniei, pag. 170-1.
www.digibuc.ro
LVIITELE DELA OGRETN 0 l'Ef$2114f. 840
Sm.
Piatra nu zice ca. lupta s'a dat numai Marti la gura Teleajenu-
lui, caci noi am cetit ca ea a avut loc §i Luni : «Luni dimineata
pa,n5, seara §i ufacura naval5, Marti» Unii, In loc de Marti au
cetit mare §i navala au fost, fire0e, mare chiar Marti, cad, dupa
raposatul Al. Odobescu, ea fu data «de trei oH de toate partile.»
Asupra datei de 14 Septemvrie Marti, Sima nu se putea In03la,,
fiindca, mai intalu, 14 Septernvrie este o zi mare cre0ineasca:
«ziva cruciin 0 jupanul Stroe istorisindu-i lupta i-a spus Simei cu
siguranta, c5, el a fost ranit In ziva de a Cristovul viilor»; apoi, al
2-lea, 14 Septemvrie 1602 a cazut Marti iar nu Luni, caci.In 1602,
ciclul solar a fost 26, iar zi intaiu de Septemvrie a cazut intr'o
Miercuri, In fine, al 3-lea, lupta dela Ogretin, care a premers celei
dela Teiani, s'a dat Luni 13 Septemvrie, §i Ogretinul este pe valea
Drajnei departe de vreo 12 km. de Teiani, prin urmare nu este
la gura Teleajinului.
De alta, parte, cuvintele: a ì nu fu pre voe cMnilor de Tatari»
ne arata c5, cre§tinii (Stroe) furl Invingatori la Teicani, adica la
urma urmei. Lupta incepuse Luni la 13, la Ogretin, cum ne spune
Radu Voda Serban in hrisovul ce vom reproduce mai la vale, §i se
continuase a doua zi, la 14, la Teirni, cum ne spune piatra;
ceeace ne arata ca prima lupt5, ramasese nedecis5, §i ca Radu
Vod,5, simtindu-se mai slab, se retrase peste noapte.De altfel, a admite
&á lupta s'ar fi putut prelungl pe aceleaq teren a doua zi, flinda
ea poate dura azi mai multe zile dearandul, este a ignora, arta ras-
boiului pe acele vremi: De te simtiai mai slab, profitai de intune-
ricul noptii spre a rupe, cum se zice azi, contactul cu inamicul,
retragandu-te, etc. etc.
Mihaiu Voda, la Calugareni, dedi victorios, totu nu lndraznecte
a sta pe loc sau chiar aproape de locul unde se luptase, ci, odata
cu caderea noptii, bata §i el In retragere 0 nu se opri decat la
Bucure0i o zi, pentru odihna, plecand spre Thrgovi0e.
Vom analiza afirmärile Simei 0 le vom confrunta cu hrisovul lui
Radu Voda Serban.
Mai Intaiu observarn ca inscriptiunea mormantului, dela Inceput
0 'Ana la fraza: «Si au slujit Stroe lui Mihaiu Voda pa.n5, perl In
Tara Ungureasca», se refer& la Domnia lui Mihaiu Vod5, pan5, la 9
August 1601, cand Eroul fu ucic mi§ele0e la Turda; prin urmare,
se refer& 0 la prima batalie dela «gura Telejinului», la care a luat
parte Stroe, la 20 Octomvrie 1600.
Analele A.R.Tom. XXXII.Memoriile Seq. Mork& 64
www.digibuc.ro
850 dEkEtaL P. V. kligTtifigt
www.digibuc.ro
LIII'TELk Dal OGRETIN t3i TEl$ANL 951
ilM2b1L,J....=.1.72.32611.{
(1) Hrisovul din 8 Decemvrie 7108 1699 este evident grqk datat; el cati s5, fie din
7109-1600.
(2) Original slay pe piele la Academia 1?omdsd, pach. XL, doe. 97.
www.digibuc.ro
852 OENgRAL P. V. NISTUREL
Fig. 3.
Schitul Stilnesti din judetul Weep, unde odihnesc oasele viteazului
Stroe Buzescu.
Unil pretind eli. s'ar fi oferit Scaunul, mai inthiu lui Stroe Bu-
zescul i eli. acesta 1-ar fi refuzat. Aceastá afirmatiune este In con-
trazicere cu spusele jupanesei Simei: Ǥi au slujit Stroe lui Mihai
Vod6 pant pieri in Tara-Ungureasca». De unde rezultä cá Stroe
nu se afla, In tara, iar Buze§tii cari se ridicaserà cu tara impo-
triva lui Simion Vocla, erau fratii lui mai mari Radu i Preda, singurii
cari recunoscusera i se supuseserA lui Simion i cari tradau re-
tra0 pe la mo§iile lor.
www.digibuc.ro
LUPTELE DELA OGRETIN SI TEISANI. 853
www.digibuc.ro
854 GENERAL P. V. NISTUREL
www.digibuc.ro
LUPTELE DELA OGRETIN I TE4ANI. 855
Fig. 4.
Vedere laterall (miaz6-zi i miaa-noapte) a Sohitului St6ne§ti.
www.digibuc.ro
856 GENERAL P. V. NASTUREL
Simion, care rand a durat dela Iunie 1601 la Iu lie 1602, peste un
an aproximativ.
www.digibuc.ro
LIIPTELE DELA OGRETIN I TEWNI. 851
www.digibuc.ro
858 GENERAL P. V. NASTUREL
www.digibuc.ro
LUPTELE DELA OGRETIN E3I TEIEANI. 859
www.digibuc.ro
860 GENERAL P. V. NASTITREL
(1) De Pnenutnärate ori qi-au vArsat sange1e pentru Domnia Mea si pentru crestinii
Terii Domniei Me1cp... ceeace arata c5. &roe comandh ariergarda care se tot hilquià
cu inamicul inci dinainte de Ogretin.
www.digibuc.ro
LIIPTIttt DELA OC1ttTIN $1 tg4ANI. 861.
www.digibuc.ro
862 dgNERAt P. V. NAST Vntf.
111
Dfl
nonDDI I
FFE
4.
www.digibuc.ro
LiffiTELE nELA Ongmf $f Tit$Arff. 863
ibila.=S--aaral7T-1,
www.digibuc.ro
864 GENERAL t. V. NISTRAEL
..17231i
www.digibuc.ro
General Nasturel, Luptele dela Ogretin in 1602. I.
01 km
CAMPUL DE LUPTA
DELA
Scare r/so.000
Kileni Se Munte
Analele A. R.Tont. XXXII.Mem. Sect. Istorice.
www.digibuc.ro
General Nasturel, Luptele dela Ogretin in 1602. 11
Sea ra 1:300.o.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL
DINTRE
RADU ROSETTI.
I.
www.digibuc.ro
866 RAM/ RosETII
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNIJI, MOLDOYEI :31 MANISTIREA NEAMTULIII, n. 867
www.digibuc.ro
868 nADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTIM DINTRE GUVERNIM MOLDOVEI §I MANISTIREA NEAMTULDI, II. 869
www.digibuc.ro
870 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTITL DINTRE GIIVERNITL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTULIII, II. 871
www.digibuc.ro
872 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNUL.MOLDOVEI RI MANASTIREA NEAMTULIII, II. 873
(1) Aceste evenimente se pot urmAri mai cu samA in Monitorul Oficial al Moklovei
de pe vreme.
(2) V. A.cte, VIII.
www.digibuc.ro
874 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTIM DINTRE GIIVERNIII, MOLDOVEI SI MANASTIREA NEAMITTLIII, 1 1. 875
www.digibuc.ro
876 RADU ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI I MANASTIRRA NEAMTULIII, 11. 877
www.digibuc.ro
878 RA D13 ROSETTI
Iv.
Urmarda conflictului dintre guvern si mitropolit.
Suspendarea mitropolitului si trimiterea lui sub escorta la manã-
stirea Slatina. Destituirea §i surgunul staretului Gherasim.
Alegerea staretului Timofteiu. Cercetarea randuita de Camera.
Demisia mitropolitului.
Inscrierea prinire veniturile ministerului Cultelor, cu prilejul alua-
tuirii bugetului provizor pe anul 1860-61, a veniturilor manasti-
resti, dada loc la oaresicari discutii in Camera, contestânduse le-
galitatea acestei inscrieri. Dar, In urma explicatiilor ministerului,
ea acest buget este vremelnic si ca inscrierea se face nurnai pan&
la alcatuirea unei noua legiuri asupra manastirilor si este menita
a satisface prescriptiile art. 25 al Conventiei, care prevede centra-
lizarea tuturor veniturilor statului, deputatii cart se ridicase in con-
tra inscrierit se declara satisfacuti si ea fu mantinuta.
Relattile dintre puterea civila si chiriarhie deveniau din zi in zi
mai incordate.
Hirotontile nelegale, desi se practicau mai pe ascuns, urmau ca
si in trecut.
Guvernul ingrijindu-se de nurnarul cel mare al calugarilor si al
calugaritelor, cu totul in disproportie cu populatia tern si care mer-
ge& crescand, propuse Camerei un protect pentru desfiintarea ma-
nastirilor Zagabia si Doljestii precum si a unui numar de 28 schi-
turi aflätoare prin toate unghiurile terii. Acel protect de lege, cu-
prinzand si dispozitii pentru marginirea calugarilor si a hirotontilor,
fu votat de Camera, aprobat de Comisia Centrala si sanctionat de
Domn spre marea nemultumire a mitropolitului.
Ministerul Cultelor, cu ocazia comunicarli acestei legi, atrase din
nou atentia mitropolitului asupra numäroaselor hirotonii abatute dela
lege ce se indepliniau zilnic, punandu-i in vedere GA guvernul este
decis sa nu mai Ingádue pe viitor nici o deviatie dela legile in vi-
bu oare.
Aceasta comunicare fu urmat& de o circular& catre toti prefectii,
invitandu-i sa fie cu cea mai de aproape priveghere pentru ca sä
nu se mai faca nici calugari nici hirotoniri de preoti sau diaconi fara
prealabila invoire a ministerului.
Alt abuz care luase proportii din ce in ce mai ingrijitoare
era usurinta cu care dicasteria pronunta divorturile. Se poate zice,
fara rizic de a exagera, Ca divorturile se vindeau la mitropolie, iar
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI 1 MANXSTIREA NEAMTULUI, II. 879
www.digibuc.ro
880 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
tORFILIdTtTL DigTRE OtiVEitNeL MOLDONtE1 ?I MAN1ST1REA NEAMTULIII, 11. 88 t
www.digibuc.ro
882 tiAtItt rtosEfift
V.
www.digibuc.ro
CONPLICtIII. DIlsitRg GUERNtL IIOLDO#EI $1 MA/4ASTIREA 24EAlIfI3LIiI, II. 888
www.digibuc.ro
884 *Anil RoEl ETV
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI t MANASTIREA DIEAMTDLIIL II. 885
(1 ) V. Acte, XIX.
www.digibuc.ro
886 RADII ROSETTI
VI.
Teofan Cristea reinnoeste cererea facutã episcopului
de Chisinau sá fie Invoit a intemeià o mAnAstire pe una din mo-
siile lavrei. CAlugArii fugiti autorizati sa se stabileascA la Nem-
teni. Moartea mitropolitului Sofronie. Guvernul Moldovei aflà
de existenta procurii lui Teofan Cristea. Masurile guvernului In
urma acestei descoperiri. Adresa locotenentului mitropolit cAtre
sinodul rusesc.
Teofan Cristea, precum am vazut, obtinuse, In calatoria ce o M-
euse la Petersburg, ca Imparatul sa ordone restituirea, catre ma-
nastirea Neamtului, a mo0ilor Copanca i Chitcanii In locul indem-
nitatii bäne§ti ce i se atribuise. Ins& aceste mo0i nu i se daduse
Inca pe seama, ffindca guvernul rusesc tot nu era hotarit, stand
la Indoeala, pe cine sa recunoasca de plenipotent al mangstirii
Neamtului, pe Teofan Cristea sau pe Aroneanu.
Ieromonahul se folosi de prezenta calugarilor fugiti in Basarabia
pentru a reInnol, la 11 Aprilie 1861, cererea facuta (1) cu doi ani
inainte episcopului de ChiOna",u, de a fi invoit sa Intemeieze o
noua manastire pe una din moqiile lavrei, desemnand chiar anume
Chitcanii §i Copanca spre acel sfa,r0i.
Scopul lui Teofan este lesne de ghicit. Intemeind o noua ma-
nastire cu calugari nemteni In Basarabia, egumenia manastirii
nu se putea da altuia decht lui. El apoi mai spera ca guvernul
rusesc va atribui nouai mânastiri toata averea posedata de lavra
in Basarabia, avand astfel speranta s'o ocarmueasca qi s& se folo-
seasca de ea in tot cursul vietii lui. Episcopul Antonia puse pe jalba
lui Teofan, la 23 Aprilie 1861, rezolutie ca: in privinta infiintetrii
meinetstirii se va hotdri dupei ce se va terminet corespondenta
inceputet spre acest sfarfit, intre ministerul Afacerilor Streiine
cu cele de _Interne fi de Domenii. Iar 'Ana atunci, monahii veniti
din lavra Neamtului sa aiba voie a se a§eza la Nemteni, observand
vieata de obOe i slujind dupa obiceiul lavrei la biserica din
Nemteni.
Din aceastä incheiere reiese CA prima propunere spre inteme-
ierea unei ma,nastiri, facuta de Teofan Cristea la 29 Iunie 1859,
fusese luata In serioash consideratie de catre guvernul rusesc ei
ca, in privinta ei, urine, o corespondent& intre cele trei ministere.
(1) V. Acte, XX.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL NOLDOVEI I MINASTIREA NEAMTULUL ir. 887
www.digibuc.ro
888 RA DU ROSETTI
I
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE OIIVERNIIL MOLDOVEI SI MANASTIREA NEAMTULIIL II 889
VII.
www.digibuc.ro
890 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNUL MOLDOVRI ig MANASTIREA NEAMTULIII, II. 891
VIII.
www.digibuc.ro
892 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CeailtICTUL DMITILE GIIVERNUL MaDOVM I MAN1STIREA NEAMTULIJ/, It. 893
www.digibuc.ro
894 RADtt At IS ETV
www.digibuc.ro
, dONFLICTUL DIME GITVgRNITt MOLDOVEI SI MINASTIREA NEAMTULIII, IL 895
X.
www.digibuc.ro
806 Art ROAVVII
-11111maayIns.11{.11120,MWOM
(1) Dealtrnintrelea nu toate autoritrOle ruseqti tratau bine pe Teofan Cristea. Dintr'o
jalb5. a sa atre contele Ignatiev vedem el el a suferit chiar o bätaie crudl dela mi
consilier de stat numit Ivanovski (V. Acte, XXIV).
www.digibuc.ro
dONOLIOTIIL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMITLIII, II. 80
Apoi proiectul mai propunea a se afierosi 5.000 ruble pe an, din
averile manAstirii Neamtul, spre a se depune la o bane& pana la
constituirea unui capital de 50.000 ruble, spre a servi la cresterea
unui numar de tineri de origine moldbveneasca In seminarul din
Chisinau, si a unui numar de tinere nobile In scoala de fete ce se
Intemeia tot In acel oras. Iar Oa, la Intregirea sumei de 50.000
ruble, urmau a se da cate 2.500 lei pe an din sum. de 2.500 ruble
ce se destina pentru intretinerea fratilor. Iar pentru zidirea mana-
stirii se afecta o sung de 7.000 ruble pe an, toate din veniturile
din Basarabia ale lavrei Neamtului, cari se ridicau in acea vreme
la 32.700 ruble anual. SAmile urmau s'a fie cercetate de sinod, iar
vechilul pentru averea din Basarabia a manastirii trebuia sa fie
ales sau din fratimea lavrei din Moldova sau din a noual manastiri.
Acest proiect del regularnent, rernis de Teofan Cristea lui Gor-
ciacov la 30 Maiu, fu comunicat sinodului rusesc de ministerul im-
perial al Afacerilor StrAine.
Am extras detaliile de mai sus din comunicarea Mouth', de epi-
scopia de Chisinau lui Teofan Cristea in privinta lnfiintarii margsti-
rii (1). Din continutul, foarte Incurcat, al acelei piese, reiese c5, Teofan,
odat5, cu proiectul de regulament, ar fi prezentat sinodului i Invoirea
soborului margstirii la Inflintarea unei lavre nou5,. NegAsind nici
o urm5, despre aceasta Invoire, nici in dosarele Cultelor, nici In
ale manastirii, nici In hartiile ce mi-au fost puse la dispozitie de
cAtre diferiti parinti, m'am adresat catre unii din ei cari cunosteau
mai bine ImprejurArile de atunci. Dupa multe ezitari, raspunsul lor
a fost: eN'avem stiint5, ca soborul s fi dat o asemenea invoire §i
nu era cu putintA s'o dea, cAci pecetea cea inare era pAstrath de
parintele Varnav care era cu totul castigat guvernului, si el, pe
lang5, cA, nu ar fi putut s'o puie pe o asemenea hârtie, ar fi denuntat
imediat faptul la Iasi. Dar este foarte probabil ca. o asemenea hartie
sa, se fi dat pe ascuns, de staretul Gherasim si de mai multi pArinti
dusmani guvernului, punându-se pe dansa mica pecete a manastirii,
rarnasä la staret. Nu trebue ssa se uite ca In manAstire se aflau pe
atunci vreo 200 Rusin.
Acel proiect de regulament, inf54osat de Teofan, fu luat In alma-
nuntita cercetare de sinod si aprobat de dansul la 6 August 1863,
prin sentinta No. 1.461, cu modificarile urmatoare :
www.digibuc.ro
89$ itAtt ROEIETTI
www.digibuc.ro
delgPLICIIIIL DINTRE GIP/ERNI:IL MOLDOVEi tiI MANASTIREA NEAMTELIII, II. g99
www.digibuc.ro
000 It AIM ROSETTI
XI.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI *I MANASTIREA NEAMTULDL IL 901
(1) Din scrisoarea adresatl de Teofan Cristea staretului 0 soborului la 8 Julie 1866.
V. Ade, XXVIII.
(2) V. Ade, XXVI.
www.digibuc.ro
902 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI I MANASTIRE A NEAMTULIIL II. 903
www.digibuc.ro
904 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNUL MOLDOVEI 13I MANASTIREA NEAMTIILIIL II. 905
www.digibuc.ro
906 RADII ROSETTI -
In urma stáruintelor lui Samsonov c&tre mitropolit, acesta im-
pune din nou soborului s5, semneze, la Noemvrie 1866, o suplic& cAtre
curtea de apel (?) ,a Basarabiei.
Aceasta suplica reamintete toat5, imprejurarea cu Teofan Cristea,
declar5, procura mitropolitului Sofronie de ilegal& i stinsa' prin
moartea acelui prelat, denunt& abuzurile ieromonahului, declar5, lu-
crarile lui fár& valoare si termin& cerand a i se lua procurile
din mani.
In luna urmätoare, Decernvrie, Samsonov, prin ajutorul mitropo-
litului, mai trimite soborului spre semnare un lung jurnal consti-
tuincl un adevárat rechizitoriu In contra lui Teofan Cristea, continand
pe Mg& fapte adevärate i altele nedovedite, precum i brulioane
de suplici ca.tre lrapáratul Rusiei, c&tre cancelarul Gorciacov, catrb
principele Gagarin i eatre guvernatorul Basarabiei, avand de scop
destituirea lui Teofan Cristea, recunoWerea sa (Samsonov) ca pro-
curator al manastirii §i Invoirea de a-0 lua salarul din c5,§tiurile
mo§iilor din Basarabia.
Ins& In urma opunerii soborului, aceste hartii stau In nelucrare.
La 31 Ianuarie 1867, Teofan Cristea, luand cunostint& de supli-
cile date In contra lui la 20 Iunie 1866, trimite staretului o lung&
Intampinare, r5spunzand punct cu punct la toate Invinoatirile aduse
lui. Tonul Intampinärii este foarte sernet, Teofan se intituleaza plenipo-
tentul bisericii ortodoxe din Moldova Fli i a manästirilor In deob0e,
iar al manAstirilor Neamtul §i Seoul in parte.
Aceast& scrisoare este cea mai plin5, de amänunte asupra Intro-
gului conflict dintre guvern 0 man&stire, dar totodat5, cea mai vio-
lent& si cea mai rusolatrà.
Este de observat ca, cu o fun& inainte, Samsonov anunta minis-
terului de Finance c& Teofan Cristea fugise din Basarabia. Tot atunci
mai trimisese un memoriu asupra chestiunii, In care zice c5, procu-
rile nu se legalizeazà, frindc& mitropolitra nu este recunoscut de
Ru§i ca canonic.
In prim&vara anului 1867, Samsonov fa din nou des&rcinat de
indatoririle sale. Totuks la 18 Iunie, In urma unor ordine ale mi-
tropolitului Moldovei, se luar& din nou In desbatere, la man5s-
Urea Nearntului, hartiile intocmite In Decemvrie 1866 de Samsonov
spre a fi semnate de staret si sobor.
Prin jurnalul ce se inchei& asupra deliberárilor, se refuz& a
se semna cele ce aduceau Invinovatiri lui Teofan Cristea, sub cu-
vant &á unele nu sunt adevarate, iar altele necunosoute de .sobor.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL. DIN rRE VERNUL MOLDOVEI I MINASTIREA NEABITULUI, II. 907
www.digibuc.ro
908 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONPLICTM DINTItg GlINtgRN1IL 340/MOVEI 0/ MANASTIRgA NEAMTIILUI, t/. 909
XII.
www.digibuc.ro
010 tbitm kOstrri -^
www.digibuc.ro
CONFLIdTtiL DINTRE G1 Artitisirrt MotDOVEI 131 mINISTIREA 14EAlmrtin,n.
www.digibuc.ro
912 RADII ROSgTTI
www.digibuc.ro
CONPLICTEIL DINTItg GIiViRNUL MOLDOVg1 $1 MIXASTIREA 1.1EAMTIMITI, It. 91.8
www.digibuc.ro
A C T S.
I.
www.digibuc.ro
dONOLIdTUL DIT4TRE GIIVERNUL MOLhOVEI t M1NASTIRRA NEAMTULEIT, It 915
www.digibuc.ro
916 AADtt ROSETTI
1...1.......1.
targiu, ministrul departamentului din LAuntru, pi ne-au propus ck flupa 4su1
Domnesc, voesc a cunoapte averile maxAstiritor phinovii.
Le-am raspuns c5, asemenea liimuriri, inventaruri, catagrafii, condici pro-
tium si a bugeturilor anuale de venituri pi de cheltueli se aflti in mitro-
polio. *i tot oda& am F} i poruncit atunci in fiinta d-sale ca sä le arhte pipte
asemene chnd vor veni d-lor ca sit le observe pi s& le cunoasck
Nu dupti, multe zile, af1andum5, lepit la tark au venit la mine d-lui Mem
Tiriachiu, vornicul departamentului averilor clerului pi mi-au spus a se duce
la minästirile chinovii cu o comisie, in care de-a dreptul sunt r4nduite pi
doul fete. bisericesti. Aceste spuse nefac&ndu-mi le cunoscut ofIcial, pa mitre-
politului tilrii, vederau scopuri pi mäsuri abinute pi neprielnice. M'am cu-
prins de mirare pi de mAhniciune ! *i. m'am m4rginit a-i raspunde cä : acea
lucrare nu este pe drum legal; pi acele fete bisericepti, ce vor trece alli.-
turea cu legile panoanelor, vom aplica asupra lor hotarirea ce 4au sfintele
canoane. Nu Urziu pi am inceput a auzi cll. administratiile tinutale cata-
grarisesc pi socfestrea4 inzestearile pi averile mânästirilor; a comisia au
ridicat autoritatea. carmuitorilor legiuiti pi canonici. Au inläturat apa.zä-
mintele, au infiintat comiteturi, au pus peceti pe chilli, pe ciimitri, lie bi-
blioteci pi pe gherghiruri. Catagrafisepte pi secfestreaza toate, intre acestea
au dat si Monitorul Oficial la lumina milsurile administrative pi anume ;
A se desliintà driturile proprietatii, de administratie pi de averi, a se vinde
vitele, stupii, pi alte inzestari a mopiilor pi a mAnastirilor chinovii, cari
On& acum, de veacuri intregi, au avut neatarnare in ocarmuirea averilor
pi a intereselor materiale, potrivit actelor de fondare, recunoscute prin toate
institutiile tilrii pi sfintele ecumenice canoane. A se constitui o comisie
mixt& in care se randuesc de-a dreptul gli douä fete bisericepti, pi anume :
rectorii seminarlilor de Roman pi de Hupi, eponomul Dimitrie Matcap tili
arhimandritul Melhisedec, cari Ong, acum fetele duhovnicepti sunt cu totul
oprite prin sfintele canoane bisericepti de a trece algturea cu mitropolitul
ori cu episcopul Orli Sail de a crilcA jurisdictia chiriarhiei. A se imposesui
mopiile minAstirilor chinovii, cari pan g. acum, potrivit asezAmantului lor,
sunt oprite pentru gospodäria chinoviilor, pentru inlesnirea soboarelor pi a
atator apkaminte 4 binefaceri pläcute lui Dumnezeu, pi pentru pzerv5. tli
inlesnire llfs vreme fle lipsä. 4 se alcatul budgeturi de cheltueli pestp an,
pentru tinerea chinoviilor, cari Oa acum staretii pi staretele, hi unire cu
sfaturile soboarelor, le alatuesc pe fiecare an, hi analoghie cu veniturile pi
dup l. peapArata lor nevoie si trebuintk ca nipte case de ajutor chemate de
datoria religioasä pi morala a primi, a hräni, a ajutork uncle sArmanii, flä-
tninziii cAllitorii, inchiatorii, strAinii merg hi toata, vremea pi la tot ceasul,
uncle toti saint primiti Para, deosebire de natie pi de religie i nu numai pe.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTULIII,114 917
www.digibuc.ro
918 RADU ROSETTI
Ace le dour), legiuiri diu anul 1848: una atingatoare tot de impresurari si
alta pentru desfiintarea embaticurilor de fierestree, paduri, hlizi, sau parti
de loc, care, la art. 2, le zice de o singura ocArmuire a averilor acestora, de
pe mosiile episcopiilor si a manastirilor atarnate de mitropolie. In fata aces-
tora mantistirile chinovii, potrivit actelor fericitilor dainuitori, consfintite de
s-tele icumenice canoane, au pentru deapururea driturile proprietatii, de
sloboda ocarmuire a averilor, a veniturilor si a intereselor materiale garan-
tate de fericitii dainuitori de veacuri intregi si care neathrnare are carac-
terul prescris de legi. Arätärn ca starea lucrurilor cere o examinare, cere
poate si orisicari inbunatatiri, care-s chemate de timp si de mijloacele ce
s'ar vedea. Dara astazi suntem in ajunul reorganizarii consfintite Orli intregi
prin Conventia de Paris si stam in asteptare a vedea deschisa adunarea
legislativa, ce are competinta de a face legi de inbunatatirea fondurilor si
de administratie, in hotarele prescrise de actele dainuitorilor. Departe insä
de a noastra asteptare, vedem ca sfatul ministrilor actuali, corn petenti nu-
mai de a execut a. aplicatia legilor, si-au luat mai mult deca facultatea le-
gislativa, 6.6 singur provoaca, singur hotareste, singur cerceteaza, singur
legiueste, singur executeaza, singur face si schimba askamintele, depar-
teaza autoritatile legiuite canonice, le inlocueste prin comisii de arnploiati
si comitete. Ce vor sa faca acele comitete daca nu indeplinesc fapte si forme
dupli vointele comisiei? Aceastä comisie se vede prezentata de dumnealui
vornicul departarnentului averilor clerului, carele trebue sa tie litera si
duhul legii: ca manästirile chinovii vor fi in totul neatarnate si totus vedem
autoritatea cirrnuirii chinoviilor inlocuita de comisie si de comitete, dreptu-
rile de cautarea proceselor, a ocarmuirii si a interesurilor, ridicate a nu se
mai calla de catre chinovii.
