ANALELE

ACADEMIEI ROMANE

SERIA II. TOMUL XXII.

1899 1900.

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GOAL
Furnisor al C urtii Regale
16, STRADA DOMNEI, 16
1900.

www.digibuc.ro
 ANALELE

ACADEMIEI ROMANE
----.-./

SERIA II. TOMUL XXII.

1899 1900.

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROLk Gol3Lk
Fern lsor al C urtli Regale
16, STR ADA DOMNEI, 16
1900.

www.digibuc.ro
 CITPRINSUL
Românii si Maghiarii inaintea istoriei. Rèspuns d-lui A. de Bertha,
de A. D. Xenopol 1

Portretul lui Miron Costin, mare logofét si cronicar al Moldovei,

de S. Ft. Marian 25
Portul barbel si pérului la Romani, de Ioan Kalinderu . . 37
Dece Maid. Cuvintare de D. A. Sturdza 67
Din domnia WI loan Caragea.--Avenire la tron.MiscAri contra
Grecilor. Finante. 1812-1818, de V. A. Ureehiei 141

www.digibuc.ro
 ROMANIT $1 MAGHIARIT INAINTEA ISTORIEi

RESPUNS d-lui A. DE BERTHA

DE

A. D. XENOPOL
Mcnibru al Academiel Romane.

$edinfa de la 24 Martie 1900.

A. de Bertha, Magyars et Roumains devant l'histoire, Paris 1899; un vol. in-8°

de 483 de pagine.

Este ultima scriere apdruta de curind din pand ungurescä asupra

cestiunil Românilor din Transilvania; cuprinde un resumat, fácut
pentru strgini, al scrieril in 3 volume, in limba maghiarà, a d-lui Be-
nedict Jancsó Istoria i starea actuald a tendinfelor nafionale ro-
mdnesei.
Lucrarea d-lul de Bertha urmAresce scopul de a infrati pe Romani:
cu Maghiaril pe basa adeveruluI istoric, qafin qu'en sortant des lices,
ii soit aisé aux deux adversaires de se tendre la main loyalement, sans
arribre-pensée, au profit de la paix du monde, du progrès de leur pays
et de la civilisation en general > (p. V).
Ce soirl de istorie, i deci ce said de adever, intelege d-1 de Bertha
a scóte la lumina', se vede de indatà, de pe chipul cum d-sa pune
cestiunea românéscd.
Românil sunt sta'panitl, dupd d-sa, dincolo i dincóce de Carpatl de
tendinta unificArii neamului lor intr'un singur Stat. Unirea nationald
constitue idealul rornânesc. Existenta Ungariel le stä in cale. El do-
rese decl risipirea acestul Stat. De aid ura de mórte, pe care Roma-
Analelc A. E. Tont. XXII.Memoriile Sect. Istorice. 1

www.digibuc.ro
2 A. D. XENOPCOt

nii aü jurat-o Ungurilor : Exiger quo les Rournains donnent la raison

réelle de leur haine contre les Magyars, c'est-g-dire qu'ils avouent
ouvertement leur désir de s'emparer de la Transylvanie, serait ex-
cessif» (p. 9).
Pe ce se intemeiaza, urméza mai departe d-1 de Bertha, pretentiunea
Romanilor la Statul lor unitar ? Numal §i numai pe falsa inchipuire
a originii lor dacice,sa se observe, nu se mai dice originea romang,
ci dacica, adecg pe sprijinirea staruintel neintrerupte a locuintei lor
in Dacia Traiana. Din acest pullet de vedere, se nasce nevoia pentru
acel ce aü interes a combate aceste nazuinte politice ale Romanilor de
a surph temelia istorica pe care ele se inalta, pentru ca sd nu se mai
pOth razima Romanii pe adagiul prior tempore potior jure.
Interesul politic strgbate de la un capOt la altul scrierea d-lor Jancsó-
Bertha, §i nimic nu 'Ate turbura mai mult perceptiunea adevérului
deck amestecul interesului in el. De aceea sà nu ne a0eptam la o
expunere rece §i sciintifica a cestiunii, ci la una preconceputd §i
me§te§ugita, menitg a respinge nisce stafil pe earl. Ungurii ag interes
a le arata ca nelini§tindu-le viéta.
Dar, sd cercetam intain daca punctul de vedere, pe care se a§terne
cartea,'"este cel adevérat ? Romanii de dincOce §i de dincolo de munti
tind el Ore in adevér la contopirea lor intr'un singur Stat? De§i atare
ideal nu ar fi de loc extraordinar sà résarg pe orizontul mintil ro-
rnanesci, nu el este acela care determina protestarile §i activitatea pe
care Rornanif o desfa§Ora in jurul cestiunii nationale. Ba, dacd se ieag
in privire imprejurarile politice, Romanii ag interes ca Ungaria sa
fie tare, pentru ca, impreuna cu ea, sd se Vita opune primejdiei pre-
cumpénirii Slavonilor, earl ameninta sé. inghita de la o lalta §i pe
Ungurl i pe Romani. Aceste dou6 pop6re sunt singurele ce apartin
unor rasse deosebito in sinul oceanului de Slavi ce le incunjurg
aprOpe din tote 'Agile. Pe de altà parte, se pOte intrevedé intr'un
viitor, mai mult sag mai putin indepgrtat, desfacerea Austriei in
elementele ce o alcatuesc, alipirea Germanilor catre corpul lor cel
mare, intrarea Slavilor in sfera de actiune a politica rusesci, iar
Maghiarii §i Romanil r6manênd isolati in mijlocul acestor dou6 marl'
curente centralisgtOre. Romanii decl nu pot dorl ruinarea Statului
unguresc bine inteles cu o singurg conditiune: ca Ungurii sa nu
se atinga de nationalitatea romanésca de sub a lor obladuire, sä
o lase sg se desvolte in spiritul §i facultatile sale, pentru cä poporul
romanesc vrea si-si duca viéta ca natiune, cu comOra lui particulard
de ida, de conceptiuni §i de simteminte, sá adaoga incg o cOrda la ar-

www.digibuc.ro
 ROMANII SI MAGHIARII INAINTEA ISTORIEI 8

moniosul instrument al civilisatiunii universale. Pentru acósta insä se

cere neapérat sa nu i se ingusteze basa etnica, sa nu i se restringa
tdrimul, de pe care el 41 recrutéza geniile si talentele, menite a inalta
pe intregul lui neam.
Romanil nu tind la contopirea, intr'o singura téra, a României cu
Transilvania si districtele ungurescl locuite de Romani. El insa res-
ping cu cea de pe urma energie tendinta Ungurilor de a le distruge
individualitatea. Nu el ataca, cum sustin d-nif Bertha si JancsO
par nobile fratrumci se ap'era. Acésta find positiunea respectiva a
ambelor parti intre cari se desbate procesul secular, se intelege de
la sine ca Romanii sunt pusl, prin insasi a lor stare, in o conditiune
mai prielnica pentru patrunderea adev6ru1ui decat Ungurii. MI sà
se observe un lucru : una din cele doue pdrci, trebue sd aibd drep-
tate. E vorba nunzai de a vedé pe partea ml ea pdte sd stea, pe
acea a Ungurilor sag pe acea a Ronidnilor.
*
* *

Este cu neputinta a urmari pe d-1 de Bertha cu de-amänuntul in

MO hinga si complicata d-sale demonstratiune a dreptatii causel Un-
gurilor fata cu Romanii; caci ar trebui sä scriem un volum, pOte Inca
si mai mare deck acel al d-sale. Va fi destul de aratat cum d-sa pro-
cede in demonstratiunea d-sale, spiritul care insufletesce scrierea d-sale,
ideile conducgtóre pe cari ea se asterne, si atunci ne vom puté da
séma de valórea sciintifica caci numai de acésta pito fi vorba in o
lucrare istorica a scrieril ce analisam.
Sa vedem intaig cum expune d-1 de Bertha cucerirea romana ? Expo-
ditiunea lui Traian contra Dacilor nu a fost, dupa d-sa, ceva de o mare
valóre ; a fost mai mult o fapta stralucita decat de séma. Traian apoi
nu s'a acoperit de o luminósa glorie, daca se iea in privire dispro-
portiunea puterilor in lupta. Vederile aceste sunt originale, cad nhneni
nu le-a mai propus pana acurn ; in sciinta insa, originalitatea are o
valOre numai când e adev6rata, adeca atunci cand se descopere un
adev6r nog. Aceste pareri ale d-lor JancsO-Bertha sunt contradise de
autorii romani, cari spun ca, de la rdsbolele punice, Roma nu avuse
de sprijinit o luptd mai crancend ; de columna lui Traian, ridicata in
Roma anume pentru celebrarea acestel victorii; de jocurile cele extra-
Ordinare, earl tinura 127 de dile si in cari perira 10.000 de gladiatori
si 11.000 de fiare sdlbatice; de felicitarile trimise Imperatului din tote
partile impOrdtiei, pand si din depdrtatele Indii, etc. etc.
AdevOrul nu sta in aceea Ca expeditiunea lui Traian nu ar fi avut in-

www.digibuc.ro
4 A. to. XgrtoPtst

semndtate, ci aiurea, uncle insd d-1 de Bertha nu erh 01 se alunece, desl

a fost pus in lumind de nol, anume in aceea cd a doua expeditiun,e
a lui Traian contra Dacilor i prefacerea Daciel In provincie romand
era o gresald politicd comisd de Traian, care nu ascultase decht de
imboldireh rOsbundrii, când plecase a doua Ord contra Regelul dac.
De aceea i Traian, dorind sä indrepte acéstd gresald, lud me'suri
cu totul particulare pentru intdrirea Daciel ca posesiune romand. El
aduse aid colonil mult ma numerOse de cum obicinuiail Romanil a
strAmuth in provinciile alipite de a lor Impérdtie. (1) D-1 de Bertha este
dimprotiva, de pdrere cd cla situation de la Dacie dans le cadre de
l'empire romain n'était pas de nature h imposer au gouvernement
central l'obligation de recourir aux mesures extraordinaires, qu'une
romanisation si rapide eat exigée, (p. 19). D-1 de Bertha numesce
cphrase prétentieuse, cuvintele lui Eutropius cd Traian ar fi strä-
mutat in Dacia cinfinitas copias honzinum, ad agros et urbes colen-
das,, dar primesce fdrd nicl o reservä rapOrtele autorilor romani asu-
pra pdrdsiril Daciel, cu tote criticele mult mg intemeiate ce se pot
Indrepth Improtiva bor. (2) Cine nu vede, in acOstd Indoitd m'Osurà cu
care se chntäresc isvOrele de acelasi: fel, tocmal tendinta de a dovedi
o tesd ?
Când ajunge la ndvAlirea barbard, d-1 de Bertha urmOzd inainte a
sustiné pdrerea lui Rosier asupra ocupdril Daciel de Goff, cu tOte cd
d-1 Hasded a dovedit In Istoria criticd, cunoscutd autorului, cd Gotii
nicl odatd, nicl Inainte, nici dupd nAvdlirea Hunilor, 375, nu s'ail aye-
zat in Dacia. Când se ocupd cu visita lui Priscus la Attila, iardsi
sustine cd scriitorul grec ar fi trecut prin Banat, unde ar fi trebuit
sd IntilnOscd Daco-Romanl, dacd eT ar fi locuit in Dacia pe acea vreme.
D-1 de Bertha insä nu desbate intrebarea analisata de noi: prin care
parte a Banatului a trecut Priscus ? El strdbdtuse acOsta regiune prin
partea el apusOnd, sesd, in afard de valul roman care marginià pro-
vincia Dacia Romana, parte in care DacoRomanil nu se vor mai fi
avIntat, ascundêndu-se dimprotivd in regiunea r6sdriténd a Banatu-
lui, in muntil iuL
Este de observat insä cä acesta este un sistem adoptat de toff
scriitoril unguri, in ce privesce intrebarea stdruintei Românilor. El nu
r6spund nici odatd la intimpinarile aduse impotriva argumentelor
formulate chiar de la Inceput (Rosier, Hunfalvy), ci se prefac a nu

(1) A. D. Xenopol, Histoire des Roumains de la Dade trajane, Paris 1896, I.

(*, Ibidem.

www.digibuc.ro
 ROMANII I MAGMARII NAINTEA JSTORIEt 5

le ounOsce, pentru a-§i sustiné tot ve'chile lor teorii. Aà s'a redus
la adev6rata lui proportiune insemnatatea elementului grecesc adus de
colonii in Dacia §i s'a aratat din studiul amänuntit al inscriptiunilor
Insernnatatea celui roman. D-1 de Bertha urinézä mai departe a sus-
0116 ca coloni§tii in Dacia erad In majoritate de alte rasse decal cea
romana §i cä acest element era cu totul neinsemnat. S'a aratat, apol,
ca timpul invocat ca neindestulätor pentru romanisarea provinciei nu
era mai scurt decat acel in care se romanisase alte provincil. (1) La
tOte aceste argumente noue; nu se réspunde nimic, ci se invOca mered
tot argumentele vechi, formulate Inca de Rosier. Vom vedé ca acest
sistem al tacerii, sad al prefacutel nesciinte, predomnesee in tot de-
cursul scrieril d-lui de Bertha, adaos Inca cu alte metóde nouë de
investigatiune istorica, precum lunecarea pe furi§ sad trunchiarea do-
cumentelor importante, traducerea falsa a textelor, interpretdri me§-
te§ugite etc. etc.
In cestiunea imigrarii Romanilor din Peninsula Balcanica in Dacia
Traiana, d-1 de Bertha nu se marginesce, precum ar cere-o adevérul,
la un adaos de poporatiune romanOsch venita din sud la nord, §i care
irnigrare se explica prin stramutarile silnice intimplate din pricina
bantuielelor navalirilor barbare, ci admite cä Intl. Oga formatiune a
nationalitatii romane s'a indeplinit la sudul DunäriT. Ba Inca, inte-
meiandu-se pe visarile filologice ale compatriotului sëfl, d-1 Rethy,
sprijina parerea ca poporul romanesc intreg §i-ar datorl originea sa
unei emigrari a pastorilor Apeninilor, din Exarchatul Ravenel §i din
Romagna. De aid, strabunii Romanilor s'ar fi indreptat intaid spre
nord-est ; apoi prin Friul s'ar fi coborIt catre Dalmatia §i Albania,
de unde s'ar fi urcat IndOrét iar la stanga Dunaril. Argumentul d-sale,
imprumutat de la d-1 Rethy, este cà limba romana preface pe e 1 i qu
in p, precum §i pe / in r, ca §i dialectele italiene din regiunea ará-
tate. Pe aceste doué analogii in schimbarile fonetice, d-1 Rethy
dupd el, d-nil Jancs&B ertha cladesc o Intréga. teorie nouci asupra ori-
ginii Romanilor. In zadar renumitul romanist german Meyer-Liibke
a Intimpinat ea asemenea schimbári ale guturalelor in labiale se in-
tilnesc §i in dialectul sard, ba §i in limbile galled §i irlandesd; iar
despre prefacerea lui 1 in r, a observat ca in românesce ea s'ar in-
tilni numai intre vocale, pe cand in italienesce acésta prefacere se
petreee in tot-deauna inaintea consOnelor. In zadar incheie d-1 Meyer-
Lilbke darea de séma asupra fantasiilor filologice ale d-lui Rethy cu

(1) Ibiclem.

www.digibuc.ro
6 A. D. XENOPOL

observarea eh ccum procedézä d-1 Rethy, am puté tot asa de usor

aduce pe Români din Alpii Cotici, unde n a avut intocmai aceeasi
sOrtà ca in românesce, sag din nordul Spaniel, unde e s'a prefâcut in
ie aprópe in aceeasi intindere ; i cA cestiunea romand, prin brosura
d-lui Rethy, nu numal cA nu a fost deslegata, dar n'a inaintat cu nici
un pas.. (1) D-1 de Bertha aplicA i aici sistemul Ail de a trece sub
Were intimpinärile aduse contra teoriilor iubite si le bucium6 ca
adevëruri ner6sturnabile, pentru naivi sag nesciutori.
Pentru a dovedl c6 Românii aii locuit in vechime in Peninsula Bal-
canic6, d-1 Bertha citézd cate-va din textele ce-1 amintesc in aceste re-
giuni. Insä d-sa este mai intftiii Mae necomplet in acéstä enumerare.
Dacd ar fi consultat voL I al Istoriei Roindnilor publicat de mine, ar
fi putut sa se incredinteze cA tOte, dar absolut tOte citatiunile, mult
mai numerbse decât acele ale d-lui de Bertha, se refer la locuri unde
si astädi Românii se aft' trditori in Peninsula Balcanului. Pentru ce
aduce d-sa aceste dovedi nu ne spune; probabil ins6 spre a dovedl
cä Românii s'ag strAmutat din acele locuri la nordul Dunäril. Aid se
vede cd a vrut sä imprumute argumentul adus de Rosier; dar numal
l'a stricat i schimonosit. Inteligentul i ghibaciul Rosier cel putin
scia sä acopere réua credinta a argument6rii sale prin sofisme meste-
sugite i anevoios de résturnat. El sustineh, in acOstä privintà, cá Ro-
mânii fusese cand-va fOrte numerosi in Mesia (Bulgaria) si cd astàdi
el, ne mai afiându-se aid, disparitiunea lor ar trebui explicatd prin o
emigrare la nordul Dunàril. Amestecând deci Mesia, unde Românii nu
s'aii aflat nici odatä, cu pgrtile din sudul Balcanului, unde ei sunt ade-
veriti, dar unde existä i astddi, ROssler deduceh trecerea lor in Dacia
Traiand. La acéstä mestesugità prefacere a adevérului, i-am rëspuns
prin o analisä arnAnuntità a tuturor citatiunilor ce pomenesc pe Români
in Peninsula Balcanului, dovedind cä Mite aceste citatiuni se refer la
locuri din cari Romanil nu ag dispärut, cA el in Mesia n'ag locuit
nici odatà i ca clod teoria imigrriI trans-dunArene, pe acéstá cale cel
putin, nu se 'Ate sustino. (2) Ash se puteh ri5spunde ghibaciului si price-
putului Rosier. D-1 de Bertha, in loc de a r6spunde argumentatiunii
nOstre, se intOrce pur i simplu la teoria lul Rosier, pe care insä n'o
intelege i pe care o stricd i o ciuntesce.
Mai adaogp d-1 de Bertha argumentul, imprumutat tot de la Rosier,
c6. Românii nu si-ad putut insusi elementul sud-slavic al Mail lor

(1) Litteraturblatt für germanische und romanische Philologie, Iulie 1897, p. 236
(2) Histoire des Roumains, I.

www.digibuc.ro
 ROMANII SI MAGHIARII INAINTEA ISTORIEI 7

decat de la Sc laving (mai tardiii Bulgarii) de poste Dundre. Lui Rosier

insd i s'a röspuns de mult, de d-1 Hasdeü §i de mine, cd. Sclavinii
innecase intaiii Dacia Traiand qi cd numal ceea ce a prisosit a trecut
Dundrea; dovedile s'ail luat din eminentul scriitor grec Procopiu. Dar
nu este mai WI orb decat cel ce nu vrea sd. vadd §i mai r6i1 surd
decat cel ce nu vrea sd audd!
Lucru mai gray este insa cd, acolo unde probele pentru stdruinta Ro-
manilor sunt invederate, d-1 de Bertha procede intr'un chip mai radical,
anume le trece sub Were, sail lunecA asupra lor, fdrA a se oprl la a lor
analisA, §i dacd le Amintesce, o face numai spre a nu i se put6 imputa
cd nu le-a citat procedare demnd de un advocat ce ap6rd o causd rea,
dar nu de un istoric. Anume, in capitolul privitor la intrebarea: Dace-1
Rowing se aflaii in Ungaria la wzarea Ungurilor in ea, d-1 de
Bertha nu pomenesce, prin nici un cuvint, de documentul cel insem-
nat al lui Bela IV, din 1247, care amintesce exitenta a dou6 Princi-
pate romanesci in muntii Munteniel, al lui Lythuon a§ezat in dr6pta
Oltului, in Oltenia, i al lui Seneslail in Muntenia Mare, despre care
documentul spune: equas terras Olachis relinquimus prout iidem hacte-
nus tenuerunt3.. (1) De asemenea nu pomenesce nimic despre cronica
persand a lui Fazel-Ulah-Raschid, care spune cd la 1241. Mara' s'ail
bAtut in Oltenia cu banul Basarab (Lythuon al documentului din 1247) §1
in fata Bra§ovului ca Negrii Valachi (Seneslail al acelui4 doc.). Dacd
Romanii erail nisce pdstori nomadi, in felul Tiganilor, cum putea spune
Bela IV cd le lasd téra in stdpanire precum o avuse gi pcina atunci
§i cum se puteau ei bate cu 'Mari! pentru ap6rarea acelor tinuturi?
Dar nu e vorba de a discuta cu d-1 de Bertha val6rea acestor arAtdri,
de 6re-ce d-sa le subtilisézd. Acéstä procedare aratd insA nelini§tea
sufletéscA, cu care representantul intereselor unguresci se dd drept
representantul adev6rului.
Tatd deci modul cum d-1 de Bertha procede, in stabilirea 01.01 in-
taia a cestiunil, a acelei Orli' care, prin indepdrtarea el, ar trebul sä
ingadue mai multA obiectivitate in a ei tractare, dar pe care autorul
o actualisézA prin faptul cd o iea de temelie a stdril de adi a lucru-
rilor. La ce ne putem a§tepth, in pArtile cele-lalte dou6 ale scrieril sale,
cari, apropiand evenementele de nol, turburd §i mai mult limpedea undd
a istoriel cu ndmolul patimelor politice ?
*
* *

(1) Documentul este amintit In tr6c6t fara indicarea locului celui Insemnat din
el, la p. 93.

www.digibuc.ro
8 A. D. XENOPOL

D-1 de Bertha intituleza a doua parte a scrierii sale: Relatiuni: in-

tre Unguri i Romdni pand la sfirfitul veacului," al XVII-lea.
Inainte de a ne rostl asupra aprecierii cu care autorul incheie
acestä a doua parte a expunerii sale, O. urmArim mai departe modul
acestel expuneri insa§i, din care se va intari Inca gi mai mult ade-
verul stabilit la cercetarea partii IntAia, anume cd in scrierea d-lui de
Bertha putem intilnl ori-ce, numal sciinta i metodd istoricA nu.
Sà cercetAm intaiil modul cum d-1 de Bertha intrebuinteza documen-
tele istorice. Inteunul din 1222, Regele Andreiti II ddruesce man&
stirii de Kercz o bucatä de pAmint, despre care spune cà erA cexemp-
ta de Blaccis.. D-1 de Bertha traduce acesta frasd : cen ayant d'abord
Oloigné les Valaques,. Terram exemptam de Blaecis insemnA insA
pamint luat de la Romani. Pentru ce ere traducerea liberd a d-lui
de Bertha ? Iatá pentru ce. Dacà d-sa traduceh cum e lucrul, atunci
admiteà implicit ca. Romani! erail agezati pe acel pamint, lucru ce tre-
buiA inlAturat numai decal, pe cand, traducênd cä Regele ar fi inde-
pArtat pe Romani, se (Id a intelege cA eraii nomacji.
Agupra importantului document din 1231 d-1 do Bertha trece ferte
repede, fall a reproduce locul insemnat, in care se spune cà fostul
proprietar al unei bucAti de pamint din Fagarag, Trul fiul lui Cioru,
un Roman, stApanià acel pamint a tempore jam humanam memoriam
transeunte,. Pentru ce? Pentru cà el dovedesce : Intâifl dreptul de
proprietate al unul Roman in tinutul Fagaragului gi al doilea o ferte
mare vechime a acestei proprietAti, deci originea baigtinagA a ei.
Un alt document din 1291 a fost reprodus de d-1 Bertha intr'un
chip gi mai caracteristic, anume ciuntindu-1 i trunchiandu-1, spre a
Inabugi. in el argumentul ce vine in faverea Romanilor. Citand din
el numal o frasA, in cursul analisei, d-1 de Bertha pote scete, pentru
necunoscetori, ori-ce inteles ii place. D-sa spune: al faut que les
Roumains renoncent A la participation de leur peuple aux dibtes de
Gyulafejervar et surtout A l'interpretation fantaisiste, avec laquelle on
a rendu la fameuse phrase: cum universis Nobilibus, Saxonibus, Sicu-
lis et Olachis pro reformatione status eorundem congregationem cum
fis fecissemus. On se cramponne aux paroles pro reformatione status
eorundem, pour démontrer que l'assemblee de Gyulafejervar (Raft une
assemblée legislative. Or, la teneur du document, se rapportant a la res-
titution des biens de maitre Ugrin, explique clairement qu'il s'agit IA
simplement d'une assemble() consacrée a une affaire litigieuse et que
les Roumains n'y figurent que comme temoins» (p. 91).

www.digibuc.ro
 ROMANIt I MAG,HIARIt INAINTEA ISTORIEL 9
_

latä inceputul acestul document, in intréga lul cuprindere, din -care

se pete se6te adevëratul lui inteles:
«Nos Andreas.... Quod cum universis Nobilibus, Saxonibus, Simi lis et
Olachis, in partibus Transilvanis apud albam Jule, pro reformatione
status eorundem, congregationem -cum iisdem fecissemus ... magister
Ugrinus suas possessiones Fugros et Zumbathely vocatas, iuxta flu-
vium Olth existentes, asserens a se indebite alienatas, surgendo in ipse
congregacione nostra, sibi redi postulasset.2.
Este invederat ea Regele venige la Alba-Iulia spre a tiné o adu-
nare cu Nobilii, Saxonii, Sécuil si Rornanii, spre a preface starea aces-
tora, politicd sail juridicd, §i ca cu acest prilej magistrul Ugrinus,
sculdndu-se in adunare, certi la Rege restituirea mosiilor sale, lucru
ce nu era decal prea firesc in organisarea dietelor veacului de mijloc, in
earl se tractati fara. deosebire bite pricinile ; dar cum se 'Ate referl, in
buna credintd, frasa e pro reformatione status eorundem», care preeedéza
scularea lui Ugrinus, la procesul acestuia ?
Acesta insa este modul de intrebuintare si de citare al Ungurilor,
in istoria privitOre pe Romani.
Tot ash combate d-1 de Bertha sustinerile Romanilor cd el in vre-
mile mai vechl ar fi avut o organisare particulara a lor sub Voivoll
si Oneji, un drept obicinuelnic propriti, o nobleta a lor si o organi-
sare militara, in care el purtati numele de iobbagiones castrorum. Aici
insä rèstalrnacirea si alunecarea tacuta si fara a da lucrului o insemnd-
tate nu mai ajungeati, de Ore-ce nu un document, ci sute si chiar mil
constata aceste fapte. D-1 de Bertha recurge aid la alt mijloc pentru
a rësturna puterea doveditOre a actelor trecutulul, anume la arma
ironiel si a batjocurel, comparand pe Voivodil romani al Ardealului
cu Voivocjii Tiganilor. Fiind-ca approbatae constitutiones opresc de la
un timp alegerea mai departe de Voivodi tigdnesel, apol d-1 de Bertha
scrie : «Les Tsiganes pourraient done prouver que ce furent les appro-
batae et les tompilatae qui les priverent de leurs chefs nationaux,
de leur administration et juridictionD (p. 109)! Multamim d-lui de Bertha
pentru asernaluirea facuta; dar il amintim numal ca, atunci cand se
revoltara Voivodil Maramuresului si cand sdrobird armatele lui Lu-
dovic-cel-Mare al Ungariel, alungandu-1 din Moldova, de sigur ed stra-
bunil d-lui de Bertha nu se gandiati a face ast-fel de comparatiuni.
Voivocjii Romanilor sunt tot-deauna marl proprietari, numitl adese-ori
Comiti in documente, si aveati o putere ce devenia une-ori chiar un pe7
ricol pentru Regil Ungariel. Fiind peste putinta de a ne ocupa mai cu
de-amanuntul de acésta cestiune, ne referim la silintele supraumane

www.digibuc.ro
10 A. D. XENOPOL

ale d-lui de Bertha de a intuneca acésta parte a cestiunii romanesci,

si suntem convinsi cä ori-cine va ceti capitolul d-lui de Bertha asupra
organiseirii: militare a Romanilor va ved6 printre rinduri tocmal ceea
co autorul vrea O. ascunda, adecd existenta organisarii atat politico, cat
si sociale si militare a poporului roman in primele timpuri ale sta-
panirii m aghi are.
Ce interes insä are d-1 de Bertha -- si este curios ca, in analisa
unel lucrari istorice, sä ne intrebam necontenit asupra interesului au-
torului ce interes are d-sa de a Tagadul poporului roman dreptul
la proprietate, la participarea in dietele t6rii, precum si organisarea
lui socialä, politica si militard? R6spunsu1 este forte usor de gasit. Dad.
Românil dispuneag de asemenea drepturi in vremurile mai vechi ale
caderil lor sub TJnguri si le perd pe t6te in timpurile mai nou6, teo-
ria imigraril lor mai tardii, ascunse si tainuite, in felul imigraril
Tiganilor, nu mai 'Ate fi sustinuta si ipotesa continuitätil se impune
de la sine. Cad, cum 'Ate sa-si inchipue cine-va ca imigrantii Romani
sub forma pastorilor sä fi cap6tat indata tOte acele drepturi, de earl
el se bucurail in vremurile mai vechi, si apol sd le fi perdut mai tar-
dig ; cand este cunoscut cä in asemenea casuri popOrele imigrante
sunt reduse in sclavie, precum tocmal s'a intimplat lucrul cu Tiganii si
Muff, sail sunt tractate fOrte r6g, cum s'a intimplat lucrul cu Evreil.
Daca, dimpotriva, admitem supunerea Romanilor de Unguri, atunci
inr6utatirea conditiunii lor se intelege de la sine, sub propäsirea no-
incetatä a unel apOsari, la inceput mai tem6t6re.
i numai asa se inteleg revolutiunile repetate pornite de Romani con-
tra Ungurilor, une-ori in unire cu tOranii Unguri, mai tardig singuri.
D-1 de Bertha vrea sà arate ca revolutiunea din 1437 a fost fäcuta de t6-
ranii Unguri, catre cari se alipira apol si Romanii. Chiar daca este
lucrul ash pentru revolutiunile din 1324, 1437, 1480 si 1514, acésta ar
dovedl numal ca in vremile mai vechl erail si t6rani Unguri in Tran-
silvania, precum erail si nobili Romani, dar cd cu timpul majoritatea
absorbi pe minoritate si nobilii devenira toil Unguri, iar teranil toti
Romani, si de aceea revolutiunile mai dincOce: 1600 pe timpul lui Michaill
Vitézul, 1784 Horia si 1848, sunt fäcute numal de tOranii Romani. Dar nu
ag fost numal aceste marl miscall' contra natiunilor domnitOre, facute
de natiunea apésata a Romanilor. Revolutiunea era permanenta si, lucru
caracteristic, Romanil cautaii, mai ales prin dare de foc, sä répuna pe
prigonitoril lor. D-1 de Bertha nu vede nimic in acOsta crimä decal r6u-
tatea Romanilor si indreptatirea mOsurilor aspre luato impotriva bor. Noi
vedem Inca alt ceva: simtemintul resbuneirii. Nu erag crime ordinare

www.digibuc.ro
 11W/tuff I MAGHIARIf INAINTEA ISTORIEI 11.

crudimile Romanilor, Mptuite din nazuinta de a se imbogati pe soco-

téla altora ; ci, cand dadeail prada flacarii averile popórelor stapani-
tOre, el dovedeail ura i inver§unarea sadita in inimile lor prin veacuri
intregi de nedreptate, de incalcari §i de despoiare a lor de vechi
drepturi exercitate de et Cum erail tractati Romanii, in urma acestor
acte, ne-o spune istoricul ungur W. Bethlen: «ca. nici odata furcile, tern-
nitele, securile, carligele, tréngurile §i colturile stancilor n'ati omorit
mai multi criminali ca Romanii» (1), i cand Principele CorOnel, Iosif,
fiul Maria Teresia, vine in Transilvania spre a se convinge de visu
de starea lucrurilor, guvernul trebue sa lea mésuri de a se curati dru-
murile de cadavrele Romanilor in descompunere, läsate inadins in cale,
spre a ingrozi pe trecOtori.
Dar d-1 de Bertha gasesce §i aicea mijlocul de a apöra pe cona-
tionalii s61. Sciti pentru ce Ungurii reduceati necontenit pe Romani in
erbire ? Pentru a-I civilisa! ! Fiind-ca lucrul pOte parO cam greil de
credut, reproducem locul. «Et comme la gran& masse des Roumains
se composait de paysans et ne possédait aucune caste sociale, en dehors
des Kn6zes, l'Etat hongrois ne pouvait la conquérir pour la civilisa-
tion, qu'en lui imposant le servage et, par la, indirectement, l'agriculture.
Quand les lois admettaitent done que les nobles pussent faire des serfs,
et memo de vive force, de tous les Roumains vagabonds, sans tenir
compte de l'endroit oil il les ont pris, ce n'est pas lour asservisse-
ment qu'elles visent, mais leur civilisatiorp (p. 148). Despre calificarea
de vagabond data poporului romanesc, ne multamim d'a observa ca
acest epitet II este dat de un coboritor al neamului Hunilor. Cat
despre civilisatiunea, pe care nobilii ungurl o introduceag In sinul
poporului roman, iata in ce consta acéstä civilisatiune: Nobilii aveail
asupra Oranilor juridictiunea suprema, atat pentru a-I scOte de pe
mo§ii, cat i pentru a-I bate, inchide §i chiar pedepsi cu mOrtea.
Stapanul Bind ci judecdtor al téranului, acesta era oprit a reclama
in contra lui. Iobagul trebuia sä muncésca de la 4-6 vile pe SP-
tëmânä stapanului sü, chiar in dilele de sUrbatOre ortodoxd, ne-
respectate de religiunile domnitOre ale Transilvaniei. Dacd se in-
multia familia iobagului, totl baetii ce puteail muncl erail luatI de-a
valma cu tatäl lor la lucrul boeresc; adese-ori erau tinuti in locuri
departate cate 3-4 sëptémani, acà ea nu mai puteati grip de nimica
din propria lor gospodarie. Femeile i fetele iobagului erail intre-

(1) Historia de Rebus.Transilvanicis, IV, p. 128. Comp. St. Szamosközi, in Mon.

Hung. historica, Scriptores, XXVIII, p. 342.

www.digibuc.ro
 A. D. XENOPOL

buintate la cusut, la tors sail la tesut, sag chiar la slujbe de rind, pe

langl cà fetele mai erag indatorate a se supune la jus prinzac noctis.
Dupl ce apr6pe tot timpul sateanului era rapit de nobil, el mai era
supus si la o sumä de dajdil cAtre stdpan. II dAdea i bani pe an
ate 2 florini 33 de cruceri, un stinjen de lemne i o cofd de unt ; unii
din iobagi (Hail indatoriti a cumpe'ra yin de al boerului pentru 25 de
florini i a-1 plOti numai deck, fie bun, fie r6g. La nascerea unui prune
boeresc, fie-care iobag era dator a aduce plocon cate o gäind; la
Pasce, dou6 cOste de pore afumat sag o gaina. ; la Sf. Gheorghe, un
miel gras; la Ordciun, o gAind si 10 ou6 ; vara, cate doi pui, doui5
m6suri de ovëz, 200 de culbeci i o bucatà de rOsinO. Din pescuitul
fOcut de iobag el da stapanului lui, din dol. pesci, unul. La vinat iobagul
nu avea voie sä umble, cad nu putea purta arma, sub pedépsd de a
perde mana dreptd. Iobagii erag datori sà cumpere carnea de la vi-
tele ni6rte ale boerului; preotii erail datori sd erneze canii lui de vinat;
la podurile stäpanului, iobagul platia vaina, chiar cand se purta prin
trebi boeresci ; nu puteag sd-si macine Mina a cas6 la el, ci numai
la m6ra stapanului, pldtindu-I o taxd pe mb'surd ; gunoiul de la vitele
lor trebuiag sd-1 care pc) og6rele stripAnului. Femeile iobagilor, pe
lângd ca cultivati canepa i inul stdpanului pand ce le preMceati in
panzà, mai erail dat6re sd-si duca, la timpul cuvenit, gascele in cur-
tea boerului, ca sd le srnulgk acolo i sa rëmana boerului puful si
penele lor. (1) Seim cà i in Europa apuséna erag lucrurile apr6pe
tot ash; dar nici unui scriitor nu i-a venit in minte sa sustinti cd re-
ducerea poporatiunii in asemenea stare degradatd constituia o m6sura
civilisatOre ; ba, nu este minte intelOptd care sä nu recun6sca cd ase-
menea fArd-de-legi erag rémOsitele unel epoce de barbaril si cA ci-
vilisatiunea se manifestà tocmai prin desfiintarea lor. Singur d-1 de
Bertha le considera ca mijlOce civilisdtOre.
Nu prea intelegem nevoia ce impingea pe d-1 de Bertha a expune
istoria domniilor din térile romane, Muntenia si Moldova, pentru a lirn-
pecji intrebdrile privitOre la Romanii ardeleni. Doar pentru a o face
dupa tipicul maghiar si a aye prilegiul de a vorbl de treiddrile repe-
tate ale Romanilor fatd cu Ungurii, de Mircea, Vlad Dracul, Vlad Tepes
si mai ales de Michaid Vitézul, acest spin ce va sta vecinic in ochiul
Ungurilor. Asupra lui, d-1 de Bertha, care in tot decursul lucrdril sale
sale plictisesce pe cetitor cu judecatile sale, cele mall multe nici mdcar
in legdturd cu imprejurärile, rostesce urmät6rea apretuire (Criminel

(1) Barilia, Parg alese din istoria Transilvaniei, I, 1889, p. 476-478 §i 484.

www.digibuc.ro
 ROMANII $1 MAGIIIARII INAINTEA ISTORIEI 12

par ce gull a fait et plus criminel encore par ce qu'il a voulu en-
treprendre, Michel-le-Brave n'a pour excuse que sa fin prematur6e,
(p. 195). Pentru ce criminal, nu intelegem, nici macar din punctul de
vedere unguresc, de Ore-ce Michaig Vitézul, cand cuceresce Transilva-
nia, vrea sa-§i intemeeze puterea in ea pe basa elementului maghiar, ba
chiar pedepsesce pe Romanii ce se rësculail contra aceluia, in sperant&
ca Voevodul lor II va mantul, ceea ce insusi d-1 de Bertha recunOace
(p. 110). Cat despre modul cum d-1 de Bertha expune istoria Voevo-
dului muntén, el dovedesce acela§l respect pentru adevër care carac-
teriséza. Intrega d-sale lucrare. Dupd d-sa, Michaiii a fost lektut de
Turd la Calugareni §i a fugit in munti cu faramaturile ostirii sale.
Cand Sigismund Batori vine la Stoenesci, in ajutorul lui Michell'', d-1
de Bertha scrie : «Sigismond Batori y recueillit les troupes débandées
de Michel et, avec ses 60.000 hommes, il attaque sans tarder les
Tures, de qui (sic) il reprit Tirgovist et Bucarest en quelques lours,
(p. 205). Ar fi O. perdem timpul, dace' ne-am ocupa en respingerea
acestor päreri, pe temeiuri documentale. Vom arata numal, ea un
exemplu batdtor la ochi, modul cum d-1 de Bertha intrebuintézd do-
cumentele, de indatä ce ele pot fi aduse contra Romanilor:- Se scie a
Michaiii fu arestat si, in urma Impotriviril sale, ucis din ordinul lui
Basta, sub invinovatire ca ar fi scris nisce scrisori tradätbre catre
Turd. Aceste scrisori fusese trimise de Sigismund BatoH inaintea
luptei de la Goroslov, in care ambii Generali, Michaiii si Basta, tre-
buiati sä lupte contra fostului Principe al Transilvaniei. Scrisorile
erau nisce pläsmuiri, menite a arunca discordia intre ambii Generali
inainte de lupta si a slabl clod armata imperialL Basta nu vol sä le
dea atunci nici o credare, dovadd ca. His& pe Michaiii sa lupte alaturi
cu el, atata se vedea mestesugirea bor. Dup.& batalie insa, luandu-ae
cu Michaiii la cérta de la nisce tunuri si steguri pe call. Domnitorul
voia sä le trimita deosebit Imperatului, ca din partee lui, Basta 41
educe aminte de scrisori §i voesce, prin trimisul lui, sA aresteze pe
Michaiii ca tradator. Dad( din insesi aceste imprejurari se vede cat de
putind credere merited acele scrisori, din cuprinsul lor falsificarea reese
cu invederare. Una din scrisori este adresatä chip de Michaiii Vitézul
catre boeril sél : Udrea BipsoI Banul, Negrea Supre Logofétul si Stol-
chit& Postelnicul, din Muntenia. Dupa ce incepe prin a spune ca. a
Ineheiat cu Sacratisimul ImpOrat o conventiune despre tOte cele §i
cd a dobandit si un numér de militari ca sa ocupe Tranailvania, Mol-
dova si Valachia, schimbd de-odata tonul, urmand mai departe: «ea
el (Michaiii) nu mai pOte sta in east& imp6ra1ie, in mijlocul Omenilor

www.digibuc.ro
14 A. Df XENOPOL

nesciutori si nebuni earl Ii incunjure i earl nu-s de nici o trébe. im-

peratul este un om de o sciintä de rind si fere mésure. Me rog dar
lui Dumnedeii ca se me elibereze d'aci, se pun iardsi maim pe Tran-
silvania cu cele doué Principate, Moldova si Valachia, si se me pot
orindul iar sub aripa si protegiuirea Impöratului Turcilor care strMu-
cesce peste tot pemintub. Mai Intâiü trebue sà ne mire, cum de Michaiii-
Vode, care cu atata trude dobandise ertarea si favOrea Imperatului,
aveh indresnéla a scrie, chiar din Ora nemtésce, o atare scrisOre cetre
nisce boeri afletori sub stepanirea dusmanului sèil Simion Movild, si
se ocerasce in ea atat de reii pe Imperatul si pe tOte curtea lui. Apol
apretuirea lui Michaiii Vitézul asupra nesciintei Imperatului si a sfet-
nicilor sei este de tot nostime, cunoscut fiind ce Michaiil el insusi
numai prin sciinte nu se prea deosebia. Pentru d4 de Bertha aseme-
nea consideratiuni nu ail nici un rost. Pentru d-sa de doute n'était
plus possible, Michel trahissait,, i aceste premise Ii slujesce spre a
stabill conclusiunea asupra asasinatului lul Michaiii: «Justice sommaire
contre laquelle le sentiment moral affine du XIX-ème siècle se révolte
incontestablement, mais justice vengeresse des trahisons et des ingrati-
tudes passées, et justice preventive, pour celles egalement que le
voyvode n'aurait pas manqué de commettre plus tard, en ayant pris
par trop le gofit et l'habitude,) (p. 213).
Pi:Ste ce s'ar pretinde prea mult de la pdtrunderea istorice a d-lui de
Bertha, ca d-sa singur se fi gäsit criteriile pentru apretuirea scrisorilor
atribuite lui Michaiü Vitézul. Dar intru cat lucrul s'a recut de altii (1),
d-sale nu-1 era permis a nu le cunOsce, dace e invetat, sail a se pre-
face ce nu le cunOsee, dace e istoric.
Capitolul asupia lui Michaiil Vitézul ne mai de putinta de a judech si
statornicia ideilor d-lui de Bertha §i deci seriositatea lucrerii d-sale. D-sa
8ustine pe de o parte ce Michaiii Vitézul «n'a pas neglige les avantages
qu'il pouvait tirer du concours de ses compatriotes habitant la Tran-
sylvanie, espérant qu'ils allaient grossir les rangs de ses armées et
faciliter ainsi sa tache de competiteur au treme de ce pays,. Cove
mai jos inse d-1 de Bertha uith cele ce a spus si arate cd: «la maniere
énergique, dont Michel se servit pour reprimer les revolutions des pay-
sans roumains, lui valut une certaine sympathie chez les Magyars,
(p. 208 si 210).
Care din doué e adeverat ? Michaiü incuraje pe Romani pentru a
repune pe Unguri, sail apera pe acestia de atacul celor dintai ?

(1) Histoire des Roumains, I.

www.digibuc.ro
 tom'Arni. $1 SWAG/MEIJI INAINTEA ISTORIEI 15

Acuma, dupa ce am expus destule fapte, din cari reese de ce fel erail
relatiunile Romanilor cu Ungurii pand la sfir§itul veacului al XVII-lea,
sä vedena cum se potrivesce, cu aceste constatari., 1ncheierea d-lui de
Bertha ?
(En terminant cette rapide esquisse de la premiere période des re-
lations entre Magyars et Roumains, compatriotes ou voisins, on ne
peut que regretter ces relations (sic), A cause de la cordialité qui les a
caracterisées. S'ils eurent quelques difficultés a régler entre eux les
armes a la main, ils vivaient ordinairement en bonne intelligence, et
la tutelle que la Hongrie et la Transylvanie ont exercée sur les voy-
vodies roumaines et sur leurs propres habitants s'explique aisement
par leur ancienneté et leur civilisation relative, en face d'un Etat et
d'un peuple en formation. Dans ce cas-la, ne pas abuser de sa supé-
riorité et la mettre même au service du plus faible est une réelle et rare
vertu. Les Magyars l'eurent, et les Roumains leur en furent plus d'unefois
reconnaissants, (p. 251). D-1 de Bertha putea scrie asemenea cuvinte
indulcitóre, pentru ca a ascuns din expunerea d-séle tOte grozaviile
earl caracterisad adeveratele relatiunT dintre UngurI i Romani: revo-
lutiunile §i darile de foc, §trongurile, tepile, furcie i marea de sange
omenese ce aü despartit tot-deauna pe aceste popOre. Dar chiar pen-
tru scopul urmarit de d-1 de Bertha, de a Impach pe Romani cu a lor
maghiarisare, nu era permis sa se dea un a§a desghin istoriei, adeca
adeverului.
* *

A treia §i ultima parte a scrierff d-lui de Bertha pOrta titlul : Ro-

wing in slujba reaqiunii, parte in care autorul trebuia sa ajunga
culmea in denaturarea, schimonosirea §i restalmacirea adeverului, inte-
resul sed de a apöra causa ungurésca devenind cu atat mai ascutit,
cu cat ne apropiem de timpurile in carI trAim.
Capitolele dintal din acesta a treia parte tractéza despre unirea Bi-
sericii romane cu cea catolica §i despre revolutiunea lui Horia din 1784.
Idea fundamentala desvoltata de d-1 de Bertha este ca ambele aceste
mieärT romanesci tindead a lovl in constitutionalismul Transilvaniei.
Aà autorul incheie capitulul sed asupra Unirii cu cuvintele urmatOre:
(Tels furent les résultats des efforts tent& pendant quatre-vingt-dix
ans par les hommes d'Etat autrichiens, en vue de l'unification de la
monarchie sur la base du catholicisme, et telle Otait l'attitude des. Rou-
mains en face de leur tentative. Il n'en est pas moins vrai qu'il se
forma un courant extra-constitutionnel derriere les Magyars, entre

www.digibuc.ro
16 A. b. XENOPOL

Vienne et Jes églises unies et non unies, qui ne cesse plus de menacer
les Hongrois depuis et dont on devait fatalement se servir tot ou
tard, quand ii s'agit de les comb attre, en leur qualite de gardiens
fideles du constitutionnalisme (p. 303).
Tot asA si .cu revolutiunea lui Horia, d-1 de Bertha o considerA
«comme l'effet de l'attitude anti-constitutionnelle de Joseph II sur l'i-
magination des Roumains. Dans leur ignorance, les Roumains croyaient
que les actes du philosophe imperial n'avaient pour mobile que la haine
contre la noblesse magyare, obj et de la leur egalement, et que cette corn-
munauté de sentiments leur procurerait tOt ou tard la realisation de
leurs voeux, ou plus exactement l'assouvissement de leurs appétits»
(p. 319). Ne 'intrebAm cum de póte fi vorba de urd intro Unguri §i
RomAni, in mintea d-lui de Bertha, când d-sa cu cate-va pagine mai
sus gAsia Intro aceste doué popOre relatiuni cordiale? Se vede (led cd
autorul sail nu crede, sail nu scie cele co spune. «Or, ce que l'on
peut reprocher A l'Empereur a juste titre c'est d'avoir voulu trans-
porter ses rêves humanitaires dans un milieu, oh les hommes n'y
étaient prepares ni par l'instruction ni par l'éducation, oti ses specula-
tions philosophiques ne pouvaient être que mal comprises. De ce
cOté-1A, ii Iui revient incontestablement une part de responsabilité
dans les atrocités commises par les insurgés roumains, si sa bonne foi
ne rieut être mise en doute; on doit supposer aussi que Horia et Kloska
furent les victimes convaincues des ses cocquetteries philantropiques,
(p. 387) De aceea i d-1 de Bertha aprobA pe Iosif II, când, la sfir-
sit, el se léptidA de ideile cele reformätóre i revine iar la respectarea
constitutiunif Transilvaniei : «Joseph II retracta a l'approche do sa fin
toutes les mesures arbitraires, au moyen desquelles ii avait régné a
l'encontre des dispositions la plus explicites de la constitution hon-
groise. L'Empereur abandonna d'un seul coup ses idees les plus
dares au sujet de l'affranchissement des serfs. (p. 339).
Ce vrea sA spund d-1 de Bertha prin aceste vorbe, iatti un punct in-
semnat al desbaterii dintre Romani i Unguri, cad ne va destdinui
cugetarile ascunse pe earl i astAdi incA le hrAnese acesti din urmA
In privirea celor dintai.
Este invederat cd d-1 de Bertha dojenesce pe RomAni, pe-cdt i pe
Imperatul, find-ea voiail sd atace constitutiunea Transilvaniei, c deci
ambele elemente se gandiail a da o loviturA reactionarci acestei con-
stitutiuni. (Amintim cA titlul pArtil a treia este: Romeinii in slujba re-
acfiunii.)
Pdnri acum ne-am oprit cu deadinsul de a caracterisa valOrea judeca-

www.digibuc.ro
 ROMANII 1 MAGHIARII INAINTEA ISTORIE1 17

tilor d-lui de Bertha asupra tuturor faptelor ce le intilnesce in cale,

judecati cari devin plictisitOre prin amestecul neincetat al personali-
tatil istoricului in faptele raportate de el. Nol suntem anume de pa
rere &à istoricul trebue sa judece cat se pOte mai putin si sa se mar-
ginésca la expunerea adeveralci a imprejurarilor si la descoperirea
nexului, lor causal. Daca am aye a face cu o lucrare istoricti, ar fi
de ajuns a desaproba modul de tractare al d-lui de Bertha. Dar cand
autorul gasesce de cuviintd a lovi in Romani in fie-care moment, a-i
arata ca nedrepti in pretentiunile lor, lacomi si rapitori in apucaturile
lor, nesciutori cu mintea si barbari cu cugetul, pe cand Ungurii sunt
infatosati ca representantil civilisatiunii apusene aici la hotarele Re-
saritului, apoi si noi suntem impinsi, fdra de voia nóstra, a m'esura lucru-
rile cu mésura moralä, la lumina progresului si a civilisatiunii, si O.
vedem daca d-1 de Bertha, care sprijina constitutiunea Transilvaniel,
póte fi privit tocrnal ca un representant al ideilor inalte pe cari pare
di voesco sa le imbratiseze.
*i. inteadeve'r, co InsOmna Ore terminul de constitutiune, aplicat la
intocmirea de atunci a Transilvaniei? Daca am alipl de acest cuvint
intelesul lui actual, insemnand domnia legilor intocmite pe principiile
egalitätii si a libertdtii, am comite cea mai mare gresold. Constitutiunea
Transilvaniei,. a careia incilcare trezesce pdrerea de re'il a d-lui de
Bertha, era tocmai tägaduirea cea mai deplina a acestei forme de vieta
a Statului. Insusi d-1 de Bertha ne spune, in cuvintele reproduse mai
sus, ca constitutiunea Transilvaniei consta in dreptul de serbire a ca-
lor trei natiuni domnit6re asupra poporului roman. Undo dusese acOsta
constitutiune, am vCdut-o mai sus: la asuprirea cea mai neomen6sa din
partea popOrelor privilegiate asupra Romanilor supusi, la exploatarea
cea mai lacoma si mai rapitore a muncii unui popor intreg in folosul
unei minoritdti imbuibate, la apCsarea cea mai nedrOpta a celor slabi
din partea calor tari si in sfirsit la o ura si o inversunare din cele
marl intre clasa zugrumata si zugrumatori. lath' ce era constitutiunea
Transilvaniei, pe care o apCra d-1 de Bertha si care are simpatiile d-sale.
Este cunoscut insa ca propdsirea se realis(za in trei directiuni : in
aceea a adeverului, prin descoperirea legilor earl ocarmuese universul
si prin earl ajungem pe de o parte la stapanirea intelectuald a lurnii
(sciinta), pe de alta la stapanirea ei materiald (industria), in aceea a
frumosului, prin care cream isvOre nou6 de desvoltare sufletOscd,
si in aceea a binelui, prin care se realisCza tot mai mult impartasirea
tuturor Omenilor la bucurarilo procurate de cele-lalte dou6 isvOre de
propdsire. Dintre t6te calla pe earl proprisirea tocmai se avinta, re-
Analele A. R. Tom. XXILMemoriile Sect. Istorice. 2

www.digibuc.ro
18 A. D. XENOPOL

alisarea binelui este faral indoiald cea mai de semä, de ore-ce ea in-
deplinesce mai desavir§it idealul omenesc. A sustino deci o intocrnire
de Stat care este tocmai tagaduirea celui mai insemnat factor al pro-
pti§irii §i a arata päreri de red pentru resturnarea ei este a dovedi
un cuget inapoiat i o minte nedeschisd la luminile civilisatiunii.
Sä notdm in treat o eresie a d-lui de Bertha. Ea se rapOrta la starea
Olteniei sub Germani, in restimpul dintre 1718 i 1739. D-1 de Bertha,
voind sa explice causele emigraril Muntenilor catre Transilvania de
pe timpul Fanariotilor, spune ca. «cette predilection de remigration
pour la Hongrie avait une raison particuliere. Elle Otait motivee par le
bortheur dont les Roumains de la Petite Valachie jouirent pendant vingt
ans sous la domination autrichienne, c'est-h-dire depuis la paix de
Passarowitz 1718 jusqu'au traite de Belgrade) (p. 307). Tot ce pdte fi
mai neesact ! Documentele austriace din acel timp ne aratä tocmai
adinca nemultumire a poporatiunii din Oltenia cu ocarmuirea ger-
mand i emigrarea aprepe totald a poporului din judetele anexate catre
Muntenia cea remasä sub obläduirea veche rornanesca. Causele acestei
nemultamiri nu le putem spune aid; dar ele ail fost consomnate de
noi (1) i ne miram cum de d-nii JancsO-Bertha se apuca de scris istorie,
cand sunt a§a de putin informati asupra faptelor pe cari le ating.
Apoi este cu desdvir*e neesact ca emigrarea In vremea Fanariotilor
s'ar fi indreptat catre Ungaria, unde Romanii sciati ce sOrta II a§-
teptd, de a fi prin§i cu arcanul de natiunile domnitOre. Emigrarea
Romanilor din Muntenia se indreptd cdtre Bulgaria O. Serbia, iar a
color din Moldova catre Rusia. Nici un document nu aratä o emigrare
a Romanilor din Principate catre Ungaria.
Revenind, dupa acesta observatiune Mturalnica, iar la firul expuneril
d-lui de Bertha, constatdm ca d-sa, parasind do la 1848 inainte im-
putarea de anti-constitutionalisnz a Romanilor, incepe de acolo a-I
mustra pentru anti-liberalismul lor, pentru ca devin aliatil ocarmui-
rii vienese §i ai Tarului rusesc, organele reactiunii fati§e i -Oda%
in lupta contra Ungurilor, earl ar fi sprijinit nobila causä a libertatil.
Revolutiunea din 1848 a Romanilor nu fu deck d'alliance longtemps
preparée de la reaction et du roumanismeD (p. 407) §i aiurea, undo
simtemintul coplepsce pe d-1 de Bertha, el dti Rornanilor o lectiune
mai rostitd: qAujourd'hui les Roumains voudraient imposer lour loi,
ne leur en deplaise, tout simplernent en raison des services qu'ils ont
rendu, non pas a la liberte, a la civilisation ou au progr6s, mais a la

(1) Histoire des 1?oumains, II.

www.digibuc.ro
 ROMANII I MAGMARII iNAINTEA ISTORIRI 19

reaction le plus sotte et la plus odieuse, qu'ils ont secourue sciemment ou

inconsciemment, avec un zèle digne d'un meilleur sort > (p. 264).
Ore pentru ce poporul românesc, in intregimea la el care tocrnai
aveh nevoie de libertate si de egalitate, pentru a esi. din miserabila lui
stare, se arunca mai curind pe partea reactionarismului austriac decal
pe acea a liberalismului maghiar ? D-1 de Bertha scie numai sa invi-
nuiasca pe Romani pentru Ca s'au aliat cu reactiunea ; dar nu arata
causa care i-a impins la acéstä purtare. S'o aratam noi.
Principiile proclamate de Unguri la 1848 aü fost inteadefer libo-
rale, insei numai pentru e, &Id cu Austriacii, iar nu fi fatei cu na-
fionalitaPle nemaghiare din Ungaria. Fata cu acestea, predomina, in
rindurile Maghiarilor, politica cea mai nedrOpta si mai absolutd. Asa
unirea Transilvaniel cu Ungaria s'a votat de dieta alCsà dupd siste-
mul vechig, in care erau representate numal natiunile domnitOre, iar
Rornanii, majoritatea poporatiunii, de loc. Intrebam, daca acest sistem
do a se impune o lege, de minoritate, majoritatii locuitorilor, era o
m6sura liberala ? Ungurif apoi votara o lege de presa forte liberala
pentru ; in acelasi timp insä acésta lege edicta cautiuni fOrte
marl pentru presa nemaghiara i pedepse fOrte aspre pentru tOte
scrierile ce ar fi Indreptate contra unitatii perfecte a Statului maghiar.
N e intrebam iar, unde este egalitatea inaintea legii, principiul nodes-
partit de ori-ce tendinta liberala ? Dar aceste dou6 mésuri urmariail
un scop dat pe fata de Omeni politici maghiari ai timpului: SzCchilnyi,
Wesselényi, Kossuth, anume maghiarisarea poporatiunilor de and
rassa i cu deosebire acea a Romanilor. (1) Intro alte legi votate de
dieta din 1848, amintim pe acea a asilelor de copil, care urmilria
maghiarisarea copiilor din cea mai fragedd a lor virsta. Rapirea bu-
nului celui mai scump al unui popor, limba i firea lui nationala,
iata. tinta Maghiarilor Inca din 1848, si cu tOte acestea d-1 de Bertha,
cum fäcea si Szechenyi alta data, nu se 'Ate oprl a marturisi «qu'il
est impossible qu'une nation puisse occuper une place honorable dans
le conseil des peuples, sans avoir a sa disposition une langue culti-
vée» (p. 365). Cu ce drept 1110. Ungurii vreail sa rapCsca altor po-
pOre ceea ce privesc pentru eT ca un bun nepretuit. i daca o fac
acésta, se mai pOte sustinC, cu d-1 de Bertha, cd Unguril s'ar deosebl
par leur supCriorité morale et intellectuelle, la droiture des principes
et la fidelité a la foi jurOe, ? (P. 199.) Ne intrebam cum 'Ate cine-va

(1) Asupra acestui punct a se vedé articolul publicat de noi in Revue de Geographic
a d-lui Ludovic Drapeyron : A propos du Millenium maghyar, 1896.

www.digibuc.ro
20 A. D. XENOPOL

sä scrie asemenea lucruri, cand fie-care fapt, din o mie de ani de is-
torie, desminte pe acel ce le sustine.
Prin urmare, dacel conslitufionalismul mfighiar tinded a distruge
viola materiald a poporului romdn, liberalismul magllittr I puned
ca fintd distrugcrea vietii sale morale i intelectuale.
E insemnatere imprejurarea ca d-1 de Bertha nu arata nici neim-
partasirea Romanilor la votarea unirii, nici legea de presa, lid aceea
asupra asilelor de copii. D-1 de Bertha are insa grija de a reproduce
proiectul de lege votat in 21 Iulie 1849, atunci cand, revolutiunea ungu-
résca fiind aprope de a fi sdrobita, Unguril cdutail sa impace pe Romani,
spre a4 atrage in partea lor. Iata cuprinsul acestei legi, interesanta
din punctul de vedere al tacticei Ungurilor, tiritere cand puterea le
e slaba, mindrä i respingetOre cand e mare §i rdstitil : gLes dispo-
sitions qui s'y rapportent aux Roumains, ne spline d-1 de Bertha,
sont les suivantes : on n'emploiera plus le nom de Valaques, en von-
lant designer les Roumains ; il est permis aux departemeirts, oil les
Roumains sont en majorite, de se servir du roumain dans l'admini-
stration et dans les ecoles, ainsi que devant les tribunaux ; il est loi-
sible aux Roumains de petitionner dans leur langue maternelle ; au mi .
nistbre du cultes ii y aura une section speciale avec des employes
roumains speciaux, pour les affaires de l'église orthodoxe ; on traitera
leurs eglises et leurs écoles de la même manière que cellos des autres
religions ; on installera a l'Universite de Pesth une faculté theolo-
gigue orthodoxe; dans les communes, ce seront les Roumains qui
commanderont la garde nationale; dans les administrations gouverna-
mentales, on admettra les Roumains au memo titre que les Magyars ;
les revoltes roumains, en deposant les armes, seront amnisties, a con-
dition de preter serment a l'indépendance hougroise. Vote dans les
derniers jours de Juillet, ce projet de loi sombra, avec beaucoup d'au-
tres, quelques semaines après, dans le terrible naufrage de la cause
hongroise, tout en démontrant la bonne volonfil des hommes d'Etat
magyars (p. 437). Ne miram mult de lipsa de bun simt a d-lui do
Bertha, curn nu vede d-sa ca un ast-fel de proiect de lege, votat in
momentul cand Unguril erati cu cutitul la gat si despro care proiect
nu s'a mai pomenit d'atunci, aratá tocmai lipsa destivirsita de bunti-
vointa din partea emenilor de Stat aT Ungariell Daca acestA buna-
vointa exista, pentru co un ast-fel de proiect nu a mai revenit pe
tapet, de cand Ungurii aü redevenit stapanii situatiunii ? Caci Romani
s'ar multdmi cu aplicarea cinstitã a legii din 21 Iulie 1848.
Istoria compromisului austro-ungar este intocmità iardsi de d-1 de

www.digibuc.ro
 ROMANII SI MAGRIARI1 iNAINTEA ISTORIEI 21

Bertha a0., ca sa arate pc) Unguri, politica §i nazuintele lor, in chipul cel
mai favorabil. Aid d-1 de Bertha devine sentimental, intonéza accente
lirice, tot a§a de reil gust pc) cat *i de neadeverate. El spune ca IntOrce-
rea Curtii de Austria catre Ungaria fu datorità intervenirii personale
a tinerei §i frumosei sotii a Imperatului Francisc-Iosif, Elisabeta de Ba-
varia : 4L'amélioration de la situation de la Hongrie devint une cer-
titude. le jour (24 Avril 1854) oil Francois-Joseph conduisit a l'autel
la princesse Elisabeth de Bavière. C'était installer sur le trône, sous
l'égide do la beautó et des charmes, l'ange tutélaire des Magyars,
vers qui (sic) la jeune impératrice se sentait attirée, en souvenir de sa
sainte patronne, la personnification idéale de la charité chrétienne, issue
de la famille de Arpad (p. 451). De la Imporatosa era firesc lucru ca
simpatia sá tréch la irnperatul, i aicea d-1 de Bertha ne aratä ca :
les succes purement rnoraux de l'Omigration hongroise, la désinvol-
ture avec laquelle la question hongroise fut traitée lors de la con-
clusion de la paix de Villafranca dOmontrerent clairement a la Hon-
grie qu'elle n'avait rien a attendre de l'étranger, qu'elle ne dovait
chercher son salut que dans sa reconciliation sincere avec Francois-
Joseph, a qui revenait la couronne de St. Etienne, memo d'apres la
constitution hongroise. Ce fut done en aparence la né3essité qui fit
&later la secrete sympathie que le souverain et la nation avaient do
tout temps ressentie l'un pour l'autre, dont on avait traitreusement
interrompu le courant et qui, unissant le trOne et los chaumières, rend
le Hongrio d'aujourd'hui si glorieuse, prospere et florissante (p. 454),
§i, urcand tot mai sus diapasonul lirismului, d-1 de Bertha adaoge cu
prilejul incoronarii Imperatului ca Rego do Ungaria : Ce qui Cmouvait
c'était la pensée que l'on assistait a la reconciliation sincere d'un sou-
verain et d'une nation egalement bien intentionnés, mais n'ayant pu
se comprendre tout d'abord; que l'on applaudissait au denouement
d'un drame commence dix-neuf ans auparavant, par l'avenement au
trône de Francois-Joseph, dans une froide matinee d'hiver au fond de
la sombre forteresse d'Olmiitz, et finissant au seuil de l'été, au milieu
d'une foule ivre de bonheur, sur les bords patiques du Danube, par
son couronnement comme Roi de Hongrio. Trente-deux ans sont déjà
passes depuis que celle-ci a recouvert sos droits séculaires, depuis quo
l'onivre do Deak subsiste, et l'Autriche-Hongrie est aujourd'hui plus
puissante, plus estimée et plus respectée que jamais. Gloire a tous
ceux qui y ont contribué! Trois fois gloire a Francois-Joseph, qui l'a
consommé avec la simplicit6 d'un homme loyal et la dignitO d'un
boTand Roi !» (P.472.) Dupa acésta tiradd, nu ar puté venl deck musica!!

www.digibuc.ro
22 A. D. XENOPOL

SA cercetdm acuma cum ail fost lucrurile in realitate cu compro-

misul austro-ungar.
Dupd 1848, Kossuth se expatriazd *i incepe a lucra pentru provo-
carea unel bogate emigrari, al cdreia scop era imbdrbdtarea natiunii
maghiare spre dobandirea neatirndrii de Austria, folosindu-se de o
eventuald complicatiune a trebilor europene. In rdsboiul italiano-
austriac din 1859, Ungurii dafl legiuni de ajutor pentru du§manil im-
pördtiel, §i tot ast-fel §i in 1866. T6te aceste fapte roes din docu-
mentele i mdrturisirile chiar ale lui Kossuth, cuprinse in Scrisorile
sale din enrigrare. (1) Iatd ce va sd dicd, traduse in prosa rece a
istoriei, cuvintele pompOse ale d-lui de Bertha, ca «fidOlitO a la foi
jurOe >, §i sprijiniri inchipuite, ea des succès purernent moraux de l'Omi-
grationd Ideile kossuthiane erail Irish imbeatipte de imensa majori-
tate a poporului maghiar §i chiar astadi ele alcdtuesc fondul cugetdrif
sale politice, dovadd tendinta de a se desface tot mai mult de Aus-
tria, prin despartirea armatel, a vdmilor, etc. Comprornisul a fost pri-
vit de Unguri nurnal ca o punte de trecere cdtre acest ideal. AO std-
teail lucrurile pe partea Ungurilor. Sd vedern pe acea a Germanilor.
ImpOratul prirnise o mare loviturd prin pacea de la Villafranca, la
care so adaoserd in curind greutdtile financiare, urmare fatald a rds-
boiului perdut. De indatd ce Unguril vOclurd pe ImpOrat in o posi-
tiune mai incurcatd, el incepurd sd inalte capul, de Ore-ce IrnpOratul
nu mai putea sd-i infrineze, precum Meuse dupd 1848. In 1864 se incep
tractdrile pentru cedarea cdtre el a Principatulul Transilvaniel §i in
1865 Iunie impèratul se duce la Pesta, uncle desfiintOzd tribunalele
exceptionale pentru Maghiari. Tocmai pe atunci, incurcandu-se din co
in ce mai mult trebile Schleswig-Holsteinului §i a§teptandu-se is-
bucnirea unui rdsboiti cu Prusia, Unguril se siliail sä capete cat mai
multe concesiuni. El trilgdnOzä inadins negocierile, a§teptand ca o in-
frangere a Austriel sd le intdrOscd positiunea. tmporatul, corênd de la
dicta Ungariel ca sd se rostOscd asupra positiunil viitOre a Ungariel
Ltd cu tOrile cele-lalte ale monarchiel §i Ltd cu Principatele autonome
Transilvania §i Croatia, dieta, care se intrunise Inca din 10 Decembre
1865, dd rOspuns tocrnai in 8 Februarie 1866, §i atunci ridicand pre-
tentiuni a§a de marl, in cat scia cd impOratul va fi nevoit sd mai Ira-
ganeze cu hotdrirea i, in acest timp, rdsboiul va isbucni. El cereail
anume recunOscerea constitutiunii ungurescl din 1848. Imperatul re-

(1) Ludovic Kossuth's Schriften aus der Emigration, III, p. 615, dupà Brote, Die
rumdnische Frage in Siebenbiirgen und Ungarn, Berlin 1895, p. 40.

www.digibuc.ro
 ROMANII I MAGHIARII INAINTEA ISTORIEI 23

fusd §i mesagiul lui &atm dietà este ascultat de acésta §eciênd, in

contra obiceiului. Imp6ratul MA, pentru a reduce pretentiunile Ungu-
rilor in acéstd parte, le concede anexarea Transilvaniei, dispunênd ca
dieta acestei téri, care trebuia sd se rostéscd asupra unirii sd fie con-
vocatä dupd legea veche din 1791, care excludea cu totul pe Romani
din sinul ei. Austria, fiind bdtutd la Sadova, e nevoità sà priméscd tote
conditiunile Ungurilor, anume reinnoirea intregei constitutiuni din 1848,
si a§a compromisul este incheiat in 17 Februarie 1867.
Unde e loc, in asemenea tesdturd de imprejurdri, pentru mi§cdri
simpatice §i sentimentale, cand imperatul nu faiceà decat plech capul
sub apsesarea necesitatil celei a0 de bine exploatate de Unguri? Iatd
cum se scrie istoria de cdtre d-1 de Bertha!
Sà venim acum la ultimul act al dramei ce se desfd§Ord dincolo do
Carpati.
Dualismul era constituit §i in mintea infierbantata a Ungurilor in-
cepuse a Hari zorile Statului lor neatirnat. Dar pe ce sd-1 intemeieze?
Pe basa §ubredd a unei poporatiuni neinsemnate de 4-5.000.000 de su-
flete ? Nu erail Ungurii a§a de neintelepti, ca sd nu inteloga nemer-
nicia unei atari conceptiuni. Dar leacul era gdsit Inca de mai mult timp;
de atunci când pentru prima Ord rèsdrise in mintea lor dorul de ne-
atirnare: din anul revolutiunil 1848. Era maghiarisarea poporatiunilor
de alt neam cuprinse in teritoriul unguresc §i, in prirnul loc, maghia-
risarea Romanilor.
Dualismul andu-le putinta de a pune puterea intregei impërdtii in
slujba causei lor, se intelege cd el erail sà lucreze acuma intru in-
deplinirea tintei lor cu mult mai mare rivnd de cum o Meuse cu 18
ani in urrnd.
Partea acOsta insd nu convine d-lui Bertha sä o tracteze, lunecd
asupra ei, atingênd-o numai prin cate-va puncte; dar tocmai se va
vedO pand unde pOte merge nerespectarea adevOrurilor color mai
patente, cand interesul se amestecd. Voim sd citdm un singur exemplu,
insd acesta credem ca va fi mai mult decat indestuldtor, spre a carac-
terisa modul de procedare al d-lui de Bertha. D-sa spune cd «les procès
de presse jugés par nos jurys sont suffisamment rares, et encore
plus de 50 pour 100 des accuses sont-ils acquittes. Ii n'y a eu que 13
écrivains rournains de condamnds dans l'espace de vingt-quatre ans!
Et memo parmi ces 13, il y en a qui no furent condamnOs que sur la
requke d'accusateurs privés, pour calomnies ou injures gravesD (p. 480).
Adevérul e cu totul altul: anume in timp de 10 ani, de la 1884-1894
numai, nu in 24, cum spune d-1 de Bertha, s'a judecat de cdtre juratii

www.digibuc.ro
24 A. D. XENOPOL

unguri, pentru delicte de presa si politico, nu private, de injurii, 44 de

cause si s'au condemnat 86 de scriitori romani la un total de inchisóre
de 60 ani si 10.000 de florini arnenda. D-1 Brote si-a dat ostenéla de a
face o lista nominativa a tuturor acestor procese, cu indicarea incrirni-
nàrii si a condemnarilor rostite (1), si d-1 de Bertha are curajul a scadO
numérul acestor Condemndri de la 86 la 13! Acéstä iiltimà opintire a
d-lui de Bertha este vrednica de tote cele-lalto si intaresce caracteris-
tica. scrieril d-sale, care tinde de la un capët la altul al ei la falsifi-
carea adevérului, ascundênd acOsta falsificare sub titlul nepartinitor
de istorie.

4. a

Cate-va cuvinte, spre a incheia acésta corcetare, pe care cunoscétorii

o vor privl do sigur ca o rnunca de prisos, dar care era de nevoie,
spre a pune pe marele public in cunoscinta procedeurilor sciintifice
ale Ungurilor in materie de istorie.
In de obste tonul cartii se deosebesce mult de scrierile analóge an-
terióre asupra cestiunii romanesci. Desl adevérul este pretutindenea
trunchiat i réstalmacit in interesul unguresc, totusi d-1 de Bertha in-
tinde Romanilor o mana prietenésca, tinde a irnpaca pe Romani cu
Ungurii. Acéstd tendinta explica cum se face de Michaill Vitézul nu mai
este tractat de aventurier si do cap de bande, cum de revolutiunea lui
Horia nu mai este aratata ca isprava unor cete de hoti si cum
de acea din 1848 nu mai este pusil in lumina traddrii, ci numal in acea
a unei nechibzuite alipiri pe langd o miscare de reactiune.
Acéstã blandetil neasteptata. In calificarea faptelor romanesci so ex-
plied insa prin tendintele generale ale politicei maghiare. Este si car-
tea d-lui de Bertha una din verigele noului lant ce Ungurii voesc
sa-1 arunce in gatul Romanilor, anume acela al ademenirii, dupa co ail
védut ca cu asprimea i mésurile draconice nu isbutesc la nimica. Noi
credem insd cd nici cu acest sistem nu vor ajunge mai departe, pen-
tru Ca Romanul credo ca este cea mai mare cinste, cea mai mare
falai i cea mai mare fericire de a tral ca Roman, iard nu ca Ungur.

(1) VeclI Brote, op. cit., Anhang, No. 46, p. 395.

www.digibuc.ro
 PORTRETUL LUI MIRON COSTIN
MARE LOGOFRT $1 CRONICAR AL MOLDOVEI.
DE

S. FL. MARIAN
Membru al Academie:I Romfine.

$edinla din 27 Martie 1900.

Intro manuscriptele de la biserica Adormirea Maicii Domnuldi din

orasul Campulung, in Bucovina, earl le-am cercetat anul trecut cu scop
spre a-mi decopia notitele ce se and inteinsele, am dat i peste un
Mineiii slavon pe luna 1111 Octobre.
In acest Mineiti complet si forte bine conservat, se OA sése notite
scrise de diferite mâni, parte in limba slavong, parte in cea românOsca.
Intr'una din aceste notite, i anume slavond din anul 1666, se faco
amintire despre mänästirea Todrami, iar in alta, tot slavonä din anul
1630, despre mdn6stirea Doderea. (1)
Voind a da de urmele acestei mAnAstirT, caci in Bucovina nu so
did nici o mAndstire cu asemenea numire, am comunicat notitele din
cestiune colegului meg d-lui Iosif Fleischer, profesor la liceul din Sucéva,
care se ocupa cu cercetAri archeologice, si rain intrebat de nu scie
ceva despre manastirea Todrani.
D-1 I. Fleicher, cetind notitele respective si vëclênd ca 'n una din-
(1) S. Fl. Marian, Inscriptiuni de pe manuscripte i ear vechi din Bucovina,
Partea I. Sucéva 1900, p. 46 i 60. Numirea Dodu pl. Doden'i i Dodereni, care pro-
vine de la nurnele de botez Mier, e usitatà i astäclI In Bucovina.

www.digibuc.ro
26 S. FL. MARIAir _

tr'insele e vorba nu numai de numele mgnastirii, ci tot odatä *i de

Intemeiatorul el, anume Teodor Movild, i-a exprimat parerea ca prin
Todrani, sag Doderea e de a se intelege mandstirea Teodorenii din
Burdujeni, org§el in Moldova, jud. Boto§ani, situat in fata ora§ului
Sucéva din Bucovina.
Cercetand dupd acésta mai de aprOpe i mai cu de-amgruntul tOte
inscriptiunile cate se aflä in Mineiul din cestiune, ne-am convins di
inteadev6r manastirea Todrani sag Dodereni nu pOte fi decat manas-
Urea Teodorena din ora§elul Burdujeni, §i cg Mineiul, in care se afla
aceste notite, a apartinut dintru inceput acestei mgniistiri.
Tot la acOsta ocasiune d-1 I. Fleischer mi-a atras atentiunea ca in
mAndstirea Teodorenii, numità altmintrelea Pantocrator (1) §i Burdu-
jeni, dupd orà§elul in care se afla (2), e zugrhvit §i portretul ctitoru-
lui gil postelnicul Teodor Movild precum §i cel al parcalabului de
llotin Miron Costin. Iar a doua di imi comunica i inscriptiunile, cari
se afla langa aceste portrete §i. cari ne aratg numele color represen-
tati printr'insele.
Aucjind §i vklênd eg cele ce mi le-a comunicat colegul meg, m6 ho-
tgrii ca la cea dintaig ocasiune bine-venità sa-mi ieag o copie de pe
aceste douri portrete §i sd o public in scrierea mea «Inscriptiuni de
pe manuscripte i cdrri, vechi din Bucovina, Partea b, in care se cu-
prind atat inscriptiunile din Mineiul amintit mai sus, cat §i cele comu-
nicate de d-1 Fleischer.
La vre-o cate-va cjile dupd acésta hotarire insg, scriind d-lui I. Bianu,
ii amintil in trécgt, intro altele, §i aceea cd am descoperit un nog por-
tret al lui Miron Costin, care pand acurna n'a fost cunoscut, fara a
indica uncle §i in ce stare se an.
Nu trecurd multe dile la mijloc §i d-1 I. Bianu, cu data 11 (23) Ianuarie
1900, imi scrise urmdtOrele §ire cu privire la cele ce i le impartg§iiii ell
in privinta portretului din cestiune:
«Am comunicat d-lui Dim. A. Sturdza cele rAte-va cuvinte din seri-
sOrea d-vOstre relative la portretul cel descoperit acuma al lui Miron
Costin.... Te MO sa ne spui cat mai in graba ce fel de portret este:
pe zid ? pe panza ? in biserica? represinta pre Costin intreg sag nu-
mai bust ? in ce imprejurari se gasesce? s'ar putea obtinea originalul
pentru Academie? s'ar putea face o copie ? Da-no tOte explicarile,

(1) S. Fl. Marian, op. cit., pag. 49.

(2) Melchisedec, Notife istorice $i archeologice adunate de pe la 48 mdnastiri gi
biserid antice din Moldova. Bucuresci 4885, p. 316.

www.digibuc.ro
 PORTRETUL LUI MIRON COSTIN 27

cad., dna va fi un portret sigur autentie, adich facut de pictor dupd

natura 0 r6mas nemodificat pe urmd, natural ca cel putin o copie
esactä va trebui sa facem de pe dinsul.
redênd din acestea ca 0 d-1 Dim. A. Sturdza, Secretarul nostru
general, se intereseza de acest portret §i Ca ar vol sa procure o copie
pentru Academia Romand, m'arn decis sä plec la Burdujeni 0 sä ieag
o copie fotografica cat se 'Ate de exacta §i apoi, inmultindu-o, sa pre-
sentez i Academiei Romano un esemplar.
Mercury, in 26 Ianuarie (7 Februarie) plecai impreuna cu fotograful
I. Chrzanowski din Sucéva §i cu colegul meg. d-1 I. Fleischer la Burdu-
jeni. Cum ajunseram la starea locului, pusel pre Chrzanowski sd foto-
grafieze cele doui5 portrete iar eg, la randul meg, imi facuiii notitele
necesare atat despre portrete cat §i despre manastirea in care se aflä.
Inainte insa de a descrie portretele din cestiune §i starea in care
le-am aflat, cred necesar sä clag o scurtä descriere §i asupra mana-
stirii 0 bisericel respective.
Manastirea Teodorenii, fondata in anul 1597 (1), e situata in mar-
ginea despre méda-cji a ord§elului Burdujeni. Ea a fost, ca mai tote
mänästirile cele vechi din Moldova, incunjurata -de jur imprejur.cu
zid inalt §i anume in forma' patrungularä.
La mijlocul zidului incunjurator, despre apus, se afla un turn rotund
nu prea inalt, care e aprOpe de a se prabu§1, iar la mijlocul zidului
despre mocid-nOpte altul mai mare, in forma patrata §i cu mult mai
innalt decal cel dintaig.
In partea despre me4d-nopte-r6sdrit, §i anume incepe'nd de la zidul
despre medd-nopte §i pan g. cam in dreptul bisericei, erag chiliile egume-
nului §i ale calugarilor, zidite intr'un §ir sub unul 0 acela§i acoperemint-
In mijlocul curtii se afla biserica mängstiril. AcOsta e simpla, zidita
din pOtra 0 caramidd 0 numal c'un singur turn de-asupra despärti-
turil barbatesci, iar in nauntru despartita in trei pall, anume : pro-
naus sag despartitura femeésca, naus sag despartitura bgrbatOsca §i
altar. Pronausul, care e despartit de naus prin un parete gros, prin
care duce numai o singurd u§a, e cu mult mai mic decal nausul.
Dintru inceput se vede, cd atat biserica cat §i zidul d'imprejur se
(1) S. Fl. Marian, op. cit. p. 51. In Digionarul geografic al judeplui Botwani,
4895, p. 217, cetim : .Theodoreni, mAnAstire in comuna Burdujeni-thrg, este fondatA
la anul 1587 de Simion Movild Yodel,. La partea de Est a mAndstiril pe zid se aflA
o inscriptiune cu literele C. W. 1587 si marca tern cu capul de zimbru &bat in piatrii.
AastA notita Ina, dupd descoperirile acute de no], nu corespunde adey6ruhil.

www.digibuc.ro
28 S. FL. MARIAN

aflaii intr'o stare solidd si aveail o infdtisare frumósd. In timpul de

fata insd, se afld in cea mai deplorabild stare. Zidul de jur imprejur
este mai bine de jum6tate ruinat si cácjut la pdmint. Chiliile de odi-
niOrd ale egumenului si cAlugdrilor sunt mai mult descoperite deck
acoperite, ast-fel cd in timp de furtund si ploae, bate vêntul si curge
apa pretutindeni. Din acéstd causd intreg edificiul acesta si cu deo-
sebire partea de la mijloc e mai tóta ruinatd si mancatd de umeddla.
$i, dacd nu se vor lua cat mai curind mësurile necesare ca sd se res-
taureze, in scurt timp se va mina cu desdvirsire.
Dar nici despre bisericd, mdcar cd acésta servesce in present ca bi-
serica parochiald a oraselului Burdujeni, si se tine intr'insa serviciul
dumnecleesc, nu putem dice cd s'ar afla intr'o stare cu mult mai build
deck cea a edificiulul despre care am vorbit mai sus. $i acésta, mai
ales insa stalpii sprijinitori din afard, tot din causa furtunelor si a
ploilor, incd incepe a se strich si a se mina. Nu mai putin, cred, cd
contribuesc la ruina ei si eel' dol. brag]: crescuti la o marime destul do
considerabild in nemijlocita el apropiere.
Ce se atinge de turnul despre miadd-nOpte, acesta de asemenea, re-
presintand intrarea -cu marca tOril de-asupra, a inceput a crdpa si a
se desface.
De la inceput, adecd din anul 1597 si pand in anul 1664, mdnastirea
acésta a fost administratd, parte de cdlugari locall adecd Romani (1),
parte do calugdri rosieni, veniti de prin tinutul Camenitel din Podolia. (2)
In anul 1664 insa, Domnul de pe atunci al Moldovei Eustratie Da-
bija, in intelegere cu rudele fundatorilor el, a inchinat'o mandstirii
sfintului Paul de la muntele Atos.
Causa acestel inchindri se .vede din actul de inchinare, facut din
porunca lui Eustratie Dabijct, care sund precum urméza:
cNoi Eustratie Dabija Voevod, cu mila lui Dumnedeil, Domn Mol-
dovel; Pentru cd prea bunul Dumneded, carele prin intelepciunea sa
cunOsce tote, si fiind-cd noT suntem &Mori a-T multdml pururea, pen-
tru cd el ne-ail deschis portile milostiviril sale si ne-ail luminat
prin lumina intelepciunil sale, prin care am védut si am cunoscut cd
nici o slava pdmintescd nu este stdtornica, nestrdmutatd si nemuritOre,
si cd omul vestejesce ca flórea, trece ca umbra si se nimicesce: m'a
ales din sinul maicei mele si m'a (lama cu Domnia si ocarmuirea acestel
te'ri, dupre inalta si cerésca sa mild ; NoT am bine-voit cu mila Parin-

(1) Melchisedec, op. cit., pag. 317,

(2) S. Fl. Marian, op. cit., pag. 50

www.digibuc.ro
 PORTRETIII, LUI MIRON COSTIN 29

tolul, cu ajutorul Fiiulul I cu conlucrarea Sdntului *i de vietd Med-

torului Duh, de a nóstra bund-voe, cu suflet eurat i luminat, din
&Rd inima nOstrA, cu ajutorul lul Dumnedeil, cu binecuvintarea celor
patru archierel al Moldovel, a Sfintiior sale Ghedeon, Arhiepiscopul si
Mitropolitul Sucevel, Dosotheiil Episcopul Romanulul, Teofan Episcopul
Rädautilor, §i Serafim Episcopul HuOlor, §i cu voia Divanului intreg
al boerilor no§tri al Moldovel, marl i mid, sä ne ocupdm §i sä ne
interesdm despre buna rinduiald a sfintel mänästirl, numitd Teodorenii,
co este aprOpe de ora§ul Sucevel, fdcutd intru pomenirea cinstitel
Inälàrl a Domnului nostru Iisus Christos, §i ziditd de reposatul Teodor
Movild Postelnieul. Decl, fiind cd disa mándstire prin administrarea
cdlugdrilor locall din Ora nósträ, r6mase fdrd vite i cu totul särd-
cad §i este in ajunul pustiiri sale ; unele din acaretele, cu carl cti-
toril s6I o donase, Rind chiar vindute i instrdinate ; Noi ne-am ocupat
de prosperitatea ei, i in acest scop, dupd ce ne-am inteles cu ctitorii
si, §i anume, cu boiariul nostru Miron, Costin Parcalabul Hotinuldi, gi-
nerelelul loan Movild, §i cu cele-lalte rude ale lui Movild, nepotl i strd-
nepotl ai luf Teodor Movild Postelnicului, etitorul sus disel mändstirl,
noi cu invoirea lor, am inchinat disa mAndstire Teodorenil mAndstirii
sdritului Pavel de la muntele Atos, unde se cinstesce pomenirea sari.
tulul, sldvitului i marelul mucenic al lui Christos Gheorghe, purtgtorul
de biruintä, v6dênd cä cdfi-va calugarI Sêrbi de la disa mAndstire
a sântulul Pavel de la Aton se gdsesc alma cu invoirea ctitorilor,
caril cu deplina lor consimtire a inchinat §i consacrat acéstd sdntä
mandstire cola a sdntului Pavel de la Atos, cu tote vitele, acaretele
§i locuitoril s6I, viile, mo§iile §i robri tigani, dupd cum se adeveresce
prin actul dat sfintel mändstirl §i prin osebit inscris fAcut cu propria
mând a ctitorilor, constatând bonavointa lor. Deci, vödênd acostd
danie i inchinare, fdcute de buna lor voe, no): de asemenea am in-
Ora din partea nOstrd indemnat de binecuvintarea a patru Archierel
al Moldovel, §i de consimtemintul sfatului Domniei nOstre, hotdrind
ca disa mändstire Teodorenil sd fie inchinatd mändstiril mentionate
mal sus a sdntulul Pavel de la Atos, cu tOte acaretele i locuitoril
seT §i cu tot venitul sëü, i ca disa mdndstire a sântului Pavel sà
aibd a trimite un egumen, insotit de cdlugdril trebuitori ; cu conditiune
fug, ca ctitoril sd cOrd socotOld egumenilor pentru tOte vitele ma-
ndstiril, care in loc de a se imputind, trebue sti se inmultesca, §i ca
cdlugarii disel sfinto marl mändstiri a sf. Pavel de la Atos, pe lingd
bine-cuvintarea lor, sd aibd a inscrie nurnele nostru, precum §i nu-

www.digibuc.ro
30 B. FL. MARIAN

mele ctitorilor in marele pomelnie la marele jertielnic, i sa Led in

fie-care an pomenire, dupa obiceiil, cat va sta santa mänästired) (1)
Si acuma, dupà ce am vorbit putin i despre manästirea, in care se
aflä portretele celor doug persOne, despre earl ne-a fost vorba mai sus,
sä trecem la descrierea acestor portrete, si in special al lui Miron
Costin, care, de astà data, ne interesézd mai mult.
Pe laturea despre r6sarit a paretelul, care despartesce pronausul de
naus, 0 i anume in mana drépta cum se infra pe usä sail in partea
despre amiadi, se aflä aceste portrete, zugravite in forma unui tabloü
de inältime i lätime de eke 2 m. 25 cm., care tabloil este incunjurat
de un cadru de 15 cm. latime.
Portretul lui Teodor Movild, ctitorul manästirii, e zugrAvit in spre
paretele despre amiadi iar cel al lul Miron Costin in partea despre usa.
Portretul lui Teodor Movild are la drépta sa urmatórea inscriptiune
In limba grecésca:
61E06,52POE MOrIAAE HOETEANIKOE '0 KTITS2P.
Romanesce :
eTeodor Movilä, postelnic, ctitor).
Miron Costin tine in maim stanga biserica Teodorenii pe care o in-
china sf. Paul din muntele Atos, aratand cu mana dréptä spre dinsa,
iar de desuptul bisericel se afla urmatórea inscriptiune asemenea in
limba grecésca :
MITTN KTlI IIPOKAAAMHOE TOT XOTINIOr. '0 'A<DIEPSIEAE TO

MONAETHPION ED TIIN MONIIN Tor cArlor HATAOT 'EN ETH 7172.

Romanesce:
,Miron Costin, parcalabul Hotinului, care a afiorisit manästirea ma-
nastiril sfintulul Paul, In anul 7172 (1664)..
tat limbracamintea luI Teodor Movilä cat si a lui Miron Costin
e la fel. Singura deosebire consta numal in colOrea materiel din care e
facuta.
Teodor Movila e de statura cu putin ceva mai mica decat Miron
Costin, are ochi caprii, fata ofelita, barba négra ; mantaua de colóre
rosie-trandafirie, cu florl albe si cu marginile negre, iar haina de de-
supt albastra.
Inaltimea lul Miron Costin, ast-fel cum se aflä zugravit pe parete,
e de 1 m. 92 cm.

(1) Melchisedec, op. cit. p. 316-318.Miron Costin, Opere complete, ed. de V. A,

Urechik T. I. 13ucuresci 1886, p. 703-704,

www.digibuc.ro
 1"011.TRETIIL LITI MIRON COSTIN 81

Cliciula e de colóre négra l i cu fundul deasupra galben. In partea

de-asupra a acesteia, §i anume spra drépta, se afla trel pane, dintre earl
cele douö de-asupra sunt in partea superiOra galbiT, iar In cea de jos
roietice. FulgiT panel a treia, care vine in partea de desupt, sunt de
colóre verdie, iar cotorul ro§iu.
Fafa e putin lungäreta.
Ochii, sérnb`na a fi fost capril, iar umeril obrajilor rumenT, un semn
ca era om sanëtos, plin de viata.
Barba dintru inceput a trebuit sä fie carunta, acum Insä, din causa
umedeleT, s'a cam spälatocit, §i de aceea aratä mai mult alba decal
caruntä.
Mantaua, cu care e imbracat, e facuta dintr'o materie al carol camp
e de colóre caramicjle O. lmpodobit cu florl alba. Ea e 'Dana sub barn'
brodata cu tin fel de materie Intunecat-viOnie.
Umerei mantald sunt intunecati-vi§inii, ca §i bordura cu care sunt
in legatura.
Mtinecile mantald sunt a*a de scurte, !neat nicT nu ajung pana la
cOtele manilor. Marginile sail capetele acestora sunt bordate cu de-a-
ceea§l materie Intunecatä ca §i bordura.
Partea de sus a mantaleT, adeca cea Intunecat-viinie de pe umeri,
e despartità de bordura cea Intunecata a manecilor prin un fel de
cordea caramidie.
Pe sub manta e Imbracat cu o alta haina de colóre deschis-verdie,
iar paste acésta e incins cu un colan de la care se vb'd numai pafta-
lele, cari sunt facute dintr'un metal galbiil, avênd la mijloc o elipsa
albastrie, care probabil represintä o piatra scumpa. Manecile acesteT
haine, cari ail aceea§1 colOre deschis-verde ca §i haina Intrega, ajung
pana la incheeturile manilor uncle sunt fOrte inguste §i acoperite cu
manecari de culOre deschis-gälbie, probabil cusute cu fir de aur.
Pe degetul aratator al maneT drepte are un inel cu o pétra scumpa
albastra indreptata catra spectator.
Incaltämintele, de la earl se vsed numaT virfurile, sunt f acute din
saftian galben-ro§iatic.
Acesta e portretul luT Miron Costin de la mandstirea Teodorenii din
BurdujenT, figura demna, inteligenta §i cugetatóre, cu portul istoric al
hoerului moldovén, intocmal potrivita cu caracteristica cronicaruluT
nostrul
Se nasce acuma intrebarea : daca acest portret al lul Miron Costin
este autentic.

www.digibuc.ro
32 S. FL. MARIAN

Miron Costin, dupa scirile ce avem, s'a ndscut cam pe la anul 1628 (1)
0 a fost decapitat din porunca lui Constantin Cantemir Vodd in anul
1691 luna lui Decembre (2).
Deci in anul 1664, cand a inchinat manästirea Teodorenii S-tului Paul
din muntele Atos, dupa cum ne-o arata acésta actul de inchinare §1
inscriptiunea de langa portretul ski, nu numai ca era in flOrea vietii
sale adeca de 36 de ani; ci tot-odata §i Pdreeilab de Hotin, in care func-
tiune se afla constatat de la 24 Decembre 1661 §i pand la 13 Fe-
bruarie 1664 (3).
Prin urmare pe de o parte pictorul, care i-a fäcut portretul, a avut
destuld ocasiune ca s5.-1 vada in persona §i sad zugravésca de pe
natara, iar pe de altd parte Miron Costin, mai traind de la data in-
chinaril mandstiril Teodoreni Inca 27 any, a avut destul timp a vedé
daca portretul din acéstä mdnastire e adev6ratul ski portret, §i'n
cas contrar s5 dispue indreptarea lui.
E o regulä generala ca numai ctitorii inchind bisericile. In casul
de fata insa, cum arata cele douë portrete, ctitorul mandstirii stä la
o parte, iar Miron Costin o inchind. Acésta insä este din causä ca
primul el ctitor Teodor Movilä, dupa cum ne spune actul de inchinare,
nu mai traia, iar intre urma§ii ctitorului Miron Costin este numit in
rêndul dintâiü ca impreuna ctitor.
Modul cum a devenit el impreund ctitor se explicti din urmatOrea
imprejurare :
Miron Costin avea de sotie pe Iléna, flea lui Joan Movila (4) fiul
ctitorului Teodor Movild (5).
Dupd mOrtea acestora Miron Costin, ca ginere al lui Joan Movild,
era, in lipsa altor descendenti a MI Teodor i Joan Movilä, gall de
sotia sa Iléna, urma§ul ctitorului §i singurul in drept s'o inchine.
(1) V. A. Urechia, Schife de istoria literaturei romdne. Partea I. Bueuresei 1886.
p. 206.
(2) Miron Costin, Opere Complete, ed. V. A. Urechid, t. I. p., 339-340.
(3) Ibidem, p, 305 si 307.
(4) Miron Costin, Opere complete, t. I, p. 211 si 329.
(6) In actul de inehinare Miron Costin, ea ginere al lui loan Movila, este pus in
rand eu nepotii i stränepotii lui Teodor Movila; iar dupa un ehrisov de la Ioan
Voda-cel-Cumplit din anul 1574, asupra edruia mi-a atras atentiunea d-1 I. Tanovi-
eean si care se afla in Coleetiunea Academiel Romane (XLVII, 230), Teodoi Movila,
fiul Logoretului loan Movila, are ea frati mai midi pe Iuraseo eiasnie, Gheorghe calu-
garul (mai pe urma mitropolit al Sucevii), Irimie i Simion, iar ea surori pe Gréca
§i Sehauca. De aid reese ea loan Movila, soerul lui Miron Costin, nu putea fi de
cat fiul lui Teodor Movila.

www.digibuc.ro
 PORTRETUL LUI MIRON COSTIN 33

Ce se atinge de, pictura celor dou6 portrete, dupa cat m'arn putut
eil convinge, e originala, nealterata in decursul timpului de la mOrtea
lui Miron Costin in c6ce. Atka d6ra s'ar puté nurnai admite ca ea
nu s'a efectuat chiar indatä In anul 1664, cand a fost manästirea in-
chinata, ci la vr'o cati-va ani mai in urma, in tot casul insa Inca pe
cand se afla Miron Costin in viéta, cad acesta, dupa cum am amintit
deja mai sus, a mai trait Inca 27 de ani dupa data inchindrii.
Ao fiind, nimic nu se opune de a considera portretul din manasti-
rea Teodorenif ca adevèratul portret al lui Miron Costin, marele lo-
gofét si cronicar al Moldovei.
Mai rëmane Inca intrebarea: daca acest portret este unicul al lui
Miron Costin ?
Inainte de a rëspunde si la acéstä intrebare, suntem Mori a vorbl
cate-va cuvinte despre un alt portret, descoperit in anul 1866 de co-
legul nostru d-1 V. A. Urechiä, si atribuit de asemenea lui Miron Costin.
lath ce ne spune d-sa in privinta acestui portret:
«In familia atat de patriotica a cavalerului Costin, in Bucovina, se
pastréza originalul acestui portret,adecd al lui Miron Costin,In forma
de medalion sculptat. Noi II reproducem in litografie dupa o exce-
lenta si fideld fotografie ce d-nii Costinesci au bine-voit sa permita
a sc6te dupd originalul d-lui Panaiteanu Baltasare, meritosul direc-
tore al scOlei de pictura din Iasi, si carele a fost trimis in tOmna arm-
lui trecut in Bucovina si la unele manastiri de pe acolo, spre a ina-
vuti albumul archeologic si artistic al ministeriului.
q Avem de facut cate-va observatiuni importante asupra acestui por-
tret al celebrului nostru cronicar.
cLa biserica Balinesci, acuma nurnal nisce ruine in Moldova, esistä
o zugravéld in fresco din secolul XV-lea, representand pe logofkul
Joan Teutu si pe sotia sa, titorii acelei biserici.
.Dacd amintesc acéstä zugravelä, este spre a arata ca afläm intro
portretele lui Teutu si Miron unele asemánári extraordinare in costum
si in poza, si multe chiar si in fisionomie. In adevèr, la ambii aflam
acelasi superb costum venetian, in acelasi mod brodat, asa cil am fi
autorisafi a conchide cä acest costum era ceea-ce am put6 numi adi
o uniforma, uniforma de Logofk mare.
< Portretul lui Teutu, fiiud cu colori, bine am puté stabill si colorile
costumului lui Miron. ma, coloril la Teutu sunt caramidil, haina de
desupt rosie deschisa si cu capetele bordate cu cacom ; cingatOrea cu
paftale, care acestea numai diferesc ceva la ambele portrete ce corn-
Analele A. R.Tom. XXILMemoriile Sect. Istorice. 8

www.digibuc.ro
34 S. FL. MARIAN

pararn. Pe de-asupra un fel de manta, cu manecile.despicate, cu guler

de blana de samur. Colórea stofei, avut brodatd cu aur, este la Teutu
albastrie. In cap un toc cu broddrie de aur in arcade.
.Compardnd ambele po-rtrete din privirea fisionomiei, se vede in-
data predominand acelasi tip. Acelasi nas prelungit si achilin, aceleasl
sprincene largi i formand arcade bine desenate ; barba maricica, désa
acoperind mult buzele; plete lungi pantt la umeri. Diferinta quasi unica
este ca Miron are mustati marl si plecate in jos si Teutu le are mai
putine i intOrse in sus. In fine, corpul acestuia se vede a fi fost mai
putin voluminos.
.0 observare mai importanta este acesta :
<Pe medalionul ce reproducem astacji cetim scrisa data 1578 i in
jos inscriptiunea :
NA CZE SC PRZYBYCIA LOGOFETA MIRONA Z MULTAN DO
KRA KOWA.
Adecd:
«In onórea veniril Logofkului Miron din Moldova la Cracovia.
«Ne incurca forte mult data de 1578, daca nu este o erOre a gra-
vorului, punend un 5 in loc de 6, adeca 1578 in loc de 1678, er6re care
este in cat-va inadmisibila.
<De ce ne 'ncurca acesta data ?
<Pentru cd noi scim ca Miron Costin, pe la 1640, abia era copil um-
bland la sCOla din Bar, in Ucraina, si dar la 1578 nici era nascut, iar
portretul nu se pOte aplica nici tatalui sèü, Postelnicul Alexandru Costin
< Se scie Inca cà Miron Costin pe la 1674 numai fu tritnis amba-
sador in Polonia spre a mijlocl tractate de pace intro Polonia i Turcia.
.Sunt datele citate mai sus din viéta lui Miron Costin logofétul su-
ficiente ca sti convingd pe veri-cine sag cà portretul ce dam nu este
autentic sag at este o erOre la data inscrisd pe el. Noi inclinam pen-
tru versiunea din urma; credem cd data portretului acestuia urrna sd
fie 1675 sag 1678, adeca sag anul cand Miron fu tramis ambasador in
Polonia, sag doi-trei ani dupa acestd ambasadd, atunci cand uciderea
lui de Canternir la Roman, atrase atentiunea amicilor §i cunoscutilor
sill. din Cracovia.
<Mult ne-ar lumina asupra acestui punct explicarile ce ar bine-voi
a ne da ilustra familie Costin din Bucovina.... De la ea numal am
puté afla cum i cand a venit la maim familiei acest portret i dacd
cifra 5 de la data nu o cetim noi eeti in fotografie, adeca daca nu
cum-va este tocmai un 6 necomplet, sters ?) (1).
(1) Buletinul instructiunei publice, 1866, p. 519-520.

www.digibuc.ro
 PORTRETUL LVI MIRON COSTIN 35

Din sirele acestea reese cä d-1 V. A. Urechid stä la indoiald despre

autenticitatea acestui portret, saü, mai bine dis, cd ar fi portretul lui
Miron Costin.
$i cu drept cuvint se 'ndoesce. Cadi anul 1578, pe când Miron Costin
Inca nici nu era nascut, cum si inscriptiunea: NA CZESC PR ZY
BYCIA LOGOFETA MIRONA Z MULTAN, pe rornânesce: (In onórea
venirii logofetului Miron din Muntenia» (nu Moldova, cum traduce d-1
Urechid), se opun parerii cd am aye a face cu portretul lui Miron
Costin, logofetul Moldovei.
Fiind acuma in Bucuresci si avend distinsa pnicere de a cum5sce
pe d-1 cdpitan de cAldrasi Miron Costin, descendentul cronicarului Mi-
ron Costin, d-sa a bine-voit a-mi pune la dispositiune pentru acest
memorii.1 placa de metal cu chipul atribuit logofétului Miron Costin,
pastrata in ilustra familie si acum in posesiunea d-sale.
Acest chip, dupd cum aratd chiar originalul, nu se asémend de loc
cu portretul autentic al cronicarului §i marelui logofet Miron Costin
de la manastirea Teodorenii. Din aceste consideratiuni trebue inlAtu-
ratä pdrerea cd chipul cu inscriptiunea: <In onórea venirii logofétului
Miron Costin din Muntenia . si cu data 1578, ar representà pe Miron
Costin.
Tot d-1 cdpitan Miron Costin mi-a comunicat cd. in Museul de arte
din Viena, se afla un portret al strdbunului ski Miron Costin, in ma-
rime naturala, cusut cu fir, care dintru inceput a fost al unei mánds-
tiri din Bucovina.
Acest portret a fost expus la Expositia universald vieneed din anul
1873, unde d-sa insusi l'a vedut. Dar spre pärere de reil, pAnd acli nu
avem o copie dupd acest portret.
Ar fi de dorit ca Academia Romând sä iea mésurile cuvenite pen-
tru procurà i acestd copie spre a se completd imaginea marelui
nostru om de stat si istoriograf.

www.digibuc.ro
Ana lele A. B. XXII. Nem Sect. Istorice.

..
-., , '.

,
tioilmt v,I. 1.,-gtittIVIVIegiltillilltilliiii9VIMMICA
e" c"....-.....:-. c_.
. 1.

'MI qt11 istit 1,r9.1.iii.b ...M.=

° .
Ju -r!"- c-,.. .

. '

1174.srej
a

ft.
0-
CA ttilf
mrib 17513)411N(OU

" ISAS T.6 1,401/At1,HPION

'!, 041 tA041114

Aou 3
76VAnou ru,k,
f
ETH
112,

-L

Socecil.

TEODOR MOVILA §i MIRON COSTIN

din biserica mändstirii Teodorenil de la Burdujeni.

www.digibuc.ro
 PORTUL BARBEI *I PERULUI LA ROMANI
DE

ION KALINDERII
Membra al Academiel Romane.

AFedinfa de la 4 Februarie 1900.

Studiul barbel §i al coafurei la Romani cu numer6sele variatiuni,

ce ail incercat, p6te sti lie privit ca o ramura cu material bogat a
archeologiei, cad acéstä sciinta cuprinde tot ce privesce viéta publica
sail intima a stramo§ilor no§tri.
El ofere un interes serios din punctul de vedere istoric, pentru-ca,
cum dice prea bine Marquardt, p6te servl la determinarea cronolo-
gica a monetelor §i a obiectelor de arta.
Numismatil §i archeologii II datoresc pretiOse indicatiuni; de aceea
vedem pe Krause, in remarcabila sa scriere Plotina oder die Kos-I
time des Haupthaares bei den Völkern der alten Welt (Leipzig 1858),
call dä mind osten615, fail a isbuti insä pe deplin, a determina di-
feritele fase ale coafurei in anticitate.
Coafura, orl-cat de simplä ar fi, nu este nici odatä exclusiv natu-
rail, cum observa bine artistul frances Eug. Guillaume in Etude sur
l'histoire de l'art (Paris 1900). Ea resulta dintr'un act voluntar, denota
o grija deosebitä, p6te O. fie o arta. Din punctul de vedere al istoria
trebue s'o privim ea un detalifi al moravurilor, ca o caracteristica
partialä a obiceiurilor unel rase 0 unei epoce. Istoria nu are dedi
dreptul de a rasa cu dispret in-laturi o arta care stä in strinsa le-
gatura cu imbracamintea, pentru-ca acel dispret s'ar resfringe nea-
ptirat §i asupra scriitorilor iiii poetilor latini, car! s'aii ocupat f6rte

www.digibuc.ro
38 ION KALINDERIT

des cu coafura, i pentru-cd nu putem exclude urmele acelei arte din

museele, din cronicele §i din memoria n6strA.
Cu istoria portului barbel i coafurel la Romani s'ail mai indelet-
nicit §i I. Becker, W. Teufel, Guhl §i Konner, Visconti in Iconogra-
phia romana, Clarac in Musée de sculpture, Edmond Labatut, E.
Sag lio, Maurice Albert i E. Pothier, Humbert, Menard, Baumeister;
asa in cat se pete dice, Mil a se depOrta de adever, cä numismatil
0 archeologil ati gAsit in acele savante lucräri ajutOre pretiose.
In anil din urmg d-na Contesd Marie de Villermont a publicat o
carte fOrte volumin6sA intitulatd Histoire de la coiffure feminine,
avec une pré face par Carmen Sy lva (Paiis 1892), carte dedicatA
Maiestdtei Sale Reginei nOstre, in care epoca romand e tractatA numal
in trecet, dar care atestã un studiil fOrte atent al acelei arte din
partea autOrel, inzestratä cu un adeverat talent literar.
Poetii latini eroticl ca Ovidiii, Propertiu, Tibul, Martial, Gal lu, etc.
ne dovedesc de asemenea ce pret mare se punea pe ingrijirea peru-
lui la Roma, cad vorbesc fOrte pe larg de acest subiect, adecA descriti
numerOse coafuri, mai cu semA de femel, ingrijirea lor, ornamentele
ce li se adaugiail §i parfumurile ce se intrebuintaii. Ace§ti amid al Mu-
selor ne initiezd la secretele de cari se serviaii femeile pentru a face
sä se credA cA aii per frumos, §i
ne descoper tOte mijlOcele la earl
recurgeati pentru a ademeni vulgul
nepriceput.
DacA credem pe arti§til §i pe scrii-
torii anticitAtii, mai ales pe Varro, Ro-
mann' all purtat, pana la anul 454 de
la infiintarea Romel, barba §i perul
lung. Se dd ca probl cA panA atunci
nu se vorbia la Roma nici de coafori,
nici de bArbieri. Acesta este o exage-
rare. In adever, din vremurile cele
mai depArtate, Egiptul, Babilonul, Asi-
ria i Fenicia, chiar Grecia, ail cuno-
scut briciul, precum dovedesc multe
descoperiri (Fig. 1). Ast-fel s'ail gAsit,
Fig. 1.--Briciii antic, gasit la Bolonia.
mai ales in mormintele Etruriei, cutite
earl ail fost privite cu 6re-care temeiti ca briciuri.
Cutite de acest fel s'ati gasit de atunci chiar la Roma in mormin-
tele Esquilinului, dintre earl unele sunt din secolul VI inainte de

www.digibuc.ro
 PORTIIL BARBEI *11' PERIILITI LA ROMANI -39

Christos; ele se v6d in colectiunea comisiunil archeologice comunale

romane. Marquardt observd cá sdpdturile de la Pompei, cari ail dat
resultate ash de remarcabile in ceea ce privesco uneltele i athtea
alte obiecte, earl ne informézd despre vieta privatd a Rornanilor, n'ag
scos la lumind nici un bricii. Trebue insd sá observdm, cä cote ce
erail de fer cdci Inuit() se faceag de bronz find obiecte subtirl,
rugina de sigur le-a distrus.
Cat despre fórfece (1), cea-laltd uneltd a coaforulul, Grecil airi intre-
buintat de timpurig nu numal fórfecile cele marl pentru a tunde postav
sag oile (Fig. 2), ci i cele mid pen-
tru tdierea barbel si a Orului, pre-
cum se vede din mai multe fOrfeci
(Fig. 3), provenind din descoperiri fä-
Cute la Aegeae (Eolida) i dintr'un
grup de pdmint ars de la Tanagra
representhnd un bdrbier, care taie u-
nui client pdrul si uncle
se pOte forte bine vedO
chiar forma lor. Roma-
nii insä n'ar fi cunoscut
fOrfecile decat de la anul
453 do la infiintarea Ro-
mei (adeed 300 de ani
inainte de Christos), pre-
Fig. 3. Fortex cum pare a resulth din-
(fórfece pentru Fig. 2.Fórfeci marl, de postcioar.
tr'un pasagig al lui Var- (Petra se afla la museul din Sens).
tunderea peru- ro in De re rustiect. Cu
lui si barbel).
tOte acestea obiceiul vechiii, de a purth pérul lung si
barba de asemenea, a resistat inventiunil briciului ii fOrfecilor.
(1) Forfex, pe grecesce occitc sail ipcd.e(hov: diminutiv forfecula salt gasit in multe
locuri. Din mai multe descoperirl facute si in Grecia si in Italia, resulta cli Grecii
si Romanil n'ail avut fórfeci de forma alor nestre, adeca alcatuite din done' lame
mobile in jurul unui cuff' si terminate la .un capettlia cu inele cu cari se prind.
Fórfecile ce reproducem eel (Fig. 3) sunt de origine romana sigura, de fer, i ail
fost gasite la Maienta, vechiul Moguntiacum. S'ati gäsit si de bronz, dar acestea
sunt forte rare. Cu tote acestea am veclut asemenea hided la museul din Neapole.
Ferfecile fiind un object forte intrebuintat in vieta clilnica, se intelege câ Roma-
nil le-ail asezat in morminte ca nisce obiecte de predilectiune ale mortilor.
0 fresca frumósa de la Porapei infatiseza Amori, cari taie flori cu fórfeci, ca ace-
lea ce am reprodus mai sus, pentru a forma cu ele corene.

www.digibuc.ro
 40 ION ICALINDERII

In adever, dupA Pliniu, inainte de Scipion Africanul al doilea, ni-

meni la Roma nu se radea dilnic. Mai tarditi se renunta la taierea
barbel 0 perului cu fOrfeci 0 cu bricifi, i se introduse
obiceiul smulgeril firelor de per cu ni0e cle0e mid nu-
mite volcella (Fig. 4), sail ungerea cu unele substante
care-I faceail sä cad&
Acele volcellae semanaii cu totul, dupd cum vedem
din cele gasite la Pompei §i din descrierea lui Martial,
cu cele in us acuma : c Smulgeti fail intardiere firele
de per, cari fac umbra pe buzele vOstre Purgent-
que crebrae cana labra volcellae, dice acel poet.
Roma priml din Grecia, nu numai taierea parului, ci
Fig. 4. §i consacrarea deilor a primului per tdiat copilului,
Volcella sail precum 0 a prime! barbe a adolescentului.
Vulcella
Se celebra chiar acest eveniment solemn prin o ser-
bare 0 sacrificii. (1)
Acest punct nu este insä bine stabilit : sunt autori cari pretind, ca
Romanii nu oferiati deilor perul lor, cum faceail Grecii, ci numai barba.
Preferim sä urmam pe Marquardt, care admite parerea contrarie.
Pare in adever ca resultd din epigramele lui Eforion (Antologia
grecésca, I, pag. 189, N-rul 1), a lui Rhianus (ibid. pag. 233, N-rul 10) §i a
lui Theorides (II pag. 43, N-rul 5), ca Flaviu Earinu, libert al lui Domi-
tian, e§ind din virsta copildriei, i0 consacrä perul lui Esculap, in ora§ul
seil de nascere Pergamon.
Ca amintire a acelui obiceiti, vedem cd Octavian, pe atunci in virsta
de doue-deci §i patru de ant, se creda dator, când 41 tunse barba, sa
dea poporului o serbare, §i acest exemplu fu urmat de Neron cand
lila toga virila, mai tardiil de Caligula §i de Heliogabal, cu ocasiunea
acelea0 ceremonii. Neron merse chiar mai departe, 0 afierosl barba sa
lui Jupiter Capitolin, intr'o teed de aur, impodobita cu märgaritare.
(1) D-1 F. Howard Collins in resumatul sea al filosofiel lui Herbert Spencer
clice : La numerese popere se oferià perul ca jertfd de impacare manilor parin-
tilor. Triburi intregi se tundeati la mertea cefilor sail regilor ci adueeati perul ca
, semn de supunere fatä de leitate. Une-ori perul capului se oferia unui superior
in viéta in semn de respect.
Child incetä usul de a mânch ducmanul invins, se introduse pe nesimtite acel de
a se multerni a-1 impune tunderea. Acea tundere, distrugere momentand a perului,
echivalit simbolicesce cu aceea a trupului la care se renunta printr'un sentiment de
omenie.
Tunderea inlocul tdierea mânilor sau a urechilor, cu avantagiul de a 'Astra ne-
atinsit vie% sclavului, care putek aduce servicii.

www.digibuc.ro
 PORTUL BARBRI J PERULUI LA ROMANI 41

Afara de Impèrati, §i simplii cetateni se aratara ze10 1. de a urma acest

exemplu. 6re sa deducem de aol cä dupd taierea barbel, care se facea
cum se crede in genere la 20 de ani, ea disparea de pe barbiile Ro-
manilor ? Contrariul resulta din cercetarea monetelor de la sfiritul
Republicel, i a celor batute de Cesari, i inca din multe alte sorginti.
La epoca cand traia Ciceron §i inainte i in urma ei, dupa ce in-
depliniati ceremonia läsatului barbel, tinerii cunoscuti sub denumirea
de .barbati juvenes, barbati bene, lasail din nod sa le crésca barba
si chiar Ingrijail mult de a intretine, nu barba intrega, ci favorite,
barbula.
Acest obiceill se vede din faptul, ca pers6nele cu mai putin de- patru-
deci de aril 'Arta in tot-deauna o barba scurta, care impodobesce une-
oH obrajii §i barbia, pe cand cele earl ail trecut de acea virsta,
renunta la barba. Dovada acestel mode se vede
pe medalia rara, pe care Cesar, care e tot-deauna
infdtipt pe cele lalte efigii färä barba, porta din
contra barbula (Fig. 5), dupd ce Senatul i-a dat
onorurile apoteosei. In fine barba nu era supri-
mata cu totul decat dupd patru-deci de ani impliniti.
Barba lasata lull& se privia ca un se= de Fig. 5.--Cesar infdtisat
dolhl, §i nu se purta decal de persOnele lovite cu barbula.
prin m6rtea unei rude, sad de o condemnare, de
acusati, de §efiI partidelor invinse, ca o dovadd de partea ce luaii la
durerea reL Acea
dovada de intristare
o dete Cesar, dupa 'J
infringerea locote-
nentului sèü Titu-
Fig. 6. Octavian rius, in rasboiul Ga-
eu barbá in semn liei, precum i alte
de dolia dupa des- persOne insemnate,
bindrea dintre din-
in imprejurari ana-
sul i Sextiu Porn-
peiu. loge (Fig. 6).
Primii Cesari pa-
rasira acest ornament viril, dar de la
Adrian, care lasa sa crésca barba pen-
tru a ascunde un neg la barbie (Fig. 7),,_
curtenil din epoca lui i toti Impe'ratil
pe rind pada' la Constantin se aratard Fig. 7. Adrian, cu barba.
cu 0 barba intrOga i impunetOre.

www.digibuc.ro
42 ION ICALINDERII

Forme le insd variail, cum dice Visconti in Iconographia rornana §i pre-

cum dovedesc si mai multe medalii i monete ale Imp6ratilor. Comparand
de exemplu portretele i busturile lui Heliogabal, lui Gal lian, lui Diocle-
tian si ale altor Cesari, se póte observa neasemënarea formelor de barbd.
De la Constantin pand la Mauriciu, suveranil, afard de Julian, nu
mai 01.0 barbd.
Monumentul de la Adam-Klissi, a &Arai cunoscintd completä o da-
tordm mult stimatului meil coleg, d-1 Gr. Tocilescu, si care intregesce
in chip ash de fericit 3ciintelo co avem do la Colóna Traiand, ne aratd
pe soldatii romanicand sunt representati cu fata liberd cu barba
rasd, afard de un signifer de la No. 13, pe cand pe Colóna Traiand
lipsa de barbd nu e nici de cum reguld.
Barbaril sunt din contra representati acolo toti cu barbd pe metdpe,
afard de eke o figura' la N-rul 33 si 48 ; tot cu barbd e si marea ma-
joritate a barbarilor postati. pe creneluri. In privinta portului pèrului,
nu se póte deosebl cu sigurantd dacd sunt infdtisati cu perul tuns,
dar acésta pare probabil. Acestea sunt indicatiunile ce dd dA Tocilescu
in splendida publicatiune: Monumentul dela Adam-Klissi (Viena 1895).
Trecem acum la portul pèrului la barb ati. Romanil ardtard mult
timp o mare antipatie nentru eleganta coafurel. Oratiu, si mai tardiii
Juvenal, exprimä in adevér, in chip fOrte veridic, moda vremurilor
anteridre, cand se servesc de cuvintele incompti capilli, capillatus,
etc. Scim Ca pe vremea lui Varro si Cicero se mai ye-
cleaü statui din primele vécuri ale Republicei cu capete
impodobite cu tot pérul natural.
Sub August, cand se gdsi cu cale sä se batà monete
cu chipul lui Romul, C. Memmiu monetahll, care exe-
cutd proectul, avis grija de a infdtish pe primul Rege
F ig. 8. M oneta
cu capul lui Romul al Romef (Fig. 8) cu plete, care-I cddeati pe git.
(representat Nesiguranta fund insd destul de mare in acéstä pri-
cu plete pe gat). vintd, suntem dispusi a crede, cã numai in anul 454
de la infiintarea Romei dacd admitem traditiunea
Ticiniu Mena aduse acolo barbieri din Sicilia. Multi cetdtenildsard atunci
numai in casuri nenorocite i barba i pérul lung. Acest obiceiü ajunse
ash de general, in cat pérul lung Ora aprOpe tuturor indiciul, sail al
unei mari intristdri, sail al unel adanci umiliri. Consulul Titu-Liviu, avênd
nenorocirea de a fi disgratiat i chiar osandit de popor, lásase sä-I
crésca pérul in vole. Gaud fu reales, censoril II impuserd sd nu se
mai infatiseze la Senat (anul 544 al Rcimel) decat cu capul ras.

www.digibuc.ro
 PORTE", BARBET I PERIILIIT LA ROMANI 43

S'a observat mult la Roma, cd Milohe, ednd se infAtiO pentru a

se justified de omorul lui Clodius, nu se conforma usului, care deve-
nise ca o lege, adeed nu-si ldsd per mare, nu se imbrdcd reti, nu-sl
dete infati§are umilitd. Multi dim* ea acéstä derogare la un us res-
pectat a contribuit la con demnarea lui la exil.
Trebue sd dicem, cd la aceea§i epoed (546) Scipion Africanul al doilea
se aratti Inca cu per des §i netdiat (promissa cae-
saries), insd numal in expeditiunea din Africa,
dupd cum dice istoricul Titu Liviu, pentru a marl
maiestatea infati§dril §i a face mai multd impre-
siune asupra du§manilor tern' sale. Intorcendu-se
in Italia nu se ardtä deck ras, credincios usului
stabilit. Bustul sea de la museul din Neapole
ni-1 infati§ezd ast-fel. (Fig. 9). De la acea epocd
Romanii, Ore-cum printr'o transactiune intre portul
perului neingrijit al stramoOor i perul cu totul
ras, Incepurd a se conformd tipului de coafurd ce Fig. 9.Scipion Africa-
gäsim la busturile §i monetele principalelor per- nul, dupd un bust de la
sonagil ale Republicei din acel timp, adecd perul museul din Neapole.
de obiceig scurt sail lipit de cap sag cret (crispus,
crispatus), sag cu ondulatiunea sa naturald (capillo leniter intlexo) nea-
coperind insd nici gatuI, nici fruntea §i lipsit de ori-ce frisurd artificiald.
Acesta se vede mai
ales la grupul din
Vatican, ce infatiOm
aci (Fig. 10). Bustul
acelui Roman, päzi-
tor al moravurilor
vechl §i al sotiel sale,
sunt cunoscute sub
nurnele de bustul lui
Caton i al Porciel.
Rafinatil insd, §i
bdrbatii de lume se
ardtard Ore cum In-
ddrAtnici, fatd de
Fig.10.Grup numit al lui Caton ni Porcia
acest nog port al pe-
de la museul Pio-Clementin din Roma. rului.
Nevoiti sd-1 Ode
smut, el recurgeati la diferite podObe, intre alte la usul de all frisd

www.digibuc.ro
 44 ION KALINDERIT

p6rul cu un fer ,cald (ealamistrum). Bdrbatii seriosi nu privira aceste

lucruri decal ca un semn neindoios do moravuri mueratice. Ovidiu
ne infatiska pe elegantil din Roma cum ii dreg
cu mdestrie p'orul cu fierul de frisat; Seneca II
descrie cum petrec cliva la coafor, discutand cum
sd fie asezati zuluffi, i mai preocupati de o ne-
rinduiald in coafura lor dealt de interesele Sta-
tului.
La epoca de care vorbim i chiar in timpul
0.(.) 00 Ir) Imperiului continua acelasi lux. Bogatil tineati pen-
tru serviciul lor sclavi frumosi cu zulufl artificiali
Fig. 11 dispusi cu arta si unsi cu esente i cu mirosuri,
numiti pueri capillati (Fig. 11).
Coafura primilor Cesari era fOrte simplà, pOrul 11 purtail. potrivit,

Fig.12.August tiner (Octavian), dupa un bust Fig. 13.Impératul Tiberiu In tinerete, dupd
din' Louvre din Paris. un bust de bronz din Louvre din Paris.

www.digibuc.ro
 PORTUL BARBEI I PERULUI LA ROMANI 45

nici lung, nici scurt, faradespartire sail &Aram, farä alta frisurä de-
cat cea naturald. August (Fig. 12) e tot-deauna ast-fel representat
in busturi i in statul, adeca cu pserul cam scurt i putin adus pe
frunte.
Tot cu acéstä coafura aüfost infatipti Tiberiu (Fig. 13) §i fratele
sëü Drusu (Fig. 14), Caligula, Claudiu §i cei mai insemnati contem-

Fig. 14. Drusu, fratele Irnpe'ratului Tiberiu, Fig. 15. Neron, dupd un bust din museul
dupd un bust de bronz din Louvre din Paris. , Capitolului la Roma.

porani a lor, de la earl ne-ait r6mas busturi. Acele ale lui Neron,
call le avem, presinta o coafurd mai putin simpla. Nrul soil, de
obiceiil mai lung cleat al predecesorilor self, era une-ori a*ezat in
strate de zulufi (Fig. 15) (comam in gradus formatam), cum vedem
la cate-va din busturile sale. Cate odata acel imp'e'rat lash sä crOsca
pOrul §i sa-i calla pe um'er. Atunci se infati$a ca Apollo.

www.digibuc.ro
46 ION KALINDERU

Traian ni se arata cu perul pieptenat regulat, de la virful capului

spre frunte (Fig. 16).
Luciu Veru (Fig. 17), Marcu-
Aureliu (Fig. 18), Cornmodiu.
(Fig. 19) sunt representati cu
per mic, fOrte Incretit §i 1m-
'Arta in bucle grOse.
Inca din mijlocul secolului II
multi barbati de la curtea lui
Marcu-Aureliu 1§l tundeati pé-
rul exceptional de scurt. .