Arhiva si actele chinoviilor luate, averile secfestrate, chilii, camari si
altele pecetluite, paza de slujitori pe diniiuntrul manastirilor si pe dinafara.
totul periorisit fi amerintat, carmuitorii legiuiti si canonici spaimantati de
toate aceste, neputind de a se tangui unde se cuvine in virtutea dritu-
rilor prescrise de legi si de Conventie, unii din monahi päräsesc manasti-
rea si fug in lurne. Averile, vitele si inzestrarile mosiilor si a chinoviilor
se vand toate cu prat si fara pret. Deci in vederea acestora si in privire
ea art. 23 din Conventie, invocat de sfatul ministrilor, este cu totul departe
de a autorizà la tragerea averilor chinoviilor de a se administra, de catre
guvern; pentruca acest articol nu cuprinde in sine alt decat ca: diferitele
fonduri ce proveniau pana, actun din case speciale si despre cari guvernul
dispune sub diverse titluri, vor CI cuprinse in bugetul general de venituri,
iara asemenea fonduri si case, dupa legiuirea No. 382, c. 7., sunt veniturile
postelor, a vämllor, mosiilor statului, Mile, ocnele, &wile, capitatiile. De
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTULUI, II. 919
Iv.
www.digibuc.ro
920 RADII ROSETTI
rat ..... Singura mAngitiere, singurul liman este näzuirea la tronul Prea Pu-
ternicului Monarh, apärätorului pravoslaviei, acela a aruia inimä generoasä
bate pentru orice neclreptate, pentru orice suferinta ale bisericii pravoslav-
nice Faptele sunt prea vederate i netägAduite dovezile. Ele nu mai
putin sunt cunoscute si de consulaturile MajestAtei Sale din Iasi si Bucu-
resti VA rog lnalt Prea Sfintite 1 Pentru dragostea lui Durnnezeu !
Pentru dragostea bisericii sale ! Binevoiti a ariita, si a depune despre ase-
minea grele suferinti la tronul Prea Puternicului Irnpfirat, si a mijloci un
singur cuvAnt generos rostit de Majestatea Sa, carele va fi de ajuns spre
apitrarea driturilor canonice, a bisericii si a minästirilor din Moldova, care-
le sunt in primejdie de a se vedea, desfiintate. Ca vAzAndu-se mântuite de
cAtre Majestatea Sa, sä indoeasa, daca, este cu putiná, fierbintele i necon-
tenitele rugi, pentru fericirea, puterea si slava Imparatului si a Impärätiei».
(Extras din lucrarea inedit6 a arhiereului Narcis Cretulescu).
V.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI 1 MANASTIREA NEAMTDLUI, II. 921
www.digibuc.ro
922 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNIIL MOLDOVEI SI MANASTIREA NEAMTULUL IL 923
www.digibuc.ro
924 RADU ROSRTTI
www.digibuc.ro
CONFLIc.rni, nIt4Tat OuVERNIA moLbOvgt $t mitNIsTikEA NtIMIIrttn, It 925
www.digibuc.ro
926 RADII ROSETTI
aceste doua eparhii stau vaduve. Si pe toata ziva se fac lucrari i dispo-
zitii impotriva canoanelor sfintilor apostoli si a soboarelor ecumenice, pe a
caror putere biserica i religia a stat Ora acum.
5. Tractatul cuprinde numai dreptate pentru toti i pentru toate starile.
Prin urmare marile puteri europene au respectat driturile ab antiquo a
bisericii de a avei atributfile sale legislative si administrative, constitutio-
Dale canonice, cari n'au amestecat autoritatea i constitutia bisericii cu
statul, ca sa nu se facä sclavA si instrument.
Sfatul ministrilor tAxii au inlocuit insa Conventia i dreptatea prin putere.
Au rasturnat din temelie canoniceasca constitutie a bisericii, au confundat
drepturile bisericii, lAmurite de § 379, cap. 7, cu averile statului, mArginite
de § 382. Au confundat biserica cu statul, ca s. fie sclavA si instrument.
toate aceste numai dupa un simplu ordin administrativ. Au randuit co-
misie din amploiatii guvernului, cu slujitori, i o au pornit la manAstirile
chinovii, lath stirea si invoirea chiriarhiei.
Manastirile chinovii sunt : Neamtul, Secul, Vorona cu soboare de monahi,
§i Varatecul, Agapia i Adamul cu soboare de calugArite. Dela fondarea lor,
ca si mitropolia i episcopiile, au avut si au neatarnarea si sloboda admi-
nistrare, in ocarmuirea averilor si a intereselor materiale, recunoscute prin
institutiile tarii. Chinoviile au bugeturi anuale de cheltuieli de peste an. In
analoghie cu veniturile, i dupa neapAratele lor nevoi i trebuinti, ca niste
case de ajutoruri si de inlesnire la orice nevoi, la orice lipsa, ordonate de
datoria lor, unde sArmanii, flAmanzii, calatorii, inchinatorii, strainii merg in
toata vremea si la tot ceasul, unde toti sunt primiti lath deosebire de
natie si de religie, nu numai. pe la arhondaricurile chinoviilor, dar i pe la
mitoacele rnosiilor ordonate de dainuitori, chemate de timp si de trebuinta,
a intemeià si a desvolta osebite askaminte ce au infiintat, precum : bol-
nita pentru obositii de povoara anilor, de ascultArile manAstiresti, de sluj-
bele societAtii, de aceia care nazuesc de pe la alte manAstiri i schituri,
bolnita pentru acei munciti de lupte grele, cari nazuesc la adevAratul azil,
la sfintele rugAciuni si icoane fAcAtoare de minuni, ospital in Targul-Neam-
tului, mai mare si mai incApAtor, peste ceeace au hotArit regulamentul Orli ;
scoala publicA, seminarul monahal, scoli satesti pe la moii, toate aceste
cu cheltueala chinoviilor zidite i inute.
lata ce au facut comisia intrunita de amploiatii guvernului la soboarele
acestei chinovii :
Au sechestrat inzestrarile i averile chinoviilor si a mosiilor, au pus pe-
el* pe chili, pe camari, pe biblioteci, pe gherghiruri, au inlAturat asaza-
mintele, au ridicat autoritatea carmuitorilor legiuiti i canonici, au infiintat
comisia, comitete in ajutorul sail. Au ridicat drepturile chinoviilor in eau-
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE CIIIVERNIIL MOLDOVM I MINXSTIREA NtAMTIILITI, xi. 927
www.digibuc.ro
928 RAtott ROSETTI
si evlaviei mantuitoare cat% crestini si cari singure, cu glasul lor cel sfant
fac Aria si fericirea natiei.
2. S'au ridicat cu totul dritul si dreptul firesc al ierarhiei bisericesti
deasupra seminariilor si a scoalelor clericale, pe care biserica I-a avut dela
intemeierea sa !Ana acum.
3. S'au publicat concurs pentru aspirantii mireni ce ar voi a ocupa
profesoraturi la seminarii, masura prin care se introduc cele mai mari va-
tamari si fara inthrziere va face cea mai de pe urma infricosata ruptura
si rasturnare !
4. S'au concentrat scoalele catihetice de tinuturi cu acele publice, incht
duhul religiei si al moralei tinerilor tagmei bisericesti se va vatarna de
ideile si alunecarile atacite a invataturilor lumesti.
5. S'au publicat mezat, a se da in antrepriza aprovizionarea chinoviilor
Neamtul, Secul, Vorona, Varatecul, Agapia si Adamul, 'Meat bisericile si
soboarele manastiresti au ajuns .a cadea de speculatie in mânile mirenilor
si a Jidanilor.
CANOANELE SFINTILOR APOSTOLI.
38. Zice: «Episcopul sá aiba purtare de grip pentru toate lucrurile bi-
sericii, ori si a celor neiniscatoare castiguri (a mosiilor), ori si a celor mis-
catoare (a odoarelor), si sa, le chiverniseasca, cu frica si cu luare aminte, ca,
are pe Dumnezeu privitor si cercetator la privirea si chivirnisirea acestora».
39. Zice: «Presviterii si diaconii, fara, socoteala si voia episcopului lor,
nu pot nici sa lucreze nimic din cele ce se cuvin arhieraticestii vrednicii
a episcopului, nici din acele a caror putere o au ei prin hirotonie».
40. Zice : «Drept este inaintea lui Durnnezeu si a oarnenilor ca lucru-
rile ,bisericii sä nu sufere vreo paguba, sau A se jafueasch de catra
nimenea».
41. Zice: «Episcopul sh aiba stapanire peste lucrurile bisericii. Ca daca
sufletele cele scumpe ale oarnenilor lui i sau incredintat, cu mult (mai
mult) de a porunci pentru bani, incht dupa a lui stapanire toate sa se
ocarmueasca si sa se imparta celor ce au trebuinta : orfanilor, vaduvelor,
celor lipsiti, pentru boala, pentru alto pricini, celor in legaturi, strainilor,
nemernicitilor si tuturor celor ce sunt intru nevoi li se face purtatorii de grija».
59. Zice: «Daca vreun episcop sau presviter nu va da cele trebuincioase
la clericii saraci, sa se afuriseasca, iara sthruind in nemilostivire, sa se
caterisasca, caci dach se cuvine, din veniturile bisericii episcopii sa cM-
verniseasca pre saraci si straini, cu mult mai ales se cuvine pre clericii
supusi lui».
(Vezi can. 4 si 41 si sinod. 4 can. 4).
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DII4TRE GUViRNUL MOLDOVEI I MINASTIREA NEAMIIILIJI, IL 929
CANOANELE ECIIMENICE.
Al soborului al 4-lea.
26. Zice: «Episcopii sA aibA iconomi, din cliricatul bisericilor pentru ico-
nomia i chivernisirea lucrurilor bisericesti, tiind condici, i sA cerceteze
veniturile, cheltuelile i toate socotelile averilor bisericii».
24. Zice: «ManAstirile cele odatA consfintite, despre socoteala episcopului,
sA rAmhie pentru deapururea marastire. SA nu se facA obstesti i lumesti
locasuri ; lucrurile lor miscAtoare i nemiscAtoare sA se pAstreze nerisi-
pite i neimputinate, i sA nu se dea la oarneni lumesti pentru a le apAra.,
adica a le ocArmui».
Al soborului al 6-lea.
94. Zice: «Manastirile s ramaie pentru totdeauna mAnAstiri. Lucrurile
lor sA se pAzeasca, pentru dAnsele si sA nu se dea: nici de cliric, nici de
monah, nici de mirean, la barbati lumesti spre a le ocArmui».
Al soborului al 7-lea.
www.digibuc.ro
930 itAim tosErit
379. Zice: «Lucrurile in hotarele statului sunt: sau averi a statului sau
particularnice. Aceasth din urma se cuvine sau persoanelor celor fizicesti
sau celor moralicesti: adicA societatilor celor mici sau celor mari, precum
sunt: negustorestile tovarAsii, breslele mesterilor, manastirile, bisericile si
celelalte».
www.digibuc.ro
VONFLICTUL DINTRE GVVERNUL MOLDOVEI V MANISTtREA NEAMTVLUt, IL 931
www.digibuc.ro
932 RADII ROSETTt
VI.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI SI MANASTIREA NEAMTULUI, II. 933
www.digibuc.ro
934 RADII ROSETTI
VII.
VIII.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI 1)1 MANASTIREA NEAMTULUL U. 935
diile turcesti cand s'au prädat tara in vremea Eteriei, i un sobor ca acesta
carele, din vreme in vreme, pe langa ale sale rugi de zi si de noapte catra.
Dumnezeu, s'au silit, dupa mijloacele manastirii, la desvoltarea asazaminte-
lor morale si religioase, spre slava religiei si a bisericii». Insa, raspunsul
atm mine dela d-lui ministrul Tiriachiu au fost : «Ca au trebuit sa vie aici
cu jandarmi». Apoi, intru un tarziu, au iesit comisia i soborul din trapeza,
i indata s'au dat ordine cu fapta. Straji de jandarmi in launtrul manastirii
pi pe dark si la poarta tarinii. Nu putea sa iasä macar un calugar, decht
sau cu tidula comandirului, ca sa-i deie drumul strajile, sau cu ate un
jandarm ca sa-1 treaca prin straji.
Averile mosiilor chinoviale sunt secfestrate sub paza satelor, dupa ran-
duialä. Chiliile carnarii, biblioteca i pirgul s'au pus sub peceti, cheile dela
acestea s'au luat chiar de d-lui ministrul.
La hambar, s'au luat ocarmuirea dela parinti, inlocuind pe iconomul Ma-
teas in slujba. Pre monahul Sofronie Varnav i pe altii i-au imputernicit
comisia de comitet, in ajutorul ei. Care intru toate i nimic sa nu faca,
decat dup. glasul comisiei. Autoritatea mea legiuita i cunoscuta au ramas
necunoscuta. De soarta parintilor sobornici i frati dispozaza comitetul si
comisia. De a carora aspre porunci Ina vad silit si la aceea de a iscali sur-
gunire de calugari fArã sa fie vinovati, precurn : pe ierom. Gherasie la Li-
pova, pe ierom. Evsavie la Urguesti. Unii din monahi fug in lume. Zestrea
pi averea manastirii si a mosiilor: boii, vacile, oile, caii, bivolii, bivolitile,
porcii i altele s'au vandut si se vand. In tara este lipsa de bani, si de aceea
le cumpara i unii din d-nii comisari. Din rezerva productelor au ridicat
mai multe sute de mierte, sub cuvant ca le imprastie in dar, pe unde au
nevoie. Ramasita de mosii nedate in posesie, pe cari le gospodaria mama-
stirea i erau oprite anume pentru producturi i altele in tinerea caselor,
le-au vandut prin mezat, prectim i moiiIe pe can sunt zidite chinoviile
cu schiturile lor. Chinoviile acestea, bisericile i parintii acestui sobor se
dau in antrepriza prin mezat, au cazut de speculatie in mainile celor cp
cauta sä se foloseasca.
Tipografia manastirii, in care lucrau parintii carti bisericesti pentru into-
meierea si evlavia poporului si slava bisericii i pentru alte tari, ori unde
se afla Romani, s'au luat dela manastire. Fabrica in care parintii lucrau po-
stay si cergi pentru sobor, s'au desfiintat i masinele ei s'au vandut. Am
auzit ea ar fi scos dela posesori ramasita de banii acestor manastiri, suma
paste cincisprezece mii de galbeni, afara de intregile chstiuri ale Sfantului
Dimitrie a anului curent.
Pentru trainicia pomenirii ctitoril9r schitului Orguestii s'au inceput zi-
direa unur child si a bisericii din nou acolu. Comisia au luat din mana na-
www.digibuc.ro
936 RADU ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLTCTUL DINTRE GIIVERNUL MOLDOVEI $1 MANASTIREA NEAMTULIIL II. 937
www.digibuc.ro
938 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI SI MINISTIREA NEAMTULUL Ir. 939
IX.
X.
www.digibuc.ro
940 RADII ROSETTI
nea cutezare, chemAnd dupA sine osAnda sfintelor canoane i legAturile (blAs-
tAmurile) fericiti1or ctitori i dAinuitori asupra unor asemenea din sobornici,
ne aflAm nevoiti a pune pe aceia sub neblagoslovenie si a-i opri dela im-
pArtAsirea dumnezeestilor taine, i poroncim prea cuviosiei tale si la toti
de o4te a da ascultare acestei mAsuri cerute i intemeiate pe canoanele
bisericii si a vA feri de oricare abatere. Chemarea cuviosiei tale la cArma
stAretiei acestor chinovii este prin voia lui Dumnezeu, dui:4 alegerea sobo-
rului i intAritA de legi i canoane, dupa care esti ocArmuitor si povAtuitor,
atAt in administratia materialA precum in ceeace priveste podrigul monahi-
cesc, din partea tuturor monahilor petrecAtori acolo in numele Domnului
in acea chinovie, i nici de cum sA nu ingadui pe vreunul a face cevA fArA
voia i blagoslovenia prea cuviosiei tale.
SOFRONIE, MITROPOLITUL MOLDOVEI.
XI.
www.digibuc.ro
CONFL/CTUL DINTRE GI/VERN/IL MOLDOVE/ SI MANISTIREA NEAMTIJLIII, II. 941.
XII.
www.digibuc.ro
942 RADII ROSETTI
XIII.
1. Parintele Iacob
2. 0 Andronic
3. n Theofilact Tipograful .0
4. » Theodosie Eclis. mare -a
C.
5. » Antim Camaraq o
41
6. D Anania o
-cl
7. » Chesarie Herm eziu
8. » Petru
9. » Doroftei Cant Are-WI
10. D Nicanor SteMnescu 1 ieromonahi
11. n Nicanor Beserebeanu
12. 0 Gavriil
13. 0 Veniamin ierodi aconi
14. D Sofrunie Vb.rnav
membrii comitetului
15. n Petru ieromonah 1
16. D-lui Ion Cart, profesor de cantArile armonice.
Numele Orintilor acelor cari au auzit vorbindu-se prin sobor c5. are sa,
se traga clopotul cel mare:
1. Justin
2. Neonil 1 ierodiaconl
3. Dometian
4. Grigore Gramatovici
5. Calistru monahi
Pärintii cari au pornit arätAnd la apelul de alarm& a parintelui Antim,
fost camara§, In momentul cand s'au pogorit din trAsura de exiliu.
PArintele Veniamin
Anfilofie diaconi
Despre ace§ti de sus sunt marturi oculari numitii:
Parintele Vladimir, cântaret.
www.digibuc.ro
OONFLIdTtri. imt4Trtt OttVERNItL MOLDOVEI sT MANASTIREA REAMMTTI, it 94g
XIV.
XV.
www.digibuc.ro
(.444 RADII RODETTI
XV bis.
Comitetul manástiri catre pArintele Petru cassierul.
No. 843.
1860, Iu lie 29.
Din adresa No. 3 a comisiei rAnduitA aici, la mAnAstirea Neamtu, Juan-
du-se lAmurire el sfirrtia sa pArinte1e stareSul Gherasim este suspendat
dela insArcinare §i inlocuit provizoriu prin sfinSia sa pArintele duhovnic
Isihie, egumenul sfintei mAnAstiri Secul, comitetul acesta face poftire sfin-
Siei voastre ca, dimpreunA cu sfinSia sa pArintele Isihie, loeotenentul de
staret cu pArintele Maxim dela camarA, cu pArintele Galaction, ucenicul
fostului stares kii cu economul de ogradA, Crischentie, A faceSi amAruntA
catagrafie de toate obiectele ce se gAsesc astAzi in stAreSie, §i cari sunt a
chinoviului acestei sfinte manastiri, care catagrafie subscriindu-se de cAtrA
toSi pArintii mai sus citati, alAturatA pe lAngA un raport, o yeti prezenti
cornitetului spre regula.
XVI.
Bugetul Ministerului Cultelor §i. Instructiunii Pub lice pe anul 1860.
Partea II.
www.digibuc.ro
CONVLICTUL 11114TRg GT1VgRNIIL MOLDOVEI t Atitras litvgA MEAMTI/LIII, If. 945
www.digibuc.ro
946 RAtqf EdgETTI
www.digibuc.ro
dOtottdniL nfrittut d1i,m11/4eL 7.1mAiddEI i miNXSTMEArtEAkTriLtir, n. 041
Mandstirea Agapia.
40. Cheltuiala bisericii 8 000
41. Pentru 486 mierp de grAu, cate 1 de fiecare monahie, §i
1 1/2 galben mierta 26 973
42. Lana. cate 10 oc 5. de monahie 12 150
43. Pentru hrana §i altele, cAte 150 lei de monahie 71 900
44. Lefile In catimea arittatil la manástirea Varatec 34 700
45. Intretinerea §coalei care urmeazii a se deschide la 1 lulie 3.700
46. Medicul cu 6.000 lei i 5.000 lei pentru medicina . . . . 11.000
- 47 Tinerea arhondaricului precum la Varatec. 13 000
48. Pentru intretinerea bolnitei 7 000
49. Lefile servitorilor manastirii 10 500
50. Cheltuiala hramului 7 000
51. Lucrul viilor, §i adusul vinului 15 000
52. Intretinerea mitocului din Ia§i Cuvioasa Paraschiva. . . . 12.000
53. Maicei superioare din acest mitoc 2.400 lei, §i ramti§ita
pentru portar 3 000
54. Pentru pictura bisericii mari din Agapia, dupa contract . 48.100
55. Cheltuieli extraordinare, mici reparatii, ajiutoruri la vechi
starite . 13 000
.111inds1irea Adam.
56. Cheltuiala bisericii . 3 000
57. Nutrimentul soborului, insa ; 24 500
3.500 Lana la 140 monabii.
21.000 Pentru nutriment §i altele câte 150 lei pe luna.
58. Lefile, insa ; . 28 500 --
10.000 Starita.
4.000 Econoama §i cassierita cats 2.000.
600 Scriitoarea.
200 Cheltuiala cancelariei.
400 Eclesiarba mare.
2.000 20 eclesiarhe mici.
800 Ve§mintarita §i tipicArita cAte 400 lei.
3.600 4 preoti §i 2 cliaconi.
2.400 6 Cantarete de clasa I-a,
www.digibuc.ro
048
800 Duhovnicul.
100 PrescurrtriO.
RA Dit ROSETTI
Minetstirea Vorona.
67. Intretinerea bisericii 1...00
68. Maid si altele, afara de gram, popusoi, ete., ce se primesc
dela posesori . 12 095
69. Imbacämintea ate 250 lei de monah, pentru 96 monahi . 2.400
70. Lefile, insa ; . 10 200
6.000 Egumenul.
1.000 2 cantareti de clasa I-a.
600 6 cantareti de olasa Il-a.
400 Pentru cantaretii din biserica uncle nu este serviciu obstesc.
1.000 Economul.
1.000 Cassierul cu indatorire de scriitor.
200 Cheltuiala cancelariei.
71. Pentru medic si medicina, . 2 000
72. Cheltuiala arhondaricului . 13 000
73. Cheltuiala hramului si a pomenirii ctitorilor . . . 4.100
74. Lefile servitorilor casei 4 000
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNIIL MOLDOVEI I MA NXSTIREA NEAMTULIIL II. 949
www.digibuc.ro
950 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI gill MANASTIREA NEAMTIILIII, IL 951
www.digibuc.ro
952 RADII ROSETTI
care din aceasta a rezultat in niste locasuri sfinte, a cAror menire este de
a fi un centru de abnegatie, de supunere, de moral& si de pietate. cresti-
neasca. Dumneata chiar de mane vei lu& masurile cele mai energice pen-
tru ca legea si autoritatea O. fie respectate de toti, far& osebire, si pentru
ca oricine, fie oricare, s&-si piece capul inaintea legii. In privirea abuzului
desparteniilor, vei convoc& consiliul cat mai curand si, prin raport, imi veti
supune masurile ce le veti socoti mai potrivite pentru sacarea unui abuz,
care ucide familia si conrupe societatea. Este timp ca fiecare sa. se boa-
rase& a merge pe drumul drept. Aceasta o reclama interesul natiei care
ne-au pus in capul ei, care ne-au delegat suveranitatea sa, nu pentru ca sa
avem dour' masuri, nu pentru ca sà permitem unora toat& licenta, si color-
lalti A nu le dam macar dreptate, ci pentru ca s& facem ca legea sa. fie
respectat& de toti, ca cei buni s& fie rasplatiti si cei räi sa fie infranati.
Cine ne impiedec& dela aceast a. linie de urmare, se pune in stare de re-
volta calrl insus suveranitatea natiei, delegat& noua. Tara voeste a merge
inainte ; voim a inlatura pe acei ce fac piedec& propasirii obstesti. Timpul
intrigilor si al imparecherilor a trecut.
Am respectat si voiu respect& drepturile fiecarui cetatean cat si a fiecarei
puteri a statului, insa voiu sti a face sä se respecteze si drepturile cari sunt
date Domnului. Dreptul de a intari sau a refuz& incetarile celorlalte corpuri
legislative, dreptul de a aplica legile, este dat Domnului. Nu vom suferi
ca nimeni sä se ating& de aceste drepturi. Aceasta s& o stie si cei mari si
cei mici. Natio, ne-au delegat suveranitatea sa ca sa facem fericirea a cinci
milioane de Romani, iar nu ca sa, ne oprim din aceasta cale mantuitoare,
prin consideratie catre cativa räsvrätitori sau ambitiosi. Natia ne-a pus pe
tronul Principatelor-Unite: vom sti a ocupa acest tron pe cat vom socoti
a fericirea Romaniei o reclama.
AO auzit, domnilor ministri, cuvintele mele, Wept ca de maine ele s&
devie fapte. Nici p&rtinire, nici prigonire, ci dreptate pentru toti si legali-
tate in toate. Aceasta s& fie programul d-voastre. Aduceti-v& aminte c& v'am
incredintat guvernul pentru ca s& puneti in stare practic& binefacaloarele
si liberalele principii ale Conventiei, iar nu ca s& v& uitati la piedecile ce
vi s'ar pune inainte de cativa rad voitori, cari nu se pot impac& cu noul
ordin de lucruri. Suntem Domnul Romanilor, si prin urmare suntem da-
tori a ocarmui astfel ca fericirea intregii natiei sa, nu mai fie sacrificath la
cativa nemultamiti.
Limb agiul ce vä tin, domnilor, este franc si sincer, voesc ca cuvintele
mele s& fie obsteste cunoscute. De aceea ele se vor reproduce in Monitor.
www.digibuc.ro
CONFLICTIIL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI K MINASTIREA NEAMTULIII, n. 953
XVII bis.
Extract din decretul de destituire al mitropolitului
Sofronie Miclescu.
Asupra raportului consiliului nostru de ministri, lAmuritor numeroaselor
ilegalitati comise de prea sfAntul mitropolit al Moldovei, Sofronie Miclescu,
in exercitiul functiilor sale spirituale.
ConsiderAnd c& prea sfintia sa n'a tinut nici o seam& de legile canonice,
la decretarea numeroaselor despArtenii cari pe toat& ziva se fac, incAt, prin
abuzul acestora, a slAbit legAturile familiei si a sdruncinat bazele societMii;
ConsiderAnd cA, spre desAvArsita desconsiderare a clerului in ochii popo-
rului, prea sfintia sa a hirotonisit si hirotoniseste preoti in contra artico-
lului 415 din Regulamentul Organic si a mai multor legi posterioare;
ConsiderAnd cl prea sfintia sa, care a fost dator a da exemplul supune-
rfi cAtre legi, a impins uitarea lor si lipsa de respect cAtre guvernul nostru,
chernat a le executA, pAnA a caterisi pe acele persoane din cler cari de
cAtre guvern au fost chemate a ingriji de trebile materiale a mai multor
mAnAstiri ;
ConsiderAnd c& cu toate desteptArile ce guvernul nostru cu condescendentie
a fAcut prea sfintiei sale de a conteni cu arAtatele ilegalit&ti si altele mai
multe enumerate prin raportul consiliului nostru de ministri, n'au fAcut
nici un efect asupra sfintiei sale ;
ConsiderAnd c& o asemenea stare de lucruri nu se mai poate prelungi
fAr& a slAbi credinta poporului, fArA a sterge prestigiul sfintei noastre reli-
gii, si a da de sus exemplul anarhiei si al dispretului legilor ;
Pe temeiul propunerii consiliului nostru de ministri ;
Am decretat si decretAm :
Art. 1.Prea sfintitul mitropolit al Moldovei, Sofronie Miclescu, este sus-
pendat din functiile sale, pentru abuzul ce a facut de puterea sa spiritualA.
Art. 2.Prea sfintia sa se trAdA legiuitilor sAi judecAtori (12 arhierei) cari
se vor convocA de indatA din ambele Principate-Unite, conform art. 413 din
Regulamentul Organic.
Art. 3.Pentru locuinta prea sfintiei sale, pAnA la darea in judecatA, se
insamn& rnAnAstirea Slatina.
Art. 4.Pentru indeplinirea indatoririlor de mitropolit, se numeste rugA-
torul nostru iubitor de Dumnezeu, arhiereul Meletie Sardion, cu atributiile
fixate pentru asemenea locotenenta, prin ofisul Domnului Ghyka, No. 27 din
anul 1849, dat la numirea in asemenea functie a arbiereului Mardarie
Apamias.
(Din 7 Noemvrie 1860).
www.digibuc.ro
954 RADII ROSETTI
XVIII.
www.digibuc.ro
CONFLICTIIL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI SI MANASTIREA NEAMTULIII, II. 955
XIX.
www.digibuc.ro
956 RADII ROSETT1
XX.
www.digibuc.ro
CONFILICTUL D1NTRE GIIVERNITL MOLDOVEI I3I IcIANASTIREA NEAMTULVI, IL 057
Este prea natural ca soborul lavrei, cunoscand acele puneri la cale unite
cu vointa a insu§ soborului, precum §i cu a chiriarhului %aril, a mitropo-
litului Moldovei, nu numai ea nu s'a unit a desfiinta imputernicirea, ci mai
vartos convingandu-se a toate punerile mele la cale sunt indreptate catre
binele §i sprijinirea drept credincioasei biserici, intr'o unitate au raspins
aratata propunere a revizorului Dubau. Prin asemenea chip, departamentul
incercand o din nou neizbandii, nu s'au lepadat de nadejdea ca va ajunge
candva la telul eau, §i daca se va lua in inchipuire ca reprezentatorii
puterii nu se vor margini cu masurile convinctiei moralice§ti si nu se vor
opri in alegerea mijloacelor, lucrare ce au dovedit prin mai multe exem-
pluri, apoi este prea de crezut propozitia a pornirea departamentului se
poate incununa cu izbanda. Urmarile dovedesc ca o a§a a mea convictie
nu este fara temeiu. Carmuirea incercand nu odata neizbancla in randuirea
de vechil in persoana sa pentru strangerea veniturilor de pe mosiile mana-
stirilor moldovenesti din Basarabia, s'au folosit de moartea I. P. S. Sofronie,
pentru ca cu asemenea propozitie sä desfiinteze atat vechilimeaua data mie
de incredintatorii miei, cu unirea raposatului arhiepiscop, precum si impu-
ternicirea data mie de I. P. S., desfiintand puterea acestor acturi, carmuirea
Moldovei nadajdue§te a las& in nelucrare §i toate propozitiile acute de mine
§i cari de carmuirea rosieneascl s'au primit si s'au imbunatätit si s'au eunoscut
de mijloacele cele mai sigure pentru sprijinirea dreptei credinti §i pentru
restatornicirea vechilor dreptati a bisericilor si a lacaselor calcate de vointa
puterilot tivile din Cnejia Moldovei.
3.
www.digibuc.ro
o5g 1tADt1 floaEtil
, ........-A., Al
www.digibuc.ro
CONFILICTVL DINTRE GUMMI:IL kofiLbOVEI I mINASTIREA 18,1EAMVILITI, It. 950
Se face luare aminte arhivarului pentruca, dela Iunie, astazi abiA mi-a
prezentat adresul acesta spre rezolvare §i ca pe viitor sa nu mai tie astfel
hartiile la sine, cad voiu fi silt a-1 departa din functie, iar tn privinta celor
cuprinse tn adresul de fata se va a§tepta rezultatul mijlocirii ce s'au facut
catre indreptatorul sinod al Rusiei.
Director (ss) CORJESCIT.
XXI.
www.digibuc.ro
960 RADII ROSETTI
XXII.
www.digibuc.ro
do14P4meTttr.. Unkrfut dutrEfustuf. motzotrEf I MANASTIREA NEAMVILilt, ft. 061
XXIII.
www.digibuc.ro
962 AADff ft0gE1ri
www.digibuc.ro
COisIPLIdTTIL DINTRE dlIVERNIII, MOLDOVEI $1 MANISTIREA NEAMTVIATI, ii. OM
borul, la 1845, prin formala jalba s'au lepadat de 'Arrant, numai spre a se
curma procesul ce se lantuia, de atatia ani.
Soborul acum insa, peste toata radejdea ca§tigand mosiile sale inapoi, se
poate socoti norocit si trebue sa se bucure pentru o ael mare avere ce a do-
bandit, find intinderea parrantului peste 11 mii desetini si ca la 4 mii dose-
tini paduri pe el, in apropiere de Odesa, schela Marii Negre, in apropierea
careia alte paduri asemenea nu-s.
bait prea cuvioase parinte ! Oare arid trebue soborul act= A se bucure,
precum zic, pentru aceasta, este cu drept ca numai eu sä suspin, ca col ce
aunt pricina acestei bucurii ? Oare nu-i pacat ca sa fiu prigonit si parit ca
un jafuitor de averea rranästirii, si calomniat peste tot locul (cu toate ea
acestea nu-s crezute de inaltul guvern ce ma cunomte bine), precum se vede
mai bine chiar din jalba cu No. 9, iscalita de sfintia voasträ, la 15 Fevruarie
1861, semnata de d-1 Gheorghe Dubau, cinovnicul departamentului, dupa o
staruinta de 8 zile, care neputand indupleca pe sobor a iscali impotriva
cugetului, s'au marginit a lua si numai cu iscalitura prea cuviosiei voastre,
prin care ati declarat ca nu cunoasteti vechilimeaoa din 20 Ghenarie 1858
No. 15, si cereti Ca, dela lunie 1859, toate lucrarile mele sä fie anulate si
ministerul bisericesc sa numeasca dela sine o fata in care sa aiba incredere.
La aceste nu stiu ce sä zic, ca dad, necunoscand plenipotenta mea din Ghe-
narie 1860, intarita formal la 13 Aprilie acelas an si cuprinderea ei, ati is-
Wit asemenea hartie, aveti cuvant ca v'ati inselat. Iar dadt ati stiut si ati
subscris, apoi ganditi ce ati facut ? C6, dupa vechea pilda wand a scapi de
Haribda, ati cazut in Shila. Ca numai cu aceasta ca nu voiti a-mi cuno4te
vechilimeaoa din 1858, vreti a-mi anula pe aceasta din urma care este cu
totul alta §i cu ea si toate lucrarile. Apoi trebue O. aveti in vedere : a) ca
ce caracter poarta acea vechilime si ca ce aceasta ce o am astazi si lu-
crez ; b) ca anuland o si pe aceasta si impreuna cu ea toate lucrärile, pre-
cum ziceti prin pomenita hartie, apoi pe ce cuvant cereti cu atata sta-
ruinta prin hartia din 25 Noemvrie 1851, ca sa se dea d-lui Teodosie Aroneanul,
vechilul actual al departamentului, moOile Copanca si Chitcanii ? Ca dm&
nu-mi cunoasteti vechilimeaoa in puterea careia am lucrat, folosind pe la-
casul iubitei mele patrii, urmeaza acum a fi dat in judecata dupa legile im-
periului, ca unul ce am inselat pe guvern cu vechilime mincinoasa. Insa
nu-i asa, ca eu am cerut mosiile Copanca §i Chitcanii cu dreapta credinta,
pe cari acum guvernul, dupa asemenea declaratie a sfintiei voastre, poate
a nu le da, tot sub cuvantul ca soborul dela 1859 nu ma mai cunoaste de
vechil §i eu la 1860 am cerut §i ca§tigat acestea. Vedeti dar in ce ati ca-
zut, si oare daca s'ar intampla asemenea ceva neasteptat, eine e vinovat a
raspuncle §i inaintea lui Dumnezau §i a tarii, de paguba sfintelor lacale ?
www.digibuc.ro
064 RADII ROSETTI
Negre§it a nu eu, ci sfintia voastra. Care le find rodul dulce, il iubiti §i.
cereti a-1 lua, iar pomul, taindu-1 din radacina, il aruncati in foc, vai. mie !
Ooare ochiul cel neadormit nu vede totul, precum §i lumea, ce am lucrat
eu in folosul manastirii, necrutandu-mi nici sanatate, nici vieata ; cä din pri-
cina ostenelilor §i a supararilor m'am bolnavit §i toata iarna pana acum am
zacut la pat §i pe cand ma a§teptam a primi multAmire §i binecuvantare
dela sfintia voastra §1 sfantul sobor, primesc aceste, §i cereti a vi se da din
nou socotelile de veniturile intrate in imam mea §i cheltuelile, ca §i cand
eu toate le-am primit §i cheltuit pentru mine, §i de cari, precum v'am ara-
tat, am dat regulate sami, cui s'a cuvenit, pentru care am primit qi ras-
puns multamitor, insotit de arhiereasca binecuvantare.
Cu toate aceste, dupa copiile aflate langa mine aici, pregatind alte ase-
menea socoteli, §i impreunand §i cheltuielile dela 1 Maiu 1861 pana la 1
Ghenariu 1862, vi le trimit, in cuget aratandu-va ca sunt prea adevarate,
atat primirile precum §i cheltuielile, neinsu§indu-mi nimic decat ostenelile
§i supararile, din cari orice om cu §tiinta poate judeca ce, aceste cheltuieli,
facute in curgere de trei ani, cu cautarea atator procese qi drumuri mari,
pe langa averea ce s'au cktigat manastirii. *i daca s'ar pare& cuiva mari
cheltuielile, apoi sä vada ce cheltue§te manastirile cu procesele in Mol-
dova pe fiecare an O. cu vechilii, §i pana acum n'au c4tigat macar un
parmac de pamant; cat n'au cheltuit cu Targul Neamtului, mai mult de
30.000 galbeni (treizeci mii galbeni), dand rno§ia Inca ce zic Oglinzii §i targul
pe 20 ani, §i la urma cu ce s'au folosit ? Cu nimic. Eu tusk cu toata ne-
Willa me de legile Imperiului §i limba, cu ajutorul lui Dumnezeu, am iz-
butit de am ispravit acest proces. Daca acum prin grevala sfintiei voastre
nu s'ar vatAma, care §i atunci vina nu va cadea asupra-mi. Pe langa aceste
IA mai aduc la cuno§tiinta, ca la inceputul mai ales a anului 1859, am im-
prumutat bani dela persoane ce m'au incredintat, pe cari i-am cheltuit in tre-
bile cele mai insemnatoare §i cu avocatii carora au trebuit sa le platesc
§i carii dupa legile de aici dad, nu li sa plate§te, apoi ieau dupa avere ce
se ca§tiga dela suma ce alcatue§te averea dela fiecare rubla. De aceea va
rog ca suma de 8.463 ruble argint numai decat sä se raspunda, ca procen-
tele pe toga ziva cresc i creditorii nu vor sa mai a§tepte, §1 pe cari bani
dad, dela manastire nu se vor raspunde, apoi din averile dela Basarabia
vor sa, se traga.
Aceste aducandu-le la cuno§tinta sfintiei voastre, sunt
Al sfintiei voastre in Hristos smerit flu §i sluga
(ss) TEOFAN IEROMONAHUL, VECHILUL MANASTIRIL
1862, Martie 28 zile. Dom5. Roma No. 14.
St-Petersburg. Kvartira No. 5.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTULIII, u. 965
XXIV.
www.digibuc.ro
966 RADII ROSETTI
cu No. 2060, mi-au zis ca sa-i dau vechilimeaua sa o vaza. Eu i-am ras-
puns ca este la dela, pe care afland-o, mi-au zis ca sa-i infittosez si pe cele-
lalte mai dinainte vechilimelepomenite in vechilimeaua mitropolitului. Eu
i-am zis ca 0, le caute la dela, unde au mai gasit una, iar a treia nu. Apoi
mi-au zis ca dumnealui, pe aceastä vechilime nu poate a ma cunoaste pe
mine, si a ma läsa, sa carmuesc averile. Eu i-am raspuns cum ca aceasta o
au avut in vedere ministerul cand mi-au invoit A carmuesc averile. Dum-
nealui au zis ca: ministerul f}i Excelentia Voastra sunteti la Petersburg, iar
dumnealui aici, si ca, in scurt, nu vrea, nici nu va lasa a ma amesteca eu
la cel mai mic lucru din averile manastirii. Deci vazand atata invaluire,
i-am zis ca dad, asa este imprejurarea, apoi sa-mi dea pasaportul ca sä ma
duc la San-Petersburg inapoi! Atunci dumnealui au grit de pe scaun si
au inceput a striga ca sa lipsesc din cancelarie si sa ma duc ! Deci, spli-
mantandu-ma, am inceput a-I rug& A nu se supere; ca daca o am zis aceasta,
nu o am zis cu alt gand decat ca sä staruesc la Excelentia Voastra a se
hotari mai de graba. Insa dumnealui n'au voit a auzi nimic. Ocarindu-ma
cu cele mai proaste cuvinte si zicandu-mi: ca ma va invata el! ca stie eine
sunt calugarii de peste granita! si apucandu-ma de spate, m'au izbit ca sa
ma arunce pe 1.10 afara, as& de tare, intrucat neputandu-ma sprijini pe pi-
cioare, de frica si de rusine, am cazut pe spate jos la pamant. De unde apoi
sculandu-ma, am inceput cu lacrimi a-I ruga sä nu-si faca ras de cinul nostru!
si abia dupa multe rugaciuni imblanzindu-se, mi-au zis: ca de ce am pus
pe Andronic (Andronic este un om necumpatat in asprime si de aceea are
multi inimici) si ca mai bine sa fi ales o persoana pe care o ar fi ales si
nacialnicul oblastiei; si ca sa mai Wept Wel/ zile in Odesa, a are a veni
si d-1 Fanton de Veraion, guvernatorul Basarabiei, cu carele apoi, impreuna,
sa fad, cuvenita punere la cale, si as& am iesit. Aceasta este, Excelentia
Voastra, asa, precum v'o descriu! Si o marturisesc ca inaintea lui Dum-
nezeu, ca nimic nu am pus mai mult din cele intam plate decat numai
sfantul adevar».
i dup. ce Teofan au trimis acest raport, au mai statut in Odesa pan&
ce au venit si gubernatorul de Basarabia, si s'au inteles in totul cu dansul
in ce fel de temeiu raman lucrarile sale, pe cari deja de mult le regu-
lase din Petersburg.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNUL MOLDOTEI T MANASTIREA REA:UV:FM, II. 967
XXVI. (1)
(1) Piesa XXV s'a suprimat, deoarece este numai un rezumat al celei de fat1.
www.digibuc.ro
968 RADII ROSETTI
6. Dans les contrats, entre autre conditions pour eviler des malentendus,
il sera specifie nommement a quelle autorité sera depose le montant du
brill et en quelle monnaie: en or, en argent, en billets de credit de la
couronne ou en d'autres billets de credit russes.
7. Les fondés de pouvoirs veilleront a ce que les fermiers deposent les
baux en entier et a temps entre les mains de l'autorité stipulee dans le
contrat et, au cas oü les fermiers ne se conformeraient pas a leurs enga-
gement, ou bien s'ils se permettaient de faire sur les terres a eux affermees
des actes de nature a en amoindrir la valeur, comme serait par exemple
la coupe des forks, le fonde de pouvoirs adressera sa reclamation aux tri-
bunaux.
En ontre, un an avant l'expiration des baux, le fonde de pouvoirs est
tenu a donner connaissance de ce fait a l'administration provinciale, emmet-
tant un avis sur l'opportunite de changer les conditions de l'affermage.
L'administration provinciale voyant cet avis et décidant les nouvelles con-
ditions de fermage, les publiera dans la feuille officielle dela province de
Bessarabie, dans les feuilles officielles des provinces limitrophes et dans
le journal La Poste du Nord, ainsi que les termes fixes pour les adjudi-
cations et les licitations. Les frais de publication seront preleves sur le
fermage de chaque propriété.
8. Le depot des sommes versées par les fermiers se fera par lei soins
de nos autorités qui les enverront au consulat imperial de Iassy, oü elles
resteront en depot jusqu'au moment oil un fonde de pouvoirs des monas-
tères respectifs, muni de pleins pouvoirs du chapitre viendra les réclamer.
Ces sommes, quoique gardees en depOt au consulat, ne sont pas soumises
au prélevement general prevu par la loi.
9. Les devoirs des autorités legales de la Bessarabie relativement aux
biens des monastères moldaves sont les suivants :
a) Tenir la main a ce que les licitations se fassent en bonne forme ;
b) donner tout le concours possible pour satisfaire celles des reclama-
tions des fondés de liouvoirs des monastères qui seraient justes ;
c) la defense des droits de ces fondés de pouvoirs dans les cas oii ces
droits seraient lésés et de veiller a ce que les autorités locales ne creent
pas aux fermiers des difficultés et des obstacles contraires aux lois, et de
tenir la main a ce que le montant des baux soit envoyé sans Mai inutile,
et aux epoques stipulees, au consulat imperial a Iassy, au cas oü les mo-
nastères le voudraient. Mais si les monasteres exprimaient, par l'interme-
diaire de leurs fond& de pouvoirs ou par celui de nos agents dans les Prin-
cipautés, le désir que les revenus de leurs biens fussent conserves en
Russie pendant un certain teMps, ou qu'ils fussent employes, conformément AU
www.digibuc.ro
CONFLIOTUL DINTRE GEIVERNUL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTULUL ii. 969
XXVII.
Ucazul pentru Intemeierea mangstirii Noul Neamtu.
Ucazul (graiul) ImpkAtestii Sale Mariri, singur stäpAnitorului a toatl
Rusia, dela duhovniceasca dicasterie de Chisinau, ingrijitorului fràimii
manastirii Idltarea Noul Neamtu si imputernicitului lavrei Neamtu, iero-
monahului Teofan.
Dupa ucazul Impärätestii Sale Mariri, duhovniceasca consistorie de Chi-
sinäu au ascultat adresa d-lui general guvernator din Noua Rusia i Ba-
sarabia, din 30 Iu lie anul curent, No. 322, pe care Ina lt Prea Sfintia Sa o
au tradat dicasteriei spre lucrare, i prin care au scris ca, precum este stiut
Ina lt Prea Sfintiei Sale, Domnia Ta, in proiectul ce ai Mout, care s'au intkit
de prea sfAntul sinod i ministerul Afacerilor Staine, intro altele ai propus
a se afiorosi, din veniturile averilor madstiresti, o sum& de 5.000 ruble,
care O. se depuie anual in contuarul BAncii de Odesa, farä luarea procen-
telor On& la inmultirea unui capital de 5.000 ruble, and atunci, cu pro-
centele acestui capital, d. se creasd un hotkit numar de junime .13kba-
teasel in seminkia de Chisid.0 i asemenea un hotkit numar de fecioare
nobile in institutul filial infiintat acolo: NBA la formarea insä a sus men-
tionatului capital, Domnia Ta vei aye& a trimite directiei seminariei de
Chisinäu, pentru acest scop, eke 2.500 ruble pe fiecare an, la care sä se iea
in privire ca junimea de amândou5, sexele st fie cu protimisis (de) ge-
nealogie moldovanä. Din parte-i, Excelenta sa dându-ti,la rugAmintea Domniei
Tale, sfat s impilnesti regulat cele scrise mai sus, despre care instiinteaz4
pe Inalt Prea Sfintia Sa.
Dupa, sprafca (cercetare) cu acte s'au vkut, ca in ucazul prea sfân-
tului ocArmuitorului sinod din 17 Fevruarie anul acesta, No. 306; tradat
www.digibuc.ro
970 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTULUI, II. 971
obiceiuri sa, fie unul §i acela§ carele se pkeste in lavra de Neamtu, alc&
tuit de staretul si egumenul lavrei, Paisie Velicicovski, dupä asezämântul
muntelui Atos ; 3) ca superiorul mfinastirii totdeauna O. fie ales de cltre
soborul frAtiei acestei mânäsfiri, ins& cu unirea de asemenea a fratiei la-
vrei Neamtului din Moldova si, dupt aceea, alesul st fie prezentat prea sfán-
tului sinod spre intArirea sa in aceasth numire, si 4) ca numárul frAtimii
monahice in noua mânästire sa, se §tie pan& la 50 persoane, mai cu proti-
misis din frätimea lavrei Neamtului din Moldova si, la caz de neajungerea
unor asemene, sa, se primeasca si din monahii §i frätimea de loc. Intre acestia
din lavra Neamtului au si sosit in Basarabia cAtivà din fratimea monahick
pe cari prea sfintia sa, pin& la deslegarea intrebärii pentru infiintarea
mhnästirii, a gasit de cuviintä, WA a-i imparti pe la manästirile in fiintä,
a-i lb& s5. locuiascä, potrivit cu dorinta lor, in säla§urile lavriene, pe mo§ia
Nemtenii a lavrei de Neamtu din tinutul ChiOngu, sub blagocinul mamas-
tirilor eparhiei de ChiOnAu, acordandu-le a sluji dumnezeeasca slujb& in
biserica poporanä din Nemteni. In asA stare a pricinii de fat5., prea sfàntul
sinod intrAnd in chibzuirea temeliilor pe care poate sá fie autorizatA zidi-
rea unui läca§ moldovan in Basarabia, au recunoscut ca,, as& precum acest
läcas va fi numai ca cum o despArtire, in Rusia, a lavrei Neamtu din Mol-
dova, apoi ea ar fi obligatä : 1) sit conserve a§ezämântul ce se pfte§te in
lavra, de obsteascA vietuire, dup asezAmAntul muntelui Atos, introducerea
caruia, in mânästirea ce se infiinteazá din nou, cu atata poate fi mai lesne
ingAduitä, cu cAt el deja e adoptat in regula in ateva manastiri de ob-
§teasca vietuire in Rusia ; 2) sa se pkeasca, statornica legAturä cu lavra de
Neamtu si 3) asemänat pravoslavnicelor Mew aflAtoare chiar in Moldova,
sa, releve asemenea de mitropolitul Moldovei, chiriarhul bisericii Moldovei,
dar ca tot odatg, mAnastirea aceasta, ca una ce se afl in hotarele Rusiei,
O. nu poatA fi scoasa, (deosebitä) in relatiile duhovnicesti si din jurisdictie
(atarnarea) nici de acea dela sfântul sinod, pe temeiul obstesc, pe care toate
fetile duhovnicesti, petreatoare in Rusia, aunt supuse guvernului duhovni-
cesc de aicea, nici acelei a arhiereului de eparhie, Path permisiunea cäruia,
dupa canoanele bisericesti, in cercul eparhiei sale, nimeni din fete din clerul
atat alb cat si monahicesc, nu poate nici a inväta, nici a lucra. duhovniceste
E)i asupra cäruia de asezknintele duhovnicesti se pune osebith. ingrijire pentru
buna stare a tuturor läca§urilor aflatoare in oblastia incredintatä lui si a du-
hovnice§tii reu§iri a monahilor.
AvAnd in vedere toate inehipuirile acestea si conform cu ansele, giisind
ca numirea dornniei tale din partea lavrei, pentru o noua mAnAstire, care
este a§62ata in Rusia, numai la putine locasuri considerabile ar fi in ne-
co3f9rmitate cu inclleierea TrAnAstirii ce se zide§te din nou ca o sectie a
www.digibuc.ro
972 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONVLICTfiL DINT1Ig GTIVERMUL MOLtIOVti $1 mArlitsTMVA /4EArsTuLtil, II. g7g
www.digibuc.ro
074 kAbtf ROSEtT1
www.digibuc.ro
CONVLICTuL ENTRE aTiVERNUL ffoLDOVEf ?i MINX gTIREA rtEAM/fuLiff, ff. 975
Seeretar: GurrEn.
www.digibuc.ro
976 ltAbt! ftoStIlif
XXVIII.
Raportul Iui Teofan Cristea cdtre staret i sobor despre Infiin-
tarea nou'ai mAriastiri.
lt Prea Cuviosiei Sale P. Arhimandritului Timotfeiu, stare(ul sfintei
mdndstiri Neamtu si Secul i la tot sfantul sobor I
Inca dela 1859, cand odata cu luarea averilor s'au desfiintat si toate
drepturile manastirilor si a bisericii ortodoxe din Moldova prin masurile
luate de fostul guvern al Lumanarii Sale Printului Cuza ; desi am scris
de mai multe ori soborului, vestindu-i despre lucrarile mele de aice, ins&
spre a mea parere de rau, n'am primit nici un raspuns, dupa care apoi
m'am adresat catra chiriarhul tarii, raposatul mitropolit Sofronie, dela care
am primit povatuirlle cuvenite, precum i plenipotenta cum sa urmez, cu
adaugire ca totdeauna de rezultat sa-i raportez, si ask am si urmat pana
la trecerea sa din viata, dupa care apoi, nepuindu-se in grab& pastoriu bi-
sericii, i neavand catra cine a ma adresa afara de sobor, m'am adresat
catra el, atat de aicea, precum si dela S.-Petersburg unde ma aflam, dar
inzadar, ca iaras n'am primit raspuns. Deci vazand asa tacere la anul
1862 dela S.-Petersburg, unde mit gasiam, prin imparatescul consulat
din Iasi, am scris atat Malt prea cuviosiei voastre cum si soborului, tri-
rnitand si socotelile de veniturile si cheltuelile urmate cu cAutarea proceselor,
dar n loc de raspuns am primit, prin imparatescul minister din Afara, nu-
mai adeverinta manastirii sub iscalitura soborului, insotita de raspunsul
locotonentului de mitropolit catra imparatescul consulat, ca s'au primit
samile la rnanastire.Dupa care desi am scris iaras in mai multe randuri
manastirii, insa mi s'a raspuns cu tacerea; ba Inca la 1864 mi s'au raspuns,
de catra egumenul manastirei Secul, ca sa lucrez cum Dumnezeu ma va
lumina, avand hi vedere i povatuindu-rna de duhul si puterea plenipo-
tentelor date, nemai adaugand a scrie mai mult soborului, §i a-i cere vreo
povatuire dela manastire, ca se tern, find foarte persecutati de guvern.
In urma dar a unei asemenea declaratii, am incetat de a rnai scrie dea-
dreptul, desi aceasta se cerea neaparat, rnai ales pentru darea socotelilor,
pe cari pe fiecare an pregatindu-le, le pastram ca la timp sa le trimit rna-
nastirii, cAnd s'ar pune iaras in driturile sale harazite de 'veacuri. Ins&
vazand ca, lucrarile bisericii ortodoxe qi a manastirilor din Moldova sunt
incurcate, incat poate Inca mult timp va trece pana se vor Iiniti, i mai
ales temandu-rna de sfarsitul vietii care era a mi se intampla la trecuta
luna Aprilie, potrivit cu hotkirea prea sfantului indreptatorului sinod Inalt
intarit la 13 Ianuarie 1864, pentru in fiintarea acestei nouai manastiri Neamtul
www.digibuc.ro
dOWLICTUL DINTRE GIIVERNTIL MOLDOVEI 1M MANXSTIREA NEAMTULTIL IL 971
www.digibuc.ro
978 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
6ONFLICTUL DIterrth OUVERNIIL MOLDOVEI 1;41 MANASTIREA NEAMTDLIII, II. 09
puns, apoi vi voiu scrie mai pe Iarg si mai adesea despre toate interesele
manästirii de aici regulat.
(ss) EMMEN TEOFAN.
N. M. N.
Anul 1866, Iulie 8.
No. 58.
XXIX.
Teofan Cristea catre staret.
Nall prea cuviosiei sale arhimanclritului Timofteiu stare(ul s-tei
nuincistiri Neamtu si Secul si la tot soborul.