Portul descris mai sus fu

adoptat de stoici §i era de mult
cel preferit de cei cari afec-
taIt austere ; el fu
imitat §i de crqtini, cari ur-
maü povata sfantulul.
Clement din Alexandria, care
:110 nu permite credincio§ilor sä
pOrte perul alt-feldecat taiat
scurt, iar barba intrega ; cel
Fig. 16. Traian, dupd un bust din museul mult ingaduia s'o scurteze cu
Vaticanului.
fOrfecile. Dupä dinsul o bar-
bie netedd e rusinósa pentru un barbat, pentru ca-i (Id o Infati-

Fig. 17. Luciu Fig. 18. Marcu-Aureliu. Fig. 19. Impe'ratul Com-
Veru. modiu.

§are mueratice. El permite s. se tuncja barba in jurul gurel pentru

a inlesni. mancarea, cu conditiunea insä de a 'Astra incolo barba cu

www.digibuc.ro
 PORTIIL BARBEI I PERULIJI LA ROMANI 47

totul neatinsà, si a lash' ast-fel figura tOth maiestatea eL Cu atAt mai

putin puted sd aprobe usul parfumurilor. lath' ce dice in acéstd
privintd:
«Pentru ei (tineril bogati) sunt pline orasele mistre de lucrätori
«nefolositori, earl lucrézd neincetat sä maseze, sd frece, sà epileze
cacell nemernici earl nu mai sunt bdrbati; pentru el se tidied acele
«nenumérate pràvàlii, deschise diva i nóptea, in carl mesterii acelui
«comerciii necurat, speculând asupra nebunilor, fac repede stare).
Portul barbel si p6rului admis de stoici si de crestini se 'Astra si
sub dinastia siriand. Consultând imaginile ce ne-au r'ernas de la Im-
p'erati in sculpturd si in monete, vedern cà tine pand la sfirsitul +6-
cului al doilea.
Un monument executat in epoca lui Diocletian si a lui Maximian

Fig. 20. Diocletian, Constantin, Severn. Fig. 21. Imperatul

Constantin, incoronat de
Victoria.

Hercule, la 303, aratd cu o mare precisiune de amänunte felul cum

purtail përul Imp 6ratil posteriori impArtirel Imperiului. Acel monu-
ment e un fragment de disc de sticlä sdpatd, infaitisAnd pe Diocletian
min sade lângd Constantin, si aprópe de el Severu (Fig. 20), care
ajunse Cesar dupd Mórtea lui Constantin. Catesi trel aü pèrul noted,
tdiat numal la virf i rotunjit in jurul obrazului.
Constantin (Fig. 21) si urmasil sël pOrtä përul de o lungime potri-
vita, tdiat rotund pe frunte i acoperind cu totul gatul.
Imp6ratu1 Julian (Fig. 22) tined mult sd porte pe'rul lung, ca i barba,
contraria obiceiulul predecesorilor sOi.
Ian.' cum se esprima el in vestita sa scriere Misopogon, prin care
a cautat sd facd de ris pe locuitoril Antiochiel, cari-1 primise rIft i
cari diceati cd nu e elegant:

www.digibuc.ro
48 ION KALINDERU

gArchiloch si Alceu si-ag résbunat prin sarcasme de eel-earl II in-

sultase. Legea me opresce de a trage la respundere persOne cari s'ag
declarat dusmanil mei ; ea nu-mi
interdice insa de a-mi bate joc- de
mine Insu-mi. Incep cu fata mea:
Natura n'a facuto nici frumósrt, nici
ademenitóre, si cum am addogit la
ea o barbd enorme, in care vietui-
tórele alerga ea inteo padure, nu
pot nici s. mananc, nici sä beau
mult ; mi-ar fi fried sà inghit per cu
panea mea.
«Cat pentru a priml sag a da saru-
tari, nu e nici de gandit; barbia mea
de tap ar speria pe baetii vostril fru-
mosi. Vol ye smulgetl cu grija 0,ru1
pe tot corpul, de sigur din causa
simplicitatii vietii vóstre ; et' am un
Fig. 22. imperatul Julian, piept péros ca acel al leului, si
dup5. o pétra. s'apata, de la cabinetul de degetele mele sunt tot-deauna pa-
medalil al museului Louvre. tate cu cernele. Vieta mea nu e mai
amabild deck infatisarea mea.
JJrasc circul, teatrul, de Care n'am mai mult habar decat brdscele de
beta, si nu admit representatiune la curte deck de anul nog, si chiar
atunci ce putin stralucesc ! Nopti fará somn, petrecute singur pe o
rogojina, fara 'ea nimic sà Imblandésed inima mea selbatica, i hrana
de legume earl nu satisfac nici odatii pofta de mancare, mi-ag dat o
fire inchisa, care supera pe drept cuvint un oras infloritor, unde
nu se ved deck dantatori, musicanti, comediani, femel nerusinate, si
tineri desfrinati mal multi decal cetateni ; unde tad lumea, tineri si
betrani, tot-deauna rasI, chefuese Inca de dimineta i petrec 6Ota
nOptea.,
Venim acurn la coafura femeilor, care póte sä para mai interesanta.
Galantul Ovidiu e destul de Indatoritor pentru a le insciinta, Ca arta
le ofere mijh5ce nesecate de a combate urmele vIrstel, ale Mel satl
ale accidentelor capilare, adaogim nol, produse mai ales de boielile In-
trebuintate prea tare. Sa nu se credal cà numal femeile se !

Multi barbati nu dispretuiag de a recurge la acest mijloc pentru a

da din nog perului lor albit colorea de abanos a tineretei!

www.digibuc.ro
 PORTUL BARREI $1 PERULUI LA ROMANI 49

Martial isi bate joc de asemenea persOne in versurile acestea: Ce

stranie metamorfosa! Ciudatti pasere esti, ieri 'Areal o lebtidO, adi
iatti-te corb..
Ast-fel barbati si fern6 aveati adesea durerea de a vede cddêndu-
le pérul din causa substantelor stricilciOse, de cari se serviaii; si o
placere forte trecet6re, de vanitate, se platia adesea cu chefia.
Ovidiu insusi, etilduros partisan al cosmeticului, nu se opresce de a.
certà pe arnanta sa, pentru ea s'a Ocala cu preparate de acestea.
In elegia XIV-a dice :
Iti spusesem sO renunti la vapsea, sd incetezi de a-ti caul negrul tett
<per. Iatd acum, esti silitti s-mi urrna sfatul. Nu te vei mai caul, perul
(teil s'a dus. i cefrumos, cat de lung si de lin erh, când iti cadeh ca
co manta largA panä ia genunchi. Nu acush nici un muritor de cdderea
lui fatala. Niel' pe vrajitorul afurisit, nici pe rivala invidiOsti. Nu
(acush decht pe tine; milna ta, propria ta mâna, a versat cu clocote pe
ecapul tett otrava, care te face acum sa porti per strain, imprumutând
< podOba unei natiuni cucerite ; si cand in jurul teil multi curtesani,
diugusitori, vor laudh pérul teil si frumusetea si lungimea lui, iti vei
dice incet, cu obrazul aprins: Vai, a.cum nu mai sunt eil laudata;
< acea laudd revine feciOrei germane, care a fost tunsd pentru mine ;
<cum m'as mândfi eti cu acea laudd!)
Care erh coafura Romanelor? In Roma antica, coafura femeilor e
fOrte simplii. Fetele sunt obicinuite a nu-si ridica perul decht printr'un
nod pe céfa. MatrOnele urmezd acest exemplu. Cat pentru perul fa-
sonat, impletit si parfumat, el e semnul curtesana dupd Plaut in Bru-
talul (Truculentus). Mai tarelitl, spre sfirsitul Republica foineile luara
arta coafurel sub ocrotirea lor, in urma influentei modelor grecesci, si
pusera mare pret pe peruci ca parte esentiald a coafurei, pe alifil si
boieli.
*i de asta-data e grei1 de a fi precis, cdci ferneile maritate fiind
tinute sa se arate in public irnbrobodite, si monumentele anteriOre
Imperiului fiind rani, e aprOpe en neputintti de a da o idee ceva mai
exacta de felurile portului perului, mai ales din primele cinci secole
de la infiintarea Roma E mai usor de a arath pentru fete modele
de coafurd. Ast fel, privind plansele XII, XIX si XXII ale luerarii
lui Cohen despre monetele Republicei, undo sunt infatisate chipurile
deitelor Diana, Victoria, ale Claudia Juliet si ale mai multor tinere
romane, se va vedé ca ele pOrta perul ridicat, legat la virf si alca-
tuind dinderdtul crestetului un nod gros. Lisa, spre sfirsitul Re-
Analele A. R.Tom. XXII. MemoMile Seq. Istorice. 4

www.digibuc.ro
50 ION RALINDERU

publice i chiar al Imperiului, nu e usor de a determinh stilul care

predornnesce in coafura femeOsch. De aceea aerie Ovidiu : «Mal wr
s'ar numèrà ghinda unuT stejar, albinele de la Hybla, fiarele caH po-
pulézh AlpiL decht nurn6rul nesfirsit de ghtell si de mode noue, earl
r6sar pe fie-care di si intre earl' póte alege capriciul individuah.
Acésta ne explich cum vedem adesea pe medaliile ImpOräteselor (Fig.
23 si 24), cari aunt, impreunä cu cameele i statuele, singurele docu-

Fig. 23. Livia, solia 1u1 August. Fig. 24. Coafurii de la Inceputul secolu-
lui I dupà Christos.
mente plastice ce avem pentru cunOscerea modelor femenine de coafurA,
aceeasi femee cu coafurY forte diferite. Putem cith ca exemplu pe Julia
(Fig. 25), fiica lui Titu, care pOrth douse coafuri fOrte diferite, i pe

Fig. 25.Julia, fiica lui Titu. Fig. 26. Faustina cea tinSrá.

Faustina cea tinserä (Fig. 26), sotia Iu Marcu-Aureliu, care e infhtisatä

Cu doue-deci i cind de coafuri deosebite.
Pentru coafura femee sO ineh sOrnh de mdrirnea persOnei, de infh-
tiserea el, de colOrea pielei, de imbrAchminte, de colOrea pOrulul ci

www.digibuc.ro
 PORTIIL BARBEI I PERULIII LA ROMANI 51

de virstd. De acolo provenia varietatea nesfirsitâ a coafurilor ce am

amintit mai sus, si de aceea piepténatul p'eruluf e afacerea cea mare
a sclavelor unei cocOne.
0 curtesand adund pe'rul dinainte, in cat II dd forma unel easel; alta
stringe massa pe'rului in forma de piramidd ca sd lase gatul descoperit.

Fig. 27. Tutulus. Fig. 28. Nimbus. Fig. 29. ' itta.

0 femee Il incarch capul cu frisuri, sail pOrtd codi false mari; alta
se multumesce cu o simpld impletiturd.
Una Il stringe pletele in retele de aur, ale cdror ochiuri departate
lasd sd se vadd pèrul bdlan. Pérul sim-
plu, despartit pe frunte, se potrivesce de
mhiune pentru o fata lungdrétd. 0 femee
Ii lasä sa salte pe umeri, cum e repre-
sintat Apollo cand tine lira, alta Ii ridicd
pletele ca Diana cea vindtOre.
Poetii satiricl aT timpulta, carl de alt-fel
cdutail in zadar sá indrepteze maniile
compatriotilor lor, ne-ad dat descrierea
fideld a und Romane la toaleta sa.
Specialiste dibace sciaii sd intrebuin-
teze plete, zuluff, timple. Pèrul adunat
in virful capuldi era, cand infdsurat in
suluri in formd de turn, cand prins cu
ace, cand ldsat liber pe umeri, dud adus
de-alungul urechilor i timplelor, cum
se vede in formele ad aldturate: (Fig.
27, 28, 29). Fig. 30. Coafura numità
Se gasise un soli'," de coafurd, care se corymbium.
numid 'Corymbium, §i care dddea c6-
mei infdtisarea unui virf de-asupra capuldi (Fig. 30).
S'a dis : tot capita, tot sensus, cate capete, atatea pdreri. S'ar puté
dice, eke capete, atatea diferite porturi. Cu told acésta diversitate
a modelor femeesci, credem ca, la inceputul Imperiului, coafurile fe-

www.digibuc.ro
52 ION KALINDERIT

meilor erail simple i destul de modeste, precum reese din grupul

Caton i Porcia reprodus mai sus.
Tot cam de la sfir§itul Republicei §i din vremea WI August, avem
un bust al suroril sale Octavia, cu pe'rul ridicat pe frunte (Fig. 31),
cu done codi incepênd de la timple §i o a treia din mijlocul fruntii,
mai grcisg, formând ate0 trele irnpround un nod care cade pe céfa.

Fig. 81, Octavia (bust Fig. 32. Messalina.

de bazalt).

Acésta simplicitate dispare i moda pe'rului frisat se intinde mai

tardA precum se vede la portretul Messalinei (Fig. 32).
Moda zulufilor merge
progresand, in vremea
Flavianilor; ei formóza
pe frunte un fel de dia-
demti. Sub Traian nu mai
e la modà pCrul frisat,
ci se pOrtil impletit. Mati-
dia (Fig. 33), nepóta 1111
, Traian, purth perul im-
pletit, pe cand rndtu§a ei
Fig. 33. Matidia, Fig. 34. Martiana, Martiana (Fig. 34), sorä a
nepOta liii Traian. sora lui Traian.
acelui Impèrat, Ii purth
buclat.
Cu OM acCsVii exagerare, pe la jumkatea vCcului II se reintro-

www.digibuc.ro
 PORTUL BARBEI. I PERULIJI LA ROMANI 53

duse simplicitatea primitiva, precum aratä medalia Crispinei (Fig. 35).

In vécul III, unele fernei romane se coafeza cu tinzple, formand
zigzaguri, earl infd§órá aprepe capul §i ure-
chile pand la gat (Fig. 36), uncle se sfir§esc
cu o impletiturd netedd. Sub Alexandru Se-
ver, se introduc iarà§1 impletiturile, Irma ri-
dicate dinderAtul capului, uncle formézd un
fel de cuirasd (Fig. 37). Portul acesta cu im-
pletituri pare a fi tinut mult timp, precum
se vede din moneta cu chipul Imperatesel
Elena (Fig. 38).
Mai tarcjid Romanele se vede ca ad reluat
coafurile exagerate, formate din trese rotunde
Fig. 35. Crispina.
adunate in virful capului, Minute de frisuri,
carl incunjOrd capul.
In secolul V coafurile sunt Inca inalte i impletiturile formezd ri-
dicaturi pe capetele ferneesci. E forte probabil ca acest port a tinut
pand la sfir§itul Imperiului de apus.
Ace le cate-va coafuri, ce deseriserdm, erad purtate de fernei mdritate;

Fig. 36. Plautilla, Fig. 37. Coafurd din Fig. 38.Impèrdtésa

solia lui Caracalla. secolul III. Bust de la Elena.
Museul din Neapole.

fetele marl urmard ca mai inainte a adunà perul, fard a-I impArti in
done, i a-I innoda dinderdt, ldsandu-1 sä atarne pe umeri. Nu diem
insa ca nu ere' exceptiuni.
Reproducem aol o stampd cu medalii, care infdti§oza o colectiune
cronologicd a coafurilor romane Fig. 39). Ad fost adunate la Cimies
aprOpe de Nice de d-1 Guilloteau, savantul numionat. Acea colecpune

www.digibuc.ro
54 ION KALINDERIJ

cuprinde o perióda care merge de la Lucretia pana la sotia Sfântului

Constantin. Dar cata varietate in acele diferite coafuri, §i cat e de in-

Lucretia Carissia Iulia

Epoca Republicel Fiica lui August

Poppea Iulia Plotina

Sotia lui Nero Sotia lui Titus Scotia lui Traian

Sabina Faustina Crispina

Sotia lui Adrian Sotia lui Marcu- Sotia lul Comodift
Aureliu

Octacilla Cornelia Salonina Elena

Sotia lui Filip Sotia lui Galian Sotia lui Constantin
Fig. 39.

temeiat ceea ce am afirmat, ca e greil de precisat ceva in acesta materie,

www.digibuc.ro
 PORTUL BARBEI I PERULUT LA ROMANI 55

si ch Ovidiu, care compard (ca numer) diversitatea coafurilor damelor

romane cu ghinda stejarului, are pe deplin dreptate.
La Roma natura nu prea produceh decht per negru, ca si astacji.
Acéstä colOre inspirl Ore-cum o idee de veneratiune. Matr Oira romanä
era tot-deauna representath cu per negru. Blonde le erag exceptiuni,
blondä a fost Lucretia. Col Orea acesta a perului, care erh cea naturall
a femeilor din Germania si Galia, adernenl femeile romane. Coaforil
aduceail prin urmare cOme blonde din aceste tea De aceea diceh Ter-
tulian : «Tod femei cari se rusinézd de patria lor si chrora le pare
reit di nu sunt Germane sag Gale; care-0 fac per de bite colorile,
desmintând ast-fel pe Christos care a dis : Cine dintre vol ar pute
sh fach ca un fir de per sh fie alb sag negru ?»
ColOrea blondd erh dar cea preferith de Romani. Poetii latini nu
incetézd de a Mira frumusetea perului blond.
.Gentia dice Gallus nu sunt Ore pletele tale de aur curat ? sag
aurul 41 irnprumuth colOrea de la cirliontii COI atirnati?»
Oratiu intrebh pe Pyrrha: ,Pentru eine ingrijesci sh-ti impletesci fru-
mosul per, fárd lux, dar nu fell arta ?» Catul laudh perul auriu al
amantei sale 'care ese de sub scufa transparenth., si Petroniu afirmd
si el eh: eperul e cu mult mal frurnos child e blond..
Perul rosin, din contra, erh destul de ICI privit. Martial il considerd
ca cel mai mare defect fisic al unei femei. Un personagiii din o comedie
a lui Terentiu, chruia i se propune o fatal cu per rosin, strigh cu in-
dignare: csd ieag pe acesta roscovand? Niel' odath..
Ash dar Romanele, earl nu so näscuse cu acel per blond ce doriail,
il cereal"' arta Autorii andel no spun dresurile earl dedeag femeilor
acel farmec artificial, si cari se fAceat, sag din cenusä, sail din flOre de
verbaseum, sag de uleiii de lentisc, amestecat cu otet; se intrebuinth
insh mai cu semä un sdpun fabricat in Galia sail in Germania din
seu de caprd si din cenush de fag.
Pare dovedit, din textul lui Plinig, ch Galli ail inventat sdpunul.
S'a pretins ch vorbesce si Biblia de shpun. Eremia insä vorbesce in
pasagiul, care s'a interpretat in acest sons, de iarba borith, §i Malachia
de iarba postávarului. Comentatoril ail mers dar, cum se intimplä
une-ori, mai departe decal textul bor.
Acel shpun galic, care aveh si darul de a face O. cresch perul, se
fabrich mai ales la Mattiacum (Wiesbaden) si se vindea sub formd
de glonte, numite pilae mattiacae.
Ironicul Martial ofere in una din epigramele sale pilae de acestea

www.digibuc.ro
56 ION KALINDERIT

unei babe cu desdvirsire chele; acésta boiald se mai numid spunia

batava. .

Pare ca la inceput sdpunu1 nu fu intrebuintat de Romani decat

pentru a modifica col6rea perului ; numai mai tardiii se observard
proprietdtile sale de curdtire.
In sfirsit se gdsiail femel carora le pläced sd dea perului lor di-
ferite nuante de fantasie, afard de galben si de albastru. Alusiunile
la aceste nuante aveau acelasi inteles ca expresiunea francesa: ceinture
dorée. (sDacd cutare femee isi face perul albastru, 6re insemnézd
acésta cd acea colOre e o colOre cinstitd ?
An si caeruleo quaedam sua tempore fuco
Tinxerit, idcirco caerula forma bona est?
Moda de a da perului seu colerea blondd se regdsesce mai tardiu la
Venetiane in secolele XV si XVI.
Ele isi mai tundeau capul pentru a pune o perucd. Pe piata San-
Marco veniail térani cari fdceau comerciii cu per. Vecellio ne dice in
Ilabiti antichi e moderni di tutto il mondo [1590 t. 1] cd Venetianele
ail adus la modd perul blond, si cd nu crutau nici o osteneld pentru
a-i da colOrea si luciul aurului; acelasl autor ne mai spune cd acesta
coloratiune se obtinea prin intrebuintarea mai multor ape. Pentru a le
usca, Venetianele stäteall la s6re pe invelisurile caselor, pe acele terase
de lemn, earl se numiau altane.
Ele sedeau acolo imbrdcate cu panzd subtfre, cu capul acoperit cu
impletituri fOrte fine de pae numite so lane, §i-§i udail capul cu un
buretel fixat in virful unui fus (Vali si G. Molmenti: La vie privée a
Venise, 1882). Acesta explicd de ce Paul Verouese si cei-lalti picton
al scOlei venetiane ail representat ash de des femei cu per blond-ro-
siatec, si cat ar fi de naivi cel can visitand frumOsa Venetia ar credo
cd a petit tipul ferneilor blonde.
Chiar in dilele nOstre, femeile nu ail curagiul sd inceteze de all
da prin boeli acea colOre blondd cand natura le-a refusat-o; ele cer
Inca artei completarea frumusetei bor.

,Revenind acum la Roman% vedem di statul-major al unel armate

are p6te mai putini oficeri decat are in jurul el o damd romand
sclave specialiste can se intrec s'o impodobesca.
Lucian in dialogul sell intitulat 'Epoycsg, si care in scrierile sale nu
descrie moravuri grecesci, ci pe ale contimporanilor sei, atunci supusi

www.digibuc.ro
 PORTIIL BARBEI t PERULIII LA ROMANI 57

al imperiului sub domnia Antoninilor, no-a ldsat un tabloil curios al

unel Romano bogate la desteptarea el:
«Dac'ar vede eine-iva acele femel in momentul cand ele se desteptd,
ar credo ca vede o maimutd sag un babuin, pe cari-i privim ca cObe
rele cand Ii intilnim esind din casa. De aceea se inchid cu atata grijd,
in cat e cu neputinta ca ochiul unul barbat sit patrunda pand la ele.
Ele se inconjerd cu un core de sclave si de babe slugarnice, cari se
intrec sit reproduca pe obrazul stdpinei farmecele ce a distrus neptea.
Sall spele ochii cu apd rece cum se scold, si sa si vadd indata i cu
veselie de afacerile easel, s'ar privl ca o afectare ridicold de mora-
vuri antice. Trebue acum sit intrebuinteze numal-decat pudre, pomade,
tincturi. Tete dichisurilo acestea sunt presentate ca in cortegiu: fie-care
cameriera, fie care femee 'Arta &ate un object de trebuinta pentru
toaletd. Una tihe un basin de argint, alta un vas, a treia cana cu apd,
alta oglinda, allele cutiute i borcanase ca intr'o farmacie, i t6te
acestea contin lucruri earl ar vol stapina sa nu le vacja nirneni. In
una sunt dinti i substante pentru gingil, in alta colori pentru pleope
si sprincene; in sfirsit tot ce trebue pentru a da o tincuiala nout
frumusetel stinse. Dar mai ales pentru coafura se intrebuinteza arta
si timp. Cate-va femel, cari ad mania de all schimba perul negru in
per blond sag chiar auriu, il freed cu o pomadd si-1 usuct apol la
s6rele eel mai tare. Altele, carora le mai place perul ion negru, pra-
padesc averea familiel lor pentru a-1 unge cu t6te parfumurile Arabiel
fericite. Se incahlesc Rare pentru a face zuluff ce nu a dat natura.
Perul trebue sit cada pe frunte aprOpe pant la- sprincene, pentru ca
acel cuib al amorului zburdalnic sd nu part prea mare. Perul de
dinapol e lasat sit atirne fOrte jos pe umeri.,)
latit alto scene din, camera de toaleta :
Inteun colt al camerel e culeata incoldcita pe o pernd mele o catea
de speta celor descrise de Buffon sub numele de bichons. Prin cres-
cerea i manierele el, acea cdtea merita a fi pusd alaturi do ha-
vanesele nOstre. Martial e mai mult panegiristul acelel cdtele decat
istoricul el. Dupd ce povestesce amabilitatea firel el, blandetea mora-
vurilor, pant i grija ce are de a nu sforti, ca sa nu destepte stdpana
langd care dOrme, sfirsesce cu rindurile acestea, pe earl le atenutm
in traducere : «Nici odata semnele prevestit6re ale unor neyoi nail
surprins-o asa in cat cersafurile sit perte urmele lor. Ea insciinta cu
laba desmerdatere ea trebue sit fie luatd de pe pat, si dust afara.>
Cum, sa nu iubesci un animal asa de delicios., adaoge poetul.
Intr'o colivie formata din betiOre de argint incrucilate nu bete do

www.digibuc.ro
58 ION KALINDERIT

fildes, se gäsesce un papagal splendid. Auli cum salutd desteptarea

stgpinel sale cu veselul refren : cBun diva. Sändtate. Curagitp:
(Salve, Vale, Euge.. Papagalul a fost in tOte vremurile Ospetele fa-

P---
/
111 --; , \s_ NMI
E
;.,
,w.

'.1. ,-
= ,

-, 4

,
'N. kk ' ,
( \
I
_
*11.
- --1-----"'
\
if ,,,, ...... ,.,..
k., n \ - ._...-
.....------
_

........_,
1

I
\

,
v
gf . hi
,,,
,

I'
- _././ .-
.
I N-

ir, C L Y
), .....-
,

Fig. 40.

vorit al locuintelor bogate. Iscusit imitator al glasului omenesc, dice

Statiu: glinmanae solers imitator, psittace, linguae.»

www.digibuc.ro
 PORTIIL BARBEY( 1 PERULIII LA ROMANI 59

Ca proba, Statiu arata intr'un paralel stralucit, cu cat papagalul in-

trece pe cele-lalte paserY dresate, ca ghionOia, graurul si prepelita.
In epoca in care traià poetul, prepelita repeta adunand tOte cuvintele
ce i se spuneali.
Quaeque refert iterata vocabula perdix.»
Prepelita pare a fi perdut de atunci acest talent.
Printre tablourile scóse din ruinele de la Herculanum, este unul inca-
drat, iar nu vdpsit pe perete, care ne transporta in cabinetul de toaletd
al unei dame din acel ores stins, i pe care-I descrie in chipul urmdtor
Comitele F. L. de Stolberg in relatiunea caletoriei sale in Germania,
in Italia si in Sicilia (Pitture d'Ercolano, tab. IV, t. XLIII) (Fig. 40).
«0 femee tiara in picióre pune pe una din insotitórele ei sd-i
drega coafura; o a treia femee sade in aceeasi camera. A patra e in
piciOre pc laugh' acésta. Cercetand cu mai multai atentiune acesta corn-
positiune, inclin a crede ca e un tabloü de familie infatisand o mama
cu doué fete, earl all chiar trasuri de aseménare. Mama sade pe un
fotolill destul de ridicat, cu trepta, ast-fel cum erail pe alunci in ca-
mera femeilor undo ac puneaa chiar ca ornamente, i earl prin sculp-
tura, ciubucarfile de aur, macatele bogate si pernele cu cari erail im-
podobite, indepiiniail neapérat forte bine acel scop. Ea inconjóra cu
iubire cu bratul drept pe cea mai tênara din fetele sale, care se
apleca cu gratie spre marna-sa, i o stringe. De partea cea-lalta a ta-
bloului, o sclavä mai drege ceva la coafura fetei celei mart Toaleta
e sfirsitd, pérul e legat in chip placut cu o panglica dubld, nisce ace
cu gamalie, de- la earl se vede nurnai gamalia,
impodobesc fruntea, i zulufi de per atarnd liberi
dinapoi pe umeri. Fineta hainei. garnisite cu cu-
saturi, cerceil, bratarile, totul aratä o ji de ser-
bare. POte Ca scena represinta gatirea unel mirese
pentru ceremonia nuntei sale. Pe lingd dOnsa, se
vede pe o masa frumosa o cutiuta cu giuvaere,
o panglicd alba, alta albastra de colórea cerului
si cate-va ramure verdi, destinate probabil a al-
Fig. 41. -- Roman'a
catul o corOna pentru sacnificiil. AprOpe de masa, punOndu-si suliman.
e un vas de o forma usOra si bine desinata..
Tot tabloul e intr'o notà decenta, precum se cuvine pentru o scena
de familie.
In case putin rigurOse insa, imbracdmintea Romanei la toaletà se

www.digibuc.ro
60 ION KA LIN D E IIIT

compunea din stofe fine transparente de Cos. Ast-fel imbrdcatd, pa-

triciana §écle pe scaun §i tine intr'o mand o oglindd (Fig. 41), in
care se privesce merefi, §i in cea-laltd o pensuld cu care-p pune suli-
man, saii, la inceputul §edintei, pe jumkate intinsä pe un scaun mole,

Fig. 42. Oglindil de tinut in mand gasith la Pompei.

privesce in oglindd (Fig. 42) (1) cum lucrózd sclavele, §i cu un ac de
(1) Oglinclile emit in genere obiectele cele mai marete 0 cele mai prePse din
eke cunosced anticitatea. Elel nu eraii de sticld ca ale mistre, ci se alcdtuiati din
plAci de metal lustruit, ca-oglimple telescópelor moderne. Oglinda unei patriciane

www.digibuc.ro
 PORTUL BARBE T PERULUI LA ROMANI 61

aur, discriminale (Fig. 43), pedepsesce fndata cea mai mica gresala
a lor.
Bataia cea mai blajinh era palma ; sclava era datóre sa =fie
obrajii, pentru ca palma sä fie aplicata cu mai multd tdrie. Pe urnia
veniad alto pedepse mai grele, din cart cea de capetenie era biciul.
Si pentru ca pedepsa sh fie grea, piepthnatórele trebuiad sa stea des-
bracate panh la brill, ast-fel ca pielea sa nu fie aparata si durerea
sä fie prin urmare mai mare. Vai de sclava care comitea cea mai mica
nedibacie!
Ovidiu, in Ars amandi, recomanda femeilor sa nu fie Ilia
crude, nici manióse fata de sclavele lor cand amantul e de
fata la toaletà:
«Cand esti ocupata la ghtéla ta, tine pe bdrbati departe;
dacd vrei !ma' sà te coafezi dinaintea lor, pentru a le arata
cum pèrul feu frumos cade pe umeri, feresce-te- de a aräta
manic. Daca coafura nu e potrività dupa parerea ta, sa nu
strici cu sup6rare ce aü facut sclavele tale. Sclava ta sa nu
alba a se tome de unghiile tale; urasc firea sangerOsa care
te face sd-i strhpungi bratul cu ace. Ea te piapthna atunci
afurisand ptirul ce a stropit cu sangele ei..
Acelasi poet, laudand in una din elegiile sale p6rul scum-
pei sale Corina, adaoge anume, ca o dovada de blandetea
si de bunatatea el, ca nici odata sangele sclavei piepténa-
tOre n'a curs in urma intepaturilor ce 1-ar fi dat:
«Pérul thu e mladios i supus, iea ori-ce forma ; nici odata
coafura ta n'a causat cea mai mica durere sclavelor tale,
nici odatd acul i pieptenele nu le-ad sfisiat Sclara care
1-a ingrijit n'a suferit nici o loviturd. Am fost adesea de
fata child te gratiaii; nici odata n'am vklut bratele Cipasei D m
tale impunse cu acul.. nale.
Martial ne dà o idee de felul cum se purtad adesea damele
romane. Cand se maniad i adesea se maniad nu se rnultumiail
en putin. Iatd ce dice poetul: c0 singura bucla dintre kite, r'eti prinsa,

bogate era adesea inconjurata de petre pretii5se si se compuneh din o fOie de ar-
gint fjxati pe alta de aur ca sa reflecteze imaginile obiectelor. Manerul era mai
lot-déauna de fildes sdpat cir arta. De ambele parti atarnair adesea bureti pentru
a sterge metalul (Pliniu, XXXIII; Isaac Voss, Comentarii asupra lui Catul, pag.
97; V. Beckmann. Histoire des inventions, partea III, pag. 275 si urrn., i suplirnen-
tele la Peinture des vases grecs, partea III, pag. 49.

www.digibuc.ro
62 ION KALINDERII

nu ad la locul el ; oglinda i-aratd acésta i Lalage pedepsesce Indatä

acestd crime, §i sarmana Plecussa cade sub loviturile el cu perul smuls,.:
Unus de lobo peccaverat orbe conarum
Annulus, incerta non bene fixus acu
Hoe facinus, Lalage speculo quod viderat ulia est,
Et cecidit sectis icta Plecussa comis.
Juvenal povestesce, aprOpe cu acelea§i cuvinte, acela§i fapt cu o
sdrmand sclavd Psecas: 4De ce std a0 de sus acestd bucld ? Indata
o vInd de boil pedepsesce acea crimd.:
Altior hic quare cincinnus? Taurea punit
Continuo flexi crimen facinus que capilli.
Nenorocita, dice Ovidiu, cea udd cu lacrdmi i cu sange acel per
odios, :
Plorat ad invisas sanguinolenta coma's.
Une ori, dice Juvenal, aducea chiar un gade (carnifex) pentru a
fi mai sigurd ea pedepsa va fi §i mai grea. .Muncesce gadele a
ostenit? Sá iasä, striga ea, s'a fdcut dreptate! ,
Et caedit, donee lassis caedentibus: Exi!
Intonat horrendum jam cognitione peracta.
In fine, Propertiu asigurd ca, dui:4 ce erail ast-fel Mute, sclavele
erail une-ori atirnate de per:
Caeditur et Lalage tortis suspensa capillis.
N'am intelege cum femel, persOne earl se respectil, pot ajunge pand
acolo. Trebue Insd sä ne amintim cd, deprinse din copildrie cu jocu-
rile circului i cu luptele de gladiatori, Bintele earl trebuiail sä le ski--
jiascd nu erail pentru ele decat nisce ma*ine cu carl puteail se facd
ori-ce. Acesta o aratá Juvenal minunat, and InfatiOza o femee a cd-
rel inimä era gata sa se induio§eze, cum exclamd : cCe nebunie ! Cum?
un rob ar fi un om ?,
0 demens! lia servus honzo est !

www.digibuc.ro
 PORTIIL BARBEI I PERULIII LA ROMANI 63

Dupa ce-I trecea mania, frumósa fiinta so a§eza linitità gata, nu

e vorba, sa reincépd citia din nog cjiarul :
longi relegit transversa diurni.
Neapèrat erail §i exceptiuni. Tinëra Nape nu va fi
fost singura despre care Ovidiu putea sä (Peg :
cPiepthnatOrea el sä fie lini§tità: ea nu e femee care
sa-i sfi*ie obrazul cu unghiile, nici care sa-i infiga ace in
brate» :
Tuta sit ornatrix: non est quae saucie ora.
Ifizguibus et rapta brachia figat acu.
Cinitlones prepara colorile cu earl se va da pe'rului
nuanta baland doritä, §i pudra de aur cu care i se da Fig.44 Sul de
un aspect sclipitor. fer servind la
Cinerarele ail alta griià, aceea de a incaldl tevile sub- fresarea peru-
tiri de fer, calamistrum (Fig. 44), cu care frisóza zulufii lui, din museul
pentru a le da infati§area unei frisuri naturale. Psecas, de la Neapole.
fermata de eel mai buni maestri ateniani, piapténa apoi
pe stapina-sa. Delicata lucrare! CacI daca nu isbutesce, dupa Jude-
cata capritiósa a acesteia, trebue sä se a§tepte sa primésca o stra§-
nica impunsatur
cu acul in brat,
sail chiar in sin.
Juvenal descrie in
una din satirele
sale o scena de a-
cest fel, §i adaoge:
cDe ce o mal-
tratezi pentru Ca
un fir neastimpè-
rat se sbirlesce cu
tótà silinta ce-
Fig 45. Oglincli romane mid. Pleptene romane. da, sail pentru ca
oglinda ta, servi-
tOre prea credinciósa, te insciinteza cä nasul tar e cam strimb »
Neap6rat c5, pentru o coafura a§a de ingrijit5, trebuià un mare
numOr de piepteni.
Cele mai intrebuintate erail cele de lernn de meri§or (Fig. 45). cLa

www.digibuc.ro
64 ION KALINDERU

ce va servi pe. capul tëü, uude nu va gasi nici un par, acel piep-
tene de merisor cu multi ding, ce ai prirnit in dar ?» dice Martial. ,

Quid faciet, nullos hie inventura capillos

Multifido buxus quae tibi dente datur !
In Ovidiu, yéduva unui Flamin se plange Ca parul el ras face sà-1
fie de prisos pieptenii de merisor.
.Non mihi detonsurn crinern depectere buxo,
Heu ! licet ...
Cate-va secole mai tftrdin,' Claudian mentioriézà mai ales piepteni de
fildes. Acea. fata, dice el, Ii
brgsclazä parul in tOte felurile
cu fildesul cel care musca cu
multi ding.
Haec virgo morsu numerosi
dentis eburno.
Multimodum discrimen a-
rat. ..

Tot Ovidiu ne spune ca. craft

piepteni de baga : &me
placet omari testudine rylle-
nea». BrOsca testOsrt de Cyl-
lene insemnez6 prin rnetaforii
c(bagaua.. $i in dilele nOstre,
bagaua adeyaratil saü irnitatà
e intrebuintatri cu predilec-
(Fig. 46.). Matron:á creOinil .din primele tiune, pentru usurinta i luciul
timpuri aie cre§tinistnului. sati, la facerea pieptenilor earl
se fixazii in par.
'Dupg expunerea de mai 5us, trebue sà recum5scem ca aceste nimicuri,
aceste lucruri usurele, acea diutare a voluptätii, si acea furie de plgceri
a lumei romane, a scrulut cn incetul sub influenta crestinismului. ln
loeul acelor femeT, earl Il impodobesc pe intrecute mândria cu dia-
deme falnice, yecinic infundate in Ospete si orgii, yin acum si femei
acoperite cu yaluri pudice (Fig. 46); eu 8tofe cu colori inehise, la

www.digibuc.ro
 PORTUL BARBRI I PRULUI LA ROMANI 65

earl nu se vëd deca.t decenth i simplicitate. In locul acelor patri-

ciano barbare, cari pedepsesc nedibáciile sclavelor lor, infigêndu-le
un ac in sin, sunt acum §i femei, cari numesc surori pe servele lor,
ii irnpreung sunt umilele serve ale lin' Christos. Nici nu puteag sg
urmeze mai bine prescrierile Sfântului Pavel, care le cjisese:
«Asernenea voesc ca femeile sg se rOge in imbrdcdminte euviin-
ci6s5, cu sfiald firéscg i cu mintea intrég5.; sä se gdtéscg, nu cu
impletituri ale ps6rului i cu aur sag märgdritare, sag vestminte fOrte
scumpe, ci prin fapte bune, cum so cuvine femeilor earl fggAduese
temere de Dumnedeito
Da, ast-fel urnblail in lame acele cre,5tiue, earl respinsese cu gene-
rositate t6te farmecele toaletei §i ale luxului, pentru a purth haina
Ace lui care a die : jugul meg e placut §i sarcina u§Org.v Ore a§g
de u§or de purtat este un jug care intercjice scumpetea imbr5dimin-
lel, farmecul giltelel, Ospetele, spectacolele, emotiunile eircului i tea-
trului '?
Puteg s1 fio aà de dnlce Pentru acele femei, de un rang atilt de
inalt, s5 remmte pentru tot-deauna la intruniri literare, unde un Catul,
un Ovidiu, un Propertiu, le athipail cu ambrosia laudei lor, le imbdtail
ea nectarul versurilor; unde Sallust desf5lurg sub ochil lor icOna is-
toriei romane; undo Petroniu desfath lenea lor §i le incânth rnalitiosi-
tatea cu sarea cronicelor sale seandalOse?
Da, acele femei cre§tine, deosebindu-se de cele-lalte, aveag curagiul
do a respinge tOte aceste desfgairi, de a renunth la acele farmece ale
trecutului lor, pentru. a urmg pe Christos §i a purtg crucea sa. Cum s'a
putut face una ca acésta ?
Prin schirnbarea ce E vanghelia adusese in gusturile lor, la mint()
si in inirnd, admirabil elect al acelei metamorfose, care le Meg sg as-
culte en lacornie cuvintele austere ale Apostolului Petru :
1Femei, fiT supuse bgrbatilor voOri ; podOba vOstrà s5 nu fie cea
din afarg a iinpletiturii pr3ru1ui §i a punerii de scale de aur, sail a
imbrächrii de haine .
Acéstä noug inv6tilturti, adevérata contra-otravg a maximelor lumesci,
Meuse pe femel sä privéscä ca zadarnice §i amare, ea primejdiOse,
acele bungtäti cari acum le insuflail desgust §i or6re. Ele nu mai
gäsiag farmec decAt in laudele aduse Domnului in sfintele sale ba-
silici, dealt In caritate, mile, cercetarea neputincioOlor, bolnavilor, ce-
lor inctircati en tot felul de suferinte.
PiiriniT Bisericel neap5rat nu pregetag do a le Incuragig s stärniascri

Analele A. It Tom. XXII. Alemoriile Reel. Istoriee. 5

www.digibuc.ro
66 IoN NAUMANN

In acea viótA sfântà. ET le qiceati pentru a le tntAri in dispretul luxuliii

i cochetärieT, pentru a le scdpa de mrejele vanitAtei :

Orl-ce bArbat, care se ro,g1 sail vorbesce profetic, avilnd ceva pe

cap, necinstesce capul ski.
Si off ce femee, care se rogA sail vorbesce profetic cu capul nein-
velit, necinstesce capul el, cad una §i aceea§1 este cu cea rasA.
CAci dacti o femee nu-§i invelesce capul, §i tundA-se ; iar dacA
urn este pentru femee ca sA se tunclA sail sA se racja, fnveléscall
capul.
Cad' un barbat nu trebue Ali inveléscd capul, fiind chipul §i ma-
rirea lui Dumnecleil; iar femeea este mArirea bärbatulutz.
SA facem urari pentru ca femeea din qilele mistre, inspiratA de sen-
timentele de earl se insufletiail femeile la aurora cre§tinismuldf, sa rë-
mae statornicA in ace1ea0 principii de credintA §1 de modestie, pentru
ca, cu tótá transformarea societAtil i mersul thnpuldi, acele frumóse
invbtAturi sti domnesca in inima el i s'o TntäréscA in o cale aka de
gloriósà.

www.digibuc.ro
 pECE MAIC
CUVINTARE
DE
1). A. STFRDZA
Membru al AeadPinieT Romfiae.

Sedinfa de la 12 Maiii 1900.

I.

S'a introdus in Academia Romana datina, sä tinem in diva de 10

Maiii, cea mai importanta in desvoltarea statului roman, o cuvIntare
in landa Aceluia, care a ilustrat-o. Cred ca acésta datina se va trans-
forma intr'o regula constantä a institutiunil nOstre, spre care, cu drept,
cuvint, sunt atintiti ochii sufletesci al' poporului roman.
Amintirea 0 justa apreciare a faptelor marl, ca i justa apreciare
a acelora call le-ail desävir0t, sunt nu numai semne ale recunoscintel
datorite pentru binefaceri, ci o necesitate a insu0 traiului nostru
cAruia ne silim sA-I dam un curs sigur, tin rost demn §i inalt. In
mersul trecator al vietii omenesci, expunerea reinnoita a intimplarilor
marl nu numai inveselesce sufletele, ci mai ales intäresce 0 Incordéza
vointele spre fdptuiri nouë, cart lant se tin de cele vechi, aducênd
ast-fel in vi6ta pAmintésca o adiere a vietil cold vecinice.
Nu este 6re inaltator, cand Academia Regald Prusiana de mai bine
de un secol serbéza in fie-care an, printr'o cuvintare rostitA intr'o di
hotarita, pe Frederic-cel-Mare, fara sä fi secat Inca isvorul bogat al
faptelor acestui Principe ? Si nou6 ne-a daruit A-tot-Puternicul din
vita siindt6sa §i vigur6sä a acelui suveran un Principe, care in scurt
timp a ridicat Romania din umilire la marire.

www.digibuc.ro
68 b. A. STURDZA

Se cuvine deci, ca si noi sd vorbim de Regele nostru in 41 de s6r-

bAtOre, IntipArind in mintea nóstrd faptele desAvIrsite de Dinsul, in-
tdrind In inimilo nóstre convictiunea, cd de faptele marl alo condu-
cëtorilor popOrelor sunt legate Inses1 destinele acestora.
Despro Carol I putem vorbi cat de des. El a stat, cand s'a suit pe
tronul Romaniei, dinaintea unei marl probleme: fundarea in Europa,
in secolul al nouë-spre-decelea, a unui stat nod de cAtre un popor
I'M muncit de sOrtd in timp de mai multe sute de ant El a resolvit
acest problem spre lauda Lui si a poporului roman. Carol I a fost
incunjurat in a Sa intreprindere do o numercisd pleiadd do bArbati,
cari in cugetäri si fapte nu sunt inferiori bdrbatilor de stat celor
mai insemnati ai altor popore mai marl si mai de mult constituite. Noi
ca si El putem sd ne uitdm cu mandrie la acesti paladini al Lui.
Domnia lui Carol I, care se apropie de incheiarea unei a patra
decade, s'a petrecut sub ochil generatiunii actuale. Nol Insine, cap' träim
astddi, suntem martorii vii al transformdril desAvIrsite de ea in mij-
locul nostru, intr'un spatiti de timp scurt in vieta unui popor, cdd abia
cuprinde vieta mijlocie a unul om.
In icOna evenimentelor recente, putem vedé cu claritate calea vii-
torului, cdci istoria nu se compune numai din faptele earl apartin
timpurilor depdrtate, ci si din faptele cele mai apropiate de noi, earl
tocmai pentru vieta practicA aii o importantd decisivd. Invëtatul, care
se adincesce In studiul sistemului lui Ptolomeil si dad progresele
cele mai none ale astronomiei, sfirsesce prin a aye o idee gresitd
a chiar sistemului pe care el cautd sti-1 pdtrundd. Sciinta este si ea
viétd, si conducerea statelor e si ea o sciintd, care trebue sd fie cu
atat mai vie, cu cat ea privesce Insusi traiul actual al Omenilor. Ast-fel
cunoscinta esactd a Intimpldrilor recente, mai ales cand acestea sunt
de o irnportantd vklitd, este neinldturabild, pentru ca vieta publicd
sd aibd un fundament solid si ca sd pdsim Inainto pe o cale dreptd
si sigurti, iar nu pe poteci Incurcate si periculOse.

II.

tntaile acte, prin earl Romania a esit din letargia seculard In care
intrase, ail fost: actul de independentd din 1848, in adevCr trecétor,
dar care ne-a dat loc In rindul popOrelor vii; rostirea in 1857a do-
rintelor terti in enunciatiuni dare si energic concepute ; alegerea
in 1858 a unui singur Domn pentru cele done principate Moldova si

www.digibuc.ro
 PECE MAIU 69

Valachia. Acest din urmh act era prhnul act do constituire indepen-
denth recunoscut de Europa.
Do la 1858 incOce, in thnpul domniel Principe lul Alexandru loan,
ca si ia timpul celor dintai deco ani ai domniei Regelui Carol, Ro-
mania a trecut prin framanthrile naturale alo unoi transformarI re
pedi si complete a statului. Nu pätrunsese inch nici in lhuntru nici
in afara convictiunea, cà proclamarea dinastiei Hohenzollern dhduse
statului roman o importanth europeanii.
Evenimentele exterióre nu lasarii insh timp la !ninth esitatiune, oi
Romania fu push in curind dinaintea unei situatiuni, in care trebuia
sh-si deschidh ochil si sh-si ascutésch priceperea, caci intra in acti-
unea cea mare a Iuini i trebuia sä iea prin sinesi hotheiri, de cari
depindea viitorul el. Aceste evenimente priviail transformarea politich
a Peninsulei Balcanice, push in miscare prin rhsboiul Crhneei.
Tractatul do Paris de 1856 Meuse Turciei loc in areopagul marilor
puteri europeane ; iar Sultanul se lega formal a introduce in guver-
namintul sea reforme, earl sa' se apropie de organisarea statelor
culte. Aceste reforme ail fost amanate din an in an. Egala indrep-
tatire a crostinilor cu musulmanii din Imperiul Otoman rhmasese
neaplicath, iar carmuirea turcésch era tot medievalist. Acésta stare de
lucruri mentinea o nemultumire, care cu anii crescea i devonih mai
vie, prevestind o situatiune egal de perieulosa pentru Turcia si pentru
Europa, cad prin ea se putea deschide in fie-care moment cestiunea
desmembrärii Imperiului Otoman, nu ca discutiune teoretich, ci ca ac-
tualitato practich. TurburarI, cat de neinsemnate la inceput, trebuiail
sà insufie ingrijirile cele mai vii, pentru eh nu so putea provedO dach
inflacararea nu va conduce pe nesimtite la o miscare rdsboinich, ale
carel consecinte sh so intindil poste intréga Europa.
Intaiele semno ingrijitore se manifestara in Julie 1875 prin turburäri
in Bosnia si Herzegovina si printr'o vie agitatiune in Serbia si Munte-
negru. Seriositatea dificultatilor ce se nasceail din aceste turburari era
vhdita. POrta trimise un corp de armath insemnat in provinciile rhs-
culate, iar in provinciile limitrofe ale Austro-Ungariel si Muntenegru-
lui se revérsail mil do refugiati crestini. Imediat se stabill intre cele
trei imphrAtii ale Nordului o intelegere do a localisa acésth neliniste ;
insh, la inceputul lung Septemvrie, un manifest al insurgentilor celor
douh provincil otomane résculate dice). : De patru sute de ani suntem
raiale §i tractati ca vite: de astadi inainte vrem sit fim Omeni.2.
Ast-fel impulsiunea era data, si nu ()rail semne, ch miscarea va puté
fi opritä.

www.digibuc.ro
70 D. A. STURDZA

In Septemvrie 21 (3 Oct.) Principe le Carol scrià parintelui sail : «Tur-

burarile din Peninsula Balcanica numai in aparenta s'ail lini§tit : ele
gsunt departe de a fl dispärut. Insureetiunea face pe tacute progrese
marl* §i se latesce ca un torent. La inceput acOsta insurectiune nu avea
nicl un scop national sag politic; ea nu era cleat o protestare in con-
tra grelelor imposite, de earl taranii cre§tini sperail sa se libereze
gc u armele in mana. E dar natural ca linikdea nu se va puté res-
«tabill deedt prin reforme radicale, cari vor pune un termin a-tot-
puterniciel pa§ilor. Orientul cre§tin e saturat do reaua administra-
«tiune turcéscd. Fard intelegerea Puterilor color mall, de mult ar fi
gisbucnit complicatiuni seriOse. Aceste complicatiunl s'au inlaturat pen-
gtru moment, insa ele nu s'aii suprimat. Diplomatia cea mare nu
este in stare sä resolve cestiunea orientala, care nu so pOte resolvi
decat de insu§1 Orientul, pe teatrul rdsboiului, cu concursul popOre-
lor direct interesate. Politica actuald a Romania are de scop de a
gprofita de aceste evenimente. Ruina financiarä a Turciei ne vine in
ajutor. In Serbia tOte itele s'ail incurcat...
La inceputul lui Octomvrie (1/13) Principele Imperial al Germania
scrià Principelui Carol: Nu fara mare ingrijire indreptez privirile
«spre vol..
Putin mai tarcjiii in 17 (29) Octomvrie, Mesagorub din Petersburg
scria urmdtOrele:
gImportantele evenimente politice, cart' se petrec 'est timp in Penin-
sula Balcanieä nu ail surprins pe Rusia in isolare, ci mai ales inteo
galianta, avênd de tel mantinerea §i consolidarea pacii europeane. De-
cpartatd de orl-ce tendintd politica egoista, basatd pe o incredere re-
ciproca §i sigilata de intrevederea celor trei impérati, acésta aliantd
nu se presintd dinaintea Europel ca un arbitru al destinelor sale,
gci ca un garant al libertatil §i un pazitor al lini§tei tuturor.
Fäcênd parte din acéstd alianta, Rusia nu i-a sacrificat insd sim-
patia ce ea a nutrit in mod constant pentru populatiunile cre§tine
«oprimate ale Turciei §i care a fost §i de sigur este imparta§ita de
gintrégd Europa cre§ting. Sacrificiile facute de poporul rusesc pentru
cre§tinii din Turcia sunt atat de marl, in cat daft Rusiei dreptul de
all documenta acum simpatia sa in fata Europa. Patruns de acéstä
gveche simpatie pentru populatiunile cre§tine din Peninsula Balcanica
§i conscient de pericolul care ameninta lini§tea Europa, Cabinetul
gimperial, precum nu a stat mai inainte in circumstante anal6ge, nu
puteh sta nici acutn spectator nepasator §i neactiv dinaintea eveni-
mentelor din Herzegovina, earl arnenintati sd traga dupa sine Serbia

www.digibuc.ro
 pECE biArti 71

gi Muntenegrul intr'o lupta inegala si sä deslantuiasca tin rasboiti,

«ale carui proportiuni sunt greil de prev6dut. Cabinetul imperial a
ridicat mai intaid vocea sa in favOrea populatiunil din Herzegovina,
apasata prin greutatea nemiSsurata a impositelor, urcate peste t6tä
c me'sura, precum si in favOrea mantinerii Oen', do care Europa in
< genere si Turcia in particular ail atat de mare nevoe. In urma ini-
( tiativei sale, guvernele aliate ale Germaniel si Austro-Ungariei, ani-
mate si ele de aceeasi dorintã de a inlätura conflicte ulteri6re in
Turcia, s'au grabit a-i da tot sprijinul, pentru a impach POrta cu
supusil sel revoltati.
4Guvernele Francid, Angliel si Italiel ail impartasit vederile ed.
binetelor de la Nord asupra starii de lucruri din Turcia, amenintatOre
pentru pacea europeana, si ail unit fortele lor cu ale cabinetelor
< imparatesci spre a ajunge la telul indicat. Consiliile pacifice date
cPortil de catre representantil Puterilor la Constantinopole ail avut
g de resultat: Intaiii, trimiterea in Herzegovina a unel comisiuni con-
tsulare, avênd misiunea de a impach pe insurgentl cu guvernul, si
in urma proclamarea unel iradele a M. S. Sultanului, din propria-i ini-
.tiativa, promitènd supusilor sel crestini o usurare simtitOre in materie
de imposite, egalitatea cu musulmanil dinaintea legil si o mai bunä
organisare adiministrativd.
m Firesce ca nime nu pune la indoiald sinceritatea dorintei M. S. Sul-
( tanului de a ameliora miserabila situ atiune actuala a supusilor sill
ccrestini. Guvernele tuturor Puterilor celor marl considera noua iradea
cca o dovada necontestabi1 a. a solicitudinil constante si binevoit6re
a Sultanulul pentru buna stare a supusilor s6i. Insá exemplele unui
4, trecut apropiat, aratand a asemenea promisiuni ail mai fost date di-
cplomatiel europeane, permit opiniunil publice de a nu acorda nouei
ciradele a Sultanului increderea datorita unui act, exprimand compa-
Rsiunea M. S. pentru nenorocita situtatiune a supusilor sëi crestini.
tIncrederea in asemenea acte ale guvernului otoman este sdruncinata
atat de mult, in cat II va fi f6rte greil Portil sa o restabilésca iute, fall
tconcursul amical al cabinetelor europeane. Aceste cabinete, nu ramine
cnici o indoiala, nu vor refusa Porta acest concurs; pe de alta parte
si POrta va da acestor cabinete dovedi prealabile de hotarirea sa
Iferma sineclintitä, de all indeplini actualele sale indatoriri solemne pri-
tvit6re la crestini si de a pune ast-fel cap6t unel situtatiuni anormale, oare
«inspira Europel atata ingrijire. In tOte casurile, putem fi siguri, ca
starea de lucruri deplorabilA, care a causat pana acum atatea prejudicil
( intereselor Portii, supusilor el si Europel, trebue sa iea un sfirsit. >

www.digibuc.ro
72 D. A. STURDZA

A ceste linil caracterisézd in modal cel mai perfect situatiunea do atunci

a Orientului: Populatiunile cre§tine din Imperial Otoman nemultumite
§i revoltate, Turcia legatd a face reforme, Europa cerênd realisarea
promisiunilor date, Sultanul Idcênd nouö promisiuni, earl nu inspirail
incredere, nici populatiunilor, nici Europoi, i do ad i. o stare anor-
mald, care impinged Ia o solutiune.
La mijlocul lul Noemvrie, Agentul diplomatic al Rusim in Bucuresci,
Zinoview, venind din Constantinopole, diced Principe lid Carol, cd
situatiunea in Orient este fOrte amenintdtOre i cà pentru primilvara
anulul 1876 sant do temut complicatiuni seriOse.
In ace1a0 timp Principe le scria Principelui Carol Anton ("/ Noem.):
«Nouri amenintatori so string din OW pdrtilo §i primdvara viitOro
pOte sä ne aducd evonimente seriOse. Cat timp suzeranitatea turcOscd
enu a fost decat o formd fard insomndtate, care se opria la plata tri-
4butuluI §i la deficultati in cestiunea monetei sail a credrii de decora-
.tiuni, Europa putea sa inldturo plangerile nOstre. Dar, din momentul
(an care atirnarea nOstrd de Birld jignesce desvoltarca nOstrd eco-
cnomicd, reformele nOstre financiare, creditul nostru, noi putent re-
< dame& cu drept cuvint, sd se tragd o linie de demarcare politica
cnetedd intre un imperifi rebel la ori-ce reformd pi un slat tinor
<care incepe a inflori i a dat Europa in ullirnil ani yarangi, reale.
La finele lunei Noemvrie, 27 (9 Dec.), Principele Carol Anton de Ho-
henzollern scria: Turcia cade prin finantele sale, de a cdrora rea
cstare singurd ea e vinovatd. Pentru un observator depArtat, este in-
teresant a constath, cd tole privirile sunt indreptate spre Romania,
sa cdrel atitudine cumpOnitd este obiectul stimet generale. AcOstà
«purtare este singurul mijloc de a prepara Europa la independenta
«iminentd a Orli tale. Acéstd independentd trebue sd reiasd din con-
cvingerea generald a necesitdfii ei,pentru ca sd nu fie pentru nime
o surprindere in Oiva in care se va desdviqi .
In 7 (18) Decemvrie Generalul Ignatiew, Ambasadorul Rusiei la Con-
stantinopole, diced Generalului loan Ghika, Agentulul diplomatic al Ro-
mani& cInteun conflict cu POrta, Rusia va fi pOte silità sà ocupe
gRomania ca garantie,.
In 18 (30) Decemvrie intelegerea intro cele trot puteri ale Nordului
lad o forma mat concretd in memorandul Comitelul Andrassy. Rusia,
Austro-Ungaria §i Germania ie§iail din positiunea lor espectativd.
Acel memorand a0erned mat Intâiü situatiunea europeand de la
finele anului 1875 : In imprejurdrile actuale, credem cd a venit
pentru P uteri momentul de a se intelege asupra unlit mers comun,

www.digibuc.ro
 PECE MA1U 73

.pentru a impeded' Aa se compromita pacea Europei prin prelungirea

.miscarilor din Turcia State le europeano nu pot ved6 cu ochiti no-
pastitor perpetuandu-se i agravandu-se o situatiuno care, chiar do
acum, apasa groil asupra comorciului i industriei si care, sguduind
in fie-care di mai mult increderea publicului in consorvarea pach,
tinde a compromite tOte intereselo . ACM de grava so credea la fi-
nolo anului 1875 situatiunea creata prin insurectiunea din provinciile
de la apusul Poninsulei Balcanice.
Momorandul propuno in urma mijlOcele do indreptaro, cam la rin-
dul lor dovediaii, cat lipsia Imperiului Otoman, pentru a face ca po-
pulatittnile din imperiu sa fie multumito.
Memorandul dice : Indeplinim o datorie imperiOsa, atragOnd seri-
Osa atentiune a puterilor garante asupra necesitatii do a recomanda
Sublimei POO sà completeze actiunea sa prin m6suri1e cele mai
indispensabile pentru restabilirea ordinei si a linistoi in provinciile
catat de greil atinso do flagelul rasboiului civil. In urma until schimb
.de idoi intro cabinetele din Viena, San-Petersburg si Berlin, s'a re-
cunoscut, c acesto mösuri trobue sa fie cautate intr'o indoità direc-
«tiune : dintai6 pe törimul moral si al doilea pe thrimul material.....
Punctele earl ar trobui imediat realisate, in provinciile-r6sculate, pentru
a put6 ajunge la o pacificaro reald stint urmatOrele :
1. Libertatea religiOsa, deplina i intréga,
c2. Abolirea arendarii impositelor,
3. 0 lege care sa garanteze, ca produsul contributiunilor directe
din Bosnia si Herzegovina von fi intrebuintate in interesul pro-
vinciilor insile, sub controlul organelor constituite in sensul firmanului
din 12 Decemvrie,
t4. Instituirea unei comisiuni speciale, compusä de un nurnr egal
de musulmani si de crestini, pentru a controla executarea reformelor
propuse de puteri, precum si a reformelor proclamate prin iradeaua
din 2 Octomvrie i prin firmanul din 12 Decemvrie,
c5. Imbunatatirea situatiunii agrare a populatiunilor rurale.z.
Memorandul cerea acte dare, indiscutabile, practice, fapte, iar nu
programe.
A asterne asemenea cereri unui guvern, punea deja in dubiti pu-
terea acestuia de a le executa.
In 27 Ianuarie (8 Febr.) 1876 Principele Carol fixa, intr'o scrisOre
cMre Principele Carol Anton de Hohenzollern, programul SëÜ, Inca mai
clar decal cu cate-va s6pt6mani mai inainte.
El scria cu prevedere limpede a viitorului: Odata representantul

www.digibuc.ro
74 D. A. STURDZA

«Austriei no intréba; ce am face in casul unel octipatiuni rusesci ? Anti

«data representatul Rusiei cauta sa atle, dach avem incredere in Aus-
-tro Ungaria. Amindoi Insà ne conjurd, sä nu facem vre-un pas pre-
cipitat; top doresc pacea, c'aci unul invidiézä pe cel-alalt in solutiunea
cestiunii Orientului §i nimeni nu e pregatit pentru rásboiii. Noi sun-
(stern decift a respinge, cu armele in mdnd, ori-ce ocuputiune, din
ori-ce parte ar veni. Firesce cei nu vom pule, tine pept in contra
unei puteri marl, dar vom susiiné punctul nostru de vedere fi nu
'vont pri ml ca in &cud armatele de ocupafiune ca arniate liberatrice.

Sub aceste auspicii se deschideail in Bucuresci Corpurile Legiuitóre

la 15 (27) Noemvrie 1875.
Ministeriul Lascar Catargiu ayeà in mânile sale conducerea aface-
rilor din Martie 1870. Pentru prima data in era mud inaugurata in
urma tractatului de Paris, se vedeh un minister avênd o durata de
cinci ant Acest f apt erh do sigur un progres in fata fluctuatiunilor
anteriOre, cad da loc la cugetari mai lini0ite 0 la o lucrare do conso-
Mare mai seriOsä a noului stat. Cu tote acestea Ministeriul nu era la
inältimea problemelor ce Romania insä0 era chematä a deslegh in
mijlocul dificultatilor ce se ridicail amenintätOre.
Inca din 21 Iunie (3 Julie) 1875 Regele Carol insemnh in notele
Sale : «Partidul conservator amenintä a se descompune §i a provoch o
«schimbare de ministeriil. Boerescu lucrózd pentru a constitul un partid
separat de Lascar Catargiu, ca0igand in acest scop pe Pre§edintelo
«Camerei, Dimitrie Gbika ); iar in 20 (1) Ianuarie 1876 Regele ob-
serva: «Cantacuzino, Ministrul de Final*, nu se simte la inaltimea
«chemäril sale; Ministrul Instructiunil publice intimpind o opositiune
«insemnata la Legea Instructiunii publice).
Dar fulgerile se indesiail i tunetul se audih deja in apropiere. In
24 Noemvrie (6 Dec.) 1875, Capul Statului, ingrijit, apreciAzd situatiunea
politica a guvernului S611 Principele voesce sa discute in Consiliul
de Ministri atitudinea ce guvernul roman va trebui sä iea in momen-
«tul explosiunil rdsboiului in Orient. Ministril nu ail o idee clara a
«situatiunii §i se arath cu totul indeeit EI se pronuntä deocamdata
«pentru expectativä, ne fiind evenimentele inch in ajun de a isbucni.)
Dupd patru luni crisa ministeriald isbucnià, provocath prin nein-
telegeri acute in sinul guvernului, prin o situatiune financiard grava,
despre care Ministril nu aveail o idee clara, prin ingrijirea Ora, care

www.digibuc.ro
 PECE MAIU 75

se manifestä in alegerile senatoriale. Lascar Catargiu demisiona cu

intregul Cabinet in 4 (16) Aprilie 1876 §i peste putin se retrage si
noul Ministeriii al Generalului Joan Florescu.
In 27 (9) Aprilie un Ministeritt national-liberal depunea jurämintul
do credinta la palat. El era presidat de Manolake Kostake. Acest Mi-
nisteriti facit loc in 24 (5) Iu lie Ministeriului Ioan Bratianu.
Cu venirea national-liberalilor la guvern, aspectul indecis al Roma-
niei se schimba. Tara intra in mi§carea europeana, prevestitóre de eve-
nimente insemnate.
Activitatea Statului roman, pang atunci restrinsa in desvoltarea lui
interna, i§l iea de-odata un sbor botaritor, qi la ordinea dilei infra
cestiunea indicata de Principele Carol in Noemvrie 1875 a liniei
de demarcare dintre Romania intinerita gi Turcia imbOtranita.
Pe cand Ministeriul Florescu vorbia in programul ski din 15 (27) Aprilie
numai <de observarea scrupulósa a celei mai stricte neutralitati §i de
srespectul absolut al raporturilor nOstre politice cu Sublima Porta §i
<at marile Puteri garante, basate pe vechile Capitulatiuni §i pe Trac-
tatul §i Conventiunea din Paris , programul Ministeriului Manolake
Kostake, in partea sa privitOre la politica externa, glasuia ast-fel:
<Politica nOstra exteridra va fi plina de respect pentru tractatele in-
4ternationaie, carf stabilesc conditiunea politica a Romaniei, ii asigura
independenta §i-i garantéza neutralitatea. Tara va rnerita ast-fel in-
«crederea inaltelor Puteri garante . Positiunea geografica a Roma-

«niei §i conservarea neutralitAtii nOstre cer imperios, ea sa fim tot-

«deauna in stare a apiSra fruntariile nOstre §i a face WA se respects
«neutralitatea nóstra. 0 bund organisare a fortelor militare ale Orli
«este dar absolut necesara., Programul Bratianu dicea. scurt §i cuprin-
d'Otor : «In privinta relatiunilor nóstra exteriOre, o strieta neutralitate,
«mantinuta prin o pazà neincetata a sigurantei publice §i a fruntariilor,
<va fi obiectul constantei nOstre preocupäri.
Aceste acte caracteriséza positiunea celor dou6 partide politice in fata
cestiunilor ce Inaintaü spre un desnodämint: pasivitatea, corespun-
dOtóre situatiunii incurcate in care se gasia Romania dupa 1856, §i
activitatea menita a ne ereà o positiune europeand bine definita.
In curind noua situatiune se vkli prin acte.
POrta nu se putuse hotari a priml in intregimea lor cele cinci punc-
turT indicate de memorandul A ndrassy ca minimum de acordat provin-
ciilor rësculate. Ea credea ca putea inlatura furtuna prin jumatati de
concesiuni.
Wespuns hotaritor la resistinta slabanOga a Portii dadurit insur-

www.digibuc.ro
76 13. A. STURDZA

gentil, refusand reformele acordate do Sultan, flind-cd nu li so da nici

o garantio pentru executarea lor. Revoltatit cereail fapte reale, nu do-
claratiuni de principiu.
Do acesto complicatiuni §i ingrijiri se mai alipird in curind altele.
In Februarie o agitatiune violentd se latesce in Bulgaria si ioa cu re-
pe4iciune proportiuni Mari, in cat in 18 (30) Aprilie circulh prin pro-
vincie pentru a fi subscrisd o petitiune, corênd institutiuni constitu-
tionalo §i transformarea acestel provincii in regat ; iar in Martio, so
vestih din Belgrad, cd Serbia o hotiiritil sd declare rásboiu Turcioi,
si din Petersburg, eh' Impijratul aro gandurile cole mal pacifice, dar
cd turburdrile din Turcia so socot acolo cu atat mai prhnejdiOse, cu
cat Turcia nu vrea ori nu OW O. iasd din apatia sa si refusii a da
ascultare sfaturilor Puteriloo color marl.
Metoda Portil de a tracth tote cestiunilo in mod dilatorig si de a nu
luà botariri bdrbdtesci pentru a iesi din incurcdturile in earl se aflh
si carl cresceag mereg, se manifestard si in relatiunilo ef cu Romania.
Positiunea cea vecho a Romaniel in fata Porta nu mat erh bine do-
finitil, cdci drepturi esentiale cell reservaso Principatele Romano prin
vechile capitulatium fusese de secoll incAlcate do Turcia, si pretentiuni
noue so ridicag din parte-r pc basa acestor incAlcdri. Se credeh la Con-
stantinopole, ca Romania lift Carol do Hohenzollern puteà li mdnti-
nutd in situatiunea in care Moldova si Valachia so aflati sub domniile
anteriOre, si cd POrta trebue sd-si dovedosca vitalitatoa exercitandu-si
dropturile sale suzerane, nu numal po cat so mai puteh mode antique,
ci hied cu iscOde moderne. Aceste apuedturl nu reusird, si complicard
nmnal situatiunea Turciel.
Conform cu programul noului Ministerid fa nota lul Kogdlniceanu din
29 (11) Aprilie catre Agentul diplomatic al Romliniel la Constantino-
pole. Ea sfirsià ast-fel: .
Punend un mare pret pe bunele raporturi dintre Turcia si Romania,
«sper cd Sublima POrtd va eespunde acestor simteminte prin o do-
plina si intrOgd reciprocitate, si cd ea va usura lucrarea mea, facendu-ti
cpositiunea oficiald usOrd si plAcutd, si eland o solutiune dréptä si echi-
etabild tuturor ceAtiunilor call ne interesózd, si earl sant Inca in sus-
(pens.. Aceste patine cuvinte indicag mai dinainte cuprinsul memo-
randului trirnis Portil, dou'o bun! mai tarcjig in 25 (7) Iunie, prin
care se precisail ccestiunile, earl de ani de dile stag nehotarite si
a cdror solutiune interesézd in cel mai mare grad nu numal Ro-
mania ci si Imperial Otoman >. Costiunile aceste erag in namtir de
7 si anume :

www.digibuc.ro
 1)ECE MAlt 77

1. RecunOscerea individualitätil statului roman §i a numelui sn'l

istoric.
2. Admiterea representantului Romaniei in corpul diplomatic.
3. Regularisarea positiunii supu§ilor romani stabilitl in Turcia, §i re-
cun6scerea jurisdictiunii agentilor Romaniel asupra connationalilor lor.
4. Inviolabilitatea teritoriului roman §i delimitarea insulelor Dunaril.
5. Incheiarea cu Turcia de conventiuni de comerciil, de extraditiune
a fackorilor de rele, de posta §i de telegraf.
6. Recun6scerea pasaportului roman §i abstentiunea consulilor turd
din strainatate de a se amesteca in afacerile Romani lor.
7. Fixarea fruntariei dintre Romania §i Turcia la gurele Dundril,
luand de basa talvegul fluviulut

IV.

La thup veniso schhnbarea de guvern in Bucuresci, c6cl In 30 Aprilie

(12 Maiii) 1876 se intruniati la Berlin eel trei Cancelarl al Curtilor
de la Nord, ,i se in voiail asupra unui memorancl. Acest memo-
rand incepe prin a constata, ca ( scirile ingrijit6re din Turcia ail
«silit cabinetele a stringe Inca mai intim cercul intelegera bor. Cele
trei curti imperiale se cred chemate a se concerta intre dinsele, pen-
<tru a opri, cu concursul celor-lalte marl puterl cre§tine, pericolele
situatiunil ....» Amintind programul de reforme din nota Comitelul
Andrassy din 30 Dec. 1875, memorandul dice : P6rta, primind acel
'program, s'a declarat hotaritä a executa aceste reforme, cornunicand
cacésta hottirIre §i cabinetelor. Ast-fel Puterile ail capètat pe de o
"parte un drept moral de a veghia, ca promisiunea data sa fie inde-
plinita, §i pe de alta parte o obligatiune de a insista pe langà in-
Isurgentl ca i el sa ajute acOsta lucrare de impaciuire, incetand lupta *i.
(reintrand la vetrele Ion.. Dupa co se constata, el acest program, prirnit
in principiu, nu a capëtat din nicl o parte aplicarea sa, §i ca ostilitätile
nu numai ail reinceput, ci ail produs in tot Imperiul Otoman o sur-
escitatiune a pasiunilor religiOse §i politice, memorandul urmOria:
Dac4 acOsta situatiune s'ar prelungi, se p6te aprinde acel incenditi
general, pe care mediatiunea puterilor color marl doria tocmai sti-1
opresca de a isbucni .... Este dar urgent de a ape'sa asupra gu-
«vernulul Sultanului, pentru a-1 decide a se pune serios in mi§care,
'pentru a indeplinl promisiunile date Europei.k Pentru acest sfir§it se
propune o suspensiune de arme pe douë luni in anumite conditiuni.
Cu tail acesta intelegere a color trei Impi5rati, situatiunea se coin-

www.digibuc.ro
78 D. A. STURDZA

plicA mai departe. Anglia refusA de a sclera la memorandul din

Berlin;la Salonic sunt uc41 consulii Franciei qi Germaniei intr'o in-
cAerare dintre creOini §i musulmani;la ConMantinopole sl detron6zA
Sultanul Abdul-Aziz;Generalul Cernaiew *i. alp ofiteri ruO infra in
serviciul activ al armatei s6rbesci;in Romania se forméza bande
bulgare, pe car! guvernul roman in zadar se silesce a le imprA0A.
Formarea acestor bande §i incursiunile lor pe malul drept al Du-
nAri'l produc din partea Turcilor numer6se reclmnatiuni, menite tot-
odatA a inlAturA cererile Romania §i a pune in mi§care o demon-
strapune militarA a Portii pe Dun Are.
AcéstA demonstrapune sA inscenA prin atacuri armate asupra co-
rAbiilor ce aveafi sail se presupuneaa cA aa pe bordul lor insurgenp
ca pasageri. Ast-fel fu atacat vaporul austriac de pasageri Radetzky
de cAtre bateriile din Vidin, ceea ce dada loc la reclamatiuni ener-
gice la Constantinopole din partea Puterilor garante §i din partea gu-
vernului roman.
Romania puse atunci inainte cestiunea neutralisAril Dunarii. Ac6stA
cerintA este prima cerere europeanA in noua fasA in care intrase politica
romanéscA. Cerinta fu recunoscuta dréptA §i ea afla. §i o aplicare practicii
dupA isbucnirea rAsboiului oriental in partea dintre Vidin §i Ada-Kalb.
A doua ciocnire a Porpi cu Romania se ivi cu ocasiunea detronAril
Sultanului Abdul-Aziz i proclamarea Sultanului Murad in 18 (30) Mai&
Scirea se comunicA de Mare le Vizir direct Principe lui Carol. R6spun-
sul la acéstA notificare fu dat de Ministrul Afacerilor strAine.

V.

Pe langA aceste greutAti vein un alt factor, ca sil incurce situatin-

nea europeanA : interesele marilor Puteri. Ceea ce tMesagerul din
Petersburg indica numai pentru Rusia in Octomvrie 1875, se accentuA
in Maiil 1876 cu color! mai vii pentru Rusia ea i pentru cele-lalte
Puteri, insA pentru fie-care in mod atat de diferit, in cat actiunea lor
comunA devenià f6rte gre6e.
Francia kii Italia stall intr'o atitudine reservatA, cAci ele nu aveaa in-
terese imediate in Peninsula BalcanicA.
Nici Germania nu cAutà a-§i legA actiunea sa de trebile Orientului.
Marele Cancelar era ocupat eu desAvir§irea i intArirea clAdiril celei
nou6 a Imperiului German. Politica urmatA de Principele Bismarck
constA In a mAnpn6 pacea, ceea ce necesita trei lucruri: a nu provoca,
a fi gata de a se apara in cas de atac, §i a nu se mestech in certuri

www.digibuc.ro
 pECE MAIO 79

prea depArtate de sfera intereselor germane celor mai hnediate. Intre

aceste din urmA Cancelarul numëra §i cestiunea Orientului. In acéstA
privintA el a Mut adese declaratiunile cele mai formale §ilmal netede,
§i purtarea luI in diferite imprejurArl a dovedit cA nicT odatA nu s'a
depArtat de linia trasA §i fati§ declaratd. Principe le Imperial german
scria in 24 Mail (5 Iunie) Principelui Carol: 4.Nol Germanii nu avem
«nicl un interes direct in cestiunea Orientului: gandim numaT sA pro-
«tegem acolo pe compatriotii no§tri ; §i in 15 (27) Septemvrie Lordul
Odo Russell comunica din Berlin LorduluT Derby : g Atitudinea gu-
«vernuldi german in privirea Turciel este reservatä §i expectantA
precum a fost de la inceput. In ce privesce Anglia, Principele Bis-
« rnarck este gata a sprijini sfortArile guvernulul M. S. indreptate in
interesul general al pAcil §i al progresuldh.
Dintre tOte puterile Rusia §i dupä Rusia Austro-Ungaria aveafi in-
teresele cele maT hnediate in Peninsula BalcanicA. Anglia era atinsA
in mod indirect de cele ce se petreceati in provinciile europeane ale
Imperifflui Otoman.
FArA a apera Turcia cu cAldura ci cu decisiunea care-I trAsese Ellin
sa de purtare in timpul rasboiuluT CrimeeT, Anglia, cu interese de
prima ordine in lumea mahometana, concentrate in Indii §i Egipet,
precum ci in positiunea comercialA de la istmul de Suez, priveghia
ca actiunea ruséscA sä nu se lAtéscA §i sa, nu precumpi5nOsa. Anglia
doria §i cerea o ameliorare a guvernArii interne a TurcieT, dar nu ad-
mitea destrugerea ImperiuluT Otoman.
Austro-Ungaria era dintre puterT cea mai apropiatA de campul con-
flagratiunii actuale. Poporul slay din Bosnia §i Herzegovina era de
aceea§i rasa ca §i poporul din Croatia §i Slavonia. NumerOse interese
politico ci comerciale siliail pe acest imperil sA nu stea impasibil
in fata intimplArilor ce se desfA§ural ; el tindea a stinge focul, iar nu
a-I aprinde. In 1854 el pusese pedici insemnate Rusiei §i ocasionase
retragerea armateT rusesci de la DunAre.
Rusia purtase dese rAsbOie, ale cArora resultate fusese favorabile
extensiuniT sale teritoriale §1 situatiunii crectinilor supu§i aT Sultanu-
la Era vederat, cA acum imperiul de la Nord vroia sA facA un pas
inainte in realisarea programului ski, privitor la emanciparea crecti-
nilor din Turcia.
In afacerile turcesci, Rusia sta ast-fel in primul rang. Ea ciluta sail sA
stringA puterile cele marl spre o actiune comunA in contra TurcieT, sal
sA isbutéscA sA rëmanA singurA in fata el, cu mandat deschis sal
tacit al Europa

www.digibuc.ro
80 D. A. STURDZA

Importa Rusid sa se asigure mai intaiti de neamestecul Germaniel.

Acest tel era u§or de atins. Ceea ce era mai greu de obtinut, pentru
ca Rusia sd facd un pas decisiv Inainte, era o intelegere Intre Rusia
.0 Anglia, intre Rusia §i Austro-Ungaria. Diplomatia rusosca 1.61.10
pe deplin in campania ei, de a 1initI pe amIndou6 aceste marl puteri.

VI.

In vara anultfi 1876 i In deosebi In Innie se desfdprard eveni-

mente de cea mai mare importantä.
Proclamatiunei de rdsbohl in contra Turciei a Principelui Milan al
Serbiei din 18 (30) Iunie i scrisOrei amenintdtdre a Principelui de
Muntenegru din 20 Iunie (2 Iul.) adresatd Vizirului, urind in 24 Tunic
(6 Iulie) proclamatiunea generaluldf Cernaiew «cdtre poi:0mM bal-
canice». TocmaY in acest moment, in care isbucnia rsboiul dintre Serbia
*i Muntenegru cu Turcia, se ucideail in palatul lul Midhat Pap din
Stambul trei ministri ai Sultanuldi Murad V de dare un Circasian
fanatic,se ridicait in Bulgaria Mahometanii pentru a comite in contra
cre§tiniloe atrocitall, earl revoltard opiniunea publica din tOtd Eu-
ropa, iar mai ales din Anglia, unde bètranul Gladstone se puse In
capul miparii de condemnare a Turciel; iar la Reichstadt se In-
talniail in 26 Iunie (8 Iulie) Imp6ratul Francisc Iosif i Imp6ratul
Alexandru II, Insotiti de cancelarii lor, Comitele Andrassy i Prin-
cipele Gorciacow.
Acéstd intrevedere avti o influontd decisivä asupra desfd*urdriT ulte-
rióre a cestiunii orientale, cad aci a facut Rusia intaiele propuner1
reale pentru a ajunge la o solutiune practicd a incurcdturilor din Turcia.
In 2 (14) Iunie Principele Gorciacow clicea comiteltfi Schuvaloff,
Ambasadorului RusieT la Londra :
De la inceputul turburdrilor in Orient, Impëratul n'a avut
c . . .
<alt tel decal a oprl desvoltarea lor 0 a prevenl o conflagratiune
generald in Turcia. Ca §i domnul Disraeli, nol nu credem la o
cduratd nesfir0tà a stdrii de lucrärl anormale ce presintä Imperiul
Otoman: insä nimic nu este pregAtit pentru a-I inlocui i cdderea
lul subità ar sdruncina Orientul §i Europa. Ar fi fost dar de dorit
<cde a mäntino statul quo politic prin o Imbunatatire efectiva a sórtei
populatiunilor cre0ine. Aceastä Imbunatatire ni s'a párut §i ni se pare
Med conditiunea indispensabild a existentei: Imperiuliff Otoman. Cabi-
. netul de San-Petersburg a crecjut, ca acest resultat ar put() ft atins lwin

www.digibuc.ro
 DE02 MAIt Ai

<o intelegere generala a Puterilor celor mart interesate ca 0 Rusia

la lini0ea Orientului 0 a Europa §1 prin o actiune ImpaciuitOre,
exercitata din amindoua pärtile cu fermitate i moderatiune.... Eficaci-
tatea actiunii diplomatice, la care Rusia s'a asociat, se rezema pe
< unanimitatea cabinetelor. Lipsind acéstä unanimitate, care singura
«ar fi putut stapInl pasiunile ce se ridicall pe pamIntul oriental, o
«explosiune era de prevadut §i acésta nu a Intardiat a isbucni .. ..
«Credem astadi, precum credeam sunt acum opt luni, ca nime nu
« pOte don ). explosiunea unei crise decisive in Orient, starea lucrurilor
nefiind Inca Indestul de cóptâ pentru o solutiune. De alt-fel, Europa
nu se pOte desinteresa de aceste grave evenimente, car.' o ating prea
< de aprópe, nici nu pOte parasi lucrurile la cursul lor natural. Nu
rèmâne deci alta de facut decat a relua incercarile de pacificare.
Daca cabinetul din Londra are in vedere mijlOce pentru a ajunge
la acest 01, sail pe basele propuse mai inainte, sail prin solutiuni
mai complete, fail a se expune de a provoca o conflagratiune ge-
nerala, §i anume un räsboiii de exterminare in Orient, Rusia e gata
a priml ori-ce idee i s'ar comunica, in sincera dorinta a unel inte-
legeri».
In 9 (21) Iunie, Lordul Loftus, Ambasadorul Angliei la San-Peters-
burg, completa aceste declaratiuni ale Cancelarului rusesc Inteun ra
port adresat Lordului Derby:
«Sunt Incredintat ca. Rusia are mare grija a Impedeca, ca insu-
rectiunea actuald sä se latésca. *i sa iea proportiuni mai mart Sunt
«Insä de asemenea incredintat, ea, la cas dat, Rusia nu va interveni
«singura, dar nici nu va permite interventiunea unei alte puteri. Ea
«va provoca principiul neinterventiunii 0 se va multuml.
Tote acestea nu semnificail nici mai mult nici mai putin decal, cd,
dintre tOte puterile garante ale Imperiului Otoman, Rusia luase in
manile ei conducerea in crisa ce isbucnise §i devenia tot mai acuta.
Atitudinea Angliei ajuta mult intru acésta diplomatia rusésca. Acéstä
atitudine §i resultatele el se OA minunat caracterisate in scrisOrea
Principelui Carol catre Principele Carol Anton din 12 (24) Iunie. El
scria: «In fine Anglia a judecat bine despre situatiune. Declaratiunea
«Lordului Derby, ca tractatul de Paris protege Turcia numai in
«contra atacurilor din afara, dar ca nici o putere sernnatard nu are
«a interveni intro POrta 0 statele ei tributare,e fOrte semnificativa,.
Rusia ca §i Anglia nu admiteail o interventiune isolata a vre-unel
puteri. Diverginta era in alt loc. Angliei II convenia mai bine a lash
evenimentele la voia Intimplarii; Rusia din contra era mult preocu-
Analele A. R.Tom. XXILMemortile Sect. letorice. C

www.digibuc.ro
82 b. A. snittAA

pata de a le indruma spre o solutiune practica, folositere populatiu-

nilor cre$tine ea $i politicei sale propril $i nu se ingrijia de serta vii-
tore a Imperiului Otoman.
In acestd fasä a constelatiunii politice europeane, in care nu se pn.
tuse afla basele una intelegeri intre Rusia $i Anglia, a avut loc in-
trevederea de la Reichstadt. Ea era menita a aduce o. apropiere intro
Rusia $i Austria.
S'ail scris multe si sad vorbit Inca mai multe asupra acestei intre-
vederi. S'a pretins intro altele, el ad s'a stipulat retrocedarea catre
Rusia a celor trel districte basarabiene Cahul, Bolgrad $i Ismail
incorporate Romania prin tractatul de Paris din 1856. Sirul evenimen-
telor dovedesce insa, ca la Reichstadt aü avut loc convorbiri fürä alt
resultat decat acel consemnat intr'o serie intrega de acte diplomatice.
Ca ce sustin contrariul uita, Ca Rusia de atunci Il ddduse sema, ca nu
avea dinaintea el numai cele done marl imperil ale Anglia $i Austro-
Ungariei, ci i o Ord mica, care nu mai putea fi calcata de nimeni
in piciere.
Inainte de a lasa sd vorbesca documentele diferitelor cancelarii
supra intrevederil de la Reichstadt, e natural sti se dea cuvintul bar-
batului, care urmaria cu o patrundere geniald firul incurcaturilor,
firesce din punctul de vedere al intereselor patriei sale.
Intr'un discurs $1 in memoriile sale, Principele Bismarck ldmuresce
istoricul Intre ederii de la Reichstadt $i consecintele ei. In discursul din
6 Februarie 1888, Principele cjicea : INumai in 1876, inaintea isbucni-
crii resboiului turcesc, s'aii facut Ore-cari propuneri, earl ne-ar fi silit
.a opta intro Rusia $i Austria. Noi le-am inlaturat. In urma aces-
.tora, Rusia s'a adresat direct la Viena, ii in Ianuarie 1877 s'a inche-
dat intre Austria $i Rusia o conventiune, care privia eventualita-
cOle crisei orientalep. In memoriile sale Principele Bismarck notezd
mai amanunt mersul acestor negocieri : .In temna anuldi 1876, tele-
grarna Generalului Werder din Livadia me intreba din partea Im-
eperatului Alexandru, daca Germania va remane neutrald in casul
.unui resboiil dintre Rusia $i Austria. Respunsul fu trimis prin Ge-
cralul Schweinitz la Livadia, caruia i-am dat intre 11 $i 13 Octomvrie
inctructiuni, $i anume: ea intaia necesitate a politicel germane este,
.cle a sustine amicitia intre monarchiile ceie marl, earl aunt expuse a
.perde mai mult in fata revolutiunilor, decat ar pute ca$tigh ras-
boindu-se intre dinsele ; Germania ar vede cu durere, cd amicitia
dintre Rusia $1 Austria nu e posibilä, $i ar suferi ea amicil ei sä
.perdd ori sä ca$tige batalii unul in contra altuia, nu insa ca unul

www.digibuc.ro
 ptCE MAIfJ 83

«dintre din§ii sa fie ranit sag pagubit atat de tare, in cat positiunea
. dui de putere mare independentã §i convorbitgre in Europa sa fie
«primejduita. Acéstä declaratiune a avut de urmare, cd furtuna ru-
«sésca a trecut din Galitia ostica spre Balcani, §i cd in locul tractati-
«velor cu Germania, Rusia a legat cu Austria negocieri la Pesta, in
.sensul intelegerii de la Reichstadt din 8 Iu lie 1876, cerênd ca aceste
«negocieri sä fie tinute secrete de Germania. Conventiunea incheiata
da 15 Ianuarie 1877 este basa ocupatiunil Bosniel §i a Herzegovinei
de catre Austria, §i a asiguraril de neutralitate data Rusiel de catre
.Austro-Ungaria pentru tot timpul rasboiului cu Turcilo>
Sa urmam acum Orul documentelor :
In 27 Iunie (9 Iu lie) Comitele Andrassy trimite representantilor Aus-
tro-Ungariel la Paris, Londra §i Roma, urmatOrea telegramd : .Cornu-
nicati confidential ca resultat al intrevederil de la Reichstadt, ca
«ne-am inteles, inläturand t6te propunerile recente, de a mentine, in
.starea de lucruri actuala, neinterventiunea. Num al cand circumstan-
«tele ar reclama §i cand un fapt special s'ar presenth, se vor lega ne-
«gocierl confidentiale ulterigre intro bite marile puteri cre§tine.» Co
responden(a Provinciald din Berlin din 30 Iunie (12 Julie) face asupra
intrevederil de la Reichstadt o comunicare identica : .0 inform atiune
autorisata dice, ca Austria i Rusia s'ail inteles in principiu a nu in-
cterveni in turburarile actuale din Turcia, dar cail reserva sä aduca
o intelegere confidentiala intre tOte Puterile cele marl creqtine, in-
cdata ce evenimentele rdsboinice vor fi produs un ce decisiv. Din
«Viena se anunta, cd impresiunea produsd prin intrevederea de la
.Reichstadt este, ca intreg pericolul de a vedé räsboiul pa*ind peste
elimitele lui actuale pentru a se lap asupra Europel trebue sä fie
considerat ca inläturatd>
*i la Londra intrevederea Impëratilor a produs un efect lin4titor.
Comitele de Beust, Ambasadorul Austro-Ungariel, telegrafia la Viena
in 28 Iunie (10 Iulie) : «Lordul Derby a primit comunicarea cu o
«mare satisfactiune §i mi-a dis : Numai acuma pot declara, ca un
< rasboig general nu mai e de temut, ceea ce provoca ad o mare In-
«grijire., In acee4 di Ministrul Afacerilor straine al Angliel scria
Ambasadorilor din Berlin §i Viena: «Ambasadorul Austriel mi-a co-
«municat astadi continutul unel telegrame primite de la guvernul
«WI, §i in care resultatul intrevederii de la Reichstadt este presentat
Ica satisfacetor. Amindol Imperatil s'ail inteles a urma, In circum-
«stantele actuale, o politica de neinterventiune. Daca evenimentele ul-
teriOre ar necesita, sag daca un fapt positiv s'ar produce in situati-

www.digibuc.ro
84 D. A. SITRDZA

eune, se vor face sforthri pentru a aduce o intelegere generalä intre

< puterio.
De abia se hothrise intre Impöratul Francisc Iosif i Imperatul Ale-
xandru, eh, in afara de evenimente noue, el vor urmh in Peninsula
Balcanich principiul neinterventiunii, i doue fapte se intimplarh, earl
d'Adurä situatiunil o impulsiune nea§teptath. In 1 (13) Iulie se celebrh
la Moscva un Te-Deum pentru victoriile Serbilor §i Muntenegrenilor,
§i in 13 (25) August Lordul Loftus comunich din Petersburg la Londra
cuvintele adresate de Imperatul Alexandru ofiterilor la sfir§itul ma-
nevrelor : < Onórea terei irni este scumph. Rand acum am putut man-
( tine pacea §i doresc sh o conserv; dar dach onOrea Orli' va fi atinsh,
voiü scl sh o aper, §i atunci comptez pe voi. Vorbind despre aceste
cuvinte ale Imperatului, Principele Gorciacow adaogià: e Ne- am abtinut
de ori-ce initiativa, am läsat ca evenimentele sh merga inainte, am a§tep-
«tat ca Europa sh iea o decisiune ; dar, dach nimic nu se va face §i
< singele va curge mereü, §i dach Imperatul imi va ordonh sa ieati pana
< in mânä, garantez ch ea va fi plind de o cernell, care se va potrivl
< cu demnitatea §i puterea Imperiulut Acesta Irisa nu va fi rhsboiul.»
Cu tete acestea Germania se tineh de o parte §i doria numal ca
pacea sh nu fie turburatd. Principele de Bismarck scrie in memoriile
sale : ....Niel odath nu am dat alto asigurdri decht acele ale unel
<neutralithti binevoitOre: stä dovada despre sinceritatea acestor de-
< claratiunl atitudinea neclintith a Germaniel, plind de incredere 0 de
«bundvointh, cu tete ch. Rusia ceruse, ca intelegerea de la Reichstadt
<<sh fie tinuta secreth pentru Cabinetul din Berlin) . Imperatul
Wilhelm I trimise la Var§ovia in 23 August (7 Sept.) pe Feldmare-
§alul de Manteuffel, adese intrebuintat in misiuni diplomatice impor-
tante, pentru a complimenth pe Impératul Alexandru, §i a-I asigurà
de nesträmutata sa amicitie. In acest sens lini§titor lucra. §i Comitele
Andrassy in intelegere cu Cancelarul Imperiulul german. In fata pro-
punerii Principelui Gorciacow de a intrunl un congres, Comitele An-
drassy gási de nevoe a resumh in 25 August (6 Sept.) conversatiunea
sa cu Ambasadorul rusesc intr'un anume memoriil. Aducend aminte
expresiunile intrebuintate de Cancelarul Rusiei, cd <<claritatea paro f6rte
«necesard in circurnstantele sctuale, Comitele Andrassy accentuéz gra-
vitatea acestor circumstante clicAnd: < claritatea nu e de ajuns; mai
< trebue Inca sinceritatea cea mai absoluth 0 inch vointa tare, de a
< tine mutual compt de dificulthtile situatiunil 0 de curentul opiniunii
cpublice, in contra chreia avem a lupth §i unii §i altii>.
Chiar acestA cuvinte dovedesc, ch la Reichstadt nu se ajunsese la

www.digibuc.ro
 pECE MAIt 85

altä intelegere, decat ca nici Austria, nici Rusia nu vor interveni

manu militari in provinciile r6sculate sail in rasboiul dintre Serbia si
Muntenegru cu Turcia. Firesce ca acésta. Intelegere nu excludeh ne-
gocieri confidentiale ulteriOre satt negocieri cu cele-lalte puteri ; §i era
vederat, ca «cele-lalte propuneri recente fiind inlaturateb, dupa cum
cjicea telegrama citata a Comitelui Andrassy, la Reichstadt un resultat
positiv mai intins nu fusese atins. Mai mult: din memoriul mentionat
se constatä cd, dacd la Berlin resultatul negocierilor fusese consemnat
in scris, la Reichstadt n'aii urmat decal convorbiri färd a se fi sta-
bilit un program concret, §i in fine ca in tot casul nu a putut fi vorba
de Romania, de vreme ce nici punctuatiunile din memoriul din Sep-
temvrie, nici cuprinsul vre-unui alt act ulterior nu contin nimic despre
Romania.
Memoriul Comitelui Andrassy resuméza situatiunea din acel moment,
intelegerea de la Reichstadt i cestiunile de deslegat in casul unel con-
ferinte europeane.
Comitele Andrassy dice :
.0 conferinta europeana nu pare indicatä decal atunci, cand este
sperantá de a ereà o stare de lucruri durabilä, cand e vorba de a
.regularisa resultatele unui räsboiil pentru a restabili pacea .... In
situatiunea de Ltd nu v6d nici una din aceste conditiuni .... In mo-
mentul de fata nu avem in favorul cre§tinilor din Orient decat into-
degerile anteriOre dintre noi, convenite in nota din 30 Decemvrie, pe
«urmä la Berlin, §i in urma. la Reichstadt. .... De la inceputul mi§ca-
ril nu am crecjut ca se pOte face alt-ceva decal o carpOlä. Trebue sä
adaog, ca astädi chiar o solutiune transitorie da mai putind sigu-
rantä de stabilitate decal inaintea rásboiului, caci e clar, Ca ordinea
de lucruri, ce va iesi din situatiunea actuala, nu va satisface pe ni-
meni, nici pe Musulmani, nici pe Crestini, nici pe Rusia, nici pe noi.
« Conditiunea preliminara a unei conferinte, daca Imp6ratul Ru-
siei o core, este ca Rusia, Germania si Austro-Ungaria sa se Intelega,
«inainte de Intrunirea conferintel, asupra unui program. Am convenit
atdt la Berlin cdt i la Reichstadt, de a nu intreprinde nici un de_
mers pe ldngd o a treia putere fdrei a ne fi inteles prealabil intre
not: Ceea ce am hordrit atunci i ce ni s'a pärut atunci mai profita-
bil, chiar pentru tractativele diplomatice de URA diva, imi pare cu atat
mai necesar in fata unei conferinte. A ne a§eza imprejurulmesei verdi,
fàrà un program pe care ministril celor trot' Imp6rati ar av6 misi-
.unea de a-1 apera, ar fi a proclamh in fata Europel cà nu mai existä
o Intelegere intre cele trel curti de la Nord, ar fi a deschide u§ile

www.digibuc.ro
86 D. A. STURDZA

< influentelor straine si prin urmare unor evenimente pe earl nimeni

(nu (3 in stare a le calcula in momentele actuale ....
(In resumat: modus procedendi ar fi urmatorul : Un arrnistitig de o
< durata maximum de o lunä ar fi suficient pentru a incheia pacea.
(Indata dupd incetarea ostilitatilor, ar trebui sa incOpa negocierile do
< pace si ar trebui conduse cu energie. Cele §6se Puteri nu pot sä nu
(so inteléga curind asupra conditiunilor pacil, cand cele trei cabinete
limp6ratesci se vor fi inteles asupra lor, §i vor fi propus fie-care in
(parte sail in mod colectiv propuneri positive. Convorbirile ce al avut
«loc intre na, atat in scris cat §i din rill grail, resultatul intrevederi-
(lor de la Berlin §i do la Reichstadt sunt din foricire o basa certa
(de intelegere intre cele trei guverne. Pe acéstä basà ar trebui pre-
(cisate conclitiunile urmatOre : Pentru Serbia mentinorea integri-
(Ma teritoriale, esclusiunea pretentiunilor turcesci privitOre la ocu-
(parea definitiva a cetatilor sêrbesci; Pentru Muntenegru regu-
larisarea fruntariilor in fav6rea Principatului ; acésta concesiune ar
(pute fi facuta de POrta din propria sa initiativa, ca putênd sa aduca
< linistea desavir§ita in acest principat;Pentru provinciile revoltate
crealisarea reformelor cerute de Puteri i promise de P6rta. Aceste re-
(forme ar fi incunjurate de t6te garantiile expuse in memorandul din
(Berlin. Daca guvernul imperial al Rusiel doresce ca primirea acestor
garantil de catre Anglia sa fie u§urata, s'ar put6 suprima expresiunea
(de (memorandul din Berlin >, care pare ca. sup6ra cabinetul de St.-
(James. Fara a ajunge la o solutiune radicala *i definitiva, acest mod
(de a procede da mijlocul cel mai simplu si mai sigur pentru a ajunge
<la singurul resultat potrivit in circumstantele actuale, la incetarea
(varsarii de sange §i la incheiarea pacii.,
Cinci dile dupa inmanarea acestui mernorig Ambasadorului rusesc
din Viena, care se pornia cu dinsul la Var§ovia, Lordul Derby tri-
mitea, in 30 August (11 Sept.), Ambasadorului Angliei la Constanti-
nopole basele pacificatiunii, comunicate la Londra Comitelui Suvaloff.
Aceste base erail: < Statu quo general, cuprindênd Serbia §i Munte-
(negrul,Reforme administrative in sensul unei autonomil locale pentru
«Bosnia §i Herzegovina, Garantii pentru viitor in contra unel rele
(administratiuni in Bulgaria,Inadmisibilitatea a ori-ce modificari a
(tractatului de Paris, defavorabile Serbiei, precum §i. a ocuparil ceta-
«tilor sêrbesci sag a depunerii Principelui Milan.,
Aceste din urma puncte erail anume inscrise intro conditiunile de
pace trhnise de Turcia ca raspuns la mediatiunea adresata de Serbia
Puterilor garante.

www.digibuc.ro
 pECE MAIt 87

VII.
Cabinetul Angliel trimise si la Viena textul baselor de pacificare.
Ambasadorul Angliel la Viena, Sir A. Buchanan, relatóza. in 31
August (12 Sept.) opiniunea Comitele Andrassy asupra lor. Comi-
tole icea.: «0/ punctele privitOre la Serbia vor fi primite de t6te Pu-
tonne, c in ceea ce privesce Bosnia si Herzegovina, reformele din
anota din Decemvrie, primite de tOte Puterile i acum din nod do
«Rusia la Reichstadt, asigurá acestor doui5 provincil mai multe avan-
«tagil deck autonomia,si cd in contra reformelor pentru Bulgaria
«so p6to obiecta, ca ele ar da Porta argumente pentru a refusa Intl-6ga
propunere.
Reiese ins/ din raportul le Sir A. Buchanan, ca Comitele Andrassy
a propus cu acéstit ocasiune «intrebuintarea forteI in contra Portil
«prin o demonstratiune naval/ la Constantinopole. ,
Odatä deschise, negocierile II urinal./ cursul lor.
In 1 (13) Septemvrie Comitele *uvaloff, Ambasadorul Rusiel la Lon-
dna, comunicd Lordule Derby urmát6rele propuneri ale Principelui
Gorciacow: ePuterile sä insiste asupra unul armistitid imediat, färd a
«permite Porta sd mai pun/ inainte vre-o conditiune, caci intaia da.
torie a Puterilor este de a face sl inceteze Versarea de sange,
Statu quo inainte de rasboid pentru Serbia si Muntenegru, Con-
« cesiuni teritoriale inevitabile pentru Muntenegru, Concesiuni ii-
bera1e in favOrea autonomiei locale si administrative in Bosnia si
«Herzegovina, impuse Portil categoric, demnitatea Europa noire-
«buind sh admit/ de a se multuml cu promisiuni, confine' eludato
«de POrta.,
Asupra punctule intâiU, guvernul rusesc observa: «c6 el are luatá
«o hotArire neinláturabild i cci el sperd cd nu va fi silit sd pcigscci
(singur in contra Tucilor, starea de lucruri din Imperiul Otoman
vocea opiniunil publice impuind Rusiel de a pune cap6t oroiilor
«insurectiunii i räsboiului..
In 14 (26) Septemvrie Rusi a fácea propuneri none, la Viena si la Londra,
si anume Ca, in cas de refus al conditiunilor de impAciuire din partea
Portii, 0, se ocupe Bosnia de cAtre Austria si Bulgaria de cAtre Rusia,
iar flotele unite sA intre in I3osfor. Cabinetul rusesc 'end* c/ acOstà
amenintare va sill POrta a priml conditiunile Puterilor, pe cand Lordul
Derby era de opiniline, Ca o asemenea procedare violent/ ar put6 din
contra produce o iritatiune la Constantinopole, o rea impresiune i un
simtemint de alarm/ general/ in Europa.

www.digibuc.ro
88 D. A. STURDZA

In asemenea imprejurari grave sosi in Viena in 15 (27) Septemvrie

adiutantul Imp6ratului Alexandru, Generalul Comite Sumarakoff, cu
o misiune secreta, care Rica atata vuet, in cat Comitele Andrassy credit
necesar a adresa in 21 Septemvrie (3 Oct.) Ambasadorilor aus-
triad din Londra, Paris, Berlin, Roma, San-Petersburg §i Constanti-
nopole telegrama urmat6re : «Misiunea Comitelui Sumarakoff a fost
«explicata in diferite moduri. Adevarul este acesta: Generalul a adus
«o scris6re auto grafa a Imp6ratu1ui Alexandru, al card continut scapa.
«firesce ori-carei comunicari 0 ori-carei discutiuni. Generalul a fost
«insarcinat in acela§i timp a transmite o comunicare a guvernului
«rusesc, trimisa 0 celor-lalte cabinete. Ea continea propunerea ocu-
«parr! Bulgariel de catre trupele rusesci §i a Bosniel de Mil trupele
«austriace, 0 a aparitiunii simultanee in Bosfor a flotelor Puterilor
«celor marl, ca un mijloc de a forta P6rta sa primésca conditiunile
«Oen' §i de a evita maceluri. Austro-Ungaria nu p6te considera prima
«parte a acestel propuneri ca proprie a atinge scopul propus 0 prin
«urmare ea nu a putut fi primitä. De alta parte cred, ca daca, in cur-
«sul negociatiunilor, se va presenta necesitatea unel coercitiuni, cel
«mai bun mijloc va fi actiunea flotelor unite».
*i. acésta circulara a Comitelui Andrassy este o dovada, cd la Reich-
stadt nu se formulase o intelegere nici asupra punctelor mentionate de
ea, 0 ca, de vreme ce nu se ajunsese nici la primirea de catre Austro-
Ungaria a ocuparil Bosniel §i a Bulgariei, cu atat mai putin a putut fi
vorba de cedäri de teritoril apartinênd nu Turciel, ci Romaniel, care se
considera de tad Europa cd stand in afarli de situatiunea ardk 6re

VIII.
Nimic nu p6te da o lamurire mai clara esupra situatiunil europeane
din vara §i t6mna anului 1876 ca circulärile Secretarului de Stat al
Afacerilor stráine al Imperiului German, de Billow. Aceste circular!
contin o expunere cu atat mai exacta. 0 fidela, cu cat Germania nu
urmarià alt tel, deck ca complicatiunile balcanice sa nu invälue intréga
Europa, §i prin urmare 0 Germania, intr'un rasboiti.
Intaia circulara p6rta data de 24 Septemvrie (6 Oct.):
«Doresc a va da inforrnatiunl noua asupra mersului negociatiunilor
«urmarite de Puterile europene, dui:4 isbucnirea räsboiului dintre
«Turcia cu Serbia §i Muntenegrul, precum qi asupra atitudinil guver-
«nului german in fata staril de lucruri actuale.
«Cand Serbia i Muntenegrul ail intrat In r4sboiii desehis in contra

www.digibuc.ro
 pECE MAIti 89

T urciei, la finele lul Iunie trecut, tote Puterile s'ail invoit a observh
eprincipiul de neinterventiune in acOstà nouh fash a tulburhrilor din
rient §i a nu prejudech cursul evenimentelor. Guvernul german
«n'a putut deck sh se unOsch cu acésta tendinth, ea fiind conformA
cu intréga sa atitudine in cestiunea Orientului.
«In momentul insh, in care, in urma unei lupte sOlbatice a Turciei,
s'ail comis atrocitäti neaucjite in contra populatiunil creOine din
«acel Imperid §i a devenit din ce in co mai evident, eh, cu t6te suc-
«cesele armatelor turcesci, nici una din pärtile In lupth nu e indestul
«de tare pentru a invinge cu deshvir§ire pe adversar, in acel mo-
«ment unele dintre Puteri aü emis opiniunea, cá a sosit timpul a
pune capét unui rhsboiil, care ar pute ameninth lini§tea Europa
«Pätrunse de convingerea, ch in asemenea imprejurdri trebuia.
«oprith inainte de tOte vèrsarea de sange, ceea ce se cereh cu dinadin-
<sul de opiniunea publich excitath a tuturor rilor europeane, t6te
(cabinetele primirá propunerea unei mediatiuni, fäcuth de Serbia §i de
«Muntenegru, o i incepurä a lucra la Constantinopole in vederea unei
«suspensiuni a ostilithtilor. Germania a pus ca basä principalä, adop-
«tath de tOte cabinetele, ch intaia conditiune a negocierilor ulteri6re
«pentru pace trebue sh fe, ca aceste sh fie precedate de un armistitia
efectiv pe tOte punctele, adech §i in Bosnia i Herzegovina.
«Cu tOte ch arrnistitiul nu s'a putut realish in mod definitiv, tot41
Puterile ail isbutit, ca ofensiva sh fie suspendath pe teatrul de rásboiti
de la 16 la 25 Septemvrie de amindouö phrtile, atat in Serbia, cat
§i in Bosnia §i Herzegovina, §i ast-fel armistitiul a fost observat
«de fapt.
«Acest termin s'a socotit suficient pentru incheerea unui armistiiii
formal §i chiar pentru primirea propunerilor de pace.
«Cu t6th intelegerea deplinä stabilith spre acest sfir§it, sail ridicat
diverginte asupra chei de urmat, duph punctul de vedere particular
«pe care fie-care Putere s'a pus pentru a privi ordinea de lucruri in
Orient in conformitate cu interesele sale.
«In cat privesce politica germanh, punctul hothritor a trebuit sa fie
«mäntinerea. intelegerii cu aliatil no§tri eel mai apropiati. Inteo ces-
thine politia, care nu atinge direct interesele germane, nu avem sä
exercithm decat o actiune mediatrice i bine-voit6re intro Rusia §i
Austro-Ungaria, cari pentru nol sunt vecini amid unul ca i altul
Ǥi cari sunt interesati in cel mai innalt grad la sOrta Imperiului
cOtoinan §i a popOrelor sale. Dar trebuih in acela§1 timp sh facilithm,

www.digibuc.ro
90 D. A. STURDZA

«pe cat ne sta in putintd, o intelegere ulteriórd cu cele-lalte Puteri

Ǥi mai ales cu guvernul britanic.
Negocierile relative la pace ail cdpdtat o basd mai solidd, din mo-
«mentul in care din norocire s'a aflat un punct de vedere comun, pu-
«tend indruma intro Rusia §i Anglia o intelegere asupra viitórei rin-
«duieli in Orient.
«Negocierile urnidrite intre Ambasadorul Rusiei la Londra §i ca-
< binetul de St. James ail avut de resultat o intelegere asupra propu-
«nerilor urmatOre cornunicate in urmd §i celor-lalte Puteri semnatare
< tractatului din Paris:
el. Armistitid immediat cel putin de o lund,
< 2. ReintOrcerea simpld la statu quo dinainte do rdsboid pentru
«Serbia §1 Muntenegru,
«3. Reserva unei mid cresceri de teritorid pentru Muntenegru,
4. Garantarea unel autonomii locale pentru Bosnia §i Herzegovina,
<precum §i pentru Bulgaria, introdusd pentru intaia§i data in cercul
«representatiunii europeane, cu conditiunea expresd, ca sä fie exclusd
«ori-ce constituire de state tributare precum §i despärtirea acestor
<provincil de Turcia.
«Guvernul imperial nu puted decat adera la acest program, care
< decurge din intelegerea atat de dorita intro Anglia §i Rusia §i
<r'Ospunde cu totul intereselor germane, cu atat mai mult cd, cabine-
«tul din Viena s'a decis a-I priml §i el, ingrijirile ulterióre privitOre
<la autonomia provinciilor slave ale Turciei find lini§tite prin into-
«legerea urmatà asupra semnificárii practice a ideei autonomiel.
«In cursul negocierilor dintre marile Puteri, POrta insä§i a presentat
<propuneri de pace §i de reforme ; insd continutul lor era de o
<parte a§a de umilitor pentru Serbia, §i de altd parte presenta a§& de
putine garantii pentru ameliorarea situatiunil raialelor, in cat tote
< cabinetele ad refusat de a infra in examinarea acestor propuneri.
«Guvernele Angliei, Rusiei, Germania Austro-Ungariei, Franciei §i
<Italiei ad inmanat atunci Portii, prin representantil lor la Constan-
< tinopole, in 25 §i 26 Septemvrie, o nota. cerênd primirea propunerilor
«de pace mentionate, formulate de Anglia. Nici atunci Divanul nu a
< rèspuns cu un armistitid la cererea de suspensiune a ostilitdtilor;
< el a prelungit numai incetarea ostilitatilor pand la 2 Octomvrie. Acósta
«m'esura, care nu a fost priunitd decat de Muntenegru, este in mo-
«mentul de Ltd in vigóre pe tèrimul teatrului occidental al rdsboiului,
«cu bite ca terminul primitiv este acum expirat. Din nenorocire Serbia, in-
«data dupd sfir§itul prime! suspenclari a ostilitdtilor, a reinceput atacu-

www.digibuc.ro
 pECE MAIC 91

crile in contra trupelor turcesci, in cat astadi lupta urmóza in distric-

«tele fruntariel grbo-turcesci.
<In ceea co privesce cele-lalte puncte din proiectul de pacificare an-
eglo-rus, guvernul turcesc a refusat pand acum a le primi, §i a ela-
«borat contra-propuneri, earl, dupa ce ail fost adoptate de un mare
«consiliii compus din o suta demnitari eclesiastici §i civill, sunt acum
<supuse sanctiunil Sultanului §i comunicate representantilor straini.
«Aceste propuneri sunt concepute aprOpe precum urméza :
«1. Concesiunea statului quo inaintd de rasboiil pentru Serbia §i
Mu ntenegru,
2. Institutiunea la Constantinopole a until Senat §i a unel Adu-
<narl, resultat al alegerilor, avênd o parte 6re-care in legislatiune §i
in administratiune,
»3. Realisarea until sistem de vilaiete ), adeca a unel 6re-care au-
< tonomil a provinciilor §i sporirea competintei consiliilor provinciale
(medjilis) alese de populatiune,
4. Luarea in considerare a planului de reforme recomandat in nota
e Comitelul Andrassy din luna Decemvrie 1875 pentru tOte provinciile
1 Imp eriului.
POrta, din propria sa initiativ6, intinde asupra intregului Im-
< periil asigurarile enumerate sub numerile 2 pang. la 4 ; insa ea refusd
«a se lega formal in fata strainatatil de a acorda o situatiune par-
< ticulara §i privilegiata provincillor revoltate, adeca. Bosniei, Herzego-
«vindi §i Bulgaria
«Avênd in vedere neincrederea cea mare a supu§ilor cre§tini al
«Portil, in urma promisiunilor de reforme atat de des Mute §i rO-
«mase de regula neexecutate, nu se pOte spera cd promisiunile ac-
<<tuale vor aduce o alinare in afacerile Orientulut
Nu e deci probabil, cd puterile sa renunte la propunerile lor de
«pacificare.
In previsiunea until rOspuns defavorabil al Portii, Puterile ail in-
«ceput negocieri nouë. Se discuta mai intaiil cestiunea de a se sci,
«prin ce mijlOce s'ar putO obtinO acum primirea unui armistitiil de-
«finitiv, cerut mai ales de Anglia cu insistenta §1 sub amenintarea de
«a abandona Turcia propriel sale sOrte.
< Recunosand ca situatiunea actualä a Orientului presinta pentru
«cabinetele europeane o cestiune seriOsa §i grea, totu§i e de sperat ca
elementele de intelegere vor fi destul de puternice pentru a inlatura
«in viitor, ca §i in trecut, disensiunile dintre Puteri. In special se Vote
aqtept4 ca RtIsia 0 Austria, intercsate la cel mal mare grad la sOrta

www.digibuc.ro
92 D. A STURDZA

«Imperiului turcesc, din causa situatiunii lor geografice, a istoriel lor

«si a legdmintelor lor de rasa, vor ajunge, cu tOtä diferinta puncte-
«lor lor de vedere, a se intelege asupra consideratiunilor i a dato-
«riilor lor in crisa actuald, ast-fel ca interesele politico §i materiale ale
fie-careia sä fie pe deplin satisfdcute.)
A doua circulard a domnului de Billow din 3 (15) Octornvrie expune
mai departe sirul celor intimplate :
< Ca urmare la comunicarea mea precedentd, am.othire a ye inforrnh
«in mod confidential, cd, conform unei intelegeri dintre cabinete, re-
, presentantii la Constantinopole ai Puterilor semndtOre tractatulul de
Paris ail fost insercinati a cere Portil cu insistentd, sa primOscä ar-
«mistitiul pur fi simplu. El si-ail indeplinit insarcinarea in 8 si 9
a curentei bunt In urma acestui demers, guvernul Sultanului a pus
la o parte decisiunile Marelui Consiliil, de earl* vorbesce circulara
«mea din 6 1. c., si prin dour) note adresate Ambasadorilor din Cons-
tantinopole in 12 1. c. POrta a presentat Puterilor, ca respuns, un
<moil program. In prima notd se promite, sub Ore-mei reserve, primi-
«rea unui armistitiii pand la 30 Martie 1877 st. v.; in a doua notti se
«aduce la cunoscinta Puterilor garante un act de reforme pentru in-
treg Imperiul Otornan.