La trecuta luna Iulie am avut cinste, prin imparatescul consulat, a IA
inhirisi umilitul meu raport, prin carele v'am descris in scurt starea into-
reselor manastirii de aici, din Basarabia. Si. ma maguliam ca negresit voiu
primi cuvenitul raspuns macar acum, dupa ce la cele mai dinainte hartii,
trimise dela 1860 si pana in urma, niciodata de-a dreptul nu mi-ati raspuns.
Insa, spre a mea parere de rail, nu numai n'am primit nici tin raspuns la
cele scrise, dar apoi Inca, in contra a toatei asteptari, m'am incredintat ca
hartiile asupra mea pregatite de d-1 Pavel Samsonov, aici la, Chisinau,
in dialectul rusesc si romanesc, ca dela fata sf. voastre si a soborului si
trimise de mitropolia Moldovei, prea cuviosia voastra le-ati iscalit, cari apoi,
tot prin mitropolie i le-ati trimis indarät spre a le inainta mai departe.
Oare socotiti, bunule parinte, ca aceste lucrari misterioase, In contra cugetu-
lui, vor ramanea necunoscute? Au socotiti ca nu se stie ca si aceste hartii
tot o valoare ca si cele slobozite d-1 D. Aroneanu, Dubau si Zalnuin Cal-
man in deosebite vremi? Care, adevarul graind, nu fac cinste soboru-
lui si celor ce au iscalit. Eu credeam ca dupa caderea guvernului princi-
pelui Cuza vor inceta silniciile la cari erati expusi spre a iscali impotriva
cugetului, precum ziceti, si de aceea v'am scris, insa precum vad m'am
amagit, ca au acele (silniciile) urmeaza Inca? au singuri asa voiti a urma.
Inalt prea cuviosia voastra cereti a se intari vechilimeaua d-lui Samsonov,
data mai inainte (carele precum se stie tot odata este numit ca vechil si
al celorlalte manästiri din Moldavia de catre guvernul Moldaviei), ca dela
numele manastirilor, si pe care guvernul imparätesc de aici, in puterea
legii din 25 Maiu 1864, nu-1 cunoaste. Uitancl ca prin proiectul supus de
mine prea s-tului indreptatorului sinod pentru infiintarea nouli manastiri
si carele s'au incuviintat. in totul, primind si intru tot milostiva Inalta in-
tarire anume se zice: aVechilul manastirii va fi ales de sobor numai dintre
monahii Lavrei Neamtului si Secului din Moldavia sau din parintii nouai
manastiri (de aici), caruia i se va insemna suma cheltuelilor pentru proce-
www.digibuc.ro
980 RAM ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTDL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI SI MANXSTIREA NEAMTULDI. IL 981
piind al inalt prea cuviosiei yoastre pu totul smerit isi prea plecat im-
preuna, cu tot soborul.
(ss) EMMEN TEOFAN.
No. 86.
1866. Septemvrie 15.
XXX.
www.digibuc.ro
982 RADII ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE OUVERNIIL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTDLUL IL 983
aicea, iarA nici decum dintre mireni, precum v'am mai scris §i altadatA, §i
anume pe d-1 Samsonov, impusul de guvern la 1863.
2. Mai ziceti cA comitetul ar 11 cerut prin hartia din 27 Septemvrie, No. 431,
trimeasA prin impArAtescul consulat d-sale fi;lefului oblastiei, ca a nu-mi
ingAdue a mA amesteca in administrarea moqiilor §i intereselor de aici
privitoare pe lava. Apoi se vede cA prea cuviosia voastra nu voiti
a cunoaqteti pe ce argumente administrez eu, cancl titi foarte bine cA mai'
intAiu chiriarhu bisericii Moldovei mi-au trimis plenipotenta, apoi in lipsa
vAduviei biserie i Mold ovei, potrivit intru tot milostivei Inaltei intAriri a prea
sfantului indrep Atoriul sinod a VALI Rosia, m'au anduit a administra atat
noua manAstire a Neamtului precum §i mo§iile lavrei, impreunA cu soborul
de aicea, despre care v'am mai scris. Au voiti a trace cu tAcere tame-
iurile pe cari mA aflu aici silit a petrece, cAci altfel n'ati cuteza aVt a mit
osandi.
3. Ziceti cli la anul 1858 am §i fost trimis de sobor aici cu oarecari
insArcinAri, qi cA in curgere de trei ani atil fl cheltuit suma de 35.602 ruble
81 capeici, F;,i. and mi-a ridicat manAstirea acea insarcinare 0 m'au chemat
a-mi da socoteala, eu n'as fi ascultat de superiorul meu, rAmanand samo-
volnic preste Prut §i fAcand multime de abuzuri pe la mo§iile manastirii,
pe care ati poruncit delegatului vostru a le urmAri FA descoperi.
Iertati-ma, bunule parinte, dacA ma exprim astfel, cA toate acestea sunt
numai calomnii, FA mai mult nimic pot fi in fata omului ce §tie a judeca,
Cred a singuri mai bine oiti, care in acel an 1858 n'am venit din Rosia
de douA ori la manastire, odatA la InAltarea Domnului qii a doua oar& la
20 Decemvrie, and am mars la mitocul Timimtii (unde erati ca dichiu)
§i mergand la manastire, mi-am dat. samile precum tItie soborul, dupa care
apoi, la 9 Martie, iar4 m'au randuit aicea cu din nou insArcinari, pe cari
le-am deplinit cu toatA acurateta. Iara dacA am cheltuit suma vorbitA
in curs de trei ani, ar fi de necesitate a luati mai intAiu aminte la ce
anume s'au cheltuit? Iaa nu numai a aruncati tin& asupra mea ca a Ira
ponegriti. Cand eu v'am dat socotelile cu explicatie la 1862, prin impa-
rAtescul consulat, asupra cArora neprimind alt aspuns decal chitanta de
primire, temandu-ml de vreo intrebuintare urmatk pe anii din urmA inche
indule, le-am dat in cercetarea soborului de aici, potrivit hotAririi prea
sfantului indreptatorului sinod, Inalt intaritA la 13 Ianuarie 1864, pe care
cercetandu-le §i incredintandu-le dui:4 cuviinta, le-au pus la arhivA pan& la
timpul ce se vor care, dupa cum v'am mai scris, pe cari and veti vol a
le avea, n'aveti alta cleat a scrieti soborului de aici, cii vä vi le-or trimite.
Nth in cat prive§te cA find chemat de manastire n'as fi ascultat, la
aceasta imprejurare chem martori pe insug prea cuviosia voastra, sii spu-
www.digibuc.ro
984 RADU ROSETT1
www.digibuc.ro
CONFLICTIIL DINTRE GUVERNIIL MOLDOVEI SI MANASTIREA NEAMTULIII, IL 985
www.digibuc.ro
986 RADII ROSETTI
P. S. lar voind a aye& o mica ideie despre cele lucrate de aici, va ala-
turez un exemplar de starea bisericii din Moldova in limba franceza si o
fotografie a nouai manastiri Neamtu.
No. 18. 1867 Ghenarie 31 zile.
XXXI.
Dela anul 1860, din timpul staretiei raposatului Gherasim, nu m'am no-
rocit eu, nici soborul de aicea, a aye& dela inalt prea cuviosia voastra si
soborul de acolo vreun raspuns formalnic la cate scrisori v'am trimis, si
deadreptul si prin consulat, sub pretext ca sub domnia nenorocitului Cuza
Voda, va temeati find opriti, eu insa totus n'am incetat a va scrie, indemnat
Hind pe de o parte de datoria credinciosului fiu si plenipotent WM maica sa,
care este sfanta lava Neamtul si Seoul pentru mine; iar pe de alta de
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GUVERNUL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTULUI, II. 987
intaririle sfAntului sinod, citate prin decretul de zidirea nouai sfintei ma-
nastiri Neamtu, i randuirea mea de ocarmuitor acestei din urma manästiri.
Prin care mi se impune s administrez manastirea si averile de aici im-
preunä cu soborul fratilor nouai manästiri, 0 la cazuri internate (sic) sa cer
si incuviintarea fratilor de acolo dupa intelegerea ce voiu aye& cu dansii. Po-
trivit caruia eu totdeauna am urmat i urmez, regulat scriindu-va din
timp in timp, ins& in zadar, el am strigat in pustiu si in loc de raspuns
tacere, sau niste simple chitantii prin guvernul Basarabiei, iscalite ca in
batjocura de cate un monah sau doi, ba ce-i mai mult, ca luand materie
din scrisorile mai din anul trecut, ati dat d-lui Samsonov voie, iscalind pi
inpi-va, ca cum chiriarhul Orli n'ar fl avut dreptul a ma numi pe mine
plenipotentul bisericii, puind inainte autonomiile manastirii de neatarnare,
lucru ce nu mai exist& astäzi in Moldova, and zace biata manastire in
sclavia cea mai rusinoasa acolo. Cu toate acestea, iaras viu i prin aceasta
a va arata urmatoarele imprejuräri, nädäjduind cä macar acum, cawd este
acolo un guvern bland, nu ca al Cuzei, netemandu-va, yeti raspunde.
Soborul de aici se afla bine si in pace, linistit, numärul se suie peste 50
petrecatori. Biserica mare a careia piatra de temelie s'au pus de insus prea
sfintitul Antonie, arhiepiscopul Chiinäului, precum v'am fost scris in toamna
anului 1867, s'au ridicat cu piatra cioplita peste tot, liana la soclu, i acum
iaras am inceput a lucre., nadajduind, cu ajutorul lui Dumnezeu, in anul
acesta a o ridicA path& la acoperemant, desi marimea este foarte colosala,
lungimea find de 16 stanjani i largul de 13, iar inaltimea, cu cruce cu tot,
18 stanjani. La 17 Noemvrie anul 1867 au räposat prea sfintitul mitropolit
Nicandru, carele dorind a se numara cu fratii soborului, au ales a se numi
shimonahul Nicandru, lepadandu- se de toate titlurile sale, pe carele, dup&
deslegarea prea sfintitului Antonie, arhiepiscopului, 1-am immormantat in
biserica aceasta veche, in pavecernic. Pe Mug& aceste, pregatind pi samile
anului acesta, le-am dat iaras soborului spre a se 'Astra in arhiva manas-
tirii. Aceste acum in scurt vi le scriu spre stiinta i va rog raspundeti, de
nu mie macar soborului, caci atat eu precum i fratii de aici dorim a ave&
intre noi dragoste i unire, ca pentru ce-si are cinev& flu, oare nu ca la
timp de bätranete i slabaciune sa-1 ajute ? Asa si la noi, pentru ce aceasta
manästire s'au facut. Oare nu ca o fica sa dea ajutor maicii sale la vreme
de nevoie ? Pentru aceea trebue a fi o bun& armonie intre maica i flick
ca din asemenea, dupa moartea mea, carele acum sunt batrAn si am tinut
prea cuviosiei .voastre, cei dupa noi sa nu rumpl cu totul legatura dra-
gostei: i atuncia cine va da seam& inaintea lui Dumnezeu ? Negreqit el nu
altul, ci voi.
www.digibuc.ro
988 RADII ROSETTI
Tar darul lui Pumnezeu §i al prea curatei sale maice, prin rug4ciunile
prea cuyiosului tdrintelui nostru, staretului Paisie, sA v umbreasa, povä-
tuindu-NA la calea
Al 'Malt prea euviosiei voastre u,nilit fiu sufletese Impreun5. eu tot soborul
(ss) EGUMEN TEOFAN.
1868, Aprilie 14.
N. M. N.
XXXII.
Consulul rusesc din Iasi cAtre staret.
Ministerul afacerilor strAine.
Consulatul Imperial Rusesc.
No. 1271.
b.fg, Deoemvrie 1867.
Primit 22 Decemvrie 1867.
St recomand b. comitetului de administratie spre regula celor de cuviinta
fiindc §. toate lucrärile in cazul de fat& sunt n cancelaria comitetului.
(Semnat) TIMOFTEIU STARET-
www.digibuc.ro
CONVLTOTTIL 1MNTRt MIVERNUL MOLDOVEI i MANASTIREA NgAMTIILLII, H. 989
XXXIII.
Acum insa, Testa toata asteptarea, pentru pacatele _male zic, prin slobo-
zirea Tui D-zeu, la 16 a curentei Noemvrie la 101/2 ore europene0i, noaptea,
facatorii de rele ascunzandu-se de ziva in biserica, au pus foc lazilor in
cari era iconastasul (catapeteazma) si numai mila lui cea D-zeeasca nu
ne-au pärasit pana in sfarsit (ca altfel totul se pierdea, find biserica plina
de lemnul schelei, care au ramas pana se va zugravl peste tot paretii),
pentruca desteptandu-se parintele duhovnic Isachie si vazand lumina la
biserica, m'au desteptat pe mine, si lovind in clopot, au sarit soborul .si a-
ducand apa au stins focul, nemai latindu-se, ci mArginindu-se numai la acel
loc, adica in lazile cu catapeteazma, care toate s'au stricat, atat de foc pre-
cum si apti, caci lazile erau invalite cu rogojini si musama smolita, scapand
nevalimate numai usile impäratestl si cele de pe de laturi, osebit de coloane
si icoane cari sunt foarte pretioase, si pe earl mai inainte scotandu-se din
lazi s'au fost suit sus in paraclis, asa incat socotixn pagub4 ca. la 2.000 4t.
sc6,pand partea cea mai mare de lucruri, pentru care fie voia D-lui, dup.
Iovu, gicand: oDomnul au dat, Domnul au luat, precum au placut Dompu-
www.digibuc.ro
OW MIMI misETTf
lui au facut. Dupa care din data am instiintat pe de o parte pe prea sfinti-
tul Pavel, dupa datorie, la Chisinau, care foarte s'au mahnit ca cel ce fusese
mai inainte cu 4 zile la manastire si le vazuse loate ; iara pe de alta, parte
pe Guvernul civil, care pasind la fata locului politia, s'au incredintat despre
tot adevärul, ca. inadins s'au pus focul, ramanand ca la 7 a viitorului De-
cemvrie A se cerceteze fetele in prepus. Eu insit zic Dumnezeu sa-1 ierte,
oricin,e ar fi un asemenea ; atata numai stiu ca dupa, aceasta nu voiu in-
tarziè nici eu de a ma duce pe urma parintilor mei, spre a da seama de
cele lucrate inaintea dreptului judecator, ca am slabit si cu trupul si cu
duhul, precum va va spune mai pe larg parintele Nicanor, despre toate
de asazare, lucrare si petrecerea noastra.
0 ! cat doresc A NI mai vad, prea cuvioase parinte ! si sä va lad in bine-
cuvantare, dar precum zic acum, dupa intamplarea aceasta, nu cred ca voiu
mai ajunge asemenea zi. De aceea va, rog cu lacrimi sä ma binecuvantati
si sa. ma iertati din inima, daca nu ne vom mai vedea in veacul acesta.
Am ins& neindoita credinta la mila prea curatei maicei lui Dumnezeu
f$ i rugaciunilor prea cuviosului parintelui nostru staretului Paisie, a ne vedea
in veacul viitor. Rugati-va pentru mine nevrednicul, ca sa ma pot mantul.
Al 1nalt prea cuviosiei voastre umilit fiul sufletesc, cu tut soborul
(ss) EGIIMEN TEOFAN.
Noua minästire Neamtului.
29 Noemvrie 1871.
XXXIV.
Copie de pe adresa consulatului imperial rus, No. 413,
catre mitropolie, 1873 luna Iulie 9.
Eminentei Voastre este cunoscut ca prin hotartrea Majestatii Sale Impa-
ratului dela 9 Martie 1873, asupra raportului comitetului ministrilor, s'a
dispozat a se lua, de catre ministerul imperial a Averilor Statului, admi-
nistratiunea mosiilor din Basarabia, proprietatea manastirilor din Moldova
si lor inchinate.
Pentru acest starsit s'a trimis in Basarabia o comisiune care are datorie
a primi toate acele mosii si a lamurl in virtutea carora documente ele sunt
posedate de manästiri.
Acestei comisiuni este de neaparata trebuinta, a lua cunostinta exacta de
documentele de proprietate ale manastirilor, precum si de tot felul de acte
atingatoare de mosiile posedate de dansele.
In urma adresei primite de mine dela 13-1 presedinte a numitei comisiuni,
am onoare a rug& pe Eminenta Voastrit sa binevoiti, prin mijloacele de cari
www.digibuc.ro
CONIIICTUL IMWFItE GUVERNTIL MOLDOVEI I MANISTIREA REAMTULIII, II. 001
XXX V.
La trecuta luna Iulie v'am scris despre starea lucrurilor de aicea, si cum
au luat guvernul masurile cele de neaparat pentru regula atat la minastirea
aceasta de aici precum i despre averile bisericii Moldovei. De aceea acum ma
voiu margini numai intru atata, adica ca, cu voia chiriarhului, sa randuiti
un parinte sau doi carii, scotandu-si pasaport pe trei luni, ca spre inchi-
narea sfintelor locuri din Rusia, sa vie, ca pe de o parte sa se incredinteze
de starea lucrurilor la fata locului, iar pe de alta sä le pot incredinta si
socoteli pe anii din urma, caci altfel nu stiu nici zilele mele, caci ma simt
slabit de batranete, fiind peste 60 de ani. Asemenea si fratii cei mai in-
semnati din sobor, toti sunt mai batrani Inca, si nu cumva sa se intample
a ni se dal* i va ramânea, manastirea Dumnezeu stie cum, precum si averea
ei miscatoare i nerniscatoare, caci dupa intru tot milostiva intarire urmata
la 13 Ianuarie 1864, ea este, in cele materiale i duhovnicesti, atarnand de
sfanta lavrá a Neamtului, precum de aceasta de atuncea vi s'au facut cu-
noscut, i acum dupa noua regularisire ce au urmat in vara aceasta, ma-
nastirii, dupa intrarea mosiilor,precum v'am serifs la Iulie, la ocarmuire, i s'au
lasat toate acele gradini, livezi, vii, Mete i pasuni ce le-au avut pana
acuma, iara pentru tinere, pe Maga aceste zise, ni se va slobozl §1 bani in
act, dupa bugetul ce am infatosat sfantului sinod dupa malta incuviintare.
Noi dupa hotarirea sfantului sinod i inalta intarire, infatosind un numar de
poslujnici, carii au plinit timpul ispitirii de trei ani, dupa, sfintele canoane,
www.digibuc.ro
902 lutm Rost/1i
XXXVI.
www.digibuc.ro
COIsIVLICTUL DII4TRE GUVERNUL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTIILITI, II. 993
si pazita in urma de toti prea fericitii pärintii stareti pana, la voi. Mai ales
cum ocarmuirile politicesti, nu Ara dumnezeeasca amelintare, inlesnind mo-
nahilor chipul petrecerii, i-au usurat de grijile din afara prin administrarea
averilor lor, care aceasta din urma dorita vestire, nu numai pe mine pa-
catosul si fratii mei de aicea ne va bucura, ci chiar si pe toata santa bi-
serica a lui Hristos; ba inca si pe toate cetele ceresti, dup. cuvantul Domnului,
ce zice : aca bucurie se face in ceruri pentru un pacatos ce se pocaesten.
Si daca pentru un pacatos se face bucurie, apoi pentru noi multi ? Cat pentru
noi yeti sti Ca, cu rugaciunile voastre, ne aflärn bine ; pazind cu sfintenie,
dupa, neputinta noastra, asitzarnantul prea cuviosiei sale parinterui nostru stare-
tului Paisie, decit suntem in m&hnire despre raceala ce vedem din partea
voastra si a soborului de acolo pentru noi, precum de aceasta totdeauna
v'am scris. De aceea ganditoriu cazand la sfintele voastre picioare, cu la-
crimi va rog ca sä ne mangaeti macar cu doua cuvinte in scris. Ca desi
suntem in departare cu locul, insä nicidecum si cu inimile nu ne-am
deslipit de trupul duhovnicestei noastre maice. De aceea iara adaog a 14
ruga,, bunule parinte, mangaeti-ne si pre noi, fii vostri. Cat despre cele la
noi urmate in vremea din urma, v'am scris de ajuns prin scrisorile din luna
Julie si Septemvrie, si despre cari mai pe larg va va lamuri si prea cu-
viosia sa parintele Isachie.
Pe langa acestea va mai rugam, bunule parinte, trimiteti-ne prin Orin-
tele Isachie macar vreo zece exemplare din Viea(a prea cuviosului pdrintelui
nostru stare(ul Paisie, slavoneste si româneste, tiparite in manastirile noastre,
precum si din cele scrise cu mama a sfintului Nichifor din singurdtate, a
sfdnlului Theolipt, mitropolitul Filadelftei, sfantul diadoh §i alti parinti cari
scriu pentru trezirea si rugáciunea mintii, precum a stAntului Nil Sorzca,
sfantul Simeon nou, Teolog Macarie qi sfdntul Ion Sinel, de cari aici noi
in limba romaneasca suntem lipsiti. Daca, nu le yeti harazi sfantului locas
care este al nostru, apoi macar numai sa le prescriem si iaras se vor ina-
poia, a desi asemenea carti le avem, insa, sunt in limba slavona si spre
a le traduce e foarte cu greu. Si credeti ca prin aceasta yeti innoi si in so-
borul de aicea aceeas vieata duhovniceasca ce oarecand a fost intemeiata
acola si pe care am gasit-o noi in pruncia noastra. Caci Ara asemenea du-
hovniceasca hrana nu poate a fi omul viu dupa cuvantul Domnului ... iarit
noi smeritii vostri fii duhvnicesti, ne vom socoti foarte fericiti avand aceste
sfinte cuvinte ca o parinteasca mostenire dela parintele nostru si nu vom
inceta, atat not smeritii cat si urmasii nostri vietuitori in acest sfant locas,
deapururea a va pomeni la sfintele rugaciuni ca pe pricinuitorul mantuirii
noastre.
Analele A. R. Tom. XXXII. Memoriile Seq. Istorice. 63
www.digibuc.ro
994 RAbil ROSETTt
lax& darul lui Dumnezeu, priri silirile prea curatei sale maici, si blagos-
lovenia prea cuviosului parintele nostru staretul Paisie, sa fie cu inalt prea
cuviosia voastra si cu tot soborul, ajutAndu-va la calea m&ntuirii. .
XXXVII.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNOL MOLDOVEI ga MANASTIREA NEAMTULIII, II. 995
XXXVII bis.
Instrucfie.
Spre indeplinirea ucazului duhovnice§cii consistorii de ChiinAu dela 6
lunie curgAtor al acestui an, No. 2860, suspendAnd pe egumenul Teofan din
insArcinarea de nastoiatel, va dau vouA noua mánAstire a Neamtului,
spre 'a o administrA. Cu aceea voi sa. luati sama tuturor ieromonahilor,
ierodiaconiloi, monahilor, poshwicilor mAnAstirii dui:A cuviinta, ca nimenea
din ei, fAra, qtirea voastrA, O. nu iasA din mAnbtire; sA-i tineti pe ei in cu-
rA4enie §i in regula, cA, ei neincetat sA umble la bisericA, la toate dumne-
www.digibuc.ro
996 RADU BUS ETTI
zeestile slujbe. S6. cautati bolnavii. In trapeza mâncarea sa fie totdeauna pre-
gatita bine. Suma ce se primeste dela ocarmuire, dela l'acatorii de bine, A,
so scrie la venit regulat si la a sa vreme. Asemenea si cheltuefile manastirii
sa, se scrie la vremea sa, cu rospiste (recipis) de primirea banilor. Banii ma-
nastirii sa se pastreze negresit in vesmantaria manastirii sau in alt Inc,
Para de primejdie sub pecetea manastirii si sub cheia carnarasului. Ca pre-
gatirile iconomicesti sa se facit la bun& vreme, cu luare de soma a eco-
nomului, sub privirea voastra, ca zidirile manastiresti cu grija sa fie pazite
si dupa putinta sa nu le lase a se mina. Ca in manastire sa nu se zideasca
nici sa se prefaca lucruri netrebuincioase si nefolositoare. Ca de toata ave-
rea manastirii sa fie catagrafie regulata si legiuite documente si toate sit
se pastreze intregi, ca sa nu se faca nici un fel de cheltuiala netrebuin-
cioasa si nelegiuita. Ca A fiti cu economie in cheltuelile pentru sine-vit si
pentru frati, sa dati fratilor sfaturi folositoare si legiuite invataturi in deo-
sebi. Iar Gaud ar urma neaparata nevoie si in Iiinta fratilor, iar pentru neo-
randueli, de indata, sa ma instiintati prin .raport cu a tuturor subserieri, si
in sfarsit ca fratii, intro vremile dumnezeestilor slujbe, A nu petreaca vremea
in zadar, ci sa se incieletniceasca intru cetirea cartilor de suflet folositoare
si sa lucreze rocodelii potrivite si sa fact% si alte ascultari manastiresti.
Blagocinul A RHIM A NDRITIJI. V ENEDICT.
No. 68, Iunie 7, anul 1875.
(Extras din lucrarea inediti a arhiereului Narcis Cretu1escu).
XXXVIII.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GLTVERNUL MOLDOVEI I MANASTIREA NEAMTULUI, ii. 997
pärintii cei trupesti primesc vorbele pruncilor sai celor mici neintelease,
carii la vederea lor salta si se bucura si ceeace nu pot a exprima prin
cuvinte, prin semnele de bucurie o arata. A§a, si fratii soborului acestui
dant lams, iar mai cu deosebire eu nevrednicul, mare bucurie au primit
sufletele noastre, macar c suntem lipsii inca de acea multämire, adick
ca s vt vedem cu ochii nostri cei simtiti; insa cu cei de gaud privindu-
va suntem plini de neindoita nadejde, crezand ca acum au sosit vremea
cand, prin bunavoire a Ina lt Prea Sfintiei Voastre, sa se faca o unire §i
stransit legatura a acestui slant lacas, carele este mostenire dreapta a tro-
nului sfintei mitropolii si flica a sfintei lavre Neamtului, cu maica sa sub
nemijlocita ingrijire a Voastra, duhovnicescului nostru parinte. Pentru care
desi nevrednici suntem, dar neincetat ne rugam ziva si noaptea prea bu-
nului Dumnezeu si prea curatei maicei sale, ca sá vä intareasca in noua
Voastra chemare, varsand asupra-va darul prea sfantului situ duh, spre a
plini cu lucrul cele ce simte sfanta inima Voastra pentru sfanta biserica
a lui lisus Hristos, ca adica sa domneasca, pacea si unirea in ea §i intro
toti fiii vostri cei sufletesti. Milostive Stapane ! Desi stiu ca cunoasteti
din parte cauza inflintarii acestui dumnezeesc lams in Basarabia, sub nu-
mirea de noua manastire Neamtu, totus socot de o neaparata si sfanta a
mea datorie a va face o mica descriere mai pozitiva despre aceasta:
La anul 1858 soborul sfintei manastiri Neamtu §i Secul, cu invoirea
chiriarhului, m'au trimis aici, in Basarabia, insotit de plenipotenta lor, ca sit
viu §i sit regulez procesele ce aveau mánastirile, incepute pentra toate
mosiile sale Inca dela 1820 si mai dinainte.
Deci viind §i pe cat s'au putut regulandu-le, in acelas an, la luna De-
cemvrie, m'am inapoiat iara§ la manastire, cu scop ca sa nu mai viu, dar
la luna Martie 1859, am fost silit de sobor, si fara voia mea, sa viu indarapt.
Mai intaiu adica sa staruesc a se da sfaxsit procesului mosiilor sale Copanca
si Chitcanii, instrainate dela mangstire inainte de anul 1695 de catra Turci
si carele, dupa anexarea Basarabiei catra Rusia, ramasese Sub ocarmuirea
averilor imparatesti, si pe cari ie cereã soborul neincetat dela 1820 ca sa
i le inapoiasca, si al doilea spre a se putea pune capat i tuturor celorlalte
procese ce nelinistiau pe sobor.