IX.
Pentru a cuprinde si a judeca cursul evenimentelor, earl ail produs
sguduirea orientald din 1877 si transformdrile cari ail fost consecinta
el; era de nevoie a ldmuri bine situatiunile ce so ndsceail prin pro-
puneri si contra-propuneri, destinate a aduce o solutiune pacificd, dar
earl in loc de a descurea incurcdturile, le incurcail tot mai 1.61
ImpOratul Alexandru II sosise pe la mijlocul lui Septemvrie in Cri-
mea. Principele Gorciacow, Cancelarul Imperiului, venise si el la Li-
vadia, si curind se indreptard spre resedinta imperatésed Lord Loftus,
Ambasadorul Angliei, si Generalul Schweinitz, Ambasadorul Germaniei.
Singurd acéstd adunare de bdrbati de stat imprejurul monarchului
puternicei impératii, cea mai imediat interesatà in cestiunea orientald,
dovedesce cà situatiunea devenise mai acutd.
In 5 (17) Octomvrie, Ambasadorul Rusiei la Londra diceà Lordului
Derby, cd Imperatul Alexandru, in vederea simtemintelor poporului
sëil §i a agitatiunil de care acesta e cuprins, nu va mai putO suferl
continuarea rdsboiului dintre Turcia si Serbia. Comitele *uwaloff credea
cd, de vreme ce POrta nu primia armistitiul propus de scurtd duratd,

www.digibuc.ro
 pECR mAIti 93

numaf doue mijlóce ITIPI remaneail de incercat: sail o noua intelegere

intro Puteri asupra situatiunii, sag adoptarea propuneril anteribre a
ocuparii teritoriului turcesc.
In 10 (22) Octomvrie, Lordul Loftus primi ordinul guvernului seil
de a merge la Livadia, unde ajunse in 15 (27) Octomvrie.
A treia 41, in 17 (29) Octomvrie, Ambasadorul Ang lief se Intilni cu
Principe le Gorciacow. Acesta i-a expus, cä guvernul rusesc considera
situatiunea Turciei ca forte grava si ca. nu cestiunea armistitiuluT e
«destinatä a decide despre pace sag resboiii, ci cestiunea autonomiei
ccelor trei provincii». Principe le adtiogia, ca va insista pentru a ob-
tine nu numai frase ,ci reforme <reale» in situatiunea crestinilor
acestor provincil, «un control» si o «garantie» pentru executiune.
In 18 (30) Octomvrie Imperatul Alexandru II dada Generalului Ig-
natiew ordinul telegrafic de a rupe relatiunile diplomatice cu POrta,
daca pana in patru-deci si opt de Ore Sultanul nu va priml un ar-
mistitig de doue luni, si nu va Ineetà imediat cu ori-ce operatiuni
militare.
In 20 Octomvrie (1 Noem.) POrta se supune ultimatului pus de ge-
neralul Ignatie* si in 21 Octomvrie (2 Noem.) Imperatul Alexandru
acorda Ambasadorului Ang lief intaia audienta.
Imperatul if explica trimiterea ultimatului prin scirile rele capetate
din Serbia si temerea ca victoriile Turcilor prin acele pail sä nu fie
urmate de atrocitatl ca in Bulgaria, si exprima dorinta ca conferintele
Ambasadorilor din Constantinopole, pentru tail se urmail tractative de
o bucata de timp, sa se tntrunesca cat mai curind. Ceea ce Impératul
privia Insd mai cu deosebire important, era co intelegere si o coo-
perare a Rusiei cu Anglia.»
In cursul convorbirii Alexandru II Meg mai multe declaratiunl ca-
tegorice.
Intaia si principala era, Ca Rusia nu se gandesce la o noua intin-
dere teritoriala spre Turcia sag la cucerirea Constantinopoluldf, ci nu-
mai la ameliorarea situatiunii crestinilor, pentru carI el nu se pOte
multumi. cu promisiunile Turcilor, ci cere «garantil reale», mai ales
ca Europa, dupd ce a fnlocuit protectoratul rusesc asupra crestinilor
pin protectoratul european, nu s'a ingrijit de a urmarl datoria luata
asupra-st
Imperatul adaogia, ca POrta a isbutit, prin o serie de manopere, a
paralisa tOte incercarile Europei unite, pentru a pune un capét ras-
boiuldi si a restabill pacea generala ; ca Europa e libera sä pri-
mesca aceste infruntari continue din partea Turciei, dar ca Rusia nu

www.digibuc.ro
04 D. A. STURDZA

pas indura o situatiune incompatibild cu onOrea, cu demnitatea, cu

interesele sale, i care prin urmare a devenit intolerabild; ea, dacd
Europa nu e dispusd a 00. inainte cu decisiune i energie, gel va fi
< silit sä mórgd singur inainte».
linpèratul mai vorbl edezpre necesitatea in care s'ar put() afla de a
< ocupa o parte din Bulgaria in mod provisoriil pand in momentul,
< in care pacea i bund starea populatiunilor cretine vor fi asigurate.)
Impératul mai vorbi despre propunerea facutd Angliei, ca Austria
sä ocupe Bosnia, Rusia sa ocupe Bulgaria, i flotele unite sd facd o
demonstratiune la Constantinopole.
Cu privire la acOstd din urmd. propunere, Principele Gorciacow ob-
serva Lordului Loftus in 23 Octomvrie (4 Noem.), cd Rusia nu oferise
Austria deck ocuparea Bosniei, §i nu §i a Herzegovina Rind cd era
necesar de a stabill o zond neuträ intre armatele austriace i rusesci
pentru casul unei ocupatiuni a teritoriului turcesc de cdtre Austriaci
§i de cdtre RuO, §1 a impedeca posibilitatea unei colisiuni intro dinsele.
In 23 Octomvrie (4 Noem.) Lordul Derby cerea ca Rusia sd pri-
méscà de base ale conferintelor, ce ar trebul sd se intrunOscd cat mai
neintardiat:Independinta §i integritatea teritoriald a Imperiulul Oto-
man,Declaratiunea Puterilor cd nici una nu cautd §i nu va cduta vre-
un ca§tig teritorial, vre-o influinta exclusivd, vre-o concesiune exclu-
sivd dre-care privitóre la comerciul supu§ilor lor, Statul quo, in ter-
meni generali, atat pentru Serbia, cat i pentru Muntenegru, Un
sistem de autonomie locald pentru Bosnia §i Herzegovina,Asigurarea
Bulgariel in contra relei administratiuni.
Imp6ratul Alexandru primia in 24 Octomyrie (5 Noem.) aceste pro-
puneri ale Angliei cu o singurd modificare, §1 anume cu suprimarea
cuvintului «teritorial,D care, dupd cum lthnuria Principele Gorcia-
cow in 25 Octomvrie (6 Noem.) «ar exclude posibilitatea unel ocu-
qpatiuni provisorii, pe care o considerd necesard in interesul chiar
< al Imperiului Otoman, atat pentru siguranta populatiunilor cre§tine,
< cat §i pentru mantinerea pacil §i a ordinil in timpul introduceril
< reformelor administrative''.
Niel armistitiul primit de POrtd, nici convorbirile cu Ambasadorii
Angliel §i Germaniei, nici intelegerea urmatä asupra intrunirii unei
conferinte a Puterilor la Constantinopole, nu ail lost in stare a puns
o stavild desnodämintului rasboinic, ce fie-care Putere cduth sd Inldture.
In 30 Octomvrie (11 Noem.), Impëratul Rusiei, trecênd de la Livadia
la San-Petersburg, primesce in Moseva pe representantii nobletei si
ai municipalitatii acestui ora, §i le dice :

www.digibuc.ro
 tIE 10 MAI* 95

gUrmez sfortdrile mele pentru a ajunge, prin mijlóce pacinice, la o

«ameliorare efectivä a sOrtei populatiunilor cre*tine din Peninsula
«Balcanied. Au sä se intrunéscd dilele acestea la Constantinopole con-
«ferinte intre represintantii celor §ése marl Puteri, pentru a decide
«despre conditiunile päcii. Doresc mult sá putem ajunge la o intele-
«gore generald. Dar, dacd acéstä intelegere nu va aye loc i dach
vom ved6 c5 nu oMinem garantii reale pentru executarea a ceea ce
< suntem in drept a cere de la POrtä, am intentiunea fermä de a merge
singur inainte, i sunt sigur c5, intr'acest cas, Rusia intrégd va rés-
«punde la apelul meg, când void judecd cd el va fi necesar i ednd
< onórea riI Ii va cere».
0 circulard a Principelui Gorciacow din 1/13 Noemvrie comenth
cuvintele Imp6ratului. In acea circulard se diced : «InipOratul a de-
«cis a urindri §i a atinge, prin tote miNeele de earl dispune, telul
indicat de concertul marilor Puteri, §i de aceea a credut necesar a
mobilisd o parte a armatei sale. Impératul nu vred rdsboiul §i va face
tot ce e posibil pentru a-I evità. Maiestatea Sa e Insä hotärit a nu se
«opri, pAnd ce principiile recunoscute echitabile, umane, necesare de
«Europa intrégA, *i la earl s'a asociat cu cea mai mare energie sim-
temintul public al Rusiel, nu vor fi primit intréga lor executare con-
Isfintitd prin garantil eficace.»
In 6/18 Noemvrie Ambasadorul Angliel la Constantinopole, Sir
H. Elliot, comunica la Londra urmdtOrele propuneri ale Genera-
lului Ignatiew : 1. Desarmarea Musulmanilor din Bosnia, Herzego-
vina §i Bulgaria, 2. Esclusiunea functionarilor neindigeni i intro-
ducerea principiului electiv pe o basd largd, 3. Militia locald §1 poll-
tied formatä cu participarea CreOinilor in mod proportional cu nu-
mOrul §.1 cu nationalitatea acestora, 4. Interdictiunea de a intrebuinth
trupe nercgulate §i trimiterea Circasienilor in provinciile musulmane
ale Imperiului, 5. Concentrarea trupelor turcesci in cetAti, 6. Repartirea
impositelor de cdtre in§i§1 indigenii §i abolirea dijmei, 7. Intrebuin-
tarea limbei locale in tribunale i administratiune, 8. Guvernori ere--
tini ca in Liban, numiti de POrta pe cinci ani cu incuviintarea Pute-
rilor garante, 9. Amänuntele organisdrii autonomiilor locale se vor ho-
tdri, dupd ce se vor fi audit expertii orinduiti intru acésta, 10. Con-
trolul direct al Europei pentru executarea mOsurilor decretate in cele
trei provincii, 11. Cercetare asprd, cu participarea consulilor, a crime-
lor l omorurilor comise de Musulmani, pedepsirea exemplard a vino-
vatilor i acordarea de indemnitati familiiior victimelor pe socotéla
populatiunii musulmane care a participat la desordine.

www.digibuc.ro
96 b. A. ATtrIIDZA

Sub ast-fel de auspicii se pornia din Londra Lordul Salisbury, unul

din plenipotentiarii Angliei la Conferinta din Constantinopole. El trecti
in caletoria sa spre Bosfor prin Paris, Berlin, Viena 0 Roma.
Conferintele preliminare incepura la 29 Noemvrie (11 Dec.).
Cu o septemand inainte, cel mai experimentat barbat de stat al tim-
pului, tinit sa caracteriseze situatiunea europeana din punctul de ye-
dere al Imperiului German. Nu e inutil, chiar astacii, a reproduce li-
neamentele principale ale memorabilului discurs al Principelui Bismarck
din 23 Noemvrie (6 Dec.), cad el va remané nu numai o expunere
maiastra a unei situatiuni complicate prin divergente marl de interese
ale diferitelor state, dar o lectiune magistrala de modul cum trebue trac-
tate afacerile politice.
Principele Bismarck declara in parlamentul german, ca pand in acea
Ora, singurul fapt ce se presenta era «asigurarea solemnd data de
«Imperatul Alexandru, ca el nu meditéza cuceriri c1 achisitiuni terito-
<riale». El adaogia ca, in fata acestor asigurari, nimeni nu e in drept
sä ridice vre-o indoiala. ( Rusia, diceà Principele, nu cere Germaniei
<nimic, decal in mod provisoriti 0 in prima lint% concursul ei la o
<conferinta pacifica al card tel e 0 al Imperatului Gulielm, preculn al
terii intregi de a vede amelioratä situatiunea Crectinilor din Turcia
«europeana i stabilit acolo un regim, care sä nu mai facd posibile
<fapte ca mäcelurile comise de Cerchezi in Bulgaria, de a vede asi-
<gurata situatiunea CreOinilor Portii in contra eventualitatii unui tracta-
<ment, astadi incompatibil cu simtemintul dreptului public european ci
< a carui incetare este voita 0 de intrega Europa. E vorba numai de
<a afla forma, pentru ca unanimitatea acestei vointe sà devie eficace....,
«Dacä acestä conferinta, cu tota deplina intelegere dintre Puteri
asupra principiilor conducetere, nu va ave nici un resultat, e po-
<sibil, ca Rusia va merge singurd inainte, precum a 0 declarat-o, pen-
<tru a obtine de la Perta prin arme ceea ce acésta nu a vrut sa-I
<concéda in mod pacific. Dar nici in acest cas Rusia nu ne cere un
< sprijin ore-care : ea cere numai neutralitatea nesträ, adecd tocmal
aceea ce este intru tete in interesul nostru proprifi, cad a lua o
<alta cale nime nu se gandesce. Ore am trebui noi sá opunem
< Rusiel un veto, cand acestà putere vrea sä atingd un tel, pe care
< pane astadi ctm noi 1-am urmarit dimpreuna cu Rusia, c cand nu
caveat Ora acum nici o dovada, câ Rusia vrea sá tréca peste linia
<trash' de insu0 telul actiunii sale ? Ore ar trebul sa nu remanent
neutri? Ore in momentul, In care Rusia pune fortele sale in miccare

www.digibuc.ro
 pECE MAIO 97

einteun scop general, am puté noi sd ludm in fata ei o atitudine

eamenintAtóre? Acésta ar fi o nebunie...
«Mi s' ail atribuit urm a Cancelarul germancuvintele cd in tot Orien-
«tul nu existd un singur interes, care sd aibd pentru noi valOrea unel mo01.
«din Pomerania. Am dis alt-ceva 0 anume : cd nu al sfAtui, ca Gerrna.
< nia sa lea o parte activd in aceste afaceri, pe cat timp nu pot sd vëd
einteinsele un interes, care sd valoreze, pentru Germania, iertati expre-
< siunea cam asprd, Osele undi singur soldat din Pomerania. Am vrut prin
it acésta BA clic, cd trebue sd fim fOrte economi cu sangele compatriotilor,
ecu sangele soldatilor noOri, 0 sd nu-I expunem sd servéscd o politica ar-
ebitrard, care n'are nici o legdturd cu propriile nOstre interese.... Telul
4sfortgri1or mele este de a lucra ast-fel in relatiunile diplomatice, ca, pe
'cat este posibil, bunele nOstre raporturi cu c'ele trei Puteri, mai direct
dnteresate, sd iasd nealterate din crisa actuald, sail cel putin cat mai
4putin alterate, §i de a intretiné, cat vom puté, aceste bune relatiuni.
Acéstd lucrare ar puté A fie turburatd sail compromisd,numai dacd unul
, din amicil noOri ar cere sil-i dovedim mai mare arnicitie pentru din-
< sul, tractand ca Mimic pe un alt arnic, care ca §i cel dintaiii nu
, ne-a fAcut nici un rëil 0 care din contra vrea sd ne r6mand arnic,
adecd dad', ne-ar cere sd dovedim cd iubirn pe unul §i cd prin ur-
«mare UriM pe cel-alalt... .
«Sperdm deci in prima linie, cd limn conserva pentru noT pacea §i
«amicitia cu statele, earl pawl acum au fost amicil no§tri. Ne vom
«sforta in al doilea rind, pe cat acésta se pete prin o mediatiune
eamicald, primitd de bund voie de arnindoué pdrtile, sd mAntinem
«pacea intro Puterile europene, adecd ast-fel sd localisdrn rásboiul, pe
«cat este posibil, pentru casul in care ar isbucni in Orient. Dacd tOte
«aceste incercdri nu vor isbutl, atunci se nasce o situatiune noud,
«asupra cdreia nu a§ puté vorbi decat fAcand conjecturi, §i cred cd
«Mmeni nu-mi va cere sd dail ltimuriri asupra acestora.»
Conferintele preliminare de la Constantinopole ati durat de la 29
Noemvrie (11 Dec.) pand la 10 (22) Decemvrie. In cele nouë e-
dinte ale lor se desbatU intre cele filése Puteri mariAustro-Ungaria,
Anglia, Francia, Germania, Italia *i Rusiaprogramul ce trebuia a§-
ternut in conferintele plenare, la earl era sd iea parte §i Turcia.
Acest program consta in cinci base, cart aveau a fi supuse pH-
miril Portei, §i anume : 1. Conditiunile pdcii dintre POrtd, Serbia §i
Muntnnegru, 2. Organisarea proiectatd pentru Bosnia §i Herzegovina,
3. Organisarea proiectatä pentru Bulgaria, 4. Instructiunile pentru

Ana lele A. R. Tom. XXILMemoriile Seg. Isforice. 7

www.digibuc.ro
98 D. A. STURDZA

Comisiunea internationalA din Bosnia, 5. Instructiunile pentru Corni-

siunea internationalg din Bulgaria.
Conferintele plenare din Constantinopole s'ag deschis In 11 (23) De-
cemvrie 1876. In acelasi moment, in care plenipotentiarii se asezail In
jurul mesei verdi, salve de tunuri anuntaii lumii cg Turcia Il dedese
o constitutiune basatA pe principiile politice i liberale, earl fac lege
In Europa occidentald. Cu tOte acestea cele noug sedinte ale conferintei,
earl s'ag tinut Ong. in 8 (20) lanuarie 1877, nu dAdurg nici un resul-
tat. Ele se petrec in propuneri i contra-propuneri, cari se terminarg
prin declaratiunea urmAtOre a comitelui Ignatiew : <<Doresc ea con-
«silieril Sultanului, a cgrora influintA asupra opiniunii publice a re-
Igulat decisiunile earl' pun un capgt acestor conferinte, sA nu regrete
tvre-odatA amar consecintele desastrOse pentru Turcia ale unei situa-
< tiuni, care pOte trage dup g. sine o rupturd cu ordinea de lueruri le-
galA, care stabilesce conditiunile existintel Turciei In mijlocul statelor
< europene i garantézA integritatea teritorialA a Imperiului Otoman .

X.

Dupg cum curgeag evenlinentele, o Intelegere, care sd deslege ces-

tiunea orientall in mod pacific, deveniA tot mai putin probabilg. Fie-
care stat se gAndia: ce va fi, cAnd va isbucni rgsboiul.
Sfortgrile Puterilor celor marl, color mai direct interesate, ca si
ale celor earl stag numai In priveliste, tindeag, mai ales, ea desnodAmintul
rAsboinic sA nu se reverse asupra Intregei Europe, ci sA se locali-
seze pe propriul teritorig al Imperiului Turcesc. Acésta erA drept si
echitabil ; dar nimeni nu puteA prevedg incurcAturile ce se vor ivi. Se
produceA ast-fel o incertitudine, care tineh Puterile intr'o agitatiune
constantg. CAnd se ivesce un moment de liniste, el este trec6tor.
Situatiunea cea mai criticA InsA, intre tOte statele, o aveA Romania.
Ea erA, se pOte dice, asezatA In gura tunului.
ErA clar, eg. Romania nu puteA sta impasibilA in mijlocul ferberil
generale a Orientului european. Tot-deauna ea a stat in calea unei
Puteri mai marl; de astd data. ea sta in calea Imperiului Rusesc.
ErA clar, cA Turcia, dupA obiceiul ei, nu va aye alt obiectiv decAt
a amAnA dificultAtile si a prelungi crisa.
ErA iarAsi clar, cA RomAnia nu puteA urmAri alt tel decAt unul
singur : de a esI din complicatiunile ce se dtsfAsuratica stat inde-
pendent.

www.digibuc.ro
 1)ECE MAIti 99

Nu erh 'limá uvr a urmari cu spirit limpede tote peripetiile crisei,

a nu alunech pe campul inchipuirilor i a perde ast-fel calea realitatii.
Pentru moment, Romania sta isolata, cad era considerata, mai mult
sail mai putin, ca neavênd o mare importanta.
In 12 (24) Maid 1876 d-1 de Giers cjieeh agentului Romaniel la
San-Petersburg : «0 atitudine pacifica i cea mai strieta neutralitate
Itrebue O. fie tot-deauna scutul de apérare al Romaniei, a ' carei po-
«sitiune geografica ii permite §i ale card interese vitale ii impun
Ade a rèmané sträina de orl-ce turburari cari agita malul drept al
«Dunarii. 0 ,atitudine de abstentiune este de alt-fel un sprijin moral
< dat populatiunilor ere§tine din Turcia, i dach imprejurarile ar merge
< departe de tot, Romania va fi tot-deauna in mësurh, avênd in ve-
«dere bogatia agricola a OHL a da un ajutor in natura i chiar un
refugiu populatiunilor nenorocite, slabite in luptä. ,
Acesta era rolul ce se desemnh de cel marl Romaniei, färà sa fie
insa siguri de atitudinea ce va luà micul stat, care pentru intaia0*
data se pregatia sä intre, cu propriul sëii punct de Aredere, Inteun
conflict european.
Nota Comitelui Andrassy, memorandul din Berlin, intrevederea de
la Reichstadt, tractativele Feldmarevaului Manteuffel de la Var§ovia
§i ale Generalului Sumarakow de la Viena, convorbirileLordului Loftus
cu ImpOratul Alexandru II §i eu Principele Gorciaeow la Li'vadia, in
fine conferintele din Constantinopole pregatiail terenul pentru actiunea
Puterilor eelor marl, mai ales pentru Rusia, pentru Austro-Ungaria
si pentru Anglia.
Ce devenià Romania in mijlocul acestei ferberi? Erh sa platésea
ea singura isbutirea actiunii comune a Europei, menita a imbunatari
sOrta Crestinilor din Imperiul Turcese ? Era ea, stattil eel mai cult
in Orientul european, sà1l pérda individualitatea sa, speranta de
a-hi recapètà independenta §tirbita, toemai in momentul in care se
vorbih despre liberarea Crestinilor din Orient?
Mesagiul regal adresat parlamentului in 20 Iunie (2 Iulie) expunea,
ea: «la hotarele nOstre agitatiunile duréza i orizontul este &parte de
«a fi senin, dar ca positiunea creata Romaniel prin traetatul din Paris
«ne asigurd binefacerile neutralitatii. 2, Mesagiul mai exprimh speranta,
eti: «in cat timp vom indeplini legile acestei neutralitatl, in cat timp vom
, oferl Europei speetacolul until popor lucrand in pace la reform ele
«si irnbundtatirile din launtru, avem tot dreptul de a ne a§tepth, cii
«pericolele exteriOre se vor OA. la hotarele nOstre.)
Silintele guvernului sustinute de simtemintul general al 014'1, tin-

www.digibuc.ro
100 D. A. STURDZA

deati spre acest scop. Se credea in tara, cd neamestecul nostru in

incureaturile Peninsulei Balcanice era suficientd pentru ca neutralitatea
dorita de nol sa fie respectata de Puterile invecinate, si cd Europa
e atat de interesata in acéstä directiune, in cat ea va impune neu-
tralitatea românésca ea o necesitate de ordine europeana. Rea li-
tatea era, ca aasta neutralitate de drept nu existh, nefiind Inscrisa
in nici un tractat, care sa lege Puterile cele marl dispuitore de pace si
de rasboia, iar Puterile invecinate neavênd un interes precurnpënitor
pentru a o sustine cu armele in 'liana.
De abia se ivl nelinistea in partile din dr6pta Dunarii, si Romania
fu trasa in curentul miscarii fàrá voia ei.
Ape le mareluT fluvia fura ele mai intai turburate. Turcii trirnisese
vase de rasboia, earl* inaintard pand spre Portile-de-fer, unde se aflh
Inca din timpurile trecute, in mijlocul Dundrii, o fortareta turasca
Ada-Kalè. La o prima observare a guvernului roman, Poarta rès-
punse, cu flota turceasca face politia fluviala si eau td a Impedeca tre-
cerea de bande armate pe teritoriul otoman.
Numal dui-A ce Kogalniceanu insisth prin o nota din 16 (28) Iunie,
ea : etrimeterea unel flote turcesci de rasboiii in apele Dunaril, -s,i
«mai ales in partea fluviului dintre Serbia si Romania ar puté sa aiba
< o mare influenta asupra hotaririloP ce se vor luã de guvernul roman
«privitóre la drepturile si obligatiunile Romaniei ca téra neutra; cad
es'ar puté cà intImplari neprevkjute sd facd ca neutralitatea Ro-
(maniei sà fie atacatd ; nurnai atunci Turcii promit a respecth neu-
tralitatea Dunaril dela Timok in sus, cerend insd ca guvernul roman
sil impedece si el un atac al teritoriului otoman, venind din Romania.
Acéstä cerere a Portii devenia greil de indeplinit, cu tOte cä guvernul
roman declarase formal tutulor statelor neutralitatea sa.
In Iunie incep treceri de arme i in urma de voluntarl din Rusia spre
Serbia si Bulgaria. Cum era Romania sa impedece aceste treceri, cand in
1 (13) Julie se celebra in Moscva un Te-Deum pentru victoriile Sêrbilor
si ale Muntenegrenilor? Acésta ar fi fost a intrh inteun conflict cu Rusia,
inainte chiar ea Rusia sä fi aratat intentiunea ei hotarItOre de a se
rasbol cu Turcii. De aceea cu drept cuvint clicea Kogalniceanu la
(15) 27 Julie: eNu ne putem opune la trecerea de individl posedand
«paspOrte in regula, cad nici Austro-Ungaria, stat limitrof ea si nol,
«nu a luat mèsuri pentru a interdice intrarea pe teritoriul sea a
eunor asemenea individi. Ce putem face este a opri formarea de
«bande, fiind-ca am afirmat neutralitatea nostra, si suntem decisi a
«respeeth cu religiositate tOte legamintele luatea.

www.digibuc.ro
 pECE MAIO 101

Locotenentul-Colonel Mansfield, Consulul general al Anglia la Bu-

curesci, scria guvernului ski in 27 August (8 Sept.) in privirea acesta ;

4Num6rul voluntarilor rusi trecend prin Romania si rnergend spre

«teatrul rásboiului cresce din cji in di ; miscarea este organisatd prin
«comitete, avend sediul lor in Rusia, insd agenti permanenti in Bu-
< curesci, in Galati i aiurea. De done ori pe i tree voluntarii in grupe
de dou6-deci pand la sése-deci si ate odatà i peste acest numer. ,
T6to aceste imprejurdri indicad necesitatea unei orientdri mai directo
in politica generald europeand. Acestd orientare nu se putea cdpeta
decat la Viena i la San-Petersburg.
Ocasiuni naturale se presentard, and Imperatul Francisc Iosif veni
la SibiitI pentru manevrele de tOinnd, i cand Imperatul Alexandru II
Ii lua resedinta de yard la Livadia.
In 28 August (9 Sept.) Ministrul Presedinte Joan Brätianu, insotit de
Ministrul Justitiel Eugenie Stdtescu si de Consulul general al Aus-
tro-Ungariel Baronul de Calico, se pornesce la Sibiiii, precum notezd.
Regele Carol in memorialul S66, «pentru a saluta pe Imperatul Fran-
«cisc Iosif i a-1 exprima pretul ce Romania pune pe raporturile de
«bun/ vecinatate cu Austro-Ungaria.i. Imperatul la acestä ocasiune
exprima. Ministrilor Romani: s atisfactiune a sa asupra atitudinii Ro-
«maniei in fata conflictului oriental si speranta, cd rdsboiul serbo-turc
va lua sfirsit i cd incheierea pacii e apropiatd.»
Ast-fel suna din partea de pesto Carpati fluerul pacii, iar Lor-
dul Derby, intr'o notà din 1 (13) Septemvrie, lAuda : qalitudinea pru-
.clentd i pacificei a guvernului Principelui Carol in conflictul dintre
«Serbia si POrta.,
Nu trecurd insá multe Jile dupä aceste declaratiuni pacinice i situa-
tiunea deveni iaräi ingrijitOre.
Nimic nu pOte sa o descrie mai bine decal raportul trhnis la Londra
in 8 (20) Septemvrie de Locotenentul-Colonel Mansfield. El e o fotografie
instantanee a celor ce se petreceal
Punctele principale ale acestui raport sunt:
«Petreceam sera trecutà cu colegul meil al Franciei, Debains, cand,
< pe la deco i jumdtate, mi se anuntd presedintele consiliului Bratianu.
«Ministrul venia inadins la mine si era bucuros cd pOte consulta
«de odatd pe agentii Angliei i Franciei asupra unei cestiuni do
«mare importantd. El relata cd. In 6 (18) curent un tren special, conti-
«Wend trel sute do voluntari a sosit din Rusia, cä mai multi dintre
«acestia aveag sàbii, i cd altii nu-el ascundeaii revolverele. Unul din
«acesti voluntari pronunta numele generalului Wassilieff sag un nume

www.digibuc.ro
102 D. A. STURDZA

casemènat, iar altii, cu t6ta.' imbrachmintea lor simple, aveau aspectul

unor ofiteri. Acesti yoluntari ail causat desordine in gari, mai ales
da Roman, unde a urmat o c6rtä cu seful de gara asupra compuneril
ctrenului, si acésta in mijlocul sueraturilor si huiduelilor publicului.
«D-1 Brätianu era fOrte preocupat de acest incident si inclina a tele-
cgrafia la Turnu-Severin pentru a impedeca trecerea acestor volun-
«tari in Serbia.
sDupa ce am examinat cu ingrijire Vote punctele, am obserVat ca, cu
ctOte ca destinatiunea si telul escursionistilor (mail vederate, trebuia sa
,se cantarésca cu rëcélä aménuntele, pentru a nu da Consulului gene-
ral al Rusiei vre-un rnotiv de recriminare. ... Consiliam deci cu
c tot dinadinsul, de a nu se lua nici o mésura, care ar puté provoch
co colisiune si consecinte defavorabile, Bind de dorit a se evita ofi-ce
4 causä de iritatiune si ori-ce cértä in momentul actual, in care cele-
clalte Puteri cauta a restabill pacea prin o sincerä cooperare a
cRusiel, adeca in moment() in cari se urmareAc negociäri delicate. >
Ministrul roman Mild preocupat de irnputarile, ce s'ar puté face Ro-
mania' din partea Puterilor garante ca si din partea Turcia, ea nu
si-a mentinut declaratiunea sa de neutralitate, amindoi agentil il asi-
gurard, ca nimic nu va puté pune in indoiala sinceritatea declaratiunilor
guvernului roman, precurn toti vor 0116 socotéld de positiunea fOrte
dificila in care el se afla,
Locotenentul-Colonel Mansfield mai relatOza: cd d-1 Bratianu i-a
< spus, &á, inainte de a veni. la Agentia Anglia, a fost la cea rusOsca ;
ca. Baronul Stuart era absent, dar cd Vice-Consulul de serviciii i-a
<exprimat speranta, ca se va permite voluntarilor de a continua
. calea lor, fard a fi molestati, incercOdu-se sd explice, cd er nu se
cdeosebiafi de alti voluntarl decat prin intrebuintarea unui tren
cspecial. D-1 Brätianu vkluse si pe Comitele Alvensleben, Consulul
general al Germania, fara sa pOtà insä afla opiniunea sa.»
Ast-fel forta imprejurdrilor devenia mai puternica decat cele mai
hotaritOre intentiuni si declaratiunf.
In 18 (30) Septemvrie Regele scrià in memorialul Sèfi :
Cabinetul de San-Petersburg cauta a se informà in mod discret, ce
< atitudine va la. Romania in casul unui rdsboiii ruso-turc. Réspunsul
«a fost evasiv: Romania spera Inca ca pacea va fi mantinuta, simpa-
ctiile sale sunt pentru SOrbi, pentru Bulgari si pentru toti Crestinii
cari gem sub jugul turcesc; ea va sci tot-deauna aprecia. amicitia Ru-
«siel. Representantul roman la San-Petersburg raportOza, el cercurile
crusesci influente sunt nemultumite cu atitudinea indecisä a Romania

www.digibuc.ro
 PECE MAIU 103

a< in conflictul oriental, §i c5. tOtä Rusia core rgsboiul, afarä de Impó-
,ratul Alexandra.
In fine Principele Carol A. hotdresce in 21 Septemvrie (3 Oct.) s6
trimitá pe Primal WI Ministru la Livadia, undo se aflaii Imp6ratul
Alexandra, Mare le Duce Mo§tenitor, Cancelarul Imperiului Principele
Gorciacow, Ministrul de rgsboiil Generalul Milutin si Ambasadorul
rusesc la Constantinopole Generalul Ignatiew. In 25 Septemvrie (7 Oct.)
loan BrAtianu plécl in Crimeea, lii se intOrce in Bucuresci la 4 (16)
Octomvrie.
Cu ce incordatä atentiune Principele §i. Primal gil. Ministru urmäriail
drama ce se desfAsurà dincolo de Dundre, cum amindoi nu ail perdut
nici un minut pentru a se orientà cu precisiune, se dovedesce mai
ales prin hotdrirea luatä de a se pane in contact direct cu ing§i
persOnele cari tineaii, se pOte dice, tOte firele actiunii in ina.nile lor,
se dovedesce nu mai putin prin momentul atat de bine ales.
Pentru ca acésta sd reiasä in mod nbindoios, e destul s6 se insire
datele de la a treia decada a lui Septemvrie panä la finele 1111 Octomyrie.
In 21 Septemvrie (3 Oct.) se iea hottirirea de a se trimite misiunea
Joan Brätianu la Livadia.
In 25 Septemvrie (7 Oct.), dupä patru dile, misiunea plócg.
Intro 29 Septemvrie (7 Oct.) §i 1 (13) Oct. Principele Bismarck (Id
generalului Schweinitz instructiuni pentru Livadia.
In 4 (16) Octomvrie loan Brátianu e reintors in Bucuresci, trei-spre-
dece dile dupä hotärirea misiunii la Livadia.
In 17 (29) Octomvrie, dupä alte trei-spre-dece dile, generalul Ignatiew
se pune de la Constantinopole in corespondentà cu loan Brätianu.
In 18 (30) Octomvrie, a doua di, generalul Ignatiew primesce ordi-
nul Impèratulai de a trimite Portii ultimatul, de care s'a vorbit mai
sus, si cAraia POrta se supune in 20 Octomvrie (1 Noem.).
In 10 (22) Octomvrie, nouO-spre-dece dile dupä hotdrirea luatà in Bucu-
resci, Lordul Derby insárcinéza pe Lordul Loftus O. mérgä la Livadia.
In 15 (27) Octomvrie sosesce Ambasadorul Angliei la resedinta de
yard a Imp6ratului Rusiel, si
In 19 (31) Octomvrie sosesce Ambasadorul Germania
Intre 17 (29) Octomvrie si 25 Octoinvrie (6 Noem.) ail loc intrevederile
Impèratului si a Principelui Gorciacow cu. Lordul Loftus.
In 23 Octomvrie (4 Noem.) se discua la Livadia propunerile Lor-
dalui Derby relative la basele viitOrelor conferinte.
In 30 Octomvrie (11 Noem.) Imp6ratul Alexandra pronuntà alocutiunea
de la Moseva, urmatä de mobilisarea armatei sale din sudul Rusia

www.digibuc.ro
104 D. A. STURDZA

Caratoria lui Joan Bratianu la Livadia devine ast-fel unul din faptele
cele mai insemnate in §irul evenernentelor, car)" aà produs in Orientul
european schimbarea radicald, consfintità prin tractatul de Berlin.
Acéstä calötorie a decis despre positiunea europeand a Romaniei §i este
una din petrele fundamentale ale independentel §i regatului.
In memorialul Regelui Carol sunt scrise urindtOrele asupra acestei
in trevederi :
La 30 Septernvrie (12 Oct.): Delegatiunea romand salutd, la Yalta,
ape Impdratul Alexandru II §i merge pe urind la re§edinta imperiald
ade la Livadia. Ea e primità cu multd gratiosita,te. In presenta crisel
aorientale, Romania captitd o mare importantd. linpdratul confere de-
acoratiuni tuturor membrilor.)
La 4 (16) Octomvrie : Principele revine de la Sinaia la Cotroceni.
aLa gard, mare receptiune. Printre cel presenti e §i Joan Brätianu, care
ase reintOrce tocmai de la Livadia. Principele are o lungd intrevedere
acu Bratianu, in care acesta-i expune impresiunile aduse din Rusia.
«In Rusia rdsboiul e considerat ca inevitabil. Opiniunea publicd acolo
ae fOrte escitatd §i. confientd in isbutirea campaniel.
«Indatd dupd sosirea la Livadia, Ignatiew a expus lui Brdtianu ne-
ccesitatea absolutd a trecerii trupelor rusesci prin Romania.
«BrAtianu. a rèspuns in mod evasiv.
«In intrevederea sa cu Principele Gorciacow, acesta a fácut sä re-
aiasä necesitatea pentru Rusia de a incheih o conventiune militard
acu Romania, färd caracter politic, cad Rusia nu pOte pdtrunde in
«Turcia deck prin Romania, care nu va aye a suferi nici un preju-
adithl din acéstd causd.
aBrätianu a rdspuns ca intelegerea cu Romania nu ar presenta nici
o dificultate, din momentul in care Rusia ar face rdsboiul de acord
«cu Puterile garante, insd acest acord ar trebui sd fie stabilit in mod
aclar §i cert.
«Gorciacow a primit acéstal obiectiune cu multd. nepläcere §i a dis :
«Romania trebue sd lase liberd trecerea trupelor rusesci fara condi-
. tiuni, cad in cas contrarill Rusia va invoch tractatele, in virtutea cd-
arora Moldova §i. Valachia fac parte integrantd din Imperiul Otoman
«§i va ocuph örile acestea fdrd altd formalitate.
aBrätianu n'a Idsat sä fie intimidat, ci a observat Cancelarului ca.
«invingerea unei armate cre§tine nu ar fi pontru Rusia un inceput
norocos al unui rdsboiti, declarat pentru a libera pe fratii sOT cre§tini
«de jugul musulman ; §i i-a spus cd armata romanOscd s'ar Opune din
atOtd puterea, la Prut, in contra invasiunii trupelor inimice.

www.digibuc.ro
 pECE MAIU 105

4. Brätianu, vorbind mai tardiii cu Comitele Ignatiew despre tonul

gamenintator al lui Gorciacow, a observat ca acesta nu va contribui decat
gsa ingreue negociatiuni eventuale. Comitele Ignatiew a cautat sa li-
,nistésca pe Bratianu si i-a spus sa nu iea vorbele Cancelarului pe
gtonul tragic.
gImp6ratul insusi 'a fost cam reservat. In prima audienta, el s'a
gmärginit a adresa lui Bratianu cuvinte binevoit6re, Med sa atinga
gin mod direct cestiunile ard6t6re. Impiirat6sa, din contra, s'a plins lui
< Bratianu si lui Slaniceanu, ea autoritätile românesci ail oprit un con-
. voiii al Societatii Crucii Rosii, destinat Serbiei, cu tote ca acOstä so-
gcietate este pusä sub protectoratul ei, §i cd ast-fel materialul medical
gpentru ranitil sêrbi si un altar de camp, oferit de dinsa, nu ail ajuns
gla destinatiunea lor. Bratianu a scusat guvernul roman, dicemd Ca
,(sa afia in cat-va intro cloth) focuri: de o parte i se imputä o prea
g mare severitate, de altä parte din a Turcilor o prea mare mo-
gliciune in observarea neutralitatii Romaniei. Bratianu a adaos,
ca reclamatiunile Portil 1-ail silit a exercith un control mai sever, dar
,ca, cu tOte aceste, convoiurile ail ajuns la destinatiunea lor.
Curtea imp6ratésca a tractat pe Romani cu o distinctiune magu-
.1itOre.
gComitOsa Bludow a exprimat convictiunea, cä in curind intre corpul
.<de ofiteri rusesci si corpul de ofiteri romani se va contracta o con-
gfraternitate de arme in contra inimicului comun.
< Cu t6te acestea Bratianu a r6mas convins, ca. la Curte sunt dou6
gcurente, unul impingênd la actiune, altul mai pacific.
«Cand Bratianu a luat congedia de la Principele Gorciacow, acesta
gi-a dis : g S'il y a la guerre, nous allons dOja nous entendreD (daca
< va fi rásboiii, ne vom intelege). BrAtianu i-a rëspuns, ca o intele-
g gore este in interesul celor dou6 state i el e gata a discuta cesti-
gunea de aprOpe..
Tatalui MI Principele Carol scrie la 10 (22) Octomvrie urmatOrele:
g ,<Misiunea trimisa la Livadia a fost primitä cu mare distinctiune. Cu
g tOte acestea Rusii ail aratat mirarea lor, ca suntem atat de linistiti si
.de indiferenti in fata evenimentelor de dincolo de Dundre ; insa apelul
<reservelor a facut o buna impresiune si a silit si pe Greci sa se inar-
grneze. Se vede ca in Rusia surescitarea in contra Turciel e extraordi-
«nark toff imping la räsboiii. Singur Impëratul sta in pici6re ca o stanch'
4 d e bronz in mijlocul acestei marl agitatiuni, se pOte dice nationale,
isi singur el cautd a exercita o influenta impaciuitOre, pentru a rea-
glisa 0 solutiune pacifica a cestiunii orientale. El vrea insa sa asigure

www.digibuc.ro
106 a A. STURDZA

Cr e§ti nilor din Turcia o s6rta mai buna. Dacd nu va isbuti a intruni
«puterile cele marl in acest scop, el va fi silit sa ridice armele.
«Toti ochil sunt astädi atintiti .spre Bismarck, care se invèluie in
stacere. In tot Orientul se credo, cá in nici un cas el nu va impedeca
«actiunea Rusiei si se spell cà Tripla Alianta nu e sdruncinata §i. in-
, spill Inca respect Turcilor.
«Ace§tia ins6, cu fatalismul lor, se vor asvirli. mai curind inteun
crasboiti de exterminare, decat sä renunte la traditiunile Icor.. .

XI.

Momentele de consfdtuire litiltitä i de chibzuiald trecuse. Timpul

intrarii in actiune sosise §i nu se mai putea ocolI. Cine se legana in
esitatiunl si nu isbutise Inca sail traga calea de urmat, pentru acela
un vël negru acoperia viitorul.
In 10 (22) Octomvrie, in diva cand Lord Derby telegrafia Ambasado-
rului Angliei la San-Petersburg sa se pornésca spre Livadia, Princi-
pele Carol scria pdrintelui Ski la Sigmaringen :
«Situatiunea devine mai critica in fie-care di si nu se p6te pre-
ivedé, cum se va iämurI chaosul in care a intrat Orientul si Europa.
< Rusia cere o solufiune, fi Puterile cele mari vor fi silite a se declard.
gPosifiunea nOstrci incepe a deveni fOrte grea fi nu-mi ascund cd ne
apropiem de Ora in care are sd se decidd de viitorul Romeiniel.
Occidentul ne dice necontenit eh nu avem sä no temem de nimic, cat
«vorn ramané neutri si vom observa tractatele. In Orient, din contra,
«unit ne dic, cà facem parte integrantà din Turcia §i ca, prin urmare,
putern fi ocupati in cas de rasboiti; iar altil cer ca sa contribuim,
«dupa fortele de cari dispunern, la caderea Imperiului Otoman.
Dacd s'ar fi facut din Romania o a doua Belgie, situatiunea ar fi
< astadi bine definitä ... Dar de aci inainte, noi infine avem th lu-
gcrdm, ca sd iefini din dificultdg....
<*i asta data, ca in ori-ce ocasiune seriOsa, Bratianu se arata pa-
triot si cautd sá evite cu dibacie stincile periculOse. El a facut o bund
«impresiune Imparatilor Austriei si Rusiel si a fost primit cu distinc-
tiune de amindol suveranii. Cine ar fi credut acésta mai inainte, cand
< era descris ca un tribun popular? Acest fapt este un succes, care trebue
sd fie recunoscut de totl. De astd0 chiar, Romdnia I,i iea locul siii
vin Europa $i peste tot locul s' a stabilit convicfiunea, cd in cestiunea
cOrientului Romdnia este un factor de care trebue sci se find sémd.

www.digibuc.ro
 PECE MAID 107

«In dece dile se intrunesc camerile. Ele vor impinge p6te guvernul
la o actiune politica, la care el se va opune, pe cat timp acêsta va
«fi necesard>
Ast-fel scria Carol I preghtindu-se pentru actiune: dar putinl in
Romania §i putini de tot in sträinatate 41 inchipuiad, ca ac6stä tora
mica cugeth sa tie pept la t6te dificultatile politice §i militare eu
energia. necesard pentru a reu§i, §i c, chiar din tOmna anului 1876,
ea ocupà o positiune europeana, care, de ad inainte, era &à se accen-
tueze din ce in ce mai mult.
In 11 (23) Octomvrie, Lordul Derby scrie Locotenentului-Colonel Man-
sfield : «Guvernul Angliel a discutat positiunea Principatelor Mol-
, davia 0 Valahia i ye invit a continua sä recomandati guvernului
«din Bucurescl, de a perseverà in atitudinea sa prudenta §i de a in-
<deplinI en lealitate obligatiunile ce-i sunt impuse prin tractatele, in
virtutea carora Principatele ai fost constituite, §i carl le dad cea mai
build garantie pentru protectiunea intereselor lor nationale.v Acéstä
recomandare se repetià de catre Lordul Derby in 2 (14) Noemvrie:
Sperärn cä guvernul roman va continua a observh o politica de nen-
< tralitate.,
Ce trebuià sal cugete guvernul din Bucuresci la primirea acestor
comunicdri ? Cum trebuià el sa eespunda la titulatura de mult inlaturatä
de «Principatele Moldavia §i Valachia) ? In tot casul guvernul puter-
nicel Anglia se feria de a enumerh atat garantiile acordate de Puterile
cele marI Romaniel pentru protectiunea intereselor sale nationale, cat
gi obligatiunile ce erad impuse Romaniel de tractate.
Ce ar fi cugetat insa guvernul roman, cand ar fi cunoscut, cum
judech Lord Loftus despre situatiunea Romania, in 21 Octomvrie (2
Noem.), cand diceh linpèratultil Alexandru II la Livadia :
Am vorbit de vuetele, dupd car! Serbia §i Romania ar gandi
«sa se proclarne regate independente §i am adaos Ca o asemenea
mOsura ar fi primul pas spre disolutiunea Imperiuldi Turcesc in Eu-
«rope. Istoria ne invata, ca ail existat odini6ra regatele Boemiol, Ser-
biei qi Polonie, tustrele disparute mai ales prin disensiuni intestine.
«A admite astadi pretentiunile Serbiei §i ale RomaniC, acesta ar fi a
«creh atate Polonfi mid, car!' s'ar transformà in republic! §i ar ame-
< ninth pacea §i siguranta statelor limitrofe.D
Imptiratul Rusiei s'a marginit eel putin a rèspunde : «cà nici n'a
fost vorba de a face din Serbia §1 din Romania dou6 regate, §i cá
acesta ar fi o stangacie (maladresse)).
In 21 Octomvrie (2 Noem.), mesagiul de deschidere a Corpurilor le-

www.digibuc.ro
108 D. A. STURDZA

giuitOre accentua programa guvernului din Bucuresci mcinfinerea

neutralitcitri Ronteiniei aperarea integriatil teritoriului e i a
drepturilor e nationale. Ins41 cuvintele mesagiului gldsuiag:
gRaporturile nOstre cu statele strdine stint din cele mai bune. Din
qpartea tutulor Puterilor garante suntem incuragiati intru meintinerea
4(a1itudinei, n6stre neutrale, pe care guvernul meg a adoptat-o Inca de
(la inceputul luptelor ce urmózd in Peninsula Balcanilor. Insall Su-
x<blima POrtd se pare acum mai dispusä a recunOsce justitia reven-
, dicatiunilor nOstre. Pe WO diva, puteni dice, avem semne bune des-
(pre simtemintele binevoitOre, de earl sunt animate in privinta Roma-
< niel tOte Puterile cele marl ale Europel.
IMultamita diactiunil prudente §i forme ce representantii natiunii
<ail imprimat guvernului meu, avem temeig de a spera, ca atunci când
.pericole mai presus de fortele nOstre ar ameninth statul roman, pu-
cternicul scut al Europel nu ne va lipsi intru aperarea integritcitii
,teritoriului ?i a drepturilor n6stre nationale.
.Avem insd cea mai deplind incredere, cd un viitor apropiat va
«aduce lini§tea in Orient, gratie silintelor ce tOte Puterile Europei
pun pentru ameliorarea sOrtel popOrelor cre§tine..
Acum, in aceste imprejurdri grele, reiese de ce mare importantd
ere' pentru Romania relatiunile dinastice §i personale ale Principelui
Carol, precum §i positiunea ce El ocupa de atunci in sfatul european.
Principele imperial al Germaniel comunica in 1 (13) Noemvrie Prin-
cipelui Carol ceea ce-I sera Principele Bismarck despre Romania: «Si-
< tuatiunea Principatului e fOrte grea, dicea Cancelarul Imperiului Gor-
< man, cu tOte cd nu sunt incredintat, cá Rusia va inainta spre rdsboid,
echiar cand nu s'ar mai afla nime care sd o retie. Dacd rdsboiul
cisbucnesce, Principele Carol ar face bine O. nu resiste in mod serios
cpretentiunilor rusesci. El nu are nevoe sä alerge inaintea lor, dar,
.invocand datoriile sale cdtre POrtä ca datorit de convenientd, el
.pOte coda cu tote aceste fortei, care va apáró mai iute de la Nord
Aecat din partea turcéscd.
«Principele Carol sä nu alunece a fi dominat de vre-o ambitiune,
eci cälduza sa sa" fie tractatele. Intre dotfo armate atat de marl, for-
4ele sale, asvirlite in balantä, nu sunt de o greutate suficientd, pentru
<a-01 asigura respectul invingkorului. II r6mane in tOte casurile un lu-
<<cru, de a invoca dinaintea Europel tractatele, insd acésta numal pe
«cat timp el insu§i le va observa. In tot casul acésta e un titlu. Cu tOte
«cd acest titlu nu e irevocabil, el are totu§i o mare importantä, dacd, din
qintimplare, o expeditiune ruséscd ar incerca vre-o infringere. Judec

www.digibuc.ro
 pECE MAIt 109

«ea I cum a fi ministru roman, iar nu ministru german, i ac6sta

«numai in interesul Altetel Sale».
Evenhnentele aü dovedit cat de profund cugetate i cat de sincere
aü fost sfaturile Cancelarului Imperiului German, date inteun moment
in care bärbatii politic! cei mai esperimentati staüIn nedumerire.
In zadar inmana Ion Ghica in 2 (14) Noemvrie la Londra un me-
moriii, care conchidea, ca < in fata dificultatilor marl *i delicate trebue
"sa se recun6sca, ca garantia Europe!, ast-fel cum ea resultd pentru
«Romania din tractatul de Paris, nu e suficienta i ca este de un in-
< teres european, ca acésta garantie sd fie Mena mai eficace.»
Conversatiunea Generalului Ghica cu Lord Salisbury la Cons tati-
nopole la 6 (18) Deeemvrie va sta Inca ca o dovadd, cd cererile nOstre
erail menite a r6man6 numai nisee pia desideria dinaintea faptelor,
cari se impingeail unele peste altele, fara a se opri. Bolovanul din virful
délului era desprins, el se rostogolia cu putere la vale.
picea Lord Salisbury Generalului Ghica : 'A pune in discutiune ce-
tstiunea neutralitatii Romaniei in momentul in care Puterile fac cele
(4mai marl sfortari pentru a mantin6 pacea pe basa tractatelor existente
"este a introduce germenele unor complicatiuni none, a provoca desba-
, teri iritante, a agrava situatiunea, qi a face sa avorteze lucrarea con-
"ferintei. A cere infiintarea statului neutru al Romania pusa sub o
garantie speciala a Europe!, ac6sta este a cere modificarea pactului
'international din 1856 in .ceea ce privesce conditiunea politica a Prin-
'cipatelor Dunarene. Este putin probabil ca Puterile sa primésca si
«sa patroneze o asemenea cerere. Inovatiunea insa nu ar fi nici prac-
< tied, cad conditiunile Romaniei sunt altele decal ale Belgiei i ale
«Elvetiei. Cine ar garanta casul rasboiului? T6te combinatiunile ar fi
< desfiintate de forta. Mdrifi resursele vóstre,tragefi din sacrificiile ce
cfaceci cele mai marl; folóse posibile, intdrifi-ve, puneli-vi in mesurd
<de a deveni inpivi o stavild neinvinsd, seriósd in contra pericoletor,
< de earl vi temeri, pi atunci: Europa se va interesd de sausa vóstrd
(in proportiunea sfortdrilor ce veil faced)
In 17 (29) Octomvrie, cu dou6 dile inainte de predarea ultimatului ru-
sese Portii, Generalul Ignatiew scria Pre§edintelui Consiliului de Mi-
nistri din Bucuresci urmAtOrea scrisOre:
«In urma conversatiunii nOstre de la Livadia, purtatoril acestor
«linil merg in Romania, §i vor cauta sa fie utili OM Domniel-VOstre.
«Domnul Zolotorew are cunoscinte speciale, de car! vet! puté pro-
«fita, iar barbatul care-1 insotesce cunOsce bine situatiunea §i a ser-
«vit mult timp sub ordinele mele. Fiind-ca se va IntOrce in cate-va

www.digibuc.ro
110 D. A. STURDZA

«dile la Constantinopole, puteti sa-1 insarcinati cu comisiuni pentru

«mine. Cu o deosebita pläcere imi aduc aminte de convorbirea nóstra
«de la Livadia §i de conversatiunile intime ce am avut cu Domnia-Vóstra.
«Binevoiti a-mi conserva o buna aducere aminte i primii asigurarea
«Inaltei mele consifleratiuni, precum §i a simtemintelor mele sincere
«§i neschimbatOre.»
Nu drecura trei septemani de la acésa prima comunicare, §i Genera-
lul Ignatiew trimitea din Constantinopole pe unul din diplomatii cel
mai distin§1 ai Rusiei cu o noud scrisOre catre Ioan Brätianu.
Ea purta data din 5 (17) Noemvrie. «Af land oportun de a da ur-
«mare conversatiunilor ce am avut in Crimea §i dorind a respunde
gsugestiunilor ce ati binevoit a-mi face in timpul din urma, insar-
«cinez pe aducetorul acestei scrisori, pe Consilierul Ambasadel Impe-
«Hale din Constantinopole, Consiier de stat actual §i $ambelan al
<Maiestatil Sale Imperatului, pe d-1 Alexandru Nelidow, de a merge
< in Romania pentru a se intelege cu Escelenta VOstra asupra even-
< tualitätilor, ce am preveclut, §i a incheia conventiunea militara pe
< care am admis-o In principiil.
«Am dat spre acest sfir§it d-lui Nelidow instructiunile necesare
<cari indica cu precisiune telul misiunil sale. Il autorisez sa confere
«din vitt graiii sail in scris cu Escelenta VOstra sail cu persOna, pe
«care yeti fi desemnat-o in acest scop, §i a semna Intelegerea ce veti
«fi alcatuit cu dinsul.
< D-1 Nelidow cum5sce in mod intim cugetarea mea §i va fi inter-
gpret fidel al ei. Rog pe Escelenta VOstra sä binevoesca a-I acorda
gdeplinä §i intréga incredere. Nu me indoiesc, cd yeti fi fOrte satisfa-
gent de relatiunile Domniei-VOstre cu dinsul. Neputend, In impreju-
«raffle de fata, sa me absentez Insumi din Constantinopole, pentru
«a me intelege direct cu Escelenta VOstra, nu puteam face mai bine,
gdecat de a delega in acest scop, ca persOna cea mai autorisata a
«më Inlocul §i a vorbi sail a tracta in numele meg, pe Consilierul Am-
< basadei Imperiale, care in timpurile din urina a fost in cursul mai
< multor luni insárcinat de afaceri la Constantinopole. Sperez eh con-
, vorbirile ce veti aye cu dinsul vor isbutl iute la resulhtul dorit.
<Sci, Domnule Ministru, cat doresc sä contribuesc la succesul sfor-
larilor patriotice ale Domniei-VOstre, car): respund atat adeveratelor
«interese ale Romaniei, cat §i gloriosului rol istoric, ce ea este chemata
sa Indeplinesca in Orient.>
In Bucuresel WO. lumea cugetatOre era agitata §i cuprinsä de
presimtirea IntImplarilor viitOre.

www.digibuc.ro
 pECE MAIO 111

Adunarea Deputatilor, in adresa sa catre Principe din 6 (18) Noem-

vrie, dicea:
tNu uitam ca ori-cat de marl ar fi fol6sele co ni s'ail asigurat de
tPuterile garante, noi Romdnii avem datoria a aperdm integritatea
(teritoriula nostru,a vetrelor nóstre, a drepturilor nóstre nafionale.
t Ana aprobat §i aprobam deci m6surile de preeautiune 0 de ap6rare
dilate de guvern sail acele m6suri ce vor mai fi indicate prin compli-
«catiunile exteriOre ...,
Principe le Carol ,Insä r6spundea Deputatilor §i Senatorilor cuvinte
insufletite, earl indicail eu precisiune gravitatea situatiunel §i telul
de atins:
Unirea tuturora ... ne da 0 astädi dreptul de a crede ea, ori-cari
tar fi greutatile situatiunii, Romanil vor sci sä le invinga §i ca ast-fel
sprijiniti 0 pe simtemintele binevoit6re ale Puterilor garante, vom
<puté salmi drepturile nóstre Fi pcistra intact patrimoniul transmis
<noue" de strdmosii noptri.... Niel odata Corpurile legiuit6re nu s'aU
<intrunit in momente mai grave. Am Insa Otä therederea, ca armo-
<Ilia completä dintre ele §i guvernul meil, precum 0 atitudinea n6stra
< corecta aprobata de Europa, ne vor ajutd a iefi, mai inteirici din
«ace-ski ineercare.....Cu cea mai deplina satisfactiune primesc asigu-
trarea ce-mi da Senatul ca, In intelegere cu guvernul meu, va co-
, opera la tOte actele ce representatiunea nationala va fi chemata a
<lua pentru nidnfinerea fermd a politicei n6stre nafionale, basatc'i
<pe respectul integritdfii fi a drepturilor ndstre.»
Tot in acele dile se trimise Agentilor diplornatici al Romania in
strainatate o circular* care expunea in mod lamurit situatiunea. Ea
glasuia ast-fel: tGuvernul, patruns de datoria sa §i animat de sin-
< cera dorintd, de a mantin6 neutralitatea sa in fata evenimentelor ce
'se pot ivi, a adresat Puterilor celor marl cererea, ea ele sh garan-
tteze acéstä neutralitate intr'un mod mai eficace. Neprimind nici un
tr6spuns asigurator in acéstä privire §i ingrijit el Romania 'Ate de-
tveni teatrul rasboiului, guvernul considerá ca o datorie sfinta a lua
tt6te m6surile §i a face tot ce este in puterea sa pentru a evita
t6ril o calamitate, care ar put6 compromite interesele sale economice
< pentru multi ani, Mit sa-i aduca cel mai mic beneficiil. Incertitudi-
tnea momentului §i adunarea de trupe la fruntariile tern' air creat
tguvernului o situatiune deplorabild §i a facut sa patrunda Ingriji-
rea In tOte inimile, amenintand de a deveni o adev6ratil panica.
«Pentru a preveni orl-ce eventualitati, guvernul s'a credut obligat a
tpune armata sa in stare a ap6ra fruntariile in contra ori-carel sur-

www.digibuc.ro
112 D. A. STURDZA

«prinderi sag intreprinderi de trecere. Departe de a declarà rAsboiti

,cui-va sag a viola tractatele, cari sunt cel mai puternic scut de ape-
«rare al sCil, Romania nu e condusii deck de o singurä preocupare:
aceea de a trece cu bine crisa actualh 0 de a fi apOratA de tristele
«conseeinte, ce ori-care rAsboiii aduce asupra unei ten .
La 2 (14) Decemvrie Principele scrift la Sigmaringen :
.Thte mesurile sunt luate pentru a respinge o invasiune. . . . Nu
«vom atach pe nime, dar vom incerch tot, pentru a evith ea Romania
«sh devie teatrul rAsboiului.»
Conferintele celor §ése Puteri la Constantinopole erail iminente.
Se simti (led nevoia a aye In capitala Imperiului Otoman, pe lhnga
Generalul Ion Ghica, un alt bArbat experimentat 0 de incredere. In
acest scop fu ales Dimitrie BrAtianu, care capeth in 26 Noemvrie
(8 Dec.) ca instructiuni: «de a cere de la ConferintA consacrarea
«statului politic al Româniel prin o garantie specialh a neutralitatii
«sale perpetue; de a cere, ca in casul unui rdsboig cu Pórta a
uneia din Puterile garante, cele-lalte Puteri sA indice Rornhniel linia
«sa de purtare, dandu-i o garantie specialA pentru respectul dreptu-
«rilor, neutralitätii i integritkii sale teritoriale >.
Starea lucrurilor era in adevèr din cele mai ingrijitOre, i bine-
orientatul Principe Carol Anton scrih fiului shit in 11 (23) Decemvrie :
«DacA Rusia vrea rAsboiul si Rusia trebuie sA voiasch rAsboiul, cAci,
«dupA tote eke s'ag petrecut, o armatA ca a el' nu pOte da inapoinu-ti
crèmhne alta de Mut, decat a merge inainte cu acéstA putere. Un
,rAsboiii. contra Rusiei, pentru a mhntinC neutralitatea Rornhniei, imi
<pare o monstruositate, pe care nime in Europa nu ar intelege-o.»
Turcil complicard InsA §i mai mult situatiunea lor in fata Romaniel
prin un act inutil 0 care de aceea se pOte numi cu drept cuvint o
mai mare monstruositate deck ori-ce act de desperare ar fi intre-
prins Romania pentru a-si aperh existenta sa.
In 11 (23) Decemvrie se proclamA la Constantinopole Constitutiunea
Imperiului Otoman, care la articolul 1 clicea : «Imperiul Otoman
«cuprinde Wile i posesiunile sale actuale i provinciile privile-
(giate,, iar la articolul 7, enumerhnd prerogativele, ce se tin de
suveranitatea Sultanului, adaogia : «Sultanul dA investitura pefilor
,provinciilor privilegiate in formele determinate de privilegiile ce Ii
cs'ail acordat». Telegrama, care aduceh la Bucuresci vestea proclamAril
Constitutiunei turcesci, Met:a cunoscute c1 dispositiunile. mentionate :
ele provocarh o vie emotiune in RomAnia. In loc sA lini*tésch spiritele,

www.digibuc.ro
 DECE MAI* 10
Ministrul Afacerilor straine al Portii contribul a le agita Inca mai mult,
explicand termenii Constitutiunil in sensul ca «cuvintul de «peg) de-
«semnh pe principii Principatelor-Unite pi al Serbia, precum pi pe
«Kedivul Egiptultal,
Aceste declaratiuni full mantinute de Thirta si tote incercarile de a
face sa le retraga furl zadarnice. Ea refusa de a declara «cd Romania
< nu e cuprinsa intro provinciile otomane, de earl: vorbia Constitutiunea
«turcésca, si ca legaturile earl unesc Romania cu Turcia se tin numal
«de vechile capitulatiuni dintre Principii Romani si Sultanii Otomani,
consacrate prin tractatele europene recente.,
Vii desbateri ail urmat asupra Constitutiunil turcesci in Camera de-
putatilor in 22 Decemvrie (3 Ian.) si in Senat in 23 Decemvrie (4 Ian.).
Motiuni energice ail fost votate de Corpurile legiuitOre. Adunarea
Deputatilor protesta in modul cel mai viii, in fata Puterilor garante si
a Portii, in contra violdrii drepturilor necontestabile ale Romaniei, iar
Senatul isi exprima vointa, ca drepturile ab-antiquo ale Romaniei, re-
cunoscute si garantate de catre Tractatul de Paris, ca si actele poli-
tice destivirsite in urma in virtutea suveranitatei OHL sa fie respectate
si sa rëmaie neatinse.
Cu ocasiunea acestor desbateri, Joan Bratianu desvoltd in cuvintari
memorabile drepturile si intentiunile Romania El sfirsia una din aceste
cuvintari ast-fel :
«Nu Vie a Turcia ar veni astci4i de-a-dreptul pi pe fafci sd ne
«rcipésed drepturile nóstre, sci ne distrugci instituliunile ndstre, puin-
du-ne sub Constitttliunea otomanci ; insd dacd noi am suferi acésta,
< ea ar puté sci ne ridice in viltor nisce greutcill mult mai mari deceit
acelea cari cautci set' ne pund acum.
«Cate dificultati am avut cu Malta POrta cand era vorba sa in-
cheiern conventiuni comerciale cu alto Puteri. drept pe care ni-1 recu-
«nOsce tractatul de la Paris. Acest drept ni 1 nega nu numai Turcia,
«dar chiar uncle Puteri amice, ca Francia si Anglia. Pentru ca chiar
«amicil nostri eel mai apropiati sa ne recunOsca acest drept, a trebuit
c.ca Doi cel intaifi sa-1 afirmdm... .
«Prin urmare, trebue sd ne aratam demni de a ave protectori, caci
( nunvti un om vrednic, un om care are consciinlci de drepturile sale,
«numai acela gcisesce sprijin, iar un om nemernic este silit sd sufere
«loviturile tuturor, sub titlul de protectiune, dupa cum sciti ca acCsta
«Ili s'a intimplat de mai multe oil... .
«Imi aduc aminte de cand eram copil, ca langa scOla in care invëtam
4 er A o ograda cu pomi si cu un isvor de apa, care era deschisa din
Analele A. R.Tom. XXILMemorille Seel. Istorice. 8

www.digibuc.ro
114 to. A. §tIIIM2A

«tOte partile. Acésta ograda era a unul biet mu, caruia 11 r6masese de la
«tatal s6A ; inEa, ffind ca el nu Ingrijia de ograda sa, intram in ea §i man-
«cam pOmele, beam apA rece §i ne culcam la Ore pe iarba, ast-fel in
«cat bietul om, cand venia tOmna sA culéga, nu gAsia ma! nimic, §i copiii
«lui erati desbracati §i descultf, In cat nu puteail sa mérga la qcdla.
«Dar i-a dat cine-va din cunoscutil lui o povatA, dicAndu-I : de ce 1a0
«tu lumea sa-ti intre in ograda, sa41 lea tot; i tie O. nu-ti mal rilmaie
«nimic? De ce nu o Inchidi? Atunci se de§tOptä ornul nostru, 10 Inchise
«ograda cu o IngraditurA buna, 4'i Mai o pOrta §i puse om la pOrta,
care ne dicea: plecati d'aici! Ei bine, acest orn nom) nu ne placea,
«cad no! ne obicinuisem sa-1 mancam pOmele 0 sa.-1 bern apa lui.
«Acum v6 intreb, voiti sA lasati pOrta deschisA, spre a veni ori-cine
e s A manance din drepturile nOstre fail ca no! sA protestam?
«Tera nOstrA a§a a fost; a fost o tell deschisa tuturor, 0 fie-care Putere
«facea la no! ceea ce vroia, ne exploata cum 11 placea, chiar In vreme
«de pace ; representantii Puterilor strAine erail la noi procconsuli.
«El bine, de &and Romania s'a facut un Stat, de cand a protestat,
«de &and a luat cunoscinta de drepturile sale, de interesele sale, cu
cat un guvern se arata mai gelos de acele drepturi, cu cat se fac
«mai putine concesiuni, cu atat este 0 mai putin iubit.
«Datoria nOstra este sa facern pe strain! sti scie, cine suntem §i ce
«van, §i chiar cand tOte Puterile din Europa, din interese particulare
«ale lor, ar dice ca Romania sa fie o provincie turcOsca, no! sit nu
«suferim una ca acésta. ,
Cum se mai puteati lua, in asernenea ImprejurAri, in serios, asigu-
raffle ambasadorului Turciei de la Viena, date Agentului Romaniei
Joan BAlAceanu «ca POrta se gandesce sa recunOsca independenta
«0 neutralitatea Romaniel»mai ales cand declaratiunile guvernului
roman asupra unei cestiuni atat de grave, ca acea a articolelor 2 0 7 ale
Constitutiunii, se tractail la Constantinopole de Ministrul Afacerilor stra-
ineca vuet pentru nimieuri (du bruit pour des bagatelles)? Asernenea
asigurAri erail destinate sa adOrma pe cel naivi; iar In Bucuresci
veghiail asupra intereselor tOril doi WI:oat!, carora greutatea timpu-
rilor le ascutise vederile, le otelise siintemIntul datoria vointa §i energia.
Principele Carol i Ioan Bratianu erati hotarIti a nu face politica
sentimentalA, basata pe ilusiuni, ci politica reala, basata pe InsO0
irnprejurarile existente §i pe interesele Wit
In 5 (17) Noemvrie Generalul Ignatiew trimetea pe Consilierul de
stat Nelidow la Bucuresci. Memorialul Regelui Carol InsemnOzA in
16 (28) Noemvrie : «Domnul Nelidow, trimisul Comitelui Ignatiew, so-

www.digibuc.ro
 - DgdE imii 116

«sesce din Constantinopole, pentru a tracth cu guvernul roman despre

«o conventiune relativa la trecerea trupelor si la participarea eventuala
l a Romania la o actiune in contra Turciet In acelasT timp sosesce
«Ali-Bey, pentru a propune o intelegere cu Romania in contra Rusiet
(Presedintele Consiliuldi anunta PrincipeluT presenta trimisulul rusesc
( si a trimisuluT turcesc. Principele hotaresce cu ministrul seii a nu
primi. nici pe unul nicl pe altul, ci a se tine in reserva de amin-
«done partile, invocand tractatul de Paris». Insa chiar a doua di
in 17 (29) Noemvrie cetim in Memorial: «Corpurile legiuitere au-
Itorisä guvernul a tine reservele sub arme peste terminul fixat.*
Strins atat de apr6pe de amIndoue partile, se impuneh glivernuluT
roman o decisiune, ,$i care va fi decisiunea ce se va luh asupra acestui
punct, nu puteh fi indoiald. Principele Carol si Joan Bratianu puteaa
spune In acele momente alea iacta est.
Memorialul Regelui insemneza in 17 (29) Noemvrie: «Ioan Bra-
< tianu supune Principelui proiectul uneT conventiunT privitere la tre-
< cerea trupelor rusesci prin Romania. Acest proiect, elaborat dupd
< propunerile rusesci, ar fi a se semna. de Bratianu si de Nelidow si
a se ratifica de Marele Duce Nicolae si de Principele Carol. Princi-
pele insä declara, cä o asemenea intelegere devenind necesard, ea ar
«trebul sd iea numaT decat forma unui tractat si sä fie considerata ca
< o cestiune politica. Bratianu impartasesce cu totul acestd opiniune.
Cetim mai departe in 18 (30) Noemvrie : «Marele Duce Nicolae
a sosit la Chisinea. Trupele rusesci din Basarabia sunt puse pe pi-
«cior de rasboia. La fruntariile din Armenia staa mobilisate cincT
e divisiuni de infanterie si done de cavaleriep> In 19 Noemvrie
(1 Dec.): «TurciT concentrezä trupele lor dealungul DundriT si spo-
resc garnisonele din Rusciuc si Vidin. Principele ordona, ca o bri-
gada de infanterie sa fie transferata la Calafat si ca Rasta localitate
sa fie intarita, pentru ca Turcil sd nu petä face din ea un cap de
«pod; in 23 Noemvrie (5 Dec.): Negociarile, privitere la tracta-
< tul de trecere a armatelor rusescI prin Romania, se petrec in cel maT
«mare secret la Baronul Stuart, Consulul general al RusieT, si nimenT
< In Bucuresci nu are cunoscinta de presenta d-luT Nelidow, ; in
12 (24) Decemvrie : «Baronul Stuart insistä pe langa Principe, ca
Ministrul-Presedinte sa semneze traaatul relativ la trecerea trupelor
,rusesci prin Romania. Nelidow are spre acest sfirsit deplinele puteri
< necesare. Principele respunde, ca e bine a se astepth resultatul con-
«ferintelor din Constantinopole., In 15 (27) Decemvrie Memorialul
dice: Joan Bratianu e forte preocupat de proiectul de tractat cu

www.digibuc.ro
116 D. A. STURD2A

«Rusia i rbga pe Principe sa card avisul Principelui Bismarck. Prin-

lcipele insärcinóza cu acésta pe Consulul general al Germaniei, de
«Alvensleben,. Dupa doué dile, in 17 (29) Decemvrie, sosesce ras-
«punsul: Cancelarul german multumesce Principe IC Carol de in-
«crederea ce are in el, cerêndu-i consiliul sail, §i-I spune ca, dupa a
«sa parere; nu e probabil sit existe o contra-dicere intro Austro-Ungaria
Ǥi Rusia, i ca, pentru Romania, trecerea trupelor rusesci, in virtutea
«unul tractat, e preferabila unel simple invasiunl din partea Rusiel.
«De alt-f el el comunica ca nici o turburare nu este iminenta. ,
In 18 (30) Decemvrie cetim in Memorial: «Mare le Duce Nicolae
«trimite din Chi§ineil pe un ofiter din statul sail major, pe Colonelul
«Bobricow, pentru a se intretiné despre ore-cari amanunte asupra tre-
«cerii trupelor rusesci, ce se pregatesc a infra in trei colOne, 160.000
«Omeni stand in Basarabia gata de trecere. Mare le Duce exprima, prin
«trimisul sëü, dorinta, ca acesta sä intre in relatiuni directe cu Prin-
«cipele. Principe le refusä a intra in amanunte, die-6nd cd va fi timp
«pentru acésta, cand resultatul conferintelor din Constantinopole va
«fi cunoscut. Cu tOte aceste Principe le nu ascunde, cd promulgarea
«Constitutiunil turcesci, cu jignitOrele ei articole 2 §i 7, a modificat
(atitudinea tarfl §i a apropiat-o de Rusia. ,
In 1 (13) Ianuarie 1877 Memorialul insemnéza. : «Toti barbatil po-
<litici, cu cari Principele a vorbit in diva anuldi noa, cred ca rasboiul
< este inevitabil. Acasta opiniune e de alt-fel imparta§ità i de public .
XII.
Intaiul act politic important, cu care incepe noul an, este convo-
carea in capitala Turciel, in 6 (18) Ianuarie, a unui Divan extraordinar,
compus de doua sute de notabili musulmani §i creOini. Acesta adunare
avea a opina asupra gravel. situatiuni, in care se afla Imperiul Oto.
man in urma cerintelor formulate de cele ése marl Puteri in confe-
rinta din Constantinopole. Doted puncte ei ail mal ales considerate de
guvernul Sultanului ca inadmisibile : incuviintarea numirii guverna-
torilor de provincil de &Are Puteri i infiintarea unel comisiuni in-
ternationale de control §i de priveghere. Divanul, dupl o lungd
discutiune, respinse In unanimitate propunerile Puterilor, ca unele ce
atacaii integritatea, independenta §1 demnitatea Statului.
Acéstä resolutiune fu comunicata conferintei la 8 (20) Ianuarie de
Savfet Pap, Ministrul Afacerilor straine. Conferinta se inchise in
aceea§l Ji fard formalitate. Singurul i esultat, la care a ajuns intru-
nirea acéstd, era constatarea oficiala a neisbutiril silintelor Puterilor,

www.digibuc.ro
 pECE MAIt 117

de a InlAturh ciocnirea dintre Rusia §i Turcia, un pericol cu mult mai

mare pentru lini§tea Europel deck revolta din Bosnia §i. Herzegovina,
sag rgsboiul Turciei cu Serbia §i Muntenegrul. Dacd insd resultatul
negativ al conferintei a fost o infringere pentru Puteri, el nu era un
ch§tig pentru Turcia; din contra situatiunea Imperiului Otoman se
aflh agravatg. Europa intrégd declarase, cd Turcia e culpabild de o
rea administratiune *i cereh indreptarea ei, pentru cd regimul turcesc
forma un contrast prea mare cu cultura europeand §i o jignià prin
contactul imediat ce aveh cu dinsa. Acéstä declaratiune, solemn Mona
in conferinta din Constantinopole, nu putea sta in suspensiune ; ea f a-
cilia prin urmare Rusiei, pe de o parte de a luh asupra-§I rolul de
executor manu militari in numele Europel, §i pe de alta de a se asi-
gura, cd in acest cas nu va fi atacatä nici de Austria nici de Anglia.
POrta incheid, in adefer, in 16 (28) Fevruarie, pacea cu Serbia pe
principiul restabiliril statului quo dinaintb de rdsboiti ; insd ca tot-
deauna Sultanul venih prea thrdig. Cu cinci s'optëmâni mai inainte,
in 3 (15) Ianuarie, se semnase la Viena tractatul secret dintre Rusia
*i Austro-Ungaria, negociat de Generalul Sumarakoff, prin care Rusia
41 asigurh, pentru cas de räsboiii, neutralitatea Austriel, lidshnd aces-
teia perspectiva ocupgrii Bosniel §i a Herzegovinel la regularea so-
cotelilor dupg rdsboig. Cu patru sgptörnâni mai inainte Principele
Gorciacow seri& in circulara sa din 19 (31) Ianuarie : gRefusul dat
gde POrtä la dorintele Europei a fgcut sd intre crisa din Orient
ginteo fasä noug. Cabinetul imp6rätesc a considerat acéstg crisg, de
«la inceputurile ei, ca o cestiune europeang, care trebuià §1 nu putea
«fi resolvitg decht prin intelegerea unanimd a Puterilor color marl.
«Dificultatea consisth in a aduce guvernul turcesc &à guverneze su-
«puii cre§tini al Sultanului in mod drept §i uman, pentru a nu ex-
< pune Europa la crise permanente, earl' II revolth consciinta §i-I tur-
«burg lini§tea. Erh dar o cestiune de umanitate §i de interes general,
Ǥi cabinetul imp6rgtesc 0-a dat t6td osten6la de a injghebh un con-
< cert european pentru a lini§ti crisa qi a-I preveni reintórcerea...
gPuterile s'aii intrunit in conferinta la Constantinopole, dupg ce s'ail
ginteles asupra baselor §i garantiilor pacificarii. 0 intelegere com-
gpletá s'a stabilit in lucrdrile preliminare ale acestel conferinte... insg
gdorinta fermá §i unanimg a Europel a intimpinat din partea Portil
«un refus obstinat... P6rta nu mal tine sémd nici de angagiamentele
«anteri6re, nici de datoriile sale ca membru al concertului european,
e nici de dorintele unanime ale marilor Pnteri. Departe da a fi Mout
gun pas spre o solutiune mai satisfgatOre, situqiunea Orientului a

www.digibuc.ro
118 D. A. STURDZA

cdevenit mai rea si rOmâne o amenintare permanent/ pentru linistea

«Europei, pentru simtemintele de umanitate si pentru consciinta po-
cpbrelor crestine... Refusul guvernului turcesc -atinge Europa in dem-
cnitatea sa, in linistea sa. Este de nevoe 0' scim, ce ail sä facd
ccabinetele cu call ne-am concertat pan/ acum, pentru a rfispunde
cla acest refus si a asigurh executarea vointelor lor.c. .
Ast-fel devenià evident, ch pacea dintre Serbia si Turcia nu puteh
schimbh situatiunea, mai ales cd Muntenegrul r'emâneh in stare de
räsboifi, si eh Belgradul nu erh de loc orientat asUpra mersului eveni-
mentelor.
Dui)/ intelegerea cu Austro-Ungaria mai remânead pentru Rusia
trel puncte grele de resolvit: a se asigurh ca nu va fi impede-
cat/ de Anglia in actiunea militard ce preghtia, a obtinó un mandat
european spre a procede manu militari in contra Turciei, si a aye
invoirea RomAniei pentru trecerea armatei rusesci poste Duniire.
Nu trecfi mult timp dui)/ inchiderea conferintei din Constantinopole,
si Generalul Ignatiew, care condusese desbaterile acestel intruniri, fu
trimis la curtile din Viena, Berlin, Paris si Londra.
In 28 Ianuarie (9 Fevr.) Memorialul Regelui insemnézd : «Gene-
cralul Ignatiew este forte multumit, c/ in urma nesuccesului conic-
crintei, Rusia si-a chstigat in Europa multe simpatii none; se crede
< cO, ultimele demersuri ale Generalului n'aveail alt scop, deck a cruth
carmatel rusesci o campanie de iarnd» ; iar Comitele Suvaloff diceh
Lordului Derby in 7 (19) Fevruarie: Impfiratul a declarat continufi,
ccl silintele lui in vederea unel solutiuni se vor face in intelegere
< cu cele-lalte Puterl, si cd nu va intreprinde o actiune isolatd, afar/
cnumai dacä acéstä intelegere va lipsi.... Cabinetele europene trebue
qacum sä decidà despre acésta. Conferinta re'mânênd Mr/ resultat, si
< dacd guvernele celor-lalte Puteri vor rOspunde, ca vor urmh in viitor
co politica de abstentiune, acOsta se va considerh de guvernul rus
cca un indieifi, ca Rusia trebue sa merga singurä inainte» ; si Prin-
cipele Gorciacow intimpinh in 8 (20) Fevruarie Lordului Loftus, care
propuneh s/ se lase Portii doufi-spre-clece luni pentru a procede la
reformele propuse : cRusia nu pete astepth nici douë-spre-dece, nici
csese luni, in fata cheltuelilor militare, co apasä astädi asupra el.
Generalul Ignatiew sosi la Paris in 24 Fevruarie (8 Martie). A doua
di el expuse Lordului Lyons, Ambasadoruldi Angliei, vederile guver-
nului rusesc si propunerile sale pentru -a impedech isbucnirea rds_
boiului. Generalul Ignatiew se exprimh ast-fel: cDorinta Rusiei este
<Kis a mäntiné pacea, actiunea comuna a Europe si o intelegere cor-

www.digibuc.ro
 pECE MAIt 119

«dialA dintre Anglia §i Rusia. Cause le principale pentru cart Rusia

gdoresce a inläturà un rAsboiA dintre dinsa §i Turcia sunt : starea
«de decAdere a Imperiului Otoman, care va fi sfärAmat in bucAti la
e prima loviturA ce i se va da, inconvenientele §i pericolele resultând
epentru Rusia §i pentru Europa dintr'un asemenea eveniment
eEste urgentä, ca Puterile sä pund capAt unei staff de lucruri, care
«mAresce in fie-care di suferintele, mai ales ale Cre§tinilor Rusia nu
«p6te desarmh, Mrä ca guvernul fig pot/ dovedi poporului rusesc,
«cd s'a obtinut cevh in fata cheltuelilor fAcute cu mobilisarea ar-
ematei, cä Rusia §i restul Europei nu all fost infruntate in mod ab-
«solut de Pórtd §i c/ s'au obtinut Ore-cari garantii pentru o ame-
«liorare a conditiunii Cre§tinilor din Turcia. Conferinta din Constan-
etinopole s'a separat nil a semn/ un protocol final. Acéstä omisiune
«se pOte insä reparA, cerêndu-se Portii executarea protocolului, §i de-
gclarAndu-se pentru casul con trariii, cd Puterile vor avish.) Generalul
propuneh ca protocolul acesta sà se semneze la Londra, dar nu asigurA
in mod clar §i lAmurit, cd in urma acestui protocol, Rusia va pune
armata sa pe picior de pace.
DupA o serie de negociatiuni, urmate, mai ales intre Rusia §i Anglia,
se semnd in 19 (31) Martie la Londra un protocol de cAtre Austro
Ungaria, Francia, Germania, Marea Britanie, Italia §i Rusia.
Protocolul incepe prin a rem-vise% CA gcel mai sigur mijloc pentru
«a atinge scopul pacificarii Orientului este de a mäntiné intelegerea,
«stabilitA at/t de norocos intre Puteri, §i de a afirmA din noil cu tO-
gtele la un loc interesul lor comun la ameliorarea sOrtei populatiu-
gnilor cre§tine din Turcia §i la reformele de introdus in Bosnia §i
«Herzegovinad> In urmA protocolul iea act de pacea cu Serbia ; con-
sider/ necesarA o rectificare de fruntaril in favOrea Muntenegrului §i
libera navigatiune a Boianei; invità POrta pune armata pe picior
de pace §i a realish reformele cerute de lini§tea i buna stare a pro-
vinciilor §i promise chiar de POrtA. DupA aceste constatäri protocolul
se terminA prin trei declaratiuni: cl Puterile vor veghi/ asupra exe-
cutArii promisiunilor date de POrt5; cA nerealisarea acestor promisiuni
creaz/ o situatiune incompatibilA cu interesele Puterilor §1 cu intere-
sele Europei, §i cã «In acest cas, Puterile vor avish in comun asupra
«mijlOcelor ce von credo mai propril pentru a asigura bunA starea
epopulatiunilor cre§tine §i interesele pacel generalea.
Acest act de comunA intelegere asupra unor puncte, asupra cArora
toti eraii de aoord, §i cari, prin nrmare, nu mai puteail forma object

www.digibuc.ro
120 D. A. STURDZA

de discutiune, era insh urmat de reserve facute de Rusia, de Anglia

§i de Italia.
Comitele uvaloff declarà : dach pacea cu Muntenegrul va fi fa-
i dach POrta, primind consiliile Europei §i arätandu-se gata a-0i
< cuth,
cpune armata pe picior de pace §i a intreprinde serios reformele men-
4ionate in protocol, va trimite un trimis special la San-Petersburg
cpentru a tractà despre desarmarea Rusiel, Impe'ratul din parte-I va
consim0 la desarmare; iar dach nou6 atrocität1 se vor intimplh, acestea
vor opri m'esurile de demobilisare., Comitele Derby consemnh (eh
«considerh protocolul semnat ca nul i neavenit, pentru casul, cand
«desarmarea reciproch a Rusiel §i a Turciel nu va fi realisath . Co
mitele Menabrea la rindul sü tineh sh constate, eh Italia e legata de
protocol intru atata, intru cat intelegerea dintre Puteri va fi man-
tinuta.
Ast-fel acest protocol zonstath silintele comune ale celor §épte marl
PuterY europene, indreptate in timp de dol ani pentru a aduce, a man-
tind §i a inthrI o Intelegere in privirea cestiunil orientale; dar sta-
bilesce tot-odath ca, din causa intereselor lor opuse, Puterile nu au
putut ajunge la o unitate de vederi practice, §i decisiunea de a avish
läsa campul deschis pentru evenimente necunoscute. Pentru Rusia
acésta era suficient : ea chpetase nu tocmai ce doria un mandat
deschis de executare in contra Turciel dar o latitudine de a consi-
derà intrarea sa in actiune ca admish de Europa pentru casul, cand
POrta nu ar da adesiunea sa protocolulul semnat in comun.
In 23 Martie (4 Apr.) Insärcinatif de afaceri al Angliel, al Germaniel
si al Relief la Constantinopole aü dat cetire protocolului din 31 Martie
Ministrulul de Afaceri sträine al Portil. Insarcinatul de afaceri rusesc
a remis lul Savfet Pap copia protocolulul §i a dec1aratiuni1 *uvaloff.
Insärcinatul de afaceri. al Francief a desvoltat verbal continutul pro-
tocolului. Inshrcinatul de afaceri austro-ungar s'a mdrginit a se referl
la comunicarea protocoluluI facuth Portil de Musurus Pa§a, Ambasa-,
dorul Sultanuldi la Londra. Pentru Pórtä protocolul *i forma comuni-
chrii lul puteail fi tälcuite ca o lipsh de intelegere Intro PuterY, din
care se puteail trage folOse indirecte.
Principele Gorciacow declarh Msg. Lordului Loftus in 25 Martie
(6 Apr.), ca Rusia nu cere Portil sä primésch protocolul, ci conditiu-
nile din qdeclaratiunea scrish §i subscrish de Comitele $uvaloff, ; si
cä in cas de refus chiar evasiv, cabinetul imperial va considerh pe-
<

< riOda negociatiunilor Inchish i momentul actiunii militare sosit. ,

POrta, in contra obiceiului e17 hj o hothrire grabnica, In 28 Martie

www.digibuc.ro
 pECE MAIt 121

(9 Apr.) «ea protestä in contra enunciatiunilor protocolului din 31

«Martie, considerandu-1, in ceea ce privesce pe Turcia, ca desbrAcat
«de ori-ce echitate si prin urmare si de od-ce caracter obligatoriiü. ,
XIII.
TOte impingeail ast-fel spre räsboiti. Fie-care se pregätia pentru
ora in care el va isbucni. Cum sa se fi lasat Romania la voia si la
prada intimplarilor?
In 4 (16) Ianuarie 1877 Memorialul Regelui Carol notOza : Prin-
«cipele Carol crede, cä momentul a sosit sa se semneze conventiunea
«cu Rusia, fiind-ca ori-ce legamint dintre Romania si Imperiul Otoman
«se aflä de fapt rupt prin atitudinea Turcid, lipsita de or:I-co bund
«cuviinta, jignit6re autonomiei Romaniei si demnitatil Principelui, pe
ccare constitutiunea otomang isi permite a-I califich de sef al und pro-
< vincil privilegiate. Bratianu impartasesce aceeasi opiniune, insii el
«doresce sä pregatésca opiniunea publica, inainte de a semna conven-
< tiunea.»
In 8 (20) Ianuarie Principele scria in acelasi sens la Sigmaringen :
Ora pericolului se apropie din ce in ce mai mult si Romania va fi
«curind teatrul unor marl evenimente politice si militare, pe cad Eu-
ropa le va urmari cu emotiune. In nici un cas positiunea nOstra nu
«va fi usOra, cad, de voe sail de nevoe, vom fi trasi in complicatiuni.
«Barbatil politici de ad sunt preocupati de consecintele unui conflict
«ruso-turc si de viitorul Romania cu mult mai mult decal mine, care
«mi-am tras, din capul locului, linia mea de purtare: a incheia o.
conventiune militara cu Rusia, si, de va fi nevoe, a ne bate cu Rusii
in contra Turcilor. Conventiunea e gata pentru a fi semnata. Opi-
«niunile ad sunt fOrte impartite si se lucréza fOrte tare a ne intOrco
«de la o conlucrare cu Rusii. Sunt Pater!, earl cer sti protestam in con-
« tra intrarii Rusilor si O. ne retragem cu armata nOsträ in Valachia
«mica. Intelegi usor, cum am priznit o asemenea pretentiune. Andrassy
«cunOsce opiniunea mea asupra acestui punct si nu e prea incantat
«de dinsa. Conflictul, ridicat de POrta cu ocasiunea Constitutiunii sale,
«mi-a venit la moment bun ; Midhat se silesce a-I inlatura prin tOte
«mijlOcele; insä, de vreme ce not cerem acum mai mult decal el are
«curagiuI sa ne dea, cestiunea römane deschisä Dinastia Hohen-
zollern de la Dundrea de jos a devenit, ori-ce s'ar intimpld, un
c factor, de care trebue sd fie compt Germania ; iar partidul liberal
«roman i§i rOzema astadi sperantele pe Imperiul German si IntOrce
«ochii spre Berlin, de cand a v6cjut cum a fost pdrasit de Francia.»

www.digibuc.ro
122 D. A. STURDZA

Merita a fi amintitä ad o imprejurare din timpul conferintelor din

Constantinopole, care dovedesce cum, inainte chiar de inceputul ac-
tiunit rasboinice, positiunea politica a Romania apijsa asupra eveni-
mentelor orientale.
In a patra *edintd a conferintelor preliminare din 2 (14) Decemvrie,
Rusia pusese inainte necesitatea de a se lila mijsuri pentru a asigura
executarea decisiunilor conferintelor. «In fata pericolelor earl ame-
«ninta continuil populatiunile cre§tine din Turcia europeana, a nepu-
«lintel* guvernului turcesc de a aplich reformele, §i a relelor disposi-
( tiuni ale populatiunif musulmane, Rusia credea indispensabile ga-
«rantif materiale, §i propunea presenta una forte materiale straine,
«care sa apere pe cre§tinf in contra violentel musulmanilor. Anglia
se opunea la ori-ee ocupare rnilitara din partea uneia din Puterile
garante. Discutandu-se diferite combinatiuni pentru a ajunge la sco-
pul propus, Plenipotentiarul Italiei a propus ca trupe romanesci sit
«formeze corpul de armata in cestiune». Protocolul dice: «acest proiect
«e primit cu favóre de Rusia, dar conferinta se teme ea el ar fi putin
«compatibil cu demnitatea Portil.»
In 14 (26) Ianuarie, cu o di mai Inainte de a paräsi. A mbasadorii
marilor Puteri Constantinopolul, Principele Carol Anton de Hohen-
zollern scria de la Sigmaringen, din vechiul sseil castel, care de pc) o
stincgi Malta' dominéza valea Dunarii: «In mijlocul turburärii gene-
«rale, atitudinea Romaniei, espectantä §i fara pretentiuni, face un ex-
«celent efect. Acésta e o mare fericire, care se va revèrsà in favórea
«Wit Romdnia e astdcli: res integra, ,Fi Europa ii datoresce recu-
«noscintd, cdci n'a adaos nimic la dificulatile situatiunii. Romd-
«nia a dovedit, prin mobilisarea sa, cci existd ?i cd este un factor
«in regularea socotelilor europene Romania va fi basa opera-
«tiunilor militare in rasboiul dintre Rusia §i Turcia. Alta basä nu
«exista. Este imposibil ca Romania sä resiste Rusi61; din acésta im-
«posibilitate trebue deci tras, cat s'ar puté, cel mai mare folos
«Europa nu se va interesa la o Romanie invinsä, trintitä la pdmint,
«ci numai la o Romanie liberd, fail legaminte. Prin urmare: prudenta
«§i moderatiune in acéstä peri6da de transitiune §i de crisa peste me-
Isura de grea, §i din care va e§I sag ridicarea Orli, sag germenele
«peirei sale.»
Romania trebuia, WA indoiala, sa iea decisiuni barbatesd, dacd
viitorul 61 nu era sä fie periclitat.
Telegramele de felicitare pentru anul nog 1877, preschimbate intre
Principele Carol §i Marele Duce Nicolae, deschideaa relatiuni directe

www.digibuc.ro
 pECE MAIt 123

intro Capul statului românesc si comandantul armatei rusesci, gata a

infra in resboiii.
In 12 (24) Ianuarie, Mare le Duce Nicolae sera Principelui Roma-
niel: «Astäcji, cand evenimentele politico pot, dintr'un moment in altu4
qse precipite indeplinirea unel sacre datoril ce se impune armatel
< puse sub ordinele mele, nu-nli este permis a uith, cä pe calea acestel
«armate, care va sburà in ajutorul fratilor nostri, se afla o térei amicei,
ca cdreia independenfei, autoritate fi bunei stare, dorim din inimei
«sei respecteim, o lérd amicd, care, din grafia lui Dumnected fi prin
«voinia nafionalei si-a incredin(at destinele sale Altefei Vóstre.. . . .
In fata acestor preocupatiuni cred de a mea datorie a me adresa
. Altetel VOstre, propuindu-i, de a ne intelege mai dinainte asupra
mesurilor de luat pentru a ajunge scopul, care trebue sit ne fie scump
1 amindorora.
Mernorialul Regelui insernnóza mersul mai departe al negocierilor :
la 14 (26) Ianuarie : (0fiterI de genii" rust' sosesc in Bucuresci pen-
ctru a Ilia mesurl privitOre la construirea de podurt El I.V. asigurd
cfurnituri insemnate de materiale in magaziile de lemne de construc-
tiune de la Galati ; la 16 (28) Ianuarie : Rusia cere ca Romania
csa lase sa tréca prin teritoriul seil tunuri de calibru mare ; guvernul
e favorabil acestel cererl, pentru casul rasboiulul ;in 17 (29) Martie :
Baronul Stuart insista pe Lange. Presedintele Consiliului pentru sem-
4narea conventiunit Bratianu declara ca e gata a o semna, dacit ras-
eboiul va isbucni ;la 21 Martie (2 Apr.): cColonelul Bobrikoff a sosit
,x din Chisineu. Principele discuta cu dinsul asupra mesurilor necesare
pentru apérarea Calafatului si a podului de la Barbost Principele
cere, ca Rusil sa impedece intrarea monitórelor turcesci in Dunare
tsi asezarea de torpile in fluviil. Generalul rus Katalal a sosit in
(Bucuresci pentru a se intretiné cu directiunea ceilor ferate romane
casupra organisaril transporturilor militare, insa intelegere nu se
póte face, lipsindit-i basa esentiall tractatul ratificat pentru tre-
cerea trupelor rusesci ; in 23 Martie (6 Apr.): 40fiteri rusl sunt
cautorisati sit visiteze lucrarile de apérare de la Calafat si de la Bar-
bosl. ; in 1 (13) Aprilie : .Rusia a declarat, ca e gata a da Roma-
«niel tunurl de positiune de calibru mare, indispensabile pentru ape-
erarea Calafatului, precum si call necesari artileriel ... Baronul Stuart
e d eclar a Principelui, ca Rusia va da guvernulul roman tot concursul
cei in afacerile militare, ca ofiteri din statul-major general rusesc ail
Asosit la Bucuresci, cu ordin a se pune la dispositiunea Principelut.
In 23 Martie (4 Apr.) Senatul e disolvat, iar Adunarea Deputatilor

www.digibuc.ro
124 D. A. STURDZA

era inchisa prin un mesagia domnesc, care dicea. : «Complicatiunile

f<politice din Orient, car! puteaü amenintà interesele terii n6stre, r e-
«clamail din partea representatiunii nationale o atentiune incordata
c§i o ingrijire patriotica pentru a 'Astra Romaniel, in ori ce eventua-
«litate, o positiune demnd i o atitudhie corecta. Ati tractat cestiunile
qce ne priviaü cu un simtemlnt adeverat romanesc, i in acela0 timp
ccu un tact politic, care a ridicat in strainAtate prestigiul natiunil §i a
«pastrat neatinsa demnitatea nationala .
In 28 Martie (9 Apr.) Principele Carol scria parintelui ski: «Neu-
«tralitatea teoretica este un sistem pardsit de mult. Situatiunea poll-
« tica a Romaniel core, ea ea sä merga cu cel mai tare ... Fiind-cd
.Puterile nu pot fi nu vor sa ne ofere nimic, ele trebue s ne lase
(sei mergem dupd cum ne dictézd interesele nóstre. 0 campanie vic.
«toridsei a Rusid va pune capa vasaliltif ii nóstre nominale fatd de
qTurcia, iar Europa nu va admite nid odatd, ca Rusia sd se sub-
cslitue Turcid. In acesta directiune nu ved nici un pericol. De ase-
«menea nu me tem, ca téra mea sä devie un obiect de compensatiune,
«caci Austria §1 mai ales Ungaria nu vor consimti nici odatd, in
«propriul lor interes, ea Dundrea germand sä fie data Rusiel.,
XIV.
In mijlocul acestor pregatiri militare se ivirA doue dificultati in trac-
tativele ce urmail intro Romania i Rusia pentru incheierea conven-
tiunil de trecere a armatelor rusesci.
Intaia dificultate era dei natura politica. Ea s'a nescut chiar de la
inceputul negocierilor. Memorialul Regelui vorbesce de dinsa in 23
Noemvrie (5 Decemv.) ast-fel: «loan BrAtianu s'a invoit cu Nelidow
easupra punctelor principale ale until tractat privitor la trecerea
«trupelor rusesci prin teritoriul romanese. Tractatul, de naturA poli-
ctica, cuprinde patru puncte, §i va fi insotit de o conventiune specialA
«in doue-deci i 6pte de articole, reguland amanuntele treceril ar-
«mate! rusesci. Redacfiunea punctului al doilea al tractatului pre-
csinki dificultdci, cad Ministrul a apesat pe respectarea strietd a
cinstitufiunilor fi a drepturilor politice ale Statului, romdn si Prin-
(cipele cere ea Rusia sd garanteze integritatea aetuald a Romdniei,
«departand ast-fel ori-ce bänuiala, ca Rusia ar aye pretentiuni even-
«tuale asupra pArtii din Basarabia atribuitä Moldovei prin tractatul
«de Paris,. Guvernul roman facea din aceste asigurari o conditiune
sine qua non a incheierii tractatului.
A doua dificultate privia o cestiune financiara. Despre dinsa aflänt

www.digibuc.ro
 DECE Abut 125

din Memorial urmatOrele la data de 29 Martie (10 Apr.): «Bratianu

«a cerut Baronului Stuart, ea Rusia sa fach in aur tote plat& pentru
«cheltuelile armatei rusesci; Principe le Gorciacow nu primesce acéstä
< conditiune, cu tOte ea cursul hartiei monete rusesei e fOrte scadut. ;
§i la data de 31 Martie. (12 Aprilie): «Baronul Stuart insistä pentru
«a semna tractatul, insa Bratianu care ca modul platitor sa fie mai
Intâiü fixat..
In 1 (13) Aprilie Rusia cedOza asupra punctului din urma, in ajunul
semnärii tractatului asupra punctului
'Me aceste tractative i concesiuni ale Rusiei dovediati Inca odata
mai mult importanta Romaniei in imprejurarile ce inaintati spre un
desnodamint rasboinic. Pentru a se rhsbol cu Turcia, trecerea arma-
telor rusesci prin Romania, ca téra arnica, era o necesitate de prima
ordine pentru Rusia. Numai trecOnd prin Romania armata rusésca
putea s inainteze in masse marl spre centrul operatiunilor militare,
asigurandull transporturile ulteribre de trupe, de arme, de munitiuni,
de provisiuni ; cad pe de o parte desfiintarea. neutralitatii Mani Ne-
gre prin tractatul de Londra din 1 (13) Martie 1871 era de o data prea
recenta, pentru ca Rusia sa-0 fi putut crea o Rotä pontica de rdsboitl,
iar pe de altä parte Sultanul Abdul Azis &Muse Rotel turcesci o
importanta netagaduitä, prin felul i numërul vaselor §i prin coman-
damentul superior, incredintat lui Hobart Pap, until ofiter distins din
marina Angliei.
Pentru ea actiunea Romaniei sä fie vigurOsä, decisiunea de luat trebuia
1nsä sa fie a Principelui, a guvernului, a Orli* intregi. Téra intréga
trebuia sä fie cuprinsa de acela§1 simtemint. Spre acest tel tindeail
Principele §i Primul se'a Ministru, 0 rare ori o mi§care a opiniunii pu-
blice a fost mai bine condusä §i mai spre folosul ob0esc indreptata.
Dupa indemnul lul Joan Bratianu, Principele convocd in 1 (13) Apri-
lie la palat un consiliti, la care ail luat parte Ministrii Joan Brdtianu
*i Joan Campineanu, precum §i ea frunta0 ai : Constantin Bo-
sianu, Dimitrie Ghica, Alexandru Golescu, Michail Kogalniceanu, Ma-
nolaki Kostaki Iepureanu, Constantin Rosetti.
Regale Carol notézä in Memorialul : «Bosianu, Dimitrie Ghica,
«Ion Ghica, Alexandru Golescu, Manolaki Kostaki se pronunta In-
tr'un mod hotaritor pentru neutralitate. Numai Kogalniceanu i Ro-
<<setti sunt pentru o intelegere cu Rusia. Principele este adversar al
«neutralitatil, care, dupd credinta sa, ar semnifica desfiintarea Roma-
«niei ea stat. El dice cd, pentru onOrea Ora, trebue ca Romania sa
«iea parte la actiune. Mai multi din eel convocati la acest consiliti re-

www.digibuc.ro
126 D. A. ST11102A

ecomand5, ca armata sa se retraga in partea muntbsä a Olteniel, a§-

«teptand acolo evenimentele.z.
S'a pastrat din acele timpuri o relatiune scrisa de Ioan Campineanu
asupra opiniunilor emise in acel consiliü; dar ele Se afla consemnate
intr'un raport al Lt.-Colonelului Mansfield catre guvernul WI din
3 (15) Aprilie. Raportul acesta dice : <<Principele Carol deschide *edinta
eprin cate-va cuvinte, spunênd ca Senatul fiind din nenorocire disolvat
este imposibil, in acest moment de pericol i de crisa pentru Romania,
a recurge la Corpurile legiuitóre, i ca de aceea a intrunit in jurul
ski barbatii politici cei mai eminenti aT t6rii, in scop de a profita de
avisul lor, ceea ce este nu numai o datorie a sa in fata terii, ci tot-
«odata indispensabil pentru actiunea guvernului.
«Bosianu a fost pentru cea mai stricta neutralitate. Iepureanu, in-
< tr'un discurs remarcabil, a recomandat cea mai stricta neutralitate
eca o obligatiune isvorind din tractatul de Paris. Vederile sale ail fost
imparta§ite de Golescu qi de Ion Ghica. Dimitrie Ghica a vorbit
edespre inviolabilitatea teritoriului roman etc., insä la fine a opinat
«mai mult sail mai putin cu coT precedenti. Kogalniceanu a fost mai
«putin explicit, ceea ce se léga de posibilitatea intrarii sale in minis-
< teriul actual ca ministru al afacerilor straine. Rosetti a vorbit ca unul
care tinde vederat spre o alianta cu Rusia.
Bratianu a declarat, ca e imposibil a se opune Rusiei §i a insi-
nuat ca e necesar a incheia cu acéstä putere o conventiune in ye-
«derea treceril armatelor rusesci, aparand Romania in present i in
eviitor de ori-ce prejuditid. El a exprimat convingerea sa, ca trebue
tfacut tot posibilul pentru a apëra intdriturile ridicate de curind la
«Calafat i a impeded' ori-ce violare a fruntariei romanesci de catre
<P6rta.,
Singurul resultat practic al acestul consilifi fa intrarea in ministerig
a lui Michail Kogalniceanu ca ministru al afacerilor straine chiar de
a doua di, in 2 (14) Aprilie.
XV.
In 1 (13) Aprilie, cand Principele Carol intrunia la Bucuresci pe
frunta§ii Ora, mai mult pentru ai initia in necesitatile situatiunii de-
cat pentru a-i consulta, ImpOratul Alexandru tinea la San-Petersburg
un consilig de rdsboiti, in care se hotdria mobilisarea intregei armate
rusesci.
In 2 (14) Aprilie Ministeriul Afacerilor straine telegrafia din Bucu-
resci Agentului Romaniei la Viena : «Concentrarea trupelor turcesci

www.digibuc.ro
 DECE MAIt 127

«pe litoralul Dunärii, iar mai ales la Vidin, precum i pregatirile de

«a trece Dunärea, ail produs o mare nelini§te pe tot malul romanesc.
«In fata acestel emotiuni a locuitorilor §i a cererii lor ca guvernul sä
«vegheze asupra sigurantel lor, suntem obligati, pentru a liniti. spi-
< ritele i a impedeca o imigratiune in interiorul t6ri1, de a concentra
«trupe in locurile earl pot fi amenintate. Pentru a ne cruta de tOte
«sacrificiile causate prin acOstä concentrare a Turcilor, v6 1nsarcinam
«sä v6 adresati, in numele guvernulul Maria Sale, la Ministrul Afa-
cerilor straine, pentru a obtino asigurarea, el nu se va Intreprinde
«o invasiune a teritoriului romanesc.»
Raspunsul de la Viena era : «cd rasboiul a devenit fOrte probabil ;
«ca Romania nu mai are timp de perdut pentru a lua dispositiuni
in consecinta ; ca mornentul a sosit pentru a face cunoscut, care va
«fi atitudinea Romaniel in fata beligerantilor §i in fata fie-ctiruia
din et» Se mai adaogia, di «s'a creclut ca. Turcil nu vor trece Du-
( narea, dar ct ametiti cum sunt, el pot sa lea i acéstä hotarire; §i
( cd Ambasadorul otoman din Viena a dis ca. Turcia tine gata 50.000
«Cerchezi, pentru a-I asvIrli in Romania.»
Ast-fel sta Romania in fata a dou6 armate concentrate la frunta-
riile el, una sa intre ca arnica pentru a se räsbol dincolo de Dunare
cu Turcit alta sa facd o invasiune pentru a transporta rasboiul pe
teritoriul Romaniei. Casul Intaiil se putea discuta, casul al doilea era
inadmisibil.
In 4 (16) Aprilie, Michail Kogalniceanu primesco de la Principe de-
plinele puteri pentru a semna tractatul cu Rusia, *i in aceea§l di fu
pornit la San-Petersburg in misiune extraordinara Generalul Ion Ghica,
purtator al tractatelor semnate.
In 5 (17) Aprilie, Generalul Ignatiew felicita telegrafic pe Joan Bra-
tianu pentru semnarea conventiunil, asigurandu-1 ca Ru§ii yin In Ro-
mania ca adeverati amid al Orli.
Pe langa acOstd telegramd se ivia in acee4 di la Londra, post festum,
cu timiditate o propunere a Turciel: «ca Anglia sd faca demersuri,
«singurd sail In Intelegere cu cele-lalte Puteri, In vedere de a declara
«neutru teritoriul Romaniei i de a-I protege in contra invasiunii ru-
«sescli. Lordul Derby rOspunse imediat Ambasadorului Sultanului ;
«ca acesta propunere are puting sperantä de reu§ita, chiar daca Anglia
«orl alta Putere s'ar Inainta, ca sä o faca ;» iar de la Berlin venia
din 6 (18) Aprilie scirea : «ca Germania nu pOte promite o interven-
liune in favOrea Romaniel», §i in 13 (25) Aprilie, Agentul Roma-
niel, Al. Degre, scria la Bucuresci : «Domnul de Billow a observat

www.digibuc.ro
128 D. A. STURDZA

ecd ar vr6 sd gds6scA in tractatul de Paris o stipulatiune expresd

gprivitOre la neutralitatea Romaniei in cas de rdsboiil, dar cd acéstd
clausd nu e stipulatA in acel tractat. Neexistand ac6std garantie, nu
s'ar put6 deduce un drept de creanta asupra Europe! din faptul
econsiliilor de desarmare, ce s'ar fi dat Romania >
Telegramele lui KogMniceanu adresate Agentului diplomatic al Ro-
maniei la Viena in 6 (18) §i 7 (19) Aprilie ldmuresc perfect situatiu-
nea Romania in acele momente decisive in trei puncte : eTrecerea
etrupelor rusesci find admisd de tote Puterile garante, Romania tre-
ebue sâ se intel6gA cu guvernul rusesc, pentru a regula mai multo
epuncte importante in legAturd cu ac6std trecere, nu numai pentru a
«asigura t6ril mAntinerea unei administratiuni nationale, ci incA pen-
. tru a scutl populatiunilor sarcinele unel ocupatiuni ostile) ; egu-
< vernul roman nu intelege, nici sA se alieze cu Rusia, nici sd coope-
ereze cu armata ruséscd) ; edar dacd Turcia va infra in térd cu
qbasibuzucil §i Cerchezii el, tractatul de Paris, pe care 1-am respectat
etot-deauna §i pe care vom continua a-I respecta, va fi hied pentru
e no! semnul cel mare sub care ne inarmdm pentru a respinge inva-
esiunea turcéscA, cad, tocmai in virtutea tractatului de Paris, o ase-
ernenea invasiune nu 'Ate sd se facd decal cu consimtemintul tuturor
<Puterilor.)
In 6 (18) Aprilie ordinul e dat in Bucuresci pentru mobilisarea ar-
mate! permanente §i a armatei teritoriale, cu tOte reservele lor.
Tn 7 (19) Aprilie se dd armatel rusesci, massatA in Basarabia, eor-
edinul de a trece fruntariile Turciei), cdci, dice Principele Gorciacow
intr'o circulard a sa, dupd refusul Turciei de a asculta consiliile Eu-
eropei nu mai rëmane altA alternativA, cleat sail a Wish sd se prelun-
géscd starea de lucruri, pe care Puterile au declarat-o incompatibild
ecu interesele lor §i cu interesele Europe! in general, sail a cAuta sA
e se obtinii, prin coercitiune, ceea ce nu ail putut obtine prin persua-
esiune silintele unanime ale cabinetelor.
piva de 8 (20) Aprilie 1877, aniversara nascerii Principolui §i a
votului alegerii Sale de Domn al Romaniei, avea in asemenea impre-
jurAri o deosebitd semnificatiune. Joan BrAtianu II cladit expresiunea in
felicitdrile ce adresd Principelui in numele guvernului, qi Principele
in rgspunsul Soil.
Joan BrAtianu dicea :
< Se implinesc astadi un-spre-dece ani de dile, de Wand tera era preo-
ecupatA i turbdratd de marl' ingrijiri cari pniviaü existenta sa po-
(Mica §i nationald. Cu t6te cd astAdi ea se aflA in conditiuni mai

www.digibuc.ro
 DndE MAth 1.20

«grave 0 mai amenintAtere, tera privesce viitorul I cu linicte §i in-

credere, cad pe tronul Romaniei se and Ace la, care a respuns la
«apelul WI de acurn un-spre-cjece ani, cu .atat devotament §i cu atat
«curagiii, identificand, in tete ocasiunile cele mar% dorintele Sale cu
«ale natiunii. Diva de astddi fiind aniversara nasceril Altetii Vestre
(ci tot-odatä aniversara plebiscitului, ea este scumpA Romanilor, ca
lo di de bunh vestire pentru patria nestrA.)
Principele respundea:
< Sunt fOrte miccat de cuvintele ce-mi adresati. Am deplinA incre-
«dere cA, cu ajutorul lui Dumnedeir, vom trece peste aceste timpuri
Igrele ci cA tera va fi crutatA in mijlocul furtunii care amenintä Ori-
«entul. Astedi circumstantele sunt mai grele de cum erail inainte de
«un-spre-cjece ant cand m'am pus in capul natiunii, care me alesese
«Domn. Cu tote acestea nu me tern de nimica, cAci sunt convins, cA
«Romanil nu ail uitat nici vitejia, nici prudenta strdbunilor Mr, cu
ajutorul cgrora tera a trecut poste atatea dificultAtid>
In asemenea circumstante Marele Vizir Edhem Pala adresa In
10 (22) Aprilie Principelui o telegramd, care prin continut 0 forma
era un anacronism, c1 sta ca o dovadA istorick cä relatiunile de va-
salitate nu mai puteaA sd fie basa relatiunilor dintre Turcia 0 Roma-
nia. Un ordin din Constantinopole nu mai putea ave nici un efect la
Bucuresci. Telegrarna suna ast-fel : eConcentrarea armatel rusesci la
«Prut, pregAtirile deschise ale Rusiei in vederea unel actiuni mili-
«tare §i alte indicii nu mai putin insemnate, nu pot rasa in indoialA
enici pe Alteta VestrA, nici pe guvernul imperial asupra pericolului
(unei situatiuni, asupra cAreia Sublima PertA a atras mai de cu vreme
-(atentiunea guvernului Altetei V6stre, 0 care semenä a ameninta te-
«ritoriul Principatului de o invasiune. In asemenea imprejurare ci
«conform cu previsiunile articolului 26 al tractatului de Paris ci para-
«grafului 3 al articolului 8 al conventiunil din 19 August 1858, viIi, in
«numele MaiestAtei Sale imperiale Sultanului, sd Invit pe Alteta VOstrA
«a se concerta cu Sublima POrtai pentru a hotAri in comun mesurile
«militare propril a asigura aperarea teritoriului Principatului, pentru
«casul cand el ar fi arnenintat. A§tept nurnai respunsul Altetel V6stre
«pentru a da instructiunile necesare Serdarului Ekrem Abdul-Kerim
«Pap, care se afla la DunAre in capul armatelor otornane ci cu care
«autoritatile militare ale Altetel Vestre pot, panA la mai departe ho-
«tAriri, sä se concerteze, in cas de urgentA.*
In 10 (22) Aprilie sosesc la Chicineti Imperatul Alexandru II 0 Ma-
rele Duce moctenitor, 0 in 11 (23) Aprilie d-1 de Nelidow, insarcinatul
Analele A. R.Torn. XXII.Nemoriile Sect. Istorice. 9

www.digibuc.ro
130 to. A. STI1RD2A

de afaceri al Rusiei la Constatinopole, trimite Portii nota prin care

declard, cd relatiunile diplomatice dintre amindouë imperiile sint rupte,
si cit in consecinta Ambasada rus6scd si toff Consulii imperiului afldtori
in Turcia vor pArdsi teritoriul turcesc.
In 10 (22) si in 11 (23) Aprilie Imp6ratul Alexandru trece in re-
vista trupele concentrate Ia fruntariile Romaniei, iar Principe le Gor-
ciacow declard in 12 (24) Aprilie Ambasadorului Angliei, cd o me-
diatiune e prea tArdie, cad pe de o parte trupele rusesci trebue sA
fie in miscare, iar pe de alta protocolul de Londra a inregistrat si-
lintele combinate ale Europa pentru mantinerea pAcei, i circulara tur-
céscd, rgspunclOnd protocolului prin un refus sumet, nu pOte fi conside-
rata' decAt ca o infringere pentru Europa si ca o declaratiune de rdsboill.
Tot in 12 (24) Aprilie, Agentia rusésed publicd urmdtOrea telegramd:
Telegramele earl vorbesc de incercAri pacifice supreme din partea
4Portii, prin trimiterea la Chisineil a unei misiuni turcesa tree peste
adevër. Se fac sfortdri in acest sens la Constantinopole, dar, in urma
votului camerilor, Turcii nu pot oferi nimic serios. Simple curteniri
«nu sunt de ajuns in situatiunea actuald. Rusia nu pOte sd se ofere
«pentru o a treia comedie, i anume pentru a face sd se crédA, di in
«Constantinopole domnesc dispositiuni pacifice i cA, prin urmare, ea
«are a purtA tad rgspunderea rdsboialui. Vuetele despre pretinsa ea-
«siune a Batumului, de care vorbesc diarele, aratd de asemenea in-
4entiunea de a cAstigh timp si de a strich relatiunile dintre Rusia 01
«Anglia, representAnd pe Rusia ca dispusd a primi achisitiuni teritoriale,
«pe earl ea nu le cere, pe cdnd se continud a i se refush garantil so-
rióse pentru crestini, pe call le cere cu insistentd, pAnd cAnd va veni
cOra sd le obtind cu armele in mAnd..
In aceeasi i apare manifestul Tarului, prin care face cunoscut cd
Imperiul Rusiei a intrat in stare de rdsboid cu Imperiul Otoman; iar
trupele rusesci din Basarabia tree fruntaria romAnéscd la Bestimac
in judetul Cahulului, la Tabac in judetul Bolgradului si la Ungheni
in judetul Iatilor.
XVI.
Sta intréga Europa, retinênduli résuflarea la desldntuirea unui
rdsboill, ale cdruia consecinte nimeni nu le puteA calculA. In asemenea
momente se deschid in Bucumsci Corpurile legiuitOre in 14 (26) Aprilie.
MesagiuI de deschidere anunta, cd rdsboiul a isbucnit Mai departe
el diceA:
StAruintele nóstre pe lAngd IWO i Puterile garante ca neutrali-

www.digibuc.ro
 pECE MANI 131

«tatea Romaniel, pentru a cdreia mdntinere, in decurs de un an, am

«fdcut atatea sacrificil, si care de cdtre insesi Cabinetele sträine ni
«se cerea, stdruintelo nOstre ca acéstd neutralitate sä ni se reeunóscd
g§i ca un drept, ail r6mas fdrd succes. Ina lta POrtd a refusat chiar
«de a introduce acéstd cerere in sinul conferintelor din Constantino-
«pole. In asemenea situatiune, Romania, abandonatd de sprijinul al-
<stora, nu mai are sd compteze decat pe sine .... Dacd insd nu mai
«putem a ne bucurà astdcji de neutralitatea pdmintului nostru, ca re-
cunoscutd de nirneni, datoria nOstrd este, Ca, cu ori-ce pret, cu ori-ce
sacrificiu, sd ferim ca Romania sd nu devie teatrul rdsboiului, ca orasele
«si satele nOstre sd nu fie prefdcute in cenusd, ca populatiunile nOstre
«sa nu fie masacrate, ca avutiile nOstre, fructul rnuncii in timp de
«dou6-cjeci de ani de pace, sd nu se nirnicescd in mijlocul unui rds-
.boirt, pe care nu 1-am voit si pe care nu 1-am provocat prin vina
encisträ.
«Intrarea armatelor imperiale ruse este un eveniment european, in
«contra cdruia nu scim cd Puterile garante s fi protestat..... Imptj-
ratul Alexandru, unul din puternicil garanci al existentel politico si
«al drepturilor Romaniel, ne-a declarat, cd nu este in intentiunile sale,
«cd nu este in vointa sa, de a lovl in aceste drepturi, de a atinge
«institutiunilo i guvernul autonom al acestel tëri. ...
«Misiunea Dornniilor VOstre astädi este märginitd prin imprejurd-
< rile durerOse, de earl patria este invaluitd. Activitatea vóstrk va aye
mai cu deosebire a se ocupa de situatiunea politica' a Orli si a da
«guvernului mijleicele necesare pentru a putO face Ltd greutdtilor
rdsboiului, pentru a aptira drepturile i interesele Romaniel
«Cat pentru mine, fiti siguri, cd-mi void face datoria. Din diva de
«cand am pus piciorul pe acest pdmint am devenit Roman. Din cliva,
«de cand m'am suit pe acest tron, ilustrat prin atatia Principl mari
§i glonioi, cugetdrile lor aü devenit marea gandire a Domniel Mele:
< realtarea Romania indeplinirea misiunil sale la gurile Dundril §i
mai presus de tOte mantinerea drepturilor el ab-antiquo, apOrarea
integritdtil hotarelor el. $i intru indeplinirea acestel sfinte datorii, fie
«bine incredintata Ora mea, ca, in capul junel i bravel nOstre armate,
zvoiü sci a pläti cu persona mea.
In 16. (28) Aprilie guvernul supunea desbaterilor Camerel Deputa-
tilor conventiunile dintre Romania si Rusia, semnate in 4 (16) Aprilie;
in 17 (29) Aprilie aceste conventiuni se supuneail Senatului. Desba-
terile asupra lor aü fost fOrto furtunOse in amindou6 Corpurile le-
giuitOre.

www.digibuc.ro
132 D. A. STURDZA

Camera Deputatilor votà conventiunile in 16 (28) Aprilie cu 69 voturi

contra 25 ; Senatul in 17 (29) Aprilie cu 41 voturi contra 10. «Monitorub
din 22 Aprilie (4 Maiii) publica Decretul de promulgare a conventiu-
nilor, care 'Arta data de 21 Aprilie (3 Maii1). In 23 Aprilie (5 Maii1)
conventiunile se ratificati la Moscva de Imptiratul Alexandru II.
XVII.
Examinand cu atentiune §i pe basa documentelor mersul evenimen-
telor in Orientul european de la inceputul miphrilor in Bosnia §i Her-
zegovina in anul 1875 §i pand ce a isbucnit rasboiul in primavara
anului 1877, precum §i influenta lor asupra afacerilor romanescl, reiese
in mod neindoios, cä Regele Carol, incunjurat de bärbatii de stat ce
§1-a ales pentru a strabate una din cele mai grele crise politice, a
urmarit pas cu pas desvoltarea complicatiunilor, a rou§it sä le pri-
vésca in reala lor lumina, a cugetat cu phtrundere cum ar puté mai
bine .ocoll §i inlatura pentru téra Sa pericolele, §i nu a lasat sa trécd
nici un moment oportun, nici o constelatiune favorabilä, fara a profita
de dinsele pentru a asigura presentul §i a pregati viitorul.
Romania se afla la inceputul crisei orientale, in 1875, in fata unei
situatiuni, care imbrati§a interese europeane de prima ordine, dar care
infati§a tot-odata tendinte i scopuri opuse. Curind se puth constata,
cä acést a. situatiune nu se putea limpejì fard o actiune rasboinica.
Din acel moment intreg interesul Europei s rezema pe un singur
punct: ca rasboiul eventual sa nu invälue Ord Europa, ci sa fie cir-
cumscris in limitele teritoriului, care devenise causa incurcaturilor.
Ast-fel stand lucrurile, nici unul din statele cele marl nu se putea preo-
cupa de problema mai mica : cum va trece Romania prin dificultatile
momentului fara periclita viitorul? Cum va e§I Romania din noua
crisä orientald ca stat independent *i ca un factor politic european?
Rusia sta in fruntea ini§carii care cereh de la Turd reforme.
Cu dou'o-deci i cinci de ani mai inainte Rusia se creduse indrep-
tatita a impune ea singura Turciel egalisarea politica a populatiuni-
lor, despartite prin credinte religiose §i deosebiri de rasa, §i o amelio-
rare a administratiunii interibre. Europa se ridicd §i contesta Rusiei
acest drept, care-I creà o positiune preponderantd. Neintelegerea ce
se ill. fu causa rasboiului Crimeel, care se termina prin introducerea
Imperiului Otoman in complexul statelor europene §i prin trecerea
catre areopagul european a rolului Rusiei, de a cere Turciel intro-
ducerea de reforme i de a priveghia realisarea bor.
Europa insd aplica, in urma tractatului de Paris din 1856, reforme-

www.digibuc.ro
 pECE MAIt 133

lor a se introduce in Turcia, metoda dilatorie a diplomatiei moderne.