Deci in timpul acela, pe cand ma aflam eu aicea, urmand in biserica
Moldovei acea mare catastrofa care o cunoasteti, cind pe pastorul ei i pe
staretul lavrei Neamtului, dupit mai multe neiertate rale ce au suferit,
caci n'au dat consimOmantul lor la anticanonicele lucrari a Printului Cuza
in privinta bisericii §i a religiei, la cea de apoi i-au exilat, carele in tarziu
dupit acea exilare s'au si mutat din vieatit. Iar mai inainte de exilarea sa,
chiriarhul mi-au trimis o deosebita plenipotenta, prin care descrie jalnica
www.digibuc.ro
998 RADU ROSETTI
www.digibuc.ro
CONFLiCTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI EI MiNAS/I4IRRA NE AMTULIII, ii 999
www.digibuc.ro
f ood kA ktf ROSET11
dinta si cu frica lui Dumnezeu, carele venind aicea sä vada totul si incre-
dintandu-se la kiça locului de starea lucrurilor cum sä gasesc, mai ales sa
vada randuiala i petrecerea noastra, zidirile i zestrea mánastirii, miscatoare si
nemiscatoare, atat in afara cat si in launtrul bisericii, odoarele ce sunt
inteun numar destul de frumos si vestrnintele, intr'un cuvant totul, t i carele
apoi s va poata, da relaii adevärate, cum se cuvine despre toate, caruia
sit i se poata incredinta si de mânastire chiar inventarele i socotelile dela
iniiintare i panit astazi, caci, precurn zic, poate in curand intamplator sa
murim i atunci dumnezeescul acest lacas a caruia inflintare n'a fost ales
decat in interesul religiei ortodoxe si a bisericii moldo-române, precum vit
puteti incredinta mai pozitiv din alaturatele pe langa aceste copii, dupa, docu-
mente ce pastrez, atat a procatohului vostru, raposatul .mitropolit Sofronie,
precum si de a ministerului de Externe catre mine, sa nu ambit la voia
intamplarii.
Deci indoind i intreind a mea nevrednica cerere, cu lacrimi, ganditor
cazand la apostolestile picioare, va rog milostiviti-va si nu ne lepadati, ci
binevoiti a-mi porunci cum sa urmez, cit sunt gata a implini toate cele
poroncite fdrd abatere, find al Inalt Prea Sfintiei Voastre cu totul nevrednic
fiu sufletesc i supus ascultator.
Sfânta mana.stire Noul Neamtu 1875, Septemvrie 16.
XXXIX.
Scrisoare a iermonahului Veniamin.
1875, Noemvrie 3.
Salutare pdrinte Daniile !
Mai intaiu rog pe Atotputernicul creator ca epistola prezenta sa va in-
timpine intru fericirile dorite, pentru ca sa glorific dant numele lui, de a
carui gratie, OM in momentele prezente, sunt i en sanatos, si al 2-lea iiindca
afacerile acestui nou stabiliment cam de pe la inceputul lunii Iunie tre-
cut au luat o marsa cu totul de alta natura. Se vede ca aBa au binevoit crea-
torul universal pentru a se impaca flica cu muma sa cea dreapta si pentruca
dupit cum sunt bine Incredintat, sfintia voastra run aveti nici o stiinta in
aceasta chestie, de aceea in puterea binelui comun si a dragostei voastre
fraterne nu de prisos socot a va comunica acestea.
Parintele Teofan, plenipotentul averilor din Basarabia a acelei sfinte lavre,
dupa. ce a invaluit afacerile ei dela 1859 si pana astazi, dupa ce a jucat
rolul unui fluture, apoi prin purtarile sale a pus in pozitie pe guvernul local
de aici a seculariza si aici averile manastirii, eand i s'a Mat din mama sa toate
documentele mosiilor i plenipotentele ee poseda dela decedatul stare, Ghera-
www.digibuc.ro
CONFLICTED DINTRE GTIVERNEL MOLDOVEi I MANASTIREA NEAMTULIII, II. fool
www.digibuc.ro
1002 1141:ar 1108ETT1
XL.
LISTA
mosiilor din Basarabia apartinand mitropoliei, episcopiei de
Hu§i 9i manAstiriior pamantene,
DESETINE
ARENDA
ramunz
:T.
Meregtii PP
886 300 1.130
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOVEI tiI MANXEITIREA NEAMTITLIII, II. 1003
ANUALA
DESETINE
DESETINE
ARENDA
PADURE
TOTALA
NUMELE mopILOR TINDTIIL il CUI ESTE MOSIA:
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Pag.
I. Noul procurä data de mAnistire ieremonahului Teofan Cristea, al cArei
text a rfimas necunoscut.Teofan Cristea protesteaza la episcopul Chisi-
naului in contra masurilor luate de guvernul Moldovei si propune sa infiin-
teze o manAstire pe una din .mosiile Lavrei in Basarabia. Guyerrml Moll-
davei cere trimiterea lui Teofan la minastire.Imputernicire data, lui Teofan
in numele chiriarhiei si a mAnästirilor pentru a protest& la autoritatile ru-
sesti In contra actelor guvernului MoIdovei. 865
II. Protestele mitropolitului Sofronie cAtre comisia centrall si catre Donut
Incercarile guvernului Moldovei pentru ca sá aduca pe Teofan Cristea in
tarA. Protestele lui Teofan Cristea si scrisorile mitropolitului Sofronie
catre ansul si catre episcopul de Chisinau. Memoriul trimis de mitro-
polit episcopului. 869
III. Chestiunea manastirilor chinovii in Camera. Nou protest al mitropolitu-
lui.Turburari In manastirea Neamtului si nou conflict cu mitropolitul din
cauza introducerii muzicei vocale.Suspendarea staretului Gherasim. . . 872
IV. Urmarea conflictului dintre guvern si mitropolit. Suspendarea mitropoli-
tului si trimiterea lui sub escorta la marastirea Slatina. Destituirea si sur-
gunul staretului Gherasim.Alegerea staretului Timofteiu.Cercetarea ran-
duita de Camer1.Demisia miteopolitului. 878
V. ImpAratul Rusiei restitue manastirii Neamtului mosiile Copanca si Chit-
cani.Urmarea incercarilor guvernului Moldovei pentru recunoasterea lui
Aroneanu.Adunarea soborului spre desarcinarea si desaprobarea lui Teo-
fan Cristea.Desarcinarea isoalitä numai de staret. Turburari in mAnistire
necesitAnd interventia personalA a ministrului.Calugarii fugiti in Basarabia. 882
VI. Teofan Cristea reinnoeste cererea facuta episcopului de ChisinAu sA fie in-
voit a intemeia, o mAnastire pe una din mosiile lavrei.Calugarii fugiti au-
torizati sä se stabileasca la Nemteni. Moartea mitropolitulai Sofronie.
Guvernul Moldovei afla de existenta procurii lui Teofan Cristea.Masurile
guvernului in urma acestei descoperiri. Adresa locotenentului mitropolit
calve sinodul ruseso. 886
VII. Proteste date de Aroneanu si de Teofan Cristea la autoritatile rusesti.
Consulatul rusesc comunica ci Teofan Cristea nu mai poate fi privit ca
procurator al mAnastirilor Neamtul si Secul.Procura lui Aroneanu se in-
tareste de autoritatile basarabene.Staretul de Neamtu reclama in contra
lui Teofan Cristea si d& bilet de voie duhovnicului Andronic Popovici spre
a trece in Rusia.Guvernul rusesc ordon& sa se suspende orice lucrare in
privinta recunoasterii vechilului manastirilor Neamtul si Secul, 889
www.digibuc.ro
CONFLICTUL DINTRE GIIVERNIIL MOLDOYEI EI MANASTIREA NEAMTULIII, II. 1005
Pag.
VIII. Guvernul rowan hotaalste ca veniturile clerului si ale marastirilor s5, se
verse deadreptul la ministerul de Finante desfiintandu-se serviciul bunuri-
lor manästiresti dela ministerul Cultelor. Teofan Cristea trimite din Pe-
temburg mangstirii seaml de banii cheltuiti de dansul si de lucrarile lui . 891
IX. Guvernul rusesc dispune ca cAstiurile tuturor mosiilor apartinand mama-
stirilor si eparhiilor din Moldova s6 se depunl la bäncile de credit din Rusia. 893
X. Uneltirile lui Teofan Cristea si ale calugArilor fugiti pentru intemeiere unei
manastiri nouA. Soborul manastirii consimte la inilintarea unei manfistiri
noua.Aprobarea sinodului si a imparatului.Comunicarea atre mitropolia
Moldovei 895
XI. Secularizea tuturor averilor manästiresti In Romania.Aprobarea de cAtre
Imprtratul Rusiei a infiinta.rii noual manastiri poate fi privita. ca un r6spuns
la aceastä mAsura. Mitropolia Moldovei protesteaz& in contra Infiintarii
nouiti mAnitstiri.Raspunsul consulatului general ruseso la nota guvernului
roman. Regularea arendarii bunurilor mana'stirilor romane din Basarabia
de catre guvernul rusesc.Incetarea mandatului lui Samsonov si renumirea
lui.Noi intrigi ale soborului.Mitropolitul Moldovei privit de Rusi ca ne-
canonic.Corespondenta lui Teofan cu staretul.Noua propunere a sobo-
rului.Guvernul rusesc iea administratia averilor manitstirilor si eparhiilor
moldovenesti.Destituirea lui Teofan Cristea de cfitre autoritatea eclesias-
tioa din Basarabia. 900
XII. Nou punot de vedere al Guvernului rusesc In chestiunea bunurilor rnanä-
stirilor si eparhiilor Moidovei.Noua lege sinodalil romin5, si recunoasterea
mitropolitilor si a episcopilor romani de caltre patriarh. Guvernul ruseso
iea asupra sa ocarmuirea averilor manastirilor Moldovei.Negociatiuni di-
plomatice. Acont asupra acestor venituri dat de Rusi in timpul rasboiului
dela 1877.Rusia secularizeazá veniturile manastirilor si eparhiilor noastre.
Concluziune. 909
Acte 914
www.digibuc.ro
DIN AMINTIRILE UNUI BOIER MOLDOVEAN
DIN JUMATATEA INTAI A VEACULUI XIX.
DImITRI.8 GHITESCU, 1814-1889.
PA
A. D. XENOPOL
Membru ai ii,cadewiei Rombibe.
54
qedinta dela 19 Mar* lva,
www.digibuc.ro
1008 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
ilIN AMINTIRILE UNIJI EWER MOLDOVEAN. 1009
Murind mama autorului, sotia lui Ion Gh. Ghitescu, la 1817, acesta
s'a chshLorit a doua oara, cu Ecaterina Vargo lici, nepotrivith, F,;i prin
\lama §i prin culturä cu bhrbatul ei; chci autorul caracterizeazh,
astfel pe mWihh-sa:
«Era o femeie crescuta in pension la Odesa, cu limba fran-
ceza si piano, careia i-a venit gust sa facet pe tata set cumpere
casa in Dorohoiu si sa se aseze pe petrecere, sec-fi facci trasura
osebita de a tatei, cu 4 telegari, cu vizitiu, fecior $ i femei cate
poftesti, traind ca o printesa».
Asupra invätäturii pe care o dobhndi, autorul ne d'a pretioase
deslu*i, cand ne descrie vieata lui In cash condush de ma§tiha lui:
«Dupa venirea in casa a mastihai noastre, cucoana Catinca,
am fost crescuti (el pi cu fratii lui) inteun mare absolutismu
0 brutalitate. Pe sora mea, Pro fira, din a carei nastere se pri-
cinuise moartea mamei mele, a dat-o la manta de a crescut-o,
aducand-o numai din cand in and, a o vedea.
«Pe noi betietii ne intrefinea intr'o osebitet odaie la Prelipca,
cu dascali din Bucovina cari ne invetfau limba romana fi cea
nemteasca, pentrucci parintele nostru skeet col trebue set invcitam
fi set cunoastem limbile megiesilor nostri, adica nemteasca,
ruseasca, etc., deoarece trageam castig din acele teri. Pe acea
vreme (1) nu erau scoli ca acum in reguld, 0 afara de strd-
inatate, nici o invatatura sistematica 0 in regula nu era. Minded
parintii erau oameni simpli crescuti 0 nu aveau idei, macar
di aveau avere cu care ar fi putut a ne da o invatatura mai
Malta, din acea pricind ne purtau cu dascali prin casa sau la
Normal-qule din Cernauti, uncle am stat vreo 2 ani 0 in urma
luandu-ne pe noi baietii ne-au adus acasa, ne-au mai purtat
pe la un dascal neamt prin Botosani, in urmci la Dorohoiu
uncle familia tatei era mutatd».
Pe Mild autorul nostru, Dimitrie Ghitescu, era In Cernhuti la
§coala normalh de acolo, Impáratul Austriei se intalni cu al Ru-
siei In acest ora,, In 1824. Autorul descrie cu multe amhnuntiri
stralucita primire a ambilor monarhi, apoi face ceva, istorie destul
de exacta, asupra rásboiului din 1828 §i a phcii din Adrianopole.
Este interesant de constatat ch cele ce spune autorul despre modul
(1) Era pe la 1817-1820, deoarece venirea in casg a mastihgi autorului se fgcuse pro-
babil In acelas an dupg moartea soVei prime a pgrintelui sau, din care pricing Profira
fusese datg la mancg.
An tele A. R.Tom. XXX1LMemoriile Seq. Istorice. 64
www.digibuc.ro
101d A. D. iENOPOL
cum Rusia tratase Teri le Române, consuna din punt In punt cu cele
ce se stiu din alto izvoare.
«Multe i grele havalele, zice el, au fost pe anuindouet terile
din partea BuOlor, nu ca pravoslavnici crestini cum se titluiau
ei. Zaharele, proviant, caret de beilicuri fi tot ce le trebuiet, le luau
de geaba dela teri. Aceasta o faceau pravoslavnicii aparatori
ai creOinetteitii».
Acest loc ne arat cä Ghitescu era, ecoul pornirilor antirusesti
ce se Immultiau tot mai dese In Teri le Romane, sub cruntele lovi-
turi primite dela Rush
* *
www.digibuc.ro
DIN AMINTIRILE DEBI BOIER MOLDOVEAN. 1011
www.digibuc.ro
1012 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
DIN AMINTIRILE DNIII BOIER MOLDOVEAN. 1013
www.digibuc.ro
1014 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
DIN AMINTHULE UNUI BOIER MOLEIOVEAN. 1015
www.digibuc.ro
1016 A. D. kEROPot
www.digibuc.ro
MN AMINT3RILE tINUI BOIEil MOLDOVEA14. 1011
,..
www.digibuc.ro
1018 A. D. xENOPOL
www.digibuc.ro
i<DOAMNA LUI IEREMIA VODA»
DE
N. IORGA. .
Membru corespondent al Academie!. Ro liana.
www.digibuc.ro
1020 N. IORGA
venise prin casatorie intr'o tara, strhinA, care n'avea de ce s'o iubeasd.,
Osind InsA, in locul strasnicului bArbat dornnesc al aceleia, un blajin
boier gras, gros la minte, Incet la faptA; ca 0 dansa ea isi petrecu
la morm'ant sotul, va",rsand lacrimi de manie Impotriva sortii care
o ameninta cu pierderea puterii si stäpanirii sale; ca si Chiajna ea
se gandi Ind, de a doua zi la domnia ei de fapt supt numele fiilor;
ca si mama lui Petru chiopul, Doamna Elisaveta avir odrasle cari
nu erau In stare a merge de sine pe lume, si astfel in Scaunul
terii rhmase ambitia ei; ca si Inaintasa in energie viteaza, ea
ajunse prin orasele turcesti, fárá sA poat 5. pästra insa ca aceea dem-
nitatea unei váduve de Domn crestin, cu trecere pe langá cei mari
ai Portii si In stare sá aducA mazilii si ridicari in Domnie pentru
folosul celor din trupul säu.
I.
Nu stim sigur cand s'a insurat Ieremia MovilA, Intr'o vreme cand
acest boier inrudit cu Despotii shrbi, prin Doamna lui Petru Rares
si, de sigur, prin Ruxandra lui Alexandru LApusneanu, fiica ei,
nu visa poate de Domnie, care era a urmasilor dinastiei Intemeietoare
a Moldovei. (1) loan MovilA, tatäl sau, intoväräsise, dad, se poate tálmaci
astfel märturia genealogistului polon Okolski, pe Alexandru Läpi,Is-
neanu in campania din Ungaria, care aduse din nou In stApanire
pe vaduva Iui Joan Zápolya, Craiasa Izabela; dup5, Intoarcere el se
Insura cu a vlAstarea DespotilorD: ce spune Okolski despre aiubirea
si cinstea» ce cápatase in aneamul Hunyazilor», isprävit atunci,
vine neapárat dintr'o confuzie.
Nu e de mirare deci ca, Ieremia, fiul cel mai mare al lui Ioan,
care poartä un nume putin obisnuit la noi, nume din Vechiul
Testament, la care se Indreptau pentru botezuri mai mult Slavii din
Balcani, inrauriti de vechiul lor bogomilism, Isi luä si el sotie
dela Ungurii din Ardeal, ca putini dintre boierii nostri, deprinsi
a se insura In tará, cAstigand si mosii noua la nunta. Tot Okolski
ne spune a el a luat pe a o fatä din Ardeal, a unui fruntas
din neamul Csomortány» (habuit in coniugem ex Palatinatu Tran-
(1) Pentru coborirea din Despoti a lui Ieremia, prin mama sa Maria, vreo varli ori
nepoatI de-a Elenei, v. Okolski, in Papiu, Tezaur, II, p. 145: (ex Despotis coniux [patris]
fueratp.
www.digibuc.ro
aDOAMNA LIII IEREMIA VODb. 1021
www.digibuc.ro
1022 N. TONGA
www.digibuc.ro
t DOAMN A LII, IERMIA VODX3. 1923
(1) Papiu, II, 138. Ea va fi fost numita dupa acea Ana, ruda MovileOilor, carei in-
grope. sotul, Gheorghe Postelnicul, la Sucevita, in ziva de 13 Noemvrie 1600; Kozak,
lnschriften, I, p. 176.
(2)' Iorga, Istoria Bisericii Romdnesti, I.
(3) Aceasta din urma Marie nu e cea ingropata la Sucevita in 7118 (1609-10); Kozak,
Inschriften, I, p. 177.
(4) Papiu, d. c., p. 140.
(5) Ibid., pp. 141, 145. Stana e Intre copiii zugraviti la Sucevita ai lui Ieremia. 0 fata
mai mica, Zamfira, e Ingropata in manastire (+7 Martie 1606); Kozak, Inschriften, I, p.
238, Golubiev, Kiescidtt nanpoucourrh IIe'rpa Morana, I, 1883, p. 166.
(6) Hurmuzaki, Supl. II ', pp. 470-1, No. mu.
(7) ibid., p. 484, No. moan.
www.digibuc.ro
1024 14. 161r4A
www.digibuc.ro
abOAMNA Lin IEREMIA VODXD. 1625
www.digibuc.ro
1026 S. IOn0A
(1) Ibid.
(2) Ibid., pp. 18 9.
(3) Ibid.
(4) ibid., pp. 30-1, No. Xix.
(5) Ibid., pp. 61-2, No. xxxvi.
(6) Ibid., pp. 68-9; cf. pp. 175.-6, No. XCII.
(7) Cf. ibid. 0 Melchisedec, In Revista pentru istorie, arheologie fi filologie, I, p. 266 ;
Sludii f i doc., XVI, p. 347.
www.digibuc.ro
abOAMNA Iti ftREMIA irobb. MO
www.digibuc.ro
1028 N. TORGA
www.digibuc.ro
xDOAMNA LIR IEREMIA VODAs. 1022
(1) Ibid.
(2) eMiC4ltgAt1 MOrHAIIH4 36 MCKH ROMIll r0C110A4P31111 1101110AHHd 3IMAk MOAA413CKHX6; ibid., p. 330.
(3) Ibid., pp. 349-50.
(4) Ibid., pp. 340-1, No. clam.
(5) Ibid., p. 342, No. morm.
(6) Studii fi documente, IV, pp. LINT-VII.
(7) /bid.
www.digibuc.ro
1030 N. IORGA
www.digibuc.ro
aDOAMNA LIU IEREMIA PODAD. 1031
lor. Caraiman Ceapicul, Luca i Simion Stroici, pe MO, altii mai ma-
runti cari nu se ridicara niciodata la Insemnatate. Dintre ei, Ureche,
Izlozeanu, Paleologul, Stroice0ii erau vechi qi siguri prieteni, unii
din ei §i rude, ai neamului lui Ieremia. Totuq ei se lasara ca0i-
gati de Simion: un copil de treisprezece ani nu li se pare& domn potri-
vit pentru Moldova (1), §i mai ales regenta doarnnei straine, rarnasa
poate catolica, le displace& Va mai fi Inraurit §i varsla mai mare
a lui Simion, care era am/ mare de zile, sosit la batrdnefen. (2)
Aceasta o spune, de altfel, o povestire italiana din arhiva fa-
miliei Santa-Croce din Roma (3), care adauge ca Ieremia, Inainte
de moarte, se lngrijise a recomanda fratelui sau pe tanarul mo0enitor.
Astfel ei adusera pe Simion, lucru cu totul neobipuit §i nedrept,
acesta nefiind macar fiu de domn, §i donmia lui munteana, taga-
duita de tail, neputandu-i da vreun drept asupra Moldovei. Noul
domn e lncunjurat in adevar, macar dupa catva timp dela suirea
lui in Scaun, de Ureche §i Cr Astea, de parcalabii lui Ieremia, de
Or4, vechiul sau generalisim in luptele pentru Tara-Romaneasca,
de Paleolog, de Spatarul Veverita, care nu-0 schimba rostul, de
Luca §i Simion Stroici, de Stolnicul Grigorie 0 de Varuntar Co-
misul. Dintre sfetnicii domniei trecute lipsese numai Izlozeanul,
inlocuit la Hotin cu un Ion, §i Caraiman, in locul caruia se apaza
ca Paharnic unul din pribegii munteni ai lui Simion, Ienachi, eCa-
tardziulD, Catargiu. (4)
(1) V. Ureche, p. 260: ((Au stAtut frate-slu Simion Vodk neflind feciorii Jeremiei VOA
Inca la vArsta dep1in5.D.
(2) Ibid.
(3) S'a tip5.rit de d-1 Al. Lapedatu, In Convorbiri Literare pe 1907.
(4) Cf. Hurmuzaki, XI, p. 908; Uricariul, XVIII, pp. 256-7.
(5) Archiva istoricd, II, p. 189. Perdeaua mormântului are o insoriptie care hotgriste
definitiv ziva asezarii in Domnie a lui Ieremia. El ar fi donmit zece ani, zece luni, zece
zile, ceeace d5.: 16 August 1595: jur5,mântul lui cItre Poloni a fost Mut la 27 st. v.
Cf. Hurmuzaki, Supl IP, plansa, cu acelas, XII, p. 99, nota 1; Istoria armatei,I, p. 396 si urm.
www.digibuc.ro
1032 N. IORGA
V.
www.digibuc.ro
DOAMNA LITT IEREMIA VODA *. 1033
(1) rcnarm rRAMH MIAMI/ Urechia, Miron Costin, II, p. 582. Pe inscriptii de danie aftam
lark dupd moartea lui Simion, numele Marghita; ibid., p. 182; Inseriptii din bisericile
Romdniei, I, p. 99.
(2) Arch. Istoricd, I, p. 70.
(3) Cuvente den bdtrani, I, p. 225-6.
(4) Kozak, Inschriften, cap. Sucevita,
www.digibuc.ro
1034 N. IORGA
(1 ) P. 260.
(2) Studiri o i doc., IV, p. lam qi urm.
(3) Poo. Biserifei, I, p. xc.
www.digibuc.ro
cDOAMNA LIU IEREMIA VODA*. 1035
VI.
www.digibuc.ro
1036 N. IORGA
(1) II aflgm ea pisar al Elisavetei in 161; Hurmuzaki, Supl. 112, pp. 375-6, No. cxci.
(2) Hurmuzaki, XI, p. 909.
(3) Kozak, Inschriften, I, p. 175.
(4) Arch. istorica, I, p. 128; cf. Uricaria XVIII, p. 268 si urm.
(5) Hurmuzaki, IV', pp. 459-60, No. CCci.xxxVIVII.
(6) Ibid., pp. 461 3.
(7) Ibid., pp. 466-7, No. cccxcIv.
(8) Ibid., Supi. IP, pp. 362-3.
(9) Ibid., pp. 364 5.
www.digibuc.ro
DOANINA LUI ItREMIA VODA). 1067
VII.
www.digibuc.ro
1088 1. 10114A
Felifiski» Potocki ,
lugärilor pravoslavnici din Liov asigurarea c5, tot arm va ispravi
biserica lor, cu fiul Constantin, pentru care, ca i pentru estarostele
cerea rugaciunile lor de izbandire, ca sä-i
a mangaie Dumnezeu» pe top. (1) Avem i o scrisoare a ei din 24
Septemvrie, tot dela mosib, In care, iaras, nu se vede nici un semn
de desnädejde : pe fiul ei 11 credeb, bine pastrat undeva In casa
vreunui MArzac, gata s5,-1 vanda cu pret bun. (2) E drept ca, In-
cheind Inca la 8 Octomvrie un tratat cu Tomsa, regele Poloniei
pomenise, Intro cei cari trebue liberati, pe Potocki, dar pe Constan-
tin nu, poate Insä pentruca, acesta nu era socotit ca aflandu-se In
mâni moldovenesti. (3)
La 18 Fevruarie 1613 castelana din Ustie, care avea langa
dansa pe Maria, lipsita de sotul ei, prinsul din Constantinopol, si
pe Logofatul Vitolt, (4) vorbia nurnai de «nenorocirean (inefortunny)
fiului ei Constantin, «Maria Sa Domnul, fiul meu iubit», care «si-a
fost pierdut domnia si ii fost cazut apoi In manile paganilor»: Leon
Sapieha, un vechiu prieten, cancelariul Lituaniei, era, rugat sa lu-
creze, nu numai pentru liberarea, dar i pentru asezarea din nou
in Scaun a invinsului. (5) Peste cateva, luni, eVoevodeasa i doamn5.»
trimetea bani la Lemberg printr'un Basota, om al Maricutai Paleo-
loga, care, ea, se Oa Inca la Camenita. (6) In tot cursul anilor
1613 si 1614 o aflarn pe Elisaveta in acelas loc, cu aceleasi na-
dejdi. Scrisoarea din 1613 a Sultanului spune deslusit ea numai
Ureche, Bucioc, Simion Stroici si Inca cinci boieri se afla in pro-
vincii polone, dar ca Voevodul lor si alti boieri sunt In manile
noastre». (7)
www.digibuc.ro
aDOAMNA LIII TEREMIA VODA*. 1039
www.digibuc.ro
1040 N. HAMA
VIII.
www.digibuc.ro
c DOAMNA LUI -IERRMIA VODA*. 1041
(1) In Martie 7107 Ieremia Vodii face o danie lui Boul Stolnicul i fratilor s51; In Sep-
tem vrie 7110 (1602) apare Toader Boul Vistier (Arh. Statului, Neamt, XXXVII, No. 3 0 6).
(2) Cf. Arch. istorica, I, p. 158; Uricariul, V, pp. 213-5; 220; XVIII, p. 270.
(3) P. 24.
(4) Nu e Inteles Bärboiul care, de fapt, a fost tras in teap5.,sub nurnele de iBotochan
frere de la princesse vefve de Jeremien, in Joppecourt, p. 24. Cf. Studii i doc. V, p. 569.
E vorba de sigur de Balica, uciderea find anterioarä räscoalei.
(5) Miron Costin, p. 265.
(6) Arh. din Lemberg, Relationes castrorum, San. 144 (1615-8), p. 402; 7 Noiemvrie 1615.
(7) Hurmuzaki, Supt. 119, pp. 388-90.