Acésta conduse pe Rusia .a. pune cu timpul inainte nu numai intere-
sele sale proprii, ci si interesele generale ale Europa. Acum Imperiul
de la Nord cereh : sail ca Europa sd siléscd. pe Turcia a-si realisa
promisiunile date, sail ca Rusia singurá sä iea asupra sa acéstä insdr-
cinare. Era in natura lucrurilor, cd acéstà executare nu se putea face
decat manu militari . Participarea tuturor Puterilor celor marl la un
rdsboiu in contra Turciel puteà usor aduce la ordinea dila intréga
cestiune orientald, si acOsta nu era inldturatä dacd. Rusia era autori-
satd sd execute pe Turcia in numele Europei. Puse dinaintea acestei di-
leme, Puterile cele marl: s'ail ferit a lua o hotarire: mandat Rusiel nu
vroiail sd dea si iaräsi nu se simtiail dispuse a impedech pe Rusia
a pási singurd inainte. Fie-care Putere era deci impinsâ a lucra, nu
ca membru al concertului european, ci avOnd in vedere, ca sfera ei de
influenta si de interese sä nu fie atinsd. Actiunea comund se mdrgi-
nia intru a priveghia ca actiunea ruséscà sd nu mdréscd peste in6-
surd positiunea puternicului Imperiii de la Nord.
Rusia a fost silitä a VIA compt do aceste imprejurdri. Ea a fost
nevoitd, pdsind in contra Turciei, sd. linistéscd pe cele-lalte Puteri marl
in privirea neturburdril pAcei generale, a nejigniril intereselor lor
speciale, a inlaturarii cestiunii de achisitiuni teritoriale, mai ales in
pärtile europene ale Turciei. Nu capéth Rusia prin acésta mandatul
european de executare, care sd-i lase mânile libere la incheierea pdcii :
dar i se acorda in mod tacit invoirea de a se rdsbol cu Turcia, lasand
ca resolvirea cestiunilor europene sa fie discutatd in urma rdsboiului
in limitele fixate mai dinainte cu fie-care Putere in parte.
Nu era greil a multumi. pe Francia, pe Germania si pe Italia, earl
nu aveail in Orient interese de prima ordine. Pentru aceste trei Pu-
teri linistea Orientului european sta in legdturd cu dorinta lor, ca
pacea generald sd nu fie turburatd. Asupra acestui punct era atintita
tad atentiunea lor : térmurirea actiunil rusesci era lasata in partea An-
gliei si Austro-Ungariei.
Rusia nu avea nici un interes a se atinge de cercul preocupatiu-
nilor Anglia. Scopul ei nu era nici sd ocupe Constantinopolul si strim-
torile Bosforului si ale Dardanelelor, nici ad scbtä pe Anglia din Egipt,
nici sä inainteze spre Golf ul Persic si spre Indii. Rusia putea usor da
declaratiunile cele mai conving6tOre in privirea acestor puncte, fail
a pardsi un moment politica ei traditionaid. Negocierile cu Anglia nu
intimpinard deci marl greutdtt Silintele Angliel se miscall intr'un
cerc rester's; a impecleca BA se dea Rusiel un mandat european pentru

www.digibuc.ro
134 D. A. STVRDZA

a executa pe Tureia. Rusia era multumitd A nu fie opritä in mersul ei

inainte i sa' pad sustinó, ea telurile el sunt aceleasi ca si ale Eu-
ropel : bund starea crestinilor din Turcia si linistea Europei. In rea-
litate insd, prin acéstd ingaduire, Rusia relua in Orientul european
positiunea, pe care rdsboiul Crirneei o dAduse areopagulur european.
Mai gra' a fost pcntru Rusia a se regula cu Austro-Ungaria. Exe-
cutiunea in contra Turciei era sa se fach in vecindtatea cea mai
apropiatd cu Imperiul Habsburgic : in Bosnia si Herzegovina, care
dominOzd Dalmatia si Marea Adriaticd, in Bulgaria, care este ada-
patd de Dundre in taà lungimea er. In aceste trei provinch era vorba
de a realisa imediat reforma cea mare a egaIer indreptatiri a lo-
cuitorilor si a introducerif unei administratiuni si unei justitii regulate-
Na se putea negh, ca Puterea, care va isbuti in ace"std intreprindere,
cdpkà ipso facto o positiune precumpdnitOre; iar interesele austro-
ungare nu se puteati impdca a läsa in partea Rusiei acéstd precum-
pdnire, care se putea rèsfringe intr'un moment dat si asupra terilor
unguresci cu populatiune slavond. Austro-Ungaria era deci nevoita
sd nu se multuméscl cu asigurdri platonice, sag privitóre la un viitor
depdrtat: ei if trebuiag garantii reale si imediate.
La Viena se Ora ca. ocuparea Bosniel, oferità la Reichstadt, era in-
suficientd, si Rusia fu mai tardiii silità sd facd si concesiunea Herze-
govinel. Abilitatea diplomatilor gds1 forma de dat acestei transactiuni.
Nazuintelor Rusiei se puse ast-fel o limitd teritoriald. Marea Adria-
tied insd era pentru Rusia mai depdrtatd si mai putin interesantà ca
Bulgaria si Marea Egee. Esential pentru Rusia era, cd i se da pu-
tinta de a se asvirli cu Vito puterile sale asupra Turciel, fard a se
teme cd cine-va ii va sta inainte sail la spate pentru a o nelinistl,
cd ea nu abandona nimic din cercul intereselor sale celor mai imediate,
si cd nu ea fdcea intaiul pas pentru achisitiuni teritoriale.
Rusia se pusese dar la cale cu Puterile cele marl. De pasivitatea
unora ea era asiguratà ; intro Anglia si Rusia avuril loc convorbiri
intime dar hotáritOre ; cu Austro-Ungaria, Rusia incheiase chiar un
tractat formal.
Cum se va impäch Rusia cu Romania : acOsta nu preocupa pe nime.
Romania era Inca consideratd de statele cele marl ca o cantitate ne-
gligeabild: lipsitd de sprijin, ea singurd avea insd consciinta, cd punctul
sëü de rOzem nu-1 putea. afla cleat in increderea in fortele vitale ale
poporului sn §i in energia ce acesta va desvoltà.
Dificultdtile ce stag inaintea-i erau fOrte marl. Cea mai mare era si-
tuatiunea de fapt a Romaniei, De secoll Principatele romAne MI MO,

www.digibuc.ro
 DtOE mArer 135

nurnërail intro statele independente, §i in imprejurAri recente ele fu-

sese Inca considerate ca obiecte de compensatiune. Ele insele se so-
cotiail fericite, dacä puteail pluti printre furtuni fail a fi inghitite
de valuel. Rusia mai multe decenil de-a rindul 0-a exercitat in Mol-
dova §i Valachia puterea el protectOre, §i se obicinuise a porunci in..
tr'insele ca intr'o provincie a sa, a le ocupa milithresce cand declara
rAsboiii Turciel, §i a le guverna chiar direct prin cornandantil arma-
telor sale.
Tractatul de Paris din 1856 ameliorase positiunea acésta ; dar legA-
turile de vasalitate umiliati Principatele §i le impedecaii a infra ca
factorl in vieta politica europeanA. Romania a§tepta cu rAbdare dar
cu intrégA §i bArbAtéscal decisiune momentul oportun, ca sA §térgA
ultimele vestigil ale dependentei de Imperiul Otoman.
Sub Carol de Hohenzollern a inceput sd predomnescA simtemintul,
ca pentru a deveni un membru activ §i folositor Intro statele euro-
pene, independenta rivnitA trebuia. O. fie opera a insu0 poporului
roman, §i cä numal o asemenea independenta putea sA fie realA §i du-
rabild. Actiunea Romaniei fu deci indreptatA cu anul 1866 spre acest
tel ; dar in 1876 sosise momentul istoric al indeplinirii aspiratiunii
sale, cad acum ea avea sA-0 died cuvintul ski decisiv intr'o mare ac-
tiune, pregatitOre de schimbAri politice, earl atingeail interese europene.
Sta in iarna 1876 spre 1877 situatiunea ast-fel, eA, eine avea nevoe
de ajutorul Romaniei, acela trebuia sA tie sémA de dinsa, §i nu mai
putea vorbl eu ea decat ea stat deja independent.
Rusia cerea neimpedecata trecere a armatelor rusesel prin teritoriul
romanese pentru a se rAsbol cu Turcia. Inainte acéstd trecere se fAceà
printeun simplu ordin al Tarului. Astildi ea nu se mai puteà efectuà
decat eu invoirea Romaniel, cAci sta la Prat ea §i la DunAre Carol
de Hohenzollern eu armata sa de-0 pAzia hotarele. Invoirea treceril
era deci punctul de plecare al negocierilor, i Rusia 11 admiteA chiar
de la inceput §i filra dificultate. Romania insA trilgea de eel tOte con-
secintele pentru a ajunge telul, ce-I aveA dinaintea ci, §i consecintele
aceste trebuiail fixate imediat, ea sa nu fie §tirbite In urmA prin dis-
cutiuni diplomatice.
Consecintele erag urnAtórele. Invoirea cerutd pentru trecerea ar-
matelor rusesci prin teritoriul séti nu o putea acorda decat Romania
independentA, §i in numele acestui Stat nu puteA vorbl decat suveranul
el. Trebuia deci ea invoiala sal aibA forma unul tractat, incheiat in-
tro douë state independente, de cAtre suveranii acestor state. In-
voirea treceril trAgea dupA sine regularea ei, §i acésta consth in

www.digibuc.ro
136 D. A. ATuRD2A

recunOscerea si respectarea individualithtil si autorithtil statulul roman,

ast-fel cum era el constituit si cum se constituià el in acel moment
in independenta sa. Primirea acestor cerinte de chtre Rusia aveh o
mare semnificare, cad Rusia rupeh in privirea României cu tOth ac-
tiunea el din trecut; si cAnd, cjupd anevoidse si lungl negociatiuni,
cari ail durat din Septemvrie 1876 pAnh in primele dile ale lui Apri-
lie 1877, Rusia mai primià ultima conditiune push de Romania, dar
conditiunea sine qua non a tractatului, ce era a se incheih Inainte
de a isbucni actiunea militard, si anume conditiunea de a respecth si
a ap6rh consistenta teritoriala de atunci a Româniel,nu se pOte negh
ch acOstä t6rh mica si gra' incercath de sOrth aveh a inregistrà in
acel moment al desvolthril el istorice o mare victorie pacifica, rail
In istoria popórelor celor mid. Romania singurg, sprijinindu-s6 nu-
mat pe interese Indrepthtite, earl nu jicniari pe nime, isbutise a ca-
pgth de la puternicul Imperid de la Nord ceea ce Europa nu fusese
aplecath sh-1 acorde, cu tOte ch. aceeasi Europh o ajutase, cu douë-
061 de ani mai inainte, all scuturh pulberea seculard de care era
acoperith, si cu tOte eh RomAnia nu se Meuse nedemnh de solicitu-
dinea, de care fusese atunci Incunjurath pentru un moment.
Rusia infra in actiunea el rhsboinich cu Incuviintarea tacith a
EuropeI. Pe acest fapt se rézhmA tractatul din 4 (16) Aprilie 1877,
si-si motivézh indreptatirea sa. Dach Europa Intr. Ogh. nu socotise ca
trebue sh impedece introprinderea Rusiel, cum se puteh cere si pre-
tinde ca Romania sh i se punh In préjmh? CAnd Europa nu vroià
sa tragh pentru Romania consecintele situatiunii create prin tractatul
de Paris, recunoscend si respectand neutralitatea el co fiind de un
interes european, cum puteh Romftnia sit fach ea singurd abstractiune
de situatiunea de fapt si sh iea ea singurd atitudinea care apartineh
nurnal areopagului european, representat prin cele sépte Puteri sem-
natare tractatului de Paris din 1856 ?
De aceea a fost un act de adinch cugetare politich, ch motivarea
necesitatil tractatului ruso-romiln a luat ca punct de plecare InsAsi
atitudinea Europel in fata conflictului rhsboinic, investind ast-fel acest
tractat cu caracterul unui act european. Acéstä motivare glasuesce
ast-fel : Lucrand de acord cu cele-lalte marl Puteri pentru a ame-
<Bora. conditiunile do existenth ale crestinilor supusl dominatiunil
< Sultanulul, guvernul imperial al Rusiel a atras atentiunea cabine-
delor garante asupra necesitAtil de a asigurh inteun mod eficace
<executarea reformelor cerute de la POrth .
Aceste cuvinte chiar stabiliail desphrtirea RomAniel de Turcia, si

www.digibuc.ro
 pECE MAIt, 137

cuprindeati tot-odatä recun6scerea de catre Rusia nu numal a faptului

acestel despartirl, ci §i a consecintei el, adecd recun6scerea indepen-
dentel Statului roman. Din momentul semndrif tractatului din 4 (16)
Aprilie 1877, una din Puterile cele marl ale Europel recunosceh Ro-
mania ca Stat independent.
Acest fapt insemnat se accentaza Inca mai mult prin cuvintele cu
cari se termina paragraful intaid al preambulului tractatului, i anume :
tPentru cd escitarea musulmanilor i slabiciunea invederata a gu-
evernului otoman'1111 lasa a se spera m6suri seri6se de executare
edin partea autoritätilor turcesci, o interventiune militara din afard
qp6te cleven1 necesara. /, Amindol suveranilTarul Rusiel qi Domnul
Romanieljudecaii intr'o egala indreptatire atitudinea vecinului lor
pi luau fata cu dinsul hotariri in privirea viitorulul.
Trebuia insä ca interesul european sd se resfringa in mod palpabil
asupra situatiunil Romaniel, care nu putea sa r6manä in aer, 0 de
aceea preambulul urméza astfel mai departe: In casul cand desvol-
etarea ulteriOra a afacerilor politice in Orient ar sill pe Rusia a asumk
«ac6sta sarcina §i a dirige armata sa in partea Turciel din Europa,
«guvernul imperial, dorind a respecta inviolabilitatea teritoriala a
«statului roman, a convenit de a incheih cu guvernul Altetel Sale
«Domnului Carol I o conventiune speciald, relativä la trecerea trupe-
«lor rusesci prin Romania.,
Se constata deci prin acest preambul cd Romania sta ca §i restul Eu-
ropel in afard de cercul care rnotiva coercitiunea, adeca ca ea nu mai
face& parte din Imperiul Otoman, i cá prin urmare rasboiul nu era
intreprins in contra Romaniel, ci, din potrivd, ca. Romania nu face&
deck a urmh pe calea deschisd Rusiel de Anglia, de Austro-Ungaria,
de Francia, de Germania 0 de Italia, adeca a facilita Tarn lui execu-
tarea Tumid Daca Romania faceh acésta inteo forma mai accentuata
ea erA nevoitä intru acésta, Ca §i Austro-Ungaria, prin positiunea ei
speciald.
Recun6scerea situatiunil independente a Româniel se mai afla expusa
in mod expres, Intâiü in desemnarea plenipotentiarilor respectivi, nu-
mitl de o parte de Maiestatea Sa Impöratul tuturor Rusiilor §i de
ealtä parte de Alteta Sa Principe le Romaniel., §i in urmd in artico-
lul 1 al tractatului, care dice: «Guvernul Altefei Sale Domnului Ro-
«mania Carol I asigura armata rusesei, care va fi chemata a merge
tin Turcia, libera treeere prin teritoriul Romania §i tractamentul re-
«servat armatelor amice. T6te cheltuelile, earl' ar put6 fi ocasionate
.dc trebuintele armatei rusesci, de transportul sëU, precum i pentru

www.digibuc.ro
138 D. A. STURDZA

csatisfacerea tuturor trebuintelor sale, vor fi firesce in sarcina gu-

t vernului imperial.,
Precautiunile ce lua Romania pentru a se asigura in contra a ori-ce
evenimente viitOre se aft consemnate in articolul 2 al tractatului,
cu o precisiune 0 o claritate, care nu lasd nimic de dorit. vice acel
articol: Pentru ca nici-un inconvenient sait pericol sei nu resulte
<pentru Romdnia din faptul trecerii trupelor rusesci prin teritoriul
t sn, guvernul Maiesteigi Sale Imperatului tuturor Rusiilor se obligd
a mdnliné ?i a face s d se respecteze drepturile politice ale Statula
«rinnein, ast-fel cum resultä din legile interiOre §i din tractatele exis-
«tente, precum fi de a meintine fi a aperd integritatea actuald a
«Romaniei.2.
Consecintele acestui articol sunt pe larg explicate in conventiunea
militara, anexata la tractat.
Acea conventiune militarä regulézd: intrebuintarea din partea ar-
matei rusesci a cäilor ferate, a comunicatiilor fluviale, a §oselelor, a
postelor, telegrafelor, precum §i indestularea necesitátilor de aprovi,
sionäri 0 de dislocAri de tot felul (art. 1) ; relatiunile autoritatilor
militare rusesci cu autoritatile locale prin intermediul comisarilor ro-
maul speciali in modul anurne fixat in diferitele casuri ce se pot pre-
sena (art. 2, 3, 4, 5) ; -- transporturile prin cäile ferate, cu ace1ea0
drepturi 0 prerogative ea 0 armata romand cu o reducere de tarife
de 40 °Jo (art. 6, 7, 8), 0 organisate prin comisari ad-hoc ai aminduror
partilor contractante (art. 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 16); cladirea
de cal ferate nou6 militare de catre autoritätile militare ruse §i cu
spesele guvernului rusesc, materialul mobil rginanênd proprietatea gu-
vernului rus, iar lucrarile executate, proprietatea guvernului roman,
färà vre-o remunerare bre-care (art. 13); intrebuintarea postelor §i
telegrafelor Statului §i a companiilor de cai Jerate cu acela0 titlu ca
§1 al guvernului roman, putênd armata rusésca stabill un fir telegrafic
al sgii 0 aparate speciale ale sale (art. 17) ; stabilirea etapelor 0
spitalelor arm atelor rusesci, exchidendu-se dintre aceste Bucurescii,
unde nu vor fi trupe rusesci (art. 18, 19, 20, 21, 22); -- efectuarea pla-
tilor de ori-ce naturd de catre trupele rusesci pe basa unitatil mono-
tare rornanesci ori francese (art. 23);acordarea pentru trupele rusesci
a liberului import §i a liberului transit pentru tOte obiectele de apro-
visionare, de furnituri, de material §i de munitiuni de rasboill (art. 24);
fixarea cestiunilor privitOre la desertorii ru0 (art. 25); regularea
neintelegerilor prin comisari ad-hoc speciall (art. 26).
Ce putea Romania cere, ce putea Romania obtinO mai mult ?

www.digibuc.ro
 pECE MAITa 139

XVIII.
Abia trecir o lunä dupa semnatura acestui tractat, care fu ratificat
de amindoue partile prin acte emanate do la 11100 suveranii Impera-
tul Alexandru II 0 Principele Carol I, 0 consecintele lui straba-
turn evenimentele dila. In 10 (22) Maiii Adunerile legiuitOre ale Roma-
nia proclamare ruperea legáturilor cu Imperiul Otoman §i indepen-
denta Romaniel.
Ast-fel se Mir veclute tuturor semnificarea introneril in Romania
a Dinastiel Hohenzollern ; iar Principele Carol, dupe un-spre-dece ani
de domnie, 10 indeplinia programul, anuntat Regelui Wilhelm I al
Prusiel in 7 (19) Aprilie 1866, in momentul in care tinerul Principe
luase hoterirea a 'Irma chemeril, ce-i adresa poporul roman in con-
victiunea, ce, printr'insul §i prin Dinastia ce El funda, incepea pentru
Romania o era noire.
Programul Principelui clicee.: «Pentru moment voiti recun6sce suzera-
nitatea turas* Insä cu reserva tacitä, de a me libera de dinsa cu
armele in 'liana 0 de a cuceri pe campul de rasboiii independenta in-
< tréga a térii, care m'a ales Domn al ea.
De atunci, din 4 (16) Aprilie 1877, Romania s'a desvoltat cu rope-
cliciune §i cu vig6re. De atunci, ea a dovedit necontenit, cd nu era in-
spirata de ambitiuni de márire, ci era dominatd de un spirit lini§tit,
care avea priceperea necesitätilor generale ale Europa, nu vroia sa
turbure nicairi pacea necesara mai Intaiil el Inse0, §i a fost condusä
in tOte imprejurerile de o cumpenele, care i-a atras Increderea tutu-
ror statelor.
Regele Carol I este Intemeietorul acestel stall de lucruri ; §i ber-
batul de stat care i-a fost sfetnic credincios 0 conlucrator ager in
aceste timpurl, cand sOrta Romaniei sta in cumpene, a fost Joan Bra-
tianu. In istorie, cand se va vorbi despre ridicarea §i intemeiarea Ro-
mania, numele amindurora se vor pronunta ca numele unor bar-
bati cu spirit inalt, cu ocM patrundetorl, cu inime calda pentru pa-
tria 0 nérnul lor, inspiratl de binele patriel, harnici §i neadormiti in
indeplinirea unel marl* misiuni, aceea de a ridica un popor la vieta
.0 -143 aconstitui un stat.
Succesele strAlucite dobIndite de Regele Carol I sunt o dovade ca
fundatiunea Sa de la Dunerea de jos represinta resultate trainice pentru
natiunea romana, §i ce pentru dinsa numele lui Carol I va straluci
vecinic ca o stea conducetOre In timpuri senine ca §i in dile furtunOse.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LUI IOAN CARAGEA
AVENIRE LA TRON.MICiRI CONTRA GRECILOR.FINANTE.
1812 1818.
DE

T. A. 'MUCHA.
Membru al Academie! Ronulne.

,§fedinta dela 10 Martie 1900.

Domnilor Colegi,
Am avut ondrea sd 0 aduc numerOse documente inedite asupra
istoriel bisericel, administratiunii i a justitiei sub I. Caragea (1812
1818). Nin astacji a ye presenta un noii memoriii relativ la acésta
domnie, insotit 0 acesta de sute de documente necunoscute 0 car! o
pun sub o cu totul altá lumina decAt o cunóscem dup./ istoricii:
anterior!.
Cap. I.
Numirea noilor Domnl. Cronologie. Mare emotiune in Principate. Partidele poli-
tico in ele. Curentul francofil in crescere. Caragea este el candidat al Franciel ? Scirt
4
false in Bucuresci §i Ora. Consulii streini. De Gentz.

Am arötat care este exacta data, la care incepe domnia formalä §i

cea de fapt a hi! loan G. Chragea. (1)
Completäm informatiunile relative, deja aduse in studiul nostru
despre biserica 0 justitie, §i cu alte natite. La 19 Septembre OM' la
(1) Pag. 5 din memoriul anterior §i seq.

www.digibuc.ro
142 V. A. IIRECHIA.

7 Septembre stilul nostru) se scrie din Bucuresci catre t Gaz eta de

Prancfort):
cUn tatar sosit aici ieri (18 Septembre) a adus scirea atdt de importantd pentru
Prile nóstre, a numirii Domnilor destinafi a le guvernd. Principele Calimach a
fost nuMit Domn al Moldovei i Principele I. Caragea (Karodschia!) Domn al
V alaclziel . . . Aceste numiri ad produs o mare sensafiune printre locuitorii
din Principatele n6stre, cari sunt alipifi (attache's) de Muscali.* (1)
Representantul Prusiei von Werther sera §i el catra Regele an,
din Bucuresci, in 5 Septembre 1812.
gDomnul de la Tour-Maubourg Wept& la Bucurescldei unde era
gata sá plece,pe Caragea, qui a passe le Danube et qui arrivera
demain dans les environs de Ducarest, oiL ii fera une quarantaine
de quelques jours.)
Va sd dica la finele lui Novembre 1812 (stilul nostru) este data
sosirii la Vaceresci a lui Caragea. Deci tocmai la 24 Novembrel Patru
ile apoi Caragea de pitacul cAtre spetar, ce am adus mai sus. (2)
Nu mai steruesc asupra cestiunii datei inceperii Domniei, deja elu-
ci d atd.
Me intreb numai: ce voesce sä 1110160 jurnalul german prin vor-
bele aceste numiri (ale noilor Domni) aft produs o mare sensatiune
printre locuitorii din Principate... cari sunt alipitl de Muscali?)
Care a fost caracterul acestei mari sensaliuni?
De ce numal locuitorii alipii de Ru0 aü primit acea sensatiune?'
Cu numai noué jile inainte de a publica scirea de mai sus, acela§f
jurnal german publica o OM. corespondentä (de la Bucuresci, 10 Sep-
tembre), prin care se spunea lumil culte europene, ce. «cea mai mare
tristete domnesce Ii erile n6stre. E adeverat cd cea mai mare parte
din trupele rusesci le-a abandonat ; dar Divanul nu este mai putin
inseircinat de a grdbi plata contribuliunilor arierate pdnd la finele
acestei luni, ceea-ce este afacere f6rte anevoi6so: in o férd seireicità
prin o ocupafiune de 5 ani, nu mai scim noi infinez ocupaliune de
amid ori de inimici? Mai multi din boerii cei mai bogati abarb-
dond ferile n6stre ca set; se clued sd se a,seze in statele Austriace.
Velul eel mai des ne ascunde incd forma viit6re a guvernului nostru.
Se pretinde cd Sultanul a oprit, cu cea mai mare severitate, ori-ce

(1) Vecll Moniteur Universel. No. 288, Mercredi, 14 Octobre 1812.

(9) Vesti la pag. 6 din studiul meil despre aiserica ronalinA). Vecri tom. X din cIs-
toria Românilorx. de V. A. Urechia, pag. 6.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 143

eandidare la bowl de Hospodar, de dre-ce M. S. trebue sd fi Mout

dejd insusi in secret alegerea acestora». (1)
Va sh died scirea numiril lui Caragea produce sensatiunea cea mare,
pentru ch face sh inceteze incertituclinea despre viitOrea sOrte a tè-
rilot romane, despre forma viitorului lor guvern. Acéstä numire de
Domni, dupd ce atata timp Muscalii asiguraserä pe partisanii kr din
Principate, eh incorporarea lor la Rusia este lucru hothrit in mintea
si In sfatul Impèratului Alexandru I, de sigur ch a produs o sen-
safiune mare, mai ales in mintea acelora, earl erati partisani al Rusiel.
Pe cat acestia null puteati explich nereusirea politicel rusescl, lucru
de care se intristail, pe atata bash se bucurati si erau si el cuprinsi
de sensatiune mare, ace( Romani, earl ori, cat de redus nume'rul
kr nu iubiail pe muscali.
Cum-ch erau de acesti Romani In Wile nOstre, nu Incape indoiala.
Latour-Maubourg, trecênd, in Novembre 1812, prin Bucuresci, In in-
tOrcerea sa de la Constantinopole spre Francia, a gäsit destui boor!
in Bucuresci cu antipatie pentru Rusi si cu simpatie pentru Francia
Evident ch Intre eel din urmä se afiall mai ales boeril, cart fuseserh.
persecutati de regimul muschlesc. (2)
$i pe langh boeril prigoniti de Muscali, cari acum se bucurat. de
noua stare de luorurl, mai ()rag si de acei cari inteleseserd, la Bucuresci
si la Iasi, eh desertarea Principatelor de ostiri rusesci si mai ales
numirea de Domni no!, nu putea insemnh tocmai o isbandh a politicei
rusesci, ci mai mult era un esec al et
Ina de ce si marea sensafiune Intre boerii compromisl prea mult
In legAturile Mr cu Muscalii. Una din acestia se si tidied din Ord en
t6te ale Mr si trec in Rusia, Impreund cu ostirile muschlesci. $i iach
de co, din contra, boerii cadutl In disgratia Muscalilor se Intorc din
exilurile lor, pe data ce sosesce in Bucuresci noul Domnitor.
De sigur cg, in asemenea conditiuni, curentul galofil ori anti-rusesc
este in crescere, dupd ce Napoleon da, la 14 Septembre, bdtaia de la
Smolensk, si ales dupa ce la 20 Novembre arde Moscova si bate la 29
Novembre pe Cutuzof la Crasnoi.
Este locul sh ne Intrebam dad. Caragea era ales de POrta Otomana
ca un candidat agradat de Francia ?
(1) Reprodusä in Moniteur Universel. No. 283, Vendredi, 9 Octobre 1812.
(2) Latour-Maubourg urn:aria la Bucuresci, in Novembre 1812, scopul de nanager
des relations a sa Cour avec les Grecs de C-nople qui se trouvent ici (Bucarest) et
avec ceux des boyars valaques qui ont été persecute's par ies Russes. (lorga, Ade gi
Fragnz.,. pag. 491).

www.digibuc.ro
144 V. A. 1IRECHIA

FAptuirile anteriOre ale lui Caragea nu erail tocmai de natura a-I re-
comanda simpatiei Franc lei. Daca Andréossy din Constantinopole nu
avusese ocasiunea a se laudh en purtarea lul loan Caragea, nu mai
putin de isbutea sä iea tronul vre-un Moruzi, se dedea prin acésta o
loviturA neIndoi6sa politicel francese §i era un testimoniil §i mai nein-
doios al triumfului celel ruses& Cunoscutul consul engles din Bucu-
resci explica alegerea lui Caragea §i a lui Calimach prin cumpArarea
tronului pe bani (4.000.000 lei!).
Europa era prea atenta la cele ce aveail sä se petrecA in nordul
WI, la ciocnirile grOznice dintre armatele franco-rusesci, pentru ea sa
se fi interesat mult de evenimentele de la Dun Are. Totu§1 6menii de
stat austriaci i mai ales francesi aveati ochil atintiti InteacOce. Acésta
ne explica satisfactiunea cu care, de§1. Caragea nu era pronuntat mule
nici al Austriei, nici al Franciei, se primi, la Viena ca §i la Paris, scirea
ca POrta 1-a numit pe el §i pe Calimach Domnil Principatelor. Guyer-
nul frances se grAbi sa scrie lui Ledoulx, fostul consul al ski la Bu-
curesci, sa-§1 reia postul. Ministrul Maret scrie lul Ledoulx, in 18 Oc-
tobre 1812 R dorese sä te dud' pe cat mai grabnic posibil (la
Bucuresci). Este important de a se observa prirnele demersuri ale nouel.
administratiuni (a lin' Caragea) §i de a se scl exact tot ce se va face
relativ la demarcatiunea nouelor hotare. Convine asemenea a se cu-
nOsee mijlócele de influenfd ce Rusia va fi cautat negreOt sail me-
nageze asupra locuitorilor térilor acestora, cum §i dispositiunile acestora
cu privire la acéstä putere,
Ledoulx plOca imediat la postul sëü i. in 29 Ianuarie 1813 pete
deja trimite lui Maret o prima notA.
La Paris nu era cum se vede prea mare domirire asupra simti-
mintelor lui Caragea. De aceea Ledoulx este trimis grabnic la postul
WI din Bucuresci, sa studieze mai de aprope pre noul Domnitor. Le-
doulx abih sosit, in Ianuarie 1813, la Bucuresci, cauta sa-§1 dea séma
despre cugetele lui Caragea, dupa Insareinarea primita de la mi-
nistrul s61.1 Maret. In nota sa de la 29 Ianuarie declarA, ca. Inca nu
pAte sA-§1 formuleze opiniune prea exacta despre Caragea, dar ca,
din cate aflA, e dator sä créda, cd Domnitorul Muntean este impartial,
ea nu s'a dat cu nici o partidA, ca menagéza pre toti, ea. se silesce a
nu se strica cu Ru§ii §i a nu indispune in contra sa pre Francesi. Ade-
vAratele intentiuni ale lui Caragea vor fi cunoscute numai dupa des-
chiderea eampaniei proxims. Ledoulx judeca definitiv pre Caragea,
cancl dice, ca despre ori-ce fanariot, ca : (dinsul va fi ori-ce i vor
cere imprejurdrile sd fie., 0 lung. mai tarcjiti, Ledoulx stArue pe langl

www.digibuc.ro
 Mg DOgNiA LTA CArtAdEA 146

Maret sa-1 trimitä o scrisOre pentru Caragea, recomandandu-I calduros

pre boerul Fi lip Linche, om care nutresce simtiminte francese qi. care,
de 1-ar lua Caragea in vre-o slujba, o sa servésca minunat politica
francesa, tinênd pe Ledoulx in curent de tote faptuirile lui Caragea.
Vodii nu-I numesce, ca se tame sa nu supere pre Muscali, pre consulul
rusesc c care este de o insolenfd fdrd exemplu., (1)
Se vede dee", di nici Francia nu crede ca p6te sa compteze pe
Caragea.
Cea mai neindoiOsa explicatiune ce liomanil 1§1 detera din faptul
numiril lui Ion Caragea fu insa, ca nu prevalase la POrt6, prin acésta
numire, politica rusOsca.
De aceea mare sensatiune la Bucuresci §i Iali in ambele tabere
boeresci §i in cea rusésca *i in cea mica, dar spornica, anti-rus6sca, ta-
bail care suntem disp41 a o num' nationald, caci nationali erati, de0.
nu purtail acest nume acei car! nu le era inimei lor placut sit fie in-
corporata patria lor la Imperiul rusesc.
Emotiunea vie din tdra, din ambele tabere, cautati §effi muscali, car!
Inca se mai aflail in Bucuresci §i Ia§i, sa o potolesca prin r6spandirea
de sciri false dllnice. Evident cd qi eel cu darurl anti-muscalesci §i
cei alipiti de politica rusésca ciuliati urechile sa afle scrieri, noutati
(1) Vecli ce vice Wilkinson (pag. 107-108).
Ledoulx aerie lui Maret, din Bucuresci, in 29 Ianuarie 1813:
«Sans pouvoir donner encore a V. E. une opinion bien exacte des sentiments du
P-ce Caradgea, je dois croire, d'après tout ce que j'entends dire ici qu'il n'a épousé
aucun parti ; qu'il ménage tout, qu'il cherche a ne pas brouiller avec les Princes et
a ne pas indisposer contre lui la France. Les véritables intentions ne seront bien
connues, ses opinions ne se prononceront qu'après l'ouverture de la campagne
prochaine. En un mot ce prince n'a pas, je crois, de caractère hlui ; il sera tout
ce que les circonstances exigeront.
Ledoulx et Maret, Bucarest, 25 Février 1813 :
g Le P-ce Caradgea d'un caractère très-faible ne l'emploie pas, de crainte, je crois, de
donner de l'ombrage au Consul de Russie, qui est, comme j'ai eu l'honneur de le mar-
quer a V. E. d'une insolence sans exemple. Il serait tees utile que M. Line& rentre
dans lea affaires ici : je réponds que par lui je saurai tout ce qui se passe a cette
Cour Grecque. V. E. pourrait done m'envoyer pour le P-ce une lettre de recom. en fa-
veur de Mr. Linche, qui produirait infailliblement l'effet que nous devons en attendre.
Une fois ce boyard réinstalle dans les affaires, il récroirait grandement récompensé
de ses services passes et engage a rendre de plus grands services encore. Cette
lettre de recom. nous assurerait ici, parmi les boyards, un homme entièrement dé-
voué a nos intérêts. M. Linche mérite sous tons les rapports que V. E. daigne s'in-
téresser a lui.
Analele A. R.Torn. XXIIMemoriile Secf. hnorice. 10

www.digibuc.ro
146 V. A. nnEdnii

despre operatiunile militare de la nordul Europa (1) Ca sa intretina

simpatil pentru Rusia in Principate, Jaltuchin riknas in Bucuresci cu
putine trupe caci dupa tractatul de la 1812, Rusia nu avea sa
evacueze deplin Principatele decat la 14 Octobre inunda Orile ro-
mane de buletine de victoril inchipuite repurtate de Ru0 asupra Ostei
lui Napoleon. (2)
Totu§i strabateail in Bucuresci §i Ia§i §i noutati mai oneste despre
isbandile Francesilor. De Ore-ce Inca la 19 Septembre ll'administra-
tion du pays est presque entièrement entre les mains des Autorités
nationales» (3), nu era posibil lui Jaltuchin sä impedice strabaterea
In tdra §i de mill opuse vederilor Rusiei. 0 corespondenta adresata
din Buda, cu data de 1 Octobre 1812, dice ca cies nouvelles victoires
des Français en Russie font beaucoup de sensation dans la Moldavie
et la V alachiez. (4)
$i guvernul de la Viena avea ochii atintiti spre Bucuresci *i Ia§T.
Austria era representata la Bucuresci prin agentul ski Fleischhackel.
Nu tardiii insa se vor stabili relatiuni mai apropiate intre Caragea §i
guvernul Austriac, prin laptul ca Domnitorul Muntean va capka de
corespondent politic secret al ski pe Cavalerul Frederic de Gentz.
Ministrul Meternich invoesce acestuia sä devina corespondentul Dorn-
nitorului Caragea, (5) dupa ce un moment era vorba ca acel corespon-
dent sä fie comitele Hardenberg, ministru de Hanovra la Viena, sail
consilierul de legatiune Prusiand Piquot. Alegerea lui Meternich pre-

(1) V ell Moniteur Universel de la 9 Octobre 1822.

(2) N. 282 de Joi 3 Octobre 1812.
Bucarest, 7 Sept.
Le grand vizir après sa deposition a ete exile a Brussa. Son successeur est parti
pour se rendre a Sumla,
Gheslib Efendi et le Drogman de la Porte Moruzi sont toujours ici (Bucarest).
II arrive tous les jours a Bucarest des bulletins qui donnent des nouvelles
des victoires qu'on dit remportées par la Russie. On les distribue avec profusion
pour les soldatc qui sont encore ici. Les lettres particulières de la Russie sont tout
a fait en contradiction avec ces bulletins et tout annonce que l'Empereur des Fran-
cais s'avance vers Moscou.
Notre pays est au reste dans la plus triste situation. Plusieurs des riches bo-
yards quittent nos provinces pour s'établir en Autriche. (Observateur Autrichien).
(3) Moniteur Universel du 14 Octobre 1812. No. 288, dupa Gazette de Francfort.
(4) Moniteur Universel du 16 Octobre 1812,
(5) Dupd Challemel-Lacour (Revue des deux mondes. 1868 luna Iunie I, pag. 635,
de Gentz nu a refusat a purth, -ceva mai tarp'', titlul oficial de cogent diplomatic
al Principelui Valachiel.

www.digibuc.ro
 JAN DOMNEA LIII CARAdEA. 141

vala in 27 Decembre 1812 si in aceeasi di el scrise Domnitorului

Muntean prima sa corespondenta. Consulul Fleischhackel stabill inte-
legerea definitiva cat privia emolumentele, ce Domnitorul oferia. lui
de Gentz.
Importanta lui de Gentz din respectul politicel austriace la Cons-
tantinopole este mare. Gratie relatiunilor secrete dintre de Gentz cu
Caragea, Austria nu va intardia. de a aye cla main haute), atat la
Bucuresci, cat sf la Constantinopole, undo, prin Caragea, Meternich va
face O. strabata acel sciri si vederi, cari puteaa sa-i fie dinsei pro-
fitabile. (1)
Anglia nu putea nici dinsa perde din vedere importanta politica a
curtilor Romano, cu tad atentiuneaincordata a Europei spre alta parte.
Ea numi in 1813 de consul al se'il pe TV. Wilkinson. Acesta va educe
la Bucuresci vederi contrare vederilor liii Fleischlzackel §i celor ale
lut Ledoulx. Pe cand acesti din urma cautS sa indeparteze pe Romani
de la Muscali, Wilkinson devine partisanul impartirii Principatelor
intre Rusia si Austria, tocmai pe motivulrisum teneatis ca este in
interesul Europa sa impedice extensiunea Rusiel i ca numal ast-fel
s'ar pute impedeca maX departe mergerea Rusiei spre Constantinopole.
Rusia, dupa esirea definitiva a lui Jaltuchin din Principate, va fi si
dinsa representata la Bucuresci prin consulul Kiriko. Dupa catastrofa
Francesilor in Rusia, acesti consuli i cei din Iasi vor deveni de o
insolenta si de o incomoditate grOznica pentru guvernele nationale
din Principate.
Caderea capetelor Moruzescilor, partisanfi neindoiosi ai Rusid, pu-
sese deocamdata mina apa in vinul consulilor rusesci din Principate.
Francia nu v6duse cu ochl buni raptul Basarabiei, rapt datorit de
Rusia Moruzescilor. De aceaa o vedem interesandu-se de aprOpe de
negociatiunile ulterióre agitate intro POrta i Rusia, cu referinta la
delimitarea Basarabiei. Francia doria ea POrta sa acorde Rusiei cat
mai mica portiune de pamint.
Acelasi lucru desl mai platonic Ii doria si Austria.
Tocmai pentru a urmarl asemenea afaeeri Napoleon gribise sa trL
mita la Constantinopole pe energicul AndrCossy. La 13 August 1812,
acesta fu primit in audienta solemna de afro Sultan. (a),

(1) Vecli despre Fr. de Gentz articolul publicat de P. Challemel-Lacour, intitulat

Diplomates" et publicistes de l'Allemagne, in Revue des deux Mondes de la 1 Iunie
1868, pag. 620. Idem, Albert Sorel, in aceeasi revistfi, de la lb Decembre 1876.
(2) Moniteur Universel. No. 261, din 17 Septembre 1812.

www.digibuc.ro
14§ ir A. DRECIIII

Alegerea de Pórta a lui Caragea i Calimachi, intimplata, cum vii-

duram, in August, dui:4 sosirea lui Andréossy, a trebuit, ori-cat de se-
cretä sd se fi tinut, sä nu fi fost far/ de scirea, de nu si fail de
consimtirea representantului frances. De aceea diseram, ad emotiunea
in téra, intro boeril rusofill fu mare.
Tot influentei francese se cjicea cd datorise Caragea i rechemarea
sa pe cate-va ile ca Dragoman al Portii, din cursul lunii August,
clupl depunerea lui Panaiotache Moruzi cparee qu'il (Moruzi) passait
pour elre dévoué aux intérêts de la Russie. (1)
In locul lui I. Caragea deveni Dragoman Spatarul Iacovachi Ar-
ghiropulo, (2) frate cu ginerele Domnitorului.

Cap. II.
Clelimeiedrnie. Sosirea ha, Caragea la Bueuresei. Alaiur. Arderea
Curia Dormnesa. Diverse evenimente.

Joan Caragea nu vine imediat la Bucuresci, din causa ca, dupl o

dispositiune a tractatului de la 1812, evacuarea Principatelor era ho-
0'1.10 a se efectua in mod complet numal pe diva de 2 (14) Octo-
bre. La acésta data era dator Jaltuchin sä lase guvernul Orli roma-
nesci in manila Divanului ei.
La Bucuresci se gasia Inca Galib Efendl i Dimitrie Moruzi, cola-
boratorul ski la tractatul de Bucuresci, prin care Rusia ne rapi Ba-
sarabia. Acolo aflA Moruzi despre neisbutirea candidaturii sale la
Domnie, pe care o credea bine asigurata. El fu tot odata insciintat
in secret, ea sa nu mai mérga la Constantinopole, ca nu-i va fi viéta
in sigurantd. Rusia Ii oferi asil la ea, ba i o bung pensiune ... DL
mitrie Moruzi, avênd familia la Constantinopole, se temii sa nu o expuna
la perire. Incumetat pe abilitatea sa, preferl sA mérga, sail justifice
purtarea. El spera sa dea do culpabil pe Galib Efendi ... Acesta insa
mai dinainte arkase cd singurul culpabil al perderii Basarabiei era
numai D. Moruzi. Cat trecura amandoi Dunarea, Galib aresta pe Mo-
(1) Iancu Caragea mai fusese Dragoman al Portil in 1807-1808. Influenta fran-
cesa. la Constantinopole era forte mare inainte de catastrofa lui Napoleon in Rusia--
este momentul child 440 de prisonieri Rusi se turcisera in Constantinopole. lioni-
teur Universel, din 17 Septembre 1812 (No. 263), in o scrisóre datata din Constan-
tinopole de la 13 August, povestesce solemnitatea cu care se facii acésta trecere la
mahometanism a acelor Rusi.
(2) Moniteur Universel. No. 288, 14 Octobre 1812.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 149

ruzi si-1 expedia la Sumla, unde era Vizirul ... Ad fu ucis pe data, si
capul lui trimis la Constantinopole, unde fu expus trel dile la portile
Seraiului, alaturea cu al frate-s6i1 Panaiotache Moruzi, carele tinuse
locul de Dragoman pe timpul cat Dimitrie statt la Bucuresci.
Si pe cand ast-fel Moruzescii, amid al Rusiel, plátiaiI cu capul lor
trAdarea, Caragea era primit cu onoruri in audientä solemna de in-
vestiturd de cdtre Sultanul, la 8 (20) Octobre. Padisahul otoman ii
dete cuca §i caftanul de on6re.
I. Caragea fu primit de Sultanul cavee la bienveillanee la plus
distinguée, scrie, in 26 Octobre, din Constantinopole, corespondentul
jurnalulul Gazette de Franefort. (1) In o a doua audienta priml tuiul
Domnesc.
Avênd a intardia. la Constantinopole mai mult timp, 'And ce sä se
ridice din t6ra Muscalii, Caragea trimise la Bucuresci caimacami, cad'
sä iea guvernul Orli in numele sOn.
0 corespondenta din 2 Octobre (20 Septembre 1812), trimisä din
Bucuresci guvernului din Paris §1 publicata in «Moniteur., vestesce ca"
la data acésta sosise deja in capitala Munteniel Caimacamul §1 Pos-
telnicul noului Domn. Gr. Sutu e Caimacamul. Acesta e fiul Jul Mi-
chaT Sutu. Dupd Werter insä, in corespondenta lui cu regele Pm-
siel, Caimacam era Gh. Arghiropulo, care in diva sosiril liii Werter
la Bucurescl, tocmal dadea un mare bal domnului de Maubourg (2).
Gazeta de Francfort confirma, ea Ghiorgache Arghiropulo, frate cu
noul Dragoman al Portil, a sosit la Bucuresci, in 24 Septembre (6 Oc-
tobre), §i a comunicat boerilor adunati firmanul (zapt-firman) al
Sultanului, prin care este insarcinat sa administreze Principatul in
numele Jul Caragea (3).
(1) Vecii Moniteur Universel. No. 348 din 13 Decembre 1812.
.Le 20 le nouveau Prince de Valachie a regu, dans une audience soleunelle, des
mains de S. H. la kouke ou le bonnet de Prince et la pelise d'honneur. Il a étd
traité, par le Gr. Seigneur, dans cette occasion, avec la bienveillance la plus dis-
tinguée. Jeudi est le jour désign6 pour la cérémoine de la queue de cheval, que
le nouveau Prince a coutume de recevoir, pour marquer son rang dans le gouver-
nement.,
(2) Ve4i nota lul Werter card Regele Prusiei, din 6 Decembre st. n. 1812. Moni-
teur Universel de la 26 Octobre 1812. No. 300, scHe : eCaimacamul i Postelnicul
noului Principe al Valachiel Iancu Caragea, aft sosit aci la Bacuresci. Primal se
chémi Gr. Sup' fiul lui Michail Bey; eel de al doilea se ch6m6 Tschapan (?).*
(3) N. 313. Dimanche 8 Novembre 1812.
gYalachie, Bucarest, le 9 Octobre.
till. Georgachi Arghiropolo, frke du nouveau Dragoman de la Porte, est arrivé le 6

www.digibuc.ro
150 V. A. IIRECHIA

E posibil ca pe langa Arghiropulo sa fi sosit la Bucuresci §i Gr. Sutu.

In tot casul, postelnic in domnia hzi Caragea vom afla pre Vlahut.
Pe data ce Caimacamii sosira in Bucuresci, s'all inceput reparatiu-
Dile palatului Domnesc din Délul Spirel, care ajunsese in prdstä stare,
din causa ca servise de spital in timpul ocupatiunii rusesci. (1)
0 altä corespondenta a Gazetel de Francfort, data tot din Bucu-
resci, din 18 Novembre (6 Novembre), confirma di, la acea data, Inca nu
sosise Domnitorul Caragea, dar ca era a0eptat din un moment in altul
§i a neintardiat vor reveni la Bucuresci O. representantii (ori Aianii)
streini, mil, la momentul rupturil dintre Rusia §i Turcia, se inde-
partasera din Principatele ocupate de Ru§i (2).
In adevör, nu intarclie sa sosésca la Vacaresci noul Domnitor. Aci
se opresce dupd vechiul obiceiii, pentru all pregati oficiala intrare in
capitalä. Corespondentele Monitorulul frances scriii, ca concicirea de
mai multe dile la Vacaresci a Domnitorului era §i in intbresul sanit-
tatii publice, ca o carantina facuta de Domnitor, fiind-ca venia din o
parte de loc, in care se insemnase ciuma.
Se profita de acésta re§edere la Vacaresci, pentru a se bià mésuri
pregatitóre intrarii in Bueuresci. (3)
de ce mois et a fait conaitre aux boiars assembles le Erman (zapt-firman) du Gr.
Seigneur, par lequel il lui est ordonné de se charger de l'administration de la Prin-
cipauté au nom du nouvel Hospodar.,
(1) On a commence aussit8t a travailler aux reparations dont le palais du Prince
a le plus grand besoin; il a servi d'h8pital pendant tout le temps du séjour des
Busses dans cette capitale.
On a la certitude que le gouvernement sera remis au Caimacam le 2 (14) (sic)
Octobre, jour fixé par le traité de paix.
Senatorul Miélocevici (Milosievici) a fost numit guvernator civil al Basarabiei. Il
devait quitter Jassy le 13.
Moniteur Universel. N. 313, din 8 Novembre 1812.
(Journ. de Francfort) Coresp. din Bucuresci de la 9 Octobre 1812.
(2) Gaz. de Francfort.
Talachie. Bucarest, le 18 N-bre (deci 8 Novembre).
On attend incessamment l'arrivée du nouveau Prince Ianco Karatschia et le retour
des ayans étrangers qui, au moment de la rupture entre la Russie et la France,
s'étaient eloignes de ces Principautés encore occupées par les Ruses.
(3) Vecli pag. 7 din torn. X. lacà si un alt act cu referinta la repararea pavelei din
strada Serban-Vodd :
Porunca ce s'aa fäcut in dosul insciintarli ispravnicilor de Ilfov §i a Vornicului
politiei, pentru dregerea podului erban-Vodd.
/lb loan Gheorghe Caragea Voeved i Gospodar zemli Vlahscoie.
Domnia-vostra ispravnicilor din sue. Ilfov gi domnia-ta epistatule al dvorniciei

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIIi CARAGEA 151

La 25 Novembre 1812, adeca neintardiat dupa sosirea la VacarescI

Caragea adresóza Orli' obicinuitul manifest de Domnie noul. Ca tote
programele politice, proclamatiunea lu'l Caragea promite mult, ba Inca
adauge a dice, cä cele ce 19 promite vor fi cinfiintate, iar nu numai
euvintate,. Caragea se jura pe viéfa fiilor sa, cd n'o sä trOca cu ye-
derea rdpirea fi nedreptatea. (1)
La cliva hotaritä de 12 Decembre, Domnitorul I91' face solemna in-
trare in Bucuresci.
Dam in nota ad alaiurile intocmite cu pitac Domnesc, pentru Dom-
nitor 9i pentru intrarea in Bucuresci a DOmnei sale Elena. (2)

politic!, am I/Nut Domnia-Mea arAtarea ce Ne fad priuteacéstb. Insciintare, ci dar

de vreme ce ca ad se astupe acele baltacuri de la cdpitaiul podului celui dres pAnd
la cel-lalt ciipAtiiii. dupre :soeotela boerilor este atita discolie EA zdbavA, pentru
pricinile ce aretati, primitA este Domniel-Mele chibzuirea ce faceti, urmAtóre fiind
si altor asemenea pilde, si poruncim, ca dregerea acelui drum sà o sAvirsiti cum
mai in grabA, adecd de la maidanul ot Du lap si 'Ana la cdpAtAiul podului celui
dres si bun. 1812, Decembre 1.
Ark. Stat. Cod. 74, fila 4.
(1) Vec).1 intréga proclamatiune in volumul X al Istoriei Romdnilor de V. A. U.,
pag. 454.
(2) lacä alaiurile aceste:
Orinduiala alaiului Domniei, dupd obiceiul ferii, la intrarea in Bucuresci.
Stégul catanelor de WA cu cdpitanil i catanele acestui steg, top cAlAri si inarmati.

Br& la agiascd.

CAlAreci polcovnicescl toci chläri si inarmati.

Vel cApitan de cazael cu stégul i sArmaciul si tobosarul But.
Talposi dorobiintesci pedestri cu chivere, cu tobe i cu cimpóiele lor.
Vel cépitan de dorobanti cu zapcii sei inainte i cu cAti-va din brésla armasasca
cu team curet imprejur si stégul sAil cu toba dupà dinsul.
Podaril totl pedestri date do!.
Cazacil agiesci asemenea pedestri cu cimpoift i tobele lor.
VinAtorii, asemenea.
CApitanii agiesti inarmaci cu tachm curet pedestri
Céus agiesc cu logofét agiesc.
Polcovnicul de pod cu polcovnicul de ciocli.
Polcovnicul de vfnAton cu polcovnicul de Tfrgoviste.

Vel aga cu podóba, dund obiceid.

Stegul cu stegar agiesc i calk.* cu prapurile i trAmbitile, cu toba si sarmaciu,
dupe.' obiceiil.
Dumné-lui vel vornicul za politic, cu Amenii si tacAmul domniei-sale.

www.digibuc.ro
152 V. A. URECHIA.

In alaiul lui Vodd ieaii parte §i eel doi fil ai lui I. Caragea, anume
Neferil tot! inarmati, ciltiri cu Baeracul lor, cilte do!.
Be§léga, cu Maim curat.

Brésla spätteirescei.
Lefegiii en stégurile lor, alttri.
Vel cdpitan de lefegil cu zapciii s'el, i buciugul, tobo§ari, stirmaci dupti dinsul.
Seimenii ctiltiri iard§1 inarmati, toti cu haine ro§ii §i au moturile galbene.
Ba§-buluc-bacta cu stégul cel mare i toba toi stirmaciii.
Scutelnicii spätAresci inarmati.
Delii céltiri, tot! inarmall cu sulite in mini, cfite doi, potriviti, dimpreuni cu odo-
ba§ii lor, inaintea dumné-lui vel spdtarul.
Potera§ii, toti inarmati, cAläri, cu haine curate fistichii, cu moturi §1 cu musi-
cantiI bor.
Capitanii spltéresci inarmati cu taam curat.
Cal§ spAtaresc . . cu logofét sptitaresc.
Vel apitan de Mizil cu polcovnicul de poteri.

Vel Spatarul cu podóba dupd obicea

Stégul cu stegar i buciuc §i lefegii, cu prapurile i trilmbite i tobe §i stirmaciii
du pil dumné-lui.
CopiI din casd cu pahtirnicei.
Vátaf de vistierie cu vittaf de ptiharnicie.
Aprosli vdtti§escl cu aprocli céu§escI.
Vdtaf de aprosli cu au§ de aprocli.
Breda porteirescei.
PortArel in rind pe jos cu semnele in m'ani.
II portar cu III portar.

Vel portar.
Dumné-lor boerii velitl i al doilea, cum se arata in deosebitti f6e, §i inaintea dum-
ne-lor : starostea cu negutatorii pdminteni.

Breela armdfdscd,
Arma§eI cu pu§ca§1.
II arma§ cu III arma§.
Vel arms§ Aleco Mavrocordat cu pod6ba duptt obiceih, avènd pe tot! lttutarii
domnesci.
Stégurile torii i trombeta§1 domtiesci §1 cu muzicangi nemg.
Tuiurile
Iuruc-baerac.
Sacagiii dupa obiceitt cu sacalele.
Salahorii caltiri, cn betele in mini.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIIi CARAGEA 153

George §i Constantin. In al Ddmnel sunt fiicele: Ralu, Smaranda §i

Roxandra.

Cail domnesci impodobill.

TrAgendu-1 comiseil cite unul.
II comis cu lifihtivan Aslanoglu.
6 postelnicei cu 6 postelnicei asemenea.
Capoturi si taefim curat.
01-g
0 0
III logofet III vistier 0 1-3
a II logofét II vistier Iorgache Slugeroglu. 00
....,
0 -c
aa II logofét . II postelnic Costache Arghiropulo. 0 .10
0 p7. Vel postelnic Vel comis Dumitrache Manul. Cr ea
1. 1:13
0 <a Un céu§ impératesc Alt cells impéritese.
CO
*71 z
122

ix'
11
Un capegiii Impêrátesc Alt capegifi impérfitesc
0 rm 0 era
O 0
sa. = Iuz-basa. a. z
ao 0 rn co
'1 5- 0...
co ....
.12

Beizadea cu ciohodaril i un saracci Beizadea cu ciohodari i un saracci.

o al
...., pt0 0 C7.
01
0 0. CD er
a ty Dumné-lui agaua cu ciohodaril domniel-sale. MI 1:0 Mc
a Pcs
,c, 0 ,-
0 if, a
N:$ 0 :.-,_"
0 0 P2
a 2..., Un Battr
<A alt satin -rn
,-.. 0 _,
Un satfir alt sathr. 0H '-'0.03
r6 0 cpq
0 ocD. . Un satar . alt satin 0 (IQ
0 an . 0 CO

Mataragi iamac . . . alaiii céus mataragi basa.

Saracci iamac . . . . icioclan céus sarasci basa.
Un gavaz alt gavaz.
Un peic impérliteso . alt peic impérfitesc
Un haznaharlifi . alt haznaharlia.
Delbasa . basciohodar, tufecci basa.
Cu top ciohodaril cu toti ciohodaril.
4. pole.
8

9040
qty.

00
Ns°
110
49'04
sq;'

Viltaf de Divan inarmat cu II spätar eu sabie gianat

Saidacuri i topuzul.
Semnul Domniel sangiacul.

www.digibuc.ro
154 V. A. IIRECHIA

Este de observat, di cu OM desorganisarea i miseria in care Mus-

call 1as6 téra, tot se mai g6sirà cete destule de osta§i din diversele
Copii din casit purtAnd prapurile . . . vel grAmAtic.
Vel cuparul Costache Mavrocordat vel ispravnic de curte.
Vel cAmAra§ II grAmAtic vichil d-lui.
Divictar postelnicul Vasilache.
i cei-lalti boeri al' curtii 0 idiclii, eke dol..
Mehter bap cu tótA taiféua sa antând.
0so
.-1
a)
'2;
0:2
0
07
1.0
o
FI'

Re loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahscoie.

Poruncim Domnia-Mea sA averi a insciinth d-lor boerilor i zapciilor mari
0 mid 0 tuturor mai sus ardtati1or, cit la césuri din di cu aju-
torul lui Dumnedek este sA se facii obicinuit alaiii Domniei Nóstre 0 sä fie toti
strintil la . . . . 0 intregi la orânduialA, ca la ridicarea nóstril sit se afle toti
gata spre mipare, insil sä grijiti a nu se face vre-un cusur sail vre-o atacsie la por-
fire, ca veti fi in vink a§ijderea arkati porunca Domniei-Mele fie-cAreia bréslit, ce
la mergere si aibA a pAzi buna-cuviintà 0 orinduialk fArit de a se face sgomot la
vorbA sail vre-o amestecitturk ci fie-care cu acere sA urmeze miparea alaiului, iar
un alaiii ciau§ citlare sA aibA a incunjurk &Mare necontenit inainte vestind miparea
alaiului la mergere, ca sA mérgA cu bunii orinduialA. 1812. Decembre.
Cod. LXXV, fila 9.

Orinduiala alaiula prea iubitei D6mne a Domniei-Mele, la intrarea in

Bucuresci.
100 seimeni polcovnicesci &Mari, top* cu haine ro§ii inarmari 0 cu moturi galbene.
100 seimeni bulucbliqesci asemenea cAlAri, toti cu haine roqii 0 cu moturi gal-
bene 0 inarmati.
4 postelnicel. cu capoturi ro§ii iar patru postelnicel asemenea.
Céu§ur spAttiresc .. . cu céu§ul agiesc.
Polcovnicul de pod . cu polcovnicul de ciocli.
Polcovnicul de seimeni . cu polcovnicul de vinAtori.
II comis cu II pitar.
Ba§buluc ba§ cu polcovnic de tirg.
Vel cApitan de Mizil. en vel citpitan de lefegii.
III postelnic, fiul d-nel Efrosina cu ItAhtivan Asanoglu.
Vornicul de harem cu vel citpitan de dorobanti.
II gramittic, fiul d-lui postelnic Vasilache .. . cu grtimAtic dómnei FilipéscA.
II postelnic Costache Arghiropolu . ., cu II spiltarul Gianetache.
Biv-vel pitar - cu biv vel pitar.
Vel arma§ Aleco Mavrocordat cu vel pitar.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LII1 CARAGEA 155

arme, earl sa intre cu alaiji. Nimic mai deosebit in aceste alaiuri de-
cat la altele de la anterioril Domni, decat cä se baga in alaiuri, nu
numai spata i topuzul Domnesc, dar i sangiacul i tuiul dat ad-ho-
norem de atm Sultan. Intro diversele musici, cimpóie, trombita0
etc., iea parte la alaiil i o musied nemféseii, aceea pe care neintarcliat
I. Caragea o va desfiinta. (1)
Mai observam ca in Garda Portil iar sunt nemg: g50 nemg din
Pórtd, in haine fisticha,
Din primul moment I. Caragea manifestä o deosebita placere pen.
tru parade. El e nemultumit de alaiurile orinduite pentru recpptiunea
lui. Cetele de seimeni, de panduri, diversele bresle din administratiune
nu s'aii presentat In haine curate, in uniforme. De aceea in anil urma-
tori 1814 §i 1815 Domnitorul va da nouö ordine pentru modul cum ail
sä fie organisate alaiurile Domnesci. I. Caragea ordonä Marelui Lo-
gofat de Ora de sus, O. oblige pe zapciii Divanului, cats 15 Omeni
timbreicaci in formex,, de-asupra sä alba cepchenuri §i in cap sä fie
tot un fel, pentru ca, tla alaiurile Domnesci ce s'ail facut, s'ail vadut
de in§ine Domnia-Mea cu haine nepotrivite, prOste, Inca i sparted>
Lui Vel Spätar Inca scrie Caragea, ca seimenii, lefeciii, capitanii si
alte bresle spatarescl, sa nu mai intre in alaiuri decat tin forma, cu
haine curate, pentru buna podOba earl impotriva la alaiurile ce s'ail

50 nemti din Pórta, pe jos, toll cu haine fistichii curate.

12 fustasi ai haremului cu darde in maul i iuz base al bor.
8 capitanl, patru ai teimenilor spatfiresci i patru agiesci, pe jos, inarmati eu
zardabale.
10 ciohodari langd careta Domnésca de amandoué partile.
6 ciohodari langa careta prea iubitelor Mistre Domnite.
D-lor jupanesele marl pamintence, dui:4 obiceiii, in caretele d-lor, dupl Domnite.
re loan Gheorghe Caragea Poevod i Gospodar senile Vlahiscoe.
Poruncim Domnia-Mea, polcovnice de seimeni, sá alba in sciinti atat mai sus are-
tatii boeri i zapcii cu breslele lor, cat si dumne-lor jupanesele, ea sa seie el cu
ajutorul ml Dumnecleil, la . . . césuri, este sa fie intrarea prea iubitei Deimnei
Mele in Bucuresci, pentru care sii porti grilä a fi toff orinduitii adunati la . . . .
de unde sä se facà alaiul acesta, cu orinduiala lui fara de cusur. Tolco pisah gpd.
1812 Decembre.
(Pecetea gpd.)
Cod. LXXV, fila 11.
(1) Vecli la cap. §cólelor i culturii publice, vol. X, Pag. 425.

www.digibuc.ro
156 V. A. IIRECHIA

fácut, vëdêndu-se de Domnia-Mea cu haine sparte, nepotrivite, de nici

s6m6nä unul cu altul.» (1)
In Decembre 1815, Ioan Caragea (1ä un pitac, prin care ordong ca,
la Domnescile alaiurl, sä fie i doT dintre boeril velit, adecd d-1 vet
logofetul de Obiceiurr, ca un trebuincios §i cu sciinte de ale obiceiu-
rilor, i d-lui vel hatman ca un zabit al Divanultil. Ace§tia s m6rg6.
inaintea lul Vofl la alaiuri, impreun6 cu vel comic, päzind fie-care
rIndul sü, dui:A trépta cinului. (2).
(1) Pitac ciltre vel logofAtul de téra de sus, a indatork pe zapciii Divanului sh aibit
cite 15 iimeni imbrAcati in form& tot un fel pentru halaiuri and va fi, dupii orin-
duiala veche.

Ith Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Cinstite i credincios boerule al Domniel Mele, d-ta vel logofete de Ora de sus
Iordache Filipescule, filnd-cd pentru buna podóbk dupA orinduiala veche, sunt de
a fi i cel ce se aflit in slujbi pe la zapcii, adicA pAhArniceii, aproii, copiii din
case, cu haine curate, mai virtos de-asupra tad alba cepchenuri FA in cap sA fie tot
un fel, pentru cA la halaiurile Domnescl ce s'ati fiicut, &aft v64ut de insine Domnia-
Mea cu haine nepotrivite, próste, Inca si sparte, lucru cu totul in potriva datoriel
lor si a vointel Domniei-Mele, ci dar primincl Domnescul Nostru pitac, sä aduci ina-
intea Domniei-Mele pe toff zapciii Divanului cel marl, sA le aréti CA este portmca
Domniei-Mele strasnick ca fies-care sA aibit cite 15 Coneni al ski imbricaci tot-dea-
una in formil cu port tot un fel, dui:4 povata ce Ii se vor da de care d-ta. Tolco
pisah gpd.-1814 Decembre 2.
Cod. LXXIV, fila 161 v.
Pitac cAtre vel spAtarul a ave pe breslele 'spatariel cu haine curate, potriviti
pentru halaiuri, dupá orinduiala veche.
RI loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahseoie.
Cinstit i credincios boerule al Domniei-Mele, d-ta vel spitare, fiind-ca pentru ha-
laiurile Domnesci ce se intimplä a se face, este vechid obiceitt a fi i seimenii i le-
fegiii, cdpitanil si alte bresle spAtiresci in formk cu haine curate, pentru buna po-
(MK care impotrivA la halaiurile ce s'aii fAcut, vdclêndu-se de Domnia-Mea cu haine
sparte, nepotrivite, de nici asémAnA unul cu altul, poruncim d-tale, BA dal nizam
pentru acésta a fi in tótá vremea breslele de halaiti in formk potriviti la haine
dupA vechiul obiceik Tolco pisah gpd. 1814 Decembre 2.
Asemenea pitac s'a fAcut si la vel agd.-1814 Decembre 2.
Asemenea FA la vornicul politiel.-1814, Decembre 2.
Cod. LXXIV, fila 161 V.

(2) Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Fiind-ca la Domnescile halaiuri trebuintil este tot-deauna ca FA se pAzescd nu nu-
mal buna orincluialk ci i buna intocmire i eftacsie, ca i orinduiala boerilor sO. se

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LUi CARAGEA 157

Multiple sunt orinduirile de alaiuri: mergerea la biseriel de s6r136-

toil marl" §i hramurl a WI' Voda, a DóinneI, a beizadelelor pentru
hirotonisirT, la bini§, la Sf. Panteleimon, la ocasiuni de primiri de
pe§chesurY, la reeeptiura de personagie sträine importante, etc. (1)
Dar sä relugm qirul naratiunii DomnieT lul Caragea.

pfizesci precum se cuvine 0 obiceiul vechii sA se urmeze intocmal Mei strimutare

si buna intocmire la ale halaiurilor farà a se intimplA ziticniel si atacsii, am ho-
Wit, ea la Domnescile Nóstre halaiurl id orinduim dot dintre boerii veliti, adeci
pe d-lui vel logofétul de obiceiuri, ca un trebuincios 0 cu sciintA de ale obiceiurilor
tsi pe dumne-lui vel hatman, ca un zabit al Divanului asupra cAruia privesc Intitn-
plAtórele falbI ce se daii dare Domnia-Mea 0 poruncim si mérgi inaintea IsióstrA la
alaiurl dumné-lui vel logofét de obiceiuri dimpreunA cu dumné-lui vel postelnic
0 dumné-lui vel hatman dimpreunä eu dumné-lor vel comis, pizind fie-care rindul
sétt dupii trépta cinului; poruncim dar si dumne-v6stril orinduitilor boeri, ca de
acum inainte sA fip cu luare aminte, ca sit se pflzésch WA buna orinduialri la ale
obiceiurilor si ale alaiurilor, implinind WA* de strémutare acésti Domnésca Dióstril
porunca si spre a fi sciutil si pfizita tot-deauna, poruncim di se tréci 0 in condica
Divanului. To lco pisah gpd. 1816 Decembre 4.
(Pecetea gpd.)
Vel Logcat.
(1) Alaiul MAriel Sale Ahmet-Pasa de a venl de la conac la Domnésca IsTóstri curte.
Brés la spiltarésci cu tóta uniforma bez bairace.
Lefegil duph orinduialä cite dol..
Seimenil cu zapcii midi asemenea.
Scutelnicil spAttiresci asemenea.
CApitanil spétaresci asemenea.
Stegarul spitarese.
Céusul spitfiresc. Cu polcovnicul de poteril
Vel cApitan de lefecii. Cu vel ciipitan de Mizil.
Brésla agiascA iarasi cu uniforma, bez bairace.
Calaretil polcovnicesci cite doi, dupii orinduiali.
Vel cipitan de cazacl.
Talposl dorobAntesci. Cu podari.
Cazaci. Cu viniitori.
Zapcii mid. I cdpitanI agiesei.
Céusul agiesc.
Polcovnicul de ciocli. Cu polcovnicul de pod.
Vel cApitan za dorobanci.
Stegarul.
Vel agii.
Neferil toti al beslegAl. Cu odobasa Mr.
Zapciii al Divanului. Cu alt zapciii al Divanului.
Zapciii al Divanului. Cu alt zapciii al Divanului.
III portar. Cu II portar.
Rahtivanul. Cu II comis.

www.digibuc.ro
158 V. A. tRECHIA

Ca dou6 diverse firmane primesce Joan Caragea Domnia

mânesci. Cel dintaiii, mai scurt, nu pomenesce de loc despre tractatul
ea Rusin, ci numai II numesce Domnitor, considerându-1 credinta in
serviciile anterf6re, in a, ale, lui Ramazan, anul Egirei 1227, §i ii in-
&mild sä intocméscA pricinile pthnintului, cu obicinuita sa dreptate
si credintä, ocrotind pe säracil supRi i pe cei-lalti de obOe locui-

Vel portar.
Vel vornic za politie. Meh. mandar.

399uuloa upattO
Delii. .,12
CD
Cu tufeecii.
Un salahor. a Cu alt salahor.
Un alaifi-céu§. M Cu alt alaiti-cétw.
Trei satari. I Cu trei satari.
Un cavaz. 5. Cu alt cavaz.
Dol-spre-dece ciohodari. 1. Cu doi-spre-dece ciohodari.

16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Poruncitn Domnia-Mea ca mane la din i, se in
grijesci a fi gata negre§it acest alaiii pentru venirea Meriei Sale Pa0i, aici la Dom-
nésca Nested Curte. Tolco pisah gsd. 1813 Februare 6.
Cod. LXXV, fila 54.

Alaiul cu care are a merge prea iubita Nóstre Demnii la biserica St. Gheorghe noti,
pentru diva hramului de mane.
Polcovnicul de selmeni. Cu polcovnicul de vintitori.
Impreund cu órnenii Mr.
II comis. Cu II pitar.
Ba-bulucba§. Cu polcovnicul de tirg.
III postelnic. Cu rahtivanul.
Vel pitar. Cu vornicul de harem.
10 nemti din pi:11.UL Cu alti atecia.
Fusta§ii haremului cu iuz-ba§a.
Cinci ciohodari. i Cinci ciohodari.
CD

CO'

ag

0
FL'

Ith ban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Poruncim Domnia-Mea, vetavt de curte, sá ingrijesci ca astedi la none césuri se
se intocmesce alaiul de mai sus aretat kti se fie gata aid la Domnésca Nested Carte.--
4813' April 22.
(Pecetea gpd.)

www.digibuc.ro
 DIN DOIIIIIA LIIi CARAGEI 159
41,.......+J.....
torl c§i trämitênd la vreme Imp6ratésca mirie la bogata mea comOrti,
sag la locurile ce se va face havaleg, §1 cu multg sIrguintg silindu-te
ca sg trimiti necontenit tOte felurile de zahereg....)
Al doilea firman, cel dis (zapt ferrnan,, adecg de luare in stgpânire,
acel care a fost cetit inaintea boerilor adunatt la spätgria cea mare,
Incepe cu amintirea räsboiuluI terminat : csciut sd fie tie, cg rásboiul
ce ati fost intre Inalta Imperätia Mea §i intre curtea Rusid, prefgan-
du-se acum intru pace §i priete§ug, s'ag orinduit disa curgere de
vreme pentru desertarea locurilor, de la trei luni de la Intgrirea trac-
taturilor pädl. Deci, schimbAndu-se aceste Intgrite cgrt1 la 5 ale 1111
Regep, se implinesce sorocul de§ertgrri locurilor, la 5 ale lui ceval,
când se IntOrce §i se face teslim la Inalta Mea Imptirgtie, castigarea
sa cea de mostenire Tera-Românescg dimpreung cu Craiova.
Restul firmanulul este o repetire amplificatg a primuldi firman. (1)
Ioan Caragea se a§ezd la Curtea Domnésch, cea ziditg de Al. Ipsi-
lant, in apropiere de Michai-Vodg, dar peste putine dile, in Decembre,
un incendig prefgcg in cenu§e acel palat, ci Domnia lug repdinta In
casele lul Gr. Ghica care, cum arifstardm deja, existg §i. astadi, in fun-
dul curtfl easel d-1111 Al. Lahovari, cu intrarea acum despre actuala
straclg a Academie. (2)

(I) Ambele acdste firmane se pot ceti In Tesaur de monumente, II, p. 351 i 351
(2) Un cAlfttor englez William Macmichael a visitat pe Caragea in 1818. La el se
póte ved6 in ce mod vorbesce de palatul acestui Domn :
4Domnitorul are o locuintft mai putin bunA deck a vecinului add de la Ia01 din
causA a palatul Domnese a ars accidentalmente, acum doi an! (se imald,eraii mult
mai multi ani), and, se spune cà a avut o pagubli de circa 100.000 de lei. El ocupfi
actualmente doled case de o Infati§are mai putin importantd, intrunite intre ele
printr'un geamlic de lemn,. (Journey from Moscow to Constantinople in the years
1817, 1818 by William Macmichael. Londra 1819. A se vedé eartea in Bibli Urechid
de la Galati'. Am reprodus anterioramente dupft ea stampa: promenada boerimei
la Copal. In anul acesta d-1 profesor Iorga a tradus unele fragmente din acdstA
carte nou6 cunoscutA Inca de vre-o 26 de anl, in cArhiva, d-lui A. D. Xenopol.
No. 1 si 2 (1896), la pag. 10. Ne-am servit cu o traducere filcutá pentru noi and data
de pe atunci studentul Caliman). Te-ai asteptd ea Macmichael sä descrie interiorul
Curtfi WI Caragea, dar el se mArginesce a dice, Ca ( nu este nimic mai deosebit in
sala in care am fost primifi, decdt cd podelele eraa acoperite cu un covor engle-
sesc, ceea-ce negrayit se va pare' mai curios in casa unui oriental.*
Ardetea Curtil Domnesci in Decembre 1812, este aceea vestitii de Bosghiovici clitre
Regele Prusiel, din Constantinopole, 26 Ianuarie 1813:
aLes dernibres lettres de Bucarest nous ont annone6 que la maison de la rési-
dence de l'Hospodar a bride' et que le nouveau Prince Caragea, dans ce malheur a

www.digibuc.ro
160 V. A. UREMIA

Nu vom in*A din nal ad f Aptuirile nouldf Domn, Inca din luna
Decembre 1812. Paretesisul MitropolituluT Dositel Filiti, numirea .lui
Nectarie in loc, alegerea de noil Episcop la Rimnicul Wed; organi-
sarea Divanului Domnesc prin Const. Filipescu, luptele acestuia ca
sA inlAture din visterie pe Gr. Brâncoveanul; apropierea VAcArescilor
de Caragea, ea incuscrit, cad Enache VAcArescu avusese ea ultimä
sotie pe o fatä a primului Caragea Vvd. ; mijlOcele intrebuintate de
Caragea, ca sa11 reintre in capitalul de 4 milidne cat il costase Domnia ;
sporirea birurilor; adAogirea havaturilor; starea fAcutA de el bisericil
ortodoxe §i in genere la WA biserica ; inffintarea hatmaniei de Divan ;
aceea a Logofetiei strAinelor pricini: sunt tdte cestiuni deja atinse in
capitolele speciale, in studiile anteridre.
Nu void reveni aci asupra studiului nostru referitor la administra-
tiunea öriI i in deosebi la necontenitele schimbAri intimplate in
Divanul Domnesc al MI Caragea VodA.
Administratiunea lui Caragea, lAudatá de Fotino, energic criticata
de FAnutA (Zilot Românul), este in colori negre descrisA de Maemi-
eltael. El reproba despotismul exercitat de Domnitorul grec. t Autori-
tatea Domnitorului se mentine prin intrigA, prin frica insuflatA de gu-
vernul turcesc, prin toleranta natiunilor vecine i prin chiar lipsa
absolutA de energie a locuitorilor tërib. Töranul rabdA grele apësArl,
boerul e scutit de taxe §i desfrAnat §i poftitor de slujbe. Apo.' Dorn-
nitorul a plAtit tronul cu 3 p-ând la 4 milidne de lel §i are sä mai deA
pe fie-ce an sume marl la Constantinopole, la cei ce-1 sprijinA. De aceea
se pune sä facA bani cu orl-ce pret Ded sistemul de coruptie in ad-
ministratiune se intinde de la Domn pana la cel din urmA slujba de
sat. Toll pfuesc tOranii, earl fug rAtAcind din loc in loc, eAnd vine
vremea perceperii clArilor. Se cunose mijlOcele barbare, caznele in-
trebuintate de perceptori .. , . Ca sA scape de ele, Oranil emigrOzA §1
cand se intorc din emigrdri, daca se intore, se fac suditl: austriaci, ea
sd scape de guvernul propriii al patriot Mr.
Jefuirile din timpul Domniei lul Caragea ail dat nascere proverbu-
lui: 4 furci ca in vremea lui Caragea)scrie Ion Ghica. (1)
La capitolul despre financele tèriT sub Caragea, lectorul va puté

perdu pour 300.000 piastres en effets, qu'il n'a pu sauver, le feu s'étant nianifesté
de nuit P
Vedi §i Lagarde, o. c., 321-322.
(1) Serisori, pag. 32.

www.digibuc.ro
 IHN DOBINIA LTA CARAGEA 161

vedé, in mod documentat, earl furl darile §i. sporul lor sub Domnia,
de care ne ocupam.
eCand (cu darile) i se /Area eä nu se Imp lea destul de repede punga,
avea mal dice I. Ghica ci alte cOrde la arc. Scotea pe aga in
tirg cu cantarul ci cu falanga ; acesta prindea cu ocaua mica pe vre-
un brutar, pe vre-un carciumar, pe vre-un macelar, II trintea cate
100 nuele la tälpi, sag 11 tintuia de ureche in mijlocul pietei. Vodä
era sigur, cä isnaful avea O. alerge de la unul la altul ea sà facâ
curamd, iar pedépsa Inceta Indata ce starostele venia la Curte eu
un porcoid de mahmudele . ...)
Numal atata mijloc avea Caragea ca sa adune bani? Am ve'clut sub
dinsul birut temnifei c1 birul femeilor car'?" ali pdcdtuit . . .(1) Cine
dintre Domni a avut mai ingenióse metOde de a jdful. Ora ?
I. Ghica ne spune, ca la asemenea jdfuiri Caragea era ajutat de
boerii Belu, Golescu, Manu ...
Bela belesce,
Golescu golesce,
Manu jupuesce ...
0! mai putea satiricul poporal face lunga, mult mai lunga lista
boerilor Impreunä jdfuitori cu Caragea. Era timpul in care un boer
dojenit de Voda, caci Meuse nisce hotil din care Voda nu avuse
parte, r6spundea Domnitorului : maim), xXántecg, Itkintat, (fur, furl, furl).
and documentat poti constata cä intemeiate full acusarile aceste
aduse lui Caragea, te miri gäsind in Aaron Florian afirmatiunea ca:
qPrinful _Man Caragea, in vremea acésta grea, pi-a pus tote sitinfele
ca sci upureze pe locuitori de povara acestor nenorociri; pi iia man-
geliat in necazurile lor cele grele!, (2)
i ea ci cand jafurile c1 hotiile slujba§ilor nu erail de ajuns, maI
veni asupra t6ril ci alt foc: de la POrta se dete porunca (am ar6tat
acésta deja) ea sä se trimita sute ci mil de tgranl cu carele lor, ca
salahori, sä lucreze la reintdrirea cetatilor dupa. Dunare ... Call se
mal Intorceaii din acel nefericiti romani, la vetrele lor ? (3)

(1) Wilkinson spune cá numerul femeilor rele era tat de mare la Bucuresci, in
cat 41e dernier aga ou directeur de la police suggéra au Prince l'idee de lever une
taxe sur chacune d'elles, ce qui lui procurera un nouveau revenu de quelques cent
mile piastres., (Page 129).
(2) Manual de Ist. Principatultli Rom anieI, pag. 183.
(3) La Porte fait travailler avec une grande activité aux fortifications des places de
Braila, Isaccea, Tulcea et Masin (Macin ?), situées sur le Danube. Les habitants
de Moldavie sont obliges de fournir gratis les palissades, les vivres et les ouvriers.
Ana lele A. R.Tom. XXILMemoriile Sect. latorice. 11

www.digibuc.ro
162 V. A. VRECIIIX

Nu avem de a reveni asupra Domniei lui I. Caragea din punct de ve-

dere al justitiei. Tote aceste cestiuni s'ail studiat pe temeiii de sute de
documente. Ceea-ce putem spune aci, este cg prea putin timp rëmase lui
Ioan Caragea ca sä vadd resultatele aplicatiunil noului sii Codice
de legi.
0 faptä, care, din respectul justitiel, meritá tOtà atentiunea istori-
culdi, este urm'atOrea : In timpul ocupäril rusesci, pentru a-§I putO
p16t1 dàrile i rechisitiunile, aü fost silitI sail vindá imobilele multi
locuitori, ba une-ori II s'aii jàfuit, ori hreipit, cu nedrepte cuvinte. La
3 August 1814 intregul Divan supune lui Joan Caragea urmatOrea
anaforà:
Prea Int:Mate Dómne,

Cu plecatà anaford aratiim MArial Tale, ed in vremea trecutfi a rfizmeritel, din

pricina grelelor patimi, aü adus pe sAracil locuitori al Orli la ticAlosie i pe eel
mai multi dinteinsii la desnddAjduire, in cat unii dinteinsii siliti ail fost de multa
lor nevole a-si vinde lucrurile ce aveail miscAtóre i nemisciltóre, spre a puté sil in-
timpine i sd-si urnéscA grelele cereri i nevol, pand in cat au ajuns la. mare lipsd
0 grade, &And atunci cal ce se aflaii in slujbe thirã prin judge, cum samesi, polcov-
nici, vAtasi de plAsi, cdpitani i zapcii, gdsind vreme cu prilej ca sà dobandésed mosii,
acareturi i altele asemenea, cu multe nedrepte mijlóce incdreand i nripfistuind pe
shracil locuitori, le-au hrApit mosiile in nume de cumpArAtóre, dupil cum s'ati 0 do-
vedit la unele pricini ce s'ail cercetat in Divan, cd multi din locuitori si-aii vindut
moslile i acareturile lor numal i numai pe incArcAtura i näpdstuirea ce le faced
hrApitorii ce s'ail clis mai sus, la dAjdii i angaril, fail de a se folosl ticAlosil lo-
cuitori cu nimic dintr'acele vin4dri, lAsandu-1 ca nisce strdini in patria lor si sAraci
desavirsit. Indltimea Mdriei Tale, ea un Domn milostiv i drept stapan al Orli si
ca un pdrinte doritor cdtrd toll locuitoril de obste, ai pus tot felul de silintd i pu-
rurea nelipsit te trudesci, ca sd depértezi de la dâniI t6te nedreptatile i suparà-
rile, spre a-si dobandi fies-carele vietuirea in odihnd, usurare i linistità petrecere,
dar i nol slugile Mdriei Tale, ea nisce patrioti avênd sciintd de necazurile ce ail
pd Limit sdracii locuitori in vremea rdzmeritei si de instrAinarea ce li s'aii fAcut a
mosiilor lor intru aceeasi vreme, de cdtre aceia ce s'au ardtat mai sus slujbasi ai
juktelor cu feluri de mijlóce viclene i hrdpitifire, nu lipsirn, dupd datoria nOstrd,
a ardth Mdriei Tale, CA', de se va gag si de eked Méria Ta cu cale, sd se Ned lu-
minate porunel de publicatil in tótà Ora, spre a veni cu indraznéld la prea inalt
scaunul Mariel Tale acei sArmani locuitori ce li s'aii hrdpit moiile cu mijlocul ce
ardtdrn mai sus, in trecuta vreme a rdzmeritei, unde fAcandu-se cercetare cu de-a-
mAruntul, t6te acele mosil &ate se vor dovedl hrapite in nume de cumparAtóre

C'est un fardeau très lourd pour la province. On vient aussi d'acheter pour le
compte de la Porte beaucoup de chevaux et de grains, que l'on transporte au dela
du Danube. .Moniteur Universe& No 177, 26 Juin 1814, in o scrisóre din tail
de la 7 Iunie.

www.digibuc.ro
 1mN DOMNIA LIII CANAfitA 168

drept incdrcdturi i näpfistuiri, sit se intórcd inapoi la stdpAnirea locuitorilor, i va

rdmand luminat numele Máriei Tale in veci pomenit i lAudat de cdtre toti pentru
acésta milostivire ce vel ardta Med diniL 1814 August 3.
Constantin Filipescu vel Vistier, Radu Golescu Vel Vistier, Constantin Cretulescu
Vel Ban, Iordache Sliitineanu Vel Vornic, Barbu Vdcdrescu Vel Vornic, Radu Sldti-
tineanu Vel Vornic, Constantin BATAceanu Vel Vornic, Dumitrascu Racovita Vornic,
Iordache Filipescu Vel Logofét, Constantin Filipescu Vel Logofet, Fotache *tirbei Vel
Logofat, Nestor CAminar.
Caragea aprob4 acósta propunere ast-fel :
Ith Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahseoie.
Primità fiindu-ne acéstd obstéscd anafora a D-lor boerilor, o intArim Domnia-Mea
si poruncim d-vóstrd veliilor logofeti Bà se facd Domnescile nóstre porunci de pu-
blicatil prin Mita' Ora, intocmai dupA cuprinderea de mai jos ardtatd.-1814 August 9.
(Pecetea gpd.) Vel Legoret.
Cod. LXXIX, pag. 66.

MOsura acésta ayeà de scop de a mai potoll nemultumirile tórii din

causa birurilor. Aceste nemultumiri cresceail pe tOtä cliva. Deja in 1814
se manifestä prin acte de rebeliune din partea unora din boeril mai
raid. Asa un Alexandru Comäneanu fAcea opositiune de Ore-care vio-
lenta Divanului si Domnului. Divanul ceril lui Caragea, in 25 Oc-
tobre 1814, stergerea din Arhondologia tOrii a lig ComAneanu si exilarea
lui la manästirea Märgineni. Cu cea mai mare grabd aprobd Caragea
acOstä anafora, in aceeasi cji in care i se supuse. (1)

(1) ILB loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Spre resplkirea nemultumiril i obrdzniciei acestui netrebnic si spre pilda si
infrfinarea i altor asemenea lui, intfirim Domnia-Mea anaforaua acésta a Preaosfintiei
Sale pdrintelui Mitropolit si a obstiei d-lor ve1ii1or boeri, i poruncim d-tale vel
Vistiere, sa. se stérgd cu totul numele lui de la arhondologhia Domnescii Nóstre Vis-
tern, cum si d-lui vel Logofétul de téra de sus, ca indatä ad se facd Domnésca
Nóstrd volnicie, spre a se trimite surgun la mandstirea MArgineni, fiind acéstd pc-
dépsd cu scAdere dupà mésura vine! lui. 1814 Octobre 25.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.

(Cod. LXXIX, pag. 418)

Prea Indltate DOMne,

Cu plecatA anafora ardtám Marie! Tale, cd Alexandru Comilneanu, dupd netrebnica
urmare i nemultumire cu care s'ail arétat la carea i nemarginita milostivire a
Marie! Tale cinstindu-1 din Serdar cu cinul CdminAriei, vrednic era de mai mare pe.
dépsd, dar no! chibzuind a i se face o pedépsà aseménata cu milostivirea Marie!

www.digibuc.ro
164 V. A. IIRECHIL

Din anul 1814 vom mai aduce un act, prin care Caragea dispune a
se face hotdrnicia locului vechil Curti Domnesci do la Tirgovi§te, al
cAreia loc se incälcase de unii-altii. Acest loc sail ruinile, ce mai thr4iil
aveA sä le cânte poetii renascerii. nOstre, ail fost däruite de Caragea
Vornicului Isaac Ralet, Inca din 1813 Septembre. (1)

Tale, adeca pentru nemultamita cu care s'ail aratat sa ramae lipsit, nu numal de
cinstea Camindriei, ci si de orI.ce alt cin, iar pentru obraznicia ce ail arétat, sift se
trimità surgun la mandstirea MdrginenI, in cat soroc se va hotarl de Maria Ta spre
bine si invelaturd de minte si spre pilda si altora; de care ne rugdm Maria Tale
sa fie primita acea pedépsa, ce cu usurinta din &ate i se &acted' a i se face. 1814
Octobre 25.
Al Ungrovlahiei Ignatie, Constantin Filipescu, Grigorie Brancoveanu, Constantin
Cretulescu Vel Ban, Vel Vornic Barbu Vachrescu, Constantin Ralaceanu Vel Vor-
nic, Iordache Slatineanu Vel Vornic, Grigore Baleanu Vel Logofet, Const. Filipescu
Vel Logofet, Fotache Stirbeid, Nestor Caminar. S'ail facut volnicie si s'ail trimis
surgun la Margineni, unde s'a poruneit a nu fi slobod fail de al doilea poruncti.

(1) Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Ilrisovul d-lui Vel LogofetuluI Isac Ralet pentru harazirea zidurilor ot curtea.
gpd din judetul DamboviteI.
Marirea si lauda Domnilor si a oblacluitorilor acestil pravoslavnice si de Dumne-
(lea pazite terl Valahiei se arata Infra adevér cu mare stralucire si de alte lucruri
imbunatatite cu felurimI de faceri de bine, ce cu iubire de OmenI si cu pfirintéscà
osirdie revarsa de obste catre toll supusil lor paminteni, spre a se mangaid Impar-
tasindu-se fies-carele dupd supunere, sirguinta si vrednicie de stapanasca milosti-
vire. Drept aceea fiind-ca cinstit si credinciosul boerul Domniei-Mele d-lui Vel Vor-
nicul de téra de sus Isac Ralet prin anafora a facut arétare Domniei-Mele cd in
orasul Tirgovistel sud Dambovita sunt nisce surpdturi de ziduri domnesci ce ati
fost odiniórd Curte Domnéscd, fdcutd de rgposatil intru ferieire Domnii grii, sant
cu totul netrebuincióse acele ziduri, rémanand a fi numai pentru incuibarea pasarilor
salbatice, iar locul Curtil póte sä fie de óresi ce trebuinta, Inca de se va curatI
intaiil cu grea cheltuiali din surpaturile vechi, si ash nici in tréba tarn', nici a
Domniei nefiind trebuincióse, nici zidirile aid' locul a se metahirisI la cevasI, ail
facut rugdciune Domniei-Mele ca sa-I harazim acele surpaturI de ziduri, impreund
cu locul lor, a-si face un locas, ca sd-1 aibd spre scapare la o vreme de nevoie, pre-
cum este acésta de acum a ndprasnicel bole, aflandu-se insdrcinat cu tréba cu grea
familie, si ne avend nici mosie, nici alt loc. Asijderea si mila ce are biserica Dom-
néscd sh se intardscd ca sa se pOtd tine tot-deauna in stare bung ; care anafora
a d-sale orinduind-o Domnia-Mea in cercetarea d-lor velitilor boeri, prin anafora de
la August 26, ne-ail fcaut aratare dandu-ne pliroforie, ca.' acele surpdturi de zi-
durl nu sunt de nicl o trebuintd, aid Domniel, nicl tereI, si nici este vre-o pricind
zdticnitóre de a dobandI acest har d-lui numitul boer, dupd care acea arétare si pli-
roforie a d-lor, binevoind Domnia-Mea pentru slujbele i batrinetele d-sale si pen-
tru greutatea familiel cu care este Insarcinat, prin intdrirea ce am dat 'Inca de la

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LUf CARAGEA 165

Inca de la Ineeputul Domniei 1u Caragea, Tka-Romanosc5 este din

trel ale acesteI luni, la numita anaford, am hotarit, i ca nisce lucruri domnesci slo-
bode ce sunt i netrebuincióse nici Domniei, nici Oril, am hdrazit d-sale acele sur-
pdturi de ziduri ot Tirgovicte, impreund cu locul tor, ca ail fie movie stiitkOre gi
ohavnied d-lui i clironomilor d-lui in veci; iar biserica Domn6scd cu locul de patru
stanjenI imprejur are a rOman6 slobod ci tot cu aceeaci orinduiald i numire ce
all fost i pand acum, färd numal atata osebire facem, ca d-lui numitul boer sh aibd
epistasia veniturilor acestei biserici, ingrijind de a se stringe de eclisiarhul eel dupd
vremi, tote pe deplin ci la vretnea lor, din care sd se facd i sd se ImplinOsci tote
trebuintele bisericesci, cu bund orinduiald spre podOba bisericil ci pe tot anul sà
ieà eclisiarhului socotOla de venit i de cheltuiald, ea sd nu se urmeze vre-o risipd gi
vre-o rea economie la venit, care socotOld sd fie dator i d-lui a o arOth stdpanirii
ca si fie sciutd i inteacelacI chip ad se urmeze epistasia i ingrijirea veniturilor
acestei biserici ci de cdtre chironomil d-lui. Deci atat pentru hdrdzirea acelor sur-
pdturi de zidiri Impreund cu locul lor la d-lui numitul boer, dupd mijlocul ce s'a (lift
mai sus i pentru orinduiala bisericii, iardci dupd cuprinderea ce se aratA mai sus, ed
s'au hotdrit de Domnia-Mea, cat i pentru milele ce are biserica, ca sd le alba* ci de acum
inainte nestramutat, am dat hrisovul acesta Intfirit eu insaci DomnOscaNOstra iscaliturd
ci pecete i cu eredinta prea lubitilor Domniel-Mele fii Gheorghe Caragea Voevod, Con-
stantin Caragea Voevod, martori fiind i d-lor cinstiti i credincioci velitii boeri
ai Divanului Domniel-Mele, pan Constantin Filipesca Vel Vistier, pan Radu Go-
lescu Vel Ban, pan Constantin Vldhut Vel Postelnic, pan Isac Ralet Vel Logofét de
Ora de sus, pan Barbu Vdcdrescu Vel Vornic de téra de jos, pan Dumitracco Ra-
covitd Vel Vornic al treilea, pan Istrate Cretulescu Vel Vornic al patrulea, pan Gri-
gorie Billeanu Vel Logofét de Ora de sus, pan Iordache Sldtineanu Vel LogofOt de
Ora de jos, pan Constantin Sutul Vel SpItar, pan Mihalache Manul Vel Vornic al
politiei, pan Atanasie Hristopolu Vel Logofét al strdinelor pricinl, pan Nestor Vel
Clucer, pan Alexandra Mavrocordat Vel Cdminar, pan Iordache Scanavi Vel Comis
gi Ispravnic, pan Grigorie Bdleanu Vel Logoret de téra de sus ; i s'ati scris hri-
sovul acesta la anul de la Hristos 1813 Septembre 10, de Manolache Logof6t de
Divan.
Cod. LXXVII, fila 158.

In loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Ylahiscoie.

Cinstite ci credincios boerule al Domniei-Mele Biv Vel Clucere Scarlat Mihdilescule,
Ispravnic ot sud Dambovita, ye! vedO arOtarea ce ne face printeacdstd anaford
dwnnO-lui biv Vel Dvornicul Isaac Ralet, pentru care Ii poruncim, ca vOclênd cu-
prinderea Domnescului Nostru hrisov, ce am dat domniei-sale, pentru hdrdzirea acelui
loc, sd faci mOsurdtOre, atat pentru Idtimea acestui hdrdzit loc, cat ci pentru lun-
gimea tat, ea sd se vadd cat este ci apoi sd se cerceteze cine stint aceia ce aratd CA
all fdcut cdlcare sad impresurare ? de all fdcut niscai binale asupra a celui loc ha-
rfizit ci ca de ce pret sunt ? precum ci pe ce vreme le-at fdcut, cu voe sad poruncii
data ? i sd inctiintezI Domniei-Mele. 1814 August 3.
(Pecetea gpd.)
'Cod. LX-XXL pag. 172.

www.digibuc.ro
166 V. A. UREMIA

nog amenintatg do resmeritd. Monitorul Universal al Franciel, (1) pu-

blicg, la 4 Ianuarie 1813, o scris6re din Ia0 cu data de 2 Decembre,
prin care se vorbesce, cd din Turcia ail venit scirl «qui menacent le
repos de la Valachie et de la Moldavie....) Numirea lui Pehlivan-Aga
la postul de Pa§g de RuMelia (la care se numgra §i Bulgaria) a atitat
marl nemultumiri in Turcia. Illire-Oglu, rivalul lui Pehlivan-Aga, a
isbutit sg fugg. cu 350 de persOne, call 11 erail credinciOse, din veci-
ngtatea Rusciucului in Basarabia, trecênd prin tgrile romane.
Molah-Pa§a, guvernatorul. Vidinului, a imitat exemplul predecesoru-
lui seg Pasvan-Oglu §i s'a rijsculat contra Portii §i contra lui Pehli-
van-Aga, sub ordinele caruia era pus. Molah-Pw a concentrat o Oste
de 20.000 de 6meni. Pehlivan-Aga §i el a trimis contra lui pre Havis-
Ali-Pap, cu care se vor uni 8.000 de 6meni, trupe call revin din
Rusia, unde erail prisonieri. Acest rgsboig intestin nu pot() aye loc
fail ca Muntenia sd nu fie devastatä.
Asemenea sciri sosind §i in Bucuresci, spaima §i grija se intinserd
din nog. Zadarnic Caragea asigura pre boeri, cä nu ag de ce sg. se
téing, el I§1 puserg Otà averea in sipete *IL stäteag gata mereg de a le
incerca ca sä fugg din Bucuresci.
Ceea:ce contribui §1 mai mult la lätirea grijel, fu evenimentul pe-
trecut in Martie 1813.
La 12 Martie se sun. din Bucuresci Monitorului Universal (2), cg.

Prea Indlfate Ddmne,

Locul cu zidire ce din vechime ail fost Curte Domnéscd ot Tirgoviste, care prin
luminat hrisovul MAriei Tale ni s'aii hArAzit inch din anul trecut, am inteles, ca de
cdtre min altil s'ar fi fAcend impresurat dintr'acel loc al mai; me rog Mdriei Tale,
ca ad fie luminatà poruna cdtre dumné-lor boerii ispravnici, sA mesere locul Cur-
til pfind in apa Ialomitei call stAnjeni aii fost din vechime, ca sä se scie cine ail
impresurat din loc si cu ce sinet? si sA-mi facA carte de hotArnicie dupd ofinduialá
si eel ce se vor fi intins cu impresurare sa se tragti, ca sa-mi pot aye stAptinirea
locului deplin tarà de prigonire si cum va fi luminata porunca Marie! Tale.-1814
August 7.
Isaac Ralet.
(1) Moniteur Universel, 4 Janvier 1813.
(2) Ramiz-Pasa este asteptat aci, dans quelques jours avec sa suite; il a écrit au
Pr. Caradja pour lui demander 52 maisons, qu'on s'occupe en ce moment A dis-
poser. On dit que ce Pacha fera un long séjour en Valachie, on presume même qu'il
commandera meme un corps de troupe.)
Ledoulx cdtre Maret. Bucuresci, 47 Martie 1813.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA. Lul CARAGEA 167

Ramiz-Pasa, intorcêndu-se din Rusia, era asteptat sä soséscA din Iasi,

cu suita sa. And corespondentA, cu 3 dile ma târijiü, spune ch s'a
lAtit scirea, cA Ramiz-Pasa nu putuse sosl la Bucuresci din causa
cAlei rele §i cä rémAsese in popas la Urziceni, de unde aveA sA plece
spre Bucuresci numai la 13 Martie. Corespondentul frances observA
totu§i, in diva de 12 (24) Martie, o miscare extra-ordinarA in ora§ : < toute
la garde du Prince était sous les armes; de nombreuses patrouilles
d'Arnaoutes et de Tures armés parcouraient les rues: ces derniers
faisaient partie d'un detachement sous les ordres de Mahmud-Aga,
bimpacha du Grand-Visir, et qui était arrive ici avec le Prince Ca-
radchia et mis en quartier a Wakarest. Enfin, tout annongait qu'il y
avait quelque évènement extraordinaire; tout le monde était en con-
sequence dans la plus grande attente, lorsque, vers deux heures de
l'après-midi, la nouvelle se repandit que Ramiz-Pacha avait étO dd-
Capité par ordre du Grand-Seigneur, A Kolentina, a un quart de
lieue d'ici. Cet ordre a êté execute par Mahmud-Aga et par le tu-
fectschi-baschi-taka du Prince. Comme les premiers coups qu'on porta
a Ramiz-Pacha ne l'atteignirent pas, il se mit en defense avec sa suite,
et il y out dans cette occasion dix-sept personnes tildes ou bless&s.
Du nombre des premiers se trouve le .capitaine du cercle du district
de Jalomitza, qui avait par honnêteté accompagné le Pacha depuis
Ursitzeni jusqu'a Bucarest, et qui fut tue dans cette malheureuse
circonstance ; il est genOralement regretté. Aussitôt apres l'exdcution
de cette scene tragique, Mahmud-Aga partit pour Constantinople avec
la tete de Ramiz-Pacha. Ces troupes ne resteront ici que jusqu'au
moment ott les individus qui font partie de la suite du Pacha, et qui
sont encore en arriere, auront été transport& au-delA du Danube.
Cette mesure a déjà eu lieu pour ceux qui avaient precede leur maitre
et qui ont été désarmés immédiatement apres son supplice. On a
envoyé a Rustchuck, pour y être enterré, le tronc du Pacha décapité, (1).

(1) Moniteur Universel. No. 115. Dimanche, 25 Avril 1813. Corespondenta e datati
din Bucuresci.
Le Moniteur Universel. No. 141. Vendredi, 21 Mai 1813 (dupli Gazeta de Francfort),
Constantinople, le 12 Avril. Un autre évènement qui occupe id l'attention géndrale,
est la mort de Ramiz-Pacha, qui a été décapitd le 25 du mois dernier pres de Bu-
carest. Ramiz-Pacha ancien favori dii fameux Mustapha-Bairactar, qui l'avait fait
Capitain-Pacha, avait pris une part tres-active a la revolution de 1808, et s'était enfui
en Russie, apres la fin tragique de Mustapha. Ii revenait de cet Empire (oil ii n'a-
vait point éte prisonnier de guerre, comme on l'a annoncé par erreur) et se ren-
dait avec eécurité it Constantinople, apres que la paix eut ét6 conclue entre les deux

www.digibuc.ro
168 V. A. URECHIX

Asemenea faptuire nu era de naturA a potoll grijile 8 i temerile Bu-

curescenilor. Ma mult cleat orl cand, boeril eraü gata de a se 'in-
cArca §i a pleca din ora. Treptele mai de jos vëclênd pregatirile boe-
rilor erail i ele gata a urma pilda kr. Atund Caragea, la 24 Iu lie 1813,
dete urmatórea publicatiune atre Wtá boerimea haled i mazili: (1)
eCinstitilor i credinciosl boerilor veliti al Divanului Domniel-Mele, haleà si ma-
zili, cu cat Domnia-Mea se cuvine ca sii ingrijim pentru linistea i repaos I buna
petrecerea locuitorilor, nu numal a celor de aid din politie, ci i celor de prin OM'
Domnésca NOstra Ord, dupil a stilpanirii datorie, cu atata socotim, Ca i dumné-v6-
stra de sine-ve veti fi pornitl dupa al patriotismosului datorie, ca sa o doriti acea
bunã petrecere a obstel norodului Orr' ; acea dar linistita petrecere a pururea in-
grijind Domnia-Mea de a se pazi intru tote intru norod si necontenit chibzuind
niijlócele cate sunt destoiniee spre a pizi cu intregime si tot-déuna cereetand ca
un pdrinte doritor pentru petrecerea norodului, aflat-am chiar de la unul din dum-
né-v6strd, ca s'ar fi incuibat intru inimile norodului de aid din politie o fried pen-
tru o bdnuiald neinfiintata, cu care acea bdnuiald tot aceia din dumné-v6stri ne-atl
facia arétare, ca pe de o parte aii inceput a se potoll si a se sterge din inimile lor,
iar pe de and parte frica nu contenézd de la el din pricind Ca vëd pe la casele
unora din dumné-v6stra card aduse intr' adins. Nu ne mirdm dar Domnia-Mea de
acest fel de bdnuiald i frica a prostimei, pentru cd cu drept cuvint o ad, v8dênd
acest fel de gatire pe la obraze marl; iardsi cu drept cuvint socotesce prostimea

puissances, lorsqu'il fut arr8t8 tout-a-coup dans les environs de Bucarest et mis
A mort.
Acest eveniment este povestit de Dionisie Fotino. (Tom. II, pag. 261, trad. de
G. Sion). Ramis-Pacha bine primit la Curtea Impératului Alexandra se intorced
aducênd o scrisóre autografa a aceluia pentru Sultanul. Dar tocrnai acéstd reco-
mandatiune era contrarie politicel turcesci i fatald pentru recomandat : Sultanul,
cunosc8nd caracterul i valOrea lui Ramis-Pasa si mai ales antipatia ce aveati in
contra lui ienicerii, pe earl el il rdsboise in timpul revoltel lor, indath ce ail audit
de esirea lui din Rusia, ail trimis un functionar Deli-basa cu cati-va Turd in
Tera-Romanesca, cu ordin ca sd-i aduch capul. Ramis-Pasa, sosind in Iasi, fu tratat
cu t6te onorurile cuvenite de Domnul Moldovel Scarlat Vodd Calimach ; i apoi,
dupa petrecere de cate-va dile, a plecat spre Bucuresci. Deli-basa cu Turcil s81
sta de panda la mandstirea Cotroceni, sub felurite pretexte, Card a sci nimeni sco-
pul sea ; cum au audit lug de apropierea lui Ramis-Pasa, 1-ad esit inainte ea spre
intimpinare din partea Domnului. Atuncea folosindu-se de un moment, &and Omenil
lui Ramis-Pasa se aflail in urmd, s'ail repedit asupra lui i 1-ad ucis chiar in
careld cu cate-va lovituri de pistóle, dupd care luandu-i capul, all plecat.
Sultanul a r8splatit acest asasinat sfivirsit cu ajutorul lui Caragea, trimitêndu-i
dar un cal ardbesc, la 16 (28) Aprilie 1813. (Vedl Hurm., Supl. I, vol. IL p. 747).
(1) Cum nu era ad se témd lumea de nod rdsboid ?
Ledoulx eerie lui Maret din Bucuresci, 25 Mars 1813:
cE vorba de sosirea de trupe turcesci in curand. Se aprovisionézd Braila i Giurgiul.
Consulul Rusiei a ordonat supusilor 581 ed plece inddrdt in Rusia Nu toff ad primit.,

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LTA CARAGEA 169

eft urmézh a aye mai multh sciinta decat ei pentru orl-ce lucruri intimplattire,
ci impotrivd avem mirare sciind eft si acele obraze, precum toti de obste din politie,
aunt bine incredintati, cd de a li se da voe de la Domnia-Mea ca ad scótä afarfi la
Ora macar un ac din ale easel este prin neputhitd, si acéstá pliroforie avênd-o, ca
totul de prisos este tinerea carelor aici, si in potrivi pricinuitóre de o acest fel de
obstfiscà turburare, and, precum mai sus am clis, insi-vd dumné-vóstrà suntep aceia
cari se cuvine a fi de sine-ve porniti spre dorirea linistel locuitorilor patriel dum-
né-vóstra; de aceea dar domnesce fe poruncim fi pdrintesce ye sfdtuim, ca indata
dupa prilnirea acestui Domnescului Nostra pita°, fail de a face catusi de pulina
zdbava, acele obraze printr'ale cdror case se vor fi afland care, sd le deft drumul
trimitandu-le afard, de unde le-afi adus, cad cand de astkli inainte, dupd ceredrile
ce avem a face, se va geisi vre-un car de acestea in vre-o casd, acel stdpdn al casei
sd scie cu incredinlare $i lard de pdrere de reg, cd se va cdi, fdrd a se pute
ajutord. To lco pisah gpd.-1813 Iu lie 24.
Cod. LXXly, fila 71.
(Pecetea gpd.).
Vel Logofét.

Ca sd arëte cd in adevër nu este do ce sd se Ingrijesca nimeni, ca

lucrurile s'ail lini§tit §i la Vidin §i peste tot, Caragea -merse cu Oa
Curtea, in 26 Iu lie, a doua 4i. dupd circulara mai sus adusd, la Sf. Pan-
telimon, cu un alaiii, cu o pompa mai extraordinard decdt merserd
acolo *In alti anY, alti Domnitori. (1)
(1) Iaca pitacul de constituire a alaiului si programul alaiului:
LB roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Poruncim Domnia-Mea, vdtase de pdharnici, ea mane Simbhth, la sépte césuri
din li, sfi ingrijipde a fi a cest alaiii gata si venit in Curtea Domndscd, spre a merge
cu Nol la Sf. Pantiliraon, atht la ducere cat si la intórcPre, pazind insd de a merge
fie§-eare la rind si intocmirea ce aunt asklati mai sus, kir de a se face catusi de
putin cusur.-1813 Iulie 25.
(Cod. LXXIX, fila 74.)

Orinduiala binipalaiului la oirea Domniei afard, la sfintul Panteleimon.

Catanele de tail cu cdpitanil lor, tot! cdlari si inarmati.
Breda agiascd.
Calaretii polcovnicesci, toti cdldri si inarmati.
Vel capitan de cazaci
Talposii dorobantesci pedestri
Vel cdpitan de dorobanti cu zapciii séi inainte.
Cazacii agiesci pedestri.
Vingtoril, asemenea.
Cdpitanil agiesci, inarmati, eu tacim curat.
Céusul agiei, eu polcovnicul de ciocli.

www.digibuc.ro
170 V. A. UREMIA

Era un fond de adev6r in asigurarile pacifice ale lui Voda Caragea.

Polcovnicul de vindtori, cu logofetul agiesc.
Polcovnicul de seimeni, cu bas-bulucbasa.
Vel cdpitan de Mizil .cu logofetul spdteresc.
Vel aga, cu podóbe, dupg obiceiii.
Buciucul i celdretii cu prapurile dupe d-lui.
Brésla spcittiréscii.
Lefegii &Merl.
Vel cdpitan de lefegil cu zapciii sel i buciucul dupe. dinsul.
Scutelnicii speteresci inarmati.
Poterasil, toll inarmaci.
Delii &Alexi, toti inarmaci. cii sulite in mdni, cu odobasii lor.
Seimenii buluc-besesci, inarmati, cu haine rosil si cu moturi galbene.
Capitanil spetaresci, inarmati, cu team curet.
Polcovnicul de poterd, cu céusul spfiteresc.
Vel Spdtarul, cu podóba dupd obiceid.
Buciucul lefegifi cu prapore dupe d-lui.
Copil din casi cu pdharniceL
Vetaful de Vistierie cu vetaful de pdhernicei.
Apro4ii va.tesesci cu aproclii céusesci.
Vätaful de aprocli cu ceusil de aprocji.
Brésla portdrésed.
Portareil, rind, pe jos, ea semnele in maul'.
II portar cu III portar.
Vel Portar.
Brésla arme4ésed.
Armeseil cu puscasii.
II armas cu III armas.
Vel armas cu podóba dupi obiceid, slugeral Nitescu in locul Itif.
Sacagil, dupe orinduiale, cu sacalele
Salahorii &Oki, cu betele in mâni.
Caii Domnesci impodobici,
tregendu-i comisei ate unul.
o
..c
0PC II comis Rahtivan
MC
ll Sése postelnici cu capoduri i tacim curat Sese postelnicei, asemenea
CO
.e.12. III logolet III postelnic
1n
0 Vel pitar II postelnic
0 II logofet II logofet
C
Pc Vel postelnic Vel comis.
,t..
co
0 Beizadea cu ciohodari. Beizadea cu ciohodari.
0
'.1 :97

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LUI CARAGEA 171.

In adev6r el Inca din primele dile din Mali-1 1813, Mo llah-Pap, re-
belul de la Vidin, se supusese Portit (1)

.aplup no Oulsnj 9
Un satar Alt satar
Un satar Alt par
Un sear Alt satfir
Mataragi iamac alaiii-céu§ matargi ba§
Saracia iamas icioglan cdu§ saraci ba§
Un cavaz alt cavaz
Delibap cu chehaiaua ba§ ciohodar, tufecci bap
cu top' ciohodaril cu toti ciohodaril.
.c..?
o
a
8'
0'
o or
o
tn.
o a0
1.4 -t
..,
co
o
Vataful de Divan inarmat 5 II spatar en sabie
cu caidanuri. a i topuz.
,5-
el
Vel camara§ 0 vel gramfitic
Vel ispravnic za curte 5
a II vistier.

up Igloo
Vel cupar i§ ciohodar
II camara§ II gramatic
III vistier vfitaf za curte
Muhurdar divictar
Cafegi ba§ caftangi bap
Tutungi ba§. §arbecci bap

§i alit idiclii
a0
-t
CD

r7
0'4

P.
(1) Le Moniteur Universel. No. 135, Samedi, 15 Mai 1813. Valachie. Bucarest, le
14 Avril.
Les nouvelles qui arrivent a l'instant nous apprennent la soumission a la Porte
Ottomane de la ville et de la forteresse de Widdin. Dris-Mollah-Pacha s'est rendu
a discretion avec tons les siens ; il est actuellement entre les mains du sérasquier
HasisAly-Pacba; il attend qu'on prononce sur son sort.
(Gazette de France),

www.digibuc.ro
172 V. A. IIRECHIA

Un eveniment 'intimplat la Constantinopole 'Area un moment, in

luna Aprilie, a fi nelinistit si pe insusI Caragea : Aianul sail Kapu-
kehaia lui, Bibicd Rosetti (1), a fost exilat la Angora in 4 Maig (stil
nog). Nelinistea hit Caragea-Vodd nu fu reald, cad: POrta dete loco-
tenenta Kapukihaiatulul, pand co Domnitorul va numl alt titular,
lul insu§i Dragomanul Portil (2). Se scig relatiunile bune de incu-
scrire ale acestui Dragoman Iacovache Arghiropol cu Domnitorul
Caragea. Inlocuirea momentand a lui Bibicd Rosetti (surgunit, crede-se,
chiar dupd intelegerea cu Caragea) prin Arghiropulo era ca sä facd
loc la Kapuchiat altui ginere al WI, lul Michai Sutu. Asemenea schim-
bdrI ag trebuit s. linistésed insd pe boerI, carI un moment putuserd
crede cd sOrtea luT Bibicd Rosetti va fi curênd i acoea a lul Vodd Ca-
ragea.
Linistirea fu deplind cate-va i1e apoi, nand veni in Bucuresci o
delegatiune a Sultanului, care aduse lui Vodd Caragea daruri ono-
rdtóre din partea Padisahului.
La 18 Maig 1813 sosi cu darurl pentru Domnitor trimisul Sulta-
nului, care fu primit cu alaiuri strälucite (3).
(1) Despre acest Bibica Rosetti lack' ce se scrie Regelui Prusian in 12 Aprilie 1813:
Bosghiovici ceitrol Reg e. Constantinopole, 12 Aprilie 1813
eL'agent de l'Hospodar actual de la Valachie, nommé Bibicka, qui avait etê pre-
mier-drogman avant les Moruzi, a été disgracié et envoyé en exil it Angora. On
dit qu'il s'était avisé d'intriguer dans les affaires du Patriarche. Les Français per-
dent en lui un partisan tras chaud. (Iorga, Acte i fragmente, II, p. 493).
(2) Le 4 de ce mois (Mai), le premier Kapi-Idaja, ou l'ayant du Prince de Valachie
près de cette Cour, Bibika-Rosetty, a été envoyé en exil a Angora; on l'a transporté
directement de la Porte cur la ceite d'Asie, et il a été oblige, sans autres formes,
de continuer son voyage pour sa destination. En attendant, la nomination d'un
nouveau Kapi-kiaja de la part du prince Ianko Caradschia, le drogman de la
Porte a été chargé d'office de faire les affaires de ce Prince a la Cour du Gran d-
Seigneur.
(Gazette de Francfort).
(3) Iacá alaiul ordonat :
Orinduiala alaiului la aducerea pqche§uldi Märiei Sale.
) Stegarul agiesc pe jos inaintea dumné-lui vel Aga.
CPI
"Ceg

0 40
ct CD

N.
em, Dumné-lui vel aga.
Pzc
a) /CI em,
1:3 5.
cp
2S
0 t)P4
co
Dumné-lui bEt beOéga cu tadmul sal r.
CD

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Lel CARAGEA 173

Caragea puth ast-fel all manifestà in mod strdlucit alipirea lui de

Turcia. Trimisul Sultanului aduse scirea, cO. Meca si Medina ail lost
in fine cucerite de Pórtä si cà ele ail reintrat In posesiunea el. Acest
fapt si supunerea rebelulul de la Vidin, dupg o rebeliune de 20 de
ani, full cu mare pompq serbate de Caragea Voc1.6. StrOlucite festi-

Dumné-lui vel sphtarul aseffienea cu stegarul inainte, i cu zap eil mid gi cu alp
Canen1 ni sphtarieI inainte, i in urmh gi pe de laturI.
L.,
Vel portar cu tachmul seh.

luouips op gg
0,
fm,
CD

al
CD.

'a.
ID

Vel arrnagu cu tachmul seti.

IND
CT
CL
CD

MA
CD
.-.
1-a

l'N
CT :e.
nPc III logofét de jos. III logofet de sus.
DU
oi
II logork de jos. II 1 ogofe't de sus.
CO
420
II portar. vel pitar.
-4

rate de comigei inainte Vétaf de chlara0 i odobagl de

dumné-lui vel comis. lipcani, cu stegarul asemenea.
Dumné-lui comis. Dumné-lui vel portar. 8
I3eizadea mica.
Cu ciohodari i un shracil
Beizade Dumné-lui divan efendisä
cu ciohodari i un saraciii. cu ciohodari i un saraciii.
Un capitan, Un postelnicel, Un postelnicel, IJn postelnicel, Un posteluicel, Alt ciipitan.
Un capitan, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Alt capitan.
Un fustag Un postelnicel, lJn postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Alt fustag.
Un fustag, III portar, III armag, II portar, II armag, Alt fustag.
Un fustag, Un céug agiesc, Cells sphtdresc, Polo. de ciocli, Pole. de pod, Alt fustag.
Un fustag, Polo. de seimeni, Pole. de virat., Polo. de poterd, Bag-buluc-bag, Alt fustag.
Un fustag, Polo. za thrg, Vel cap. za dor., Vel cap. za lefegil, Vel chp. za seimeni, Fustag.
Un fust., Vdt. za curte, Vat. za Oh., Vit. za vist., Vat. za div., Céug za apr., Vat. de apr. fus
Un agar. Alt satin
Un satfir. Alt nth..
Un sathr. Alt satfir.

www.digibuc.ro
174 V. A thECHIA

vitdcf dete Vodd la Herästr6ii, la care asistd trimisul Sultanuldi, con-

sulii strAinI i boeril de tote treptele (1).
In locul luI Bibicd Rosetti, Caragea, repetim, numl Kapukihala la Con-
stantinopole, pe Michal Sutu, care II era alt ginere. La 10 August

Mataragi iamac alaiii-céus mataragi bap.

Saraciii iamac icioglani céus saraciii bap.
un gavaz alt gavaz
Delibap, rhhtivanul, chehaiaua, Bas ciohodar, II comis, tufecci bap
ciohodari, ciohodari, ciohodari, ciohodari,
iar ciohodari. iar ciohodari.
N.??. CDC

:1( ra.
0

Vel spatar.
Vel grématic. Vel camaras.
II vistier. Vel ispravnic za curte.
Izciohodar. Vel cupar
II gramatic. II cameras.
Muhurdar. Divictar.
Caf tangi bap. Cafegi bap.
Serbecci bap. Tutungi bap.
Oi cei-lalti idiclii.

lu Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Vatase de aprocli, iata te orinduim zapciü sa pui acest alaiii la orinduiala ca

mane . . . la . . sà fie gata, ingrijind de a nu se face vre-un cusur.-1813 Maui' 18
Cod. LXXV, fila 65.

(1) Moniteur Universal. No. 195, Mercredi, 14 Juillet 1813. Valachie-Bucarest, le 15

Juin.
La Mecque et Médine ont été conquises et sont rentrees sous la domination ot-
tomane. Le rebelle Idris-Mola, pacha de Widin, a été renversé et cette forteresse,
dont la garnison était revoltée depuis 20 ans contre la Porte et inquiétait sans cesse
la Valachie par ses incursions, s'est enfin soumise, avec tout son territoire, a la
domination tureque. On a ordonné des fetes dans tout l'Empire a cet occasion; le
Prince regnant de Valachie Ianko-Karasca en a donne une des plus brillantes 0
Kerestreu (Herestreil) pre's de Bucarest, a laquelle ont assisté l'envoyd de la Su-
blime Porte, qui a apporté a ce Prince un present en recompense des services qu'il
a rendus dans différentes occasions, plusieurs étrangers et tons les boyards, sans
distinction de rang.
(Journal de l'Empire).