Analele A. R.Tont. XXXII. Memariile See!. letoriee. 66
www.digibuc.ro
1042 N. /ORCA
www.digibuc.ro
cDOAMNA LIM IEREMIA VODAD. 1043
www.digibuc.ro
1044 N. IORGA
www.digibuc.ro
e MAIM MTh IEREMIA VODX.i 1045
VI.
meter, so blasen massen, gesessen, auch etwas hernacher ein vorneme Landfraw, de-
ren sie gedient, sampt zween jhren Sönen, bey neun und zehen Jahren, in einem ver-
decktem Wagen. fiir unser Hauss, ins Tiirckischen Kaysers Sarai gefahrt, welche von
den Tartarn (so auss Zulassung seines tiirckischen Kaysers, unnd damit er sich wegen
der Cusacken etwas technen mooht, in Podolien gefallen) geschlagen unnd gefangen
worden. Die Gefangene seynd in die Wannen und auff 'die Galleen deputirt; die Land-
fraw aber hat die Imania oder mahumetisch Gesetz, sampt beeden Sohnen, angenommen;
welche drauff ins kap. Frawenzimmer gethan. Die Söhn aber im lays. Sarai behalten
worden. Es solle gleichwol der Eltist, als man jhn gefragt, ob er zum Musulman werden
wolle, geantwort haben: wanns seine Fraw Mutter thue, er jhr such folgen wolle, etc. (sic).
Tot aoolo pentru liberarea ginerilor Doamnei :
[La Rumili-Hisar.] Darinnen in unserer Ankunfft zu erstgedachtem Constantinopel, neben
andern Gefangenen, each zween inn eyserne Band gesohmidte vorneme polnische Herren
gewesen der ein war ein Budoffscki, der ander ein Cureckscki; der Budoffsoki ist
Herrn Gratiano geschenckt worden, welcher jhn rantionirt, und erst naoh Erlegung einer
grossen Summa Gelts ledig gelassen; dess andern hat sich der H. Orator angenommen;
weiln aber damals nichts zu erlangen gewesen, ist er gleichwoln nach unserm Wegrei-
sen, unnd, wie man gesagt, durch dessenn frantzösischen Pothschaffters gespielte Practio
und gethane Fiirsohub, aussgerissen und davon; und er Pottschaftter desswegen ein
Zeit lang in Arrest kommens (pp. 95-6).
(2) Hurrnuzaki, Supt. 112, p. 602 i urm. Pentru inrudire, v. si Doc. Bistritei, II, p. V.
(3) Archiva istoricd, I, D. 188.
(4) Cf. si Documentele Bistritei, II, p. 34, No. mv.
(5) Pentru legáturile aoestui Ieremia cu Petru Movili, fiul lui Simion, v. Golubiev, o. C.
(6) Papiu, II, p. 140.
www.digibuc.ro
1046 N. rOlIGA
www.digibuc.ro
aDOAMNA LITT IEREMIA VODA., 1047
(1) Dintre rudele Movilestilor, Maria lui Chirita Paleologul se intoarse din Polonia la
1620 0 petredt linistit in %ark V. Stutifi i docuatente, V, p. 82, No. 19. Pentru cpaxcl-
15.boaia) Cristina, v. mai sus.Ana (Mrueste afratilorv din Lemberg, in timpul eand iea
mostenirea lui Moise Movilk o Evanghelie dela Orinti si dela sora ei aposat6.; Hur-
muzaki, Sup/. 113, p. 77 i urm.
www.digibuc.ro
APENDIC E.
I. CAtevb acte relative la petrecerea In Polonia a vbduvei lui
lanou Voclfi Sasu.
1.
IV.
Ibid., fol. 562.
lankulina protest 5. impotriva lui Chodorowski, care, la trer ceasuri de
noapte, i-a nävälit in casa., a sfármat usa, a apart ferestile, li-a rupt gratiile,
i-a trezit copiii din somn si a insultat-o.
www.digibuc.ro
aDOAMNA LIM IEREMIA VORA.* 1049
V.
Ibid., 1586 (385). Act adus de Maria Iankulina :
«Sigisrnundus... generosis Nicolao Vrowieczki, tenutarum nostrarum gorensi
et ropczicziensi, et Paulo Orzechowski..., teloneorum nostrorum Russiae mo-
dernis... prefectis». S'a plans Maria pentru un rest de 600 de florini dela re-
gele *tefan, din pensia ce i se da la Sf. Mihai. In 1587 se oprise toatA. SA
se dea acum indoitA, la termin ; Cracovia, 1 August 1588.
II. Acte privitoare la luptele pentru Scaun ale Movlleltilor.
I.
www.digibuc.ro
1050 N. IORGA
IV.
Sigismundus, etc.
Gestrenge liebe besondere. Es ist von Constantinopel der wolgeborne Ni-
colaus Danielowic, unser grosse Abgesandter, wieder kommen, welcher
die pacta des Friedens so mit dem Turckischen Keyser und uns ge-
schlossen, mitgebracht ; hatt aber uns dieses vermeldet das bevor mit ihm,
wie gebreuchlich, nicht beredet, sondern die conditiones des Friedens
untersiegelt, in einen Secklein vernehet, ubergeben worden. Derwegen, weil
wir wissen wollen was darin enthalten, nachdem es erofnet, haben wir
dieselbe mit den alten und itingsten Vertragen conferiren lassen; darin dan
befunden das in dem paragrapho da wegen der Tattern geschlossen, das
sie zu unsern Diensten jederzeit bereit sein solleri, in izigen pactis vom
Turckischen Keyser diese Wort dazu gesezet worden : auff unser Befhele.
So ingleichen, well in den itingsten Vertragen durch den wolgebornen Felix
Herburt dahin gewilliget das die moldausche Herschafft naoh Absterben
Hyeronimi des Waywoden bey seinem Sohn verbleiben soll, ist vorizo das-
selbe verschwiegen. Wie auch belangend die ungarischen Heuser Hustu,
Muchaza [Muncaciu] und Kosze [Co§ita, Kaschaub das nemlich, sofern dieselbe
von uns erst wurden eingenommen wurden, sie bey uns unnd der Krohn all-
zeit verbleiben sollen, ist ingleichen wie in vorigen pactis enthalten nicht
hinzukom men. Dieses nun haben wir vor notig erachtet, wie ezlich anderen
der eltesten Senatoren, also auch E. L., unseren besonderen, zu verstendigen,
mit Begheren Ihr solches bey euch wol erwegen und allererst ein Gut-
duncken uns zukommen lassen wollet, nemlich ob wir mit solchen pactis
zufrieden sein oder ob durch ein Schreiben oder durch elnen besonderen
Abgesandten die Annehmung des Friedens und Bestetigung solchen Vertrags
wir von unser Zeiten zur andern Zeit verlegen und was auff izige Zeit mit
Stillschweigen vorbeygangen Erwhenung thun sollen. Wobey wir E. L.,
unseren besonderen, von Gott dem Hern volstendige Gesundtschafft gewinschet
haben wollen. Datum in Krackau, den 10. Octobris anno 1607, unser Regie-
rgng in Polen 20, in Schweden 14 Jhares.
(Ibid.)
www.digibuc.ro
d DOAMNA LII1 TEREMIA Vora D 1051
V.
VI.
www.digibuc.ro
1052 N. IORGA
VII.
[So plange cä solul lui a adus tratatul cel vechiu cu schimbàri. Iar
trimete sol cu forma de supt Sultanul precedent.]
In foedere enim per magnum nostrum legatum allato praeteritus silentio
Constantinus, Ieremiae, defuncti Moldaviae Pallatini Mins, ex fide Serenitatis
Vestrae serenissimique parentis ipsius litteris obligata nostraque adeo etiam
ad Palatinatum promovendus. Nulla facta mencio arcium finitimarum Hun-
gariae, si illas in potestatem nostram venire contigerit.
(Konigsberg, Archive, Gesandtschaftssachen.)
VIII.
IX.
X.
(1) Era din Montesanto, ipartito da Roma per questo loco senza negocio alcuno et
essendosi accompagnato subito son Andrea Rinaldi di Ancona, solito di dar avisi di
queste parti, cosi a Roma, come a Napoli, al capitano Hieronimo Combi, capitano delle
spieD. Ajunge secretar englez. Bailul prinde aceste scrisori.
www.digibuc.ro
aDOAMNA LIM IEREMIA VODX.D 1053
XI.
XII.
XIII.
www.digibuc.ro
1054 N. IOR6A
)
princens, die t'selvige als tributarii ofte quasi feudatarii van dese Croon
beseten hebben, gevende daer voor een jaerlicx tribuyt, ende in de tyt
van Sultan Mahomet, vader van den iegewoordigen, de saecken van dit
Ryck in Asia in sulcken stant synde, als in myn voorgaende verhaelt is, heeft
den Coninck van Po len Sigismundus de derde, nu regierende, soo veel te
wege gebracht dat eenen Syn Mat. favoryt ende grote vrient van de Croon van
Po len genoempt Hieremias Vaiwoda (de descendenten van de wettige princen
gepostponeert synde) in het principato van Moldavia eensdeels armata manu,
eensdeels door conniventie des turcxschen Keysers ingeset is geweest.Waernae
oock van den hoochgedachten Sultan Mahomet door seker tractaet met de
Coninck van Polen gemaeckt in de jaer 1007 van haren Propheta Mahomet,
twelch is geweest int jaeer ons Heeren Jesu Christi 1599, int selvige principato
geconfirmeert is geweest voor hem ende synen soon, met dese navolgende
woorden int gemelte tractaet begrepen: donee Ilieremias Moldaviae Vaivoda
fidelis erit nostrae Excelsae Portae et singulis annis suo tempore constituto
mandabit solitum suum tributum et nostris sub limitibus mandatis parebit,
dum vivit maneat Vaivoda Moldaviae, et post ipsius mortem filius succedat.
In conformité van desen is den wel gedachten Hieremias Vaivoda syn
leven lanck gemainteneert geweest, hebbende ondertuschen door huwe-
lycke van syne dochteren hemmet diversche poolsche Heeren op de grensen
wonende geallieert, ende, nae syn doot synen soon genaempt Constan-
tinus, noch minderiarich, gessuccedeert synde, heeft eenen Stefanus Vai-
voda, een soon van de voorige wettige princen, hem alhier te Hoven
gepresenteert, seer arbeydende door faveur ende recommandatie van de
Con. Mat. van Groot Brittayne ende Syn Mat. ambassadeur alhier, weder in
syn vaders plaets ende erffdeel ingevoert te werden. Benefens desen heeft
oock een ander hem seggende van de descendenten te syn van de oudes
princen, ende hem Tomzen noemende, met grote beloften ende geschen-
cken aengehouden dat den Constantinus soude verdreven ende hy wede-
rom aengenomen werden. Dise solicitatie omtrent twee jaren lang geduriert
hebbende, ende ondertuschen dagelycx veel clachten vuyt Moldavia comende
over het quaet gouvernement ende de tirannien van de vader van Con-
stantinus, nae dat den gemelten Stefanus Vaivoda met goede woorden ende
dagelygxe beloften langen tyt was gevoedet ende opgehouden geworden
ende daerover alle syne ende zynder vrinden facultet (imo animam ipsam)
gespendeert hadde, heeft eyntlyck den Cahimacham, opperste Regent van dit
Ryck in absentie van den Oppersten Visir in de oorloge van Persia geocupeert4
den andren, genaempt Tomzen, die Syn Excelentie langen tyt in syn paleys
verborgen hadde opgehouden ende seer gefavoriseert, voor prins van
Moldavia doen verclaren. Waerover Constantinus, met alle syne radon,
www.digibuc.ro
gDOAMNA LIM IEREMIA VODA.D 1055
www.digibuc.ro
1056 N. IORGA
in Syn Excellentie lugys gegeven, ende door de selvige oock de slentelen (?)
doen bewaren, doch de victdrie gehelyck aen de zyde van de Moldauen
ende Turcken gebleven synde, ende derhalven de Turcken door dese in-
vasie minder geoffenseert, ende, achtende de Po len genooch daerover ge,
straff te hebben, is eyntelyck den Ambassadeur, naer diversche dreigementen
Syn Excellentie gedaen, gelicentieert geworden, om wederom te vertrecken
hebbende het stuck geexcuseert sonder consent ofte voorweten van Syn
Mat., alleen van eenige lantsheeren op de grensen wonende, ende te vooren
van den iegenwoordigen prins van Moldavia seer beschadiget, geschiet
te zyn ; waerby dan de saecke tot noch toe gebleven zyn.
[Thtarii prada. in Podolia. Se va vedea, ce hothresc Polonii la intoarcerea
am basadorului. In Tara-RomAneasck Gabriel Bathory goneste] den prins van
Walachia, Raidullio Vaivoda (die men Serban naempt), houdende met den
Coninck van Ungaria..., endo is in syne plaets een ander van dese Porta
derwaerts gesonden, sonder approbatie des ungerschen Conincx, ende de
gedachte Raidullio Vaivoda in Duytschelant, by de Conincklycke Mat. van
Ungaria, gewecken, souckende assistentie om wederom in syne landen gestelt
te werden. (Plangeri germane. Se cerea, restituirea lui Radu*erban, care e
nevinovat.. Vizirul, intors din Persia, intAreste in Ardeal pe Bathory, si
((door intercessie van den prins van Walachia gemaeckt»=si prin stasuintile
%cute de Domnul muntean).
(Volum din corespondenta ambasadorilor Olandei la Constantinopol, oomunicat prin
d. Th. Morren, dela Arhivele de Stat din Haga, de d-na vkluva, de Pauw.)
[Traducere d
Trebue sA incep cu principatul Moldovei, care, desi incorporat in vremea
Sultanului Soliman la Imparatia turceasck a rämas Oa in aceasta vreme
Inca supt Domnii BM crestini, nationali, cari il stap&nisera, ca tributari ori
un fel de feudatari ai acestei Coroane, dand pentru aceea un haraciu anual.
$i, in vremea Sultanului Mohammed [al IH-lea], tatal celui de fatk ajungand
lucrurile acestei Imparatii in Asia in starea aceea pe care am arätat-o in
scrisoarea mea anterioark regele Poloniei Sigismund al III-lea, care sta.-
pâneste si acum, a ispravit atAta cA un favorit al M. S. si mare prieten al
Coroanei Poloniei, anume Ieremia Voevod, inläturând pe coboritorii Dom-
nilor legiui(i, a font asezat in Domnia Moldovei, pe de o parte cu putere
ostäseasck pe de alta cu ingaduinta Imparatului turcesc. Apoi el a fost si
intärit de catre acest Sultan Mohammed, printr'un tratat cu regele Poloniei,
facut in anul 1007 al Profetului lor Mohammed, ceeace inseamna in anul
Domnului nostru Isus Hristos 1599,pentru el si flu! sáu, cu aceste cuvinte
earl urmeazik si aunt cuprinse in pomenitul tratat: donec, ,etc.
www.digibuc.ro
DOAMDIA LIII IEREMIA VODA. 1057
Potrivit cu aceasta, leremia Voda acela a fost phstrat toga, vieata lui, in-
thrindu-se el, in acest timp, prin casatoria fetelor lui cu deosebiti nobili
poloni dela hotare. .5i, dupa moartea lui, urmandu-i fiul sha, anume Con-
stantin, care era, 'Inca mic de ani, unul *tefan Voevod [Bogdan], fiu de Domn
legiuit din cei vechi, s'a infatipat la Curte, lucrand mult, prin ocrotirea pi
recomandatia M. S. Regelui Marii-Britanii pi a ambasadorului M. S. aici,
pentru a fi apezat in locul pi moptenirea parintelui sail. Pe langa acesta, pi
un altul, care se zicea a face parte dintre urmapii vechilor Domni pi se
numia Tompa, a staruit cu fagadueli mari pi daruri ca sh, fie izgonit Con-
stantin pi in locu-i sa fie primit el, iarhp. Duph ce asemenea staruinte tinusera
aproape doi ani pi in acest timp veniau din Moldova pe fiecare zi multe
plangeri pentru reaua carmuire pi tiraniile sfetnicilor lui Constantin, dupa
ce pomenitul *tefan Voevod fusese hranit pi thurt multa vreme cu vorbe
bune pi zilnice fagadueli, pi dupa ce pentru acest scop se cheltuisera toate
averile lui pi ale prietenilor lui, ba pana pi sufletul din ei, in sfarpit Cai-
macamul, carmuitor al Imparatiei in lipsa Marelui Vizir, ocupat in Persia,
a declarat Domn al Moldovei pe celälalt, anume Tompa, pe care acesta-1
tinuse mult timp ascuns in palatul sau pi-1 favorizase foarte mult.
Atunci Constantin parasi Ora, cu toti sfetnicii lui, pi se retrase la cum-
natii lui din Po Ionia, pi acel Tompa, cu cativa calari turci, a fost dus in
Ora, pi a luat stäpfinirea ei.
Pe langa aceasta, Caimacamul a trimes, in numele Imparatului turcesc,
vara trecuta, un comisar la regele Poloniei, cu scrisori, cerând dela M. S.
ca principele Constantin, fugar in Po Ionia cu toti sfetnicii lui (intre cari pi
unul, care era pi cel mai de frunte, din neamul Paleologilor), sä fie dat,
in bunä siguranta, comisarilor acelora pi trimes prins aici la Poarta, potri-
vit cu invoelile cele vechi intre cele doua Imparatii, in caH un articol gla-
suepte apa: Si qui, etc.
Atunci regele Poloniei s'a plans foarte prin d. Grigore Kochanski, amba-
sadorul M. S., trimes vara trecuta la aceasta Poarta, impotriva Imparatului
turcesc, pi a reclamat ca pi cum s'ar fi lucrat in aceasta privinta impotriva
tratatelor pi capitulatiilor, pi Constantin n'ar fi trebuit sa fie mazilit pi izgonit
din Domnia lui farä ptirea prealabila pi invoirea M. S., tiindu-se M. S. in
aceasta foarte jignit, pi cerand din nou ca principele Constantin, care nu
meritase o astfel de mazilie, sa fie adus inapoi in tara sa pi läsat din nou
in stitpanire.
Intre acestea, pe and aceste lucruri se negociau aici, d. Potocki, care
luase in ..casatorie pe sora lui Constantin, strangand un numar indestulator
de ostapi, voi sa fach o navalire in Moldova pi, izgonind pe Domnul ce era
acolo, sa apeze pe Constantin cu sila. Apoi el a fost insä atat de strapnic
Ana leis A. R.Tom. XXILLMemoMile Seg. latorioe. 07
www.digibuc.ro
1058 N. IORGA
XIV.
XV.
www.digibuc.ro
«DoAsiNA Lin TEREMIA VOMX*. 1050
www.digibuc.ro
1060 N. TORGA
XVIII.
Ace las; 6 si 19 Decemvrie 1613.
Ambasadorul polon reclarnA drepturile de suzeranittea ale Regelui asupra
Moldovei ; cere si destituirea lui Tomsa.
(Ibid.)
XIX.
www.digibuc.ro
gDOAMNA DUI IEREMIA VODXs. 1061
XX.
www.digibuc.ro
1062 N. IORGA
care prin acest sol al lui la Constantinopol voia, s5.-1 despoaie de tara lui. (1)
[Domnii au primit porunci de a intra, in Ardeal pentru Beth len; la 9 Iu-
nie se publia, in terile noastre räsboiul impotriva Cazacilor.]
(Ms. Pauw citat.)
XXI.
XXII.
www.digibuc.ro
DOAMNA LIJI UREMIA VODiv. 1063
Agentii Domnului declart c5, aceiasi boieri aveau intelegere cu Polonii pentru
a goni pe Domn si cä, folosindu-se de aceste intAmplAri, Polonii, cu oastea
cea mare, au si venit la hotarele Moldovei, avAnd cu ei pe fratele celui din
urmA Domn Constantin, fiul lui Ieremia Vodä, care, cu trei ani inainte, inteo
asemenea incercare, fusese prins de Tätari si dispáruse apoi, cu gAndul
de a-1 aduce cu sila in tarA. Dar cu privire la aceste lucruri nu i-a venit Inca
nici o veste sigurä Caimacamului decAt dup spusele acestor agenP.
(Ms. Pauw aitat.)
XXIII.
Ace las; 12 Decemvrie 1615.
Fuge Tomsa, «die van alle standen ende landsheeren, overmits syne
voorige tyrannie, verlaeten zynde» («care a fost Orbit de toate stArile si
de toti boierii, pentru tirania lui de mai inainte))). S'a adápostit la Bai la.
(Ibid.)
XXIV.
Ace las; 12 Decemvrie 1615.
Hanul scrie despre un mare lagär polon la hotarele Moldovei. i Domnii
dau aceasta veste. Caimacamul intrealA pe dragomanul polon «ende alle an-
dere copluyders» («si pe toti ceilalp negusfori))) despre stiri. Un ceaus pleach
spre Po Ionia. «Dum haec ita geruntur, syn de Poe len met omtrent twintich
duysent mannen in Moldavia ingefallen, hebben het landt ingenoemen en
geplundert; den prins heeft hem nau ix met de vlucht in Valachia gesal-
veert» («Intre acestea, Polonii au nävAlit in Moldova cu aproape 20.000 de
oameni, au luat Ora E}i au prAdat-o ; Domnul s'a mantuit fugind in Tara-
Româneascb.)
(ibid.)
XXV.
Acelas; 7 Fevruarie 1615.
In zadar Domnul adus de Poloni ofera bani Caimacamului pentru a fi in-
Wit. Se porunceste ambasadorului ardelean s5. mearga acasa, pentru a grabi
pe Bethlen.
(bid.)
XXVI.
Aus Venedig vom 19 dato [Februar], anno 1616.
....Von Constantinopoli hat man die Widerankunfft des Suldans in selbiger
Statt, unnd seyn bevohlen worden den Weywode Thombsa in der Wallachey,
www.digibuc.ro
1064 N. IORGA
welchen die Pollnn vertreiben, wider einzusezen; und soll sich der Emir
di Saida [Fakhreddin] mit dem Suldan wider versOhnt haben....
(Konigsberg, Archive, Gesandtschaftssachen.)
XXVII.
XXVIII.
XXIX.
www.digibuc.ro
(DOAMNA 1.1JI IERENFA VODA.). 1065
XXXI.
www.digibuc.ro
1066 N. IORGA
XXXII.
Ace la§ ; 28 Maiu 1616.
Polonii au inaintat Ora la hotarul muntean, dar fárá a. trece. Vine la
Poartk ca trimes regal, Kochaliski. Aduce scrisori dela Alexandru Voila, ca-
tre ambasadori, Caimacamul pare c's% voe§te restituirea lui Tomsa.
(Ibid.)
XXXIII.
Ace la§; 11 lunie 1616.
Kochafiski invinueste pe Tomsa. Turcii pretind cä nävälirea s'a Mout a prin
autoritatea Regelui». S'ar putek s5. izbuteasca un al treilea candidat pentru
Moldova, dintre cei multi cari au venit.
(Ibid.)
XXXIV.
Antonio Francesco Colombo catre ducele de Modena; Praga, 18 Iunie 1616.
....Scrivono di Pollonia che li Pollachi hanno dato rotta di qualche rilievo
al Turco ne' paesi della Vallachia, prendendo alcune citta, con uccisione
di molti Turchi, et che tuttavia vanno seguendo la vittoria, avanzandosi nelle
terre del nirnico piii che possono...
(Arh. din Neapole, Carte Fartiesiatte, 172.)
XXXV.
www.digibuc.ro
e DOAMNA LUI IEUEMIA VODA*. 1067
www.digibuc.ro
1068 N. IORGA
XXXIX.
www.digibuc.ro
a DOAMNA Lin IEREMIA VORA*. 1069
gemaecht ende int Seraglio van Syn Mat. gehouden. [Korecki e la Castele,
in temnita lui Potocki.] Acesta nu onlanx aen Sr. Gratiani, tot recompense
van syne diensten, geschoncken en vry geladten is, hebbende aen dito Gra-
tiani vor syn rantsoen betaelt drye en twintich duysent ryxdaelders.
Op dese maniere is de moeder met haere drye zoonden ende beyde
swagers, met heere dochters getroudt, waervan d'eene, huysvrouwe synde
van Korescki, nu med een Tartar getrouwt is, in de handen van de Turcken
gecoemen ende in Soo vuytterlycke desolatie van soo hoogen stadt gevallen,
een exempel van een sonderlinge straffe Godts. Den ladt verdreven prins
van Moldavia Stefanus Tomsa gaet hier als een arm man by de stradt, werdt
alleynstes van syne schatten berooft, sall apparentelyck daernae int casteel
van Rhodus gevanckdt gesonden werden.
De zoon van Simon Vaivoda..., genaempt Gabriella, aen den welcken men
het principaet van Valachia belooft hadde, is hier oock gearriveert ende
heefth datelyck de handt van Syn Mat. gecust, werdt gecaresseert ende een
dagelix intratenement gegeven, onseecker wat van her principaet vallen sail;
alsoo den nieuwen prins, die men nae syne becoupinge gemaeckt heefft,
onlanx eerst derwaerts is gegaen.
[Mama lui Alexandru Vodg, care ocupase Moldova, irnpreung cu acest
Alexandru, in vgrsta de cinsprezece ani, si cu Inca un fiu mai Omar, a fost
adusa aici, a fost primitg cu maguliri de Sultan, kd la urma s'a turcit cu cei
doi fii ai ei si e tinuta in Seraiul Mgriei Sale... Potocki de curand a fost
dgruit d-lui Gratiani, ca rgsplata pentru serviciile lui, si a fost liberat dupg
ce a platit acestui Gratiani pentru rgscumpgrarea sa 23.000 de taleri imperiali.
In acest chip a ajuns in mAnile Turcilor mama cu cei trei fii ai ei si cu
amAndoi cumnatii, cu fetele ei, dintre caH una, sotia lui Korecki, e cgsg-
toritg acum cu un TMar si a cgzut dela o asA de inaltA stare la o nenoro-
cire WA margini ca aceasta, exemplu de strasnicg pedeapst a lui Durnnezeu.
Domnul moldovenesc de curand gonit, .5tefan Tomsa, merge pe aici ca
un om sgrac pe strgzi; i s'a luat toatg averea ; de bung seamg ca dupg aceasta
va fi trimes ca prins in castelul dela Rodos.
Fiul lui Simion Vodg... anume Gavrilas, cgruia i se fagaduise principatul
Terii-RomAnesti, a sosit aici si el, si de fapt a sgrutat ming Sultanului, si i s'a
dat un tain pe zi. Nu se stie de care principatul va aveg parte. Noul Domn
care a fost numit pentru bani, abig de curand a plecat intr'acolol
(Ibid.)
III. Regeste dupi documente interne Inedite sI dupli publicafluni
stritine rare. .
Bielowski, Operele lui Stanislas Zolkienski, Lemberg 1866 In 6°, pp. 155 7 (tradu-
cere In colectia Schmidt, pastratil In I3iblioteca Muzeului National din Pesta).
www.digibuc.ro
1070 N. TORGA
1.
www.digibuc.ro
gDOAMNA LITZ TEREMIA VODAs. 1071
VII.
Ibid., 8/XXII.
Iasi, 16 Noemyrie 7116 (1607).
Mihail Moghilii, pentru Galata.Pecete micA.Stroici Logofat. Vasilie
Dinga piar.
VIII.
V. plansele la sfiirsit.
IX.
Aid.. 38/LXXVII.
Iasi, 19 Martie 7118 (1610).
Constantin Moghil5, «s'a milostivit si a dat rcnACTRS CU rcroKAH MApniTH»
veniturile satului Ippott. Scrisoare curioasa. Isalitur5. a Domnului, rarA
boieri i filrä pisar.
X.
XJ.
www.digibuc.ro
1072 N. TONGA
XIII.
XIV.
www.digibuc.ro
.1:g0AMRA Lin IERgMIA VODA*. 1073
XVI.