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Uri CARAGEA 175

st. nog se scrie, din Constantinopole, Gazetei de Francfort, ca in acele

cjile §i sosise la postul ski noul Kapukihaia. (1)
Vara anului 1813, dupd tote acele evenimente ce mai sus le me-
moraram, se 'Area ca. va aduce pace, lini§te §i bel§ug in nenoro-
citele tali romane. Iarna grOznica din acest an Incetase §i campiile
promiteail recolte imbelpgate. Cum se ertase tributul tOril pre 2 mil,
lumea spell sä rOsufle mai liber.
De puting durata furl asemenea sperante, cad din primele masuri
luate de Domnitor, kli mai ales dupd isgonirea lui Gr. Brancoveanu
de la Visterie, Ora intelese cugetul lui Caragea-Vocla, cunoscut de iu-
bitor de bani Inca de pe cand era boer in serviciul undo/. Domni an-
teriori. De aceea nici este de mirare, ca in anul 1813 se gasirl boerl,
earl O. lucreze in secret in contra lul Caragea.
De nemultumirile boerilor nu se puteag folosl Moruzescii, in urma
uciderii capilor acestel familii, acusati de tradare (2) la ocasiunea ne-
gotierilor tratatului de la Bucuresci din 1812. Sutescii nu erail de ase-
menea periculo§i, mai ales ca intrasera prin Michal Sutu in rudenie
cu Domnitorul Caragea. Inca in Ianuarie 1813, noul Domnitor se sill
sä ajute cu bani pe fostul Domn Alex. Voda Sutu, dupa ce Michai
Sutu va fi ginerile sail. Negre§it cd ajutorul de dat lui Alex. Sutu
nu era:sa iasa din casseta privata a lul Caragea, ci tot din Visteria
bietei OH !
Am aratat cum la 1806 POrta numise in locul lui Constantin Ipsilant,
Domnul prii-Muntenesci pe Alex. Sutu. Obligat de invasiunea mus-
calósca §i de revenirea lust Const. Ipsilant la Domnia pril-Munte-
nesci, Alex. Sutu se retrase in pripa din efemerul sOil scaun. Acum

(1) Le gendre du Prince de Valachie, Michel Sutzo, est revenu ici ces jours der-
niers avec sa famille de Bucarest, pour occuper le poste de Kapu-kiaya ou d'a-
gent de son Prince pres la Porte.
(Gazette de Francfort). Apud Moniteur UniVersel, du 15 Sept. 1813. No. 258.
(2) Moniteur Universel. No. 255. Jeudi 22 Aofit 1816.
Constantinople, le 10 Juillet.
Le Prince Alexandre Moruzi, connu par ses richesses et les emplois qu'il a oe-
cupés, est mort le 5 d'un coup d'apoplexie. On se rapelle que ses deux freres
puinés, le Prince Dimitrasko et Panajottaki Moruzi furent, par ordre du Grand Sei-
gneur, ddcapitSs en 1812, 5. leur arrivée a Sehoumla, pour avoir eu des intelligences
secretes avec la Russie. M. Deval, premier drogman de l'ambassade francaise ici,
a 61S Sgalement enleve par une attaque d'apoplexie.
(Gazette de Francfort).

www.digibuc.ro
176 V. A. IITRECHII

la 1813, A. Sutu reclamti de la amicul §i incuscritul cu el Caragea

Vodd rdfuirea socotelilor Domniei sale. Caragea scrie la 14 Ianuarie 1813:
Ici.) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Cinstitilor si credinciosi dumnevóstra veliti boeri ai Divanului Domniei-Mele

i dumné-ta Vel Visternice, vrand Domnia-Mea sä ludm pliroforie de socotéla iratu-
rilor si cheltuelilor Domniei Sale fratelui Alexandru Voda. Sutul, adecA cat irat i s'ail
cuvenit di iea de adj.' din Ora si cite cheltueli s'aii f Acut in diastima vremei oblà-
duiril sale din urma Domnului Constantin Vodd Ipsilant ot let 1806, poruncim Dom-
nia-Mea ca adunându-vé cu totii la un loc, unde aducênd fatd kii pe eel de atunci
same§ al Visteriei Stolnicul Aleco Nenciulescu si cerAnd de la Visterie tote socote-
lile dintr'acea vreme sà teorisiti cu de-amënuntul si cu bunA luare aminte acésté
socotélA a Domniel Sale fratelui Alexandru Vodd Sutul ea sA ye pliroforisiti cat a
luat Domnia-Sa fratele Alexandru Vodd Sutu din iratul ce air'esit din téra in vre
mea obladuiril Domniei-Sale si cat i se mai cuvenià sd ieà si nu I-ail luat, sä arAtati
Domniei-Mele in scris intréga deslusire prin vAtaful de Visterie.-1813 Ianuarie 14.
(Pecetea gpd.)
Cod. LXXIV, fila 119.

La cat se ridica sum a ce Divanul binevoitor recunosca cd are drept

O. iea Alex. Sutu de la térd, nu putem spune in mod documentat.
0 altd familie din cele cu dreptul de a ajunge la Domnia tërilor
romane se 'Area cä nu mai este in stare sd agite contra Domniei ill):
Caragea. Acesta petrecea acum lini§tit in re§edinta sa de la Cotroceni,
unde se mutase in Julie 1813. (1)
Nea§teptata fu deci scirea ce primi Caragea, ca Alecu Hangeri a
isbutit sd-§i. facd o partidd §i in Iasi §i in Bucuresci §i cd, ajutat ne-
gre§it de Francia, lucra acum la Constantinopole sd rèstOrne sail pe
Caragea ori. pe Calimachi.
Era insd prea tare situatiunea luI Caragea in Constantinopole §i
prea sldbita influenta francesä, in urma incheeril triplei aliante (Austria,
Prusia, Rusia) de la 2 la 9 Septembre st. n., cu OM isbanda de la

(1) Porunciin Domnia-Mea cuviosiei vOstre epitropilor ai manistiril Cotroceni, ca

indatA ce veti fi primit aces!. Domnescul Nostra pitac, numai deck sa puneti a me-
remetisl casele Domnesci din nAuntru din manAstire, ca BA' nu aibil nici un cusur,
cum si cele-lalte odai sä fie maturate, curAtite si destoinice spre a se locul, fiind-ca
inteaceste clue avem a ne muth Domnia-Mea acolo in manAstire, si zlibavA catusi
de putind sä nu faceti, ci sii urmati negresit intocmal precum mai sus se porun-
cesce. Tolco pisah gpd. 1813 Iulie 10.
(Pecetea gpd). Vel Logofét.
Cod. LXXIV, fila 66 V.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Mt CARAGEA 177

Lipsca de la 16--18 Octobre st. n., pentru ca O. isbutéscd intreprin-

derea MI Alecu Hangeri. Energic lucrézd prin Kapukehaéua sa la
Constantinopole contra acestuia, a§a ca. la 9 sail 10 Octobre 1813 (st.
nostru) Alecu Hangeri a fost surprins de agentil Portii in casa sa,
condus la temnita la Bostangi-ba§a §i surghiunit la Rodos, pe cand
amicul OA impreund lucrätor, Samurca§, fu exilat la Angola (1).
Norocul lui Caragea fit deplin, cad tot in acestea0" dile muri de
ciumd la Constantinopole Molah-Pap, faimosul rebel de la Vidin.
Acesta, dei trdia retras, gratiat, nu mai putin continua sd fie obiect
de grijd 0 de spaimä §i pentru Turd §i pentru Romani.
Sbucnirea ciumei in cursul anului 1813 (2) vine sd nelini0éscd Domnia
luI Caragea. 0 corespondentd a Monitorului Universal frances (No. 329,
din 25 Novembre 1813) afirmd, cd ciuma a sbucnit mai intaiti in Bu-
curesci, din causd cd nisce persóne imprudente ail fost isbite de acéstä
bOl d. deschiOnd nisce baloturl de marfd venite de la Constantinopole,
WA de a hid prealabilele mësuri de precautiune usitate in asemenea
circumstante. Corespondentul guvernului frances recunósce insd cd, cu
multd pricepere, Caragea a luat mèsuri de combatere a Mei §i ca.
acéstá MA a fost combdtutd cu succes §i in Moldova. (3) Ne-am ocu-
(1) Principe le Alecu Hangeri, dovedit ca a urzit atat la Iasi cat si la Bucuresci
intrigi, ca sa réstórne pe unul orI pe altul din . des ei-devant Hospodars., a fost
surprins la 21 din luna acésta in casa sa, condus la temnita la Bostangi-basa si
surghiunit in insula Rodos. Vechiul hit Kapukehaia, Samurcas, Elva aceeas1 &forte si
este exilat la Angola. Moniteur Univ. No. 300, 27 Oct. 1813, din o corespondenta
de la Constantinopole, din 25 August.
(2) Se pare ca ciuma a sbucnit la o manastire de langa Bucuresci, probabil adusa
de niscal calugarI greci, veniti din Orient.
(3) Le Moniteur Universel, No 329, Jeudi, 25 Novembre 1813.
Il parait, suivant des nouvelles de Vienne, que les bruits répandus sur les ra-
vages exercas par la peste dans les provinces turcques voisines du Bannat, de la
Transylvanie et de la Servie, ont Ste axagarSs. On pense même que les spacula-
teurs sur les cotons, guides par des vues intaressaes, n'ont pas Ste Strangers a la
propagation de ces bruits. La WHO est que, dans la Servie, il n'existe aucune trace
de cette maladie ; que dans la Bulgarie la peste ne s'est manifest& que dans quel-
ques villages, et qu'elle ne s'est pas Stendue au-dela. La Valachie en a Ste exempte,
a l'exception de la ville de Bucharest, oh quelques personnes imprudentes en ont
Ste atteintes en ouvrant des ballots de marchandises venant de Constantinople, sans
prendre les precautions usitaes en de pareilles circonstances. Heureusement on a
pris aussitôt les moyens propres a prevenir la contagion. On espSrait que ces me-
sures suffiraient. L'Hospodar de la Valachie a lui-mame exerca une surveillance
active et rendu des ordonnances très-sages a cet Sgard. Il est notoire que dans le
cours de Pannae derniere, la peste s'atait manifest& dans quelques communes de la
Moldavie, et qu'on a eu le bonheur d'en pravenir la contagion ultérieure.
Analele A. R.Tont. XXIIMemoriile Seq. Istorice. 12

www.digibuc.ro
178 V. A. IIRECHIA

pat in mod special de epidemia ciumei si de mb'surile luate pentru

combaterea ei. Nu vom reveni asupra acestui studiii.
Dar preocupatiunile despre ciumg, ori-cat de marl, erail mai putin
supèrdtóre pentru Caragea decdt cele politice.
Pe WO diva consulul rusesc il InvAluesce mai mult In retelele sale.
Domnitorul s'a vëcjut nevoit sd intre in corespondentd secretd cu
Italinski, Fonton si chiar cu fostul Domn Ipsilanti. Deja partida ru-
séscd domind in Bucuresci intr'un mod scandalos. Divanul e compus
numai de boeri, cari ail functionat pe timpul Muscalilor, pe cAnd cei
earl nu erail partisani ai acestora sufer si astacy. Cunoscutul Varlaam,
boer, care dupd ce col trddat guvernul sai , a fugit 'In Rusia, pi cu cel
mai mare intrigant Scufa, sprijiniri de consulul rusesc, capad pe
nedreptul bani de la Visteria firii. Scufa, ajutat de Fonton, reclamd
de la Visterie 200.000 de lei sub pretext de despdgubiri pentru in-
chipuite perderi ce ar fi avut ca arenda§ al postelor, sub regimul
muscAlesc, si totusl Scufa mai capAtd in arendd vdmile sub Caragea,
mdcar cd fiind strain, dupd obiceiul tArii, n'aveA dreptul sd fie arendas
al vdmilor. Consulul rusesc exercitd o putere nelimitatd. Justitia nu
mai existd; cAnd e vorba de un proces intro un supus rusesc si Intro
un pämIntean, procesul e sigur cdstigat de Muscal. Lui Napoleon
li displdced acéstd. supunere la Ru§1 a lui Caragea si tntrebd pre
Ledoulx ce crede el despre Domnitor. Acesta diced cAtre Maret, in seri-
sOrea sa din Bucuresci, din 17 Martie 1813 : 1Nu-mi voiii permite sd
resolv problema asupra Principelui Caragea, dar privesc ca o datorie
a mea de a da sémd E. V. de cele ce se petrec sub ochil mei., (1)
0 lund aprOpe mai tArcjill, ministrul Maret intrébd pe Ledoulx, earl
sunt corespondentii lui Caragea in Paris si in cele-lalte capitale, si
in ce sens ace§ti corespondenti ii fac raportul despre situatiunea Eu-
ropel ? (2)
S'a putut bdnui un minut, cd corespondent al lui Caragea la Paris
puteh sl fie cunoscutul Gaspar Belleval. In adevAr acesta Inca pe la
finele anului 1812 a cdpétat permisiunea de a se reintOrce in Franta. (3)

(1) Vecli nota lui Ledoulx intre actele consulare de la archiva. M. af. Str. din
Paris.
(2) Idem nota din 19 Martie 1813.
(3) Due de Rovigo h. Maret due de Bassano, din Paris, 20 Oct. 1812.
Ministrul Politiei informit pe cel al Relat. externe, ca prin decisiunea de la 20 Sept.,
Gr. Francois Louis Joseph Gabriel Luce de Gaspari-Belleval, eancien secrétaire
d'Etat dela P-té de Valachie , are dreptul de a reintrii in Francia. Si i se vestésci
acésta. Iacà nisce informatiuni relative la Belleval.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Lilt CARAGEA 179

Ledoulx la 17 Aprilie 1813 scrie lui Maret, cä n'a putut /Ana astadi
afla cine este corespondentul lui Caragea la Paris, dar ca scie ca cel
de la Viena este un Grec numit Belio. (1)
Se vede de eel cu câtä iscusinta Caragea pAzi secretul relatiunilor
sale politico cu cavalerul de Gentz. Acest secret 11 pusese de Gentz
ca conditiune sine qua non. (La seule condition sur laquelle je dois
des a present insister, scrie de Gentz, est le secret le plus absolu, taut
sur mon nom que sur la correspond ance ; car si la chose venait
d'être connue ici (Viena) ou ailleurs, adieu rindépendance (?), a la-
quelle je tiens par principe et qui m'est indispensable pour bien ré-
pondre a l'attente do mon commétant.) (2) Audi ! independenfa, cand
el avea sd fie ecoul lui Metternich !
Sub influenta campaniel incepute de Napoleon, Ledoulx so silesce
a aduce pe Caragea fati§ in partea Francia. L-a sfatuit sa nu tie cu
Muscalii i Vodit a paru frappé de toutes ces vérités. Ii m'a fait
comme a son ordinaire les plus grandes protestations d'attachement
pour la France; mais je sais d'une maniere a n'en plus douter, que
ses correspondants gréco-russes égarent tout-a-fait ses principes. Con-
duita sa privata e partiala., (3)
Nu isbutesc silintele lui cäträ Caragea in acésta directiune. In aceeaqi
nota a sa recunósce, cd influenta muscalésca este covir§itöre.
Caradgea est faible de caractere. Ii voit les Russes gouverner a

De Gaspary Belleval edtrd Afacerile strdine Prusiane.

Bucuresci, 7 Septembre 1813.
Cere a i se primI serviciile in Turcia, ea-i este cunoseuta prin 16 ani de loeuinta
acolo. Iorga, Ade i frag. II, pag. 494.
La 27 Septembre 1813 Belleval genie direct Regelui. Arata efi a primt indigenatul
in Prusia.
A servit pe langa Domnil Moldovei i Valachiei ea .secrétaire d'Etat ayant le dé-
part. des Affaires étrangères,--cet emploi uniquement créé pour moi fut supprimé,
quand je eessai de l'exercer..
tal propune serviciile, pag. 495.
Afacerile straine resping eererile ml Belleval la 4 Novembre, 1813. Ibid., pag. 495.
Belleval nu se descuragiaza §i in 8 Ianuarie 1814 réspunde ministrului Afacerilor
stréine, spuind Ca o si-1 tramitä raporturi politiee cu sciri mai rapecli decal cele
ce-i vor veni de la Constantinopole. Pag. 496.
(1) Vecli nota lui Ledoulx catra Maret din Bueuresei, 17 Aprilie 1813. Aceste acte
nu vor intarop a se publich in colectiunea Hurmuzachi, de aceea nici le aducem
aid integral.
(2) Apud Challemel-Laeour in Revue des deux mondes, 1868, 1 lunie.
(3) Nota lui Ledoulx cAtrà Maret, din 3 Aprilie 1813.

www.digibuc.ro
180 V. A. URECHIA

Berlin; il a des correspondants mal intentionnés qui augmentent sa

pusillanimité...) Caragea va fi scapat numai daca Francia va cd§tiga
noue victoril.
Asemenea constatare Impinge pe consulul trances sä amintésca, ca.
onumai Principe le Sutu este actualmente devotat Impératului Napo-
leon, dintre toti Grecii: §6se ani de adversitate nu 1-ail schimbat
bine era sa fie fost el acum Domn )
Iata cum cu 6 ani mai fnainte se pregatia Domnia Sutescilor.
Caragea se rUcesce cu atat mai mult in relatiunile sale cu Ledoulx,
cu cat de Gentz, in depe§a sa din 2 Februarie 1813, II demonstra ca
Austria singura 'Ate ajunge sa aduca pacea in lume. (1) .
Intealta depe§a de la 11 Marte 1813, de Gentz pune In relatiune
faptul, cif insäsi Rusia se arata dispusa a nu mai urmari politica sa
veche, egoista, turbulenta, avidd de cuceriri §i de dominatiuni
T6te aceste informatiuni erau de natura a indeparta pe Caragea
de Francia, in loc de a-I apropia.
Cand la 1813, Martie 29, Austria deveni. aliata Rusiei §i and apoi,
In primele dile din Aprilie, RuOi intrard la Hamburg, Caragea nu
mai ava reserve fatä de Ledoulx. Fleischackel si cu consulul rusesc
sunt stapani pe situatiune. Ledoulx scrie lui Maret in 17 Aprilie :
L'entree des Russes a Hambourg a achevé de faire perdre la raison a la Cour
de Caradja ; tout ce que je dis actuellement a ce Hespodar n'est écoutó qu'avec
cette froide politesse qui caractérise si bien la duplicité des Grecs. Les ministres
font les conjectures les plus malveillantes.
La 25 Aprilie Leodoulx adaoga a scrie:
Les succès des Russes rendent ma position tout a fait pénible (au milieu de ces
Grecs). De când tistea neamica e la Dresda, Lipsca, Hamburg... le credit du con-
Mil de Russie est month' au pont de rendre toutes mes démarches presque nulles.
Succesele nea0eptate ale Francesilor de la 2 Maiti (Lutzen), de la
Bautzen, Wurtchen §i Hoch-kirschen (19-22 Maiii) schimba insa, dui:A
cum era de prevëdut, directiunea giruetei de la Bucuresci. Deja dupu
victoria de la Lutzen, Ledoulx scria lui Maret:
Victoria de la Lutzen a fost publicati la Bucuresci.
6 Il me serait difficile de rendre avec assez de vérité a V. E. l'effet que cette vic-
toire a produit dans ces contrées. Le Prince... semblait n'être plus le male homme.
Il a été jusqu'à me dire qu'il respirait enfin!
Mud Monitorul Universal trances sosi in Bucuresci, aducênd de-

(1) Vedi pag. 6 din cartea Comitelui Prokesch Osten fir".

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltd CAIIAGEA 181

taliile bätäliei de la Lutzen, revirimentul la Curtea 1u Caragea se Mai

§i mai pronuntat :
Ledoulx scrie (1) la Moniteur Univ., aducênd scirea afaceril de la 2 Maid : .Les par-
tisans russes en Valachie sont consternés et je puis déjà annoncer a V.E. que l'esprit
public commence, dans ces contrées, a etre en armonie avec les aigles victorieuses
de notre grande nation. Le Prince Caradja regoit tres freq-t des estafettes de
Vienne... Le trimite indata la Constantinopole. L'entrée de S. M. a Dresde a frappé
ici tout le monde d'étonnement. Le Prince m'a dit que le grand visir en le remer-
ciant du soin qu'il a de le tenir au courant des événements de la guerre, lui exprime
tout le plaisir qu'il a ressenti en apprenant la victoire remportée par S. M sur
l'ennemi naturel de l'Empire Ottoman.
La 16 Iunie 1813 Ledoulx adaogd :
Spiritul public in Valachia... commence a revenir en faveur du vainqueur. Les
partisans 'lases se taisent; le Prince prend des formes plus amicales vis-à-vis de
nous; les sujets de S. M. sont dela traites avec plus de douceur.
Ne mai venind la Bucuresci cate-va ji1eveti favorabile Muscalilor, Ca-
ragea, pe care Ledoulx flu uitd de a-I numl, «noire faux with>, a is-
butit sd-1 facd a dorl impdcarea cu Fran cia §i I-a indemnat sd scrie
insu§i o scris6re ministrului Maret. (2)
Le Prince Caradja parait desirer aujourd'hui la bienveillance de notre gouver-
nement; aue ce désir soit sincere ou non, j'ai cru devoir pour le bien du service
lui laisser entrevoir l'espérance de Pobtenir. II me remet aujourd'hui une lettre
pour V.-E. en me priant de la faire parvenir sfirement.

(1) Bucuresci, 1 Iunie 1813.

(2) Nu-1 de mirare ca Caragea se decide a adresa lul Maret urmätórea epistola:
Bucarest, 26 Juin 1813.
Les qualités éminentes de V. E. et la haute reputation, dont elle jouit a si juste
titre, m'avaient depuis longtemps inspire le désir de prétendre a l'honneur de sa
conaissance directe.
Le passage par Bucarest du courrier se rendant pres de V. E. m'en fournit l'oc-
casion et je la saisis avec empressement pour faire hommage a V. E. des sentiments
dont je suis anime,
Je suis flatté, Mr., que le Consul de S. M. Impériale et Royale en Valachie, aura
déjà porte a la connaissance de V. E. l'attachement que j'ai voué a la nation fran-
caise, alliée de temps immemorial et toujours amie de la Sublime Porte Ottomane
et la part quo je prends aux intérêts des sujets de S. M., qui se trouvent dans
le pays,
Je m'estimerais heureux si. V. E. vent bien croire aux témoignages qu'on aurait
pu donner en ma faveur et si elle daigne me fournir l'occasion de faire preuve
de mon dévouement et je la supplie d'agrder la haute consideration avec laquelle
j'ai l'honneur d'être, etc.
Prince de Caradja.

www.digibuc.ro
182 V. A. IIRECHIA.

Ledoulx indOmnA pro eful sëti Maret sA nu refuse de 'a rbspunde

lui Caragea, cad o simplA scrisOre produce cAte odatO efecte forte
_salutare asupra spiritului unui Gospodar3. Armistitiul de 40 de dile
acordat de Napoleon, dupa ultimele lui victorii, aratä pe acest suveran
din nog stApAn situatiunii.
Ca säll manifesto apoi apropierea de Muscali, sad cel putin de tripla
aliantA, ori de puterile earl aveail s'o semneze neintardiat, Caragea,
la momentul psichologic, and intelese ca Napoleon e pe clued (la 14
Aprilie st. n., se Meuse coalitiunea Puterilor europene la Gand i la
18 Iunie se intimplase invingerea de la Vaterloo), inceptt a se purtA
fOrte rëü cu representantul Franciel la Bucuresci, Ledoulx.
Acesta, la 28 Iunie, scrie din Bucuresci cAtre Principele de Benevent,
ministrul Afacerilor strAine din Paris, el pe cat timp Caragea sciü pe
Napoleon in piciOre, s'a purtat bine cu dinsul, a fost impartial cu re-
presentantil tuturor Puterilor, iar dupA ce regalitatea s'a infiintat in
Francia, inchipuindull cà Francia nu va mai avO inriurire pe l'Angd
imperiul otoman, on cä Rusia singurA este de temut §i de respectat,
ca una ce singurd are inriurire la numirea i la mazilirea Domnilor
Romani, pa OM diva Il manifestA rea vointO pentru Ledoulx, pentru
supuOi francesi.
Restul anului 1813, cu alternativele de succese i de perderi ale lui

Maret, dupi povatuirea consulului Ledoulx, nu Intarclie a easpunde lui Caragea

in modul urmator :
Maret cdtre Printul Caragea.
Dresda, 11 Iulie 1813.
Princip e,
SerisOrea ce Excelenta Wistrd mi-a fdeut onórea de a-mi adresh la 26 Iunie, mi-a
fost remisd la Dresda, unde se intórse Maiestatea Sa, in timpul armistitiului care
a urmat primele sale victoril. Ed sant cu atilt mai. malt simtitor la dorinta ce vol
exprimati, Principe, de a aye relatiuni cu mine, ca cat ed impdrtdsesc sentimentele ce
ye indémnà sa le formati. Maiestatea Sa va lipsi cfite-va ile pentru a *visith nouele
armate cari yin sd se reunéscd cu fortele, cu cari ea a deschis a0 de glorios cam-
pania. Efi 11 void intretin6 la reintórcerea sa despre dispositiunea ce vol ati bine-
voit a-mi exprima. Maiestatea Sa ye va fi multumitóre pentru protectiunea, de care
supu01 sbi vor continua sä se bueure in Principatul ce ye este incredintat, i ea
va vedé cu plecere cã sistemul de amicitie, ce-1 unesce ca Sublima Pfirta, este
exact urmat de unul din oficeril Indltimel Sale, care se bucuri de favórea el cea
mai mare §i de inalta sa Incredere.
Am on6re de a oferl Excelentel V6stre asigurdrile inaltel mele consideratiunT.
(S.) Maret due de Bassano.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 183

Napoleon, face si pe Curtea din Bucuresci O. nu mai scie incotro sail

mai intOrca vintrelele. Din luna lui Iunie, de cand cabinetul de la
Viena devenl central tuturor negociatiunilor, Austria, si deci agentul
el Fleischhackel este cu deosebire omul cjilei pe langa Caragea. La
inceputul lui Julie 1813, se lAtesce in Bucuresci si Iasi ba si la Con-
stantinopole svonul ca, daca pacea nu se va face, Austria va fi aliatu
Rusilor. Acóstä sciie o confirma gGazeta de Petersburg). Deci girueta
de la Curtea din Bucuresci se raised violent intre cele douè curente
Austro-Rusesc. (1)
Intro aceste, la 10 Iu lie 1813 sbucnesce ciuma. Ledoulx raportéza
lui Maret, ca acésta epidemie a isbucnit intr'o manastire la o mica
leghe depArtata de Bucuresci si ca terOrea este mare in capitala Orli.
Cel cu dare de 'liana fug din Bucuresci care in cotro. Pana la 15/27
August 1813 murira 92 de Bucuresceni, in 8 dile, isbiti de acésta. bola.
Cu tOta grOza Mei, Caragea retras din Bucuresci la Cotroceni, ne
scap6nd din vedere declaratiunea de rasboiil Mc-LIM de Austria contra
lui Napoleon la 3/15 August si apol incheerea Triplei-Aliante de la
2-9 Septembre st. n.; cunoscênd resultatele bataliei de la Lipsca
(16 19 Octobre); luarea Dantigului de Muscall dupA un an de asediil ;
intrarea Prusienilor la Amsterdam, in 24 Novembre.... pe tóta diva
mai malt isi intorcea fata de la Ledoulx.
Inca inainte de finele anului 1813, Caragea profitä de presents. hit
Talleyrand la Viena, ca sa staruésca pe lânga dinsul sa recheme pe
Ledoulx. .

In asa imprejurari intelegem cele ce Ledoulx scrie:

,x Consulul Rusiel este singurul ascultat. Supusii si protejatil rusi
sunt singuril cari obtin dreptate. Acdstä atentiune mica este impinsa
ash de departe, in cat consideratiunea nóstra a &jut cu total intr'o
stare de nesuferit. La Iasi, Francesil ail fost maltratati, fara ca O. fi
putut obtino reparatiune. Aici, uitand ea pavilionul regal Mae de-a-
supra easel consulare, uitand respectul datorit florilor de crin si co-
cardel albe, mai multi Francesi ail fost insultati de Greci. Am reclamat
cu caldura, impins chiar de a duce plangeri la Constantinopole, WA
ca D. Principele Caragea sa fi vrut a arunca o privire asupra capitula-
tiunilor nOstre. In sfirsit, Domnule, acum in urma, o insulta grava
fiind facuta consulatului, eil m'am hotarit de a expedia printr'un curier
plangerile mele la Ambasada Maiestatil Sale, la Constantinopole. Eti
nu voiti intretind aici pe Alteta Vostra cu tóte am6nuntimile plicticOse

(1) Vedl nota WI Ledoulx eiitri Maret, din 9 Iulie 1813.

www.digibuc.ro
184 V. A. URECHIA

ale acestei insulte, sperând cn d-1 ambasador va obtine cu wiring

reparatiunea care ni se datoresce. Voiü eità nurnal o singurn frasn
pronuntatà de D. Principe le Caragea, §i aceea pentru a da Altetel
V6stre mèsura opiniunilor sale actuale.
(Asupra dreptelor observatiuni ce eü II Medi, el a indräsnit sä-mi
spund:
(Nu mai este ca in timpul lui Napoleon; acurna ea pot sonie direct
Regelui Vostru pi sei-1 fac th te reoheme, dacci acésta mi-ar conveni. ,
El a addogat en ironie o multime de lucruri a§à de ridicule, ca §i
modul WI do a ved6.
(Am tot dreptul de a spud, en Ambasada va luà in consideratiune
dreptele mele plangeri §i c POrta nu va face nici o dificultate de a
ordond Printului Caragea de a aye pentru consulatul Maiestatil sale
prea crestin aceleasi consideratiuni ce le are pentra acei ai altor Puteri.)
Nu avem anume detalii asupra scandalului intimplat contra cdruia
reclamn Ledoulx. Din notele acestuia resultd, cä all fost insultate dra-
pelul si scutul regal frances do la 'Arta consulatului de nisce Greci
din Omenii Curtii si ed. la una din petrecerile de pehlivnnil de la Curte
all inchipuit un manechin imbrdcat in haine de ofiter frances, avênd
si panglica legiunii de onOre la pept, §i servitoril palatului ii aruncail
de la unul la altul spre marele chef al spectatorilor, intro cari insusi
Domnitorul. In Hurmuzaki se pot vedé protestul §i raportul, earl ad
motivat plecarea din Bucuresci a lui Ledoulx.
Talleyrand, la 6 Ianuarie 1814, scrie, colegului sell Jocourt cum cd.
Domnul Muntean i-a adresat mai multe tnnguiri contra lui Ledoulx §i
en i-a satisfdcut cererea. Talleyrand vestise in adever lui Caragea, cn
Ledoulx fusese indepdrtat. In faptn, in ultimele luni ale anului 1813,
nu mai gnsim pe Ledoulx la Bucuresci §i pare cn e dus la Constan-
tinopole. La finale anului insd, Ledoulx se intOrce la Bucuresci. Cara-
gea reclamn din noti la Talleyrand §i acesta scrie ministrului Jocourt
in 6 Ianuarie, cd int6rcerea lui Ledoulx in Tera-Romanoscä, dupn ce
Talleyrand a fost vestit Jul Caragea rechemarea acestui consul, este
necuviinci6s1. §i deci cued Talleyrand, ca Jocourt sn trimitä ordine
lui Ledoulx de a plech din Bucuresci imediat la noul sell post de
consul, la Rodos.
Marile evenimente din centrul §i apusul Europel, din 1814, au exer-
citat de sigur influenta §1 asupra Principatelor. Partidul anti-muscti-
lose primesce o loviturd grea, din faptul cdderil Imp6ratului Napoleon.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 185

Italinski devine iar omnipotent la Constantinople. (1) La Bucuresci

si Ia reveniail consulii rusesci.
Campania luI Caragea contra representantului frances din Bucuresci
era de sigur incurajath de consulul rusesc. Neindoios, cä ambasadorul
rusesc din Constantinopole ajuth pe cat .mai bine pe Caragea In re-
clamatiunile lui la Pórth contra lul Ledoulx. De sigur eh a mésurat,
cá cu cat se imbogatise mai mult, pe atata crescuse si inriuirea lul
Caragea la Constantinopole, ash ch nici acushrile ce acolo strabdteati
din Ora in contra stOrceril el de catre Domnitor, ne cum reclamatiu-
nile Id! Ledoulx nu puteail sh-1 insphiminte. Departe de all perde
trecerea pe langh Vizu1, la finele lui Maid 1814, Sultanul trimite lul
Caragea, prin unul din boeriI partisan! al* lui, un nog hat plin de
laude i Insotit de un inel impodobit cu diamante, ca dovadd a bunel
opiniudi de care Caragea se bucurd in Turcia. (2)
La acOsta data, P6rta permite id! Caragea sh invasch exportarea
de grane in Ardeal, unde era fOmete. (3)
Acésta distinctiune o vede cu propriii sOI ochl Ledoulx, care, cu tOte
ordinile prirnite de plecare, rOmasese In Bucurescl. Se pare eh avir
chiar i asupra lui Ledoulx 6re-care inane* solemnitatea primiril
de afro Caragea a firmanuld insotit do daruri de la Sultanul, la
5 Iunie, cad printr'o nota a lui dare Talleyrand, din 13 (25) Tunic, se
arath mai putin dusman Domnitorului Muntean (4).
(1) Moniteur Universel. No. 129, Lulli., 9 Mail' 1814.
Din Constantinopole, de la 26 Martie se sung ea Italinski, arnbasadorul Rusiei, care
era acolo de 2 gni, a fost primit in audienta de Sultanul i de Vizirul tavec toutes
les marques de distinction dues a un personnage de son rang et au reprasentant
d'une puissance voisine aussi eonsidérable.,
Acésta receptiune fieuta lui Italinski era in legatura cu seirile ce Tncepeali a veni.
la:Constantinopole despre concentrfirI de trupe ruses&
Din Valachia se primesc in Iunie si Iulie 1814 sciri, Ca Rusia concentra ostiri la
fruntaria Poloniel.
(2) Moniteur Universel. No. 197, Jeudi, 16 Juillet 1814. Constantinople, 10 Juin.
Le 5 du même mois (Juin), un boyard a éta expédié a Bucharest pour porter au
Prince Karadscha un hatt très flatteur du Grand Seigneur avec une bague garnie
de diamants, comme une preuve évidente de la satisfaction de ses services.
(3) Borg hiovici cdtrd Rege. Constantinopole, 10 Iunie 1814.
Sultanul a permis exportul a 60.000 kile de grafi din Valachia In Transilvania,
unde e fómete. Pag. 497, Iorga.
(4) Bucarest, 25 Juin, 1814.
Le Prince Caradja, dont la conduite dans ees derniers temps a éta tras mesurée,
jouit un moment d'une tree grande confiance; ii vient d'en recevoir un tamoignage
rare dans l'empire Ottoman: c'est une lettre 'autographe du Sultan avec un au-
perbe poignard, cadeau tres honorable pour les Princes Grecs.

www.digibuc.ro
186 V. A. TIRECHIA

Mai tenace Caragea in ura lui contra lui Ledoulx. Acum mai cu
séma, cand Napoleon nu mai era O. cand Ludovic al XVIII-a intrase
la Paris, Caragea adresazd din nog scrisOre lui Talleyrand §i reclamd
din nog in contra lui Ledoulx feel mai incomod domni§or care vr'o
data a fost adversarul metp.
(Vice-consulul natiunii francese, d-1 Ledoulx, cu uniforma de marepl
de Francia, §i cu pretentiuni de ambasador, s'a facut in Bucuresci
corifeul tutulor intrigilorz.
Cauza ocasionala a ultimelor suparari ale lui Ledoulx, Caragea o
pune pe sama unei Mtn dintre un ciohodar Domnesc i vizitiul d-nei
Ledoulx. Acesta voia sä trdca in gOna cailor intr'o strada, unde era
adunare de lume. Ciohodarul Domnesc apuca can* de frane ui-i opresce.
De aci arta §i batae intro vizitia i ciohodar. Ledoulx declara, el s'a
insultatpavilionul frances i vechea neintelegere dintre consulul frances
Domnitorul Caragea iea din acel moment fata unui conflict diplo-
matic. Acestea le arata scrisdrea lui Caragea din 7 Iu lie Mil Tal-
leyrand, in cuprinderea urmatOre :
Principele meg,
Absenta Altetei Vóstre din scena politica fu epoca calor mai mad nenorociri ale
Europei i reintórcerea sa insémnii Pacea. Cel dintâitt om de stat al secolului sell,
ministru al celei mai puternice Monarchii a cre0infitatil, pe lângà un Monarch pe
care virtutile, luminile i nenorocirile sale 11 fac obiectul a tuturor respectelor §i
speranta lumii civilisate. Ast-fel este tabelul consolator, ce acésta Francie, alth data
arbitra natiunilor, mai apoi mlaciul lor, presinta astficll tuturor sperante pentru
repaosul i prosperitatea popórelor. Deci, Principe, cu o plini incredere yin in acest
moment a care asistenta Vóstra contra celui mai incomod domn, care vr'o data
a fost adversarul mail. Vice-consulul natiunil francese, d-1 Ledoulx, cu uniforma de
mare§al de Francia, I cu pretentiuni de ambasador, s'a fdcut aid corifeul tu-
turor intrigilor, protejéza partidele, se rasboesce contra altora, onorézi pe cine-i
place, arunca disgratia sa celui care n'are noroc sa-1 convina ; i 1.6111 mea noroc
me pune in primul rang al acestora. Ea nu fac de loc Altetei Vóstre istoricul tu-
turor gravaminelor, de cad am avut a me plinge. Odata numai am facut acésta.
Acésta fu in luna lui Februarie 1813. Ocasiunea fusese neinsemnaté, i E. S. D.
Ambasador imI faca dreptate. Acésta va fi a doua i indrasnesc sa sper, cel putin
eli o doresc cu caldura, ca acésta va fi ultima. Sunt cate-va (Pie de and un alba-
nes al d-nel Lodoulx ava o cérta cu unul din ciohodaril mei, sau paji. El priml
cate-va lovituri, cad nu Mara urme de loc. Causa fu ca trasura acestei dame,
fiind oprita in o strada de o ingramadéla, vizitiul sëd vrol sa forteze trecerea, cu
cea mai mare iutelà, intr'un loc forte strimt, impedicat de o multime de trecOtori.
Pajul melt, care era acolo de servicia, temandu-se ca cine-va sa nu fie calcat, pentru
a modera iutéla cailor, se arundi inainte §i-i opri de &Lie. Albanesul d-nei Ledoulx
se dete atunci jos de dupa trasurft i bath pe pajul melt. Apoi d-1 Lecloulx imi
trimite plangerea sa prin cltiar albanesul .sOtl. Din partea mea, eft vroii sä ascult ei

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LC/1 -CARAGEA 187

pe paj. NicI until din doi nu voiah se fie provocatorul. Pentru mai mune convin-
gere, d-1 Ledoulx hotfiri se face. o anchetà la fata locului; tot ash am recut si eh si
amandoue resultatele se gesire inse contradictoril. In fine ca la nisce agenti de
asemenea specie, se póte presupune o educatiune forte negligiate i grgeli din
ambele; pArti eii am trimes; si se propane d-lul vice-consul de a imperti i pedépsa,
pentru ce in definitiv el cerei una. La acestra propunere el alerge la mine plin de
manie, amenintandu-me el se va duce se se plange insusi si-mi ceril un pasaport.
Mirareo mea In extrema 0 eii 11 réspunsei: d-le, nu mai este timpul lui Napoleon.
Ludovic al XVIII-a are alte principil. Tot ceea ce el a vrut se riposteze este ne-
demn de un frances, i eh nu indrAsnesc s'o acrid Altetei Vóstre. Ast-fel este, Prin-
cipe, detaliul acestei miserabile, dar ciudate afaceri. Dace Alteta Vóstre a fost in-
formate de insolenta cea peste mesuri a d-lul Ledoulx in purtarea sa; dace ea a
fost incunoscintata de discordiile i scandalurile causate de acest caracter cu totul
indresnet; ea va binevol a ajutii contra hal pe supusil unui stat care, de trei
secole, fu cel mai intim 0 cel mai fidel aliat al Augustei si gloriOsel case a Franciei,
si care nu póte deck se voisce cn multi ardOre a reinol legiturile sale en Mo-
narchul asi de just dorit, pe care cerul ni 1-a redat de curand.
Am oneirea de a fi

Nu scim dacA Talleyrand a rèspuns la scris6rea lui Caragea. E pro-

babil a nu, de Ore-ce el trimete o a doua scris6re la 20 August 1814,
prin care revine asupra cestiunii numin d-o catä de slugi (querelle de
valets). In ac6stA a doua scrisOre mai mult ca in cea dintâiü, Caragea
face paradA de sentimente filo-francese.
Iatä gi acéstd a doua scris6re :
Principele Caragea cdtre Talleyran4.
Bucuresci, 20 August Mt
Principe,
Atasamentul mea cunoscut pentru Francia, arnica si aliata naturald a Sublimei
Porti 10, pot s'o spun, opiniunea stabilitA despre constanta principiilor mele, pro-
beze in destul, ca la virsta la care am ajuns, benuiala, cà mi-am schimbat sentimen-
tele, n'ar puté si fie primite; dar sunt 0 mai afectat de intreprinderile reutitii de
a me pune red cu Francia. Din aste pricine, am onóre de a mai vorbl iarAi cu
Alteta Vtistre despre tracaseria ce mi-a recut i pe care o urméze cu inversunare
vice-consulul natiunii francese.
Am avut, Principe, onórea de a ye face cunoscute, in trate veracitatea lor, ame-
nuntele certei de valeti (guerelle de valets), din care d-1 Ledoulx face manifestul
declaratiunii de resboid contra mea. Ceea ce nu sciam atunci, e ce facia la fata lo-
cului scene! un proces-verbal de informatiuni semnat de catl-va indiviyli din drojdia
poporului, devotati liii. Acesti indivii aunt cei mai multi Omen! fAr' de di:IRMA.
Am probe la acesta in tribunalele Principatulul meal, prin reclamatiuni Oilnice, ale
ceror motive Bunt urmAtórele :
Cati-va scilpari din insulele Ionice, din provinciile de pe térmul dreot al Dundril
si din alte terl ale Turciei, earl nu prea acid bine ce 0 Francia, dar earl din faime

www.digibuc.ro
188 V. A. UREMIA.

ad aflat ca se aflil in acest oras un consul frances, care isi permite de a protege,
la trebuintfi chiar contra politiei si drepturilor Orli, se grabesce de a se pune sub
scutul lui. Dar in adevOr, cainta urméza dupe. 6rba incredere, We ce tinguiri
repetite imi spun, ce, din causa ciumei, multi din tipuri de acest fel de al d-lui
Ledoulx ail murit anul trecut, si ca clironomil lor legitimi n'ad gesit dupe ei de-
cat peretil gol si nemiscetgrele ; si pane astadi reclamatiunile de mobile si de bani
se urea la suma de 150.000 lei. Asa dar sigiliele puse de el (Ledoulx), dupe mOrtea
acelora, se vdd ce Wad fost decal, formalitetile ilusorii si din depositele incredintate
in manile lui nu s'a ales mai multe realitate.
Asupra acestor fapte puteam autorisa si primi reclamatiuni serigse. Póte ce. eram
dator, dar scandalul ar fi lost neplecut natiunil francese; am preferat deci mij-
locele acute ale conciliatiunii. Unul din primii boeri al Valachiei, d-1 Vornic Sled-
neanu, magistratul insiircinat cu afacerile de acOste nature, a fost trimis de mine
la el, ca se trateze de aceste trebi, si a fost insultat de el. In scrigrea, ce avusel
onórea de a scrie Altetel Vgstre, In luna lui Iulie trecut, ea a vdclut tecerea mea
asupra acestor gravamine, si dace astedi nu mai perseverez in aceeasl modera-
tiune, este pentru ce d-1 Ledoulx me silesce se probez, ca. e cel putin f6rte distras
si ce asertiunile si procesele sale verbale nu merite mai multe creclinta, de cum sigi-
liile si depositele sale n'aii realitate.
Dace e adevarat ce spiritul de conciliatiune este calitatea necesare ori-carui agent
politic, repet, d-1 Ledoulx este de caracterul cel mai antidiplomatic, si mai ca este
cu neputinta de a ave de tratat cu el, fere de a primi de la el insulte. Suprim nu-
mergsele probe despre acésta. TM' nobilimea teril se jeluesce de el.
Dar ceea ce e si mai funest, este acea aviditate de intrigi, care duce discordia in
familii, silindu-se in acelasi timp s'o aprinde intre autoritati. El a aruncat in de-
solare pe una din cele mai intaiii, din cele mai puternice si mai numer6se case
din Valachia ; surprins de un june boer din acéste familie, intr'o circmnstanta in
care tidgrul boer primie cel mai mare ultragiii, a lost (Ledoulx) maltratat si be-
tut. Acéstd aventure, ajunsi la cunoscinta publich, fit de un mare scandal si con-
sterna mult pe cei-lalti agenti strain! afletori aci. De aste date nu 1-a trecut prin
minte se se jfiluasca despre cele intimplate, la Ambasadorul sOil.
Jeluirea ce a dat contra mea de curênd a ocasionat din partea Ex. Sale o note.'
&Are Naha POrth ; si eii am fost silit se-mi fac raportul meii, si M. Sa Imperato-
rul, stkpanul meii, gesind ce sunt in tot dreptul med (irrépprochable) in acéste
afacere, m'a oprit de a consirnti se dad satisfacerea ce d-1 vice-consul pretinded de
la mine. Tot* Ex. Sa, d-1 Ambasddor i-a scris se mi-o care, si, la refusul meg,
se inchide Consulatul si se plece. Conformandu-md ordinelor ce aveam, am refusat,
si d-1 Ledoulx a plecat, ca se asculte de acele ale Ex. S. d-1 AndrOossy.
Intemeiat tare pe gma droitureg, mO rezim, Principe, pe conduita mea si esen-
tialmente pe justitia si interesul Alt. V., daca ye! binevol a mi le acordh.
Am ongre, etc.
Principele I. de Caradja.
De astd-datä reclamatiunea lui Caragea este ascultatä : AndrOossy
chemd la Constantinopole pe Ledoulx, sub pretext ca sä sprijine mai
bine §i mai direct reclamatiunile Ambasadorului la Inalta Pórtd, de
satisfactiune pentru insulta adusd de Caragea pavilionului Franciel.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIIi CARAGEA 189

Ledoulx vestesce lui Talleyrand in 23 August plecarea din Bucuresci,

adaugand cä spell cl va aye in curênd satisfactiunea de a-i anuntA,
cA s'a intors la postul ski din Bucuresci gi c5 consideratiunea Fran-
ciei la acóstä Curte grecóscA e complet restabilitA.
Numai la 13 Septembre 1814, cu tOte acestea Talleyrand r5spunde
lui Caragea in mod evasiv, apeland numai la bunele relatiuni ce tre-
bue sä existe intre el §i Francia.
Ledoulx nu pare cu &Ste acestea s5. fi fost multumit de mersul afa-
cerii, de Ore-ce-1 vedem cAutand a dispune bine in favOrea sa pe Di-
rectorul general al cancelariei ministeriului Relatiunilor externe din Pa-
ris. Se pune bine cu sfintii mai mici. Prin ei arca' asigurà po-
sitiunea de la Bucuresci gi a explicA din nod conflictul, legitiman-
purtarea. (1)
Intro acestea se intimpld Inlocuirea ambasadorului frances AndrO-
ossy de la Constantinopole. Andreossy iea cu dinsul pe Ledoulx §i
(1) Scriserea lui Ledoulx catre d-1 Reinhard, Director genera 1 al cancelariel la mi-
nisteriul Relatiunilor externe din Constantinopole, 25 Septembre 1814.
Aratd cd de la suirea pe tron a lui Ludovic XVIII, Grecil se 'Arta' ostil caul
Francia. Principele Caragea, in loc de a repard insulta ne mai audità, care a fost
facuta sub ochil lui consulatului Regelui, a decis prin ultragii continue plecarea sa
la Constantinopole. Nu ye void intretine ed cu detaliile unel afaceri care interesezd
kat de direct consideratiunea nested. Notele oficiale ale Ex. Sale d-lui Ambasador;
rapórtele athenuntite ce i-am presintat ; totul a fost trimis ministeriului si in
aceste acte yeti gds.! convingerea ultragiilor, de car! ne acoper Greciii ultragii, car!
putead nirnici pentru tot-déuna creditul nost ru in provinciile Valache i Moldave,
dud d-1 Ambasador n'ar fi aretat in acéstä imprejur are, ca in multe altele, acest
caracter de Carle, acesta demnitate ce-1 caracterisd i car! impun tuturor inimici-
lor secreti a! Franciel.,
Ledoulx si-a pdrásit la Bucuresci nevasta si copiii, numai ea sti nu se scadd consi-
deratiunea Franciel! In Orient, la inceputul noului regim din Francia, trebne tinutd
sus acesta considerare ! Laudd mult pe Andréossy din acest punct de vedere, chid
Iucrézit energic si in cestiunea lui, ea sà fie de pildd i pentru alti consul!. Caragea
si el, simtind cu tot partidul séd, ed si-a atras o cestiune periculósfi, respilndesce
aurul cu amfindoue mfinile, face sá umble tote resorturile unel intrigi greznice :
false average, calomnii, coruptiuni de tote felurile; el intrebuinteza tote mijlecele,
earl fac a nu isbutl demersurile d-lui Ambasador. Nu ne indoim, eft Al. Sa Prin-
cipele Benevent, vedend raportul d-lui Ambasador in cestiune, se va rostl in fa-
vOrea mea. Dar fiind-cii Principele Caragea se razimi pe vechi legfituri, ce are cu
tinuI din priniii slujbasi ai Ambasadel francese ; incredintat ci acesti Omen!, cari
neconsiderfind deck interesul lor personal ar puté sà presinte lucrul sub un fals
punct de vedere i acésta pentru a atenuà ceea ce e culpabil in conduita Princi-
pelui Valachiei, in privinta nestra ; sciind de asemenea eh nu sunt lipsit de invidiosi,
neamici, chiar printre subordinatii mei, cari, cred, ar puté sä profite de ocasiunea
de a me pune red la biurouri ; am recurs, d-le, la inapreciabila dv. amicitie

www.digibuc.ro
190 V. A. IIRECHIA

ajungend la Bucuresci, in trecerea sa spre Francia, cérca, nici mai mult

nicI mai putin, de a-I impune Domnitoruldi, macar ca. era inlocuit prin
Foresta.
Din Bucuresct cu data de 3 Decembre 1814, Ledoulx scrie lui Tal-
leyrand, alaturand pe langa nota sa un lung memoriii, prin care cérca
a explica si a legitima purtarea sa si face istoricul cestiunit Prin acest
memoria acusa de tradare a intereselor Franciel pe un impiegat de
la Ambasada din Constantinopole, pe Devale, dicand el .acesta a con-
spirat Impreuna cu agentiT Domnitorului Muntean, ca arnic declarat al lui
Caragea. Ledoulx, In sprijinul memoriuldf, alipesce la nota sa si alte
acte justificative, intro carl si copii dupâ raporturile sale anteriOre
catra ambasadoril din Constantinopole si mai cu sama copia decla-
ratiunii d-lui Ruffin consilier la Ambasada francesä, insarcinatul de
afaceri din Constantinopole. (1)
Ruffin, ca sä apere purtarea MT Ledoulx, face biografia lui Caragea
Inainte de a ajunge Domn, tinand sa probeze ca acesta fusese tre-
cut fatis neamic al Franciei.
Domnitorul Muntean, vèclênd cd in mod neasteptat s'a intors la Bu-
curesci incomodul consul frances, nu mai gdsesce alt mijloc de a se
apka contra lui cleat de a cere intervenirea amiculul ski de Gentz
din Viena printr'o lungd scrisOre, In care se tanguesce de purtarea
acestuia si de modalitatea, prin care fostul Ambasador al Franciesi la
Constantinopole, comitele Andréossy, a cercat sä impunä pe Ledoulx,

(1) Ledoulx catre Talleyrand. l3ucuresci, 3 Decembre 1814.

Domnule,
Am onórea de a aduce la cunoscinta Altetel V6stre o amintire istorica, care a fost
intre Principe le Caragea 0 mine; de la restabilirea Printilor no0ri legitimi pe tronul
FrancieL conduits mea a fost dietatit de eel mai profund devotament ; a fost apro-
bath de Excelenta Sa d-1 Ambasador 0 in ultimul loc de d-1 Ruffin, a earuia ates-
tatiune trebue sfi fixeze o judecati exacta asupra sentimentelor Principelui Caragea
in privinta FrancieL
M'am .intors la postul mea 0 Excelenta Sa d-1 Ambasador va aveil bunfitate sa
informeze pe Alteta V6strd de tote imprejurarile ulterióre acestel afaceri. Grecii
afland cd eram inlocuit aici prin d-1 Foresta kit menit la postul de la Rodos, care
este privit in Levant ea un loe de exil, pentru ca cea mai mare parte din paple
sail ministril depu0 acolo sunt surghiuniti, spun in public, cil Principele Caragea a
isbutit ad facd asemenea schimbare prin puternica sa influenti FA cd mi s'a vestit
acésta printr'o scrigre a Altetei V6stre trimish imediat de Caragea la Inalta Pórta.
Totu0 serviciile mele, devotamentul med 0 justitia, care caracterisd pe Alteta V6strii
imi ofera garantia lini0itOre, cd intrigile grecesci nu m'ad fiicut sa demerit.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIT! CARAGEA 191

sä-1 oblige a-I recunOsce din not. Caragea respinge cu tárie acéstä
recunóscere §i declark ca va axe de aprópe priveghere pentru intere-
sele supu§ilor francesI el Insu*i, pand ce Francia va trimite un alt
consul, agreat de dInsul. De Gentz este rugat sA stAruéscä pe langâ
Talleyrand ca sä-1 debaraseze «de acest Ospe incomoth (1).

(I) Iata intréga scrisere a lui Caragea cdtre de Gentz. Buc., 4 NoveMbre 1814.
Mon cher Monsieur Gentz,
Il y a trois jours depuis S. E. Monsieur le Comte Andréossy ci-devant Ambassa-
deur de France pees la S. P. est arrivé ici de retour de son ambassade ; il a ra-
mené avec lui ce Monsieur Ledoulx au sujet duquel j'ai pris la liberté d'acrire deux
fois it S. Altesse Monsieur le Prince de Talleyrand et que S. A. avait nommé par
S. M. très-chratienne a un autre eonsulat, iomme Elle a bien voulu vous l'écrire,
et il insiste a me le faire connaitre comme consul de France A Bucarest, sans avoir
égard a tout ce que j'ai eu l'honneur de lui communiquer.
Je lui ai répondu que puisque Mr. Ledoulx a fermé publiquement le consulat et
est parti d'ici d'une manière très-choquante ; que jrai pris la liberté de porter mes
griefs contre lui a la connaissance de S. Altesse Mr. le Prince de Talleyrand, qui
a bien voulu me faire savoir par le canal d'un ami, que Mr. Ledoulx est nommé
a un autre consulat; que j'ai vu dans les papiers la nomination d'un autre a sa
place et que j'ai été oblige de porter toute eette affaire a la connaissance de mon
gouvernement; il ne m'était plus permis de reconnaitre Mr. Ledoulx comme Con-
sul de France en Valachie, de mon chef. J'ai prié S. E. de vouloir bien faire grace
non seulement a moi, mais encore a toute la noblesse Valaque, a laquelle Mr. Le-
doulx a cause tant de scandales, et de nommer, s'il est autorisé a cela, tette autre
personne qu'il lui plairait pour gérer les affaires du Consulat franettis ad interim,
mais S. E. n'a nullement voulu démordre et persiste a reinstaller Mr. Ledoulx.
Consul de France en Valachie.
J'ai promis a la fin a Son Altesse Mr. le Prince de Talleyrand d'une part, et
a mon gouvernement de l'autre, de me conformer aux instructions que je re-
cevrai, quo je respecterai dans cette intervalle, comme j'ai fait toujours, la nation
et son consulat, mais que je ne saurais me résoudre a être en relation avec Mr.
Ledoulx. Pour toute reponse S. E. m'a fait dire, que Mr. Ledoulx est le veritable
Consul de France a Bucarest ; que malgré tout ce que S. A. Mr. le Prince Talley-
rand écrit ou voudrait écrire, Mr. Ledoulx sera toujours Consul en Valachie, ex--
cepté s'il regoit un ordre formel de la Cour, qui l'en destitue. Que Mr. de Jaucourt
lui écrit en chargeant Mr. Ledoulx de quelques affaires qui regardent son poste
actuel, et que si même il y a eu nomination d'un autre Consul en Valachie, ces sor-
tes de nominations deviennent très-souvent nulles dans les nouveaux gouvernements
et que leur changement est très frequent ; que pour cette raison il autorise Mr. Le-
doulx a reprendre ses fonetions.
Voila, mon cher Mr. Gentz, oit nous en sommes. Je ne saurais vous dire combien
j'en suis peiné et quel affront serait pour moi d'être force d'avoir affaire a une per-
sonne qui m'a insulté et qui est odieuse a la Principauté que je gouverne. J'ai
done recours a votre amitié et vous supplie de vouloir bien interposer vos bons

www.digibuc.ro
192 V. A. 1JRECHIA

In afacerea dintre Ledoulx i Caragea colectiunea Hurmuzaki, su-

plement I, volum II, aduce diverse acte.
In tOta acdstA afacere dintre Caragea i Ledoulx, repetim cd Con-
sulul rusesc a fost un resort de actiune. Ledoulx nu era persona
grata pentru Muscari, de multd vreme. Se ecie ca Ledoulx a fost ne-
voit, in 1812, sA abandone postul din Bucuresci din ordinul Musca-
lilor (1)
Afacerea acésta se Intimpld cAnd in Bucuresci sosise vestitul Consul
engles Wilkinson, autorul cartii: 4. Tabel istoric, geografic fi politic al
Moldovei isi Valachia.) El nu amintesce nimic despre acest conflict,
care urma sd intereseze pe toti. consulil, dacd cu adevArat culpa era
numai a Jul Caragea. (2)
La 1 Novembre 1814 se descide Congresul de la Viena. Turcia nu
este chernatd sd participe la acest Congres. Acésta dA ocasiune de bd-
nuell : se svonesce cd la Congres se va pune pe tapet §i cestiunea
Orientului. Se publicd broprI in acest sens. Chiar Insusl Wilkinson,
representantul Angliei din Bucuresci, exprimd pdrerea, cd eel putin
Principatele ar fi trebuit ImpArtite intre Austria si Rusia, sustinênd
cd nurnai asa s'ar puté impedica intinderea mai departe a Rusig a-
supra Turciei ! ...
Totu*I. Austria i Rusia pAndindu-se una pe alta, cestiunea fa evi-

offices et de supplier de ma part S. Al. Mr. le Prince de Talleyrand, de vouloir

bien m'accorder sa protection contre cette manière impêrieuse de Mr. Andreossy.
Vous connaissez facilement les fumées qui doivent monter a la tête du petit Monsieur
Ledoulx, qui a raison de devenir intraitable, en se voyant appuyd, en dépit de toutes
les raisons du monde Si S. A. Mr. le Prince de Talleyrand daigne s'intéresser a moi
et vent bien me debarasser d'un hôte aussi incommode que Mr. Ledoulx, je recon-
naltrais cette bonté de S. A. comme un bienfait insigne, qui m'inspirera une vive
et dternelle gratitude.
J'attends avec la plus grande impatience votre réponse, mon cher Mr. Gentz, et
vous prie d'agréer mes excuses pour cette importunité et la liberté que je prends
de vous charger d'une telle commission. Je sais que vous voulez bien vous inté-
resser a moi et c'est pourquoi je serai pour la vie etc.
Prince Jean de Caradja.
P. S. Jusqu'a ce que l'ordre formel pour Mr. Ledoulx arrive ici, je m'impose le
devoir de faciliter toutes les affaires qui regardent les Frangais et le Consulat de
France a Bucarest, avec toute la faveur et la justice possible, comme j'ai fait pen-
dant l'absence de Mr. Ledoulx, sans toute fois traiter directement avec lui.
(1) Vedi documentele DCCCCVIII i DCCCCX din Hurmuzaki, Sup. I, vol. II, pag.
697 §i 698.
(2) Vedi documentul DCCCCLXXXIV, Supl. I, vol. II, Hurm., pag. 751.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 193

tata pe cat posibil. Turcia insä, pan/ la care strábatura sgomotele de

impartire a el, Inca din 1813, incepg, dui:a sfatul Franciei, a se pre-
gati din nog de rasboiti, §i in 1814 se adresä la Viena, prin inter-
nunciul Austriac Stiirmer, intrebând ce este adev6rat din asemenea
sgomote ? Ea declara energic, cei se va avèret.
De ad o desfäwrare mai mare in mijlOcele de aparare. Reintarirea
0 reaprovisionarea cetatilor de la Dunäre se face cu energie, dar *i
cu adaus de greutati pentru ambele Principate. (1)
Si cu t6te aceste greutäti, se pare ca la Ia0 se serbOzd cu mare
pompa ultimele evenimente 0 schimbäri din Europa, de mai nainte
de adunarea Congresului la Viena. (2)
Aceste manifestatiuni sporesc num6rul partisanilor Muscalilor. 0
corespondentä datata de la fruntariile ungare, din 2 Novembre 1814,
§i publicatä in Moniteur Universel din 19 Novembre 1814, No. 555,
afirma ea «Les Busses conservent encore un grand nombre de parti-
sans dans ces deux provinces', cu tOte cl <de r6gime des Hospodars
actuels de la Valachie et de la Moldavie est assez doux (??)» §i. cä
locuitorii nu mai manifestä in privirea lor aceea0 nemultumire, ea §i
all/ data. (3).
Cum sd nu sporesca din nog influenta rusOsca in Principate, &and
Vote succesele politicei rusesci erag cu mare zel trimbitate?

(1) Le Moniteur Universel. No. 344, Samedi, 10 Décembre 1914,

S'a publicat o brosuril : Sur le Congres de Vienne. de Lips.
Le projet de partage de la Turquie, qu'on a l'air d'attribuer aux souverains assem-
blés it Vienne, a excite l'attention du Divan, qui a fait demander des éclaircisse-
ments a Mr. Sturmer, l'internonce Autrichien.. Acesta naturalmente a desavuat bro-
sura... mais l'impression est restée et les Tures ont déclaré a Mr. Sturmer qu'ils
étaient prêts a se défendre.. (Gazeta de Nfirenberg).
(2) Le Moniteur Universel. No. 177, de Duminecé, 26 Iunie 1814.
Moldavie, Iassy, lel-er Juin.
.Les grands évenements qui viennent de rendre la paix a l'Europe ont cause
ici une joie universelle et tres-vive, Boit parmi les boyards, soit dans toutes les
classes des habitants. Les consuls d'Autriche et de Russie ont illumine leurs mai_
sons et donnd de fort belles fêtes..
(3) Le Moniteur Universel. No. 655, Lundi, 19 Decembre 1814.
De la fruntariile Ungariei in 2 Decembre.-- Spune cd nu mai este ciuma nici in
Bulgaria, nici in Moldova, nici in Valachia, apol adaoga:
.Le régime des Hospodars actuels de la Valache et de la Moldavie est assez doux,
les habitants ne manifestent plus a leur égard le même mécontentement qu'autrefois.
Malgré cet état de choses, les Russes conservent encore un grand nombre de par-
tisans dans ces deux provinces,.
Astajele A. ILTom. XXILMemoriile Sect. Istorice. 13

www.digibuc.ro
194 V. A. IIRECIIII

In 1815, mai mult decal in 1814, se colporta scirea, cä suveranii Eu-

ropa ail intentiuni ostile Turciei. (1)
In luna Ianuarie 1815 nouë nenorociri si greutäti s'aii näpustit asupra
unei ptirti a Prii-Romanesci, anume asupra judetelor Oltene. Turcil
din insula Adacali, sub pretext a. Téra-RomAnéscA nu dä si cetatii
lor provisiuni, zaherele si sare, precum se da cetätii Vidinului, ail
invadat judetele Mehedinti si Jiul-de-sus si le-au luat in staVanire,
puind ei ispravnici si zapcii, cu indatorirea sä le strInga zahereh si
s'o transporte in cetatea din insula. La ce tristä stare ajunsese téra,
pentru ca o mânä de osteni sä pad ash impune voia lor ! Iatd resul-
tatele desfiintArii ostiril de cAtrti Muscali.
Turcii invadatori aveail de gand, dui:4 ce vor prädà la Strihaia ma-
ngstirea, O. atace si Craiova. Caimacamul Craiovei vestesce acésta lui

(1) Le Moniteur Universel. No. 7. Samedi, 7 Janvier 1815.

Nos lettres de Vienne nous informent du fait important qui suit: Non-obstant la
declaration positive de l'Empereur Alexandre, que rien ne pourrait le faire désister
de son plan de prendre la couronne de Pologne, et qu'il était prêt a. soutenir ses
prétentions par la force des armes, la réponse des Cours d'Autriche et d'Angleterre
a fait changer cette resolution. Cette réponse était que ces Puissances étaient prêtes
a consentir a ce qu'il retint la partie de la Pologne qu'il occupe, l'infortuné duché
de Varsovie, mais qu'elles ne pouvaient le reconnaItre comme roi de Pologne. Telle
est la maniere véritablement curieuse dont eette violente discussion s'est terminée!
Ainsi cette partie de la Pologne se trouve remise a la Russie sans constitution et
sans conditions. Il est a presumer que la même réponse sera faite pour la Saxe,
et que beatus qui tenet, heureux celui qui tient. Cette tournure soudaine des af-
faires corrobore, dans l' opinion de notre correspondant, la vériti du bruit qui avail
circule, qu'une intelligence secrete régnait entre les Empereurs pour effeetuer le
partage de la Turquie.
On croit que l'Autriche a demandé les iles Ioniennes, comme préliminaire de ce
nouveau projet de violence; mais elle ne pourrait l'avoir fait sans renoncer a son
ancien système de ne pas permettre que le beau plan qui aurait réconcilié le ca-
binet de Vienne avec ce par tage, c'est ce que nous ne savons pas ; mais il est cer-
tain que tontes les lettres du congres font mention que cette ma fibre est sur le
tapis. Il y a d'autres personnes qui pensent que ce n'est qu'un moyen de mo-
tiver la continuation des discussions, jusqu'à ce qu'on ait pu convenir de quelque
acte plausible d'une balance nominale qui offre quelque chance de paix, af in qu'il
ne soit pas dit que les principaux potentats de l'Europe se sont réunis et séparés
sans avoir fait quelque chose de semblable.
Le Moniteur Universe!, 6 Janvier 1815.
Din Venetia, la 19 Novembre.
Nous apprenons d'un batiment venu en peu de temps des &Res de la Turquie,
que le Divan est très-alarmé des projets des souverains qui forment la coalition
européenne. On assure qu'il a ordonné de grandes levees de troupes.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 195

Caragea si indémna pe locuitorii din judetele invadate sd fuga care

In cotro. Din vechea óste desfiintata, mai multe cete de panduri se
reorganiséza de la sine-k cu dorul de rAsbunare contra Grecilor apa-
satori. El sunt acusati in actele timpului, cd s'ail apucat A prade ju-
detele de munte. Daca e sa credem afirmatiunea lui Dionise Eclesi-
archul, (1) apol panduril romani se purtard mai 1.611 decal Turcii, cad
«omorA si ardea Omenii si-i prdda si ail prAdat si manAstirile mun-
telut Vom ved6, cA alta e semnificatiunea acestel rasmirite. Si de
Tudor Vladimirescu s'a dis, cä el si cu ai lui jafuiail téra!
Caragea, fatA cii aceste imprejurAri, lipsit de ostire paminténa, I1U
puta deck sa scrie lui Pa§a de la Vidin si Aianului de la Oreava,
ca sa trimita grabnic ostirl turcescl pentru ap6rarea Oltenia si pe de
alta parte a vestit fapta de rebeliune a Turcilor din insula la Pórta
Otomanä. Sosird ostirile turcescl' de apérare, dar acestea erail o noua
greutate pentru térd, cad in mijlocul unel ierni cumplite tArdnimea
era nevoitd sa ducA dupd ostirea turcésca care cu zaherea la Mehe-
dinti si la Craiova. Sultanul trimise firman unui Aian devotat al ski,
sä mai vind cu alta Oste, ca o parte sd stea. in Craiova, ca garnisOnd
apAratOre, si altd parte de Oste sa apere la Dunare si O. oprésca noud
incercari de invasiune a rebelilor Turd din insula.
Temerea de invasiune la Craiova se potoll ; o parte din pandurl
furd prinsi si pedepsiti, dar nu mai putin Ora Ewa pe grumajii s6I
mai tot anul 1815 grentatea Intretinerii ostirii turcesci. Caragea cu
multd abilitate negotia pe langa capil rebeli Turd din Adacali, ca sa-0
Lea supunerea cdtra POrtä si sail arä ertare de la Sultan, promitend
cd vor lash pe Romani In pace. Istetul Domnitor isbutesce in planul
sAil si el mai Intaia vestesce la Constantinopole, ca rebelii Adaclii s'ail
supus. Sultanul, bucuros de acésta scire, trimete lui Caragea firman
de lauda si daruri : un cal arabesc inselat pretios si o blana scumpa.
e Lauda Domnilor al némului crestinesc, rézimul celor mai marl din semintia lui
Isus, Domnule al Valahiel Ischerlet zade Caragea Iancule, fie-ft bune sfirsiturile 1
Printeacéstii a nóstri Imperatésca porunci iti facem cunoscut, cd otcArrnuitorul
Tricalilor si cdpetenie celui despre Vidin, trup al ostirilor nóstre, luminatul sfetnic
si al nostru Vizir velaiii Binbasa (a cdruia slavá pdzéscii-o in veci pre' inalta Tárie)
prin scrisorile sale ail insciintat deund4i cdtrd inalta nóstrd Curte, cum ca Adema
Isalih si Bechir, fratil mortului Regep, ce ail fost inehiel in cetatea Adali, ad ciiclut
cerênd de la nol ertarea celor gresite si milostivire, pentru care dupii prea inlelep-
tul Imperatesc al nostru cuget ce avem spre a ne milostivl si a milui pe cel
cari se apucd de pulpanile milostiviril nóstre, am dat mnalta a nóstrà poruncd serial

(1) Vecli Tesaur de Monumente. Vol. II, pag. 233.

www.digibuc.ro
196 V. A. IIRECHIA

cu insài Imperatesca nóstrA mAnti ata luminatul Vizir al nostru, daruindu-le

acestora ertarea ce afl cerut ; iar in cele dupA urmil aii sosit si ale tale ata nol
scrisori vestitOre, cum a dupä cuprinderea Imperiitescii nóstre porunci, si dupA a
nestrá Imperdtesa vointk numitul Vizir al nostru afl adus pe numitii frati at Re-
gepului afard din cetatea Adali si 1-aii trimis cu tete familia lor, iar cetatea Adalii
aü dat-o in maim Capugi-basil Curtii nestre, cinstitul Dervis-Beit; de care acesta
ne-am incredintat si din scrisorile numitului Vizir al nostru, ce in urmii au venit, si
asgcu ajutorul lui Dumneclett aü luat sfirsit §i acéstä grijA a lucrurilor despre Adacli;
iar tu fiind-ca esti din slugile cele credincióse ale prea puternicei, neclintitei i. veci-
nicei nestre Impeatii si din cele care urmezA pe calea cea dréptk ridicat de in-
sfisi a nestrA manA i ramuré de de-a-drépta nesta sAdita, care dupe firesca ta
dreptate, intelepciune si credintd te-ai aretat cu osirdie spre cea dupti plficere sà-
virsire a tuturor trebilor la care te-al orinduit, si de and ti s'aii incredintat Dom-
nia Valahiel at otarmuit intru dreptate, cu mare silinta i privighere, tote trebile
ate privesc asupra ta, sail ti s'aii poruncit de prea puternica nestra Imperatie, in-
tocmai dupd inaltul si prea dreptul cuget al nostru i dupä trebuinta intimplérilor
vremil, iar mai virtos cele la pricina Adalii te-ai aretat cu credinciósfi avnil si
silintà de a insciinth mai naintea tuturora de sfirsitul acestei pricini, si tote acestea
s'ail aretat forte plAcute si liludate de cdtre a nesta MArire si nu putin ne-am bu-
curat, cáci si intru acésta te-al silit de a-ti areth atrii nol credinta cea cu supunere,
fii taind a pururea si te ImpArtesesce de masa cea imbelsugatA a Imperatescilor
nOstre mill; find lush Ca Oupà doveclile ce ptinA acum avem de a ta multA sciintA
si intelepciune si dupd cea din adAncul inimii plämadá a credintel si a dreptAtii
tale, niidajduim si de acum inainte prea multe slujbe urmAtóre.ImperAtescii n6stre
vointe si dragoste deosebitA cdta tine, läudAnd cele dintât i mai din urmh dupA
pRicere slujbe ale tale, ti le resplAtim spre facere de bine cu Imperatesci ale nestre
daruri, trimitendu-ti o blanA de samur i un cal iute, cu podebe de aur, impreund
si cut acestA InaltA porunck care s'aii scris spre lauda celor trecute slujbe ale tale
dupà cea de mai nainte scrisA cu a nestrá sfintd slovA. Ci dar indath ce va sosi
act /mperatésca nestrA porunck vet primi-o cu intimpinare luminesd, i blana dupá
ce vet sdruta-o cu *luta supunere o vei imbrAck si asemenea sárutAnd t sarile
calului, *11 vei inalea, si dupä sAvirsirea obicinuitului alaiii, vei urmil de a face ci-
clutele rugiciuni atre cel prea Inalt, pentru a nOstrà indelungatA vietuire, striilucitA
stare si intemeere intru prea Inaltul Imperatescul scauni. 4 &Atm acesta, dupA da-
toria mullet sciinte si a dreptAtil tale, vet ingriii- ea si de aci inainte otarmuind
cu vrednicie Imperatescul pdmint, ce i s'ati incredintat, dupA cea slobodd stfiplinire
care ti s'ad dat, a legA si a deslegh, sa mAngai in tot chipul pe supusii nostri, ge.-
siti sub umbrirea milelor n6stre, tot asemenea sfi siivirsesci si sii put in lucrare
cu mijlocul intelept i vrednic de laudA ate privesce la Domnia Valahiei, ce ti s'aii
incredintat si inteacestasi chip sa adaugi la trecutele tale slujbe si alte fapte láu-
date, sa te vedem Inca mai cu adaus, cà te silesci de acum inainte a face lucruri
plAcute i vrednice de laudd, si sA areti in faptà la orl-ce Vela rivna i credinta
ce o nädAjduim de la tine. Acestä Impel-Mesa a nesta poruna care o vei pAzi
far' de stamutare, cunosand semnul cel sfint al nostru, s'ail scris pe la jumetatea
lut Muharem, let 1231 1815 Decembre 26. (1)

(1). Cod 77, lila 230.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA DUI CARAGEA 197

Cu deosebitä placere va fi sdrutat Caragea scara seld si blana ofe-

HO de Sultan, dupa cum insusi firmanul II recomanda sä faa dar
de la acestea putin folos tragea Ora. Ea cerea, cl de ore-ce s'a fácut
pacea cu Adachi, sä se ridice ostirile turcesd din Oltenia. Numai pentru a
se face acOsta, Turcii cereail spese de rasboiii aprOpe de jum6tate mi-
lion. Visteria era sdcä. Divanul Domnesc propune lui Caragea, in No-
vembre 1815, sä se faca un imprumut de 420.000 lei, de la negutitorul
grec Gheorghe Sachelarie. Domnitorul aproba acest imprumut la
19 Novembre. Imprumutul se face, dar pand in 1816 ajunge la suma
de un milion! Imprumutul e garantat cu veniturile Orii de la oerit,
dijmarit, etc.
In timpul Muscalilor, Manuc-Bey era imprumutatorul Vistieriel si nu
este indoiala ca §efil Muscali se folosiail din imprumuturi impreund
cu Manuc. Tot asemenea incape banuialä, ca Caragea §i multi boeri
din Divan se folosira din imprumuturile lui kir Gh. Sachelarie.
E probabil ca banii imprumutati de la Sachelarie stropirà multe
consciinti §i in Constantinopole, cad firmanul de laudd §i darurile mai
sus amintite de la Sultanul sosesc la Bucuresci numai dupd contrac-
tarea imprumutulut (1)
Nu toti pandurii necredinciosi Domniei, aliati ai Adaliilor fura ra-
pusi de ostirile turcesci. Mai multe cete se supusesera de build voe lui
Caragea. Inca in 30 Aprilie 1815, dupd mijlocirea Episcopului de
Rimnic, a Divanului Craiovel si a vechilului de caimacam Costache
Samurcas, trel cote de panduri sub capetenia lui Haidul, Päunul si
Timpa, furd gratiati de Domnitor si invoiti sä se intdrca la vetrele
lor in judetul Jiul-de-Sus. (2)

(1) Jurnalul de Francfort vestesce acéstä distinctiune acordatfi de Sultan lul Ca-
ragea, prin care declarà clisul jurnal, ctt S. A. est adores de tous ses sujets.
Scrie in acest jurnal un corespondent din Bucurescl, la 10 Decembre 1815:
On vient de recevoir de Constantinople un ordre autographe du Grand Seigneur,
par lequel S. H. confirme S. A. notre Hospodar dans la Principauté. Le grand Sei-
gneur en témoignage de Sa satisfaction particulière, lui envoie tine pelisse d'honneur
de tres grand prix, ainsi qu'un tres bet étalon, caparaconné avec tout le luxe
asiatique ; les harnais tout ornés de pierres précieuses. Cette:distinction, qui da jamals
été accordée ii aucun des prédécesseurs de notre Prince, a fait ici une sensation
d'autant plus agréable, que S. A. est adores de tous ses sujets.
Le Moniteur Universel. No.30, Mardi, 30 Janvier 1816. Bucarest, le 10 Décembre 1815.
(2) Zemli Vlahiscoie.-- Cu tote &á Haidul buluc-ba i Faun cépitan 0 Timpa cépitan,
dinpreund 0 cu céta lor, fiind locuitori al Domnescii nóstre teri in sud. Gorju §i de
acolo trégendu-se s'aii unit cu hotil AdalaI Eland i porniri tälhäresci Impreunti cu
el asupra pill 0 a locuitorilor, sint supu0 la englimaticésca invinovätire, ca unil

www.digibuc.ro
198 V. A. IIRECHIX

In Decembre 1815 mai gratiazd §i pe a1t1 *off de bande din cei cart
luaserd parte la prädAciuni cu Ada liit
Mu lt contribul la supunerea Adaliilor cdtrd POrtd imprejurarea cä
aceia furd abandonati de aceste diverse cete de Romani. Data firma-
nuldi de laudd, mai sus adus, alaturata la data ultimelor gratieric din
16 Decembre 1815, justified afirmatiunea nósträ. (1).
ltdscóla acdsta a pandurilor din Mehedinti i Jiul-de-Sus are in is-
toria nóstrd o insemndtate, care nu ail cunoscat-o istoricil no§tri-
Adevdrat cà Dionisie Eclesiarchul a calificat pa pandurit rösculati
cu numele de hoti i a afirmat cum cd omorail, ardeail §i prddail, dar
nail calificat alt-mintrelea chiar unil scriitorI contemporani. miparea
lui Tudor Vladimirescu? Cetele acestuia mali fost i ele numite cete

ce s'atiarkat vrajrnasi chiar al patriel lor, dar fiind-el acum cunosandu-si acéstil
a lor gresala, de sinele aft &Out cu rugaciune catra Domnia-Mea, prin mijlocirea
iubitorului de Dumnecleti Sfintiei Sale Episcopului Rimnicului i a dumné-lui ye,
chilului caimacamiei ot Craiova si a dump é-lor boerilor Divanului nostru de acolo-
ca sd-1 ertam i sa fie primitl a se intórce la urmd in patria Mr, milostivire facênd
asupra lor, iata printr'acest Domnesc al nostru sinet le harazim ertarea lor si neti-
nerea de minte a necuvióselor fapte ce alt urmat pada acurn; pentru care si poruncim
domniel-tale cinstit i credincios boerule al Domniei-Mele biv vel dvornic Costine
Samurcas, vechilule al calmacamiel Craiovei, i dumné-veistra ispravnicilor al ju-
detului, sa OA vole mai sus numitil impreuna si cu cetele lor de a se intórce la
casele i locasurile lor fér'de nici o bantuiala. I saam receh gpd. 1815 Aprilie 30.
Cod. LXXIV, lila 196.
(1) Zemli Vlahiscoie. Cu tote cá acesti de mai jos arOtati, in trecuta razvratire a
Adalii, pribegind din patria lor i unindu-se cu Adalél, s'alt arOtat cu urméri vrilj-
milsescl in potriva patriei si celor-lalti patrioti al lor, pentru care li se cuvenia pe-
dOpsa dupd mésura vinel lor, dar caclênd la Domnia-Mea cu rugficiune, ca sa le ertam
gresala i sit le dam sloboclenie a se intórce la patria lor, ne-am milostivit asupril-le
si-i ertam de tote greselile trecute, dandu-le si sloboclenie a se intOrce iarasi la patria
lar; de care facem sciut domniel-tale cinstit i credincios boerule al Domniel-Mele
biv vel vornice Costache Samurcas, vechilule al cdimacamiei Craiovei, i dumné-
vOstra boerilor divaniti de acolo i dumné-vósträ ispravnicilor ai judetelor, ca mai
sus numitil s'at ertat de Domnia-Mea i Bunt slobocli a se in tórce la patria lor
de aceea li s'ati i dat la marine lor acésta carte a Domniei-Mele de ertaciune, i
saam receh gpd.
Faun Nicolicescu bim-basa.
Barbu Rogabet bim-basa.
Patru Grecu bim-basa.
Adeca trei impreund cu buluc-basa bor. 1815. Decembre 16.
(Pecetea gpd). Vel logofét.
Cod. LXXIV, fila 232.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA. LI31 CARAGEA 199

de hoti, de cAtrA boerime §i Greci? Si Unguril n'ail calificat de cete

de hoti pe vitejii lui Iancu de la 1848 ?
Da, panduril de la 1815 ail prAdat, ail ars, ail omorit, insä pe eine ?
Era sosia ora rAsbunArii! Panduril de la 1815 sunt predecesoril pan-
durilor lui Vladimirescu §i numai cand ai sciintä cA tera, de poste
Olt, s'a manifestat deja in contra regimului, fie acela cu numele de
Caragea, sail de Sutu; numal atunci poti aye filiatiunea revolutiunil
lui Tudor ; numai atunci eroul de la 1821 nu apare in istorie, ca un
inexplicabil Deus ex machina.
Dionisie Eclesiarchul §i altà 'lath, la Domnia lui Mavrogheni, s'a
arOtat nepricepétor de mi§cArile tainice ale térii, de aspiratiunile 61. Nu
putem, intemeiati pe cuvintul lui, sA calificAm de hoti panduril rebell
lui Caragea in 1815. Chiar faptul cá Episcopul de Rimnic §i in§i§1
boerii Craioveni intervin pentru gratiarea acestor cete de panduri, ne
aratA, 0 data mai mult, el in *Ord §i mai cu sOmA poste Olt, cresceA
mereil curentul, care aveh sA devinA ivoiii impetuos la 1821.
Acest curent Ii intetesc miseriile §i spornicele biruri. Jurnalul ger-
man de la Francfort, mai sus citat, afirmh cd Domnitorul Uaragea era
adorat de supu§ii aël. Rebeliunea pandurilor din Mehedinti §i Jiul-de-
Sus, de la 1815 §i o noud rgscOld de la 1816, de care mai departe
vom aye a vorbl, sunt de naturA a desmintl afirmatiunea de sigur
plAtitA a gazetei de la Francfort.
Departs de a fi adorat de tOrA, Caragea so Meek tot mai nesuferit
de ea prin stOrcerile §i läcomia lui. Nu putem negA de§teptAciunea
acestui Grec, sail cel putin grecisat de mai mutt() generatiuni. Acéstd
de§teptAciune 1-a servit ca sA se punä bine pe lânga suveranii eel mai
puternici din Europa.
Cu putine jile inainte de deschiderea Congresului de la Viena, de
Gentz scrià lui Caragea, cu privintä la POrta OtomanA. Coresponden-
tul Domnitorului Térii-Romanesci dicea cO «Mi se pare de necesitate
urgentA, ca P6rta sã facg un demers, de nu solemn, eel putin forte po-
sitiv §i fOrte pronuntat, pentru a angagik principalele puteri sá garan-
teze drepturile §i posesiunile ei prin un act formal.) De Gentz vedeA
e§ind din Congres Rusia «neamicul cel mai periculos al Portil, sin-
gurul de care dinsa are a se teme astadi), cu enorme avantagie, earl
vor face positiunea Portil mai amenintatA deck ori-cand.
De sigur cl asemenea propuneri comunicate Portil Otomane de Ca-,
ragea, pe cat contribuiati a face plAcut pre Domnitor inaintea Diva-
nului turcesc, pe atAta Intotiail mOsurile de apOrare ale Turciei §i clod .

greutAtile pentru Principate.

www.digibuc.ro
200 V.. A. IIRECH1A

*ese dile dupil deschiderea Congresului din 1814, Metternich, prin

de Gentz, comunica lui Caragea scirea, cd Austria considera Imperiul
Otoman nu numal ca pe un aliat util §i fidel, dar Inca ca pe o putere,
de conservatiunea §i prosperitatea careia este esential §i in mod ne-
separabil legatä mantuirea sa proprie.
Turcia prin Caragea cercase pe langa Austria, sd se -aduca in Con-
gres.cestiunea retrocesiunil Basarabiel. Metternich, la 7 Novembre 1814,
informézg, prin de Gentz, ca acOsta cestiune nu se p6te aduce in Con-
gres, cad climbagiul veritatii §i al justitiei, nu-1 mai intelege astadi Ru-
sia ; remonstrantele cele mai energice, daca nu sunt imediat insotite de
amenintäri seri6se, sail de demonstratiuni ostile, nu mai fac nici un
efect asupra acestei Puteri ; i conduita ImOratului Alexandru, de
cand a intrat in Paris §i mai cu séma de la sosirea lui la Viena, a
probat cu abundenta ca nu va mai ascultà de aci inainte decat con-
siliile cari nutresc ambitiunea lui, off lingu§esc ideile lui favorite. (1)
Aprecierile acestea, cu referinta la Rusia, arata limpede, ca de astä-
data Austria era sincera aliatä secreta a Turciei. Acésta, repet, explica
pentru ce Rusia nu va cerca sa aduca cestiunea orientald in Congres,
in 1814.
In 1815 cestiunea garantiei integritätii Turciel de inscris in instru-
mentul de pacificatiune generalä, care v a fi redactat la finele Con-
gresului, e sprijinita §i de Anglia (2).
Caragea sera adesea §i direct Principelui Metternich, imboldit de
Divanul Otornan. De Gentz, in depe§a sa de la 23 Aprilie 1815, asigurd
pe Caragea, ca Principele de Metternich are buna opiniune despre dinsul
ci-i este atapt.
Evenimentele petrecute in Francia, dupä fuga lui Napoleon din in-
sula Elba, activéza Congresul, care se termina cu actul final la 9 lunie
1815, dupd 9 luni de desbateri. Cestiunea garantiei posesiunilor tu-
turor Puterilor Europene, propusä Congresului, fu inlaturatä din des-
bateri, din causa opositiunil Rusiei, care prin acésta vedea, cd P6rta
otomana avea sä beneficieze §i dinsa de asemenea garang
Ast-fel pentru Imperiul Otoman §i pentru Principate, tractatul celor
patru Puteri Europene nu aduse nici o schimbare.
Desastrul neintardiat insä al lui Napoleon la Vaterloo, urmat de
abdicatiunea lui (22 Iunie), ail insa pentru Bucuresci §i Ia§1 tristul
efect al sporirii §i maf mult a influentii rusesci §i a tiraniel consulilor

(1) Cavalerul de Gentz, pag. 120.

(2) Vell depeaa lui de Gentz, din 24 Februarie 1815, pag. 143

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LUTE CARAGEA 201_

acestel tart Politica Austriel fata cu P6rta a ramas aceea§i, precum

afirmil §i. de Gentz (depe§a de la 15 Octobre 1815).
Cu implinirea anului al 3-lea al Domniel, Pórta a§tepth ca Joan Ca-
ragea sa se tina de legamintul secret de all da demisiunea. OA ca
avea dorinta POrta sa-1 inlocuascd, pentru a aye ocasiune de un noil
ca§tig, sail ca. 1-ar fi reintdrit pe Caragea, platind din nal bune bac-
§i§uri 6menilor Portii, demisiunea lui Caragea putea sä fie doritä de
eel earl sciati, cd la 1812 Halat-Efendi ca§tigase de la Caragea nu mai
putin de 4 mili6ne de lei.
Acastä demisiune nu se dete, cu taa supararea tainuita a Portil ;
dar din causa acestel purtari, se pare ca unil din principalii Turciel
se cam concertail cu noil pretendentl la Domnie, cu neamicil lul Caragea.
Cu tOte acestea, precum dice Aron Florian, prin banl e Car agea a
impedicat mai de multe oil furtunele ce se pregatiaii sa se sparga
asupra capului lui i tot-deauna a triumfat despre viclenele uneltiri
ale vräma§ilor sal) (1). Triumful lui Caragea de astä data il datoresco
mai mult inter veniril lui Italinski, solul Rusiel la Constantinopole (2).
Ori-cat Metternich, prin de Gentz, cauth sä tina sub influenta Austriel

(1) Manual de Istoria Principatului Romfiniei. 1 vol. in-8°. Bucurescl, 1859, pag. 181.
(2) Despre intentiunea Portil de a inlocul pe Caragea lalinele a trei anI de Domnie
aerie Senfft de Pilsach &aft% Regele Prusiei, din Constantinopole, in 25 Octobre
1815. Vestindu-I ei Turcia trimite trupe spre Dunare, Ambasadorul adauga: e Cir-
cumstanta sporesce crisa : stint tocmal trei ani de &and Principele Caragea guvernd
Valachia, §i Perta se pare dispusa a-I mazill, ca sa deo'. Domnia la altul. On nomme
memo les candidats, qui sont le vieux Arghiropolo, interprête de la Porte, le Prince
Suzzo, gendre du Prince actuel de Valachie et le Prince Hangerli, odieux a la
Russie, qui n'igore pas ses anciennes menées avec les agents de Bonaparte a Con-
stantinople. La versalité des Tures est connue; ils ont de la peine a se tenir au
traité fait avec la Russie, qui leur impose de conserver les Hospodars de Valachie
et de Moldavie pendant 7 ans, dans une place qu'ils aiment a mettre a l'encan le
plus souvant que possible. Cette disposition du Divan est augmentée par les Grecs
du Fanal, qui intriguent sans cesse, l'argent a la main, pour obtenir une de ces
places qui font l'objet de leurs désirs et pour lesquelles ils ne se font aucun scru-
pule de commettre des crimes et de trahir leurs plus proches parents. Le Comte
d'Italinski est parfaitement informé des mesures guerrieres qui ocoupent la Porte
et des intrigues qui la poussent a deposer le Prince Caradja; il en parait tres me-
content et il declare hautement que la deposition du. Prince Caradja équivaudrait a
une declaration de guerre contre la Russie. II me l'a dit encore bier, a l'occasion
d'un officier qui a commandé mon escorte en voyage et qui m'a fait prier de lui
accorder une lettre de recommandation pour le Prince Caradja.,
(Oficerul n'a plecat, a§teptfind se vade ce se alege cu Domnia lui Caragea.)

www.digibuc.ro
202 V. A. ITRECIIIA

pre Domnitorul Muntean, evenimentele se insarcinati mereil O. influ-

enteze Curtea Munteana in folosul Rusiei.
De a§a natura a trebuit sä fie §i incunoscintarea ce Caragea primi,
in Ellie 1815, despre incorporarea ducatului Var§oviei la Imperiul
rusesc. (1)
Relatiunile lift Caragea cu representantul Rusiei 1'1 indOmna sa pri-
mósca fOrte bine, in trecerea lui prin Bucuresci,' pe trimisul Regelui
Prusiei la Constantinopole, d-1 Senftt de Pilsach.
Acesta scrie din Bucuresci caträ Regele 0)11, la 14 Septembre 1815,
cu laudd despre Domnitor.
ROscOla pandurilor dql reprimata, Caragea simti cá trebuesce sa
lini§tésca §i reclamatiunile din Ora, call reclamatiuni puteail influenth la
Constantinopole. Caragea prin urmare se preocupd de finantele OM
de care mai la vale vom vorbi§i reduce birul direct al t6ranimei.
La finele anului 1815 casa rasurilor, adecd a lefilor, avênd de nazir
pe fostul Mare Ban Gr. Brancoveanu, constata ca din causa sea-
deril birului, casa acésta este in deficit pand la finele viitorului
Ianuarie 1816, cu 213.000 taleri. Divanul propune sä se acopere de-
ficitul acesta prin un 1mprumut de 223.650 de taleri, iar imprumutul
sä fie garantat in vinariciul viitor care so va sporl. Domnitorul
aprobti facerea acestui noil imprumut, care se contractOzä la fostul
mare Vistier Than Moscu, cu taleri 7 §i jumëtate la punga pe lung.
Ace§ti bani cu dobanda lor se vor plati din adaosul vinäriciului din 1816.
Scaderea veniturilor Orli pe o parte, §i pe de alta urcarea cheltu-
elilor, aii nevoit pe Domn sa iea o m6sura care nemultumesce boeri-
mea. Amintim acOsta mesura §i aid, cand facem istoria Domniei lui

(1) Dumné-vóstrà ispravnicilor ot sud.... sanitate, ye facem Domnia-Mea in scire,

ca Excelenta Sa Elciul rusese din Tarigrad, prin nota fãcêtri arétare cAtrá Inalta
Pórta a prea puternicel nóstre Imperatii pentru ducatal Varsoviel, cum ca prin oh-
stésca priimire a tuturor Evropienescilor Imperatil s'ati unit en Itnperiul Rusiei, ati
fficut rugaciune de a se vestl tuturor acelora citi vor fi din tinutul numitului ducat
ki i se vor fi afitind in tinutul stdpinirii prea puternicei tmperatii, insrt Lesi de-
sertori, si se arête &Mel consulaturi, ca sa li se dek cea desivirsitti ertare si uitarea
celor urmate, care li s'ail hardzit de catri Imperatia Rusiei ; de aceea poruncim
Dumnia-Mea, ca prin publicatie sa.' o faceti acésta sciutá prin tot judetul, ca veri-cAti
Levi desertori sati negutatori se vor fi afliind in ori-care parte de loc a judetului
si vie 81 se arête aid la cinstitul consulat al Rusiei, cu tote documenturile lor ce
vor fi avénd, spre dovadft ca sunt de la Lehia, ca sit' dobAndésca ocrotirea Impera-
tiei lor, si fiti anAtosi.-1815 Iulie 28.
Cod. LXXIV, fila 212.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 203

Caragea, dupd ce de dinsa avem a vorbl la cap. finantelor. S'ad rin-

duit boeri, earl sä cerceteze de aprópe: ce numilr de scutelnici §i pos-
lu§nid are fie-care boor ? qi s'ad redus din numërul acestora, mai cu
s6ma de la cei cari nu se bucurail de vre-o influentd mai deosebitä. Cu
acest mijloc Visteria spera sa mai immultésca nurarul contribuabililor,
póte nu atat de redus din causa ultimului rasboid §i a ciumei, cat din
causa abusivelor faceri de scutelnici §i de poslupici. In 1816 Ianuarie,
numërul poslupicilor gee prin sfat de obOe s'ad hotärit, Amane to-
tu§1 de 10.737 de individi iii in plus cati-va adao§1 mai apoi prin reso-
lutiuni Domnesci iar cei-lalti Bunt dati venit Visteriei. Mezarnintul po-
slupicilor este din Maid 1814, dar, la 25 Ianuarie 1816, Domnitorul il
reintäresce, amintind ca pe langa boeril paminteni, se cade sa ail:A
poslu§nici §i acei sträini csala§luiti §i wzati aid in pamintul 0141 cu
starea casniciei lor, dupa vremi, unii mai dinainte, altil mai din urmd,
ci ad riknas nestramutatl de aid, cari totl acectia s'ad cinstit dupa
cuviinta §i cu cinul de boerb.
In 1816 se aruncd o dare extraordinard, cu care sä se pOta plati
149.250 de taleri, pretul la 3.400 de salahori §i a 580 de care, ce tera
era datOre sa dea la cetatile turcesci pe fie-ce hind. Cei 16.000 de lude,
cat mai rëmäsesera in Ord, se imbracd cu acésta dare, aca cd de lude
vine cate 9 taleri i bani 40, cfdr' de rásurd §i altd incarcatura.D Da-
rea acésta se platesce de la 1 Aprilie 1816. (1)
Cu tOte sporirile de dari, Tora-Romandsca e datOre, in Maid 1816,
pe imprumuturi diverse, 1.356.983 taleri §i 65 bani. Ca sd acopere acest
gol, Domnitorul stäruesce la kir Gheorghe Sachelarie, sa primosca asu-
prä-§i humetwile Orli, cu adaosul banilor necesari pentru dobanda
§i agid.
Se pOte bine intelege cu eine impartia ca§tigurile, fie Sachelarie,
fie Moscu, imprumutatoril Statului Romanesc !
Nemultumirea cresce mered in Ora ci in tOte clasele societatii, pe
mésura in care sporesc birurile ci vexatiunile. In 1818 August, Ca-
ragea simte obligatiunea a mai ucura ddrile. Vom aduce la capitolul fi-
nantelor actele relative la aceste noud eglzenikb>, intocmire a darilor,
impartindu-le in trel categorii: in banil Visteriel din 6 semi pe an (in
care infra ci haraciul catra. POrtd), in banii poOelor ci in banil lefflor.
Caragea suprima In 1818 banil rasurilor.
Acósta eghenikb, intocmire noud de biruri, Caragea pune pe boeri

(1) Vedi Tesaur de Monumente de Papiu. Tom II, pagina 398.

www.digibuc.ro
204 V. A. 13RECHIA

sä jure cä nu o vor mai adaogi, ca sä lini§t6scä agitatiunile sporinde

din t6ra.
Cu inceputul anului 1816, spiritele erati agitate peste tot in Princi-
pate §i in Turcia de sgomotele rëspandite despre o nouä invasiune
ruséscd, amenintând Principatele §i Constantinopole. (1) ,

Mai mult decht ori-când, de Gentz regreta ca Congresul n'a garantat

integritatea Portii, cad acesta integritate n'o interesh numai pe dinsa,
ci §i pe tote cele-lalte Curti, siguranta generala §i stabilitatea pacil
Europa POrta insd§i nu primise sä tracteze despre acéstä garantie,
chill temêndu-se nu cum-va sa OA ca prim resultat incorporarea
Principatelor la Austria §i la Rusia, amintinduli, cum la un moment
dat, Napoleon I, tot in interesul integritätil restului Imperiului Otoman,
fusese gata de a cad& Imparatului Alexandru I t'erile române. Anglia
fusese dispusä sa sprijine in Congresul de la Viena garantarea into-
gritätii Imperiului turcesc, prin formula generalei garantii a integri-
tdfii tuturor statelor. Acésta neprimindu-se in programul desbaterilor,
nici numele Imperiului Otoman n'a fost de loc articulat.
Tractatul ulterior al sf. aliante, din Septembre 1815, de asemenea nu
atinge de loc POrta Otomanä. D-1 Gentz afirmd, ca cspiritul pi tendinta
noului tractat de alianfei sunt mai curênd indirect favorabile Porta.
AcOsta conclusiune o so:Ste de Gentz din faptul, cd cosi patru monarchi
s'aü legat de a nu tulburh pacea generala. D-1 Gentz crede, ca §i Im-
paratul Alexandru a renuntat cu totul la planurile lui Ltd cu Turcia.
De Gentz este insa ingrijat, cad vede, ca. tocmai POrta Otomand
manifesta sentimente rdsboinice (pag. 209 §i 210). Turcia se pregatesce
energic de rasboth §i nu se preocupä de aliante en Europa, visdnd
la o rupturd cu t6te Puterile, persuadata ca va triumfh de intrOga
Europa.
De sigur asemenea acusarI aduse Portil i§i aveait sorgintea tot in
intrigile rusesci. De Gentz indOmna pe Turcia sà se apropie de Au-
stria §i de Anglia, sa le consulte §i sä profite de sfatul lor, mai ales
acum in prediva când vor veni iar la ordinea dilei desbaterile dintre

(1) Vey 11 depeoa de la 1 Ianuare 1816 a lui de Gentz, in care aerie : cDepuis que
je suis de retour a Vienne, j'ai été frappe de tout ce que j'ai entendu sur l'état
des choses, sur vos frontières, sur les alarmes qui ragnent dans les Provinces otto-
manes limitrophes de la Russie, sur la disposition des esprits de part et d'autre;
et par un rapport officiel que j'ai vu ces derniers jours, j'ai appris avec étonnement
que, d'après des avis d'Odessa, on s'attendait a une invasion prochaine, et clue l'on
croyait Constantinople directement menacée».

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 205

POrth. §i Rusia, pentru executiunea definitiva a tractatului de la Bucu-

resci §i restitutiunea cetätilor oprite de Rusia contra stipulatiunilor
exprese ale acelui tractat.
Ceea ce doria de Gentz era dorul lui Meternich, care cu drept cu-
vint se temeh sal nu se incéph un ràsboiil intre POrta §i Rusia, rhs-
boiii care putea fi fatal Imperiului Otoman. $i se temea Austria cu
Mat mai mult, el Imp6ratu1 Alexandru luase initiativa nea0eptata a
unel sf. aliante, pe basä religiosei creftinei. Singurul fapt ca tractatul
acesta era intre creOini putea sä se interprete in defavOrea Turciel. (1)
Seim frisk ca in definitiv altul era scopul sf. Aliante, incheiate la 26
Septembre 1815. Pericolul pentru POrta Otomana nu putea veni din-
tr'acolo §i mai cu séma imediat. Afacerea relativa la insulele Ionice, puse
sub protectoratul Angliei, displace Portii cu tOte indemnurile Austriei
de a ved6 evenimentul cu ochi bunt Se spunea Portiii ca intarirea
Angliei in Mediterana era o garantie a integritdtii Imperiului Otoman,
mai cu séma Ltd cu eventualitatea rdsboiului ce s'ar put6 nasce din
reclamatiunile Turciel contra neexecutarii de Rusia a tractatului de la
Bucuresci.
Prin faptul ca insu§1 Imperatul Alexandru comunic5. la Constanti-
nopole, prin Italinski, tractatul sf. Aliante cu explicatiunea, cd numal
imprejurarea cum ca toff semnatarii acestui act sunt cre§tini a im-
pedecat cererea adesiunil §i a Sultanului, se aduce 6re-care lini§tire in
Constantinopole §i in Principate. $i eu tOte acestea, pe cand t6te Pu-
terile Europene ail desarmat §i. desarméza, singura Rusia conserva
intréga sa o§tire. Acesta era un punct negru la orizontul Europei.
Adev6rat cd din Petersburg se explich intardierea licentierii oOiril
§i mai cu ginà se explich pgstrarea o§tiril, p.e tOrmii Nistrului i in
apropiere de Turcia, cu imprejurarea, cä magasinele de provisiuni
erau a§ezate inteaceste regiuni §i ca oqtirea urma sa se folosésca de
aceste provisiuni inainte de a opera o schimbare in positiunile armatei.
Netagaduit aceste explicatiuni nu explicail nimic §i principele Con-
stantin Ipsilanti spunea, la Petersburg, oH cut voià sa-1 asculte, ca rgs-
boiul nu pOte fi inlaturat.
(1) DLe premier mouvement de presque tous ceux qui apprirent l'existence de ce
traité était de le regarder comme le précurseur d'un projet contre la Turquie. La
religion chrétienne, disait-on, étant l'objet ostensible et le mot sacramental de cette
piece, il est clair qu'elle n'exclut point des entreprises contre les infideles, et que
le voeux secret de l'Empereur Alexandre a éte celui de rallier les premieres Puis-
sances de la chrétienté, par un engagement selennel, pour leur proposer plus tard
une espece de nouvelle croisade.D (Dépêches du chevalier de Gentz, page 219).

www.digibuc.ro
206 V. A. IIRECIIII

Mai multe circumstante intariati acéstä asertiune : se astepth dintr'un

moment Intr'altul o noud rësc(516 in Serbia. Amiralul rusesc Gray a
fost insärcinat sà pregatéscd o flotd de 13 vase pe Marea-Négra. si
Italinski se manifesta mai recalcitrant la Constantinopole. Fusese vorba
sa fie inlocuit prin alt ministru plenipotentiar, Strogonoff. Acurn se
lätise scirea, cä Strogonoff nu va mai merge la Constantinopole (1)
Cu tOte aceste simptome, de Gentz credea, cu drept cuvint, cà pacea
nu va puté fi imediat conturbata. Acéstä convingere resulta si din
lungile conversatiunl ale generalului Austriac Steigentesch, trimisului
la Petersburg, cu Impératul Alexandru (2).
Aprecierile optimiste ale generalului Steigentesch nu inapedicag ca
indatd dupd sosirea lui Strogonoff la Constantinopole, negociatiunile
cunoscute dintre POrtd i Rusia, cu referintd la executiunea unor ar-
ticole din tractatul de la Bucuresci, sA ieh un caracter tot mai iritant.
Strogonoff se silia sä probeze, cä POrta este vinovatd inteacésta pri-
vintd. El sustinea, intro altele, cd stipulatiunile tractatului, intru cat pri-
vesce Principatele Valachia si Moldova, ag fost rëü executate i ca aü
fost cu totul eludate si rösturnate, in ceea ce privesce pe Serbia. In
loc de a restitui cetItile de pe Marea Négrd, earl se cuveniag Turciei,
Rusia cerea din contra insula Serpilor la gurile Dundril.
Asemenea reclamatiuni i dintr'o parte si dintr'alta nu vor aye ne-
gresit consecinte grave, decal cu cati-va anT mai tardig.
Asa fel de negociatiuni implu anil urmatori din Domnia lui Caragea.
Negociatiunile dintre Rusia si Turcia pe la jumétatea anului 1818
ieag un caracter amenintdtor si in tot casul penibil. In Londra se
credea chiar cd o mare explosiune era de asteptat. La Viena lucrul
se presinta ceva mai putin amenintator.
Intre punctele negociate acum inträ i afacerea ambelor Principate.
Pupa de Gentz aceste afaceri vor forma un punct esential. (3)
In anul 1816 se svonesce din nog vorba de mazilirea lui Caragea &He
despre acOsta Senfft catra Regele sëii, in 10 Iunie, 1816, dar adaugd
a dice di el nu crede lucrul.
Din corespondenta representantului Prusian cu Regele SÜ, culegem
o informatiune surprindkOre : conspiratiunea de la 1816 din Bucuresci
sä fi fost urzitä de consulul Austriac Fleischhackel, care avusese o
nelntelegere fOrte vie cu Domnitorul. Baronul de Stiirmer, internuntiul

(1) De Gentz (Depêches inédites), pag. 256-257.

(2) Dépêches inédites de Gentz, pag. 270.
(3) Depesa lui de Gentz din Viena, 30 Iunie 1818.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Lift CARAGEA 207

Austriac, dintr'un mare interes pecuniar (de sigur vre-un candidat la

Domnie ii prornisese bath) ajutd pe Fleischhackel 'in reclamatiunile lig
la Viena. Conspiratiunea acésta de a doua nu isbuti, dar internuntiul
Austriac nu mai putin lucrà pentru mazilirea lui Caragea.
Despre conspiratiunea din 1816 in contra lui Caragea nu pomenesc
scriitorii nostri. Ca ea a existat, ba cd s'a incercat in douè endue,
ne pito sta de dovadd corespondenta lul Pilsach Mil Rego le Prusiei.
La 25 Iunie 1816, Pilsach négd, ce e drept, cd a urmat o a doua cons-
piratiune 'in Bucuresci, dar nu mai putin constatd trista situatiune a
téril din causa lacomiei Turcilor, a Domnitorului si a intrigilor di-
versilor candidati de Domnie, printre earl citéza pe Hangeri, omul
ccel plin de spirit, de Indräsnéld si de datorii..
Pe la inceputul lui Iunie 1816, se descopere in Bucuresci conspi-
ratiunea contra lui Caragea si in contra boerimil. In acéstä conspi-
ratiune intrail ómeni din trépta cea mai de jos si de sigur si. din pan-
duril, call in anul trecut se revoltaserd In Oltenia (1).
Ca acesta rèsoild sd fi fost inspirata, dacd nu injghebatä in taind,
de consuhil austriac Fleischhackel, noi nu poseddm documente si nicdiri
nu afiaram inform atiuni ash positive si afirmative ca in corespondenta
MI Senfft, mai sus adusd. Adevërat cä in conspiratiune ieaii parte si
chti-va suditi Austriaci, dar acésta nu explicd in mod lamurit interesul
ce puteh sä aibd Austria de a résturnh pe Caragea, prin care tocmal
tined firele politice la Constantinopole. Condicele Domnesci ale lui
Caragea nu pdstrézd amintiri directe despre ace"std. 'incercare de
rebeliune. De Pilsach insä, intr'o notâ a lui de la 24 August 1816,
spune cd: Trocesul acusatilor de conspiratiune de la Bucuresci s'a
terminat. Cei doi Austriaci implicati au fost condamnati la spanzurd-
tore si fiind-cd art. 8 din pacea de la Carlovitz autorisd executarea
pedepsil supusilor Austriaci chiar in Turcia, vor suferl pedépsa de
mOrte la Bucuresci, afard numal daca internuntiul nu va obtinó sä
fie predati autoritdtilor austriace, ca sd fie pedepsiti cu mOrte in Tran-
silvania (2).
(1) Le Moniteur Universel. No. 170. Mardi, 18 Juin 1816. ValachieBucarest, 4 Mai.
On a decouvert id, il y a quelques jours, une conspiration, grantee par quelques
séditieux de la plus basse classe du peuple contre la vie de notre Prince et ten-
dant ii renverser notre gouvernement. On a déjà emprisonné einq des principaux
séditieux, qui attendent la juste punition de leur crime.
(2) Senflt de Pilsach cdtrd Rege. Constantinopole, 24 August 1816. ..
.... Le procès des coupables de conspiration A Bukarest est fini. Les denx Au-
trichiens impliques ont été condamnés it être pendus, et, comme le huitième article

www.digibuc.ro
208 V. A. IIRECIIIA

Cum ca rolul atribuit de Senfft lui Fleischhakel in acéstA conspira-

tiune nu este intemeiat, se 'Ate vedê §i din faptul, cA cancelarul
Metternich, in cursul lui lulie 1816, trimite consulului Austriac din Bu-
curesci o scrisOre, prin care il multumesce de purtarea lui in impre-
jurarea tulburdrilor din Bucuresci §i-I trimite ca rësplAtire o tabachere
de aur ImpodobitA cu diamante (1).
Suntem inclinati de a banui, cd acéstä conspiratiune era pe placul
Muscalilor amicii Prusiei, pe care o representa de Pilsach la Constan-
tinopole. Tocmai Rusia, urmArind reclamatiunile el NO cu Pórta Oto-
manA, ordonase oOirilor sale sl se apropie de Principate. Acésta scire
o comunicti Portii Domnitoril terilor romane, dar indatA apol tot ei
o desmintesc, atribuind mi§cArile de trupe la simple manevre. (2)
Din urmAtorul an 1817 avem a amintl fapte importante. Mai in-
Mitt calötoria Imp6ratu1ui Austriei prin Ardél §i Bucovina cla ocasiune
Domnitorilor Romani sA-1 curtenéscA. Caragea trimite spre a saluta
pre Impèratul, pre ginerele ski Banul Arghiropulo. La 8 Septembre
st. n., acesta e primit cu distinctiune in audienta, la Sibiiii. (3)

de la paix de Carlovitz autorise Pexecution des sentences portées contre les individus
de cette nation, en Turquie même, ils doivent subir la peine de mort a Bukarest, a
moins que l'internonce n'obtienne qu'ils soient livrés aux Autrichiens, pour etre mis
a mort en Transylvanie... (Iorga, AMA §i fragm. II).
(1) Le Moniteur Universel. No. 214, Jeudi 1-er Aoat 1816. Vienne, le 20 Juillet.
M. Fleischhakel, agent d'Autriche a Bucarest, a regu du prince de Metternich
une lettre par laquelle ce ministre lui témoigne sa satisfaction sur la conduite qu'il
a tenue lors des troubles qui ont éclaté contre le hospodar et les nobles du pays, et
lui envoie en lame temps une tabatiSre d'or garnie de diamans.
(2) Senfft de Pilsach catre Rege. Constantinopole, 25 Novembre 1816.
Les Princes de Moldavie et de Valachie ayant informe la Porte Ottomane
que les troupes russes, sous les ordres du general Benigson, se concentraient de
plus en plus dans le voisinage des confins de l'Empire turc, le gouvernement avait
envoye en hate des ordres pour mettre en état de defense les forteresses du Da-
nube et pour preparer tout ce qui est nécessaire pour s'opposer a une invasion. A
peine que ces ordres étaient partis, la Porte Ottomane s'est entièrement rassuree
par les mêmes Prinees-Hospodars sur le mouvement de l'armee russe, qui n'avait
éte motive que par des manoeuvres d'exercices, que le general Benigson lui avait
fait executer .... (Iorga, Acte i fragm. II).
(3) Le Moniteur Universel. No. 275, Mardi, 30 Septembre 1817.
Autriche. Vienne, le 18 Septembre.
D'après les dernières nouvelles d'Hermanstadt l'Empereur a parcouru le 7 et le 8
tons les environs de cette ville. S. M. a preside le 9 un conseil sur les finances de la
province. L'Empereur se proposait de se rendre le lendemain sur les frontières de
Valachie pour examiner les établissements de quarantaine, ainsi que les superbes
restes de la Voie Julienne, ouvrage des Romains. La Cour devait partir le 12 pour

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LTA CARAGEA 209

Al 2-1ea fapt este mOrtea violentä a lui Cerni George, capul insurec-
tiunii sarbesci. Acésta se intimpla in August 1817, la Belgrad, unde
se intorsese din Chi§ineil, cu ocasiunea negociatiunilor pentru frunta-
riile Serbia Acéstä imprejurare vine i ea sd maréscä conflictul latent
dintre Rusia §i Turcia. Cerni George a fost ucis de comandantul turc
din Belgrad, care-i trhnise capul la Constantinopole (1).
Acéstä imprejurare obliga pe POrta la concesiuni fatä cu reclama-
tiunile rusesci, in cursul lunel lui Septembre, cat privesce regularea
fruntariillor despre Moldova. POrta primesce ca acastä fruntarie sd
tréca la Dundre, pe Ormul drept al bratului Su line, 'And la punctul
uncle se intrunesce cu bratul Chi liei, mai sus de Ismail. (2)
Lui Andréossy la Constantinopole succedase, ca ministru plenipoten-
tiar al Regatului frances, marchisul de Rivier. Acest ambasador nu mai
continua fata cu Rusia, fatä cu Strogonoff, actiunea predecesorului WI.
De aceea nici nu se mai ocupa Franta de sórtea Principatelor. Intrega
jumétate de an din 1817, Monitorul Universal frances nu mai aduce
&cat rare notite cu referinta la t6rile nóstre. Nu a§a se petreceaa
lucrurile sub Napoleon I-ia!
Singurile notite ce gäsim in Monitorul Universal, in jumatatea din
Kronstadt. Le gendre du Prince de Valachie, Ban Arghiropulo, que ce Prince avait
envoyé a Hermanstadt pour complimenter LL. MM. a eu, le 8, l'honneur de leur
etre presenté.
Le Moniteur du 5 Septembre 1817.
La August 1817 au cale torit MM. LL. Austriace in Bucovina (dans le beau pays
de Buckowine (!), oit la vegetation est magnifique. Les derniers points sur ces iron-
tières, que LL. MM. avaient parcouru, sont le passage de la Porte de fer de Trajan
et celui de la Tour Rouge sur le fleuve de l'Aluta.
(1) Veyll Le Moniteur Universel, de la 21 August 1817.
(2) Le Moniteur Universel. No 280. Mardi, 7 Octobre 1817.
Vienne, le 25 Septembre.
M. le baron de Strogonoff a eu, le 22 du mois passé, une conference avec le Reis-
effendi, concernant le reglement definitif des frontières. Cette conference s'est tenue
avec le plus de solennité possible, et le ministre avait donne ordre a un courrier
de se tenir prêt a partir le 26 pour Saint-Pétersbourg.
Le Mointeur Universel. No. 298. Samedi, 25 Octobre 1817.
Constantinople, le 10 Septembre.
Les négociations avec la Russie ont pris tine tournure tres-heureuse. Dans une
conference tenue le 2 de ce mois avec le baron de Strogonoff, la Porte a adopté
les propositions de l'Empereur Alexandre pour les nouvelles frontières de la Bes-
sarabie. La nouvelle ligne de demarcation entre les deux Empires passe sur la rive
droite du Danube connue sous le nom de Sulina, et suit jusqu'à l'endroit oil il se
reunit avec le Kili, au-dessus d'Ismail. M. Bogdanovich, le commissaire de demar-
cation pour la Rus-sie, est déjà retourné a Pétersbourg.
Analele A. R.Tom. XXILMemoriile Seq. Istorice. 14

www.digibuc.ro
210 V. A. 'UREMIA

urma a anuhd 1817, sunt in numër de doll& Prin acea eintaia se vor-
besce de o mi§care, care s'ar fi Intimplat la Bucuresd, in urma careia
Domnitorul Caragea ar fi fost snit sa parasésca capitala. (1)
A doua desminte scirea despre mi§carea ar6tata mai sus 0 apoT cu
mult optimism lauda domnia luT Caragea i (la scire despre un cii-
tremur intimplat i despre mersul timpului. (2)
In anul 1818 negociatiunne cu Rusia continua. In fond sunt tot a-
celea§l din min anteriort In formä, ele ieaii alt demers. Strbgonoff nu
mai desparte cele patru puncte sub lite: a) Executiunea tractatuluT de
pace cat privesce pre Sêrbi, carora P6rta s'a angajat sa le recun6sca
dreptul de autonomie civila i religiOsa; b) Partea acordatä RusieT in
administratiunea Principatelor Moldovel i Valachiei i dificultatile, earl
s'ail ridicat asupra executiunii acestul articol; e) Diverse cestiunl re-
lative la fixarea fruntarielor §i la indemnitatile stipulate; d) Restitui-
rea unor cetätT in Asia, cerute de P6rta §i nestipulate prin ultimul
tractat. (3)

(1) Le Moniteur Universel. No. 302. Mercredi, 29 Octobre 1817. Vienne, le 17 Octobre.
Les lettres de commerce annoncent qu'il y a eu a Bucarest un mouvement, a la
suite duquel l'Hospodar a été, dit-on, oblige de quitter cette capitale.
(2) Le Moniteur Universel. No. 320. Dimanche, 16 Novembre 1817, Vienne, le 1-er
Novembre.
Nous avons recu id des lettres de Bucarest, du 14 Octobre. Il en résulte que la
plus parfaite tranquilité regne dans la Valachie ; que l'état sanitaire des habitants
de cette province est tres satisfaisant; qu'on n'y découvre plus la moindre trace
d'une maladie contagieuse, etc. Les sympti5mes dela peste, qui s'étaient manifestés,
l'été dernier, dans quelques communes de la Moldavie, ont disparu entièrement. Les
mêmes lettres rapportent, qu'on a ressenti le 12 Octobre, a Bucarest, trois secousses
assez fortes de tremblement de terre. La derniare était assez violente ; mais elle n'a
cause aucun dommage. Le temps était pluvieux, et il y avait un brouillard assez épais
toute la journée du 12 Octobre.
(3) Le Moniteur Universel. No. 213. Satneth, 1-er Aolit 1818. Constantinople, le
20 Juin.
Les négociations entre la Sublime-Porte et le ministre de Russie, M. le baron de
Strogonoff, ne paraissent offrir rien de nouveau quant au fond; c'est seulement sous
le rapport de la forme qu'elles ont, a ce qu'on assure, pris une autre marche. La
Russie, dit-on, a ordonné a son ministre de ne point séparer les quatre objets de
la négociation. On pretend que ces objets sont : 1) l'exécution du traitd de paix pour
ce qui concerne les Serbes, auxquels la Porte a promis Pexercice libre de tous
les droits civils et religieux; 2) la part accordée a la Russie ',dans l'administration
des Principautés de Moldavie et de Valachie, et les difficult& qui se sont élevées
sur l'exécution de cet article ; 3) diverses questions relatives a la fixation des fron-
fibres, et aux indemnités stipulées, qui sont restées indécises hors de la dernière con-
vention ; 4) la remise de quelques forteresses en.Asie,'que la Porte demande, et qui,

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 211

Asupra acestor puncte, Rusia admite negociatiunile imediat, sag la

un alt moment, dupä cum va placé Portii. Acésta concesiune o face
Imp6ratul Alexandru, fiind-ca se pregatiati suveranii mari al Europei
sä se intalnesca la o noud conferintd sag congres, la Aix-la-Chapelle
si de sigur, cä voia ca Europa sti nu fie indispusa in contra lul si
sa-1 considere ca pregatitor de tulburari nouë a pacil universale.
Pe cand la Constantinopole, in anil al 6-lea si al 7-lea al Domniei lui
Caragea, continuag asemenea negociatiuni, la Bucuresci, pe OM diva,
se facea mai grea acéstä domnie. Dionisie Eclesiarchul, a caruia lu-
crare se termina cu anul 1815, nu ne mai póte servl pentru istoria
Domniei lui Caragea din acesti ani. Zilot Romanul (Fanuta.) amintesce
insa de intrigie boerilor din anul al 5-lea al Domniel lui Caragea.
Constantin Filipescu, care simtia el se innéca corabia lui Caragea, acum
eprin ipochimene rusesci la Tarigrach provOcä reclamatiuni ale con-
sululul rusesc in contra jafurilor tea', de cari era acusat Domnitorul,
jafuri de earl se folosise, este sciut, si insusi marele Vistier Constantin
Filipescu.
E probabil ca miscarea boerésca provocata de Const. Filipescu este
aceea, de care pomenia Monitorul Universal frances din 29 Octobre
1817. Domnitorul inabusi lesne asemenea miscare, facênd surghiun pe
Filipescu la mosia sa Bucovul.
Asemenea sOrte avura si alp. dol. boeri intelesi cu Filipescu, anume
Vornicul Const. Balaceanu si marele Logofet Grig. Ghica. Acest suc-
ces nu asigurd totusi triumful definitiv al lui Caragea si implinire a
color 7 ani de domnie. Averile lui mari, cunoscute la Constantinopole,
erag tocmai un pericol pentru capul lui. Cu boeril r6svrätiti tot se putea
impaca el si la nevoe se putea cotorosi de ei chiar si prin otrava, cum
a fost acusat de public la mórtea lui Const. Filipescu, caruia ii dete
voe, din causa de b6la, sa se intOrca la Bucuresci, dupa cate-va luni
de exil si care murl neintarcjiat, &and loc la asemenea banuiala de
otravire. Dar nu era tot asemenea de usor sail asigure impunitatea la
Constantinopole si mai cu s6ma sa-si apere acolo averile, dupa ce se
va fi dus in urma i'mpliniril celor 7 ant de domnie.
Insciintat de amicul sai. de Gentz, ca 'intro punctele in desbatere
dintre Strogonoff si POrta va fi si intrebarea ddinuirii domniei sale, (1)
n'est pas stipulée dans le dernier trait& On ajoute que la Russie laisse a la Porte
Palternative de négocier actuellement sur tout l'ensemble de ces questions, ou bien
de remettre toute negociation a un autre moment.
(Journal de Franefort).
(1) Depe§a din 30 Iunie 1818.

www.digibuc.ro
212 V. A. IIRECHIA

Caragea preferi säll" ieg mgsurile de precautiune inainte de ori-ce

solutiune s'ar fi dat unei asemenea intrebgri, cu atgt mai mult cg nu
puteg sl spore una bung, din moment ce o parte din boerii Orli* lu-
crail acuma impreung cu Rusia contra lui.
Aà fiind imprejurgrile, Caragea se hotArl sA abandone tronul
*it Ora. La 29 Septembre, Domnitorul asistg la ImmormIntarea lui
Radu Golescu. Dupg aceea pranzi la curtea Sa i In urmg simulg o
promenadg afarg din Bucuresci, dupg ce-§1 luase, negrqit, tOte dispo-
sitiunile pentru fugg, ducênd cu sine familia Sa, ba i pe ginerfl
Banul Arghiropulo, Postelnicul Vlahuta i pe Mavrocordat. Dupg
4 ore de cAlAtorie, sosi in Bucuresci un trimis al lui Vodg cu insgr-
cingri de cgimdcgmie pe numele Banului BrAncoveanu, Vornicului Barbu
VAcArescu, Logofetului Samurca ci boerului Vistier Ghica. Se adung In-
data Divanul intreg i se hotgrgsce a se comunich la Constantinopole
scirea fugei Jul Caragea. IatA arzul boerilor din 29 Sept. 1818 catre
POrta Otomang:

Arzul cited Impdratie, &And a fugit Domnul tern loan Gheorghe Caragea Voe-
vod, 4818 Septembre 29.
Noi, robii prea puternicii Imperatil, mitropolitul, episcopii, egumenii i boerii marl
si mid, cdpitani i URA sdraca raiaua, din cea neapératd datorie indemnAndu-ne, ca
nisce supusi ai prea puternicil si a misteà hrAnitóre Atie I cu cele pAnA in
pAmint inchinAciuni cdtre prea Indltatul impArAtesc prag, ardandu-ne printr'acest
prea plecat al nostru obstesc arzul-mahzar, insclintam prea blAndului aud al prea pu-
ternicil ImpArAtil, cd Domnia-Sa loan Von Caragea, Domnul acestel ërl, astd4i, la
29 ale acestei luni Septembre, pe la yfece ciasuri din Aldsdnd scaunul Domniei,
a plecat, egind afard din politic Intocma en acelagi chip ce obicinuid de egid
afard la plimbare, iar peste prea putind trecere de vreme, ca de vre-o patru cia-
suri, ne-am pomenit a din urmarea drumului Domniei-Sale ne trimite cdte-vA po-
rand in scris, care larAsi dupd a supunerii datorie i povfituire socotim cd se eu-
vine a se face sciut si la impArAtescul aud al prea puternicii imperdtii. Iatd trimetem
si copil dupd dinsele adeverite cu iscAliturile nóstre mitropolitului, episcopilor
boerilor, trimitAnd osebit si copie dupti o notä ce in urmii ni s'a trimis de cAtre
cinstitul general consulat al Rusiei de aici, spre a se face cunoscutd catre impArá-
tescul aud si cererea ce face prin numita notd Excelentia Sa generalul consul rusesc.
$i tocmai dupd primirea acestor porunci ale Domniei-Sale ce s'a dis mai sus, in-
credintAndu-ne cu bund-sémd de a sa pribegire de aid din Ord, cu Vita familia sa,
numal deck pe de o parte nol boeril am imbratisat cu totii strAjuirea politiei
si otarmuirea Orli, priveghind din Oa virtutea de a se pune in lucrare si a se
timh ori-cite mijlóce privesc la intregimea acestui impArdtesc cheler, dupd a su-
punerli strAmosescil nóstre fierbinte rdvne i credintd, ca unil ce de la a sa im-
pArdtéscA milä asteptAm tótà hrana i mangderea, iar pe de altd parte pentru ni-
zamul mArginei n'ath lipsit de a insciintd fArd de zdbavA i pe luminatii i slAvitil
muhafizi ai serhaturilor de acAstA Med de veste inamplare, pfind and ne vom in-
vrednici a sosi si a se ardth acéstA vrednicA de jale a nóstrd insciintare la imp&

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LTA CARAGEA 213

rdtescul prea inalt prag, inaintea cdruia, asternend cele pind la pdmint ale nestre
inchinficiuni, sa ne tanguim de acestà Mei de veste si nenfidajduitd intimplare a
pribegiril Domnului, care nu putind spaimd si turburare a pricinuit la obstea su-
pusilor raele de aid ale prea puternicii Imperatii, intocmai ca si la alte trecute
intimpldri de pribegiri ale acelor Domni, car'i, aretdndu-se in pdmintul Oil on
desdvimitd stdpilnire fi putere, ail pus in lucrare lard de stiald t6te cugetdrile i
voinfele lor, cdnd nu pufine r'eUtdti $i pagube am suferit, in cdt din nisce urmdri
ca acestea ale Domnilor am ajuns a ni se turburcl a pururea lini.girea WI (care
este cheler imperdtesc), si in vreme ce nol tot-deauna suntem si in brit:a vieta ne-
sted vom fi supusi si credinciosi, ne vedem incungiurati de asemenea superAtOre tur-
burdri. Dar cu t6te acestea, implinind datoria supuneril FA a credintei nOstre citre
prea puternica Imperatie, am odihnit cu cele mai bldnde si cuviinciósele mijlóce pe
supusele raele, am pus in bunà orinduiald curgetOrele trebi ale tern, si tote cite
am socotit cd privesc la nizamul cel obstesc al pimintului le-am intocmit cat ne este
prin putintd, spre inlesnirea sfintelor imperdtesci porunci, spre sävirsirea curgetO-
relor trebi si spre intocmirea linistiril eel obstesci. De aceea dar, alergind tOtd
obstea supusilor locuitori de la acest imperatesc si none de hrand ddtator cheler
al prea puternicii Imperi.411, ne rugdm cu cele pind la pdmint inchindciuni, ca sail
reverse prea puternica imperdtie cea cu blândete pdrintescd si imperdtesca: mila sa.
&etre cel ce cu nesatiesi dorire asteptd si privese la aceeasi imperatesch a sa mi-
lostivire, si precum apururea de la mosil stramosii nostri am dobAndit mingiere
de la a sa nemdrginiti mild, ce privesce cdtre tog supusil prea puternicil tmperatii,
asemenea si acum Ba ne invrednicim a dobfindi ceea-ce a sa stdpfinesca, pfirintescd
si imperatescd privighere, cu ochi milostiv privind asupra supusilor sei, va bine-
chibzul spre a li se pdzi cinstea, drept4ile i privileghiurile, care prin imperdtescile
Qi vrednicile de inchindciuni hatiserifuri ni s'at hdriizit, cum si linistita petrecere i
odihna, tat a pArtil bisericesci i a neamului boerilor pdminteni, cat si a tOtel obstei
supusilor raele a chelerului imperdtesc, cad no! a pururea cu OM obstea inaltdm
mini de rugaciune cdtre inaltul Dumnecled, pentru prea puternicul si prea dreptul
al nostru fAcetor de bine si tiitorul dreptdcii stdpin al nostru, spre indelungirea
anilor vietii Imperatiei sale si spre intdrirea si starea imperdtescului Bed scaun
pang in veci.
Prin acest arz boerii forte timid se marginesc abia de a ruga POrta
Otomana ea li se pazi cinstea, dreptatile i privileghiurile, earl prin 1m-
përätescile si vrednicele de inchinächme hatiseriftiri li s'au harazit.) (1)

(1) Von Schladen, in raportul Bed catrft Regele Prusiei, din Cons tantinopole, 24
Novembre 1818, amintesce cd boerii Munteni ad profitat de interegn ca sã reven-
dice des certains droits, usurpes ou eludes depuis nombre d'annees par les Hos-
podars. Les Kaimacams nommes par le Prince fugitif, au moment de son depart,
apres avoir recueilli les differentes representations des principaux boyards, ont
adresse une replete au Grand Seigneur, en reclamant :
1. Le droit de nommer aux places vacantes du clerge.
2. Celui de remplir exclusivement par des indigenes toutes les charges dans la
Principaute, except(' celles de la Cour.

www.digibuc.ro
214 V. A. UREMIA

Boerimea nu profitA mAcar de ocasiune ca sd cérA inapoerea drep-

tului Orli, de all alege insA0 pre Domnitorul an.
Ca r6spuns la arzul boerilor nu IntArclie a le yen]. din Constanti-
nopole firman, prin care POrta se aratA mullumitl de devotarnentul
boerilor 0 le vestesce inlocuirea liii Caragea, prin Alexandru Sutu.
IatI acest firman dupA traducere grecéscA:
Talmacirea acestui firman grecesc al Vizirului, respuns la arzul ce aü trimis
boerii pentru fuga Domnului Caragea i pentru Maria Sa Alexandru Sulu, ce s'a
facut Domn.
Laudele celor mal alevI din norodul Mesiei, boerl aI Teril-Romanesci, Immul-
téscd-se supunerea vóstrà. In scurt vi se face sciut, cA am primit pi cu de-amdruntul
am inteles cele dintAl si mai in urmi trimise armahzarurile vóstre, impreund
cu alte Ural, adeveritóre de cea in faptii dintru inceput plecAciune de slugA pi
dreptatea vóstrA, i cuprinclAtóre, c'd la 10 ale lunel lui Zihilge, in i Dumineck Domnul
Valachiel Caragea Iancu, fugind cu aI case! vi cu copiii lui, ail trimis scrisorl din
cale de 4 césurl de la Bucuresci i cà cel din Bucuresci consul Rusesc a trimis
notà frantuzdsca, ale &Aroma scrisori cum si ale notel aft trimis copil ; CA urmand
dupd vreme i dupã intImplare cu tote puterile ye nevoitl spre nimerirea mijkicelor
celor ce privese spre odihna i aducerea la stare a memlechetului Impdratesc si
spre linistita i neclatita stare a sdraceI raele, cã ye aflatl nevoindu-vd spre osird-
nice implinirea inaltelor porunci ce aunt date, asezAndu-ve spre inaltd bun'd phi-
cere, cunoscênd acésta de netilgaduita datorie de slugA si de laud A a vêndu-vd si 00,
Inteacestea aflandu-vd, asteptati arétarea inaltel milostivei impérAtesci hotArlri,
dintr'acestea eon arétat bine primitä si bine pläcutti prea puternicului Devlet silinta
vóstrà spre a vestl Malta Porti lucrul cum s'a urmat spre supunere si sadacat,
indreptându-ve neabaterea vizistrA din calea supuneril si a drepatil, si punerea
indeletnicirii vóstre cci ce are sfirsit bun spre pAzirea nizamului raelei si spre paza
linistel el. Iar acum, fiind-ca cel ce a fost Domn Moldovel, Alecu Sutul Voevod.
orinduindu-se Domn Valachiei, a imbrdcat caftan pi s'a trimis din partea numi-
tului Domn Caimacam, pentru care s'a dat dupà obiceiil bland porundi de Mina.-
cdmie, pi flinthea numitul Domn s'a Incredintat de la eel ce merg pi vin de pornirile
vóstre cele spre buná plAcere si de punerea silinei spre economia memlechetului
Impératului, a insciintat de acésta unele ca acestea fapte bine pldcute v1 dovesti de

3. Celui d'exiger que les Hospodars soient tenus a ramener, a l'expiration de leur
fegne, tous les Grecs qu'ils auraient introduits dans la Principauté.
140 de boor! s'ad intocmit sA revendice aceste drepturl. Acestl boeri, dupe
Schladen, ar fi voit sã detroneze hnediat'si pre Metropolitul Nectarie, cad era grec...
(Vecli Hurm., Supl. I. 311-2.Vecli N. Iorga, Acte i fragm., pag. 539). Boeril nu
s'ad putut intelege in privinta Metropolitulul Nectaric.
Copie dupd arzmagzarul boerilor s'a trimis si noului Domn Alex. Sutu. Acesta
consultil pre Strogonoff, de este legard jalba boerimel. Strogonoff respunse cá da,
de ore-ce este anteriórA venirii lui Sutu la domnie.
E de creclut cä boerimea MunteanA nu trimisese arzul, Mil a consulth prealabil
pre vestitul consul Rusesc Pini.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 215

credinta aft Indoit multumirea. Deci pada va sosl acl mai sus disul Domn, spre
buna placere i dreptate, asezandu-ve ve yeti sill si ye vet! nevol dimpreunii cu sfatul
celor ce s'aa trimis Caimacami, spre nimerirea mipecelor ce privesc spre a nu se
IntImpla turburare la nizamul iconomiei memlechetulul, i ea sti ye gilt! spre are-
tarea dreptatil *Mtn' care ye laudatl, aratand cea destivIrsiti destoinicie, spre do-
vedirea euviincióselor fapte ale dreptatii, vi s'a serfs aceste scrisere, care, cu dum-
nedeesc ajutor sosind, vet! urmit dupe chipul ce vi se serie, i pe a celui ce urméza
povetuirit (1)
In Tarigrad. Dervis Mehmet.
Caragea pregAtise pe indeletele fuga lui din térd. De mai multe
luni Ii trimisese banil in Elvetia, Anglia si Rusia. Acésta o spune
FA o corespondentà a Monitorula Universal, din Constantinopole, cu
data de 14 (26) Octobre. (2)
(I) Cod. 77, fila 341 v. fri 342.
(2) Iatil diversele corespondente din Monitorul Universal , relative la fuga lui Caragea:
Le Moniteur Universel. No. 215 du 11 Nov. 1818. Din Viena, la 1 Novembre.
Des lettres arrivees bier de Bucgrest en Valachie annoncent que le Prince regnant
de ce pays, Jean Caragia, vient de partir secretement avec toute sa famille et toute
sa Cour. Ce Prince avait acquis dans la Valachie une fortune immense en fort peu
de temps. Il kali devenu si puissant aupres de la Porte, qu'il a exile plusieurs boyards
de premier ordre qui s'opposaient a son ambition. Il parait certain que le Grand Sei-
gneur avait l'intention de le perdre pour s'emparer de see tresors. Mais celui-ci a eu
le temps d'imiter son prédécesseur, le Prince Ypsylanti. On a établi aussitet, apres
la fuite du Prince Caragia, un gouvernement provisoire. On craint beaucoup que
cet événement n'occasionne des troubles.
Le Moniteur Universel. No. 317. Vendredi, 13 Novembre 1818. Vienne, le 31 Octobre.
D'apres des lettres authentiques de Temeswar, de la date du 13 de ce mois (Voir
le Moniteur du 11), le Prince Caragia, Hospodar de la Valachie, y était arrive avec
sa famille, et a demandé au gouvernement la permission de fixer son domicile en
Transylvanie. Ii avait appris, par un correspondant affidé de Constantinople, que
son beau-fils, qui est chargé de la fonction de Dragoman de la Porte, et qui depuis
longtemps intriguait contre son beau-pere, avait enfin réussi a faire décréter sa des-
titution et probablement sa mort. Le prince Caragia convoqua sur-le-ehamp le Divan
de Bucarest, lui remit les relies du gouvernoment, et partit dans la nuit pour les
frontières de l'Autriche. Quelques heures apres son depart, le firman du Grand-Sei-
gneur, ordonnant de le deposer et de lui couper la tete. arriva a Bucharest.
Le Moniteur Universel. No. 324. Vendredi, 20 Novembre 1818. Vienne, le 8 Novembre.
L'Hospodar de la Valachie, Janko Caradscha, n'est pas arrive a Temeswar, comme
on avait dit, mais a Cronstadt en Transylvanie. Ii arriva sous l'escorte de 600
Arnaoutes, qui s'en retournbrent en Valachie. Le temps de son regne, qui devait etre
de sept ans, en vertu du dernier traité avec la Russie, etait sur le point de s'écouler.
Les boyards de la Valachie ont pris les relies de l'administration jusqu'à ce que son
successeur arrive de Constantinople. Le Prince émigré a invoqué la protection de
l'Empereur de Russie. Le prince Czetwertinski, attache a l'ambassade russe a Vienne,
est parti pour porter cette nouvelle a son Souverain a Aix-la-Chapelle.

www.digibuc.ro
216 V. A. ITRECHIA

Ca sä nu afle boeril, earl 1-ar fi putut opri. de a fugl, Caragea se

ocupd cu trebile tUriI pand la ultimul moment §i chiar In diva fugeT
sale. Din acéstá cji poseddm decretul lui", prin care acordd Dómnnei Ru-
xandra Hangeri, sora Aposatului Beizaded Grig. Ghica, o pensiune de
2,000 de taleri pa an §i alci taleri 3,000 pe an clironomilor eeposa-
tului Beizaded Gr. Ghica, din veniturile mdndstiril Ghiculescilor, sf.
Spiridon nou. (1)

Le Moniteur Universel. Samedi, 12 Decembre 1818. Constantinople, le 28 Octobre.

La Porte a regu, relativement a l'évasion de l'Hospodar de Valachie, Prince Ka-
radja, les details suivants :
«II était accompagné de son épouse, son fils, ses deux gendres, Arghiropulo et
Vlahutzky, et du bojard Mauro Cordato. II parait qu'il avait préparé de longue main
son evasion, car il avait depuis plusieurs mois fait passer des capitaux considérables
en Suise, en Angleterre et en Russie. La Porte a donné amicalement connaissance
au ministre de Russie de l'évasion de l'Hospodar, et elle lui a représenté la néces-
site de nommer a ce poste, qui était devenu vacant. M. le baron de Strogonoff a
reconnn avec la Porte cette nécessité ; mais il a observe que, jusqu'a ce que le terme
de sept années de régence stipule par 18 traité felt écould, la place d'Hospodar ne
pouvait kre remplie qu'ad interim par un kaimacam.,
Le Moniteur Universel. No. 353. Same di, 19 Décembre 1818. Pkersbourg, le 24 No-
vembre.
Des lettres de Bucharest racontent de la maniere suivante les circonstances de
l'évasion du Prince Caradja, Hospodar de Valachie :
«Le 10 Octobre a midi, le Prince Caradja se trouvait encore a Bucharest; il as-
sista a la cérémonie funebre du feu Ban Golesko. Apres avoir dine dans son pa-
lais, il feignit de faire une promenade vers le faubourg Bayer (?) et execute par ce moyen
le projet de fuite qu'il avait media Réuni a son épouse, son fils, ses filles et ses gen-
dres, accompagné de Ban d'Arguiropulo et du Postelnich Vlakhoutzky, et pourvu
d'équipages de voyage, il prit la route de Cronstadt. Environ trots cents Arnautes, sur
la fidélité desquels il ne pouvait cependant pas compter avec certitude, composent
son cortege. Pour empêcher toute poursuite, il a fait rompre derriere lui les pants
jetés ga et lb. sur les marais et les rivières: c'est ainsi qu'il atteint sans obstacle la
frontière d'Autriche. Le lendemain matin, il a envoyé des depêches aux boyards
qu'il avait nommés gouverneurs ; savoir : au Ban Brankovan, au Vornik Barbo Va-
karesko, au Logothete Samour-Kache, et au boyard Vistier Ghica.,
(1) LB loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.
Cinstit ei credincios boerale al Domniei-Mele biv vel cdminare Iancule, epitrópe
manastirii sfintului Spiridon Not, fiind-ca prin hrisovul Domniei-Mele, ce am dat,
am hoterit ei am orinduit ea taleri 2.000 ce area reposatul Bezdadea Grigorie Ghica,
fiul réposatului Domn, ctitorul al acestel manastiri, ajutor la cheltuelile sale din ve-
niturile manastirii, afare din taleri 3.000 ce s'ail aflat vechi orinduip, aceeti taleri
2.000 ce ail fost orinduiP pe obrazul réposatului Beizade ei cu alp taleri 100 adaos
din veniturile mönastiril, am orinduit ea sã se dea Lumindfiel Sale Dómnei Lucsan-
drel Hangearli, sera réposatului Beizadea Grigorie Ghica, ca sa-i lea pe tot anul prin

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 217

Deja in 11312 August 1818, era la Curti le ambilor Domni agitatiune,

temere despre mazilirea lor inainte de eel 7 anT deplin. Page, gerantul
Consulatului frances, in timpul concediului lul Formont (care inlocuise
pe Ledoulx), scrie de acésta nota Duce ha Richelieu.
Septe 'rifle dupa acestä nota, Page adreseza ministrului sell Richelieu
alta, in care IT d detaliile fugel lul I. Caragea In modul urmätor:
Page a Richelieu. Buc. 17 Octobre 1818.
Vestesce &à la 11 ale lunii a fugit Caragea.
Apt-6s avoir assemble tous les boyards du pays pour les rassurer sur les craintes
qu'ils avaient, il en a nommé de suite plusieurs aux places tant du Divan que
de la police et il est parti pour Cronstadt avec toute sa famille, dans la même
journée, accompagné de 500 Arnaoutes. Ce depart a paru d'autaut plus précipité
qu'on supposait qu'il attendrait le retour du tartare expedie, ii y a quelques jours,
a Constantinople, pour, dit-on, porter au Bezadey George, son fils, des instructions
sur la conduite qu'il devait tenir. Du reste, tout s'est passé paisiblement, d'autant
plus que l'administration de cc Prince est peu regrettée ; c'était un homme sans
mceurs et très avare, qui a depouille tous les malhereux habitants de cette Pro-
vince On est aujourd'hui dans la plus vivo impatience de savoir quel Prince
sera nommé ici. Tous les vceux semblaient se tourner vers le bon et malheureux
Prince Soutzo, dont l'administration a toujours été fort douce.
Consulul Austriac si Rusesc aii fa vorisat mult fuga lui Caragea. (Le Prince de
Moldavie a demandé son rappel , ca sail vadd pe tat51 Wt.

Nicolae Filimon, in (Ciocoir veeh i non, aduce urmatorul pitac-

afipt al lui I(1) Ioan Gheorghe Caragea, din 29 Septembre 1818, prin
care Domnitorul ar fi anuntat ëril abandonarea domniel:
(Cu mila lui Dumnecjeik I Ioan Gheorghe Caragea V. V, etc.
(Dumne-yestra yelitilor boeri ai Diyanului Domniei-Mele.
(Cum yeti primi acest pitac al Domniei-Mele, sä ye adunati la Mitro-
polie i sä facett cunoscut tuturor boerilor Hale i Mazia, ca eft am
lgsat scaunul domniei pentru scoposurl ce numai mie mi se cade
a le sci; iar dupa aceea sä alcatuiti Caimacamia i sa cäutati trebile
teril cu osardie i dreptate; i pentru o mal buna pazd a lini§tei lo-
cuitorilor, sä faceci mehtup (raport, aretare) cdtre muhafizii sArhatu-

dumné-lui cinstit i credincios boerul Domniei-Mele Grigorie Ghica vel Vistier, in

cat va aye luminata Deanna Hangearli vietà, iar taleri 3.000 ce aunt vechi urmézfi a
se da pe tot anul la clironomil reposatuluI Beizade Grigorie Ghica. Ci dar inteaces-
tasi chip sà urmezi cu darea acestor bani din veniturile mânàstiril. Tolco pisah
gpd. 1818, Septembre 29.
Cod. LXXVII, fila 340, v.

www.digibuc.ro
218 V. A. IIRECHIA

rilor dupd marginea Dunaril, ca sa v6 dea ajutorul trebuincios. Tolco

pisah gospodsvomi.) (1)
Este acesta un pitac ce in adevör a existat, ci ce s'a lipit pe t6te
zidurile Bucurescilor, cum afirma minunatul romantier al Domniel lui
Caragea, orl e o inchipuire a lui, ca scriitor ? Nu putem spune, dar,
de Ore-ce nu am aflat in nici o Condica Domnésca asemenea act ci de
Ore-ce despre el nu se face mentiune de boeri in arz-magzarul lor
catre POrta §i nicairi, nol il banuim neautentic.
Un punct care ne indOmnä sa credem acésta este §i cad pitacul in-
&mild pe boerl sa aleettuésed el alimaceimia. Apol 4( Cdinuiceimii/e),
dupa obiceit, nu le organisail boerii, ci noil Domni, pand la venirea lor
din Constantinopole. Chiar de va fi ordonat Caragea sä se faca o Cal-
macamie, boerimea prefera sa stea Ora pe mama el cd de aceea titlul
nouei administratiuni interimare este: Noi boerri terii. In cod. LXXX VII
(pag. 93 verso), intilnim pitace date de'«Noi, boerii rerii-Românesei»,
de la inceputul lunil Octobre 1818 pang. la 20 Octobre, cand boo-
rimea se decide a restringe administratiunea in manile a cator-va
boeri. Aceetia 41. clic: Na boeriii otairmuitori rerii-Romeinesei. (2)
Numal la 12 Novembre 1818, cand Alexandra Nicolae Sutu este numit
Domn, se institue «Cciimciceimiax, (Cod. LXXXVII, pag. 105.) Repetim
mai intaiii administreza téra «Nof boerti, TirCi-Românesci,, apoi
cNoi. boeril otcarmuitort$
Caragea staffi cat-va timp in Transilvania la Bracov ci in alte pärti,
dupa care se duse in Italia, unde re'mase 'Ana la sfircitul vietil sale.
Wilkinson, raportand in scrierea sa evenimentul fugel lui Caragea,
clI cu totul alte informatiuni decal cele de mai sus; el dice urma-
tOrele: cllospodarul Caragea stringênd o imensä bogatie in cursul
celor 6 aril de cedere in Valachia, ci temêndu-se ca sä nu i se cérd
compt la intOrcerea sa la Constantinopole, de acéstä acumulare de
bogatii aplicata in profitul WI, cr ecjii convenabil de a face o retra-
gere prudenta, ci de a se stabill intr'o tOrd creOina 6re-care din
(1) Ciocoii vecla $i nol, editia Muller. Bucuresci, pag. 132. No. 82 §i 83.
(2) 0 carte deschis6 din 20 Octobre 1818 vine sä ne laraurésca in mod neindoios,
ca dupi fugirea Domnului din scaun, pentru buna petrecere a tuturor pentru nizam,
i pentru ferire de WI, i pentru a dreptatil pazd §i pentru orinduelile cele bune
cari se aflä intocmite a se pUzi, spre a nu se intimpla vre-un cusur, sail vre-o
ataxie, iar mai virtos pentru datorile Orli cele netigAduite, cari merg la P. In
Pórtà a ImpUratiei 9i pentru indestularea celor trebuincióse ale prea vestitei cetiici
Tarigfadului, ce merg de ad, dupi Intocmirile ce se afld facute Inca de and era
Domn in scaun, ne-azi ales obqtea.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIIf CARAGEA 219

Europa, in afara de atingerea puterii turcesci. El trimese t6te fon-

durile sale la Una europene; §i In luna Octobre 1818, Intrunind
pe cati-va din principalii boeri, le incredintl frânele guvernämintului
§i päräsi Bucurescii, pentru a se duce cu tOtä familia sa la Kronstadt,
in posesiunile austriace, unde el sosl färl accident.) Resultä din ac6stä
informatiune a lui Wilkinson, cä Domnitorul nu pärasi Bucurescil,
Mil de a fi insciintat prealabil pe ciiti-va din boeri. Ac6stä informa-
tiune este din noil i cu mai multe amënuntimi adusä mai departe de
Wilkinson, In apendicele No. III, pag. 255. (1)
(1) lath intrégii acésta informatiune, care venitii de la un martor ocular e forte
pretiOsa. Ea este extrash din done' scrisorl adresate din Bucuresci la Londra. La
7 Octobre curent (1818), un mesager pentru Principele sosi in 3 vile din Constan-
tinopole, si in aceeasi cli sgomotul circula in oras, ca Principele se gfitia de ducal.
A doua cli diminéta, se vèclit postelnicul Vlahuta, cu femeea sa (fiica Principelui)
si familia sa, esind din oras inteo trasura de calkorie ; si in timp ce mail prepa-
rative de departare se continue' la Curte, sgomotele se mfiriril, si poporul incepti
sa fie alarmat.
Dumineca 11, dupà ce ceremonia obicinuita a Baeramului turcesc fusese facuta
la Curte, Principele conferl titluri la diferite pers6ne si Mai cate-vh schimbarl in
afacerile publice. Dupa masa, el insop convoiul batrinului Banul Golescu, si, la in-
tOreerea sa, el chema in cabinetul sell pe spatarul Baleanu, pe aga Vacarescu, si pe
alti cfiti-va, si il informa ea hind in perfect de a perde viéta, dna ar femanO mai
mult timp in Ora, se afla in momentul plecaril lui. El le recomanda de all da
t6te silintele pentru a mentine ordinea si linistea, si numi un guvern provisoriii,
compus din Metropolit, Brfincoveanu si Samurcas, carora el le dadA instructiuni,
pentru a dirigia afacerile in timpul absentil sale, si 'Ana and POrta va lua mèsuri,
pentru a regula noua administratiune. El trimise de asemenea sa caute pe d-I
Pini, consulul general al Rusiel, si dupfi ce I-a decis de a ave grija de afacerile
particulare, pe cari el &sr fi avut timpul sa le reguleze, io lua in mod amical
congediti de la ei top*, si plea in calésca sa ordinara, urmata numai de dol ser-
vitorl, ca si cum ar merge sail fad: obicinuita sa plimbare de sera. El se duse la
13anésa, unde se intalni cu Princesa femeea sa, cu Princesa Ralu, fiica sea si bar-
batul el Banul Arghiropulo, tin6rul Principe Constantin, postelnicul Mavrocordat,
aga Vlangali, si un mic numèr de servitori, carI il asteptait top cu trasuri de calé-
torie, cu cal de posta, cu bagage, etc. El merseri impreuni, si la o mila distanta
de Banesa, ei se unira cu 400 de Albanesl (garda corpului Principelui) bine mon-
tali si armap. El se indreptara spre Kronstadt, in Transilvania, unde sosira in
siguranta, dupa o calètorie de 4 4ile; el furfi perfect de bine primiti de generalul
austriac, care comanda la frontiere.
Cel 400 de gang fura trimici inapoi si Principele, pe cfind el se afla Inca pe drum
trimise diferite ordine guvernului provisorifi, ca si cum el ar fi continuat de a fi
singurul sef al Orli.
Se lice ci nu va sta mult timp la Brasov, dar Ca se va duce in Elvetia, unde
are intenpunea de ail fixa locuinta.
Imediat dupa departarea sa, consulul rus puse pecetea Imperiala pe tOte aparta-

www.digibuc.ro
220 V. A. ITRECHIA

Pe la jumkatea anului 1817 in Constantinopole eraii dou6 curente:

unul In fruntea cáruia era Vizirul, sub influenta corespondentelor lui
Caragea cu de Gentz, nu era favorabil pretentiunilor muscalesci. Cela-
lalt curent, cu totul pacific, era condus de insu§I Sultanul. Acesta or-

mentele Curtii, dintre cari multe continead efecte de mare valóre ; dupd ce puse un
secvestru formal pe proprietdtile particulare ale Principelui, sub pretextul cd nu
pldtise mai multe sume, ce era dator fatd de nisce supusi rusi.
Top' boerii se intrunird la 12 si scriserd Portil particulariatile acestui eveniment
neasteptat. Ei avurd, dupd acdsta, mai multe conferinte si se decise in fine de a
trim ite o petitiune Sultanului, pentru a-i expune calamitätile la cari el erad supusi
sub administratiunea Principilor grecl, si a-I rugd sd incredinteze pe viitor guver-
ntimintul Principatului Divanului singur ; el se angagiad in casul acesta de a observit
cu credintd tote conditiunile, earl fuseserd pând atunci impuse Hospodarilor. Nol
asteptam acum cu fried mOsurile ce Pórta va crede convenabil sd adopte, si acéstil
resolutiune nu este de o mica importantd pentru sórtea tern. In asteptare nol trdim
in temeri continue, nu cum-vd Pasalele turcesci din vecindtate, sd nu ied asuprd-le de
a trimite trupe pentru a ocupd Ora, circumstante earl, in loe de a produce efec-
tele bune ale unei mOsuri prudente, vor pune totul in confusiune si desordine, si
inspdimintd la un asà grad un mare numOr de familii, in cat fac dela preparative
pentru a se retrage in Transilvania si in Moldova.
10 Decembre. Totul s'a petrecut fOrte linistit. Sultanul, dupd ce a deliberat in con-
siliul sOil asupra petitiunii boerilor, a refusat de a priml cererea lor, si a numit
pe Principele Alexandru Sutu nod Hospodar al Valachiei. Caimacamil sdi aunt dela
sositi si ati luat administratiunea provisoriii a afacerilor publice. Nol scim acum in-
tr'un mod Ore-care, a Principele Caragea a pArasit Kronstadtul sill va fixd resedinta
sa la Geneva.
VeVI in ce mod este narata intimplarea fugei din Bucuresci a lui Caragea si
consecintele el de cdtre von Schladen, represintantul Prusiei la Constantinopole,
in 14 (26) Octobre 1818, in nota sa cdtrd Regele Wt. (Iorga, Fragm. II).
0 altd variantd, care resultd din informatiunea int' Wilkinson, este urmdtórea: Dupti
Wilkinson boerii, prin arzul lor eked Pórtd, ar fi cerut incetarea domniei fanario-
tice si sd fie ei insdrcinati cu administrarea torn. Arzul nu cuprinde in mod ex-
plicit cererea boerilor de a administra el Ora pe tot-deauna, dar este un document
precursorid miscdril do la 1821, in acel sena, ci criticd si desaprobd domniile Fa-
nariotilor, in pasagiul unde Vice, ca asemenea pribegil, s'aii intimplat si din partea
altori Domni, ((earl ardtdndu-se in pdmintul tOril cu desdvfirsitd stapinire si putere
ad pus in lucrare far' de died tote cugetdrile, vointele lor, do la earl nu putine
reutati si pagube am suferit, in cit din nisce urmfiri ca acestea ale Domnilor, am
ajuns de a ni se tulburd de-apururea linistea Orli in vreme ce nol tot-deauna
suntem si in tótd vidta nóstrd vom fi supusi si credinciosi.....A.
Boerii se recomandd in locul Domnilor greci, dar esitd de a pune punctul pe i
Totusl WI Wilkinson i se aerie din Bucuresel, ed boerii erla hottiriti sd cdrd. Sulta-
nului, ca pe viitor guvernul tern sd fie Ifisat pe séma Divanului singur (Apendice
III, pag. 257-258).
In tot casul, chiar dacd cererea acésta de incetare a Domniel Fanariotilor nu s'a

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 221

donA in Iunie 1817 Vizirulul, ca neintarcliat sä se Inte 1150. cu Rusia (1).

facia In 1818, macar cu curagiul cu care a fost formulate la 1774, nu mai putin pro-
beza Ca curentul anti-fanariotic exista in téra :i ca, mereü spornic, pregatesce na-
tionala m4care a lui Tudor Vladimirescu.
Von Schladen spune in notele cfitre RegeIe Prusiel, ea cererile din arzul boerilor
(140 de boerI) se marginiail la mai putin cleat ce a scris Wilkinson f}i ca. la numirea lui
Sutu, acele cereri boerii le comunicara Qi noului Domn.
In notele, Inca inedite la ora cfind scriem aceste §iruri (1890, 6 Septembre) a/e
lui von Schladen cfitra Regele Prusiei, din Octobre-Novembre 1818, se fed di-
ficultatile ridicate de Strogonoff, carele sustina tesa, ca fuga WI Caragea nu e un
delict atragênd mazilirea WI. Peripetiile acestei ciudate controverse le lasam la o parte,
de ore-ce finalmente modul de a vedé al Portii triumfa, cum von Schladen anunte
Regelui sea, prin nota sa din 28 Novembre 1818.
(1) Le Moniteur Universe& No. 211. Mercredi 30 Juillet 1817. Constptinople, le
20 Juin.
(Jusqu'a present le Divan, ou Conseil du Grand Seigneur, n'avait pris aucune de-
liberation decisive sur les representations de M. le Comte de Strogonoff, ministre
de Russie, relatives aux pretentious les plus justes et les mieux fondees de cette
Puissance. Les obstacles a cet égard provenaient de l'influence du grand-Visir sur
le Tefterdar (ministre des finances) et le Reis-Effendi (ministre des affaires étran-
Ores). Le Sultan, qui avait au contraire extrêmement a cceur une reunion avec la
Russie, adressa de son propre mouvement, le 3 Mars, au grand-Visir, le Haiti-
Schirif ou result ci-dessus, remarquable par l'énergie avec laquelle il est congu:
.II y a eu jusqu'à present plusieurs discussions fres-longues sur la note qu'a re-
mise le ministre de Russie, cependant on ne nous a encore remis aucun protocole
de vos seances. Il y a déja plus de quarante jours que cette affaire a été soumise
a votre deliberation. Pourquoi n'avez-vous rendu aucune decision a cet égard ?
Nous devons crolre d'apres ce délai, que vous ne vous occupez dans vos seances
que de choses inutiles. Voulez-vous done attendre jusqu'à ce que le ministre de
Russie se fiche et en vienne aux menaces ? Si vous croyez que la guerre soft ine-
vitable, pensez aux moyens de defense. Itxposez-nous en detail les motifs suffisants
pour donner lieu a cette guerre, et l'étendue des ressources dont vous ferez usage
Mais si le temps, oa nous sommes, et les circonstances ne nous permettent pas d'en-
treprendre la guerre, prévenez le plutet possible par une reponse convenable le
mécontentement du ministre de Russie.,
gL'impression que ce result a faite stir le Divan était facile a prévoir. Elle a
donne lieu a un second Hatti-Schérif, qui est congu en ces termes :
ales ministres, apres avoir inurement tout examine, ayant reconnu la nécessité
de renoncer it tout projet de guerre, et de prendre le sage parti d'un accommo-
dement, il est absolument indispensable que les conferences s'ouvrent incessament,
et que la note, dont il s'agit, soit remise sans délai par le Reis-Effendi au ministre
de Russie. Mais il faut mettre le plus grand soin a ce que cette note soit bien faite
et clairement rédigée, et non comme la premiere qui n'avait point de sens, afin de
faire connaitre a la Russie que notre intention est d'arranger les choses a l'amiable .
eLes dispositions pacifiques du Sultan et son langage decisif out suffi pour
amener la chute du parti oppose. Le grand-Visir a été vivement reprimande; mais

www.digibuc.ro
222 V. A. IIRECHIA

Cap. III.
Finanfele.
Nicairea mai plastic nu se 'Ate face icóna unei Domnii, ca in stu-
diul finantelor ei.
Sà vedem dar, cum se presintä finantele sub I. Caragea.
In urma rasboiuluI 0 a grelei ocupatiuni muscalesci dintre 1806-1812,
Visteria térfl ajunsese la forte mare lipsd, din causd mai cu séma
cd nurnOrul contribuabililor era fOrte redus, prin ciuma, prin emigra-
tiune i prin faptul cä nenorocitii terani ici làsal 6sele pe drumuri,
ducêncl, Ii departare i chiar peste hotare, in toiul ernil, proviant
pentru octirea rusésca. Apoi abusurie de tot felul i cu deosebire
abusul cu poslu§nicii, cu scutelnicii, acordatl boerimeI, pe la manästiff
pe la tot felul de pers6ne, Meuse fOrte grea cisla, adecd repartitiunea
birurilor.
Prima preocupatiune a lui Caragea a fost, o recunOscem, de a re-
organisa finantele. Inca cu inceputul anului 1813, Caragea a cerut
DivanuluI, mai nainte de tOte, sä chibzuésca asupra imbunatatiriI
calemurilor Visteriet fie la centru, fie in judete. Mare le Vistier Const.
Filipespu I-a arötat Domnitorului, ca (din pricina rdsvrdtirii trecutel
vremi, oamepii de pe la judele au ajuns la o mare schimonosire pi
piind la eel mai desdvirpit catahrisis, depdrtándu-se pi buna orindu-
ad pi liniptirea obptel i intimpldndu-se i multe zdticniri la cur-
getdrelp trebuinfe ale Vistieriei 0 ale gra, urincindu-se 0 lucrur'i in
potriv4 Caragea gäsesce ea rëul vine mai inainte de t6te din causa
nestabiptatiI functionarilor Visterid §i clod dispune, ea sd fie ca ci
din vecliime cnestreimutatd statornicie a calemurilor Visteriei pi sd
se intemeeze in stare neclintitd, impodobindu-se ed. ce se vor alege
destoinia pi practico0 calemgii dupd credinta pi vrednicia cu care
se vor arad, cu mild pi cu cinste de la Domnia-Mea).
Prin hrovul sü din Iunie 1813, Caragea i'mparte cancelaria Viste-
rig in 16 calemurt fie-care cu cate un samn un «extractar,, un 1ogof6t
de bresle, un logofOt al havalelelor, altul de scutelniel, unul asemenea
de slujitori c cate un logofét la rem4iturl, la capan, la r6spunsurI,

le Reis-Effendi, qui lui servait d'instrument, a eté destituó et 1.emp1acé par le

Dzanil-Effendi, qui a URI occupé plusieurs fois ce poste.
(Journal de Franefort).

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 223

un logoTht de poslu§nici, unul de jAlbi, unul al rAsurilor, print care sa

se dea lefile, un condicar §i trei logofeti, earl sA aibd «geizdiile, ju-
detelor, §i §ése zarafi. Pupa recomandarea Vistierului Const. Filipescu,
Caragea numesce functionari la t6te aceste posturi, declarandu-le ina-
movibile §i scutindu-i de ori-ce dare sail havaet, afarA de casul cand
vre unul va cAdé in «vinci veditd fi cercetatd) §i atunci Inca cu
hotArire DomnéscA. Pentru same§ii de la judete incA dispune Caragea,
prin acela§I hrisov, «ea sei fie &meta de cinste, eu sciinfd de socotéld
pi Cu praxis de ale judefului, uncle se va rindui, pi sd li se ded de
la Visterie &Mile Domniei-Mele cu ponturi aretcitóre, Ca sd scie fie-
care cuviinciósa lui' datoriep.
Intre obligatiunile same§ilor, Caragea pune urmAtOrele :
1). SA ail:A. in Oa vremea catagrafle adevëratd a stAril judetului ;
2). SA aibl extracturi de lude pentru tOte implinirile din judet;
3). SA tinA catasti§e curate pentru incheerea socotelelor, pentru bres-
lobe judetelor, de scutelnici, de poslu§nici, de slujitori §i de veri-ce
orinduell ale Visteriei;
4). SA tind in regule poruncile Domnesci, ce se vor trimite la judete,
fArA de a se amestech la trebile condicAriei;
5). SA ste& sub ascultarea ispravnicilor ci sA indeplinéscA poruncile
Domnesci §i ale Visteriei;
6). SA dea la Vistierul eel mare ca «filodorimd2., cand se numesce
in functiune, numai cate taleri 1.500, iar nu mai mult; §i
7). SA fie inamovibili, pe cat timp nu yor cAdO in vinA veghiatd §i
cercetatA. (1)

(1) Hrisov pentru orinduéla si intoemirea ealemurilor Vistieriei si samesilor

de pe la judele, ea see fie nestrdmutali din slujbd,
Fiind cu mils lui Dumneclefi din inceput, de and ni s'a incredintat Domnia s
obleduirea acestii pravoslavnice Domnescil Nóstre OA, mai intaiil am ingrijit pen _
tru a norodului obstasce resuflare, punênd in lucrare cet3 cuviinta a cerut, ca se
petrécli fies-care cu acea vietuire, dupe care, aflandu-si indestulare, se ne hrenesce
cu ale multumitei sale semne, si nu am läsat dupe acésta nici un cés mficar se trace
file de a nu socoti chipurile si mipticele cele bune ale veri-cereia in linistiti petre-
cere, si am intocmit intru intemeere &ate nizamuri s'aii cuvenit, gesind la multe
starea teril cu schimbarea neintocmirii si depertati diu cuviinciósa ei alciltuire ;
ase dar, dupe cercetfirile ce am Meld Domnia-Mea, dandu-mi-se o desilvirsith incre-
dintare si pentru tagma Vistieriei, adecd calemurile ce sunt insercinate fies-care in
parte cu tréba, scficluth cu totul din intocmire statorniciei de mai inainte, asemenea
si pentru samesil de pe la judete din pricina resvrAtirii trecutei vremi ail ajuns
la o mare schimonosire si pane la cel mai desivirsit catahrisis depertandu-se si buns

www.digibuc.ro
224 V. A. IIRECHIX

Inca inainte de darea hrisovului pentru organisarea calemurilor

Visteriei, Caragea s'a preocupat cu drept cuvInt de abusurile facute
orinduialii SO linistirea obstei si intimplandu-se gi multe zaticniri la curgdtórele tre-
buinte ale Visteriei gi ale OM, urmandu-se si lucruri impotriva. Deci, ca7pentru
o neapdrata trebuintrt si ca un lucru ce statornicia este un temeia intru care razirna
in Vita vremea cele mai bune alcatuiri si de folosire si de laudet, spre intocmirea
orinduelilor, si spre .... tuturor mfidularilor ca sa se urnésca veri-ce trébii atat
de bine, in cat fieg-carele, cunosand fapta adevdrului, sa o OM numi dupa cuvi-
inta isvor al intemeerii nizamului. De aceea, binevoind Domnia-Mea, am hatarit, ca
art intarim cu acest Domnescul Nostru hrisov, ce s'a dat cinstitului si credinciosului
boer al Domniei-Mele dumne-lui vel Visterul Constantin Filipescu si tuturor celor-
lalti boeri dregétori al Visteriel Dom niei-Mele, acea de mai inainte si. din vechime
nestramutata statornicie a calemurilor Visteriei, si sa se intemeeze in stare neclin.
UM, impodobindu-se eel ce se vor alege destoinici si prahticosl calemgil, dupti cre-
dinta si vrednicia cu care se vor ardtk , cu milk* si cu cinste de la Domnia-Mea, am
orinduit a fi in cantelaria Visteriel 16 calemuri, adeci samegi al Vistieriei, extrac-
tar, logofét de bresle, logofet al havalelelor, logofét de scutelnici, logofét de sluji-
tori, logofat de rémasituri, logofét de capan, logofet de réspunsuri, logofét de poslus-
nici, logofét de jalbi, logofét al risurilor, prin care sh se dek lefile, i condicar si trel
logofett id' aiba gazdiile judetelor si 6 zarafi, numindu-le aceste dregétorii ale Visti-
eriei Domniei-Mele, cu care am insarcinat pe eel' ce s'ail arétat de dumné-lui vel
Vistierul de credinciosi tg de destoinici de aceste slujbe, carora sti li se dek si de-
osebite &dill ale Domniei-Mele, cuprindétóre de tréba fies-caruia, cum si pentru da-
toria supunerii ce se cade a ave cfitre dumné-lui vel Vistierul si de privilegiul ce
ne-am milostivit a li se hirazi, pentru ca sa slujésca fieg-care cu credinta, cu osirdie
gi nici unuia ad nu i se mai faci nici o data schimbare de la calemul la care se va
aflit, nici sa fie supusi calemgiii sub vre-o numire de dare, cu cuvint de havaet, pen-
tru ca ail nu inconteneze sciinta Vistieriei, nici odata stramutandu-se hartille cale_
murilor de la o mana la alta, cu adesea schimbari ce ffir' de orinduéla se urmeza
pima scum, in cat nici odata stapanirea nu putea sall afle intrégrt indestulare
la intrebérile ce Meek, si ask sd fie neclintiti si nestrtimutati acestl dregetori sluj-
basi al Visteriei Domniei-Mele in OVA curgerea vietii lor, frtra. numai &and se va
gasi vre-unul cadut in vre-o villa védita si cercetata si va fi cu cuviinta a lipsl,
dupa scumpa cercetare ce se va face de catre dumné-lui Vel Vistierul, aretandu-i-se
invinovatirea cu anafora la Domnia-Mea, atunci sá se lipsésci, sail iek si caduta,
rdsplatire, facêndu-se alegere de alt obraz prahtiéos si cu sciinta de acea meserie si
se va orindul in jocul celuia ce se va lipsl de insine Domnia-Mea a fi la acel calem,
si dupa starea ce va ave, va ft cinstit si prin caftan, precum a fost obiceitt de
mai inainte intocmit. Asijderea si pentru samesil de la judete, facêndu-se de catre
dumnd-lui Vel Vistierul cu scumpdtate alegere, ca sa fie omen! de cinste, cu sciinta
de socotéla si cu prahsis de ale judetului, unde se va orindul, ail li se dea de la
Visterie cartile Domniei-Mele cu ponturi ardtatOre, ca sa scie fies-care cuviinciOsa
lui datorie si urmarea ce are sa faca, si sa fie si ei de-apururea nelipsiti si nestra-
mutatl, cand vor sluji cu dreptate, cu silinta la meseria lor, a-gi aye in OVA vremea
catagrafie adevaratti a stérii judetului, extracturi de lude pentru tOte implinirile
din judet si pentru ineheerea socotelilor, catas Lice curate pentru breslele judetului,

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 225

prin excesiva acordare de poslusnicI, cu paguba Visterid si spre In-

cArcarea cisleI satelor. Asa, cu acest scop Caragea provc5c6, prin pitacul
sell, Divanul Domnesc, sä chibzuósca un cuviincios nizam pentru pos-
lusnid. In Martie 1813, Divanul se adunA la Metropolie, sub presedinta
Metropolitulul Nectarie si cere marelul Vistier catastise de cati. pos-
telnici are fies-cine ? Marele Vistier nu 'Ate da asemenea catastise, di-

de scutelnici, de posluonici, de slujitori oi de veri-ce orindueli ale Visteriei oi tote

poruncile Domnesci ce se vor trimite la judet si le aibd in pilstrare, neamestecan-
du-Be la trebile condicariel, ce sunt pricini ale Divanului Domniei-Mele, indatorat sh
fie sub ascultarea dumné-lor ispravnicilor a se sill spre savirsirea Domnescilor po-
rune! oi ale Visteriei, ea sä iea siviroire la vreme oi ail cusur, ferindu-se de ur-
márile cele impotrivii, sa li se pazésed privilegiul pe deplin, a se afla la tréba sil-
meoiel neclintiti oi nestriimutati, afard numai cand vor areth dumné-lor ispravnicii
pentru vre-unul din sameoi, ci a ciiclut in vre-o vind, acela si se cerceteze la ju-
decata Visteriei, oi vedindu-se vina lul, cu anaforaua d-lui Vel Vistierului sà se arete
Domniel-Mele, ca nu numai sd lipsescd din sameoie, ci sa se oi pedepsesca, spre pilda
altora, orinduindu-se altul in loc, care se va alege de destoinic oi cu sciinté, pdzin-
du-se nestrimutat intocmirea cea mai sus aretatfi. Dar fiind-ca sameoii dupd euviin-
ciósa orinduiald din inceput s'au legat la Visterie, care de la o vreme incece s'ail
cunoscut ca un chip de irat al Vistierului celui mare oi dintr'acesta a venit lucru
supus sub catahrisis, hotarim Domnia-Mea, ca sameoil ce se vor alege oi se vor
orindul de acum inainte si deb. la Vistierul cel mare, ca o filodorimd, numai eke
taleri 1.500, iar nu mai mult. Acesta build intocmire oi aoezilmintul ce I-am hotfirit
Domnia-Mea, atilt pentru calemurile dregétorilor Visteriei, cat oi pentru sam eon ju-
detelor, este o statornicie a orinduelilor tern celor bine intocmite de la Visterie,
poruncim Domnia-Mea, dumi-tale Vel Vistiere oi dumné-vóstrà altor boeri, ce dupli
vremi ye yeti afla in acestd dregetorie, sal o pdzitl en OM scumpetatea kii ad fiti ur-
mfitori intocmai dupii cum se cuprinde, caci dintr'acesta isvoresce odihna oi folosul
obotei oi inlesnirea sdviroirii tuturor orinduelilor tern oi trebuintelor Visteriei, oi
spre intemeerea acestel bune orindueli, mem 0 pe ceI-Ialt1 frati Domni, ce in urma
nestril ii va invrednicl miostivul Dumnecleri, obldduitori acestui pdmint, sl se pa-
zescli nestramutata, ca sli se invrednicescrt oi dumné-lor a li se pazI hotdririle in-
tome* oi acest Domnesc al Nostru hrisov, trecandu-se la condicile Divanului oi ale
Visteriei Domniei-Mele, sä se ded la sf. Mitropolie intru pastrare, care s'a adeverit
eu insaloi credinta Domniei-Mele, I@ Ioan Gheorghe Caragea Voevod, punend mar-
tulle pre prea sfintitul duhovnicescul nostru pdrinte Mitropolitul Orli chir Nictarie,
pre prea iubitii nootri fil, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod oi
pe toti cinstitil oi credinciool boerii veliti dregétori al* Divanului Domniei-Mele : pan
Constantin Filipescu Vel Vistier, pan Radu Golescu Vel Ban, pan Isaac Ralet Vel
Vornic de Tera de-sus, pan Grigorie Ghica Vel Logofét de Téra-de-sus, pan Radu
Vicarescu Vel Vornic de Tera-de-jos, pan Dumitraoco Racovitd Vel Vornic al treilea,
pan Istrate Cretulescu Vel Vornic al 4-lea, pan Iordache Slátineanu Ire! Logotet de Tera-
de-jos, pan Constantin Sutu Vel Hatman, pan Mihalache Mann Vel Vornic de po-
litie, pan Mihalache Sulu Vel Splitar, pan Constantin Vldhut Vel Postelnic, pan Ata-
nasie Hristopol Vel Logofét al strdinelor pricini, pan Nestor Vel Clucer, pan Aleco
Anatele A. R.Tom. XXII.Memortile Seq. Istorice. 15

www.digibuc.ro
226 V. A. IIRECHIA

cênd, el a*tépta sa se faca catastiple pe judete. Divanul amand clod'

redactarea nizamulul cerut de Vodd, iar de o cam data, pentru a in-
lesnl Visteria, dispune, ca c cettiposlumici va fi avend veri-eine strdin,
sd se led -pe séma Visteria afard de vieri de pe la vii, pesear4i Vi-
ndtori, eari: fed pe mo0i strdini 0 afard de poslugnicii melndstirilor
0 ca. boerilor din orapul Bueuresa 0 Craiova, unde le sunt easele fi
starea. SA lase poslu§nici i vaduvelor boerilor, (1) tocmal eft sentinta
Mavrocordat Vel Caminar, pan Constantin Cretulescu Vel Paharnic. pan Iordache
Tufeanu Vel Stolnic, pan Scanavi Vel Comis, pan Costache Cantata Vel Sluger, pan
Mihail Vel Pitar ai Ispravnic, pan Constantin Filipescu Vel Vistier, scriindu-se hrisovul
acesta la intaiul an dintru intaia Domnie a Domniei-Mele, aid in orgul scaunului Dom-
niei-Mele Bucuresci, la anii de la zidirea lumel let 7321, iar de la nascerea Domnului
Nostru hue Christos let 1813 Iunie, de Nicolae Logofét za Vistiere.
(Pecetea gpd.)
(1) /LT) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahischoie.
Dumné-ta vel Vistiere, primitd fiind Domniei-Mele aeastii anafora a parintilor ar-
here! 0 a dumné-lor boerilor, o intarim Domnia-Mea, spre all aye urmarea intoc-
mai ai numai acésta osebire facem ea : la vremea child se va face intocmirea pen-
tru cap posluaniel se euvine a ave fig-care, ad li se deit negreait adeverinta eu
pecetea Visteriei, ca ad fie sciut de a nu se mai urma vre-o catahrisis de adaos,
pentru care adeverinti poruneim, ca nimenea ad nu indrasnésed a lua o para ea
avaet sail de alt caw*, and se vor da posluanieilor.-1813 Aprilie 3.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
.Prea indliate Dómne,
Dupd luminata porunca Marie! Tale ce prin pitac ni s'a dat spre a chibzul un
cuvii neios nizam pentru posluanici, adunandu-ne cu totil la sf. Mitropolie, am cerut
de la dumné-lui vel Vistierul sit ne arate catastihul de cap posluanici are fig-care
0 4ise, cd nu sunt eunoseuti Visteriel top posluanicii, cad Inca piing. acum n'aii
venit catastiae de la tote judetele, de aceea n'aii avut dupa ce face chibzuire, ci vor
rémand posloanicii tot in orinduiala ce sunt, ea pe o vreme ce este 0 ne daanied,
pand vor veni catastipe de la tote judetele 0 atuncl vom chibzul cat! posluanici
se cuvine sa aibd fig-care obraz dupd starea sa, 0 vom arath Marie! Tale prin
deosebiti anafora ai catastih, iar acum de o cam data call posluanici va fi avênd
veri-cine pe movie, strain!, ad se lea pe sema Visterid, afard insii din vieril de pe la
vii i din pescari ai vindtori earl tied pe moan straine i din posluanicii ce ad ma-
nastirile i boeril in orgul Bucurescilor ai in oraaul Craiovel, unde le sunt casele
ai starea, 0 afard din politic nici jupalnesele vaduve ce nu ad moaii ai tin eke
cati-va posluanici or! aiel sail awl' pe moaii straine ai prin oraae unde le sunt ca-
sele lor, aceatia ne rugam Marie! Tale sa nu se supere 0 cand se va face intoemire
pentru cfici posluanici sd aibd fig-care, se vor socoti 0 aceatia din numérul acelora
efirora posluanici ce va ramané a fi bun!, macar ca lice dumné-lui vel Vistierul ca
sa li se deh adeverinta cu pecetea Visteriei, dar acest fel de adeverinta ne rugam
Marie! Tale BA se poruncésed dumné-lui vel Vistierului a nu se da, cal ei cu vreme

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LU CARAGEA 227

din fabula, cand lupulul nu i se da voe sa ieh mai mult cleat cate o
pelcea de fie-care (lie.
Cu tote aceste intocmirT din anul 1813, boeriT ffind interesatl a-§T
'Astra cati mai multi poslupicl §i scutelnici, nu se grabesc a da ni-
zamul cerut de Domnitor §i a Int Orce Visteriel ea dajnici poslupiciT
si scutelnicil abusiv luatI de fie-care.
In Mehl 1814, Divanul face o noua wzare a därilor. Dupa provo-
carea prin pitac Domnesc, de la 21 Aprilie, cheltuelile Visteriel se de-
clara la 2.558.660 talerl, afara de spesele Intretinerri menzilurilor, adeca
ale po§telor Orli, care dupa socotOla boerilor taie suma de 1.515.176
talerl, pe langa care se mai adaoga 1.990.253 taleri, datoria tOni, pand
la 1 August 1814 i Inca un plus de 382.048 taleri, imprumutatl de la
spiitarul Mihalache Sutu, de la Joan Moscu §i de la «Kir» Const.-Bellu.
Aceste sume urea. budgetul Orli, in 1814, la 8.476.137 talerl. Suma
acOsta boeril o gasesc exagerata §1 (nici; cum dic ci, nu pdte a se
analoghisi cu cea de acum stare a ferii.
Mal Inainte de t6te, Divanul ridica Inteun mod nedocumentat suma
ludelor dajnice, care era redusa din 40.620 lude, cat era la 1804, la 13.434;
acum o urea la 25.000 ludo, cate 5 individl la un lude, ceeace cid o
poporatiune dajnica de abia 125.000 suflete. La acOsta. suma de 25 mil
lude spera boeril sa ajungii, &and se va face alegerea definitiva a pos-
lu§nicilor §i cand se vor addoga familiile ce nu se vor fi scris in an-
teribra catagrafie. Ace§t1 25.000 lude vor av6 sh platésca cate taleri
200 de lude, Incepend de la August, Insa In 5 sferturi, cate 24 talerl,
un hAraciii de 30 §i dou6 orinduell cate de 25 pentru menziluri, qi
grajdul Domnesc.
Prin urmare dajdia ludelor va produce taleri 5 miliOne pe an. La
acOsta. suma. se va addogi talerl 150.000 dajdia breslelor, platibila in
treT tetramenil, din care prima pentru haraciul Imporatesc.
Se mal adaoge 80.000 taleff. de la 2 ispravnicaturT de strainT, ceea-
ce urea in total cifra venitulul Orli: la 5.230.000 taleri.
Boeril divanitT reduc i cheltuelile la 4.588.660, ceea-ce le da mijlocul
catandisesce lucrul la catahrisis, ea sit se ieit bani pentru acele adeverinte, ci atunci
la vremea child se va intocmi orinduiala poshiniciIor, so. deh fietvcare boer f6e in.
Visterie de call poslu§nicI i se va lank, dupa care sa se facà luminate poruncile
Miiriel Tale catre dumné-lor ispravnicil judetuldi spre a fi cunoecutl ca" aü rémas
buni poslucinici. 1813 Martie 30.
Nectarie Mitropolit, Iosif Arm Epis cop, Constantin Filipescu vel Ban, Radu Go-
lescu vel Vornic, vel Logofet.
Cod. LXXVI, fila 104.

www.digibuc.ro
228 V. A. URECIIII

de a echilibra budgetul i a av6 un excendent de 641.340 taleri, suma

ce o destina pentru 1ntretinerea poqtelor.
Dar Ora era datOre ... Datoria Visterid de 1.990.253 talerl Divanul
vrea sa o acopere cu adaogire la dijmaritoerit i vinariciil, a cate-
Ira parale peste banil camarel a listel civile. Asemenea i altä datorie
de 382.048 talerl Divanul spera a o put6 plAti in anul viitor tot din
adaosul la huzmeturile ceimarei espre a se vedé odatei Ora limpede
de tot pi sei-S p6tei purtet cele de peste an obipnuite cheltueli. (1)
Decat echilibrul budgetar este ilusoriü. Chiar boeriT din Divanul
care a Mout acéstä regulare se indoesc, ca se vor put6 gasi In Ora
25 mil lude, de aceea ca sa ajunga la acésta cifra exagerata, boeril

(1) 17 cart! la 17 judete pentru prostichiul de trei parale la vinAricia i la oerit.

Zemli Vlahiscoie. Fiind-ca dumné-lor velitii boeri prin anaforaua ce ne-au Mut
pentru datoria veche a Orli, ca sa se plAtéscii, au gésit cu cale a se pune la trei
huzmeturi, insa la dijmArit i oerit cite parale trei si la vimiricifi clite parale done
de vadrà peste ceea-ce este orinduit prin ponturile Domniei-Mele a se lull, care si
acest vinariciii I oerit, ce prin ponturi Waft vindut la Nil dintAi cump6ratori este
orinduit iarasi cu sfat de obste, prin anaforaua dumné-lor boerilor, dar Domnia-
Mea milostivire asupra locuitorilor fAcênd, am ridicat de la dijmArit east& dare,
iar la vinariciii si la oerit am hottirit si am orinduit ca BA se lea eke parale trei
prostichitt peste ponturile cele orinduite pentru plata datoriel teril, care acest pros-
tichiti de parale trel cumpérandu-se de catri dumné-lui biv vel Vornicul Mihalache
Manul, am dat acesta Domnésca 'Ostia carte ce s'a orinduit de dare
dumna-lui la sud. . . . carele prin scirea i ajutorul dumné-vestrii ispravnicilor
judetului, sl aibA voe sA umble in judet cu taxildarii cumpératorilor acestor done
huzmeturi, thud impreuna la scris, la mésuratul vinurior si la numératul i cata-
grafia oilor, ca stringênd banil inteun loc de odata ai prostichiului acestula cu eel
orinduiti prin ponturi la vremea cea orinduita, far nu despartiti, ci inteo cask sal!
lea fies-care analogon al 'Anil' sale, adeca cei dintiliil cumpértitori dupil ponturile
ce ati cumperat, far amenii dumné-lui Vornieului acest prostichiii de trei parale ce
se aratà mai sus, grä de alta cea mai mica cerere i Maud catastise dupl. orin-
duialfi asemenea de amandoue pirtile iscAlite cv catastisele ce vor familné la taxi-
darul, care catast4e dimpreunA cu banil sa fie datori a le educe aid ca sA le dea la
gazdia acestui huzmet al prostichiului, cu care acesta nu are sA ne facA vre-o abel-
tuiald locuitorilor sail supdrare cu cerere de poclene, sail incarcituri, saui plata de
rAvase, caci de odati aui sa se stringl i aceste parale ale prostichiului dimpreuna
cu ale huzmeturilor si un raves are sa se dea de plata, cuprinOtor pe tótii suma
huzmetului si al prostichiului, iscalit de amandoua panne; de care poruncim i in-
datorim pe taxildaril acestor huzmeturi, ca Intocmai sift fit). urmAtori silsA nu fa-
cet! vre-o zAticnire sail supérare in vre-un chip cu a se pagubi dumné-lui boerul
cumpèrAtor al acestui prostichig, i seam receh gpd.--18I4 August 13. (*)
cod. LXXV, fila 114 v.
(*) A se ved6 In Tomul X, partea II-a a IstorleI Romfinilor de V. A. IT., t6te schimbärile urmate apol
In vinArielfi, oerit, dijmilrit, de la 1814-1818.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA DUI CARAGEA 229

IsI pOrta In fine iar atentiunea asupra poslusnicilor si scutelnicilor.

In catastisele Visteriel o comisiune de doT boerT rInduitä de Divan
(Barbu Vacarescu vel Vornic si Gr. Baleanu vel Logof6t) au fäcut
alegerea poslusnicilor de la vel Clucer la vale Ora la cea din urma
stare, fies-care aft poslusnici sä aiba. Pentru eparhil si boeril eel
'marl a facut alegerea Insusi Divanul ejertfind din eel, ce aveafi pe
cei mai multi' spre ajutorinfa satelor pi poprind pe séma nOstrd mai
pufini decal ne-a fost trebuinfav. Divanul lasa Domnitorului sa ho-
tarasca num6rul de poslusnicI a 3 beizadele, ce locuesc in téra, si a
cator-va din cocOnele vkluve. Numèrul poslusnicilor cunoscutI la Vis-
terie era de 14.346. Divanul dä in bir 3.609 si r6in'an bun! poslusnici
10.737 stätätori pe mosii stapariesci, «ccici eel; dupd mpg strains se
daii la dajdie dupd vechile legi ale reri'13..
Boeril maI propun si un fel de regulament in 7 articole si anume :
Cele treI huzmeturi, adeca dijmäritul Impreunä cu tutunaritul si po-
gonUritul strainilor, vinariciul si oeritul, ail fost arendate in 1814 pe
suma de un milion. (1)
(1) Vinclarea acestor 3 huzmeturi, adec i. dijmitritul, impreuni cu tutuniritul si po-
gondritul strAinilor, i viniriciul si oerit pe acest urmAtor an 1814 pentru taleri
1.000.000, adeci un milion, Carl bani al cumpArAturii si-i rdspuncji cumpéritorul la
sorócele as se arati, Tusk' :
talerl
146.000 Intolul distill al dijmAritului la 15 Iunie.
146.000 al doilea cistiii la cli intii Iulie.
100.000 intiliul cistid al viniiriciului la 10 ale lui August.
100.000 al doilea ) * la 10 Septembre.
230.000 intaiul distill al oeritului la 10 Octobre.
230.000 al doilea 2 2 la 10 Novembre.
50.000 ipac, al treilea astir" al oeritului pentru vile Ungurenilor, la sfirsitul lui
Decembre.
1.000.000, si asijderea di se pfizéscil la fies-care din cele mai sus arAtate huzmeturi
intregl si nesmintite cu aceste mai jos arétate ponturl.
La dijmiirit.
1). SA se ieli de la obste la fies-care litri peel i sfini, cite parale 10, pentru nume-
rAtóre, de fies-care nume cite parale 4 si pentru rivas cite parale cloud, si citi din
locuitori vor ave litre mal multe de clece BA plitésci coi plocon po taleri unul, rA-
miind in urmi nebintuiti de ori-ce alte cereri, iar slujbasil si aibi a da de pri-
mirea banilor rivase cuprinlètóre, CA cutare a dat atitia bani pentru atitea litre,
si care va plAti si plocon, precum mai sus se aratti, BA se cuprinli Inteacel rivas,
asijderea si let si luna si Iliva in care va plitl.
2). Pentru pogonAritul strAinilor A se lei de fies-care pogon cite taleri patru si
parale 16.

www.digibuc.ro
230 V. A. UREMIA.

1. Scutelnicii dupd cdr0 §i. chris6ve sd rdinde bunl pe cdtd vreme

vor fi WO din Orneni strAini, iar nu din birnicii t6ri1.

3). De la tutunArit BA se lea cite parale 10 de la stinjin, care se socotesce stin-

jinni de opt palme Domnesci, cu stinjinul ce li se va da de la Visteria Domniei-Mele
cu damgal, iar mdsurAtórea ad fie attlta : slujbasul si fie dator ad mösóre lungul §i
latul a unei margini a fies-citruia pogon §i pentru cdp stinjini va gAsi intr'aceste
dond trdsuri si lea cite parale clece Milt de plocon, §i cite parale cloud pentru Il-
ya§ al fies-cAruia nume.
4). Cfiti vor aye" privileghiurl ca sti scutdsci dijmirit, ori cu hrisóve, ad prin cArti
Domnesci, si nu plAtéscii nimica, iar cei-lalti top de obste ad plAtAscA cum mai sus
se arattl, si pandurii sd plAtAscA tot precum mai 8118 se aratA, Med deosebire de
cei-lalti.
5). De va cdutA insusi cumpArAtorul huzmetul, sA fie cu ingrijire ea ail nu se hied
eel mai mic catahrisis, sad nipistuire locuitorior, kr de-I va vinde la altii, BA lea
si de la aceia strasnice, chezAsil c'd vor pizi cu ingrijire §i nesmintit cea mai sus
ardtata rinduAld.

La vindriciii.
1). Locuitoril impreuni §i cu pandurii din cele cinci judete ot preste Olt BA phi-
tdscd. vinAriciii, de vadrA ate parale 5 si cu obicinuitul pirpir, si eke done' parale
la vadat de fie§-care nume, iar plata de cramii si altele, ce se urmA mai inainte, cu
totul sA lipséscit sit afard din cele mai sus ardtate, de nimeni sti nu se iei un ban
mai mult.
2). SA nu fie slobodA mesurfitórea la tote popórele, asijderea §i cite vor fi incli-
nate flind-cA mile ad sit iSsA dreptul lor numai la eel din vechime orinduip taleri
ai vinAriciului, impreunA si cu pirptirul Mr dupA vechiul obiceitl si dupd Domnes-
cile hrisóve si cArti Domnesci ce vor ave in mind, iar prostichiul are sft rAmtle pe
sema cumpArAtorului.
3). Tote vasele de obste sA se mAsóre cu cotul cel dangalisit ce li se va da de
la Domnésca Visterie si vinul si se m'estire ori-cAnd va fi fiert §i asezat in buti,
sail pfinA a nu incepe sA fiérbd.' si in marginea fies-cAreia buti sA fie dator slujbasul
cii lipdscA tiduld cuprinOtóre de suma vedrelor ce va esl la mdsurAtóre.
4). Cap privileghiati vor aye la mAnile lor hrisóve si cdrp Domnesci, intru nimic
sd. nu se supere de eked taxildar si slujbasi, fiind-cd aceia n'aii sA plitescii vind-
ricid ; iar cAP suditi ai altor stApAniri vor aye vii, sA plAtesca viniriciii dupti cel
dintAiii pont fdrd osebire si ei impreund. cu cei-lalti locuitori si dacd cine-vasi din-
tr'acei suditi vor ave sineturi Domnesci la mAnile Mr, cu earl vor vré BA scutdscd
vindriciul, s'A fie datori slujbasii sal le ieA de la manile Mr, acele sineturi sd le tri-
mith la Domndsca Visterie, iar pe dinsii sA-1 supue sA plAtéscd vinAricid intocmai
ca si cei-lalti locuitori ai Orli.
5). Slujbasul BA fie dator sd deA fies-cdruia stalpin de vie rAva§ de primirea ba-
nilor in care sA se cuprincld: gcutare om, pentru atfitea vedre de yin a plAtit atitia
lei,g si tot intr'acel rAvas sA se cuprinclA veldtul, luna si cliva in care va Oda
6). De va calla insusi cumpdrAtorul huzmetul, EA ingrijdscii a nu se face cel mai
'laic catahrisis sal napAstuire locuitorilor. Asijderea de-1 va vinde la altii, sd ingri-

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LITT. CARAGEA 231

2. SA se cerceteze actele privilegiatilor: nómuff, postelnice, marl,

bresla§i, cumpani§t1 i catl se vor gAsi cA ail fost birnicl §i4prin abus

jdscfi forte bine, ca sfil nu facd nici aceia catahrisis, iar cfind vre-unul se va abate
din datoria sa, a fie dator Indatà s1-1 arête stAphnirii spre all hid pedépsa.
La oerit.
1). Tog locuitorii de obste a aibà a plfitl oerit de fies-care Ole cite parale 10 si
taleri dol poclon ; efig vor ave mai mult de lea cite parale 4 de numdatOre, si
cite parale cloud de Ilya§ pentru fies-care Ilya§ de nume.
2). Chti se numesc sudig si se aflä seVétori in politie si satele acestil OA 0 ad
ol a pldtésa oerit intocmai precum si cel-lalg locuitori pentru ate of se vor 0E31
la catagrafie, fiind-cd si acestia intocmai isi fac negutAtoriile lor prin térA.
3). Cfill sunt suclig stain'', a aror alAsluire este inlAuntru, si yin numal cu oile
lor spre pAsune In tea 0 pe urmii iarAsi se intorc, ad a plAtOscrt, dupd vechiul
obiceid, oerit la luna lui Decembre, precum s'a urmat in trecutii ani. Acestia a pld-
tésa 0 obicinuitul vicArit al strAinilor, adea ate 33 pentru vita mare si pe jumd-
tate acestor bani pentru cea mica vitA; asijderea si ati altil vor fi staini sa pld-
téscA vAcAritul stainior ate bani 66 pentru vita, dupfi obiceiti; a se pAzésa Ina
inteacéstA veche rinduialA intocmal, precum cuprind ponturile Domnesci, fdrA de
a se face cea mai micA catahrisis din partea slujbasilor.
4). Sf. mitropolie, episcopiile, minAstirile, metócele si schiturile dupfi Doninescile
hrisóve, asijderea si boeril de la trépta BAniel eel marl si pin& la Clucer de arie,
asijderea si jupfinesele véduve ai acestil stfirl, n'ail sA plAtdsa oerit, precum s'a
urmat si in trecugi ani.
5). Cate ol se cumpèrd. din tea de atre casap-basa prin saigil pentru trebuinta miriei,
asijderea de mita negutAtoril gelepi pentru mumbaéua Tarigradului, a amie ne-
supdrag de oerit pfind la sfirsitul viitorului Novembre, a fie datori lush' slujbasil
a le scrie si acestea 0 asterand catastise, anume ate sunt ale fies-cAruia gelep
si sub a aruia vAtaf si ingrijire sunt, a le trimitA ca sfi. da la Domnésca Visterie,
iar pentru ate ol se vor gAsi dupti sfirsitul lui Novembre, ale saigiilor 0 gelepilor,
sii se ia oerit, intocmal ea si de la cel-lalti locuitori, fiind-cfi acele ol rémfin pe
séma negutdtoriei numiglor.
6). Pentru ate capre vor cumpda zalhanagiii ca a le taie la zalhanale, pfinti la
sf. Dimitrie, adecd la 26 Octobre, a nu plAtésca oerit, iar pentru ate dupl sf. Di-
mitrie se vor gag in naturd sd plAtdscA intocmal ea si cei-lalg locuitori.
7). De va auth Insu1 cumpérfitorul huzmetului, sd ingrijésa ca a nu se faa
eel mai putin catahrisis, sail nApAstuire locuitorilor, asijderea;si de-1 va,yinde la
algi, sa ingrijésed forte ca sfi nu facd nici aceia catahrisis, iar and vre-unul va
Indrfizth 01 se abath din datoria sa, pe data' si-1 arête stApfiniril, ca sAll iefi pedépsa.
Si pentru tOte aceste trel huzmeturi a se ded porunci atm ispravnicii judetului
cuprincldttire, ea sd-1 ded mind de ajutor cu slujitori Indestui ; asijderea 0 atre za-
bigi judetelor : a nu i se pricinul nici cel mai pupa cheder; cdtre acestea sA fie da-
tor afarfi din Visa simfonie a vinclAril acestor trel huzmeturi, a plAtOsa si aceste
mai jos insemnate havaeturl a fies-cdruia huzmet, la intdiul soroc al numdrdtorii
banilor a fies-aruia huzmet, dupd urmAtorul chip, adecd la dijmArit la dol boeri,
eel marl logofeti, si dol al doilea logofeg, ate taleri 5 bath 60 la pungA, la tótd sums

www.digibuc.ro
232 V. A. IIRIDCRIA

ail cAp6tat sineturi de privilegiati, sä li se iea sineturile §i sA se deà

pe la sate in bir, scutindu-se numal cei bdtrini i iiifirmi, ori cAcluti
in grele datorii. Toff cei-lalti O. se dea la bir.
3. Breslele slujitoresci de pe la judete: seimenii, vinAtorii, lefegiii,
talpo§ii, aprociii, copiii din casA, afarl de slujitorii polcovnicilor §i ai
cApitanilor de pe la judete i ai isprAvnicaturilor i plA§ilor, sit se dea
in bir la sate.
4. SA lipséscA scutirea de dajdil a unor sate §i sA se dea la dajdie.
5. SA nu se admita sili§te mai jos de trei lude.
6. Numèrul scutelnicilor §i al poslu§nicilor din fie-care judet sa nu
fie mai mare decal suma birnicilor.
Cu asemenea chip Divanul spera, cA numeral ludelor se va urea la
25 mu. Domnitorul promulgd noua wzare a Divanului la 24 Iulie
1814, insd cu dre-care modificdri, reducand darea unei lude la taleri
163 din 200 propu§1, ceea-ce reduce suma veniturilor de la lude la
4.075.000 taleri. La acéstd sumA adAogandu-se cele-lalte sumi prevè-

; a§ijderea i dumné-lui logofétul za obiceiuri cu logofAtul al doilea cite ta-

leri 2' banl 65 la pungi.; la cutia milosteniei taleri 500; pentru spitalul strAinilor cite
taleri 2 la pungi, i cimelelor taleri 850 ; la minAstirea Arnota dupi hrisov talerl
100, la mfinästirea Stavrodrom cite taleri 10 de fiev-care judet; divictarului f3i mu-
hurdarului taleri 100 la tifItà suma viairii ; cite taleri 50 aI extractorulur pentru
fie§-care judet §i cite talerl 40 al* logofétului de havalele, asemenea de fieqt-care judet.
La vindriciti, la dol boeri marl logofeti tA al doilea logofeti cite taleri 5 ban! 60
la pungi, la Vita' suma vin4AriI; a§ijderea i dumné-lui logofAtulul de obiceiuri cu
logofétul al doilea cite taleri 2 banl 65 la pungi; la cutia de milostenli taleri 500;
pentru spitalul strAinilor cite taleri 2 la pungd; la cimele talerl 850; a! dohtorului
Craiovel taleri 350; la ministirea Arnota dupi hrisov taleri 100; la ministirea Sta-
vrodrom cite taleri 10 pentru fie -care judet, divictarului i muhurdarului la OM
suma talerl 100; cite taleri 30 aI extractorului de fie-care jude i cite taleri 40
a0jderea de fie-care judet aI logofétului de havalele.
Si la oerit, la doI eel marl logofèti i doI al doilea logofeti cite talerl 6 ban! 60
la pungi la tótä suma vInclAril; a§ijderea i dumné-lui logeetuluI de obiceiurl cu
logofétul al doilea cite taleri 2 banl 65 la pungd i la cutia de milostenii taleri
1.250; pentru spitalul strAinilor cite taleri 2 la pungi; aI cimelelor taleri 1.700; aI
dohtorului Craiovel taleri 350; la minAstirea Arnota dupi hrisov talefi 100 ; la ma-
nistirea Stavrodrom cite taleri 10 de fie§-care judet; divictarului i muhurdarului
talerl 100 la ttith suma vindirit ; cite talerl 30 de fieq-care judet al extractorului ;
asemenea de fiq-cara judet cite taleri 40 aI logorkuluI de havalele.
Iar dupà acestea, tota dobinda sari paguba BA fie pe séma cumpSrAtorului.
1.000 000, adeca un milion taleri aü rémas aceste trei huzmeturi din OM téra
asupra dumné-lui vel Ban Radu Golescu cu ponturile ce mal sus se arata. 1814
Julie 14. Proin vel Vist.
(Pecetea gpd.)

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIII CARAGE 233

dute in lucrarea Divanului, se ajunge la suma totalA de 4.305.000 taleri,

la care implinindu-se i rAsura, cAte 8 parale la leil, pentru lefile sluj-
basilor, suma totald a veniturilor ajunge la 5.166.000 taleri. Cheltuelile
Domnitorul le aprobA in sumA de 4.588.000 talent Excedentul Ii des-
tinA, ca i Divanul, pentru poste (1).

(1) Ioi loan Gheorghe Caragea Voesod i gosgodar zemle Vlahscoie.

De vreme ce Prea Sfintia Sa parintele Mitropolit i sfintia lor iubitorii de Dum-
necleil parintii episcopi i dumné-lor cinstiti i credincio0 velitii bo en MIRA 0 mazali
printeacasta anafork ne fac arétare, ea temeiul intru care urmézii sit razime veni-
turile Visteriei Domniei-Mele, ce trebue BA se agonisésca in curgere de un an, spre
a se puté intimpink cele de peste an netagaduite cheltuell i arkate ou socotell,
anume in vilégul ob0e1 adunaril, este ca negresit suma ludelor birnici din URA
téra Domniei-Mele sA se urce plina la 25.000 (cad pe acest numiir de lude s'a fà-
cut si socotéla banilor) i ca si se OW alcatui acéstä suma de 25.000 lude chibzuesc
totl de obste mijlócele ce inliuntru se arata in sépte ponturi, t6te urmari folosi-
tore spre ajutorinta satelor i sporirea cislai1or, primite aunt Domniei-Mele pare-
rile ce intru acésta anafori se cuprind 0 le intArim Domnia-Mea i hotttrim, ca la
inceputul asezAmIntului sa se pue tOte in lucrare intocmai precum s'aü chibzuit
si s'ati gAsit cu cale, fiind invederatà dovada ca aunt tote spre folosul obstel locui-
torilor, dar suma banilor ce s'aii chibzuit a se faspunde de fie-care lude po talerI
200 pe an in 5 sferturi, fies-care sfert po taleri 24 i un aracik po taleri 30 0 doué
rinduell ale ,menzi1urilor ërii, asemenea fies-care po taleri 25, flind ci dupd Mul-
tele necazuri i nenorociri ce a avut téra in tatà vremea rasboiului trecut, child
fie§-care din locuitori 0-aa perdut dobitócele i alte agoniseli ce art avut in prajma
easel* sale din pricina urmatelor razveatiri, cum si dupd rfisboill intAmplAndu-se
din urgia Dumnetjea sat imprastierea naprasnicei bole a ciumel, mai prin tote ju-
detele ail poprit pe fie§-care din alioreriprile ce puteati sa facii spre intemeerea ci
bivsugarea parlejului seii, am chibzuit Domnia-Mea, ca se va judeck sarcinti aim-
tittire i va &Ada cu greil locuitoriloi. Deci i hotarim Domnia-Mea faspunderea
de ban! peste an de fies-care lude po taleri 163, num al ImpArtindu-se acésta sumit
iar41 dupa chipul cuprinderii acestei anaforale, adeca end sferturi po taleri 22
la un sfert, un haracia po taleri 29 si doué orindueli ale menzilurilor po taleri 12
de lude fie-care, si acestia socotindu-se pe 25.000 de lude fac intr'un an taleri
4.075.000 i cu taleri 150.000 al breslelor i cu taleri 80.000 a dou6 ispravnicaturi
straine, se adunii taleri 4.305.000, la care implinindu-se i rasura po parale 8 la lek
in socotala lefilor ce se respund slujbasilor, talerl 861.000, sa se facA peste tot tóta
suma veniturilor 6.166.000, iar dinteacectia talerl 4.588.000 ad se cheltuasca in tre-
buintele Orli dupa socotala ce s'a vNut de catre Obstésca Adunare in sf. mitro.
polie, si cei-lalti ce mai re'mfin, adeck taleri 578.000, sa se cheltuasca in trebuinta
menzilurflor énii, cu chipul ce mai jos se arata, insa taled 2.538.000 in plata de
3.384 cal, po taleri 75 de cal pe an, i taleri 231.840 in plata de 640 surugii po taleri
30 pe hind fiec-caruia, adec5. 87 din sud Slam-Ramnic i 47 din sud Buzau i 171 din
sud Ialomita, 1 167 din sud Ilfov, i 45 ai postel Bucurescilor 0 118 din sud Vlasca,
din lude 192, care va sa clica pe la unele din judete, numai unde fiind menzilhanele
multe, nu sunt satele in destoinicie sa fie atata suma de surugil c1 toil cei-lalti bi-

www.digibuc.ro
234 V. A. IIRECHIA

Asezarea acésta, din Maiii 1814, nu däinuesce. Caragea simte cä ne-

multumirea t6rii sporesce pe fie-ce cji, din causa dajdiilor. El se decide

cigasi din cele-lalte judete, cum si rotaril i darvarii sa se deA in natura cu sea-
06mint de cite o jumatate de lude fies-care dupa caidul si orinduiala Visteriei, si
cei-l-alti bani ce ntal reman pana la indeplinirea de taleri 678.000, sa se cheltuésca
in socotéla inamurilor, judeefindu-se insa acésta reformA a postelor nu vre-o zmin-
tea sad schimbare contractului ce s'ad incheiat cu dumn6-lor epistatii, la Decembre
let 1812, ci numai óres-care schimbare celui de al doilea asezamint ce s'a facut cu
numitil, la luna lui Maid let 1813, fiind vreme de asidosie si dajdiile Orli nepuse in
orinduiala si. mai virtos di o acésta schimbare nu d6r ca voim Domnia-Mea sa o
facem pentru vre-un folos Visteriei Domniei-Mele, flind cunoscut si invederat, Ca
faandu-se socotéla banilor minzilhanelor po taleri 24 de lude la 25.000 lude, se
aduna intr'un an tog banii venitului, taleri 600.000, in potriva carora puindu-se chel-
tuelile dupa chipul de mai sus, se dovedesce cu indestula intelegere, ca banii co ad
sa se implinesci din Ora cu numirea minzilurilor ad sä se cheltuésca iarasi in
trebuinta minzilurilor, ci ravnind Domnia-Mea la repaosul obstei si la intemeerea
starii fies-caruia, am chibzuit cu tóta. intregimea parerea duhovnicescilor nostri pa-
ring si a dumn6-lor veliglor boeri, dupd care am dat si insine acésta intarire ; iar
cfind dumné-lor epistagi nu vor primi a li se da numai po taleri 30 pe luna de su-
rugiii si vor cere orb po taleri 40, precum li s'a platit 'Anti acum, sad surugii in
natura pe la t6te minzilhanelele, dupa legiitura contractului, care este si drepta ce-
rere a numiglor, din care nu pot fi departag nici odata, atunci iarasi pe la mai sus
ardtatele judete, unde nu este mijlac a se da surugii in natura, vor fi indatorag
ispravnicii a gasi surugii cu plata si a-i da in slujba postelor, scadêndu-se cu plata
lor in socotelile ce vor trimite la Visterie si le va 0116 in séma, pazindu-se cu
acésta si tarimea contractului cu implinirea trebuingi surugiilor postel si repaosul
locuitorilor, nefiind indatorati la eata rdspundere de bani numai pentru acésta
madea, iar pentru finul si orzul minzilhanelelor, cu tote a inteacOsta anaford se
cuprinde a se plata in bani, dar fiind ca si [tasta urméza a fi indestula sarcini
pentru locuitori, adangêndu-se réspunderea banilor, am chibzuit DomniaMea, ca mai
bine se cuvine sa se ded in natura, cu ori-ce chip se va gasi cu cale si se va da
carer din Visteria Domniei-Mele, sad de se va chibzul vre-un mijloc, ca BA se aka-
tuésca si pentru acOsta maded vre-un venit, se va da de iznóva hotfirire. Inteacestasi
chip, judecand Domnia-Mea intocmirea ce se cuvine a se face, intarim elite mai sus
se arata si poruncim dumi-tale Vel Vistiere, ca la inceperea asezamintului sA se
pue tote in lucrare cu buna orinduéla si sa se feed cunoscute locuitorilor cu bunk'
deslusire, ca sa inteléga fies-care mile Domniei-Mele si parintésca rivet si dorire
ce avem pentru dinsil.-1814 Iulie 24.
(Pecetea gpd.) Vel Logof6t.
Prea indltate Ddmne,
Dupa luminata porunca Mariei Tale stringandu-ne cu togi la sf. Mitropolie, am
cetit cu intelegere luminat pitacul Mariei Tale, scris de la 21 ale trecutului .Aprilie
si cuprindkor, ca apropiindu-se vremea de a se pune in orinduOla dajdiile Orli si
dupa ardtarea ce s'a facut Inalgmii Tale, de &AU% dumné-lui fratele vel Vistier, ca
trebuinta cheltuelilor Domnescii Visterii este pana la 2.688.660, bez cheltuéla min-

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 235

dar a-si da aerul ca e preocupat de fericirea te'rii si, 'in prima di a anu-
lull 1815, adreska Divanului un pitac, prin care propune unele sea-
zilurilor Orli, s'a dat Mtn.' a nóstrit cercetare, ca sa facem o hotArire : in ce chip
s'ar cuveni ca O. punem acesta in orinduela ? 91 ca. facendu-se 9i de Mil Maria
Ta Ore91-care perierghie asupra ace9til de acum stare a Orli, s'a veclut, a suma
ludelor Visteriei a ajuns la o forte mare imputinare, care acesta a odraslit ca din
Intimplarile trecutei rasmirite, macinandu-se multi din locuitori, dar mai eu deo-
sebire din catahrisis ce se urmeza la starile ob9tei, ne pazindu-se cele dupti vremi
intocmite prin testamenturi ob9tesci 9i hotArire i hrisOve a multor luminati Domni
ce s'ail invrednicit oblAduirii acestui pAmint, 91 cu tote eh' spre a se pAzi nizamul
tern s'ail recut Märiei-Tale feluri de provline, intre care una cu a se stramuth cu
totul cele de scum intocmiri la othermuirea Orli, prin care 9i de se vede, ca ar fi
spre folosul Visteriel, aretandu-se osebirea ce se urmezA la negotieri de la o vreme
inctice in tote felurimile, adecd la vite, zaherele, cherestele 9i alte producturi ale
tern, dar cugetul Intiltimil Tale departat fiind cu totul de alckuiri noue 9i neo-
bicinuite panA acum, pe de o parte a indemnat pe Maria Ta a nu primi aid uncle
dintr'acestea, iar pe de alta räzimand la arkarea cheltuelilor dumne-lui vel Vistierul,
ai dat intru a 'Astra. alegere 9i hoterire qi trebuinta cheltuelilor Visteriei 9i ale
tern 9i repaosul ob9tei locuitorior. Intru adever, prea Intiltate Winne, se curt-One
mila 9i pArintescul cuget ce hrAnesci Maria Ta asupra acestui norod, ce dintru a
sa norocire prin buna-vointa a milostivului Dumneclea s'a incredintat oblAduirii
Mariel Tale, de vreme ce si interesul Visteriel 9i repaosul obstei locuitorilor le-ai
dat sub alegerea 9i hotarirea nOstrA, ingrijind ca nimeni intru nimic it'd nu cerce
superare 9i napestuire, iar noi 9i. de avem datorie a fi cu ferbintela 9i. dorire cAtra
Ora ob9tea, ca nisce pAminteni ce suntem, dar cunoscend ca 91 cheltuelile Visteriel
sunt netagliduite 9i dupd orinduelti, de odata cu totii intru o glasuire ne-am allat
silitori a face o intocmire asupra acestil pricini, cu cat este prin putinta mai
folositOre 9i cu multumita tuturor, avend lug mai intaia inaintea ochilor nepo-
tgivirea stall! de mai imainte cu a celei de acum, dupa care am cerut sd rti se arke
suma ludelor ce aunt astAcil 'in Vera 9i am veclut ce abik se adund pane la 13.434
lude; asemenea ni s'aii aretat 9i catagrafile ce sunt in Visterie venite dupà la ju-
dete 91 ne-am pliroforisit, ca tea suma familiilor birnici abik se adult& la 91.400;
deosebit am cerut sa ni se arete fg cheltuelile ce are tera in trebuinta minzilurilor
9i ni s'a arkat o socotelA vrednica de mirare, care nici odatA nu s'a mai pomenit
aid in Ora nested, adecti cd peste an the pane la taleri 936.796 plata cailor i a bi
ciga9ilor 9i a inamurilor, bez altele ce se daft in naturl, adeed rotari, darvari, fin
9i orz care 9i acésta socotindu-se in ban!, rotaril i darvaril po talerl 40, finul 9i
orzul chila i carul po taleri 20 fac taleri 679.380, care va sti slicA peste tot, dupii so-
cotela ce veclurAm, se ureà cheltuelile po9telor intr'un an pana la taleri 1.615.176 bez
meremeturile po9telor, car! 9i acelea ail destula greutate, cad pe sarcina locuitorilor;
ni s'att mai aretat Inca doue catasti9e, unul cuprincletor de taleri 1.990.263, ce aunt
a se da 'in cheltuell 9i alte mttrunte datoril ale Visteriei, pane la cli 'ntaiii de August,
cand are ail se pue in orindueld dajdiile tern, trecend peste sorocul asidosiei, 9i
altul de taleri 382.048, datoril ale Visteriel din socotelile ce s'ail teorisit, care aceste
condee adunandu-se peste tot, se cunOsce invederat cä chibzuirea urmezA sa se
facã pentru taleri 8.476 137, dupe socotela ce mai jos anume se arata, lithe:

www.digibuc.ro
236 V. A. UREMIA

derT, imediat compensate prin addogirea celor treT huzmeturi: oeritul,

vinäriciul 0 dijmäritul. Iacä acest pitac :
loan G. Caragea Stdpdn ri. Domnitor intregii Ungro-Vlahie.
Prea Sfintite si de Dumnedeti inainte puma Sfinte Mitropolit al Ungro-Vlahiei, prea
inbitori de Dumnedii Episcopi si prea cinstiti si prea nobili si prea iubitii nostri boeri

2.688.660 catastihul ce s'a aretat Meriel Tale de dare dumné-lui fratele vel Vis-
tier pentru trebuinciósele cheltueli de peste an.
4.516.176 cheltuelile postelor, ce se adunii intr'un an. precum se urmézi astädi.
1.990.263 eel ce sunt trebuinciosi pine la di'ntaiii de August, in cheltueli si alte
mfirunte datoril ale Visteriei.
382.048 alte imprumutari ce s'ail recut la trebuintele Visteriei si s'aii trecut la
datorii in socotelile ce s'ati teorisit, insi:
92.048 de la dumné-lui vel spetarul Mihalache Sutul, in socotéla Cfitnerii
Domnesci, din taleri 212,048.
140.000 de la dumné-lui biv vel Vistierul loan Moscu.
150.000 de la dumné-lui chir Constantin Belu.
382.048
8.476.137 si acestia ince bez banii ce se cer in plata proviantului, pentru a
cerora réspundere aretandu-ni-se luminat pitac al Marie! Tale, facem arétare cu
deosebite anafore, iar acesti bani ce se arata mai sus, insii taleri 8.476.137, ffind o
sumà forte mare, care si de este dupe trebuintfi, dar nici cum nu pOte analoghisl
cu cea de acum stare a teril, am chibzuit ca se facem alegere mai IMAM de cele
de peste an trebuincióse cheltueli, ce aft se se cheltuesci de ki. viitorul August si
apoi se vorbim de cele trebuinciOse pâni la alcfituirea dajdiilor i de la datoriile ce
mai sunt; ash dar socotim, ce la luna lui August spre Septembre, de va fi vremea
cu indeletnicire si se va gild cu cale, se se intocmesci asezdmintul intru a cfiruia
razim ce va ha Visteria in tote sterile obstiei, se se aleetuesci eel putin si negresit
suma dajnicilor in 25.000 lude birnici, socotindu-se aid* drept mace a Visteriei cinci
la un lude, adeogfindu-se insit in suma catagrafiilor la dece done, adece familiile
ce nu se vor fi scris pentru feluri de pricini ce urine* and se fac catagrafiile i
pristisele ce se vor gest la tote cele-lalte stall, cfind se va face scumpá alegere si
poslusnicii ce s'aii gisit cu cale a se da in dajdie, precum in jos pe larg se arath,
si asupra acestor 26.000 lude se se orinduesce pe an respundere de bani po taleri
200 noi de lude, incependu-se de la August en acéste. inchipuire adece 6 sferturi i
un haracitt si done orindueli pentru cheltuelile menzilurilor i a grajdului gpd, pre-
cum se arata, inse :
De lude po taleri 24 sfertul ot August si Septembre.
24 sfertul ot Octobre si Novembre.
30 haraciul de Decembre si Ianuarie.
24 sfertul lui Februarie si Martie.
24 sfertul Jul Aprilie si Mai&
24 sfertul lui Iunie si Iulie.
25 orinduéla menzilurilor i a grajdului gpd. de primal/ark so-
cotindu-se pe 6 luni.
25 orinduéla menzilurilor de temnä.
200

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 237

haled i mazill, nu e unul din dumna-v6strit care FA nu cunescA ate si ate trude
suferim neincetat pentru a asiguri in tote chipurile i intru cat ne eta prin putintil
buns stare a supusilor lncredintati noue; nici e nevoe de vorbe ea BA dovedim cA
nimic nu crutAm si de bund-voe l cu plficere primim ori-ce cheltuéla i pagubii,
and e vorba BA usurAm sarcinele, ce eu grefi suporth nenorocitil locuitori i sa
aducem o mangaere mai mult sad mai putin eficace la multele suferinti ce le apasA
inimile. Acésta fiind tinta nested, am desfiintat atatea i atatea orindueli, car!, si

si eel eke 24 taleri la sfert sa se socotesa cheltuelile . . . . Domniei, ale CA-

math, ale isprivniciei Curtii gpd, ale beilicului, ale serhaturilor i alte merunte
cheltueli si plata lefilor celor ce slujesc Sri1, adecA dregetorii zabiti ai judetelor,
neferi ai Spat Ariel, ai Agiel i alte ogecuri ; in eel ate taleri 30 este hared& Impe-
rites% in cei eke taleri 25, ce sunt sft se implinesed de doue oeindueli pe an, ad
intre i cheltuelile postelor, fug plata cailor, a inamurilor i a finului si a orzului
cel trebuincios, adech cu inchipuirea ce mai jos vom area i finul i orzul grajdu-
rilor Domnesci, dandu-se ban! cu pecetluituri gpd din Visteria MAriei Tale, drept
naturA, i dumne-lui vel Comisului i dumne-lul vel Pitarului i intr'acest chip al-
cfituindu-se acestA intocmire peste sums venitului de 25,000 hide, care dupA orin-
dale de mai sus, po taleri 200 de lude, impreuna toemal taleri 6,000,000, sA se
adaoge i dajdia breslelor, asezandu-se de la Visterie in taleri 150,000, iarasi pre-
cum a fost in trei tetraminil de peste an, din earl cea de Ianuarie sit fie in socotela
vi cu numirea haraciului Imperatesc i cele-lalte done pentru aretatele cheltuell ale
Visteriei, i si se adaoge i dajdiile de peste an a done isprAvnicaturi strAine, ce
sunt dupA Intocmirea ce ail in sumft i acelea de taleri 80,000, precum cu tahmios ni
se aria de la Visterie i sd se face peste tot tótA suma veniturilor dajdillor taleri
5.230.000, din care scaclandu-se taleri 4.588.660 cei din socotéla ce s'ad aretat MArieI
Tale de cAtrft dumne-lui fratele vel Vistier, sa remfie taleri 641.340, cari WA fie pentru
cheltuelile postelor Sri1, schhnbandu-se tertipul ce se urmeztt astAcli la madeua
postelor, flind-cA invederat se cunesce, ca este o mare dArepAnare a tern i nici
odatA nu se va putt,' tine InteacestA eurgere, dar spre mai bunk* pliroforie a Marie!
Tale, atat de veniturile i cheltuelile ce mai sus aretam, cum si de tertipul cu care
socotim efi s'ar cuveni sd se pue postele in orinduelft, facurAm mai jos acestA in-
chipuire de socotelit, adecA:
3.000.000 fee 5 sferturi peste an, po talerl 24 de lude la 25.000 lude.
750.000 haraciul in Decembre i Iandarie.
1.280.000 done orindueli cu numirea menzilurilor teril i grajdurilor gpd., insa :
626.000 orinduéla de primdvard po taleri 25 de lude, la 25.000 lude.
625.000 orinduela de temnia.
1.250.000
5.000.000
230.000 se adaogA, fuse.:
150.000 breslele, un haracid si done tetraminii-
80.000 dajdiile de la done isprAvnicaturi strAine.
230.000
5.230.000
4.588.660 se scad in suma cheltuelilor pe un an.
641.340 remene pentru cheltuelile minzilurilor teril, Irish :

www.digibuc.ro
238 V. A. 'UREMIA

prin natura lor 0 mai ales prin abusurile blamabile a celor prepusi la executarea
lor, aduceaii greutiti, sail mai bine dis causal"' ruina locuitorilor. Si acOsta usurare
le-ar fi fog mai simtitOre, daci alte imprejurdri diverse, pe cari nu le puteam nici
prevedi nici intimpind, nu-i slibiaii in continua, cind prin lipsa de r6de 0 pro-
ducte asteptate, causatft din sterilitatea anului, and prin contributiuni comune la
nevoi ivite pentru patrie, asa ci in sfirsit vedem curat i spre mihnirea nOstrit, ci
starea lor financiard slibesce din di in 4i i reclami neapirat ajutorul pfirintesc
gi asistenta nOstrA, ca si pad. i ei et se ridice intru cat-va i si se mingie. Ludii

253.800 pentru plata de 3.384 cal po talerl 75.

169.200 2 1 8.460 care fin po taleri 20.
126.900 * 8.460 chile orz * 15.
91.440 ce mai rimin, ca di fie pentru plata inamurilor.
641.310
si surugiii cum 0 rotaril i dirvaril câi vor fi de trebuinti, al se dell in naturd,
precum aft fost si mai inainte, cu scidémint de cite o jumitate de lude c i WA nu se
mai plitisci in bani, precum se urmizi acum, fiind-cd starea infra care se anti Ora
nu este destoinicit a rispunde atita sumd de bani i nici locuitorilor nu pOte aft le
fie en gren, fiind lucru obicinuit pe la sate din vechime a da bicigail in slujba
postei, cfind insi se va urea suma ludelor birnici peste 25.000 sit se 'wadi din suma
de taleri 200 la lude, precum va analoghisi sporul cel peste 25.000 lude, ca si nu ris-
pundi birnicii mai mult decht acesti taleri 6.000.000, ce se arata mai sus, iar pentru
condeiul de taleri 1.990.253, ce Bunt trebuinciosi pind la di 'neat de August, in chel-
tuelile Visteriel i alte multe datorii, dindu-ni-se figdduOld de citri dumné-lul fra-
tele Vol Vistier, ci cu ajutorul banilor ce s'aii scos acum pe Maid, Iunie i Iulie, va
iconomisi dumud-lui ca la vre-o taleri 400.000 pentru cei ce mai rimin, adeci ta-
lei 1.690.253, am socotit Si facem rugiciune Mille' Tale ca si binevoesci a da in
Visterie i unele din veniturile Cimiril Domnesci, adeci dijmirit, oerit i vind-
Acill i dindu-se in Visterie, dupd multi trebuinti ce este, si se vindi, nu dupd ve-
chiul obiceid, ci cu adaose, i socotim ci nu va fi nipistuire locuitorilor, fiind-cd
aft si plitisci din roduri i lucruri cu cari se negutitoresc si se folosesc, mai
virtos ei i preturile acestor producturi s'aii immultit la vindirile lor si nu se po-
trivesc cu cele ce eraii atunci in vremile trecute, and s'a intocmit de cited stipi-
nire pretul datoriei rispunderii; insi adaosul sk se alcituésci in vindarea, la cite
trele aceste huzmeturi cu chipul ce se aratd, adeci dijmdritul de litri parale 10,
oeritul de 6ie po parale 10 si vindriciul de vadri po parale 5, aliturindu-se la t6te
acestea ponturile ce s'aft urmat in anul trecut, i int'acest chip vindindu-se, soco-
tim cd vor prinde aprOpe tote de talerT 1.000.000; acesti banl si se hotirasci pentru
rispunderea de taleri 1.690.253 ce mai rimine datorie pini la viitorul August, 0
pentru cei ce nu se ajung spre exoflisis, cum si pentru suma de taleri 382.048 ce
maT sunt datorii, dupd socotelile Visteriei, ce s'aft incheiat, si se urmeze acest adaos
la aceste huzmeturi c i pe anul viitor, c i stringêndu-se pe silna Visteriel sit se ded
negresit in réspunderea acestor datorii, spre a se vedi o dati Ora limpede de tot
si sa-si OM purth cele de peste an obicinuite cheltuell cu liniste; acestea t6te ca
ad se pOti pune in bung orinduéld si si rimie nestrimutate cu indelungati tinere,
urmizi find tagiduire sd se intocmdsci hotare Med nici un fel de schimbare, si
flind-cd téra nu e in vre-o stare bogati, ci putem dice mai mult siraci dupd analo-

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA DUI CARAGEA 239

Orli nOstre Domnesci, dupe ce ati scaclut succesiv pane la gése-spre-lece mil gi lip-
sesc in fie-care an cite dou mu lude din eel opt-spre-zece mil, pe basa cfirora s'a
stabilit proportiunea generale a neapèratelor cheltuell ale Stepanirii, de acii doi ani
deja, rOmene la acelagi punct i nici e sperante se crOsce pe viitor. Fate cu starea
a Domnescii nOstre Visterii, paguba provenita din lipsa celor douO mil lude este
forte simtitOre, nu e insti timpul present se ne gandim la completarea lor; mai
curind necesitatea reclame de la perintésca nOstre prevedere se remedifim nevoel

ghia rodirilor ce are gi a negoturilor ce urmOze, care acésta firesce se intelege, ca

s'a pricinuit gi din vremea rasvratirilor trecute gi din urgia DumnecleOsce, ce s'a
intimplat cu acOste naprasnici bola a ciumel, gi de (Amin ca cel putin se se intoc-
mace suma ludelor birnici la 26.000 de lude, dar dupe' imputinarea intru care se
afla astacli, am socotit ca numal din birnicil cel de acum nici odatil nu se va putO
da atfita spor, i age vOclOnd ca gi suma poslugnicilor dupe sporirea catahrisisului
ce s'a urmat inteacegti ani trecutl, s'a ajuns se fie numai eel sciuti in catasti-
gele Visteriel, peste 14.000 lude, s'ati orinduit iaragi dintre nol doi boeri, adeci dum-
ne-lui fratele Barbu Vicarescul Vel Vornic, i dumné-lui fratele Grigorie Baleanu
Vel Logoret, care s'a recut alegere de la Vel Clucer la vale pine la cea din urme
stare, fieg-care cat se cuvine srt aibe i pentru eparhil i boeril eel marl, ne-am
facut !nail% nol alegerea, jertfind din cel ce aveail pe cel mai multi, spre ajutorinta
satelor i poprind pe sOma 'Astra mai putini decet ne-a fost trebuinta, fiind.ca
cunOscem intru adevOr prOsta stare a satelor; am resat i Intru alegerea i hote-
rirea Mfiriei-Tale putine obraze, adecii trei luminate beizadele, ce selagluesc aid in
Ora i vre-o ciite-ve din cocOnele vaduve, i dupul tote acestea alegeri tragênd ci-
nurile catastihului, vedem ca din tOta suma poslugnicilor cea sciute Visteriel, din
14.346 se hotardsc de dajnici 3.609 lude i rOmfin bun! poslugnici 10.737 lude, fiind
Ina gi aceatia pe mogil stapfinesci, &dal cati se vor gasi pe mogil straine, dupe ea-
nOnele obladuiril acestei ërl i dupe. caidul Visteriei, cu un cuvint, trebue se se
dee in dajdie, bez morarl gi vierl; dar cu acest ajutor numal a alegeril poslugni-
eilor nu este din destul a se spoil ludele, ca se nu cerce greutate la réspunderea ba-
nilor, ci de se va gas! cu cale, ne rugem Mariei-Tale cu osebit testament, ad se in,
tocindscil cu intregime cite mai jos arétam :
1). Scutelnicil dupe &dill i hrisOve este un dar al stapiniril, harazit catre eel ce ii
s'ati cuvenit a se impartegi, de aceea se gi cuvine a se pazi intocmal &ate car* sail
hrisOve var aye cuprindere de Omen! fare pricina, prin cercetarea ce se va face,
fiind incredinteri date pentru eel ce aunt Multi din adeverintele ispravnicatului,
arOtfindu-i ce nu aunt din dajnicii Visteriei, ci din cel fere pricina, carora ii s'au
dat de la Visterie gi pecetluituri Domnesci, sa fie buna-vointa Meriel-Tale, ca se I.&
mtle nesup6rati, iar pentru cartile gi hrisOvele ce vor fi cu cuprindere de omen!
strain!, unil ca aceia, dovedindu-se prin scumpe cercetare, cä sunt fecuti scutelnici
din pfiminteni i birnicii torn prin hatiruri i iconomiile dregOtorilor de pe la ju-
dete, sa se arke la Visterie de agezaminturi cu catastih anume ai eul sunt, fa-
cOnduil cunoscut i pricinile lor i mijlOcele prin cari s'aii recut, gi de aid se va
da hot:11.1re in ce chip sa se urmeze i &and dupe hotarirea ce se va da, se va lue
de la cine-vagi, acela ca nu impartfigit de acOsta haräzire, prin mijlocirile ce va
puteit aye, aducênd din partite straine omen! fere sa cunOscul cea mai putind impo-
trivire de caul dregOtoril judetelor, se i se dee din ace! omen! strtiini scutelnici in

www.digibuc.ro
240 V. A. IIRECRIA

supuyilor chiar din deficit 0 sit' le aducem mfingaere usurhndu-i pe cht permit
ImprejurArile c cheltuelile Staphnirii. Acésti usurare am gAsit cu cale so orin-
duim in modul urmAtor.
a). Orinduela pentru carele cu sare de la Ocne, desi de mult stabilitA 0 din ca-
pul locului aplicata, sà lipséseA de ad inainte pentru tot-deauna, iar paguba ce va
resulta din acésta sä o sufere Camara nóstrii Domnéscd, precum i orinduéla actual
in vigóre pentru unt.
b). Cele doua-spre-clece in total . . . . . (nedescifrabil).,ale terii_Mistre Domnesciy
provenind din acésta orinduelti, sA lipsescA asemenea c1 ele pentru tot-deauna in

locul celor ce i se vor WA, pazindu-se neclintiti cuprinderea hrisOvelor 0 a cArtilor

ce va aye fies-care, ci dregetorii isprävnicaturilor sa-si urmeze datoriei ci credintel,
ea sA nu se mai iea dintre birnicii satelor a se da unora c altora scutelnici dupft
cart! si hriserve, cu numire cA sunt omen! fere pride!, sail slid numescA ci sunt
strain! ; far caril se vor dovedi cu vre-o urmare Impotrivà, ispravnicil sfi-sI ied cA-
cluta respletire si eel ce vor aceste hfirAzire, de vor cercit vre-un chip pfigubitor
cAtrit Domnésca Visterie, ca nisce necunosatori darului staphnirfl, se-sI peryle per--
vileghiul acesta, spre pildo. si altora.
2). Asemenea se se cerceteze si tOte sineturile privileghiatilor: némuri, postelniceI,
meal, breslasi, cumpanisti câçl vor filfecutl de la . . . . i pane acum, si de vor fi dupe
orinduéld i caidul Visteriei, adece din feciori c némurl de privileghiatl, se rémfie
bunI fies-care la orfnduela intru care se va gesi, iar cat! se vor dovedi ea' all fost
birnici aI satelor i prin inseleciunI ci mijlece de catahrisis feat fAcut intre privi-
leghiatl, se li se iee sineturile si se se dee pe la sate cu adaos de lude, a fi in rindul
dajnicilor, dupA cum aft fost si mal inainte; asemenea si pentru cc! ce se ocrotesc cu
cart! de apérare, se li se facA cercetare i numal eel trecuti in virsta bAtrinetelor
si cel bolnavi i sacafsiti, cum si eel ce vor fi *lug in grele datoril si mare grade,
la aceia s cade se se pAzéscA acéste apérare, iar de la cel-lalt1 totI se se lea cartile
de la mAnile br si sit se deft pe la sate in cisla dajnicilor,
3). Breslele slujitoresci ce Bunt pe afarti pe la judete, adece seimenl, vinAtori, le-
fegii, talposii, apro1ii, eopiil din case si altil, bez slujitoril polcovnicilor i ai cdpita-
nilor de pe la judete si al isprAvnicaturilor i aI plAsilor, de obste si fere osebire se
se dee pe la sate, incerandu-se en lude dupe' starea 1 puterea lor, si in locul ace-
lora se se deà altil pe la tote stégurile din politia Bucureseilor.
4). Satele cele ridicate se lipsésee en totul din ocrotirea unuia si altuia, flind-cft
ocrotindu-se cu chipul acesta ce s'a urmat pita acum si se urmezti pe alocurea si
asteclf, nu numai pricinuesc scAderea ludelor Visteriei, ne Rind IncArcate dupe starea
si puterea Mr, plAtindu-se respunderile Mr de &titre stapAnil ce ad si acelor stapfini
se fac hathruri de &etre dregAtoril judetelor, ci ince ci de se IntImplA vre-o orin-
duéle de la Visterie, cu ocrotirea ce se face acelor sate apérAndu-se de acea orin-
duéld, cade tOta sarcina pe cele-lalte sate si pe alocurea dinteacéstA pricinti, 0 nu
mai cércA IndestulA greutate locultorii la veri-ce angarale via dupti trebuinti; de
aceea fiind buna-vointa Marie! Tale asupra indreptAril tuturor starilor, si fie lumi,
nata porunca Marie! Tale cAtre eine se cuvine, ca acelor sate !Ara de sfiélA sA ii
se Leg catagrafie pe fathai dupa. sums Omenilor i dupti starea ce vor aye sit se
a§3eze cu ludele, ce se va euveni, dAndu-se in zaptul isprAvnicaturilor ca c1 tote cele-
lalte sate.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Lul CARAGEA 241

viitor; iar untul necesar pentru trebuintele orasului BA' se cumpere d stapanire
cu preturile curente la tell.
c). Din cele cinci sferturi ce sunt a se percepe de la 1 Februare anul curent 1815,
pand la finele lul Novembre: cinci diminii, formand un total de 2.112.000 lei, sil se
erte locuitorilor birnici 1.112.000 lei si set se incassese numal un milion lei in acest
interval de ciece luni ale anului curent; iar fiind-ca din abrogarea orinduelilor de
mai sus resultA pentru stapanire o pagubA de peste 200.000 mil lei pe an, pe care

5). In vremile trecute pe la unele sate s'a urmat un nesuferit catahrisis, sca-
dendu-se un sat cu o suma de scutelnici i rAmaind o bagateld de lude a réspunde
dajdia la Visterie, care si acea bagatelA se radial de cAtre unul altul i rêmaneail
sate a poslusl d'avalma fall a se sci care este scutelnic si care este birnic, lucru
pu totul in potriva caidulul Visteriel. De se vor mai afla i astAdi acest fel de
sate, Bä se cerceteze on scumpétate i sA se aléga dinteinsii scutelnicY anume din
mijlocasi, dupii orinduéla ce este, si birnici iarAsi de o parte, earl sh se aseze dupft
starea i puterea lor, i pe cci ce vor alege scutelnici, de nu il vor lAsA satele afarA
din cislele lor, sä nu rAmfie scutelnici, ci sA se incarce satele si cu dInii cu ludele
pecetluiturilor ce vor fi purtat, fiind-cA celui ce va fi avut acesti scutelnici intr'acel
sat va sA i se dea altil in loc din alte sate, iarilsi cu scAdAmint de lude, dupd suma
pecetluiturilor ce va ave ; sd fie sciutil si in catastihul Visteriei, dar i Visteria
sA fie volnicA a da scutelnicil ce vor lipsi fies-cAruia din suma ce are a tine dupA
catastih.
6). SA nu fie siliste mai jos de 5 lude, sad fiind-cd satele acum se aflA in prósta
stare, pe unde nu va fi prin putinta a se leg-a silistea de 5 lude, sà nu fie mai jos
de patru lude sad cel putin trei lude; asemenea sA fie si mare luare aminte,.ca la
fies-care judet suma scutelnicilor si a poslusnicilor sA nu fie mai sus decal suma
birnicilor, precum védurAm pe la unele judete CA se urmezA acum, de va fi acAsta
insA cu indeletnicire la tote judetele.
7). De se va gAsi cu cale si se va priml de cAtra InAltimea Ta, sA lipsésca cele in
parte orinduell ce se fac pe la judete, adeci de grad, de fin, de orz si de lemne,
di cel ce va ave trebuintA de acelea si le cumpere cu bani, di st-d1 ImplinescA tre-
buinta, cA cu chipul acestor orinduell mare zmAcinare se face locuitorilor, pAgubin-
du-se si nApAstuindu-se de tote pArtile.
Acestea tote puindu-le in lucrare, cu pe deplind hothrfre, si la intocmirea asezA-
mintului orinduindu-se asezArnintari boeri vrednici, cinstiti, cu frica lui Dumneded
cu sciinta de acéstà meserie, earl sd fie cu dorire Qi de nAtra. Domnésca Visterie
si &Att.& stArile locuitorilor, nAdajduind cA nu numai suma birnicilor vh ajunge la
nurnérul de 25,000 lucle, ce s'ail dis 'mai sus, si respunderea dAjdiilor dupA Inhi-
puirea ce s'a arAtat nu va fi vre-o sarcina simtitere, pazindu-se drépta cumpAnire,
ci inch si in tot cuprinsul tern MAriel Tale se va tiné nizamul oblAduirii cu in-
tregime, si nimenea intru nimic nu va cerca cea mai putinft napAstuire sad nedrep-
tate ; asemenea este a nestra plecata pArere, iar hotArirea deavirsitd remane a se
face de MAria To. Maid 10. 1814.
Filipescu vel Vistier, Radu Golescu vel Ban, Grigorie Brancoveanu biv vel Ban;
Isaac Ralet vel Vornic, Grigorie Ghica, Barba VAcArescti vel Vornic, Iordache OIL
tineanu vel Vornic, Grigorie Filipescu, Grigorie BAleanu vel Logofét, Fotache Stirbeid
vel LogofAt, Constantin Cretulescu, Alexandru Nenciulescu vel Vornic.
Analele A. R.Tom. XXIIMemoriite Sect. Istorice. 133

www.digibuc.ro
242 V. A. tnEOniA

din propria vointh i initiativà o luAm asupra-ne pentru tot-deauna, spre usurarea
si linistea locuitorilor i saparea lor do exactiunile ce li se fac mered din causa
sus liselor doll& orinduell iar din ertarea acelor 1.112.000 lei pe anul curent se
causézii o paguba prea mare si forte shntitóre Visteriei nóstre Domnesci, mai ales
fata en spesele enorme ordinare i extraordinare ale StApfinirii, spre a aduce o me-
diocrà aranjare si a lucrului, socotim BA se vinda cele trei huzmeturi: dijmdritub
vinAriciul j oeritul, dupti orinduéla ficuta anul trecut, nu numal pentru anul trecut
dar i pentru cel urnator; ast-fel cA prin acésta, afaré de paguba anualii de 200.000
lei ce se va aduce StAphniril din causa desfiintArii celor dou'd orinduell a untului
si a carelor de la ocne si din ertarea acelor 1.112.000 lei birnicilor pe anul curent,
paguba se atenuézd panA la patru sute doué-spre-dece miT lei, i totalul perderii
StApAnirii consist:a la 612.000. Inteun cuvint, prin modul acesta Visteria sufere o
pagubti simtitOre, nu e vorba, fatà cu stares actualä a lucrurilor i enormitAtil spe-
selor, suportabilA lush de alt-fel i mediocrA, iar locuitorii birnici obtin un folos
fOrte simtitor beneficiind de eel 1.112.000 lei in intervalul de dece luni al anului
curent; iar cele luate prin adAogirea huzmeturilor spre atenuare intru cfit-vh a pa-
gabei Visterlei nóstre Domnesci, se Wail de la locuitori de felurite clase, adeeä de
la ace avênd sad vii, sad stupuri de albine, sad vite si nu de la acei 1ipsii i in
shrficie, precum se IntimplA adese ori la perceptia birului de la locuitoril birnici.
Intrunindu-vO dar cu toii, prea Sfintici, i cercetAnd cu atentiune i ingrijitä chib-
zuire cele incuviintate de noi, spre imbundtätirea Bairn si mangfierea generalé a lo-
cuitorilor, sii-mi faceti cunoseut prin adresA opiniunea dumnO-vOstrA asupra lor,
adiogfincl i cele ce yeti gäsi dumne-vOstrA de cuviinta. 1815 lanuare 1. (1)
Vel Logofét.

Cu tote aceste adaose i scdderi, propuse, ori realisate de Divan si

de Voda, nu mai putin cifra veniturilor era incärcata, de Ore-ce bud-
getul se facuse pe basa a mai multor lude decal erail in realitate.
Divanul gasesce ca totusi cheltuelile putin se mai pot scgdO, si la
12 Februarie 1815, in loc de a reduce cheltuelile tOril in proportiune
cu venitul, Divanul afil cu cale sa se adaoge dajdiile color 18 mil de
lude, cari vor plan birul lor nu in 5, ci in 6 sferturi, fárä rasura (cate
27 taleri bani 60 pe sfert), in earl sferturi infra i haraciul Imp6ratesc.
Dupa socotéla Visteriei, acésta dajdie, incepOnd cu Aprilie 1815, va da
2.970.000 taleri. Se va mai adaogi la acOsta suma taleri 276.000, dtijdiile
breslelor, cu rasurä cu tot, si taleri 76.000 dajdiile sträinilor. Peste tot
venitul Visteriei in 1815 se urea deci la 3.446.000, iar spesele se reduc
la 3.103.960, in care suma intra ii finul si orzul grajdului Domnesc
§i al pitariei, cari socotindu-se t6te in bani, se spell in 1816 un exce-
dent de 142.040 taleri, la care se va adaoga 95.425, ce, dupd contract,
intreprinderea postelor are O. platOscd pe orzul si finul ce i se aduce.
Acest excedent urméza a fi intrebuintat pentru poste, pentru grajdu-
(1) Tradus din grecesee. Se vede oà originalul a fost aerie de chiar Domnitorul.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 243

rile, pitaria si ispravnicia de Curte Domnéscä. Se mai adaogg la birul

ludelor dou5 sferturi de cate talerl 17, bani 60 fie-care, dare pentru
poste si alti tal. 78 de fie-care lude in 6 diminii (adeca la fie-care dou5
luni), deci cate 13 taleri la fie-care 2 luni, incepênd de la Februarie
1815, earl O. servéscA pentru plata lefilor slujbasilor tërii. Acesti bani
al' lefilor, Divanul cere sa se concentreze 'inteo cassä speciala, clisl
Cassa lefilor;precum era organisatä de C. Ipsilante. Acésta Cassä va fi
administratä de un boer pämintean simandicos, cu 15fa, avênd un sames
pentru impartirea si primirea banilor lefii. Ispravnicii vor priml or-
dine sa percépa separat banii lefilor si sa-1 trimitä direct la Casa Le-
file functionarilor sä se pldtésca la fie-care 2 luni, si boerul nazir al
Cassel O. deà socotell inaintea velitilor boeri din 6 in 6 hull.
Cu tOta acéstá chibzuire a boerilor, datoria te'ril se constata a B,
la finele lui Ianuarie 1815, in suma de 1.320.304 taleri, plus deficitele de
la diferinta dintre 25.000 lucji, cand in realitate au fost numai 18.000.
Pentru acéstd datorie a Orli, Divanul dispune, ca si pe anul acesta sA
se arendeze tot cu adaos, ca in trectitul an, dijmäritul, oeritul, villa-
riciul, si adaosul sa fie pentru datoria publica, iar huzmetul, ca din
vechi, pentru Camara Domnésca. Dana nu, se va acoperl in acest adaos
suma datoriel ; boerii se angajéza a chibzul din nal.
Prin urmare, de fie-care lude se va percepe in 1815 nu mai putin de
talerl 278. Ca mangaere pentru nenorocitii birnici, li se promite, cd nu
vor fi obligati la alte orindueli si havalele si cà se va face drépta cum-
pënire tuturor satelor, ca nu unele s5 fie ocrotite, si el vor lipsi ca-
tahrisisul ispravnicilor si jafurile zapciilor, polcovnicilor si capita-
nilor. (1)
(1) Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Cu tote ce prea sfintia sa perintele Mitropolitul i iubitoril de dumnecleil sfintia
lor episcopil 0 tete obetea dumné-lor velitilor boeri ne fac arétare printeaceste
anafore, cii ajungend suma ludelor tern numal nume'rul de 18.000 iar nu de 25.000,
precum socotise la trecuta luna lul Maki let 1814, nici eh' este prin putintä se se
implinesci cheltuelile Visteriel Domniei-Mele ei gesesc cu cale a se Implini din tell
numal pentru trebuinta Visteriel ei a menzilurilor tern' po taleri 200 de lude toc-
mai pe an, fere resurd, Impertindu-se aceeti bani in 5 ciferturi i un haraciii ei done
orindueli de minzilhanele, fiee-care cifert i haracie po taleri 27 bani 60 de hide,
cum 0 fiee-care orinduele de menzilhanele po taleri 17 bani 60 asemenea de lude,
iar pentru neajungerea banilor sa se mai adaoge pe 15110 aceetia alti taleri 78 de
lude pe an, impartindu-se ei aceetia de la qPntfiiii a urmätorului Februare in 6 di-
minil po taleri 13 nol de lude la fiee-care diminie ei aceeti bani fficendu-se taxil prin
dumné-lor ispravnicil judetulul se se dek negreeit In lefile slujbaeilor tern' prin
orinduit Inteadins boer Nazir al Cassel lefilor, ce se va intocml deosebit, dar

www.digibuc.ro
244 V. A. IIRECHIA

Domnitorul aprob6 asezarea acésta eu resolutiunea urmAtOre:

la) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiseoie.
Pre Sfintia Ta Parinte Mitropolite, iubitorilor de Dumneded Sfintia V6strd Epi-
scopilor si toti dumné-v6stra velitilor boeri, halea si mazili, precum apururea de
cand am sosit Domnia-Mea aicl la Domnescul Nostru scaun, am facut si suntem por-

Domnia-Mea socotind acesth schimonosire de obste la tote dAjdiile, dicem, ca fdcan-

du-se acum, va pricinui locuitorilor mai virtos turburare deck folos, pentru cä
unindu-se t6te ddjdiile de peste an (insd numai cele ce sunt intocmite pentru chel-
tuelile Visteriei) si analoghisindu-se pe 5 clferturi i un haracid, una peste alta po
taleri 27 ban! 60 de lude, vine pe fies-care doue luni mai mult de lude taleri 1 banI
12 dealt ceea-ce s'a hothrit la asezdmint, adecii po taleri 221 si rtisura po parale
8 la led, care acest prisos si de se Imbraca in ate 5 sferturile cu anologhie din a-
daosnl ce se urmeza la séma haraciului, de lude po taleri 29 si parale 8 la led rd-
surd, dar negresit vine mai cu usurare locuitorilor sd pltitescd de lude la fies-care
cloud' luni po taleri 22 si rilsura cea inctomith qi tocmaI la séma haraciului po taleri
29 i räsura, pentru ca acestil sumd se urmezd tocmal la luna lui Decembre si Ia-
nuarie, cand locuitorii se and dupá sdyirsirea a tot lucrului de peste an si isi pot
face negoturi si alisveris cu cel mai bun pret, aflandu-se fies-care imprejmuit cu tote
cele trebuincióse, atat pentru hrana case! sale, cat si pentra nutretul vitelor ce are,
i mai virtos ca sciind fies-care o sena mai cu osebire la luni hotdrite, cu inlesnire
sà cdpuesee din vreme sal! Implinescd datoria, lard de a simti vre-o greutate sad
strimtorare. De aceea si hotarim Domnia-Mea, cat pentru sferturile i haraciul ad
se urmeze implinirea banilor in URA téra, Intocmai si nestrdmutat, precum s'a ho-
tdrit si s'a publicarisit locuitorilor la asezdmint, prin cdrtile Domniei-Mele, adeed
la fies-care sfert po taleri 22 de lude i la sema haraciului po taleri 29 si la toff
acesti ban! rdsurd po parale 8 la led, care rdsurd ad se socotesed pe sema socote-
lilor Visteriei Domniei-Mele, iar nu in socotela lefilor tériI, precum s'a fost hotdrIt
atunci cand se ndddjduid suma ludelor Orli cd vor ajunge la 25.000, asemenea ur-
mandu-se si la ddjdiile breslelor i a strdinilor si and se vor addogà ludele peste
suma ce acum aunt, atunci se va face de Domnia-Mea chibzuire pentru a se nide
locuitorii dajnici din banii ce s'a hotdrit a réspunde pe fies-care sfert i haracid
iar pentru banil mizilhanelelor, fiind-cd dupd suma ludelor ce s'ail alcdtuit acum nu
se ajung acel eke taleri 12 in rdsurile ce s'aii fost hotdrit la fies-care orindueld
de 6 luni, hotfirim ad se implinesed de la lude po taleri 13 ban! 90 i rdsura ce
s'a arétat po parale 8 Ia led, care va sd lied din ceea-ce ni se aratd acum, mai
putin de lude cu taleri 2 peste an si toff acesti bani sd se ded In primirea epista-
tilor, precum s'a hotdrit: si cu tote cd cu acestia, dupd suma ludelor nu se vor pute
exoflisi epistatil minzilurilor pand la un ban, dar putin cusur ce le vor mai rémane
se va pldti din banii Visteriel, ca ad nu cerce locuitoril adaos simtitor, nici vre-o
schimbare de chipul ddjdiilor, ce li s'a aretat; pentru care si poruncim Domnia-Mea
ash al se urmeze negresit, iar pentru taleri 78 ce se gasese cu cale ad se adaoge
la lude peste an in 6 diminii, incepandu-se de la urmdtorul Februarie, po taleri 13
no! de lude, earl ban! stringéndu-se in osebita cassd sd se dea in plata lefitor sluj-
basilor teril, cu tete cd este indestuld sum& peste ceea-ce s'a hottirit a se da, dar
cunoscênd si Domnia-Mea fiinta neputintei din pricina neajungerii ludelor la ceea-

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 245

niti nu numai ascultare de a dà la acest fel de cuviincióse si obstiet folositóre ru-

gdciunl, ci inch' si in fapth de a arkh nemärginita dorire ce avem, ca sd vedem
fdede contenire petrecerea tuturor supusilor nostri, intru cea mai bund, fericitd si

ce s'a fost naddjduit, primim chibzuirea acésta ce ni se arath printeacésta anaford

si poruncim dumi-tale cinstite si credincios boer al Domniei-Mele vel Vistiere, sii se
scacld acéstd diminie arStându-se si locuitorilor prin cdrt'i slobode ale Domniei-
Me le chibzuirea ce prin slat de obste s'a fdcut si sd fad si hrisov al Domniei-Mele
pentru osebirea lefilor tern din Visteria Domniei-Mele, ca id se orinduéscd osebità
cassd si si orinduim Domnia-Mea si osebit boer otcdrmuitor Nazir al el, cdruia i
se vor da si catast4e pecetluite de ciitrd Domnia-Mea, pe fies-care diminie, ea sfi scie
in ce chip sd urmeze cu darea lefilor. Asijderea porunchn dumi-tale, sd publicuescl,
pe unde ye! socoti si va fi trebuintd, implinirea sorocului contractului dumné-lor
epistatilor menzilurilor la viitorul August, ca sà se gdséscd musterii de va fi prin pu-
tintd sd se imbrace i cu finul i orzul poOelor, dându-li-se banil ce prisosesc din
cheltuelile Visteriei, si sd lipsesca natura, preeum ni se aratd mal jos inteacéstd
anaford, spre a lipsi mijlocul de nalpdstuire ce incape la primirea acelor iraturi, si
cdtrd acésta poruncim ca Bà lipsCscà cu totul si felurimea orinduelilor in naturd
cu urmare intocmai dupd cum mai jos se aratd.-1815 Februarie 20.
(Pecetea gpd.)
Vel Logof6t.
Prea Ind ltate Dthnne,
Dupti luminatd porunca Marie! Tale, ce prin pitac ni s'a dat, adundndu-ne cu
totii la sf. Mitropolie, am ve4ut lipsa ce are Visteria, ne putSnd sã intimpine tre-
buinciósele de peste an cheltuell, din pricind cad la intocmirea dajdiilor ISril, ce s'a
fost fdcut prin obstésca nóstrà anaford de la Maid din anul trecut 0 la August, &dud
s'ail asezat ddjdiile, se socotise en la wzdmint se va sul suma ludelor dajnici pfind la
25.000, iar acum ispravindu-se aseziimintul, de abid a ajuns suma ludelor la 18.000,
pentru care fiind-cd cheltuelile teril de peste an ce s'ail fost imbrdcat de 25.000 lude
sint neapèrate si mijloc de imputinare nu este, cu sfat de obste am gdsit cu cale
si se adaoge ddjdiile dupd suma de 18.000 lude ce s'ail putut intocmi acum la ase-
zdmint, adecd sd ded de lude pe an po taleri 200 dreptl fdede rdsurd in 6 sferturi,
la sfert de lude po taleri 27 ban! 60, in car! sferturi infra si haraciul Imp6riitesc
si se fac pe an la lude taleri 165, incepêndu-se aceste ddjdil de la viItorul Aprilie
intdid 0 la lude 18.000 fac pe an 2.970.000, langd car! addogând si talerl 276.000, insd
480.000 ce sunt dajdiile breslelor cu rdsurd cu tot, si ad a-1 r8spunde si de scum
inainte fdede a se pomeni nume de rdsurd, fiind obicinuite breslele a da aceste
ddjdii i taleri 96.000 dajdiile strdinilor asemenea, fac taleri 3.246.000, din care scdpnd
taleri 3.103.960 cheltuelile Visteriel de peste an, in care sumil intrd 0 finul i orzul
grajdului gpd i al pitdriel, socotindu-se tote in ban!, re' mdn prisos taleri 142.040 si
cu taleri 95.425 ce aunt legati prin contract epistatil postelor ca s'd platésed orzul
si finul ce se aduce la poste, insd carul de fin po taleri 5 si chila de orz po taleri
6, fac taleri 237.465; cu ace§ti ban! sd ingrijéscd Visteria a face contract off cu in-
susi epistatil postelor, sad cu altii, in vreme cuviinciiisd, sä le deii si banii din vreme
spre a cumpérà finul si orzul cel trebuincios, cum si comi0a i pitdria, si ispriv-
nicia de Curte, tOte naturiIe ce sunt trebuincióse pentru Curtea Domnesca, sd le cum-

www.digibuc.ro
246 V. A. UREMIA

imbelsugata stare; asemenea si rugaciunea ce ni se face printeacesta obstescá ana-

fora, gasind-o a fi in adever in tot chipul pricinuitóre de invederatd fericire, ldudam
acestà rivna si imbratisare a ingrijiril de acest obstesc folos ce ni se arata mai
jos, pentru care si, primind rugficiunea ce ni se face, poruncim, ca adunandu-ve cu

pere cu rizapazar din banil ce li se vor da de la Visterie, iar din Ora sa nu se lea
nimic cu orinduéla in nature, nici pentru aceste trebuinte, nici pentru alte obraze,
veri-cine va fi orinduéla sa nu se facti nimului, mficar decal de putind natura
sail alte angaril, se mai dea téra, si pentru cal i alte cheltueli ale postelor de lude
pe an po taleri 35 in done sferturi, unul primi-vara si altul tiimna, la fie-care sfert
de lude po taleri 17 bani 60, insa sfertul din prima-vara de estimp a postelor sä se
incépa de la 15 ale viitorului Martie spre a nu venl cu greii locuitorilor, dar sit se
socotésca de la Februarie 1; iar pentru tOtil suma lefilor celor ce slujesc Orli, sa se
lea deosebiti bani din Ora, de lude po taleri 78, din cari sa nu lea Visteria nici un
ban cu nume de avaet si sa se respunla acesti bani al lefilor in sése diminii, in
fies-care diminie' de lude po taleri 13, care respundere sã se incépa de la cli'ntaiti a
acestii luni Februarie, si fiind-cd de multe oH numal se zaticnia plata lor, din vre-
mea lor, din vremea cea hottirita, ci inca se intimpla de remanea si pagubasi unil
de cite doue triminii intregi, din care nu putind mahnire li se pricinuia, pagu-
bindu-se din dreptd simbria lor, alte ori lufind Visteria ban! dinteal lefilor cu
numire de imprumut si. neimpdrlejindu-se a-i respunde in vremea ce se plata
lefile, ce se pricinuie aceeasi mahnire si pagubd. De aceea, cu totil de obste ne
rugam Marie! Tale, sd se intocmdscd o deosebitd Cassd pentru lefl, unde sa se rin-
duesca de catra Maria Ta until din dumne-lor boeril pdminteni simandichi si
efnastatiche cu léfa, dupd cum se va gasi de catra Maria Ta cu cale, a fi Nazir Cassel,
avend fld un sames pentru primirea si impartirea banilor lefil, indatorindu-se is-
pravnicii de la tote judetele, prin luminate poruncile Mdriei Tale, ca banil lefilor
sd-I stringd deosebiti si sa nu-i amestece in banil Visteriel, nici sd-1 lase in remd-
situri ci pe Oa diminia sa-i istovesca si sa-I trimita drept la Cassil, unde ad deh si
Visteria extract, ca sa. scie Cassa &AAA este suma ludelor la fies-care diminie, bine-
voind Maria Ta a se face pentru acesta Cassa a lefilor si luminat hrisovul Maria
Tale, dupd hrisovul Marie! Sale Constantin Vodd Ipsilant, cu hotarire, ca de acum
inainte sa nu se mai amestece intru nimic Visteria la banii lefilor, ci de la is-
prdvnicaturi sa se trimita drept la Cassd, de unde pe fies-care done luni sa se pld-
téscd lefile cele orinduite de catra Maria Ta, avend datorie boerul Nazir al Cassel la
fies-care sése luni a-si da socotéla la obstea dumné-lor velitilor boeri; iar pentru ta-
leri 1.320.304 ban! 96 ce se véd cd lipsesc spre plata datoriilor tern i a cheltuelilor
Visteriel pand la sfirsitul lui Ianuarie let 1815, i pentru taleri 60.642 din taleri 180.642
lipsa a lude 6.842 pe sfertul lui Februarie si Martie, bez taleri 120.000 a! lefilor ce se
implinesc pe acest sfert, in usurarea acestor datoril, gdsim cu cale, ca si inteacest
urmdtor an sa se vincla huzmetele Camdril, tot cu adaosul ce s'ail vindut in trecu-
tul an, adecd dijmaritul po parale 10 i oeritul po parale 10 si vindriciul po parale
5, din care sail lea Camara numal banii drepti ce ail fost obicinuitl din vechime de
lua, adeci de la dijmdrit po bani 13 i de la oerit po bani 10 si de la vindriciii po
ban! 6, iar prisosul sd se dea in plata numitelor datoril si apol pe anul viitor sd
remit) slujbele acestea a se urma tot cu plata cea obicinuith din vechime, far' de
vre-un adaos, si pentru cusurul lefilor ce va femane neplatit, dupd ce se va da

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA IAA CARAGEA 247

totil la un Wc, impreund 0 cu tot! dumné-lor boerii cat! vor fi cinstig cu cinul
cluceriei cel marl, se facet! tote cuviinciósele chibzuiri asupra acestui folositor ni-
zam si. se. aretati Domniei-Mele prin obstasce anafora, pentru care orinduim 0 zap-
ciii pe céusul de aprocli.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Inaforaua wise grecesce).
Cod. LXXV171; pag. 401.

Ca o consecintl a acestel nou6 asezAri a birurilor, Mare le Vistier

adregzd Domnitorului urmätórea anafora. :
Prea Indlfate Dómne,
Fiind-ca pe la unele judete samesii ce astdcli se aflä, dupe sciinta si pliroforia ce
am, nu sunt destoinici a sevirsi tréba meseriei ce li s'a incredintat, intocmai dupe
cuprinderea lurninatelor cart! ale Mariel-Tale, spre paza bunei orinduell a cores-
pondentel ig socotelilor judetelor, am gesit cu cale se se orindesca altii in locul

adaosul mai sus numitelor slujbe, vom chibzul de unde se se dee. Aceste intocmiri
se socotira de cfitra nol si se hotarira ca se cuvin a se urme, earl de se vor gas!
si de &etre Maria Ta cu cale, se vor intari. si se va da porunce a se pune in lucrare
si a se urine pane and, prin cea vrednica de laude si dorire de tare ce ai Maria
Ta, se va mai adaoga suma ludelor peste 18.000 ce sunt acum, iar atunci sa se scald
ceea-ce se va cuveni, dupe analoghie, din taleri 278 ce clicem sa deà peste tot ludele
pe an ; atata nurnal ferbinte ne rugam Marie! Tale, ca naturile i orinduelile 0 ha-
valelele sa lipsasca cu totul a nu se cere nici de cum de la Vera (afard numai din
havalelele ce se cer cu porunci imperatesci) ; asijderea ne rugam a se da de
catra Maria Ta strasnice porunci, spre a se face o drépta curnpänire tuturor satelor
fies-cdruia judet, ca nu unele sà fie ocrotite 0 altele näpastuite, ci tote de o potrive,
dupe suma birnicilor ce ail se-0 porte sarcina dajdfilor si unul la altul privind, sa
cunósca in fapté, ca se pezesce dreptatea flede osebire, se lipsésco. 0 catahrisis ale
ispravnicilor i jafurile zapcilior i a polcovnicilor 0 a capitanilor ce ail suit avae-
turile la preturi mar!, pe car! le implinesc de la grmanii locuitori cu feluri de if-
tirale 0 pricini nedrepte, cum si al slujbasilor huzmeturilor, cad s'ail neravit reit
a asupri 0 a incerch pe ticalosii locuitori, pe car! nol ca nisce piminteni II dorim
si Maria Ta, ca Domn drept si milostiv, se cuvine a-1 ocrotl de tOte hrepirile, cad
de se f3i adaoga suma de ban! a dajdiilor, dupe cum arOtam mai sus, dar lipsind
naturile si orinduelile de havalele i catahrisis si jafurile slujbasilor dupà dare, cari
pricinuesc mare stingere si &tirade locuitorilor, socotim ce nu vor simti atfita greu-
tate 0 vom remanO si no! cu totil pururea rugatori eked milostivul Dumnecleil
pentru buna stare si intarirea Marie! Tale in prea luminat scaun, pana la adanci
batrinete.-1815 Februarie 12.
Al Ungrovlahiei Nectarie, Iosif Arges, Costandie Buzeil, Constantin Filipescu Vis-
tier, Grigorie Brancoveanu, Constantin Cretulescu Vel Ban, Barbu Vacarescu Vel
Vornic, Constantin Baléceanu Vel Vornic, Mihalache Manu Vel Vornic, Grigore B.
leanu Vel Vornic, Tudorache Vicarescu Vel Vornic, Gheorgache Filipescu Vel Lo-
gofét, Scarlat Gradisteanu Vel Logofét, Fotache Stirbeiii Vet Logofét.

www.digibuc.ro
248 V. A. EIRECIIIA

acelora, cu praxis, cu sciinte de acéstä trébe si cinstiti, in cari sà se pótii rizima

Visteria si se fie incredintatä ca nu se face vre-un sfeterismos sail incerceturd la
vre-o socotdle, pentru care me rog Mdriei-Tale se ne dee luminate intdrire la acéste
plecate a mea anafore, spre a fi orinduitl eel ce se vor alege, ca se nu steh bata-
lisite hfirtiile judetelor, iar hotärirea cea desevirsitä se va da de chtrii Inältimea Ta.
1815 Iu lie 19.
Vel Vistier.

Domnitorul aprobd raportul prin urrnAtórele cuvinte :

Dumné-ta Vel Vistiere, dupe arkarea ce ne faci printeacéstä anafore, darn Domnia-
Mea voe de a se orindul alti nines): in locul acelor nedestoinici, alegendu-i inse
ca se fie cinstiti, vrednicl si cu destoinicie la trebile judetului si la sevirsirea po-
runcilor Domnescil lióstre Visteril. -- 1815 Julie 24.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.
Cod. LXXXIV, pag. 413.

Dupd propunerea Divanului, mai sus adusd, s'a reorganisat sepa-

rat Cassa lefilor §i, in 15 Februarie 1815, fostul Mare Ban Gr. Bran-
coveanu este numit de Caragea capziman sad nazir al acestel Casse
§i i se dd un sames §i dol logofeci scriitori. (1)
(1) Pitac cdtrd Banul Brdncoveanu ce-1 orinduesce capziman al Cassel lefilor.
Cinstit si credincios boerule al Domniei-Mele, dumné-ta Vel Bane Grigorie Bran-
covene, dupe chibzuirea ce prin sfat de obste s'a fdcut ca se se deosebésce darea le-
filor slujbasilor Vern si a altor obraze, dupe cuviintä, din Visteria Domniei-Mele, si
orinduindu-se boer mare intr'adins ocermuitor acestii Casse, se implinésce banil din
Ore cu osebita numire a lefilor, trimitandu-se prin dregkoril judetelor in primirea
acelui orinduit boer, carele se ail:4 a irnperti lefasilor dupá catastisele ce i se va
da de la Visterie, incredintate cu pecetea Domniei-Mele, fiind trebuinte a se face
si alegerea de un boer iscusit, cu sciinth de trebile Orli 0 de sterile lefasilor, i cu
blendete si cu frica lui Dumnedeil, ca sell afle fies-care indestulare de dreptul &eft,
am Mout Domnia-Mea acéstd alegere asupra dumi-tale, cunoscêndu-te de tote acestea
mai sus arétate si ince insotit cu multe alte asemenea bunetiti ; decl te or induim
printr'acest al Nostra pitac otcermuitor al Cassel lefilor de la di 'nteiti a urmeto-
rului Februarie, pe care primindu-1 dimpreune i cu catastisele lefilor de aceste doué
luni, Februarie si Martie, pecetluite de Domnia-Mea, vel cetl si hrisovul ce am intoc-
mit pentru Cassa lefilor si intocmal vel fi urmator intru tote, pezind buna orin-
dudle ce se cuvine la acest memuriet, dupe care vel face alegere de sames si de
dor logofeti scriitori si arétendu-i, ii vom aseze Domnia-Mea la Cassa lefilor, cu
osebite chili ale Domniei-Mele. Tolco pisah gpd.-1815 Februarie 15.
Cod. LXXIV, fila 118.
Carte de same§ la Cassa lefilor.
Zemli Vlahiscoie. Prin hrisovul Domniei-Mele deosebindu-se de la Visterie darea
lefilor color ce se aft-à slujind Orli, Qi a altor obraze, dupe cuviinte s'a fecut Cassä
osebitä asupra carera lefi insercinendu-se de &etre' Domnia-Mea ocermuitor dumné-lui

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 249

In Martie 1815, dupd intervenirea nazirului Cassel rásurilor, se ga-

sesce mijlocul de a se mai adaogi 8 parale ca rasura peste eel 13
taleri de lude pe diminie pentru plata lefilor. Noua dispositiune aveà
aparenta de a fi o scadere In favórea ludelor, pe cand in realitate
era. o mica sporire, justificatä pe necesitatea Cassel lefilor, care ame-
nintä sa ail35. deficit (1).
cinstit si credinciosul boerul Domniei-Mele Grigorie Brancoveanul biv Vel Ban §i
facend trebuinta a se orindul i un sameg pentru primirea banilor de pe la judete
oi darea lefilor, i pentru intimplatórea corespondentie ce va aye boerul otcarmuitor,
dupe alegerea dumne-lui am orinduit Domnia-Mea la acesta trébA, pe credinciosul
Domniei-Mele Constantin Biv Vel Medelnicer, on léfà pe luna &ate taleri 250, precum
se cuprinde in hrisov, §i in oath' vreme se va afla cu slujbe plicuta §i far' de vred-
nica invinovatire, sa nu se lipsesca dinteacesta tréba; cdruia pentru ajutorul Cassel'
sale 1-am orinduit Domnia-Mea a tine §i lude 10 scutelnici cu pecetluirile Domniei-
Mele, precum ail §i calemurile Visteriel, cu scaclemint Insa numai de ate lude jume.-
tate, pe cari sag' alba intru a sa poslupnie in &eta vreme se va afla slujind la
Cassa lefilor ; deci, sà fie i numitul indatorat ca se se afle nelipsit de langa
dumne-lui boerul otcarmuitor.§i sa se porte cu tete supunerea i credinta, la ate do
dumné-lui i se va porunci, tiind i catastip curate de primire, de dat, iar and la
datoria sa se va area impotrive urmator i cu vide destoinica de a fi lip sit, atunci
facendu-se prin anaforaua dumné-lui vina sa cunoscuta Domniei-Mele, ad se lipsésca
din" tréba. Tolco pisah gpd. 1815 Martie 6.
Cod. LXXV, fila 118.
Carte de logoret orinduit la Cassa lefilor.
Zemli Vlahiscoie. Davat gospodvami lui Dumitrache sin pitarul Dragomir, pe carele
dupa alegerea dumné-lui cinstitului §i credinciosului boerului Domniei-Mele Gri-
gorie Brancoveanul biv Vel Ban otcarmuitorul Cassel lefilor, 1-am orinduit Domnia-
Mea logofet la Cassa lefilor, cu talerl pe lune ate 100, dupe cuprinderea hrisovului,
oi in cata vreme se va afla cu slujbe placuta, oil fie nestramutat de la acesta trebd
si far' de vrednica invinovatire sa nu se lipsésca. Sd scutescA si drepte bucatele lui
de dij merit i vinaricia §i, in cafe vreme se va afla slujind, sd tie pentru ajutorul
easel sale §i lude dol scutelnici cu scdclemint din dajnicil Visteriel, cu pecetluitu-
rile Domniei-Mele, aperati de rindul dajdiilor Visteriel i de alte podvecli, i porun-
cim Domnia-Mea tuturor de ob§te dregetori, ce yeti fi orinduitl cu verl-ce slujbe,
nimeni intru nimic superare peste cartea Domniei-Mele sa nu-1 faca. Tolco pisah
gpd. 1815 Martie 6.
Asemenea carte s'a Mout i lui Ionita Liceanu, ce s'a orinduit logofét la Cassa
lefilor.
(Cod. LXXV, flla 118 v.)

(1) Ito loan Gheorg he Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

De vreme co si parintil arhierel dimpreuna cu dumné-lor boerii printeacesta ana-
fora ail gfisit cu cale chibzuirea dumnd-lui biv, Vel Banul Grigorie Brancoveanu
Nazirul Cassel rasurilor, ce se arata in dos, facêndu-ne rugaciune a se pune §1, in

www.digibuc.ro
250 V. A. IIRECHIA

In' Deeembre 1815, Brâncoveanul nazirul Cassel( lefilof constatd, cd

de6stä Cassä la sfir§itul viitorului Ianuarie 1816 va aye un deficit de
213.000 taleri. Divanul propune acoperirea acestui deficit din arendarea
vindriciulni pe anul 1816, en un adaos de 9 parale la vadrä, iar panà
când sä se ineasseze venitul acesta, Cassa sä fad.' un imprumut, ca sä
se OM plAti lefile slujba§ilor, pl6tindu-se dobânda de 71/2 la punga'
pe hind. Divanul crede, cd se va puté plAti imprumutul eu sporul
de la vindriciti, iar dug va mai remâne vre-o bagateld, se va face
de Visterie 6hibzuire noul (1).
lucrare, primita este Domniei-Mele i poruncim dumi-tale Vel Vistiere, si se faca
domnescile n6stre porunel catra ispravnicii judetelor, cuprinclatóre intocmal precum
ma! jos cu desluOre se arata.-1815 Martie 18.
(Pecetea gpd.) Vel Logofdt.
Cod. LXXXIV, pag. 172.

Prea Indlfate D6mne,

Dupfi luminata porunca Marie! Tale de la acésta anafora a dumné-lui biv Vel Banului
Grigorie Brancoveanul nazirul Cassel rfisurilor, adunandu-ne la un loc am vdclut are-
tarea ce face dumné-lui, ca fiind intocmite dajdiile Visteriel Domnesci cu rfisura lor
se cuvine id se intocm6sci asemenea I banii lefilor, adech dinteacei taleri 13 nol
ce sat orinduit a da tare de lude pe dirainie pentru plata lefilor, sa se scaclii taleri
2 §i sa ramae a raspunde eke taleri 11 vechi cu rasura rasurilor spre a nu gfisl
mijloc zapciii sa feed catahrisis la implinirea acestor taleri 13, a-I buà cu rasurd §i
a se napastui saracii locuitori ; care acdsta chibzuire a dumné-lui Bind cu bunk
orinduela, ne rugam sa fie primita Inalthnil Tale, facandu-se luminate porunci okra
boeril ispravnici, spre a urma cu implinirea acestor ban! al lefilor inteacesta0 chip,
adecii sa iea de lude po taleri 11 cu rasura lor po parale opt la let, ce face peste tot
taleri 13 parale 8, cu care acel adaos de parale 8 de lude sã se ajutoreze óretii-ce
lipsa ce urméza a cerca Cassa acum in vremea prima-veril, la scaclamdntul ce va fi
sa se fad negre§it judetelor, iar hotarirea ramane la Maria Ta. 1815 Martie 14.
Al Ungrovlahiel Nectarie, Iosif Arge, Costandie Buzda, Constantin Filipescu Vis-
tier, Barbu Vdcarescu Vornic, Vel Vornic, Teodorache Vacarescu Vel Vornic,
Gheorghe Filipescu Vel Logofat.
(.1) LB loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Dumna-ta Vel Vistiere, primita Bind Domniel Mele acésta anafora,-poruncim Sd
se pue in lucrare cu urmare, intocmai precum mai jos se cuprinde.-1815 Decembre 5.
(Pecetea gpd).
Vel Logof6t.
Cod. LXXXII, fila 168.
Prea Indlfate DOmne,
Dupd lumina% porunca Marie! Tale, ce prin pitac ni s'a dat, pentru mad6ua
lipsei lefilor, cb a aratat Inaltimii Tale dumn&lul biv Vel Banul Grigorie Branco-
veanu 'nazirul Ca'ssei lefilor, cd lipsesc Cassel' pang la sfir§itul viitorului Ianuarie La-

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA IAA CARAGEA 251

Se vede cg Brâncoveanu nu-I multumit cu resultatele co da Cassa

lefilor, cad el in 1816 se demite de la postul de nazir al Cassel §i e

leri 213.000, cum ci nu 'mite fi suferitA la pArintésca ingrijire , ce al Inilltimea Ta

pentru locuitori cu a fi supArati chtuol de putin la acestà lip* ci EA gAsim mijlo-
cul impliniril din altä parte oi sA arkAm Marie! Tale prin anafork ne-am adunat
aici la Domnésca Marie! Tale Curte fei alt mijloc nu puturim gAsi, cleat sit se
vincld vinAriciul anului viitor 1816, cu adaos de 22 de banl peste col canonisig din
vechime cinci bani de vadrA, adecá din ban! 31 ce ail fost estimp de vadrA BA se
sew:A bani 4, ca sa cunósci locuitorii uourinta, oi la anul viitor ea se vinclil peste
tot pe ban! 27 de vadrA, care fac parale 9 i pArpArul dupii obiceia oi vinOndu-se
inteacestaol chip dupä asemAnarea vincydrii acestui an, urmézA FA princlä adaosul
taleri 225.831 ban! 40, precum se aratà in socotélti mai jos :
talerT banT
335.833 40 s'aii vindut estimp po parale 10 IA un ban.
43.333 40 eel* ce analoghisesc po patru bani de vadrA.
292.500 r6mAne vin lêndu-se po bani 27, adeck 9 parale.
66.668 80 se scad eel ce se cuvine pe cinci ban! vi re'man pe séma Domniei oi
a milelor ce sunt hArAzite prin hristive Domnesci.
226.831 40 re"mAn ai adaosului.
213.000 se scad dinteaceotia, cererea Cassel lefilor ce are la sfirsitul hil Ianuarie.
12.831 40 mai prisosesc.
Dar fiind-ca Onä la numèrAtórea banilor viitorului vindriciii este indestulii zil--
bavti oi Cassa lefilor nu póte BA aibA acéstA adAstare, ffind indatorata a face fdspun-
derea lefilor la orinduita vreme, mai virtos cd intre lefaoi sunt multi omen! sär-
mani, cari numal la acéstà léfA nAdájduesc, am socotit cd se cuvine BA' se facA iariO
okytéscd imprumutare cu zapis adeverit prin isciliturile nOstre, puindu-se oi drept
amanet, pentru siguranta imprumutätorului, adaosul acestui vindriciii, ce mai sus
se aratA,Intocmal precum s'a urmat oi la trebuinta cheltuelilor Adalei, la cele-lalte
huzmeturi al dijmAritului oi al oeritului, car! ban! sä se r6spumjA tot! in naht la
Cassa lefilor, ca BA petd dumne-lui fratele biv Vel Ban Grigorie Brfincoveanu sit in-
timpine trebuinta k4i Ea multuméscA pe tot! lefaoil de drépta WA ce ail a lila 'Anil
la sfiroilul viitorului Ianuarie, pentru care am poftit cu totil pe dumné-lui fratele
Vel Vistier ca sä gasésci vre-un negutator sd imprumute Cassa lefilor cu taleri
213.000 ce are lipsd, incredintAndu-1 cu chipul ce mai sus ardtám oi flind-ca impru-
mutAtorul, dupà pilda ce avem si dui:4 canónele negutAtoriel, urmézil sA cérA oi agio
FA dobAnda po taleri 7 oi jumkate la pungé pe lund pita la vremea vinäriciului,
car! bani póte sA se urce Oa la taleri 40.000 oi prisosul din adaos nu este mai
mult deck taleri 12.831 bani 40, precum se arati la socotéld mal sus oi lipsesc
aprOpe de taleri 28.000, clicem cA de se va vinde vinAriciul cu pret mai mare deck
intr'acest urmlitor an, sii se dek oi acel adaos tot inteacéstA socotélA de agio oi
dobAndA, iar de va lipsi óreol-ce dupd vinclare, Rind o bagateld, si se faci de cAtrA
Visterie euviinciósa chibzuire, dupà chipul ce se va socotl oi se va dial cu cale de
eked InAltimea Ta.-1815 Decembre 2.
Constantin Fiipescu Vel Ban, Radu Golescu biv Vel Ban, Constantin Cretulescu
Vel Vistier, Dumitraoco RacovitA Vel Vornic, Mihalache Manu Vel Vbrnic, Grigorie

www.digibuc.ro
252 V. A. IIRECHIA

inlocuit cu fostul mare Vornic Constantin Samurca§. Acesta constatd

pe 1816 un deficit de 41.321 taleri, avênd un budget de 1.497.600 taleri,
pe când lefile täiati. suma de 1.615.872. Divanul, in Ianuarie 1817, pro-
pune urcarea birulul, de ludo, pentru lefi, la 14 talerl 60 bani, ca A. se
pótà acoperl deficitul. (1)
FRipescu Vel Vornic, Mihalache Racovild Vel Logordt, Scarlat Geddisteanu Vel Lo-
goret, Fotache Sirbelii Vel Logofét.
Prea Indltate Dómne,
Vidêndu-se si de cited noi acest obstesc zapis al pfirintilor arhierei si al obstei
dumné-lor boerilor, urmitor intru tote anaforalei ce iarAsi de cAtri pdrintii arhi-
erei i obstea dumné-lor boerilor mi s'a fdcut de la 20 ale trecutei hull No-
vembre, 11 intArim Domnia-Mea, spre a-si aye flinta si urmarea sa nestedmutatd
intru tote, intocmai precum mai jos se aratd.-1815 Decembre 12.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Prea Indllate Dómne,
Dupd netAgdcluita datorie ce are Ora a se imprumuti taleri 223.650, adecd doud
Bute douë-deci i trel de mil si sése sute cinci-deci, spre intimpinarea lipsei lefilor,
ce este sd se pIaltdscti celor ce Aujesc Orli, pAnA la sfirsitul viitorului Ianuarie, g
sindu-se mai mntâiü mijlóce je rispunderea acestor ban!, din adaosul Vinàriciului
anului viitor, cu let 1816, precum mai pe larg cu deslusire se arati prin anaforaua
ce am fticut-o cdtrd MAria-Sa Vodd, incredintam cu acest obstesc zapis, adeverit prin
iscaliturile nOstre, ci la acéstfi trebuinta s'a imprumutat Ora taleri 223.650, adecá
doud sute doud-deci i trel de mil sése cute cinci-deci, de la dumnd-lui biv Vel Vis-
tierul loan Moscu, earl ban! sit se respundd dumi-sale, din adaosul Vinariciulul
din Vita Ora, a anului viitor, cu let 1816, precum mai sus s'a dis, impreund cu do-
binda Mr cite taleri seine i jumitate la pungA pe lund, pinä la cea mai desdvirsitti
rAspundere, iar de nu se va ajunge suma adaosului vindriciului spre desdvirsitd
rAfuire a acestui zapis, sigurifsim pe dumné-lui imprumuthtorul printr'acest zapis,
ed de se va intimplà la anul viitor scddere la rodirea viilor si nu va cuprinde
adaosul viniriciului suma ce va ave sfi ieà imprumutdtorul, lipsa ce va fi, sä se adaoge
or! la acelasi vindricid, sail la oeritul din anul viitor, spre mai build incredintare
i se di dumné-lui zalog mai sus numitul adaos de vindriciii, ea cii fie pliait i ri-
fuit de acésta imprumutare, cu chipul ce se arata, fiirã citusi de putind pricinuire.
1815 Decembre.
Nectarie al Ungro-Vlahiei, Constandie Buzéd, Radu Golescu biv Vel Ban, Constan,
tin Cretulescu Vel Ban, Dumitrasco Racovitd. Vel Vornic, Teodorache Vdcarescu Vel
Vornic, Mihaiii Racovito. Vel Logofit, Scarlat Gridisteanu 1Vel Logofet, Fotache stir-
beiji Vel Logofet, Mihalache Manu Vel Vornic, Grigorie Filipescu Vel Vornic.
(1) ILB Ioan Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zemli Vlahscoie.
Primita fiindu-ne acista obstésci anafork, a parintilor arhierei si a dumné-lor
boerilor, o intArim Domnia-Mea i poruncim dumi-tale vel Vistiere, sa se Led porun-
cile Domniei-Mele cuprindétóre intocmai precum mai jos 83 arata. 1817 Ianuarie 8
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXXVI, pag. 11.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LTA CARAGEA 253.

La 1813 Februarie 1 dej a, Caragea adresóza urmätOrea carte deschisä:

Publicatil la tote judetele i la Caimacam si la Mitropolit pitac.
I6 roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zentle Vlahiscoie.
Dumné-vOstra ispravnicilor ot sud sfinatate. Ve facem in scire, ca fiind
trebuinta de a ad Domnia-Mea scutelnicil si alte mill ce ail fies-care manastiri
metese si schiturile cum si altil en hriseve si cartile fratilor Domni de mai nainte,
cad de la Divan nu se plate lua pliroforie Intréga, Bind unele condici din a rasmi-
ritil intimplare repuse, ve poruncim dar ea sfi aretatl egumenilor de pe la minas-

Prea Indlfate Thintne,

Dupa luminata poruncil Mariel Tale am veclut anaforaua ce ad Meat &gra Nal-
timea Ta dumnii-lal biv vel dvornic Constantin Samurca§ nazirul Cassel lefilor, cum
ci cercetand socotelile acestei Casse pe anal trecut 1816, de la Februare intaiii
pana la sfirsitul lui Ianuarie 1817, dupa suma ludelor ce sunt sciuti Visteriei MdrieI
Tale, se vede cti lipsesc taleri 41.321 din suma lefilor ce aunt orInduite a se platl
prin catastisele cele pecetluite de Maria Ta si prin pitace, osebit de lipsa ce urméza
a aye Cassa pe urmatorul an de la Februarie inainte, de nu se va face Indreptare,
cerend ca sa se dea luminatd porunca Mariel Tale, 55 se faca chibzuire: de unde sti
se implinescii atat banil ce lipsesc pada la sfirsitul urmatorului Ianuarie, cat si de
atunci inainte? si fiind-ca ni se poruncesce de catre Inaltimea Ta, ca ad facem chib-
zuire si al aretam Indltimii Tale In scris, am urmat luminatel MarieI Tale poruncil
si intreband pe dumne-lui vornicul Samurcas cat este lipsa ce are Cassa de la
Februarie inainte pe curgetorul an, pada la sfirsitul lui Ianuarie cu let 1818, ne
arata prin socoteld in scris, ca venitul Cassel lefilor cel orinduit pe Jude 16.000, ce este
sums birnicilor pe 6 diminii ale anulul, de lade po taleri 13 i risura la lel po pa-
rale opt, fae taleri 1.497.600, far suma lefilor iards1 pe 6 diminil, precum aunt pand
acum intocmite, este taleri 1.615.872, din care sciiclendu-se taleri 1.497.600 suma ve-
nitului, lipsesc pada la implinirea sumei lefilor talerl 118.272 §i en talerf 41.321, ce
lipsesc din anul trecut, se adund acéstd lipsh peste tot taleri 169.593. Deci ffind-ca
plata lefilor dinteuntaias1 data este canonisita a se respunde de locuitorii birnici
al tern, cad eel ce lead lefi se ostenesc in slujbele i trebile tern, gasim cu Cale ca
pe linga taleri 13 cu rasura lor, ce da pana acum ludele birnici, ad dea de acum
inainte cite taleri 14,60 iardsi cu rasura lor la led po parale 8, adeea cu adaos de
taleri 1,60 cu rdsura lor peste aceea ce da pada acum, incepandu-se aeest adaos de
la viitorul Februarie, cu care adaos se implinesce lipsa lefilor din amil trecut, este
deplin si suma lefilor de la Februarie inainte si mai prisosesc la Cased taleri 13.207
a-I aye pentru vre-o intimplatóre trebuinta si se va da luminata poruncit Mariel
Tale catra dumne-lui vel Vistierul, ca la viitórele diminii, ce se incep de la Februarie
inainte ad se intoemésed respunderea lefilor de eatra locuitorii birnici la diminie
de lade eke taleri 14,60 cu rasura lor, iar intremandu-se locuitorii si sporindu-se
ludele, atunci analogon se vor scade -§i banii lefilor. 1817 Ianuarie 4.
Al Ungro-Vlahiel Nectarie, episcopal Buzed, Radu Golescu Vel Ban, Grigorie Bran-
coveanu, Isaac Ralet Vel Vornic, Mihalache Marin Vel Logofet, Grigorie Baleanu,
Constantin Caliarh Vel Vornic, Iordache Golescu Vel Logofet.

www.digibuc.ro
254 V. A. intEcnIA
-

Uri i schituri si metóce, cum si ori-eine altii vor fi avênd hrisóve i &Axil Domnesci,
atfit de scutelnici eat si de alte mill ea ad fie nici ad se arate cu ele lard. zdbavA, Ca
cel neurmAtor isi va perde mile ce are.-1813 Februarie J.
Cod. LXXV, fila 50 v.
Cestiunea scaderii poslupicilor nu face multi pa§i inainte. Boerii
interesati in cestiune nu se grabiail sall térga dintre venituri pos-
lupicil §i. scutelnicit Totu§1 imbolditi de Vodd 1-am v6dut cum in Maiii
1814 ail facut o prima regulare, scad6nd Ore-care suma din poslupicii
ar6tati in catastioul Visteriei. In Ianuarie 1816, boeril din Divan mai
adaog un num6r de poslupici peste intocmirea din Maiu 1814, §i Dom-
nitorul aproba aceste adaosuri, ba Inca gasesce cu cale sa recum5sca
*i boerilor Greet dreptul de a av6 poslu§nici, de§1 Divanul gasise cu
cale sä le tagadu6sca asemenea privilegill. (1)

(1) Itii Joan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Meal. ca peste suma poslusnicilor ce se cuprind in obstdsca anaford ot let 1814
Maid 7, peste adaosul ce s'a mai limit la unele obraze, in urma acestel intocmiri
(bez vieril celor pe ad numal vii, i pesearil deosebitelor obraze) se mai face acum
sl osebit adaos de poslusnici, ce gAsese cu cale sfintia lor pfirintil arhierei si dum-
nélor boeril printeacéstd. obstéscA anaforA, dar find-ed in rindul boerilor pAmin-
tenI stint si altii sAldsluitl si asezati aid in pAmintul carii cu starea cfisniciei lor
dupA vremi, unil insa. mai d inainte altii mai din urmA, si ad rëmas nestramutati
de aici, earl toti acestia s'aii cinstit dupa euviinta si cu einurI de boerii, avênd
aid si case i mosii (precum sunt chiar din cel trecuti in catastih) si unil ca acestia
ce nu s'ail trecut in catastih si ad mosii ea nisce pdminteni, avénd dar trebuintd
si eu dare de poslusnici, primild este Domniei-Mele de a se impArtas1 si aceia de
acest Domnesc al Nostru har de poslusnici, dupd intocmirea poslusnieilor ce s'ad
hArlizit prin obgtéscd anaforA ot let 1814 Maid a pArintilor arhierei rid a dum-
ne-lor velitilor boeri haled si mazill inaintea aseziimintului. Drept aceea impreund
si cu adaosul de mai sus arétat, intArim Domnia-Mea si acéstd de acum obstésca
anaford, si poruncim dumi-tale vel Vistiere ca intocmai ad se urmeze. 1816 Ia-
nuarie 25.
(Pecetea gpd.) Vel Logof8t.

Prea Indliale Ddmne,

. Dupa-lunlinatazorunca MAriel Tale, adunfindu-ne cu totii aid la Domnésea Curte,
am vèclut arkarea ce a Mut MAriei Tale, printeacéstA anaforA, dumné-lui vel Vis-
tierul, pentru rindul poslusnicilor, la care fdand si nol cuviinciósa chibzuire, are-
tam Inilltimii Tale, di suma poslusnicilor, ce prin sfat de obste s'aa hotarit a fi
10.737 ei s' ad arétat Marie. Tale prin obstésca nóstrd anaford., care s'a intarit si
cu luminata pecetea Mdrici Tale, se cuvine SA r'emie tot-deauna a se 021 nestra-
mutatk dimpreunA insd pi cu adaosul de poslusnici ce s'aii mai Mat in urma acei
intocmiri, la uncle obraze, fies-efiruia cdte cat s'a socotit, dupA starea si trebuinta
mosiilor ce ail, i vieril celor ce ,aii numal vii; iar nu si mosie, si pescaril unora deo-

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 255

Nu era tocmal nimerit mijlocul de a echilibra budgetul 0. a plati.

datoria Orli, care, in 1816 Ma HI, este da 1.256.983, afara de dobancii ,si
agio, caci de cati-va anT nici agio nu lipsia de la argint la aur.
Pentru plata acestor datorli ce materie imposabila aflä boerff? De
sigur tot pe Oran, sub forma celor trei huzmeturi: oerit, dijinärit si
vinaricili. Boeril" nu erail scutiti de ele? ET propun deci, in 8 Malik
1816, luT Voda Caragea, arendarea celor trei huzmeturi, cu adaosuri si
indatorire, ca Intreprinclëtorii sa platésca quota-partea cuvenita Ca-
mara' Domnesci, iar adaosul BA serv6sca pentru lichidarea datorief Orli,
cu t6te dobandile i agiul. gar Gheorghe Sachelari, einduplecat de
insu0: Voda, ofera sa platésca 1.363.357 talerl pe cele tref huzmeturi,
adeca un excedent de 6.374 taleri peste suma datoritä. (1)
sebite obraze, fiind o bagateld, i obicinuit din vechime a aye acele obraze pescari
i poslusnici de aici din orasul Bucuresci, ce s'aft Mat iarasi pe séma obrazelor ce-i
ail, i osebit de acestia, fiind-cii unele obraze din boeril pfiminteni, ce li se tuvine
sa aibä poslusnici si la intoemirea catastihului sumei ce-i hotfirita din 10.737, Wail
uitat de nu s'ail pus, sa se dea scum i acelora trebuinciosii poslusnici, dupe stares
fies-caruia, iar cei-lalti cati prisosesc din suma adaosului ce area dumné-lul Vel Vis-
tierul ea s'ail gasit, dupd catastisele boerilor asezamintari, sa se face venit Viste-
riel, cum si nizamul ce a chibzuit dumné-lui Vel Vistierul a se urmil de acum
inainte la acésté madeà a poslusnicilor 1-am gasit si nol cu cale si se va da lumi-
Data porunca Märiel Tale de a se pune in lucrare si a se urmà intocmai, iar ho-
tarlrea rémane la Maria Ta.-1816 Ianuarie 17. -
Nectarie Ungrovlahias Mitropolit, Cons taudie Buzeii, Constantin Filipescu Vistier,
Radu Golescu Vel Ban, Grigorie Brancoveanu, Constantin Cretulescu Vel Ban, Barbu
Vacarescu Vel Vornic, Dizmitrache Racovita Vornic, Istrate Cretulescu, Constantin
Balliceanu Vornic, Mihalache Manu Vel Vornic, Grigore Filipescu Vel Vornic, Grigore
Baleanu, Dumitrasco Racovita Vornic, Teodorache Vectireseu Vel Vornic, loan Stir-
beiil biv Vel Logofét, Constantin Caliarhi, Constantin Filipescu Logofét, Scarlet Gra.-
disteanu Vel Logofét, Matache Stirbeiii biv Vel Logofét, Grigorie Romanitis Vistier,
Stefan Bela biv Vel Vistier, Grigore Rali Vel Hatman, Nicola Golescu biv Vel Hatman,
Toms Cretulescu Vel Logofet, Alexandra Filipescu Vornic, Than Moscu, Costache
Samurcas, Alexandra Nenciulescu Vornic. .

(1) /6 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar senile Vlahseoie.

Véclêndu-se si de dare' Domnia-Mea cuprinderea de inai jos, ea de se va gasi
musterefi si rafuésca socotéla ce se arata, sa se deb., iar de nu, se se vincla fie--
care huzmet in vreme, i primita fiindu-ne aretarea ce ni se face asupra acestei
vincléri, am induplecat imi-ne pe chir Gheorghe Sachelarie, se le iea inteacest pret
Inca cu taleri 6.374 mai mult peste acestfi socotéld, adeca peste tot taleri 1.363.307,
din earl" acesti taleri 6.374 sant adhogiri de dobanli pand la facerea zapisului de
vingare, pentru care si poruneim Domnia-Mea dumi-tale Vel Vistier, sa se fad
zapisul vinärii pe acest pret, pe numele numitului negutdtor si réspunderea bairilor
se fie, precum se aratil mai jos, adeca cel legiuiT bath din veehime al fies-caruia

www.digibuc.ro
258 V. A. ITRECITIA

Abusul cu poslu§nicii i scutelnicil este tOt mai mare. Caragea cid

in 1814 Octobre 3 urnAtorul pitac:
ICJ Ioan Gheorghe Caragsa Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoe.
Pres sfintia ta parinte Mitropolite, iubitorilor de Dumneclea sfintia vóstra Epis-
cop!. si dumne-vóstrá einstitilor si credinciosi boerior veliti ai Divanului Domniei-
Mele, impreuna cu dumné-ta Vel Vistier, din cliva ce ni s'a incredintat obldduirea
si Domnia acestel téri, fiind-ca cea mai de folos si mai dulce catra no! din cele bune
fapte domnesci este facerea de bine, far' de trebuintti socotim a fi si lucru in po-
triva taractirului nostru de a vorbi cele de lauda pentru sine-ne, in vreme ce chiar
faptele vestesc, cum ca adeci nici am contenit, nici vom conteni, cu ajutorul lui
Dumnecleii, de a face bine supusilor nostri, in cat este prin putincd, si precum not
marturisim, cum ca fie5-care tréptfi si fies-care brésla a supusilor nostri din intim-

huzmet sit se raspuraja la obicinuitele soróce, in cistiurile cele sciute, iar banil
adaosului de la tote dr se réspuncla la facerea contractului, prin care raspundere
sa ingrijesci dumne-ta a se lua obstescile zapise de imprumutari rafuite cu dobanda
lor desavirsit si cautarea fies-citruia huzmet sti se urmeze in vremi, precum s'a
urmat si anii trecuci. 1816 Maiii 10.
4Pecetea gpd.) Vel Logorat.
Cod. LXXXV, pag. 17.

Prea Indllate Dómne,

Dupi luminata porunca Marie! Tale ce prin pitac ni s'a dat, ca BA ne adunam
la un loc si sit facem chibzuire pentru datoria ce ni se aratd, ea mai este Ora da-
tore taleri 1.356.983 capete i dobancli si agiile amandoud, spre a se exsoflisi Vita
acéstil datorie, ce o aretém mai jos in condee anume, in care sumé a datoriei ultra
:g dreptul aimaril Domnesci, ce are a lua de la aceste Ire! huzmeturi si se gäsi cu
cale ca oeritul, pe acest an 1816, sa se raspuncli de die po parale 26 i dijmaritul-po
parale 17 de litra, si vinfiriciul de vadri po parale 10, si gasindu-se musterii pe
acest pre; drept Oa rafuirea si plata datoriei i a dreptului Mariel Tale. la vreme,
eum si tote cheltuelile si avaeturiie cele canonisite, asa se vor da de acum huzme-
tingle si va ramfind Vara sloboda de datorie, Med a mai aye datornicil a mai cere
de la Ora vre-o dobanda, cat de putina cerere, iar cand nu se va gasi musteril a
cump6rit huzmeturile cu aceste adaogiri spre rafuirea a OM datoria Orli*, urmazti
a fi ingfiduitori datornicii, pada se vor vinde huzmeturile la vremea lor, si atunci
li se va plati datoria cum si dont:Ida cfita se va face 'Ana se vor vinde eke trele
huzmeturile, insä acéstil vinclare a huzmeturilor, cu addogirile ce se aratii peste
respuhderea cea din vechime obicinuita, sã se faca numai pe acest an, ea sa scape
Ora odata de datorie, iar de aid' inainte sa se urmeze dull& vechiul obiceia, insa
dijmaritul po bani 13, vinariciul po ban! 5, 0 oeritul po ban! 10. Acésta chibzuire
am facut si nu lipsim a o aréta Marie! Tale. 1816 Maia 8.
Al Ungro-Vlahiei Nectarie, Iosif Argesiil, Constandie Bused, Constantin Filipescu,
Radu aolescu, Grigore Brincoveanu, Constantin Cretulescu Vel Ban, Barbu Viica-
rescu Vel Vistier, Dumitrasco Racovita Vel Vornic, Istrate Cretulescu, Constantin
Balaceanu, Mihalache Manu Vornic, Grigorie Filipescu Vel Vornic, Teodorache VA-

www.digibuc.ro
 DIN DOMMA. LTA CiRACIEL 51.
le
plarile vremil a ajuns a aye neapSratft trebuinta de DomnSsca nastra imbratipre
0 ajutor, cu atat buna cunosciinta a norodului, ee ni s'a incredintat, nu pate tagfi-
dui, ert deck tote cele-l-alte am ingrijit mai intaiii pentru cea catra din01 putin-
ciósa facere de bine. Acasta dar buna fapti a unui adevarat Domn 0 obladuitor §i
sciind-o 0 implinind-o, de o potriva Beim iara0, ea pe langa ori-ce fapta buna sunt
alaturate pe de amandouS partile atat lipsa din eat se euvine, cat 0 adaosul eel
pentru cuviinta, 0 de aceea facerile de bine ale Domnului, cand se savir§ese far' de
intrSga cunosciinta, aunt folositóre far' de vreme, slabesc far' de cuvint fiinta supu-
01or 0 pagubindu-se de lucrarea multimii manilor ale locuitorilor dajnici, care este
cea mai de trebuinta, se socotesce intocmai ca un primitor al acestel catahrisis. Cei
ce ail domnit aid inaintea nóstra, une-ori din mill eft milostivire porniti fiind catrá
cel saraci si scapatati, alte ori indemnandu-se spre rasplatirea lor de slujbe, pe
langá eel orinduiti kd cu euvint de privilegiii legiuitl slujbael, le darnia poslu§nici,

careseu Vel Vornic, Mihalache Racovita Vel Logoret, Iordache Golescu Vel Logofat,
Tome Cretulescu Vel LogofSt, Pena Costescu Vel Vornic.
Socotéld de banil ce este gra dat6re.
talarT banT
400.000 Imprumutarea ce s'a facut de la chir Sachelarie.
20.000 Agio dupa wzamintul ce a fast.
420.000 Novembre 13 ot lat 1815.
37.800 Dobanda acestor bani socotindu-se pe 6 luni.
202.219 Ipao Map cu imprumutare de la numitul negutfitor spre rafuirea
socotelilor celor Oa la 45 Novembre, earl s'aii aratat la sfinta Me-
tropolie.
15.166,51 Doi:Ands acestor bani pe 5 luni, de la 13 Deeembre pfina la 13 Maid.
675.185,51 Dap' in trebuinta eheltuelilor Ada lei.
235.503,54 Ipac in trebuinta lipsel lefilor, insfi:
213.000 cei luati la Cassa lefilor cu imprumutare.
10.650 agio al lor po taleri 6 la suta.
223.650
11.853 54 dobanda acestor bani de la 2 Decembre 1St 1815 'Ana la
13 Maid.
235.603 54
910.688,105
309.001, 80 Se adaoga banil Domnesci, earl intra in suma hotariril, insa
120.000 dijmaritul, po bani 43.
122.333 oeritul po bani 10.
66 668, 80 vinariciul po bani 5, in Carl infra 0 milele.
1309.001, 80
1.219.690,65
137.293 -- s'aii mai cheltuit in trebuinta Adalei de la 15 Novembre pana la 25 De-
cembre 1815, in urma arStaril socotelilor.
1.356.983,65 Adeca un milion trel Bute cinci-sleci 0 f:Sse de mil nouS sute opt-sleoi
0 trel, bani 65. Biv-vel Paharnic.
Anatole A. li.Tom. XXII.--Memorine Seep Istorice. 17

www.digibuc.ro
258 V A. URECHIX
,
adece 6meni pentru slujbil la cele ce avead trebuinta cei ce se miluiad, sail se res-
plfitiail cu felul acestui liar, cu trecerea vremii oi cu schimbarea Domnilor, ajungend
la o nemerginitil catahrisis, in adever cu totul oi-a schimbat firea sa, oi cele din-
taid izvOre al acestui din buni-vointe har curgere a celor de buni-voe oi euviincióse
respletirl, cu tote impreune filcendu-se un forte mare piriii, s'ail reversat peste
tete. Domnésea nóstre Ore, dar atunci, de oi merge& spre crescere, acestil catahrisis
nu ajunsese lime la covIroirea el, oi de aceea oi ludele Visteriei (precum tuturor
este sciut) erail une-ori cinci-deci, alte-ori patru-deci oi cinci de mil*, of in cele dupe
urmil, inaintea resmiritil, in Domnia lul Constantin Vode Ipsilant, se adune la patru-
dee oi trel de mil, atunci adece &and oi cheltuelile eraü cu mult mai putine oi mai
uo6re cleat cele de acum ; iar acum, and Domnésca nOstrA Ore, din cumplitele
intimpleri ale vremil cu totul a obosit oi a dat in brand, ajungend oi la datorie,
care cu gni' o va puté pleti, oi &and are trebuinte de resuflare oi de a nOstri pa-
rintésee oi Domnesce mangaere mai mult decit din ori-ce alte vreme, Ore nu sun-
tem datori, implinind cu ori-ce mijloc datoria unui Domn ingrijitor, sil presfirem
dupe putintd asupra ranelor lor lecuitOrele balsame? precum oi orinduitele dejdii,
oi sarcina celor-lalte cheltueli ale Domnescil nOstre Visteril, cat va fi prin putinta
prin mijlocul cel mai uoor se le iconomisim? Cum dar este prin putinte oi o aoe
sume mare a tern' se o iconomishn oi orinduitele dejdil se le stringem oi cele din
tote dilele ale Domnescil nóstre Visteril (cari s'aii indoit) sil le intimpinem, de
nu vom incerch t6te acele sarcini, cu drOptil cumpenire, pe ale multora spineri? Adever
invederat este, ca cu cat greutatea se imparte la multi, cu atata se face mal uo6re
oi mai lesne purtetOre. Cum se pots Time a se pune in fapta acéste drépte uourare
a greutetil prin multimea spindrilor, dud cea mai multi parte din eel ce ar puté
se porte greutetile, prin catahrisis prefecendu-se in posluonici, abia se adune lu-
dele Domnescil nOstre Visterii pane la trel-spre-dece-mii? Suma locuitorilor Domnescii
n6stre OH este de o potrive (ea si nu dicern mai mult) cu suma locuitorilor din
vremea celui dinaintea nested. Domn; kite dar unde a ajuns reul catahrisisului
posluonicilor, in cat din einci-cleci mil de lude nurnai trel-spre-dece mil ad rémas,
iar 31.000, unil ad sfirecit, altil s'aii fecut posluoniel. Este dar al posluonicilor.ca-
tahrisis, care a ajuns la eel din urme punct al necuviintel oi al obotescii stricéciunl.
Neaperatd datorie avand Domnia-Mea a o oprl ca un obotese pfirinte al norodului
ce ni s'a incredintat oi cu mana cea drépte, fiind cumpéna dreptetil, iar cea stfinge
avend-o intinse spre facerea de bine oi atat ea un Donan, cat oi ca un perinte chib-
zuindu-ne, Domnesce hoterim oi poruncim, ca la fieo-care dupe rindul oi trepta sa
se rémae suma posluonicilor ce s'aii gash cu cale oi s'aii orinduit prin obotesce
chibzuire a Prea-sfintiel Tale oi a dumné-vOstre, iar suma ce va prisosi peste cuvi-
ince, in dreptate se se aoeze la ludele Domnescil n6stre Visteril, fiind bine lucre-
dintati, &A cu acest mijloc oi catahrisis Imputinandu-se oi darul intr'ale sale firesci
hotare ocolindu-1, impertim greutatea prin adfiogirea ludelor. oi cu tote cal eel de
mai inainte ail schimbat acest dar fficendu-1 catahrisis oi obotoseä. stricAciune,
acum iareol dobandese Domnescile nOstre daruri prin cat este cu cuviinte oi cu
atata indestulare, in cat micar ce se cuvenie se suim ludele Domnescii nOstre Via-
teril la suma celor dinaintea nOstre Domnl, dar ne-am multumit numai ca se le
adeogem cu acele 12.000 de lude ce s'ati gesit cu eale prin obotésee anafore oi adu-
nandu-se peste tot lude 20.000, bine-voim oi atuneI a impertl din prisos, iareol ell
cuvintul faceril de bine, haruri de posluoniel fieo-cdruia dupe cuviinte oi trebuinte,

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ulf CARAGEA 259

de ne vor indeletnici trebuintele Domnescii nOstre Visteril ; inteacesta0 chip dar

fiind Domnesca ntistra hotarire, iata printr'acest al Nostru pitac Thmnesc o 0 fa-
cern cunoscutd. 1814 Octobre 13.
Cod. LXXIV, fila 146.

In loc de a gäsi mijlocul de a scadó nume'rul poslupicilor boeresci,

Marele Vistier cid culpa spornicului lor nurn6r pe existenta until biuroil
special cu .logofetul de poslumiel., cel organisat de Vistierul Bran-
coveanu. Prin anaforaua din Aprilie 1818, Vistierul cel mare propune
desfiintarea acelui noti biuroil §i trecerea atributelor buT la vechiul biuroil
al cextractoriei.. Tot-odatä propune i un Nizam, dupg care sä se ur-
meze de acest ealem in afacerile relative la poslu§nici. (1)

(1) LB Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Primita fiindu-ne acesta anafora a dumne-lui Vel Vistierul o Intarim Domnia-Mea
hotdrim sill aibi urmarea In fiinta sa Intocmai tara catu0 de putina stramutare,
duptt care poruncim dumi-tale Vel Vistiere, sã se &à de scire la Cassa lefilor de la
()Pntaiii a viitorului Mail-1818 Aprilie 28.
(Pecetea gpd.). Vel Logofét.

Prea lnalfate D6mne,

Ark Indltimii Tale cu acéstii a mea anafora, ca pe langd alte inneiri i prefaceri
ce s'ait urmat la Cassa lefilor Visteriel, Inca din anul dintaiit al Domniel Mdriei
Tale, aflfindu-se Visteria sub otarmuirea dumné-lui banului Brancoveanu, s'ail des-
ghinat 0 de la calemul extractarii catastiaele posluqnicilor i s'a orinduit osebit Ca-
leingiü cu acésta purtare de grije, numindu-se logofat de poslu§nici, care acésta Inca
de atunci a fest primitd ei Mfiriei Tale, fiind intru adevér i lucru ca acela, care
de ar fi fost mijloc de a se aduce In starea ce se silesce Visteria a-1 intocmi, ar fi
putut aduce órevi-care toles 0 nu s'ar plati intru zadar léfa ce se dd acum aces tui
osebit logotat, dar fiind-cd din vreme in vreme schhnbandu-se logofétul acestuf ca-
lem i mai vIrtos cd, de sunt vre-o trel ani inc6ce, s'a facut, pot lice, obiceiii a
se orindul la acest calem logefatul ce-1 va fi avand dupit vremi dumnd-lui Vel Vis-
tierul, precum i eü insumi slugs Mild Tale am urmat, ai acest logotat al celui
dupi vremi Vistier sciind, cd are id fie la acéstd meserie numai pentru un an, nu
numai cd nici un fel de ingrijire nu are pentru folosul Visteriei, ndzuind i privind
mai mult la al sail interes, ci Inca impismuindu-se cu cel fost inainte, iard0, pentru in
parte-le interesuri vdtamatóre Visteriel i nefolositóre, infra la acésta trabd cu totul
orb 0 lard nici un fel de sciintd, pentru cd cel dinainte-), §i spre a-I ddrapana din
ipolipsis i spre ascunde ale sale, lash' drept mated in Visterie un catastih In-
cdrcat, care nu are nici asemanare cu fiinta ce este pe la judete i pand sd-I des-
curce cel haled §i sd-1 pue in orinduala se isprdvesce i anul Visteriei, &and ur-
mazd j acesta ca cel mai dinainte-i i intru acésta stare de neorinduald aflandu-
se acésti trabd a poslupicilor, nu numai ca a pricinuit un deosebit catahrisis, ajun-
gêndu-se cei cu poslunicii, cu ispravnicil judetelor I cu calemgiul intru a0ernerea

www.digibuc.ro
260 V. A. tJRECHIA

Este adev6rat cl noul nizam (IA mai multe garantii, cg abusul va fi

mai mult stavilit deck prin desfiintatul calem.

mateei si trecênd sums de poslusnici, altil iarasi lasandu-1 pe din afara, in deo-
sebite fol, ca la vrernea de intrebare si-i treca, ci se aflfi si Visteria intru o ne-
sciinta, in cat nu póte sa deit un nizam cuviincios, si osebit de acésta se perde din
cli in 4i un simtitor ajutor, ce ar puté sa cunóscfi birnicil locuitori pe alocurea, aju-
tandu-se unele sate mai neputincióse si prin alte parti fficêndu-se si óresl-care
sporire, care o sa fie pentru indeletnicirea daril scutelnicilor la obrazele ce vor fi
avind lipsil si ce se cuvine; de aceea si parerea mea este, ca si se strice aeest vilté-
mator Visteriel calem si sil se dell poslusnicil larasi la extractarie, precum ail fost
mai nainte, asupra carora sa urmeze extractarul dupa cuprinderea de mal jos.
1). Prin tote mijlócele corespondentei Visteriei si prin ofi cite chipuri de isco-
dire va puth face, sa dovediscA fiinta poslusnicilor de pe la judete, dupii care sA as-
thma match aseménatóre eel de obste alegere ce s'a fAcut la chibzuirea intocmiril
asezamtntului trecut, iar pentru acele obraze ce nu se vor fi cuprinciênd intr'acOsta
alegere, sa fad. un deosebit catastih, care va réminé infra chibzuirea si alegerea
celui dupa vremi Vel Vistier.
2). Si inceteze cu totul trecerea in catastihul Visteriei a poslusnicilor celor ne-
sciutl Visteriei si alcatuiti numal prin hotfiririle dumnd-lor ispravnicilor, cael una
ca acésta se cuvine a se face numai prin poruncile cele mai marl.
3). Dupa ce se va alege matca posiusnicilor cea adevérata si primita Visteriei, aster-
néndu-se catastih anume si pe obraze i pe judete, O. se adevereze de okra d-lui cel
dupo. vremi Vel Vistier si sa sta.* in Visterie; asemenea sa se scóta dinteacea mated
17 catastise pe 17 judete indoite si si se trimiti catrA dumnd-lor ispravnicil, din
care unul, ischlindu-se de catra dumni-lui Vel Vistierul, BA stea, la zarafia judetului
spre intemeerea nizamului, si altul neiscAlit sa se iscalesca de catra dumnd-lor is-
pravnicil si ad se trimita la Visterie, drept sinet al dumné-lor, ca vor fi intocntai
urmatori hotaririi Visteriel.
4). Orl-ce indreptare se va face dupa trebuinta in urmii acestor catastise, sis se
indrepteze in josul catastihului, prin arOtare cu deslusire si sa se adevereze iarisi
de cAtra dumnd-lui Vel Vistierul ce va fi dupfi vremi, dupi care sa se aerie de la
Visterie iarfisi cu deslusire si catra ispravnicii acelor judete indreptarea ce s'a
fficut, ea asemenea id se urmeze si de dumné-lor cu catastihul ce vor aye si ad fie
sciinta Visteriel en a judetelor intru ate aseménata !Ara catucl de putini schimbare.
5). Top' poslusnicii ce vor fi pe mosil straine si pritniti Visteriei, dupa ciderile
ce Bunt aleatuite intru acésta, car! Bunt vieri, pescarl si vinatori, sa se tried in sfir-
situl catastihului cu osebite sume fies-care la tagma sa, cu numele, einul i satul si
cu obrazul stdpanului unde poslusesce, ea sa fie si pentru acestia o deslusita sciinta
in Visterie, iar pentru poslusnicii ce vor fi prin orase sa se faci osebite catastise,
neamestecandu-se nici cum in suma celor de pe la judge, fiind-ca aunt dintre rup-
tasi, iar nu dintre ludele birnicilor, si apol lamurindu-se se vor da pentru acestia
osebite poveluirl.
Intr'acest chip nadajduesc ca se va indrepti catahrisisul ce s'a clidit in Viste-
rie, luandu-si cu totul o alta inchipuire, (Pc insa sa se alfitureze poshisnicii iarisi la
calemul extractariel, precum aii fost si mai nainte, pentru (loud cuvinte : unul efidi
acest calem nu se pOte schimbh ask lesne, fiind din cele mal alese, si cu cat se in-

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LTA CARAGEA 261

Departe de a renunth la poslupici, scutelnici, (1) boerii mal re-

vechesce cu sat se intemeézfi sciinta Visteriel mai mult, Hind mai virtos hrisov
al Miriei Tale a nu se stricà nici unul din calemgii, Med pricinA vdditi i cercetare,
care ea aleituit numai pentru acest interes al Visteriei, i alt cuvint, cad poslus-
nicii ne fund ca alte bresle a se face si a se lepoldi in dajdie numai prin poruncile
Visteriel, ce rimin si la alegerea dumné-lor ispravnicilor judetelor, mai virtos cei
nesciuti Visteriei, &and se trimit extracturile ludelor birnici, se dail drept la extrac-
tar a se cdutd, si numitul veclênd osebirea i indrepthri, ori prin sporire, sail prin
intemeerea unor sate cu acest fel de omen!, nu mai are trebuinti a nfizul si la aju-
torul altui calem, din care pricind BA zfiticnésell prin osebiti zàbavã incheerea so-
eotelilor judetelor, ce Bind insdrcinat singur cu eatastisele poslusnicilor i cu sciinta
tote! corespondentei ce se cuvine a se urmi inteacisti pricind, 'Rite si astOrnd o
adeviratd mated, carea intru adevér sd se asemene en fiinta adevirului, acésta este
plecata-mi pfirere; iar hotArirea cea desdvirsiti rimfine a se face de cdtri Indltimea
Ta.-1818 Aprilie.
Vel Vistier.
Cod. LXXXIX, fila 373.

(1) 16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Dumné-ta Vel Vistiere, pe ling& 28 poslusnici ce ne aréP printeacOstd anaforii,
cd s'ail ldsat jAluitorului, bine-voind Domnia-Mea, poruncim BA i se mai &A alp dol
poslusnici, ca sA aibi peste tot jilluitorul 20 poslusnici.--1814 August 13.
(Pecetea gpd.)
Vel LogofOt.

Prea Indlfate Dómne,

Dumné-lui Paharnicul Constantin Cretulescu, jkluitorul la catastihul de poslusnici
s'a gfisit cu hide 38, si dupd alegerea ce au Meat dumnd-lor boeril cel orinduip,
s'a ldsat pe séma dumne-lui, ca si aibi 28 poslusnici, iar 10 s'ail dat la dajdie, ce
rémine precum se va hottiri de ciltrii Mdria-Ta.-1814 August 17.
Vel Vistier.
Cod. LXXIX, pag. 269.

Th Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Dumné-ta Vel Vistiere, de vreme ce atit din mirturia calemgiului havalelelor, cat
si din catastihul Visteriel de seutelnici, se face dovadd cd a avut Pluitorul Aleco,
slugerul sineturi Domnesci pentru aceste privileghiuri, bine-voind Domnia-Mea, po-
runcim sä se facd cartea Domniei-Mele de inoirea acestor privileghiuri ce se aratd
mai jos, in anaforaua dumi-tale.-1813 Martie 8.
(Pecetea gpd.) Vel Logofit.

Prea Inalfate Dómne,

Dupd luminatä porunca Miriei-Tale, ce ni se di la alfiturata jalbi a slugerului
Alexandra Mincu, cuprinlitóre ci prin sineturi gpd., dupi slujbele sale, este miluit de

www.digibuc.ro
262 V. A. UREMIA

reclamd nou6 restituiri de privilegil perdute de el sub Mavrogheni-

Vocid. Aca, Divanul, la 30 Aprilie 1816, intrd cu anaforA la Domnitor,
clicAndu-I cd : «ar6tdm M.-Tale, cd tOtà nddejdea chiverniselii boerilor
pdminteni rAzimd in veniturile mociilor 0 al viilor, in vreme ce de
a intra in alte slujbe i chivernisell ale Orli, a06ptd Me 2-3 ani,
pand le vine rindul, 0 de nu vor aye ajutor de la acareturile sale, r6-
man in ticalocie §i in próstd stare). El cer sd nu pldtéscd vamd pe
bucatele Mr, zaherea ci vite ce le vind prin tIigurl on prin sate. Mai
cer sd fie scutiti pogona0l, cari lucrézd la -dile Mr, de podvecli ci bei-
licuri, cd li se impedicd lucrarea viilor i sd nu se ingdclue importul
de vin din Tera-Turcescd. Se mai tinguesc §i cd de la arendacii ci isprav-
nicii de pe la mociile lor nu aleg nimica, cadl arendacil lépddd mosiile,
din causd cd li se iea zaherdua pentru Tarigrad.
Domnitorul respinge cererea de vamd, cadl ar aduce o prea simti-
tOre pagubd 4a venitul Domneseii Camar, cad scAderea va trece
peste 30 50 de pungi de bani. Cat pentru supèrarile ce se fac aren-
da0lor pentru zaheréua de Tarigrad, cu care boeril clic, el se pd-
gubesc arenda0i, de le lépddä mociilo, Von. réspunde, cd nu pOte
implini zaheréua numal de la locuitoril birnia CAnd se va puté
acésta, vor fi scutiti arendacii, numal 0 el sd nu cum-va sä apere za-
hered de a locuitorilor, dicAnd cd este a Mr, eä vor fi pedepsiti. In
privinta pogona§ilor, Caragea hotdrésce sd fie scutiti de podvecll ci
angarale numai vieril paznici al .viilor mandstiresci §i boeresci, iar
pogona0i vor fi scutitl numai cand nu va fi vre-o grabnicd trebuinta

tineh clece emeni färe pricinà de dajdie i o prgvglie i o arciumil scutità, earl sineturi
le-a dat in Visterie la II Vistier Aleco Carabulea, de la calemut havalelelor, ca sä
se innoescg i s'ail rgpus, rugAndu-se la mila Mdriei-Tale, a i se innoi 0 de cdtrg.
Indltimea Ta, find cä ómenii li are 0 pang acum, am cercetat, i intru adever este
ca i s'ah répus dupg marturia ce a dat-o in scris numitul calemgiti, aretatóre, cé
done sineturi ale numitului jaluitor, unul al reposatului intru fericire Mihaiü Vodii
Sutul dintru al doilea Domnie i altul al Máriel-Sale Alexandru Moruz dintru intaia
Domnie, ce cuprindeg pentru clece scutelnici, i o pivnià i o pràvàlie, ca sã aiba
jgluitorul, i le-a dat In Domnia a treia, tot a Meriei-Sale réposatului Mihail"' Vodd
Sutul, ca sá se innoésed 0, la fuga Bucurescilor, de atuncl aft remas in ladd la Visterie
cis'ail répit cu alte kartii; a0jderea mai adeverez 0 de la calemul scutelnicilor, cä
ace0I clece emeni scutelnici, dupg sineturile ce a avut jàiuitorui, II are 0 piing acum.
Ci cat pentru cererea de ruggciune ce face, ca sa i se Innoesca acéstd milk* 0 de
cätrà Maria-Ta, rgmfine la hotdrirea milostiviril Inã1imil Tale.-1813 Februarie 27.
Vel Vistier.
Cod. IXXIII, pag. 273.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LUI CARAGEA 26a

imp6rdtésea. si In timpul lucrärii viilor. In fine, importul vinurilor

sträine este din nog prohibit in 1815 si 23 Magi 1816. (1)

(1) 1a, loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Prea Sfintia Ta Inirinte Mitropolit, iubitorilor de Dumnecled Episcopior i dumné-
vóstrd veliilor boer), ctitesi patru cereri de rugaciune, ce ne faceti printeacesth
obatésa anaforA, chibzuind Domnia-Mea, la cea dinthi a \Tamil' réspundem Sfin-
tiilor Vóstre i dumné-vósta, cA precum i allele multe rugAciuni ce ati fAcut Dom-
niei-Mele, dupA vremi, spre mkneerea pArtil boeresci i mfinAstiresci, nu le-am
trecut cu vederea, dupfi cum si in faptA ati cunoscut, asemenea am fi .primit-o ei
acésta cu jertfirea interesului Domnescil Nóstre Cdmile, and ar fi pricinuitóre de
o pagubd numal ca de trel-slee, patru-clecI, sad cel mult de cinci-cleci pungi de bani,
iar and saderea venitului, ce urmhzd a se pricinul din adicarea sad lipsirea aces-
tei vAnii, se va sul i va trece suma banilor ce se vor sul mai sus (precum 0 nu
este Indoéld, fiind mai MIA téra alatuita de mo01 mântistiresci i boeresci), nu
putem primi Intealt chip o aak simtitore pagubri la venitul Domnescii Nóstre CA-
mdri, afarti numai and iarA0 cu totil impreund yeti face chibzuire, ca sA gdsiti
alt mijloc de o potrivd i cuviincios spre implinirea sumei ce se urmézA a se scOdd
din ridicarea acestei vim]. Iar pentru cea de a doua a arenda0lor, clicem cd nici
inai-vd nu putell tagAduI neapérata datorie a supunerii 0 a bunei consciinti ce se
cuvine a aye atre prea puternica i noud tuturor ddtAtóre de hrand 11111)61%0e, ca
ad ne arètdm din V&A virtutea osirduitor spre Implinirea poruncilor i trebuintelor
sale, dintre care una ci cea mai delicata, fiind i maddua zaherelei, and este tre-
buinta 0 nu se va puté implini numai de la locuitoril birnici i de la cele-lalte bresle
suma ce va fi cerutd pentru trebuinta imphrdtésa, atunci numai a fie datori ei
arendasil boeresci i mfinAstiresci a da zahera in naturd eel ce vor ave, iar nu in bani,
0 a li se pldtesch aceea zaherek, dupfi fiiatul cu care se va p1ti locuitorilor i ce-
lor-lalte bresle, iar and ceruta zahera se va puté impllnI numai de la locuitorii
birnici i cele-lalte bresle, atunci numitii arendaai a nu fie cfitu0 de putin sup6-
rati, ad se ferésa Ina i ei ca nu cum-va0, cu pricina acestei aphrAri, sd primCscd
zaherele de ale locuitorilor birnici i a celor-lalte bresle i ad le numésch cd sunt
ale Mr, ca ad le apere, cAd dovedindu-se vre-unul in vre-o acest fel de urmare, sA
scie, ch. nu numal se va pedepsi cu strAcnicie, ci inch dupd ce se va luk acea zahereit,
se va indatorh apoi a dk si de la sine-0 indoitti peste acea sumA fAr' de nici o
plata. I pentru cea de a treia, a pogonaailor, hottirim, ca nu numai vieril paznici
ai viilor minfistiresci ai boeresci sd fie apururea aphrati ci ocrotiti de ori-ce pod-
vadd ci angark, iar pogonakcli, atunci numal ad fie ai ei asemenea ocrotiti, and nu
va fi vre-o grabnicd trebuintd ImpOritéscd, sad and acea trebuinta se va intitnplà
a se cere asupra lucrului viilor, iar and trebuinta va fi grabnicd, sail nu se va N-
ampa pe vremea lucrului viilor, atunci c1 acecti pogona0 a fie datori, tot pentru
cuvintele de mai sus ardtate, de a avir0 acele angarale c podvecli imphatesci ;
pentru care amfindoué aceste madele, adecd a arendasilor si pogonnilor, poruncim
dumi-tale Vel Vistiere, ad se pAzéscd IntocmaI nizamul de mai sus arhtat, iar pen-
tru vinurile strAine, hotdrim ad se pAzésa nizamul popririlor, precum a fost po-
prit de mai inainte, pentru care 0 poruncim dumné-véstrA Ve1ii1or Logofeti, sd se

www.digibuc.ro
264 V. A. TIRECHIA

Caragea continua a prohibi importul vinurilor si spirtOselor, spre a

face cuviinciósele porund, atat &etre. dumnéluI Vel Spetarul de a scrie cdpitanilor
de margini, cat si dire ispravnicii acelor judete. 1816 Maiii 23.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.
Cod. LXXXV, fila 56.

Prea Ind gale Dthnne,

Cu plecata nested obstesce anafora, aretam MarieI-Tale, ca tetà nedejdea chiver-
niselii boerilor parninten1 rezime in veniturile mosiilor si al viilor, in vreme ce de
a intre in alte slujbe si chivernisell ale Orli, agéptd edte 2-3 ani, pdnd ii vine
rindul, si de nu va ave ajutor de la acareturile sale, remane in ticelosie si In preste
stare, neavênd cu ce sail' tie rinduéla si haractirul sn, dupe cinstea ce s'aii Invred-
nicit atat de la alti luminati Domni, cat si de la Maria-Ta; aceste venituri dintru
inceput sl-ail avut privileghiurile lor pezite pe deplin, fere a se vatamit cu vre-o
pagube. si scadere, iar de la o vreme incece s'ae stricat acele privileghiuri, intaill
ca mai inainte de rdsmirita ot let 1787, mendstirile foi boeril de la drepte bucatele
lor ce vindeaii, zaheree si vite, orl prin sate sail prin tirguri, value' nu pletiaii, iar
de atunci incóce ail remas lipsiti de acest privileghie, pentru care, cu tote ea' se
pune in ponturile vdmilor, ce, de va fi vindetorul boer sari minestire, se pletésce
vacua cumperetorul, iar de va fi cumperetorul manestire sail boer, se pliitéscti yin-
cletorul, dar ori-cum va fi, tot manestirea si boerul platesce yam& pentru cã cel ce
cumperd aceste done tagme, sciind cii are a plati vama, nu-I de pretul ce i-ar fi dat,
cand ar fi sciut ce lucrul acela ce-1 cumperd este fer'de vame, si scade vama din
pret, cum si eel ce vinde la mai sus numitele tagme, iardsi asemenea lumina pretul
lucrului, ca sà nu remae vama plitite de el, ci de cumperetor, si asà s'a perdut cu
totul acest privileghiil, ce dintru inceput 1-ail avut manastirile si boerii.
Al doilea, arendasii ce cumpera veniturile mos iilor mantistirescI si boerescl se
indatoreze de dail zaheree ori in nature sail in bail, si nefiind acésta pagube din
nerodirea timpului, care este in norocul lui,o trage si perde insusl stepanul mosiel,
flind-ca se toemesce pentru dreptetile si privileghiurile ce are asupra mosiilor sale
si volnicesce obrazul see asupra cumperetorului arendei, petimind si acei arendasi
superare de necaz, in cat dinteacestä pricina multi dinteinsii s'aii tras si s'ail resat
de a nu se mai amestech la arencli, iar si care dinteinsii ar vré sa iea arenda,
se o ieh cu pret pe jumetate, de care nail din stapanii mosiilor, pentru felurimi de
pricini, neputênd a merge insu-si se-si caute mosiile lor, si remaind pe maim
ispravnicilor, nu putina paguliCt li se pricinuesce din furtisagul ce fac si scaderea ne-
cautaryi venitului, precum se cade, si ash nealegêndu-se mai cu nimic FA nicI alt
mijloc de chiverniséla neavend, este silit a o vinde cu totul.
Al treilea, ca pogonasil cei orinduiti de le lucreza vfile, luandu-se la podvec)I de
carat cherestee si alte angarii in vremea lucrului, se zaticnesc viile din lucru si se
pricinuesce si de la acésta mare pagube, In cat nicl cheltuela nu o pot scete, ne-
cum sa se folosesca de ce-vasl, iar si child scapa din podvada si pot de lucreza
vfile la vreme si este si timpul rodos, atuncea iurudisesc vinuri din Téra-Turcesca,
ce aunt poprite printeatatea luminate Domnesci hriseve a nu veni nici de cum in
Ora, si reman vinurile pamIntenilor la pret de nimic si le este cheltuéla si oste-
néla in zadar, ci ne milostivim milostivirii Mariei-Tale ca un Domn milostiv si pa-

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIIi CARAGEA 265

favorish vile boeresd. Era o concesiune cu scklerea venitului vihni-

lor, dar nu putt O. o refuse, cad era din vechiii practicata. (1)

rinte doritor, ad revel* mild asupra némului boeresc si asupra mânfistirilor, a

face párintésca si Domnésca Mdriei-Tale indreptare la aceste privileghiurl ale né-
mului boeresc si pArtii mandstiresci en scédere si vdtdmare din vreme in vreme
sd se ddrapene de tot, si sti r'emAe la cea desdvirsitd ticAlosie.-1816 Apri lie 80.
Al Ungrovlahiei Nectarie, Iosif Argesifi, Constandie Buz MI, Constantin Filipescu,
Radu Golescu biv Vel Ban, Grigorie BrAncoveanu, Constantin Cretulescu Vel Ban,
Barbu Vdcdrescu Vornic, ... Vel Vistier, Dumitrache Racovitd Vel Vornic, Istrate Cre-
tulescu Vel Vornic, Constantin Béléceanu, Grigorie Filipescu Vel Vornic, Teodorache
VAcdrescu Vel Vornic, Gheorghe Filipescu, Mihalache Racovità Vel Logoret, Iorda-
che Golescu Vel Logofet, Ioan tirbeiil Logofét, Toma Cretulescu Vel Logofét,
Pada Costescu Vel Vornic.

(1) I@ loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

De vreme ce Pdrintil Arhierei, dimpreund cu dumné-lor boerii, ne aratä prin-
teacéstà anaford, cum cd vinurile i rachiurile strdine din vechime stint oprite prin
hristivele fratilor Domni de mai inainte, cum si prin ponturile vdmilor, ce se fac in
top* anii, a nu veni nici de cum in térd, ea sd se pótd vinde ale plimintului, primita
este Domniei-Mele cererea si rugdciunea ea ne fac, poruncim dumi-tale cinstite si
credincios boerule al Domniei-Mele, Vel Logofete de Téra-de-sus, sd se facd Dom-
nescul Nostru hrisov si porunci, cu cuprinderea ce li se aratd mai jos, in care sé
li se deà si acéstd poruncd, ca sd trimitd la Domnia-Mea catastih de cite vinuri si
rachiuri afi venit din partite strdine impotriva opririi, fdr' de portmca Nóstrd.
1815 Februarie 9.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.

Prea Indltate DO"mne,

Cu plecatd anaford arAtdm Mfiriei-Tale, cà din vechime prin hrisóvele luminatilor
Domni i prin ponturile vdmiIor ce se afld pe tot anul, cum si chiar acum in prea
fericite clilele Mdriei-Tale, sunt oprite cu totul vinurile si rachiurile de peste Dundre
i holirca din Téra-Leséscd, a nu veni nici de cum aid in térd, ca di nu se OM vinde
al pdmintenilor, iar estimp vedem ad ail adus unil altii multime de vinuri i rachiuri
strdine prin Ord, din care pricind, nu putind pagubd ail pfimintenii, cum si chiar
Visteria Mdriei-Tale, pentru cd vinclênd locuitorii pdminteni ee ail vil si livecti de
pruni, ntivAlirea vinurilor si a rachiurilor strdine, multi dinteinsii le-ail pfirasit si
le-au ISsat nelucrate si intelenite, in vreme ce munca si strAdania lor este mare,
cum si plata lucrului viilor scumpd, ajungênd pAnd la parale 50 pe cji, dupd care
nu póte sd fie cuvint de pricinuire pentru tires-care adaos al pretului vinclArii, odd
in alt chip munca lor re'indne in zadar, neputênd sfi-si scot& cheltuéla, mai virtos
cfind se intimplA timp cu rod putin, dupe cum ail fost an-tert. Deci fiind-ed nil-
dejdea pdmintenilor intr'acest venit al viilor si al liveclilor razimd, cad zaheréua
si vitele aunt pentru alte trebuinte ale datoriei téril si. de a perde acest folos,
suntem incredintati cd nu este suferit luminatului aucl al Mariel-Tale, fiind ferbintea
rivnd si pdrintesca dorire ce ai Maria-TEL cdtrd Ord, cu neadormitd sigurantri a se

www.digibuc.ro
266 V. A. ITRECHIX

Dui:4 ce ash sporira därile sub tote denumirile, apoi grOznica era
perceperea bor. Caznele cele mai nepomenite se aplicad la törani, ca sa-si
platOsca sfertul. In Jiul-de-Sus s'aii Olut perceptori greci cart, ca
sa oblige tOranul a plan birul, Ii lua copilasul i, in toiul ernii, ba-
gandu-1 in apa, 11 atirna pe o craca in puterea gerului, de cadeafi
carnurile dupd corp......
Asemenea orori flu putin contribuira la sbucnirea de röscOle.
ItëscOle le pandurilor din 1815 si 1816 si nemultumirile chiar si ale
boerilor, pe langa a tOranimii, in asezarea birurilor din 1815, silesc
pe Caragea sä Rica o nouà asezare a darilor, cu atat mai mult cd
nemultumirile strabatusera pana la POrta Otomana.
*i pe langa därile dupa intocmirea din 1815, cate alte dart* extra-
ordinare nu mai apasä Ora, de la 1816-1818! In 1816 build Ora, Ca-
ragea arunca o dare extraordinara, cu care al pOta pläti 149.250 ta-
lent, pretul a 3.400 de salahori, ce tOra-i obligata sä dea. la cetatile
turcesci pe fie-care lunä. CO 16 mil de lude, cat mai r6masesera in
Ora, se imbraca cu acéstä dare, numai ei, dar nu si boeril, ash ca de
la lude yin cate 9 talent ban! 40, fära de rasurä. Darea se plätesce
de la 1 Aprilie 1816. (1) Totusi Caragea emite, in Ianuarie 1817, un
hrisov, prin care, cu multä emfasä, desfiintóza darea untului §i mai
desfiintóza, cu nu mai putina emfasa, i alt beilic ori podvada, anume
aceea, ce-i dreptul (land loc la multe abusuri, a carelor de transpor-

ocrotl de tote cele impotrivitóre si a nu se vdtdmà ob0escu1 folos, ne rudim milo-

stiviril Mfiriei-Tale, sd se innoésed acest privilegid al VOrii i prin luminat hrisovul
Märiei-Tale, urmator celor de mai inainte Domnesci hrisOve, i sd se facd luminate
porunci &WA tOte isprávniciiJe, ca sä intárOscd paza marginilor cu Vita strd§nicia
si sA nu ingaduésed a venl in Ord eat de putin yin sail rachid din alte tee, fiind
aedsta, dupd cum cjicem, i spre paguba Visteriei, publicând in tot judetul ca sfi scie
toti cu hotfirire, ea eel ce se va indrasni la o urmare ea acésta impotriva poruncii,
nu numal vinul i rachiul acela i se va Ind pe sOma Domniei, ei Inca i se va face
si grea pedOpsd, asemenea porunci fácêndu-se i aid chtre dumnO-lui Vel Spdtarul,
ca si facil prin pristavi tuturor sciuth hothrirea, i la Craiova cdtri dumne-lui Cai-
macamul i &Mal dumné-lor boerii Divanului de acolo, spre a se face asemenea ur-
mare.-1815 Februarie 7.
Nectarie Mitropolit, Iosif Arges, Constandie Buzeii, Constantin Filipescu Vistier,
Grigorie Brfincoveanu, Constantin Cretulescu Ban, Barbu Vdcfirescu Vel Vornic.
Constantin Bälficeanu Vel Vornie, Mihalache Manu Vel Vornic, Grigorie Bdleanu
Vel Vornic, Teodorache Wares= Vel Vornic, Gheorghe Filipescu Vel Logotet,
Searlat Gradi0eanu Vel Logofét, Fotache Stirbei4 Vel Logorel, Nestor Vel Clucer.
Cod. LXXVIII, pag. 338.
(I) vecn Tesaur de Monumente, T. II, pag. 329.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltri CARAGEA 267

tat sarea la porturi. Mare scadere totusi nu se facoa cu acésta la

grelele biruri. (1) Vra continua a cere scaderi mai reale.

(1) Hrisovul ce s'a facut pentru ertarea untului ei a carelor de sare, a nu mai fi.
Este netagaduit si marturisit de Oa obstea inteleptilor, Ca intre parinti si fil, in-
sotindu-se ingrijirea eu supunere, savireese o datorie intre dineii, prin care se in-
nalta, intru pod6ba intelepciunil si de o potriva se hrilnesce intru dorirea mangtieril,
acésta falnicti zidire a omeniril, care s'a elfidit de catre Mantuitorul nostru mai eu
osebire simtitóre de chtril ori-ce altd Uinta' ce avem intru vedere, pentru ea pfirintil
ingrijitori, aflandu-se pentru infiltarea si crescerea fiilor kr, privesc cu tóta rivna
la ceea-ce ar put6 sa le aduca rodirile fericirilor, iar fill cunosatori fiind de cade-
rile supuneril hranesc simtirile pärintilor prin fapte ei dorirea mangfieril co au
Meá ai lor firesci ocrotitori si prin aceste, legate de catra fire rèsplatiri, se sfi-
virsesce acea vecinica datorie, intocmai dupd sfinta porunca. Dupá acésta dar firésca
aseménare, parinte se pote numi veri-carele din dumnele6sca bunii-vointa s'a in-
vrednicit a fi obladuitor de norod, cum aeijderea ei liii, veri-carele s'ail nilscut a
fi supt umbrire de obléduitor, pentru ca acelui dintaiii este ingrijirea odihnei su-
pueilor lui, descoperirea dreptatilor ei in scurt aplecarea a tot felurilor de mij-
Vice spre a lor fericitil petrecere, iar a acelui de al doilea supunere, credinti ei sit-
vireirea celor dupi trebuinta, si dupa trebuintit intocmite hotariri, si acestea tote
se asémëna cu urmarile datoriilor ce mijlocese intre cel firesci pining si fii. Deci
ei Domnia-Mea, din césul ce ne-ail invrednicit milostivul Dumne4ii, sil obliduim
asupra acestui pravoslavnic norod, cunosand asupra-ne datoria obladuiril intoemal
ca o parintésca ingrijire, nu am incetat cu a sivirsi catre supusil noetri locuitori,
eke faceri de bine ne-all fost prin putinta si ne-a indeletnicit indemanarea vre-
milor, si judecand intre altele ca réspunderile naturilor ce din vechime emit obici-
nuiti locuitoril si dea prin felurl de orindueli, nu numal ca trebuià sit fie sarcini
shntitóre pentru dineii si mai virtos pentru cei ce se intimpla sa nu Obi feluri-
mea cererii, siliti fund unii ca aceia, de okra al kr cislael, sti le sfivirsésea
prin cumperatóre de bani, ci ei prilej de hrdpire a acestor clOasi, earl, ouge-
and la al lor in parte folos ei cu totul mantuire de o asemenea réspundero,
impovaraii pe cel nemernici al satelor, adaogand la acest fel de cheltuell, am hotarit
si Domnia-Mea, sa aplicilm un mijloc prin care sii inceteze unele ca acestea 131 ined
din vremea afezdmintului ot let 1814 de odatd cu afezarea satelor s'a publicat
la toti de obete, Ca au lipsit cu totul si din tot cuprinsul tern Domniel-Mele, orin-
duelile de mai jos, adecd: grdul 0, lemnele isprdvniciei Curtii gpd, fi orinduéla
finula si a orzului grajdurilor Domnesci $i a minzilhanelelor ferii, ramaind da-
toria Visteriel Domniei-Mele indatoratä ca sa implinéscii asemenea trebuinte prin
nun-16110're de bani, precum se ei urméza de atunci si pfind acum. Asemenea dar
si acum voind Domnia-M ea, sil ar6tam in fapth lucrarile milostiviril Domniei-Mele
catra obetea locuitorilor, cari odrfislesc din parintésea ingrijire ce avem asupra
supusilor obladuirii nóstre, la 4i'ntdiii de Ianuarie a urmatorulum an en let 1817,
am arddicat cu totul fi pentru tot-deauna $i alte doue orindueli ce se urmad in
tend, adecd orindutla carelor de sare ce din vechime erd obicinuit aici, qi orin-
duila untului Tarigradului, ce se implinid din fese judefe din aceste 12 de dincóce
de Olt, care acéstd orinduéla se pr esèrà ei asupra tuturor breslelor, ce se afla se

www.digibuc.ro
268 V. A. UREMIA

Reclamatiunile Orli in 1816 silesc pe Caragea sä scrie Divanului, Inde-

mnându-1 sä-§1 pOrte atentiunea asupra a§ez Ara birurilor. El ind6mn5.
s6 se mai redua greutAtile d'asupra töranilor nu numai prin desfiin-
tarea orinduelii carelor de sare §i a orinduelii untului din cele 12
judge de dincOce de Olt, dar i asupra scaderii ddjdiilor catra Viste-
rie, de la Februarie 1817 panä la Novembre acela§i an, cu suma de
1.112.000 taleri din 2.112 000.
La 5 Ianuarie 1817, Divanul supune Domnitorului Caragea anaforh,
prin care II laudà pentru bunul sell cuget de a u§urà pe dajnici !
Sumele scAcjute Divanul le inlocuesce addogeindu-le la dijmdrit, vind-
riciu §i oerit, earl eine altul dee-at teranul le plAtia ?

detóre intru aceste judge, iar spre a lor implinire am hotdrit Domnia-Mea paguba
Cdmirii, prin sciderea venitului din vindarea ocnelor, i osebiti cheltueld a Vis-
teriel prin cumperiitere de unt, de unde se va pute i cu pretuI ce se va gasi, ca
01 se teslimatisesci dupà cuviinta la locul ce se va cuveni, incredintat fiind Domnia-
Mea, ca prin ridicarea i acestor done orindueli, nu putind mingdere vor cunesce
supusii nostri locuitori i vor remine intru desfivirsitil veselie, cunoscendu-se spa.-
rap' de asemenea fespunderi pricinuitere de hrdpiri i deosebit i cunoscute chel-
tueli, dar pentru ca Ba alba tot-deauna putere i tdrime aridicarea acestor orindueli
din Vera, adecd atht acelor ce de la asez6mint s'ad lipsit, cum si celor din urmli
dou6, dui:4 care, cunoscend cu totil usurare din bund-vointil a Domniei-Mele, sfi ne
fie si nou6 vecinicd pomenire intru vecul de apoi, am hotexit Domnia-Mea sii in-
credintém acestà aridicare prin hrisov al Domniei-Mele, i iata alcituim acest Dom-
nese al Nostru hrisov, intdritor aridicaril numitelor orindueli din Ord intru al
cincilea an a inthia Domnie a Domniei-Mele, carele s'a dat sé sted in pdstrare la
sf. Mitropolie spre vecinici laudd a acestel bune hotarirl, care este intru desdvirsitd
sogldsuire a obstei pdrintilor arherei si a dumne-lor velitior boeri haleà i mazili,
si 1-am adeverit Domnia-Mea chiar cu credinta i pecetea Domniei-Mele, martor
puind pe prea-sfintia sa duhovnicul nos tru pdrintele Mitropolitul tern chir Nectarie
i pre prea iubitii nostri fii Gheorghe Voevod 1)11 Constantin Voevod i pe tete. obstea
dumne-lor cinstitilor si credinciosilor veliti boeri dregétorf ai Divanului Domniei-
Mete, pan Radu Golescu vel Ban, pan Grigorie Brincoveanu Vel Spdtar, pan Cons-
stantin Vldhuti Vel Postelnic, pan Isaac Ralet Vel Vornic de Vera-de-sus, pan Gri-
gorie Ghica Vel Vistier, pan Eustatie Cretulescu Vel Vornic al Obstirilor, pan Mi-
halache Manu Vel Logofet de Tera-de-sus, pan Grigorie Bdleanu Vel Vornic de Tera-
de-jos, pan Constantin Caliarh Vel Vornic al treilea, pan Gheorgache Golescu Vel Lo-
gofet de Tera-de-jos, pan Toma Cretulescu Vel Logofet de obiceiuri, i ispravnic
hind pan Grigorie Ghica Vel Vistier, i s'a scris hrisovul acesta aici in orasul
Bucurescilor, scaunul Domniei-Mele, de Nicolae Logofet z Visterie, in anul de la
mântuirea lumii cu let 1817.
Cod. LXXVII, lila 257 v.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 29
Ciudath scgdere ! Se inlocuiail clórä birurile unele cu altele. (1)
(1) Pitac catra Pfirintele Mitropolit i catra dumne-lor veliii boeri, halea i mazili,
ea sa se stringa la Mitropolie, pentru a face chibzuire a trei huzmeturi: vinariciul,
oeritul i dijmaritul.
Ith _loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.
Prea Sfintia Ta Sfinte Mitropolite, iubitorilor de Dumnecled Sfintia V6stra Epi-
scopilor i dumné-v6strà velitilor boeri, halea si mazill, macar ca plata vinariciuldi
si a dijmAritului Inca dinaintea venirii !Astra aid, dupa ale vremurilbr intimplari
si ale Orli neap6rate trebuinte, ad inceput a se addogh (precum v6 este sciut), ajun-
gênd la pretul ce se urméza acum ; dar precum pentru altele am ingrijit Domnia-
Mea, de am facut bune si folositóre intocmiri, asemenea i pentru acésta ingrijind a
se face o cuviinciósA intocmire, poruncind ca adunandu-v6 cu totii la un loc i pri-
vind cu buna. cumpénire asupra osebiril ce are acum pretul vincjarii lucrurilor celor
supuse la plata numirilor acestor trel huzmeturi, din pretul ce avea, pe cand se urma
plata ce era orinduita de mai inainte, si faceti chibzuire, ea cilia seadere s'ar en-
veni sii se facA din plata ce acum se urméza, i sa arkati Domniel-Mele .prin ana-
fora. Tolco pisah gpd.-1817 Septembre 25.
(Pecetea gpd.) Vel Logof6t.
Cod. LXXXVII, fila 45.
Id; Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiseoie.
Primiti fiindu-ne i acésta obstései parere a parintilor arhierei si a dumn6-lor
velitilor, o intarim Domnia-Mea i poruncim dumi-tale cinstite i credincios boe-
rule al Domniei-Mele Vel Vistiere Grigorie Ghica, ca pentru vincjarea huzmeturilor
call imprumutarea Visterie, sa se faca urmare intocmai dupi cuprinderea de mai
jos arétata, asemenea i pentru sefiderea dajdiilor Domnescii nóstre Visterii sa se
faca cant slobode ale Domniei-Mele cited locuitori, arétatóre de acesta milostivnici
hotarire a Domniei-Mele i cuprincletóre, ca pentru a lor desavirsiti linititi petre-
cere in sfertul de Februarie si Martie i in sfertul de Aprilie i Maid, nici pe acei
cite taleri 6 si jumatate i rasura lor de lude la un sfert, ce reman dupa scficlamintul
ce le-a facut din taleri 26 si parale 16 ce platia Dana acum fies-care lude la un
sfert, dimpreuna eu rasura, ci nu-i r6spuncla, flind-ca. eel mai multi se afli cump6-
ritori de nutreturi pentru vitele lor i multi iarasi cumparatori chiar de bucate
pentru hrana lor din pricina nerodirii timpului ce s'a urmat pe alocurea, far cu
totii se OA asupra primilverii silitori i sirguitori in lucrul pamintului, ci intru
aceste mai sus numite patru luni sa r6spuncla numai banii lefilor i a parte din
banii minzilhanelelor si la sfertul de lunie i Iulie vor réspunde dimpreuna cu banii
acestut sfert i pe cei de Februarie i Martie, cum si la August i Septembre pe cei
de Aprilie si Maid, remaind la eel de al 5-lea sfert, adeca la viitorul Octobre ph
Novembre slobocli a réspunde numai pe cei cite taleri 10 si jumatate de lude i ra-
sura lor po parale 8 la led i inteacésti curgere de patru luni se va strImtora
Visteria la ale sale netagaduite cheltueli i sit orinduaci cetitori prin t6te judetele,
ea ci le cetésca din sat in sat, in aucjul tuturor i si lase si pe la t6te bisericile
cate o asemenea carte slobodi a Domniei-Mele, ea si cel ce nu i s'a edit in aucjul
séii sa póti ceti in ori-ce vreme va aye indeletnicire i printeacest mijloc sit ramie

www.digibuc.ro
270- V. A. tTRECHIX

Asemenea reduceri de birur f. i havalele ere' departe de a multäml

téra, cu tOtä cetirea pitacului Domnesc pe la biserici! Caragea se
vede silit a cere in 1818 Divanului o nouä a§ezare de biruri.
In Iunie 1818, Divanul supune Domnitorului o «ghenichi intocmire a
deijdiilor,, propunênd clasificarea dAjdiilor in 3 categoril:
a) Banff Visteriel; b) banil po§telor §i. c) banff lefilor. Banff Viste-
cu totil increclintati de buna-vointa a Domniei-Mele; cfitra acestea primita fiind
Domniei-Mele- ci rugaciunea ce ni se face printeacesta anafora de a Be face, adeca
ci Domnese al nostru hrisov pentru aridicarea orinduelilor de carele de Bare ci de
untul Tarigradului, poruncim dumi-tale, ca sa se alcatuesca un asemenea hrisov
de la Visteria Domniei-Mele, cuprincletor insii ci legiuitor nu numai de aridicarea
acestor doué orindueli a carelor de sare ci a untulul Tarigradului, ce ci de eke alte
orinduell din vechime obicinuite in tera am bine-voit Domnia Mea de leam ridicat
cu totul spe odihna ci repaosul obctel locuiturilor, adeca orinduéla graului ci a
lemnelor isprfivniciei Curtii gpd, orinduéla finului ci a orzului grajdurilor comi-
siei ci a pit:Ariel, i altor tainaturi ci orinduéla finulul ci orzul minzilhanelelor, ho-
tarind dupa acésta ca tote aceste orindueli sa se réspuncla in bani de la Visteria
Domniel-Mele ci ail scape ticalocii locuitori, nu numal de greutatea acestor réspun-
del, ci ci de hrtipirile ce facead prin mijlocul acestor orindueli, ci savircindu-se
hrisovul acesta, ail se treed mai intaid in condica logofetiei Divanului Domniel-Mele,
apol *A se trécil ci in condica Visteriel, ci pe urma BA se dea in pilstrare la sf.
Mitropolie spre a sta drept lege mantuitóre de multele sarcini ci greutati ce ad
fost eercat ticalocii locuitori. 1817 Ianuarie 8.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.
Prea Indltate Dthnne,
La irji'ntiiiii de anul nod a urmfitorului Ianuarie cu let 1817, cetindu-se in postelnicia
Mfiriei Tale, luminatul pitac al Infiltimii Tale cuprincletor de milostivul cuget ci
buna-vointa, ce ci intru acesta fericitil cli al aretat Maria Ta catra obctea locuitorilor
al acestel pravoslavnice OH, ce s'a incredintat din mila lui Dumnecled sub drépta
obladuire a Infiltimil Tale, en a se aridica de-asupra lor cu totul ci pentru tot-
deauna mai intaid orinduela carelor de sarei prin paguba Camara Domnesci, cu tote
Ca este réspundere a téril din vechime canonisita, al doilea orinduéla untului din
ceste 12 judete de dinceice de Olt, asemenea cu totul ci pentru tot-deauna, iar rés-
punderea acestui unt sa se faca prin cheltuela Domniei la locul ce se va cuveni,
ci cea de al treilea ci mai simtitóre facere de bine catra locuitoril birniel de a se
seade intr'acest urmdtor an déjdiile Visteriel ce se urmeza in curgere de 4ece luni,
incependu-se de la Februarie pana la sfircitul lui Novembre cu taleri 1.112.000 din
2.112.000 ce analoghisesc a r6spunde dui:4 suma ludelor prii de ileum, rèmaind
asupra lor curati de respundere taleri 1.000.000, care va sa click ea se cunósce in-
Mutat folosul locuitorilor birnici mai mult deck cu suma jumatate din ceea-ce a
fost intoemit a réspunde ; alt nu putem dice deck, cunoscênd in fapta osebita rivna,
cum ci parintésca ingrijire ce ai Maria Ta pentru linictita petrecere a acestui norod,
ad aducem multumita din par te-i &MT% Maria Ta, aflandu-ne pururea rugatori eked
milostivul Damneder", ea et invrednicesei pe Maria Ta la asemenea facere de bine, inta-

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 271

rig se vor percepe in s6se rinduri pe an. Inteacestia intrA si hara-

ciul. Se suprimA rAsura de la tóte,trele categoriile. Boeril mai cerurd
si addogirea de scutelnici si poslusnici si ore-cari scAderi la lefuri. Donn-
nitorul primind anaforaua in Iunie, nu-I dA in parte aprobarea dealt
la 3 Septembre 1818, dicand cA atunci, «cand e vorba de asemenea trebi
si intocmiri, datoria nOstrA neapëratA si sfing o socotim de a umblA cu.

rind slava siputerea MAriei Tale in prea luminat scaun intru multi si fericiti ani; osebit
de acésta vAclurAm tot in cuprinderea acestui luminat pitac, Ca dupii acéstä bunA intoc-
mire a MAriei Tale, care si de este simtitor folos al obstei locuitorilor 0 mai cu osebire
al birnicilor, dar se aduce pagubä mai multa de 1.312.000, insd peste 200 000, (lin ardicarea
a cloud numitelor orindueli 0 1.112.000 din sciiderea dAjdiilor, si acéstä pagubá ne fiind
in stare Visteria MAriei Tale ea di o sufere de odatd, avAnd netägAduite cheltueli pe tOtii
luna, s'a gAsit cu cale ca trei slujbe, a dijmAritului, vinAriciului, oeritului, sA se vinclà
si pentru estimp numal dupA alatuirea anului trecut, ca cu adaosul acestor vinclAri
sa* se mai p6ta intimpink, rémkind pagubil curatä taleri 412.000, iar locuitoril st
birnicii cunose in prea fiinta folos de 1.112.000, judectindu-se acest adaos ca un ce
folositor in t6te chipurile, mai intkiii adecii cii intimpinA o simtit6re sarcinA a lo-
cuitorilor birnici, precum s'a 4is, simtind cu totii folosul din ridicarea orinduelilor
si din scAderea dAjdiilor, si al doilea &é Eg de este o réspundere cu adaos peste ce
s'a fost urmat in vremile trecute, dar nu numal se impArtesce pe tote treptele
bez a priveleghiatilor, dar si cei ce réspund dad din ceea-ce ad, adecA din vii, stupi,
rimAtori 0 oi, cu earl se folosese si se negutfitoresc, si. poruncesci Maria Ta, ca
adunAndu-ne cu totil la un loc sA ar6tArn MAriei Tale 0 plecata nóstrà pérere dupA
tote chibzuirile ce am fAcut, gAsim ace3ti pfirere cu desAvirsire temeinicA, si intru
adevér prin simtitórea pagubi a MAriei Tale, mlingAere a séraci1or, prin care gicem
si noi ca de obste priintA si oglAsuire, ca id' se vinig aceste trei slujbe dupà in-
tocmirea anului trecut si incA fiind-cli Visteria, lipsindu-se de ale sale alcAtuite ve-
nituri de acum de la Februarie, firesce nu se 'Ate iconomisi la ale sale cheltueli,
fiind orinduite si necontenite pe Oa luna, clicem BA se vinIA de acum ate trele,
de se va gAsi musterii, iar cAutarea lor sil se urmeze la orinduitele sor6ce cu ase-
zAmint, insA ca banii adaosului sA-1 r5spunclA pe luni dupA analoghie in trebuinta Vis-
teriei, iar eel legluiti la banii eel drepti in orinduitele vremi a fies-cAreia dinteaceste
slujbe, saii cAnd nu se va gAsi musteril cu pretul ce se va cuvenl, se va 00 cu cale
de cAtrA Maria Ta, atunci spre intimpinarea curgAtórelor cheltuell, sA se imprumute
Visteria cu zapisele dumné-lui Vel Vistierul, puindu-se emanet la imprumutAtori
adaosul acestor slujbe si acele zapise se vor socotl incredintate si adeverite din
partea MistrA tuturor, fiind urmAtóre pAreril ce arétAm MAriei Tale, sA se imprumute
insd Visteria pe fies-care lunA din banii adaosului acestor huzmeturi cu suma ce
se va analoghisl pe fies-care lung, socotindu-se acest adaos venit al Visteriei, in
curgerea de clece luni, spre intimpinarea banilor ce lipsesc din scAderea sferturilor;
asemenea si dobinclile i agio ce se vor plAti la aceste imprumuturi ail sti se deli
tot din pretul vincliirii prostichiului ce se urmAzil estimp la aceste trei huzmeturi;
ci cat pentru sdiderea dAjdiilor 0 vinclarea huzmeturilor sad imprumutarea Viste-
riei, se va poruncl dumné-lui Vel Vistierul, ca sA urmeze celor ce s e vor gAsi m1
cale de cAtrA MAria Ta, iar pentru aridicarea numitelor done orindueli, ne ru-

www.digibuc.ro
272 V. A. UREMIA

ofinduéld §i cu 1ntr6gá chibzuire §i cu cea desAvir§ità luare aminte. ,

Caragea nu aproba deplin lucrarea Div anuldi §i ordonä, al se adune
din nail, ca sä desbata asupra punctelor neaprobate. (1)

gam Mdriei Tale sg se fach luminat hrisov domnesc, spre a fi vecinich pomenire
a Infiltimii Tale Meg supusii locuitori al tern. 1817 Ianuarie b.
Al UngroNlahiel Nectarie, Constandie Buziii, Constantin Filipescu, Radu Golescu
Vel Ban, Grigorie Brincoveanu, Constantin CretulescU, Isac Ralet Vel Vornic.... Vel
Vistier, Istrate Cretulescu Vel Vornic, Constantin EdlAceanu, Mihalache Mann Vel
Logofét, Grigorie Bale anu Vel Vornic, Constantin Samurcas, Iordache Slfitineanu
Vornic, Dumitrache Racovitg, Teodor Vicgrescu, Constantin Caliarh Vel Vornic,
Mihalache Racovild Logotit, Constantin Dudescu Logotet, lordache Golescu Vel Lo-
gofét, Toma Cretulescu Vel Logofit, Pang Costescu Vel Vornic. Stefan Belu biv Vel
Logotit, Ioan Stirbeifi Logotit.
Cod. LXXXVI, pag. 12.

(1) LB ban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahseoie.

Prea Sfintia Ta Pfirinte Mitropolite, iubitorilor de DumneOeil Sfintia Vóstril Epis-
copilor si dumné-vOstrA cinstitilor si credinciosl velitilor boeri al Divanului Dorn-
niei-Mele, haled si mazill, cetindu-se de cAtrd. Domnia-Mea cu destulg luare aminte
anaforaua ce ne-ail fault de la. ... ale trecutului hunie, am inteles cite printr'insa in
ponturi ati ggsit cu cale pentru cea ghenichi Intocmire a daldiilor, impArtind-o in
trel, adeci in banii Visteriel din sése semi de peste tot anul (in care intrd pi ha-
raciul), in banil minzilhanelelor i in banii lefilor, lipsind rdsura cu totul din tote
aceste felurimi de ddri, precum ash am si dat indath trebuinciósele porunci ale
Domniei-Mele in urmAtórea diminie a lui August §i Septembre, cuprinclètóre in-
toemal dupd chibzuirea i intocmirea ce este arétati in mai sus clisa anafori, iar
intdrirea, ce ati cerut a da Domnia-Mea la acea anaford, s'a prelungit pfind acum din
pricing cad, cind este vorba pentru asemenea trebi i Intocmiri, datoria néstrd ne-
apirata i sfintA, socotim de a umblà cu orinduélg £fi cu intrigfi chibzuire i cu
cea desivIrsiti luare aminte, far' de a lash nimic nechibmit, ci Inca i pentru cele
mai midi sd ingrijim; de aceea i pind a nu di ceruta intfirire prin Domnescile No-
stre hotgriri si legiuiri, earl ail a se pdzi in urmg nestrdrautate, de mare trebuintd
am socotit a ye ardth acdstfi a nOstre bfigare de sand, adeci &dear cd anaforaua
Prea Sfintiei Vóstre fill. a dumnO-vOstrg are cuprindere de multe cite invederat pri-
vesc spre usurarea locuitorilor si chibzuirea ce ai fdeut asemenea tot la acest stint
sfirsit privesce, la pontul insd al lefilor ni se pare a nu fi prin neputintd de a se
face un simtitor scdylimInt din taleri 14, ce ari gdsit cu cale, precum mai pe larg
vd yeti pliroforisl din catastihul ce vi se va arith de eitri dumné-lui cinstitul si
credincios boerul Domniei-Mele biv Vel Dvornicul Costache Samurcas, epistatul
Cassel lefilor, ash si la cele-lalte ponturi OW nu ye va fi trecut prin gind niscar-va
mijlóce de usurare mai bine intocmite i repaos al locuitorilor, precum acésta se
dovedesce si din arStarea i rugdeiunea ce ne tamp la stinsitul anatoralei pentru
scutelnicil I poslusnici, care se irede a fi lipsd si se cuvine a se face mai cu intre-
gime, de aceea dar, iardl poruncim, cn de al doilea adunindu-vd la un loc, prea
sfintia vóstrd i dumné-vóstrd si mai chibzuind aceste ponturi, ad intocmiti pontul

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 273

Boeril se adunä §i panä in Septembre intocmesc noua a§ezare de

biruri. Prin ac6stä a§ezare de la 8 Septembre se dispune:
lefilor, ai in scurt tote efite sunt ardtate in mai sus clisa anaford, de iznóva, chib-
zuindu-le cu mai multi cercetare ai iscodind ori-ce privesce spre cea doritd 0 noue
ai inai-vd uaurare a locuitorilor, mai intaiii ad ne ardtati far' de zAbava prin. oba-
tésca anaforà cele ce yeti gdsi. cu cale pentru intregimea acestei intocmiri a felu-
rimii darilor tdrii, iar chibzuirea pentru scutelnici tid posluanici, ce o yeti face cu
intregimea 0 cea desaviraita fiintA, cat va fi prin putinta, sa o ardtati Domniei-Mele,
prin osebità anaford, ingrijind ca ai dinteacésta sa-i facä mai simtitóre cat va fi
prin putintil cugetatti uaurinta cu lipsirea a ori-ce fel de catahrisis s'ar fi urmand.
To lco pisah gpd.-1818 Septembre 4.
(Pecetea gpd.) . Vel Logofét
Cod. LXXXVII, fila 89.

Ith Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Piind-ca intru sivirairea bundtAtilor rézima pohvala a veri-caruia saviraitor ai mai
virtos and este sogldsultd cu iucrarile celor ce privesc spre binele obatesc, de aceea
top eel ce s'aii invrednicit dupa vrerni sA li se incredinteze oblAduiri de noróde,
nu numai aii .cugetat intru asemenea bune eugetari, ci Inca s'aii sirguit cu dina-
dinsul Intru a lor intemeere, prin testamenturi, ca sd li se pdascd fapta 0 fiinta
intru vecinica neclintire 0 statornicie; unele ca acestea ail rant pand astacli nemu-
ritor numele celor ce ail inabratiaat mai inainte de tote iubirea de dreptate 0. ur-
mares facerilor de bine, earl! prin fapte vrednice de lauda au statornicit orga-
nele bundtAtilor, cu ale cdrora miacdri s'aii cladit urmarile 0 s'aii ivit cunoscinta
dreptatii, cel mai dintAiii temeiii intru pornirea lucrarilor ai pentru care se cuvine
a ne sirgui cu neincetare tot omul ce s'a invrednicit sA inteléga cuvintul pentru
care s'a zidit de catra fAcAtorul a tuturor fiintelor, aceste chibzuiri, iscodind in cu-
getul Domniei-Mele, feluri de parer! spre binele obatel 0 mai cu osebire din césul
ce prin bunA-vointa a milostivului Dumne4eil, ne-am insarcinat cu obldduirea aces-
tui pravoslavnic norod, am miacat tote mijlócele acele ce ne-aii fost prin putinta
0 nu am incetat din savirairea facerilor-de-bine, eat in parte, cat 0 in obatea lo-
cuitorilor, indreptand 0 lucrand tote cele intru indeletnicirea Domniei-Mele ai Inca
la mai multe cu prisos peste ceea-ce s'ar fi cuvenit, dupa asemAnarea vremelnicelor
intimplAri, din césul ce am domnit, tOte mijlócele spre incetarea urméril mumba-
elelor, zaherelelor Tarigradului, rémaind de atunci ci pAnd acuma cu totii ca sail
vincla zaherelele la reizi pe la schele ai pe la alti negutatori, pe la tirguri e chiar
dintru ale lor saldaluiri, prin agezdminturi de rizapazar, numai pentru ale lor folo-
Burl, privind cu acesta la inlesnirea negotului; dupd care sa cunósci fig-care li-
niatita petrecere intru care se anà ai aderea stapaniiii, ce se cuvine sa aiba asu-
pra rodurilor muncil sale. Dupà OVA cererea cuviintei, am innoit aridicarea orindu-
elii finului ai a orzului poatelor 0 a grajdurilor Domnesci, intocmind osebit hrisov
al Domniei-Mele ai am primit sd. saviraim acéstd netagdduita trebuinta prin dare
de ban!, fiind-ca ne-am lost indestulat de ndpastuirile ce se faceaii; asemenea urmare
am fdcut iaraai prin osebit hrisov al Domniei-Mele 0 cu orinduele de untul Tari-
gradului 0 a carelor de sare, privind paguba Camarii Domniei-Mele, ca sd nu cerce
locuitorii 0 acéstd povara intru lucrarea cetatior de pe la serhaturile impArfitesci,
Anatole A. R.Tont. XXILMemoriile Sect. Marko. 18

www.digibuc.ro
274 V. A. URECH1X

Ca num6rul ludelor dajnici pe 1818 va fi socotit la 17 mil ;

am facut tote mijlócele spre inlesnirea réspunderil lecuitorilor, osirduindu-ne cu cat

ne-a fost prin putinta a le imputina datoriile dupa trebuintele ce aft fost, am pus
la orindueli ce a fost prin putinte mumbaéua oilor din Ore, scadend si din sums
luarii fA adaogand 0 la banil fiatului, spre a cunósce locuitoril si la acésta ose-
bire din ceea-ce aii in vremile trecute; am cautat dreptate fies-caruia cu de-amé-
runtul, avend deschise usile Divamrlui Domniei-Mele pentru jälbile fies-caruia, si nu
am putut suferl nici odinióra napastuirea sfiracilor, trimitend feluri de cercetil-
tori spre ale lor despagubiri 0 pedepsind pe cei naptistuitori, spre incetarea aces-
tora, si in scurt ori-ce bine pentru obste a trecut prin cugetul Domniei-Mele, le-am
savirsh cu mare bucurie pre eat ne-ad fost prin putinta, harazind 0 mile pe la spi-
taluri chiar din venitul Cimaril Domniei-Mele si adaogand venitul atat la scolile
politic!, cat 0 la Cutia de milostenie, spre impartasirea siracilor. Asa dar, invitat
fiind de rivnirea ce avem spre faceri de bine, la trecutul cifert de Iunie si Julie, am
mangaiat pe locuitori, scadêndu-i cu rasura ce obicinuiaii la banil cifertului po pa-
rale 8 la let, dupe care dandu-ni-se anaforaua obstel périntilor arherei si a dumné-
lor einstitilor si eredinciosi velitilor boeri, halea si mazill, serisa de la a tre-
cutului Iunie, cuprincletóre atilt de multumirea acestui bine, cat si de rugáciunea
ce ni s'a facut ca sa bine-voim a scfide rasura, nu numai la acest urmator cifert,
ci la eke sése peste an, intre cari era unul hotarit mai cu adaos pentru ban!! ha-
raciului, sad sa chibzuim a se mangaià locuitoril la vre-un alt chip de usurare,
Domnia-Mea indata la amandoué ne-am induplecat, si nu numai am scadut rasura,
dupe rugaciunea ce ni s'a facut, ci inca si din banii ce remaneà sa respuncle pe an
fies-care lude, bez rasurfi, taleri 139, am mai scadut atunci alp' taleri patru, remaind
a se respunde de lude in socotéla semilor Visteriel taleri 135 numai, intre earl se
fie si banii haraciului, 0 impartindu-se acel taleri 135 in sése parti de o potrive,
spre a nu se mai urmit neasemfinare la respunderea dajdillor, precum a fost mai
inainte, Bind ban!! haraciului mai eu adaos deck cele-lalte semi, am hotarit se se
réspunda de lude pe fies-care dou8 luni in socotéla semilor Visteriei po taleri 22 ban!
60 0 printeacesta hotarire a Domniei-Mele am dat-o intru chibzuirea obstell0 banil
minzilhanelior, dupd aseménarea cheltuelilor postelor ce aunt intru legatura contrac-
tului, asemenea si bath! lefilor, voind ca si la aceia se se facà mangaere locuito-
rilor prin scadere, dupti aseménarea catastihului lefilor, pe care 1-am dat a se chibzul
si a se a§terne dupã drépta pérerea obstel, alaturand cum ca aeesti ban! fiind intru
osebite trebuinte, precum si numirile ii arate, nu ad nici un amestec cu banil se-
milor Visteriei, dupa care stringêndu-se cu torn la un loc, Mat perintii arherei,
cat 0 ob0ea dumné-lor velitilor hoer!, hakà si mazill, la 20 ale trecutului Julie, ail
fdeut cuviinciósa chibzuire si ne-ad arétat prin acésta anafork, atat multumirea pen-
tru buna vointa a Domniei-Mele, cat FA chibzuirea ce ad facut, ca pentru banii po0e-
lor sa se implinesce din Ord, la orindueld, adecit in curgere de sése luni, de lude
po taleri 17 ban! 60, fera nici un fel de rfisura, i pentru ban!! lefilor po taleri 14
de lude tocmai la fies-care done bun!, asemenea fere rasuri, facend socotéla pe
17.000 lude ce se afla téra acum, si adaogand pentru amindoue aceste doué parer!
destoinice cuvinte si aretatóre de bunele chibzuiri ce au recut. Asemenea asternend
si catastihul lefasilor asemênat acestor &ate taleri 14 de lude la o diminie, la acesta
anafor a ne-ad cerut si intarirea Domniei-Mele spre mai buna intemeere si stator-

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LTA CARAGEA 275

Ca fie-care lude sd ailaa a plan pe fie-ce lunä cate 19 taleri, fara

nicie ; am zabovit cu darea ace stel cerute intariri, nu difora ca nu ne-ad fost primite
chibzuirile ce s'ail fost facut, ci pentru ea de atunci i pand acum nu am incetat
din socotinta ce s'a cuvenit sa aplecam spre mai desavirsita usurare a locuitorilor,
judecand a nOstra sfintá datorie la asemenea obstesci alcatuiri, sá umblam cu tOtd
orindudla si cu intrega chibzuire si cu cea desavirsita luare a minte, fall de a lash
nimic nechibzuit, i ask puind mai intaid inaintea vederilor Domn iei-Mele catastihul
lefilor ce a fost alcatuit prin slatul obstel, ea sit mai usurez fdspunderea locuito_
rilor, am facut un simtitor scaldmint chiar la lefile Bluj basil or Domniei-Mele, addo-
gaud si la acdsta buna-vointa a Domniei-Mele, cu a nu !Bade vre-un ban macar din
lefile cinurilor pamintului, ci lastindu-le tote, precum s'ad gasit cu cale i ni s'ail
ardtat prin asternerea catastihului intru acestd urmare, cunosand mijlocul de man-
gaere al locuitorilor, la 4 ale urmatórei, prin Domnesc al Nostru pitac, am vestit de
iznOva pdrintilor arherel i tuturor dumné-lor einstiti i credinciosi boeri, halea
si mazill, acéstfi hotarire a Domniei-Mele, ardtandu-le, ea precum la acésta rdspun-
dere a lefilor s'a gasit mijlocul de scadere, asemenea pOte id' fie si alte indemnari,
cari socotindu-le mai bine sa se chibzudsca cu de-amdruntul binele obstiei i sa ne
arAte iarasi prin anafork dupd acest Domnese al Nostru pitac, stringêndu-se cu
totii la Domndsca NOstra Curte, aü facut sfat de obste i cugetand cu de-amaruntul
intru usurarea locuitorilor, aü chibzuit, ca se cuvine sa urmeze cu hotarirea dupe.'
aseménarea asezamintului din let 1804, fiind acel asezdmint dupa oglasuirea prea
inaltului imperatesc hatiserif, dupa care facAnd tote cercarile ce privesc la binele
locuitorilor, ne-ad ardtat prin anafora scrisi de la 8 ale urmdtórei, Ca pentru rindul
semilor Visteriel gasesc cu cale WA* se implinésed de Jude la o séma, adeca in cur-
gere de doué luni po taleri 19, earn fac intr'un an taleri 1.938.000, socotindu-se la
17.000 lude i acestia impreunandu-se la primirile Visteriel cu taleri 300 000 din banii
breslelor, Ian** intr'un an Elfi fie pe séma cheltuelilor Domniei si ale tern; pentru
banii minzilhanelelor cunoscand inlesnirea contractului ce urméza acum, dupa asemd-
narea cheltuelilor ce all sa rAspuncla, dupd legaturile ce stall intr'acest contract, fa-
cAnd i socotéla banilor iarasi pe 17.000 de lude, gdsesc on cale Ed se rdspuncla de
lude pe an po taleri 36 in cloud orindueli, fig-care po taleri 17 ban! 60 de lude, earl
fac pe an taleri 595.000, impreunandu-se inteacestia i obicinuitele avaeturi i aridi-
cfituri ce sunt i la acesti ban!, dupd vechiul obiceiii, i pentru banii lefilor, facênd
socotdla dupã suma catastihului ce s'a indreptat cu scadere de catra Domnia-Mea,
tot pe 17,000 lude, a ajuns de lude po taleri 10 ban! 60 la o diminie, carii fac pe
an taleri 1.071.000, si asà impreunAnd banii semilor Visteriei ce se aduna, de eke
taleri 19 de lude la o séma cu banii de mai sus ardtati ai lefilor, potrivesc rdspun-
derea locuitorilor lude 17.000 asemenea cu séma din let 1804, care se lua de la 40.620
lude ce era Ora atunci, afara numai din banil minzilhanelelor fiind mai cu adaos de-
cat cei de atunci, dar cue i pentru acdsta, ca acest de acum contract, eu tot adaosul
banilor, este mArturisit, cum ca este mg folositor pentru téra, Mid cd lipsesc in-
destule havalele din cele de atunci, pe car! anume le arata, si la tote aceste daft in-
vederate i netagaduite ardtari pentru binele obstei ; osebit de acdsta tot inteacdstd
anaford la pontul al 4-lea vorbesc i pentru ispravnicatul strAinilor ca sd Be strice,
si tot! eel ce aunt legati la otcfirmuirea acestor isprdvnicaturi sub numire de strain!,
ad se aseze intre birnici cu lude, dupd starea i puterea ce vor aye, arétand pentru

www.digibuc.ro
276 V. A. IIREC Hilt

de nici un fel de rAsurg, din doue, luni in douö Iuni, plus nate 14 tal.
la dou6 luni banil lefilor, asemenea fgrä de räsura ;
aceste done lucrurl bune, unul eil aft se prisosesci lude al cerora folos au se aduca
iartsi scedere dejdiei, si altul ca Incetézt rejghinarea celor adeverati birnici dintre
ai lor cislasl, aleturendu-se pe la sloboziiie streinilor prin mijkice de dosire, dupe
care intru adever se cuvine a se pricinul mfihnire satelor. Asemenea si la pontul
de al cincilea clic, cum ca urcfindu-se ludele intr'un an pea la 18.000, se se fact ase-
menea scildere din dejdii cu analogon ce va cede pe 1.000 lude peste cea de acum
chibzuire si pe langlt acésta mai arate, cum et find et intre o asemenea ourgere
de un an urmézt sa prisosesce vre-o call-ye banl peste eel de mai sus aretati, cu
sumele lor gAsesc cn cale ca se se alcituesce o osebitt Cassi sub numire de Cassd
a Wit numal pentru Intimpletere si netageduite trebuinte ale tern, la care orindu-
indu-se otarmuitorl, unul din arherel si trel boor! din eel marl si cu ipolipsis, se se
primesce la acestt Cassé, prin socoteli de Visterie, orl-ce prisos va fi peste venitul de
17.000 lude la banii semilor, asemenea si din banil minzilhanelelor orl-ce prisos va fi peste
cheltuelile contractului, cum si din banil breslelor WI se vor dovedl, et prisosescepeste
talerl 300.000 al Visteriel (intelegendu-se inst acest prisos peste taleri 300.000, bez obiel-
nuitele pricini Fg avaeturl si simbril ce se daft si din banil breslelor, precum este sciutt
orinduéla la Visterie, iar de la Cassa lefilor asisderea oil call bani vor prisosl peste
venitul de 17,000 lude, si st nu fie volnici acesti orinduiti a cheltul un ban macar
din aceste prisosuri, eu vre-o porunct In parte, ci st-I Ott da numal prin anaforale
ce se vor face cu Sfat de obste pentru vre-o intimpletere si intru adevér nettge-
duitt trebuintt a cern, cad la ori-ce in potrivt urmare vor fi respundetorI despagu-
birii de la sine-sl, aflendu-se dupt acésta si ingrijitori ca sell dee socotelt intocmal
ea Visteria i tote cele-lalte Casse; si clic cum et aceste Casst si dupe scfiderea ce Se
va face dajdiilor din prisosul de 1.000 lude, precum mai sus se aratil, sill urmeze
asemenea acestii datoriI pant la alt adaos de alte 1.000 lude peste 18.000, cum si de
acolea inainte cu asemenea chip de-apururea. Acestea tote chibzuindu-se prin sfat
de obste, precum s'aii ()is, si cdtrt acésta hottrindu-se en legeturt prin blestem si
afurisenie asupra veri-ctruia va cugeta vre-odatt la vre-o schimbare spre paguba
Vern, ni s'a eerut inttrirea Domniei-Mele, cum si spre intemeere si statornicie
osebit hrisov, prin care, pe lânge cele de mai nainte bine intocmite, st se statorni-
Cent si aceste de acum bune chibzuiri, intru folosirea locuitorilor, vorbindu-se §i
pentru dijmerit i vintriciii si oerit, ca se fie respunderea lor dupt vecbiul obicein,
iar nu cu vre-un adaos, asemenea tot si pentru oerit, ca St fie ctutarea tot-deauna
temna dupe. osebit Domnesc hrisov, ce este si pentru acésta; ask dar vedend Domnia-
Mea acéstt alcatuire a respunderil lor, cum et este soglesuitt prea inaltatului Impe-
retesc hatiserif si cu mare mtngtere pentru locuitori, asemenea si arétarea ce ni
s'a Mout pentru asezarea streinilor intre birnici, cum si pentru intocmirea osebitel
Casse a terii, cum et privesc la binele obstel si a locuitorilor, ne-am induplicat cu
mare bucurie si am dat a 1Testre Domnesch Interim la numita anafort la t6te cele
de mai sus arétate, intocmal dupe cererea ce ni s'a ftcut, hotarind respunderea fres-
ceruia lude intr'un an pentru semile Visteriel po taleri 114, adect cite taleri 19 la
o sernt, in care acestia intre si respunderile naturilor ce se da mal nainte din Ore
Cu orinduell, adect griul la isprtvnicia curtil gpd., lemne de foe i finul i orzul
grajdurilor Domnesci, pentru banil minzilhanelelor po taleri 36, in earl intre plata

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LTA CARAGEA 277

SA se facd scAdere la lefile slujba§ilor Domniel ;

SA se facA a§ezarea birurilor in conformitato cu hati§eriful din
1804 ;
S. se ri3spundl de fie-care lude pe an taleri 35 in dou6 nate, baniX
po§telor;

cailor i inamurilor, i a unora din surugii ce se dad in bani, cum si a finulul i a

orzului postelor, remfiind tot pe sema epistatilor i meremeturilor minzilhanelelor,
far téra cu totul aperate de ori-ce asemenea cereri i pentru banii lefilor po taleri
63 iarAsi intr'un an, adece eke taleri 10 bani 60 la o diminie, i acestia adunAnda-se
peste tot inteun an la taleri 212, bani drepti, far' de nici un fel de resure, precum
s'ad hottirit mai dinainte, aunt cu taleri 92 bani 24 mai jos din taleri 304 bani 24, ce
s'at fost chibzuit mai dinainte iarAsi prin sfat de obste, precum se face Rasta' be-
gare de semi si in numita anafore. Am recut ince i deosebità hotilrire, ea ajun-
gad suma ludelor in curgere de un an pane la 18.000, adech cu 1.000 adaos peste
17.000 asupra carora s'a Mut acum chibzuirea, se se scaVä iarài dejdiile cu ana-
logon ce va cede spre usurarea locuitorior, cad acesta este folosirea lor si tot-
deauna folosul locuitorilor se cuvine a fi ceutat mai nainte din t6te ; dar ca se se
pdzescli tote aceste aretate i cuprinse in Visa obstesce anafore, la care I-ail dat si
Domnescd nestrd intarire, dupe chipul de mai sus, vecinice, neclintite i nestrdmutate,
pe lenge legAturile ce s'aii recut cu vointa a tuturor priu blestem cu afurisenie, pi
pe lenge a nOstrA intdrire, asemOnate rugéminte ce ni s'a Bent, am dat i acest
Domnese al nostru hrisov, prin care nu numal intemeem cele mai nainte bine in-
tocmite i spre usurarea locuitorilor alcetuite cu tete orinduOla, adece aridicarea
orinduelilor de finul i orzul grajdurilor Domnesci i postilor, cum si a untului Ta-
rigradului i a carelor de care, earl le avem hotérite cu osebite testamenturi ale
Domniei-Mele. Dar interim i legiuim si t6te acestea ce s'ad chibzuit acum prin
obstesca anafore, care si intr'acest hrisov al Domniei-Mele se arate anume, spre a fi
sciute in veci i merturisit chipul, dupe care s'ail alcetuit; asemenea legiuim i dijmeri-
tul ad se urmeze dupe vechiul obiceiji, po bani 14 de litre, de la cei feede:plocon, iar
de la eel cu plocon po bani 13 si ploconul po ban! 80 si de la top eke 4 parale de nume-
ratore i eke done* parale de nume pentru rdvas; Intocmai de o potrive urmare se se
face si la tutunArit, adece sd ieà cats 14 bani de stinjen, Wend mésurdtOrea stinje-
nilor pe done margin! ale locului ce va aye tutun, in lung si in lat, i cep' stinjeni
vor esl intr'aceste done margin!, sd se face o sum& i sd se fee tutunerit pe dinsele
ate bani 14, dupe cum s'a (As, far' de nici un plocon i ate done parale de nume
pentru revas, fiind-ca acestä mesurdtóre s'a ge sit cu cale prin sfat de obste, de
stint vre-o ceti-vh ani, spre incetarea catahrisisulul ce se urine mai nainte intru
mesureterea pogOnelor, la care tregendu-se i socotéla banilor. s'a dovedit CA nu
este nici un fel de asuprire pentru locuitori, ci ince cu a lor multumire, pentru Ca
se domiresc fOrte cu inlesnire cu aceste mesuretOre ; iar pogoneritul strdinilor
se fie precum s'a urmat, de pogon po taleri 4 si 16 parale ; asemenea i vindriciul
sd se urmeze po bani 6 de vadre i obicinuitul pdrpdr, adecii eke 4 parale de vasul
de stejar, i chte parale done de vasul de brad, i cite done parale de nume pentru
revas ; i oeritul avendu-si tot-deauna ceutarea tOmna, precum este legiuit si prin

www.digibuc.ro
278 V. A. IIRECHIA

Sd se strice isprdvnicatele sträinilor §i suditist sd pldtésch ma Indele,

dupd. starea §i puterea ce vor ave ;
Sd se Infiinteze o Casa a Tirei, unde sd se verse darea de la lu-
dele ce vor trece peste 17 mil §i excedentele chiar de la 17 mil, pen-
tru ca banil din acéstä Cassä sd servéscà la intimpliadre fi neteigd-
duite trebuiNe ale ferii. Acéstd Cassd va fi administratä de unul din
archerei §i de 3 boerl din cel marl cu ipolipsis. In acesta Cassd sd se
verse §i excedentul §i economiile de la Cassa lefilor. Nicl un ban sa,
nu so pad cheltul de la acéstd Cassd decdt prin anaford cu sfat de
ob§te, pentru vre-o IntImpldtOre §1 In adevër netdgkluitd trebuintd
a Orli.
Dupd acêstd Intocmire, dajnicul in aparentd numal e scdclut §i nein-
arcat cu darea, iar cifrele ddrilor se Insemnail ast-fel :

alt Domnesc hrisov, sh se urmeze de oe i de capra po ban! 11 de la eel far' de

plocon, si pa ban! 10 la cel cu plocon, si po ban! 80 ploconul si de la toti ate 4
parale de numeratóre si ate doue parale de nume pentru ravas. Rugam dar si pe
toff cel din urma nostril frati Domnl, ce-I va invrednici milostivul Dumneljett obla-
duitori acestui pravoslavnic ptimint, O. päzéseà tote aceste hotfiriri ale Domniel-
Mele, ce sunt asernènate sfatului ob0esc intocmai, precum anume se arata, ca sti se
pazéscd si hotaririle Domniei-Lor asemenea de Mr% cc! din urma obladuitorl.
Acest hrisov al Domniei-Mele s'a alcatuit intru al séptelea an al intiei Domnii a
Domniei-Mele, aid in cinstitul oras al Bucurescilor, scaunul Domniei-Mele, intarin-
du-se chiar cu credinta si pecetea Domniei-Mele, si dupe.' ce s'a trecut din cuvint
in cuvint in condica Divanului si a Visteriel si s'ail scos 0 21 copil dupi dinsul,
cari adeverindu-se s'ail trimes 3 la trei episcopli, 1 la Divanul Craiovel, 0 17 la
17 judete, acesta, care este cel adev6rat, s'a dat in pfistrare la sfinta Mitropolie,
martori puind Dompia-Mea pe prea sfintia sa duhovnicescul nostru parinte Mitro-
polit al tern, i pe prea iubitii nostri fit Gheorghe Voevod 0 Constantin Voevod,
0 pe toti cinstitii si credincio01 velitii boeri dregetorl al Divanului Domliei-Mele
pan Radu Golescu Vel Ban, pan Grigorie Ghica Vel Vistier, Gheorghe Arghiropolu
Vel Spdtar, pan Istrate Cretulescu Vel Vornic de Tera-de-sus, pan Constantin Ba-
l'aceanu Vel Logoret de Téra-de-sus, pan Gheorghe Slatineanu Vel Vornic de 'Vera-
de-jos, pan Constantin Dudescu Vel Vornic, pan Alexandru Mavrocordat Vel Pos-
telnic, pan loan Stirbeiii Vel Vornic al Obstirilor, pan Alexandru Ghica Vel Logofét
de Tera-de-jos, pan Grigorie Ralea Vel Logofét za Obiceiuri, pan Stefan Relaceanu
Vel Hatman, pan Mihalache Cornescu Vel Vornic al politiei, si Ispravnic fiind pan
Grigorie Ghica Vel Vistier, si s'a scris hrisovul acesta de Nicolae Logofét za Vis-
terie, in anul de la Mantuitorul nostru Isus Christos, cu let 1818, in luna lui Sep-
tembre.
(Iscalitura si pecetea gpd.)
Grigorie Ghica Vel Vistier.
Cod. LXXVII, filet 832.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LTA. CARAGEA 279

Talon): 1.938.000 de la 17.000 Jude cAte 19 taleri,

, 800.000 din banil breslelor. pe an,
, 2.238.000 total, bani pe séma cheltuelilor Domniei 0 a t6rii
595.000 ) , po§telor, de la 17.000 lude, cale 35 ta-
leri pe an.
2.833.000
La surna 2.833.000
Se adaog6: 1.071.000 banil lefilor, Cate 10 taleri 60 bani la diminie.
3.904.000 taleri.
Dupà ac6stà acezare, dajdia de lude pe an se urea la 212 cu o sea-
dere de 92 taleri 24 bani, din taleri 304 bani 24 ce s'atr fost chibzuit
mai inainte, iar prin sfat de obcte.
Boerii mai propun, cä dacä se va adäogi num6ru1 ludelor de la
17 la 18 mil, sl se scadl. dAjdiile cu analogie spre u0irarea locuito-
rilor. Mai cer ca sA se ridice de-asupra acestora rinduelile de fin 0
orz la grajdurile Domnesci, de unt pentru Tarigrad, de care de trans-
portarea sril, 0 de rechisitii In natur6 pentru po§te.
In fine se propune Jul Caragea, ca dijmaritul sä fie dupä vechiul
obiceiii, cAte 14 bani de lit a de la eel fárà de plocon ci câte 13 bani
de la eel cu plocon §i ploconul bani 80 0 plus de la toil câte 4 pa-
rale de num6r6tOre c1 eke 2 parale de nume pentru r6vac.
De la tutundrit eke 14 bani de stinjen, fácênd mäsurAt6rea stinje-
nilor pe dou6 margini a locuitorilor cu tutun in lung 0 in lat. Plocon
sä nu se iea, ci numai eke 2 parale de nume pentru r6vac.
PogonAritul sträinilor va fi de 4 taleri, 16 parale de pogon.
VinAriciul 5 bani de vadra ci obicnuitul pgrp6r, adec6. cate 4 pa-
rale de vasul de stejar c1 eke 2 de cel de brad, plus Cate 2 parale
de nume pentru r6vac.
Oeritul ce se va cauth numai t6mna, de 6e 0 de caprà câte 11 bani
de la eel Mil de plocon c1 ca.te 10 bani de la cog cu plocon. Ploconul
va fi de 80 bani 0 de la toti eke 4 parale de num6rdt6re §i ca.te 2
de nume pentru r6vac.
Domnitorul nu numai incuviint6zâ acéstä intocmire de dari, dar
Inca 0 dl chrisov, tot in Septembre 1818, de intocmai urmare, in care
se laudä Insuci cu multe vorbe bune, eä a fost el Domnitorul eel mal
milostiv ce a avut téra!
Si Inca la 12 Septembre, dupa cererea Divanului, scrie Metropolitului,
sd deà carte de blestem c1 groznic6 afurisenie pentru desavircita ti-
nere i statornicie a noului acezämint al dAjdiilor :

www.digibuc.ro
280 T. A. ZRECIIII

la roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Prea sfintia ta parinte Mitropolite, fiind-ca dupti obstésca anaforii de la. . . . .
ale acestei luni ce ni s'a racut, bine-voind Domnia-Mea, am hotarit a se pune in
lucrare si a r'dotfiné legiuite intru statornicie tote date pe anume le arkam in Dom-
nésca misted intarire de la . . . ale acestei luni, am dat la anaforaua de mai sus
arétatd, ca unele ce privese spre folosul téril i simtitOre u§urinta i fericire a lo-
cuitorilor s'el, am poruncit dumné-lui Vel Vistierului de s'a alcatuit i hrisov al
Domniei-Mele, cuprincretor nu numai de cele ce de acum Wad legiuit prin sfat de
ob§te, ci si de cele de mai nainte lucrfiri ce am intocmit Domnia-Mea pentru binele
obOei, ea cu tote impreund sa se pazdscá i sa urmeze aid inteacesta de Dumne-
cleft 'Azad tëra, pururea neclintite i nestrdmutate, earl aceste bune intocmiri, cum
ca Bunt desävirsit folositOre i bine primite obstel 0 de insi-v6 prea osfintia vóstrá
i de ob0ea dumn-O-lor boerilor, intr'o unire se gläsuesce prin mai sus arOtata obs-
tam anafora, in cat 0 rugaciune printr'insa ne-ap fficut de a se hotfiri i blestem
i afurisenie pentru a lor destivir0ta tinere i statornicie, care acOstd obstésca ru-
gaciune inchipuitOre fiind de rivna ce o potriva hraniti spre al teril obstesc folos
0 bine fu primitb. Domniei-Mele, i iata. printr'acest Domnese al nostru pitac, po-
runcim sa se faca o carte de blestem i gróznied afurisenie asupra veri-cfiruia din
trépta bisericésca ori politicésca va cugeth vre-odiniOrd dupa vremi la veri-ce in-
timplari, ca sa isdale-sca off ye iscall sail pre altul macat va indemda de a se pordi
sail a iscfili spre datusi de putinfi schimbare saü stramutare (spre paguba térii)
celor intocmite prin Domnescul nostru hrisov de mal sus arétat, unul ca acela sa
fie sub osinda acelui blestem i afurisenie, care acésta carte dupa ce se va iscali
de prea osfintia ta i de sfintia lor episcopii, sa se iscalescà apoi si de toff cei-lalti
arherei ati se OA aid i trecêndu-se atat in condica Mitropoliei, cat i a Domnes-
cului nostru Divan, cat i intr'a Visteriei, dä se pastreze apoi la sf. Mitropolie, im-
preuna cu acest pitac i cu irrisovul Domniei-Mele, ce s'a 4is mai sus; tolco pisah
gpd.-1818 Septembre 12.
(Pecetea gpd ).
Vel Logo fet.

A doua-cli dupd primirea pitacului Domnese, Metropolitul dA urma-

tOrea carte de blestem :
Nectarie Milostiiii Bojiiil Arhiepiscop i Mitropolit al Ungro-Vlahiel §i exarh plain-
rilor. Fiind-ca dupft obotésca anaforà ce de la . . . aoe§tii luni s'a facut cdtre prea
Luminatul nostru Domn, bine-voind u Indltimea Sa a hotarit a se pune in lucrare
si a rémâné legluite intru statornicie tote ate pe anume se arata in Domnésca
Mariel Sale intarire de la ... acetii luni, ce s'a dat la anaforaua de mai sus arètata,
ca unele ce privesc spre folosul ënii i simtitóre usurari i fericire a locuitorilor
sel, s'a poruncit dumné-lui Vel Vistierului, de s'a alcatuit i hrisovul tnàltimii
Sale, cuprincletor nu numai de cele ce acum s'aft legiuit prin sfat de obste, ci si de
cele de mai nainte lucréri ce s'afi mal intocmit de catra Maria Sa pentru binele
obstei, ca cu tote impreund sa. se pazésca i sfi se urmeze aid inteacAstä de Dum-
necjeil pazita Ora, pururea neclatite i nestramutate, earl aceste bune intocmiri, cum
ca Bunt desavirsit folositóre si bine primite obstei, cum si de catra smerenia i de
obstea dumné-lor boerilor, intr-o unire se glAsuesce prin mai sus arkata obstéscd

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LTA CARAGEA 281

anaforit, in eat si rugaciune printr'insa s'a !tient de a se hotarl si Nestem I du-

risenie pentru a lor desavirsita pnere si statornicie, care acésta obstisca rugaciune
inchipuithre fiMd de rivna ce de o potriva se hrfinesce spre al tirfi obstesc folos,
s'a bine primit si de Med prea Luminatul nostru Domn, i prin luminat pitae se
poruncesce, ca sa se faca o carte de blestem cu grOznica i infricosata afurisenie,
atat asupra veri-carora din trépta bisericasert, cat si poIiticésc, cari vor cutezà vre-o-
diniórft dupd vremi la veri-ce intimplãri, ca sa se iscalésea orb va iseall, saü pe altul pla-
cer va indemna de a se pornl saü stramutare (spre paguba tern) eele lntocmite prin
Domnescul Maria Sale hrisov de mai sus aritat, nnul ca acela sa fie sub osanda aeestui
grea i nedeslegat blestem i afurisenie. Deci, pentru ca sa scie si pentru ca sa se legiu-
ésca aceste hotariri nestramutate i neclintite de &Uri veri-cari, dupa vremi, soborni-
cesce scriem acistä carte cu infricosate blestemuri i gräznice neertate afurisenii,
asupra veri-carora, dupa vremi, parte bisericasca si politicéscà, carii, de le vor tine'
intocmal i nestrfimutate, vor fi ertati i blagosloviP, iar eind ori-caril dintr'accia se
vor abate, vrand a strica cu vre-o seadere dintr'aceste obetesti i Domnesci hag-
riri, unil ea aceia ca nisce netematori de Dumnedeil si de ale lor suflete, proclip si
afurisip sa fie de Domnul Nostru Isus Christos si de 318 Sfinti Parin0 de la so-
borul Nicheil i de tote sfintele sobOre, asemenea si de catra smerenia nOstra i de
&grà top fraPi arherel ce mai jos se area' iscaliti; parte si lams si aiba la un loc
cu Iuda vindkorul si cu afurisitul Aria, sa-1 lovOsca cutremurul lui Cain si sa-I
mosten6sca bubele lui Ghezi, sa se deschicla pdmintul si de vil sa-1 inghita ca pre
Datan si Aviron, gemênd si tremurand sa fie pe fata a tot pamintul, si sa intre ca
untul-de-lemn blestemul in =tele lui, sa nu vada fata lui Christos, ic and se va
judeca, sa se pue de-a stinga cu pacitosii, si In viata acista de t6te ostenelile si tru-
dele lui sa nu se aléga ea praful in fate vintului, aciste scrim, amin, amin, amin.
Nectarie Mitropolit, Costandie Buzeil, Sevastis Dionisie, Dionisie Pogonianis, Ie-
ropoleos Neofit, Acachie Laudichias, Hrisopoleo Lavrentie, Ioanichie Stratonichia.
1818 Septembre 13.
Cod. LXXVII, fila 335.

Nu eraü numai cele de sus darile impuse dajnicilor locuitori, cate

adeca s'aii legat cu juramint in 1818. Continua vechile i cunoscutele
dari, despre car mentiondza actele urmattire, cu date anteriOre:
1). Fumaritul de Bucuresci:
Carte de fumdritul Bueurescilor. Zemle Vlahiscoie. S'a dat acista carte a Dom-
niel-Mele carele pe anul acesta cu let 1813 a, cumparat fumaritul Bucu-
reseilor, ea sd alba a calla acésti slujbà afara din sf. Mitropolie, episcopiile i ma-
ndstirile eele marl, dumni-lor velii cele dupa vechiul obiceia sunt de a scud ate
o pivnita ci afara din cei ce all hrisOve si carp de a scuti fumarit, iar cei-lalti top
eel ce von aye pravalii i earciume sa aiba a platl fumaritul dupa obiceia, insd
de pravalie sail carciuma mare po taleri 5, bani 66, iar de pravalie sall carciuma
mica de a doua mina po taleri 2 si jumatate banl 36, iar de la priivalie sail car-
ciuma mai mica de a treia mana, po taleri 1 bani 48 si nu mal mult, eaci se va
pedepsl, iar cap sudip ai strainelor eurp pn cu chirie pravalii sa si-1 iea fumaritul
acelor pravalii, sa 0-1 lea fuinarul de la stapinul prfivaliilor, urmandu-se dupfi obi-
ceiul ce s'a urmat si in anil trecuti, pentru care poruncim Domnia-Mea dumne-

www.digibuc.ro
282 V. A. IIRECHIA

vóstra zabitilor Bucurescilor, pe care il va area mai sus numitul, ca nu se supune

aid plati fumeritul, pe unii ca aceia sa-i faceti a plata si far' de voia lor ; i seam
receh gpd. 1813 Ianuarie 1.
Cod. LXXV. fila 24.
2). Säräritul muntilor :
Carte de sdrdritul munfilor.
Zemli Vlahscoie. S'a dat acésta carte a Domniel-Mele . . . carele pe anul acesta
cu let 1813 a cumpérat slujba seraritului muntilor, se aibit a umbra prin tote satele
cele sciute din sud. Saac, Buzeti i Slam-Rimnic, BA caute Beate slujba, si de la toti
Omenii ce se indestuléze eu sare din munti far' de bani, sà aibe a luà de la iimenii
casnici de om po bani 66, dupa obiceit, iar mai mult nu, ca se va pedepsl. Insà
acesta slujba sa fie volnic a o calla pani la Sfintii Apostoli i numai o luare de
bani se fie, far de la Sfintii Apostoli inainie sa nu se cuteze a mai umbla. Po-
runcim Domnia-Mea i dumne-vóstra ispravnicilor de la aceste judge, pe Carl 11 va
areal mai sus numitul, ca nu se supune all plati sarfiritul, pe unit' ca aceia sa-1
faceti si far' de voia lor a plata dupe obiceit, i saam receh gpd. 1813 Ianuarie 1.
Cod. LXXV; fila 24 v.
3). Iratul cazanelor de poverne. La 1814 s'a infiintat acest irat in
folosul celor doI Vornici: de politie §i al ob§tirilor, cu actele urmätore:
Cdrfi la tote judelele pentru iratul eazanelor.
Zemli Vlahscoie. Fiind-ca intre alte bune intocmiri la iratul boerilor, care Cu sfat
de obste, prin hrisovul Domniei-Mele, ce am dat, se cuprinde i acésta, cA dol din
dumné-lor velii Dvornici, al treilea si al patrulea, caril nu aveaft pane acum nici un
irat, sa aibà de aci inainte a ha de la tote povernele sail velnite neguttitoresci yeti-
eke cazane se vor afla, facend rachifi de negutatorie in V&A Ora Domniel-Mele, de
fies-care cazan po taleri 15, din earl taleri 7 parale 20 sa se iea de &MA.' dumné-lui Vel
Dvornicul al treilea i taleri sépte si jumétate de eked dumné-lui Vel Dvornicul al
patrulea, iar velnitele i povernele i cazanele veri-cfite vor fi in OM téra, mantisti-
resei i boeresci, de la Vel Ban pane la Clucer de arie, asemenea i jupanesele cele
véduve de acesta trépté, acelea se fie aperate si nedajnice intru nimic, iar cfind se
vor da i acestea in arendé, sfi platesca .arendasii acei po taleri 15 de cazan, ca unul
ce se negutatoresce cu povarne, precum se urméza si la vama graului, i cazanele
cele midi ale locuitorilor terani, ce le au pentru folosul i negotul lor, sä fie cu totul
apérate de acesta respundere ; deci dupe cuprinderea hrisovului Domniei-Mele s'a
dat Domnésca /sTóstra carte la sud .. . lui . . . ce s'a orinduit de okra dumné-lor
velitii Dvornici, ca Ba aibd volnicie a umbrà in tot judgul acesta si de la acel ce se
cuvine a ha dupa cuprinderea de mai sus, sa iea de fies-care po taleri 15; pentru
care poruncim dumné-vOstra ispravnicilor ai judetului, sa dap OM mina de ajutor
orinduitulul, ca sa póta stringe acest venit fàrà cusur, cum si impotrive sä nu in-
gaduiti a cere si a supera pe aceia, earn' nu sunt datorati la acestil dare. I saam
receh gpd.--1814 Octobre 27.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.
Contra acestui avaet se ridica marl reclamatit Atunci Voda scrie
ispravnicilor :

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Let CARAGEA 283

Zemli Vlahscoie. Dumni-vóstra ispravnicilor ot sud. slindtate, din multele jàlbl ce

ad venit Ia itudul Domniel Mele din partea locuitorilor, ne-am insciintat Domnia
"Ilea, cd slujbasii ce aunt orinduitl pentru strinsul i cdutarea slujbei cazanelor, ce
este irat al dumni-lor velitilor Vornici al treilea si al patrulea, urmând in potriva
cuprinderii Domnescului nostru hrisov, fac napfistuiri locuitorilor in feluri de chi-
puri, ci dar ca sd lipséscd acest fel de ndpiistuitOre urmare si stt nu se indrãznéscii
slujbasil a se abate citusl de putin din cuprinderea hrisovului, iati inteadins cu
deslusire vi se eerie si vi se poruncesce in ce chip ad sh nimezo slujbasii cu strin-
gerea acestui avaet:
1). De la velnitele i povernile sail cazanele ce lucrézä rachid ori minfistiresci sad
boeresci, de vor fi rand la vel Clucer de arie, nu ad a cere slujbasil Mei un ban, ci
sd fie apdrati, far child acei stdpini ai lor le vor da in arendd i Va lucrà cu din-
sele arenda§ pentru negutiltoria sa, sä pliitésed acel arenda§ cite taleri 16 de cazan.
2). De la vel Clucer de arie, intre earl sunt §i privileghiatil, in jos ping la locuitorii
tdrani, adecii birnicil citi vor aye velnite, poveriii sad cazane, luorind inteinsele
rachiuri pentru negutdtorie, iar nu pentru trebuinta caselor kr (care acea trebuinta
nu pOte fi de mai multd sumi deck pand la cinci-spre-dece, mult dou6-deci vedre),
toff aceia sä platiscã cite taleri 15 de cazan.
3). Tog locuitorii birnici, de vor lucrà cu cazane mici Fachiuri, fie macar i pentru
negutkorie, si nu fie supdrati catu§1 de putin; iar cfiti i din locuitoril birnici vor
aye ori poverni, ori velnite, ori cazane mari, lucrind intr'insele rachiuri pentru ne-
gutatorie, i aceia BA fie datori a pldti cite taleri 15 de cazan ca i cei-lalti.
SA se feriscd insã slujba§ii a face chtusi de putin catahrisis in vre-un fel de chip,
sad sä cOrd avaet de la dajnicil acestui venit, numal cap' se va intimpld sal gdsOsca
prin casele kr vre-un cazan mare sad mic in care ad fie lucrat in anil trecuti ra-
chid, iar nu si inteacest an, cad and si acum in urma acestil porunci a Domniel-
Mele, ce cu deslusire se arati mai sus, se va dovedi vre-unul din slujbasi cã ad
urmat in potrivd, sà scie unul ca acela, ci dupã ce ii vom indatord de va intórce
indoit ceea-ce va hid red, apoi II vom i pedepsi cu strdsnicie, chiar acolo la fats
locului, ca BA se facd pildd i altora, si ca FA fie sciuti acOstfi poruncd tuturor de
obste, numai de cat sd puneti a se scóte copii intocmai si sd orInduill a se ceti
prin tote satele in audul obstei, care acele copil dupd ce se vor ceti, ad le §i iscd-
liscd in dos preotil, parchlabii i caimacamii satelor, prin incredintare ea le-ad audit
si le-ad inteles i si le tritniti aid la Divanul Domniei-Mele. I saam receh gpd.
1314 Novembre 6.
Cod. LXXIV, fila 154 V.
Contra acestei taxe puse pe rachiuri i fuici (cad. foranii la munte
flu faceail rachiuri; ci tilled din prune, desi. nu era cu acest nume in
comerciii, ci cu cel de rachia), se agitail, pe langa Omni, si carciu-
maril din Bucuresci. Voda si Di vanul, emotionag de acóstä agitare,
röstalmacesc pitacele anterióre, dicênd, in 1816, ca. fost cuprinse
carciumile din Bucuresci in noul avaet i deci le scutesc. (1)
(1) Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
De vreme ce in hrisovul sad poruncile Domniei-Mele ce s'ad dat pentru acest
irat al cazanelor, nimic nu se cuprinde pentru politia Bucurescilor si nici dll ail

www.digibuc.ro
284 V. A. VRECHIA

Iat5. §i un act relativ la abusurT in perceperea clärii cazanelor:

LB Loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Intocmai dupd acasta anaforà a dumne-lor velitilor Vornici, poruncim dumné-vóstra
ispravnicilor ai judetului, sh faceti urmare, neingdduind nici intr'un chip pe paratii
slujba0 a face jaluitorilor catu§1 de putind supérare mai mult poste orinduala 0
cuprinderea Domnescului nostru hrisov, dupd care poruncim §i dumi-tale Vel Lo-
gofete de Tara-de-sus, sh se dea jfiluitorilor 0 copie a acei perióde de brisov, ade-
verita cu iscalitura dumit-tale, ca sd o aiba la manile lor, spre a nu puté slujba§ii
sd le facd in potriva supardri.-1814 Octobre 12.
(Pecetea gpd.).

Prea Indlfate. D6mne,

Dupd luminata porunca Indltimii Tale ce mi se dd la acastd jalbd a locuitorilor
i preotilor din satul Crfingul de jos ot sud Vla§ca, luand séma am vaclut aratarea

avut vre-o supérare de plata rachieril, niel de la Camara gpd., de &and s'a intoc-
mit acest irat 0 pand acum, dupd pliroforia ce ne da. dumné-lui Vel Logofatul
printr'acéstd anaforli; pentru acel dar cuvint 0 pentru cele-lalte ate mai jos se
aratd, nici o dreptate nu ad cump6ratorii acestui irat la cererea ce fac, ci poruncim
Domnia-Mea ea jdluitorii sd fie aparati de plata acestui avaet.-1816 Ianuarie 17.
(Pecetea gpd.).
Vel Logofét.
Prea Indlfote D6mne,
Pupa luminatd porunca Indltimii Tale ce ni se dd la acésed jalbd a rachierilor §i
careiumarilor de aid din politia Bucurescilor, Maud cercetare veylui cuprinTandu .
se in Luminat hrisovullMariel Tale, unde este orinduit acest irat al cazanelor, cd
scrie a lila de la tote povernile sail velnitele negutatoresci, veri-cate cazane se vor
elk fdand rachid de negutatorie in tóta tam, sh dea pe fie§-care cazan po taleri
15, far boerii i mandstirile pand la Clucer de arie, sd nu se supere, cum 0 cei-lalti
locuitori ce vor face de trebuinta caselor lor, dupd care s'ail dat 0 luminate car-
tile Marie! Tale, pe 17 judete, poruncitOre cdtrd ispravnici, atat in anul trecut cat
0 intr'acest urmiltor an, la cel ce ad cumpérat iratul acesta de la dumné-lor velitil
Vornici al treilea 0 al patrulea, far pentru carciumari sad rachieri, cari tin prilvdlii
in politie de fac vutcd §i alte rachiuri osebite, nu se cuprinde nimic, precuni se
vede 0 urmaza cd nu s'a fiicut vre-o porunca pe Bucuresci, care este osebitd de is-
prilvnicaturi, iar mai virtos cd politia Bucurescilor are funafirit, cdmindrit, vami
0 alte ajutorinte ce fac isnafurile i cheltueli grele, cumparand lemnele scumpe, iar
velnitele pe afard nu ad nici unele de acestea, mai virtos cd pand acum n'ad fost
suparati, cd acum li se cere far' de a aye poruncd de la Maria Ta, data pe Bucuresci,
ci de va fi primit Meriel Tale, cu cuviintd ar fi, ca id aild osebire rachierii §i car-
eiumaril din politia Bucurescilor pentru alte dari 0 havalele ce ad, sail precum
mai bine se va chibzul de inaltd intelepciunea Inaltimii Tale, se va da porunca de
urmare. 1816 Ianuarie 15.
Vel Logof6t.
Cod. LXXXI1, fila 251.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 285

ce fac, cat ai cuprinderea luminatulu! hrisov al Mdriei Tale, dupd care s'ail dat ai
luminate cdrti la mina celor orinduiti cu stringerea acestul irat al cazanelor ai de
va fi precum aratk se vede ca. aunt supératl in potrivd; Qi ca ad nu se face. Ware
nedréptd, nici ad cérd de acolo de nude nu se cuvine, gdsim cu cale, ad fie luminatd
porunek ;AAA cdtrd dumné-lui Vel Logofétul, ea ad le ded copie de periodis al eu-
prinderli luminatului hrisov pentru iratul acesta al cazanelor, cat ai deosebit ail
se poruncéscd ai dumné-lor ispravnicilor judetului, ca ad nu ingdduésed slujbaal a
sup6rd pe locuitori in potriva hrisovului si a luminatei ca.rti a Marie! Tale, ce are
slujbaaii la mind, ci numal de acolo, de unde i se orinduesce a lud, de acolo ad se
feed ai implinire, de care arStdm Inaltimii Tale.-1814 Octobre 7.
Grigorie Bdldceanu Vel Vornic, Dumitrache Racovita Vel Vornic.
1815 Ianuarie 12. S'a fdcut carte deschisi la mina 'd.trarului Petre ce se afld la
sud. Saac cu indreptarea aaezdmintului cuprinclOtor ponturilor ce s'ad dat cdtre is-
pravnicii judetelor pentru avaetul cazanelor, ca ad cerceteze si aieea ai, unde va gisi
luare in potriva poruncii, sd pue ad intórcd inapoi. (1)
Cod. LXXIV, fila 170.

Reclamatiunilor Oranilor de la munte, Vodä le face ore-care conce-

siune prin actul de mai jos :
Cdrfile ce s'afi dat pe acest urmator an pentru cazane, 1815 Octobre 12,
iratul Vorniciei.
Zemli Vlahscoie. Dumné-vOstrd ispravnicilor ot sud . . . sdnitate. Vé facem in scire
cd pentru iratul dumné-lor velitilor Dvornici, al treilea si al patrulea, care cu sfat de
obate prin hrisovul Domniel-Mele Inca' din anul trecut s'a intocmit a se lud de la
povernile sad velnite negutitoresci, earl se vor and fdcênd rachid de neguldtorie in
tótft téra Domniel-MeIe, ad ied de fiea-care cazan po taleri 15, al pentru mai buna
intocmire dupd multele jdlbi ce ad venit la autjul Domniei-Mele, iardal din anul tretut,
la Novembre 6, am fdcut Domnia-Mea ponturi cu desluaire cum are ad se urmeze
all s'ad trimis la tote judetele, cari ponturi se aratd mai jos, spre a se urna ai
a se pdzi ai acum am dat dar acSstd carte a Domniei-Mele la mina ce s'a
orinduit de dumné-lor velitii Dvornici al treilea ai al patrulea, ce prin scirea dumnS-
lor ispravnicilor ad caute acest huzmet, cu urmare dupit cum mai jos se cuprinde
intocmai, insd:

(1) 1-6-3 loan Glzeorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie. .

Credincios boerule al Domniei-Mele Biv Vel $dtrare Petre, Bind ci. [din =aka
huzmetului cazanelor ad rSmas asupra Serdarului Iancu CAtuneanu taleri 10,125,
fiind fost orinduit primitor banilor acestui huzmet, bez taleri 3000 ce s'ad rOspuits
la dumné-lui Stolnicul Aleco Vilara huzmet iar, dupd chiar socotela cea ischlita de
numitul Cfituneanu, care se veclii ai de cdtrd noi, straanic poruncim Domnia-Mea, ad
fad taxil aceati ban! negreait de la mai sus numitul, ai flind-cd tot in acea $000-
téld arètd Cdtuneanul, ed el a rOspuns banil la CAminarul Cocoréscul, tal va cdtta
deosebit cu Cocoréscul. Tolco pisah gpd.-1815 Februarie 8.
(Pecetea gpd.) Vel Logolet.
Cod LXXIV, fila 174 v.

www.digibuc.ro
286 V. A. IIRECHIA

1). De la velnitele sail povernile sail cazanele ce lucrédi rachiul, off manAstiresci
sail boeresci de vor fi, pliml la Vel Clucer de arie, nu ail a cere slujbasii nici un ban,
ci sA fie apArate, iar &And acel stilpfini ai lor le vor da in arendà si va lucrà cu
dinsele arendasii pentru negutätoria sa, BA pldt6scA acel arendas eke talerl 15 de cazan.
2). De la Vel Clucer de arie, Intre earl sunt si toff privileghiatii in jos pAnA la
locuitoril tArani, adecil birnicl cap vor five velnite, poverni sail cazane, lucrAnd In-
teinsele rachiurl pentru negutiltorie, iar nu pentru trebuinta caselor lor (care acea
trebuintA nu póte a fi de mai multà sumA deck pAnti la 16 mult 20 vedre), toti aceia
sA plfitéscA ate talerl 16 de cazan.
3). Top locuitoril birnici de vor lucrà cu eazane mid, fie meicar fi pentru negu-
fatorie, BA nu fie sup6rati chtusi de putin, iar cati si din locuitoril birnici vor aye
ori velnite off poverni, oil cazane marl, lucrand intr'insele rachiuri pentru negu-
tfitorie, si aceia sti fie datori a plAti &ate taleri 16 cum cel-lalti.
SA se ferAscA insii slujbasil a nu face cAtusi de putin catahrisis in vre-un chip
sail BA cat' avaet de la dajnicil acestui venit, numal ciici se va IntimplA sä gäsAsca
prin casele Mr vre-un cazan mare sail mic, in care sä fi lucrat in anil trecuti rachiil,
iar nu si intr'acest an, cad and si acum in urma acestii porunci a Domniel-Mele,
ce cu deslusire se aratA mai sus, se va dovedi vre unul din slujbasl, &A a urmat
impotrivii, sil scie unul ca acela cfi, dupti ce-I vom indatorà a pliitl indoit ceea-ce
va ha réii, apoi 11 vom si pedepsi cu strAsnicie chiar acolo la fata locului, ca sä se
facA pilda si altora, i saam receh gpd.-1815 Octobre 12.
Cod. LXXV, fila 135.

pranii din judetele muntene nu Irk], pentru ce cftrciumarilor din

Bucurescf Vodd le-a putut ardich darea pe rachiuri i nu §i lor, carT
produceail mai. mult pentru propria lor casd. ET se opun 0 chiar
resping forta publica venitä in favorul taxildarilor iratului cazanelor.
Cum anul 1816 fa 0 acel al unei agliatiuni de o naturd mai pericu-
kisd, aceea a unor cete de panduri din judetele Oltene, Caragea simtl
cd e prudent pentru domnia MT a sup rimd poste tot avaetul acesta
supërdtor al velnitelor i cazanelor. El dete deci urmdtorul pitac :
Ith roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Prea osfintia ta pArinte Mitropolite, iubitorilor de Dumnecleil episcopi si dumné-
vóstrA cinstitilor 0 credinciosi velitilor boeri al Divanului Domniei-Mele, binele nu
este bun &And are sfirsituri rele, adech cugetand cine-vasi a face bine cAtrA altul
si apol cu pricinuirea acelul bine, isvodindu-se de ciltri altil rAutati, aces faptA bunii
nu mai are Bing de bine ; ca and am cPce Domnia-Mea (precum avem pururea Dom-
néseli si pArintéscA ingrijire pentru locuitoril Domnescil n6stre t6r1 de a-i mAngilià
si a-1 ocrotl spre a lor odihnä si bund petrecere), asemenea Ingrijind si pentru trépta
boer6scA (iar mai ales a celor ce se and slujind) de a-i ajutorà cu facere de bine,
ingrijit-am si pentru dumnS-lor ATOP' D vornici al treilea 0 al patrulea de a le face
un irat al dregAtoriei dumne-lor si ash, prin Domnescul nostru hrisov Inca de la let
1814, am intocmit pe séma acestor douê dregétoril, precum ye este sciut, de a plAti
eel ce lucrézd rachiuri cu velnite i cazane un avaet hotiirit, care cAtrA aceia nu ar

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 287

fi fost sinstlitor, iar cdtril dumné-lor velitil Dvornici al treilea si al patrulea de folos
si ajutor ; n'a apucat insd a se usca bine cernéla scrisorii hrisovului si ad inceput
cumpérAtorii si slujbasii acestui irat a urma prin Ora asupra locuitorior feluri
de catahrisis, de hrdpire si Mipdstuiri cu numirea acestui avaet, in cat de multe
ori si cercetkori am trimis prin judete de ad implinit acele nedrepte luAri, dar
nimic n'am folosit, cad unde asteptam a vedé, de nu desAvirsith contenire, macar
scAdere óresi-care a acestii felurimi de jafuri, in potrivA, din necontenitele lalbi ale
locuitorilor, ce pe t6te clilele ni se clad, vedem in fiintd o crescere si adaos al aces-
tul red cdtrii obstea locuitorilor, care obstesc red si pagubd ffind cu neasemenare
mai mare si mai simtitor decat folosul ce dobandesc done obraze si ne mai puten-
du-1 suferi, iatii hotdrim : ca de acum inainte O. se ridice cu totul darea acestui
avaet si vom chibzul Domnia-Mea ce alt irat sii orinduim ; dar pentru ca dumna-lor
velitii Dvornici ad apucat de I-ad vindut pe acest an, pi ffind-ca de la vinlare pang
acum a trecut indestulá vreme, in care ad avut cumperAtoril pas a strings acest
venit in cat vor fi apropiind a-I istovi, ca unul ce se stringe din velnite i cazane,
ce nu se pot tdinui, iar mai virtos materiile din earl se lucrézd rachiul si nu este
ndoéld cd nu trebuesc multe luni spre a le put6 face catagrafia slujbasii fie-cdruia
iudet si a stringe venitul lor, a cdruia stringere si cilutare putem (pee, el se as&
mend cu cAutatul dijmAritului sail al oeritului, de aceea dém Domnia-Mea cumpé-
rAtorilor soroc hotarit pand la sfirsitul viitorului Februarie, ca pima atunci sit im-
plinesca a stringe si a istovl acest avaet, cu urmare intocmai dupà Domnescile nóstre
porunci, ce Bunt date mai dinainte prin publicatie si apol sd conteneze cu totul ;
pentru care si poruncim dumné-v6strA velitilor logoreti de Tera-de-sus si de jos,
ca inteacestasi chip ad se feed Domnescile porunci de publicatie prin tote jude-
tele cdtrd ispravnici, poruncindu-li-se strasnic de a priveghia forte, ca sd nu se abatil
cum-vasi slujbasil acestui irat in Mare de un ban mai mult peste chipul si cuprin-
derea Domnescilor n6stre porunci, cad ori-ce in potrivii urmare se va dovedl, in-
sill ispravnicii vor fi pedepsiti si sub grea respundere. Tolco pisah gpd. 1 816
Ianuarie 26.
(Pecetea gpd.).
Vel Logotet.
Cod. LXICIV, fila 236.

Publicatii la tote judetele Med ispravnici pentru ertarea iratului cazanelor, a nu

mai fi.

WI loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Dumné-vtistril ispravnicilor ot sud sAnAtate. Vé facem Domnia-Mea in scire,

cil dupd cum am avut si avem pururea DomnéscA si pArintéscA ingrijire pentru lo-
cuitori, de a-i mangaià si a-i ocroti, spre a lor build odihná si petrecere, asemenea
am blgrijit si pentru trepta boerescd, iar mai ales pentru cel ce se and slujind, de
a-I ajutorà cu facere de bine; ingrijit-am dar si pentru dumne-lor velitii Dvornici al
treilea si al patrulea, de a le face un irat al dregétoriel dumne-lor si ash prin Dom-
nescul nostru hrisov, Inca din let 1814 am intocmit pe same acestor done dregetorii,
precum ye este sciut si dumne-v6strd, de a plati cei ce lucrézA rachiuri cu veInite
i cazane un avaet hotdrit, care eked aceia nu ar fi fost simtitor, iar cdtrd dumne-
lor velitii Dvornici al treilea si al patrulea de folos si ajutor, dar n'a apucat a se

www.digibuc.ro
288 V. A. UREMIA

use& bine cernéla scrisoril hrisovului pi ad inceput cumperatoril pi slujbapiT acestui

irat a urna prin Ora asupra locuitorilor feluri de catahrisis i napastuiri cu hra-
piii in numirea acestui avaet, in cat de multe ori i cercetatori am trimis prin ju-
dete de aft implinit acele nedrepte lueri, dar nimic nu am folosit, cad uncle aptep-
tam a vedé, de nu desävirpitä contenire aceptil felurimi de jafuri, in potriva, din ne-
contenitele jalbi ale locuitorilor, ce pe tote Vilele ni se dad, vedem in fiinta o cres-
cere ei adaos al acestui red cdtra obptea locuitorilor, care acest obptesc red pi
pagubti hind cu neasemenare mai mare pi mai simtitor decat folosul ce dobandesc
doue obraze, pi ne mai putandu-1 suferi, am hoterit, ca de acum inainte sä se ridice
cu totul darea acestui avaet ; dar pentru ce. dumné-lor velitil Dvornici ark apucat
de 1-ail vindut pe acest an pi ffind-ca de la vinlare i pane' acum aii trecut indestulä
vreme, in care ad avut cumperatoril pas a stringe acest venit, in cat vor fi apro-
piind a-I pi ispravi, ea unul ce se stringe din velnite i cazane ce nu se pot tainui,
iar mai virtos materiile din earl se lucréza rachiul pi nu este indoéla, ca nu tre-
buesc multe luni spre a le puté face catagrafia slujbapil fiep-cdruia judet pi a stringe
venitul lor, a earuia stringere i cautare putem Vice, ea se aséména cu cautatul dijme-
ritulul saii al oeritului; de aceea dam Domnia-Mea cump6ratorilor Soroc hotarit panti
la sfirpitului aceptil urmatere luni Februarie, ca pane atunci sit ingrijesca
stringe pi a-pi istovi acest avaet cu urmare intocmai dupe Domnescile Nóstre
porunci, ce aunt date de mai inainte prin publicatie, pi apoi sit conteneze cu totul ;
pentru care ci poruncim dumné-vóstra ispravnicilor ai judetului, sd priveghiati forte
spre a nu se abafe slujbapii acestui irat in luare de bani mai multi peste chipul
pi cuprinderea Domnescilor Nóstre porunci, cael ori-ce in potrive urmare se va
dovedi, inpi-el dumne-vestre yeti fi pedepsiti pi sub grea respundere ; i spre a fi
sciuta ridicarea acestui irat in tóta vremea, sa se trace acésta Domnésea a NOstril
carte in condica judetului, dupa care pi scotendu-se copii, sà se trimita pe la zapciii
plesilor, spre a le eeti prin tOte satele, ea se scie c i el, pi fiti sfinatopi. 1816 Fe-
bruarie 2.
Cod. LXXIP, lila 327 v.

Publicatiunile ce Wad recut la 9 judete, adeca la Focpani, la Buzeti, la Prahova

la Olt, la Teleorman, la Ilfov, la Ialomita, la Vlapea pi la Dâmbovita, pentru rama-
pita cazanelor.
Milostiiti Bojii. Id) loan Gheorghe Caragea Voeved i Gospodar zemli Vlahiseoie,
Dumnd-vOstra ispravnicilor ot sud sanatate. Ve facem in scire, ea sfirpitul
pi cuvintul sorocului ce am dat Domnia-Mea prin publicatil pane la sfirpitul tre-
eutului Februarie, pentru contenirea venitului huzmetului cazanelor nu a fost ca
sa pfigubim cumperatoril huzmetului de dreptul kr (precum se face acéstft dovada
tot din cuprinderea acelor porunci, unde Vicem, ca ad indestuld vreme pane' la sfir-
citul trecutului Februarie sa istovésea stringerea acestui venit), ci ca sa scape odata
locuitoril de smficinarile slujbapilor; cand dar ori din indaratnicia celor ce ad fost
datori la plata acestui avaet, dupd ce ad felut Domnescile nóstre porunci, sad din
neingrijirea dumne-vOstra, nu vor fi putut in adever cumperatoril acestui huzmet,
precum mai sus ad jaluit, a-pi stringe pi a-pristovi acest drept pi canonisit irat, nu
este cu euviinta pentru ale altora grepell sä remfie el pagubapi acestui huzmet,
dintr'acel judec, far' de a se mal ineungiura el prin judet, aduceti inaintea
dumné-vestra, unde s deft .fol de numele celor ce sunt datori a pied i n'ad platit,

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 289

cari fol cercetandu-le, cap' vor fi dupi cuprinderea ponturilor indatorati la adata
plata, sa aveti a face dumné-vóstra implinire cu urmare intocmai dupa poruncile
de publicatii ce am dat Domnia-Mea, far' de a va abate cfitusi de putin in vre-o
catahrisis, adecfi off mai mult a implini de la cei datori, peste cuprinderea numitelor
porunci ale Domniei-Mele, Bali slujbasilor a le cere rusfeturi, cad avem a face in-
tr'adins cercetare pe sub cumpét, si dovedindu-va in catusi de putina impotriva
urmare, yeti fi ingi-ve dumné-vóstra sub grea raspundere i invinoviitire. I saam
receh gpd,-- 1816 Martie 6.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.
Cod. LXXIV, fila 240.
Chiar din primele i1e s'au fäcut abusuri cu darea, cum prob6z6
§i aceste acte:
LB loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Intocmai dupà acésta anafora a dumné-lor veliçilor Vornici, poruncim dumné-
vóstra ispravnicilor ai judetului, sä faceci urmare, neingéduind nici intr'un chip pe
pIrâii slujbasi a face jaluitorilor catusi de putinfi suparare mai mult peste orin-
duéla i cuprinderea Domnescului nostru hrisov, dupil care poruncim i dumi-tale,
Vel Logofete de Tera-de-sus, sa se deà jaluitorilor si copie a acei periodos din hrisov,
adeverita cu iscalitura dumi-tale, ca sA o aiba la manile lor, spre a nu putd sluj-
basii 01 le facii in potrivii supérari. 1814 Octobre 19.
(Pecetea gpd.) Vel Loge&
Prea gate Dómne,
pupa luminata porunca Mariei Tale ce ni se da la acdsta jalbd a locuitorilor din
plaiul despre BuzëIl end Saac, luand séma am véclut arétarea ce fac, cat si cuprin-
derea luminatului hrisov al Mdriei Tale, dupd care s'ail dat i luminate carti la
maina celor orinduiti cu stringerea acestui irat al cazanelor, si de va fi, precum
arata, se vede ca sunt suparati in potriva, ci ca sä nu se fad luare nedrdpta, nici
sa se cal de acolo de unde nu se cuvine, gasim cu cale, sa fie luminata poruncii,
atfit càtrã dumné-lui Vel Logofdtul, ca ad le deà copie de periodos al cuprinderil
luminatului hrisov pen tru iratul acesta al cazanelor, cat i deosebit sa se porun-
ascii i dumné-lor ispravnicilor ai judelului, ca sa nu ingtiduascil pe slujbasi a su-
flara pe locuitori in potriva hrisovului i a luminatei carp' a Mariei Tale, ce au
slujbasil la mad& ce numai de acolo de unde i se orinduesce a Ina, de acole sa se
facii i implinire; de care aratam Inaltimil Tele. 1814 Octobre 14.
Vel Vornic.
Tutuaritul (1) se arena in primul timp deosebit, ash in 1813 pAna
la 1816. In anul acesta s'a luat de un stinjen de cultura câte 17 pa-
rale färg de plocon §i numal &ate 2 parale de rävas de nume. Cul-
turile privilegiatilor sunt scutite de acéstä taxä. Nici chiar panduril
(1) Carte de slujba tutundritului.
Zemle Vlahiscoie Vint; larea tutunaritului pe anul acesta cu let 1813, dura trebuin-
tele cele invederate, s'a hotdrit, cu sfat de obste, sa se iea de un stinjen ate 4ece
parale i masuratórea sà se facà cu stinjenul ce se va da de la Vistierie infierat, mé
Analele A. 11.Tom. XXILMensorii le Secf. Istorice. 19

www.digibuc.ro
290 V. A. 1311tCHIA

din*judetele oltene nu sunt scutiti, ceea-ce nu putin II supërä si con-

tribue la agitatiunile bor.
surfindu-se locurile de tutun in lat ei in lung ei pe cap stinjeni va eel, sa platescii
de stinjen, cum s'a Ois mai sus, cate clece parale far' de plocon, numai cate douë
parale de ravae de nume, EA slujbaeii tutunari BA fie datori a da rilvaee de plata
iarfiel cu suma banilor ei cu suma stinjenilor, cad m6suratórea cu cotul ce se urma
din vechime, se Medi cu catahrisis, facêndu-se multe naphstuiri locuitorilor, iar
in6suratórea cu stinjenul s'a gasit mai drépta ; de aceea s'a hotarit a se urma
nidsuratórea cu stInjenul. Vinclarea insa a tutunaritului este afara de eel privileghiati
el cei ce au hrisóve i carti Domnesci de scutóla, iar cei-lalti toff, cum ei pandurii
din patru judete ot peste Olt, ail ad platéscä tutunfiritul, precum mai sus se cuprinde,
ei de va fi ca fill se caute slujba de cump'eratorul judetului, sfi se feróscrt de a nu
face cea mai putina nedreptate locuitorilor, cu luare de ban! mai mult peste suma
hotfiriti, Ca apoi ceeace se va dovedl, prin cercetfirile ce sunt a se face, di ail huit
mai mult prin catahrisis, va fi silit, nu numal ca sil intórcfi inapoi indoit, ci se va
el pedepsl dupa mésura vine!, lar de va fi sa se vinqa huzmetul la altul, indatorat
sa fie a se chezfieul cu acel cumpkiitor, ca ad nu se faca ciltuel de putina napils-
tuire locuitorilor, ca nici acela nu va scapa de pedépsa. Deci cu Rasta orinduala s'a
dat acésta carte a Domniei-Mele ce s'a orinduit de dumné-lor boerii
cumpératori cu tutundritul la sud . . . . sii aibil volnicie a cituta slujba ei cu stin-
jenul ce i se va da pecetluit de la Visterie sil mèsóre el sa lea ei banii, cu urmare
precum se cuprinde mai sus, sa nu indráznesca insa a pune in mèsuratóre FA loc
fail tutun, cu cuvint ca ar fi avut tutun semënat el nu s'a facut, ci numai loc in
care va fi tutun ei mai mult di nu se indrasnésca a cere ce-vaei cu nici un fel de
numire, nici conace far' de plata sa nu faca, ci or! ce le va trebul, sfi le cumpere
cu ban! gata, ca dovedindu-se in potriva urmator, se va pedepsl. i dumne-veistra
iSpravnicilor ai judetului, sa ingrijiti a se urmh intocmai, precum poruncim, dan-
du-le ei ajutorul cel cuviincios, ca la o slujba ce este a Visteriel Domniei-Mele; i
saam receh gpd.-1813 Maiil 20.
Cod. LXXV, fila 68.
Ceirti de tutundrit pe judete, la let 1816.
Zemli Vlahiscoie. Vinclarea tutunfiritului pe anul acesta cu let 1816, dupa trebu-
intele cele invederate, cu sfat de obete s'a hotarit, sa se lea de un stinjen ate pa-
rale 17 ei mdsuratórea id' se faca cu stinjenul ce se va da de la Visterie inhierat,
mêsurfindu-se locurile de tutun in lat ei in lung el pe cap stinjeni va eel, sa pla-
téscd de stinjen, cum s'a clis mai sus, Cate parale 17 far' de plocon, numal cate done
parale de rfivae de nume BA' lea, ei slujbaeil tutunari sil fie datori a da ravaee de
plata iaraei pe suma banilor ei cu suma stinjenilor, cad mësuratórea cu cotul, ce se
urma din vechime, se Meek cu catahrisis, ffiandu-se multe napastuiri locuitorilor,
iar m6suratórea cu stinjenul s'a gasit mai drepta; de aceea s'a hotarit a se urma me-
suratórea cu stinjenul ; vinclarea lush' a tutuniiritului este afara din cal privileghiati
ei eel' ce ail hrisóve i cart! Domnesci de scutélti, iar cei-lalti top, cum ei pandurii
din patru judete ot preste Olt, aii sa plfitésca tutunfiritul, cum mai sus se cuprinde,
ei de va fi ea sa se caute slujba de cumperatorul judetului, sa se ferésca de a nu
face cea mai putina nedreptate locuitorilor cu luare de ban! mai mult peste suma

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LUI CARAGEA 291

Pogonaritul strainilor continua a se arendà cu taxa de 4 tal. 16 pa-

rale de tot pogonul. (1)
Fumaritul bà1i1or, adecl taxa pe dreptul de a pescul fail de plata
in baltile statului, peste Olt se platesce 66 bani de fie-ce casa. (2)
hotarita, ea apoi ceea-ce se va dovedl prin cereetarile ce sunt a se face, ca aft luat
maI mult prin catahrisis, va fi silit nu numai ca sä intórca inapol indoit, ci se va
si pedepsi dupa masura vinei; iar de va fi ca Ba vincla huzmetul la altul, inda-
torat sit fie a se chezasul cu acel cumpardtor ca FA nu faci catusi de pullet napas-
tuire locuitorilor, ctici in potriva urmând, nici acela nu va scapa de pedépsi ; deci
cu acésta orinduéla s'a dat acésta carte a Domniei-Mele ce s'a orinduit de
cumpértitorul acestui huzmet cu tutunaritul la sud Dolj, sit aibfi volnicie a cauth
slujba I cu stinjenul ce i se va da pecetluit de la Visterie sá masóre i sa iea si
banii, cu urmare precum se cuprinde mai sus ; ea nu Indrasnésci ins& a pune in
masuratóre si Mc fard tutun, cu cuvint ca ar fi avut tutun semënat si nu s'a
facut, ci numal Mc in care va fi tatun, si mai mult sa nu se indráznasca a care
ce-vasl cu nici un fel de numiri, nici conace far' de plata sa nu facti, ci mi.-ea le
va trebui sa le cumpere cu bani gata, ca dovedindu-se in potriva urmatori, se vor
pedepsi, i dumné-vóstra ispravnicilor aT judetului sa ingrijiti a se urma intocmai,
precum poruncim, dandu-le i ajutorul eel cuviincios, ca la o slujbi ce este a Vis-
teHei Domniei-Mele, i seam receh gpd. (precum i ruptasii cel nol sa platésca).
1816 Iunie 1.
1817 Iunie 1, asemenea s'a facut.
Cod. LXXV, fila 156 v.-159.
(1) Carte de pogondritul strdinilor.
Zemli Vlahiscoie. S'a dat acéstä carte a Domniel-Mele carele pe anul acesta
cu let 1813 ail cumparat slujba pogonaritului strainilor la sud sä aibd volnicie
printeacésta carte a orindul Omeni, sa caute slujba i masurandu-le yule ce ati aid
In pamintul tariI, de la strdinii earl nu sunt legatl eu dajdie la Visterie, drept, dupa
obiceifi cu stinjenul cel pecetluit, ce i se va da de la Visterie, sa aiba a lua de tot po-
gonul po taleri 4 parale 16, iar mai mult di nu se indraznésca a lua, ca se va pedepsl;
ei slujbasii ce vor umblà cu acasta slujbti pentru mancarea Mr si a cailor lor su-
pgrare sail cheltuald locuitorilor art nu facd, ci tote, ori-ce le va trebul, cu tocméld
si cu bani gata sA aibti a le cumpOrk, iar fall plata sa nu se indráznésca a ha, el
se va pedepsi, urmand lug cu cdutatul acestei slujbe dupà obiceiul ce va fi urmat
si in alci ani mai dinainte. Pentru care poruncim Domnia-Mea i dumné-vóstrti
ispravnicilor, sa Ingrijiti de a nu se face urmari in potriva, ijsaam receh gpd.
1813 Mail 20.
211.000, adeca douè sute un-spre-ylece mil s'a vindut dijmaritul la dumné-lui
Vel Spatarul i Vel Postelnic.
Cod. LXXV, fila 68, v.
(2) Carte de funaritul bdtglor.
Zemli Vlahscoie. Dupti obiceitl s'a dat acésta carte a Domniei-Mele carele
pe anul acesta cu let 1813 ail cumparat fumaritul bältilor, ca sa aibä a cauth acest
venit si a lua de la Oinenli ce aunt seclatori la satele cele sciute de langa bälti in

www.digibuc.ro
292 V. A. IIRECHIA

Goftindritul din t6tei féra. In 1813 de la rimatorii export* taxa

este de 8 bani de rimator, daca exportatorul e pämintean. Exportato-
rul sudit e scutit de acésta taxa, platind numai vama de 3 la suta. (1)
Ace§ti 8 bani este taxa in favOrea Caimacamiel Craiovei, dar ex-
portatorul, mai are de plata 4 parale de rimator, havaet al ispravni-
cilor judetului respectiv de peste Olt, dar nu i pentru ispravnicif din
cele-lalte 12 judete de dincOce de Olt. Adevërata taxa insä de trecere
este de 4 talerl de parechea de rimatorf §i In plus vama. Suditif
find scutiff de aceste taxe, fie-cine intelege lesne, cat era ea de odiOstt
pentru paminteni §i cum suditii, intele§T cu pamintenif, frustrail fiscul
de acésta taxa, trecênd oile ca of sudetesci. (2)

o Judete ot preste Olt, care se indestuléza cu pescele !Alta far' de bani, de tata
casa po ban! 66, iar mai mult sa nu se indraznésca a lua, cà dovedindu-se se va
pedSpsi; insa acOstil slujba dupa obiceifi are sá o caute numai pani la sfintii Apos-
toli; inainte nu are a mai umbla. Poruncim Domnia-Mea dumné-vastra ispravnicilor
de prin judge, sa dati mfina de ajutor mai sus numitului, ca sit póta stringe venitul
acesta; i saam receh gpd. 1812 Ianuarie 1.
Asemenea done cart! ca acestea 0116 facut pe 12 judete de dineace de Olt.
(1) Cartdde gogindrit.
Zemli Vlahscoie Dat-am Domnésca Nóstra carte carele pe anul acesta cu let
1813 a cump6rat slujba gostinaritului din OVA téra, ea sa alba volnicie a cauth acéstä
slujbfi in eine! judete ot preste Olt, urmand intocmal dupa mijlocul ce se cuprinde
mai jos, ca sa lea gostinarit numai de la rimatoril ce es afara din Ora, iar de la
rimatoril ce nu es afara din téra n'are a eere gostinarit; deci dar, eAti, oil din ne-
gutAtori, ori din strainil ear! string rimatori de negutatorie i vor vré a-i Beate
afara din Ora, ori la ce parte, de la acel rimatori ce vor esi din téra, sa lea gos-
t inaritul deplin, dupa vechiul obiceiii, de un rimator ban! opt, far de va fi sudit
adevèrat acel ce Beate rimatorii din téra si vor fi vitele adev8rate ale suditului, cum-
pérate de el, iar nu alt mestesug, de la acel audit nu are sa lea gostinarit, platind
insa suditul vama la suta trei, la vamesul schelei. Poruncim Domnia-Mea si dumné-
vóstra ispravnicilor de prin judete, pe car! ii va aröta mai sus numitul, ca nu se
supune a plan, sa-i supuneti a plati i fard. voia lor a da gostinarit, dupi cum se
cuprinde mai sus ; i saam receh gpd.-1813 Ianuarie 1.
Asemenea done cart! s'aii facut pe 12 judete de dincace de Olt, bez schela CAinenilor.
Cod. LXXV, fila 25 v.
(2) Ponturile cu cari se cla in vindare pe acest urmator an, socotindu-se de la Aprilie
1 cu let 1813 !Ana la sfirsitul lui Martie cu let 1814, slobodenia trecerii rimatorilor
in Transilvania, prin schelele din tot cuprinsul tern, adeca Valenii, CAmpina, VAlca-
nul i Mehadia.
1). Cel ce se va area de cumphator, sa dea mai intAiii chezasie vrednica de ere-
dinta pentru rëspunderea banilor in vreme i apoi sa lea asupra-1 acest huzmet.
2). Slobod este veri-cine va vol sh tréca in Transilvania rimfitori, prin seirea vame-
sului din partea locului si a cump6ratorului acestui contract.
3). Cumpèratorul are sa lea havaet de la totl cel ce vor trece rimfitori in Tran-

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 293

Dijmäritul a fost sporit in Maiii 1813 pe cuvint ca este deficit la

Visterie. Acdstä dare n'o plAtesc Metropolia, Episcopiile, boeril cu caf-
silvania, de pAreche po taleri 4, si trecétorul are voe sá rAspundA numitului acesti
bath, bez vama ce este indatorat sa plAtésa vamesului din partea locului, pe la
tote schelele, dupá catalogul vAmilor i bez parale opt de un rimAtor ale Caimiamiei
Craiovei I parale patru tot de la un rimAtor ale ispravnicilor judetului, pentra ri-
mAtoril ce vor trece pe la schelele din judetele ot peste Olt, care aceste ate parale
opt L3i ate parale patru all sà se rAspunda de cfitrA trecAtori, numai pentru rim ti-
toHl ce vor trece din judetele ot peste Olt, iar nu si pentru eel ce vor trece pe la
schelele acestor 15/ judete de ctincóce.
4). CumpArfitorul si nu se indrAznesca a luit nici un ban mai mult peste orin-
duitul avaet si din Vita suma ce va trece, fies-care luandull avaetul, si deà si car-
tile in maim trecAtorului, cuprindAtOre atAt de suma rimatorilor ce vor trece peste
hotar, cat si de suma banilor ce all plàtit, numindu-se tot intr'acea artulie si nu-
mele trecétorului.
5). Toti eel ce vor trece rimiitori in Transilvania, afara dintr'aceste mai sus nu-
mite ail a trecétoril, a vAmil i a Caimacamului si a ispravnicilor de la judete
ot peste Olt, nu ail sh mai rAspundtt la nimenea nimic.
6). CumpAratorul, din diva ce i se va intàri contractul vindArii, sh i se deA tot
ajutorul prin cArti Domnesci de la Logofetia Divanului Domniei-Mele, spre cautatul
hi strinsul aces tui irat.
7). Suma banilor sd o rAspundd cumpérAtorul in trei chstiuri, la inceperea de
ties-care patru luni, adeed astiul dintAiil la Aprilie intAitl, cel de al doilea la August
Intaits, si cel de al 3-lea la intAiii Decembrie.
8). AfarA din pretul cumpArAtórel nu are BA mai da nimic cu nici un tel de
numire.
9). Veri ce risico-pericolon se va intimplà la acest huzmet in curgerea acestui
an, sa fie pe séma cumpériitorului, cAci Domnia-Mea nu se amestea la acésta.
(Pecetea gpd.).
Vel Logofét.
Cod. LXXV, fila 58.

ItTi loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

DumnA-véstrA ispravnicilor din sud. Mehedinti, sAnfitate. Dumné-lui paharnicul
PanA Costescu cumpArAtorul trecAtórei rimAtorilor a schelei dintr'acel judet in
Téra-NemtescS, prin jalbA a fAcut arAtare Domniel-Mele, CA omul ce 1-a avut orinduit
la acea schelA, anume Ghenache, a aflat CA ar fi murit, i fiind-cA are bAnuAll eft 1-ar
fi omorit altii, avAnd asupra sa i bani de-al huzmetului, intr'adins trimite pe acest
om al seil spre cercetare; de aceea ye poruncim Domnia-Mea, ea indatft dupA pri-
mirea acestii porunci, sll 1acel scumpa cercetare acolo in fata locului, atAt prin alte
dovedi, cAt i prin carte de blestem, mai intAiii pentru mórtea lui, and EA din ce
pricing i s'a intimplat ? al doilea, cAta sumft de rimAtori a trecut in Téra NemtescA?
de and s'a orinduit numitul Ghenache i pAna acum ? al treilea, cap bani a strins
din socotéla acestui huzmet ? cAd paharnicul aratA prin jalba sa, ea nici un ban nu
1-a trAmis de &And I-a orIndui i cAti bani se vor gag strinsi, sA-I faceti teslim in
mAna acestui trimis al paharnicului, dupil cum insusi in jalba sa a fAcut cerere; si

www.digibuc.ro
294 V. A. ITRECHIA

tan, fecioril de boeri §i vècluvele de boer. Asemenea nu plAtesc pos-

telniceil, némurile §i mazIlil, dar p1Atesc dijmáritul pe stupi §i rimd-
tori pandurit (1)

al patrulea, pentru lucrurile mortului, &Ate a avut i cite se anti acuM ? i pentru
tote acestea se insciintati Domniei-Mele, cu intrege pliroforie. Tolco pisah gpd.
1813 Maifi 14.
Cod. LICKIV, fila 46.
(1) Cdrei, de slujba dijmdritului, pe let 1813 Maiii 20.
Zemli Vlahiseoie. Vinclarea dijmeritului pe anul acesta cu 1601813, placer ca nu
se cuvenia a se adeoge la plata acestel slujbe, dar dupe' cunoscuta lipsrt intru care
se aflit Visteria i dupa curgetorele cheltueli ce urmeza necontenit in felurl de tre-
buinte ale tern, cu sf at de obste s'a grtsit cu cale, ca estimp, numal la acesta tre-
buinta se se iegt dijmfirit de la una pane la clece de sfini i de peel ate lece parale
de litre far' de plocon, iar de la tjece in sus iarfisi eke clece parale de litre i plocon,
cate taleri unul de nume, i patru parale de numeretere i doue parale pentru
ravasul de nume, iar alt ciuruc sail vre-o alte incerceture cu totul sift lipsesce, ei
aceste luare are se se urmeze numai in anul acesta. Slujbasii dijmari, la tati eel co
vor pleti dijmerit sa dee ravaqe de platA inteacestasi chip, adeca: atatia bani a pletit
cutare, din satul cutare, banil dijmaritului pe atatia peel i pe tat% sfini, de litre
ate parale ciece, i cari vor plati i plocon, sa-1 treed 8 i plocon in ravas, cad ori-
carele se va indrasni a da ravas fara sume de bani i fife suma de litre, se va
pedepsi far' de miostivire; vinclarea fuse este afara din privileghiati, precum la
vale mai pe larg se aratA ; cu acest dar mijloc vindendu-se la cochii-vechi slujba dijma-
ritului pe acest an la dumné-lui s'a dat acesta carte a Domniei-Mele CO
s'a orinduit taxildar, carele se aibrt volnicie a orindul slujbasi, sa caute slujba Ja
numitul judet, precum poruncim mai sus, si precum prin ponturile de la vale se
orinduesce, adeca :
1). Mitropolia, Episcopiile, manestirile cele marl, cu metesele lor cele sciute, dij-
merit se nu plates* dupe vechiul obiceia.
2). Dumne-lor beoril i jupanesele veduve, ce le-aa stetut boerii dumne-lor In boerii
cu caftan, i feciorii de boer ce sunt sciui, iarasi sit nu pletesce dijmarit, precum
a fost obiceiul.
3). Postelniceil, nemurile i mazilii i alii, ce aft sineturi de scuteli, se 11 se pa-
zesca privileghiul ce ail.
4). Top' cei-lalti, Etat peminteni i Sarbi, cat si panduril din patru judete ot preste
Olt, ce vor ave stupi i rimiitori, sà aibä all plea dijmrtritul pe deplin, precum mai
sus se cuprinde, i slujba se aiba a o elutà en cercatura cu tot pane la Septembre in 10.
6). Cei-ce scutesc dijmarit forte se se feresca de a nu amestecit stupil i rimetoril,
cu al acelora ce platesc dijmarit in bucatele lor, cu gaud ca sa pagubescii slujba,
ca apoi unii ca aceia dovedindu-se, nu numal ce pe acele litre ce se vor dovedl
ascunse va plan dijmitrit indoit, ci Inca i pe ale lui drepte bucate va pleti dij-
merit, in rind cu teranif i i se va strich de tot privileghiul scutelii.
6). Boeril ce scutesc dijmfirit pe drepte bucatele ce vor ave de tamazlic, de dij-
merit, sá nu se supere, iar pentru cele ce va ave cumperate de negutatorie, pe acelea
se plfitesce dijmerit.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltd' CARAGEA 295

Cantarul Domnesc in 1813 s'a arendat cu dreptul de a lua la suta

de oca 15 bani. (1)
Tiganii dail iratul'arma§iei, dar In 1817 Camara DomnOsca II lea in
folosul et Arma§ia incetéza de a-I stringe §i Caragea dispune ca sa-1
adune Camara Domnésca §i sa se dea Dóinnei anologia ce i se cu-
vine. Pana la 1817 marele Arma§ era §i judecdtorul pricinior cr1-

7). Tot! eel ce veti ave stuparii si rimatori, sa aveci a ye area bucatele vestre la
orinduitii slujbasl, cad ori-care IV va dosi bucatele sale, dovedindu-se va plati dij-
mfirit indoit.
8). Cumperatorul de judet, de va fi sa caute slujba insusi, sa se feresca de a nu
face cea mai putinfi nedreptate locuitorilor, cu Mare de bani mai mult paste suma
cea hotarità, ci apoi ceea-ce se va dovedi din cereetarile ce sunt a se face, ca ail luat
mai mult prin catahrisis, va fi silit nu numai ea sti tub:5ra inapoi indoit, ci se va si
pedepal dupa mfisura vine!, iar de va fi ca ad vincla huzhmetul la altul, indatorat ail fie a
se chezasul acel cumparator, ca ad nu keit catusi de putind napdstuire locuitorilor,
ci di urmeze intocmal dupd cuprinderea ponturilor, ado! impotrivd urmind, nici
acela nu va scapa de pedépsa
9). Poruncim Domnia-Mea si voue slujbasilor ce yeti umblit cu acesta slujba si a
cailor vostri, superare sad cheltuéld locuitorilor ad nu facet!, ci tote, ori-ce va trebui,
cu tocméld si cu ban! gata ad luati, iar far' de plata id nu ye indrilsniti a ha, pre-
cum nici pui de gdind sail alt-ce-vasi FA nu caret! ca obiceid, eh mi.-care se va cu-
tea a lua mai mult peste porunci, sad va face superare, sad cheltuéla locuitorilor,
unul ca acela dovedindu-se, nu numai ceea-ce va lud va plati indoit, ci Inca se va
si pedepsl, poruncim si dumné-vestra ispravnicilor Si cautati ad fit! cu privighere
de a nu ingfidul pe slujbasi a face urmiri mai mult paste aceste ponturi, eh yeti
fi respunclétori. Ci dupd aceste ponturi, poruncim ea si dumne-vestrd al le dati tot
ajutorul cel cuviincios, ea la o slujba ce este a Visteriei Domniei-Mele, i saam recall
gpd. 1813 Maid 20.
Cod. LXXV, fila 66.

(1) Carte de slujba ednlarului Dotnnese.

Zemle Vlahischoie. Dupd obiceiii s'a dat acesta carte a Domniei-Mele
carele pe anul acesta cu let 1813' a cumparat slujba cantarului Domnesc de aid'
din orasul Bucuresci, ca sa aibi a cauth acestd slujba si ad fie dator a tine cantar
drept, si alt nimeni ail nu aiba voe a tine cdntar sad a cantari marfa ce este de
vin4are, ci numal el, si de tot omul ce vor aduce ori-ce fel de marfa de vinclare
si ar aye sit cantdrescd, ad aibd a o cfintdri si a lila la suta de oca bani 15, iar nu
mai mult, numai sa aibi a se ferl, ca oil ce fel de marfa se va eintari, aft o &luta-
réscil eu cântar drept, iar nu ciintar mai mic, ea ad facd la vre-o parte nedreptate,
cd dovedindu-se se v a pedepsi, i saam receh gpd.-1813 Ianuarie 1.
Asemenea doué cart! s'ad fdcut, una pe 12 judete si alta pe Craiova si pe 5 judete
ot peste Olt.
(rod. LXXV, fila 26.

www.digibuc.ro
296 V. A. IIRECHIA

zninale ale tiganilor Domnesci, iarä de la data acésta marele CAmära*

r6mâne desärcinat de asemenea judecdff. (1)
Mângstirile (2), call in timpul ocupatiunti rusesci ail fost obligate, pre-
(1) Carte prin care se dfi eforia stringerii iratului §i a cerce testi pricinilor Ar-
mA§iel la dumné-lui vel CAmAra§ul.
Zemle Vlahiscoie. Cu tote cA birul tigan for Domnesci i ceIe-lalte orinduite dAil
ale lor din vechime, pAnii scum s'ail o bicinuit a se stringe de cfittA eel duprt vremi
dregélorI al ArmAqiei, dar flind-ca qi acest venit ca unul ce se adunii de la ace§ti
tiganl, earl sunt bun! §i drepri al Dom niei, se socotesce qi este al CAmArii Domnesci,
precum sunt §i huzmeturile, dupa cuviinta urmézA a fi legat pi acesta Impreund cu
cele-lalte la Camara gpd ; de aceea WA printeacestA Domnésca nestrti carte, intoc-
mind Domnia-Mea acestä cuviinciósä orinduelii, ridicAm de scum inainte ArmA§iel
stringerea acestui venit §i hotArim ad fie sub ingrijirea §i eforia celui dupA vremi
vel ClimAra§ §i stringendu-se la Camara gpd., de acolo A se deb. §i Luminitiei Sale
DtimneI analogon ce i se cuvine dintr'acest venit, dupà orinduela ce se urmA Oa
acum ; pi cAtrA acésta, flind-cA cel dupA vreml vel Arma§ pe liIngA stringerea acestui
venit al biruluI tiganilor Domnescl, cu care era InsArcinat, avek qi ingrijirea cerceta-
rilor pricinilor englimaticesci, ce se cautA la Departamentul criminalion de cAtrA ju-
decAtoril. acelui Depertament, de aceea pe lAngA eforia §i ingrijirea stringerii acestui
venit, cu care am InsArcinat de acum inainte pe cel dupi vremi vel CAmAra§, II in-
sArcinAm tot pe dumnéqui qi cu ingrijirea i eforia cercetAril englimaticescilor pri-
cini , ce se cautet la mai sus numitul Depertam ent, ca sA fie §i de acum Inainte
iarfi§1 unite amAndoué aceste eforii, i saam receh gpd. 1817 Iunie.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.
Cod. Lxxv, fila 182.
(2) /El loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vahischoie.
Cetindu-se inaintea Domniei-Mele acestä anaf orb. a dumné-lor velitilor boerl §i fA-
and §i noi chibzuire, n'am gAsit cu cuviintA a se Implinl condeiul remA§itelor ce
ni se aratA cA sunt asupra mfinAstirilor, in vreme ce menAstirile indestul ail fost
impovorate cu alte dArl de ajutere la ale tern trebuinte, ce s'ail intimplat, fArA nu-
mai cele de mai jos aretate trei condee : insA talerl 3.896 ce prisosesc din banii
proviantului asupra Mitropoliei i taleri 3.635 ce mai sunt asupra Mitropoliei din
eel ate taleri 5 Wall de la preoti i diaconl, poruncim dumi-tale vel Logofete de
Tera-de-sus, sd-I Implinesci de la prea osfintia sa pArintele Mitropolitul; a§ijderea §i
pentru eel de al treilea condefil de cite taleri 3 pAnA la taleri 8 de la preoci
i diaconi, pe suma ludelor 8.138, ce. s'ail gAsit in anul trecut, BA se facti. Domnescile
nóstre porunci cAtrA ispravnicii judetelor, ca prin protopopl stringendu-se de la
tagma preotescA, sA se trimiti aid la cancelaria Divanulul Domniei-Mele, ca §i aceI
ban!, ImpreunA cu suma banior mal sus aretatelor condee, sil se deA pitarului
Velcei, spre cea desAvirtlitA despAgubire a sa.-1816 Septembre 3.
(Pecetea gpd.). Vel Logofét.
Prea indliate Dómne,
DupA luminatA porunca MAriei Tale de la acestd jalbil a pitarului Velcei, am fAcut
chibzuire pentru taleri 49.431 parale 30, ce cu luminata hotAfirea MArieI Tale are BA

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 297

cum vklurtim, sä contribuésca cu sumo importante pentru provian-

tul rusesc, continua a fi invnuite cu cererea de rèmgeite. Totwil la
1816, Pomnitorul le scutesce pe cele ma multe de aceste re'ma§ite,

iett numitul pitar de la &Ate patru eparhiile èril, preop i mAngstiri din madSua
proviantului rusesc, i fiind-ca prea osfintia sa parintele Mitropolitul aratA, eh Intro_
polia a primit pentru acest proviant taleri 153.896, insä 75.491 din cisla manAstiri-
lor de taleri 96.000, i 37.055 din cisla preotilor i a diaconilor, hide 7.411 a cite patru
eparhiile, de lude po taleri 8 0 s'aii implinit numal po taleri 5 (iar cei-lalp 3 aratA
prea sfinpa sa, cA nu s'aii implinit) i 33.850 a primit de la pitarul Velcea din yin-
olarea de proviant 0 7.500 de la pitarul IoniA, iar dupd proviant, iar la Visterie
s'ad dat numai taleri 150.000 si prisosesc asupra Mitropoliei taleri 3.896, fArA a sd
Pné in sémti alte condee ce mai aratA prea sfintia sa; s'ad dat insA taleri 3216 pi-
rintelui Mitropolit Dositeid; fiind-ch acesti bani sunt dap din léfa ce avek a lua prea
osfintia sa de la Mitropolie, nu se cuvine a se scAdd din banii proviantului, ce ur-
mézti a fi dap din iraturile Mitropoliel i taleri 15.000 ce aratd pitarul Ionita logo-
fAtul Mitropoliei, cA s'ar fi plAtit dobAndA eke taleri 7 0 1/, si eke taleri 8 pe tuna'
la bath ce s'aii ridicat in galbeni mai nainte pAnA a se luà din eparhii, de s'ail dat
la Visterie, i taleri 8.000 ce aratA iar pitarul IonitA cA s'ad pAgubit de la cursul
galbenilor, nicl aceste doué condee nu se pn in sand de nu va incredinra pitarul
Ionith prin jurAmint evanghelicesc fatA flind i pitarul Velcea, cA sunt adevArate
aceste condee done' cum le aratA el, cum si taleri 17.000 capete i dobAndA ce arata
prea osfintia sa parintele Mitropolitul, cA i-a fost luat imprumut parintele proin
Mitropolit Ignatie, tot pentru acest proviant, i 1-a rAspuns in urnid Mitropolia,
iarA0 nu se pn in se-md cad ne-am pliroforisit, CA acel bani s'aii dat in vremea
rAsmiritil pentru altA eontributie, iar nu pentru proviant, ci gasim cu cale ea acei
taleri 3.896 ce prisosesc asupra Mitropoliel din banil proviantului, dupA cum arétAm
mai sus, sfi-1 rAspunclA prea sfinpa Fifa pArintele Mitropolitul, asijderea sl rAspuncla
prea sfinpa sa i alp taleri 3.636 ce se vAd ca alt rArnas asupra Mitropoliei din eel
cAte taleri 5 ce sal luat de la preoti i diaconi i, implinindu-se aceste douA con-
dee, ce fac taleri 7.531, de dumnS-lui vel LogofAtul de Téra-de-sus, ce din luminatA
porunca Maria Tale este orinduit mumbasir asupra acestei madele, si se deil pita-
rului Velcei, cdel cisla preoplor din banii provianttlui se vede pe lurle 7.411, iar la
cisla de ajutorul scifolei din trecutul an s'air gisit cA stint lude 8.138 £0. de aceea pri-
sosesc ace0i bani asupra Mitropoliei i deosebit de aceste doué condee sti fie lu
minatA porunca MAriei Tale cdtri dumnA-lor ispravnicii judetelor, ea prin protopopi
BA se implindscA i acea rAmAsita. de cite taleri 4 de la céta preotAscA I sad trimitA
drept aid la dumné-lui vel LogofAtul, ea sd-i delt pitarului Velcei, cum 0 taleri 20.509
ce arati iarAsi prea sfintia sa prin anaforii Mr% MAria Ta, ad stint rAmA0ta tot din
cisla proviantului la unele mfinAstiri. sA trimita dumné-lui vel LogofAtul Logofetiei de
Divan mumbasiri cu luminate poruncile MAriei Tale, ca stt-i implinéscti i ad se de A
ai dintr'aceia cap vor trebul ptintl a se implini banii pitarului Velcei, iar prisosind
ce-vasi se va face chibzuire, unde sti se deA acel prisos i vom arAtit Mdriel Tale prin
osebitd anafortt, iar hotArirea rAmitne la MAria Ta. 1816 Maid 17.
Radu Golescu Biv vel Ban, Barbu VAcArescu Vornic, Grigorie Filipescu Vel Vornic,
Teodor VAcArescu Vel Vornic, Mihalache Racovitk. Vel Logofét.

www.digibuc.ro
298 V. A. URECHIA.

MAnAstirile perd adese-ori §i vinAriciul, care se dA de cAtrA Cara-

gea, pentru intretinerea lazareturilor de ciumA. (1)
La 1813 Ianuarie, Caragea reinfiintozA apallul cartilor de joe, desti-
nAnd venitul lui pentru apanajul DOinneY, fiind-ca i se scacluse unele
venituri din ale vAmilor. (2)
(1) Publicatii la t6te judetele, ca milele de vinAriciii BA le trimica. la Cassa nazirilor
lazareturilor.
Dumné-vOstrà ispravnicilor ot sud .. . siintitAte. Pentru milele mAnfistiresci, dupil
hotarirea ce s'a ficut a se luà in tOmna trecutà pe gma Cassel spitalurilor si a IA-
zireturilor de nfiprasnica MA, si de cAtrA Domnia-Mea ati fost dumné-v6strA insiir-
cinati prin poruncile ce am dat, Ina de la trecuta lunA a lui Novembre in 16, ca banii
aceOia sA-I stringetl dumn6-vOstrA si cu catastih sA-I trimiteci la dumné-lor boeril
naziri al lAzAreturilor, fAcéndu-se exeresis de milele de vindriciii ce nu ail a se su-
Ora) precum cu indestulare se cuprinde inteaceeasi poruncA; scum dar cu mirare
ne fuse, cAnd am audit de la dumné-lor boeril naziri al Cassel spitalurilor, cA n'ati
trimis nici catastih, nici ban!, dupil care urmare a dumné-v6strA se adeà a vi se
face t3i. osAndA spre resplAtire la nebAgarea in sémA, dupA porunca ce vi s'a dat,
si vi s'a fost poruncit, ca in grabi sit trimiteti banii, si cad acum vi s'a trecut
cu vederea gresala si iatA de iznóvA ye poruncim strapic, ca cum mai fail de zii-
bavA s5. trimiteti banil milelor de vinAriciA cu catastih iscAlit, cAci ne urmand kii
acum, s'i viindu-ne insciintarea, CA iariisi n'ati urmat nici acestii de al doilea porunci,
sA sciti cu hotArire, cA yeti cAdé in urgia Domniel-Mele. 1814 Februarie 16.

(2) Apaltul cdrtilor de joc.

Fiind-cA din vinclarea vAmilor vre-o cate-va venituri scAdêndu-se se daii in ira-
turile LuminAtiei-Sale Domnitei, si pintr'acele iraturl ale Luminatiel Sale, unele re-
mAind atAt de mai inainte, cum si dupA vremi, cilt si scum tot in vindarea veni-
tului vAmilor, iar altele ridicAndu-se cu totul pentru obstescul bine .si folos, a rémas
LuminAtia Sa in desAvirsitA lipsA de acele drepte aderi iraturi ; dee! ca sA se fad'.
Oresi-care indestulare la aces lipsA, care s'a fAcut pentru obstescul bine, am hotarit
Domnia-Mea, cA vindarea crtrtilor de joc sä se dett prin apalt, si BA se vindA in Oa. téra
Domniei-Mele, adecA atit in politia Bucurescilor, cum 13*1 prin tote orasele i tirgurile
judetelor de pe afarA de la unul numal ce se va inciircA eu acAsti vindare, far acel
vindkor cump6rAnd huzmetul acestui apalt de la cochil-vechi cu pretul ce se va tocml,
sA aibA a face zapt OtA tréba apaltului, ar6tAndu-i-se crt de la o di hotilritA are sft
vindA cArti de joc numal el prin t6te locurile, precum s'a dis mai sus, si acei ban!
ce va vinde huzmetul sa fie irat al LuminAtiel Sale prea iubitel nOstre D6mne, in
locul celor ce s'ail aridicat din venitul vimilor si ca sil se intocméscA acest tertip, porun-
cim Domnia-Mea, cinstit si credincios boerule al Domniel-Mele biv Vel Vistiere loane
Moscu, ca indati ce vel priml acest Domnesc al Nostru pitac, numindu-te CassA al
acestui huzmet, ad fad cunoscutA hotarirea Domniei-Mele la eel ce vor area mus-
tern si BA vindA. acest huzmet al apaltului artilor de joc cu strigare de cochii-
vechl, sub ponturile ce mai jos se aratA:
1). CumpérAtorul peste cilia dile dupi vindarca huzmetului sa aibo. a incepe la
vindarea artilor de joc in politia Bucurescilor, iar tOtA Ora in curgere de 15 dile.

www.digibuc.ro
 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 299

Venitul oeritului de la ciobanil ardeleni continua a da ocasiuni la

multe reclamatiunl. In interesul acoperiril datoriei vechl a Or% acest
venit se mentine cu tOte reclamatiunile primite qi cu tOta greutatea
ce Intlmpina vama, care aye& obligatiunea sti vegheze, ca ciobanil sa
'nu se intOrca In Arad cu vite marl altele decat pe cari le-aii adus
la pascut in muntl. (1) De la vitele marl aduse pentru pascut in munti
2). Din cliva ce se va vinde huzmetub eumparatorul, impreund cu om orinduit din
partea Cassel, lei aibi a face catagrafie de tote cartile de joc ee se vor gag prin t6te
pravaliile din Bucuresci, asemenea catagrafie si fad ei pe la tote tirgurile 0 oraeele
de prin judetele de afarfi. prin marifetul dumné-lor ispravnicilor, dandu-se carp
DomnescI deschise de la Logofetia Divanului Domniei-Mele ei Impreuna cu catagrafia
ce se va face, atat aici in politie, eat ei pe dark pe care rid pue pecetea, ca di nu
alba voe a vinde carp de joe negutatorii ee le vor fi avênd, socotindu-se acOsta po-
prire din oliva ce se va face catagrafia.
3). Cumpèratorul huzmetului sä fie indatorat a lira asuprti-I cate carp se vor gag
in Ord, adeci atilt in politic% cat 0 pe afar* pe care s'it alba a le pl.-MI odor ce le vor
fi avOnd cu pretul ce se va gad '''. cu cale de catra ofinduitul cu Cassa boer al Dom-
niei-Mele, carele are a hotari acest pre t. dupd socotOla ce va face, gat al costului
cartilor de tad felurimea, cat 0 a interesurior, 0 tot acest boer are si hottirased
dupti chibzuirea ce va face 0 pretul eu care are di vincld cumperatorul apaltului
cartile iarti0 de tOta felurimea, facandu-1 socotSlfi, atat dupil pretul eumpOratóreI
celor de aid can't 0 celor ce va aduce din launtru, cum 0 de alte cheltuelI i in-
teresuri.
4). Cel ce se va dovedi, ert a indraznit sä vincla carp' din cliva ce se va publicul
vIn4area acestui apalt, sa. se faca controbont tOta felurimea etirtilor ei pentru eke
carp se va dovedl eft a vindut, sit plfitései apaltorului duzina cu pret indoit de
cel ce se va hotärl sa vintyi el, iar la Cassa apaltului sa plfitésca geremeh pentru
un duzin po taleri 50, EA acela sà se ei pedepsésca ca un nesupus hotdririi Dom-
niei-Mele.
6). Banff vinclarri ea aibi a-1 numOra eumpOratorul la Cassa apaltului in trei cae-
fluff, adedi la fiee-care Incepere de patru luni, socotindu-se acOsta din cliva ce 1 se
va vinde huzrnetul la cochil-vecki.
Cu aceste ponturi vinclandu-se huzmetul, poruncim, orinduitule boer al Domniel-
Mele, pe eel ce se va hotari de eumpOrator sa ni-1 fad cunoscut prin anafora In
scris, aratandu-ne 0 pretul cu care se va intocral vinclarea huzmetului, ca sti i se
deà ei cartes Domniei-Mele spre a fi seiut de apaltador la toff de obete, iar banii
luandu-I, sä aibi a-i da In socotOla Luminatiel Sale DOmnei, sub adeverinta de pri-
mire. 4813 Ianuarie 18.
Cod. IX, fila 30.
(1) 16 Ioan Gheorghe Caragea Voevod.
Vataee de la plaiul Prahovei cud. Prahova. Cinstita chesaro-craOsca aghentie prin
nota ne-a facut aratare, ea de la suditif chesaricesel ce acum, pe var.& es cu vite
marl din Ifiuntru la muntil Orli pentru 'Attune ei iar se Intore InapoI platind la
stapanil muntilor prin Invoire 'Apnea, le-al fi cerênd 0 tu osebit avaet cu nume

www.digibuc.ro
300 V. .A. IIRECHIA

nu se lua nici o taxä. Pentru ele se plätia numai proprietatil pd§u-

natul flupa invoéld.
de erbarit; ei fiind-ed in cartea de vita:0e ce ti se di nu se cuprinde a lui de la
acest fel de vite vre-un erbirit, precum nici vamesilor in ponturile vfimilor iarisi
nu se cuprinde o orinduéld ea acésta si datorie al a ingrij1 forte tare, ea numal cu
vitele acelea ce ail esit din läuntru la pásune sA se intOrci, iar si nu amestece allele
de aid din tOrA, cid acelea nu aunt slobode a esi. nici Inteun chip din téri, ci dar
IP poruncim ca de la acest fel de vite mari ce yin numai pentru pAsune, earl mint
adeferate ale suditilor, nu numal sa nu indriznesci a cere ceva, ci si IA Insciintezi
Domniei-Mele cu ce cuvint al ficut acésti cerere, acésta IP poruncim. 1814 Iunie 13.
Cod. LXXIV, lila 127.

11) loan Gkeorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Dumné-ta Vel Vistiere, de vreme ce jiluitoril acestia au dovedit, ei ail plitit bir
intre strdini in diastimi de 2 ant, dupil pliroforia ce ne de printeacéstd anafora,
poruncim, ci de nu voesc a mai plAti. bir si. de acum inainte, si se ridice cu vitele
lor de aid a trece in Tera-Nemtesca. 1818 Martie 18.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXXIX, pag. 297.

Prea .tnd Ifate Dchnne,

Dupa luminati porunca. Miriei Tale ce ni se da la nota cinstitei Aghentii pentrif
Ioan Secal i Stoica Iartesi de la Bran si Joan Gherman de la Fisarasl, pentru carl
arati cd ar fi esit cu obicinuite reghi si pasaporturi la oile lor ce le ail in judetul
Buz'Oului, si cum ca in phmintul acesta nici o namestie nu au, iar zapciul strainilor
de la acel judet le-ar fi luat taleri 100 de la fies-care asupra &drilla se aduce Ora
pentru acéstA pricind, ficAnd cercetare. mai Maul mi- a atétat, ci. el se aflii numal
cu die aid si eel din sus dol insi fdand pe top ai lui, iar, nevasta 11 este MIA-
untru la Bran, si cum ci doi ani plAtesce bir la strAini, pentru care mi s'ail aritat
si fivaseIe zapciului de le-am viclut, arAtind si samesul de straini carele a venit
inaintea mea trimis de dumné-lui Stolnicul Iacovache, intimplindu-se a fi bolnav,
cum eh sunt asezap in catastihul strAinilor de dot ant, apoi 1-am Intrebat and s'a
sciut crt este sudit 0. numai cu oile se aflã aid, cum de s'a suferit de a plAtit de
rind dol ant dajdie intre strilni si nu a mere sh arate cinstitei Aghentil, rispunse
cd nefiind statornic aid ci cilitor, nand inlAuntrtt la casa lui, cAnd aid, dInsil vede
numai oile, nu ail avut vreme sd vie pin& aid si. se arate, si asa plAtiail Omenii lui,
nesocotind ci. o si 1 se eéri pentru vreme, din care se cunósce ed a fost cu pri-
mirea lor, 1-am cerut reghille ca sd le véd, si mi-a arAtat o reghie din Yet 1817 a
nepotu-sOil, iar a lui clise CA o are la oi si de cercetarea ce am Pant nu lipsil
(a aria) InAltimii Tale. 1818 Martie 12.
Vel Vistier.
(A se vedi restul actelor In Tom. X, partea II din Istoria Romdnilor de V.
A. Urechia).

www.digibuc.ro
 r ,

Analele Academia -Romane. L. B.

Tom.. IX. - Desbaterile Academiei in 1886-87 5.-
, IX.-
, Memoriile Sectiunii istorice:. . . . . . 3.- ,.1. t
. . .

. pece Main. Memoriti presentat Academiei, de D. A. Sturdza . . -.30

Biserica din Perhauti in Bucovina, de S. Fl. Marian . . . -.20 .

Séma visteriel Moldovel din 1818, de V. A. Urechid . . . . 20 . ..,

0 statiStice a Teril-Romanesci,.din 1820. Comunicare de V. A.
Urechia . . . . . . . .
Inscriptiuni dupe. manuscrise. Comuniceri si note de V. A. Urechid.
.. . . 20
30
.

. --
-
, Generalul Pavel Kisseleff in Moldova si Tera-Romenésca, 1829--
1834, dupd documente rusesci, de A. Papadopol-Calimach.
,
........ . ......
7
,
a Notite despre slobodii, de V. A. Urechid . . . . 40 . . . . .

. IX. -- Memoriile Sectiunii sciintifice ; 1,50 . . .

, X.- Desbaterile AcAdemiei. in 1887-88 . , . 4.-

, X. -Memoriile.Sectiunii istorice: . . . . . . ..... 4
.
Didachiile sail predicele Mitropolitului Antim Ivirénul, tomul II.-
6.- . a

. ........ -7..40
r

--_. Studiii de Episcopul Melchisedec . / . .

Studii asupra legei celor XII tabule, de Ioan Kalinderu -.60 . . .

. De la Tobolsk pane in China. Note de caletorie de Spätarul Ni-

, comae Milescu -1675. Traduse dupa un text grecesc de G. Sion. 1.- --
, Archimandritul Vartolom eft). Mezerénul (1720-1780). Notita bio-
grafica si bibliografica de. V. A. Urechid . . . t. . . .. . . --.60
' Sigiliul tirgului Petrei drill. Némtu). Notita istoria de V. A. Urechid -.30
Pe file de ceaslov. Note istorice de V. A. Urechid .
Doeument referitor la limba romenésce. Comunicare de V. A.
. . 20 . - Y

.
Urechict (Cu stampa heliograficä.) .

Documente dintre 1769-1800. Comuniceri de V. A. Urechid. . . -.40

. ..... .
Documente relative la anil 1800-1831. (I-a Serie). Comnicatiune
de V. A. Urechia . . .
Moratorium. Comunicatiune de V. A. Urechid .....
40 ....... - 20
. ...... .
. . .
Autografele lui Varlaam Mitropolitul. Comunicatiune,!. de V. A.
Urechid. (Cu stampa heliografica.) . . . . -.50
Istbria evenimentelor din Orient, cu referinte la Principatele Mol-
dova si Valachia, din anii 1769 -1774, scrisil de biv Vel Stoln. Du-
. .
1782 de V. A. Urechid .
Indiee alfabetie al cuprinsului volumelor XI din seria I si I.---X din Seria II
din Analele Academia Romdne pent. 1878-1888'
1,50

2.-
.....
mitrache si editata dupe copia lui Nicolae Pitesteanul din anul
.

\
Tom. XI, Desbaterile Academiei in 1888 -89
. XI.- Memoriile Sectiunii, istorice: . .. ...
Cate-va manuscripte slavo-rornene din Biblioteca Imperial& de la
3.
2.- . . . ......
Yiena, de loan Bogdan ,
Cinci documente istorice slavo-rom'ane din Archive Curtii .Impe-
50 -
riale de la Viena, de Ioan Bogdan . . . . . 1.-
1 .
. . .
Diploma birledéne din 1131 si Principatul Birladului. 0 incer-
. .

care de criticd diplomatice slavo-romand, de loan Bogdan . . -.60

.

- .

--
Biserica din cétatea Némtu si documente relative la Vasile Lupu
.
.
si Dómua Ruxandra de V. A. Urechid.
5.-
XI. - Memoriile Sectiunii sciintifice .
>,

. XII. Desbaterile Academiel in 1889-90 . 3.- ..... . . . ' .

. X/1. - Memoriile Sectiunii literare

....`. -
XII. Memoriile Sectiunii, istorice: . . -._. .
.

.
Biserica ortodoxé in lupin cu PrOtestantismul, in special cu Cal-
. 2.50
12.- . ..... .
. vinismul, in vécul XVII-lea si cele done' simide din Mol dova
,. contra Calvinilor, de Episeopul Melchisedec ...... . . 1,20 '''
Memorift asupra periódel din Istoria Romfmilor de la 1774-1786
.., . ,9, - insotit de documente cu totul inedite, de V. A. Urechid . . . 11.-
Tom. XII.- Memoriile Sectiunii sciintifice . -.40 .

X/1/. Desbaterile Academiel in 1890-91 4.-

. X/V.- Desbaterile Academiel in 1891 -92 2,50
_ . .-. XIV.- Memoriile Sectiitnii, literare 4.-
X1V.-Mernoriile Sectiunii sciintifice
,-
,z
%.

,
XV. - Desbaterile Acaderniei in 1892 -93
XV. - Memoriile Sectiunii literare .
3,50
4,50
1,50
.XV, - Memoriile .Sectiunii istorice . . .
- . .. . 8.-
DocuMente inedite din domnia lui Alexandru Constantin Moruzi,
.00 .

1793-1796. Memoriii de V. A. Urechid . . . . 8 -

,4
-
.
. e -

www.digibuc.ro '
 Analele Academia &mane. , L. B.
: Tom. XVI. Desbaterile Academiel in 1893-94 : , 4,50
, XVI. Memoriile Seefiunii istorice: . . . . . . . . . . . . . . 3,50
Codex Bandinus. Memoriii asupra scrieril lui Bandinus de la 1646, .
urrnat de text, insotit de acte si documente, de V. A. Urechid. 3,50
n

,
XVI. Mernoriile Secfiunii sciinfifice.
XVII. Desbaterile Academiei in 1894 95
1.
7. ,
. XVILMemoriile Seefiunii istorice: . . . . . . .
Sofia Paleolog, nepóta Imperatului Constantin XII Paleolog, §i
. . . . . 2.
, - Domnita Olena, fiica Domnului Moldovel tefan-cel-Mare, 1472
1509, de A. Papadopol-Calimach
Vilegiatura si repdintele de yard la Romani, de I. Kalinderu .
. ..... . ..... 1,60
.50
Un noir document de la Constantin Cantemir-Voda, Iasi, anul
_ 7197 (1689). Comunicatiune de V. A. Urechid . . . . 20
5.
. . .

- , XVIII. Desbaterile Academiei in 1895-96

, XVIII. Memoriile Secfiunii: literare 1,50
. XVIII. Menzoriile Seething istorice: . . . . . . . . . . . 1,50
.
.

Contributiuni la Istoria Munteniel din a doua jumatate a seco-

lului XVI-lea, de N. Iorga , 1.
Cestiunea Arilor, de Gr. C. Bufureanu. . . . . . . . . .25
Un episod din istoria tipografiei in Romania, de A. Papadopol-
Calimach --- .20
. XVIII.Memoriile Secfiunii sciinfifice 1,60
» XIX. Desbaterile Academiel in 1896 97 4,50
., » XIX. Memoriile Secfiunii istorice . . . . . 3.
r
Domnia lui Joan caragea. Biserica romand, de V. A. Urechid.
August si literatii, de I. Kalinderu . . .
Pretendenti domnesci in secolul al XVI-lea, de N. Iorga . . . .
- . .......... .35
1,60

1.
,
»,
,
XX
XX.
XX
Desbaterile Academiel in 1897 98
Memoriile Secfiunii. literare . . . .
Memoriile Sectiunii, istorice
. . . ......... . 4,50
3,50
5.
a

, ...... r
Domnia lui loan Caragea, 1812-1818 Biserica Scólele Cul-
tura publicd, de V A. Urechid . . . . . .
Primul proiect de Constitutiune a Moldovel din 1822, de A. D.
. ....... 1,20

Xenopol . . . . . . . . . -:-.60
Bucurescil pand la 1500, de G. I. Ionnescu-Gion. . . . . . 30
Manuscripte din biblioteci straine relative la Istoria Romfinilor.
;- (IntAiul memoria). De N. lorga. .60
-.. Literatii oposanti sub Cesari, de _loan Kalinderu . . .30
Justitia sub Joan Caragea, de V. A. Urechid . . . . . . . . . . 1,60
Documente noire, in mare parte romanesci, relative la Petru ,$chiopul
,
_
§i Michaiii-Vitézul,. de N. Iorga
XX. Memoriile Secfiunii sciinfifice ,
1.
1,20
, XXI. Desbaterile Academiel in 1898-99. 5.
. XXI. Memoriile Seefiunii istorice . . . . . . . . . 6,50
Manuscripte din biblioteci straine relative la Istoria Romanilor. ,
(Al doilea memoria). De N. Iorga . . . . . . . . . . 1
Socotelile Brasovului si scrisori romfinesci cdtre Sfat in secolul al
. . . XVII-lea, de N. Iorga 1,60
Socotelile Sibiiului, de N. Iorga . . . . . . . . . .30
Cronicele muntene. intaiul memoriii. Cronicele din secolul al
XVII-lea, de N. Iorga 1 60 '
D. Xenopol ..... .
Expunere pe scurt a principiilor fundamentale ale istoriel, de A.
. .
Edilitatea sub domnia lui Caragea de V. A. Urechid . . .
. .15
1,60
D

D
XXII.Desbaterile Academiel in 1899-1900.
XXILAfemoriile Secfiunii Istorice . . . . . . . . . . . . .
.

.
6.
3.
Romanii si Maghiaril inaintea istoriel de A. D. Xenopol . . . .25
,--. Portretul lui Miron Costin, de S. Fl.Marian . .50
Portul barbel §i perului la Romani, de loan Kalinderu . . . . .60
pece Maiii. Cuvintare, de D. A. Sturdza . . . .60
. I
Din Domnia lui Ioan Caragea, 1812-1818, de V. A. Urechid.. . 1,60

www.digibuc.ro
,