Dizennik literacki, 1862, fol., No. 87, P. 688 copie comunicat5, de d. Eugen BarwiAski ;
traducere In Schmidt.
Iasi, 10 Decemvrie 1613.
Stefan Vodä Tomp d5, voie «neamului polon, fie Poloni, mai ales negus-
tori, fie Ruteni, Armeni §i Evrei», a merge cu marfa «pe drumurile Cer-
nautilor, Hotinului i Sorocai». Dar, dacA vog merge pe aiurea, i'§i vor pierde
märfurile. S5, mate aceastà porund. «pAreilabilor co sunE pe acel drum».
Stephan Tomsza z laski Boiij Hospodar Panstw Moldawskich i Dziedzic
prawy. \Vszem w obec y kazdemu z osobna komu to wiedzieó nalezy oz-
naimuiemy. Ysz narodowi polskiemu iako Polakom, a zwlascza kupcom,
tak Polskim, iako Rusi, Ormianom y Zydom, wolno ie ym od thego czasu
do ziemie naszy iezdziec ze wszelakiemi kupiami y towary, a to themi
gogcincami jako Czarnowieckiym, Chocimskieym y Sorockieym, a nie ingdy
iedno themi whigne gogcincami chodzió map.; pod straceniem wszystkiej
kupie swy albo towaru, a za okazaniern listu naszego burkutabom naszym
na tych goscin each mieszkaj4cym, wolny iusz onym wyiazd i przyiaml od
Paristw naszych, co dlia pewnogci lepszej tego pisma rozkazaligrny pieczgc
prycismó i rglia.. wiasna.. podpisuiemy. W Jasiech, dnia dziewigego grud-
nia roku Pariskiego tysi4cznego szegósetnego czternastego.
GlAsAIII ROMA&
XVIII.
www.digibuc.ro
1074 14. I6RGA
XIX.
Szilágyi Sindor, Beth len Gdbor fejedelem leveldzese, 13udapesta, 1886, pp. 37-8.
Alba-Iulia, 20 Septemvrie 1615.
Beth len Gabor catre ImpAratul. Despre gatiri ale Hanului si celor doi
Domni.
XXIII.
www.digibuc.ro
6D0AMNA LUI IEREMIA VODA*. 1075
in cale Podolia. Nu ard i nu taie, dar ieau tot atre Ustie. Ajung in Po-
cutia. Se plang nobilii din tinutul Haliczului. Parte din oaste e la hotare
§i trece pentru a prIda.. Dornnul Moldovei scrie lui Zolkiewski cu plangeri
impotriva lui Wiszniewiecki §i Korecki. Vina nu va fi a lui, Domnul, dacA
se va ajunge mai departe. *tie sigur c5, Tom§a a chemat pe Turci, cari au
§i venit. Acesta trimesese si pe «Ca,m5.rap la Rege, cu plAngeri. Regele
invitä pe cei doi nobili a se starnOra. Zolkiewski cere nobilimii a se
ridica impotriva prAdatorilor.
XXIV.
Kemény, Notitia. historico-diplonyztica archivii capituli albensis, 1836, p. 127.
Cluj, 7 Decemvrie 1615.
Beth len GAbor catre Vizir, despre «strages illa quarn. Stephnus Vaivoia
mense (81c) passus est a militibus polonis».
XXV.
Szilagyi Sindor, Bethlen Gabor fejedelem kiadatlen politikai levelei, Budapesta 1879,
pp. 29-30.
1615.
Bethlen catre Francisc Daróczy. Tomsa e crud: a omorit pe boierii cin-
stiti i papici; in local lor a pus pe altii, §i pe aceia in catevA rânduri i-a
talat. Aceasta n'a suferit-o poporul, §i s'a räsculat. N'a ajutat norocul pe ace0i
nenorociti, cAci putini pede§tri unguri trabanfii(1) i multimea din Iasi
s'au sculat ca s5, sprijine pe Domn, §i Pau biruit. A ucis Tom§a, cu fel de fel
de morti, pe cati i-a prins. Ceilalti s'au risipit in toate pArtile: acum nego-
ciazA. Ca un págAn chinue§te Domnul pe sotiile lor prinse; pe unele le taie
in bucati; celor ingreunate le-a despicat pAntecele qi a ucis pruncii. Nu mai
poate räbda Dumnezeu. Polonii sunt la Hotin cu Alexandru. Tom§a s'a' in-
späimantat Mu. Radu Mihnea vine s5,-I ajute.
XXVI.
Bibl. Acad. Rom., 81/LXXXM.
Iasi, 6 Ianuarie 7124 (1616).
Alexandru MoghilA. Scutire pentru mânastirea Voronet.
(1) La inceput trabantii erau unguri. Aceasta o spune pentru vremea lui Petra Schio-
pul Fourquevault, calAtor francez care str515.til Moldova (Acts si fragments, I, p. 37), si
un raport de misionar catolic, din Fevruarie 1385 (?): La guardia del Moldavo 6 di 400
drapanti, che sono Ungheri, e di 50 alabardieri albanesi e greci, che vivono alla turcap
(Bibl. Academiei Roma.ne; côpii de documente din Arh. Vaticanului, aruite de d-1 Vla-
dimir Ghica). V., de altminterea, Iorga, Istoria armatei romans, I.
www.digibuc.ro
1076 N. IORGA
XXVII.
XXVIII.
Ibid., p. 46.
19 Fevruarie 1616.
Polonii au iesit din tarl. Cei doi Domni si Serdarul au pornit spre Iasi.
De sigur c'a au lucrat intrigi, c6.ci ei erau prea slabi pentru a puteA bate
macar 2.000 de Poloni.
XXIX.
ibid., p. 48.
Brapv, 7 Martie 1616..
Turcii si Tatarii i-au venit lui Tomsa, care a pornit asupra Hotinului.
Vesti nesigure despre o nouä lupta. Turcii 1-au adus pe Tomsa numai pentru
cinste, dar il vor schimbh Indata, find urit si la PoartA, pentru cruzimea lui
XXX.
ibid., p. 50.
9 Maiu 1616.
Catre Francisc Rhedey, care scrisese dospre Ondul lui Radu Voda « de
a veni in jos».
XXXI.
XXXII.
Bibl. Ac. Rom., 19/LXI.
Ia§i, 12 Main 7124 (1616).
Alexandru Moghilk pentru manastirea Sucevica.KEMIKII COA01-1 tbma.--,
Scrie: Bap,
www.digibuc.ro
a DOAMNA Lin UREMIA VODA.. 1077
XXXIII.
Ibid., p. 60.
22 Iunie 1616.
Catre acela. Poate sosi Schender la Bra§ov intr'o sapt5,mana, pentru a
merge «supt muntii Ardealului». Nu e fric5, nici despre Moldova, caci 25-30
de boieri vor fi ajutati de Bethlen a merge la Poarta.
XXXV.
XXXVII.
XXXVIII.
Schmidt, / c.
28 Aprilie 1617.
Privilegiu al lui Radu Voda Mihnea pentru Vornicul Nicoará.
(1) La 1612, Tomsa li scutise de cai de olac si de robots domneascS. Mai târaiu Mi-
ron Vodá (Octomvrie 1628) le crutá darea de sgu (Unschlitt) si de piei,
www.digibuc.ro
lorga, .Doamna lui Irimie Voc15... St. I.
www.digibuc.ro
lorga, .Doamna lui Irimio Voclä. St. II.
rrriw-j...----".."
R.,
'----77-....r.A
4)
411 (i 1.1/4.0k pl,141$,., 44 x. A , .
. ,
;. , .
h riff it) c,'PaitliiithlOrtlAtOegO.
a
, .
-
HP11111!
44k 19 mornmoego-,.
i zr ,W0
-)E
htf -tvr
(
1"" ,/
.,. a
71,7' ' ''
.e)(
A
4-1+
1"t 1*k' .
')(7 -
. fp ,
..
,
r 1
4
4`' 12.
,r,;
1
11.747;
4
4s.
2 44
-17717r-4 -g-
www.digibuc.ro
largo, .Doamna lui Irimie Vcda . St. III.
-
1........,. ), . -
'' '
'IA
rt i tkP # 4 C; 1 D 4i. .
a. 1 WI 4..S.L.,fejtrli,..t
. ....VS.:"... ' 1.. ..::
' .
Jilt?
._ "... .:-.; .......
it/UINTA. rnxd,
a
. :
n
i1A¢,i11-.PIfiT9f11111.
61+M CritA: 1.411 . _
,, 1 -,-
:--z
s t . 0,.. i r.h
v,,.
" 6910
11
Is, 411
rt. S'14 ,
.* '
r.
"#*
4.0
.
.,
VAIRMINOPir,..111W
=,
*IV
.
'` V4
. °
4
I 2.
ow.i?
, -
n
. .
S....*
ri
www.digibuc.ro
Jorge, .Doamna lui Irimie Veda', St. V.
- . ,,,,,..'-^- '
1
4 .17
.., ::-)tf ?--. ,---..(-----77--- ---!=(--
itai 1 rtu4,17, tabwrad /AD
Prun (1.7-trf Ai itrrtratitniwa .
")---J---,P.::
-Irnij -111r-rigti,120/
(i nr /Irue irin/ft nr /Au/ e,a4..
(r>rf
0 if "1,
,
iJ 7' -z 72, ,-----' N {
(-1
701 iidlretti, 41C77441A 1411rivi f. i fi r( in - r i iri ii ,r7e0717a1 cf, .77dev.)-14,A1fi4
(z4*- 'Yr
I et 0.---) 41t 71r, '1p--1 11-.7
A2;pio c.. i 77'ety-74 0 i ( (4-1 b
A'
,,,e01. 7...1 /e0N,
V4- 112 114-'0 1, 44%144
?---:',. .
74') LI
J."
:1
S.
I .
/1?
dt w 11 e £44 Yc.1/7 )1/767(-4e-/fIc- /tom
_.;
Iftp- pMt
.';
.1'
.
.i.&.r"),1: A
= ,
A. D. XENOPOL
Membru al Academiei Rumble.
www.digibuc.ro
1080 A. D. XENOPOI.
raturabil din punct de vedere logien ; de unde d-sa incheie c& «So-
ciologia va fi socialistä sau nu va fi (1)» sau dad nu trebue din
potriva s& primim felul de a vedea al d-lui Alfred Fouillée care
sustine tocmai teza contrarä, anume c5. «socialismul §i individua-
lismul vor fi sociologice sau nu vor fi (2)».
0 schitare istoric& este neap&rata pentru a ne pute& da seam&
de problema ce avem de deslegat.
In cursul unei foarte lungi perioade de timp, relatiile economice
intro popoare, precum §i acele cari existau intre clasele societatii,
erau Indreptate numai dulA ni0e regule practice cari, deduse din
observatii neindestulatoare, stingheriau mai mult decat trul.au
mersul popoarelor. Inc& din vremile cele mai vechi se vád ivindu-se
rapoartele cari au dat mai t&rziu na§tere ideilor socialiste. Pe de
altil parte regulele practice pentru conducerea statelor, precum §i
mijloacele aplicate pentru a preveni sau Impiedic& mic&rile de
nemultumire ale masselor, aveau far5. Vagadrt un caracter sociologic,
ori cht de rudimetar ni 1-am Inchipul. Socialismul §i principiile so-
ciologice se atinser.a deci In tot timpul cat nilzuinte i conceptii se
fr&mântau numai In campul practicei.
Astfel nemultumirea plebei romane cu Impártirea proprietAtilor
dobandite de statul roman prin rnijlocul cuceririlor, motiva legile
agrare ale Grachilor, cari nu erau decitt aplicarea unor idei so-
cialiste. Cretinisrnul nu fu decht izbucnirea unei imense misc&ri
socialiste, ascunse sub dootrina unei compens&ri a suferintelor de
pe 'Arrant, prin perspectiva fericilor de dincolo de groapa. Aceast&
mi§care socialist& avir drept corolar sociologic, intre alte rezultate,
acel al inláturarii sclaviei, ale careia temelii fuseserá sdruncinate
Inca de filozofia veche.
Aceast& atingere insa a ideilor sociologice, cu nazuintele socia-
liste, se rosti cu mai mare putere indat'a ce instinctele economice
se cristalizarä in idei mai mult sau mai putin sisternatice. Economia
politic& care, din eele dint&iu timpuri ale ivirii ei §i pan& in zilele
noastre, nu se InfAti§eazá numai ca o §tiint& curatâ, ci caut& A,
dea, alaturi cu oarecari principii, §i regule pentru conducerea afa-
cerilor i deci are §i caracterul unei arte, era menit& tocmai prin
acest indoit caracter a sluji de organ pentru revendicárile socialiste.
www.digibuc.ro
SOCIOLOGIA t SOCIALfSMt/L. 1081
www.digibuc.ro
1082 A. D. ICENOPOL
www.digibuc.ro
SOCIOLOGIA I SOCIALISMUL. 1083
www.digibuc.ro
1084 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
SOCIOLOGIA I SOCIALISMUL. 1085
(1) Iatá adevAratul temeiu ce trebue invocat in contra socialismului stiintific, iar nu
a ne sili 81 ariitäm absurditatea teoriilor sale, cum o face d-1 Adolf Wagner, Grand-
legung der politischen Oekonomie, p. 15.
(2) Le socialisme et la sociologic rdformiste par Alfred Fooilee. Paris 1901.
www.digibuc.ro
.1086 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
SOCIOLOGIA 1 soCIALISMUL. 1087
www.digibuc.ro
1088 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
AOCIOLOGIA 0'1 BOCiALTSMIA. 1080
www.digibuc.ro
DESPRE METODA IN STIINTE $1 IN ISTORIE
DE
A. D. XENOPOL
Membru al Academlei Rom Ine.
(1) De la méthode dans les scieneens par M.M. les proffeseurs H. Bouasse, P. Delbet, E.
Durkheim, A. Giard, A. Job, F. Le Dantec, L. Levy-Bruhl, G. Monod, G. Painlevi, E. Pi-
card, Th. Ribot, I. Tannery et T. F. Thomas. Paris 1908, un vol. In 8 mic de 409 pag.
www.digibuc.ro
1092 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
METODA IN FTIINTE 5I IN 1STORIE. 1093
www.digibuc.ro
1094 A. D. XENOPOL
oara% legea lui Mariotte, din fizich, care spune c volumul unei
masse de gaz la aceeas ternperaturá stá li raport invers cu presiu-
nea eareia este supus, deoarece aceastä lege se indeplineste stránF nu-
mai pentru gazurile nelichefiabile, pentru gazurile ase numite absolute,
si fiindcä in timpurile din urnià toate gazurile pot fi lichefiate prin
presiuni mari si temperaturi joase, urmeaza, c legea lui Mariotte
nu se mai adevereste pentru toate cazurile in cari avem a face cu
gazuri ce se apropie de punctul de lichefactie--si asit cu multe alte legi
fizice, chimice si mai ales biologice, pe cand legile logice sunt de o
exactitate fárá searna,n..In locul logicei noi gasirn morala care nu
poate constitul o stiinta; cAci dach se intelege, sub numele ei, stu-
diul fenomenelor morale, ea se confunda, cu sociologia, cum o recu-
noaste insus d-1 Levy-Bruhl, autorul capitolului asupra moralei, cand
zice cä «pretMsa moralá teoretica dispare; morala practicä stärueste
de fapt, si devine obiectul investighrii stiintifice sub numele de so-
ciologie, care intreprinde studiul teoretic al realit'api morale» (p. 302).
Dar morala nu expune numai ceeace este in faptele morale, ci
ceeace ar trebui set fie, i o stiint5, normativii este un nonsens.
Nu ne putem impaca, apoi cu cele ce sprijiná d-1 Bruhl, când spune
Ca «morala unui popor sau a unei civilizatii nu este de fácut; ea
este fácuta; morala, ca i fizica, nu cerceteazà cum ar trebui sa-i
fie legile; se constatá numai ceeace ele sunt; morale nu a asteptat
pentru a existA, ca filozofii s'o fi consbruit sau dedus» (p. 312). Toate
acestea sunt cu des'Avarsire neexacte; morala a fost de mai multe
ori opera personala a afilozofilor»; ase morala evreeasca este opera
lui Moise; aceea a crestinismului este opera lui Isus Hristos; aceea
a Budismului este plAsmuirea liii Buda; si asä mai departe cu Luther,
Calvin si cu intemeietorii altor secte religioase, ca Raskolnicii din
Rusia, Mormonii din America, cari inspirá totdauna obstiilor lor
oarecari principii morale particulare. Cum voim noi oare ca ase-
menea plásmuiri absolut individuale sa constitue stiinte ?
Dar sa pgrásim critica a ceea ce volumul ar fi trebuit sh continá,
pentru a-i cercea cuprinsul.
Constatärn intaiu cg, top Invätatii din partea stiintelor pozitive, cari
au colaborat la lucrare, impartasesc paxerea, eä *Uinta este, cum o
spune d-1 Criarcl, o privire a lucrurilor din afara prin mijlocirea con-
ceptiilor abstrase din experienta» (p. 29-30), sau cum o aratä
d-1 Bouasse: o transpunere a faptelor In cunostintà cu exactitate
de atAta la suta» (p. 96). tiina este deci expresia realitátii, si nu o
www.digibuc.ro
METODA IN MINTE lig IN ISTORIE. 1095
www.digibuc.ro
1096 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
METODA IN sTI1NTE sr IN ISTORIE. 1097
www.digibuc.ro
1098 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
METODA IN §TIINTE F IN ISTORIE. 1099
www.digibuc.ro
1100 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
METODA IN STIINTE SI IN ISTORIE. 1101
www.digibuc.ro
1102 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
METODA IN STIINTE SI IN ISTORIE. 1103
www.digibuc.ro
1104 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
tIgtotA IN k4TIIN1 t 0 IN ISTORIg. 1105
.14.2.-.-...
www.digibuc.ro
ins A. D. XENOPOL
13%
www.digibuc.ro
hittODA IN VtIINTE I IN is'Ithit. 110
gAnd 6, toate faptele universului, atAt ale naturii cat fili ale isto-
riei, sunt productul legilor naturale sau psicologice; dar Intoc-
mirea In sir a acestor fapte in cursul timpului este opera cau-
zalitAyi succesive, care nu se mai manifestA sub forma de legi ci
sub form& de serii §i In care IntAmplarea intervine adeseori. Ceeace
este sustras imperiului legilor In desvoltarea universului In de-
obste, nu sunt faptele ce-1 alcAtuesc, ci succesiunea lor in timp.
Existd legi de producere, cunoscute sau necunoscute, pentru toate
fenomenele universului ; nu existel insd legi pentru desvoltarea
lor in timp. Aceastd de pe urmet nu este inlcinfuitd deed prin o
succesiune de cauze fi de efecte care del naftere seriilor. Seriile
nu se repetd, ele se urmeasel mai departe. Nu se pot prevedeet
fenomenele viitoare ale desvoltdrii ; nu se poate dealt intreve-
ded indreptarea pe care seriile o vor urmd in vremile ce au
set vine'.
Istoria este, cum o spune prea bine d-1 Monod: «un lant neIntre-
rupt de cauze si de efecte, si aceste cauze cari lucreazA asupra evo-
lutiei omenesti se InfAtiseazA privirilor noastre sub forma de serii
lucrAnd In chip paralel» (p. 320 si 344). D-1 Monod Inlocueste deci,
precum o facem noi insine, notiunea de lege In istorie prin aceea
de serie, singura care convine unor fapte succesive. Istoria insä nu
devine pentru aceasta «o biatA mica stiintA conjecturalA, cea mai
nesigurA din stiintele neexacte» (p. 361). Din potrivA, ea este o sti-
intA care poate cuprinde realitatea trecutA prin mijloace si metode
absolut particulare.
Faptele pe cari istoria le stabileste tot cu mai multA sigurantA
sunt Incadrate In conceptiile obstesti ale seriilor prin puternica le-
gAturA a cauzlitAtii succesive, si aceste serii joacA In istorie acelas
rol organizator pe care legile 11 reprezentA In stiintele repeyrii.
DacA este adevArat cA istoria inlantueste adeseori fapte particulare
si cA tot atAt de des si cauzele cari lucreazA asupra desvoltArii
sunt de naturA individualA, nu trebue uitat, cum bagA de seamA si
d-1 Monod, cA «acest individual nu este interesant decht cu condi-
tie de a fi begat cu miscarea obsteascA a societAtii si cu elemen-
tele consitutive ale evolutiei omenesti» (p. 345). Noi ins& am do-
vedit cA nu numai istoria este nevoitA a recurge la individual; si
stiintele pozitive se aflA in acelas caz.
Aceleasi caractere sunt ImpartAsite de stiintele desvoltArii natu-
rii: geologia, transformismul si domeniul intermediar al preistoriei,
www.digibuc.ro
A. b. XtNOPOL
1108 ......., ---
Daa, manualul d-lui Thomas ar fi dat loc si metodelor de cari
trebue s5, se slujeascä aceste de pe urmá stiinte, notiunea de
stiinta, ar fi trebuit sä fie modificatá, si caracterele ei obstesti ar fi
trebuit s5, fie prezentate sub un alt aspect, iar istoria in Intelesul ei
deplin de cunostinta a Intregii desvoltári materiale, organice si in-
telectuale, s'ar fi In Altat atunci In fata stiintelor de legi ca tot asb.
de Indreptatita in cAmpul cunostintei adevArului, ca si stiintele pb-
zithre propriu zise.
www.digibuc.ro
TARA SEVERINULUI
SAU OLTENIA
DE
-
Sedinfa dela 21 Maiu 1910.
PARTEA I
DIN ISTORIA BANATULUI SEVERIN.
1. Introducere.
In discursul meu: 1Slegru Vodet fi epoca lui, am aratat 06, la
Carpatii Transilvani sudici, la 1215 s'a format Tara Transalpina,
respective Ungro-Vlahia intre Olt si Siret, si astfel inceputul isto-
riei romAnesti in Valahia mare.
Acuma voiu arath cum pe teritoriul Olteniei, respective al Vala-
hiei mici, la Nord-Apus intre Carpati, la Rasarit intre Olt qi la
Miazazi intre Dunare, s'a format Tara Severinului si cum si ad
s'a Inceput vieata nationala a Romani lor.
Am cercetat toate documentele istorice 0 geografice, cari le-am
cugetat de lips& 0 mi-a fost posibil a le an, intro documentele
regatului Ungariei, 0 cateva opuri istorice, cari s'a parut a sta mai
aproape de scrierea mea, pentru a putea, schità Inceputul unei is-
torii romAnesti si In Tara Severinului, adica in Oltenia sau Vala-
hia mica.
Din regatul Ungariei s'a stArnit impulsul de ocupari, de cuceriri
In terile vecine; teritorii pe cari locuiau Romanii Innadu§iti Inca de
www.digibuc.ro
1110 DR. AT. M. MARIENESCU
(1) Chronicon Anonymi Belae regis notarius : gesta Hungarorum. Editia In traducere
a lui Mihail Besam, Sibiiu 1899.
www.digibuc.ro
TARA SEVERINALIII. 111t
intr'alt loc Anonim zice : 65, Glad stäpania dela fiuviul Morus, pânä la
fortAreata Horom, (mai din sus de Or§ova pe tármul DunArii) §i a
Glad cu oaste a ie§it in calea oastei ducilor lui Arpad, §i &A Glad
aveà ajutorul Cumanilor, Bulgarilor 0 Blacilor (Românilor, cap. 44,
pag. 71).
Anonim ne spune ea, Arpad a invins pe Glad §i apoi adaogA ca
Arpad murind la anul 907, i-a urmat feciorul sau Soltan 907-947
(cap. 46, pag 75), carele fixeaz5, marginile Ungariei, dar de tara
lui Glad, §i cä Arpad ar fi luat-o In posesiune nu face amintire.
Si nu e de crezut cä Arpad ar fi ocupat tara lui Glad, pentruca
chiar Anonim (cap. 44, pag. 71) se explicä: «De pe timpul regelui
Stantul Stefan 1000-1038, zice ca din sal-nal-4a lui Glad s'a nascut
Ohtun (Ochtun) ducele acelei patrii pe carele mai tArziupe timpul
regelui Stefan l-a omorit Sunad (Cenad) fiul lui Doboca, nepotul
regelui, in cetatea de lâng5, Marissus (Mure§), fiinda, Ochtum Intru
toate s'a opus regelui 0 cAruia (lui Sunad) regele i-a däruit cetatea
lui Ochtum, cu toate cAte se tineau de cetate.
Dar mai este un dat istoric despre Ochtum, anume In vieata
Sffintului Gerard (2), unde se zice: Aceluia§ bárbat Ochtun, i-a servit
tara dela fluviu Keres (Cri§) panä la pärtile Transilvane 0 p'anä la
Buddin (Vidin) §i Zeren, §i ea,' toate aceste erau unite sub potes-
tatea sa. .
(2) Reruns Hungaricarum monumenta axpadiana. Intre altele Vita Sancti Gerarcli,
p. 214, unde se zice: t Serviebat cidem (Othun) viro terra de fluvio Keres usque ad par-
tes transilvanas, et usque ad Buddin et Zeren. La Pesty Frigyes, A Szeireny bansag,
Budapest 1877, I, pag. 13, nota doua.
(3) Cronologia Romdnilor I, pag. 311.
(4) Fejer György, Comentaria historica, p. 165. La Pesty Figyes 1. o. I, p. 13. Pesty
sustine autentioitatea lui Anonim. Nu sunt toti Riiesler-i si Hunfalvi-i.
www.digibuc.ro
1112 DR AT. M. MARIENESCII
Apoi mapa lui Iausz Gyorgy din evul mediu in uzul scoalelor,
arata ducatul sau posesiunea lui Glad Intro Tisa, Mures, si Du-
nitre pan& la Olt si mapa dela locul unde a fost podul lui Traian
arata.: Szoróny-var (Cetatea Severin), adeca unde azi se afla. orasul
Severin (1).
www.digibuc.ro
TARA stVgattidLni. 1113
PARTEA II.
www.digibuc.ro
1114 DR. A. ki. MARIERESdD
Acest pas n'a fost acomodat de a atach, Oltenia. Dintre rAuri amin-
tesc numai Cerna, carele dela inceput (doara', dela Srantul Stefan
incoace) cu ora§ul Szoreyvár (castrul, cetatea Severin) era, pe te-
ritoriul Ungariei, anume a Banatului Severin, dar dela 1718 incoace
Cerna e granita 1ntre Ungaria s,.4 Romania.
Pentru de a Intelege numele Severin la fine se adaogá: Adaosul I-iu.
Marginile comitatului respective Banatului Severin, in decursul
secolilor numai la nord s'au stramutat, Incat adeseori s'a al&turat
ca,te o parte din comitatul Cara§ sau ,uneori comitatul intreg, iarà
la apus districtul Dyed (Iladia), acesta s'a tinut de Severin, acu§
de Cara§. Granita veche §i regular& a Banatului Severin spre
nord a fost ceva, dincolo de Caransebe§ respective de Caran, care
era un opid al Severinului, adeseori granita nu era departe de
Lugo§; la räsárit rnuntii cari se scobor pe Iângá Cerna, cu ormul
Severin, la ameazi cu Dunärea, la apus Nera (1).
www.digibuc.ro
TARA SEVERINTILIII. 1115
6. Banii de Severin.
Datele din cari s'au stiut Banii de Severin erau : a) Liber
dignitariorum (cartea demnitarilor) ce se purtà sub fiecare rege,
dar din aceste carp s'a pierdut partea cea mai mare. b) Diplomele
decretele regilor, cari se subscriau si de banii de Severin, dar
nici aceste nu se aflA toate : c) Arhivele prelatilor si ale capito-
lelor bisericesti;d.l Studiile istoricilor singuratici, 'Acute si in ar-
hivele familiilor banilor. Din acest punct de vedere, studiul citat
adeseori al lui Pesty Frigyes merita. recunostintA.
(1) Pesty Frigyes, A szorényi vdrmegyei hajdani oldh-Kerilletek. Discurs tinut In Aca-
demia Maghiar6. In 4 Oct. 1875, pag. 3-7 qi 28-30, 79. Iará docuinentele citate pentru
districte se all& in Pesty lerigyes, A szöringyi ban.sdg tortenete, tomul III-lea.
www.digibuc.ro
1116 DR. AT. M. MARIENESCII
(1) Pesty Frigyes, A szorenyi bdnsdg, I, p. 249; a a fost semnatä tntr'un document nu-
mirea: Dionisius Zeveriensis comes, dovedeste prin documente, c§. Severinul nu a avut
com4i ci numai bani, ask banul Pous In Severin, dar totdeodatá comite In Szolnok.
(2) Pesty Frigyes, 1. c., I, p. 293.
3) Pesty Frigyes, 1. c., I, 30-39, 314. Enciclopedia romin§. si Lex. de cony. Mayer.
www.digibuc.ro
TARA SEVERINIILIII. 1117
www.digibuc.ro
1118 DR. AT. M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
TAMA SEirtithltittrt. 1119
Alta LI fa al r 6.1 a a
www.digibuc.ro
1120 DR. AT. M. MARIENRSCII
si ale regilor, avem dom.& unicele date din timpul Cumanilor. Dar
cine au fost Cumanii ?
Cuma e un rau In Caucas, purcede din nordul Caucasului si se
pierde In Marea Caspica. Locuitorii, cari au locuit pe ambele tar-
muri ale Curnei, s'au numit Cumani, si erau de vita turanica. Cu-
manii In secolul al IX-lea se aflau Intre Ural si Volga, si de aci
s'au intins spre apus, pada la Dunare si Carpati, si In secolul
al XI-lea se afla deja langa Carpati si tam, lor se numia Cumania.
Cumanii, la 1070, au navalit In Ungaria, dar regale Solomon
i-a invins. La 1089 au navalit din nou In Uugaria, dar Vladislav
regele Ungariei intr'o lupta langa Timis i-a sdrobit, si pe cei prinsi
i-a colonizat in Iazygia, intre Dunare si Tisa. Dar roiuri de ei
mai nelinistiau marginile Ungariei, deosebi ale Transilvaniei si
atunci regele Vladislav i-a ca%utat in locuintele lor dela Dunärea
de-jos si i-a batut acolo, and vreo 10.000 de Cumani au trecut
Dunärea si s'au asezat in imperiul bizantin.
Insa a venit si peste Cumani un popor si mai barbar, Mongolii
sau Tatarii, cari i-au batut pe Cumani la Kalka In 1224, dar nu
i-au inframt. Batu chan in 1235 asa de tare i-a sdrobit, Incat 40.000
de familii s'au refugiat in Ungaria, si regele Bela al IV-lea (1230
1270) le dete loc de asezare In Iazygia, Intre Dunare si Tisa si
teritoriul acesta s'a numit Cumania.
Mum la 1241 Tatarii prin pasul Törnäs si Rodna nävälesc in
Ungaria, dar Cumanii tot mai nelinistesc Ungaria si pentru aceasta
in anul 1279 regele Ludovic al IV-lea ordoneaza diregatorilor ca
sa prinda pe Cumani, sa-i adune si aseze in locul destinat pentru
ei de Bela al IV-lea (Hurmuzaki I, N-rul 341). Bela al IV-lea la
1233-1236 s'a proclamat de regele Cumaniei, care pe timpul sau
a fost intre Olt si Carpati 'Ana peste Dnistru, iara dela Olt spre
apus a fost tara Severinului, in care Inca vor fi fost Cumani, MA'
ca fatä de regele sä se fi ridicat la o valoare (1).
b) Catolicismul in Cumania.
Prima notiune avem la 1211, and regele Andreiu al II-lea tara
Barsei a daruit-o cavalerilor Teutoni ca sh apere regatul Ungariei
in contra Cumaniei (Hurm. I, Nr. 41) si ca,nd cavalerii Teutoni pe
www.digibuc.ro
TARA SEVgItINULT11. 1121
www.digibuc.ro
1122 DR A. M. MARIENESCIS
PARTEA IV.
www.digibuc.ro
TARA SEVERINULRI. 1123
www.digibuc.ro
1124 bit AT. M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
TARA SEVERINIILIII 1125
www.digibuc.ro
1126 DR. AT. M. MARIENESCIT
(2) Ioanitii erau preoti-ostasi, ca si cavalerii Teutoni. Din ordinele cele mai vechi, si
ei cavalerii Ioaniti, dupl numele unui dant numit Ion din Ierusalim, si titula lor a fost
aratres hospitales sancti lohanisp. La 1113 au fost lntärite regulele ordinului.
(3) Pesty Frigyes, A Szordnyi bansdgy torténete, torn. I, p. 248.
(4) Cronica Românilor, Tom. I, p. 433, la an. 1247.
(5) Pesty Frigyes, 1. c., p. 332.
www.digibuc.ro
TARA SEVERINIILIII. 1127
PARTEA V.
www.digibuc.ro
1128 DR AT. M. MARIENESCII
zervam pentru noi (rege) pentru a sal va. revere* i drepturile ar-
hiepiscopilor si episcopilor, ce prin aceasta sunt de a se recu-
noaste.
b) scotand Inca afara (din donatiune) i toate morile dintre gra-
nitele numitelor teri, ori unde morile ar fi facute sau se vor face,
caH sunt ale regelui.
4. Afar% de cele din Tara Lytua (1) cu edificiile i toate agri-
culturile ce s'au facut cu spesele fratilor zisei case, cu famatele
pasunile pentru vitele lor, aF,risderea cu pescariile caH sunt acuma
sau se vor face pentru dânii, cari toate le lasam spre folosul fra-
tilor acestora.
a) Dar vor fi comune: pescuitul Dunarei i pescariile dela Che-
ley (Celey) le tinem noi (regale) cu ziTii frati in comunitate.
5. Asemenea concedem i jumeitate din toate veniturile i foloa-
sele ce se culeg dela Olachii (Românii) cari locuesc in tara Lytua
(scotand afar& tara Harsacului in apertinentele sale), regelui sa se
culeaga, iar domus hospitalis sa primeasca cele mai inainte zise
(adic& cealalta jumeitate).
6. Voim Inca ca amintitii Olachi spre apararea terii i spre alun-
garea ori rasbunarea injuriilor ce se fac de straini, cari nu sunt
supusi regatului nostru,zisilor frati (Ioaniti) sa stea intru ajutor cu
aparatul lor de rasboiu, si din contra, acei frati in cazuri aseme-
nea sa fie indatorati a da Olachilor ajutorul i sprijinul, asa, pre-
cum se poate.
7. Thal daca, noi vom mobilizà oastea noastra in contra Bulga-
riei, Greciei si a Curnaniei, a treia parte din toti locuitorii abili de
rasboiu sa plece cu oastea si din achisitiunile de rasboiu atat mo-
bile precum i imobile, domus hospitalis (adica Ioanitii) dup.& pro-
portiunea numárului persoanelor din oastea de Zeurin si din arme
sa capete o portiune.
8. Catre acestea am daruit perceptorului (Rembald) numit mai
inainte i prin el casei ospitale Incepamd dela fiuviul Olt si dela
(1) Tara Lytua In latina documentelor citate u adeseori a sunat ca v. Din acest mo-
tiv Gheorghe incai in Cron. Rom. I, p. 428, Lytua a tradus-o cu Litva. De aci Lit-va-nia,
o tar& pe tarmii marii. Lit insomneazä tarm de apä, i Litua-Litva a fost partea Olte-
niei catre i pe tarmii Dunarei; latineete litus, litoral. Pentru aceasta se aminteete in do-
cument de pescuitul Dunarei i pescariile dela Celeiu, pe tarmul Dunfirei. Mai thrziu voi-
vodul din Lytua se numeete Lython (unde on inseamna om, ca on in Teuton), la Fejer
Lyth-en, din care nume la Romani s'a format Lit-ean, unde en ei ean asemenea in-
seamna. om.
www.digibuc.ro
TARA SEVERINULIII. 1129
(1) Toata Cumania era dela Olt spre rasfirit pana la Dnistru. Gheorghe Sincai, Cron.
Romdn. I, 422, zice ca. Bela al IV-lea nu a stapanit Cumania ea sa o poata (WA ci nu-
mai a dorit ca sä o alba (prin Ioaniti).
Szeneslay a fost doar Voivod in Cumania, adica dela Olt spro rasarit. Ad se poate
presupune, ca a fost Intre Olt si Seret, unde Negru Vod a. lgi fondase tara la an. 1213.
Aceasta nu ar fi Impiedicat pe regele sä darueasca gi Cumania gi In ea sa sustina pe
Szeneslay,dar, precum gtim, Ioanitii la 1254 au Orbit toate terile ce le-au capátat In dar.
www.digibuc.ro
1130 DR AT. M. MARIENESCII
magistrului Gheorghe, furl lui Simeon, pentru rege, i intre alte me-
rite, regele spune i urmätoarele :
a In fine si &and noi dupa moartea prea iubitului tata al nostru
in etate puerila am Inceput a domni (adica la 1272), Lython (1) la
olalta cu fratii sai, prin infidelitatea saatare parte din regatul nos-
tru, ce se afla dincolo de Alpi (Carpatii Transalpini), a cuprins-o
pentru sine, si veniturile acelei párti, cari ni se cuveniau nouk nici
dupa multe admonitiuni nu s'a cugetat sa ni se dea. Atunci noi pe
adeseori numitul magistru Gheorghe, 1-am trimis in contra lui Ly-
thon, iar Gheorghe cu opera (fapta) cea mai Inalta a fidelitatii sale
s'a luptat cu el (Lython) i 1-a omorit i pe fratele lui, cu numele
Barbath, 1-a prins si 1-a adus inaintea noastra (a regelui) si dela
care (Barbath) noi am facut ca sa se stoarca nu o mica cantitate
de bani, si asà, prin serviciile aceluias magistru Gheorghe al nostru
tributul nostru in acele parti a fost restaurat. (Hurm. No. 366, p.
454). Regele Ladislav al IV-lea tot in anul 1285 aminteste de ras-
boiul sau cu Litean Voevodul, insirä din nou meritele magistrului
Gheorghe i li face donatiune nou'a. Cele de mai sus se repetesc din
cuvânt In cuvant (Hurm. I, No. 367, pag. 457).
La anul 1288, magistrul Gheorghe in numele sau face documentul
si In el amintise de serviciile comitelui Petrus, cand Ladislau al
IV-lea s'a luptat in contra lui Lythen (Litean) si In document se
zice: «Asemenea, cand pe Litua (alias Lythen) voivoda necredin-
cios, din porunca aceluias (Gheorghe) pe Barbath 11 adusesem prins
in fata domnului rege al nostru, acel comite Petrus, cu varsarea
sangelui sau, prin acea fapta noua ne-a fácut serviciile cele mai
credincioase (Hurrn. I, No. 389, P. 483).
(1) Lython, Lytu-a, la Fejér se aflá Lytira, iar Lynioy (Linoiu) la Fejér se ail& Lyr-
tioy. Pesty Frigyes zice c. pgmantul Lytira verisimil e prejurul dela raul Lotru, ce curge
in Olt (A Szördnyi Bdnsdg, I, p. 17), Inteun document din anul 1233 raul Lotru se nu-
meste Lothur. (Hurm. I, No. 99) Lytua a fost la Dunare i astfel nu poate fi pe king/
Lotru care e in Carpati. Numele Lotru purcede din la, lo, oH lu, spá si ter, mica. La-
torita i Loterie, azi parae caH se varsa in Lotru. Luther e un parau in Germania. Ly-
thon Edvard Georg, un literat englez. Domnul D. Onciul mi-a spus cä pe Linoy i Lython
It tine identici.
www.digibuc.ro
TARA SEVERINIILIII. 1131
PARTE A VI.
www.digibuc.ro
1132 DR AT. M. MARIENESCU
www.digibuc.ro
TARA SEVERNULVT. 1183
www.digibuc.ro
1134 DR AT. M. MARIENRSCV
PARTEA VII.
ASANEVPII I BULGARII.
14. Asane§tii.
Dinastia Asanestilor in imperiul bulgaro-valah incepe la arml
1186 si fineste la anul 1257. Asanestii erau neincetat in lupta cu
imparatii bizantini i cu Francii cari au vrut sa fundeze imperiul
latin in Constantinopole i luptele Asanestilor erau tot dela Balcani
spre amiazi i pentru aceasta nu puteau sa ajute Românilor din
stanga Dunärei, i nici mi-a succes a afla, vreun dat istoric des-
pre ajutorul lor; ba din contra, papii neincetat provocau pe regii Un-
gariei ca sä poarte rasboiu asupra Asanestilor i ara lor sa o
anexeze Ungariei.
Si deoarece eu dela unii istorici români am auzit parerea, c.
Asanestii de dincolo de Balcani ar fi avut atare activitate la fun-
darea istoriei Romani lor din stanga Dunärei, sau barem influenta
mare, mai ales Intro anii 1215 (Negru Voda) si 1247 (Litean Voda),
mai departe deoarece eu aceasta parere o tin de ratacith si ma
doare cand in istoria romaneasca aflu asertiuni cari o baga in con-
fuziuni si nu o lamuresc, pe scurt in cat mai poate infra ceva in
cadrul discursului meuma voiu ocupa i cu .aceastä tema.
La 1219 Andreiu al II-lea regele Ungariei scrie papei Honoriu
al III-lea &á §i-a maritat o fica dupa Asan imparatul Bulgariei, iar
liul sat.' Bela si-a luat de sotie pe fica lui Todor Lascar din Con-
stantinopole (Hurmuzaki I, No. 50). Acest Asan era Ion Asan, ca-
rele a domnit dela 1218-1241; iara Lascar imparat din Nicea,
mort la 1222.
La 1228 Senatul Venetian aprobeaza incheierea contractului de
casatorie intro Balduin al II-lea cu fata regelui Ioan de Brien si
in contract se face amintire i de loan Asan al II-lea Imparatul ro-
mano-bulgar (Hurm. I, No. 85).
www.digibuc.ro
TARA SEVERINTAM 1135
www.digibuc.ro
1136 WI AT. M. MARIENESal
La 1241 Tatarii cuprind Cumania, dar rnai top trec prin tarn,
Barsei si prin pasul Rodna in Ungaria (llurm. I, 144). Acurna papa
si regele Ungariei inceata cu Asan si incep a aparà Ungaria, de
asta data nu mai au grija de imperiul latin, pentruca Mihail Paleo-
logul la anul 1261 a invins pe Balduin al II-lea si 1-a alungat
din tron.
Toata activitatea papilor si a regelui Bela incepe acuma asupra
Terii Severinului si a Bulgariei.
Asanestii aveau lupte neincetate cu Imparatii bizantini si apoi cu
cei latini. Nu au putut sa aiba nici influenta cea rnai mica la re-
clesteptarea Românilor si la luptele lor pentru fundarea unei teri
romanesti intre Carpati si Dunare.
SA fim dara crutati de noua confuziuni in istoria româneasa..
15. Bulgarii.
Bulgarii din Balcani pe timpul Asanilor erau frati de arme cu.
Românii din Balcani, au fondat un imperiu la olalta si au fost ne-
incetat in lupte si in rásboaie in contra Imparatilor bizantini (Greci)
si ai irnparatilor latini. Si pentru aceasta ar fi fost de asteptat, ca
atunci când si Românii din stanga Dunärei, ajunsi la redesteptarea
nationala si persecutati de vecini, Bulgarii, sa ail:a Care ei simpa-
tie si sa-i sprijineasca. Acum e intrebarea GA Bulgarii putut-au ajuta,
sau au facut rau Romanilor din stânga Dunärei ?
La 1217 regele Ungariei Andreiu al II-lea (1205-1235) a pur-
tat rAsboiu cruciat pentru tara sfa,nta, (Palestina), a intrat in Bul-
garia §i s'a bátut eu Bulgarii. Andreiu dupà reintoareere la 1219
scrie papei Honoriu al III-lea, ea cu ocazia expeditiunii cruciate §i-a
mAritat o fatä dupá Asan imparatul Bulgariei 0 fiul sAu Bela a luat
in casatorie pe fiica lui Tudor Lascar din Constantinopole (mai ade-
vArat a impAratului din Nicea) §i roaga, pe papa ca sa intareascä
easatoria (Hurm. I, No. 50).
Calatoria lui Andreiu deserisa de insu§ regele nu se afla, ei la
anul 1235 Bela al IV-lea fiul lui Andreiu, atunci cand darueste pe
magistrul Dionisie pentru meritele sale din acel räsboiu, spune ni§te
episode in earl. Dionisie are meritele sale, qi zice: 0 CAnd tata nos-
tru Andreiu renumitul rege al Ungariei a purees In ajutorul terii
sfinte, magistrul Dionisie nu s'a temut a se expune in persoana,
Cand neam organizat pentru asedierea castrului Budung (Vidin) qi
când, din partea contrarilor, militarii din eastru au ie§it la atac,
www.digibuc.ro
TARA REVERINULUI. 1131
www.digibuc.ro
Mt AT. M. MAAIENESCU
www.digibuc.ro
ADAUSt.
www.digibuc.ro
1140 in't AT. M. MARIERESCt1
www.digibuc.ro
TARA SEVERINULIII. 1141
Sceurino, No. 297, ban de Zeurino, No. 299 ; ban de Scevrino, No. 313 §i
la 1274 ban de Seurino, No. 317 ; la 1274 Ugrin ban de Zeurino. No. 318 ;
la 1275 Micud ban de Zeuerino, No. 322; la 1278 Paula ban de Zeurino, No.
333; la 1342 Stefan ban de Zeurino, No. 535. Dui:A Hurmuzaki, torn. I, partea
a 2-a. La 1347 Stefan de Losont ban de Scenicin, No. 7, verisirnil smintä de
tipar. La 1350 Nicolae de Zeech (Szecsi) ban de Zeurino, No. 10. ...5i apoi la
1351 qi 1353 tot acela ban de Zeurino, No. 12 §i 14, §i apoi tot a§4 pAnä
la 1526, cand s'a desfiintat Banatul Severinului.
b) Seria intreagd a banilor de Severin si timput /or.
Seria intreagä incepe la anul 1233 §i se fine§te la anul 1526. In Hurmu-
zaki lipsesc multe documente. Pesty Frigyes in A Szörényi Bdnsdg, torn.
I, stabile§te toatá seria banilor §i timpul lor pa,n5. la 1526. Ca s5, fie mai pe
scurt, insemnez numai anal i numele Banului. Aceasta o fac ca sá viu in
ajutorul cronologiei istoriei romAne§ti, pentrueä ici colea se aminte§te atare
fapt istoric gi numele unui ban, Mil, ca sa se §tie anul. De altä parte am
dorit s5. completez discursul, a§a, incat FA nu ramânä nestudiat nici un
obiect ce se referl la Tara Severinului §i la luminarea istoriei romane.
La 1233 Luca ; la 1240 Oslu; la 1243 Stefan Chak (Ciac). Dela 1247-1254
preotii Ioaniti au fost stäpAni; la 1250-1252 i 1255 Pous; la 1257-1262
Stefan; la 1263-1267 Lauren'tiu ; la 1268 Ugrin §i Alexander; la 1269 §i
1270 Laurentiu ; la 1270 Ponith (§i Ponich) ; la 1271 Laurentiu; la 1271
1272 Paulu; la 1272 Laurentiu kii Albert; la 1272-1273 Paulu; la 1273
Laurentiu; la 1274 Paulu, apoi Ugrin; la 1275 Micud, Ugrin, Paulu, Rey-
nold; la 1276 Micud; 1277 §i 1278 Paulu, Micud; la 1279 Laurentiu, Micud,
Bela; la 1280-1283 Timotheus; la 1284-1286 Makó; la 1287-1289 Ka-
thai, Rafael ; la 1290-1293 Laurentiu ; la 1294-1296 Solymosi Posa ; la
1297-1299 Ratholti Laslo; la 1299-1307 Tarnok Andras ; la 1308-1313
Tarnok Andras §i Marton ; la 1314 1318 Csornai Domokos; la 1319-1323
Ratholdi Laszló §i la 1323 Szecsy Defies.
La 1324 Pal; la 1324-1341 Szechy Denes; la 1342 Tunas; la 1342 Ist-
van; la 1343-1347 Losonczy Istvan; la 1347 Szochy Miklos; la 1348-1350
Losonczy Istvan; la 1350-1355 Széchy Miklos ; la 1355 Pelsoczi Bubek
Denes; la 1356 Szechy Mikleis, dela 1356-1359 Peloczi Bubek Denes; la
1360-1363 Alsáni Gergely; la 1364-1368 Koroghy Lasló; la 1364-1365
i-a fost ortac Szécheny Konya; la 1368 Heem Benedek.
La 1368 Ladislau (Vlajko) voievoda in Transalpinus §i duce de Fogaraq ;
la 1369 Heem Benedek §i tot in acest an Ladislau (Vlajko) voivoda din
Transalpina. In 1370-1371 iara, Heem Benedek §i apoi In 1372, Lasló sau
Ladislau sau Vlajko voievoda de Transalpina §i duce de Fogaras, adia
Vlajko de trei ori e insemnat de ban al S,everinului. La 1372-1375 Lis4-
www.digibuc.ro
1142 DR AT. M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
TARA SEVERINULIM. 1143
www.digibuc.ro
1144 DR AT. M. MARIENESCU
podul lui Traian, ruinele mai noA sunt dela castrum Severinum §i aunt din
resturi din zidirile cetAtii Szörény, acute de Unguri.
Enciclopedia romduci la TurnufSeverin zice, c lAngA ora§ sunt ruinele
turnului impAratului Sever §i ale podului lui Traian. Lexiconul lui Meyer
zice, cA la Turnu-Severin se vAd stAlpi din podul lui Traian, dar aci se mai
vAd §i ruinele unei cetati zidite de imparatul Alexander Sever, dela care
i§i are numele sAu.
Au fost impArati Septimius Severus 195-212 §i Alexander Severus 222
235. autAnd dupA inscriptiuni dela atare impArat Severus, la Dr. I. I. Neu-
gebauer (1) se aflA numai o piatra cu inscriptiunea Im. Sev. (Imperator Se-
verus) §i aceasta e this& la Vidin, dar aceastA inscriptiune nu adevere§te
nimic despre zidirea Severinului prin impAratul Sever. ImpArat cu nu-
mele Severinus nu a existat. In Fasti consulares se OA consuli (ajutori
impAratilor) cu numele. Arius Severinus (din Severius), la 133 d. Hr., apoi
consuli Severinus la 461, 482 §i 552 d. Hr. dar nu mi-a .succes a aflA
date istorice, ce leagA ora§ul Severin cu numele unuia din consuli. DacA
ar fi cevà verisimil dela Sever, atunci s'ar numi: Turnul sau ormul lui Se-
ver, precum se zice : Podul lui Traian, persoana in caz de genetiv.
and regele Bela al IV-lea, la 1247, a dat Terra Severin preotilor Ioaniti,
de bunA seamA atunci a fost acolo ora§ sau doarA §i cetate. and au in-
ceput acolo Ungurii ca sä zideascA, n'am aflat date. Gheorghe Sincai (2) zice,
cA Carol Robert la 1330 a cuprins Severinul §i castelul, §i apoi (3) cA oastea
craiului Ludovie eel Mare la 1379 a cuprins Zevrinul §i atunci a zidit mai
inthia data Zevrinul (Severinul). Ce s'a mai putut arAta, e sub No. 7.
Dar pentru curiozitate, sa, mai in§ir unele pAreri, ca sA te miri cA pa.nA
unde mergeA mintea unor istorici, altcum de renume bun §i verisimil nu-
mai pentru a intunecA istoria romAneascA.
Engel (4) zice, a numele Severin purcede dela SfAntul Severin, carele a
fost apostolul Noricului si in secolul al V-lea a cAlAtorit la DunAre §i in 482
a murit.
SchafArik (5) zice, a in Rusia este un prejur Sjeweria, de aci poporul Se-
veranus, intre rAurile Desna, Semen §i Iula. La 881 a fost cetatea Sjewe-
ran la Dnister. Din poporul acest slay au putut fi primii locuitori a preju-
rului cetAtii Severin (din Valahia). Dar Tatarii la 1338 grozav au dripit
(1) Dacien aus den Utter, esten des Klassischen Altertums. Kronstadt 1851, p. 111.
(2) Gheorghe Sincai, Cronica Romdnilor, Bucure§ti 1886, tom. I, p. 534.
(3) Tot acolo, p. 490.
(4) Engel, Geschichte der Moldau und Walachei, p. 145, in Pesty Frigyes, 11, 519,
(5) Schafarik, Slavische Alterthiimer, II, p. 130. La P. Fr., 1. c., p. 521.
www.digibuc.ro
TARA SRVERINULIII. 1 145
Sjeweria. Pesty Frigyes zice : Intru adevar imi serveste spre indestulare,
cum ea eu pot fi de o parere cu Robert Röszler, carele tine de verisimil
ca numele Severin purcede dela numele poporului slavean Severani (P.
Fr., I, 521-522). Asa. e. De multe ori genii mari se intalnesc la o stupiditate.
Va fi destul atata, despre pareri ciudate. Trebue sa incheiem. La forma-
rea numelor de localitAti, ori pentru teri, ori pentru prejurimi, ba si pentru
comune, regula e ca s'au luat in consideratiune: muntii, padurile si raurile.
Numele terilor, comitatelor, districtelor, satelor s'au format dupa numele
prejurului, p. e. dela muntele Bior, Bihor, s'a dat numele comitatului Bihor;
dela raul Timis, s'a format TemeskOz, Timisiana si numele Temes-var (Ti-
misoara). A stfel dela prejurul montos, adica dela muntii Severini s'a format
numele Comitatului si a Banalului Severin. Castrul Severin, cetatea Seve-
rinului (Szörény-var) si-a capatat numele dela Banatul, comitatului Severin,
pentruca a fost cetatea Severinului. Astfel si Tara Severinului (Oltenia) isi
are numele ori dela Banat ori dela castru Severinului. Nu am putut afla
ca, Tara Severinului a fost pusa sub administratia Banului de Severin, sau
a castrului de Severin, carele a avut deostbi menitiunea de uncle sa pur-
ceada Ungaria spre cucerirea Valahiei si a Bulgariei, cari de papi erau
deja daruite regilor Ungariei.
Incheiat in Sibiu in 15 (28) Noemvrie 1909.
www.digibuc.ro
1146 Dlt AT. M. MARIENESCIT
www.digibuc.ro
TARA SEVERINIILIII. 1147
www.digibuc.ro
1148 DR AT. M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
PARTEA I.
Din istoria Banatului Severin.
Pag.
1. Introducere 1109
2. Din istoria principilor Glad si Och . 1110
3. In Ungaria proprie au fost dou5. Banate . . . 1112
PARTEA II.
.
1113
1114
1115
7. Castrum Severinum (Cetatea beverinului) . . 1117
PARTEA
Oltenia si Cumania.
8. Oltenia 1118
9. Cumanii l catolicismul . . . . . 1119
a) Cumanii ......... . . . 1
PARTEA IV.
...
Tara Severinului i catolicismul.
10. Numele Terii Severinului 1122
a) Transalpina (Oltenia) . 1
PARTEA V.
Schitli din inceputul istoriei romdnesti in Oltenia.
12. Diploma regelui Bela al IV-lea si amintirile din ea si Lytuan (Litean) . . . . 1127
PARTEA VI.
www.digibuc.ro
1150 DR AT. II. MARIENESCIII
PARTEA VII.
AsaneVii i Bulgarii.
Pag.
14. Asanesti 1134
15. Bulgarii 1136
Adause explicatoare
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro