ISTORIA ROMANILOR

TOMUL X.
PARTEA B

www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR
CURS EXCUT LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESN

DUPE DOCUMENTE INEDITE

DE

V. A. URECHIÄ
PROFESOR DE 1STORIA ROMANILOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESCL MEMBRU ACA-
DEMIE1 ROMANE, MEAIBRU CORESPONDINTE AL ACADEMIEI SPAN1OLE, AL SOCIETATEI ECO-
NOMICO-MATRITENSE, AL INSTITUTULTJI ETNOGRAFIC DIN PARIS, AL SOCIETATILOR GEO-
GRAFICE ROMANA H1 ITALIANA, AL SOCIETATEI ACADEMICE INDO-CHINEZE, MEMBRU
FONDATOR AL ATENEULDI ROMAN, PREHEDINTELE GRUPULUI ROMAS AL CONFE-
RINTEI INTERPARLAMENTARE, PREHEDINTELE MANTENANTEI FELIBRIGIULUI LA-
TIN, AL SOCIETA.TEI SCIINTIFICE HI LITERARE DIN ALA1S (GARD), MEMBRU
ONORAR AL SOCIETITEI HERALD10E FRANCESE §I AL INSTITUTULU1 ARAL-
DICO-ITALIANO, MEMBRU AL SOCIETATEI DE STUDII JAPONEZO-CHINEZE,
LALTREAT AL FACULTATEI DE L1TERE BRITISH ATHENAEUM, PREHEDINTE
AL COMISIUNEI MONUMENTELOR ISTORICE, PRE§EDINTE AL SOCIE-
TATE' DE CULTURA MACEDO-ROMINE, MEMBRU AL SOCIETATEI
SCIINTIFICO LITERABE DIN 'AH; MEMBRU CORESPONDENT AL
1NSTITUTULUI PORTUGEZ DIN COIMBRE §I AL ALTOR CON-
GRESE ISTORICE HI LITERARE.

TOMUL X. PARTEA B

BUCURESCI
INSTIT. DE ARTE GRAFICE CAROL GÖBL" S-sor ION ST. RASIDESCU
16. STRADA DÒMNEI. 16
1902.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROVIANILOR
TOMUL X PARTEA B

Cap. I.
Numirea noilor Domni. Cronologie. Mare emotiune In Principate. Partidele poli-
tice in ele. Curentul francofil in crescere. Caragea este el candidat al Franciel ? ScirI
false in Bucuresci i érd. Consulii streini. De Gentz.

Am arètat care este exacta data, la care incepe domnia formalal §i

cea de fapt a luí. Ioan G. Caragea. (1)
Completam informatiunile relative, deja aduse in studiul nostru
despre biserica. §i justitie, i cu alte notite. La 19 Septembre (ded la
7 Septembre stilul nostru) se serie din Bucuresd catre Gazeta de
Francfort» :
aUn teitar sosit aja ieri (18 Septembre) a adus scirea al& de importantei pentru
grite n6stre, a numirii Domnilor destinati a le guvernet. Princip ele Calimach a
fost nu7nit Domn al Moldovei i Principele I. Caragea (Karodschia!) Domn al
Valachiei Aceste numiri aü pro dus o mare sensatiune printre locuitorii
din Principatele n6stre, cari sunt alipiri (attachés) de Muscali.» (2)

Pag. 5 din T. X partea A

Vedl Moniteur Universel. No. 288, Mercredi, 14 Octobre 1812.
V. A. Urechid.Tom. X Partea B.Istoria Romdnilor.

www.dacoromanica.ro
2 V. A. IIRECHIÀ

Representantul PrusieT von Werther scria §i el catra Regele sétl,

din Bucurescl, In 5 Septembre 1812.
Domnul de la Tour-Maubourg a§tépta la BucurescIde unde era
gata sa plece,pe Caragea, qui a passé le Danube et qui arrivera
demain dans les environs de Bucarest, où il fera une quarantaine
de quelques fours.»
Va A. died la finele lui Novembre 1812 (stilul nostru) este data
sosiriI la VacarescY a lui Caragea. Dec1 tocmaI la 24 Novembrel Patru
cjile apoi Caragea dà pitacul cdtre sp.-Mar, ce am adus maI sus. (1)
Nu mal staruesc asupra cestiunil datel inceperiI Domniel; deja elu-
cidata.
Mé intreb numaI: ce voesce s'a Inteléga jurnalul german prin vor-
hele .aceste 22,U712i7i (ale noilor Domni) aft' pro dus o mare sensafiune
printre locuitorii din Principate.., cari: sunt de Museali?
Care a fost caracterul acesteI mari sensafiuni?
De ce numal locuitoril alipitl de Ru§1 aü primit acea sensatiune?
Cu numaI noué jile Inainte de á publich scirea de mal sus, acela§I
jurnal german publica o alta corespondenta (de la SucurescT, 10 Sep-
tembre), prin care se spunea lumiI culte europene, ca cea mai mare
tristele dornnesce Iii férile n6stre. E adevérat ca; cea mai" mare parte
din Impele rusesci" le-a abandonat ; dar Divanul 72U este ma, pufin
insdrcinat de a greibi plata contribufiunilor arierate panci la finele
acestei Zuni, ceea-ce este afacere f6rte anevoi6sd in o férd seirdcild
prin o ocupafiune de 5 ani, nu mai. scim 220i insine: ocupapune de
amid ozi de inimici? Masi multi; din boerii cei mai" bogafi aban-
dond férile n6stre ca sd se ducd sd se aseze in statele Austriace.
Trani cel mai des ne ascunde ined forma Viii6re a guvernului nostru.
Se pretinde ca; Sultanul a oprit, cu cea mai »zare severitate, ori-ce
candidare la locul de Hospodar, de Ore-ce M. S. trebue fi faut
dejd in secret alegerea acestora). (2)
Va sa icä scirea numirii lul Caragea produce sensatiunea cea mare,
pentru ca face sa Inceteze incertitudinea despre viitérea sérte a 0-
rilor romane, despre forma viitorului lor guvern. Acésta numire de
Dolma, dupd ce atata timp MuscaliI asigurasera pe partisaniI lor din
Principate, cd Incorporarea lor la Rusia este lucru hotarit In mintea
§i In sfatul Impératulul Alexandru I, de sigur ca a produs o sen-

Veli la pag. 6 din studiul meii despre aiserica românà . Vegri tom. X din 41s-
toria Românilor partea A. pag. 6.
Reprodusä in Moniteur Universel. No. 283, Vendredi, 9 Oetobre 1812.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 3

saliune mare, maY ales in mintea acelora, carY erati partisanY at

Rusiet
Pe cht ace*tia null puteati explich nereu*irea politica rusescI, lucru
de care se intristati, pe atata insd se bucurati *i era"' *i el' cuprin*I
de sensatiune mare, aca Romhnl, carY orI cat de redus numérul
lor nu iubiati pe muscall.
Cum-cd erail de ace*tI Romani In térile nóstre, nu incape indoiall
Latour-Maubourg, treand, In Novembre 1812, prin BucurescI, in In-
tórcerea sa de la Constantinopole spre Francia, a gdsit destuI boerI
In Bucuresel cu antipatie pentru Ru*1 *i cu simpatie pentru Francia
Evident cd 'hare col din urmd se aflail maY ales boeril, earl fuseserd.
persecutati de regimul musedlesc. (1)
Si pe lhngä boeril prigoniti de MuscalY, earl' acum se bucurail de
noua stare de lucrurf, maI erati *i de aca earl inteleseserä, la BucurescI
*i la Ia*T, cd de*ertarea Principatelor de ostirl rusescI *i. maI ales
numirea de Domni nol, nu puteà insemnà tocmaI o isbAndA a politica
rusesci, ci mai mult erà un e*ec al eT.
Iacd de ce *i marea sensatiune intre boeril compromi*I prea mult
In leggturile lor cu MuscaliI. UniI din ace*tia se *i ridicd din térd cu
t6te ale lor *i trec In Rusia, impreund cu o*tirile muscalescI. Si iacd.
de ce, din contrd, boeril cdlutt in disgratia Muscalilor se intorc din
exilurile lor, pe datd ce sosesce In BucurescI noul Domnitor.
De sigur cd, In asemenea conditiuni, curentul galofil orI anti-rusesc
este in crescere, dupä. ce Napoleon dd, la 14 Septembre, bdtaia de la
Smolensk, *i ales dupd ce la 20 Novembre arde Moscova *i bate la 29 ,
Novembre pe Cutuzof la Crasnoi.
Este locul sd ne intrebdm dad. Caragea erh ales de P6rta Otomand
ca un candidat agradat de Francia ?
Fdptuirile anterióre ale luI Caragea nu erati tocmaI de naturä. a-1 re-
comandà simpatia Francia. Dacd Andréossy din Constantinopole nu
avusese ocasiunea a se ldudà cu purtarea luI loan Caragea, nu maI
putin de isbutea sä ieà tronul vre-un, Moruzi, se dedeh prin acésta o
loviturd neindoiósd politiceI francese §i erà un testimoniti *i maI nein-
dojos al triumfulul celeI rusesci. Cunoscutul consul engles din Bucu-

(I) Lgour-Maubourg urmdrià la Bucurescl, In Novembre 1812, scopul de mdnager

des relations et sa Cour avec les Grecs de C-nople qui se trouvent ici (Bucarest) et
avec ceux des boyars valaques qui ont 86 persécutés par les Russes. (Iorga, Acte fi
Fragm., pag. 491).

www.dacoromanica.ro
4 V. A. IIRECHIÀ

resol explica alegerea luT Caragea si a WI Calimach prin cumpèrarea

tronuluT pe haul (4.000.000 lel !).
Europa erà prea atenta la cele ce aveati sa se petréca In nordul
WI, la ciocnirile gróznice dintre armatele franco-rusesd, pentru ca sä
se fi interesat mult de evenimentele de la Dunare. Totusi 6menil de
stat austriacT si maT ales francesI aveati ochiT atintitT Inteacóce. Acésta
ne explica satisfactiunea cu care, desl Caragea nu erà pronuntat amic
niel al AustrieT, nicT al FrancieT, se priml, la Viena ca si la Paris, scirea
ca. Pórta I-a numit pe el si pe Calimach Domnil Principatelor. Guyer-
nul frances se grabl sa serie WI Ledoulx, fostul consul al &at la Bu-
curescI, sil-s1 reiä. postul. Ministrul Maret serie lul Ledoulx, in 18 Oc-
tobre 1812: doresc sh" te ducT pe cdt maT grabnic posibil (la
BucurescI). Este important de a se observä primele demersurl ale noueT
administratiunl (a luT Caragea) si de a se sel exact tot ce se va face
relativ la demarcatiunea nouelor hotare. Convine asemenea a se cu-
nósce mijlócele de influenfd ce Rusia va fi cautat negresit sail me-
nageze asupra locuitorilor t'érilor acestora, cum si dispositiunile acestora
cu privire la acésta putere
Ledoulx plécd imediat la postal ski si In 29 Ianuarie 1813 póte
dejà trimite luT Maret o prima nota.
La Paris nu era cum se vede prea mare domirire asupra simti-
mintelor luT Caragea. De aceea Ledoulx este trimis grabnic la postul
sai din BucurescI, sä studieze maT de aprópe pre noul Domnitor. Le-
doulx abia. sosit, In Ianuarie 1813, la BucurescI, cäutà sail deà séma
despre cugetele luT Caragea, dupä insarcinarea primità de la mi-
nistrul ski Maret. In nota sa de la 29 Ianuarie declara, ca 'Inca nu
p6te sa-sT formuleze opiniune prea exacta despre Caragea, dar ca,
din ate afla, e dator sd créda, ca. Domnitorul Muntean este impartial,
cà nu s'a dat cu nicT o partidä, ca menagéza pre totT, cd se silesce a
nu se strich cu Rusil si a nu indispune In contra sa pre FrancesT. Ade-
v'ératele intentiunT ale luT Caragea vor fi cunoscute numaT dupd des-
chidere,a campaniel proxime. Ledoulx judecà definitiv pre Caragea,
cand dice, ca despre orT-ce fanariot, ca.: cdinsul va fi ori.-ce ii vor
eere imprejurdrile sd fie. 0 lung. maT tärcjiii, Ledoulx stärue pe länga.
Maret sa.-I. trimitä o scris6re pentru Caragea, recomandanduI calduros
pre boerul Filip Linche, om care nutresce simtiminte francese si care,
de 1-ar lua Caragea In vre-o slujba, o sa servésca minunat politica
francesa, tinênd pe Ledoulx In curent de t6te faptuirile luT Caragea.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM.ÂNILOR 5

Vodä nu-1 numesce, cà se teme sä nu supere pre Muscall, pre consulul

rusesc , care . este 'de o insolentii f d rd exemplu., (1)
Se vede deci, cä niel Francia nu crede cä. p6te A compteze pe
Caragea.
Cea maT neindoi6sd explicatiune ce RomâniT isT deterà din faptul
numiril luT Ion Caragea fu insä, ca nu prevalase la P6rtä, prin acéstä
numire, politica ruséscd.
De aceea mare sensatiune la BucurescI si IasT in ambele tabere
boerescT si in cea rusésed si in cea mid., dar spornicä, anti-ruséseä, ta-
bdrà care suntem dispusl a o numl nafionald ad' nationall erati, desi
,

nu purtati acest nume aceT earl nu le erà inimef lor plAcut sä fie in-
corporatà patria lor la Imperiul rusesc.
Emotiunea vie din téra, din ambele tabere, cäutati sefiT muscalT, earl
incd se mal anat.' in Bucuresd si IasT, sä o potoléscd prin réspändirea
de sciri false cjilnice. 'Evident cd si ceT cu darurl anti-muscälescI si
eel alipiti de politica ruséscA ciuliail urechile sä afle scrierT, noutäti
despre operatiunile militare de la nordul Europa. (2) Ca sä" intretinä
simpatiT pentru Rusia in Principate, Jaltuchin r'éinas in Bucuresci cu
putine trupe &del' dupà tractatul de la 1812, Rusia nu aveä sä

Vedi ce dice Wilkinson (pag. 107-108).

Ledoulx serie lul Maret, din Bucuresci, in 29 Ianuarie 1813:
Sans pouvoir donner encore à V. E. une opinion bien exacte des sentiments du
P-ce Caradgea, je dois croire, d'après tout ce que j'entends dire ici qu'il n'a épousé
aucun parti ; gu'il ménage tout, gu'il cherche et ne pas brouiller avec les Princes et
el ne pas indisposer contre lui la France. Les véritables intentions ne seront bien
connues, ses opinions ne se prononceront qu'après l'ouverture de la campagne
prochaine. En un mot ce prince n'a pas, je crois, de caractère Mui ; il sera tout
ce que les circonstances exigeront.»
Ledoulx et Maret, Bucarest, 25 Février 1813:
Le P-ce Caradgea d'un caractère très-faible ne l'emploie pas, de crainte, je crois, de
donner de l'ombrage au Consul de Russie, qui est, comme j'ai eu l'honneur de le mar-
quer it V. E. d'une insolence sans exemple. Il serait très utile que M. Linche rentre
dans les affaires ici: je réponds que par lui je saurai tout ce qui se passe A cette
Cour Grecque. V. E. pourrait done m'envoyer pour le P-ce une lettre de recom. en fa-
veur de Mr. Linche, qui produirait infailliblement l'effet que nous devons en attendre.
Une fois ce boyard réinstallé dans les affaires, il récroirait grandement récompensé
de ses services passés et engagé a rendre de plus grands servites encore. Cette
lettre de recom, nous assurerait ici, parmi les boyards, un homme entièrement (16-
'you'd ii nos intérêts. M. Linche méxite sous tons les rapports que V. E. daigne s'in-
téresser à lui.
Vedi Moniteur Universel de la 9 Octobre 1822.

www.dacoromanica.ro
6 V. A. U11E011141

evacueze deplin Principatele decal la 14 Octobre inunda tërile ro-

mane de buletine de victoril inchipuite repurtate de Rust asupra &tel.
WI Napoleon. (1)
Totusi strabAteail in Bueuresci si Iaì i noutati mai oneste despre
isbandile Francesilor. De óre-ce inca la 19 Septembre l'administra-
tion du pays est presque entièrement entre les mains des Autorités
nationales» (2), nu era posibil luí Jaltuchin sa impedice strabaterea
In téra si de sciri opuse vederilor Rusiei. O corespondentil adresata
din Buda, cu data de 1 Octobre 1812, lice cä cles nouvelles victoires
des Francais en Russie font beaucoup de sensation dans la Moldavie
et la V alachie». (3)
Si guvernul de la Viena avea ochii atintitT spre Bucuresel si
Austria era' representatä la Bucuresci prin agentul séü Fleischhackel.
Nu tardiil insa so vor stabill relatiuni mai apropiate intro Caragea
guvernul Austriac, prin faptul cii Domnitorul Muntean va capatà de
corespondent politic secret al ski pe Cavalerul Frederic de Grentz.
Ministrul Meternich invoesce acestuia sä devinä corespondentul Dom-
nitoruluI Caragea, (4) dupá ce un moment era vorba ca acel corespon-
dent sii fie comitele Hardenberg, ministru de Hanovra la Viena, sail
consilierul de legatiune Prusiand Piquot. Alegerea luI Meternich pro-
yard in 27 Decembre 1812 si in aceeasi di el scrise Domnitorului
Mantean prima sa corespondentä. Consulul Fleischhackel stabill into-

(1) N. 282 de Jot 3 Octobre 1812.

Bucarest, 7 Sept.
Le grand vizir après sa &position a été exilé a Brussa. Son successeur est parti
pour se rendre a Sarnia.
Gheslib Efendi et le Drogman de la Porte Moruzi sont toujours ici (Bucarest).
Il arrive tous les jours à Bucarest des bulletins qui donnent des nouvelles
des vietoires qu'on dit remportées par la Russie. On les distribue avec profusion
pour les soldatc qui sont encore ici. Les lettres particulières de la Russie sont tout
a fait en contradiction avec ces bulletins et tout annonce que l'Empereur des Fran-
çais s'avance vers Moscou.
Notre pays est au reste dans la plus triste situation. Plusieurs des riches bo-
yards quittent nos provinces pour s'établir en Autriche. (Observateur Autrichien)
Moniteur Universel du 14 Octobre 1812. No. 288, dupà Gazette de Francfort.
Moniteur Universel du 16 Octobre 1812.
Dupà Challemel-Lacour (Revue des deux mondes. 1868 luna Iunie I, pag. 6351
de Gentz nu a refusat a pun-a, ceva mal târJi, titlul oficial de agent diplomatic
al Principelui Valachiei.»

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 7

legerea definitivd cat privid emolumentele, ce Domnitorul oferia luT

de Gentz.
Importanta lui de Gentz din respectul politicei austriaco la Cons-
tantinopole este mare. Gratie relatiunilor secrete dintre de Gentz cu
Caragea, Austria nu va intarcjià de a avé ela main haute», atat la
Bucuresci, cat si la Constantinopole, undo, prin Caragea, Meternieh va
face sd sträbatd acele sein i veden, earl puteail sd-T fie dinsei pro-
fitabile. (1)
Anglia nu putea nici dinsa perde din vedere importanta politicd a
curtilor Române, cu tót atentiunea.ineordatä a EuropeT spre altd parte.
Ea numl in 1813 de consul al séit pe IV. WitIcinson. Acesta va aduce
la Bucuresci veden i contrare vederilor luT Fleischhackel §i color ale
luT Ledoulx. Pe cand acestl din urmd calla sd indepArteze pe Romani
de la Muscall, Wilkinson devine partisanul impfirtiril Principatelor
intre Rusia si Austria, tocmai pe motivulrisum teneatis c'ä este in
interesul Europa sd. hnpedice extensiunea RusieT i cA numal ast-fel
s'ar puté impedeca mai departe mergerea Rusiei spre Constantinopole.
Rusia, dupd. esirea definitivd a lui Jaltuchin din Principate, va fi si
dinsa.representatd la Bucuresci prin consulul Kiriko. Dupd catastrofa
Francesilor in Rusia, acesti consulT i cei din Iasi vor deveni de o
insolenta si de o incomoditate gréznicd pentru guvernele nationale
din Principate.
Mena capetelor Moruzescilor, partisanii neindoiosi al Rusiei, pu-
seso deocamdatd multd apd in vinul consulilor rusesci din Principate.
Francia nu véduse cu ochT buni raptul BasarabieT, rapt datorit de
Rusia Moruzescilor. De aceea o vedem interesandu-se de aprépe de
negociatiunile ulteriére agitate intro Pértd si Rusia, ca referintd la
delimitarea BasarabieT. Francia doria ca Pérta sd acorde RusieT cat
mai micd portiune de pilmint.
Acelasi lucru desl maT platonic Il dorid. si Austria.
Tocmai pentru a urrndri asemenea afaceri Napoleon grAbise sA tri-
mild la Constantinopole pe energicul Andréossy. La 13 August 1812,
acesta fu primit in audientä solemn/ de cdtre Sultan. (2)
Alegerea de Pértd a luT Caragea i Calimachi, intimplatd, cum vé-
durdm, in August, dui)/ sosirea lui Andréossy, a trebuit, ori-cat de se-

(I) VeTi despre Fr. de Gentz articolul publicat de P. Challemel-Lacour, intitulat

Diplomates et publicistes de PAllemagne, in Revue des deux Mondes de la 1 Iunie
1868, pag. 620. Idem, Albert Sorel, in aceeasi revistà, de la 15 Decembre 1876.
(2) MoniteurUniversel. No 261, din 17 Septernbre 1812.

www.dacoromanica.ro
8 V. A. URECHIÀ

cretd säi so tinut, sd nu fi fost fArà de scirea, de nu §i fard de

consimtirea representantulul frances. De aceea diseräm, cà emotiunea
In térd, intro boeril rusofilI fu mare.
Tot influentei francese se dieea cà datorise Caragea §i rechemarea
sa pe cate-va jile ca Dragoman al Port% din cursul luniI August,
dupd depunerea lui Panaiotache Moruzi «paree qu'il (Moruzi) passait
pour étre dévoué aux intérêts de la Russie. (1)
In locul luI I. Caragea devenl Dragoman Spätarul Iacovachi Ar-
ghiropulo, (2) frate cu ginerele Domnitorulut

Cap. II.

Sosirea lu Cara gea la Bueuresa, Alaiurt Arderea

Curtiï Doninesei. Diverse evenimente.

Ioan Caragea nu vine imediat la Bucuresd, din causd cà, dupä o

dispositiune a tractatulul de la 1812, evacuarea Principatelor era ho-
011tà a se efectuà In mod complet numal pe diva de 2 (14) Octo-
bre. La acéstä datd era dator Jaltuchin sd lase guvernul térri roma-
nescI in manila DivanuluI el.
La Bucuresci se gäsid. incd. Galib Efendl §i Dimitrie Moruzi, cola-
boratorul ski la tractatul de BucurescI, prin care Rusia no 1.41 Ba-
sarabia. Acolo afld Moruzi despre neisbutirea candidaturil sale la
Domnie, pe care o credea bine asiguratd. El fu tot odatd insciintat
In secret, ca sä nu mal mérgd la Constantinopole, cd nu-i va fi viola
In sigurantd. Rusia II oferl asil la ea, ba §i o blind pensiune ... Di-
mitrie Moruzi, avénd familie la Constantinopole, se temit sä nu o expunä
la perire. incumetat pe abilitatea sa, preferl sd mérgd, 0.11 justifico
purtarea. El sperà sá dea de culpabil pe Galib Efendi Acesta insd
mat dinainte arétase cá singurul culpabil al perderil Basarabiel era
numal D. Moruzi. Cat trecurä amandol Dundrea, Galib aresta pe Mo-

Iancu Caragea mai fusese Dragoman al Por01 in 1807-1808. Infhtenta frau-

cesd la Constantinopole era férte mare inainte de catastrofa WI Napoleon in Rusia--
este momentul cdnd 140 de prisonierl RusI se turciserd in Constantinopole. Mont-
teur Universel, din 17 Septembre 1812 (No. 263), in o scrisóre datatd din Constan-
tinopole de la 13 August, povestesce solemnitatea cu care se Mai acdstd trecere la
mahometanism a acelor Ru$I.
Moniteur Universet. No. 288, 14 Octobre 1812.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 9

ruzi si-1 expedia la $umla, uncle era Vizirul Ad l fu ucis pe data, si

capul luI trimis la Constantinopole, unde fu expus tref (Pie la portile
SeraiuluT, alaturea cu al frate-säti Panaiotache Moruzi, carele tinuse
locul de Dragoman pe timpul cat Dimitrie statil la Bucurescl.
$i pe cand ast-fel MoruzesciI, amicl al RusieI, platiati cu capul lor
tradarea, Caragea era primit cu onorurI in audienta solemnd de in-
vestitura de catre Sultanul, la 8 (20) Octobre. Padisahul otoman
dete cuca si caftanul de on6re.
I. Caragea fu primit de Sultanul <avee la bienveillanee la plus
distinguée» serie, in 26 Octobre, din Constantinopole, corespondentul
jurnaluluI Gazette de Francfort. (1) In o a doua audienta priml tuiul
Domnesc.
Avènd a intardia la Constantinopole mal mult timp, pand ce sa se
ridice din téra. Muscalil, Caragea trimise la BucurescI caimacamI, earl
sä iea guvernul toril in numele séti.
O corespondenta din 2 Octobre (20 Septembre 1812), trimisa din
Bucurescl guvernuluI din Paris si publicata In «Moniteur., vestesce cà
la data acésta sosise dejà in capitala MuntenieI Caimacamul i Pos-
telnicul noulul Domn. Gr. Sutal e Caimacamul. Acesta e fiul lui Mi-
chaI Sutu. Dupg. Werter insa, in corespondenta lul cu regele Pru-
sieI, Caimacam era Gh. Arghiropulo, care in diva sosiril luí Werter
la Bucuresel, tocmal dadea un mare bal domnuluI de Maubourg (2).
Gazeta de Francfort confirma, ca Ghiorgache Arghiropulo, frate cu
noul Dragoman al Portil, a sosit la Bucuresa in 24 Septembre (6 Oc-
tobre), si a comunicat boerilor adunatl firmanul (zapt-firman) al
SultanuluI, prin care este insärcinat sA administreze Principatul in
numele luI Caragea (3).

Vedi Moniteur Universel. No. 348 din 13 Decembre 1812.

Le 20 le nouveau Prince de Valachie a reçu, dans une audience solennelle, des
mains de S. H. la kouke ou le bonnet de Prince et la pelise d'honneur. Il a été
traité, par le Gr. Seigneur, dans cette occasion, avec la bienveillance la plus dis-
tinguée. Jeudi est le jour désigné pour la céremoine de la queue de cheval, que
le nouveau Prince a coutume de recevoir, pour marquer son rang dans le gouver-
nement.
Vell nota lui Werter cdtrd Regele PrusieI, din 5 Decembre st. n. 1812. Moni-
teur Universel de la 26 Octobre 1812. No. 3u0, scrie .Caimacamul i Postelnicul
nouluI Principe al Valachiei Iancu Caragea, ah sosit acl la Bucuresci. Primul se
chénat Gr. Sutu fiul lui Michail Bey; cel de al doilea se ch6m5. Tschapan (?)
N. 313. Dimanche 8 Novembre 1812.
«Yalachie, Bucarest, le 9 Octobre.
.M. Georgachi Arghiropolo, frère du nouveau Dragoman de /a Porte, est arrivé le 6

www.dacoromanica.ro
10 V. A. IIRECHIA

E posibil cà pe langa Arghiropulo sa fi sosit la Bucurescl si Gr. Sutu.

In tot casul, postelnic In domnia lui Caragea vom afla pro Vla'hut.
Pe data ce CaimacamiI sosird in Bucurescf, inceput reparatiu-
nile palatuluI Domnesc din Délul SpireI, care ajunsese in présta stare,
din causa cá servise de spital In timpul ocupatiuniI rugescI. (1)
0 alibi corespondenta a Gazetel de Francfort, data tot din Bucu-
rescl, din 18 Novembre (6 Novembre), confirmä' ca, la acea data, inca nu
sosise Domnitorul Caragea, dar ea era asteptat din un moment In altul
ca neintarcjiat vor reven1 la BucurescI i representantil (ori
streinI, earl', la momentul rupturiI dintre Rusia si Turcia, se tilde-
partasera din Principatele ocupate de RusT (2).
In adevér, nu intardie sa sosésca la V'äcä'rescI noul Domnitor.
se opresce dupa vechiul obiceiti, pentru pregatl oficiala intrare In
capitala. Corespondentele MonitoruluI frances scritl, cá conacirea de
mal' multe dile la Vacaresci a Domnitorului era si In intbresul sana-
tatiI publice, ca o caranting facuta de Domnitor, fiind-ca venia din o
parte de loc., in care se insemnase ciuma.
Se profita de acésta resedere la VacarescY, pentru a se luà mésurY
pregatitére intrdril in Bucurescï. (3)
de ce mois et a fait conaitre aux boiars assemblés le firman (zapt-firman) du Gr.
Seigneur, par lequel il lui est ordonné de se charger de Padministration de la Prin-
cipauté au nom du nouvel Hospodar.,
On a commencé aussitôt à travailler aux réparations dont le palals du Prince
a le plus grand besoin ; il a servi d'hôpital pendant tout le temps du séjour des
Russes dans cette capitale.
On a la certitude que le gouvernement sera remis au Caimacam le 2 (14) (sic)
Octobre, jour fixé par le traité de paix.
Senatorul Miélocevici (Milosievict) a fost numit guvernator civil al Basarabiet.
devait quitter Jassy le 13.
Moniteur Universel. N. 313, din 8 Novembre 1812.
(Journ. de Francfort) Coresp. din Bucuresm de la 9 Octobre 1812.
Gaz. de Francfort.
Talachie. Bucarest, le 18 N-bre (dect 6 Novembre).
On attend incessamment Parrivée du nouveau Prince Ianco Karatschia et le retour
des ayans étrangers qui, au moment de la rupture entre la Russie et la France,
s'étaient eloignés de ces Principautés encore occupées par les Ruses.
Vec,Il pag. 7 din tom. X. Mod si un alt act cu referintä la repararea pavelel din
strada Serban-Vodä
Porunca ce Watt facut in dosul ispravnicilor de Ilfov si a Vornicului
politiei, pentru dregerea podulut Serban-Voc15..
Zw Loan Gheorghe Caragea Voeved i Gospodar zemli Vlahscoie.
Domnia-v6strd ispravnicilor din sud. Ilfov i domnia-ta epistatule al dvorniciet

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 11

La 25 Novembre 1812, adecA neIntardiat dupà so3irea la VAcdresci

Caragea adresézd Ora obicinuitul manifest de Domnie noud. Ca tóte
programele politice, proclamatiunea lui Caragea promite mult, ba
adauge a dice, cà cele ce le promite vor li infiinfate, iar nu numai
euvintate». Caragea se jurd pe viga fiitor s'él; cd n'o sà trécd cu ve-
derea rdpirea nedreptatea. (1)
La diva hotArità de 12 Decembre, Domnitorul I§T face solemna in-
trare in Bucuresci.
Drifirl In nota' ad alaiurile intocmite cu pitac Domnesc, pentru Dom-
nitor i pentru intrarea In Bucurescl a D6mnel sale Elena. (2)

politiei, am v'élut Domnia-Mea arkarea ce Ne faci printeacésta insciintare, ci dar

de vreme ce ca s'O se astupe acele baltacuri de la capataiul podulul celuI dres pana
la cel-lalt capataiii dupre ;socotéla boerilor este atara discolie i zabavii, pentru
pricinile ce aretati, primita este Domniei-Mele chibzuirea ce facep, urmätóre fiind
si altor asemenea pilde, i poruncim, ca dregerea acelui drum sa o sävir§i0 CLIM
maI in graba7 adecá de la maidanul ot Dulap i pana la capkaiul podulra celui
dres i bun. 1812, Decembre 1.
Arh. Slat. Cod. 74, fila 4.
Velp intréga prociamatrane in volumul X al Istoriei Romdnilor Partea A.
pag. 454.
laca alaiurile aceste:
Orinduiala alaiului Domniei, dupd obiceiul 1'6.4 la intrarea in Bucaresci.
Stégul catanelor de téra Cu capitanfi i catanele acestui stég, top carral i inarmatl.

Brésla agiascd.
CalaretI polcovnicescl totl calarl i inarmaii.
Vel capitan de cazara cu stégul i sarmaciul i tobosarul
Talposl dorobantescl pedestri cu chivere, cu tobe i cu cimpedele lor.
Vel capitan de dorobanfi cu zapcii sel inainte i cu cati-va din brésla armäsasca
cu tacam curat imprejur i stégul s'ea cu toba dupa dinsul.
Podarii toti pedestri cate doi.
Cazacii agiescl asemenea pedestri cu chnpoiii i tobele lor.
Vinatorti, asemenea.
Capitanil agiesti inarmati cu tacara curat pedestri.
Céus agiesc cu logoret agiesc.
Polcovnicul de pod cu polcovnicul de ciocli.
Polcovnicul de vinkori cu polcovnicul de Tirgoviste.

Vel aga cu pod6ba, dupd obicea

Stégul cu stegar agiesc i calarasi cu prapurile i tramb4i1e, cu toba si sarmaciu,
dupä obiceia.
Dumné-luI vol vornicul za politie, cu 6menii i tacamul

www.dacoromanica.ro
12 V. A. IIRECHIX

In alaiul luI Vodà ieail parte gi cel dol fif ai luT I. Caragea, anume
Neferil toti inarmatI, &Marl cu Baeracul lor, cite doI.
Besléga, Cu tacim curat.

Brésla speltdréscci.
Lefegiil cu stégurile lor,
Vel cdpitan de lefegil cu zapciii i buciugul, tobosari, sfirmacI dupä dinsul.
Seimenil caläri iaräsi inarmati, toti cu haine rosil i cu moturile galbene.
Bas-buluc-basa cu stégul cel mare i toba si sérmaciti.
Scutelnicii spätäresci inarmati.
Belli cälàri, toti inarmati cu sulite in maul, ate doi, potrivitI, dimpreunä cu odo-
basil lor, inaintea dumné-lul ve! spatarul.
Poterasii, totl inarmati, cálári, cu haine curate fistichil, cu moturi si cu musi-
cantil lor.
Cäpitanil spätärescI inarmatI cu tacAm curat.
Céus spätäresc cu logoVit spätäresc.
Vel cäpitan de Mizil cu polcovnicul de. poterä.

Vet Speitarul cu podóba clupei obiceia.

Stégul cu stegar i buciuc
dupä dumné-lul.
Copii din casä .
Vätaf de vistierie
Aproçli vfitäsesd
Vätaf de aprogi
i lefegn, cu prapurile i trâmbite i tobe i sfirmaciil
cu pdharnicel.
cu vätaf de pähdrnicie.
cu aproçll céusescI.
cu céus de aproçli.

Brésla porteiréscd.
Portärei in rind pe As cu semnele in mini.
II portar cu III portar.

Vet portar.
Dumné-lor boeril veliti i al doilea, cum se aratä in deosebitä f6e, i inaintea dum-
né-lor : starostea cu negutätorii pdmintenI.

Brésla armagscci.
Armäsel cu puscasl.
II armas cut III armas.
Vel armas Aleco Mavrocordat cu podóba dupä obiceiù, avénd pe toff lautaril
domnesci.
Stégurile tern' i trombetai dom nescI si cu muzicantil nem(f.
Tuiurile
Iuruc-baerac.
Sacagiii dupi obiceiti cu sacalele.
Salahoril caläri, cu betele in mfini.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 13

George §i Constantin. In al D6inneI sunt fiicele: Ralu, Smaranda §i

Roxandra.

Cail domnesci impodobiti.

Trägêndu-I comiseil cäte unul.
II comis cu Rähtivan Aslanoglu.
6 postelnicei cu 6 postelnicel asemenea.
Capotufl i tacâm curat.
III logofét III vistier
II logofét II vis tier Iorgache Slugeroglu.
II logofét postelnic Costache Arghiropulo.
Vel postelnic Vel comis Dumitrache Manul.
Un céu§ Impèrätesc Alt céu§ impérätesc.
Un capegiii impérätesc . . Alt capegiú i'mpérätesc
o en o (74
Z ,..
P: rn Iuz-basa P U,
a.,j)
ID .,,
$1,1n
IT7 .-K

Beizadea cu ciohodaril i un saracci Beizadea cu ciohodari i un saracci.

md o Cr,
.--. wg
'TZI O C."
AD e-e. O 1;17 4 0
P, AD< Dumné-lui agaua Cuciohodarii domniel-sale. o 1.
o au
tj
o N:,
't, 1 ro''' i'd O .tr
o wP su
P
1 6/..
Un satir alt satär. .r.n ,..., =
alt satär.
.-.°

.1 ". 0 Un satfir to
r.,o ack .1
= ... .
o
Un satir alt satär. ' 00 ag.
("4 Cl2 O U2

Mataragi iamac .. . . alaiä céus mataragi basa.

Saracci iamac . . . . icioclan céuS sarasci basa.
Un gavaz alt gavaz.
Un peic impérätesc alt peic impérätesc
Un haznaharlää alt haznaharlati.
Deli basa basciohodar, tufecci basa.
Cu totI ciohodaril cu top ciohodarii.
polc.
GN.

oQ,

44,

Vätaf de Divan Inarmat cu II spätar cu sabie gianat

Saidacurl i topuzul.
Semnul Domniei sangiacul.

www.dacoromanica.ro
14 V. A. IIRECHIÀ

Este de observat, c. cu tad desorganisarea i miseria In care Mus-

calil 1as5 téra, tot se mal ggsirà cete destule de osta*I din diversele
Copil din casa purtand prapurile . . ve! gramiltic.
Ve! cuparul Costache Mavrocordat vel ispravnic de curte.
Vel camära§ II gramätic vichil
Divictar pos telnicul Vasilache.
cel-laltI boerl aï. curtiI i idiclil, cate
Mehter bap cu Vasa taiféua sa cantand.
("1

Cr4
o
cr,

la loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemle Vlahscote.

Poruncim Domnia-Mea . . . . . sri avetI a Insciintà d-lor boerilor i zapciilor mari
§i mid i tuturor mal sus ar'étatilor, ca la césurI din çli cu aju-
torul lui Dumneçlea este sä se facrt obicinuit alaiti Domniel Ntistre ti sä fie toff
strin§I la . . . . §i intregi la oranduiala, ca la ridicarea n6stra sä se afle totl
gata spre mipare, Insä sä grijiti a nu se face vre-un cusur vre-o atacsie la por-
nire, ca vetI fi In \Tina; a§ijderea arétatl porunca Domniei-Mele fie-careia braid, ce
la mergere ari aiba a paz1 buna-cuviintä i orinduiala, färä de a se face sgomot la
vorbä saü vre-o amestecaturä, ci fie-care cu tacere sä urmeze miparea alaiului, iar
un alai(' ciau§ calare sri aiba a Ineunjura calare necontenit Inainte vestind miparea
alaiului la mergere, ca sti mérgä cu bunä orinduialä. 1812. Decembre.
Cod. LXXV, fila 9.

Orinduiala alaiulu prea jubile! Deinine a Domniei-Mele,la infrarea in

Bucuresci.
100 slmeni polcovnicescI caläri, totl cu haine ro§il Inarmati i cu moturi galbene.
100 seimenI bulucbil§escI asemenea criar!, toti cu haine ro§il qi Cu moturI gal-
bene i lnarmati.
4 postelnicel cu capoturI ro§iI iar patru postelnicei asemenea.
Céu§ul spätäresc cu céu§ul agiesc.
Polcovnicul de pod . cu polcovnicul de ciocli.
Polcovnicul de seimen1 cu polcovnicul de vinätorl.
II colitis Cu II pitar.
Ba§buluc ba§ cu polcovnic de tirg.
Vel capitan de Mizil. cu vel capitan de lefegii.
III postelnic, fiul d-nei Efrosina cu Ralitivan Asanoglu.
Vornicul de harem cu vel apitan de dorobanti.
II gramätic, fiul d-lui postelnic Vasilache cu grámatic di5mneI Filipésca.
II postelnic Costache Arghiropolu ea II spatarul Gianetache.
Biv-vel pitar cu biv vel pitar.
Vel arma § Aleco 111avrocordat cu vel pitar.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 15

arme, call sa intre cu alajú. Nimio mal deosebit in aceste alaiurI de-
cat la altele de la anteriorii DomnT, deck eh' se baga In alaiurI, nu
numal spata i topuzul Domnesc, dar i sangiacul §i tuiul dat ad-ho-
norem de &are Sultan. Intre diversele musicl; cimp6ie, trombit4f
etc., iea parte la alajú O. o musied nemyseci, aceea pe care neintardiat
I. Caragea o va desfiinta. (1)
MaI observäm cd In Garda PortiI iar sunt nemti: «50 nemg din
136r1ii, in haine fistichi`i.»
Din primul moment L Caragea manifestá o deosebità placere pen-
tru parade. El e nemultumit de alaiurile orinduite pentru receptiunea
Cetele de seimenT, de pandurI, diversele bresle din administratiune
nu s'ail presentat In halne curate, in uniforme. De aceea In anil urmA-
torY 1814 §i 1815 Domnitorul va da noué ordine pentru modul cum ail
sà fie organisate alaiurile DomnescI. I. Caragea ordona MareluI Lo-
gofsét de téra de sus, sa oblige pe zapciii Divanulai, ate 15 6menI
«imbrdeali" in forme», de-asupra sal aibd cepchenurl i in cap sA fie
tot un fel, pentru c5, «la alaiurile Domnesci ce s'aii facut, vò'clut
de InOne Domnia-Mea cu haine nepotrivite, prógte, Inca' i sparte.»
LuI Vel Spätar !ilea scrie Caragea, ca seimeniI, lefeciiI, cäpitaniI §i
alto bresle spatdrescl, sá nu maT intre In alaiurt decat «in forma', cu
haine curate, pentru buna podóba cari impotriva la alaiurile ce s'ail

50 nemtl din P6rtä, pe jos, totl cu haine fistichil curate.

12 fustasi ai haremului Cu darde in mani i luz basa al lor.
8 cäpitani, patru al seimenilor späthresci i patru agiescl, pe jos, inarmati cu
zardabale.
10 ciohodarl lhngh careta Domnésch de annandoué pärtile.
6 ciohodarl laugh careta prea iubitelor neistre Domnite.
D-lor juphnesele marl pdmintence, duph obiceiú, in caretele d-lor. dupä Domnite.
.R.) loan Gheorghe Caragea Joevod i Gospodar zemle Vlahiscoe.
Poruncim Domnia-Mea, polcovnice de seimeni, sä aibh in sciintä atht =I sus afé-
tatil boeri i zapcil cu breslele lor, cht i dumné-lor juphnesele, ca sh scie cá cu
ajutorul lui Dumnedeii, la . . césuri, este sä fie intrarea prea iubitei
Mele in Bucuresci, pentru care sä portl grijä a fi toff orinduitil adunati la . . . .
de unde sä se facä alaiul acesta, cu orinduiala lui färä de cusur. Tolcp pisah gpd.--
1812 Decembre.
(Pecetea gpd.)
Cod. LXXV, fila 11.
(1) Vedl la cap. sciilelor i culturil publice, vol. X, Partea A, pag. 425.

www.dacoromanica.ro
16 V. A. IIRECHIA

fdeut, vgdéndu-se de Domnia-Mea cu haine sparte, nepotrivite, de niel

sémënä unul cu altul.» (1)
In Decembre 1815, loan Caragea dd un pitac, prin care ordond ca,
la Domnescile alaiurI, sd fie i doI dintre boeriI veli, adecd vet
logo Out de tibieeitoi, ca un trebuincios §i cu sciinte de ale obiceiu-
rilor, i vel hatman ca un zabit al DivanuluI. AceOia sd mérgd
Inaintea luI Vodd la alaiurI, Impreunä cu 'v-el comis, pdzind fie-care
rindul sèü, dupd trépta cinulut (2).
(1) Pitas cétre vel logorétul de téra de sus, a indatorii pe zapciiI DivanuluI sä alba
ehte 15 6rneni imbrAcati in forma tot un fel pentru halaiurl cAnd va fi, dupé crin-
duiala veche.

Iûì loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Cinstite si credincios boerule al Domniel Mele, d-ta vel logofete de Ora de sus
Iordache Filipescule, fiind-cd pentru buna podad, dupä orinduiala veche, sunt de
a fi si cel ce se aflA In slujb5. pe la zapcil, adicA pähärniceil, aprodri, copiii din
casé, cu haine curate, mal' irtos de-asupra sé MIDA cepchenuri si in cap sé fie tot
un fel, pentru cá la halaiurile DomnescI ce s'ají fäcut, s'ají vél;lut de insine Domnia-
Mea cu haine nepotrivite, préste, ined i sparte, lucru cu totul in .pofriva datoriei
lor si a vointei Domniei-Mele, ci dar primind Domnescul Nostru pitas, sé aduci ina-
intea DomnieI-Mele pe toti zapciii DivanuluI ce! marI, sé le .ar'étI sé este porunca
Domniei-Mele strasnicA, ca fies-care sé aibA cAte 15 iírneni al s'él imbrdeati tot-dea-
una in formé cu port tot un fel, dupA povata ce li se vor da de catre d-ta. Tolco
pisah gpd.-1814 Decembre 2.
Cod. LXXIV, fila 161 v.
Pitac ofitre vel spfitarul a avé pe breslele spAtériei cu haine curate, potriviti
pentru halaiurl, dupd orinduiala veche.
LB loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.
Cinsfit si credincios boerule al Domniei-Mele, d-ta vel spdtare, fiind-eA pentru ha-
laiurile Domnesei ce se intimpld a se face, este vechifi obieeiti a fi si seimenii i le-
fegiiI, cdpitanil i alte bresle spétéresei in formé, cu haine curate, pentru buna. po-
dad, care impotrivä la halaiurile ce s'ail M'out, védéndu-se de Domnia-Mea cu haine
sparte, nepotrivite, de niel aséménà unul cu altul, poruncim d-tale, sé dai nizam
pentru acésta a fi in tertä. vremea breslele de halaiti In formé, potriviti la haine
dupA veehiul obiceiú. Tolco pisah gpd.-1814 Decembre 2.
Asemenea pitas s'a fdcut si la ve! agd.-1814 Decembre 2.
Asemenea si la vornicul politiel.-1814, Decembre 2.
Cod. LXXIV, fila 161 v.

(2) /(1) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospo dar zemli Ylahscoie.
Fiind-cA la4Domnescile halaiuri trebuintä este tot-deauna ea sé se päzéscii nu nu-
mal buna orinduialA, ei i buna intocmire i eftacsie, ca i orinduiala boerilor sé se

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 17

Multiple sunt orinduirile de alaiurT: mergerea la bisericA de grbA-

torT marT §1. hramurI a lui Vodà, a DffinneT, a beizadelelor pentru
birotonisirT, la bin4, la Sf. Panteleimon, la ocasiuni de primiri de
pesche§urY, la receptiuni de personagie strdine importante, etc. (1)
Dar sd reluäm §irul naratiuniT Domnief lui Caragea.

0~4 precum se cuvine i obiceiul vechiú sä se urmeze intocmaI farä strämutare

buna intocmire la ale halaiurilor färä a se intimplà zdticniri i atacsii, am ho-
tárit, ca la Domnescile N6stre halaiurl sä oranduim dol dintre boeriI velitl, adeca
pe d-luf vel logofétul de obiceiurl, ca un trebuincios i cu sciintä de ale obiceiurilor
si pe dumné-luI vel hatman, ca un zabit al Divanului asupra cäruia privesc
jalbI ce se dar.' catre Domnia-Mea si poruncim sä mérgä fnaintea Nelsträ la
alaiurl dumné-lui vel logofét de obiceiuri dimpreunä cu dumné-lui vel postelnic
dumné-lul vel hatman dimpreunä cu dumné-lor vel comis, päzind fie-care rindul
sèú dupà trépta cinului ; poruncim dar si dumné-v6stra orinduitilor boerI, ca de
acum inainte sä fiti cu luare aminte, ea sä se pazéseä teitä buna orInduialä la ale
obiceiurilor si ale alaiurilor, implinind fAri de stramutare acéstä. Domnésea N6stra
poruncá i spre a fi sciutá i päzitä tot-deauna, poruncim s'A' se trécä si in condica
Divanulul. Tolco pisah gpd. 1815 Decembre 4.
(Pecetea gpd.)
Vel Logorét.
(1) Alaiul MarieI Sale Ahmet-Pasa de a venl de la conac la Domnésca Neisträ curte.
Brésla spätärései cu Vota' uniforma bez bairace.
Lefegil dupd orinduiala cate doi.
Seimenil cu zapcii miel asemenea.
ScutelniciI spataresci asemenea.
CapitaniI spatarescI asemenea.
Stegarul spätäresc.
Céusul spätäresc. Cu polcovnicul de poteril.
Vel cäpitan de lefeciI. Cu vel apilan de Mizil.
Brésla agiaseil iarásI cu uniforma, bez bairace.
CaldretiI polcovnicesci cate dol, dupä orinduiala.
Vel capitan de cazad.
Talposl dorobäntesci. Cu podan.
Cazad. Cu vinfitorf.
Zapen miel. I capitanI agiescI.
Céusul agiesc.
Polcovnicul de ciocli. Cu polcovnicul de pod.
Vel cApitan za dorobantl.
Stegarul.
Vel agä.
Neferil totT ai beslégäi. Cu odobasa lor.
Zapciil al Divanului. Cu alt zapciii al DivanuluI.
Zapciii al Divanului. Cu alt zapciil al Divanulul.
III portar. Cu II portar.
Rahtivanul. Cu II comis.
V. A. Urechid. Tom. X Partea 13.Istoria Rotntinilor. 2

www.dacoromanica.ro
18 V. A. IIRECHIA

Cu dou6 diverse firmane primesce Ioan Caragea Domnia Térif-Ro-

manes& Cel dintâiú, mal scurt, nu pomenesce de loe despre tractatul
Cu Rusia, ci numai 11 numesce Domnitor, considerându-I m'edil* in
serviciile anteri6re, in 2 ale luT Ramazan, anul Egirel: 1227, si 11 in-
démna sA IntocméscA pricinile prnîntuluI, Cu obicInuita sa dreptate
si credin0, ocrotind pe Aracif supusì si pe ceT-lalti de obste locui-

Vel portar.
Vel vornic za politie. cl
13:
Meh. mandar.
DeliI. .2
CD
Cu tufeccii.
Un salahor. a Cu alt salahor.
Un alaiii-cétq. t,
o Cu alt alaiii-céue.
Trei satarI. 5 Cu tre safari.
¡Ja cavaz. :=1
CD%
ri2
Cu alt cavaz.
Dol-spre-dece ciohodari.c)t''' Cu doI-spre-dece ciohodat I.

/6 roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zenzli Vlahscoie.

Poruncitn Domnia-Mea ca mäne la din di, sä in-
grijese a fi gata negreOt acest alajú pentru venirea Märiel Sale Pa01, aici la Dom-
'Asea N6strä Curte. Tolco pisah gsd. 1813 Februare 6.
Cod. LXXV, fila 54.

Alaiul cu care are a merge prea iubita nistra Dóm ad la biserica Sf. Gheorghe noú,
pentru 4iva hramuluI de m'Arte.
Polcovnicul de seimeni. Cu polcovnicul de vinItorl.
Impreung Cu 6menii lor.
II comis. Cu II pitar.
Bwbulucba. Cu polcovnicul de tirg.
III postelnic. Cu rahtivanul.
Vel pitar. Cu vornicul de harem.
10 nemti din p6rtä. Cu alti atätia.
Fusta§iI haremulul cu iuz-ba§a.
Cine ciohodarI. o Cine ciohodari.
.2
CD

Crel
O
Cl2

o
sn.

TCu loan Glzeorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Poruncim Domnia-Mea, väta§e de curte, sä ingrijescI ca astädi la nouë césue sá
se intocmésca alaiul de mai sus aré tat gi sä fie gata aici la Domnésca N6strä Curte..-
1813 April 22.
(Pecetea gpd.)

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 19

tori csi trämit6nd la vreme impérdtésca mine la bogata mea comórd,

sail la locurile ce se va face havaled, i cu multd sirguintd silindu-te
ca sá trimiti necontenit t6te felurile de zahered....
Al doilea firman, cel dis czapt ferman., adecd de luare in stdpdnire,
acel care a fost cetit inaintea, boerilor adunatt la spdtäria cea mare,
incepe cu amintirea rdsboiuluT. terminat: .sciut sd fie tie, cd rdsboiul
ce ail fost intro malta Imptirdtia Mea si intre curtea RusieT, prefdan-
du-se acum intru pace si prietesug, s'ail orinduit disa curgere de
vreme pentru desertarea locurilor, de la trei lunï de la intdrirea trac-
taturilor pAcil. Decl, schimbandu-se aceste intdrite cärtI la 5 ale lur
Regep, se implinesce sorocul desertdril locurilor, la 5 ale lui
cdnd se intórce si se face teslim la malta Mea Impérdtie, cdstigarea
sa aa de mostenire Téra-Romanésed dimpreund cu Craiova.
Restul firmanuluI este o repetire amplificatà a primului firman. (1)
Ioan Caragea se asezd la Curtea Domnéscd, cea ziditd de Al. Ipsi-
lant, in apropiere de Michal-Vodil, dar peste putine dile, in Decembre,
un incendid prefddi in cenuse acel palat, i Domnia lug resedinta in
casele lul Gr. Ghica care, cum arétarilm dep, existd i astdd.I, in fun-
dul curtiT caseI d-lul Al. Lahovari, cu intrarea acum despre actuala
stradd a Academia. (2)

(I) Ambele aceste firmane se pot ceti in Tesaur de monumente, II, p. 351 si 352
(2) Un calätor englez William Macmichael a visitat pe Caragea in 1818. La el se
péte vedé in ce mod vorbesce de palatul acestui Domn :
(Domnitorul are o locuintã ma! putin bund decét a vecinului ski de la Ia, din
causé cé palatul Domnesc a ars accidentalmente, acum dol allí (se insa/d, eraft mult
mai nzu4i ani), cand, se spune cá a avut o paguba de circa 100.000 de lei. El ocupé
actualmente doué case de o infAtisare mal putin importantä, intrunite intro ele
printr'un geamlic de lenan . (Journey from Moscow to Constantinople in the years
1817, 1818 by William Macmichael. Londra 1819. A se vedé cartea in Bib], Urechiä
de la Galaí. Am reproclus anterioramente dupé ea stampa : promenada boeri2nei
la Copoei. In anul acesta d-1 profesor Iorga a tradus uncle fragmente din acéstä
carte noué cunoscutä incki de vre-o 25 de ani, in cArhiva, d-lui A. D. Xenopol.
No. 1 si 2 (1896), la pag. 10. Ne-am servit cu o traducere fécuté pentru noi altä daté
de pe atunci studentul Caliman). asteptà ca Macmichael sé descrie interiorul
Curtii lui Caragea, dar el se mArginesce a dice, a .nu este Willie ma, deosebit in
sala in care am fost primi, dealt cet podelele eraii acoperite cu un covor engle-
sesc, ceca-ce negresit se va pail ma curios in casa unui oriental.
Arderea Curtil Domnesci in Decembre 1812, este aceea vestità de Bosghiovici care
Regele Prusiei, din Constantinopole, 25 Ianuarie 1813:
«Les dernières lettres de Bucarest nous ont annoncé que la maison de la rési-
dence de l'Hospodar a brillé et que le nouveau Prince Caragea, dans ce mallieur a

www.dacoromanica.ro
20 V. A. IJRECHIA,

Nu vom In§irà din noil acl faptuirile nouluT Domn, inca din luna
Decembre 1812. Parelesisul MitropolituluI Dositel Filiti, numirea luI
Nectarie in loe, alegorea de noù Episcop la Itimnicul ValceI; organi_
sarea DivanuluT Doninesc prin Const. Fifiposcu, luptele acestuia ca
sia. Inlature din visterie pe Gr. Brancoveanul; apropierea Vacareseilor
de Caragea, ca incuserit, cadí Enache Vacarescu avusese ca ultima
sotie pe o f ata a primuluT Caragea Vvd. ; mij16cele intrebuintate de
Caragea, ea sa-§I reintre In capitalul de 4 mili6ne cat 11 costase Domnia ;
sporirea 13irurilor; adaogirea havaturilor ; starea faena de el bisericil
ortodoxo §i in genere la tóta biserica ; infiintarea hatmanieT de Divan ;
aceea a Logofetiel strainelor pricini: sunt tóte cestiunT deja atinse In
capitolele speciale, In studiile anterióre.
Nu void revenì aci asupra studiulul nostru referitor la administra-
tiunea t'Oil §i in deosehl la necontenitele schimbarT Intimplate in
Divanul Domnesc al luI Caragea Voda.
Administratiunea luI Caragea, laudata de Fotino, energic criticata
de Fanutd (Zilot Romanul), este in colorT negre descrisa de Maemi-
ehael. El reproba despotismul exercitat de Domnitorul grec. cAutori-
tatea DomnitoruluI se mentine prin intriga, prin frica insuflata de gu
vernul turcesc, prin toleranta natiunilor vecino §i prin chiar lipsa
absoluta de energie a locuitorilor tOril». Tgranul rabda grelo apèsarl,
boerul e scutit de taxe §i desfranat §i poftitor de slujbe. Apoi Dom-
nitorul a platit tronul cu 3 pana la 4 milióne de lel §i are sa maI deh
Po fie-ce an sume marT la Constantinopole, la eel ce-1 sprijina. De aeeea
se puna sa faca banl cu orl-ce pret. DecI sistemul de coruptie in ad-
ministratiune se intinde de la Domn pana la cel din urma slujba§ de
sat. Totl jafuesc tOranil, carI fug ratacind din loe In loe, cänd vine
vremea perceperiT eldrilor. Se cunosc mijlóeele barbare, caznele in-
trebuintate de perceptorT ... . Ca sa scape de ele, t6raniT emigréza §i
cand se intorc din emigrarl, daca se Intorc, se fac suditT austriacI, ca
sa scape de guvernul propriil al patriel lor.
Jefuirile din timpul Domniel luT Caragea ají dat nascere proverbu-
luT: gfurei ea in vremea la Carageazserie Ion Ghica. (1)
La capitolul despre financele VériI sub Caragea, lectorul va puté

perdu pour 300.000 piastres en effets, qu'il n'a pu sauver, le feu s'étant manifesté
de nult.»
Vell §i. Lagarde, o. c., 321-322.
(1) ScrisorI, pag. 32,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 21

vedé, in mod documentat, cali furd dhrile si sporul lor sub Domnia,
de care ne ocuphm.
tCand (Cu dhrile) i se phreh ch nu se imple-a destul de repede punga,
aveh ma! dice I. Ghica si alte cérde la arc. Scoteh pe aga in
Virg cu cântarul si cu falanga ; acesta prindeh cu ocaua midi pe vre-
un brutar, pe vre-un cArciumar, pe vre-un mhcelar, II trinteà cate
100 nuele la thlpT, sail il tintuià de ureche in mijlocul pieta. Vodä
era sigur, eh isnaful avea sh alerge de la unul la altul ca sh Leh
curamet, iar pedépsa inceth indatti ce starostele venih. la Curte cu
un porcoiii de mahmudele .....
Numal atAta mijloc aveh Caragea ca sh adune barn'? Am védut sub
dinsul birut temnifei §i birul femeilor cari ail paceituit . ..(1) Cine
dintre DomnI a avut mal ingeni6se met6de de a jäful téra ?
I. Ghica ne spune, cà la asemenea jhfuiri Caragea era ajutat de
boeril Belu, Golescu, Manu ...
Belu belesce,
Golescu golesce,
Manu jupuesce ...
0! me puteh satiricul poporal face lungh, mult mat lung1 lista
boerilor impreund jäluitorl ca Caragea. Erà timpul in care un boer
dojenit de Vodh, cddi fäcuse nisce hotil din care Vodh nu avuse
parte, réspundeh Domnitorulul : zkgicrw, v.X6istacs, 7.X6mrst (fur, furl, furA).
Cand documentat pop' constath ch intemeiate furl acustirile aceste
aduse luf Caragea, te mili gdsind in Aaron Florian afirmatiunea cä:,
cPrinful kan Caragea, in vremea acésta grea, fi.-a pus We silinf ele
ca sci wureze pe locuitori" de povara acestor nenorociri" f i i"-a mein-
gel iat in necazurile lor cele grele!. (2)
*i ca si child jafurile si hotiile slujbasilor nu erati de ajuns, mal
venl asupra Iéril si alt foc: de la Pérth se dete poruncä (am arétat
acésta deja) ca sil se trimith sute si mil de téranl cu carele lor, ca
salahorI, sh lucreze la reintärirea cetMilor dupd Dunäre ... Chtl se
mal intorceail din aceI nefericitI români, la vetrele lor ? (3)

Wilkinson apune ea' numérul femeilor rele erà atAt de mare la Bucurescl, in
&At 41e dernier aga ou directeur de la police suggéra au Prince l'idée de lever une
taxe sur chacune d'elles, ce qui lui procurera un nouveau revenu de quelques cent
mille piastres.. (Page 129).
Manual de Ist. PrincipatuluI României, pag. 183.
La Porte fait travailler avec une grande activité aux fortifications des places de
Braila, Isaccea, Tulcea et Masin (Macin ?), situées sur le Danube. Les habitants
de Moldavie sont obligés de fournir gratis les palissades, les vivres et les ouvriers.

www.dacoromanica.ro
22 V. A. IIRECHIA.

Nu avem de a reven1 asupra DomnieT luT I. Caragea din punct de ve-

dere al justitia Tóte aceste cestiunT s'ati studiat pe temeid de sute de
documente. Ceea-ce putem spune acir este cä prea putin timp rämase lui
loan Caragea ca sa vaglä resultatele aplicatiunil nouluI sèù Codice
de legI.
O faptä, care, din respectul justitieT, meritä tátd atentiunea istori-
culuT, este urmatárea : In timpul ocupäril rusescI, pentru a-sT puté
plan därile i rechisitiunile, ail fost silii sä-sI viuda imobilele mulfi
locuitorT, ha une-orI jilfuit, off hrdpit, cu nedrepte cuvinte. La
3 August 1814 intregul Divan supune lui loan Caragea urmdt6rea
an aforà :

Prea In4liate D6mne,

Cu plecatil anafora arkam Mdriei Tale, ca in vremea trecutd a rdzineritei, din
pricina grelelor patinfi, aü adus pe saracii ioctitori ai teril la ticalosie si pe cel-
mai multi dinteinsii la desnAddjduire, In cat unii dinteinsil siliti aft fost de multa
lor nevole a-si vinde lucrurile ce avead miscat6re si nemiseátóre, spre a puté sä in-
timpine i sall urnéscd grelele cererl i nevoi, pana in cdt au ajuns la mare lipsd
säracie, cand atunel cel ce se aflad in slujbe afara.prin judete, cum samesi, polcov-
niel, vatasi de pldsT, capitani i zapcii, gasind vrente ca prilej ea sä dobandéscd
acareturi i altele asemenea, ea multe nedrepte mijI6ce incarcand si ndpästuind pe
sdracii locuitori, hrdpit mosiile In nume de cumpérdt6re, dupd cum s'aft si do-
vedit la unele pricini ce s'ad cercetat in Divan, ea muIti din locuitorl si-aft vindut
mosiile si acareturile lor numal si liumai pe incarcatura $.1 napdstuirea ce le facek
hrapitoril ce s'ad (jis mai sus, la ddjdii i angarii, rara de a se folosi ticdlosil lo-
cuitorl cu nimic dintr'acele Vinddri, lasandu-1 ca nisce stràini in patria lor i s'arad
desdvirsit. Inältimea inri& Tale, ca un Domn milostiv si drept stapan al térii
ca un pdrinte doritor catea top locuitorii de obste, ai pus tot felul de silinta si pu-
rurea nelipsit te trudesci, ca sä depiirtezi de la dansii t6te nedreptdtile si supbra-
rile, spre a-si dobandi fies-carele vietuirea in odihnd, usurare si linistitd petrecere,
dar si nol slugile M'aria' Tale, ca nisce patrioti avénd sciintd de necazurile ce ad
pätimit säracil locuitori in vremea rfameritel si de instrdinarea ce li s'ad facut a
mosiilor lor intru aceeasi vreme, de catre aceia ce s'ad arkat nuat sus slujba0 ai
judetelor cu feluri de mij16ce viclene si hrapitóre, nu lipsim, dupa datoria nústrd,
a aren. M'aria Tale, cd, de se va gäsi si de cdtrd Maria Ta cu cale, s'a se faca lu-
minate porunci de publicatii in l6td Ora, spre a veni cu Indraznélà la prea inalt
scaunul Mariei Tale acei sdrmani locuitori ce li s'ad hrapit mosiile Cu mijlocul ce
arëtdm mai sus, in trecuta vrerne a rdzmeriteb unde facadu-se cercetare cu de-a-
mdruntul, tóte acele mosit cate se vor dovedi brapite In nume de cumpérät6re

C'est un fardeau très lourd pour la province. On vient aussi d'acheter pour le
compte de la Porte beaucoup de chevaux et de grains, que l'on transporte mi dela
du Danube. Moniteur Universal. No 177, 26 Juin 1814, in o serigre din 1611
de la 7 Iunie.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINII,OR 23

drept incarcdturI i näpastuiri, sa se int6rci inapol la stapanirea locuitorilor, si va

rémané luminat numele MdrieI Tale In veci pomenit i laudat de catre totI pentru
acéstd milostivire ce vel afétà caträ dinsil. 1814 August 3.
Constantin Filipescu ve! Vistier, Radu Golescu Vel Vistier, Constantin Cretulescu
Ve! Ban, Iordache Slatineanu Ve! Vornic, Barbu Vficarescu Vol Vornic, Radu Slati-
tineanu Ve! Vornic, Constantin Balaceanu Ve! Vornic, Dumitrascu Racovitd Vornic,
Iordache Filipescu Ve! Logofét, Constantin Filipescu Ve! Logofet, Fotache *tirbeI Vel
Logorét, Nestor Caminar.
Caragea aprobd acéstà propunere ast-fel :
Lui loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zenzle Vlahscoie.
Primitä fiindu-ne acésta obstésca anafora a Dlor boerilor, o Intarim Domnia-Mea
poruncim d-veistra velitilor logofetl sa se facd Domnescile nestre porunci de pu-
blicatil prin t6ta Ora, IntocmaI dupd cuprinderea de mal jos arétatd.-1814 August 9.
(Pecetea gp.d.) Ve! Logofet.
Cod. LXXIX, pag. 66.

Mésura acésta aveà de scop de a maI potoll nemultamirile Oril din

causa birurilor. Aceste nemultämirI cresceati pe tad diva. Deja in 1814
se manifesta prin acte de rebeliune din partea unora din boeril malf
AO un Alexandra Comaneanu facea opositiune de Ore-care vio-
lenta DivanuluT §i Domnului. Divanul certt luI Caragea, in 25 Oc-
tobre 1814, §tergerea din Arhondologia téril a luT Comäneanu §i exilarea
lui la mònastirea MarginenI. Cu cea mal mare graba aproba Caragea
acésta. anafora, In aceea§1 cji in care i se supuse. (1)

(1) 16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Spre r2splatirea nemultumiril i obräzniciel acestui netrebnic i spre pilda
infranarea si altor asemenea lui, intarim Domnia-Mea anaforaua acésta a Preaosfintiei
Sale pdrinteldi Mitropolit si a obstieI d-lor velitilor boeri, i poruncim d-tale ve!
Vistiere, sd se stérga cu totul numele lui de la arhondologhia Domnescil Niistre Vis-
teril, cum si d-lul vel Logofétul de Ora de sus, ca indatd sä se facgt Domnésea
N6strá volnicie, spre a se trimite surgun la mtinastirea MärginenI, fiind acésta pe-
dépsa cu scadere dupd mésura vine! lul. 1814 Oetobre 25.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofét.

(Cod. LXXIX, pag. 418)

Prea Indlfate D6mne,

Cu plecata anafora al-61am MarieI Tale, ca Alexandru Comaneanu, dupti netrebnica
urnmre i nemultumire cu care Waft arkat la carea si nemarginita milostivire a
MarieI Tale cinstindu-1 din Serdar cu cinul Caminariei, vrednic era de mal mare pe-
dépsa, dar noi chilnuind a i se face o pedépsä asernilnatä cu milostivirea MAO

www.dacoromanica.ro
24 V. A. URECHIÀ

Din anul 1814 vom maI aduce un act, prin care Caragea dispune a
se face hotarnicia loculuI vechil Curtl Domnescl de la Tirgov4te, al
careia Ice se Incalease de uniI-altit Acest loe saù ruinile, ce maI
avea sa le cante poetif rena.sceril nóstre, ail fost daruite de Caragea
Vorniculul Isaac Ralet, 'Md. din 1813 Septembre. (1)

Tale, adech pentra nemultamita ea care s'aii arétat sd rämäe lipsit, nu numaI de
cinstea Cdmindriei, ci si de orI-ce alt cm, iar pentru obrdznicia ce ail arkat, sä se
trimitd surgun la mândstirea Märgineni, in cdt soroc se va hotäri de Märia Ta spre
bine si invétaturd de minte i spre pilda i altora; de care ne rugdm Marie' Tale
sa fie primitd acea pedépsd, ce cu usurintg din cdte i se edda a i se face. 1814
Octobre 25.
Al Ungrovlahid Ignatie, Constantin Filipescu, Grigorie Brancoveanu, Constantin
Cretulescu Vel Ban, Vel Vornic Barbu Väedrescu, Constantin Billäceanu Vel Vor-
nic, Iordache Slätineanu Vel Vornic, Grigore Bdleanu Vel Logofét, Const. Filipescu
Vel Bogota, Fotache tirbeirt, Nestor Caminar. S'art fdcut volnicie pi s'ad trimis
surgun la Mdrgineni, unde s'a poruncit a nu fi slobod fdrä de al doilea poruncd.

(1) liT) lean Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Hrisovul d-lui Vel LogofkuluI Isac Ralet pentru härdzirea zidurilor ot curtea.
gpd din judetul Ddmbovitel.
Mdrirea si lauda Domnilor si a oblgduitorilor acestii pravoslavnice si de Dumne-
4ed pdzite ten l ValahieI se aratä Mtn.' adevér cu mare strälucire si de alte luerurI
imbunätd(ite cu feluriml de facerl de bine, ce ca iubire de 6men1 i ca pärintésed
osirdie revarsd de obste cdtre totl supusil lor päminteni, spre a se mangdiit impär-
tdsindu-se fies-carele dupä supunere, sirguintd si vrednicie de stdpanésed milosti-
vire. Drept aceea fiind-cd cinstit si credinciosul boerul Domniel-Mele d-lul Ve! Vor-
nicul de Ora de sus Isac Ralet prin anaforà a fAcut arètare Domniel-Mele cà in
orasul Tirgovistel sud Dâmbovita sunt nisce surpdturi de ziduri doinnesci ce ad
fost odini6rd Curte Domnéscd, fdcutd de rèPosafil intru feririre Domnif. OHL sunt
cu total netrebuincióse acele zidurI, rémindnd a fi numal pentru incuibarea päsérilor
sdlbatice, iar local CurÇil p6te sä fie de óres1 ce trebuintd, insä de se va curäti
intäid cu grea cheltuialä din surpdturile si ash niel in tréba èrii, niel a
Domniel nefiind trebuincióse, nicl zidirile niel local a se metahirisl la cevasi, ad
fdcut rugdciune Domniei-Mele ca hdrazim acele surpdturI de zidurl, impreund
cu locul lor, a-0 face un locas, ca sd-1 MIA spre scdpare la o vreme de nevoie, pre-
cum este acésta de acum a ndprasnicei bóle, afländu-se insäreinat cu tréba cu grea
familie, si ne avénd niel mosie, niel alt loc. Asijderea i mila ce are biserica Dom-
néscd sd se intdrésed ea sd se pótd tiné tot-deauna in stare blind ; care anaforà
a d-sale orinduind-o Domnia-Mea in cercetarea d-lor velitilor boeri, prin anaford de
la August 26, ne-ad fcgut arétare ddndu-ne pliroforie, cd acele surpäturl de zi-
duri nu sunt de ilia o trebuintd, niel Domniel, nici Orel, i nicl este vre-o pricing
zdtienitóre de a dobdndi acest har d-lui numitul boer, dupä care acea arkare i pli-
roforie a d-lor, binevoind Domnia-Mea pentru slujbele i bdtrinetele d-sale si pen-
tru greutatea familiel cu care este instircinat, prin intdrirea ce am dat inert de la

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 25

ina de la inceputul DomnieI lul Caragea, T6ra-RomânéscA este din

trel ale acesteI lunl, la numita anafork am hotarit, si ea nisce lucruri domneseI slo-
bode ce aunt si netrebuincióse nicI Domniel, niel tériI, am häräzit d-sale acele sur-
paturi de ziduil ot Tirgoviste, Impreuna cu locul lor, ea sa fie mosie statatóre
ohavnica d-luI i clironomilor d-lul in veci; iar biserica Domnésca eu locul de patru
stanjenl imprejur are a fémané slobod si tot cu aceeasI orinduiala i numire ce
ad fost i panä acum, färä numal atata osebire facern, ca d-lui numitul boer sa aibd
epistasia veniturilor acesteI biserici, ingrijind de a se stringe de eclisiarhul cel dupd
vreml, t6te pe deplin si la vremea lor, din care sa se facä i sa se implinéseä tóte
trebuin/ele bisericesel, eu 'mina orinduiala spre podóba bisericil si pe tot anul sä
lea eclisiarhuluI socotéla de venit i de cheltuiald, ea sa nu se urmeze vre-o risipd
vre-o rea economie la venit, care socotéld sa fie dator i d-luI a o aréta stapánirif
ea sà fie sciutä i inteacelasI chip sä se urmeze epistasia i ingrijirea veniturilor
acesteI biseric1 si de catre chironomii d-luI. Decl atat pentru hardzirea acelor sur-
päturf de zidirI impreund eu locul lor la d-lui numitul hoer, dupä mijlocul ce s'a dis
mal sus i pentru orinduiala bisericil, iarâi dupa cuprinderea ce se arata mal sus, ca
s'ad hotarit de Domnia-Mea, cat i pentru muele ce are biserica, ca sale aibä si de acum
Inainte nesträmntat, am dat hrisovul acesta Intarit Cu insas1 Domnésca Nóstra iscaliturä
pecete i cu credin/a prea iubi/ilor Domniei-Mele fii Gheorghe Caragea Voevod, Con-
stantin Caragea Voevod, martori fiind si d-lor cinsti/I si credinciosi velitil boeri
aI Divanului Domniel-Mele, pan Constantin Filipescu Vel Vistier, pan Radu Go-
lescu Vel Ban, pan Constantin Vlahu/ Vel Postelnic, pan Isac Ralet Vel Logotét de
Ora de sus, pan Barbu Vaarescu Vel Vornic de téra de jos, pan Dumitrasco Ra-
covila Vel Vornic al treilea, pan Is trate Cretuleseu Vel Vornic al patrulea, pan Gri-
gorie Baleanu Vel Logofet de téra de sus, pan Iordache Slätineanu Vel Logofét de
/éra de jos, pan Constantin SuIul Vol Spätar, pan Mihalache Manul Vel Vornic al
politiel, pan Atanasie Hristopolu Vel Logofét al strainelor pricini, pan Nestor Vol
Clucer, pan Alexandru Mavrocordat Vel Caminar, pan Iordaehe Scanavi Vel Corals
Ispravnic, pan Grigorie Baleanu Vel Logofét de Ora de sus ; i s'ail scris hri-
sovul acesta la anul de la Hristos 1813 Septembre 10, de Manolache Logofét de
Divan.
Cod. LXX VII, fila 158.

Iw loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Cinstite i credincios boerule al Domniei-Mele Biv Vel Clucere Scarlat
Ispravnie ot sud Dâmbovi/a, vel vedé afétarea ce ne face printeacéstä anaforà
dumné-lul biv Vol Dvornicul Isaac Ralet, pentru care îI poruncim, ea védénd cu-
prinderea Domnescului Nostru hrisov, ce am dat domniel-sale, pentru haräzirea acelui
loe, sä fad mésuratóre, atált pentru la/imea acestul häräzit loe, cht i pentru lun-
gimea luI, ea sfi se vadà cat este si apol Ed se cerceteze cine sunt necia ce arata cd
ad facut calcare sad impresurare ? de ad facut fiscal binale asupra aceluI loe hä-
räzit i ea de ce pre/ sunt ? precum si pe ce vrenae le-ad facut, cu voe sail porunca
data? i sal 11101111.0e Domniel-Mele. 1814 August 3.
(Peeetea gpd.)
Cod. LXXXI, pag. 172.

www.dacoromanica.ro
26 V. A. trRECHIÀ

noft amenintata de resmeritd. Monitorul Universal al FrancieT, (1) pu-

blica, la 4 Ianuarie 1813, o scrisére din IasT cu data de 2 Decembre,
prin care se vorbesce, ea din Turcia aú venit scirT aqui menacent le
repos de la Valachie et de la Moldavie....» Numirea luT Pehlivan-Aga
la postul de Pasa de Rumelia (la care se numéra si Bulgaria) a atitat
marl' nemultumirT in Turcia. Illire-Oglu, rivalul lui Pehlivan-Aga, a
isbutit sa fugal cu 350 do pers6ne, earl II erail credinciése, din veci-
nétatea RusciuculuT in Basarabia, trecénd prin térile romane.
Molah-Pasa, guvernatorul VidinuluT, a imitat exemplul predecesoru-
luT sèù Pasvan-Oglu si s'a résculat contra Portii si contra lul Pehli-
van-Aga, sub ordinele canija era pus. Molah-Pasa a concentrat o éste
de 20.000 de 6menT. Pehlivan-Aga si el a trimis contra luT pre Havis-
Ali-Pasa, cu care se vor unl 8.000 de 6menT, trupe earl revin din
Rusia, unde erail prisonieri. Acest rasboiil intestin nu OW avé loe
frà ca Muntenia sa nu fie devastata.
Asemenea scirT sosind i in BucurescI, spaTma i grija se intinsera
din nat. Zadarnic Caragea asigurà pre boerT, cä nu: ail de ce sa se
téma, eT îi pusera téta averea in sipete i stateail gata mereil de a le
incarca ca sà fuga din BucurescT.
Ceea ce contribul si maT mull la latirea grijel, fu evenimentul pe-
trecut in Martie 1813.
La 12 Martie se scrià din Bucurescl Monitorulu'i Universal (2), ea'

Prea Indlfate Dómne,

Locul cu zidire ce din vechime aft fost Curte Domnésce ot Tirgoviste, care prin
luminat hrisovul MarieI Tale ni s'aft häräzit Inca din anul trecut, am inteles, ca de
catre unil altiI s'ar fi facend impresurat dintr'acel loe al mat; me rog Marie! Tale,
ea sä fie luminatä porunca cätre dumné-lor boeril ispravnicI, sä mèsere locul Cur-
ti! pänä in apa IalomiteI cep stenjenI aü fost din vechime, ca sa se scie cine aft
impresurat din loe i cu ce sinet? i sa-mi facä carte de hotarnicie dupá orinduiala
cei ce se vor fi intins cu impresurare sa se traga, ca sa-ml pot aye stäpanirea
locului deplin Mee de prigonire i cum va fi luminati porunea MarieI Tale.-1.814
August 7.
Isaac Ralet.
Moniteur Universel, 4 Janvier 1813.
Ramiz-Pasa este asteptat ad, dans quelques jours avec sa suite; il a écrit au
Pr. Caradja pour lui demander 52 maisons, qu'on s'occupe en ce moment à dis-
poser. On dit que ce Pacha fera un long séjour en Valachie, on presume memo qu'il
commandera meme un corps de troupe..
Ledoulx catre Maret. Bucuresci, 17 Martie 1813.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 27

Ramiz-Pa§a, intorcéndu-se din Rusia, erA a*teptat sA soséscA din Ia0,

cu suita sa. Ain corespondentd, cu 3 dile mal tarcjiii, spline cA s'a
làit scirea, ea Ramiz-Pap nu putuse sosl la Bucurescl din causa
cAla rele §i cd rémAsese in popas la Urzicent de unde aveh sà piece
spre BucurescI nume la 13 Marti°. Corespondentul frances observA
tot41, in cliva de 12 (24) Martie, o mi§care extra-ordinarl. In ora: toute
la garde du Prince était sous les armes; do nombreuses patrouilles
d'Arnaoutes et de Turcs armés parcouraient les rues: ces derniers
faisaient partio d'un détachement sous les ordres de Mahmud-Aga,
bimpacha du Grand-Visir, et qui était arrivé ici avec le Prince Ca-
radchia et mis en quartier à AVakarest. Enfin, tout annoncait qu'il y
avait quelque évènement extraordinaire; tout le monde était en con-
séquence dans la plus grande attente, lorsque, vers deux heures de
Paprès-midi, la nouvelle se répandit que Ramiz-Pacha avait été dé-
capité par ordre du Grand-Seigneur, A Kolentina, A un quart de
lieue d'ici. Cet ordre à été exécut6 par Mahmud-Aga et par le tu-
fectschi-baschi-taka du Prince. Comme les premiers coups qu'on porta
Ramiz-Pacha ne l'atteighirent pas, il se mit en défense avec sa suite,
et il y eut dans cette occasion dix-sept personnes tuées ou blessées.
Du nombre des premiers se trou.ve le capitaine du cercle du district
do Jalomitza, qui avait par honnèteté accompagné le Pacha depuis
Ursitzeni jusqu'à Bucarest, et qui fut tué dans cette malheureuse
circonstance ; il est généralement regretté. Aussitôt après l'exécution
de cette scène tragique, Mahmud-Aga partit pour Constantinople avec
la tête do Ramiz-Pacha. Ces troupes ne resteront ici que jusqu'au
moment oh les individus qui font partie de la suite du Pacha, et qui
sont encore en arrière, auront été transportés au-delà dtt Danube.
Cetto mesure à déjà eu lieu pour ceux qui avaient précédé leur mitre
et qui ont été désarmés immédiatement après son supplice. On a
envoyé à Rustchuck, pour y être enterré, le tronc du Pacha décapité, (1).

(1) Moniteur Universel. No. 115. Dimanche, 25 Avril 1813. Corespondenta e datatd
din Bucuresci.
Le Moniteur Universel. No. 141. Vendredi, 21 Mai 1813 (dupd Gazeta de Francfort),
Constantinople, le 12 Avril. Un autre évènement qui °coupe ici l'attention générale,
est la mort de Ramiz-Pacha, qui a été décapité le 25 du mois dernier près de Bu-
carest. Ramiz-Pacha ancien favori du farneux Mustapha-Bairactar, qui l'avait fait
Capitain-Pacha, avait pris une part très-active 5. la révolution de 1808, et s'était enfui
en Russie, après la fin tragique de Mustapha. Il revenait de cet Empire (oft il n'a-
vait point été prisonnier de guerre, comme on l'a annoncé par erreur) et se ren-
dait avec sécurité à Constantinople, après que la paix eut 616 conclue entre les deux

www.dacoromanica.ro
28 V. A. URECH1X

Asemeuea faptuire nu era de natura a potoll grijile §i temerile Bu-

curescenilor. Maï mult decat oil cand, boeril erati gata de a se 11-l-
arca §i a pleca din ora. Treptele mal' de jos vé'clênd pregatirile boe-
rilor erail §i ele gata a urma pilda lor. AtuncY Caragea, la 24 Iulie 1813,
dete urmat6rea publicatiune catre kíta boerimea haleet §i mazili: (1)
cCinstitilor si credinciosl boerilor velitl ai Divanulul DomnieI-Mele, halea si ma-
zill, ea cat Domnia-Mea se cuvine ca sa ingrijim pentru linistea O repaos i buna
petrecerea locuitorilor, nu numaI a celor de aiel din politie, ci si celor de prin teta
Domnésca Ilestre. Ore, dupe a stapanirii datorie, cu Mata socotim, ce si dumné-v6-
strii de sine-ve yeti fi pornitl dupd al pagriotismosului datorie, ca al o dorifi aeea
bulla petrecere a ob§tel norodului ten!; acea dar linistitä petrecere a pururea in-
grijind Domnia-Mea de a se päzi intru tete infra norod si necontenit chibzuind
mijleceIe cate sunt destoiniee spre a pazi cu intregime si tot-déuna cercetind ca
un pärinte doritor pentru petrecerea norodulul, aflat-am chiar de la unul din dum-
né-v6stre, ce s'ar fi incuibat intru inimile noroduluI de ale' din politie o frica' pen-
tru o benuialft neinfiintata, ca care acea bänuialä tot aceia din dumn6-v6strä ne-atl
fecut aretare, a pe de o parte ad Inceput a se potoll kii a se sterge din inimile lor,
iar pe de alta parte frica nu contenéza de la el din pricina ce ved pe la casele
unora din dumné-v6stra card aduse intr' adins. Nu no miram dar Domnia-Mea de
acest fel de banuiala si frica a prostimel, pentru ca en drept cuvint o ad, vélènd
acest fel de gatire pe la obraze marl; iaräsi ca drept cuvint socotesce prostimea

puissances, lorsqu'il fut arrété tout-a-coup dans les environs de Bucarest et mis
a mort.
Acest eveniment este povestit de Dionisie Fotino. (Tom. II, pag. 261, trad. de
G. Sion). Ramis-Pacha bine primit la Curtea Imperatului Alexandru se intorceit
aducend o scrisere autografe a aceluia pentru Sultanul. Dar tocmai acéstä reco-
mandatiune erà contrarie politice! turcescl si fatalii pentru recomandat : Sultanul,
cunoscend caracterul §i valerea lui Ramis-Pasa si mal ales antipatia ce avead in
contra lul ieniceril, pe carI el iI rasboise in timpul revoltei lor, indata ce ad audit
de esirea lui din Rusia, ad trimis un functionar Deli-basa cu catI-va Turci in
Téra-Romanésce, cu ordin ca sa-i aduce capul. Ramis-Pasa, sosind in Iasi, fu tratat
cu téte onorurile cuvenite de Domnul Moldovel Scarlat \roda Calimach; si apoi,
dupa' petrecere de ce.'te-va dile, a plecat spre Bueuresci. Deli-basa cu Turcii Bel
sta de panda la manästirea Cotroceni, sub felurite pretexte, 'era a sci limen! seo-
pub sed; cum ad audit insa de apropierea lui Ramis-Pasa, i-ad esit inainte ca spre
intimpinare din partea Domnului. Atuncea folosindu-se de un moment, cand emenil
luí Ramis-Pasa se aliad in urme, s'ad repedit asupra lui ii 1-ad ucis chiar In
careta' cu cate-va lovituri de pistele, dupa care luandu-I capul, ad plecat.
Sultanul a résplatit acest asasinat sävirsit cu ajutorul lui Caragea, trimiténdu-i
dar un cal aräbesc, la 16 (28) Aprilie 1813. (Vedi Hurnt., Supl. I, vol. Il, p. 747).
(1) Cum nu ere sä se tema luinea de noil rasboid ?
Ledoulx serie lul Maret din Bucuresci, 25 Mars 1813:
«E vorba de sosirea de trupe turcesei in curand. Se aprovisionéza Braila si Giurgiul.
Consulul Rusiel a ordonat supuOlor MI sa plece indäret in Rusia. Nu top ad primit.»

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 29

cft urmézil a avé mal multé sciing decat ei pentru orI-ce lucrurI intimplätöre,
ci impotrivi avem mirare sciind ci i acele obraze, precum top de obste din politie,
sunt bine Ineredintatl, cé de a li se da voe de la Domnia-Mea ca sé sceltä daré la
Oré 'Mear un ac din ale casei este prin neputintà, i acésta pliroforie avénd-o, cu
totul de prisos este Olieres carelor aid, i in potrivä pricinuit6re de o acest fel de
obstéscä turburare, and, precum mal sus am vis, Insi-vé dumné-viistra suntep aceia
carl se cuvine a fi de sine-vé pornip spre dorirea 1initei locuitorilor patriel dum-
né-viísträ; de aceea dar domnesce vé poruncim i parintesce vé sfétuim, ca indatä
dupà primirea acestuI DomnesculuI Nostru pitac, färd de a face cétusi de putina
acele obraze printr'ale cdror case se vor fi aflând care, sä le dek drumul
trimitêndu-le daré, de unde adus, &del când de ast411 1nainte, dupd cercdrile
ce avem a face, se va gdsi vre-un ear de acestea in vre-o caed, acel stcipan al casa
sei scie cu incredinfare i fcirei de pdrere de raí, cd se va cdi, teirei a se puté
ajutord. Tolco pisah gpd.-1813 Iulie
Cod. LXX1V, fila 71.
(Pecetea gpd.).
Vel Logofé t.

Ca sA arte a in adev6r nu este de ce sA se IngriiéscA nimenT,

lucrurile linistit si la Vidin si peste tot, Caragea merse cu t6t5.
Curtea, in 26 Iulie, a doua d'II:4 circulara mal sus adusA, la Sf. Pan-
telimon, cu un 'alaiii, cu o pompA mai extraordinarA decAt merserA
acolo in alfl ani, alti DomnitorT. (1)
(1) lacé pitacul de constituire a alaiulul si programul alaiului :
1)5 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlakiscoie.
Poruncim Domnia-Mea, vAta se de phharnici, ca m'Ano Simba:t.& la sépte césurI
din i, sé ingrijipde a fi a cest atajé gata si venit in Curtea Domnésa. spre a merge
Cu Nol la Sf. Pantilimon, atat la ducere c'dt si la Int6rcere, pazind fuá.' de a merge
fies-care la rind i Intocmirea ce sunt aselap maI sus, fär de a se face catusI de
pupn cusur.-1813 Iulie 25.
(Cod. LXXIX, fila 74.)

Orinduiala binif-alaiului la oirea Domniel afard, la sfintul Panteleimon.

Catanele de ;érä cu capitanil lor, toti célàri i Inarmap.
Brésla agiascd.
Cäläretfl polcovnicesci, top célärI i inarmap.
Vel &Apilan de cazad
Talposil dorobénteseI pedestri
Vel capitan de dorobarip cu zapciii sél Inainte.
Cazacil agiescl pedestri.
VinatoriI, asemenea.
Capitanil agiesci, inarmap, cu tacim eurat.
Céusul agiel, Cu polcovnicul de ciocli.

www.dacoromanica.ro
30 V. A. IIRECHIÀ

&A un fond de adevér In asigurarile paeifice ale luI Vodd Caragea.

Polcovnicul de viniitori, cu logofkul agiesc.
Polcovnicul de seimerfi, cu bas-bulucbasa.
Vel cdpitan de Mizil cu logofkul
Vel aga, cu podeibd, dupil obiceid.
Buciucul i cäläretif cu prapurile dupd d-lui.
Brésla spdtaréseci.
LefegiI
Vel cäpitan de lefegil cu zapcifi seI i buciucul dupd dinsul.
Scutelnicii spätdresci inarmati.
Poterasil, totI inarmafi.
DeHi cälàri, toti inarmatI cu sulite in manI, cu odobasii lor.
Seimenii buluc-bäsesci, inarmatf, cu haine roif i cu mottle' galbene.
Capitanil spätdrescI, inarmati, cu tacarn curat.
Polcovnicul de poterd, cu céusul spätärese.
Vel Spiitarul, Cu podóba dupä obiceid.
Buciucul lefegiù Cu prapore dui:CA d-luI.
Copil din cash* cu pandrnicei.
Vätaful de Vistierie cu vdtaful de piiharnicel.
Aprop vdtdseseI cu apro1ii céusescI.
Vätaful de aproli eu céusiI de aproll.
Bresla portcireseei.
Portdreil, rind, pe jos, cu semnele in maul'.
II portar cu III portar.
Vel Portar.
Brésla armayéseci.
Armaseii ca puscasii.
II armas cu III armas.
Vel armas cu podóba dupd obiceid, slugerul Nitescu in locul lul.
SacagiT, dupä orinduiald, cu sacalele
Salahorri cäläri, cu betele in maul.
Cali Domnesel impodobiff,
trägandu-I comiseI cate unul.

II comis Rahtivan
*ése postelnicI Cu capoduri i tacam curat ése postelnicef, asemenea
III logorét III postelnic
Ve! pitar II pos?telnic
II logofét II logofét
Ve! postelnie Vel comis.
Beizadea Cu ciohodarI. Beizadea Cu ciohodari.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 31

In adev'er cà ineti din primele cjile din Maiti 1813, Mollah-Pap, re-
belul de la Vidin, se supusese Portit (1)

Un satOr Alt satfir

Un satiir Alt satar
Un satOr Alt scar
Mataragi iamac matargi bas
Saraciii jamas icioglan céus saraci bas
Un cavaz alt cavaz
Delibasa cu chehaiaua bas ciohodar, tufecci basa
cu toti ciohodarii cu top ciohodariI.
CD
o 8"
8 8
o.. sa.
po it,
.1 .1

CD
Vätaful de Divan inarmat II spaar cu sable
cu caidanurI. i topuz.
Ve! cámara o vel grämätic
Vel ispravnic za curte 5 II vistier.
PO.;

Vel cupar is ciohodar

II cämäras II gramätic
III vistier Irate za curte
Muhurdar divictar
Cafegi bas caftangi basa
Tutungi has. särbecci basa

si altI idicliI
CD
.1
CD

CA:2

(1) Le Moniteur Universel. No. 135, Samedi, 15 Mai 1813. Valachie. Bucarest, le
14 Avril.
Les nouvelles qui arrivent à l'instant nous apprennent la soumission à la Porte
Ottomane de la villa et de la forteresse de Widdin. Dris-Mollah-Pacha s'est rendu
discrétion avec tous les siens ; il est actuellement entre les mains du sérasquier
HasisAly-Pacha; il attend qu'on prononce sur son sort.
(Gazette de France).

www.dacoromanica.ro
32 V. A. DRECHIX

Un eveniment IntImplat la Constantinopole pArea un moment, In

luna Aprilie, a fi nelin4tit *i pe Insu0 Caragea : Aianul sail Kapu-
kehaia lui, Bibica Rosetti (1), a fost exilat la Angora In 4 Maid (stil
not). Nelini§tea luI Caragea-Voda nu fu realg, cad' P6rta date loco-
tenenta KapukihaiatuluI, pana ce Domnitorul va numl alt titular,
luI Insu0 Dragomanul PortiI (2). Se soli"' relatiunile bune de incu-
scrire ale acestul Dragoman Iacovache Arghiropol cu Domnitorul
Caragea. Inlocuirea momentang a lui BibicA Rosetti (surgunit, crede-se,
chiar dui:a intelegerea cu Caragea) prin Arghiropulo era ca sá faca'
loe la Kapuchiat altuI ginere al s'éti, luI MichaI Sutu. Asemenea schim-
barI ail trebuit sa lini*tésca Insd pe boeff, earl* un moment putusera
crede cà sórtea lur Bibica Rosetti va fi curênd i aceea a luí Vodd Ca-
ragea.
Lini§tirea fu deplina cate-va Jile apoI, ca'nd ven1 In BucurescI o
delegatiune a SultanuluI, care aduse luI Vodà Caragea darurI ono-
rAt6re din partea PadiphuluI.
La 18 Maiii 1813 sosl cu dame pentru Domnitor trimisul Sulta-
nuluI, care fu primit cu alaiurI strAlucite (3).
Despre acest Bibid Rosetti iaca ce se serie Regain' Prusian in 12 Aprilie 1813:
Bosghiovid edtrei Rege. Constantinopole, 12 Aprilie 1813
.L'agent de l'Hospodar actual de la Valachie, nommé Bibicka, qui avait été pre-
mier-drogman avant les Moruzi, a été disgracié et envoyé en exil à Angora. On
dit qu'il s'était avisé d'intriguer dans les affaires du Patriarche. Les Français per-
dent en lui un partisan très ch.aud. (Iorga, Acte §i fragmente, II, p. 493).
Le 4 de ce mois (Mai), le premier Kapi-kiaja, ou l'ayant du Prince de Valachie
pr-es de cette Cour, Bibika-Rosetty, a été envoyé en exil 'A Angora; on l'a transporté
directenaent de la Porte sur la cbte d'Asie, et il a été obligó, sans autres formes,
de continuer son voyage pour sa destination. En attendant, la nomination d'un
nouveau Kapi-kiaja de la part du prince Ianko Caradschia, le drogman de la
Porte a été chargé d'office de faire les affaires de ce Prince à la Cour du Grand-
Seigneur.
(Gazette de Francfort).
lacé alaiul ordonat :
Orinduiala alaiulul la aducerea pe§chepluI MarieI Sale.
Stegarul agiesc pe jos inaintea dumné-luI vel Aga.

Dumné-lui vel aga.

Dumné-luI ba§ bevléga cu tacamul

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 33

Caragea putii ast-fel manifesth In mod stralucit alipirea WI de

Turcia. Trimisul Sultanului aduse scirea, cd Meca si Medina ail fost
In fine cucerite de P6rtd i el ele ail reintrat in posesiunea eT. Acest
fapt si supunerea rebelului de la Vidin, dupd o rebeliune de 20 de
furd cu mare pompd serbate de Caragea Vodd. Strdlucite festi-

Dumné-lui vel spätarul asemenea cu stegarul Inainte, i cu zapcil mid i cu

aI spätärieI inainte, i in urmii si pe de läturI.
tsn
Vel portar cu tacfimul sat.
C2+
o

E
tg,
Vel arm asu cu taamul

IsD

III logofét de jos. III logorét de sus. Pt

II logorét de jos. II logorét de sus. PC

II portar. vel pitar. K1J

Viltaf de comiseI Inainte Vätaf de cäldrasI i odobasI de

dumné-lui vel comía. lipcanI, cu stegarul asemenea.
Durané-luI comis. Dumné-luI vol portar. o
Beizadea raja.
Cu ciohodarl i un säräcil
Beizade Dumné-luI divan efendisä
cu ciohodarI i un saracil cu ciohodarl i un saracifi.
Un cäpitan, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Alt efipitan.
Un cäpitan, Un Po stelnicel, Un postelnicel, Un poste/nicel, Un postelnicel, Alt cäpitan.
Un fustas Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Alt fustas.
Un fustas, III portar, III armas, II portar, II armas, Alt fustas.
Un fustas, Un céus agiesc, Céus spätäresc, Pole, de ciocli, Polo. de pod, Alt fustas.
Un fustas, Polo, de seimeni, Pole, de vInät , Polc. de poterä, Bas-bulue-bas, Alt fustas.
Un fustas, Pole, za targ, Vel oàp. za dor., Vel cfip. za lefegil, Vel cap. za seimeni, Fustas.
Un fust., Vät. za curte, Vat. za päh., Vät. za vist., Vät. za div., Céus za apr., Vät. de apr. fus.
Un satär. Alt saar.
Un satär. Alt satin
Un satin Alt satär.
V. A. Ureehi4.Tons. X. Partea B.Istaria Ram:latter.

www.dacoromanica.ro
34 V. A IIRECHIi

vitaff dote Vodd la Herastrèti, la care asista trimisul Sultanului, con-

sniff straini i boeril de tóte treptele (1).
In locul lui Bibicä Rosetti, Caragea, repetim, numl Kapukihaia la Con-
stantinopole, pe Michal Sutu, care II era alt ginere. La 10 August

Mataragi iamac alaiú-céuy mataragi baya.

Saraciii iamac icioglani céuy saraciù baya.
un gavaz alt gavaz
Delibaya, rhhtivanul, chehaiaua, Bay ciohodar, II comis, tufecci baya
ciohodari, ciohodarl, clohodari, ciohodarl,
iar ciohodari. lar ciohodarl.
A),

Vel spfitar.
Vel grfimatic. Vel cfinféray.
II vistier. Vel ispravnic za curte.
Izeiohodar. Ve! cupar
II grämatie. II cämäray.
Muhurdar. Divictar.
Caftangi bap. Cafegi baya.
$erbeeci bap. Tutungi baya.
idiclii.

/63 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Vätaye de apro4I, lath' te orinduim zapciii a/ pul acest alajú la orinduiala ca

mine . la. . P. fie gata, ingrijind de a nu se face vre-un cusur.-1813 Mail 18
Cod. LXXV, fila 65.

(1) Ifoniteur Universel. No. 195, Mercredi, 14 Juillet 1813. Valachie-Bucarest, le 15

Juin.
La Mecque et Médine ont été conquises et sont rentrées sous la domination ot-
tomane. Le rebelle Idris-Mola, pacha de Widin, a été renversé et cette forteresse,
dont la garnison était révoltée depuis 20 ans contre la Porte et inquiétait sans cesse
la Valachie par ses incursions, s'est enfin soumise, avec tout son territoire, it la
domination turcque. On a ordonné des fétes dans tout l'Empire à eet occasion; le
Prince régnant de Valachie Ianko-Karasca en a donné une des plus brillantes it
Kerestren (Heréstrèti) près de Bucarest, à laquelle ont assisté l'envoyé de la Su-
blime Porte, qui a apporté ii ce Prince un présent en récompense des services qu'il
a rendus dans différentes occasions, plusieurs étrangers et tons les boyards, sans
distinction dé rang.
(Journal de l'Empire).

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMAINILOR 35

st. noil se scrie, din Constantinopole, Gazetel de Francfort, ca in acole

dire i sosise la postul sad noul Kapukihaia. (1)
Vara anuluf 1813, dupa t6te acole evenimente ce maf sus le me-
inoraram, se parea cá va aduce pace, lini§te §i belwg in nenoro-
romane. lama gróznica din acest an incetase §i campiile
promitea4, recolte imbel§ugate. Cum se ertase tributul tarif pre 2 ani,
lumea spera s rasufle mai liber.
De putina durata fura asemenea sperante, cad din primele masuri
luate de Domnitor, i mai ales dupa isgonirea luT Gr. Brancoveanu
de la Visterie, téra intelese cugetul lui Caragea-Voda, cunoscut de iu-
bitor de bani Inca de pe cand era boer in serviciul unor Domn1 an-
teriori. De aceea nici este de mirare, ca. in anul 1813 se g'asira boeri,
earl' sa lucreze In secret in contra lui Caragea.
De nemultumirile boerilor nu se puteail folosi Moruzescif, in urma
uciderli capilor acestel familiT, acusati de tradare (2) la ocasiunea ne-
gotierilor tratatului de la BucurescI din 1812. Sutescii nu erail de ase-
menea periculo0', mai ales ca intrasera prin MichaT Sutu in rudenie
cu Domnitorul Caragea. Inc'a. in Ianuarie 1813, noul Domnitor se sill
sa ajute cu bani pe fostul Domn Alex. Voda Sutu, dui:a ce Michai
Sutu va fi ginerile gil. Negre0t ca ajutorul de dat luT Alex. Sutu
nu era sA iasa din casseta privata a lui Caragea, ci tot din Visteria
bietei tail!
Am aratat cum la 1806 Párta numise in locul luT Constantin Ipsilant,
Domnul Tarii-Muntenesci pe Alex. Sutu. Obligat de invasiunea mus-
calésca 0 de revenirea lui Const. Ipsilant la Domnia Tarii-Munte-
nesci, Alex. Sutil se retrase In pripá din efemerul seil scaun. Acum

Le gendre du Prince de Valachie, Michel Sutzo, est revenu ici ces jours der-
niers avec sa famille de Bucarest, pour occuper le poste de Kapu-kiaya ou d'a-
gent de son Prince près la Porte.
(Gazette de Francfort). Apud Moniteur Universel, du 15 Sept. 1813. No. 258.
Moniteur Universel. No. 255. Jeudi 22 Aoilt 1816.
Constantinople, le 10 Juillet.
Le Prince Alexandre Moruzi, comm. par ses richesses et les emplois qu'il a oc-
vIpés, est mort le 5 d'un coup d'apoplexie. On se rapelle que ses deux frères
puinés, le Prince Dimitrasko et Panajottaki Moruzi furent, par ordre du Grand Sei-
gneur, décapités en 1812, à leur arrivée à Schoumla, pour avoir eu des intelligences
secrètes avec la Russie. M. Deval, premier drogman de l'ambassade française ici,
a été également enlevé par une attaque d'apoplexie.
(Gazette de Francfort).

www.dacoromanica.ro
36 V. A. IIRECHIX

la 1813, A. Sutu reclama de la amicul §i Incuscritul cu el Caragea

Vodà rafuirea socotelilor DomnieT sale. Caragea serie la 14 Ianuarie 1813:
16) loan Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Cinstitilor j credinciosI dumné-v6stra velitl boerl aI Divanului Domnie-Mele

i dumné-ta Vel Visternice, vrênd Domnia-Mea sil luam pliroforie de socotéla iratu-
rilor i cheltuelilor DomnieI Sale fratelui Alexandru Vodfi Sutul,adeca cid irat i
cuvenit sé ieà do acl din tara si ate cheltueli facut In diastima vremei oblä-
duiriI sale din urma Domnului Constantin Vodä Ipsilant ot let 1806, poruncim Dom-
nia-Mea ca adunfindu-vä cu totiI la un loe, unde aducênd fatä si pe cel de atufo!
sames al VisterieI Stolnicul Alece Nenciulescu i cerênd de la Visterie t6te socote-
lile dintr'acea vreme sa teorisitI cu de-amènuntul i ca bunä luare anzinte acéstä
socotéla a Domniel Sale fratelui Alexandru Vodä Sutu/ ca s'a va pliroforisitl cal a
luat Domnia-Sa fratele Alexandru Voda Sutu din iratul ce aii esit din Ora in vre-
mea obladuiril Domniel-Sale i cfit i se mal cuveniii sä luat, s'A arétatI
Domnie-Mele In,scris Intréga deslusire prin vataful de Vistorie.-1813 Ianuarie 14.
(Pecetea gpd.)
Cod. LXXIV, fila 119.

La cal se ridica suma ce Divanul binevoitor recunoscù ea are drept

sa iea Alex. Sutu de la téra, nu putem spune In mod documentat.
O alta familie din cele cu dreptul de a ajunge la Domnia
romana se parea ca nu maï este in stare sa agite contra DomnieT lul
Caragea. Acesta petrecea acum lini§tit In re§edinta sa de la CotrocenT,
unde se mutase In Iulie 1813. (1)
Nea§teptata fu decT scirea ce priml Caragea, ca Alecu Hangeri a
isbutit sAlT faca o partida i In IaO i In Bucuresci i ca, ajutat ne-
gre§it de Francia, lucra acum la Constantinopole sA rèst6rne sati pe
Caragea orT pe Calimachi.
Era lusa proa tare situatiunea luT Caragea In Constantinopole
proa slabitA influeata francesa, In ur ma IncheeriT tripleT aliante (Austria,
Prusia, Rusia) de la 2 la 9 Septembre st. n., cu t6ta isbanda de la

(1) Poruncim Don-tuja-Mea cuviosiei vòstre epitropilor al ministirif Cotrocenl, ca

Indatä ce veti fi primit acest Domnescul Nostru pitac, numaI decit sé panel! a me-
remetisl casele DomnescI din nauntru din mfinastire, ca sé nu alba nici un cusur,
cum si cele-lalte odél sä fie miiturate, curätite i destoinice spre a se locul, fiind-ca
Inteaceste çlile avem a ne muté Domnia-Mea acolo In mfinästire, i zabava
de putiná sé nu facetI, ci sé urmati negresit Intocmai precum mal sus se porun-
cesce. Tolco pisah gpd. 1813 Iulie 10.
(Pecetea gpd). Vel Logofét.
Cod. LXXIV, fila 66 v.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM 'ARMOR 37

Lipsca de la 16-18 Octobre st. n., pentru ca sa isbutésca Intreprin-

derea luI Alecu Hangeri. Energic lucréza prin Kapukehaéua sa la
Constantinopole contra acestuia, a§à ca la 9 sail 10 Octobre- 1813 (st.
nostru) Alecu Hangeri a fost surprins de agentil PortiI In casa sa,
condus la temnita la Bostangi-ba§a §i surghiunit la Rodos, pe cand
amicul sè, lmpreuna lucrator, Samurca§, fu exilat la Angola (1).
Norocul luI Caragea fh deplin, cad tot In aceste4f clue murl de
ciuma la Constantinopole Molah-Pap, fahnosul rebel de la Vidin.
Acosta, de0 trail retras, gratiat, nu mal putin continuà sa fie obiect
de grija *i de spaima i pentru Turd i pentru Românt
Sbucnirea ciumel In cursul anuldf 1813 (2) vine sa nelini§tésca Domnia
lul Caragea. O corespondenta a Monilorulu'i Universal frances (No. 329,
din 25 Novembre 1813) afirma, cd ciuma a sbucnit mal întâiü In Bu-
cureicY, din causd ca nisce pers6ne imprudente ah fost isbite de acésta
b6la deschiOnd nisce baloturI de marfa. venite de la Constantinopole,
fara de a luh prealabilele mhsurI de precautiune usitate In asemenea
circumstante. Corespondentul guvernuluf francos recunósce Insa ca, cu
multa pricepere, Caragea a luat mésuri de combatere a bálel §1
acésta b6ld a fost combatuta cu succes §i In Moldova. (3) Ne-am ocu-
Principele Alecu Hangeri, dovedit ci a urzit at5.t la Iasi cat si la Bucuresci-
intrigl, ca sà réstörne pe unul oil pe altul din des ci-devant Hospodars*, a fost
surprins la 21 din luna acésta in casa sa, condus la temnitä la Bostangi-basa
surghiunit in insula Rodos. Vechiul lul Kapukehaia, Samurcas, avù aceeasi sérte
este exilat la Angola. Moniteur Univ. No. 300, 27 Oct. 1813, din o corespondentd
de la Constantinopole, din 25 August.
Se pare cà ciuma a sbucnit la o mfintistire de lângi Bucurescl, probabil adus5
de niscaï cAlugArl greci, veniti din Orient.
Le Moniteur Universel, No 329, Jeudi, 25 Novembre 1813.
Il permit, suivant des nouvelles de Vienne, que les bruits répandus sur les ra
vages exercés par la peste dans les provinces turcques voisines du Bannat, de la
Transylvanie et de la Servie, ont été éxagérés. On pense tame que les spécula--
teurs sur les cotons, guidés par des vues intéressées, n'ont pas été étrangers it la
propagation de ces bruits. La vérité est que, dans la Servie, il n'existe aucune trace
de cette maladie ; que dans la Bulgarie la peste ne s'est manifestée que dans quel-
ques villages, et qu'elle ne s'est pas étendue au-delà.. La Valachie en a été exempte,
l'exception de la ville de Bucharest, où quelques personnes imprudentes en ont
été atteintes en ouvrant des ballots de merchandises venant de Constantinople, sans
prendre les précautions usitées en de pareilles circonstances. Heureusement on a
pris aussitöt les moyens propres à prévenir la contagion. On espérait que ces me-
sures suffiraient. L'Hospodar de la Valachie a luiméme exercé une surveillance
active et rendu des ordonnances très-sages à cet égard. Il est notoire que dans le
cours de l'année dernière, la peste s'était manifestée dans quelques communes de la
Moldavie, et qu'on a eu le bonheur d'en prévenir la contagion ultérieure.

www.dacoromanica.ro
38 V. A. IIRECHIX

pat In mod special de epidemia ciumel gi de mgsurile luate pentru

combaterea et Nu vom reveni asupra acestui
Dar preocupatiunile despre ciumd, ori-cdt de marl, eraü mai putin
sup6rdt6re pentru Caragea deck cele politice.
Pe t6td diva consulul rusesc II invaluesce mai mult In retelele sale.
Domnitorul s'a -0/Jut nevoit sä intre In corespondentd secretd cu
Italinski, Fonton i chiar cu fostul Domn Ipsilanti. Dejà partida ru-
sésca domind In BucurescI inteun mod scandalos. Divanul e compus
numai de boeff, car!' aü functionat pe timpul Muscalilor, pe când eel
earl nu erail partisani ai acestora sufer i astdoli. Cunoscutul Varlaam,
boer, care dupei ce ail treidat guvernul sal, a fugit in Rusia, fi cu cel
mar mare intrigant Scufa, sprijinifi de consulul rusesc, cap6"tä pe
nedreptul banr de la Visteria Scufa, ajutat de Fonton, reclamd
de la Visterie 200.000 de lei sub pretext de despdgubirl pentru
chipuite perderi ce ar fi avut ca arendag al pogtelor, sub regimul
muscalesc, gi totugi Scufa mai capéta In arendd vdmile sub Caragea,
mdcar cd fiind strdin, dupd obiceiulII, n'aved dreptul sh fie arendag
al vdmilor. Consulul rusesc exercità o putero nelimitatd. Justitia nu
mai existd; cdnd e vorba de un proces intre un supus rusesc i intre
un pdmintean, procesul e sigur cdgtigat de Muscal. Lul Napoleon
II displdced acéstä supunere la Rug! a luT Caragea i intrebd pro
Ledoulx ce crede el despre Domnitor. Acesta diced cdtre Maret, In scri-
s6rea sa din BucurescI, din 17 Martie 1813: eNu-mi void permite sd
resolv problema asupra PrincipeluT Caragea, dar privesc ca o datorie
a mea de a da sénur E. V. de cele ce se petrec sub ochii mei.» (1)
O lund apr6pe ma'!" târ4iü, ministrul Maret intr6bd pe Ledoulx,
sunt corespondentii lul Caragea in Paris gi In cele-lalte capitale,
In ce sens acegti corespondentl ìi fac raportul despre situaliunea Eu-
rope!? (2)
S'a putut bdnul un minut, cd corespondent al lui Caragea la Paris
puted sl fie cunoscutul Gaspar Belleval. In adev6r acesta Inca pe la
finele anului 1812 a cdpsétat permisiunea de a se reint6rce In Franta. (3)

Vegi nota lui Ledoulx intre actele consulare de la archiva. M. al. Str. din
Paris.
Idem nota din 19 Martie 1813.
Duc de Rovigo á Maret due de Bassano, din Paris, 20 Oct. 1812.
Ministrul Politiei informà pe cel al Relat. externe, ci prin decisiunea de la 20 Sept.,
Gr. Franeois Loulit Joseph Gabriel Luce de Gaspari-Belleval, ancien secrétaire
d'Etat dela P-té de Valachie , are dreptul de a reintrA in Francia. SA i se vestéscA
acésta. IacA niece informatiunl relative la Belleval.

www.dacoromanica.ro
 ISTORTA ROMANILOR 39

Ledoulx la 17 Aprilie 1813 serie lul Maret, 0' n'a putut pan/ astAdI
aflà cine este corespondentul lui Caragea la Paris, dar ca scie cä cel
de la Viena este un Grec numit Belio. (I)
Se vede de ad cu cat/ iscusinta Caragea pdzI secretul relatiunilor
sale politice ca cavalerul de Gentz. Acest secret 11 pusese de Gentz
ca conditiune sine qua non. cLa seule condition sur laquelle je dois
as à présent insister, scrie de Gentz, est le secret le plus absolu, tant
sur mon nom que- sur la correspondance ; car si la chose venait
d'être connue ici (Viena) ou ailleurs, adieu l'inclépendance (?), tt la-
quelle je tiens par principe et qui m'est indispensable pour bien 1.6-
pondre à l'attente de mon commétant.» (2) AucjI! independenfa, cand
el avea s6 fie ecoul luI Metternich !
Sub influenta campaniel incepute de Napoleon, Ledoulx se silesce
a aduce pe Caragea fatiq In partea Franciet L-a sfatuit sl nu tie cu
MuscaliI §i Vodà ta paru frapp6 de toutes ces vérit6s. Il m'a fait
comme A son ordinaire les plus grandes protestations d'attachement
pour la France; mais je sais d'une manière à n'en plus douter, que
ses correspondants gr6co-russes égarent tout-A-fait ses principes. Con-
duita sa privatd e partiala., (3)
Nu isbutesc silintele lul Mr/ Caragea In acésta directiune. In aceea§I
not/ a sa recunósce, ca influenta muscAl6sca este covtr§itóre.
cGaradgea est faible de caract6re. Il voit les Russes gouverner a

De Gaspary Belleval cdtrd Afacerile strains Prusiane.

Bucuresci, 7 Septembre 1813.
Cere a i se prinal serviciile In Turcia, ca-I este cunoscutà prin 16 an! de locuinta
acolo. lorga, Acts frag. II, pag. 494.
La 2'7 Septembre 1813 Belleval serie direct Regelui. Aratii eä a primt indigenatul
In Prusia.
A servit pe langa Domnil Moldovei çi Valachiel ca seer étaire d'Etat ayant le (16-
part. des Affaires étrangères,cet emploi uniquement créé pour moi fut supprimé,
quand je cessai de Pexercer..
!i propune serviciile, pag. 495.
Afacerile straine resping cererile lui Belleval la 4 Novembre, 1813. Ibid., pag. 495.
Belleval nu se descuragiaza si in 8 Ianuarie 1814 rgspunde ministrului Afacerilor
sträine, spuind di o sa-I tranaitä raporturi politice cu seiri mai rapeyll cleat cele
vor yenì de la Constantinopole. Pag. 496.
Vell nota lui Ledoulx eaten' Maret din Bucuresci, 17 Aprilie 1813. Aceste acte
nu vor intarlia a se publica in coleqiunea Hurmuzachi, de aceea nicI le aducem
aid integral.
Apud Challemel-Lacour in Revue des de= mondes, 1868, 1 lucio.
Nota lui Ledoulx càtrà Maret, din 3 Aprilie 1813,

www.dacoromanica.ro
40 V. A. URECHIX

Berlin; il a des correspondants mal intentionnés qui augmentent sa

pusillanimité...» Caragea va fi scapat numaT daca Francia va ca§tiga
noue victoriT.
Asemenea constatare Impinge pe consulur frances sa amintésca, ca
«numaT Principele Sutu este actualmente devotat ImpëratuluT Napo-
leon, dintre totT GreciT : §ése aril de adversitate nu 1-ail schimbat
bine era sa fie fost el acum Domn »
Tata cum ca 6 anT mal 1nainte se pregatia Domnia Sutescilor.
Caragea se Acesce cu atat maT mult In relatiunile sale ca Ledoulx,
Cu cat de Gentz, In depe§a sa din 2 Februarie 1813, II demonstra ca
Austria singurd p6te ajunge sa aduca pacea In lame. (1)
Intealta depe§a de la 11 Marte 1813, de Gentz pune In relatiune
faptul, ca Insa§T Rusia se arata dispusd a nu maT urmarl politica sa
veche, egoista, turbulenta, avida de cucerirT §i. de dominatiunT ......
Tóte aceste informatiunT erati de natura a indepartà pe Caragea
de Francia, In loc de a-1 apropia.
Gaud la 1813, Martie 29, Austria devenl aliata RusieT §i and apoT,
In primele ()Be din Aprilie, RuiT intrara la Hamburg, Caragea nu
maT all.' reserve fata de Ledoulx. Fleischackel §i cu consulul rusesc
sunt stäpanT pe situatiune. Ledoulx serie luT Maret In 17 Aprilie :
L'entrée des Russes à Hambourg a achevé de faire perdre la raison it la Cour
de Caradjà ; tout ce que je dis actuellement A ce Hespodar n'est écouté qu'avec
cette froide politesse qui caractérise si bien la duplicité des Grecs. Les ministres
font les conjectures les plus malveillantes.
La 25 Aprilie Leodoulx addoga a serie:
Les succès des Russes rendent ma position tout à fait pénible (au milieu de ces
Grecs). De &dud &tea neamici e la Dresda, Lipsea, Hamburg... le crédit du con-
sul de Russie est monté au pont de rendre toutes mes démarches presque nulles.
Succesele nea§teptate. ale Francesilor de la 2 Mali"' (Lutzen), de la
Bautzen, Wurtchen §i Hoch-kirschen (19-22 Maiii) schimba 1114 dupd
cum era de prev6clut, directiunea giruetel de la BucurescT. Deja dupa
victoria de la Lutzen, Ledoulx scria luT Maret:
Victoria de la Lutzen a fost publicati la Bueuresei.
ell me serait difficile de rendre avec assez de vérité à V. E. l'effet que cette vic-
toire a produit dans ces contrées. Le Prince.., semblait n'être plus le méme homme.
Il a 60 jusqu'à me dire qu'il respirait enfin!
Gaud Monitorul Universal frances sosl in BucurescI, aducênd de-

(1) Velli pag. 6 din cartea Comitelui Prokesch Osten fiiL

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 41

taliile bdtdlieT de la Lutzen, revirimentul la Curtea luT Caragea se Mat

§i maI pronuntat:
Ledoulx serie (1) la Noniteur Univ., aducènd scirea afaceril de la 2 Maiii: Les par-
tisans russes en Valachie sont consternés et je puis déjà annoncer à V.E. que l'esprit
public commence, dans ces contrées, a étre en armonie avec les aigles victorieuses
de notre grande nation. Le Prince Caradja reeoit très freq-t des estatettes de
Vienne... Le trimite indati la Constantinopole. L'entrée de S. M. it Dresde a frappé
ici tout le monde d'étonnement. Le Prince m'a dit que le grand visir en le remer-
ciant du soin qu'il a de le tenir au courant des événements de la guerre, lui exprime
tout le plaisir qu'il a ressenti én apprenant la victoire remportée par S. M sur
l'ennemi naturel de l'Empire Ottoman.
La 16 Link, 1813 Ledoulx adaogd:
Spiritul public in Valachia... commence A revenir en faveur du vainqueur. Les
partisans russes se taisent; le Prince prend des formes plus amicales vis-à-vis de
nous; les sujets de S. M. sont déjà traités avec plus de douceur.
Ne mg venind la Bucuresdi cdte-va dile ve§tI favorabile Muscalilor, Ca-
ragea, pe care Ledoulx nu uitd de a-1 numl, «noire faux ami , a is-
butit sd-1 facd a dorl Impdcarea cu Francia §i. 1-a indemnat sa serie
Insu0 o scris6re ministrultif Maret. (2)
Le Prince Caradja parait désirer aujourd'hui la bienveillance de notre gouver-
nement ; que ce désir soit sincère ou non, j'ai cru devoir pour le bien du service
lui laisser entrevoir l'espérance de l'obtenir. Il me remPt aujourd'hui une lettre
pour V.-E. en me priant de la faire parvenir siirement.

Bucuresd, 1 Iunie 1813.

Nu-i de mirare ca Caragea se decide a adresà lul Maret urmitórea epistold:
Bucarest, 26 Juin 1813.
Les qualités éminentes de V. E. et la haute réputation, dont elle jouit a si juste
titre, m'avaient depuis longtemps inspiré le désir de prétendre A l'honneur de sa
conaissance directe.
Le passage par Bucarest du courrier se rendant près de V. E. m'en fournit l'oc-
casion et je la saisis avec empressement pour faire hommage à V. E. des sentiments
dont je suis animé.
Je suis flatté, Mr., que le Consul de S. M. Impériale et Royale en Valachie, aura
déjà porté à la connaissance de V. E. l'attachement que j'ai voué it la nation fran-
eaise, alliée de temps immémorial et toujours amie de la Sublime Porte Ottomane
et la part que je prends aux intérêts des sujets de S. M., qui se trouvent dans
le pays.
Je m'estimerais heureux si V. E. vent bien croire aux témoignages qu'on aurait
pu donner en raa faveur et si elle daigne me fournir l'occasion de faire preuve
de mon dévouement et je la supplie d'agréer la haute considération avec laquelle
j'ai l'honneur d'étre, etc.
Prince de Caradja.

www.dacoromanica.ro
42 V. A. IIRECHIX

Ledoulx tridémria pro §eful sil Maret sa nu refuse de a r6spunde

luT Caragea, cadí «o simpla scris6re produce cate °data efecto f6rte
salutare asupra spirituldl unuT Gospodar. v. Armistitiul de 40 do dile
acordat de Napoleon, tlupa ultimele luT victoriT, arará pe acest suveran
din noil stapan situatiuniT.
Ca sa-§T manifeste apoT apropierea de Muscali, sail cel putin de tripla
alianta, orT de puterile carT aveaa s'o semneze neIntardiat, Caragea,
la momentul psichologic, cand Intelese ca Napoleon e pe duca (la 14
Aprilie st, n., se facuse coalitiunea Puterilor europene la Gand §i la
18 Iunie se Intimplase Invingerea de la Vaterloo), Incepit a se purta
f6rte rèú cu representantul Francia la Bucuresd, Ledoulx.
Acesta, la 28 Iunie, serie din Bucuresci catre Principele de Benevent,
ministrul Afacerilor straine din Paris, ea pe cal timp Caragea sciti pe
Napoleon in pici6re, s'a purtat bine cu dinsul, a fost impartial cu re-
presentantil tuturor Puterilor, iar dupd ce regalitatea s'a Infiintat In
Francia, Inchipuindu-§T cd Francia nu va mal aya Inriurire pe Muga
imperiul otoman, orT ca Rusia singura este de temut §i de respectat,
ca una ce singurd are inriurire la numirea §i la mazilirea Domnilor
RomânT, pe tòtd cjiva 1§I manifesta rea vointa pentru Ledoulx, pentru
supu§iT francesT.
Restul anulul 1813, Cu alternativele de succese §i de perder! ale luT

Maret, dupa povätuirea consulului Ledoulx, nu intardie a réspunde tul Caragea

in rnodul urmätor :
Maret catre Prinful Caragea.
Dresda, 11 Iulie 1813.
Principe,
Scrisérea ce Excelenta Véstra mi-a facut onésrea de a-mi adresa la 26 Iunie, mi-a
fost remisa 1 Dresda, unde se intérse Maiestatea Sa, in timpul armistitiulul care
a urmat primele sale victoriI. Eii sunt eu atat mal mult simtitor la dorinta ce vol
exprimatI, Principe, de a avé relatiunl cu mine, eu cat eú impartasese sentimentele ce
vé indémna sa le formati. Maiestatea Sa va lipsi cate-va dile pentru a visita nouele
arrnate cari vin sa se reunéscii cu fortele, cu cari ea a deschis asa de glorios cam-
pania. Eú ii voiit intretiné la reintércerea sa despre dispositiunea ce vol ati bine-
voit a-mi exprima. Maiestatea Sa vé va fi multumitére pentru protectiunea, de care
supusil set vor continua s'a se bueure in Principatul ce vé este incredintat, si ea
va vedé eu pläcere cá sistemul de amicitie, ce-1 unesce cu Sublima P6rta, este
exact urmat de unul din oficeril InaltimeI Sale, care se bucuri de favérea el cea
mal n'are si de Malta sa incredere.
Am on6re de a oferl Excelentel Véstre asigurarile inaltei mele consideratiuni.
(S.) Maret duc de Bassano.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 43

Napoleon, face si pe Curtea din BucurescI sa nu rag scie incotro A-0

mai int6red vintrelele. Din luna luI Iunie, de &and cabinetul de la
Viena devenì central tuturor negociatiunilor, Austria, si decI agentul
e'l Fleischhackel este cu deosebire omul cjild pe langa. Caragea. La
inceputul lu'i Iulie 1813, se ldtesce in BucurescI vi Ias1 ba si la Con-
stantinopole svonul ea, daca pacea nu se va face, Austria va fi aliata
Rusilor. Acésta scire o confirma eGazeta de Petersburg . Deci girueta
de la Curtea din BucurescI se misca violent intro cele doua curente-
Austro-Rusesc. (1)
Intre aceste, la 10 Iulie 1813 sbucnesce ciuma. Ledoulx raportéza
luI Marc t, ca acésta epidemie a isbucnit hate° manastire la o mica
leghe departata de Bucuresel si ca ter6rea este mare in capitala Wit
CO: cu dare de mana fug din Bucuresd care in cotro. Pang la 15 27
August 1813 murira 92 de BucurescenT, in 8 (Jae, isbitl de acésta Ma.
Cu t6ta. gr6za Mel, Caragea retras din Bucuresci la Cotrocenf, ne
scaOnd din vedere declaratiunea de rasboiti facuta. de Austria contra
lui Napoleon la 3/15 August si apoI incheerea TripleI-Aliante de la
2-9 Septembre st. n.; cunoscAnd resultatele batälieI de la Lipsca
(16 19 Octobre); luarea Dantiguldf. de Muscall dupa un an de asediti;
intrarea Prusienilor la Amsterdam, in 21 Novembre., .. pe tad cliva
mat mult isl' intorcea fata de la Ledoulx.
Inca Inainte de finele anulul 1813, Caragea profita de presenta luI
Talleyrand la Viena, ca sa staruésca pe langl dinsul sa recheme pe
Ledoulx.
In asa imprejurdr1 intelegem cele ce Ledoulx serie:
eConsulul RusieT este singurul ascultat. Supusil si protejatil' ii.isi
sunt singuril cael obtin dreptate. Acésta atentiune mica este impinsa
asa de departe, in cat consideratiunea n6stra a caclut ca total inteo
stare de nesuferit. La IasI, Francesil ail fost maltratatT, fall ca O. fi
putut obtiné reparatiune. Aid, uitand ea pavilionul regal falfae de-a-
supra easel consulare, uitand respectul datorit florilor de crin si co-
cardeI albe, masi multi' FrancesT ail fost insultafi de Greet Am reclamat
Cu caldura, impins chiar de a duce plangerI la Constantinopole, fail
ca D. Principele Caragea sa fi vrut a arunca o privire asupra capitula-
tiunilor n6stre. In sfirsit, Domnule, acum in urma, o insultä' grava
fiind facuta consulatuluT, ell m'am hotarit de a expedia printr'un curier
plangerile mele la Ambasada Maiestatif Sale, la Constantinopole. Eli
nu voiii intretiné aid* pe Alteta V6strá cu t6te hmanuntimile plictic6se

(1) Veçli nota luI Ledoulx Mil Maret, din 9 Iulie 1813.

www.dacoromanica.ro
44 V. A. IIRECHIA

ale acestei insulte, sperAnd ca cl-1 ambasador va obtin6 cu u§urinta

reparatiunea care ni se datoresce. Val cith numai o singura frasa
pronuntata de D. Principele Caragea, §i aceea pentru a da Altetei
Vóstre mèsura opiniunilor sale actuale.
«Asupra dreptelor observatiuni ce eil if Miff, el a indrasnit sa-mi
spuna:
tNu maï este ca in timpul luï Napoleon; amnia eil pot scrie direct
Regeluï Vostru fi sei-1 fac .sei te recheme, dacci acésta mi-ar conveni.,
El a addogat cu ironie o multime de lucran i a§a. de ridicule, ca §i
modul sért de a vedé.
. ..

«Am tot dreptul de a spell, el Ambasada va ha in consideratiune

dreptele mele prangeri §i ca POrta nu va face niel o dificultate de a
ordona. Printului Caragea de a avé pentru consulatul Maiestatil sale
prea cre§tin acelea§I consideratiuni ce le are pentru acei ai altor Puteri.»
Nu avem anume detain' asupra scandalului intimplat contra caruia
reclama Ledoulx. Din notele acestuia resulta, el ail fost insultate dra-
pelul §i scutul regal frances de la porta consulatulul de nisce Greci
din OmeniI Curtii §i cä la una din petrecerile de pehlivanii de la Curte
ail inchipuit un manechin imbracat in haine de ofiter frances, avénd
§i panglica legiunii de onóre la pept, §i servitorii palatului H. aruncart
de la unul la anal spre marele chef al spectatorilor, Intro carI insu§I
Domnitorul. In Hurmuzaki se pot vedé protestul §i raportul, earl ad
motivat plecarea din Bucuresci a lui Ledoulx.
Talleyrand, la 6 ianuarie 1814, serie colegultif s6i1 Jocourt cum el
Domnul Muntean I-a adresat ma multe tânguirl contra hit Ledoulx §i
ca I-a satisfacut cererea. Talleyrand vestise in adevér lui Caragea, ca
Ledoulx fusese indepartat. In fapta, in ultimele luni ale anului 1813,
nu mai gasim pe Ledoulx la Bucuresci §i pare cà e dus la Constan-
tinopole. La finele anului insa, Ledoulx se intórce la Bucuresci. Cara-
gea reclama din nott la Talleyrand §i acesta scrie ministrului Jocourt
In 6 Ianuarie, ca intárcerea ltif Ledoulx in Téra-Roman6sca, dupa ce
Talleyrand a fost vestit luT. Caragea rechemarea acestui consul, este
necuviinciósa §i dedi cerea Talleyrand, ca Jocourt sa trimita ordine
WI Ledoulx de a plea din Bucuresci imediat la noul ski post de
consul, la Rodos.
Marile evenimente din centrul §i apusul Europa din 1814, ati exer-
citat de sigur influenta §i asupra Principatelor. Partidul anti-musca-
lesc primesce o lovitura grea, din faptul caderii Impératului Napoleon.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 45

Italinski devine iar omnipotent la Constantinople. (1) La Bucuresd

IasT reveniati consulii rusesd.
Campania WI Caragea contra representantuluT frances din Bucuresd
era de sigur incurajata de consulul rusesc. Neindoios, cd ambasadorul
rusesc din Constantinopole ajuta pe cat maT bine pe Caragea In re-
clamatiunile lift la P6rta contra hit Ledoulx. De sigur di a m6surat,
cd Cu cat se imbogatise mal mult, pe atata crescuse si inriuirea luT
Caragea la Constantinopole, asa ca niel acusarile ce acolo strabateail
din téra in contra stórceriI eT de catre Domnitor, ne cum reclamatiu-
nile luT Ledoulx nu puteati sa-1 inspaiminte. Departe de all' perde
trecerea pe langa Vizirul, la finele luT Maiti 1814, Sultanul trimite luT
Caragea, prin unul din boeriT partisanl aT luT, un noil hat plin de
laude si Insotit do un inel impodobit cu diamante, ca dovadd a bunel
opiniunT de care Caragea se bucurd in Turcia. (2)
La acésta data, P6rta permite lul Caragea sa invoésca exportarea
de grane In Ardeal, unde era fómete. (3)
Acésta distinctiune o vede cu proprii1 861 ochl Ledoulx, care, cu táte
ordinile primite de plecare, r6masese In BucurescI. Se pare ca avti
chiar i asupra lui Ledoulx 6re-care influenta solemnitatea primiriT
da catre Caragea a firmanuluT insotit de darurl de la Sultanul, la
5 Iunie, cad printr'o nota a luT catre Talleyrand, din 13 (25) Iunie, se
arata maT vutin dusman Domnitorultil Muntean.(4).
Moniteur Universel. No. 129, Lunt', 9 Maiii 1814.
Din Constantinopole, de la 26 Martie se suna ch" Italinski, ambasadorul Rusiei, care
era acolo de 2 ani, a fost primit in audienta de Sultanul oi de Vizirul tavec toutes
les marques de distinction dues it un personnage de son rang et au représentant
d'une puissance voisine aussi considérable.*
Acésta receptiune facutä lui Italiaski era in legalura cu scirile ce Incepeail a venl
la Constantinopole despre concentrael de trupe rusesci.
Din Valachia se primes° in Iunie i Iulie 1814 miff, ca Rusia concentra ootirl la
fruntaria Poloniel.
Moniteur Universel. No. 197, Jeudi, 16 Juillet 1814. Constantinople, 10 Juin.
Le 6 du mame mois (Juin), un boyard a été expédia à Bucharest pour porter au
Prince Karadscha un hatt très flatteur du Grand Seigneur avec une bague garnie
de diamants, comme une preuve évidente de la satisfaction de ses services.
Borghiovici ceitrei .Rege. Constantinopole, 10 Iunie 1814.
Sultanul a permis exportul a 60.000 kile de graft din Valachia in Transilvania,
unde e fómete. Pag. 497, Iorga.
Bucarest, 26 Juin, 1814.
Le Prince Caradja, dont la conduite dans ces derniers temps a été très mesurée,
jouit un moment d'une très grande confiance; il vient d'en recevoir un témoignage
rare dans l'emPire Ottoman: c'est une lettre autographe du Sultan avec un su-
perbe poignard, cadeau très honorable pour les Princes Greco.

www.dacoromanica.ro
46 V. A. IIRECRIA

MaT tenace Caragea in ura luI contra lui Ledoulx. Acum mai cu
séma, cand Napoleon nu maT era si cand Ludovic al XVIII.a intrase
la Paris, Caragea adreska din not' scris6re luT Talleyrand i reclama
din noa in contra luí Ledoulx (eel mai incomod domnisor care vr'o
data a fost adversarul met».
eVice-consulul natiuniT francese, d-1 Ledoulx, cu uniforma de maresal
de Francia, si cu pretentiunt de ambasador, s'a facut in Bucuresd
corifeul tutulor
Cauza ocasionala a ultimelor superar ale luT Ledoulx, Caragea o
pune pe séma uneT JAW dintre un ciohodar Domnesc i vizitiul d-neT
Ledoulx. Acesta voià sA tréca In g6na cailor inteo strada, unde era
adunare de lume. Ciohodarul Domnesc apuca call' de frane opresce.
De ad l cérta i Mae intro vizitiü si ciohodar. Ledoulx declara, ca. s'a
insultat pavilionul frances i vechea neIntelegere dintre consulul frances
si Domnitorul Caragea iea din acel moment fata unuT conflict diplo.
matic. Acestea le arata scris6rea luT Caragea din 7 Iulie catra Tal.
leyrand, in cuprinderea urmatòre :
Principele met,
Absenta AlteteI Véstre din scena politici fu epoca celor maI mari nenorociri ale
EuropeI si reIntércerea sa insémná pacea. Cel dintaitt om de stat al secolului sed,
ministru al celd mal puternice Monarchil a crestinätätil, pe lingä un Monarch pe
care virtutile, luminile i nenorocirile sale 11 fac obiectul a tuturor respectelor
speranta lumil civilisate. Ast-fel este tabelul consolator, ce acéstA Francie, altä datä
arbitra natiunilor, maI apol mlàciul lor, presintä astädI tuturor sperante pentru
repaosu1 si prosperitatea popérelor. Dec1, Principe, cu o plinä Incredere vin In acest
moment a care asistenta reistril contra celui mal incomod domn, care vr'o datä
a fost adversarul med. Vice-consulul natiunil francese, d-1 Ledoulx, cu uniforma de
maresal de Francia, si cu pretentiunl de ambasador, s'a fäcut aicI corifeul tu-
turor intrigilor, protejézä partidele, se räsboesce contra altora, onoréza pe cine-1
place, arunci disgratia sa celuI care n'are noroc sä-1 convine; si reul mad noroc
me pune in primul rang al acestora. Ed nu fac de loe AlteteI Véstre istoricul tu-
turor gravaminelor, de earl am avut a in'é pli nge. Odatä numaI am recut acésta
Acésta fu In luna lui Februarie 1813. Ocasiunea fusese nelnsemnatä, si E. S. D.
Ambasador ImI fácil dreptate. Acésta va fi a doua i indrAsnesc sä sper, eel putin
ell o doresc cu cäldurä, cd acésta va fi ultima. Sant eäte-va 4ile de eänd un alba-
nes al d-neI Lodoulx avù o cérti cu unul din ciohodaril meI, sau pajI. El primi
cfite-va loviturI, cari nu läsarä urme de loc. Causa fu cä träsura acesteI dame
Hind opritä In o strade de o Ingremridélk vizitiul sed vrol si forteze trecerea, cu
cea mal mare iutélä, inteun loo férte strimt, impedicat de o multime de trecetoil.
Pajul med, care eri acolo de servicid, temendu-se ca cine-va sà nu fie dilcat, pentru
a moderà iutéla cailor, se aruncä inainte oprl de frâne. Albanesul d-nel Ledoulx
se dete atunci jos de dupä träsurá i bätù pe pajul med. ApoI d-I Ledoulx ImI
trimite plAngerea sa prin attar albanesul ski. Din partea mea, ell vroii sä ascult

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 47

pe paj. Niel unul din doi nu voiail si fie provocatorul. Pentru mal multi eonvin-
gere, d-1 Ledoulx hotari sA facA o anchetA la fata locului; tot asA am fAcut i ea
amAndoua resultatele se gAsirà insà contradictorii. In fine ea la nisce agentI de
asemenea specie, se 'Ate presupune o educatiune feirte negligiatd i greseli din
ambele; pArti eft am trimes; sA se propuntt d-lui vice-consul de a impArti i pedépsa,
pentru cft In definitiv el cereit una. La acéstA propunere el alergA la mine plin de
mAnie, amenintAndu-niè cA" se va duce sä se plängi insusi cera un pasaport.
Mirare' mea fu extremi i ed ti réspunseI: d-le, nu mal este timpul lui Napoleon.
Ludovic al XVIII-a are alte principii. Tot ceca ce el a vrut Sd riposteze este ne-
demn de un frances, i eii nu IndrAsnese s'o scria Altetel Vóstre. Ast-fel este, Prin-
cipe, detaliul acestei miserabile, dar ciudate afaceri. Dael Alteta VóstrA a fost in-
formata de insolenta cea peste masurft a d-lui Ledoulx In purtarea sa; dacd ea a
fost incunoscintatil de discordiile i scandalurile causate de acest caracter eu totul
indräsnet; ea va binevol a ajura contra lui pe supusii unuI stat care, de trel
secole, fu eel me intim si cel mai fidel aliat al Augustel i glori6sei case a Franciei,
si care nu póte deck sä voéseA cu multà ardòre a reinol legAturile sale cu Mo-
narchul ask de just dorit, pe care cerul ni 1-a redat de curand.
Am onórea de a fi

Nu scim dac'd Talleyrand a r6spuns la scris6rea lui Caragea. E pro-

babil cd nu, de Ore-ce el trimete o a doua scris6re la 20 August 1814,
prin care revine asupra cestiunil numind-o cértà de slugl (querelle de
valets). In acést6 a doua scris6re mai mult ca In cea dintâiü, Caragea
face paradd de sentimente filo-francese.
Iatl §i ac6stl a doua scrisáre :
Principele Caragea &tire Talleyrand.
Bucuresci, 20 August 1814.
Principe,
Atasamentul med cunoscut pentru Francia, arnica i aliata natural a a Sublimei
Porti si, pot s'o spun, opiniunea stabilitä despre constanta principiilor mele, pro-
Mg In destul, cA la virsta la care am ajuns, banuiala, cà mi-am schimbat sentimen-
tele, n'ar puté s'A fie primitä"; dar sunt si mai afectat de intreprinderile rutlitii de
a ma pune réuí cu Francia. Din astift pricinA, am oniíre de a mal vorbl iarAsi cu
Alteta Viisträ" despre tracaseria ce mi-a fAcut si pe care o urinéza cu inversunare
viee-consulul natiunii francese.
Am avut, Principe, onórea de a vé face cunoscute, In tótâ veracitatea lor, amé-
nuntele certei de valet! (querelle de 'valets), din care d-1 Ledoulx face manifestul
declaratiunii de rftsboia contra mea. Ceca ce nu sciam atunci, e cit fAca la fata lo-
culti un proces-verbal de informatiuni semnat de cAtl-va indivkli din drojdia
poporului, devotatl hui. Acesti indivkli Bunt ceI mai multi Comeni fär' de capAtAiii.
Am probA la acésta in tribunalele Principatului meft, prin reclamatiuni iIníce, ale
egror motive sunt urmiltörele :
Cfiti-va scapati din insulele Ionice, din provinciile de pe termal dreot al DunArii
si din alte ten l ale Tureiei, earl nu prea scia bine ce e Francia, dar earl" din fainift

www.dacoromanica.ro
48 V. A. IITRECHIA

ad aflat ea se aflä in acest oras un consul frances, care isi permite de a protege,
la trebuintä chiar contra politieI i drepturilor tèril, se grilbesce de a se pune sub
scutul lui. Dar in adevér, cd'inta urmézd dupl 6rba incredere, iati cä tânguirI
repetite iml spun, ci, din causa ciumel, multI din tipurl de acest fel de ai d-lui
Ledoulx ad murit anul trecut, i cd clironomil lor legitiml gäsit dupä el de-
cét päretil gol pi nemiscit6rele ; i pâné astädI reclamatiunile de mobile pi de banI
se urci la suma de 150.000 lei. Ask dar sigiliele puse de el (Ledoulx), dupi mórtea
acelora, se véd eä n'ai1 fost dec5.t formalitätile ilusoril si din depositele incredintate
In ménile lui nu s'a ales mal multé realitate.
Asupra acestor fapte puteam autorisit i primI reclamatiunI seribse. 136te ca' eram
dator, dar scandalul ar fi lost nepläcut natiunii francese; am preferat deal mij-
kicele tacute ale conciliatiunil. Unul din primii boerI ai Valachiel, d-1 Vornic
neanu, magistratul instircinat cu afacerile de acéstii naturé, a fost trimis de mine
la el, ca sé trateze de aceste trebi, si a fost -insultat de el. In scrigrea, ce avusei
on6rea de a serie Altetel V6stre, in luna. lul Iulie trecut, ea a vNut técerea mea
asupra acestor gravamine, i dacä astädi nu maI perseverez In aceeasl modera-
tiune, este pentru ca d-1 Ledoulx mé silesce sé probez, cä e cel putin f6rte distras
cä asertiunile i procesele sale verbale nu meritä mal multé credintä, de cum sigi-
Nile pi depositele sale n'aii realitate.
Daci e adevérat cá spiritul de conciliatiune este calitatea necesarä °I-I-ding agent
politic, repet, d-1 Ledoulx este de caracterul cel mal antidiplomatic, i mal el este
Cu neputinté de a avé de tratat cu el, färä de a priml de la el insulte. Suprim nu-
mer6sele probe despre acésta. Teotil nobilimea téril se jäluesce de el.
Dar ceea ce e si mai funest, este acea aviditate de intrigl, care duce discordia in
familiI, silindu-se In acelasI timp s'o aprindfi intre autoritatI. El a aruncat in de-
solare pe una din cele mai intaiti, din cele mai puternice i maI numeróse case
din Valachia ; surprins de un june boer din acéstä familie, intr'o eircumstantä in
care tinérul boer primià cel mal mare ultragiii, a fost (Ledoulx) maltratat si ba-
tut. Acéstd aventuré, ajunsi la cunoscinta publiefi, fit de un mare scandal pi con-
sterné mult pe ceI-lalt1 agentl strainl aflätorI ad. De astä daté nu 1-a trecut prin
minte sé se fáluéscd despre cele intimplate, la Ambasadorul
Jäluirea ce a dat contra mea de curênd a ocasionat din partea Ex. Sale o noté
cdtre malta P6rtfi ; r3i eft am fost silit sé-mi fac raportul metí, pi M. Sa Imperato-
rul, stkpänul metí, gdsind cé sunt in tot dreptul metí (irrépprochable) in acéstá
afacere, m'a oprit de a consimfi sé dad satisfacerea ce d-1 vice-eonsul pretindeà de
la mine. TotupI Ex. Sa, d-1 Ambasador I-a serfs sé mi-o céré, ì, la refusul metí,
sé inchidä Consulatul si sé plece. Conformându-mé ordinelor ce aveam, am refusat,
d-1 Ledoulx a plecat, ca BA asculte de acele ale Ex. S. d-1 Andréossy.
Intemeiat tare pe (ma droiturei, mé rezim, Principe, pe conduita mea si esen-
tialmente pe justitia i interesul Alt. V., daca vei binevol a mi le acordé.
Am onóre, etc.
Principele I. de Caradja.

De astä-datä reclamatiunea luI Caragea este ascultatà : Andréossy

chemd la Constantinopole pe Ledoulx, sub pretext ca sa sprijine mal
bine §i mal direct reclamatiunile Ambasadorulul la malta 136rt'd, de
satisfaetiune pentru insulta adusd de Caragea pavilionului Franciel.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 49

Ledoulx vestesce luI Talleyrand In 23 August plecarea din BucurescI,

adaugând ca spera ea' va avé In curénd satisfactiunea de a-I anunta,
ca s'a Intors la postul séti din Bucurescl vi ca consideratiunea Fran-
ciel la acéstä Curte grecésca e complet restabilitä.
Numal la 13 Septembre 1814, cu tóte acestea Talleyrand réspunde
luI Caragea In mod evasiv, apeland numaI la bunele relatiunI ce tre.
bue sä" existe Intre el vi Francia.
Ledoulx nu pare cu tóte acestea sa fi fost multumit de mersul afa-
ceril, de 6re-ce-1 vedem cautand a dispune bine In favórea sa pe Di-
rectorul general al cancelarieI ministeriuluI Relatiunilor extorne din Pa-
ris. Se pune bine cu sfintiI mal* mict Prin eI cérca a-vi asigura po-
sitiunea de la Bucurescl vi a explica din noti conflictul, legitiman-
du-vi purtarea. (1)
Infra acestea se IntImpla Inlocuirea ambasadorului frances André-
ossy de la Constantinopole. Andréossy iea cu dinsul pe Ledoulx
(1) Serisórea lui Ledoulx 6-are d-1 Reinhard, Director general al cancelariei la mi-
nisteriul Relatiunilor externe din Constantinopole, 25 Septembre 1814.
Aratä ci de la suirea pe tron a lui Ludovic XVIII, Grecii se 'Arta ostil cilträ
Francia. Principele Caragea, in loe de a reparà insulta ne mai au4itä, care a fost
filcutä sub ochil lui consulatului Regelui, a decis prin ultragil continue plecarea sa
la Constantinopole. Nu vé yola intretiné eil cu detaliile une afaceri care intereskii
ant de direct eonsideratiunea n6stra. Notele oficiale ale Ex. Sale d-lui Ambasador;
rapórtele aménuntite ce 1-am presintat ; totul a fost trimis ministeriulul vi in
aceste acto yeti gds1 convingerea ultragiilor, de carl ne aeoper Greca', ultragii, cari
putead niraici pentru tot-déuna creditul nostru in provinciile Valache vi Moldave,
dacá. d-I Ambasador n'ar fi arétat in acéstä imprejurare, ca in multe altele, acest
caracter de tdrie, acéstä demnitate ce-1 caracterisä vi cari impun tuturor inimici-
lor secreti ai Franciel.
Ledoulx vi-a päräsit la Bucuresci nevasta vi copiii, numai ca sä nu se scadä. consi-
deratiunea Franciei! In Orient, la inceputul noului regim din Francia, trebue tinutä
sus acéstä considerare ! Laudé mult pe Andréossy din acest punct de vedere, cäci
lucrézä energic vi In cestiunea lui, ea sà fie de pila vi pentru alti consuli. Caragea
vi el, simtind cu tot partidul s65, eh* vi-a atras o cestiune pericul6s5, réspändesce
aurul Cu amändou6 m5.nile, face sä umble téte resorturile une intrigi gróznice
false avertisà.'ri, calomnii, coruptiunl de töte felurile; el intrebuintézä Vote mijlócele,
cari fae a nu isbutl demersurile d-lui Ambasador. Nu ne indoim, a Al. Sa Prin-
cipele Benevent, väolénd raportul d-lui Ambasador in cestiune, se va rostl in fa-
vörea mea. Dar fiind-cä Principele Caragea se razimä pe vechi legilturi, ce are cu
unul din primil slujbavi ai Ambasadei francese ; incredintat cä acevti 6meni, cari
neconsideränd decat interesul lor personal ar puté sä presinte lucrul sub un fals
punct de vedere yi acésta pentru a atenuà ceca ce e culpabil in conduita Princi-
pelui Valachiei, in privinta nósträ; sciind de asemenea &fi nu sunt lipsit de invidiovl,
neamici, chiar printre subordinatii mei, carl, cred, ar puté sá' profite de ocasiunea
de a m6' pune r6ii la biurouri ; am recurs, d-le, la inapreciabila dv. amicitie
V. A. Urechid. Ton:. X. Partea B. Istoria Romanilor. 4

www.dacoromanica.ro
50 V. A. URECHII

ajungénd la Bucurescl, In trecerea sa spre Francia, céreg, niel mar mult

niel mal putin, de a-1 impune DomnitoruluI, mdcar c erO. inlocuit prin
Foresta.
Din BucurescI, cu data de 3 Decembre 1814, Ledoulx serie lul Tal-
leyrand, aldtur5.nd pe lOnga nota sa un lung memoriti, prin care cércg
a explicA si a legitimA purtarea sa si face istoricul cestiunit Prin acest
memoriii acusä de trAdare a intereselor FrancieI pe un impiegat de
la Ambasada din Constantinopole, pe Devale, dic'énd ca acesta a con-
spirat Impreund cu agentiI DomnitoruluT Muntean, ca amic declarat al luI
Caragea. Ledoulx, In sprijinul memoriulul, alipesce la nota sa i alto
acte justificative, lntre earl: i copil dupà raporturile sale anteri6re
cAtra ambasadorli din Constantinopole si mat cu séml copia decla
ratiunil d-luI Ruffin consilier la Ambasada francesà, Insárcinatul de
afacerI din Constantinopole. (1)
Ruffin, ea sti apere purtarea lui Ledoulx, face biografia lui Caragea
Inainte de a ajunge Domn, tinênd sO probeze cà acesta fusese tre-
cut fdtis neamic al Francid.
Domnitorul Muntean, vgdf3'nd cA In mod neasteptat s'a Intors la Bu-
curescI incomodul consui frances, nu mal gAsesce alt mijloc de a se
apërà contra luI decOt de a care intervenirea amieulul s6i1 de Gentz
din Viena printeo lungh" scrisóre, In care se tanguesce de purtarea
acestuia si de modalitatea; prin care fostul Ambasador al FrancieT la
Constantinopole, comitele Andréossy, a cercat sO impung pe Ledoulx,

(1) Ledoulx catre Talleyraud. Bucuresci, 3 Deeembre 1814.

Domnule,
Am on6rea de a aduce la cunoscinta Allele' Wistre o amintire istorica, care a fost
lntre Principele Caragea qi mine; de la restabilirea Printilor no§tri legitimI pe tronul
Franciel, conduita mea a fost dietatä de cel mai prof und devotament; a fost apro-
bata de Excelenta Sa d-1 Ambasador i in ultimul loo de d-1 Ruff in, a cfiruia ates-
tatiune trebue sa fixeze o judecata exacta asupra sentimentelor PrincipeluI Caragea
In privinta Franciet
M'am intors la postu/ med i Excelenta Sa d-1 Ambasador va avea bunatate
informeze pe Alteta V6stri de Vote Imprejurarile ulteri6re acesteI afacerl. Grecii
afland ci eram Inlocuit aici prin d-1 Foresta si menit la postul de la Rodos, care
este privit in Levant ea un loe de exil, pentru ea cea mal mare parte din pa§ale
said ministril depu§1 acolo Bunt surghiunitl, spun In public, ci Principele Caragea a
isbutit ad faca asemenea schimbare prin puternica sa influenta i ea' mi s'a vestit
acésta printeo scris6re a Altetel V6stre trimisa imediat de Caragea la Malta Peortä.
TotuqI serviciile mele, devotamentul med§i justitia, care caracterisa pe Alteta Vóstril
Imi &era garantia liniqUtóre, cd intrigile grecescl nu Waft faeut ad demerit.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 51

sa-1 oblige a-1 recum5sce din noii. Caragea respingo Cu tarie acésta
recun6scere i declara ca va aya de aprópe priveghere pentru intere-
sele supu§ilor francesI el Insu§I, pana ce Francia va trimite un alt
consul, agreat de dInsul. De Gentz este rugat sa staruésca pe langa
Talleyrand ca sa-1 debaraseze «de acest Upe incomod. (1).

(l) Tata' intréga scrigre a luI Caragea ciitre de Gentz. Buc., 4 Novembre 1814.
Non cher Monsieur Gente,
Il y a trois jours depuis S. E. Monsieur le Comte Andréossy ci-devant Ambassa-
deur de France près la S. P. est arrivé ici de retour de son ambassade ; il a ra-
mené avec lui ce Monsieur Ledoulx au sujet duquel j'ai pris la liberté d'écrire deux
fois à S. Altesse Monsieur le Prince de Talleyrand et que S. A. avait nommé par
S. M. très-chrétienne b. un autre consulat, comme Elle a bien voulu vous l'écrire,
et il insiste à me le faire connaitre comme consul de France ii Bucarest, sans avoir
égard it tout ce que j'ai eu l'honneur de lui communiquer.
Je lui ai répondu que puisque Mr. Ledoulx a fermé publiquement le consulat et
est parti d'ici d'une manière très-choquante; que j'ai pris la liberté de porter mes
griefs contre lui à la connaissance de S. Altesse Mr. le Prince de Talleyrand, qui
a bien voulu me faire savoir par le canal d'un ami, que Mr. Ledoulx est nommé
it un autre consulat; que j'ai vu dans les papiers la nomination d'un nutre à sa
place et que j'ai été obligé de porter toute cette affaire à la connaissance de mon
gouvernement; il ne m'était plus permis de reconnaltre Mr. Ledoulx comme Con-
sul de France en Valachie, de mon chef. J'ai prié S. E. de vouloir bien faire grâce
non seulement à moi, mais encore a toute la noblesse Valaque, à laquelle Mr. Le-
doulx a causé tant de scandales, et de nommer, s'il est autorisé à cela, telle autre
personne qu'il lui plairait pour gérer les affaires du Consulat français ad interim,
mala S. E. n'a nullement voulu démordre et persiste à réinstaller Mr. Ledoulx.
Consul de France en Valachie.
J'ai promis à la fin à Son Altesse Mr. le Prince de Talleyrand d'une part, et
mon gouvernement de l'autre, de me conformer aux instructions que je re-
cevrai, quo je respecterai dans cette intervalle, comme j'ai fait toujours, la nation
et son consulat, mais que je ne saurais me résoudre à être en relation avec Mr.
Ledoulx. Pour toute réponse S. E. m'a fait dire, que Mr. Ledoulx est le véritable
Consul de France *a Bucarest ; que malgré tout ce que S. A. Mr. le Prince Talley-
rand écrit ou voudrait écrire, Mr. Ledoulx sera toujours Consul en Valachie, ex-
cepté s'il revoit un ordre formel de la Cour, qui l'en destitue. Que Mr. de Jaucourt
lui écrit en chargeant Mr. Ledoulx de quelques affaires qui regardent son poste
actuel, et que si méme il y a eu nomination d'un autre Consul en Valachie, ces sor-
tes de nominations deviennent très-souvent nulles dans les nouveaux gouvernements
et que leur changement est très fréquent ; que pour cette raison il autorise Mr. Le-
doulx à reprendre ses fonctions.
Voilà, mon cher Mr. Gentz, oil nous en sommes. Je ne saurais vous dire combien
j'en suis peiné et quel affront serait pour moi d'être forcé d'avoir affaire à une per-
sonne qui m'a insulté et qui est odieuse à la Principauté que je gouverne. J'ai
donc recours à votre mitré et vous supplie de vouloir bien interposer vos bons

www.dacoromanica.ro
52 y. A. IIRECHIA

In afacerea dintre Ledoulx si Caragea colectiunea Hurmuzaki, su-

plement I, volum II, aduce diverse acte.
In WO acéstd afacere dintre Caragea si Ledoulx, repetim cA Con-
sulul rusesc a fost un resort de actiune. Ledonlx nu erA persona
grata pentru MuscalY, de multA vreme. Se Fcie cd Ledoulx a fost ne-
voit, in 1812, sA abandone postul din Bucuresd din ordinul Musca-
lilor (1)
Afacerea acésta se intimpld cAnd in Bucuresd sosise vestitul Consul
engles Wilkinson, autorul &Arta: 1 Tabel istoric, geografic §.i politic al
Moldova f i Valachia.» El nu amintesce nimic despre acest conflict,
care urmA sti intereseze pe top' consulii, dacA cu adevèrat culpa erà
numal a NI Caragea. (2)
La 1 Novembre 1814 se deschide Congresul de la Viena. Turcia nu
este chematA s'A participe la acest Congres. Acésta dd ocasiune de bA-
nueli : se svonesce c'd la Congres se va pune pe tapet si cestiunea
Orientulul. Se publicti brosurI in acest sens. Chiar insusl Wilkinson,
representantul Anglia din Bucurescl, exprimA pArerea, di cel putin
Principatele ar fi trebuit impArtite ¡litre Austria si Rusia, sustinénd
cd numaI asA s'ar puté impedicA intinderea mal departe a Rusia a-
supra Turcia ! ...
TotusI Austria si Rusia pAndindu-se una pe alta, cestiunea fil evi-

offices et de supplier de ma part S. Al. Mr. le Prince de Talleyrand, de vouloir

bien m'accorder sa protection contre cette manière impérieuse de Mr. Andréossy.
Vous connaissez facilement les fumées qui doivent monter A la téte du petit Monsieur
Ledoulx, qui a raison de devenir intraitable, en se voyant appuyé, en dépit de toutes
les raisons du monde. Si S. A. Mr. le Prince de Talleyrand daigne s'intéresser à moi
et veut bien me débarasser d'un lulte aussi incommode que Mr. Ledoulx, je recon-
naitrais cette bonté de S. A. comme un bienfait insigne, qui m'inspirera une vive
et éternelle gratitude.
J'attends avec la plus grande impatience votre réponse, mon cher Mr. Gentz, et
vous prie d'agréer mes excuses pour cette importunité et la liberté que je prends
de vous charger d'une telle commission. Je sais que vous voulez bien vous inté-
resser it moi et c'est pourquoi je serai pour la vie etc.
Prince Jean de Caradja.
P. S. Jusqu'à ce que l'ordre formel pour Mr. Ledoulx arrive ici, je m'impose le
devoir de faciliter toutes les affaires qui regardent les Francais et le Consulat de
France 5. Bucarest, avec toute la faveur et la justice possible, comme j'ai fait pen-
dant l'absence de Mr. Ledoulx, sans toute fois traiter directement avec lui.
Velf documentele DCCCCVIII si DCCCCX din Hurmuzaki, Sup. I, vol. II, pag.
697 qi 698.
VelI documentul DCCCCLXXXIV, Supl. I, vol. II. Hurm., pag. 751.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM 'ARMOR 53

tata pe eat posibil. Turcia insä, pAnd la care strabàturd sgomotele de

impartire a el', inca din 1813, incepit, dupa sfatul Francid, a se pre-
gati ,din noil de rasboiti, í in 1814 se adresa la Viena, prin inter-
nunciul Austriac Stiirmer, intrebAnd ce este adev6rat din asemenea
sgomote ? Ea declara energic, cei se va apéra.
De ad i o desfasurare mar mare In mij16cole de aptirare. Reintärirea
si reaprovisionarea cetatilor de la Dunare se face cu energie, dar si
Cu adaus de greutatI pentru ambele Principate. (1)
Si Cu t6te aceste greutAtI, se pare ca la IasI so serbézà cu mare
pompa ultimele evenimento i schimbarI din Europa, do maI nainte
de adunarea CongresuluI la Viena. (2)
Aceste manifestatiunl sporesc numérul partisanilor Muscalilor.
corespondentd datata de la fruntariile ungare, din 2 Novembre 1814,
publicatà in Moniteur Universel din 19 Novembre 1814, No. 555,
afirma ca «Les Russes conservent encore un grand nombre de parti-
sans dans ces deux provincesp, cu t6te ea le régime des Hospodars
actuels de la Valachie et de la Moldavie est assez doux C??) i cit
locuitoril nu mal manifesta in privirea lor aceeassi nemultumire, ea si
altä. data. (3).
Cum sa nu sporésea din not' influenta ruséseä in Principate, când
tete succesele politiceI ruseseI erail eu mare zel trimbitate ?

Le Moniteur Universel. No. 344, Samcdi, 10 Décembre 1314.

S'a publicat o brosurd : Sur le Congrès de Vienne de Lips.
Le projet de partage de la Turquie, qu'on a l'air d'attribuer aux souverains assem-
blés A Vienne, a excité l'attention du Divan, qui a fait demander des éclaircisse-
ments A. Mr. Sturmer,Tinternonce Autrichien., Acesta naturalmente a desavuat bro-
sura... mais l'impression est restée et les Turcs ont déclaré à Mr. Sturmer qu'ils
étaient pr6ts A se défendre. (Gazeta de Niirenberg).
Le Moniteur Universel. No. 477, de Dumineed, 26 Iunie 1814.
Mohlovie, lassy, le 1-er Juin.
«Les grands événements qui viennent de rendre la paix A l'Europe ont causé
ici une joie universelle et tr6s-vive, soit parmi les boyards, soit dans toutes les
classes des habitants. Les consuls d'Autriche et de Russie ont illuminé lours mai-
sons et donné de fort belles fétes.»
Le Moniteur Universel. No. 655, Lundi, 19 Décembre 1814.
De la fruntariile UngarieI In 2 Deeembre. Spune ca nu mal este ciumä nicl in
Bulgaria, niel In Moldova, niel In Valachia, apoI adaogd:
«Le régime des Hospodars actuels de la Valache et de la Moldavie est assez doux,
les habitants ne manifestent plus à leur égard le mame mécontentement qu'autrefois.
Malgré cet état de choses, les Busses conservent encore un grand nombre de par-
tisans dans ces deux provinces».

www.dacoromanica.ro
54 V. A. IIRECHIA

In 1815, mg mult deck in 1814, se colportd scirea, cd suveranii Eu-

ropeI aú intentiunT ostile Turciet (1)
In luna Ianuarie 1815 noud nenorociri i greutdfi s'ail ndpustit asupra
unel pArti a Téril-Românesd, anume asupra judetelor Oltene. Turcil
din insula Adacali, sub pretext cd Téra-Romdnéscd nu (Id i cetAtiI
lor provisiuni, zaherele i sare, precum se dd cetdtil VidinuluT,
invadat judetele Mehedintf i Jiul-de-sus i le-ati luat in stäpanire,
puind eI ispravnici i zapcif, cu indatorirea sd le stringd zahered
s'o transporte in cetatea din insuld. La ce tristd stare ajunsese téra,
pentru ca o mdnd de osteni sà p6t6 asd impune voia lor ! Iatä resul-
tatele desfiintdril ostiriT de cdtrd Muscall.
Turcii invadatori aveaii de gänd, dupd ce vor prädà la Strihaia md-
nästirea, sA atace i Craiova. Caimacamul CraioveT vestesce acésta

(1) Le Moniteur Universel. No. 7. Samedi, 7 Janvier 1815.

Nos lettres de Vienne nous informent du fait important qui suit: Non-obstant la
déclaration positive de l'Empereur Alexandre, que rien ne pourrait le faire désister
de son plan de prendre la couronne de Pologne, et qu'il était prét à soutenir ses
prétentions par la force des armes, la réponse des Cours d'Autriche et d'Angleterre
a fait changer cette résolution. Cette réponse était que ces Puissances étaient prätes
à consentir à ce qu'il retint la partie de la Pologne qu'il occupe, Pinfortuné duché
de Varsovie, mais qu'elles ne pouvaient le reconnaitre comme roi de Pologne. Telle
est la manière véritablement curleuse dont cette violente discussion s'est terminée!
Ainsi cette partie de la Pologne se trouve remise à la Russie sans constitution et
sans conditions. Il est à présumer que la même réponse sera faite pour la Saxe,
et que becalm qui tenet, heureux celui qui tient Cette tournure soudaine des af-
faires corrobore, dans l' opinion de notre correspondant, la vérité du bruit qui avait
circulé, qu'une intelligence secrète régnait entre les Empereurs pour effectuer le
partage de la Turquie.
On croit que l'Autriche a demandé les iles Ioniennes, comme préliminaire de ce
nouveau projet de violence; mais elle ne pourrait l'avoir fait sans renoncer à son
ancien système de ne pas permettre que le beau plan qui aurait réconcilié le ca-
binet de Vienne avec ce partage, c'est ce que nous ne savons pas ; mais il est cer-
tain que toutes les lettres du congrès font mention que cette matière est sur le
tapis. Il y a d'autres personnes qui pensent que ce n'est qu'un moyen de mo-
tiver la continuation des discussions, jusqu'à ce qu'on ait pu convenir de quelque
acte plausible d'une balance nominale qui offre quelque chance de paix, afin qu'il
ne soit pas dit que les principaux potentats de l'Europe se sont réunis et séparés
sans avoir fait quelque chose de semblable.
Le Moniteur Universe!, 6 Janvier 1815.
Din Venetia, la 19 Novembre.
.Nous apprenons d'un bätiment venu en peu de temps des côtes de la Turquie,
que le Divan est très-alarmé des projets des souverains qui forment la coalition
européenne. On assure qu'il a ordonné de grandes levées de troupes.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 55

Caragea §i Indémnä pe locuitorlf din judetele in.vadate sá fuga care

In cotro. Din vechea óste desfiintata, ma multe cete de pandurI se
reorganiséza de la sine-le cu dorul de résbunare contra Grecilor apa-
satorT. ET sunt acusatT in actele timpulul, apucat sá prado ju-
detele de munte. Daca e O. credem afirmatiunoa luI Dionise Eclesi-
archul, (1) apol panduril romanT se purtara mal réfi decat TurciT, cda
comord §i arded ómenil 0-1 pradà 0 ail pradat i mdnastirile mun-
teluT.» Vom vedé, cá alta e semnificatiunea acesta rasmirite. i de
Tudor Vladimirescu s'a jis, ca el qi cu ai lul jafuiail téra!
Caragea, fata cii aceste imprejurärT, lipsit de Wire paminténa, nu
putù decat sa serie lul Pap de la Vidin i Aianulul de la Oreava,
ca sá trimita grabnic otirï turcescl pentru apérarea Oltenia, §i pe de
alta parte a vestit fapta de rebeliune a Turcilor din insuld la Pérta
Otomana. Sosira otirile turcesa de apérare, dar acestea erail o noul
greutate pentru téra, cad In mijlocul una iernT cumplite téranimea
era nevoita sà duca dupd Wirea turcésca care cu zahered la Mehe-
dintl 0 la Craiova. Sultanul trimise firman unuT Ajan devotat al s'éti,
sa ma! yin/ cu alta 6ste, ca o parte O. sted in Craiova, ca garnis6nd
apèratére, alta parte de 6ste sa apere la Dunare §i sa oprésca noué
incercarr de invasiune a rebelilor Tura din insuld.
Temerea de invasiune la Craiova se potoll ; o parte din pandurT
fura prine i pedepsitl, dar nu maT putin Ora avù pe grumajil sél
ma tot anul 1815 greutatea Intretineril otirii turcesa. Caragea cu
multa abilitate negotia pe langa capil rebeli Tura din Adacali, ca sà-§I
faca supunerea cdtra Pértd i sa-0 cérd ertare de la Sultan, promitênd
cá vor rasa pe RomanT in pace. Istetul Domnitor isbutesce In planul
sétl §i el maT intdiù vestesce la Constantinopole, ca rebelil Adaclif s'ail
supus. Sultana!, bucuros de acésta scire, trimete luT Caragea firman
de lauda i darurl : un cal arabesc inplat pretios §i o bland scumpa.
.Lauda Domnilor ai némulul crestinesc, rézimul celor mai marl din semintia lui
Isus, Domnule al Valahiei Ischerlet zade Caragea Iancule, fie-ti bune sfirsiturile!
Printeacéstii a neistra impèrätéscä porunci iti facem cunoscut, cá otcärmuitorul
Tricalilor si cdpetenie celui despre Vidin, trup al ostirilor neistre, lurninatul sfetnic
si al nostru Vizir velaiii Binbasa (a céruia slavä pAzésci-o in vecl pré inalta Tärie)
prin scrisorile sale all insciintat deunadi catrá Nana néstril Curte, cum ca Adema
Isalih i Bechir, fratil mortuluI Regep, ce all fost închii in cetatea Adali, all cOu
cerênd de la nol ertarea celor gresite i milostivire, pentru care dupä prea intelep-
tul Impératesc al nostru cuget ce avem spre a ne milostivl si a milul pe eel'
cari se apucé de pulpänile milostivirii nerstre, am dat halt& a néstrii porunci scrisä

(1) Vedl Tesaur de Monument& Vol. II, pag. 233.

www.dacoromanica.ro
56 V. A. URECHIA.

Cu insäsi imp5ratésca nósträ mana caträ luminatul Vizir al nostru, däruindu-le

acestora ertarea ce aa cerut ; iar in cele aupa urma ail sosit si ale tale cätrà nol
scrisori vestit6re, cum cá dupa cuprinderea impératescii n6stre poruncl, i dupä a
n6strä Impératésca voinlä, numitul Vizir al nostru ati adus pe numi/ii frati al Re-
gepului afarä din cetatea Adali i I-aii trimis Cu tòtä familia lor, iar cetatea Adalii
ail dat-o in mana Capugi-basil Curlii n6stre, cinstitul Dervis-Beiii; de care acésta
ne-am incredintat si din scrisorile numitului Vizir al nostru, ce in urmä ail venit, si
asalcu ajutorul lui Dumnedeil aú luat sfirsit i acésta grip.' a lucrurilor despre Adacli;
iar tu fiind-cä esti din slugile cele credincirase ale prea puternicei, neclintitei i veci-
nicei n6stre ÌmpèráiI i din cele care urmézä pe calea cea dréptä, ridicat de in-
säsl a n6stra 'nand i ramura.' de de-a-drépta n6stra saditä, care dupd firésca ta
dreptate, in/elepciune i credintä te-ai arätat cu osirdie spre cea dupä pläcere sa-
virsire a tuturor trebilor la care te-al orinduit, si de cand incredintat Dom-
nia Valahiel aI otcarmuit intru dreptate, cu mare silinta i privighere, t6te trebile
cate privesc asupra ta, sail /i s'aa poruncit de prea puternica n6strä. impéralie, In-
tocmal dupä inaltul i prea dreptul cuget al nostru i dupd trebuin/a intimplärilor
vremil, jar mai virtos cele la pricina Adalil te-ai arelat cu credinci6sä râvnä i
silintä de a insciin/à mai naintea tuturora de sfirsitul acestel pricini, i Vote acestea
arätat f6rte placute i laudate de catre a n6stra Marko si nu pu/in ne-am bu,
curat, cam si intru acésta te-al silit de a-fl ar'éta &Meà nol credin/a cea cu supunere-
fii träind a pururea si te impärtasesce de masa cea imbelsugatä a impèrätescilor
mistre mili; find insa cà dupa dovedile ce panä acum avem de a ta multa sciintä
in/elepciune i dupä cea din adancul inimil plarnadd a credin/ei si a dreptath
tale, nadajduim i de acum inainte prea multe slujbe urmat6re Impèratescii neostre
volute i dragoste deosebita catrà tine, läudand cele dintai si mai din urmd dupa
pläcere slujbe ale tale, /i le résplatim spre facere de bine cu impärätesci ale mistre
daruri, trimiténdu-/I o blanä de samur si un cal lute, cu pod6be de aur, impreunä
Cu acéstà tnaltà poruncii, care s'ail scris spre lauda color trecute slujbe ale tale
dupä cea de mal nainte scrisä cu a misted sfintil slovä. Ci dar indata ce va sosi
ad i impératésca n6strä porunca, vei primi-o cu intimpinare lumin6sh, i blana dupa
ce vei säruta-o cu caduta supunere o vei imbraca, i asemenea särutand ri scärile
calului, vel Incaleca, i dupä savirsirea obicInuitului alajú, vel urmà de a face cd-
dutele rugaciuni cätre cel prea Inalt, pentru a nósträ indelungata viquire, strälucita
stare si intemeere intru prea inaltul impérätescul seaun; i catre acésta, dupd da-
toria multei sciinte si a drepta/il tale, vei îngrijì ca si de aci inainte otcarmuind
cu vrednicie impérdtescul pamint, ce /i s'aa incredin/at, dupd cea sloboda stapanire
care /i dat, a lega si a deslega, sa mangäi in tot chipul pe supusii nostri,
. sub umbrirea milelor Mistre, tot asemenea sä savirsesci i sd puI in lucrare
cu mijlocul intelept i vrednic de laudd cate privesce la Domnia Valahiei, ce
ineredin/at i inteacestasi chip sä adaugi la trecutele tale slujbe i alte fapte láu-
date, sa te vedem Inca mai cu adaus, cd te silesci de acum inainte a face lucranl
placute si vrednice de lauda, i sä ar6/1 in faptä la orl-ce tréba rivna si credin/a
ce o nadajduim de la tine. Acéstil imp5ratéseä a n6strä poruncä care o vei pazi
far' de strAmutare, cunoscénd semnul cel dint al nostru, seria pe la jumétatea
lui Muharem, let 1231.-1815 Decembre 26. (1)

(1) Cod 77, fila 230.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM XNILOR 57

Cu deosebità plAcere va fi shutat Caragea scara §eleI §i blana ofe-

ritA de Sultan, dupà cum 1nsu§1 firmanul Ii recomandà sA facä, dar
de la acestea putin folos trägeä téra. Ea cereä, cA de 6re-ce s'a facut
pacea cu Adaclii, sd se ridice o§tirile turcese din Oltenia. Numai pentru a
se face ac6sta, TurciI cereail spese de rdsbohl aprópe de jum6tate mi-
lion. Visteria erà s6cA. Divanul Domnesc propune lui Caragea, in No-
vembre 1815, sA se facA un Imprumut de 420.000 leI, de la negutitorul
grec Gheorghe Sachelarie. Domnitorul aprobh acest Imprumut la
19 Novembre. Imprumutul so face, dar pant! in 1816 ajunge la suma
de un milion ! Imprumu tul e garantat cu veniturile téril de la oerit,
dijmArit, etc.
In timpul Muscalilor, Manuc-Bey erà imprumutAtorul VistierieI §i nu
este 1ndoialA cä efii Muscali se folosiail din imprumuturi Impreunä
cu Mamie. Tot asemenea 1ncape bänuialà, cä Caragea §i multi boeri
din Divan se folosirA din Imprumuturile luI kir Gh. Sachelarie.
E probabil cA baniI imprumutatI de la Sachelarie stropird multe
consciintl i In Constantinopole, cAcI firmanul de laudA §i darurile maI
sus amintite de la Sultanul sosesc la Bucuresci numai dupä contrae-
tarea imprumutula (1)
Nu totl pandura necredincio§1 Domnieï, aliaí at Adaliilor furä rA-
pu§I de o§tirile turcesci. Mal multe cote se supuseserä de bun'ä voe lul
Caragea. Inch in 30 Aprilie 1815, dupl. mijlocirea Episcopulul de
Rimnic, a Divanulul Craiovel *i a vechilulul de caimacam Costache
Samurcn trel cete de pandurI sub capetenia luI Haidul, PAunul
Timpa, furá gratiatI de Domnitor qi Invoiti sä' se intórcA la vetrele
lor In judetul Jiul-de-Sus. (2)

(1)Jurnalul de Francfort vestesce acéstd distincOune acordatä de Sultan lui Ca-

ragea, prin care declard disul jurnal, a S. A. est adorée de tous ses sujets.
Serie in acest jurnal un corespondent din Bucuresci, la 10 Decembre 1815:
On vient de recevoir de Constantinople un ordre autographe dtt Grand Seigneur,
par lequel S. H. confirme S. A. notre Hospodar dans la Principauté. Le grand Sei-
gneur en témoignage de Sa satisfaction particulière, lui envoie une pelisse d'honneur
de très grand prix, ainsi qu'un très bel étalon, caparaconné avee tout le luxe
asiatique ; les harnais tout ornés de pierres précieuses. Cette distinction, qui n'a jamais
*60 accordée à aucun des prédécesseurs de notre Prince, a fait ici une sensation
d'autant plus agréable, que S. A. est adorée de tous ses sujets.
Le Moniteur Universel. No. 30, Mardi, 30 Janvier 1816. Bucarest, le 10 Décembre 1815.
(2) Zemli Vlahiscoie. Cu téte cá Haidul buluc-bas i Pdun cdpitan i Taupe cdpitan,
dinpreund i cu céta lor, fiind locuitori al Donanescil néstre téri in sud. Gorju si de
acolo trägêndu-se s'afi unit ca ho(fi Adalill fAcénd i porniri talhilrescl inapreund cu
ei asupra tériI si a locuitorilor, sint supusi la englimaticésca invinovätire, ca unil

www.dacoromanica.ro
58 V. A. URECH/L

In Decembre 1815 mal gratiazd e pe alp §efl de bande din cel carI
luaserä parte la prdddeiunI Cu Adalig
Mult contribul la supunerea Adaliilor càtrà P6rtd Imprejurarea
acela furd abandonaff de aceste diverse cete de RomanT. Data firma-
nului de lauda, mai sus adus, aldturath la data ultimelor gratierT, din
16 Decembre 1815, justified afirmatiunea n6strd. (1).
Rèsc6la acésta a pandurilor din Mehedinp §i Jiul-de- Sus are In is-
toria n6strd. o Insemnatate, care nu aù cunoscut-o istoricri no§tri.
Adev6rat cd Dionisie Eclesiarchul a calificat pe pandurit r6sculatI
cu numele de hop. §i a afirmat cum ed omorail, ardeaii i prAdati, dar
calificat alt-mintrelea chiar unil scriitori contemporanI mi§carea
luI Tudor Vladimireseu? Cetele acestuia n'ail fost §1 ele numite cete

ce s'ad arétat vrajmasl chiar aI patriel lar, dar fiind-crt acum cunosandull acéstil
a lor gresalä, de sinele ad cáçlut eu rugäciune cdtrd Domnia-Mea, prin mijlocirea
iubitorului de Dumnecied Sfintiel Sale EpiscopuluI RimniculuI i a dumné-lul ve,
chiluluI càimácámieï ot Craiova si a dumné-lor boerilor DivanuluI nostru de acolo-
ca sä-1 ertdm si sd fie primitI a se int6rce la urmä In patria lor, milostivire fdand
asupra ior, iatd printr'acest Domnesc al nostru sinet le hdrdzim ertarea lar §i ne0-
nerea de minte a necuvi6selor fapte ce ad urmat pAnä acum; pentru care si poruncim
domniel-tale cinstit i credincios boerule al Domniei-Mele biv ve! dvornic Costine
Samurcas, vechilule al cdimacdmieI Craiovel, i dumné-viístrd ispravnicilor aI ju-
detuluI, sä aibd vote mal sus numitiI impreund cu cetele lar de a se intórce la
casele i locasurile lor fdede niel* o lAntuiald. I saam receh gpd. 1815 Aprilie 30
Cod. LXXIV, fila 196.
(1) Zemli Vlahiscoie. Cu tete eh' acesli de mal jos arétatl, in trecutä rdizvrlitire a
Adalii, pribegind din patria lor i unindu-se cu Adalài, s'ad arètat cu urmärI vrilj-
mäsesci in potriva patriei i celor-laltI patriotI al lor, pentru care li se cuvenià pe-
dépsa dupd mèsura vinel lor, dar calad la Domnia-Mea cu rugdclune, ca s'A le ertam
gresala kti sd. le ddm slobolenie a se intexce la patria lor, ne-am milostivit asuprd-le
ertdm de telte greselile trecute, ddndu-le si slobolenie a se intiírce iardsI la patria
lor; de care facem sciut domnieI-tale cinstit i credincios boerule al Domniel-Mele
biv ve! vornice Costache Samurcas, vechilule al cdimdcdmieI CraioveI, i dumné-
v6strd boerilor divanitI de acolo i dumné-v6strd ispravnicilor aI judetelgr, cd mal
sus numitil s'ad ertat de Domnia-Mea i sunt slobo41 a se intórce la patria lor
de aceea li s'ají i dat la mânile lar acéstä carte a Domniei-Mele de ertdclune, i
saam receh gpd.
Flun Nicolicescu bim-basa.
Barbu Rogabet bim-basa.
Pdtru Grecu bim-basa.
Adecd treI impreund cu buluc-basa lor. 1815. Decembre 16.
¡Pecetea gpd). Vel logotét.
Cod. LXXIV, fila 232.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM XNILOR 59

de hotT, de catra boerime i Grecl? ì UnguriT calificat de cete

de hoti pe vitejii luI Iancu de la 1848?
Da, panduril de la 1815 ail pradat, ail ars, aft omorit, insa pe cine?
Era sosita ora rasbundrif! Panduril de la 1815 sunt predecesoriT pan-
durilor luT Vladimirescu i numaT cand aT sciinta ca Ora, de peste
Olt, s'a manifestat deja in contra regimulul, fie acela cu numele de
Caragea, sail de Sutu; numal atund potT av6 filiatiunea revolutiunil
luT Tudor ; numaT atuncT eroul de la 1821 nu apare In istorie, ca un
inexplicabil Deus ex machina.
Dionisie Eclesiarchul i alta data, la Domnia luT Mavrogheni, s'a
ar6tat nepricep6tor de miwarile tainice ale t6riT, de aspiratiunile eT. Nu
putem, Intemeiatl pe cuvintul luT, sa calificara de hotl panduril rebell
luI Caragea In 1815. Chiar faptul ca Episcopul de Minnie 0 in0.0"
boeril CraiovenT intervin pentru gratiarea acestor cete de pandurI, ne
arata, o data mal mult, ca In téra qi mal cu gma peste Olt, crescea
mereti curentul, care avea sit devina §ivoiù impetuos la 1821.
Acest curent 11 Intetesc miseriile i spornicele birurT. Jurnalul ger-
man de la Francfort, mal sus citat, afirma ca Domnitorul Caragea era
adorat de supu0I s61". Rebeliunea pandurilor din Meheding i Jiul-de-
Sus, de la 1815 qi o noua rgscóla de la 1816, de care maT departe
vom av6 a vorbl, sunt de natura a desmintl afirmatiunea de sigar
platita a gazeteT de la Francfort.
Departe de a fi adorat de téra, Caragea se facea tot mal nesuferit
de ea prin, stdrcerile i lacomia luT. Nu putem nega de§teptaciunea
acestul Grec, saú cel putin grecisat de mal multe generatiunT. Acésta
de0eptaciune T-a ser"vit ca sa se puna bine pe langA suveranii ceT
puternicT din Europa.
Cu putine dile Inainte de deschiderea CongresuluI de la Viena, de
Gentz scrià lul Caragea, cu privinta la Párta Otomana. Coresponden-
tul DomnitoruluT T6ril-Romanescl diet:a ca (Mi se pare de necesitate
urgenta, ca Pórta sa facd un demers, de nu solemn, cel putin MI6 po-
sitiv i fórte pronuntat, pentru a angagià principalele puterT sa garan-
teze drepturile i posesiunile eI prin un act formal.' De Gentz vedea
e§ind din Cougres Rusia (neamicul col mal periculos al Portil, sin-
gurul de care (Musa are a se teme astadT,, cu enorme avantagie, cad
vor face positiunea Portil mal amenintata decat orT-cand.
De sigur ca asemenea propunerI comunicate Portil Otomane de Ca-
ragea, pe cat contribuiail a face placut pre Domnitor inaintea Diva-
nuluT turcesc, pe (data intetiati m6surile de ap6rare ale TurcieT i decT
greutatile pentru Principate.

www.dacoromanica.ro
60 V. A. ITRECHIS.

*ése jile duph. deschiderea Congresulul din 1814, Metternich, prin

de Gentz, comunich. 110 Caragea scirea, cA Austria considerb". Imperiul
Otoman nu numai ca pe un aliat util §i fidel, dar incd ca pe o putere,
de conservatiunea i prosperitatea cgreia este esential §i in mod ne-
separabil legatO mantuirea sa proprie.
Turcia prin Caragea cercase pe langa Austria, sd se aducA in Con-
gres cestiunea retrocesiunii Basarabid. Metternich, la 7 Novembre 1814,
informéa, prin de Gentz, ca acéstà cestiune nu se póte aduce in Con.
gres, &ad limbagiul veritätil §i al justitid, nu-1 mg intelege astddi Ru-
sia; remonstrantele cele mat energice, dacä nu sunt imediat insotite de
amenintOri seriése, sail de demonstratiuni ostile, nu maT fac nici un
efect asupra acestel PuterT ; §i conduita ImpératuluT Alexandru, de
cand a intrat in Paris i mai cu said de la sosirea lift la Viena, a
probat cu abundenta cä nu va mat' ascultà de ad inainte decat con-
Millie earl' nutresc ambitiunea lui, ori lingu§esc ideile lui favorite. (1)
Aprecierile acestea, cu referint6 la Rusia, aratà limpede, cO de asta-
data Austria era sincera aliatd secretä a Turcid. Acésta, repet, explica
pentru ce Rusia nu va cerca sO aduch cestiunea oriental. in Congres,
In 1814.
In 1815 cestiunea garantiel integriatii Turciel de inscris in instru-
mentul de pacificatiune generalA, care va fi redactat la finele Con-
gresului, e sprijinità *i de Anglia (2).
Caragea scria adesea §i direct Principelui Metternich, imboldit de
Divanul Otoman. De Gentz, in depe§a sa de la 23 Aprilie 1815, asigurA
pe Caragea, cA Principele de Metternich are bund opiniune despre dinsul
§i-I este atapt.
Evenimentele petrecute In Francia, dup'ä fuga lui Napoleon din ín-
sula Elba, activézl Congresul, care se termind cu actul final la 9 Junio
1815, duph 9 luni de desbateri. Cestiunea garantid posesiunilor tu-
turor Puterilor Europene, propusd Congresulut fu inläturata din des-
baten, din causa opositiunii Rusiel, care prin acésta vedea, cà Pérta
otomanä avea sh beneficieze §i dinsa de asemenea garantit
Ast-fel pentru Imperiul Otoman i pentru Principate, tractatul color
patru Pater.' Europene nu aduse nici o scliimbare.
Desastrul neintardiat insä al lul Napoleon la Vaterloo, urmat de
abdicatiunea lui (22 Lillie), ail Insá pentru Bucurescl i JaT tristul
efect al sporiril i mai mult a influentii rusescl i a tiraniel consulilor

Cavalerul de Gentz, pag. 120.

Vedi depep luI de Gentz, din 24 Februarie 1815, pag. 143

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM 'ARMOR 61

acesteT Off. Politica Austriel fate. Cu Pórta a reinas aceeavY, precum

afirma vi de Gentz (depeva de la 15 Octobre 1815).
Cu 1mplinirea anuluI al 3-lea al Domniel, Pórta avtepta ca Ioan Ca-
ragea sä se tina de legamintul secret de a-vi da demisiunea. OrT ca
avea dorinta. Pórta sa-1 inlocuésca, pentru a av6 ocasiune de un noil
cavtig, saú ce. 1-ar fi reintarit pe Caragea, platind din noii bune bac-
vivurT 6menilor Portii, demisiunea luT Caragea putea sri fie doritä de
ces1 earl sciati, cd la 1812 Halat-Efendi cavtigase de la Caragea nu maï
putin de 4 milióne de lei.
Acésta demisiune nu se dete, cu tóta superarea tainuitä a Portil;
dar din causa aceste1 purterY, se pare di unil din principaliT Turciei
se cam concertail cu noil pretendenti la Doinnie, cu neamiciI luT Caragea.
Cu t6te acestea, precum dice Aron Florian, prin banT < Caragea a
Impedicat maT de multe orT furtunele ce se pregatiaii sa se sparga
asupra capuluT lui i tot-deauna a triumfat despre viclenele uneltirI
ale vrävmavilor se1 (1). Triumful luI Caragea de asta data 11 datoresce
maT mult inter veniriT luT Itaihìski, solul Rusiel la Constantinopole (2).
Ori-cat Metternich, prin de Gentz, cauta sa VIA sub influenta AustrieT

Manual de Istoria Principatului RoinanieI. 1. vol. in-80. Bucuresel, 1859, pag. 184
Despre intentiunea Portii de a Inlocul pe Caragea la finele a treI anI de Domnie
serie Senfft de Pilsach cá'trä Regele PrusieI, din Constantinopole, in 25 Octobre
1815. Vestindu-I cä Turcia trimite trupe spre DunOre, Ambasadorul adaugä: Cir-
cumstanta sporesce crisa stint tocrnaI trel ani de când Principele Caragea guvernä
Valachia, i Peirta se pare dispusä a-I mazill, ea sä deà Domnia la altul. On nomme
même les candidats, qui sont le vieux Arghiropolo, interprête de la Porte, le Prince
Suzzo, gendre du Prince actuel de Valachie et le Prince IIangerli, odieux à la
Russie, qui n'igore pas ses anciennes menées avec les agents de Bonaparte à Con-
stantinople. La versalité des Turcs est connue ; ils ont de la peine *A se tenir au
traité fait avec la Russie, qui leur impose de conserver les Hospodars de Valachie
et de Moldavie pendant 7 ans, dans une place qu'ils aiment à mettre à l'encan le
plus souvant que possible. Cette disposition du Divan est augmentée par les Grecs
du Fanal, qui intriguent sans cesse, l'argent b. la main, pour obtenir une de ces
places qui font l'objet de leurs désirs et pour lesquelles ils ne se font aucun scru-
pule de commettre des crimes et de trahir leurs plus proches parents. Le Comte
d'Italinski est parfaitement informé des mesures guerrières qui occupent la Porte
et des intrigues qui la poussent à déposer le Prince Caradja ; il en paraft très mé-
content et il déclare hautement que la déposition du Prince Caradja äquivaudrait
une déclaration de guerre contre la Russie. Il me l'a dit encore hier, à l'occasion
d'un officier qui a commandé mon escorte en voyage et qui m'a fait prier de lui
accorder une lettre de recommandation pour le Prince Caradja.
(Oficerul n'a plecat, asteptänd sä vadä ce se alege cu Domnia lui Caragea.)

www.dacoromanica.ro
62 V. A. IIRECHIÀ

pre Domnitorul Muntean, evenimentele se InsArcinail moral sA influ-

entez e Curtea MunteanA In folosul RusieT.
De a0 naturA a trebuit sA fie i incunoscintarea ce Caragea primi,
In Iulie 1815, despre Incorporarea ducatuluT VarwvieI la Imperiul
rusesc. (1)
Relatiunile luT Caragea cu representantul Rusid 11 indémnA sA pH-
méscrt f6rte bine, In trecerea lui prin BucurescI, pe trimisul RegeluI
Prusiel la Constantinopole, d-1 Senfft de Pilsach.
Acesta scrie din BucurescI cAtrà Regele s6i1, la 14 Septembre 1815,
cu laudd despre Domnitor.
R6sc6la pandurilor de§1 reprimatA, Caragea simti cl trebuesce sA
lini§téscd §i reclamatiunile din térA, carT reclamatiunT puteati influentà la
Constantinopole. Caragea prin urmare se preocupA de finantele OM
de care mal la vale vom vorbl§i reduce birul direct al t6rAnimeI.
La finele anului 1815 casa rAsurilor, adecA a lefilor, avAnd de nazir
pe fostul Mare Ban Gr. Brâncoveanu, constatd cA din causa scA-
deriI biruluI, casa acésta este In deficit pan6 la finele viitoruluT
Ianuarie 1816, cu 213.000 talen. Divanul propune sd se acopere de-
ficitul acesta prin un Imprumut de 223.650 de talen, iar Imprumutul
sA fie garantat In vingriciul viitor care se va spori. Domnitorul
aprobA facerea acestuT nog Imprumut, care se contractézd la fostul
mare Vistier loan Moscu, cu talen l 7 §i jumètate la pungd pe lunA
Ace0 haul* cu dobânda lor se vor plan din adaosul vinAriciuluI din 1816.
ScAderea veniturilor tèril pe o parte, i pe de alta urcarea cheltu-
elilor, ail nevoit pe Domn sa ieA o mèsurA care nemultumesce boeri-
mea. Amintim acéstA m6surA i aicl, cilnd facem istoria DomnieI luI

(I) Dumné-vesträ ispravnicilor ot sud.... siinkate, vé facem Domnia-Mea In scire,

eli Excelenta Sa Elciul rusesc din Tarigrad, prin noti ficenl arétare eitri Inalta
Perti a prea puternicei nóstre ImperätiI pentru ducatul Var§oviel, cum ei prin ob-
§tésca priimire a tuturor Evropienescilor impéritil s'ai unit en Imperiul Rusiel, ad
ficut rugaciune de a se vesti tuturor acelora eiti vor fi din tinutul numitului ducat
qi se vor fi aflind In tinutul stipiniril prea puternicel impériltiI, ins'i Levi de-
sertori, sä se arite atilt consulaturi, ea si li se dei cea desävluitii ertare IA uitarea
celor urmate, care li s'ail häräzit de citri tmperätia Rusiei ; de aceea poruncim
Dumnia-Mea, ca prin publicatie ad o facetI acésta sciutä prin tot judetul, ea veri-citi
Levi desertori sail negutitori se vor fi afland in ori-care parte de loc a judetulul
si vie si se arete aicI la cinstitul consulat al Rusiei, cu t6te documenturile lor ce
vor fi avend, spre dovadil eh' sunt de la Lehia, ea si dobändésci ocrotirea Impera-
tieI lor, t;ii fitI sinito0.-1815 Iulie 28.
Cod. LXXIV, fila 212.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROItIANILOR 63

Caragea, dui:A ce de dinsa avem a vorbl la cap. finantelor. S'ati

duit boeri, earl' sa cerceteze de apr6pe: ce numar de scutelnici i pos-
lusnicI are fie-care boer ? i s'aii redus din numarul acestora, mai cu
s6ma de la eel carl nu se bucurail de vre-o influenta mai deosebita. Cu
acest mijloc Visteria *era sa mal immultésca numarul contribuabililor,
OW nu atat de redus din causa ultimulul rdsboid si a ciumei, cat din
causa abusivelor facerl de scutelnici si de poslusnicl. In 1816 lanuarie,
numarul poslusnicilor Ice prin sf at de obste s'aii hotarit, ramble to-
tusi de 10.737 de indivicri si In plus cati-va adaosi mai aposi prin reso-
lutiuni Domnesci, iar ceMalti sunt da ti venit Visterid. Asezamintul po-
slusnicilor este din Maiil 1814, dar, la 25 Ianuarie 1816, Domnitorul II
reintaresce, amintind ca pe langa boeril pamInteni, se cade sa aibd
poslusnicl i acd straini asezati aicl In pamIntul WIT cu
starea casniciei lor, dupa vreml, uniI mai dinainte, altil mal din urmd,
si ail ramas nestramutati de aid, earl toff acestia s'aii cinstit dui:a
cuviintà i Cu cinul de biped».
In 1816 se aruncl o dare extraordinara, cu care sa se pátd plan
149.250 de talen, pretul la 3.400 de salahorT si a 580 de care, ce téra
era dat6re sà dea la cetätile turcesci pe fie-ce luna. CO 16.000 de lude,
cat maI ramasesera in téra, se imbraca cu acésta dare, asà el de lude
vine cate 9 talen i bani 40, <far' de rasura i alta incarcatura. Da-
rea acésta se platesce de la 1 Aprilie 1816. (1)
Cu t6te sporirile de dad, réra-Romanascà e datóre, in Maid 1816,
pe Imprumuturi diverse, 1.356.983 talen l si 65 bant Ca sd acopere acest
gol, Domnitorul stdruesce la kir Gheorghe Sachelarie, sa primésca asu-
pra-si huzmeturile tOril, cu adaosul banilor necesari pentru dobanda
agia.
Se pbte bine intelege ca cine impartia castigurile, fie Sachelarie,
fie Moscu, Imprumutatoril Statului Romanesc
Nemultamirea cresce mereil in Ord si in t6te clasele societatil, pe
masura In care sporesc birurile i vexatiunile. In 1818 August, Ca-
ragea simte obligatiunea a mal usura ddrile. Vom aduce la capitolul fi-
nantelor actele relative la aceste noul «gheniki>, intocmire a darilor,
impartindu-le in trei categorii: in banii Visterid din 6 semi pe an (in
care intra i haraciul catra P6rta.), In banii postelor si In banil lefilor.
Caragea suprima In 1818 banil rasurilor.
Acésta cgheniki», Intocmire mud de birurl, Caragea pune pe boerl

(1) Yell Tesaur de Monumente de Papiu. Tom II, pagina 398.

www.dacoromanica.ro
64 V. A. IIRECHIÀ

sl jure cA nu o vor mal adAogi, ca sA linistéscd agitatiunile sporinde

din térA.
Cu inceputul anulul 1816, spiritele eraii agitate peste tot In Princi-
pate si in Turcia de sgomotele e6spilndite despre o noul invasiune
ruséscA, amenintAnd Principatele si Constantinopole. (1)
MaI mult decAt orI-cAnd, de Gentz regretA cA Congresul n'a garantat
integritatea Portil, cAci acéstd integritate n'o interesh numaI pe dinsa,
ci si pe tóte cele-lalte Curti, siguranta generalA si stabilitatea pAcil
EuropeI. P6rta MAO nu primise sa tracteze despre acésta garantie,
d6rA temOndu-se nu cum-va sA aibA ca prhn resultat incorporarea
Principatelor la Austria si la Rusia, amintindu-si, cum la un moment
dat, Napoleon I, tot In interesul integritAtil restuluI Imperiuhil Otoman,
fusese gata de a cedà ImpératuluI Alexandru I Wile romAne. Anglia
fusese dispusA sA sprijine In Congresul de la Viena garantarea inte-
gritätil Imperiulul turcesc, prin formula generala garanfiï a integri-
teifii tuturor statelor. Acésta neprimindu-se In programul desbaterilor
niet numele ImperiuluI Otoman n'a fost de loc articulat.
Tractatul ulterior al sf. aliante, din Septembre 1815, de asemenea nu
atinge de loe P6rta OtomanA. D-1 Gentz afirmA, cd cspiritul fi tendinfa
noului tractat de aliang sunt mai curend indirect favorabile Porta
AcéstA conclusiune o sc6te de Gentz din faptul, cA eel patru monarch
s'ail legat de a nu tulburà pacea generalA. D-1 Gentz credo, cA si 1m-
pératul Alexandru a renuntat cu totul la planurile lul Ltd cu Turcia.
De Gentz este insA Ingrijat, &del vede, di. tocmal Pórta Otomand
manifestA sentimente rAsboinice (pag. 209 si 210). Turcia se pregAtesce
energic de rdsboiti si nu se preocupA de aliante cu Europa, visand
la o rupturA cu tóte Puterile, persuadatd cA va triumfh de Intréga
Europa.
De sigur asemenea acusArI aduse PortiT IsT aveati sorgintea tot in
intrigile rusescl. De Gentz indémnd pe Turcia sA se apropie do Au-
stria si de Anglia, sA le consulte si sd prate de sfatul lor, maY ales
acum In precjiva child vor yenì lar la ordinea cjileI desbaterile dintre

(1) Vell depesa de la 1 Ianuare 1816 a lui de Gentz, In care scrie : gllepuis que
je suis de retour à Vienne, j'ai été frappé de tout ce que j'ai entendu sur l'état
des choses, sur vos frontières, sur les alarmes qui règnent dans les Provinces otto-
manes limitrophes de la Russie, sur la disposition des esprits de part et d'autre ;
et par un rapport officiel que j'ai vu ces derniers jours, j'ai appris avec étonnement
que, d'après des avis d'Odessa, on s'attendait a une invasion prochaine, et que l'on
croyait Constantinople directement menacée».

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMIINILOR 65

Pórtd si Rusia, pentru executiunea definitiva a tractatuluI de la Bucu-

rescI i restitutiunea cethplor oprite de Rusia contra stipulatiunilor
exprese ale aceluI tractat.
Ceca ce doria de Gentz erà dorul luI Meternich, care cu drept cu-
vInt se temeh sd nu se Incépd un rdsboin intre Porta si Rusia, ras-
boin care putea fi fatal Imperiulul Otoman. $i se temea Austria cu
atAt maI mult, cd Impèratul Alexandru luase initiativa neasteptatd a
unel sí. ailanto, pe basà religi6sci creOinei. Singurul fapt ea' tractatul
acesta era filtre crestinl puteà sä se interprete In defavórea Turcier. (1)
Scim Insd, ea In definitiv altul erà scopul sf. Aliante, incheiate la 26
Septembre 1815. Pericolul pentru Pórta Otomaná nu putea veni din-
leacolo i maI cu séml imediat. Afacerea relativd la insulele Ionice, puso
sub protectoratul AnglieI, displace PortiI cu tóte Indemnurile AustrieI
de a vedó evenimentul cu ochI bunt Se spunea Portiï, eh' intdrirea
AnglieI In Meditera na era o garantie a integritiltiI ImperiuluI Otoman
maI cu sélnd fatd cu eventualitatea rdsboiuluI ce s'ar puté nasce din
reclamatiunile TurcieI contra neexecutdriI do Rusia a tractatuluI de la
BucurescI.
Prin faptul cd. InsusI Impóratul Alexandru comunica' la Constanti-
nopole, prin Italinski, tractatul sí. Ailanto cu explicatiunea, cd numaI
Imprejurarea cum cd top semnatariI acestuI act sunt crestinI a Im-
pedecat cererea adesiunil si a SultanuluI, se aduce Ore-care linistire In
Constantinopole i In Principate. Si cu bite acestea, pe când t6to Pu-
tenle Europene aü desarmat i desarmézà, singurd Rusia conserva
intréga sa osare. Acesta era un punct negru la orizontul EuropeI.
Adevèrat cii din Petersburg se explica Intarcjierea licentieriI
si mal' cu sémd se explica pästrarea ostiril, pe térmiI NistruluI si In
apropiere de Turcia, cu Imprejurarea, cd magasinele de provisiunl
eran asezate inteaceste regiuni si cd ostirea urma sd se foloséscd de
aceste provislunI Inainte de a opera o schimbare In positiunile armateI
NetdgAduit aceste explicatiunI nu explican nimio si principele Con,.
stantin Ipsilanti spunea, la Petersburg, orI cusi voià sä-1 asculte, cà ras-
boiul nu pote fi InRiturat.

(1) .Le premier mouvement de presque tous ceux qui apprirent l'existence de ce
traité était de le regarder comme le précurseur d'un projet contre la Turquie. La
religion chrétienne, disait-on, étant l'objet ostensible et le mot sacramental de cetle
pièce, il est clair qu'elle n'exclut point des entreprises contre les infidèles, et que
le voeux secret de l'Empereur Alexandre a 616 celui de rallier les premières Puis-
sanees de la chrétienté, par un engagement solennel, pour leur proposer plus tard
une espèce de nouvelle croisade.) (Dépêches du chevalier de Gentz, -page 219).
V. A. Urechid. Tom. X. Parten B. Istoria Rotadailor. 5

www.dacoromanica.ro
66 V. A. URECHIÀ

Mai multe circumstante Intariail acésta asertiune : se astepth dintr'un

moment Intealtul o Ilona r6sc6la In Serbia. Amiralul rusesc Gray a
fost Insarcinat sa pregatésca o flota de 13 vase pe Marea-Négra i
Italinski se manifestà maI recalcitrant la Constantinopole. Fusese vorba
sa fie Inlocuit prin alt ministru plenipotentiar, Strogonoff. Acum so
latise scirea, ed Strogonoff nu va maT mergo la Constantinopole (1)
Cu t6te aceste simptome, de Gentz crede-a, cu drept cuvint, ca pacea
nu va put6 fi imediat conturbatti. Acésta convingere resulta si din
lungile conversatiunT ale generalulul Austriac Steigentesch, trimisulul
la Petersburg, cu Imp6ratul Alexandru (2).
Aprecierile optimiste ale generaluluT Steigentesch nu impedicail ea
indata dupà sosirea luI Strogonoff la Constantinopole, negociatiunile
cunoseme dintro P6rt6 si Rusia, cu referinta la executiunea unor ar-
ticole din tractatul de la BucurescT, sa lea un caracter tot maT iritant.
Strogonoff se silià sa probeze, ca Pórta este vinovata Inteacésta pri-
vinta. El sustinea, Intre altele, ea stipulatiunile tractatuldf, Tntru cat pri-
vesce Principatele Valachia si Moldova, ail fost rèil executate si ca. ati.
fost cu totul eludate si rèsturnate, In ceea ce privesce pe Serbia. In
loe de a restitul eetatile de pe Marea Négra, earl se euveniail Turciel
Rusia cerea din contra insula *erpilor la gurile Dunaril.
Asemenea reclamatiunl si dintr'o parte si dintr'alta nu vor ay() ne-
gresit consecinto grave, decat cu catT-va anT maI tarcjiil.
Ash fel de negociatiurif Implu aniT urmatorT din Domnia luT Caragea.
Negociatiunile dintre Rusia si Turcia pe la jum6tatea anului 1818,
ieail un caracter amenintator si in tot casul penibil. In Londra se
credea chiar ea o mare explosiune era de asteptat. La Viena lucrul
se presinta ceva maT putin amenintator.
Intre punctele negociate acum intra si afacerea ambelor Principate.
Dupa de Gentz aceste afacerI vor forma un punct esential. (3)
In anu11816 se svonesce din nog vorba de mazilirea lul Caragea Serie
despre acésta Senfft cdtra Regele Ott, In 10 Iunie, 1816, dar adauga
a dice el el nu crede lucrul.
Din corespondenta representantului Prusian cu Regele gil, culegem
o informatiune surprindatóre : conspiratiunea de la 1816 din Bucurescl
sa fi fost urzita de consulul Austriac Fleischhackel, care avusese o
neIntelegere fórte vie cu Domnitorul. Baronul de Stiirmer, internuntiul

De Gentz (Depêches inédites), pag. 256-257.

Dépéches inédites de Gentz, pag. 270.
Depep lui de Gentz din Viena, 30 Iunie 1818.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 67

Austriac, dintr'un mare interes pecuniar (de sigur vre-un candidat la

Domnie IT promisese banT) ajutd pe Fleischhackel In reclamatiunile luT
la Viena. Conspiratiunea acésta de a doua nu isbutl, dar internuntiul
Austriac nu maT putin lucra pentru mazilirea luT Caragea.
Despre conspiratiunea din 1816 In contra luI Caragea nu pomenesc
scriitoriT nostri. Ca ea a existat, ba cd s'a Incercat In dou6 findurT,
ne p6te sta de dovada corespondenta lul Pilsach &Ara Regele PrusieT.
La 25 Iunie 1816, Pilsach néga, ce e drept, cd a urmat o a doua cons-
piratiune In Bucurescl, dar nu mai putin constata trista situatiune a
taril din causa lacomieT Turcilor, a DomnitoruluT si a intrigilor di-
versilor candidap de Domnie, printre carl citéza pe Hangeri, omul
gcel plin de spirit, de Indrasnéla si de datoriT..
Pe la Inceputul luT Iunie 1816, se descopere In BucureseT conspi-
ratiunea contra MT Caragea si In contra boerimil. In acésta conspi-
ratiune intrail 6menI din trépta cea mal de jos si de sigur si din pan-
duril, earl In anul trecut se revoltasera. In Oltenia (1).
Ca acésta r6scóla sd fi fost inspirata, dad. nu Injghebata In taina,
de consulul austriac Fleischhackel, noT nu posedam documente si nicairT
nu aflaram inform atiunT asa positive si afirmativo ca In corespondenta
luT Senfft, maT sus adusa. Adevarat ca. In conspiratiune ieail parte si
catT-va suditl AustriacT, dar acésta nu explica In mod lamurit interesul
ce putea sa OA Austria de a rasturna pe Caragea, prin care tocmai
tinea firele politice la Constantinopole. Condicele DomnescI ale luI
Garagea nu pastréza amintiri directe despre acésta Incercare de
rebeliune. De Pilsach insa, Inteo nota a lul de la 24 August 1816,
spune ca: gprocesul acusatilor de conspiratiune de la BucurescI s'a
terminat CeT doT AustriacT implicatT ail fost condamnati la spanzura-
We si Rind-ea art. 8 din pacea de la Carlovitz autorisa executarea
pedepsiT supusilor Austriacl chiar In Turcia, vor suferl pedépsa. de
mórte la BucurescT, dal-a numaI daca internuntiul nu va obtin6 sa
fie prodatI autoritatilor austriace, ca sti fie pedepsitI cu mórte In Tran-
silvania (2).

Le Moniteur Universel. No. 170. Mardi, 18 Juin 1816. ValachieBucarest, 1 Mai.

On a découvert ici, il y a quelques jours, une conspiration, trande par quelques
séditieux de la plus basse classe du peuple contre la vie de notre Prince et ten-
dant a renverser notre gouvernement. On a (MA emprisonné cinq des principaux
séditieux, qui attendent la juste punition de leur crime.
Senfft de Pilsach cdtrd Rege. Constantinopole, 24 August 1816.
... Le procès des coupables de conspiration it Bukarest est fini. Les deux Au-
trichiens inripliqués ont été condamnés it être pendus, et, comme le huitième article

www.dacoromanica.ro
68 V. A. URECHIÀ

Cum el rolul atribuit de Sentft lui Fleischhakel In acéstä conspira-

tiune nu este intemeiat, se OW vedé si din faptul, cA cancelarul
Metternich, In cursul luT Iulie 1816, trimite consuluhil Austriac din Bu-
curescI o scris6re, prin care II multumesce de purtarea luI in impre-
jurarea tulburdrilor din BucurescI si-I trimite ca résplAtire o tabachere
de aur impodobitd cu diamante (1).
Suntem inclinatI de a banui, cd acéstd conspiratiune erà pe placul
Muscalilor amicii Prusia, pe care o representà de Pilsach la Constan-
tinopole. TocmaI Rusia, urrndrind reclamatiunile el fatd cu P6rta Oto-
maná, ordonase ostirilor sale sd se apropie de Principate. Acéstd scire
o comunicd Portii DomnitoriI térilor romäne, dar indatd apol tot el
o desmintese, atribuind miscdrile de trupe la simple manevre. (2)
Din urmatorul an 1817 avem a amintl fapte importante. Mal In-
tâiú ImpératuluI Austria prin Ardél si Bucovina dd ocasiune
Domnitorilor Romänl sd-1 curtenéscd. Caragea trimite spre a salutà
pre Impératul, pre ginerele ski Banul Arghiropulo. La 8 Septembre
st. n., acesta e primit cu distinctiune In audientd, la Sibild. (3)

de la paix de Carlovitz autorise l'exécution des sentences portées contre les individus
de cette nation, en Turquie même, ils doivent subir la peine de mort à Bukarest,
moins que l'internonce n'obtienne qu'ils soient livrés aux Autrichiens, pour étre mis
mort en Transylvanie... (Iorga, Acte §i fragtn. II).
Le Moniteur Universel. No. 214.. Jeudi 1-er Aoftt 1816. Vienne, le 20 Juillet.
M. Fleischhakel, agent d'Autriche it Bucarest, a reçu du prince de Metternich
une lettre par laquelle ce ministre lui témoigne sa satisfaction sur la conduite qu'il
a tenue lors des troubles qui ont éclaté contre le hospodar et les nobles du pays, et
lui envoie en méme temps une tabatière d'or garnie de diamans.
Senfft de Pilsach cdtre Rege. Constantinopole, 25 Novembre 1816.
Les Princes de Moldavie et de Valachie ayant informé la Porte Ottomane
que les troupes russes, sous les ordres du général Benigson, se concentraient de
plus en plus dans le voisinage des confins de l'Empire turc, le gouvernement avait
envoyé en hate des ordres pour mettre en état de défense les forteresses du Da-
nube et pour préparer tout ce qui est nécessaire pour s'opposer à une invasion. A
peine que ces ordres étaient partis, la Porte Ottomane s'est entièrement rassurée
par les mêmes Princes-Hospodars sur .le mouvement de Parmée russe, qui n'avait
été motivé que par des manoeuvres d'exercices, que le général Benigson lui avait
fait exécuter (Iorga, Acte i fragm. II).
Le Moniteur Universel. No. 275, Mardi, 30 Septernbre 1817.
Autriche. Vienne, le 18 Septembre
D'après les dernières nouvelles d'Hermanstadt l'Empereur a parcouru le 7 et le 8
tous les environs de cette ville. S. M. a présidé le 9 un conseil sur les finances de la
province. L'Empereur se proposait de se rendre le lendemain sur les frontières de
Valachie pour examiner les établissements de quarantaine, ainsi que les superbes
restes de la Voie Julienne, ouvrage des Romains. La Cour devait partir le 12 pour

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 69

Al 2-lea fapt este martea violentà a luI Cerni George, capul insurec-
tiunif sérbescI. Acésta se Intimpla in August 1817, la Belgrad, unde
se Intorsese din Chi§inea, cu ocasiunea negociatiunilor pentru frunta-
riile Serbiei. Acésta. Imprejurare vine §i ea sa marasca conflictul latent
dintre Rusia §i Turcia. Cerni George a fost ucis de cornandantul turc
din Belgrad, care-I trimise capul la Constantinopole (1).
Acésta Imprejurare obliga pe Parta la concesiunI fatà cu reclama-
tiunile rusescI, in cursul lunel lui Septembre, cat privesce regularea
fruntariillor despre Moldova. Parta primesce ca acésta fruntarie sa
tréch la Dunare, pe tarmul drept al bratuluI SuUna, pana la punctul
unde se intrunesce cu bratul ChilieY, mal sus de Ismail. (2)
LuI Andréossy la Constantinopole succedase, ca ministru plenipoten-
tiar al RegatuluT frances, marchisul de Rivier. Acest ambasador nu maI
continua fata cu Rusia, fata cu Strogonoff, actiunea predecesorulul sail-
De aceea nicl nu se mal ocupà Pranta de sartea Principatelor. Intréga
jumatate de an din 1817, Monitorul Universal frances nu maI aduce
decat rare notite cu referinta la tarile nastre. Nu a§a se petreceag
lucrurile sub Napoleon I-iia!
Singurile notite cegasim in Monitorul Universal, In jumatatea din
Kronstadt. Le gendre du Prince de Valachie, Ban Arghiropulo, que ce Prince avait
envoyé ii Hermanstadt pour complimenter LL. MM. a eu, le 8, Phonneur de leur
étre presenté.
Le Moniteur du 5 Septembre 1817.
La August 1817 aft cAletorit MM. LL. Austriace in Bucovina (dans le beau pays
de Buckovvine (!), où la végétation est magnifique. Les derniers points sur ces fron-
fibres, que LL. MM. avaient parcouru, sont le passage de la Porte de fer de Trajan
et celui de la Tour Rouge sur le fleuve de l'Aluta.
Velf Le Moniteur Universel, de la 21 August 1817.
Le Monitenr Universel. No 280. Mardi, 7 Octobre 1817.
Vienne, le 25 Septembre.
M. le baron de Strogonoff a eu, le 22 du mois passé, une conférence avec le Reis-
effendi, concernant le règlement définitif des frontières. Cette conférence s'est tenue
avec le plus de solennité possible, et le ministre avait donné ordre a un courrier
de se tenir prét A partir le 26 pour Saint-Pétersbourg.
Le Mointeur Universel. No. 298. Sallied', 25 Octobre 1817.
Constantinople, le 10 Septembre.
Les négociations avec la Russie ont pris une tournure très-heureuse. Dans une
conférence tenue le 2 de ce mois avec le baron de Strogonoff, la Porte a adopté
les propositions de l'Empereur Alexandre pour les nouvelles frontières de la Bes-
sarabie. La nouvelle ligne de démarcation entre les deux Empires passe sur la rive
droite du Danube connue sous le nom de Sulina, et suit jusqul l'endroit où il se
réunit avec le Kili, au-dessus d'Ismail. M. Bogdanovich, le commissaire de démar-
cation pour la Russie, est déjà retourné à Pétersbourg.

www.dacoromanica.ro
70 V. A. URECHIÀ

urma a anului 1817, sunt in num6r de dote& Prin acea d'intaia se vor-
besce de o miscare, care s'ar fi intimplat la Bucuresci, In urma caroia
Domnitorul Caragea ar fi fost silit sa parasésca capitala. (1)
A doua desminte scirea despre miscarea arkata mal sus si apoi cu
mult optimism lauda domnia luT Caragea si da scire despre un cu-
tremur intimplat si despre mersul timpula (2)
In anul 1818 negociatiunile cu Rusia continua. In fond sunt tot a-
celeasi din anii anteriorl. In forma, ele ieaii alt demers. Strogonoff nu
malt' desparte cele patru puncte sub lite: a) Executiunea tractatului de
pace cat privesce pre Sarbi, carora P6rta s'a angajat sa le recunósca
dreptul de autonomie civila si religiósa; b) Partea acordata Rusiei in
administratiunea Principatelor Moldovel si Valachiei si dificultatile, earl'
s'ail ridicat asupra executiunii acestui articol; e) Diverse cestiuni re-
lative la fixarea fruntarielor si la indemnitatile stipulate; d) Restitui-
rea unor cetati in Asia, cerute de Pórta si nestipulate prin ultimul
tractat. (3)

Le Moniteur Universel. No. 302. Mercredi, 29 Octobre 1817. Vienne, le 17 Octobre.

Les lettres de commerce annoncent qu'il y a eu it Bucarest un mouvement, b. la
suite duquel l'Hospodar a été, dit-on, obligó de quitter cette capitale.
Le Moniteur Universel. No. 320. Dimanche, 16 Novembre 1817, Vienne, le 1-er
Novembre.
Nous avons reçu ici des lettres de Bucarest, du 14 Octobre. Il en résulte que la
plus parfaite tranquillité règne dans la Valachie ; que Pétat sanitaire des habitants
de cette province est très satisfaisant; qu'on n'y découvre plus la naoindre trace
d'une maladie contagieuse, etc. Les symptômes de_la peste, qui s'étaient manifestés,
l'été dernier, dans quelques communes de la Moldavie, ont disparu entièrement. Les
mémes lettres rapportent, qu'on a ressenti le 12 Octobre, it Bucarest, trois secousses
assez fortes de tremblement de terre. La dernière était assez violente ; mais elle n'a
causé aucun dommage. Le temps était pluvieux, et il y avait un brouillard assez épais
toute la journée du 12 Octobre.
Le Moniteur Universel. No. 213. Samedi, 1-er Aofit 1818. Constantinople, le
20 Juin.
Les négociations entre la Sublime-Porte et le ministre de Russie, M. le baron de
Strogonoff, ne paraissent offrir rien de nouveau quant au fond; c'est seulement sous
le rapport de la forme qu'elles ont, 'S ce qu'on assure, pris une autre marche. La
Russie, dit-on, a ordonné A son ministre de ne point séparer les quatre objets de
la négociation. On prétend que ces objets sont : 1) Pexécution du traité de paix pour
ce qui concerne les Serbes, auxquels la Porte a promis l'exercice libre de tous
les droits civils et religieux; 2) la part accordée A la Russie dans l'administration
des Principautés de Moldavie et de Valachie, et les difficultés qui se sont élevées
sur l'exécution de cet article ; 3) diverses questions relatives it la fixation des fron-
fibres, et aux indemnités stipulées, qui sont restées indécises lors de la dernibre con-
vention ; 4) la remise de quelques forteresses en Asie, que 1a Porte demande, et qui,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 71

Asupra acestor puncte, Rusia admite negociatiunile imediat, sail la

un alt moment, dui:0, cum va plOcé Portii. Acéstá concesiune o face
Impäratul Alexandru, fiind-ca se pregAtiail suveranil marl al Europel
sti se intillnésca la o noud conferintä sail congros, la Aix-la-Chapolle
si de sigur, cd voià ca Europa sil nu fie indispusä In contra lul si
sA-1 considere ca pregOtitor de tulburdri nou'e a pleil. universale.
Pe cand la Constantinopole, in anil al 6-lea si al 7-lea al Domniei lui
Caragea, continuaü asemenea negociatiunT, la BucurescI, pe Wtà diva,
se fOceà mai grea acéstä. domnie. Dionisie Eclesiarchul, a cOrtila lu-
crare so terminti cu anul 1815, nu ne mai p6te servì pentru istoria
Domniei lul Caragea din acesti anT. Zilot Ron-Lanni (Fänutd) amintesce
ins6 de intrigile boerilor din anul. al 5-lea al Domniel luT Caragea.
Constantin Filipescu, care simtià eh' se innécA corabia luT Caragea, acum
(prin ipocbimene rusesci la Tarigrad > prov6cd reclamatiunI ale con-
sululuT rusesc in contra jafurilor tea de earl erà acusat Domnitorul,
jafuri de earl se folosise, esto sciut, si insusl marele Vistier Constantin
Filipescu.
E probabil &A miscarea boerése'ä provocatä. de Const. Filipescu este
aceea, do care pomenià Monitorul Universal frances din 29 Octobre
1817. Domnitorul indbusi lesne asemenoa miscare, fäcènd surghiun pe
Filipescu la mosia sa Bucovul.
Asemenea 661.0 avurä si alti dol boeri intelest cu Filipescu, anume
Vornicul Const. BOldceanu si marele Logofét Grig. Ghica. Acest sue-
cos nu asigurà totusi triumful definitiv al lift Caragea si implinirea
celor 7 ani do domnie. Averile luT mail, cunoscuto la Constantinopole,
eraú tocmai un pericol pentru capul lul. Cu boeril räsvrAtiti tot se puteà
impäch el si la nevoe se puteh cotorosì de eT chiar si prin otravO, cum
a fost acusat de public la mórtea luT Const. Filipescu, cOruia II doto
voe, din causäi de MO, sA se int6rcd la Bucuresel, dup6 câ.te-va luni
do exil si care murl neintarcliat, and loe la asemenea bOnuialä de
otrAvire. Dar nu erà tot asemenea de usor s6-§1 asigure impunitatea la
Constantinopole si mai ca sémd sd-s1 apere acolo averile, dupii ce se
va fi dus in urma implinirill celor 7 anT do domnie.
Insciintat de anaicul gil de Gentz, cd Intro punctole in desbatero
dintre Strogonoff si Pórtá va fi si intrebarea d'ainuiril domniel sale, (1)
'Vest pas stipulée dans le dernier trait& On ajoute que la Russia laisse 'a la Porte
Palternative de négocier actuellement sur tout l'ensemble de ces questions, ou bien
de remettre toute négociation A un autre moment.
(Journal de Francfort).
(1) Depe§a din 30 Iunie 1818.

www.dacoromanica.ro
72 V. A. IIRECHIÀ

Caragea preferl sa-si iea m6suri1e de precautiune inainte de oil- ce

solutiune s'ar fi dat uneY asemenea Intrebari, cu atat maI mult cà nu
putea sa spere una buna, din moment ce o parte din boeriï rii lu-
craft acuma Impreuna cu Rusia contra lui.
Asa fiind Imprejurarile, Caragea so hotart sà abandone tronul
si t6ra. La 29 Septembre, Domnitorul asista la ImmormIntarea lul
Radu Golescu. Dupa aceea pranzl la curtea Sa i In urma simula o
promenadd piara din BucurescI, dupa ce-si luase, negresit, t6to dispo-
sitiunile pentru fuga, duc6nd cu sine familia Sa, ba si pe gineril"
Banul Arghiropulo, Postelnicul Vlahuta si pe Mavrocordat. Dupd
4 ore de calkorie, sosi. in Bucuresd un trimis al luI \roda cu tusar-
cinarI de caimäcamie pe numele BanuluI Brancoveanu, VorniculuI Barbu
Vacárescu, LogorétuluI Samurca i boerulul Vistier Ghica. Se aduna in-
data Divanul Intreg si se hotdrUce a se comunica. la Constantinopolo
scirea fugeI luí Caragea. lata arzul boerilor din 29 Sept. 1818 catre
Pata Otomana:
Arzul chträ Impärätie, când a fugit Domnul téril loan Gheorghe Caragea Voe-
vod, 4818 Septembre 29.
Noi,robii prea puternicii Impèratil,mitropolitul, episcopii, egumenil i boerii marl
mici, cäpitani i tedi sdraca ralatta, din cea neapëratd datorie indemnându-ne, ea
nisce supusI ai prea puternicil si a ne>strä hrdnitére Impérätie i cu cele pAnä.
pdmint inchinAciuni cätre prea Inältatul impérätesc prag, arétandu-ne printr'acest
prea plecat al nostru obstesc arzul-mahzar, Insciintam prea blándului aud al prea pu-
ternicil impérätil, eh Domnia-Sa loan Vodä Caragea, Domnul acestel téri, astä¢1, la
29 ale acestet lung Septembre, pe la 4ece clasurt din Ili,läsdnd scaunul Domniet,
a plecat, esind afaret din politie intocmat cu acelafl chip ce obicinuid de eliä,
arara' la plimbare, iar peste prea putinä trecere de vreme, ca de vre-o patru cIa-
suri, ne-am pomenit cá din urmarea drumului Domniei-Sale ne trimite câte-và po-
runcI in scris, care iaräsI dupá. a supuneril datorie i povätuire socotim ca se en-
vine a se face sciut si la impérätescul aud al prea puternicil Impárätil. Iatä trimetem
si copii dupä dinsele adeverite cu ischliturile nelstre mitropolitului, episcopilor
boerilor, trimitánd osebit si copie dupd o notä ce in urmä ni s'a trimis de catre
cinstitul general consulat al Rusiei de aici, spre a se face cunoscuth cifre impéril-
tescul au i cererea ce face prin numita notà Excelentia Sa generalul consul rusesc.
Si tocmai dupd primirea acestor poruncl ale Domniei-Sale ce s'a lis maI sus, in-
credintandu-ne cu bunfi-sémä de a sa pribegire de aici din térk cu teitä familia sa,
numal decat pe de o parte noi boerii am Imbrfitisat cu totiI sträjuirea politiei
otcirmuirea énii, priveghind din tótä virtutea de a se pune in lucrare si a se
urma ori-cate mijleoce privesc la intregimea acestui impérätesc cheler, dupti a su-
punerii strämosescii nelstre fierbinte rávne si credintä, ca unii ce de la a sa im-
pérdtéscä milA asteptdm tótä hrana i mângäerea, iar pe de altä parte pentru ni-
zamul miírginei n'am lipsit de a insciintà färd de zdbavä si pe luminatii i slävitil
muhafizi al serhaturilor de acéstä färä de veste intämplare, panä cand ne vom in-
vrednici a sosl si a se ar'étà acéstä vrednicä de jale a nestrfi insciintare la imp.e.-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 73

rätescul prea inalt prag, inaintea &Amid, asternênd cele pänii la pamint ale nastre
inchinaciunI, sa ne tänguim de acéstd fail de vests gi nenddiljduita intimplare a
pribegiril Domnulul, care nu putind spaimd qi turburare a pricinuit la obstea su-
pusilor raele de aid ale prea puternicil impérätiI, intocmai ea si la alte trecute
intimpldrï de pribegirE ale acelor'Domni, cari; aréteindu-se in pdmintul Ørii C16
de,seivirgitd stdpeinire gi putere, ail pus in lucrare feird de stiald téte cugetdrile i
voinf ele lor, cdnd nu patine rgutall gi pagube am suferit, in cdt din nisce urmdri
ca acestea ale Domnilor am ajuns a ni se turburd a pururea linigtirea férii (care
este cheler impardtese), ql in vreme ce nol tot-deauna suntem qi in t6tä viéta n6-
stra vom fi supusI qi credinciosI, ne vedem incungiuratI de asemenea supérät6re tur-
burärI. Dar cu teite acestea, implinind datoria supuneril si a credintel nóstre catre
prea puternica itnpérätie, am odihnit cu cele mal blande ql euviinciasele mijlace pe
supusele raele, am pus in bund orinduialii curgétarele trebl ale térii, si tate cate
am socotit cii privesc la nizamul cel obstesc al pämintului le-am intocmit cat ne este
prin putintä, spre inlesnirea sfintelor imparatesci porund, spre sävirsirea curgétei
relor trebl qi spre intocmirea linitirii eel obstesci. De aceea dar, alergänd tad'
obstea supusilor locuitori de la acest 1mpérätesc ql noud de hranä dätätor Older
al prea puternicii impdrätii, ne rugam cu cele Odd la parnint inchinaciuni, ea sd-si
reverse prea puternica impèrätie cea cu blandee parintéseä si impdrätéscl mila sa,
catre eel ce cu nesatiésä dorire astéptd qi privesc la aceeasI impërätésca a sa mi-
lostivire, qi precum apururea de la rnosiI stramosii nostri am dobändit mangaere
de la a sa nemarginitä milä, ce privesce catre toff supusil prea puternicii ImparatiI,
asemenea ql acum sà ne tnvrednicim a dobandi ceca-ce a sa stapanésca, pärintésca
si impèrätésca privighere, cu ochi milostiv privind asupra supusilor 861, va bine-
chibzul spre a li se Oil cinstea, dreptätile i privileghiurile, care prin impérdtescile
qi vrednicile de inchindciani hatiserif urI ni s'ad hdrazit, cum si linistita petrecere i
odihna, gat a 001 bisericeseI i a neamului boerilor pdmintenl, cal si a tatel obsteI
supusilor raele a chelerului impdratesc, cad noi a pururea cu teltä obstea ináltärn
mani de rugäciune catre inaltul Dumnedeii, pentru prea puternicul si prea dreptul
al nostru facétor de bine si tiitorul dreptatii stäpan al nostru, spre indelungirea
anilor vietii impdratiel sale si spre intarirea qi starea impdrateseuluI sea scaun
pana In vecI.
Prin acest arz boeril fórte timid se märginesc abià de a rug5. P6rta
Otomanil «a li se Ole cinstea, dreptdtile i privileghiurile, earl: prin 1m-
pèrAtescile i vrednicele de 1nchindciune hati§erifurI hdrAzit. (1)

(1) Von Schladen, in raportul sed eked Regele Prusiel, din Constantinopole, 24
Novembre 1818, amintesce ca boeril MuntenI ad profitat de interegn ca si reven-
dice des certains droits, usurp& ou éludés depuis nombre d'années par les Hos-
podars. Les Kaimacams nommés par le Prince fugitif, au moment de son départ,
après a voir recueilli les différeates représentations des principaux boyards, ont
adressé une requate au Grand Seigneur, en réclamant :
Le droit de nommer aux places vacantes du clergé.
Celui de remplir exclusivement par des indigènes toutes les charges dans la
Principautd, excepté celles de la Cour.

www.dacoromanica.ro
74 V. A. URECHIA

Boerimea nu profitä mAcar de ocasiune ca sä* cérä tnapoerea drep-

tulul OriT, de a-§T alege ins50 pre Domnitorul sn.
Ca rèspuns la arzul boerilor nu Intfirdie a le veni. din Constanti-
nopole firman, prin care P6rta se aratd multumittl de devotamentul
boerilor i le vestesce inlocuirea luI Caragea, prin Alexandru Sutu.
Iatä acest firman dupä traducere grecéseä :
Tellmcicirea acestui firman grecesc al Vizirulu'i, rapuns la arzul ce ail trimis
boerii pentru fuga Domnului Caragea i pentru Mdria Sa Alexandru Su fu., ce s'a
Aleut Domn.
Laudele color mal alesI din norodul Mesiel, boerl ai Téril-Romänescl, imm
tdscd-se supunerea v6strä. In scurt vi se face sciut, cà am primit i cu de-ameruntul
am inteles cele dintaI si maI in uruad trimise armahzarurile v6stre, impreund
ca alte hârtit, adeverit6re de cea In fapti dintru inceput plecAciune de slugä
dreptatea viisträ, i cuprindét6re, ed la 10 ale luneI luI Zihilge, in di Duminecil, Domnul
Valachiei Caragea Iancu, fugind cu aI easel Q1 cu copiii lui, aú trimis scrisori din
cale de 4 césurI de la Bucuresci i cä cel din Bucuresci consul Rusesc a trimis
nota frantuzésed, ale carora scrisori cum si ale notel atí trimis copil ; cá urmAnd
dupd vreme i dupd intimplare cu Vote puterilo vè nevoitl spre nimerirea mijleicelor
celor ce privesc spre odihna si aducerea la stare a memlechetulul Impérdtesc
spre linitita i necratita stare a säracei raelo, ca vó aflati nevoindu-vä spre osird-
nidt implinirea inaltelor porunci ce sunt date, asezfindu-vé spre Malta blind
cere, cunoscênd acésta de netägäduità datorie de slugä si de laudä av6ndu-vd si cd,
Inteacestea aflAndu-v6, asteptati arétarea inaltel milostivei impérätescI hotäriri,
dintr'acestea s'ad arkat bine primitä si bine pläcutä prea puternicultd Devlet silinta
v6strä spre a vestl inaltel Porti lucrul cum s'a urmat spre supunere si sadacat,
indreptändu-vd neabaterea veisträ din calea supunerii si a dreptätli, i punerea
indeletniciriI veistre ceI ce are sfirsit bun spre pdzirea nizamului raelei i spre paza
linisteI el. lar acum, fiind-cä eel ce a fost Domn Moldovei, Alecu Sutil Voevod.
orinduindu-se Domn Valachiel, a imbrdcat caftan si s'a trimis din parten numi-
tului Domn Caimacam, pentru care s'a dat dupd obiceift Inaltä poruneä de Cdlind-
&Arnie, i fiind-ca numitul Domn s'a incredintat de la cei ce merg i vin de pornirile
vóstre cele spre bunä pläcere si de punerea silintel spre economia memlechetului
Impératului, a insciintat de acésta unele ca acestea fapte bine pläcute i dovedi de

3. Celui d'exiger que les Ilospodars soient tenus à ramener, à l'expiration de lettr
règne, tous les Grecs qu'ils auraient introduits dans la Principauté..
140 de boerI s'ad invoit sà revendice aceste drepturI. Acesti boeri, dupd Schladen,
ar fi voit sä detroneze imediat si pre Metropolitul Neetarie, cAci erà gree... (Vedi
Hurm., Supl. I. 311-2.Vell N. Iorgo, Acts i fragm, pag. 539). Boeril nu s'ad
putut intelege in privinta Metropolitulul Nectarie.
Copie dupä arzmagzarul boerilor s'a trimis i noului Domn Alex. Sulu. Acesta
consultd pre Strogonoff, de este legalä jalba boerimel. Strogonoff respunse cA da,
de 6re-ce este anterieirä veniril luI Sutu la domnie.
E de credut cd boerimea Munteanä nu trimisese arzul, färä a con sulfa prealabil
pre vestitul consul Rusesc Pini.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 75

credintd aft indoil multumirea. Deci pänä va sosl ad l maI sus çlisul Doran, spre
bunä pläcere i dreptate, asezându-vé vé yell sill si vé yeti nevol dimpreunä cu sfatul
celor ce s'ati trimis Cahnacaml, spre nimerirea mijlócelor ce privesc spre a nu se
lilt/tuff& turburare la nizamul iconomieI memlechetulul, i ca sä vé aiuti spre
tarea dreptätii Intru care vé läudatl, arètând cea desilvIrsitä destoinicie, spre do-
vedirea cuviincióselor fapte ale dreptatil, vi s'a seria acéstä scrisóre, care, cu dum-
neçIeesc ajutor sosind, vetI urmä dupd chipul ce vi se acre, si pe a celul ce urmézd
povèluiril. (1)
In Tarigrad. Dervis Mehmet.
Caragea pregatise pc Indeletele fuga lui din térg. De maf multe
buff IsT trimisese baniI In Elvetia, Anglia si Rusia. Acésta o spune
si o corespondentà a Monitorulwr Universal, din Constantinopole, cu
data de 14 (26) Octobre. (2)
Cod. 77, fila 341 v. pi 342.
Iatä diversele corespondente din Monitorul Universal, relative la fuga luI Caragea:
Le Moniteur Universel. No. 216 du 11 Nov. 1818. Din Viena, /a 1 Novembre.
Des lettres arrivées hier de Bucarest en Valachie annoncent que le Prince régnant
de ce pays, Jean Caragia, vient de partir secrètement avec toute sa famille et toute
sa Cour. Ce Prince avait acquis dans la Valachie une fortune immense en fort peu
de temps. 11 était devenu si puissant auprès de la Porte, qu'il a exilé plusieurs boyards
de premier ordre qui s'opposaient à son ambition. Il parait certain que le Grand Sei-
gneur avait l'intention de le perdre pour s'emparer de ses trésors. Mais celui-ci a eu
le temps d'hniter son prédécesseur, le Prince Ypsylanti. On a établi aussitét, après
la fuite du Prince Caragia, un gouvernement provisoire. On craint beaucoup que
cet événement n'occasionne des troubles.
Le Moniteur Universel. No. 317. Vendredi, 13 Novembre 1818. Vienne, le 31 Octobre.
D'après des lettres authentiques de Temeswar, de la date du 13 de ce mois (Voir
le Moniteur du 11), le Prince Caragia, Hospodar de la Valachie, y était arrivé avec
sa famine, et a demandé au gouvernement la permission de fixer son domicile en
Transylvanie. Il avait appris, par un corresp. ondant affidé de Constantinople, que
son beau-fils, qui est chargé de la fonction de Dragoman de la Porte, et qui depuis
longtemps intriguait contre son beau-père, avait enfin réussi à faire décréter sa des
titution et probablement sa mort. Le prince Caragia convoqua sur-le-champ le Divan
de Bucarest, lui remit les rénes du gouvernement, et partit dans la nuit pour les-
frontières de l'Autriche. Quelques heures après son départ, le firman du Grand-Sei-
gneur, ordonnant de le déposer et de lui couper la téte, arriva it Bucharest.
Le Ilfoniteur Universel. No. 324. Vendredi, 20 Novembre 1818. Vienne, le 8 Novembre
L'Hospodar de la Valachie, Janko Caradscha, n'est pas arrivé à Temeswar, comme
on avait dit, mais à Cronstadt en Transylvanie. Il arriva sous l'escorte de 600
Arnaoutes, qui s'en retournèrent en Valachle. Le temps de son règne, qui devait être
de sept ans, en vertu du dernier traité avec la Russie, était sur le point de s'écouler.
Les boyards de la Valachie ont pris les rénes de l'administration jusqu'à ce que son
successeur arrive de Constantinople. Le Prince émigré a invoqué la protection de
l'Empereur de Russie. Le prince Czetwertinski, attaché A. l'ambassade russe à Vienne,
est parti pour porter cette nouvelle it son Souverain à Aix-la-Chapelle.

www.dacoromanica.ro
76 V. A. IIRECHIÀ

Ca sd nu aflo boeril, cari 1-ar fi putut oprl de a fugl, Caragea se

ocupä cu trebile Oaf piinà la ultimul moment si chiar în diva
sale. Din acéstd di posedem decretul luI, prin care acordd D6mnesf Ru-
xandra Hangeri, sora r6posatu1di Beizadeh Grig. Ghica, o pensiune de
2,000 de talen l pe an si a1i talen T 3,000 pe an clironomilor rèposa-
tulul Beizaded Gr. Ghica, din veniturile mândstirfi Ghiculescilor, sf.
Spiridon noù. (1)

Le Moniteur Universel. Samedi, 12 Decembre 1818. Constantinople, le 28 Octobre.

La Porte a reel', relativement à l'évasion de l'Hospodar de Valachie, Prince Ka-
radja, les détails suivants :
Il était accompagné de son épouse, son fils, ses deux gendres, Arghiropulo et
Vlahutzky, et du bojard Mauro Cordato. Il parait qu'il avait préparé de longue main
son évasion, car il avait depuis plusieurs mois fait passer des capitaux considérables
en Suise, en Angleterre et en Russie. La Porte a donné amicalement connaissance
au ministre de Russie de l'évasion de l'Hospodar, et elle lui à représenté la néces-
sité de nommer it ce poste, qui était devenu vacant. M. le baron de Strogonoff a
reconnu avec la Porte cette nécessité ; mais il a observé que, jusqu'à ce que le terme
de sept années de régence stipulé par le traité fat écoulé, la place d'Hospodar ne
pouvait étre remplie qu'ad interim par un kaimacam..
Le Moniteur Universel. No. 353. Samedi, 19 Décembre 1818. Pétersbourg, le 24 No-
vembre.
Des lettres de Bucharest racontent de la manière suivante les circonstances de
l'évasion du Prince Caradja, Hospodar de Valachie :
(Le 10 Octobre à midi, le Prince Caradja se trouvait encore à Bucharest; il as-
sista à la cérémonie funèbre du feu Ban Golesko. Après avoir diné dans son pa-
lais, il feignit de faire une promenade vers le faubourg Bayor (?) et exécuta par ce moyen
le projet de fuite qu'il avait médité. Réuni it son épouse, son fils, ses filles et ses gen-
dres, accompagné de Ban d'Arguiropulo et du Postelnich Vlakhoutzky, et pourvu
d'équipages de voyage, il prit la route de Cronstadt. Environ trois cents Arnaute,s, sur
la fidélité desquels il ne pouvait cependant pas compter avec certitude, composent
son cortège. Pour empécher toute poursuite, il a fait rompre derrière lui les ponts
jetés ea et IA sur les marais et les rivières: c'est ainsi qu'il atteint sans obstacle la
frontière d'Autriche. Le lendemain matin, il a envoyé des dépêches aux boyards
qu'il avait nommés gouverneurs ; savoir : au Ban Brankovan, au Vornik Barbo Va-
karesko, au Logothète Samour-Kache, et au boyard Vistier Ghica.»
(1) Ii _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.
Cinstit i credincios boerule al Domniei-Mele biv vel caminare Iancule, epitrelpe
manästiril sfintului Spiridon Nat, fiind-ca prin hrisovul Domniei-Mele, ce am dat,
am hotarlt i am orinduit ca talen t 2.000 ce ava r'éposatul Bezdadea Grigorie Ghica,
fiul réposatuluf Domn, ctitorul al acestei manastiri, ajutor la cheltuelile sale din ve-
niturile manastirii, afarä din talen t 3.000 ce s'ail aflat vechi orinduitI, ace§ti talent
2.000 ce aft fost orinduip pe obrazul réposatulut Beizade 1 cu alti talen t 100 adaos
din veniturile mòndstirit, am orinduit ca sa se dek Luminatiet Sale D6mnel Lucsan-
drei Hangearli, sora réposatulut Beizadea Grigorie Ghica, ca lea pe tot anul prin

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 77

Dejé In 16/28 August 1818, erà la Curtile ambilor DomnI agitatiune,

temere despre mazilirea lor inainte de ceI 7 anT deplin. Pagé, gerantul
ConsulatuluT frances, In timpul concediuluT luí Formont (care Inlocuise
pe Ledoulx), serie de acésta o noté DuceluT Richelieu.
Sépte dile dupà acésta noté, Pagé adreséza ministruluT sal Richelieu
alta, in care II dé detaliile fugel lul I. Caragea In modul urmétor:
Pagé 6. Richelieu. Buc. 47 Octobre 1818.
Vestesce d. la 11 ale lunii a fugit Cara gea.
Après avoir assemblé tous les boyards du pays pour les rassurer sur les craintes
qu'ils avaient, il en a nommé de suite plusieurs aux places tant du Divan que
de la police et il est parti pour Cronstadt avec toute sa famille, dans la 'Déme
journée, accompagné de 500 Arnaoutes. Ce départ a paru d'autaut plus précipité
qu'on supposait qu'il attendrait le retour du tartare expédié, il y a quelques jours,
'A Constantinople, pour, dit-on, porter au Bezadey George, son fils, des instructions
sur la conduite qu'il devait tenir. Du reste, tout s'est passé paisiblement, d'autant
plus que l'administration de ce Prince est peu regrettée ; c'était un homme sans
mceurs et très avare, qui a dépouillé tous les malhereux habitants de cette Pro-
vince On est aujourd'hui dans la plus vive impatience de savoir quel Prince
sera nommé ici. Tous les vceux semblaient se tourner vers le bon et malheureux
Prince Soutzo, dont l'administration a toujours été fort douce.
Consulul Austriae i Rusesc aù fa vorisat mult fuga ltfl Caragea. Le Prince de
Moldavie a demandé son rappel , ca sh-si vaciä pe tat51

Nicolae Filimon, In « Ciocog veda noï», aduce urmétorul pitac-

afipt al luT T loan Gheorghe Caragea, din 29 Septembre 1818, prin
care Domnitorul ar fi anuntat Ora abandonarea domniel:
gCu mila luT Dumnedeil lia Ioan Gheorghe Caragea V. V., etc,
cDumné-vdstrd velitilor beerT aT DivanuluT DomnieT-Mele.
< Cum vetT primi acest pitac al Domniel-Mele, sé vä adunatI la Mitro-
polie i sé facetT cunoscut tuturor boerilor Halè i MazilT, cd eú am
läsat scaunul domnieT pentru scoposurl ce numaT mie mi se cade
a le scI; iar dupà aceea sé alcatuitI CAimécämia i sé céutatI trebile
täril cu osärdie dreptate; §i pentru o maT bunä pazé a lini§tei lo-
cuitorilor, sé fAcetT mehlup (raport, araare) cAtre muhafizii särhatu-

dumné-luf einstit i credincios boerul Domniei-Mele Grigorie Ghica vol Vistier,

cAt va avé Luminata D6mnä Hangearli viétà, iar talen l 3.000 ce sunt vechi urtnézh a
se da pe tot anul la clironomii réposatuldi Beizade Grigorie Ghica. Ci dar inteaces-
asi chip sä urmezi cu darea acestor bani din veniturile mânàstirii. Tolco pisah
gpd. 1818, Septembre 29.
Cod LXX VII, fila 340, v.

www.dacoromanica.ro
'78 V. A. URECHIÀ

rilor dupd marginea Dundril, ea sd vé doh ajutorul trebuincios. Tolco

pisah gospodsvomi.» (1)
Este acesta un pitac ce in adevér a existat, §1 ce s'a lipit pe t6te
zidurile Bucurescilor, cum afirmd minunatul romantier al Domniei lul
Caragea, off e o inchipuire a 14 ea scriitor ? Nu putem spune, dar,
de Ore-ce nu am aflat in nicT o Condicd Domnéscá asemenea act i de
Ore-ce despre el nu se face mentiune de boerY in arz-magzarul lor
cdtre P6rtd §i nicdirI, noi II bdnuim neautentic.
Un punct care ne autorizd sA credem acésta este §i cdel pitacul in-
démnd pe boerT sd alceituescei ei Cdimdcdmia. ApoI
dupd obiceiii, nu le organisati boeriT, ci noil DomnI, pând la venirea lor
din Constantinopole. Chiar de va fi ordonat Caragea sd se facd o CM-
mdcamie, boerimea preferà sd steà téra pe mdna el i de aceea titlul
noueI administratiunI interimare este: Noi: boerg grii. In cod. LXXX VII
(pag. 93 verso), intilnim pitace date de" «Noï boerii" PriY-Románesci),
de la inceputul luniI Octobre 1818 pând la 20 Octobre, când boe-
rimea se decide a restringe administratiunea in mdnile a cdtor-vd.
boeri. AceOia boerg otetirmuitori: Te'rg-Rome1 nesa. (2)
NumaI la 12 Novembre 1818, cAnd Alexandru Nicolae Sutu este numit
Domn, se institue Cam eiceim ia» (Cod. LXXX VII, pag. 105.) Repetim
mai intaid admiuistrézd téra gNoi: boerei Terir-.Romeinesa», apol
eNoi boorii otcdrmuitorI.»
Caragea stAtù cdt-vd. timp in Transilvania la Bra§ov §i in alte partl
dupti. care se duse in Italia, unde rémase pdnd la sfir§itul vietii sale.
raportdnd in scrierea sa evenimentul fugel lui Caragea,
,eu tobul alte informatiunl decdt cele de mal sus; el dice urmti-
t6rele: cHospodarul Caragea stringênd o imensd. boggtie In cursul,
celor 6 anl de §edere in Valachia, §i teméndu-se ca sd nu i se cérd
compt la Intórcerea sa la Constantinopole, de acéstd acumulare de
bogatil aplicatd in profitul séù, crecjù convenabil de a faco o retra-
gere prudentd, §i de a se stabill inteo térd cre§tind Ore-care din

Ciocoa vechi i noi, editia Müller. Bucuresd, pag. 132. No. 82 i 83.
0 carte deschisd din 20 Octobre 1818 vine sii ne lämuréscii In mod neindolos,
c'd dupd fugirea DomnuluI din scaun, pentru buns petrecere a tuturor pentru nizam,
i pentru ferire de fell, i pentru a dreptatil pazd si pentru orinduelile cele bune
cari se afld Intocmite a se pdzi, spre a nu se Intimpla vre-un cusur, saú vre-o
ataxie, lar maï virtos pentru datorile tern cele netdgdduite, earl merg la P In.
Peoria a ImpdrAtid i pentru Indestularea celor trebuincióse ale prea vestiteI cetatI
Tarigradului, ce merg de ad, dupd Intocmirila ce se afld filcute Ina de and era
Domn In scaun, ne-afl ales olqtea.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 79

Europa, In afara de atingerea puteriI turcesci. El trimese t6te fon-

durile sale la bandi europene; i in luna Octobre 1818, Intrunind
pe cat1-17 a din principalii boeff, le Incredinta franele guvernamIntuluI
paras1 Bucurescil, pentru a se duce cu 00 familia sa la Kronstadt,
In posesiunile austriace, unde el sosl fard accident. Resulta din acésta
informatiune a lui 'Wilkinson, ca Domnitorul nu Oral Bucureseii,
fara de a fi Insciintat prealabil pe catI-va din boerI. Ac6stà informa-
tiune este din noil I cu mal multe amènuntimI adusd mal departe de
Wilkinson, In apendicele No. III, pag. 255. (1)
(1) lata* intrégé acésta informatiune, care veniti de la un martor ocular, e fórte
pretiósà. Ea, este extrirsä din doné scrisorI adresate din Bucurescl la Londra. La
7 Octobre eurent (1818), un mesager pentru Principele sosl in 3 dile din Constan-
tinopole, si in aceeasi i sgomotul circurn in oras, ea Principele se gatià de duc5.
A doua çli diminéta, se védit postelnicul VlOhuté, cu fenneea sa (fiica Principelui)
si familia sa, esind din oras inteo trfisurà de eälatorie ; si in timp ce rnarI prepa-
rative de depärtare se confirman la Curte, sgomotele se märirä, i poporul incepn
sä fie alarmat.
Duminecfi 11, dupä ce ceremonia obicinuità a Baeramulul turcesc fusese Menta*
la Curte, Principele conferl titlurI la diferite pers6ne si fácil cate-vil schimbdri in
afacerile publice. Dupä masä, el insotl convoiul bètrfinuluI Banul Goleseu, si, la in-
tárcerea sa, el chiamd in cabinetul san pe SpAtarul Baleanu, pe Aga Väcäreseu, si pe
altl céti-va, i 11 informa' cá fiind In pericol de a perde viéta, dach ar rémilné maI
mult timp in térä, se aflä in momentul plecärii luI. El le recomandä de a-si da
t6te silintele pentru a mentirle ordinea i linistea, i numl un guvern provisoriti,
compus din Metropolit, Brancoveanu i Samurcas, egrora el le (Inda instructiunI,
pentru a dirigià afacerile in timpul absentil sale, si pana' când P'6rta va luà masurI,
pentru a regulà noua administratiune. El trimise de asemenea sé cante pe d-1
Pini, consulul general al Rusiel, si dupä ce 1-a decis de a aya grijà de afacerile
particulare, pe carI el n'ar fi avut tirnpul sa le reguleze, Ii luá in mod amical
congediii de la eI totl, i plecä in calésea sa ordinarä, urmatä numaI de doI ser-
vitori, ea i cum ar merge faca' obicInuita sa plimbare de séra. El se duse la
13änésa, ande se intAlnl eu Princesa femeea sa, cu Princesa Ralu, fiica sea si bär-
batul el Banal Arghiropulo, tinarul Principe Constantin, postelnicul Mavrocordat,
aga Vlangali, si un mic numèr de servitori, caer ii asteptad top' cu trAsurI de cilla-
torio, cu cal de posta, cu bagage, etc. El merseri impreunä, si la o mica distantä
de Bänésa, ei se uniré cu 400 de Albanesi (garda corpului PrincipeluI) bine mon-
top i armatl. EI se indreptarä spre Kronstadt, in Transilvania, unde sosirá in
sigurantä, dupi o eälatorie de 4 dile; el furà perfect de bine primiti de generalul
austriac, care comandà la frontiere.
Ce! 400 de gardI furái trimiI inapoI i Principele, pe cand el se aflà inca pe drum
trimise diferite ordine guvernulul provisoriü, ca sí cum el ar fi continuat de a fi
singurul sef al féril.
Se dice, di nu va stà mult timp la Brasov, dar eä se va duce in Elvetia, unde
are intentiunea de a-sI fixà locuinta.
Imediat dupil depärtarea sa, consulul rus puse pecetea Imperialil pe tate aparta-

www.dacoromanica.ro
80 V. A. IIRECHIA

Pe la jumkatea anuluT 1817 in Constantinopole erati dou6 curente:

unul In fruntea caruia era Vizirul, sub influenta corespondentelor luT
Caragea cu de Gentz, nu era favorabil pretentiunilor muscalescT. Cela-
l-alt curent, cu totul pacific, era condus de insusI Sultanul. Acesta or-

mentele Curtii, dintre earl multe contineail efecte de mare val6re ; dupd ce puse un
secvestru formal pe proprietätile particulare ale Principelui, sub pretextul ca nu
platise mai multe sume, ce era dator fatd de nisce supusi rusi.
Toll boeril se intrunirä la 12 si scriserä Portil particularitätile acestul eveniment
neasteptat. Ei avurä, dupd acésta, mai multe conferinte si se decise in fine de a
trimite o petitiune SultanuluI, pentru a-1 expune calamitfitile la earl el erad supusl
sub administratiunea Principilor grecl, si a-1 ruga sii incredinteze pe viitor guver-
niimintul Principatului Divanuldi singur; el se angagiail In casul acesta de a observa
cu credintä tóte conditiunile, cari fuseserä panä atunci impuse Hospodarilor. Nol
asteptam acum eu f He'd mésurile ce Peorta va crede convenabil sä adopte, si acéstii
resolutiune nu este de o micd importantil pentru sórtea tériI. In asteptare noi
In temerl continue, nu cum-va Pasalele turcesci din vecinätate, sä nu iea asuprii-le de
a trimite trupe pentru a ocupà Ora, circumstante carI, In loo de a produce efec-
tele bune ale unei mésuri prudente, vor pune totul in confusiune i desordine, si
inspdimântä la un asa grad un mare numér de familil, In cat fac deja preparative
pen tru a se retrage in Transilvania si in Moldova.
10 Decembre. Totul s'a petrecut f6rte linistit. Sultanul, dupä ce a deliberat In con-
siliul s'éd asupra petitiuniI boerilor, a refusat de a priml cererea lor, si a numit
pe Principele Alexandru Sutil nod Hospodar al Valachid. Caimacamil sei stint dejà
sositi kd aft luat administratiunea provisoriil a afacerilor publice. Noi scim acum In-
tr'un mod 6re-care, ca. Principele Caragea a pardsit Kronstadtul sill va MCA resedinta
sa la Geneva.»
Veçli In ce mod este naratA intimplarea fugei din BucureseI a lui Caragea si
consecintele ei de cdtre von Schladen, represintantul PrusieT la Constantinopole,
In 14 (26) Octobre 1818, In nota sa ciited Regele séú. (Iorga, Fragm. II).
O altä variantd, care resultà' din informatittnea lui Wilkinson, este urmät6rea: Dupä
Wilkinson boeril, prin arzul lor cäträ Pórtä, ar fi cerut incetarea domniei fanario-
tice i sii fie el insd'rcinatI cu administrarea ten!. Arzul nu cuprinde In mod ex-
plicit cererea boerilor de a administrà eI Ora pe tot-deauna, dar este un document
precursorid miscdrii de la 1821, In acel sens, ca critick i desaprobä domniile Fa-
nariotilor, In pasagiul unde çlice, c'd asemenea pribegil, intimplat si din parten
altori Domni, car' arétandu-se In pämintul téril cu des'évärsitä stapanire i putere
aft pus in lucrare Mr' de sfiéld tóte cugetdrile, vointele lor, de la earl nu putine
rbutati i pagube am suferit, in oft din nisce urmärI ca acestea ale Domnilor, am
ajuns de a ni se tulbura de-apururea linistea ten! In vreme ce nol tot-deauna
suntem i In Otä viéta nósträ vom fi supusi si eredinciosI.....,.
Boerii se recomanda In locul Domnilor greci, dar ezitä de a pune punctul pe
Totusi lui Wilkinson i se serie din Bucuresci, ea' boerii erad hotdriti sii cérd Sulta-
nului, ea pe viitor guvernul téril sä fie läsat pe séma Divanului singur (Apendice
pag. 257-258).
In tot casul, chiar dacä cererea acésta de Incetare a Domniei Fanariotilor nu s'a

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMikNILOR 81

dona In Iunie 1817 Vizirulul, ca neintArcliat sa se inteléga cu Rusia (1).

facut in 1818, macar Cu curagiul cu care a fost formulata la 1774, nu mal putin pro-
béza cà curentul anti-fanariotic exista in téra i ca, mereil spornic, pregätesce na-
tionals miscare a lui Tudor Vlaclimireseu.
Von Schladen spune in notele cäträ Regele Prusiei, c'ä cererile din arzul boerilor
(140 de boerI) se marginiart la mal putin decat ce a scris Wilkinson si c'd la numirea luf
Sulu, acele cereri boerii le comunicara i noulul Dorian.
In notele, încá inedite la ora and scriem ateste sirurl (1890, 6 Septembre) ale
lui von Schladen catra Regele Prusiei, din Octobre-Novembre 1818, se vècl di-
ficultatile ridicate de Strogonoff, carele sustinù tesa, cd fuga lui Caragea nu e un
delict atrligênd mazilirea lui. Peripetiile acestei ciudate controverse le lasfim la o parte,
de óre-ce finalmente modul de a vedé al Portil triumfa, cum von Schladen anunta
RegeluI s'étt, prin nota sa din 28 Novembre 1818.
(1) Le .11oniteur Universel. No. 211. Mercredi 30 Juillet 1817. Constantinople, le
20 Juin.
«Jusqu'à présent le Divan, ou Conseil du Grand Seigneur, n'avait pris aucune dé-
libération décisive sur les représentations de M. le Comte de Strogonoff, ministre
de Russie, relatives aux prétentions les plus justes et les rnieux fondées de cette
Puissance. Les obstacles "A cet égard provenaient de l'influence du grand-Vigir sur
le Tefterdar (ministre des finances) et le Reis-Effendi (ministre des affaires étran-
Ores). Le Sultan, qui avait au contraire extrémement à cceur une réunion avec la
Russie, adressa de son propre mouvement, le 3 Mars, au grand-Visir, le Hatti-
Sehérif ou rescrit ci-dessus, remarquable par Pénergie avec laquelle il est conçu:
41 y a eu jusqu'à présent plusieurs discussions tras-longues sur la note qu'a re-
mise le ministre de Russie, cependant on ne nous a encore remis aucun protocole
de vos séances. Il y a déja plus de quarante jours que cett3 affaire a été soutnise
a votre délibération. Pourquoi n'avez-vous rendu aucune décision à eet égard ?
Nous devons croire d'après ce délai, que vous ne vous occupez dans vos déances
que de choses inutiles. Vonlez-vous donc attendre jusqu'à ce que le ministre de
Russie se facile et en vienne aux menaces ? Si vous croyez que la guerre soit in&
vitable, pensez aux moyens de défense. Exposez-nous en détail les motifs suffisants
pour donner lieu à cette guerre, et l'étendue des ressources dont vous ferez usage.
Mais si le temps, où nous sommes, et les circonstances ne nous permettent pas d'en-
treprendre la guerre, prévenez le pint& possible par une réponse convenable le
mécontentement du ministre de Russie.,
«L'impression que ce rescrit a faite sur le Divan était facile it prévoir. Elle a
donné lieu a un second Hatti-Schérif, qui est conçU en ces termes :
«Mes ministres, après avoir mavement tout examiné, ayant reconnu la nécessité
de renoncer à tout projet de guerre, et de prendre le sage parti d'un accommo-
dement, il est absolument indispensable que les conférences s'ouvrent incessament,
et que la note, dont il s'agit, soit remise sans délai par le Reis-Effendi au ministre
de Russie. Mais il faut rnettre le plus grand soin à ce que cette note soit bien faite
et clairement rédigée, et non comme la première qui n'avait point de sens, afin de
faire connaitre It la Russie que notre intention est d'arranger les &loses it Pamiable.,
«Les dispositions pacifiques du Sultan et son langage décisif ont suffi pour
amener la chute du parti opposé. Le grand-Visir a été vivement réprimand6; mais
V. A. Urechia.Tom. X. Fallen E. Istoria Romanilor. e

www.dacoromanica.ro
82 V. A. DEE CHIÀ

Cap. III.
Finantele.
Nicdirea mai plastic nu se p6to face ic6na unel Domnif, ca in stu-
cliul finantelor ei.
SO vedem dar, cum se presintd finantele sub I. Caragea.
In urma rdsboiului si a greleT ocupatiuni muscAlesci dintre 1806-1812,
Visteria térii ajunsese la fórte mare lipsd, din causd maT cu sémO
cd num6rul contribuabililor erà Wort° redus, prin ciumd, prin emigra-
Oune si prin faptul cd nenorocitil tèrani isi ldsail ósele pe drumurI,
ducênd, in depärtare si chiar peste hotare, in toiul emit', proviant
pentru ostirea ruséscd. Apoi abusurile de tot felul si cu deosebire
abusul cu poslusnieff, cu seutelnicil, acordaff boerinteI, pe la mandstirI
si pe la tot felul de pers6ne, fdcuse fórte grea cisla, adecil repartitiunea
birurilor.
Prima preocupatiune a lui Caragea a fost, o recunóscem, do a re-
organisd finantele. Ined cu Inceputul anului 1813, Caragea a cerut
Divanului, mai nainte de t6te, sd chibzuésed asupra imbundtdtiril
calemurilor VisterieT, fie la centru, fie in judete. Mamie Vistier Const.
Filipescu 1-a arkat Domnitorului, cd «din pricina reisvreitirii: treculd
vrenzr, sante$ii de pe la judge azi ajuns la o mare schimonosire $i
pand la cel mal desävErsit cataltrisis, depeérteindu-se Fi buna orindu-
élá $i liniftirea ob$teï; $i intitnpleindu-se f i multe zeiticniri". la cur-
Ot6rele trebuinfe ale Vistierid fi ale fe-rii, urmetndu-se $i lucruri" in
potrivei». Caragea gdsesce di r6u1 vine mai inainte de tóte din causa
nestabilitätti functionarilor VisterieT si decl dispune, ca sd fie ca si
din vechime «nestreimutatä statornicie a calemurilor Visteria, $i sei
se intenteeze in stare neclintitä, impodobindu-se ca ce se vor alege
destoinia $i practico$i calemga dupei credinfa $i vrednicia cu care
se vor arelet, cu mild $i cu cingle de la Domnia-Mea».
Prin hrisovul ssétt din Iunie 1813, Caragea imparte cancelaria Viste-
riel In in 16 calemuri, fie-care cu cdte un sames, un «extractar», un logcat
do bresle, un logorét al havalelelor, altul de scutelnicI, unul asemenea
de slujitori si cdte un logofk la rémdsiturl, la capan, la réspunsuri,
le Reis-Effendi. qui lui servait d'instrument, A été destitué et remplacé par le
Dzanil-Effendi, qui a déjà occupé plusieurs fois ce poste.
(Journal de Francfort).

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 83

un logofét de poslusnicl, unul de jälbi, unul al rtisurilor, prin caro sa

se deA lefile, un condicar si trel logofeti, earl sä ju-
detelor, isése zarafT. Dup5. recomandarea Vistierului Const. Filipescu,
Caragea numesce functionarI la t6te aceste posturT, declarandu-le ina-
movibile si scutindu-T de orl-ce dare sail havaet, afarà de casul cand
vre unul va didé in «vind veditd Fi cercetatd» atunci Inca' Cu
§i
hotarire Domnéscd. Pentru samesiT de la judete incA dispune Caragea,
prin acelasT hrisov, ca sd fie 6nzen`i de cinste, cm sciinfd de socoteld
Fi cu praxis de ale jude(ulta, unde se va rindui, i th li se ded de
la Visterie cdrfile Domniei-Mele cu ponturi" aradtáre, ca th scie fie-
care cuviincidsa lui datorie».
Intre obligatiunile samesilor, Caragea pune urmAt6rele :
SA aibA in tOta vremea catagrafie adev6ratà a stAril judetuldi ;
SA aibd extractan i de lude pentru t6te implinirile din judet;
SA VIA catastise curate pentru incheerea socotelelor, pentru bres-
lele judetelor, de scutelnicT, de poslusnicI, de slujitorT si de verl-ce
orinduell ale VisterieT;
SA tinA in regule poruncile Domnesci, ce se vor trimite la judete,
fdrA de a se amestecA la trebile condicArieT;
SA steA sub ascultarea ispravnicilor i sa indeplinésca poruncile
Domnesci si ale VisterieI;
SA deA la Vistierul col mare ca filodorinzei», cand se numesce
In functiune, numaI cate talen l 1.500, lar nu maI mult;
SA fie inamovibilT, pe cat timp nu vor cAdé in vinA veghiatA
cercetatA. (1)

(0 Hrisov pentru orinduéla i intocmirea calemurilor Vistieriei fi spmesilor

de pe la judele, ca sei fie nestreimutari din slujbei,
Fiind cu mila tut Dumneçleil din inceput, de and ni s'a incredintat Domnia
obläduirea ace0il pravoslavnice Domneseit Nóstre téri, mat intaiil am ingrijit pen-
tru a noroduluI ob0ésed résuflare, punénd in lucrare cats cuviinta a cerut, ea sa
petréeä fie-care cu acea vietuire, dupä care, aflandu-0 indestulare, sá ne hrfinéseä
Cu ale multumitei sale semne, 0 nu am ldsat dupd acésta niel un cés mdcar sä trécit
fdr' de a nu socott chipurile ì mijI6cele cele bune ale veri-cdreia in linìtitä petre-
cere, 0 am intocmit intru intemeere cate nizamuri cuvenit, gäsind la multe
starea térit Cu schimbarea neintoemiril §i depärtatà din cuviinciésa ì alciltuire ;
aà dar, dupd cercetdrile ce am fdeut Domnia-Mea, dandu-mi-se o desävir00. Mere-
dintare ì pentru tag= Vistieriet, adecd calemurile ce sunt insdrcinate fie care in
parte cu tréba, scalutd cu totul din intocmire statorniciel de mat inainte, asemenea
pentru same0I de pe la judete din pricina rasvrätirit trecutel vremt ail ajuns
la o mare schimonosire i Vaud la cel mat desfivir0t eatahrisis deprirtändu-se i buna

www.dacoromanica.ro
84 V. A. IIRECHIÀ

IncA inainte de darea hrisovuluT pentru organisarea calemurilor

VisterieT, Caragea s'a preocupat cu drept cuvint de abusurile fAcute

orinduiale i linistirea obsteI i intimplandu-se si multe zeticniii la curgétórele tre-

buinte ale Visteriel si ale ten!, urmandu-se i lucruri impotrivä. DecT, ca pentru
o neapèrata trebuintä si ea un lucru ce statornicia este un temeie intru care razimä
In OM vremea cele mai bune aleatuiri si de folosire si de laude, spre intocmirea
orinduelilor, i spre tuturor medulerilor ca se se urnéscil veri-ce trail atet
de bine, in cat fies-carele, cunoscênd fapta adevérului, se o pad numi dupe cuvi-
lute isvor al intemeerii nizamulul. De aceea, binevoind Domnia-Mea, am hater% ea
sal interim cu acest Domnescul Nostru hrisov, ce s'a dat cinstitului si credinciosului
boer al Domniei-Mele dumné-lui ve! Visterul Constantin Filipescu si tuturor celor-
lalti boerl dregétori al Visteriei Domniel-Mele, acea de mai inainte $i din vechime
nestremutate statornicie a calemurilor Visteriei, i sé se intemeeze in stare neelin-
tita, impodobindu-se eel. ce se vor alege destoinicl si prahticosi calemgil, dupe cre-
dinta i vrednicia cu care se vor aréta, cu mile si cu cinste de la Domnia-Mea, am
orinduit a fi in cantelaria Visteriei 16 calemuri, adeca samesi aI Vistieriei, extrac-
tar, logofét de bresle, logofét al havalelelor, logofét de scutelnici, logofét de sluji-
toff, logofét de rémesituri, logofét de capan, logofét de réspunsuri, logoret de posit's-
nicI, logofet de jelbi, logofét al räsurilor, prin care se se dee lefile, i condicar si trei
logofeti sé alba gezdiile judetelor si 6 zarafi, numindu-le aceste dregétoril ale Visti-
eriel Domniei-Mele, cu care am Insärcinat pe cel ce s'ail arétat de dumné-lui ve]
Vistierul de credinciosi si de destoinici de aceste slujbe, cärora sé li se dea si de-
osebite &Atli ale Domniei-Mele, cuprindétóre de tréba fies-ceruia, cum si pentru da-
toria supunerii ce se cade a avé cätre dumné-lul ve! Vistierul si de privilegiul ce
ne-am milostivit a li se herlizi, pentru ca sé slujésce fies-care cu credinte, cu osirdie
niel unuia se nu i se mai face niel o date schimbare de la calemul la care se va
afle, niel se fie supusl calemgiii sub vre-o numire de dare, cu cuvint de havaet, pen-
tru ca se nu inconteneze sciinta VistierieT, nicI odata stremutendu-se hartiile cale.
murilor de la o mane' la alta, cu adesea schimbäri ce far' de orinduélä se urméza
pane acum, In cat niel odatä stepinirea nu putee afle intrégli indestulare
la intreberile ce fecee, si ask sé fie neclintiti i nestremutati acesti dregétori sluj-
basi al Visterie Domniel-Mele in tótä curgerea vietii lor, fará numai cand se va
gesi vre-unul calut in vre-o vine védita si cercetate si va fi cu cuviinte a lipsl,
dupe scumpe cercetare ce se va face de chtre dumné-lui Ve! Vistierul, arétendu-i-se
invinovAtiree cu anafore la Domnia-Mea, atunci sé se lipsésca, se-0 ice i ceduta,
résplätire, facêndu-se alegere de alt obraz prahticos si cu sciintä de aces meserie si
se va orindul in locul celuia ce se va lipsi de insine Domnia-Mea a fi In acel calem,
si dupe starea ce va avé, va fi cinstit si prin caftan, precum a fost obiceiii de
mal inainte intocmit. Asijderea si pentru samesil de la judete, facêndu-se de &dire
dumné-lui Ve! Vistierul cu scumpétate alegere, ca se fie 6meni de cinste, cu sciintä
de socotélä si cu prahsis de ale judetulur, uncle se va orindul, sé li se delt de In
Visterie certile Domniei-Mele cu ponturi arétatóre, ca se scie fies-care cuviinciósa
hit datorie si urmarea ce are se face, si sé fie s't el de-apururea nelipsiti i nestre-
mutatI, cend vor sluji cu dreptate, cu silintä la meseria lor, avé In MCA vremea
catagrafie adevérate a steril judetului, extracturi de lude pentru t6te implinirile
din judet si pentru incheerea socotelilor, catastise curate pentru breslele judetului,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 85

prin excesiva acordare de poslusnicT, Cu paguba VisterieT i spre in-

cärcarea cislel satelor. Asà, Cu acest scop Caragea prov6c6, prin pitacul
Divanul Domnesc, sà chibzuéscá un cuviincios nizam pentru pos-
lupia In Martie 1813, Divanul se adunä la Metropolie, sub presedinta
Metropolitulul Nectarie i cere mareluI Vistier catastise de catI pos-
telnicI are Res-cine '? Mande Vistier nu Oto da asemenea catastise, gil-

de scutelnicl, de poslusnici, de slujitori si de verl-ce orindueli ale Visteriei si t6te

poruncile Domnesci ce se vor trimite la judet, si le aiba in pästrare, neamestean-
du-se la trebile condicfiriei, ce sunt pricini ale Divanului Domniei-Mele, indatorat sa
fie sub ascultarea dumné-lor ispravnicilor a se sill spre savirsirea Domnescilor po-
runci si ale Visteriel, ea sd ia sävirsire la vreme i !d'ea' cusur, ferindu-se de ur-
mdrile cele impotrivä, sá li se pazéscä privilegiul pe deplin, a se aflä la tréba sa.-
mesiei neclintitl ì nestrdinutati, afard numal and vor aretà dumné-lor ispravnicii
pentru vre-unul din samesl, cd a adut in vre-o vinä, acela sä se cerceteze la ju-
decata Visteriei, i vädindu-se vina lui, cu anaforaua d-lui Vel Vistierului sà se aräte
Domniei-Mele, ca nu numal sé lipsésa din sämesie, ci sé se si pedepsésa, spre pilda
altora, orinduindu-se altul in loe, care se va alege de destoinic si cu sciintd, päzin-
du-se nestramutat intocmirea cea mai sus arkatii. Dar fiind-cd samesii dupd cuviin-
ci6sa orinduiald din inceput legat la Visterie, care de la o vreme inoice s'aii
cunoscut ca un chip de irat al Vistierului celui mare si dinteacésta a venit lucru
supus sub catahrisis, hotärim Domnia-Mea, ca samesil ce se vor alege si se vor
orindul de acum inainte sd da. la Vistierul cel mare, ca o filodorimd, numai ate
talen i 1.500, iar nu mal mult. Acéstä bund intocmire i asezdmintul ce 1-am hotärit
Domnia-Mea, atat pentru calemurile dregétorilor VisterieI, cdt i pentru samesii ju-
detelor, este o statornicie a orinduelilor Ora celor bine intocmite de la Visterie,
poruncim Domnia-Mea, dumi-tale Vel Vistiere si dumné-v6strd altor boeri, ce dupil
vremi vä veti aflà in acéstd dregelorie, sd o pdziti cu t6tä scumpétatea i sé fiti ur
miitori intocmai dupii cum se cuprinde, cdcl dinteacésta isvoräsce odihna i folosul
obstel i inlesnirea sávirsiril tuturor orinduelilor tärii si trebuintelor Visteriei,
spre intemeerea acestel bune orinduell, rughm si pe cei-lalti fruti Domni, ce in urma
n6sted îi va invrednicl milostivul Dumnedeä, obldduitori acestui parnint, sd se pa-
zéscd nestrainutatd, ca sä se invrednicésed i dumné-lor a li se päzi hotdririle in-
toemal i acest Domnesc al Nostru hrisov, treandu-se la condicile Divanului si ale
Visteriei Domniel-Mele, sd se deà la sf. Mitropolie intru pAstrare, care s'a adeverit
cu insasi credinta Domniel-Mele, I loan Gheorghe Caragea Voevod, punênd mar-
turie pre prea sfintitul duhovnicescul nostru pdrinte Mitropolitul tärii dur Nictarie,
pro prea iubitii nostri fii, Glieorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod
pe toti cinstitil i credinciosl boerii veliti dregétorl ai Divanului Domniei-Mele : pan
Constantin Filipescu Vol Vistier, pan Radu Golescu Vol Ban, pan Isaac Ralet Vol
Vornic de Téra de-sus, pan Grigorie Ghica Vol Logofel de Téra-de-sus, pan Radu
Vdarescu Vel Vornic de Téra-de-jos, pan Dumitrasco Racovitd Vel Vornic al treilea,
pan Istrate Cretulescu Ve! Vornic al 4-lea, pan Iordache Slätineanu Vel Logofét de Téra-
de-jos, pan Constantin Sutu Vel Hatman, pan Mihalache Manu Vol Vornic de po-
litie, pan Mihalache Sutu Vel Spätar, pan Constantin Vlähut Vol Postelnic, pan Ata-
nasie Hristopol Vel Logofät al strdinelor pricini, pan Nestor Vol Clucer, pan Aloco

www.dacoromanica.ro
86 V. A. ulacHrX.

and, cd a§téptà sà se facá catasti§ele pe judete. Divanul amänä ded

redactarea nizamulul cerut de \Todd, iar de o cam daté., pentru a in-
lesnl Visteria, dispune, cà cod posluFnia va fi avesnd verf-cine strain,
sci se ied pe seam Visteria afard de vier'i de pe la vil, pescar`i $i et-
ndtori", car'i f ed pe mogi strdini fi a farci de poslumiai mdndstirilor
boerilor din orapd Bucuresci f i Craiova, unde le sunt casele
starea. Sd lase poslu§nidi §i väduvelor boerilor, (1) tocmaï Cl sentina
Mavrocordat Ve! Cdminar, pan Constantin Cretulescu Vel Paharnic. pan Iordache
Tufeanu Vel Stolnic, pan Scanavi Ve! Comis, pan Costache Caracav Ve! Singer, pan
Mihail Vel Pitar i Ispravnic, pan Constantin Filipescu Vel Vistier, scriindu-se hrisovul
acesta la intaiul an dintru intaia Domnie a Domniel-Mele, aicI in orapl scaunulul Dom-
nieI-Mele Bucuresci, la anfi de la zidirea lumel let 7321, iar de la nascerea Domnului
Nostru Isus Christos let 1813 Iunie, de Nicolae Logofet za Vistiere.
(Pecetea gpd.)
(1) Li) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahischoie.
Dumné-ta vel Vistiere, primitä fiind Domniel-Mele acéstä anafora a parintilor ar-
herel 0 a dumné-lor boerilor, o interim Domnia-Mea, spre a-0 avé urmarea intoc-
mal i numai acésta osebire facem ca : la vremea and se va face intocmirea pen-
tru câÇi poslupticl se cuvine a avé fie§-care, sit li se deà negre0t adeverintä cu
pecetea Visteriel, ca sä fie sciut de a nu se mal urma vre-o catahrisis de adaos,
pentru care adeverintl poruncim, ca nimenea sé nu indrasnésca a Ira o para ca
avaet sail de alt ceva0, cand se vor da poslu§nici1or.-1813 Aprilie 3.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofet.
Prea indlf ate D6mne,
Dupä lurninata porunca Maria Tale ce prin pitac ni s'a dat spre a chibzul un
cuviincios nizam pentru poslu§nicI, adundndu-ne cu totiI la sf. Mitropolie, am cerut
de la dumné-luI vel Vistierul sé ne arete catastihul de cati poslwicI are fie -care
§i aise, a nu sunt cunoscuti Visteriel toti poslu§nicii, cäci lacé panä acurn n'ab'
venit catastip de la tete judetele, de aceea n'ad avut dupa ce face chibzuire, ci vor
remané poslo§nich tot In orinduiala ce sunt, ca pe o vreme ce este §i ne da§nica,
panä vor veni catasti§e de la tete judetele §i atunci vom chibzul cati poslu§nici
se cuvine sé aibä fie-care obraz dui:a starea sa, §i vom area Märiel Tale prin
deosebitä anafora §i catastih, iar acum de o cam data cat.' poslu§nici va fi avénd
vcri-cine pe mo0e, sträini, sé se lea pe séma Visteriei, afará lima din vieril de pe la
vil i din pescan l §i vinatori earl §ed pe mo01 sträine i din poslu§niciI ce ha ma-
nastirile i boeril in ora§ul Bucurescilor i in ora011 Craiovel, unde le sunt casele
§i starea, §i gall din politie niel jupanesele väcluve ce nu ad mo0i §i in ate
cati-va poslupicl ori aici sad earl pe mo01 sträine i prin crap unde le sunt ca-
sele lor, ace0ia ne rugdm MärieI Tale sé nu se supere tsi and se va face intocmire
pentru cap poslu§nicl sé aibà fie§-care, se vor socoti i ace§tia din numérul acelora
arora poslupicI ce va rémané a fi bunl, macar a lice dumné-luI ve! Vistierul ca
sé li se da adeverintd cu pecetea Visteriel, dar acest fel de adeverinta ne rugéul
Mariel Tale sé se poruncéscá dumné-lul vel Vistierului a nu se da, a eI cu vreme

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 87

din fabula, Cand lupuluf nu i se dä voe sa ieh ma mult decal cate o

pelceà de fe-care 6ie.
Cu tole aceste intocmirT din anul 1813, boerif fiind interesafi
pastra calf rnaT mulp poslu*nicl i scutelnicT, nu se grabesc a da ni-
zamul cerut de Domnitor i a int6rce Visteriei ca dajnicl poslu§nicif
§i scutelnicii abusiv luatI de He-care.
In Main 1814, Divanul face o noua wzare a därilor. Dupd provo-
carea prin pitac Domnesc, de la 21 Aprilie, cheltuelile Visterief se de-
clard la 2.558.660 talen, afara de spesele intretinerif menzilurilor, adecä
ale po§telor téril, care dupd socotéla boerilor taie suma do 1.515.176
talen, pe laugh' caro se ma.T. adaoga 1.990.253 talen, datoria tériT, pand
la 1 August 1814 0. inch' un plus de 382.048 talen, imprumutati de la
spatarul Mihalache Sutu, de la loan Moscu *i de la «Kir» Const.
Aceste sume urca budgetul térif, in 1814, la 8.476.137 talen. Suma
acésta boerif o gasesc exagerata §i (Ma, CUM 4ic eì, nu póte a se
analoghisi cu cea de acunz stare a
MaT inainte de t6te, Divanul ridica Inteun mod nedocumentat suma
ludelor dajnice, care era redusa din 40.620 lude, cat era la 1804, la 13.434;
acum o urea la 25.000 lude, cate 5 indivicji la un lude, ceeace da' o
poporatiune dajnica de abia 125.000 suflete. La acéstä suma de 25 mil'
lude spera boerif sá ajunga, cand se va face alegerea definitiva a pos-
&and se vor adaoga familiile ce nu se vor fi scris in an-
teriéra catagrafie. Ace01 25.000 lude vor avé sa platésch cate talenl
200 de lude, incepênd de la August, insä in 5 sferturi, cate 24 talerI,
un haracid de 30 §i doué orindueli cate de 25 pentru menzilurf,
grajdul Domnesc.
Prin urm'are dajdia ludelor va produce talen f 5 miliéne pe an. La
acéstà suma so va ada.ogl talen l 150.000 dajdia breslelor, plàtibilà in
trei tetramenil, din care prima pentru haraciul impératesc.
Se mat adaoge 80.000 talen f de la 2 ispravnicaturI de strainT, ceea-
ce urea in total cifra venitului tériT. la 5.230.000 talen.
Boerif divanitT reduc §i cheltuelile la 4.588.660, ceca-ce le da mijlocul
caLandisesce lucrul la catahrisis, ea sä se ia bani pentru acele adeverinte, ci atunci
Ja vremea and se va intocmi orinduiala poslusnicilor, sa deà fies-care boer hie in
Visterie de all poslusnicl i se va lash, dupd care a se faca luminate poruncile
Märiel Tale atre dumné-lor ispravnicil judetuldi spre a fi cunoscuti cä aft ramas
poslusnicl. 1813 Martie 30.
Nectarie Mitropolit, Iosif Are s Episcop, Constantin Filipescu vol Btu, Rldu Go-
lescu vel Vornic, vel Logoiat.
Cod. LXXVI, fila 104.

www.dacoromanica.ro
88 V. A. IIRECHIÀ

de a echilibra budgetul si a avé un excendent de 641.340 talen, suma

ce o destina pentru Intretinerea postelor.
Dar téra era datére... Datoria Visteriei de 1.990.253 talen l Divanul
vrea s'a' o acopere cu adtiogire la dijmärit, oerit i vinariciii, a cate-
va parale peste baniI camareI a listel civile. Asemenea i alta datorio
de 382.048 talerl Divanul sperà a o puté plan In anul viitor tot din
adaosul la huzmeturile ccimcirei «spre a se vede odatä féra limpede
de tot fi sei p6tet pura cele de peste an obissnuite cheltueli. (1)
Decat echilibrul budgetar este ilusoriü. Chiar boeril din Divanul
care a facut acésta regulare se Indoesc, ca so vor puto" gasl In térd
25 mil lude, de aceea ca s'A ajungd la acéstä cifra exageratä, b.oeril

(1) 17 cirtl la 17 judete pentru prostichiul de trei parale la vinäricia i la oerit.

Zemli Vlahiscoie. Fiind-ca dumné-lor velitii boeri prin anaforaua ce ne-ad ficut
pentru datoria veche a teriI, ca si se plitéseä, ad gasit cu cale a se pune la trel
buzineturl, lusa la dijmärit i oerit cite parale treI si la vinäricifi cite parale doud
de vadrä peste ceea-ce este orinduit prin ponturile DomnieI-Mele a se lta, care si
acest vinäriciú i oerit, ce prin ponturi s'ají vindut la cel dintál cumperatori este
orinduit iaräsi cu sfat de obste, prin anaforaua dumné-lor boerilor, dar Domnia-
Mea milostivire asupra locuitorilor ficend, am ridicat de la dijmitrit acésti dare,
iar la viniriciii si la oerit am hotirit si am orinduit ca si se lea cite parale trei
prostichid peste ponturile cele orinduite pentru plata datoriei toril*, care acest pros-
tichid de parale trei cumperindu-se de citra dumné-lui biv vel Vornicul Mihalache
Manul, am dat acestà Domnésci n6strä carte ce s'a orinduit de cätre
dumné-lui la sud. . . . carele prin scirea si ajutorul dumné-v6strä ispravnicilor
judetului, sä aibi voe sá unible in judet cu taxildarii cumpéritorilor acestor doue
huzmeturl, fiind impreund la scris, la mesuratul vinurilor si la numeratul i cata-
grafia oilor, ca stringénd banil inteun loo de odati ai prostichiulul acestuia cu cei
orinduiti prin ponturi la vremea cea orinduiti, iar nu despärtip, ci bite° casi, si-si
ieä fies-care analogon al pirtif sale, adeeä cei dintâiú cumpériltorI dupä ponturile
ce ad cumperat, iar 6menil dumné-lui Vornicului acest prostichid de trel parale ce
se aratä mai sus, firi de altä cea mal mica cerere i ficend catastise dupi orin-
duiald asemenea de amandoue partile iscálite cu catastisele ce vor reminé la taxil-
darul, care catastise dimpreunä cu banii sä fie dato''i a le aduce aicI ca si le deà la
gilzdia acespil huzmet al prostichiului, cu care acésta nu are si ne facA vre-o chel-
tuiald locuitorilor sal superare cu cerero de pocl6ne, sad incircituri, sail plata de
rivase, cid de °data ad si se strIng5 si aceste parale ale prostichiului dimpreunä
cu ale huzmeturilor si un rayas are si se dcà de platä, cuprindetor pe VA-a suma
huzmetului si al prostichiului, iscälit de amändoué pärtile; de care poruncim i In-
datorim pe taxildarii acestor huzmeturl, ca intocmai sä fiti urmitorl si si nu fa-
cetI vre-o zfiticnire sail superare in vre-un chip Cu a se pigubl dumné-luI boerul
cumpérátor al acestui prostichid, i saam receh gpd.--1814 August 13. (*)
Cod. LXXV, fila 114 v.
Cl A se vedd In Tomul X, partea II-a a IstorieT Romanilor de V. A. II., t6te sehimbdrile urmate apol
In vindricift, oerit, dijmarit, de la 1814-1818.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 89

îl p6rtá in fine lar atentiunea asupra poslusnicilor i scutelnicilor.

In catastisele Visteriei o comisiune de doi boeri rinduitd de Divan
(Barbu Väcdrescu vel Vornic si Gr. Bdleanu vel Logofét) aii fAcut
alegerea poslusnicilor de la ve! Clucer la vale pAnd la cea din urmd
stare, fies-care Cati poslusnici sd aibd. Pentru eparhil i boerir
mar): a facut alegerea insusi Divanul «jertfind din ca ce aveali pe
cci: mui mulfi" spre ajutorinta satelor i poprind pe sénza n6streg maï
puf ini' clec& ne-a fost trebuinta). Divanul lasd Domnitorului sä ho-
tdrasca num'érul de poslusnici a 3 beizadele, co locuesc in térd, si a
câtor-vd din cocelnele vbduve. Num6rul poslusnicilor cunoscuti la Vis-
terie erà de 14.346. Divanul dd in bir 3.609 si r6m5.n buril. poslusnicI
10.737 stdtátorl pe mosii stdpanescI, «ceja ea, dupei mosii streiine se
daii la dajdie dupei vechile legi ale férii».
Boeril mal propun si un fel de regulament in 7 articole i anume:
Celo trei huzmeturl, adecd dijmdritul impreund cu tutundritul i po-
gontiritul strdinilor, vindriciul i oeritul, aii fost arendate in 1814 pe
suma de un milion. (1)
(1) Vindarea acestor 3 huzineturI, adecä dijmäritul, impreunä Cu tutunaritul si po-
gondritul strdinilor, i vindriciul i oerit pe acest urmator an 1814 pentru taleni
1.900.000, adecd un milion, cari banl al cumpérdturil réspundä cumpératorul la
soreicele ce se arará, Insd :
talenl
146.000 intaiul castift al dijmäritulul la 15 Iunie.
146 000 al doilea castift la di intal Tulle.
100.000 Intaiul casad al vinäriciulul la 10 ale lui August.
100.000 al doilea y la 10 Septembre.
230.000 intáiul castift al oeritului la 10 Octobre.
230.000 al doilea y la 10 Novembre.
50.000 ipac, al treilea castid al oeritului pentru oile Ungurenilor, la sfirsitul lui
Decembre.
1.000.000, si asijdcrea sd se pazéscii la fies-care din cele mai sus aretate huzmeturl
intregi si nesmintite Cu aceste mal jos arétate ponturi.
La dijmeirit
S'a se ied de la obste la fies-care liträ peci i sfinI, cate parale 10, pentru nume-
ratére, de fies-care nume cate parale 4 si pentru l'Ayas cate parale doné, si cap din
locuitorl vor avé litre mal multe de dece sä platésch i plocon po taleri unul, re-
m'alud In urm'd nebantuiti de orl-ce alte cereri, lar slujbasil sit aibà a da de pri-
mirea banilor rayase cuprin(Jkére, cd cutare a dat atália banI pentru atatea litre,
si care va plAti i plocon, precum mai sus se aratd, sä se cuprindä intr'acel rävas,
asijderea si let si luna si yliva in care va pläti.
Pentru pogondritul strdinilor sit se ied de fies-care pogon cate talen l patru si
parale 16.

www.dacoromanica.ro
90 V. A. IIRECIIII

1. ScutelniciT dupa cärtY i chrisóve sá r'émae bunI pe cata vreme

vor fi facuti din 6men1 strä'inT, iar nu din birnicii tèrff.

De la tutundrit sé se ieà cate parale 10 de la stinjiu, care se socotesce stin-

jinul de opt palme Domnesci, cu stinjinul ce li se va da de la Visteria Domniei-Mele
cu damgal, iar mésurdtórea sé fie atata slujbasul sé. fie dator sé. mésére lungul
latul a unei margini a fies-cäruia pogon si pentru cä4i stinjini va gasi inteaceste
doué trasuri sé lea cate parale ylece fara de plocon, i cate parale doué pentru rä-
vas al fies-cäruia nume.
Cat' vor avé privileghiurI ca sé scutésca dijmärit, ori cu hriséve, aí prin carti
Domnesci, sé nu platéscd nimica, lar cei-lalti top de obste sé platéseä cum mai sus
se aratä, si panduril sé plätéscil tot precum mal sus se araté, fará deosebire de
cei-laltI.
De va cAuta insusi cumpératorul huzmetul, sé fie cu ingrijire ca sé nu se facä
cel mal mic catahrisis, saü napastuire locuitorilor, iar de-1 va vinde la altii, sé iek
si de la aceia strasnice, chezdsii cä vor pazi Cu ingrijire i nesmintit cea mai sus
aretata rinduéld.
La vindrichl.
Locuitoril impreunA i cu panduril din cele cinci judete ot preste Olt sé plé-
tésca vinariciti, de vadra cate parale 5 si cu obicinuitul parpar, çi cate douè parale
la vadrii de fies-care nume, iar plata de crania i altele, ce se urma mai inainte, cu
totul sé lipséscd i afarä din cele mal sus arétate, de nimeni sé nu se feà un ban
mai mult.
Sé nu fie slobodfi mésurät6rea la Vote popérele, asijderea i cate vor fi incli-
nate fiind-ci milile aú sé iésa dreptul lor numai la cei din vechime orinduig talenl
al vinariciului, impreunä si cu parparul lor dupä vechiul obiceiii i dupa Domnes-
cile hriselve si càrÇi Domnesci ce vor avé in mama, iar prostichiul are sé rémae pe
séma cumpèrátoruluI.
'Me vasele de obste sé se mèselre cu cotul cel dangalisit ce li se va da de
la Doinnésca Visterie i vinul sé se mésére ori-cand va fi fiert i asezat In bug,
saù pana a nu incepe sd fiérba si in marginea fies-careia bug sé fie dator slujbasul
sd lipésca tidula cuprindétére de suma vedrelor ce va esi la mésuriltére.
Mg privileghiati vor avé la mânile lor hriséve i cdrti Domnesci, intru nimic
sé nu se supere de catra taxildar si slujbasi, flind-ca aceia platésca
iar cati suditi ai.altor stapaniri vor avé vil, sé platésca vindricia dupá cel
dintaiti pont fara.osebire si el Impreuné cu cel-lalti locuitorI i dacé cine-vasi din-
tr'acel suditi vor avé sineturi Domnesci la manile lor, cu earl' vor vré sé scutéscé
vinariciul, sé fie datori slujbasii sé le iea de la manile lor, acele sineturi sé le tri-
mild la Domnésca Visterie, lar pe dinsii supue sé pliitésca vinariciil Intocmai
ca si cei-lalti locuitori al téril.
Slujbasul sé fie dator sé deà fies-caruia stapan de vie ravas de primirea ba-
nilor in care sé se cuprindd: .cutare om, pentru atatea vedre de vin a platit atatia
lei,» si tot inteacel rävas sé se cuprindä velétul, luna si diva in care va plati.
De va cilutà insusi curnpératorul huzmetul, sé ingrijésca a nu se face cel mai
mic catahrisis saú népastuire locuitorilor. Asijderea de-1 va vinde la altii, sé ingri-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 91

2. SA se cerceteze actele privilegiatilor: némurI, postelnicel, maz111,

bresla§I, cumpani§tI §i catt se vor gasì cA atl fost birnicI §i prin abus
jéseä feorte bine, ca sä nu faca* niel aceia catahrisis, iar cand vre-unul se va abate
din datoria sa, sé fie dator indate se-1 arete stepaniriI spre lua pedépsa.
La oerit.
Top locuitoril de obste sé aibei a pletl oerit de fies-care 6ie cate parale 10 si
talen doi poclon ; catí vor ave' mai mult de dece cate parale 4 de numéralo:3re, si
cate parale doué de revas pentru fies-care revas de nume.
Cáti se numese suditl si se allá* sedétori in politie i satele acestii OH si ad
ol sé pletésce oerit intoemai precum i ceI-laltI locuitori pentru cate oí se vor gäsi
la catagrafie, fiind-ce i acestia IntoemaI *10 fac negutätoriile lor prin ére.
Cap sunt suditi streini, a ceror säläsluire este inleuntru, i vin numai cu oile
lor spre pesune in tére si pe urmi iaresI se intore, ad sé plätéscä, dupä vechiul
oerit la luna luI Decembre, precum s'a urmat in trecuth ani. Aeestia se plä-
Osa i obicinuitul väeärit al sträinilor, adece cate 33 pentru vita mare si pe jumé-
tate acestor bani pentru cea mica vitä; asijderea i catI alta' vor fi sträini sa pie-
tésee veefiritul streinilor cate ball' 66 pentru vitá, dupä obiceiil ; sé se pezésch lusa
inteacéstä veche rinduialá intoemai, precum cuprind ponturile Domnesei, färä de
a se face cea maI mica' catahrisis din partea slujbasilor.
Sf. mitropolie, episcopiile, manästirile, met6cele i schiturile dupe Dornnescile
asijderea i boerii de la trépta Beniei cei mari i 'Aneja Clucer de arie,
asijderea i jupanesele feo:luye al acestil steri, n'ad sé pletéseä oerit, procura s'a
urmat si in trecutil anI.
Cate oI se cumperä din tére de eetre casap-basa prin saigii pentru trebuinta mirieI,
asijderea de catre negutätorii gelepl pentru mumbaéua Tarigradulul, sé res mae ne-
supérati de oerit pene la sfirsitul viitorului Novembre, sé fie datori tuse slujbasil
sé le serie si acestea i asternênd catastise, anume cate sunt ale fies-cäruia gelep
si sub a canija vétaf i ingrijire sunt, se le trimite ca sé dee la Domnésca Visterie,
iar pentru cate ol se vor gásì dupá sfirsitul lui Novembre, ale saigiilor i gelepilor,
sé se iee oerit, intoemal ca si de la cei-lalti locuitori, fiind-ca acele oi reman pe
séma negutatoriei numitilor.
Pentru cate capre vor cumpérà zalhanagiii ea sé le tajo la zalhanale, pana la
sf. Dimitrie, adeeä la 26 Octobre, sé nu pletésce oerit, lar pentru cate dupe sf. Di-
mitrie se vor gäsi in natura sé pletésce intocmai ca si cel-lalti locuitori.
De va chita insusI cumperätorul huzmetultil, sé ingrijésce ea sé nu se faca
cel mai putin catahrisis, sail nepestuire locuitorilor, asijderea si de-1 va vinde la
altii, sé ingrijésce fórte ca sé nu faca niel aceia catahrisis, iar cand vre-unul va
indrezn1 sé se abatä din datoria sa, pe daté sé-1 arete stäpaniril, ca sä-11 lea pedépsa,
pentru telte aceste trei huzmeturI sé se dee porunci cätre ispravnicii judetului
cuprindéteore, ea sé-i deä mane de ajutor eu slujitori indestui ; asijderea i cetre za-
hiti1 judetelor : a nu i se pricinul niel cel mal* putin cheder; eetre acestea sé fie da-
tor afare din disa slinfonie a vinderii acestor trei huzmeturi, sé pletésee i aceste
mal jos insemnate havaeturi a fies-cdruia huzmet, la intaiul soroc al numerätoril
banilor a fies-cäruia huzmet, dupfi urmetorul chip, adecä la dijmerit la dol boeri,
cei mari logofeti, i dol al doilea lognfeti, cate taleri 5 banl 60 la punge, la tòtä suma

www.dacoromanica.ro
92 V. A. URECEIII

ati cäpétat sineturI de privilegiati, sá li se ieà sineturile si sä se dea

pe la sate in bir, scutindu-se numal ceI batrinI i infirmi, orI cadutl
In grele datorit Top: sa se deà la bir.
Breslele slujitoresci do pe la judete: seimenit vinatoril, lefegiil,
talposil, aprodil, copiil din casa, arara do slujitoriI polcovnicilor si aI
capitanilor de pe la judete si al ispravnicaturilor i pläsilor, sa se dea
In bir la sate.
Sa lipsésca scutirea de dajdfi a unor sate si sa se deä. la -dajdie.
S'a nu se admita silisto mal' jos de treI lude.
Numërul scutelnicilor si al poslusnicilor din fe-care judet sa nu
fie mal mare deat suma birnicilor.
Cu asemenea chip Divanul spera, ca numarul ludelor se va urca. la
25 mil. Domnitorul promulga. noua avezare a Divanulta la 24 Iulie
1814, Ilma. cu Ore-care modifican, reducOnd darea uneI lude la taleni
163 din 200 propusI, ceea-ce reduce suma veniturilor de la lude la
4.075.000 talen. La acésfa suma adaogändu-se cele-lalte stunI prevè-

vimprit ; asijderea si dumné-lut logofetul za obiceiurt cu logofetul al doilea cate ta-

leri 2 bani 65 la punga; la cutia milosteniet talen i 50C; pentru spitalul strainilor cate
talen l 2 la punga, ì cismelelor talerl 80; la manastirea Arnota dupa hrisov talent
100, la manastirea Stavrodrom cate taleri 10 de fies-care judet; divictarului i mu-
hurdarulut taleri 100 la teta suma vincildrit ; cate talen t 50 at extractorulut pentru
fies-care jude i cate talen i 40 al logofkulut de havalele, asemenea de ties-care judet.
La vinaricift, la den bocel mart logofeti si al doilea logofeti cate talert 5 banI 60
la punga:, la teta suma vinclariI; asijderea si dumné-lul logofétului de obiceiuri cu
logofétul al doilea cate talerl 2 banl 65 la punga; la cutia de milostenit taleri 500;
pentru spitalul strainilor cate talert 2 la punga; la cismele talerl 850; aI dohtorului
Craiovel talert 350; la manästirea Arnota dupd hrisov talert 100; la manästirea Sta-
vrodrom cate talerI 10 pentru fies-care judet, divictarului i muhurdarulut la teta'
suma talen l 100; cate taleri 30 ai extractorulul de fies-care judet si cate taleri 40
asijderea de fies-care judet a! logofdtului de havalele.
la oerit, la dot ce! mari logoféti i do! al doilea logofett cate talen i 5 bani 60
la pungá la t6ta suma vinTarii; asijderea i dumné-lut logofétulut de obiceiurt cu
logofetul al doilea cate taleri 2 bani 65 la punga si la cutia de milosteniI taleni
1.250; pentru spitalul strainilor cate talert 2 la punga; al cismelelor talerl 1.700; a!
dohtorului Craiovei talen i 350; la manastirea Arnota dupit hrisov talar! 100; la ma-
nAstirea Stavrodrom cate taleri 10 de fies-care judet; divictarulul i muhurdarulut
talert 100 la teta' suma vindariI ; cate talerl 30 de fies-care judet aI extractorulut;
asemenea de fies-cara judet cate talen i 40 a! logofetulul de havalele.
Iar dupa acestea, teta dobanda saft pagaba si fie pe sémä cumperatoruluI.
1.000 000, adeca' un milion talerl aft remas aceste tret huzmeturl din t6tä Ora
asupra dumné-lut vel Ban Radu Golescu cu ponturile ce mal sus se arará. 1814
Iulie 14. Proin vel Vist.
(Pecetea gpd.)

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 93

chite in lucrarea Divanuluï, se ajunge la suma totala de 4.305.000 talen,

la care implinindu-se i rasura, cate 8 parale la leti, pentru lefile sluj-
basilor, suma totala a veniturilor ajunge la 5.166.000 talen. Cheltuelile
Domnitorul le aproba in suma de 4.588.000 talefi. Excedentul II des-
tina, ca si Divanul, pentru poste (1).
(1) LB loan Gheorghe Caragea Voevod i gosgodar zemle Vlahscoie.
De vreme ce Prea Sfintia Sa pdrintele Mitropolit i sfintia lor iubitoriI de Dum-
neleft périntii episcopI si dumné-lor cinstitl i credinciosi velitii be en halea i mazáli
printeacéstà anaforà ne fac afetare, cl temeiul infra care urm ézfi sé razime veni-
turne Visteriel Domniei-Mele, ce trebue sé se agonisésed in curgere de un an, spre
a se puté intimpinà cele de peste an netégéduite cheltueli i arétate Cu socotelI,
anume In vilégul obstei adunäril, este ca negresit suma ludelor birniei din hita
Ora Domniei-Mele sé se urce pana la 25.000 (caci pe acest num ér de lude s'a 14-
cut si socotéla banilor) i ca sé se Voté alcätul acéstà sumé* de 2 5.000 lude chibzuesc
toti de obste mijlócele ce inläuntru se aratä In sépte ponturI, téte urnulri folosi-
t6re spre ajutorinta satelor si sporirea cislasilor, primite sunt Domniel-Mele päre-
rile ce intru acésta anaforà se euprind si le intárim Domnia-Mea i hotdrim, ca la
inceputul asezämintului sé se pue tóte in lucrare Intocmai precum s'aft chibzuit
s'aft gàsit cu cale, fiind invederatä dovada cä sunt tóte spre folosul obsteI Iocui-
torilor, dar suma banilor ce s'aii chibzuit a se réspunde de fies-care lude po taleni
200 pe an in 5 sferturI, fies-care sfert Po talen l 24 i un aracift po talen l 30 si doné
rindueli ale menzilurilor terii, asem enea fies-cara Po talen l 25, fiind cá dupé mul-
tele necazurl s't nenorocirl ce a avut téra in Una vremea résbolului trecut, când
fies-care din locuitorl perdut dobitécele i alte agoniseli ce aft avut In préjma
casa' sale din pricina urmatelor rilzvratiri, cum si dupä räsboift intämpländu-se
din urgía Dumneleésca imprfistierea néprasniceI bóle a ciumeI, mal prin téte ju-
detele aft poprit pe fies-care din alisverisurile ce puteaft sé fea' spre intemeerea si
bivsugarea pärlejului sefi, am ehibzuit Domnia-Mea, cft se va judecä sarcinä sim-
titóre si va cildé cu greft locuitorilot. Deci si hotdrim Domnia-Mea réspunderea
de banl peste an de fies-care lude po talen l 163, numal Imphrtindu-se acéstá sumé
iaräsf dupli chipul cuprinderif acestei anaforale, adecä cinci sferturl po talen l 22
la un sfert. un heredé po talen l 29 si denté orindueli ale menzilurilor Po talen l 12
de lude fie-care, si acestia socotindu-se pe 25.000 de lude fac inteun an taleni
4.075.000 i cu taleri 150.000 ai breslelor i Cu talen l 80.000 a doué isprävnicaturl
sträine, se aduné. talen l 4.305.000, la care implinindu-se i rasura Po parale 8 la leti
In socotéla lefilor ce se réspund slujbasilor, talerl 861.000, sé se lacé peste tot tóté
suma veniturilor 5.166.000, iar dinteacestia talen l 4.588.000 sé se cheltuéseft in tre-
buintele Veril dupä socotéla ce s'a véclut de cätre Obstésca Adunare in sf. mitro.
polie, si cel-lalt1 ce mal rémán, adecé talen l 578.000, sé se eheltuéscA in trebuinta
menzilurilor térii, cu chlpul ce maI jos se aratk insá. talen l 2.538.000 In plata de
3.384 cal, po talerl 75 de cal pe an, i talerl 231.840 in plata de 640 surugil Po talerI
30 pe luna fies-cäruia, adecá. 87 din sud Siam-Rämnic i 47 din sud Buzeil i 171 din
sud Ialomita, i 167 din sud Ilfov, 1 45 al postei Bucurescilor si 118 din sud Vlasca,
din lude 192, care va sé 414 pe la unele din judete, numal unde fiind menzilhanele
multe, nu sunt satele in destoinicie sé fie atilta sumé de surugii i totl cei-laltI bi-

www.dacoromanica.ro
94 V. A. URECHIA

Mezarea acésta, din Maiii 1814, nu däinuesce. Caragea simte c ne-

multumirea ërii sporesce pe fie-ce di, din causa dajdiilor. El se decide

cigasi din cele-lalte judete, cum si rotarii i darvarii sa se da In naturä eu sea-

4;16mint de cate o jumdtate de lude fies-care dupä caidul si orinduiala Visteriei, si
cei-l-alti banl ce mai réman pand la indeplinirea de talen l 578.000, sa se clieltuéscil
In socotéla inamurilor, judecandu-se Insa acésta reforma a postelor nu vre-o zmin-
téld sad schimbare contractului ce s'ail incheiat cu dumné-lor epistatii, la Deceinbre
let 1812, ci numaI 6res-care schimbare celui de al doilea asezknint ce s'a fdcut cu
numitil, la luna lui Maid let 1813, fiind vreme de asidosie si däjdiile tëril nepuse in
orinduiald si mai virtos cd o acéstä schimbare nu dór ca voim Domnia-Mea sil o
facem pentru vre-un folos VisterieT Domniel-Mele, fiind cunoscut si invederat, cil
fachidu-se socotéla banilor minzilhanelor Po talen i 24 de lude la 25.000 lude, se
adund inteun an toti banii venitului, talen l 600.000, in potriva eiírora puindu-se chel-
tuelile durd chipul de mai sus, se dovedesce cu indestuld intelegere, eh banil ce ad
sa se implinésed din Ora cu nutnirea minzilurilor ad sä se cheltuésca iarasi in
trebuinta minzilurilor, ci ravnind Domnia-Mea la repaosul obstei si la intemeerea
stiirii fies-caruia, am chibzuit cu tóta intregimea pärerea duhovniceseilor nostri pa-
rintí si a dumné-lor velitilor boefl. dupä care am dat si insine acéstii intdrire; iar
&And dumné-lor epistatii nu vor priml a li se da numal po talen i 30 pe lima' de su-
rughl i vor cere ori po talen i 40, precum li s'a plátit pana acum, sail :surugiI In
naturä pe la Vote minzilhanelele, dupd legatura contractului, care este si drépta ce-
rere a numitilor, din care nu pot fi depärtati niel ()data, atunci iaräsi pe la mai sus
arkatele judete, uncle nu este mijbe a se da surugii in natura, vor fi indatoratl
ispravnicii a OBI surugil cu platä i a-i da in slujba postelor, scalèndu-se cu plata
lor in socotelile ce vor trinlite la Visterie si le va VIA In sérna, pdzindu-se cu
acésta i tärimea contractului cu implinirea trebuintil surugiilor postel i repaosul
locuitorilor, nefiind indatorati la atata rèspundere de bull numai pentru acéstil
mad* iar pentru finul i orzul minzilhanelelor, cu tóte ca inteacéstä anaforà se
cuprinde a se OM in bani, dar fiind ca i acésta urmézd a fi indestulä sarcina
pentru locuitori, addogêndu-se réspunderea banilor, am chibzuit Domnia-Mea, cd mal
bine se cuvine sd se deh in natura, ea ori-ce chip se va gasi Cu cale si se va da
curar din Visteria DomnieI-Mele, sail de se va chibzul vre-un mijloc, ca sa se alca-
tuésca i pentru acéstä madek vre-un venit, se va da de iznóvä. hotarire. Intr'acestasi
chip, judecand Domnia-Mea intocmirea ce se cuvine a se face, intdrim cate mal sus
se arata si poruncim dumi-tale Vel Vistiere, ea la inceperea asezamintului sd se
pue t6te In lucrare cu bund orinduéla i sa se feed cunoscute locuitorilor cu bunk'
deslusire, ca sd intelégh fies-care mila Domniel-Mele si parintésca rivnd si dorire
ce avem pentru dinsii.-1814 Iulie 24.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofét.
Prea tinciltate D6mne,
Dupd luminata porunca Mdriei Tale strinendu-ne cu totil la cf. Mitropolie, am
cetit cu intelegere luminat pitacul Mariei Tale, seria de la 21 ale trecutului Aprilie
cuprinoptor, ca apropiindu-se vremea de a se pune In orinduélä däjdiile
dupä'arétarea ce s'a facut Inaltimii Tale, de cätra dumné-lui fratele vel Vistier, el
trebuinta cheltuelilor Domnescii Visteril este pana la 2.688.660, bez cheltuéla min-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÁNII.OR 95

dar a-0' dà aerul cg e preocupat de fericirea téril i, in prima di a anu-

luI 1815, adreséza Divanuldi un pitac, prin care propune unele scd-
zilurilor terri, s'a dat intru a n6strii. cercetare, ca sá facem o hotlirire : In ce chip
s'ar cuveni ca sti punem acesta in orinduelä ? i cá fficendu-se si de cdtri Mfiria
Ta óresi-care perierghie asupra acestil de acum stare a OHL s'a velut, di suma
ludelor Visteriei a ajuns la o fórte mare imputinare, care acesta a odräslit si din
intImplärile trecutei räsmirite, mticinându-se multi din locuitori, dar mai ea deo-
sebire din catahrisis ce se urmezä la stärile obstei, ne pdzindu-se cele dupä vremi
Intocmite prin testamenturi obstesci i hotdrire i hris6ve a multor luminati Domni
ce s'aii invrednicit obläduiril acestui pamint, si cu t6te cá spre a se 071 nizarnul
/eel s'att fäcut Märiei-Tale feluri de provline, intre care una cu a se strantuth cu
totul cele de acum intocmiri la otcarmuirea terii, prin care si de se vede, ca ar fi
spre folosul Visteriei. aretându-se osebirea ce se urmézd la negotierl de la o vreme
inc6ce in tóte felurimile, adea la vite, zaherele, cherestele i alte producturi ale
tern, dar cugetul Inältimii Tale depfirtat fiind Cu totul de alcätuiri noue si neo-
bicinuite pänd acum, pe de o parte a indemnat pe Märia Ta a nu priml niel uncle
dintr'acestea, iar pe de alta rilzimänd la aretarea cheltuelilor dumne-lui vel Vistierul,
ai dat intru a nóstrd alegere i hotärire i trebuinta cheltuelilor Visteriel si ale
tern irepaosul obstei locuitorilor. Intru adever, prea Iniltate Dómne, se cunósce
mila i pärintescul cuget ce hränesel Märia Ta asupra acestui norod, ce dintru a
sa norocire prin buna-vointä a milostivului Dumneçleil s'a incredintat oblAduirii
Märiel Tale, de vreme ce si interesul Visteriei i repaosul obsteI locuitorilor le-aI
dat sub alegerea i hotarirea nósted, ingrijind ca nimeni intru nimio sd nu cerce
superare i näpästuire, iar noi si de avem datorie a fi cu ferbinteld i dorire c6.trà
t6tä obstea, ea nisce paminteni ce suntem, dar cunosand cä i cheltuelile Visteriel
sunt netágiduite si dupd orinduéld, de °data' cu totti Intru o gläsuire ne-am aflat
silitori a face o intocmire asupra acestil pricini, cu &At este prin putintä mal
folosit6re i ca multumitä tuturor, ave"nd insä mal mntâiú inaintea ochilor nepo-
trivirea staril de mai inainte cu a celei de acum, dupà care am cerut sä ni se arete
suma ludelor ce sunt astfili In tell si am veçlut.cä abià se aduná pänil la 13.434
lude; asemenea ni s'ah aretat i catagrafiile ce sunt in Visterie venite dupä la ju-
dete i ne-am pliroforisit, ca OA suma familiilor birnici abià se aduné. la 91.400;
deosebit am cerut sä ni se arete i cheltuelile ce are Ora In trebuinta minzilurilor
si ni s'a aretat o socotelä vredniel de mirare, care niel odatd nu s'a mai pomenit
aici in Ora nósträ. adecä cä peste an tac pänd la talen i 935.796 plata cailor i a bi
cigasilor si a inamurilor, bez altele ce se dad in natural, adeca rotar, därvari, fin
si orz care si acesta socotindu-se in ban", rotarii i dfirvaril Po talen l 40, finul
orzul chila i carul Po talen l 20 fac talen l 579.380, care va sd çlicä peste tot, dupä so-
cotela ce veluram, se urea cheltuelile,postelor inteun an pänä la talen i 1.616.176 bez
meremeturile postelor, cari i acelea ad destulä greutate, cad pe sarcina locuitorilor;
ni s'ait mai aretat Incä doue catastise, unul cuprinçletor de taleri 1.990.253, ce sunt
a se da in eheltueli i alte marunte datorii ale Visteriei, pänd la Ii 'ntgtitt de August,
cand are sit se pue in orinduélä däjdiile tern, trecand peste sorocul asidosiel,
altul de talerl 382.048, datoril ale Visteriel din socotelile ce s'ail teorisit, care aceste
condee adunfindu-se peste tot, se cunósce invederat cA chibzuirea urmézd sä se
facä pentru talen l 8.476.137, dupä socotela ce mal jos anume se aratä, insä:

www.dacoromanica.ro
96 V. A. IIRECHIA.

den, imediat compensate prin addogirea celor treI huzmeturI: oeritul,

vindriciul i dijmAritul. lacá acest pitac :
Iban G. Cara gea Stdpan Domnitor intregii Ungro-Ylahie.
Prea Sfintite si de Dumneçieä inainte puse Sfinte Mitropolit al Ungro-VlabieI, proa
iubitorI de Dunanelft Episcopi si prea cinstitI i prea nobili i prea iubitif nostri boeri

2.588.660 catastihul ce s'a ar6tat !Vidrie! Tale de catre dumné-lui fratele vel Vis-
tier pentru trebuincielsele cheltueli de peste an.
1.515.176 cheltuelile postelor, ce se aduna intr'un an. precum se urmézä astáçli.
1.990.253 cel ce sunt trebuinciosl pana la de August, In cheltuell si alte
märunte datoril ale Visteriei.
382.048 alte ImprumutärI ce s'ají facut la trebuintele Visteriel si s'ail trecut la
datorii in socotelile ce s'ail teorisit,
92.048 de la dumné-lul vel spätarul Mihalache Sutul, in socotéla Camarii
Domnesel, din talen l 212,048.
140.000 de la dumné-luI biv vel Vistiera! Ioan Mosca.
150.000 de la dumné-lul chir Constantin Belu.
382.048
8.476.137 i acestia inca bez banii co se cer in plata proviantului, pentru a
carora faspundere arkandu-ni-se luminat pitac al Märiel Tale, facem arétare cu
deosebita anafora, iar acesti bani ce se aratä mal sus, fusa talen l 8.476.137, fiind o
suma férte mare, care si de este dupa trebuintä, dar niel cum nu pede analoghisl
cu cea de acum stare a tséril, am chibzuit ca sä facem alegere mal întâiú de cele
de peste an trebuinei6se cheltueli, ce aft sä se cheltuéseä de la viitorul August si
apoi s'a vorbim de cele trebuin3i6se pana' la alcatuirea dajdiilor i de la datoriile ce
maI sunt; asa dar socotim, cá la luna 'al August spre Septembre, de va fi vremea
Cu indeletnicire si se va gasì ca cale, sä se intocmésca asezamintul filtra a caruia
razim ce va luà Visteria in Vote starile obstier, s'a' se alcatuésca' col putin si negresit
suma dajnicilor In 25.030 lude birnicl, socotindu-se aicI drept mata a Visteriei cinci
la un lude, adaogandu-se insa in suma catagrafiilor la çlece dou6, adecà familiile
ce nu se vor fi scris pentru felurl de pricini ce urm6za, cand se fac catagrafiile
pris6sele ce se vor gäsi la tilde cele-lalte star, cand se va face scumpa alegere si
poslusnicil ce s'ail gasit ca cale a se da in dajdie, precum In jos pe larg se arata,
si asupra acestor 25.000 lude sil' se ori nduésca pe an réspundere de bani Po talen
200 noi de lude, incepandu-se de la August cu acata inchipuire adeca 6 sferturI i
un haraciil si dou6 orinduell pentru cheltuelile menzilurilor i a grajduluI gpd, prt-
cum se m'ata, insä:
De lude po talen l 24 sfertul ot August si Septembre.
24 sfertul ot Octobre si Novembre.
30 haraciul de Decembre si Ianuarie.
24 sfertul lul Februarie i !dardo.
24 sfertul luI Aprilie i Mala.
24 sfertul lui Iunie i Iulie.
25 orinduéla meuzilurilor i a grajdulul gpd. de primavara, so-
cotindu-se pe 6 lunl.
25 orinduéla menzilurilor de t6mnä.
200

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 97

haleà çi mazill, nu e unul din dumné-vóstril care sé nu cunóscä chte si ate trude
suferim neincetat pentru a asigurà In Vote chipurile i intru cét ne stä prin putintil
buna stare a supusilor incredintatI noué; niel e nevoie de vorbe ca sé dovedim cii
nimio nu cruttlm si de bunä-voie i cu pliicere primim orl-ce cheltuélä i pagubli,
cand e vorba sé usuriim sarcinele, ce cu greil suportd nenorocitiI locuitori i sa
aducem o nairagaere maI rnult satt mai putin eficace la multele suferintI ce le apasä
inimile. Acésta fiind tinta nósträ, am desfiintat atätea i atfitea orindueli, carl, si

s't cei cfite 21 taleri la sfert sé se socotéseä cheltuelile . . . . Domniei, ale U-

&dril, ale isprävniciei Curtil gpd, ale beilicului, ale serhaturilor i alte märunte
cheltuell si plata lefilor celor ce slujese täril, adecä dregétoriI zabiti aI judetelor,
neferI aI SpiltärieI, aI Agiei i alte ogäcuri ; in ce! &Ate talerI 30 este haraciii imp.O-
rätesc, In ceI céte taleri 25, ce sunt si se implinésca de douë orinduell pe an, sé
intre i cheltuelile postelor, insál plata cailor, a inamurilor I a finuluI si a orzului
col trebuincios, adecä cu inchipuirea ce mal jos vom arätà si finul i orzul grajdu-
rilor Domnesci, dé.ndu-se banl cu pecetluiturI gpd din Visteria Mdriei Tale, drept
naturk i dumné-luI ve! Comisului dumné-luf vel PitaruluI si intr'acest chip al-
chtuindu-se acéstá intocmire peste suma venitulul de 25,000 lude, care dupà orin-
duéla de maI sus, Po talerl 200 de lude, impreuni tocmai talerI 5,000,000, sé se
adaoge i dajdia breslclor, asezéndu-se de la Visterie In taleri 150,000, jaras" pro-
cura a fost in trei tetraminil de peste an, din cari cea de Ianuarie sé fie in socotéla
cu numirea haraciului impèrätesc si cele-lalte doué pentru arétatele cheltueli ale
VisterieI, si sé se adaoge si déjdiile de peste an a doné isprévnicaturi strdine, ce
sunt dupà intocmirea ce ad In sumé i acelea de talerl 80,000, precum Cu tahmios ni
se arati de la Visterie si sé se faca peste tot teitä suma veniturilor däjdiilor talenl
5.230.000, din care scdo;ländu-se talen" 4.588.660 cel din socotéla ce s'ail arätat MérieI
Tale de cétril dumné-luI fratele vel Vistier, sé rémée taleri 641.340, carI sé fie pentru
chcituelile postelor térfi, schimbandu-se tertipul ce se unnézé ast411 la madéua
postelor, fiind-cd invederat se cuneisce, eh este o mare däräpilnare a tärii i niel
odatá nu se va puté tiné inteacésta curgere, dar spre mal bunä pliroforie a MArieI
Tale, atät de veniturile i cheltuelile ce maI sus arätilm, cum si de tertipul cu care
socotim cA s'ar cuvenl sé se pue postele in orinduéld, fácuram mai jos acaté In-
chipuire de socotélé, adecä:
3.000.000 fac 5 sferturi peste an, Po talerl" 24 de lude la 26.000 lude.
750.000 haraciul in Decembre i Ianuarie.
1.280.000 douè orinduell cu numirea menzilurilor téril si grajdurilor gpd., :

625.000 orinduéla de primävaril po talerl 25 de lude, la 25.000 lude.

625.000 orinduéla de tämnä.
1.250.000
3.000.000
230.000 se adaogä,
150.000 breslele, un !m'adü i doué tetraminil
80.000 dajdiile de la doné isprdvnicaturi sträine.
230 000
6.230.000
4.588.660 se scad in suma cheltuelilor pe un an.
641.340 rémfine pentru cheltuelile minzilurilor tériI, insä
V. A. Ureelliel.Tom. X Pa rica B. Istoria Rentando%

www.dacoromanica.ro
 V. A. bRECIIII

prin natura lor si mal ales prin abusurile blamabile a celor prepusi la executarea
lor, aduceail greutifi, saft mal bine 4is causail ruina locuitorilor. $i acésti usurare
le-ar fi fost mai sim/itóre, dacii alte imprejurilil diverse, pe carI nu le puteam
prevedé niel Intimpia, nu-1 slabiail In continua', and prin lipsa de róde si pro-
ducte asteptate, causatä din sterilitatea anului, and prin contributiani comune la
nevol ivite pentru patrie, asa cá In sfirsit vedem carat si spre mihnirea nósträ, ed
starea lor financiari slibesce din c;li in i i reclamä neapèrat ajutorul pirintese
si asistenta nósta, ca a part si el sa se ridice intru cAt-va si si se mAngAe. Ludii

253.800 pentru plata de 3.384 cal po taleri 75.

169.200 * 8.460 care fin Po taleri 20.
126.900 * 8.460 chile orz * 15.
91.440 ce mal rémin, ca si fie pentru plata inamurilor.
641.340
surugiii cum si rotaril i darvarii cki vor fi de trebuin/d, si se &A in naturA,
precurn aú fost si mal inainte, cu scAdémint de cite o jumétate de lude si si nu se
mal pllitéseä in haul, precum se urmézA acum, fiind-cA stares Intru care se aflä /éra
nu este destoinici a féspunde atäta sumi de bani si niel locuitorilor nu póte sé. le
fie cu greti, fiind lucru obicinuit pe la sate din vechime a da bicigasii in slujba
postei, când Insá se va urea suma ludelor birnici peste 25.000 sä se multi din suma
de taleri 200 la lude, precum va analoghisl sporul cel peste 25.000 lude, ea si nu rés-
pump' birnicii mal malt deck acesti taleri 5.000.000, ce se aratii mai sus, iar pentru
condeiul de taleri 1.990.253, ce sunt trebuinciosl pAnä la gi 'ntäiii de August, In chel-
tuelile Visteriei si alte multe datorii, dAndu-ni-se figäduéli de eitri dumné-lui fra-
tele Vel Vistier, ca cu ajutorul banilor ce s'ail scos acum pe Mail'', Iunie i Iulie, va
iconomisl dumné-lui ca la vre-o taleri 400.000 pentru eel: ce mal rémin, adeci ta-
lerI 1.590.253, am socoLit sA facem rugäciune MHO* Tale ea si binevoesci a da In
Visterie i unele din veniturile CAmiriI Domnesci, adecä dijmärit, oerit
dAndu-se in Visterie, dupi multi trebuin/A ce este, sä se vîné, nu dupä ve-
ehiul obiceiä, ci cu adaose, si socotim cA nu va fi nipAstuire locuitorilor, fiind-cä
aft si plitéscA din roduri i lucruri cu cari se negulitoresc si se folosesc,
virtos cà si pre/urile acestor producturi immullit la vInçlärile lor si nu se po-
trivesc eu cele ce craft atunci In vremile trecute, &And s'a Intoemit de cAträ stApii-
nire pre/u1 datoriei féspunderil; însà adaosul sä, se alcAtuéscA In vludarea, la cite
trele aceste huzmeturl cu chipul ce se aratä, adecä : dijmäritul de liträ parale 10,
oeritul de 6ie Po parale 10 si vindriciul de vadri Po parale 6, aläturându-se la Vote
acestea ponturile ce s'ai nrmat In anul trecut, 5i int'acest chip vinAndu-se, soco-
tim cá vor prinde aprópe t6te de taleri 1.000.000; acesti bani sé se hotirasci pentru
réspunderea de talerl 1.690.253 ce mai rèmâne datorie pAngi la viitorul August, si
pentru cei ce nu se ajung spre exoflisis, cum si pentru suma de taleri 382.048 ce
mal sunt datorii, dupä socotelile Visteriei, ce s'ail incheiat, sä se urmeze acest adaos
la aceste huzmeturi si pe anal viitor, si strIngêndu-se pe séma Visteriei sA se deä
negresit in réspunderea acestor datorii, spre a se vedé o datä téra limpede de tot
si si-1 pea purtà cele de peste an obicinuite cheltueli cu liniste; acestea tóte ca
sä se póti pune In bunä orinduélä si sé rémie nesträmutate cu indelungati /inere,
urmézi firi tigiduire si se Intocmésci hotare féré. nici un fel de schimbare, si
fiind-cA Ora nu e In vre-o stare bogatà, ci putem slice mai mult sAracA dupä analo-

www.dacoromanica.ro
 iStORIA ROMÁNILOA 00

terri nelstre Domnescl, dupil ce ad scalut succesiv pana la sése-spre-dece mil i lip-
seso in fie-care an cate doné' mil lude din cel opt-spre-dece mil, pe basa carora s'a
stabilit proportiunea generald a neapératelor cheltueli ale StapaniriI, de ad' dol ara
deja, remalle la acelas1 punct i nicl e speranta sà créseä pe viitor. Fata cu starea
a Domnescii neostre Visterii, paguba provenita din lipsa celor done mil lude este
fórte simtitere, nu e 'rasa timpul present id ne gandim la completarea lor; maI
curind necesitatea reclama de la parintésca raistra prevedere sà remediam nevoel

ghia rodirilor ce are si a negoturilor ce urmézd, care acata firesce se intelege, ea

s'a pricinuit si din vremea räsvrätirilor trecute si din urgia Dumnedeésed, ce s'a
intimplat cu acéstd ndprasnica béld a ciumeL si de licem cä cel putin sd se intoc-
mese& suma ludelor birnici la 25.000 de lude, dar dupa imputinarea intru care se
aflà astddI, am socotit ca numai din birnicii cel de acum niel °data' nu se va puté
da atara spor, i asa vedend cal si suma poslusnicilor dupä sporirea catahrisisului
ce s'a urmat inteacesti anI trecutI, s'a ajuns sa fie numai cei sciutl in catasti-
sele Visteriel, peste 14.000 lude, s'ad orinduit iarä si dintre nol doi boeri, adeeä dum-
né-luI fratele Barbu Vicárescul Vel Vornic, i dumné-lui fratele Grigorie Baleanu
Vel Logoret, care s'a fdcut alegere de la Vel Clucer la vale pand la cea din urmä
stare, fies-care cat se envine id alba ì pentru eparhii i boerii coi mari, ne-am
fdcut insusI noi alegerea, jertfind din coi ce aveail pe cel maI multi, spre ajutorinta
satelor si poprind pe Berna nestra maI putinl decdt ne-a fost trebuinta, fiind.ca
cunescem intru adever prósta stare a satelor; am läsat i infra alegerea i hotd-
rirea Märiel-Tale putine obraze, adecd treI lutninate beizadele, ce sälasluesc aicI in
Ora i vre-o cate-va din cocemele vdduve, si dupa t6te acestea alegerI tragend ci-
nurile catastihului, veden' ca din bita suma poslusnicilor cea sciutd Visteriel, din
14.346 se hotärèse de dajnicl 3.609 lude si reman buril poslusnicI 10.737 lude, fiind
insd i acestia pe mosil stdpanescI, cadí cap' se vor 0'81 pe mosiI strdine, dupd ca-
anule obladuiril acestei OH i dupä caidul Visteriei, cu un cuvint, trebue sd se
deà in dajdie, bez moran l vieri; dar eu acest ajutor numal a alegeril poslusni-
eilor nu este din destul a se sporl ludele, ca sä nu coree greutate la réspunderea ba-
nilor, ci de se va gds1 cu cale, ne rugam MarieI-Tale cu osebit testament, sa se in-
tocmésca cu ratregime cate mal' jos arkäin
1). Scutelnicii dup5. &d'II i hriseve este un dar al stapaniril, hdrazit catre cei ce li
s'ad cuvenit a se impärtasi, de aceea se si cuvine a se pezl intoemal cate cdrti sad
hrisiive vor ave cuprindere de eimenI farà pricind, prin cercetarea ce se va face,
fiind incredintärI date pentru cei ce sunt fácuti din adeverintele ispravnicatului,
arètandu-I ea nu sunt din dajnicil VisterieI, ci din cei fära pricinä, cärora li s'ad
dat de la Visterie i pecetluituri Domnesci, s'a' fie buna-vointa Mdriei-Tale, ea sd re-
mie nesuperatl, iar pentru cdrtile i hriseivele ce vor fi cu cuprindere de Cimera
sträinI, unii ca aceia, dovedin lu-se prin scumpa cercetare, ea' sunt fäcutl scutelnici
din paminteni si birnicil 0111 prin hatirurI i iconomiile dregkorilor de pe la ju-
dete, sä se arete la Visterie de asezaminturi cu catastih anume aI cul sunt, fä-
andu-s1 cunoscut i pricinile lor i mijlócele prin carl s'ad fácut, si de aicI se va
da hotarire in ce chip sil se urmeze I cand dupä hotarirea ce se va da, se va luà
de la cine-vasi, acela ca nu impdrtdsit de acésta härazire, prin mijlocirile ce va
putea avé, aducend din partile sträine emeni fiad sd cunöscd cea maI puinà impo-
trivire de catra dregétoril judetelor, sd i se dea din acel 6meni sträinl scutelnici in

www.dacoromanica.ro
 106 V. A. tIREC-HII

supusilor chiar din deficit si sé le aducem mângéere usurându-i pe cát permit.

imprejurärile i cheltuelile StOpénirit Acéstä usurare am gäsit cu cale sé o orin-
duim In modul urrnOtor.
Orinduéla pentru carele cu sare de la Ocne, desl de mult stabilitä si din ca-'
pul locului aplicatá, sé lipséseé de aál. Inainte pentru tot-deauna, lar paguba ce va
resultà din acésta sé o sufere Camara neostrfi Domnéseä, precUm i orinduéla actual
In vig6re pentru unt.
Cele dou6-spre-lece In total (nede,scifrabilf ale térii neistre Domnesci,
provenind din acéstä orinduélä, sé lipsésed asemenea si ele pentru totdeauna In

locul celor ce i se vor luà, plizindu-se neclintità cuprinderea hriseivelor si a eärtilor

ce va avé fies-care, i dregétorii isprävnicaturilor sé.-$ urmeze datoriel i credintel,
ea sé nu se mai ieà dintre birnicii satelor a se da unora i altora soutelnici dupä
dirti i hrisóve, cu numire eh sunt 6meni far% pricinh, sad sé-I numéseä cä sunt
sträinl; iar carii se vor dovedl cu vre-o urmare inapotriVä, ispravnicii sä-si ieh eh-
Outa rbspliItire i cei ce vor acéstO häräzire, de vor cerch vre-un chip pägubitor
eätra Domnésca Visterie, ca nisce necunosekori daruluI stfipbniril, pér4ä péri;
vileghiul acesta, spre pildä i altora.
Asemenea sé se cerceteze i Vote sineturile némuri, posteInicei,
mazill, breslasI, "curripanistl cbti vor fi fäcutI de la . . . . l pénä acum, si de vor fi dupä
orinduéld i caidul Visteriei, adecd din feciorl i némuri de privileghiati, sé férabe
buni fies-care la orinduéla intru care se va gäsi, lar cbti se vor dovedi cé ail fost
birnicI ai satelor i prin inselAciunI i mijI6ce de catahrisis s'ad fäcut intre privi-
leghiati, sé li se ieà sineturile si sé se deé. ' pe la sate cu adaos de lude, a fi in rindul
dajnicilor, dupä cum ad fost si mal inainte; asemenea si pentru 6ei ce se ocrotese Cu'
cArtl de apérare, sé li se lacé cercetare si numal eel trecuti in virsta bOtrinetelor
si cei bolnaff $i sacafsiti, cum si cel ce vor fi ca5luti In grele datoril si mare sdrácie,
la aceia se cade sé se päzéseä acéstä aperare, lar de la cei-laltl tot' sé se icé cärtile
de la mfinile lor si sé se deà pe la sate In cisla dajnicilor.
Breslele slujitoresci ce sunt pe dará pe la judete, adecä seimeni, vinätori, le-
fegil, talposil, aprogil, copiii din casé i altil, bez slujitorli polcovnicilor i ai cApita-
nilor de pe la judete i aI ispravnicaturilor i al pläsilor, de obkqe ;i färä osebire sé
se deà pe la sate, inchrandu-se cu lude dupä starea i puterea lor, i in loeul ace-
lora sé se deà altil pe la t6te stégurile din politia Bucurescilor.
Satele cele ridicate sé lipséscä cu totul din ocrotirea unula i altuia, fiind-cA
ocrotindu-se ca chipul acesta ce s'a urm at péná acum $ se urmézä pe alocurea
ast4l, nu numai pricinuesc scäderea ludelor Visteriei, ne fiind ineärcate dupà starea
si puterea lor, plätindu-se réspunderile lor de cAträ stäpénil ce art i acelor stäpáni
se fac hatbruri de cätre dregátoriii judetelor, ci incä i de se intimplä vre-o orin-
dué1A de la Visterie, eu ocrotirea ce se face acelor sate apérAndu-se de acea
duélä, cade tóté sarchia pe cele-lalte sate si pe alocurea dinteacéstä pricinä, si nu'
mai cércé indestulä grentate locuitoril la veri-ce angarale vin dupi trebuinta; de'
aceea fiind bund-vointa MOriei Tale asuprá indreptdriI tuturor stOrilor, sé fie lumi-
natà porunca MOrieI Tale cOtre cine se cuvine, ca acelor sate fOrä de sfié15. sé If
se La catagrafie pe fath si dupé sunia timenilor i dupd starea ce 'vor avé sé se'
aseze cu ludele, ce se va cuveni, dânduse in zaptuf ispravnicaturilor ca i tóte cele-
lalte sate.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA nolvaxiLoR 101

viitor; iar untul necesar pentru trebuintele ora§ulul sä se cumpere de stépénire

eu preturile curente la térä.
e). Din cele cinci sferturI ce sunt a se percepo de la I Februare anul curent 1815,
phnä la finele luI Novembre: cinci diminiI, formând un total de 2.112.000 lei, sà so
erte locuitorilor birnici 1.112.000 lei i sá se ineassese numal un milion lel in acest
interval de Oece luni ale anului curent; lar fiind-ch din abrogarea orinduelilor de
mal sus resulté pentru stäpanire o pagubé de peste 200.000 mi' lel pe an, pe caro

In vremile trecute pe la unele sate s'a urmat un nesuferit catahrisis, scd-

(ièndu-se un sat °u o sumé de scutelnici i réméhid o bagatela de lude a respundo
dajdia la Visterie, care i acea bagatelii se rädich de cétre unul altul si réméneail
sate a poslusl d'avalma Mil a se set care este seutélnic si care este birnic, lucru
cu totul In potriva caiduluI Visteriel. De se vor mal aflà i ast641 acest fel do
sate, sé se cerceteze cu scumpétate i sé se aléga dinteinqiI seutelnici anume din
mijlocasI, dupä orinduéla ce este, qi birnicl iardsi de o parte, carI sä se a§eze duph
starea si puterea lor, si pe ceI ce vor alege scutelnicl, de nu il vor lash satele atara
din cislele lor, sé nu rémhe scutelnicI, ci sé se incarce satele i cu dinOI cu ludele
pecetluiturilor ce vor fi purtat, fiind-ca celul ce va fi avut acestl scutelniel inteacel
sat va sé i se deh altil in loe din alte sate, iarAsI cu scédémint de lude, dupil suma
pecetluiturilor ce va avé ; sé fie sciutä i in catastihul Visteriei, dar si Visteria
sé fie volnieä a da scutelniciI ce vor lipsl fie§-ctiruia din suma ce are a timé (lupa
catastih.
Sé nu fie sil4te mai jos de 5 lude, saú fiind-cä satele acum se allá in préstà
stare, pe unde nu va fi prin putintä a se lega silistea de 5 lude, sé nu fie mai jos
de patru lude sail cel putin treI lude; asemenea sé fie si mare luare aminte, ea la
fi-care judet suma scutelnicilor si a poslusnicilor sé nu fie mal sus decht suma
birnicilor, precum véolurdm pe la unele judete a se urmézd acum, de va fi acésta
insá cu indeletnicire la te:de judetele.
De se va gäsl cu cale si se va priml de caträ Inältimea Ta, sé lipsésch. cele In
parte orindueli ce se fac pe la judete, adeca de grhil, de fin, de orz si de lemne,
si cel ce va avé trebuintà de acelea sé le cumpere cu banI, i sa-s1 implinéscé tre-
buinta, cá cu chipul acestor orindueli mare zmécinare se face locuitorilor, pégubin-
du-se i népdstuindu-se de télte pärtile.
Acestea U:11e puindu-le in lucrare, cu pe deplinä hotärire, §i la intocmirea apzà-
mintuluI orinduindu-se asezémintarI boerI vrednici, cinstii, cu frica lui Dumnegeil
Cu sciinta de acéstá meserie, carI sé fie cu dorire si de &Ara' Domnésea Visterie
si atril stärile locuitorilor, nädäjduind el' nu numal suma birnicilor va ajunge la
numbrul de 25,000 lude, ce s'ah lis mal sus, si réspunderea däjdiilor duph' inchi-
puirea ce s'a arétat nu va fi vre-o sarcini simtitére, päzindu-se drépta cumpenire,
ei ¡acá si In tot cuprinsul teril MérieI Tale se va tiné nizamul oblAduirii cu in-
tregime, si nimenea intru nimio nu va eerch ces mal putind nApä stuire sali nedrep-
tate ; asemenea este a néstra plecati pérere, bar hotärirea deshvirsith r5mine a se
lace de Mdria Ta. Maiii 10. 1814.
Filipescu vel Vistier, Radu Golescu vel Ban, Grigorie Brincoveanu biv vel Ban,
Isaac Ralet vel Vornic, Grigorie Ghica, Barbu Vécérescu vol Vornic, Iordache
vel Vornic, Grigorie Filipescu, Grigorie Baleanu vel Logorét, Fotache *tirbeitt
vel Logofét, Constantin Cretulescu, Alexandru Nenciulescu vel Vornic.

www.dacoromanica.ro
102 V. A. URECHIA

din propria vointá si initiativd o luilm asupra-ne pentru tot-deauna, spre usurarea
linistea locuitorilor i scäparea lor de exactiunile ce li se fac meren din causa
sus diselor doué orinduelI; lar din ertarea acelor 1.112.000 lel pe anul curent se
causéza o paguba prea mare i ferte simtit6re Visteriel n6stre Dornnesci, mai ales
fatd ca spesele enorme ordinare i extraordinare ale Stapinirfl, spre a aduce o me-
diocrd aranjare si a lucruluI, socotim sé se viuda cele trei huzmeturi: dijmdritul,
vindriciul i oeritul, dupd orinduéla facutil anul trecut, nu numal pentru anul trecut
dar si pentru cel urmiltor; ast-fel té prin acésta, afarä de paguba anualä de 200.000
lei ce se va aduce Stlipaniril din causa desfiintdrii eelor doué orindueli a untului
si a carelor de la ocne si din ertarea acelor 1.112.000 lel birnicilor pe anul curent,
paguba se atenuézä pana la patru sute doué-spre-dece mil le!, i totalul perderil
Stdpiniril consista' la 612.000. Intr'un cuvint, prin modul acesta Visteria sufere o
pagubi simtitóre, nu e vorba, fatd cu starea actuará a lucrurilor i enormitätif spe-
selor, suportabild irisa de alt-fel i mediocra, iar locuitoril birnicl obtin un Polos
f6rte simtitor beneficiind de ceI 1.112.000 lei In intervalul de 4ece luid ale anuluI
curent; iar cele luate prin adhogirea huzmeturilor spre atenuare intru cit-và a pa-
gubeI Visteriei n6stre Domnesci, se iean de la locuitori de felurite clase, adech de
la acel avénd, san vii, san stuparil de albine, san vite si nu de la acei lipsiti si in
sardcie, precum se Intimpla adese olí la perceptia birului de la locuitoril birnicl.
Intrunindu-vd dar cu totil, prea Sfinii, i cercetand cu atentiune si Ingrijitä chib-
zuire cele incuviintate de no!, spre Imbunatätirea stäriI i mingaerea generala a lo-
cuitorilor, sé-mi facetI cunoscut prin adresd opiniunea dumné-v6strä asupra lor,
adaogAnd si cele ce yeti gas1 dumné-v6strä de cuviintä. 1815 Ianuare 1. (1)
Vel Logofdt.

Cu t6te aceste adaose si scAderi, propuse, orI realisate de Divan si

de Vodd, nu mal putin cifra veniturilor erà incárcatA, de Ore-ce bud-
getul se fAcuse pe basa a maI multor lude decât erati in realitate.
Divanul gAsesce cd totusI cheltuelile putin se maI pot sacié, si la
12 Februarie 1815, in loe de a reduce cheltuelile t6riI In proportiune
cu venitul, Divanul afta cu cale, sí se adaoge ddjdiile color 18 mil de
lude, carI vor pldt1 birul lor nu In 5, ci In 6 sferturI, fdrd rAsurd (d.to
27 talerl banI 60 pe sfert), in carI sferturI intrd i haraciul Imp6rratesc.
Dupd socotéla VisterieT, ac6st/ dajdie, incepánd cu Aprilie 1815, va da
2.970.000 talerl. Se va mal addogl la acéstd sum/ taleri 276.000, dájdiile
breslelor, cu rAsurà cu tot, si talerl 76.000 dAjdiile strdinilor. Peste tot
venitul VisterieI In 1815 se urcA decI la 3.446.000, iar spesele se reduc
la 3.103.960, in care sum4 intrd si finul si orzul grajduluI Domnesc
si al pitAriel, cari socotindu-se t6te In hará, se sper/ in 1816 un oxee-
dent de 142.040 talerl, la care se va ad/ogh 95.425, ce, dup./ contract,
intreprinderea postelor are sA pldtésel pe orzul i finu.1 ce i se aduce.
Acest excedent urinézti a fi Intrebuintat pentru poste, pentru grajdu-
(1) Tradus din grecesce. Se vede cd originalul a fost seria de chiar Domnitorul.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 103

rile, pitäria §i isprAvnicia de Curte DomnéscA. Se mal' adaogà la birul

ludelor dou6 sferturi de cate talen l 17, bani 60 fiecare, dare pentru
pote §i altY tal. 78 de fie-care ludo in 6 dimina (adecd la fie care dour)
lunI), ded chte 13 talen l la fie-care 2 lurif, incepênd de la Februarie
1815, carl sà servéscA pentru plata lefilor slujba§ilor tArit Ace§ff barif
ai lefilor, Divanul cere sA se concentreze iinteo cassA specialA, cjisA
Cassa lefilor, precum erà organisatd de C. Ipsilante. AcéstA CassA va fi
administratA de un boer pAmintean simandicos, cu léfA, avtnd un same§
pentru impArtirea §i primirea banilor lefil. Ispravnicil vor primi or-
dine sd percépA separat banil lefilor §i sA-I trAmità direct la CassA. Le-
filo functionarilor sd se plAtéscA la fie-caro 2 lunT, §i boerul nazir al
CasseI sA deA socotell inaintea velitilor boerl din 6 in 6 lunl.
Cu Vota acéstA chibzuire a boerilor, datoria tèrff se constata' a fi,
la finele lui Ianuarie 1815, in sumd de 1.320.304 talen, plus deficitele de
la diferinta dintre 25.000 ludI, cAnd in realitate aú fost numaT 18.000.
Pentru acéstA datorie a t'éril, Divanul dispune, ca §i pe anul acesta sä
se arendeze tot cu adaos, ca in trecutul an, dijmdritul, oeritul,
riciul, §i adaosul sA' fie pentru datoria publicA, iar huzmetul, ca din
pentru CAmara DomnéscA. DeacA nu, se va acoperl in acest adaos
suma datorid, boeril se angajézd a chibzul din noil.
Prin urmare, de fie-care lude se va percepe in 1815 nu mal putin do
talen l 278. Ca mAngaere pentru nenorocitii birnicT, li se promite, cA nu
vor fi obligatI la alte orinduell §i havalele §i cA se va face dréptà cum-
paire tuturor satelor, ca nu unele sA fie ocrotite, §i CA vor lipsì ca-
tahrisisul ispravnicilor i jafurile zapciilor, polcovnicilor §i cdpita-
nilor. (1)

(1) LB Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Wahiscoie.

Cu tete eà prea sfintia sa parintele Mitropolitul i iubitorii de dumneleti sfintia
lor episcopil i ti5t6 obstea dumné-lor velitilor boerl ne fac arkare printeacéstä
anafork cá ajungênd suma ludelor tèriI numai num'érul de 18.000 iar nu de 25.000,
precum socotise la trecuta luna lul Maiit let 1814, niel cA este prin putintä sä se
implinésed cheltuelile Visteriei Domniel-Mele i gäsese eu cale a se Implini din Ora
numaI pentru trebuinta Visteriel si a menzilurilor OH' Po taleri 200 de lude toc-
mal pe an, fiírà rasurä, Impärtindu-se acestl banl In 5 eIferturi i un haraciii si doué
orindueli de minzilhanele, fies-care cIfert i haracift Po talen l 27 banl 60 de lude,
cum si fies-care orinduéla de menzilhanele po taleri 17 bani 60 asemenea de lude,
iar pentru neajungerea banilor sá.' se mai adaoge pe lingd acestia altI talen l 78 de
lude pe an, Impartindu-se i acestia de la qPntaiil a urmAtoruluI Februare In 6 di-
minil po talerl 13 noI de lude la fies-care diminie si acestI banI fäcêndu-se taxil prin
dumné-lor ispravnieil judetului, s'a' se deà negresit in lefile slujbasilor téril prin
orinduit inteadins boer Nazir al Cassel lefilor, ce se va Intocml deosebit, dar

www.dacoromanica.ro
104 T. A. URECHIX

Domnitorul aprobd aqedarea acésta Cu resolutiunea uringt6re:

El; loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Pré Sfintia Ta Parinte Mitropolite, iubitorilor de Dumneleti Sfintia Velstra Epi-
scopilor si toti dumné-v6strä velitilor boeri, halea i mazilI, precum apururea de
cand am sosit Domnia-Mea aici la Domnescul Nostru scaun, am facut i multen' por-

Domnia-Mea socotind acésta schimonosire de obste la téte dàjdiile, licenn, ca facén-

du-se acum, va pricinul locuitorilor mai virtos turburare decat folos, pentru ca
unindu-se téte dajdfile de peste an (lusa numai cele ce sunt intocmite pentru chel-
tuelile Visteriei) i analoghisindu-se pe 5 ciferturi i un Iterada, una peste alta po
taleri 27 banl 60 de lude, vine pe fies-care doué luni mal mult de lude talerl 1 bani
12 decat ceea-ce s'a hotarit la aseldmint, adecil Po taleri 221 si rasura po paralo
8 la leil, care acest prisos si de se imbraca in cate 5 sferturile cu anologhie din a-
daosul ce se urméza la séma haraciului, de lude po taleri 29 si parale 8 la lea ra-
sura, dar negresit vine mal cu usurare locuitorilor sa platésca de lude la fies-care
doué luni Po taleri 22 si rasura cea inctomitä si tocmai la suma haraciului Po talerl
29 i rasura, pentru ea' acesta suma se urméza tocmal la luna lui Decembre çi Ia-
nuarie, alud locuitoril se afld dupä savirsirea a tot lucruluI de peste an si îçi pot
face negoturi çi alisveris cu cel mal bun pret, aflandu-se fies-care imprejmuit cu Oto
cele trebuinciése, atat pentru hrana case! sale, cat si pentru nutretul vitelor ce are,
si mal virtos ca sciind fies-care o suma mai cu osebire la luni hotärlte, cu Inlesnire
sa cdpuesce din vreme sal! Implinéseä datoria, fára de a simtl vre-o greutate salí
strimtorare. De aceea si hotärim Domnia-Mea: cát pentru sferturile i haraciul
se urmeze implinirea banilor In 1,6ta Ora, intoctnal si nestramutat, precum s'a ho-
tárit si s'a publicarisit locuitorilor la aseTámint, prin cartile Domniel-Mele, adeca
la fies-care sfert Po taleri 22 de lude i la séma haraciului po taleri 29 si la toti
acets1,1 bani rasura Po parale 8 la leä, care rasuré sä se socotéseä pe séma socote-
Mor Visteriei Domniei-Mele, iar nu in socotéla lefilor tal!, precum s'a fost hotarit
atuncl atad se nadajdura suma ludelor terii ea* vor ajunge la 25.000, asemenea ur-
mandu-se si la dajdiile breslelor i a strainilor si cand se vor adtioga ludele peste
suma ce acum sunt, atunel se va face de Domnia-Mea chibzuire pentru a se scadé
locuitorii dajnici din banii ce s'a hotärlt a réspunde pe fies-care sfert i haracift
iar pentru banil mizilhanelelor, fiind-ca dupa suma ludelor ce s'ea alcatuit acum nu
se ajung acei cate taleri 12 si rasurile ce s'att fost hotärit la fies-care orinduéld
de 6 luni, hotarim, sá se implinésca de la lude po talerI 13 bani 90 i rasura ce
s'a arétat Po parale 8 la lea', care va sa die& din ceea-ce ni se arati acutn,
putin de lude cu talen l 2 peste an si totI acesti banl s'a' se da In primirea epista-
Olor, precum s'a hottirit çi cu ttíte ca cu acestia, dupd suma ludelor nu se vor puté
cxoflisl epistatil minzilurilor pana la un han, dar putin casar ce le vor maI remallé
se va plan din baniI Visteriel, ea ad nu cerco locuitoril adaos simtitor, niel vre-o
schimbare de chipul däjdiilor, ce li s'a arétat; pentru care si poruncim Domnia-Mea
asa sä se urmeze negresit, iar pentru taleri 78 ce se gasesc cu cale sa se adaoge
la lude peste an in 6 diminil, incepéndu-se de la urmätorul Februarie, Po taleri 13
noi de lude, cari bani stringéndu-se in osebitil Cama sé se dea in plata lefilor sluj-
basilor cu Oto ca este indestulá suma peste ceea-ce s'a hotarit a se da, dar
cunosand çi Domnia-Mea fiinta neputintel, din pricina neajungeril ludelor la ceea-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 105

niti nu nurnaI ascultare de a dà la acest fel de euviinciése si obstieI folositére ru-

gäciuni, ci inca si in fapth de a aretà nernArginita dorire ce avem, ca sä vedem
fär'de contenire petrecerea tuturor supusilor nostri, intru cea me/ bunä, fericitil

ce s'a fost nadajduiL, primim chibzuirea acésta, ce ni se arath printeacéstA anafork

si poruncim, dumi-tale cinstite i credincios boer al Domniel-Mele vel Vistiere, sé se
scaçlä acésta diminie arétandu-se si loeuitorilor prin càrÇí slobode ale DomnieI-
Mele chibzuirea ce prin sfat de obste s'a fäcut si sé fad i hrisov al Domniei-Mele
pentru osebirea lefilor teriI din Visteria Domniel-Mele, ea sé se orinduéschl osebitä
CassA si sé orinduirn Domnia-Mea i osebit boer otarmuitor Nazir al ei, cAruia i
se vor da si catastise pecetluite de cétrd Domnia-Mea, pe fies-eare diminie, ea sé scie
in ce chip sé urmeze cu darea lefilor. Asijderea poruncirn dumi-tale, sé publicuesci,
pe unde vel socon si va fi trebuintä, implinirea sorocului eontractulul durnné-lor
epistatilor menzilurilor la viitorul August, ca sé se géséscA musterils de va fi prin pu-
tinté sé se imbrace i cu final i orzul postelor, banii ce prisosesc din
cheltuelile Visteriel, si sé lipséseá natura, precum ni se arata ma/ jos inteacéstii
anafork spre a lipsi mij/ocul de näpil stuire ce incape la primirea acelor iraturI,
eätrd acata poruncim ea sé lipsésed eu totul si felurimea orinduelilor in natura'
cu armare intoemel dupa cum mal jos se aratä.-1815 Februarie 20.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofet.
Prea Indliate D6mne,
Dupd luminatil porunca Märiei Tale, ce prin pitee ni s'a dat, adun'Andu-ne ca
totil la sf. Mitropolie, am vé lut lipsa ce are Visteria, ne puténd sé Intimpine tre-
buinciésele de peste an cheltueli, din pricinä céci la intocmirea dajdiilor 0111, ce s'a
fost facut prin obstésea nifistrA anaforh de la Majá din anal trecut si la August, ciad
s'a& aseçlat dajdiile. se socotise cé la aseldmint se va sul suma ludelor dajnicl péné la
25.000, lar acum isprévindu-se aseçlémintul, de abra a *rus suma ludelor la 18.000,
pentru care fiind-cd cheltuelile téril de peste en ce s'a& fost imbrAcat de 25.000 lude
sint neaperate si mijloc de imputinare nu este, en sfat de obste am Osa cu cale,
sé se adaoge däjdiile dupd suma de 18.000 lude ce s'al putut intoeml acum la ase-
zämint, adecä sé deh de lude pe an po talen l 200 drepti fär'de rasuré in 6 sforturi,
la sfert de lude Po talen./ 27 banl 60, in carl sferturi intrà i haraciul Imperätese
si se fac pe an la lude talen/ 165, incepéndu-se aceste dajdil de la viitorul Aprilie
intaiti si la lude 18.000 fac pe an 2.970.000, längä earI adalogind i talen l 276.000, irisa
180.000 ce sunt däjdiile breslelor cu rAsuré cu tot, si ail a-1 rèspunde si de acum
inainte ffir'de a se pomenì nume de rdsura, fiind obicInuite breslele a da aceste
déjdii i talen i 96.000 dAjdiile strainilor asemenea, fac talen/. 3.246.000, din care scropnd
talen/ 3.103.960 cheltuelile Visterid de peste an, in care sumé intrli i final i orzul
grajdulul gpd i al pitérieI, socotindu-se téte in /mil, rémén prisos talen/ 142.040 si
Cu talen 1 95.426 ce sunt legati prin contract epistatil postelor ca sé plätéseg orzul
si finul ce se aduce la poste, insa carul de fin po talen i 5 si chile de orz Po talen/.
6, fac talen i 237.465; ca acesti ban/ sé ingrijéscti Visteria a face contrast orl ca in-
susI epistatil postelor, salí cu altiI, in vreme euviinciésti, sé le deh si barril din vreme
spre a cumper& final i orzul cel trebuincios, cum i comisia i pitäria, i ispriv-
nicia de Curte, tóte naturile ce sunt trebuincióse pentru Curtea Domnésch sé le cum-

www.dacoromanica.ro
106 V. A. IIRECHIÀ

imbelsugata stare; asemenea kti rugäciunea ce ni se face printeacéstä obstésed ana-

fora, gäsind-o a fi in adevär in tot chipul pricinuit6re de invederati fericire, läuddm
acéstä rivnä i imbrätisare a ingrijiril de acest obstesc folos ce ni se arattl mai
jos, pentru care qd, primind rugäciunea-ce ni se face, poruncim, ca adunándu-vä cu

pere cu rizapazar din banil ce li se vor da de la Visterie, lar din Ora sä nu se 'eh
nimic cu orinduälä in naturä, niel pentru aceste trebuinte, niel pentru alte obraze,
veri-cine va fi orinduéld sä nu se facä nimului, mäcar deck de putinä naturä
sail alto angaril, sä mai deä. Ora, i pentru cal i alte cheltueli ale postelor de lude
pe an po taler" 35 in dotfé sferturi, unul primä-vara vi altul tämna, la fies-care sfert
de lude po talen l 17 bani 60, insä sfertul din primä-vara de estimp a postelor sä se
incépä de la 15 ale viitorului Martie spre a nu veni cu greil locuitorilor, dar sa se
socotésca de la Februarie 1; lar pentru Vita suma lefilor celor ce slujesc térif, sa se
ieà deoselitl bani din térä, de lude po talen i 78, din earl sä nu ieä Visteria niel un
ban cu nume de avaet i sä se réspundä acesti bani ai lefilor in sése diminii, in
fies-care diminie` de lude po talen l 13, care rèspundere sä se incépä de la 4Pntiliii a
acestil lunI Februarie, i fiind-cii de multe orl numai se zäticnià plata Ion, din vre-
mea lor, din vremea cea holkitä, ci incä se intimplà de rémânek vi pägubasi unil
de eke dou'd triminii intregI, din care nu putinA mähnire li se pricinuià, pägu-
bindu-se din dréptä simbria lor, alte ori lufind Visteria bani dintr'al lefilor Cu
numire de imprumut i neimparlejindu-se a-I räspunde in vremea ce se plätià
lefile, ce se pricinuià aceeasi mähnire i pagubä. De aceea, cu totil de obste ne
rugänl Mdriei Tale, sä se intocinéscä o deosebitä Cassä pentru lefl, unde sä se rin-
duéscä de cäträ Maria Ta unul din dumné-lor boeril pfiminteni simandichi
efnastatichi cu Mfg, dupd cum se va gäsi de Meg Märia Ta cu cale, a fi Nazir Cassel,
avénd si un sames pentru primirea i impärtirea banilor lefii, indatorindu-se is-
pravnicii de la tke judetele, prin luminate poruncile Märiel Tale, ca banii lefilor
stringi deosebitl i sä nu-I amestece in banil Visteriei, niel sä-1 laso in rémä-
situri ci pe ttitä diminia sä-i istovéscä trimitä drept la Cassä, uncle sä deä
Visteria extract, ca sä scie Cassa cad!' este suma ludelor la fies-care diminie, bine-
voind Mdria Ta a se face pentru acéstii Cassä a lefilor si luminat hrisovul Mdriei
Tale, dupä hrisovul Märiei Sale Constantin Vodä Ipsilant, cu hotilrire, ea de scum
inainte sä nu se mal amestece intru nimio Visteria la banil lefilor, ci de la is-
prävnicatuni sä se trdmità drept la Cassil, de unde pe fies-care douè lunl sä se plä-
téseä lefile cele orinduite de cäträ Märia Ta, avänd datorie boerul Nazir al Cassel* la
fies-care sése lunI a-vi da socotéla la obstea dumné-lor velitilor boerl; iar pentru ta-
leri 1 320.301 haul 96 ce se véd cd lipsesc spre plata datoriilor téril i a cheltuelilor
Visteriei pinä la sfirsitul lul Ianuarie let 1815, i pentru taleri 60.612 din talen t 180.642
lipsa a lude 6.842 pe sfertul lui Februarie i Martie, bez talen l 120.000 ai lefilor ce se
implinesc pe acest sfert, in usurarea acestor datoril, gäsim eu cale, ca si inteacest
urmätor an sä se vinçlä huzmetele Cämärii, tot en adaosul ce s'ail vindut In trecu-
tul an, adecä dijmäritul po parale 10 i oeritul Po parale 10 oi vinäriciul Po parale
5, din care sä-si ieä Cámara numai banil drepti ce ad fost obicInuiti dirt vechime de
Ink adecl de la dijmärit Po bani 13 i de la oerit Po banl 10 si de la vindricid Po
banI 6, lar prisosul Ed se deä in plata numitelor datoril i apoi pe anul viitor sä.
rémie slujbele acestea a se urn:Lk tot cu plata cea oblelnuità din vechime, fár' de
vre-un adaos, si pentru cusurul lefilor ce va rämäné neplàtit, dupä. ce se va da

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 107

totii la un loe, impreunä i Cu toti dumné-lor boeril cap vor fi cinstiri Cu cinul
clucerid cei mar); sá facell tate cuviinciasele chibzuirl asupra acestui folositor ni-
zam i sa arkati Domniei-Mele prin obstéscii anafork pentru care orinduim i zap-
cuí' pe Ceausul de apro41.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofet.
(Anaforaua scrisä grecesce).
Cod. LXXVIII, pag. 401.

Ca o consecinta a acestel nouts" a§ednï a birurilor, Marele Vistier

adreséza Domnitoruldi urmatórea anaforà :
Prea indltate .06mne,
Fiind-ca pe la unele judete samesii ce ast4i se allá, dupä sciinta 4 pliroforia ce
am, nu sunt destoinici a sävirsi tréba meseriei ce li s'a incredintat, iritocmal dupä
cuprinderea luminatelor eartl ale MärieI-Tale, spre paza bunei orinduell a coros-
pondentel i socotelilor judetelor, am gäsit ca cale sä se «Masca altii in locul

adaosul mai sus numitelor slujbe, vom chibzul de unde sa se deä. Aceste intociniri
se socotira de cäträ noi si se hottirira ca se cuvin a se urma, cari de se vor gási
si de catra M'Aria Ta ea cale, se vor intarl si se va da poruncä a se pune in lucrare
si a se urma pana când, prin cea vrednicá de lauda si dorire de Ora ce aI Märia
Ta, se va mai adhoga suma ludelor peste 18.000 ce sunt acum, iar atuncI sä se scao;1á
ceea-ce se va cuvenl, dupä analoghie, din talen l 278 ce licem sà deit peste tot ludele
pe an; Mata numal ferbinte ne rugdm Mariei Tale, ca naturile i orinduelile i ha-
valelele sa lipsésca cu totul a nu se cere niel de cum de la Ora (afarä numai din
havalelele ce se cer cu porunel impératesci) ; asijderea ne rugam a se da de
caträ Maria Ta strasnice porunci, spre a se face o drépth cumpänire tuturor satelor
fies-cäruia judet, ca nu unele sa fie ocrotite i altele näpilstuite, ci tate de o potrivä,
dupä suma birniciIor ce Mi säll parte sarcina dajdiilor i unul la altul privind, sä
culielsca in faptä, ca se pizesce dreptatea far'de osebire, sá lipséscä i catahrisis ale
ispravnieilor i jafurile zapciilor i a polcovnicilor ai a capitanilor ce aft suit avae-
turile la preturl marl, pe carI le implinesc de la iérinanil locuitorl tu feluri de if-
tirale i pricini nedrepte, cum si al slujbasilor huznieturilor, cael närävit rétt
a asupri si a ineärcà pe ticalosil locuitori, pe carl noi ca nisce pämintenl Ii dorim
Maria Ta, ea Domn drept i milostiv, se cuvine a-i ocrotì de tate hiäpirile, caci
de se si adaogä suma de bani a dajdiilor, dupa cum arétam mal sus, dar lipsind
naturile i orinduelile de havalele i catahrisis i jafurile slujbasilor dupä afard, cari
pricinuesc mare stingere i säracie locuitorilor, socotim eä nu vor simti gata greu-
tate si vom remallé i noi ca totil pururea rugatori caträ milostivul Dumneleil
pentru buna stare si intárirea Mariel Tale in prea luminat scaun, pana la adáncI
batrinete.-1815 Februarie 12.
Al Ungrovlahiel Nectarie, Iosif Argm Costandie Miza*, Constantin Filipescu Vis-
tier, Grigorie Brâncoveanu, Constantin Cretulescu Vel Ban, Barbu Vacarescu Vel
Vornic, Constantin Bäläceanu Vel Vornic, Milialache Manu Vel Vornic, Grigore Bä-
leanu Vel Vornic, Tudorache Vacarescu Ve! Vornic, Gheorgache Filipescu Vel Lo-
gofét, Scarlat Griidisteanu Ve] Logofét, Fotache Stirbeiti Ve! Logofét.

www.dacoromanica.ro
108 V. A. URECHT4

acelora, Cu praxis, Cu sciintä de acéstä trébd si cinstitI, in Cari sä se p6tä räzinià

Visteria si sä fie Incredintatfi, cä nu se f,ace vre-un sfeterismos, salí incdrciltura la
vre-o socotélä; pentru care me rog Märiel-Tale sä ne deä luminatä Intärire la acestä
plecatd a mea anafork spre a fi orinduitI cd ce se vor alege, ca sä nu steä bata-
lisite hârtiile judetelor, iar hotärirea cea destIvirsitä se va da de caträ. Inältimea Ta.
1815 Iulie 19.
Ve] Vistier.

Domnitorul aprobd raportul prin urmilt6rele cuvinte :

Dumne-ta Vel Vistiere, dupa aretarea ce ne facl printeacéstä anaforà, däm Domnia-
Mea voie de a se orindul alti samed in locul acelor nedestoinici, alegendu-I irisa
ea. sä fie cinstiti, vrednicl I cu destoinicie la trebile judetuld si la sävirsirea po-
runcilor Domnescil Nóstre Visten!. 1815 Iulie 24.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofet.
Cod. LXXXIV, pag. 413.

Dupä propunerea Divanula mal sus adusii, s'a reorganisat sepa-

rat Cassa lefilor si, In 15 Februarie 1815, fostul Mare Ban Gr. Brân-
coveanu este numit de Caragea Capziman sad Nazir al acestel Casse
i se da un same i doI logofetl. scriitort (1)
(1) Pi:tac cdtrd Banul Brdncoveanu ce-1 ofinduesce Capziman al Cassei lefilor.
Cinstit 1 credincios boerule al Domniei-Mele, dumné-ta Vel Bane Grigorie Brän-
covene, dupä chibzuirea ce prin sfat de obste s'a fäcut, ea s'a' se deosebéseä darea le-
filor slujbasilor teriI si a altor obraze, dupá cuviintä, din Visteria Domad-Mole, si
orinduindu-se boer mare inteadins ocarmuitor aceda Casse, sä Implinesed baniI din
Ora cu osebitä numire a lefilor, trämitendu-se prin dregetorif judetelor In primirea
acelui orInduit boer, carele sä aibä a ImpArtl lefasilor dupä catastisele ce i se va
da de la Visterie, Incredintate Cu pecetea Domniel-Mele, fiind trebuintä a se face
alegerea de un boer iscusit, cu sciintä de trebile téril si de stärile lefasilor, i cu
blândete i cu frica lui Dumneleú, ca sä-d afle fies-care Indestulare de dreptul sea,
am fäcut Domnia-Mea acestii alegere asupra dumi-tale, cunoscendu-te de Vote acestea
me sus aretate si Inca Insotit cu multe alte asemenea bunätäll ; decl te orinduim
printr'acest al Nostru pitac otarmuitor al Cassei lefilor de la 1i 'ntähl a urmäto-
rulia Februarie, pe care primindu-1 dimpreunä si cu catastisele lefilor pe aceste doue
lunl, Februarie i Martie, pecetluite de Domnia-Mea, veI cet1 i hrisovul ce am Intoe-
mit pentru Cassa lefilor i intocmal vel fi urmdtor Ultra tóte, päzind buna orin-
duela' ce se envine la acest memuriet, dupg care vei face alegere de sanies si de
doI logofeff scriitorl si aretându-I, fi vom aselä Domnia-Mea la Cassa lefilor, cu
osebite cärtI ale Domniel-Mele. Tolco pisah gpd.-1815 Februarie 15.
Cod. LXXIV, fila 118.
Carie de samess la Cassa lefilor.
Zenai Vlahiscoie. Prin hrisovul Domniei-Mele deosebindu-se de la Visterie darea
efilor calor ce se allá slujind Ora, si a altor obraze, dupli cuviintä s'a fäcut Cassä
osebitä asupra cärora leU insfircinându-se de eätri Domnia-Mea ocärmuitor dumné-lui

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 109

In Martie 1815, dupa intervenirea nazirulul Cassel* rasurilor, se ga-

sesce mijlocul de a se mal anogl 8 parale ca rasura pesto eel' 13
talen de lude pe diminie pentru plata lefilor. Noua dispositiune ave&
aparenta de a fi o scadere in fav6rea ludelor, pe cand In realitate
era o mica sporire, justificata pe necesitatea Cassel lefilor, care ame-
ninta sa aiba deficit (1).
cinstit si credinciosul boerul Domniel-Mele Grigorie BrAncoveanul biv Vel Ban si
fiicénd trebuintA a se orindul si un sames pentru primirea banilor de pe la judete
darea lefilor, i pentru intimplAtérea corespondentie ce va avé boerul otarmuitor,
duptt alegerea dumné-luI am orinduit Domnia-Mea la acéstd trébA, pe credinciosul
Domniel-Mele Constantin Biv Vel Medelnicer, cu WA pe lunA cAte talen l 250, precum
se cuprinde In hrisov, si in chtä vreme se va Old cu slujbA plAcutä i far' de vred-
nicA invinovAtire, sit nu se lipséscA dinteacéstA trébä; cAruia pentru ajutoruI Cassel
sale I-am orinduit Dornnia-Mea a VIA si lude 10 scutelnicI cu pecetluirile DomnieI-
Mele, precum aú i calemurile Visteriel, cu se:Wmint Insé numai de ate lude jumé-
tate, pe carI sé-I aibA intru a sa poslusanie In c'AtA vreme se va aflA slujind la
Cassa lefilor ; decl, sé !fie i numitul indatorat ca sé se afle nelipsit de ItInga
dumné-lui boerul otcarmuitor i sé se pérte cu URA supunerea i credinta, la dite de
dumné-luI i se va poruncl, tiind si catastise curate de primire, de dat, iar Mind la
datoria sa se va arétà impotrivA urmAtor i cu viné destoinicii de a fi lipsit, atuncl
fiiandu-se prin anaforaua dumné-luI vina sa cunoscutA Domniel-Mele, sé se lipséscil
din trébti. Tolco pisah gpd. 1815 Martie 6.
Cod. LXXV, fila 118.
Carie de logofél orinduit la Cassa lefilor.
Zentli Vlahiscoie. Davat gospodvami luI Dumitrache sin pitarul Dragomir, pe earele
duph a/egerea dumné-lul cinstitului si credinciosului boeruluI Domnier-Mele Gri-
gorie BrAncoveanul biv Vel Ban otcArmuitorul Cassel lefilor, 1-am orinduit Domnia-
Mea logofét la Cassa lefilor, cu talen l pe lunti eke 100, dupé cuprinderea hrisovului,
si In cAtii vreme se va elk cu slujb*A pläcutä, sé fie nestrAmutat de la acéstA trail
si far' de vrednicA invinovAtire sé nu se lipsésa. Sé scutésa si drepte bucateIe Jul
de dijmArit i vinàriciú i, in cAtil vreme se va al lk slujind, BA tie pentru ajutorul
easel sale si lude doI scutelnici cu scAlémint din dajnicil Visteriel, cu pecetluitu-
rile Domniei-Mele, apératI de rindul dajdiilor Visteriei i de alte podvedl, i porun-
cim Domnia-Mea tuturor de obste dregkorI, ce yell fi orInduitI cu verl-ce slujbe,
nimeni Intru nimic supèrare peste cartea Domniel-Mele sé. nu-I lacé. Tolco pisah
gpd. 1815 Martie 6.
Asemenea carte s'a fácut i 1111 Ionitä LAceanu, ce s'a orinduit logoret la Cassa
(Cod. LXXV, fila 118 v.)

(1) 11» loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zentle Vlahiscoie.

De vreme ce si pärintii arhierel dimpreunti cu dumné-lor boeriI printeacéstä ana-
fora ad gitsit cu cale chibzuirea dumné-Itil biv Ve! Banul Grigorie BrAncoveanu
Nazirul Cassel rAsurilor, ce se aratfi in dos, fAcêndu-ne rugAciune a se pune i In

www.dacoromanica.ro
110 V. A. VIttCHII
IMIMO...
In Decembre 1815. Brâncoveanul nazirul Cassel' lefilor constatd, cd
acéstd Cassd la sf1r§itu1 viitoruluI Ianuarie 1816 va av6 un deficit de
213.000 talen. Divanul propune acoperirea acestul deficit din arendarea
vindriciuluI pe anul 1816, cu un adaos de 9 parale la vadrd, iar pând
cand sd se incasseze venitul acesta, Cassa sd facd un Imprumut, ca sa
se pad plAtl lefile slujbaOlor, pldtindu-se dobanda de PI, la pungd
çe /und. Divanul crede, cd se va putd Odd imprumutul cu sporul
de 'la vinäriciù, iar dacd va mal r6mAn6 vre-o bagateld, se va face
de Visterie chibzuire noud (1).
lucrare, primitä este Domniei-Mele L poruncim dumi-tale Ve! Vistiere, sa' se faca
domnescile niistre porunel catri ispravnicil judeOlor, cuprinçlét6re Intocmal precum
mil jos cu deslusire se arata.-1815 Martie 18.
(Pecetea gpd.) Vel Logof5t.
Cod. LXXXIV, pag. 172.

Prea Indlfate D6mne,

Dupd luminata porunca Marie' Tale de la acésta anaforà a dumné-lui biv Vel Banultei
Grigorie Brancoveanul Nazirul Cassel rasurilor, adunandu-ne la un loe am v4lut aré-
tares ce face dumné-lui, eh fiind Intocmite dajdiile Visteriei Domnescl cu rasura lor
se cuvine sà se intocinéscä asemenea i banfi lefilor, adeca dinteacel talerI 13 nol
ce s'ail orinduit a da téra de lude pe diminie pentru plata lefilor, sá se scalii talerf
2 §i sä rémfie a rèspunde ate taleri 11 vechi cu räsura räsurilor spre a nu gas1
mijloc zapciii sä faca catahrisis la implinirea acestor taleri 13, a-I luà cu rasura §i
a se 114a:still säracii locuitori ; care acésta chibzuire a dumné-lul fiind cu blind
orinduéld, ne rugam s'a fie primita Infiltimil Tale, fäcêndu-se luminate porunci caträ
boeril ispravnicI, spre a urma cu implinirea acestor banl al' lefilor inteacestasi chip,
adecii sft ieä de lude po talerl 11 cu rasura lor Po parale opt la leú, ce face peste tot
talerl 13 parale 8, cu care acel adaos de parale 8 de lude sà se ajutoreze 6resi-ce
lipsa ce urmézii a cerch Cassa am= In vremea prima-veril, la sca4émilntul ce va fi
sii se filed negresit judetelor, iar hotdrirea rémane la Maria Ta. 1815 Martie 14
Al Ungrovlahiel Nectarie, Iosif Arges, Costandie Buzäil, Constantin Filipescu Vis-
tier, Barbu Vacarescu Vornic, Vel Vornic, Teodorache Vacarescu Vel Vornic,
Gheorghe Filipescu Ve! Logofét.
(1) lu5 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiseoie.
Dumné-ta Ve! Vistiere, primitä fiind Domniei Mele acésta anaforà , poruncim
se pue In lucrare cu urmare intocmai precum mal jos se cuprinde.-1815 Decembre
(Pecetea gpd).
Ve! Logofät.
Cod. LXXXII, fila 168.
Prea Inciltate D'ennne,
Dupi lurninata porunca Märiel Tale, ce prin pitac ni s'a dat, pentru madéua
lipsei lefilor, ce a arétat Inaltimil Tale dumné-/u1 biv Ve! Banul Grigorie Branco-
veanu Nazirul Cassel lefilor, ea' lipsesc Cassel pia la sfirsitul ViitoruluI Ianuarie ta-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RONIINILOR 111

Se vede cA BrAncoveanu nu-I multAmit cu resultatele ce da Cassa

lefilor, cAcI el In 1816 se demite de la postul de Nazir al Cassel §i e

lerl 213.000, cum ca nu pate fi suferita la parintésea ingrijire ce aI Inaltimea Ta

pentru locuitori cu a fi supératI catusI de putin la acata lipsä, ci sä gäsim mijlo-
cut impliniril din alta parte si s'a.' arkiim Atarla Tale prin anaforit, ne-am adunat
aidi la Domnésca Märiei Tale Curte si alt mijloc nu puturdm gàsì, decat sa se
vin0 vinäriciul anuluI viitor 4816, cu adaos de 22 de banI peste cel canonisitI din
vechime cincI bani de vadrä, adeca' din banI 31 ce ad fost estimp de vadrä s'a se
scaçlti banI 4, ca s'a curt6sca locuitorii usurinta, si la anul viitor sa se fincyi peste
tot pe bata 27 de vadrä, care fac parale 9 i parparul dupä obiceift i vinçlêndu-se
inteacestasI chip dupä asemänarea vIn4aril' acestul an, urmazd s'A prinä adaosul
taleri 225.831 bani 40, precum se aratä In socotélä mai jos :
talen i baria
335.833 40 s'ají Vindut estimp Po parale 10 si un ban.
43.333 40 ceI ce analoghisesc Po patru banl de vadea'.
292.500 ramane vinçlêndu-se Po bata 27, adecä 9 parale.
66.668 80 se scad cel ce se envine pe cinc! banI i t'aman pe séma Domniel
a milelor ce sunt hfiräzite prin hrisave DomneseI.,
225.831 40 t'aman aI adaosului.
213.000 se sead dintetteestia, cererea CasseI lefilor ce are la sfirsitul lul Ianuarie.
12.831 40 mal prisosesc.
Dar fiind-ca pana la numärkarea banilor yiitorului vinäriciä este indestula zä-
baya i Cassa lefilor nu pate sä alba acéstä adästare, fiind Indatoratá a face réspun-
derea lefilor la orinduita vreme, mal virtos ci futre lefasl sunt multI alelí sal.-
mani, cari numai la acésta léfá nadajduese, am socotit cd se envine s'A se faca iarasi
obstéscci imprumutare cu zapis adeverit prin iscaliturile 'lastre, puindu-se i drept
amanet, pentru siguranta ImprumutatoruluI, adaosul acestul vinärieiti, ce mai sus
se aratkintocmal precum s'a urmat i la trebuinta cheltuelilor Adalei, la cele-lalte
huzmeturI al dijmarituldi si al oeritului, cari bani s'a' se räspunga totl in nalit la
Cassa lefilor, ca sa pata dumné-lui fratele biv Ve! Ban Grigorie Brâncoveanu sä In-
timpine trebuinta FA s'A multumésca pe top lefasiI de drépta léfa ce kit a luà pana
la sfirsitul viitorului Ianuarie, pentru care am poftit cu totii pe dumné-lui fratele
Vel Vistier ca s'a gasésca vre-un negutator sa imprumute Cassa lefilor cu talerI
213.000 ce are lipsä, incredintandu-1 cu chipul ce mal sus arkam ì fiind-cä Impru-
mutiitorul, dupft pilda ce avem Qi dupä cananele negutatoriel, urmaza sä cérä si agio
dobanda po taleri 7 si jumétate la punga pe luna panà la vremea vinariciulul,
carI banI pate sil se urce pana la talerl 40.000 si prisosul din adaos nu este mai
mult deck talerl 12.831 bani 40, precum se aratä la socotélä maI sus si lipsesc
aprape de talerI 28.000, gicem da de se va vinde vinäriciul cu pret mal mare deck
inteacest urmator an, s'a se deit i acel adaos tot inteacésta socotélä de agio s't
dobanda, iar de va lips1 6resI-ce dupa trinque, fiind o bagatela, si se faca de atril
Visterie cuviincias'a chibzuire, dupä chipul ce se va socotl si se va gasl cu cale de
caträ Infilthnea Ta.-1815 Decembre 2.
Constantin Filipescu Ve! Ban, Radu Golescu biv Vel Ban, Constantin Cretulescu
Ve! Vistier, Dumitrasco Racovita Ve! Vornic, Mihalache Manu Vel Vornic, Grigorie

www.dacoromanica.ro
112 V. A. URECHIX

inlocuit cu fostul mare Vornic Constantin Samurca. Acesta constatà

pe 1816 un deficit de 41.321 talerT, av&nd un budget de 1.497.600 talerr,
pe cand lefile Wad suma do 1.615.872. Divanul, in Ianuarie 1817, pro-
pune urcarea biruluT, de lude, pentru leff, la 14 talerl 60 banT, ea sA se
p6tà acoperl deficitul. (1)
Filipescu Vel Vornic, Mihalache Racovitä Ve! Logefét, Scarlat Gréditeanu Ve! Lo-
gorét, Fotache Sirbeiii Vel Logofilt.
Prea Incillate D6mne,
VèVèndu-se i de catea noi acest obOesc zapis al parintilor arhierel i al olMei
dumné-lor boerilor, urniator intru t6te anaforalel ce iardlí de caträ parintii arhi-
ereI §i olntea dumné-lor boerilor mi s'a fäcut de la 20 ale trecutei luni No-
vembre, 111Intärim Domnia-Mea, spre avé fiinta i urmarea sa nestrámutatii
intru tóte, IntocmaI precum maI jos se aratil.-1815 Decembre 12.
(Pecetea gpd.) Vol Logotrtt.
Prea Indliate Démne,
Dupà netrigriduita datorie ce are Ora a se imprumutà talerl 223.650, adeca doué
sute dou'é-Ileci i trei de mil §i 4ése sute cinci-çIed, spre intimpinarea lipsei lefilor,
ce este sé se pliitéseä celor ce slujesc téril, pana la sfir§itul viitorului Ianuarie,
sindu-se mai intäitt mijlóce de réspunderea acestor banT, din adaosul
anuluI viitor, cu let 1816, precum mal pe larg cu desluOre se aratd prin anaforaua
ce am fiicut-o &ara MAria-Sa Vodä, incredintäm cu acest obvtesc zapis, adeverit prin
iscäliturile nóstre, ea' la acéstä trebuintä s'a irnprumutat Ora taleri 223 650, adech
doué sute doué-çleci §i trel de mil §ése sute cinci-OecI, de la dumné-lui biv Vol Vis-
tierul loan Moscu, cari bani sé se réspundá dumi-sale, din adaosul
din t6tä Ora, a anului viitor, cu let 1816, precum mai sus s'a 4is, Impreund cu do-
bända lor ate talerI (ipte i jum'étate la pungl pe lunä, l'Ana la cea mal desävirOtd
rilspundere, iar de nu se va ajunge suma adaosului vinäriciului spre desavirOta
rafuire a acestúl zapis, sigurifsim pc dumné-lui imprumutatorul printr'acest zapis,
cà de se va intimplà la anul viitor scädere la rodirea viilor §i nu va cuprinde
adaosul vinäriciului suma ce va avé sé iea imprumutatorul, lipsa ce va fi, sé se adaoge
orli la acela0 vinäricirt, satt la oeritul din anul viitor, spre mal bunä incredintare
i se da dumné-lui zälog mal sus numitul adaos de vinärieirt, ea srt fie plätit §i. rd-
fuit de acéstä irnprumutare, cu chipul ce se aratd, färd cétu§I de putini pricinuire.
1815 Decembre.
Nectarie al Ungro-VlahieT, Constandie Buzért, Radu Golescu biv Ve! Ban, Constan,
tin Cretulescu Ve! Ban, Durnitrwo Racovitä Ve! Vornic, Teodorache Väcdrescu Vel
Vornic, Mihairt Racovitä Ve! Logofét, Scarlat Grädi0eanu Vol' Logofèt, Fotache Stir-
beiii Vel Logof5t, Mihalache Manu Ve! Vornic, Grigorie Filipescu Ve! Vornic.
(1) /(15 Iban Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zemli Vlakscoie.
Primita fiindu-ne acéstä ob§téscri anafork a pilrintilor arhiereI foi a dumné-lor
boerilor, o intärim Domnia-Mea i poruncim dumi-tale ve! Vistiere, sé se faca. porun-
cile Domniei-Mele cuprinlétóre intocmai precum mal jos 133 aratä. 1817 Ianuarie 8,
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXXVI, pag. 11.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 113

La 1813 Februarie 1 dejà, Caragea adresézd urmAtdrea carte deschisà:

Publicatil la töte judetele i la Caimacam si la Mitropolit pitac.
loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiseoie.
Dumné-v6strd ispravnicilor ot sud sAndtate. \re' facem in scire, cá fiind
trebuintd de a sci Domnia-Mea scutelnicii i alte mili ce ad fiescare mandstirl
met6se i schiturile cum si alií Cu hris6ve si cdrtile fratilor Domni de mal nainte,
cäei de la Divan nu se p6te luà pliroforie intrégi, fiind uncle condici din a rasini-
ritti intimplare répuse, vé porunchn dar ea sé arétafi egumenilor delpe la mands-

P7ea Indlfate Dtintne,

Dupd luminata poruncä Mdriel. Tale am véçlut anaforaua ce ail Meta cdtrd inal-
timea Ta dumné-luI biv vel Dvornic Constantin Samurcas Nazirul Cassel lefilor, cum
eà cercetand soeotelile acesteI Casse pe anul trecut 1816, de la Februare
panä la sfirsitul lui Ianuarie 1817, dupd suma ludelor ce sunt sciutl Visteriel Maria
Tale, se vede cd lipsesc talen l 41.321 din suma lefilor ce sunt orinduite a se plät1
prin catastisele cele peeetluite de Mdria Ta i prin pitace, osebit de lipsa ce unnézd
a avé Cassa pe urmdtorul an de la Februarie inainte, de nu se va face indreptare,
cerênd ca sé se ded luminatä poruncd Märiel Tale, sé se lacé chibzuire: de unde
se implinéseä atat banil ce lipsesc pand la sfirsitul urindtoruluI Ianuarie, cat si de
atuncl inainte? i fiind-cä ni se poruncesce de catre Inältimea Ta, ca sé facem chib-
zuire i sé arétdm Inältimit Tale In scris, am urmat luminatel Mdriei Tale poruncd
intreband pe dumné-lui Vornicul Sarnureas cat este lipsa ce are Cassa de la
Februarie inainte pe eurgétorul an, pand la sfirsitul lui Ianuarie cu let 1818, ne
aratä prin socotéld In scris, dé venitul Cassel' lefilor cel orinduit pe lude 16.000, ce este
suma birnicilor pe 6 diminii ale anului, de lude po talen i 13 i rdsura la leI Po pa-
rale opt, fac taleri 1.497.600, iar suma lefilor iaräsi pe 6 diniinii, precum sunt panä
acum intocmite, este talen i 1.615.872, din care scdqêndu-se talerI 1.497.600 suma ve-
nitului, lipsesc panä la Implinirea sumet lefilor taleri 118.272 si cu talen l 41.321, ce
lipsesc din anul trecut, se aduné acéstd lipsä peste tot talen l 159.593. Dect Mud-ea
plata lefilor dinteuntaiasI data este canonisitä a se réspunde de locuitoril birnici
al toril, cad ceI ce ieali lefl se ostenesc in slujbele i trebile toril, gdsim cu cale ca
pe langd taleri 13 Cu rasura lor, ce da pand acum ludele birnicI, sé deä de acuin
inainte cate talen l 14.60 iards1 cu rdsura lor la led Po parale 8, adech cu adaos de
taleri 1,60 cu räsura lor peste aceea ce da pand acum, incepéndu-se acest adaos de
la viitorul Februarie, cu care adaos se implinesce lipsa lefilor din anul trecut, este
deplin i suma lefilor de la Februarie Inainte i nag prisosesc la Cassd talen t 13.207
a-i avé pentru vre-o intimplatöre trebuinp si se va da lutninata poruncä Máriet
Tale cdträ dumné-lul ve! Vistierul, ca la viitörele din-tint', ce se incep de la Februarie
inainte sé se intocméscä réspunderea lefilor de catrd locuitorii birnicl la diminie
de lude cate talerl 14,60 cu räsura lor, lar intremandu-se locuitorri i sporindu-se
udele, atunci analogon se vor sadé i banil lefilor 1817 Ianuarie 4.
Al Ungro-Vlahiel. Nectarie, episcopul Buzeti, Radu Golescu Ve! Ban, Grigorie Bran-
coveanu, Isaac Ralet Ve! Vornic, Mihalache Marin Vel Logofet, Grigorie Bäleanu,
Constantin Caliarh Ve! Vornic, Iordache Golescu Ve! Logofét.
V. A. Urechiá. Tom. X. Partea B.Istoria Ron,ánilor. 8

www.dacoromanica.ro
114 V. A. IIRECHIA.

tirl i schituri i met6ce, cum si ori-cine altil vor fi avand hrisave i crÇi Domnesci,
atat de scutelnicl cat si de alte mili ca sd fie niel sä se arate cu ele färd zdbavä, ca.
eel neurmdtor iì va perde mila ce are.-1813 Februarie 1.
Cod. LXXV, fila 50 v.
Cestiunea scAderil poslusnicilor nu face multi: pa s1 inainte. BoeriI
interesan In cestiune nu se gräbiail sa-s1 stérga dintre veniturI pos-
lusnicil i scutelniciT. Totusl imboldin de VodA ¡-am v6dut cum In Maiti
1814 ail fAcut o primA regulare, scAdênd Ore-care sumä din poslusniciI
arAtan In catastisul Visteria In Ianuarie 1816, boeril din Divan mal
adaog un num6r de poslusnicI peste Intocmirea din Mai-6 1814, si Dom-
nitorul aprobA aceste adaosurl, ba IncA gAsesce Cu cale sA recun6scd
si boerilor Creel dreptul de a av6 poslusnicI, desl Divanul gAsise cu
cale sA le tAgAduéscA asemenea privilegiii. (1)

(1) le loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiseoie.

Muir cä peste suma poslusnicilor ce se cuprind In obstésca anaforà ot let 1814
Malt' 7, peste adaosul ce s'a mal ldsat la unele obraze, in urma acestel intocmiri
(bez vieril celor ce ail numai vii, i pescaril deosebitelor obraze) se mai face acum
osebit adaos de poslusniel, ce gäsesc cu cale sfintia lor pfirintii arhierei si dum.
né-lor boerii printeacésta obstéscd anaforil, dar find-cd In rindul boerilor
teni aunt i altii säldsluitl i asedatl aid in pärnintul %aril cu starea tásnicid lor
dupd vremi, unil Insd mal dinainte, altil mai din urmä, i ail ramas nesträmutati
de del, earl toti acestia cinstit dupä cuviintà i cu cinuri de boeril, avénd
aici si case i mosil (precum sunt chiar din eel trecuti in catastih) si unii ca acestia
ce nu s'aft trecut in catastih si ail mosil ca nisce 'admitted, avénd dar trebuintd
cu dare de poslusnici, primitd este Domniei-Mele de a se impärtdsi i aceia de
acest Domnesc al Nostru har de poslusnicT, dupii intocmirea poslusnicilor ce s'aa
härdzit prin obstéscä anaforà ot let 1814 Maiii a pdrintilor arhierei Eji a dum-
né-lor velitilor boeri haled si mazill inaintea aseOmintului. Drept aceea impreund
cu adaosul de mai sus aratat, intärim Domnia-Mea acéstá de acum obstésed
anafork i poruncim dumi-tale vel Vistiere, ca intocmai sä. se urmeze. 1816 Ia-
nuarie 25.
(Pecetea gpd.) Ve! Logorét.

Prea Ineileate 1,6mne,

Dupd luminata porunca Mdriei Tale, adunandu-ne cu totii aici la Domnésca Curte,
am vOut arétarea ce a fácut Milriei Tale, printeacésta anafora, vel Vis-
tierul, pentru rindul poslusnicilor, la care Wand i nol cuviincialsa chibzuire,
täm Indltimii Tale, cd suma poslusnicilor, ce prin sfat de obste s'aiI hotärit a fi
10.737 si s'ail aratat Mdriei Tale prin obstésca nóstrà anafork care s'a Intdrit
cu luminata pecetea Mdriel Tale, se cuvine sä ramát tot-deauna a se päzi nesträ-
mutatä, dimpreund lasA çi cu adaosul de poslusnicI ce s'ail mal läsat In urma acei
Intocmiri, la unele 'obraze, fies-cäruia cate cat s'a socotit, dupd starea i trebuinta
mosiilor ce ail, i vieril celor ce ail numai vil, iar nu si mosie, i pescarii unora deo-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 115

Nu era tocmal nimerit mijlocul de a echilibrà budgetul si a plAtì

datoria tériT, care, In 1816 Maiù, este de 1.256.983, afard de dobancil
agio, &del de cdtT-và ani nicl agio nu lipsid de la argint la aur.
Pentru plata acestor datoriT ce materie imposabild and boeriT? De
sigur tot pe Oran, sub forma celor trel huzmeturT: oerit, dijmdrit
BoeriT nu erail scutitT de ele? ET propun ded, In 8 Maiil
1816, luT Von.' Caragea, arendarea celor trel huzm,eturi, cu adaosurI
Indatorire, ca IntreprindkoriT sà pldtéscà quota-partea cuvenitd OA"-
mdriT DomnescI, iar adaosul sá servéscd pentru lichidarea datorieT
Cu t6te dobAndile si agiul. Chir Gheorghe Sachelari, induplecat, de
InsusT Vodä, oferd sá pldtésed 1.363.357 talen l pe cele treT huzmeturI,
adecd un excedent de 6.374 talen l peste suma datoritd. (1)

sebite obraze, fiind o bagatela, §i obicinuit din vechime a avé acele obraze pescanI
poslusnid de aid din orasul Bucuresci, ce s'ail lasat iaräsi pe séma obrazelor ce-i
ad, si osebit de acestia, unele obraze din boeril pdmintenl, ce li se cuvine
sé aiba poslusnid si la intocmirea catastihului sumel ce-i hotdritä din 10.737, s'ail
uitat de nu s'ail pus, sé se deà acum i acelora trebuinciosii poslusnicl, dupa starea
fies-caruia, iar ce1-1-alt1 cap' prisosesc din suma adaosuluI ce arata dumné-lui Vel Vis-
tierul eh s'ail gash, dupa catastisele bocrilor aserjämintari, sé se lacé venit Viste-
riel, cum si nizamul ce a chibzuit Vel Vistierul a se urma de acum
painte la acésta madea a poslusnicilor 1-am gäsit si nol cu cale si se va da lumi-
nata porunca Märiel Tale de a se pune In lucrare i a se urina intocmal, iar ho-
tärirea réméne la Maria Ta.-1816 Ianuarie 17.
Nectarie Ungrovlahias Mitropolit, Constandie Buzéa, Constantin Filipescu Vistier,
Radu Golescu Vet Ban, Grigorie Brancoveanu, Constantin Cretulescu Vel Ban, Barbu
Vachrescu Vel Vornic, Durnitrache Racovitä Vornic, Istrate Cretulescu, Constantin
Balaceanu Vornic, Mihalache Manu Vel Vornic, Grigore Filipescu Vel Vornic, Grigore
Baleanu, Dumitrasco Racovita Vornic, Teodorache Vdcarescu Vel Vornic, loan stir-
beiú Vel Logofét, Constantin Caliarhi, Constantin Filipescu Logotét, Scarlat Gra-
disteanu Vel Logofet, Matache Stirbeia biv Vel Logofét, Grigorie Romanitis Vistier,
Stefan Belu biv Vel Vistier, Grigore Rali Ve! Hatman, Nicola Golescu biv Vel Hatman,
Toma Cretulescu Ve! Logofèt, Alexandra Filipescu Vornic, loan Moscu, Costache
Samurcas, Alexandru Nenciuleseu Vornic.
(1) Ir loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahscoie.
Véléndu-se si de earl Domnia-Mea cuprinderea de maI jos, a de se va gasl
mustered* sé rafuéscà socotéla ce se aratd, sé se ded, iar de nu, sé se vinçld fies-
care huzmet In vreme, i primita fiindu-ne arétarea ce ni se face asupra acestel
vinçléri, am induplecat infi-ne pe chir Gheorghe Sachelarie, sé le lea inteacest pret
Inca cu talen i 6.374 mal mult peste acésta socotéla, adeca peste tot talen l 1.363.357,
din earl acestl talen t* 6.374 sunt addogirl de dobançli 'And la facerea zapisuluI de
vinçlare, pentru care si poruncim Domnia-Mea dumi-tale Vel Vistier, sé se lacé
zapisul vincydrii pe acest pret, pe numele numitului negutdtor si réspunderea banilor
id fie, precum se aratii mg jos, adeca cesi legiuiti banI din vechime aI fies-cäruia

www.dacoromanica.ro
116 V. A. IIRECHIÀ

Abusul cu pos1unicií i scutelnicif este tot mai mare. Caragea da

In 1814 Octobre 3 urmatorul pitac:
Ith _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoe.
Prea sfintia ta parinte Mitropolite, iubitorilor de Dumneçleil sfintia véstrà Epis-
copi i dumné-veistril cinstitilor i credinciosi boerilor velitl ai Divanului Domniei-
Mele, impreund cu dumné-ta Vel Vistier, din çliva ce ni s'a incredintat obläduirea
si Domnia acestel ten, fiind-ca cea mal de folos si mal dulce altea nol din cele bune
fapte domnesci este facerea de bine, Me de trebuintä socotim a fi si lucra in po-
triva haractirului nostru de a verbi cele de laudé pentru sine-ne, in vreme ce chiar
faptele vestesc, cum cä adech niel am contenit, nicl vom conteni, Cu ajutorul lui
Dumneçleä, de a face bine supusilor nostri, In at este prin putinté, i precum noi
märturisim, cum ca fies-care tréptà i fies-care bréslii a supusilor nostri din intim-

huzmet sé se réspunçld la obicInultele soréce, In astiurile cele sciute, iar henil

adaosuluI de la téte sé se réspunçlà la facerea contractului, prin care féspundere
sé ingrijesci dumné-ta a se lita obstescile zapise de imprumutdri räfuite cu dobanda
lor desdvIrsit i edutarea fies-cdruia huzmet sé se urmeze in vremi, precutn s'a
urmat i anii trecutl. 1816 Maja 10.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXXV, pag. 17.

Prea Inciltate D6mne,

Dupä luminatà porunca Märiel Tale ce prin pitee ni s'a dat, ca sé ne adunam
la un loe si sé facem chibzuire pentru datoria ce ni se tirata, cä mal este Ora da-
Ore talen l 1.356.983 capete i dobanli si agiile am5.ndoué, spre a se exsoflisl tété
acéstä datorie, ce o aretém mg jos in condee anume, in care sumé a datoriel inträ
dreptul Cämäril Domnesci, ce are a luit de la aceste trei huzmeturi si se gds1 cu
cale, ca oeritul, pe acest an 1816, sé se respumilä de 6ie Po para/e 26 i dijmäritul po
parale 17 de litrá, i vinäriciul de vadrii po paraIe 10, i gäsindu-se musteril pe
acest pret drept tótà räfuirea si plata datoriei i a dreptulul Milriel Tale, la vreme,
cum i téte cheltuelile si avaeturile cele canonisite, asa se vor da de acum huzme-
turile si va r'émfiné Ora siobodä de datorie, farsa a mal avé datornicii a mai cere
de la Ora vre-o dobändä, cét de pupila' cerero, iar când nu se va gäsi musteril a
cumpérà huzmeturile cu aceste adéogiri spre räfuirea a ti:Ad datoria Çërii, urmézil
a fi ingAduitori datornicil, péna se vor vinde huzmeturile la vremea lor, si atuncI
li se va pläti datoria cum i dobända cfiti se va face pénä se vor vinde cfite trele
huzmeturile, insä acéstä vInçlare a huzmeturilor, cu adäogirile ce se m'ata peste
réspunderea cea din vechime obicinuitä, sé se faca numai pe acest an, ca sé scape
téra odatd de datorie, lar de aicl inainte sé se urmeze duph vechiul obiceiä, insä
dijmdritul Po bani .13, vinériciul po bani 5, si oeritul Po bani 10. Acéstä chibzuire
am fAcut si nu lipsim a o arètà Nade Tale. 1816 Majé 8.
Al Ungro-Vlahiei Nectarie, Iosif Argesiä, Constandie Buzeti, Constantin Filipescu,
Radu Golescu, Grigore Brâncoveanu, Constantin Cretulescu Ve! Ban, Barbu Véca-
rescu Vel Vistier, Dumitrasco Racovitä Vel Vornic, Istrate Cretulescu, Constantin
Bfilficeanu, Mihalache Manu Vornic, Grigorie Filipescu Vel Vornic, Teodorache VA-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 117

plárile vremil a ajuns a avé neapératä trebuintä de Domnésca neistrA imbräti$are

ajutor, cu atd.t buna cunosciintà a norodulul, ce ni s'a Incredintat, nu péte Viga-
dul, cá decât tóte cele-l-alte am ingrijit mai întâiú pentru cea catea' din$ii putin-
ci6sa facere de bine. Acéstä dar bund faptä a unuI adevérat Domn i obladuitor
sciind-o i implinind-o, de o potrivd scim iard$1, a pe lingà orI-ce fapta bunk sunt
alaturate pe de amandoué pärtile atdt lipsa din cht se cuvine, cdt i adaosul cel
pentru cuviintä, $i de aceea facerile de bine ale DomnuluI, ciind se sAvir$esc fär' de
intrégá cunosciintd, sunt folosit6re fär' de vreme, sldbesc fär' de cuvint fiinta supu-
Olor fli pAgubindu-se de lucraren multimil manilor ale locuitorilor dajnici, care este
cea mal de trebuintä, se socotesce intocmaT ca un primitor al acestei catahrisis.
ce ah domnit aicI inaintea nesträ, une-ori din mild si milostivire porniti fiind catra
ceI säraci $'1 scapdtatI, alte ori indemndndu-se spre résplätirea lor de slujbe, pe
lângd ce! orinduiti $i cu cuvint de privilegia legiuiti slujba$1, le dfiruiti poslupici,

direscu Ve! Vornic, Mihalache Racovitä Ve! Logotét, Iordache Golescu Vel Logofét,
Toma Cretulescu Ve! Logofét, Panä Costescu Ve! Vornic.
Socotéld de banif ce este tira dat6re.
talen f bant
400.000 Imprumutarea ce s'a fäcut de la chir Sachelarie.
20.000 Agio dupd a$eildmintul ce a fost.
420.000 Novembre 13 ot lét 1815.
37.800 Dobanda acestor banI socotindu-se pe 6 luni.
202.219 Ipac luati cu imprumutare de la numitul negutátor spre ráfuirea
socotelilor celor pânä la 15 Novembre, carI s'aii arétat la sfinta Me-
tropolie.
15.166,51 Dobfinda acestor bani pe 5 lunI, de la 13 Decembre panä la 13 Maiii.
675.185,51 Dati in trebuinta cheltuelilor
235.503,54 Ipac in trebuinta lipsei lefilor, fusa:
213.000 cel luati la Cassa lefilor cu imprumutare.
10.650 agio al lor Po talen b la sutä.
223.650
11.853 54 dobAnda acestor bani de la 2 Decembre I& 1815 pänä la
13 Maifi.
235.503 54
910.688,105
309.001, 80 Se adaogd. banil Domnescl, cari inträ in suma hotdririi, insä
120.000 dijmdritul, po bani 13.
122 333 oeritul Po bani 10.
66.668, 80 vinfiriciul Po bani 5, in carI inträ i muele.
309.001, 80
1.219.690,65
137.293 -- mal cheltuit in trebuinta AdaleI de la 15 Novembre pionii la 25 De-
cembre 1815, in urma arkdril socotelilor.
1.356.983,65 Adecä un n'ilion trei sute cincl-lecI i Ose de mil nouè sute opt-(jeci
trei, banl 65. Biv-vel Paharnic.

www.dacoromanica.ro
118 V. A. tIRECHIX

adecä ómeni pentru slujbä la cele ce ayear" trebuinta ceI ce se miluiaü, sati se res-
plátiaú cu felul acestuI liar, cu trecerea vremil i cu schimbarea Domnilor, ajungénd
la o nemarginitä catahrisis, in adevèr cu totul si-a schimbat firea sa, si cele din-
tâiú al acestuI din burla-volutä har curgere a celor de bunä-vole i cuviincióse
résplatid, cu Vote Impreunä facèndu-se un fórte mare palié, s'e" revérsat peste
tóta Domnésca nósträ téra, dar atunci, de si mergea spre crescere, acésta catahrisis
nu ajunsese Irisa la covirsirea el, si de aceea i ludele VisterieI (precum tuturor
este sciut) eraii une-ori alle-orI patru-lecl i cincl de mii, si In cele dupa
urmä, inaintea räsmiriii, in Domnia lui Constantin Voda Ipsilant, se aduna la patru-
oled i trei de mil, atunci adecä cand i cheltuelile eral cu mult mai putine i maI
usóre decat cele de acum ; iar acum, cand Domnésca nóstra téra, din cumplitele
intimpläri ale vremil cu totul a obosit si a dat In brand, ajungênd si la datorie,
care cu greil o va puté plati, si cand are trebuinta de résuflare si de a nóstra pa-
rintésca i Don-me-sed mangaere mai mult decat din orl-ce alta vreme, óre nu sun-
tem dator", implinind cu orI-ce mijloc datoria unul Domn ingrijitor, sa presäram
dupa putintd asupra ranelor ion lecuitórele balsame? precum i orinduitele dajdiI,
si sarcina celor-l-alte cheltuell ale Domnescil nóstre Visteril, cat va fi prin putinta
prin mijlocul cel mai usor sä le iconomisim? Cum dar este prin putintä si o asa
suma mare a téril sa o iconomisim i orinduitele däjdii sa le stringem si cele din
Vote lilele ale DomnesciI nóstre VisteriI (carI indoit) sä le intimpinäm, de
nu vom incarca tóte acele sarcinl, cu drépta cumpänire, pe ale multora spinari? Adevér,
in vederat este, ea' cu cat greutateq se Imparte la multI, cu atata se face mal usórä
si mal lesne purlätóre. Cum se pene Irisa a se pune In faptil acésta drépta usurare
a greutätil prin multimea spinärilor, cand cea maI multä parte din cel ce ar puté
sa pórte greutätile, prin catahrisis prefäcêndu-se In poslusnid, abia se aduna lu-
dele DomnesciI nóstre Visterii pana la trel-spre-lece-mil? Suma locuitorilor Domnescii
nóstre térI este de o potriva (ca sä nu 4icem mai mult) cu suma locuitorilor din
vremea celuI dinaintea nóstra Domn ; jatä dar unde a ajuns réul catahrisisulul
poslusnicilor, In cat din cind-lecI mil de lude numaI treI-spre-lece mil aft lèmas,
iar 31.000, unii ají säräcit, altil facut poslusnicl. Este dar al poslusnicilor ca-
tahrisis, care a ajuns la cel din urma punct al necuviinteI i al obstescii stricadunl.
Neapératd datorie avénd Domnia-Mea a o oprl ca un obstesc parinte al noroduluI
ce ni s'a incredintat i cu mana cea dréptd, tiind cumpéna dreptatil, lar cea stanga
avAnd-o intinsä spre facerea de bine si atát ca un Domn, cat si ca un parinte chib-
zuindu-ne, Domnesce hotärim i poruncim, ca la fies-care dupä rindul i trépta sa
sä rémae suma poslusnicilor ce s'Oí grisit cu cale si s'ab.' orinduit prin obstéscl
chibzuire a Prea-sfintiel Tale si a dumné-vósträ, iar suma ce va prisosi peste cuvi-
intä, in dreptate sä se asele la ludele Domnescil nóstre Visteril, fiind bine lucre-
dintatl, cä cu acest mijloc i catahrisis Imputinandu-se i darul Inteale sale firesci
hotare ocolindu-1, impartim greutatea prin adäogirea ludelor. 1.1 cu tóte ca cei de
maI inainte ají schimbat acest dar faandu-1 catahrisis i obstéscä stricaciune,
acuna iarilsI dobandesc Domnescile nóstre daruri prin cal este cu cuviintä l cu
data indestulare, In cat macar ca se cuvenià sà suirn. ludele Domnescii nóstre Vis-
terii la suma celor dinaintea &ostra DomnI, dar ne-am multämit numaT, ea s'a le
addogam cu acele 12.000 de lude ce s'al' gdsit cu cale prin obstésca anafora i adu-
nandu-se peste tot lude 20.000, bine-voind l atunci a Impärtl din prisos, iaräsi cu
cuvintul facerii de bine, haruri de poslusnid fies-caruia dupä cuviintd i trebuintd,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMAINILOR 119

de ne vor indeletniel trebuintele Domnescil n6stre Visteril ; inteacestaeI chip dar

fiind Domnésca nöstra hotarire, lata printeacest al Nostru pitac Thmnese o 13i fa-
cem cunoseutä. 1814 Octobre IS.
Cod. LXXIV, fila 146.

In loe de a gäsi mijlocul de a seda) numkul poslusnicilor boerescT,

Marele Vistier dà culpa sporniculul lor numër pe existenta unul
special cu clogorétul de poslufnid., cel organisat de Vistierul Bran-
coveanu. Prin anaforaua din Aprilie 1818, Vistierul cel Maro propune
desfiintarea aceluI noil biurod i trecerea atributelor 10 la vechiul
al (extraetorid». Tot-odatä propune si un Nizam, dupd care sà se ur-
meze de acest ealem In afacerile relative la poslusnict (1)

(1) 16i Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Primita fiindu-ne acésta anafora a dumné.lui Vel Vistierul o intärim Domnia-Mea
hotärim sä-el aiba urmarea in fiinta sa intocmai farli catuel de pupilà stramutare,
duph care poruncim dumi-tale Vel Vistiere, s'A se deà de scire la Cassa lefilor de la
Vntaiii a viitorului Mail 1818 Aprilie 28.
(Pecetea gpd.). Vel Logofét.

Prea inalfate Démne,

Ark Inaltimil Tale eu acata a mea anafork eä pe Muga alto innoiri ei prefacerI
ce s'aú urmat la Cassa lefilor Visteriel, inca din anul dintaitt al DomnieI Märiei
Tale, aflandu-se Visteria sub otearmuirea dumné-luI banului Brancoveanu, s'al"' des-
ghinat ei de la calemul extractärii catas tieele posluenicilor ei s'a orinduit osebit
cu acéstii purtare de grije, numindu-se logofét de posluenici, care acata inca
de atunci a fost primita ei Mariei Tale, fiind intru adev6r i lucru ca acela, care
de ar fi fost mijloc de a se aduce in starea ce se silesce Visteria a-1 intoemi, ar fi
putut aduce 6reel-care folos ei nu s'ar plati intru zadar léfa ce se da acum acestui
osebit logofèt, dar fiind-ca din vreme in vreme sehimbandu-se logofétul acestui ca.
lem ei mal virtos ca, de sunt vre-o treI ani incifIce, s'a facut, pot Ojee, obiceia a
se orindul la acest calem logofkul ce-1 va fi av6nd dupä vremi dumné-luI Ve! Vis-
tierul, precum i ed insumi sluga Märiei Tale am urmat, i acest logofét al celui
dupa vremi Vistier, sciind, ca are sa fie la acésta meserie numal pentru un an, nu
numaI ca niel un fel de ingrijire nu are pentru folosul Visteriei, näzuind i privind
mai mult la al séii interes, ci inca impismuindu-se cu cel fost inainte, lardei pentru in
parte-le interesurI vatemätelre Visterid i nefolosit6re, intra la acésta trébá cu totul
orb ei fära niel un fel de sciinta, pentru eh cel dinainte-1, ei spre a-1 därapanà din
ipolipsis i spre a-el ascunde ale sale, lasd drept mata in Visterie un catastih in-
carcat, care nu are niel asem'énare cu fiinta ce este pe la judete ei pana sa-1 des-
curce cel hala i sa-I pue in orinduéla se ispravesce i anul Visteriel, cand ur-
mézä i acesta ca cel mal dinainte-I i intru acéstà stare de neorinduélä aflandu-
se acata' trébä a posluenicilor, nu numai ca a pricinuit un deosebit catahrisis, ajun-
gêndu-se ceI cu posluenicil, cu ispravnicii judetelor i cu calemgiul intru aeternerea

www.dacoromanica.ro
120 V. A. IIRECIIIÀ

Este adevrat ed noul nizam dd mal multe garantil, cA abusul va fi

maI mult stavilit decat prin desfiintatul calm.

mätceI i trecénd suma de poslusnici, altiI iarAsi liísandu-I pe din afarä, in deo-
sebite fol, ca la vremea de intrebare sä-I tréc5, ci se allá si Visteria intru o ne-
sell*, in cat nu póte sa deà un nizam cuviincios, si osebit de acésta se perde din
01 in Oi un simtitor ajutor, ce ar puté sá cunéseá birnicii locuitori pe alocurea, aju-
tandu-se unele sate mai neputinciése i prin alte partl facéndu-se i éresI-care
sporire, care o sä, fie pentru indeletnicirea däril scutelnicilor la obrazele ce vor fi
avénd lipsh si ce se cuvine; de aceea si pArerea mea este, ca sA se strice acest vdte-
mlltor Visteriei calem si sa.' se deà poslusnicil iaräsi la extractarie, precum aü fost
mai nainte, asupra arora sà urmeze extractarul dupA cuprinderea de mai jos.
Prin t6te mijkicele corespondentel Visteriei i prin orl cate chipurl de isco-
dire va puté face, sä dovedéseä fiinta poslusnicilor de pe la judete, dupä care sä as-
térnä mata aseménät6re ce l de obste, alegere, ce s'a facut la chibzuirea intocmiril
ase(amintului trecut, iar pentru acele obraze ce nu se vor fi cuprinOnd inteacésta
alegere, sá facá un deosebit catastih, care va rémané intru chibzuirea i alegerea
celui dupd vremi Vel Vistier.
SA inceteze cu totul trecerea in catastihul Visteriel a poslusnicilor celor ne-
sciuti Visterid i alcAtuiti numai prin hotaririle dumné-lor ispravnicilor, cdel una
ca acésta se cuvine a se face numai prin poruncile cele mai marl.
Dupä ce se va alege matca poslusnicilor cea adevérata i primitä Visteriel, aster-
néndu-se catastih anume si pe obraze i pe judete, sa se adevereze de cätril d-lui eel
dupä vreml Vel Vistier i sá sta. in Visterie; asemenea sä se se6th dintr'acea mata
17 catastise pe 17 judete indoite si sa se trimitä atrd dumné-lor ispravnich, din
care unul, isalindu-se de caträ dumné-lui Vel Vistierul, sä steà la zArAfia judetului
spre intemeerea nizamului, i altul neiscálit sä se isalésed de Mil dumné-lor is-
pravnicil i sä se trimitä la Visterie, drept sinet al dumné-lor, cà vor fi intocniai
urtnAtori hotariril Visteriel.
Orl-ce indreptare se va face dupà trebuinta in urrnä acestor catastise, sd se
indrepteze in josul catastihului, prin arétare cu deslusire si sä se adevereze lards'
de atra. dumné-lul Vel Vistierul ce va fi dupà vremi, dupä care sA se serie de la
Visterie iargsl cu deslusire i caträ ispravnicii acelor judete indreptarea ce s'a
Vácut, ca asemenea sä se urmeze si de dumné-lor cu catastihul ce vor avé i sA fie
sciinta Visteriel cu a judetelor 'Mtn' t6te aseménatä, färä catusi de putinä schimbare.
Toti poslusnich ce vor fi pe mosii straine i primiti VisterieL dupa cAderile
ce sunt alc.ituite Intru acésta, earl sunt vierl, pescan l vinAtorI, sä se tréa in sfir-
situl catastihului co osebite sume fies-care la tagma sa, cu numele, einul i satul si
cu obrazul stäpanului unde poslusesce, ea sä fie si pentru acestia o deslusità sciintä
In Visterie, lar pentru poslusniciI ce vor fi prin orase, sä se facd osebite catastise,
neamestecändu-se niel cum- in suma celor de pe la judete, sunt dintre rup-
tasi, iar nu dintre ludele birnicilor, i apol lamurindu-se se vor da pentru acestia
osebite .povétuiri.
Inteacest chip nädtljduese a se va indreptA catahrisisul ce s'a clädit in Viste-
rie, luandu-st cu totul o altä inchipuire; çlìc msA sä se alätureze poslusnicil iardsI la
calemul extractariel, precum aft fost i mal nainte, pentru dol.& cuvinte unul ael
acest calem nu se [Ate schimbh asà lesne, fijad din cele mal alese, i cu cat se in-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 121

Departe de a renuntà la poslupicI, scutelnid, (1) boerii maI re-

vechesce cu fat se Intemeézä sciinta Visteriei mai mult, fiind mai virtos hrisov
al Mdriel Tale a nu se strich niel unul din calemei, filed pricinä \TURA i cercetare,
care s'a alcdtuit numai pentru acest interes al Visteriei, i alt euvint, cdei poslus-
nicil ne fiind ca alte bresle a se face si a se lepädä in dajdie numai prin poruneile
Visteriel, Ce r'énidn si la alegerea dumné-lor ispravnicilor judetelor, mai virtos cel
nesciuti Visteriei, cdnd se trimit extracturile ludelor birnici, se dad drept la extrac-
tar a se edutà, i numitul védénd osebirea i indreptdri, orl prin sporire, sad prin
intemeerea unor sate cu acest fel de 6meni, nu mal are trebuintd a ndzul si la aju-
torul altui calem, din caro pricind sà zdticnésed prin osebità zabava incheerea so-
cotelilor judetelor, ce fiind insärcinat singur cu catastisele poslusnicilor si cu sciinta
tótel corespondentei ce se cuvine a se urmä Inteacéstd pricind, ptite sd astérnä o
adevératä mated, carea intru adevér sá se asemene en fiinta adevérului; acésta este
plecata-mi pdrere; iar hothrirea cea desdvirsità rémäne a se face de cdtrA Inältimea
Ta.-1818 Aprilie.
Ve! Vistier.
Cod. LXXXIX, fila 373.

(1) I63 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Dumné-ta Vel Vistiere, pe längd 28 poslusnicl ce ne aréti printeacéstd anaforà,
cd s'ail lásat jdluitorulul, bine-voind Domnia-Mea, poruncim sä i se mal ded alti dol
poslusnicI, ca sä aibd peste tot jdluitorul 20 poslusnici.-1814 August 13.
(Pecetea gpd.)
Ve! Logofét.

Prea Indgate D6mne,

Dumné-lui Paharnieul Constantin Cretuleseu, jdluitorul, la catastihul de poslusniei
s'a gdsit Cu lude 38, si dupä alegerea ce ad fdcut dumné-lor boeril eel* orinduitl,
s'a läsat pe séma dumné-luI, ca sä aibd 28 poslusnici, iar 10 s'ail dat la dajdie, ce
rémâne precum se va hotdri de cdträ Mdria-Ta.-1814 August 17.
Vel Vistier.
Cod. LXXIX, pag. 269.

16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Dumné-ta Vel Vistiere, de vreme ce atät din märturia calemgiului havalelelor,
si din catastihul Visteriei de seutelnici, se face dovadä a a a vut Pluitorul Aleco,
Slugerul sineturi Domnesci pentru aceste privileghiurl, bine-voind Domnia-Mea, po-
runeim sä se facd cartea Domniel-Mele de inoirea acestor privileghiurl ce se aratd
mal jos, in anaforaua dumi-tale.-1813 Martie 8.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofét.

Prea Inalfate D6inne,

Dui:4 luminatä porunca MdrieI-Tale, ce ni se dd la aldturata jalbd a slugerului
Alexandru Minen, cuprinçletére cdprin sineturi gpd., dupd slujbele sale, este miluit de

www.dacoromanica.ro
122 V. A. ITRECHIA

reclama nouO restituir' de privilegii perduto de eT sub Mavrogheni-

vocia. A§a, Divanul, la 30 Aprilie 1816, intrd ca anaford la Domnitor,
dicéndu-' carOtdm M.-Tale, cá tótd naclejdea chiverniselil boerilor
pdmIntenI rézimd In veniturile mo§iilor §i al viilor, in vreme ce de
a infra In alte slujbe §i chivernisell ale tOriI, a§tOptd cate 2-3 anT,
pand le vine rindul, §i de nu vor avO ajutor de la acareturile sale, rO-
man in ticälo§ie §i In pr6std stare». El cer sà nu pldtéscd v.amd pe
bucatele lor, zaherea qi vite ce le vind prin thgurI orl prin sate. Mal
cer sà fie scutitl pogona§iI, carl lucrézd la viile lor, de podvecjI §i bei-
licurl, cd. li se Impedicä lucrarea viilor §i sd nu se ingddue importul
de vin din Téra-Turcéscd. Se maT tinguesc §i cd de la arenda§il §i isprav-
nicii de pe la mo§iile lor nu aleg nimica, cdcI arenda§il lép'ädd mo§iile,
din causd cd li se iea zaheréua pentru Tarigrad.
Domnitorul respingo cererea de vamd, cacT ar aduce o prea simti-
Ore pagubd <la venitul Domneseii: Cämtirt , cdcI scdderea va trece
peste 30 50 de pungl de bant Cat pentru supOrdrile ce se fac aren-
dallor pentru zaheréua de Tarigrad, cu care boeril clic, cá se pd-
gubesc arenda§il, de le lépddd mo§iile, Vocld rèspunde, &A nu 'Ate
implinì zaheréua numaI de la locuitoril birnicI. Cand se va puto
acésta, vor fi scutitl arenda§iI, numaT §i el sd nu cum-va sti apere za-
hereà de a locuitorilor, 4icOnd cd este a lor, cá vor fi pedepsitT. In
privinta pogona§ilor, Caragea hotdrésce sà fíe scutiti de podvedl §i
angarale numaI vieril paznicI al viilor mandstiresd §i boeresd, iar
pogona§if vor fi scutitl numaI cand nu va fi vre-o grabnicd trebuintd

tinek deee 6menI rara pricind de dajdie i o prävdlie si o arciumä scutità, cari sineturi
le-a dat In Visterie la II Vistier Aleco Carabulea, de la calemul havalelelor, ca
se Innoéseä i s'aú répus, rugändu-se la mila Mdriei-Tale, a i se Innol si de caträ
Inältimea Ta, fiind cá 6meniI 11 are si pdnd acum, am cereetat, i intru adevér este
cá i s'ah répus dupä märturia ce a dat-o In scris numitul calemgiú, arkät6re, ca
doué sineturi ale numitului jdluitor, unul al féposatuluI intru fericire Mihaiú Vodd
Sutul dintru al doilea Domnie i áltul al Märiei-Sale Alexandru Moruz dintru Intaia.
Domnie, ce cuprindeä pentru dece scutelnici, i o pivnitá si o prAvdlie, ea sá aibä
jdluitorul, i le-a dat in Domnia a treia, tot a Mdriel-Sale réposatultd Mihaih Vodä.
Sutul, ea sä se Innoésed si, la fuga Bucurescilor, de atuncI aft rémas in lada la Visterie
si s'ají rdpit cu alte hârtil; asijderea mal adeverez si de la ealemul seutelnicilor, ed
aceti(jece 6menI seutelniel, dupä sineturile ce a avut jäluitorul, II are si pana acum.
Ci cät pentru cererea de rugäciune ce face, ea sä i se Innoéseä acéstd mira' si de
cáträ. Märia-Ta, l'emane la hotdrirea milostivirii InältimiI Tale. 1813 Februarie 27.
Ve! Vistier.
Cod. LXXIII, pag. 273.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 123

impèratésed si in timpul lucrArri viilor. In fine, importul vinurilor

straine este din not"' prohibit in 1815 si 23 Maiii 1816. (1)

(1) LB loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospo dar zemle Vlahiscoie.

Prea Sfintia Ta Pärinte Mitropolit, iubitorilor de Dumneçleil Episcopilor i dumné-
v6strä velitilor boerl, chtesI patru cererI de rugäciune, ce ne facet1 printeacéstä
obstésch anafork chibzuind Domnia-Mea, la cea dinthi, a vämii, réspundem Sfin-
tiilor Viístre i dumné-viísträ, cä precum i altele multe rugäciuni ce atI Merit Dom-
niel-Mele, dupd vreml, spre mAngherea Orin boerescI i manästirescI, nu le-am
trecut cu vederea, dupä cum si in faptä ati cunoseut, asemenea am fi primit-o
acésta, cu jertfirea interesuluI Domnescii Mistre Cämäri, când ar fi pricinuitôre de
o pagub4 numai ea de trel-çleci, patru-çlecI, sail cel mult de eincl-çlecI pungi de banI,
lar &and schderea venituluI, ce urm 671 a se pricinul din rädicarea sari lipsirea aces-
teI vdml, se va sul si va trece suma banilor ce se vor sul mal sus (precum si nu
este indoélä, fiind mai Wtà téra alchtuitä de mosil manästirescI i boeresci), nu
putem priml intealt chip o ash simtiteore pagubd la venitul DomnesciI N6stre Cä-
mhrl, afarä numai and iarhsi cu totil Impreund yeti face chibzuire, ca sá ghsifi
alt rnijloc de o potrivd i cuviincios spre implinirea sumeI ce se urmézä a se scädé
din ridicarea acestel varni. lar pentru cea de a doua a arendasilor, qicem cá niel
insi-vé nu putetl tégédul neapérata datorie a supuneriI si a bunel cunoscintI ce se
cuvine a a vé cätre prea puternica i noué tuturor därát6re de hranä impèrätie, ca
sá ne arètäm din teltä virtutea osirduitor spre implinirea poruncilor si trebuintelor
sale, dintre care una si cea mai delicatä, fiind i madéua zahereleI, cand este tre-
buinth si nu se va puté implinl numai de la locuitoriljbirnici i de la cele-l-alte bresle
suma ce va fi ceruth pentru trebuinta impérdtésa, atunci numal sä fie datorI
arendasil boerescl i mhnästiresci a da zahereà in naturä ceI ce vor avé, iar nu in bani,
sä li se plhtéscä aceea zahereh, duph fiiatul cu care se va pläti locuitorilor i ce-
lor-l-alte bresle, lar and ceruta zaherea se va puté implinl numal de la locuitorii
birnicI i cele-l-alte bresle, atunci numitiI arendasi sä nu fie chtusl de putin supé-
rap; sd se ferésch frig i el, ca nu cum-vasi, cu pricina acestei apèrhei, sé priméseä
zaherele de ale locuitorilor birnicI i a celor-l-alte bresle i ad le numéseä cä aunt
ale lor, ca sé le apere, cdcl dovedindu-se vre-unul in vre-o acest fel de urmare,
scie, ea nu numal se va pedepsl cu sträsnicie, ci inch' dupä ce se va luà acea zaherek
se va indatorh apoI a dà si de la sine-0 indoitä peste acea sumä fär' de niel o
platd. I pentru cea de a treia, a pogonasilor, hotärim, ea nu numai vieriI paznicl
aI viilor mhnästirescI i boerescl sti fie apururea npèrati i ocrotitl de orl-ce pod-
vadä i angarà, iar pogonasii, atuncI numaI sh fie si el asemenea ocrotitl, când nu
va fi vre-o grabnicd trebuintä impérätéseä, saú chnd acea trebuintd se va intimplà
a se cere asupra lucrului viilor, iar &And trebuinta va fi grabnica, sail nu se va in-
timplà pe vremea lucrului viilor, atunci i acestI pogonasi sé fie datorl, tot pentru
cuvintele de mal sus arkate, de a shvirs1 acele angarale i podveçli impèrätesci ;
pentru care amândoué aceste *madele, adecti a arendasilor i pogonasilor, poruncim
dumi-tale Vel Vistiere, sé se pazéscä intocmaI nizamul de mal sus arétat, iar pen-
tru vinurile sträine, hothrim sé se pazéscà nizamul popririlor, precum a fost po-
prit de mal inainte, pentru care si poruncim dumné-v6strd Velitilor Logofeti, sé se

www.dacoromanica.ro
124 V. A. URECHIA

Caragea continua a prohibl importul vinurilor i spirt6selor, spre a

faa cuviinei6sele porunci, atät eked dumnélui Vel Spätarul de a serie apitanilor
de margini, at si eked ispravnicif acelor judete. 1816 Maid 23.
(Pecetea gpd.) Vel Logotét,
Cod. LXXXV, fila 56.

Prea Indltate D6mne,

C4 pleeata nóstril obstésed anaforà, arétäm Märiei-Tale, cà tätä nddejdea chiver-
niselii boerilor pdminteni rézimä in veniturile mosiilor si al viilor, in vreme ce de
a intrà in alte slujbe i ehivernisell ale térii, cqtéptei &lie 2-3 aid, pdnd ii vine
rindul, i de nu va avé ajutor de la acareturile sale, rémäne in tiedlosie si in prästiá
stare, neavénd cu ce sfi-s1 tie rinduéla si haractirul séii, dupd cinstea ce s'ad invred-
nieit ',at:at de la alti luminati Domni, câtsi de la MAria-Ta; aceste veniturl dintru
inceput si-ah avut privileghiurile lor päzite pe deplin, färd a se vdtaind cu vre-o
pagubd i sadere, iar de la o vreme Mace s'ail stricat acele privileghiuri,
cá mai inainte de räsmirita ot let 1787, mänästirile i boeril de la drepte bucatele
lor ce vindeari, zahera i vite, ori prin sate sail prin tirguri, vaind nu platiah, iar
de atunci inace ail remas lipsiti de acest privileghiti, pentru care, eu Vote a se
pune in ponturile vämilor, a, de va fi vindkorul boer sail mândstire, sé plätéseä
vaina cumpérAtorul, iar de va fi cumperdtorul mändstire saü boer, sé platésed yin-
d'étorul, dar orl-cum va fi, tot mändstirea i boerul pldtesce vamd, pentru cA cel ce
cumpérd de la aceste douè tagme, sciind a are a pläti van* nu-I dé pretul ce i-ar fi dat,
and ar fi sciut cA lucrul acela ce-1 cumpérd este fär'de vamä, i scade vaina din
pret, cum i cel ce vinde la mai sus numitele tagme, iarási asemenea ineara pretul
lucrului, ca sé nu rémée vama pldtitä de el, ci de cumpérdtor, i ash s'a perdut cu
totul acest privileghifi, ce dintru inceput avut mândstirile i boeril.
Al doilea, arendasil ce cumpérä veniturile mosiilor mändstiresel i boeresel se
indatorézä de dail zahera ori in natural sad in bani, i nefiind acésta pagubd din
nerodirea timpulul, care este in norocul lui, o trage i perde insusi stdpánul
fiind-a se tocmesce pentru dreptätile i privileghiurile ce are asupra mosiilor sale
volnicesce obrazul séll asupra cumpérdtorulni arendel, pathnind i acei arendasi
supérare de necaz, in eat dinteacéstà pricind multi dinteinsii s'ail tras si ldsat
de a nu se mal amesteed la aren41, lar si care dinteinsil ar vré sé ieà arendä,
sä o ia cu pret pe jumétate, de care unii din stdpânii mosiilor, pentru felurimi de
pricini, neputénd a merge sd-si caute moiile lor, i rémaind pe mAna
ispravnicilor, nu putini pagubd li se pricinuesce din furtisagul ce fac i scäderea ne-
autdril venitului, preeum se cade, i ask nealegéndu-se mal cu nimic i niel alt
raijloe de chiverniséld neavénd, este silit a o vinde cu totul.
AI treilea, cA pogonasil cei orindulti de be luerézh viile, luandu-se la podvedi de
cdrat cheresta si alte angaril in vremea luerului, se zäticnesc viile din lueru si se
prieinuesce si de la aasta mare pagubd, in eat niel cheltuéla nu o pot sate, ne-
cum sé se folosésa de cevasi, iar i cand scapd din podvadd si pot de lucrézd
viile la vreme si este si timpul rodos, atuncea iurudisesc vinuri din Téra-Turcéseä,
ce sunt poprite printeatätea luminate Domnesci hris6ve a nu veni niel de cum In
térd, i rémán vinurile pamintenilor la pret de nimic si le este cheltuéla i oste-
néla in zadar, ci ne milostivim milostiviril Mdriei-Tale ea un Domn milostiv

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 125

favorisà viile boeresd. Era o concesiune cu scaderea venituluI vaini-

lor, dar nu mail sà o refuse, cad' era din vechiii practicata. (1)

rinte doritor, sä rever* milä asupra némuhif boeresc i asupra mändstirilor, a

face parintésca i Domnésca MärieI-Tale indreptare la aceste privileghiurl ale né-
mulul boerese ei pgrtil mândstiresei cu seddere ei vätémare din vreme in vreme
sd se därapene de tot, ei sa rémäe la cea desävireitä tich1osie.-1816 Aprilie 30.
Al Ungrovlahiei Nectarie, Iosif Argeiú, Constandie Buz&l, Constantin Filipescu,
Radu Golescu biv Vel Ban, Grigorie Brâncoveanu, Constantin Cretulescu Ve! Ban,
Barbu Väcärescu Vornic, Ve! Vistier, Dumitrache Racovitä Vel Vornic, Istrate ere-
tulescu Ve! Vornic, Constantin Billäceanu, Grigorie Filipescu Ve! Vornic, Teodorache
VAcareseu Vel Vornic, Gheorghe Filipescu, Mihalache Racovith Ve! Logorét, Iorda-
che Golescu Ve! Logofét, loan $tirbeiii Logofét, Toma Cretulescu Ve! Logorét,
Panä Costescu Ve! Vornic.

(1) Iti) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

De vreme ce Pdrintil ArhiereI, dimpreung cu dumné-lor boerii, ne aratä prin-
teacéstä anafork cum cä vinurile i rachiurile strdine din vechime sunt oprite prin
hris6vele fratilor DomnI de maI inainte, cum si prin ponturile vämilor, ce se fac In
toti anii, a nu venl niel de cum in térä, ca sä se OM vinde ale pämintului, primitti
este Domniei-Mele cererea i rugaciunea ce ne fac, poruncim dumi-tale cinstite
credincios boerule al Domniel-Mele, Ve! Logofete de Téra-de-sus, sä se facä Dom-
nescul Nostru hrisov i porunei, cu cuprinderea ce li se aratä mai jos, in care sä
li se deä i acéstä poruncä, ca sá trimitä la Dotnnia-Mea catastih de eke vinuri ei
rachiuri att venit din pärtile sträine impotriva opririi, Mr' de porunca Néstrii.
1815 Februarie 9.
(Pecetea gpd.) Ve! Logotét.

Prea Indlfaie Dómne,

Cu plecatg anaforà arétgm MärieI-Tale, cä din vechime, prin hris6vele luminatilor
Domnl i prin ponturile vämilor, ce se aflà pe tot anul, cum ei chiar acum in prea
fericite Iilele Märiei-Tale, sunt oprite Cu totul vinurile i rachiurile de peste Dunäre
i holirca din Téra-Leeéseä, a nu venl niel de cum aid in Ord, ea sä se p6th vinde
al pdmintenilor, iar estimp vedem cà aft adus unil altri multime de vinurl i rachiurl
sträine prin Ord', din care pricing, nu putind paguba att pämintenii, cum ei chlar
Visteria pentru cà véOnd locuitoril pamintenI ce aft vil i live4I de
pruni, nfivälirea vinurilor ei a rachiurilor sträine, mult1 dinteinefi päräsit
läsat nelucrate ei intelenite, In vreme ce munca i stradania lor este mare,
cum qi plata lucrului viilor scumpä, ajungénd pang la parale 50 pe çii, dupg care
nu p6te sä fie cuvint de pricinuire pentru (wee-care adaos al pretului vînçlttril, cdel
In alt chip munea lor remäne in zadar, neputênd sc6tä cheltuéla, mal virtos
eänd se intimplä timp cu rod putin, dupä cum ail fost an-tgrt. Deci fiind-cä ml-
dejdea pämintenilor inteacest venit al viilor ei al livegilor razimä, &del' zaheréua
e't vitele sunt pentru alte trebuinte ale datoriei tgril ei de a perde acest folos,
suntem ineredintati ca nu este suferit luminatului awl al Mdriei-Tale, fiind ferbintea
rivng i parintésca dorire ce aI Märia-Ta cdtrh Ora, Cu neadormitä sigurantd a se

www.dacoromanica.ro
126 V. A URECHIÀ

Dupa ce ash sporira (Wile sub tóte denumirile, apoI gróznica erh
perceperea lor. Caznele cele Ind nepomenite se aplicail la ti5ranI, ca sa-1
platéscd sfertul. In Jiul-de-Sus v'édut perceptorI gred car', ca
sa oblige téranul a plan birul, Ii luh copilasul si, In toiul erniI, ha-
gandu-1 In apa, 11 atIrra pe o craca In puterea gerului, de cadeail
carnurile dupa corp
Asemenea °rori nu putin contribuira la sbucnirea de féscóle.
R6sc6lele pandurilor din 1815 si 1816 si nemultamirile chiar si ale
boerilor, pe 1angA a téranimiT, In asedarea birurilor din 1815, silesc
pe Caragea sA faca o noua asedare a darilor, cu atat mal mult
nemultamirile strabatusera panä. la P6rta Otomand.
$1 pe langa dArile dupa Intocmirea din 1815, cate alte ail extra
ordinare nu mai apasä téra, de la 1816-1818! In 1816 bung óra, Ca-
ragea arunca o dare extraordinara, cu care sa póta platl 149.250 ta-
len, pretul a 3.400 de salahorl, ce téra-I obligat6 sA dea la cetatile
turcescl pe he-pare lunä. CO 16 mil de lude, cat maT rèmäsesera In
téra, se Imbraca cu acéstä dare, numaI el, dar nu si boerif, ash ca de
la lude Tin cate 9 talen l banY 40, färd de rasura. Darea se platesce
de la 1 Aprilie 1816. (1) Totusl Caragea emite, In Ianuarie 1817, un
hriAov, prin care, cu multa emfasa, desfiintéza darea untu1u i mal
desfiintéz6, cu nu mal putina emfasä., i alt beilic orI podvada, anume
aceea, dreptul and loe la multe abusurI, a carelor de transpor-

oerotl de tóte cele impotrivit6re si a nu se vatämä obstescul folos, ne rugam milo-

stivirii MärieI-Tale, sä se InnoéscA acest privilegiii al tèrii i prin luminat hrisovul
MdrieI-Tale, urmfitor celor de maI Inainte Domnescl hrisóve, i sä se facä luminate
porund eked tóte ispràvniciile, ca sà Int5r6scá paza marginilor cu tóta strasnicia
O. nu Ingidu6sca a venl in 011 cät de putin vin saú rachiil din alte täri, Mud
acésta, dui:4 cum 4icem, i spre paguba Visteriel, publicând in tot judetul, ea si scie
top' cu hotArIre, cä cel ce se va indräsnl la o armare ca acésta Impotriva poruncil,
nu numal vinul si rachiul acela i se va 111à pe séma Domniei, ci Inca i se va face
si grea pedépsä, asemenea porunci fäcêndu-se si aid eätre dumné-luI Vel Spätarul,
ca sé Lea prin pristavi tuturor sciutä hotärirea, i la Craiova caträ dumné-lui Cai-
macamul si cäträ dumné-lor boeril Divanului de acolo, spre a se face asemenea ur-
mare.-1815 Februarie
Nectarie Mitropolit, Iosif Arges, Constandie nine* Constantin Filipeseu Vistier,
Grigorie Brâncoveanu, Constantin Cretulescu Ban, Barbu Väcärescu Ve! Vornic,
Constantin Bäläceanu Vel Vornic, Mihalache Mann Vel Vornic, Grigorie Bäleanu
Vel Vornic, Teodorache Vddirescu Vel Vornic, Gheorghe Filipescu Vel Logof6t,
Scarlat Grädisteanu Vel Logof6t, Fotache Stirbeiti Ve! Logorét, Nestor Ve! Clucer.
Cod. LXX VIII, pag. 338.
(1) Ve01 Tesaur de Monumente, T. II, pag. 329.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMXNILOR 127

tat sarea la porturl. Mare scdclere totusl nu se facea cu acésta la

gtelele biruri. (1) Téra continuà a cere scdclerI maI reale.

(1) Hrisovul ce s' a facut pentru ertarea untului fi a carelor de sare, a nu maï fi.
Este netégaduit i märturisit de t6tä obstea inteleptilor, cà intre OHO i fii, in-
sotindu-se ingrijirea eu supunere, sävirsesc o datorie intre dinsil, prin care se in-
naltä, intru podóba Intelepciunil si de o potrivä se hrénesce intru dorirea mangéerii,
acéstä falnicá zidire a omenirii, care s'a dada de atre Mäntuitorul nostru mal cu
osebire simtitóre deck ori-ce altä fiintfr ce avem intru vedere, pentru cé pärintii
Ingrijitori afländu-se pentru inaltarea si crescerea fiilor lor, privesc Cu tótir rivna
la ceea-ce ar puté sé le aduci rodirile fericirilor, iar fiii cunoscétori fiind de cäde-
rile supuneril, hrénesc simtirile parintilor prin fapte si dorirea mängileril ce aft
càtrà aI lor firesci ocrotitori i prin aceste, legate de eätrà fire résplätiri, se sé-
virsesce acea vecinich datorie. intocmai dupä sfinta poruned. Dupd acésté dar firésca
aseménare, périnte se pote numl veri-carele din dumneleésea bund-vointä s'a In-
vrednicit a fi obläduitor de norod, cum asijderea i fiii, veri-carele näscut a
fi supt umbrire de obläduitor, pentru cé acelui dintilift este ingrijirea odihnei su-
pusilor luï, descoperirea dreptätilor si in scurt aplecarea a tot felurilor de mij-
Mee spre a lor fericitä petrecere, iar a acelui de al doilea supunere, credinté i sé-
virsirea eelor dupil trebuintä, i dupii trebuintä intoemite hotériri, i acestea to:Ste
se aséménà cu urmérile datoriilor ce mijlocesc intre cel firesci pärinp i fil. Deel
Domnia-Mea, din césul ce ne-aft Invrednicit milostivul Dumneopé, sé obléduim
asupra acestui pravoslavnic norod, cunoscénd asuprd-ne datoria obläcluiril intocmal
ca o parintéscé ingrijire, nu am ineetat cu a s'avirsi catre supusil nostri locuitori,
&Ate faceri de bine ne-ail fost prin putintá' si ne-a indeletnicit indemanarea vre-
milor ; i judecând intre altele, ea réspunderile naturilor ce din vechime eraii
locuitorii sé deà prin felurl de orindueli, nu numai cà trebuià sé fie sarcind
sinatitöre pentru dinsil si mai virtos pentru cei ce se intimplé Ea nu OA feluri-
mea eereril, silitl fiind unii ea aceia, de edträ al lor cislasi, sé le sdvirséseä
prin cumpérdt6re de ban!, ci i prilej de hräpire a acestor cislasi, carI, euge-
ténd la al lor in parte folos i eu totul mäntuire de o asemenea respundere,
impoväraft pe cel nemernicl al satelor, adéogänd la acest fel de cheltueli, am hotérit
Domnia-Mea, sé aplicdm un mijloc prin care si Inceteze unele ca acestea s't 'bled
din vremea aqeddmintului ot la 1814 de odatd cu coelarea satelor, s'a publicat
la totl de obste, cà ail lipsit cu totul si din tot cuprinsul térii Domniei-Mele, orin-
duelile de mal jos, adecd: grdul i lemnele isprdvniciei Curfif gpd, i orinduéla
finuluï $i a orzului grajdurilor Domnesci qi a minzilhanelelor férfi, rémaind da-
toria Visteriei Domniei-Mele indatoratä ea sd implinéscé asemenea trebuinte prin
numérätóre de burl, precum se si urmézé de atunci si pand acum. Asernenea dar
acum voind Domnia-Mea, si arétam In faptä luerdrile milostiviril Domniei-Mele
catra obstea locuitorilor, cari odrdslese din pirintésca Ingrijire ce avem asupra
supusilor obldduiril nifistre, la 4i'ntdid de Ianuarie a urmeitorului an cu lét 1817,
am arcidicat cu totul i pentru tot-deauna i alte doué orindueli ce se urnzaii in
grit, adecd orinduéla carelor de sare, ce din vechime era obicinuit aid, i orin-
duéla untului Tarigradului, ce se impliniet din ése judefe din aceste 12 de dinc6re
de Olt, care acéstd orinduélä se presèrà i asupra tuturor breslelor, ce se aflä se-

www.dacoromanica.ro
128 V. A. IIRECHIA

Reclamatiunile ërii In 1816 silesc pe Caragea sA serie Divanulul, Indo-

mnandu-1 sä-§I Orto atentiunea asupra a§edäril birurilor. El Indémnd
sd se mal reducti greutgtile d'asupra Oranilor, nu numai prin desfiin-
tarea orIndueliI carelor de sare §1 a orinduelii untuluI din cele 12
judete de dinc6ce de Olt, dar §i asupra scdderil dAjdiilor cá.trä Viste-
rie, de la Februarie 1817 pând la Novembre acela§I an, cu suma de
1.112.000 talen l din 2.112 000.
La 5 Ianuarie 1817, Di vanul supune Domnitorulul Caragea anafora,
prin care Il lauda pentru bunul séü cuget de a u§urà pe dajnidi
Sumele scljute Divanul le inlocuesce addogdndu-le la dijmärit, vina-
riciú oerit, carI cine altul decAt Oranul le platià?

4;létére intru aceste judete, iar spre a lor iinplinire am hotdrit Domnia-Mea paguba
prin sdderea venitului din vinçlarea ocnelor, i osebità cheltuélä a Vis-
teriei prin cumpérdt6re de unt, de unde se va puté i cu pretul ce se va gasl, ea
sä se teslimatisésd dupà cuviintá la locul ce se va cuvenl, incredintat fiind Domnia-
Mea, d prin ridicarea i acestor doné orinduell, nu putinä mangaere vor cun6sce
supusii nostri locuitorl i vor dmâné Intru desAvirsitä veselie, cunosdndu-se apd-
ratl de asemenea réspunderi pricinuitére de hrdpirI si deosebit i cunoscute chel-
tuell, dar pentru ea sä aibá tot-deauna putere si tärime aridicarea acestor orindueli
din térä, aded atat acelor ce de la aseçlämint s'ad lipsit, cum i celor din urmä
doné, dupä care, cunoscênd cu totiI usurare din bunä-vointil a Domniei-Mele, sá ne
fie si noué vecinicd pomenire intru vécul de apoi, am hotarit Domnia-Mea, sä In-
credint5m acéstä aridicare prin hrisov al Domniel-Mele, i jata alcatuim acest Dom-
nesc al Nostru hrisov, intäritor arididril numitelor orinduell din 1611, intru al
cincilea an a intaia Domnie a DomnieI-Mele, carele s'a dat sil steà in pástrare la
sf. Mitropolie, spre veclnicd laudé a acestei bune hotiiriri, care este intru desilvirsita
soglasuire a obsteI pärintilor arherei si a dumné-lor velitilor boerI haleà i mazjb,
si 1-am adeverit Domuia-Mea chiar Cu credinta si pecetea DomnieI-Mele, martor
puind pe prea-sfintia sa duhovnicul nostru pärintele Mitropolitul tériI chir Nectarie
i pre prea iubitil nostri Gheorghe Voevod si Constantin Voevod si pe bita obstea
dumné-lor cinstitilor i credinciosilor velitl boerl dregétorf al Divanului DomnieI-
Mele, pan Radu Golescu ve! Ban, pan Grigorie Bráncoveanu Vel Spkar, pan Cons-
stantin Vldhutä Vel Postelnic, pan Isaac Ralet Vel Vornic de Téra-de-sus, pan Gri-
gorie Ghica Vel Vistier, pan Eustatie Cretulescu Vel Vornic al Obstirilor, pan Mi-
halache Manu Vel Logofét de Téra-de-sus, pan Grigorie Báleanu Vel Vornic de Téra-
dejos, pan Constantin Caliarh Ve] Vornic al treilea, pan Gheorgache Golescu Vel Lo-
gofét de Téra-de-jos, pan Toma Cretulescu Vel Logofét de obiceiuri, i ispravnic
fiind pan Grigorie Ghica Ve] Vistier, si s'a scris hrisovul acesta niel in orasul
Bucurescilor, scaunul DomnieI-Mele, de Nicolae Logofét za Visterie, in anul de la
mântuirea lumil cu lét 1817.
Cod. LXXVII, fila 257 v.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 129

Ciudatd scddere ! Se 1nlocuiati d6rd birurile unele cu altele. (1)

(1) Pitac caträ Parintele Mitropolit i catra dumné-lor velitii boeri, haleà i mazill,
ca sa se stringd la Mitropolie, pentru a face ehibzuire a trei humeturi: vinariciul,
oeritul i dijmäritul.
/di loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.
Prea Sfintia Ta Sfinte Mitropolite, iubitorilor de Dumneleil Sfintia Véstra Epi-
scopilor i dumné-v6strä velitilor boerI, halea i mazill, macar ca plata vinriciulul
si a dijmaritulul inca dinaintea venirii néstre aici, dupd ale vremurilor intimplari
si ale téril neapérate trebuinte, aii inceput a se adaoga (precum vé este sciut), ajun-
gênd la pretul ce se urméza acum ; dar precum pentru altele am ingrijit Domnia-
Mea, de am fäcut bune si folositére intocmiri, asemenea i pentru acésta ingrijind a
se face o cuviincilisä Intocmire, poruncind ca adunandu-vé ca totil la un loe si pri-
vind cu buna cumpénire asupra osebirii ce are acum pretul vinqdrii lucrurilor celor
supuse la plata numirilor acestor treT huzmeturi, din pretul ce avea, pe cand se urna
plata ce era orinduita de mal inainte, sä faceti chibzuire, ca cata scadere s'ar cu-
ven1 s'a se faca din plata ce acum se urméza, i sä arétati Domniei-Mele prin ana-
fora. Tolco pisah gpd.--1817 Septembre 25.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXXVII, fila 45.
I1 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Primita fiindu-ne i acésta obstésca parere a pärintilor arhierei si a dumné-lor
velitilor, o Intärim Domnia-Mea si poruncim dumi-tale cinstite i credincios boe-
rule al Domniei-Mele Vel Vistiere Grigorie Ghica, ea pentru vinçlarea huzmeturilor
saú imprumutarea Visteriei, sé se faca armare intocmaI dupa cuprinderea de mal
jos arétata, asemenea i pentru scaderea dajdiilor Domnescil nélstre Visterii sé se
faca carti slobode ale Domniel-Mele cateé locuitori, arbtatére de acéstä milostivnica
hotärire a Domniei-Mele i cuprinlétére, ca pentru a lor desavirsitä linistita petre-
cere in sfertul de Februarie i Martie i in sfertul de Aprilie i Maia , niel pe acei
cate talen l 5 si jumätate i rasura lor de lude la un sfert, ce réman dupä scaçlémintul
ce le-a facut din talen l 26 si parale 16 ce platià pana acum fies-care lude la un
sfert, dimpreuna ca rasura, sé nu-i rèspunlä, fiind-cd cel mal multi se afta campé.-
ratori de nutreturi pentru vitele Ion i multi iaräsi cumpèratori chiar de bucate
pentru hrana lor din pricina nerodirii timpului ce s'a urmat pe alocurea, iar cu
totii se aflä asupra primaveril silitori si sirguitori in lucrul pämintului, ci intru
aceste mai sus numite patru luni sé féspunla numaI banil lefilor i o Darte din
banii minzilhanelelor si la sfertul de lunie i Tulle vor réspunde dimpreund ca banii
acestui sfert si pe cei de Februarie i Martie, cum si la August i Septembre pe cei
de Aprilie s't Maiú, rémaind la cel de al 5-lea sfert, adecà la viitorul Octobre Ffli
Novembre slobogli a réspunde numai pe cei cate talen l 10 1.1 jumätate de lude i ra-
sura lor Po parale 8 la leil i inteacéstä curgere de patru luni se va strimtorà
Visteria la ale sale netagäduite cheltuell i sé orinduésca cetitori prin telte judetele,
ca sé le cetéseä din sat in sat, in aulul tuturor si sé: base si pe la telte bisericile
cate o asemenea carte sloboda a Domniei-Mele, ea si cel ce nu i s'a cetit in augul
séú sé pétä ceti In ori-ce vreme va avé Indeletnicire i printr'acest mijloc sé rémae
V. A. Urechict.Tom. X Partea B.Istoria Rontanilor. 9

www.dacoromanica.ro
130 V. A IIRECHIÀ

Asemenea reducen l de biruri i havalele erail departe de a multäml

t'Ora, cu t6td cetirea pitaculuT Domnesc pe la bisericI! Caragea se
vede silit a cere in 1818 Divanulul o noud avezare de birurl
In Iunie 1818, Divanul supune Doninitorulni o ghenichi intocmire a
propunkul clasificarea däjdiilor in 3 categorii:
a) Bullí VisterieT, b) banif po§telor §i c) banii lefilor. Baria' Viste-
cu totii incredintati de buna-vointä a Domniel-Mele; cdtra acestea primita fiind
DomnieI-Mele i rugOciunea ce ni se face printeacésta anaforà de a se face, adecä
Domnesc al nostru hnsov pentru aridicarea orinduelilor de carele de sare si de
untul Tarigradulul, porunciin dumi-tale, ca sa se alcatuéseä un asemenea hrisov
de la Visteria Domniei-Mele, cuprinlétor insd i legiuitor nu numal de aridicarea
acestor doué orindueli a carelor de sare si a untului Tarigradulul, ce si de chte alte
orinduell din vechime obicinuite in térd am bine-voit Domnia Mea de le-am ridicat
Cu totul spe odihna i repaosul obstei locuiturilor, adech orinduéla grhultri si a
lemnelor ispravniciel Curtii gpd, orinduéla finului si a orzului grajdurilor comi-
siei si a pitfiriel, i altor tainaturi si orinduéla finului i orzul minzilhanelelor, ho.
tdrind dupä acésta ca. tóte aceste orinduell sa se réspungà in bani de la Visteria
Domniei-Mele i sä scape ticäloii locuitori, nu numal de greutatea acestor réspun-
deri, ci si de hrapirile ce faceafr prin mijlocul acestor orinduen, si sävirsindu-se
hrisovul aces1a, sä se trécd mai intâni in condica logofetieI Divanului Domniei-Mele,
apol sä se trécd i in condica VisterieI, si pe urmä s'a* se dek in pästrare la sf.
Mitropolie spre a sta drept lege mantuitóre de multele sarcini si greutfitl ce ah
fost cercat ticAlosiI locuitori. 1817 Ianuarie 8.
(Pecetea gpd ) Vel Logofét.
Prea Inciltaee D6mne,
La Vnthift de anul noii a arma torulul Ianuarie cu lét 1817, cetindu-se in postelnicia
MdrieI Tale, luminatul pitac al Inaltimir Tale cupringetor de milostivul cuget si
buna-vointa, ce si intru ac6stä fericitä oi aI aretat Maria Ta catra obstea locuitorilor
al aceste1 pravoslavnice 011, ce s'a incredintat din mila lui Dumneleh sub drépta
obläduire a 1nd/tiran Tale, eu a se aridich de-asupra lor cu totul si pentru ta-
deauna mal inthiù orinduéla carelor de sare, prin pagaba CamäriI Domnesci, cu t6te
cá este réspundere a téril din vechime canonisitä, al doilea orinduéla untului din
ceste 12 judete de dinc6ce de Olt, asemenea cu total i pentru tot-deauna, iar res-
punderea acestui unt sä se facä prin cheltuéla Domniel la locul ce se va cuvenl,
si cca de al treilea i mal simtitére facere de bine cdträ locuitoril birnicl de a se
scadé inteacest urmätor an dájdiile Visterier ce se urmézä in curgere de Oece lunl,
incepéndu-se de la Februarie phnil la sfirsitul lui Novembre cu talen l 1.112.000 din
2.112.000 ce analoghisesc a respunde dupä suma ludelor térir de acum, remftind
asupra lor curati de respundere taleri 1.000.000, care va sil licà, cá se cunósce in-
fiintat folosul locuitorilor birnici mai mult decht cu suma jumdtate din ceea-ce a
fost intocmit a respunde ; alt nu putem çlice decht, cunoscênd in fapta osebitä rivnä,
cum si parintésca ingrijire ce al María Ta pentru linistita petrecere a acestul norod,
sá aducern multumita din par te-I cdtrd M'aria Ta, aflandu-ne pururea rugatori ciara
milostivul Dumneljeil, ca sà invrednicésch pe Maria Ta la asemenea lacere de bine, intä-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 131

riel se vor percepe in sése rindurI pe an. Inteacestia infra si hara-

ciul. Se suprima rasura de la telte trele categoriile. Boeril mal cerurd
adálogirea de scutelnici i poslusnicl i 6re-cari scaderl la lefuri. Dona-
nitorul primind anaforaua in Iunie, nu-I da' in parte aprobarea decdt
la 3 Septembre 1818, dicênd cá atuncl, «când e vorba de asemenea trebi
Intocmirl, datoria n6strà neap6rata" i sfinta o socotim de a alubia cu

rind slava si.puterea Märiel Tale in prea luminat scaun intru multl i fericiti ani; osebit
de acésta vOurAin tot in cuprinderea acestui luminat pitee, eä dupä acéstä bunà intoc-
mire a MärieI Tale, care si de este simtitor folos al obsta locuitorilor si mal cu osebire
al birnicilor, dar se aduce pagubh mal multd de 1.312.000, tusa' peste 200 000, din ardicarea
a douè numitelor orinduell si 1.112.000 din scdderea däjdiilor, si acéstä pagubä ne fiind
In stare Visteria Märiel Tale ea sä. o sufere de °data', avad netägäduite cheltueli pe tótä
luna, s'a gäsit cu cale ca trei slujbe, a dijmdritului, vinäriciuluI, oeritului, sä se vinlä
si pentru estimp numai dupà alcdtuirea anului trecut, ca cu adaosul acestor
sä se mal pótä intimpina, rémäind pagun curatä talen 412.000, iar locuitoril
birniciI cunosc in prea fiintä folos de 1.112.000, judechndu-se acest adaos ca un ce
folositor in t6te chipurile, mai întâiú adecd cd intimpinä o simtitóre sarcind a lo-
cuitorilor birnicl, precum s'a (Jis, simtind cu totii folosul din ridicarea orinduelilor
si din scAderea dajdiilor, si al doilea cä si de este o réspundere cu adaos peste ce
s'a fost urmat in vremile trecute, dar nu numal se impfirtesce pe tóte treptele
bez a priveleghiatilor, dar si cei ce re' spund dad din ceea-ce aú, adecä din vil, stupY,
rimätori i oi, cu cari se folosesc si se negutátoresc, i poruncesci Mária Ta, ca
adunându-ne cu totii la un loe sä areldm Märiel Tale si plecata nósträ pärere dupä
t6te chibzuirile ce am fäcut, gäsim acé3tä pärere cu desävirsire temeinich, si intru
adevär prin simtitórea pagublt a Märiel Tale, mänghere a säracilor, prin care licem
noi ea de obste priintä i ográsuire, ca sA se vinld aceste trei slujbe dupä in-
tocmirea anului trecut i inch fiind-ch Visteria. lipsindu-se de ale sale alcfituite ve-
nituri de acum de la Februarie, firesce nu se p6te iconomisl la ale sale cheltueli,
fiind orinduite si necontenite pe tótä luna, 'peam sä se vinlä de acum cate trele,
de se va gäsi musterii, iar cautarea lor sä se unneze la orinduitele soróce cu ase-
zdmint, l'usa ca henil adaosului réspunqd pe luni dupä analoghie in trebuinta Vis-
teriei, iar cei legiuiti la banii cel dreptl in orinduitele vremi a fies-cäreia dintr'aceste
slujbe, set când nu se va gäsi musteril cu pretul ce se va euveni, se va gäsl cu cale
de catrd Märia Ta, atunci spre intimpinarea curgétórelor cheltuell, sä se imprumute
Visteria Cu zapisele dumné-lui Vel Vistierul, puindu-se emanet la imprumutatori
adaosul acestor slujbe si acele zapise se vor socotl incredintate i adeverite din
partea nóstrd tuturor, fiind urmät6re pareril ce aretäm Märiei Tale, sá se imprumute
insä Visteria pe fies-care lunä din banil adaosului acestor huzmeturi cu suma ce
se va analoghisi pe fies-care lunä, socotindu-se acest adaos venit al Visteriel, in
curgerea de Oece lunI, spre intimpinarea banilor ce lipsesc din scäderea sferturilon
asemenea i dobänlile 1 agio ce se vor platl la aceste imprumuturi aú sa se dea
tot din pretul vingärii prostichiului ce se unnézá estimp la aceste trel huzmeturl;
ci cal pentru scäderea däjdiilor i vinlarea huzmeturilor se(' imprumutarea Viste-
riel, se va. porunci dumné-lui Vel Vistierul, ea sä urmeze cebe ce s e vor gäsi
cale de catra Märia Ta, iar pentru aridicarea numitelor doué orindueli, ne ru-

www.dacoromanica.ro
132 V. A. IIRECHIÀ

orindueld si Cu intrég6 chibzuire i cu cea destivirsità Mare aminte. >

Caragea nu aproba deplin lucrarea DivanuluT i ordond, sg se adune
din noti, ca s6 desbata asupra punctelor neaprobate. (1)

gam Mariei Tale sa se fach luminat hrisov domnesc, spre a fi vecinich pomenire
a Inältimii Tale catra supusii locuitorl ai tériI. 1817 Ianuarie 5
Al Ungro-Vlahiei Nectarie, Constandie Buz6ii, Constantin Filipescu, Radu Golescu
Vel Ban, Grigorie Brâncoveanu, Constantin Cretulescu, Isac Ralet Vel Vornic, Ve!
Vistier, lstrate Cretulescu Vel Vornic, Constantin Bälaceanu, Mihalache Manu Ve!
Logofét, Grigorie Bäleanu Ve! Vornic, Constantin Samurcas, Iordache Slatineanu
Vornic, Dumitrache Racovita, Teodor Vacarescu, Constantin Caliarh Vel Vornic,
Mihalache Racovita Logofét, Constantin Dudescu Logofét, Iordache Golescu Ve! Lo-
gofet, Torna Cretulescu Vel Logofét, Panil Costescu Ve! Vornic. Stefan Belu biv Ve!
Logofét, loan Stirbeiii Logofèt.
Cod. LX-XYVT, pag. 12.

(1) Th loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zenzli Vlahscoie.

Prea Sfintia Ta Pärinte Mitropolite, iubitorilor de Dumneleù Sfintia V6strä Epis-
copilor i dumné-v6strä cinstitilor i credinciosi velitilor boeri al Divanului Dom-
niei-Mele, haleà i mazill, cetindu-se de chtra Donmia-Mea Cu destula luare aminte
anaforaua ce ne-ail facut de la. ... ale trecutului Iunie, am inteles cate printeinsa in
ponturi ati gäsit cu cale pentru cea ghenichi intocrnire a dajdiilor, impartind-o in
trel, adeca in banil Visteriel din sése semi de peste tot anul (in care inträ si ha-
raciul), in banii minzilhanelelor i in banir lefilor, lipsind räsura cu totul din tóte
aceste felurimi de däri, precum ash am si dat indata trebuinciósele porunci ale
Domniei-Alele in urmat6rea diminie a lui August si Septembre, cuprimpt6re in-
tocmal dupa chibzuirea ì intocmirea ce este arétath in mai sus lisa anaforh, iar
intärirea, ce ati cerut a da Domnia-Mea la acea anafora, s'a prelungit phnd acum din
pricinä cad, cand este vorba pentru asemenea trebi i intocmirl, datoria n6strä ne-
apérata i sfintd, socothn de a umbra cu orinduéla 1 cu intréga chibzuire si cu
cea desiivirsita luare aminte, far' de a lash nimic nechibzuit, ci hied si pentru cele
mai midi sà ingrijim; de aceea i pana a nu da ceruta intärire prin Domnescile N6-
stre hotärîri i legiuiri, earl* ail a se päzi in urn-ia nestramutate, de mare trebuintä
am socotit a ye area acésta a nóstre bagare de sérnä, adeca nadcar ca. anaforaua
Prea Sfintiel Vóstre si a dumné-vosträ are cuprindere de multe chte invederat pri-
vesc spre usurarea locuitorilor i chibzuirea ce atl facut asemenea tot la acest dint
sfirsit privesce, la pontul insa al lefilor ni se pare a nu fi prin neputintá de a se
face un simtitor scaqémint din talen l 14, ce ati gasit cu cale, precum mai pe larg
vé veti pliroforisi din catastihul ce vi se va arètà de chtra dumné-lul cinstitul
eredincios boerul Domniei-Mele biv Ve! Dvornicul Costache Sanaurcas, epistatul
Cassel' lefilor, ash si la cele-l-alte ponturi póte nu vé va fi trecut prin end niscarr-va
mij16ce de usurare mal bine intocmite i repaos al locuitorilor, precum acésta se
dovedesce si din arkarea i rugaciunea ce ne facet' la sfirsitul anaforalei pentru
scutelnicii i poslusnici, care se vede a fi lipsä si se cuvine a se face mai cu intre-
gime; de aceea dar, iarasi poruncim, ca de al doilea adunându-vé la un loc, prea
sfintia vóstra i durnné-v6stra si mai chibzuind aceste ponturl, sä intocmiti pontul

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 133

Boerif se adung i pana In Septembre intocmesc noua asedare do

birurl. Prin acéstä asedare de la 8 Septembre se dispune:
lefilor, si in scurt téte cate sunt aratate in mal sus lisa anafora, de iznelvä, chib-
zuindu-le Cu mai multa cercetare si iscodind ori-ce privesce spre cea dorita si noue
insi-vä usurare a locuitorilor, mal intaiti sä ne arétati far' de zabavä prin obs-
tésca anafora cele ce vetl gas1 cu cale pentru intregimea acestei intocmiri a felu-
rimii därilor tarii, iar chibzuirea pentru scutelnicl si poslusnicI, ce o yeti face cU
intregimea si cea desavirsita fiintä, cat va fi prin putinta, sä o arëtati Domniei-Mele,
prin osebita anafora, ingrijind ca i dinteacésta sä-I facä naal simtit6re cat va fi
prin putinta cugetatä usurintà cu lipsirea a orl-ce fel de catahrisis s'ar fi urmänd.
Tolco pisah gpd.-1818 Septembre 4.
(Pecetea gpd.) Vel Logotet
Cod. L.XXXVII, fila 89.

16 loan Gheorghe Caragea Voevod I Gospodar zemli Vlahiscoie.

Fiind-ca intru sävirsirea bunatätilor rézimä pohvala a verI-cäruia savirsitor si mal
virtos cand este soglasuita cu lucrarile celor ce privesc spre binele obstesc, de aceea
totl cei ce s'aii invrednicit dupä vreml s'a li se incredinteze obläduiri de nor6de,
nu numai ati cugetat intru asemenea bune cugetarl, ci inca s'el.' sirguit cu dina-
dinsul intru a lor intemeere, prin testamenturi, ca sà li se päzésca fapta si fiinta
intru vecInica neclintire i statornicie; unele ca acestea ait lasat pana astadi nemu-
ritor numele celor ce ají imbratisat mai inainte de t6te iubirea de dreptate si ur-
marea facerilor de bine, carii prin fapte vrednice de lauda ait statornicit orga-
nele bundtatilor, cu ale carora miscarI s'ají cládit urmarile ivit cunoseinta
dreptatii, cel mal dintaiä temeitt intru pornirea lucrärilor si pentru care se envine
a ne sirgul cu neincetare tot omul ce s'a invrednicit sa intelégä cuvintul pentru
care s'a zidit de caträ fäcétorul a tuturor fiintelor, aceste chibzuiri, iscodind in cu-
getul Domniei-Mele, felurl de paree spre binele obsteI s't mal cu osebire din césul
ce prin buna-vointä a milostivului Dumnedeti, ne-am insärcinat cu obladuirea aces-
tui pravoslavnic norod, am miscat t'ene mijlócele acele ce ne-ail fost prin putintä
si nu am incetat din sävirsirea facerilor-de-bine, atat in parte, cat i in obstea lo-
cuitorilor, indreptand i lucrand t6te cele intru indeletnicirea Domniel-Mele i inca
la mat multe cu prisos peste ceca-ce s'ar fi cuvenit, dupá' asernènarea vremelnicelor
intimplarl, din césul ce am domnit, telte mijI6cele spre incetarea urtnärii mumba-
elelor, zaherelelor Tarigradului, rémaind de atunel i pana acuma eu totii ea s'a-si
vinda zaherelele la reizi pe la schele si pe la alti negutätorl, pe la tirguri i chiar
dintru ale lor sólä1uiri, prin asezäminturi de rizapazar, numai pentru ale lor folo-
suri, privind cu acesta la inlesnirea negotului; dupá care sä cunelsch fies-care
petrecere intru care se aflä i caderea stapanirii, ce se envine sá aibä asu-
pra rodurilor muncil sale. Dupä tòtä cererea cuviintel, am innoit aridicarea orindu-
eliI finului si a orzului postelor si a grajdurilor Domnesci, intocmind osebit hrisov
al Domniel-Mele si am primit sä sävirsim acata netägaduitii trebuintä prin dare
de banl, fiind-ca ne-am fost indestulat de napastuirile ce se faceaft; asernenea timare
am facut iarasi prin osebit hrisov a Domniel-Mele ì cu orinduele de untul Tari-
graduluI si a carelor de sare, privind paguba Carnäril Domniei-Mele, ca sa nu cerce
locuitoril í acéstà povarä intru lucrarea cetatilor de pe la serhaturile impèrdtesci,

www.dacoromanica.ro
134 V. A. IIRECH1A

Ca num6rul ludelor dajnid pe 1818 va fi socotit la 17 miT ;

am fäcut tóte mij16cele spre inlesnirea réspunderii lacuitorilor, osirduindu-ne cu eat

ne-a fost prin putinta a le imputina datoriile dupa trebuintele ce ail fost, am pus
la orinduélä ce a fost prin putintà mumbaéua oilor din Ora, sckland si din suma
luaril i adéogand si la banii fiatului, spre a cunósce locuitoril si la acésta ose-
bire din ceea-ce ail In vremile trecute; am cautat dreptate fies-cäruia cu de-amé-
runtui, avend deschise usile Divanului Domniei-Mele pentru jälbile fies-ckuia, si nu
am putut suferl niel odiniórä napästuirea saracilor, trimitênd feluri de cerceta-
toff spre ale lor despagubirl i pedepsind pe cei näpastuitori, spre incetarea aces-
tora, i in scurt ori-ce bine pentru obste a trecut prin cugetul Domniel-Mele, le-am
savirsit cu mare bucurie pre cat ne-au fost prin putinta., harkind si mild pe la spi-
taluri chiar din venitul Camaril Domniei-Mele i adaogand venitul atat la scolile
politiel, cat si la Cutia de milostenie, spre impärtäsirea saracilor. Ask dar, invitat
fiind de rivnirea ce avem spre facerl de bine, la trecutul cifert de Iunie i Iulie, am
mangaiat pe locuitori, scaOndu-1 cu rasura ce obicinuiaii la banii cifertului Po pa-
rale 8 la left, dupa rare dandu-ni-se anaforaua obstei pärintilor arherei si a dumné-
lor cinstitilor i credinciosl velitilor boeri, halea i mazili, scrisä de la a tre-
cutulul Iunie, cuprinoptóre atk de multämirea acestui bine, cat si de rugáciunea
ce ni s'a fäcut ca sd bine-voim a scad6 räsura, nu numal la acest urmator cifert,
ci la cate sése peste an, intre can era unul hotarit mal cu adaos pentru banii ha-
raciului, saú sé chibzuim a se mangaia locuitorii la vre-un alt chip de usurare,
Domnia-Mea indatä la amandou6 ne-am induplecat, si nu numai am scalut rasura,
dupé rugäciunea ce ni s'a faeut, ci inch si din banii ce rémanea sé réspunla pe an
fies-care lude, bez rasura, talen i 139, am mai scalut atunci alti talen i patru, r'emaind
a se fespunde de lude in soeotéla semilor Visteriei talen i 135 numai, intre cari sé
fie si banii haraciului, i impartindu-se acel talen i 135 in sése parti de o potrivä,
spre a nu se mks urmii neasemänare la réspunderea däjdillor, precum a fost mal
inainte, fiind banii haraciului mai cu adaos deck cele-l-alte semi, am hotarit sé se
re'spun4;la de lude pe fies-care dou'é luni in socotéla semilor Visteriel Po talen i 22 bani
60 si printeacésta hotarire a Domniei-Mele am dat-o intru chibzuirea obstel i banii
minzilhanelilor, dupd asemënarea cheltuelilor postelor ce sunt intru legatura contrac-
tului, asemenea i banil lefilor, voind ca si la aceia sé se faca mangftere locuito-
rilor prin scädere, dupd asemènarea catastihului lefilor, pe care 1-am dat a se chibzul
si a se asterne dupä dréptä pdrerea obstei, aläturand cum cd acesti bani fiind intru
osebite trebuinte, precum si numirile Ii arata, nu ail niel un amestec cu banil se-
milor Visteriei, dupa care string6ndu-se cu totil la un loe, atk parintii arherei,
cat i obstea dumné-lor velitilor boeri, halea si mazili, la 20 ale trecutului Iulie,
fäcut cuviinciósa chibzuire si ne-ad arkat prin acésta anafora, atat multumirea pen-
tru buna vointa a Domniei-Mele, cat si chibzuirea ce ail fäcut, ca pentru banii poste-
lor sé se implinésca din téra, la orinduéla, adecd in curgere de sése luni, de lude
Po talen i 17 bani 60, fail niel un fel de räsura, i pentru banil lefilor Po talen i 14
de lude tocmal la fies-care doue luni, asemenea färà rasura, Mend socotélä pe
17.000 lude ce se afra. Ora acum, i adaogand pentru amandouè aceste done' päreri
destoinice cuvinte si arétatóre de bunele chibzuiri ce ad facut. Asemenea asternênd
catastihul lefasilor aseménat acestor cate talen i 14 de lude la o diminie, la acésta
anafora ne-ad cerut i intkirea Domniei-Mele spre mai bun& intemeere si stator-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 135

Cd fie-care lude sd aibd a pldti pe fie-ce lurid cate 19 talen, fdrd

nicie ; am zäbovit cu darea ace stei cerute intärirl, nu dòrä cä nu ne-ati fost primite
chibzuirile ce s'aií fost fdcut, ci pentru cä de atunci i pänä acum nu am incetat
din socotinta ce s'a cuvenit sä aplecäin spre mai desAvirsitä usurare a locuitorilor,
judechnd a n6strA sfintà datorie la aserhenea obstesci alcätuiri, sä Ambläni cu Vita
orinduéla i cu intrégä chibzuire si cu cea desAvirsitä luare aminte, färA de a läsä
ulnae nechibzuit, i ash puind mai întâiü inaintea vederilor Domniei-Mele catastihul
lefilor ce a fost alcAtult prin sfatul obstel, ca sä mai usurez réspunderea locuito-
rilor, am fäcut un shntitor scAdémint chiar la lefile slujbasilor Domniei-Mele, adäo-
gaud si la acésta buna-vointä a Domniei-Mele, cu a nu scädé vre-un ban mdcar din
lefile cinurilor pämintului, ci lAsandu-le téte, precum gäsit cu cale si ni
arétat prin asternerea catastihului intru acéstA urmare, cunoscénd mijlocul de man-
ghere al locuitorilor, la 4 ale urmät6rei, prin Dotnnesc al Nostru pitac, am vestit de
izn6vA pdrintilor arherei i tuturor dumné-lor cinstiti i credinciosi boeri, haleh
mazili, acéstä hotärire a Domniel-Mele, arétändu-le, ca precum la acéstä fespun-
dere a lefilor sia 0:sit mijlocul de scädere, asemenea péte sä fie si alte indemnarl,
earl socotindu-le mal bine sIt se chibzuésed cu de-amäruntul binele obstiel i sá ne
arete iaräsi prin anaforà, dupä acest Domnesc al Nostru pitac, stringéndu-se eu
totii la Domnésca N6strA Curte, ail fäcut sfat de obste si cugetfind ca de-amäruntul
intru usurarea locuitorilor, aii chibzuit, el se cuvine sä urmeze ca hotarirea dupil
aseménarea asedämintului din let 1804, fiind acel asedämint dupá sogläsuirea prea
inaltului Impèrätesc hatiserif, dupd care fAcénd téte cercarile ce privesc la binele
locuitorilor, ne-ati aretat prin anafork scrisä de la 8 ale urniät6reI, eh' pentru rindul
semilor Visteriei gAsesc ca cale sä se implinéscA de lude la o sérnä, adecä in cur-
gere de cloud luni Po talen i 19, earn fac inteun an talen i 1.938.000, socotindu-se la
17.000 lude si acestia impreun5.ndu-se la primirile Visteriei cu talen i 300 000 din banii
breslelor, iarasi inteun an sa fie pe séma cheltuelilor Domniel si ale tern; pentru
banii minzilhanelelor cunosand inlesnirea contractului ce urmézá acum, dupä aseme-
narea cheltuelilor ce aii sa respund5, dupd leghturile ce staú inteacest contract, fa-
and si socotéla banilor iaräsi pe 17.000 de lude, gäsesc ca cale sä se réspunda de
lude pe an po talen i 35 in doue orindueli, fies-care po talen i 17 bani 60 de lude, cari
fac pe an talen i 595.000, impreunandu-se inteacestia si obicinuitele avaeturi i aridi-
cdturi ce sunt si la acesti bani, dupd vechiul obiceiu, i pentru banii lefilor, facênd
socotéla dupä suma catastihului ce s'a indreptat cu scadere de catrA Domnia-Mea,
tot pe 17,000 lude, a ajuns de lude po talen i 10 bani 60 la o ditninie, carii fac pe
an talen i 1.071.000, si ash impreunand banii semilor Visteriel ce se adunä, de chte
talent. 19 de lude la o sand cu banii de mai sus arétatl ai lefitor, potrivesc réspun-
derea locuitorilor lude 17.000 asemenea cu séma din let 1804, care se luà de la 40.620
lude ce era téra atunci, afarä numai din banii min zilhanelelor fiind mai ca adaos de-
cat cei de atunci, dar dic ii pentru acésta, ca' acest de acum contract, cu tot adaosul
banilor, este marturisit, cum cä este mal folositor pentru térA, fiind cA lipsesc in-
destule havalele din cele de atunci, pe earl anume le aratd, si la téte aceste daft in-
vederate i netagáduite arétarsi pentru binele obstei ; osebit de acésta tot inteacésta
anaforà la pontul al 4-lea vorbesc i pentru isprävnicatul sträinilor ca sti se strice,
toff cel ce sunt legati la otehrmuirea acestor isprAvnicaturi sub numire de straint,
sä se asede nitre birnici cu lude, dupA starea i puterea ce vor avé arétând pentru

www.dacoromanica.ro
136 V. A. LTRECRII

de nici un fel de rAsuril, din dou6 lunl in dou6 luni, plus cate 14 tal.
la douò lunI baniT lefilor, asemenea fär'ä de räsur6 ;

aceste doué lucrurI bune, unul cà ali sé prisosésca lude al cdrora folos aft sé aduca
iaräsi scädere dájdiei, i altul cä incetéza däjghinarea celor adevératl birnicI dintre
al lor cislasi, aldturandu-se pe la slobodiile sträinilor prin mijliice de dosire, dupä
care Intru adevér se cuvine a se pricinul mahnire satelor. Asemenea i la pontul
de al cincilea dic, cum a urcandu-se ludele inteun an panä. la 18.000, sé se facä ase-
menea scädere din däjdil cu analogon ce va 6(16 pe 1.000 lude peste cea de acum
chibzuire si pe lângä acésta mal aratä, cum cá fiind eä intru o asemenea curgere
de un an urmézä sé prisoséseä vre-o catl-vé banl peste ceI de maI sus arkati, cu
sumele lor gäsesc cu cale ca sé se alcätuéscé o osebitä Cassä sub numire de Cassä
a grit numaI pentru Intimplatáre si netägaduite trebuinte ale téril, la care orIndu-
indu-se otefirmuitori, unul din arhierel i trel boefl din cel marl si cu ipolipsis, sä se
primésca la acéstä Cassä, prin socotell de Visterie, ori-ce prisos va fi peste venitul de
17.000 lude la baniI semilor, asemenea si din banii minzilhanelelor orl-ce prisos va fi peste
cheltuelile contractuluI, cum si din banil breslelor cap se vor dovedl, cä prisosesce peste
talen l 300 000 ai Visteriel Cintelegèndu-se In sä acest prisos peste talen i 300.000, bez obicl-
nuitele pricinI i avaeturl i simbril ce se dati si din banil breslelor, precum este sciuta
orinduéla la Visterie, iar de la Cassa lefilor asisderea ori cap haul vor prisosl peste
venitul de 17,000 lude, si sé nu fie volnici acesti orinduiP a cheltui un ban mácar
din aceste prisosurl, Cu vre-o poruncd In parte, ci sé-I p6tä da numaI prin anaforale
ce se vor face cu sfat de obste pentru vre-o Intimplat6re si Mtn' adevér netägd-
duitä trebuintä a téril, &del la orl-ce impotrivii urmare vor fi réspundkori despägu-
biril de la sine-ì, aflandu-se dupä acésta si ingrijitori ca de-a socotélä intocmaI
ea Visteria i Mae cele-lalte Casse; i dic cum ca. acéstä Cassä i dup.& sc.äderea ce se
va face däjdiilor din prisosul de 1.000 lude, precum mal sus se aratä, urmeze
asemenea acestil datorii Odà la alt adaos de alte 1.000 lude peste 18.000, cum si de
acolea inainte cu asemenea chip de-apururea. Acestea tóte chibzuindu-se prin slat
de obste, precum dis, i caträ acésta hotfirindu-se cu legaturd prin 'Astern si
afurisenie asupra veri-cäruia va eugetà vre-odatä la vre-o schimbare spre paguba
téril, ni s'a cerut lntärirea Domniei-Mele, cum i spre intemeere i statornicie
osebit hrisov, prin care, pe langä cele de mai nainte bine intocrnite, sé se statorni-
eked si aceste de acum bune chibzuirl, intru folosirea locuitorilor, vorbindu-se si
pentru dijmärit i vinéricié i oerit, ca sé fie réspunderea lor dupé vechiul
iar nu cu vre-un adaos, asemenea tot si pentru oerit, ca sé fie cäutarea tot-deauna
t6inna dupd osebit Domnesc hrisov, ce este si pentru acésta; ash dar védénd Domnia-
Mea acéstä alcatuire a réspunderil lor, cum eä este soglasuità prea Inältatului impé-
fatesc hatiserif i cu mare mangaere pentru locuitorl, asemenea i arétarea ce ni
s'a fäcut pentru asezarea strdinilor intre birnici, cum si pentru intocmirea osebitei
Casse a Oa cum cä privesc la binele obstel i a locuitorilor, ne-am Induplicat Cu
mare bucurie i am dal, a INT6strà Domnéseä intärire la numita anaforà la t6te cele
de mal sus arétate, Intocmal dupà cererea ce ni s'a fäcut, hotarind réspunderea
cäruia lude inteun an pentru smile Visteriei Po talen l 114, adecá cate talen l 19 la
o sérnd, In care acestia intra si réspunderile naturilor ce se da mal nainte din térä
Cu orindueli, adeci graul la isprävnicia curtil gpd., lemne de foc i finul i orzul
grajdurilor Domnesci, pentru banil minzilhanelelor Po talen l 35, In cari inträ plata

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 137

SA se facá scddere la lefile s1ujba0or Domniel ;

Sd se fac'd a§ecjarea birurilor In conformitate cu hati§eriful din
1804;
SA' se r6spunc1à do fie-care lude pe an talen T 35 in dou6 rate, banit
po§telor;

cailor i inamurilor, i a unora din surugii ce se daft in banl, cum si a finului i a

orzului postelor, rämaind tot pe séma epistatilor i meremeturilor minzilhanelelor,
iar Ora cu totul apérata de ori-ce asemenea cererI i pentru banfi lefilor Po talerl
63 iarfisI inteun an, adee'd cate talen l 10 bani 60 la o diminie, si acestia adunandu-se
peste tot inteun an la talerl 212, bani drepti, fdr' de niel un fel de räsurd, precum
s'an hotdrit mal dinainte, sunt cu talen l 92 banl 24 ma' jos din taleri 304 bani 24, ce
s'an fost chibzuit mai dinainte iardsi prin sfat de obste, precum se face acéstd 13A-
gare de sémä si in numita anafora. Am fdeut Insä i deosebitä hotärire, ca ajun-
end suma ludelor in curgere de un an pand la 18.000, adecä cu 1.000 adaos peste
17.000 asupra cdrora s'a fánut acum chibzuirea, sA se scala iaräsi dAjdiile cu ana-
logon ce va cdelé spre usurarea locuitorilor, cdci acésta este folosirea lor si tot-
deauna folosul locuitorilor se cuvine a fi cdutat mai nainte din teite ; dar ca sit se
pAzéselt ti5te aceste arkate s't cuprinse in lisa obstéseA anafora, la care 1-aft dat si
Domnésed n6strd intarire, dupä chipul de mal sus, vecinice, neclintite si nestrdmutate,
pe langd legaturile ce s'ad fácut Cu vointa a tuturor prin blästem cu afurisenie,
pe langä a n6strä intdrire, asemënatA rugäminte ce ni s'a fdeut, am dat i acest
Domnesc al nostru hrisov, prin care nu numai intemeem cele mai nainte bine in-
tocmite i spre usurarea locuitorilor alckuite Cu tòtä orinduéla, adecd aridicarea
orinduelilor de finul i orzul grajdurilor Domnescl i postilor, cura si a untului Ta-
rigradului i a carelor de sare, cari le avem hotdrite cu osebite testamenturi ale
Domniei-Mele. Dar intdrim si legiuim i tke acestea ce s'ad chibzuit' acum prin
obstésca anafork Care si inteacest hrisov al Domniei-Mele se arata anume, spre a fi
sciute In vecl i mArturisit chipul, dupA care s'aft alcdtuit; asemenea legiuim i dijmäri-
tul sd se urmeze dupà vechiul obiceid, Po ban! 14 de liträ, de la cei fdede plocon, iar
de la cel cu plocon po bani 13 si ploconul Po banl 80 si de la toti cate 4 parale de numb.-
rAtifore i cate doue' parale de nume pentru rdvas; intocmaI de o potrivd urmare sd se
facä si la tutunärit, adecä sA ied edte 14 bani de stinjen, Maud mésurdt6rea stinje-
nilor pe doué margini ale locului ce va avé tutun, in lung si In lat, si cap stinjeni
vor esl inteaceste douè margini, s'A se faca o sumd i sA se ieà tutundrit pe dinsele
caste bani 14, dupd cum s'a vis, far' de nicI un plocon i cate douò parale de nume
pentru rävas, fiind-cd acéstil m'esurkeire s'a gOsit cu cale prin sfat de obste, de
sunt vre-o cati-vä ani, spre incetarea catahrisisulul ce se urn-id mai nainte intru
mésurateirea pog6nelor, la care trägéndu-se si socotéla banilor. s'a dovedit cd nu
este nicl un fel de asuprire pentru locuitorl, ci Inca' cu a lor multumire, pentru cd
se dorniresc fórte cu inlesuire cu acéstä mésurät6re ; iar pogondritul strdinilor
sä fie precum s'a urmat, de pogon Po talen l 4 si 16 parale ; asemenea i vindriciul
sä se urmeze Po banl 5 de vadrd i obicinuitul pdrpdr, adecti cate 4 parale de vasul
de stejar, si ate parale doué de vasul de brad, i cate douä parale de nume pentru
rdvas'; i oeritul avêndull tot-deauna cAutarea teomna, precum este legiuit s't prin

www.dacoromanica.ro
138 V. A. ITRECHIA.

S'A se strice isprdvnicatele strAinilor i suditit sA plAtéscd cu ludele,

dupà starea i puterea ce vor avé ;
SA se infiinteze o Cassci a Tériï, unde sA se verse darea de la lu-
dele ce vor trece peste 17 mii i excedentele chiar de la 17 mil", pen-
tru ca banif din acéstd CassA sA servéscà la intimplät6re neteigei-
duite trebuinfe ale Pral Acéstil Cassä va fi administratA de unul din
archereI si de 3 boerI din coi mari cu ipolipsis. In ac6std CassA sA se
verse si excedentul i economiile de la Cassa lefilor. Niel un ban s'A
nu se pszítä cheltul de la acéstd CassA decAt prin anaforà cu sfat de
obste, pentru vre-o intimplAt6re si in adev'er netAgaduitd trebuintA
a Veril.
Dupa acéstà intocmire, dajnicul in aparentä numaI e scAclut i nein-
cArcat cu darea, iar cifrele dArilor se insemnail ast-fel :

alt Domnesc hrisov, sä se urmeze de 6e i de capri Po bani 11 de la cei fär' de

plocon, i po bani 10 la cei cu plocon, ì Po banl 80 ploconul si de la toti cate 4
parale de numèrätóre si cate dona parale de nume pentru rävas. Rugam dar si pe
totI cel din urma nóstra frati Domnl, ce-I va invrednicl milostivul Dumnecjeä obla-
duitorI acestul pravoslavnic pämint, sä pazésca bite aceste hotariri ale Domniel-
Mele, ce sunt asemanate sfatuluI obstesc intocmal, precum anume'se aratà, ca sä se
1:l'Agua i hotaririle Domniel-Lor asemenea de caträ cei din urmä obladuitori.
Acest hrisov al Domniei-Mele s'a alcatuit intru al séptelea an al intaeI Domnii a
Domniel-Mele, aici in cinstitul oras al Bucurescilor, scaunul Domniei-Mele, intärin-
du-se chiar cu credinta i pecetea DomnieI-Mele, i dupä ce s'a trecut din cuvint
In cuvint In condica Divanului si a Visterief i s'aft scos si 21 copil dupa dinsul,
cari adeverindu-se s'aft trimes 3 la trel episcopli, 1 la Divanul Craiovei, si 17 la
17 judete, acesta, care este cal adevérat, s'a dat in pfistrare la sfinta Mitropolie,
martorI puind Dompia-Mea pe prea sfintia sa duhovnicescul nostru pärinte Mitro-
polit al Veril, i pe prea iubitii nostri fil Gheorghe Voevod si Constantin Voevod,
si pe toti cinstitil i credinciosil velitii boerI dregétori at Divanulul Domniei-Mele
pan Radu Golescu Ve! Ban, pan Grigorie Ghica Vel Vistier, Gheorghe Arghiropolu
Vel Spatar, pan Istrate Cretulescu Vel Vornic de Téra-de-sus, pan Constantin Ba-
läceanu Vel Logofat de Téra-de-sus, pan Gheorghe Slatineanu Vel Vornic de 'Vera-
dejos, pan Constantin Dudescu Vel Vornic, pan Alexandru Mavrocordat Vel Pos-
telnic, pan Dan Stirbeift Ve! Vornic al Obstirilor, pan Alexandru Ghica Ve! Logofet
de Téra-de-jos, pan Grigorie Ralea Val Logofat za ObiceiurI, pan Stefan Báláceanu
Vel Hatman, pan Mihalache Cornescu Vel Vornic al politid, i Ispravnic fiind pan
Grigorie Ghica Vol Vistier, s't s'a scris hrisovul acesta de Nicolae Logotét za Vis-
Lene, in anul de la Mantuitorul nostra Isus Christos, cu let 1818, in luna lui Sep-
tembre.
(Iscälitura i pecetea gpd.)
Grigorie Ghica Vel Vistier.
Cod. LXXVII, fila 332.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 139

Talen l 1.938.000 de la 17.000 lude cate 19 talen,

300.000 din banil breslelor pe an,
'2.238.000 total, banl pe séma cheltuelilor Domnief §i a $6rfl
595.000 » po§telor, de la 17.000 lude, cate 35 ta-
lerI pe an.
2.833.000
La suma 2.833.000
Se adaoga: 1.071.000 banif lefilor, cate 10 talerl 60 bala la diminie.
3,904.000 talen.
Dupà acésta wcjare, dajdia de lude pe an se urca la 212 cu o sea-
dere de 92 talen l 24 bant din talen l 304 baril 24 ce s'e.' fost chibzuit
mal inainte, iar prin sfat de ob§te.
Boeril mal propun, cà daca se va adaogl num6rul ludelor de la
17 la 18 mil, sä se scadä dajdiile cu analogie spre uwrarea locuito-
rilor. Mal cer ca sä se ridice de-asupra ac.estora rinduelile de fin §i
orz la grajdurile Domnescï, de unt pentru Tarigrad, de care de trans-
portarea arit i de rechisi$fl in natura pentru pote.
In fine se propune lul Caragea, ca dijmaritul sa fie dupa vechiul
obiceiii, cate 14 banI de lita de la col rara de plocon §i cate 13 banl
de la cel cu plocon §i ploconul banl 80 §1 plus de la tott cate 4 pa-
ralo de numgrat6re §i cate 2 parale de nume pentru rèva§.
De la tutunarit cate 14 banI de stinjen, Manid masuratórea stinje-
nilor pe dou6 marginì a locuitorilor cu tutun in lung §i in lat. Plocon
sä nu se ieà, ci numal cate 2 parale de nume pentru
Pogondritul strdinilor va fi de 4 talen, 16 parale de pogon.
Vinäriciul 5 banI de vade& §i obi§nuitul pärpar, adeed cate 4 pa-
rale de vasul de stejar §i cate 2 de cel de brad, plus cate 2 paralo
de nume pentru réva.
Oeritul ce se va cauta numal t6mna, de 6e §i de capea' cate 11 banl
de la cel färd de plocon i cate 10 banI de la cel cu plocon. Ploconul
va fi de 80 banI §i de la top cate 4 parale de num6rat6re §i cate 2
de nume pentru r6va§.
Domnitorul nu numal incuviintéza acésta intocmire de därt dar
inca §i da chrisov, tot in Septembre 1818, de intocmal urmare, in care
se lauda insu§I cu multe vorbe bune, cá a fost el Domnitorul cel mal
milostiv ce a avut téra
$i inca la 12 Septembre, dupà. cererea Divanulut serie Metropolitulut
sà dea carte de blastem §i gr6znica afurisenie pentru desavir§ita
nere i statornicie a noulul a§eclamint al dajdfflor :

www.dacoromanica.ro
140 V. A. IIRECHIA

Id) loan Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zemle Vlahiseoie.

Prea sfintia ta pärinte Mitropolite, fiind-cä dupd obstésca anaforà de la . . . .
ale acestel luni ce ni s'a fácut, bine-voind Domnia-Mea, am hotdrit a se pune in
lucrare si a fémâné legiuite intru statornicie tóte cate pe anume le arkdm in Dom-
nésca nóstrd intärire de la. . . ale acestei lunl, am dat la anaforaua de mal sus
arkatd, ca unele ce privesc spre folosul téril i simtitóre usurintd i fericire a lo-
cuitorilor s'él, am poruncit dumné-luI Vel Vistierulul, de :s'a alchtuit i hrisov al
Domniel-Mele, cuprinlkor nu numai de cele ce de acum s'ati legiuit prin sfat de
obste, ci $i de cele de mal' nainte lucretri, ce am intocmit Domnia-Mea pentru binele
obstei, ca cu t6te impreund sd se päzésed si sd urmeze aici Inteacéstä de Dumne-
len päzitä térd, pururea neclintite i nesträmutate, carI aceste bune intocmiri, cum
cd sunt desavirsit folositóre $i bine primite obsta si de insi-vé prea osfintia vóstrá
i de obstea dumné-lor boerilor, 'bite° unire se gldsuesce prin mal sus aretatd obs-
fésca anaforà, In cat i rugdciune printeinsa ne-ati M'out de a se hotdri i blästem
afurisenie pentru a lor desävirsitd tinere I statornicie, care acéstä obstéscd ru-
gaciune inchipuitóre fiind de rivna ce o potrivá hrdniti spre al téril obstesc folos
.bine fu primitd Domniel-Mele, si iatd printeacest Domnesc al nostru pitac, po-
runcim s'a' se facd o carte de blestem i gróznicd afurisenie asupra verl-cäruia din
trépta bisericésed ori politic6scd va migad vre-odinióri dupd vremi la verl-ce in-
ca sá ischléscd orI va iscall sad pre altul mdcar va indemnä de a se porni
sail a iscäll spre cätusi de putind schimbare sati strdmutare (spre paguba Ora)
celor intocmite prin Domnescul nostru hrisov de mai sus arkat, unul ca acaba
fie sub osInda acelui blästem i afurisenie, care acéstd carte dupd ce se va iscall
de prea osfintia ta i de sfintia lor episcopil, sd se iscaléscä apoI si de tofi
arherei 60 se afld aici si treandu-se atät In condica Mitropoliei, cat si a Domnes-
culul nostru Divan, cat i intr'a Visteriei, sa se phstreze apol la sf. Mitropolie, Im-
preund cu acest pitac i cu hrisovul DomnieI-Mele, ce s'a qis mal sus; tolco pisah
gpd.-1818 Septembre 12.
(Pecetea gpd ).
Vel Logofet.

A doua-cji dupà primirea pitaculuI Domnesc, Metropolitul d'a" urmä-

t6rea carte de lardstem.:
Nectarie Milostiiú Bojiiú Arhiepiscop i Mitropolit al Ungro-Vlahiei si exarli plaiu-
rilor. Fiind-cä dupä obstésca anaforà ce de la . . . acestii luni s'a fäcut cätre prea
Luminatul nostru. Domn, bine-voind i Inditimea Sa a hotdrit a se pune in lucrare
si a rémâné legiuite filtra statornicie tóte cate pe anume se aratd in Domnésca
Mdrief Sale intdrire de la ... acestii lunl, ce s'a dat la anaforaua de mal sus arkata,
ca unele ce privesc spre folosul téril si simtitóre usurdri i fericire a locuitorilor
s'él, s'a poruncit dumné-lui Vel Vistierului, de s'a alcdtuit i hrisovul
Sale, cupringlétor nu numai de cele ce acum s'ají legiuit prin sfat de obste, ci si de
cele de mal nainte lucräri ce s'ad mal intocmit de cdtrd Mdria Sa pentru binele
obstei, ca cu tóte Impreund sd se päzésed si sä se urmeze aici inteacéstä de Dum-
neled päzitd térà, pururea neclätite i nestrdmutate, cari aceste bune intocmirI, cum
cd sunt desävirsit folositóre si bine primite obstel, curn si de cOtra smerenia i de
obstea dumné-lor boerilor, intr-o unire se gläsuesce prin maI sus arkata obstéscd

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 141

anafork in at ei rugheiune printeinsa s'a fäcut de a se hotdri i blestem i af u-

risenie pentru a lor deavireitd tinere i statornicie, care acéstá obetéseil rugliciune
inchipuitére fiind de rivna ce de o potrivd se hanesce spre al tern obetese folos,
s'a bine primit ei de cdtra prea Luminatul nostru Domn, i prin luminat pitac se
poruncesce, ca a se facd o carte de blestem cu gròznicd ei infricoeatä afurisenie,
atit asupra veri-arora din trépta bisericéscd, cdt i politicéscd, earl vor cutezd vre-o-
diniörä dupä vremi la veri-ce intimpldri, ca sd se iscälésa ori va iscàll, sad pe altul md-
car va indemnd de a se porni sail stamutare (spre paguba térii) cele intoemite prin
Domnescul Mdriei Sale hrisov de mai sus arétat, unul ca acela a fie sub oanda acestui
gred i nedeslegat blestem i afurisenie. Deci, pentru ca sá scie i pentru ca sd se legiu-
ésa aceste hothriri nestamutate ei neclintite de eked veri-carI, dupd vremi, soborni-
eesce scriem acéstd carte cu infricoeate blestemuri si gróznice neertate afurisenii,
asupra veri-eilrora, dupà vremi, parte bisericésa ei politicéscd, call', de le vor tine*
intocmai i nestamutate, vor fi ertati i blagoslovitl, iar and ori-caril dintr'aceia se
vor abate, vrend a stria Cu vre-o scddere dintr'aceste obeteeti ei DomnescI hotä-
rirI, unii ca aceia ca nisce netemätori de Dumneleil ei de ale lor suflete, procliti ei
afurisitl a fie de Domnul Nostru Isus Christos si de 318 Sfinti PärintI de la so-
borul Nicheil i de tóte sfintele sobóre, asemenea ei de cdtrd smerenia nósträ i de
cdtrd top fratiI arhereI ce mal jos se aratd iscaliti; parte si Ideas sd OA la un loe
Cu hide vinqétorul i cu afurisitul Aria, sä-1 lovésa cutremurul lui Cain ei
moetenésa bubele lui Ghezi, a se deschic)A pdmintul ei de viI sii-1 inghitä ca pre
Datan si Aviron, gem6nd ei tremurfind a fie pe fate a tot pämintul, i sá intre ca
untul-de-lemn blestemul in matele lui, sd nu vadä fata lui Christos, ei and se va
judea, sá se pue de-a stinga cu peatoeii, i in viéta acésta de tóte ostenelile i tru-
dele luI a nu se alégä ca praful in fate vintului, acéste seriem, amin, amin, amin.
Nectarie Mitropolit, Costandie Buzeú, Sevastis Dionisie, Dionisie Pogonianis, Ie-
ropoleos Neofit, Acachie Laudichias, Hrisopoleo Lavrentie, Ioanichie Stratonichia.
1818 Septembre 13.
Cod. LXXVII, fila 335.

Nu erail numai celo de sus darile impuse dajnicilor locuitorI, cAte

adeca legat cu jurainInt In 1818. Continua vechile i cunoscutele
despre earl mentionéza actele urmät6re, cu date anteri6re:
1). Fumaritul de Bucurescl:
Carie de fumetritill Bueureseilor. Zemle Vlahigeoie. S'a dat acéstä carte a Dom-
niei-Mele carele pe anul aeesta cu let 1813 a cump6rat fumäritul Bucu-
rescilor, ca sd aibd a auth acéstä slujbd Mail din si. Mitropolie, episcopiile i ma-
mistirile cele marl, dumné-lor veliti cele dupd vechiul obiceiù sunt de a seuti ate
o pivnitd Si afard din cei ce ad hriséve i cdrtl de a scuti fumdrit, iar ce!-lalt1 totl
cei ce vor avé pravälif i arciume sd aibd a pläti fumdritul dupd obiceiii, insä
de prävälie sail arciumä mare, Po taleri 6, bani 66, iar de prävälie sail arciumd
micd de a doua rand Po taleri 2 si jumatate banl 36, iar de la pavdlie sail car-
ciumd mai mica de a treia mând, Po talerl 1 bani 48 ei nu mai Inuit, aci se va
pedepsl, iar câti suditi al stainelor curti tin Cu chirie pavälil sáei-1 lea fumdritul
acelor prävälil, sd si-1 ied fumarul de la stdpinul pràváliilor, urmându-se dupä obi-
ceiul ce s'a urmat si in anil trecuti, pentru care poruncim Domnia-Mea dumné-

www.dacoromanica.ro
142 V. A. IIRECHIA

vósträ zabitilor Bucurescilor, pe care 11 va ar6tà mai sus numitul, cä nu se supune

plät1 fumdritul, pe mill ca aceia sa-i faceti a Oda i fär' de voia lor ; i saam
receh gpd. 1813 Ianuarie 1.
Cod. LXXV. fila 24.
Sgrgritul muntilor :
Carle de sardritul munfilor.
Zernli VIaliscoie. S'a dat acéstä carte a DomnieI-Mele . . . carele pe anul acesta
cu let 1813 a cump6rat slujba särdritului muntilor, sà aibd a umbld prin tóte satele
cele sciute din sud. Saac, Buz6i1 i Siam-Rimnic, sà caute acéstä slujbd, 0 de la top
ennenil ce se Indestulézä cu sare din muntl fdr' de banI, sà aibd a hid de la 6menii
casnicl de om Po banI 66, dupil obiceiü, iar maI mult nu, ed se va pedepsl. /ma
acéstä slujbä sd fie volnic a o &kith pang la Sfintii ApostolI i numai o luare de
bani sd fie, iar de la SfintiI Apostoli inainte sd nu se cuteze a mai umbra. Po-
runcim Domnia-Mea i dumné-v6strä ispravnicilor de la aceste judete, pe carI 11 va
ar6tà mal sus nurnitul, di nu se supune plfiti särdritul, pe unil ea aceia sä-I
faceti i fär' de voia lor a plial dupd obiceiii, i saam receli gpd. 1813 Ianuarie 1.
Cod. LXXV, fila 24 y.
fratul cazanelor de poverne. La 1814 s'a infiintat acest irat in
folosul celor doi Vornici : de politie si al Obstirilor, cu actele urmätore :
Ceirfl la t6te judef ele pentru iratul cazan elor.
Zemli Vlahscoie. Fiind-cd intre alte bune Intocrnirl la iratul boerilor, care cu sfat
de ob0e, prin hrisovul Domniel-Mele, ce am dat, se cuprinde i acésta, eh' dol din
dumné-lor ve1ii Dvornicl, al treilea 0 al patrulea, carii nu aveaii pand acum nicl un
irat, sá aiba de ad l inainte a lua de la Vote povernele sau velnite negutátoresei
ate cazane se vor aflà, filand rachiil de negutätorie In tad Ora DomnieI-Mele, de
fie§-care cazan po talen i 15, din earl talen l 7 par ale 20 sd se fed de catrd dumné-luI Vel
Dvornieul al treilea §i talerl §épte i jurndtate de cdtrit dumn6-hd Vel Dvornicul al
patrulea, lar velnitele i povernele i cazanele verI-cate vor fi In t6td téra, mändsti-
resci i boerescI, de la Ve! Ban Vida' la Clucer de arie, asemenea i jupänesele cele
véduve de acéstd tréptd, acelea sä fie apérate i nedajnice intru nimic, iar când se
vor da i acestea In arendä, sà prátéseä arenda0I aceI Po talen l 15 de cazan, ea unul
ce se negutätoresce Cu povarnd, precum se urinéza 0 la vama gräulul, i cazanele
cele mid ale locuitorilor t6rani, ce le ail pentru folosul §i negotul Ion, sd fie cu totul
ap6rate de acésta réspundere ; decl dupä cuprinderea hrisovulul Domniel-Mele s'a
dat Domnésca isTóstrà carte la sud . lul . ce s'a orinduit de cdtrd dumné-lor
velitii Dvornici, ca aá aibd volnicie a umblà in tot judetul acesta §i de la acel ce se
cuvine a lua dupä cuprinderea de maI sus, sd led de fiwcare po talerI 16; pentru
care poruncim dumné-v6strá ispravnicilor ai judetului, sA dati ti5tä mäna de ajutor
orinduitului, ca sd pótd steinge aces t venit fArá cusur, cum §i impotrivd sd nu in-
gdduiti a cere 0 a sup6rà pe aceia, cariI nu sunt datoratl la acéstd dare. I saam
receh gpd.--1814 Octobre 27.
(Pecetea gpd.) Vel Logotét.
Contra acestuT avaet se ridicA marl reclamatil. Atunci Vodà scrie
ispravnicilor :

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 143

Zemli Vlahiscoie. Dumné-v6strä ispravnicilor ot sud. sdnatate, din multele jalbi ce

aft venit la auçlul Domniel Mele din partea locuitorilor, ne-am insciintat Domnia
Mea, cé slujbasil ce sunt orinduitI pentru strinsul i cdutarea slujbei cazanelor, ce
este irat al dumné-lor velitilor Vornici al treilea vi al patrulea, urmand In potriva
cuprinderii Domnescului nostru hrisov, fac näpästuiri locuitorilor In feluri de chi-
puri, ci dar ca sé lipsésci acest fel de napastuit6re urmare i sé nu se indréznéscä
slujbavil a se abate catuvi de putin din cuprinderea hrisovului, lath' inteadins cu
desluvire vi se serie si vi se poruncesce in ce chip aft sé unneze slujbavii cu
gerea acestui avaet:
De la velnitele i povernile cazanele ce lucréza rachiti orl mänästiresci
boerescl, de vor fi pand la ve! Clucer de arie, nu aft a cere slujbaviI niel un ban, ci
sé fie apérati, iar cand acei stäpani aI lor le vor da In arendd vi va lucré cu din-
sele arendas pentru negutritoria sa, sé plétéscd acel arendas cate talen l 15 de cazan.
De la ve! Clucer de arie, intre carI sunt i privileghiatil, in jos pénà la locuitoril
térani, adeca birnicii catI vor avé velnite, poverni sail cazane, lucrand inteinsele
aachiurl pentru negutatorie, lar nu pentru trebuinta caselor lor (care acea trebuintä
nu pòte fi de mai multé sumé decat parià la cinci-spre-çlece, mult doué-çleci vedre),
top' aceia sé platésca cate talen l 15 de cazan.
Totl locuitoril birnici, de vor lucrà ca cazane miel rachiuri, fie mäcar i pentru
negutétorie, sé nu fie supérati catuvl de putin; iar cati si din locuitoril birnici vor
avé orl povernl, orl velnite, ori cazane marl, lucrand inteinsele rachiurl pentru ne-
gutätorie, i aceia sé fie datori a plät1 cate talen l 15 de cazan ca vi cei-lalti.
Sé se ferésca insä slujbasil a face catuvi de putin catahrisis in vre-un fel de chip,
saü sé céra avaet de la dajnicii acestul venit, numal cati se va intamplà sé gäsésed
prin casele lor vre-un cazan mare sail mic In care sé fie lucrat in anil trecuti ra-
iar nu vi inteacest an, céci cand vi acum in arma acevtil poruncl a Domniei-
Mele, ce cu deslusire se aratä mai Sus, se va (lovedì vre-unul din slujbasi ea aft
urmat In potrivd, sé scie unul ca acela, ea' dupd ce Il vont indatorà de va intórce
indoit ceca-ce va life réft, apoi 11 vom i pedeps1 cu sträsnicie, chiar acolo la fata
locului, ca sé se lacé pildä i altora, vi ca sé fie sciutä acéstä porunca tuturor de
obste, numal de cat sé puneti a se scae copii intocmai i sé orinduiti a se ceti
prin t6te satele in augul obstel, care acele copiI Clupä ce se vor cetl, sé le si isch-
lésca In dos preotil, parcélabii i caimacamil satelor, prin incredintare ca le-aft auçlit
vi le-aft inteles i sé le trimiti aici la Divanul Domniel-Mele. I saam recelt gpd.
1314 Novembre 6.
Cod. LXXIV, fila 154 v.
Contra acesteI taxe puse pe rachiuri si /Acid (cacI féranil la munte
nu faceail rachiurI, ci tuicä din prune, desì nu era cu acest nume In
comerciii, ci cu cel de rachii1), se agitail, pe langa t6ranI, si carciu-
mariI din Bucuresci. Vodä i Divanul, emotionatI de acésta agitare,
rstalmacesc pitacele anteri6re, dicOnd, In 1816, ca fost cuprinse
careiumile din Bucuresci in noul avaet si deci le scutesc. (1)
(1) Ico loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
De vreme ce In hrisovul saú poruncile Domniei-Mele ce s'aft dat pentru acest
irat al cazanelor, nimic nu se cuprinde pentru politia Bucurescilor nici ca. ail

www.dacoromanica.ro
144 V. A. URECHIÀ

IatA si un act relativ la abusuri In perceperea dariI cazanelor:

7th Loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Ylahiscoie.
Intocmai dupd acéstd anaforà a dumné-lor velitilor Vornici, poruncim dumné-v6strä
ispravnicilor aI judetului, sä faceti urmare, neingdduind niel inteun chip pe pâratil
slujbavi a face Pluitorilor catuvI de putinä supérare mal Inuit peste orinduéla
cuprinderea Domnescului nostru hrisov, dupd care poruncim vi dumi-tale Vel Lo-
gofete de Téra-de-sus, sft se ded jdluitorilor vi copie a acel peri6de de hrisov, ade-
veritä cu iscdlitura dumit-tale, ca sd o aibd la mânile lor, spre a nu puté slujbavii
sd le facä in potrivä supériirl.-1814 Octobre 12.
(Pecetea gpd.).

Prea Indlfate Dómne,

Dupd luminata porunca Inältimil Tale ce mi se dä la acéstil jalbil a locuitorilor
i preotilor din satul Crangul de jos ot sud Vlavca, luänd séma am védut arétarea

avut vre-o superare de platd rachieril, niel de la Cámara gpd., de and s'a intoc-
mit acest irat vi pänd acum, dupd pliroforia ce ne dà dumné-lui Vel Logorétul
printeacéstil anaforà; pentru acel dar cuvint vi pentru cele-l-alte cfite me jos se
aratd, niel o dreptate nu ail cumpérdtorii acestuT irat la cererea ce fac, ci poruncim
Domnia-Mea ca jäluitoril sii fie apératY de plata acestui avaet.-1816 Ianuarie 17.
(Pecetea gpd.).
Vel Logofét.
Prea Indlfote Démne,
Dupä luminatd porunca Indltimil Tale ce ni se dä la acéstd jalbd a rachierilor vi
carciumarilor de aici din politia Bucurescilor, fäcênd cercetare védul cuprindéndu-
se in Luminat hrisovul Mdriel Tale, unde este orinduit acest irat al cazanelor, cd
serie a luä de la Vote povernile saú velnitele negutdtorescI, ven-cate cazane se vor
aflà, fäcênd rachiil de negutätorie in WU' Ora, sà &it pe Rev-care cazan po taleni
15, iar boerri i mândstirile pänd la Clucer de arie, sà nu se supere, cum vi ce1-1-alt1
locuitori ce vor face de trebuinta caselor lor, dupd care s'ail dat i iuminate eär-
tile MdrieI Tale, pe 17 judete, poruncitóre cAträ ispravnicI, atät in anul trecut cAt
intr'acest urnadtor an, la cm ce ail cumpérat iratul acesta de la dumné-lor velitil
Vornicl al treilea vi al patrulea, iar pentru cArciumarl sail rachierl, earl tin prdvalii
in politie de fac vutcä vi alte rachiurI osebite, nu se cuprinde nimic, precum se
vede vi urméza ci nu s'a fácur vre-o poruncä pe Bucuresei, care este osebitä de is-
prävnicaturI, iar mai virtos cd politia Bucurescilor are fumdrit, chmindrit, vamä
alte ajutorinte ce fac isnafurile i cheltuell grele, cumpérand lemnele scumpe, iar
velnitele pe afarä nu ail niel unele de acestea, mal virtos cà pand acum n'atl fost
supérati, cá acum li se cere fdr' de a avé poruncd de la Märia Ta, datd pe BucurescI,
ci de va fi primit Mdriel Tale, cu cuviintä ar fi, ea sä albd osebire rachieril vi car-
ciumara din politia Bucurescilor pentru alte dan l vi havalele ce ail, sail precum
maI bine se va chibzul de inaltä intelepciunea Indltimil Tale, se va da poruncd de
urmare. 1816 Ianuarie 15.
Vel Logofét.
Cod. LXXXII, fila 251.

www.dacoromanica.ro
 iSTORIA ROMINILOit 145

ce fac, cal si cuprinderea luminatulu! hrisov al Maria Tale, dupd care s'ail dat
lutninate chill la mäna celor orinduitl cu strIngerea acestul irat al cazanelor si de
va fi precum aratä, se vede cá sunt superati in potrivd; i ca sä nu se faca luare
nedréptä, nicI ad cérii de acolo de unde nu se cuvine, gäsim cu cale, sé fie luminate
poruncd, atät cdträ dumné-luI Vel Logofetul, ca sé le ded copie de periodis al cu-
prinderil luminatuluI hrisov pentru iratul acesta al cazanelor, cat si deosebit sé
se poruncesdi i dumné-lor ispravnicilor judetului, ca se nu ingäduéscd slujbasil a
supérii pe locuitorl impotriva hrisovului si a luminatel cert1 a Märiel Tale, ce are
slujbasil la mând, ci numai de acolo, de unde i se orInduesce a ILIA, de acolo sé se
lacé i implinire, de care arètdm Inä*mil" Tale.-1814 Octobre 7.
Grigorie Báláceanu Vel Vornic, Dumitrache Racovitä Vel Vornic.
1815 Ianuarie 12. S'a fácut carte deschisä la mina Setrarului Petre, *ce se aflä la
sud. Saac, cu Indreptarea asezämintului cuprinOtor ponturilor ce dat cätre is-
pravnicii judetelor pentru avaetul cazanelor, ca sé cerceteze i aicea i, unde va gäsi
luare In potriva poruncii, sé pue sé întórcà inapoi. (1)
Cod. LXXIV, fila 170.

Reclamatiunilor tèranilor de la munte, VodA le face Ore-care conce-

siune prin actul de maï jos
Ceirtile ce s'aft dal pe acest urmeitor an pentru cazane, 1815 Octobre 12,
iratul Vorniciei.
Zemli Vlahscoie. Dumne-v6strä ispravnicilor ot sud . sänätate. Vé facem In scire
cà pentru iratul dumné-lor velitilor Dvornici, al treilea si al patrulea, care cu sfat de
obste prin hrisovul Domniel-Mele, Inca din anul trecut s'a Intocmit a se luà de la
povernile saú velnite neguldtorescI, care se vor and Maud rachiti de negutkorie in
tk5tätéra DomnieI-Mele, sé lea de fies-care cazan po talen l 15, si pentru mai buna
intocmire dupé multele jd1bI ce ah' venit la aulul Domniel-Mele, iardsI din anal trecut,
la Novembre 6, am fdcut Domnia-Mea ponturl ca deslusire cum are sé se urmeze
trämis la téte judetele, cari ponturi se aratà mal jos, spre a se urinà si
a se päzl i acum am dat dar acéstà carte a DomnieI-Mele la mâna ce s'a
orinduit de dumné-lor velitiI DvornicI al treilea si al patrulea, ce prin scirea dumné-
lor ispravnicilor se caute acest huzmet, ca urmare dupä cum maI jos se cuprinde
IntocmaI, :

(1) 1-5) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Credincios boerule al DomnieI-Mele Biv Vel Setrare Petre, fiind di din madéua
huzmetulul cazanelor ah' remas asupra Serdarului Iancu Cdtuneanu talen l 10,125,
Lijad fost orInduit primitor banilor acestul huzmet, bez talen l 3000 ce s'aii réspuns
la dumné-lul Stolnicul Aleco Vilara huzmet lar, dupd chiar socotéla cea iscalità de
numitul Cdtuneanu, care se veilh si de card noI, strasnic poruncim Domnia-Mea,
facl taxil acesti banl negresit de la mal sus numitul, i fiind-cd tot In acea soco-
tell arètà Cdtuneanul, cd el a respuns banil la Cäminarul Cocoréscul, Isi va calla
deosebit cu Cocoréscul. Talco pisah gpd.-1815 Februarie 8.
(Pecetea gpd.) Ve! Logotét.
Cod. LXXIV, fila 174 v.
V. A. Urechicl.Tota. X. Partea B.Istoria Ronzdnilar. 10

www.dacoromanica.ro
146 V'. I. IIRECHII

De la velnitele saú povernile saft cazanele ce lucrézii rachiul, oh' minästirescl

saú boeresci de vor fi, pinä la Ve! Clucer de arie, nu ail a cere slujbasii nicI un ban,
ci si fie apirate, iar cind aceI stipinI al lor le vor di in arendi si va lucrà cu
dinsele arendasil pentru negutitoria sa, BA' plitésca acel arendas cite talen 15 de cazan,
De la Ve! Clucer de arie, intre earl' sunt i totI privileghiatii in jos pini la
locuitorii térani, adeci birnicl cap vor avé velnite, poverni sail eazane, lucrând In-
tryinsele rachiuri pentru negutfitorie, iar nu pentru trebuinta caselor lor (care acea
trebuintii nu 'Ate a fi de mal multi sumi deck pinft la 15 mult 20 vedre), toff aceia
sá plitései cite taleri 15 de cazan.
Toll locuitorii birniel de vor lueri cu eazane mid, fie me-tear i pentru negu-
idtorie, si nu fie supératI citusI de putin, lar &AP si din locuitorii birnicl vor avé
ori velnite ori povernI, orI cazane mari, lucränd inteinsele rachiuri pentru negu-
tätorie, i aceia sä fie datorl a pliti cite talerI 15 cum ceI-1-alti.
SA se feréscrt Insi slujbasii a nu face catusl de putin catahrisis In vre-un chip
saú sä céril avaet de la dajnicil acestui venit, numai did se va IntImpla sit gisésci
prin casele lor vre-un cazan naare sa5 mic, In care si fi lucrat In anti trecuti
iar nu si Inteacest an, cici and si acum In urma acestil porunci a Domniei-Mele,
ce cu deslusire se arati mal sus, se va dovedl vre unul din slujbasl, di a urmat
Impotrivi, sA scie unul ca acela cé, dupä ce-1 vom Indatorà a pliti Indoit ceea-ce
va ha rèú, apoi 11 vom i pedepsi cu strisnicie chiar acolo la fata locului, ea si se
faci pildä i altora, i saam receh gpd.-1815 Octobre 12.
Cod. LXXV, fila 135.

Pranil din judetele muntene nu v'éd, pentru ce cArciumarilor din

Bucurescl VodA le-a putut ardicA darea pe rachiurl §i nu §i lor, earl
produceati mal mult pentru propria lor casA. El se opun i chiar
resping forta publieA venità In favorul taxildarilor iratului caz anelor.
Cum anul 1816 fh si acel al unel agitatiunI de o naturd mai pericu-
16sA, aceea a unor cete de pandurI din judetele Oltene, Caragea simtl
cA e prudent pentru domnia lust a suprimA peste tot avaetul acesta
sup6rAtor al velnitelor i cazanelor. El dete ded urmAtorul pitac :
Than Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiseoie.

Prea osfintia ta pärinte Mitropolite, iubitorilor de Dumne4eil episcopi i dumné-

vésträ cinstitilor si credinciosi velitilor boeri al Divanului Domniel-Mele, binele nu
este bun eind are sfirsituri rele, adeeä eugetind cine-vas1 a face bine citrii altul
apoi cu pricinuirea acelui bine, isvodindu-se de caträ altil réutiti, acea faptä build
nu mal are fiintii de bine ; ea &And am dice Domnia-Mea (precum avem pururea Dom-
nésci- i pärintéscá ingrijire pentru locaitoril Domnescil n6stre téri de a-i
si a-I ()croft spre a lor odihni i buni petrecere), asemenea ingrijind i pentru trépta
boeréscri (iar mal ales a celor ce se allá slujind) de a-1 ajutorà au facere de bine,
Ingrijit-am i pentru dumné-lor velitii DvornicI al treilea si al patrulea de a be face
un irat al dregkoriel dumné-lor i ask, prin Domnescul nostru hrisov, Ina de la let
1814, am Intoemit pe séma acestor cloud dregétorii, precum vé este sciut, de a ph-al
eel ce luerézi rachiuri cu velnite i cazane un avaet hotirit, care citrà aceia nu ar

www.dacoromanica.ro
 IAT6111A rmAmioR 14'7

fi fost simtitor, iar cätre dumné-lor velitii DvornicI al treilea si al patrulea de folos
ajutor ; n'a aplicat inse a se usch bine cernéla scrisoril hrisovului si ad inceput
cumperetorii i slujbasil acestui irat a urme prin Ore asupra locuitorilor feluri
de catahrisis, de hräpire i ntipestuiri cu numirea acestui avaet, In cht de multe
orl i cercetätorl am trimis prin judete de aft implinit acele nedrepte lufirI, dar
nimic n'am folosit, cad unde asteptam a vedé, de nu desevirsitä contenire, mäcar
scädere óresi-care a acestil felurimi de jafuri, impotrive, din necontenitele jelbi ale
locuitorilor, ce pe tile lilele ni se dad, vedem in fiinte o crescere i adaos al aces-
tul red eittrá obstea locuitorilor, care obstesc red i pagubä fiind cu neaseménare
mal mare si mai simtitor deck folosul ce dobendese cloud obraze i ne mai puten-
du-I suferl, iatti hoterim : ca de acum inainte se se ridice cu totul darea acestul
avaet i vom chibzul Domnia-Mea ce alt irat sé. orinduim ; dar pentru cé dumné-lor
velitii Dvornici ad apucat de 1-ad vindut pe acest an, si fiind-eä de la vinlare One
acum a trecut indestuld vreme, in care ad avut cumperetorii pas a stringe acest
venit in cet vor fi apropiind a-1 istovl, ea unul ce se stringe din vomite i cazane,
ce nu se pot täinui, iar mal virtos materiile din cari se lucrézd rachiul si nu este
nd oéle di nu trebuesc multe luni spre a le puté face catagrafia slujbasil fie-cdruia
iudet i a stringe venitul lor, a ceruia stringere i cäutare putem lice, eh' se ace-
mend ca eäutatul dijmäritului sari al oeritului, de aceea dem Domnia-Mea cumpe-
retorilor soroc hoterit pené la sfirsitul viitorului Februarie, ca pane atunci sé im-
plinéscä a stringe si a istovl acest avaet, cu urmare intoemai dupe Domnescile n6stre
porund, ce sunt date mal dinainte prin publicatie i apol se conteneze cu total;
pentru care si poruncim dumné-vóstre velitilor logofeti de Téra-de-sus si de jos,
ca inteacestas1 chip se se lacé Domnescile porunci de publicatie prin tóte jude-
tele cetre ispravnici, poruncindu-li-se strasnic de a priveghià fórte, ca se nu se abate
cum-vasI slujbasil acestui irat in luare de un ban mai mutt peste chipul i cuprin-
derea Domnescilor nóstre porund, did ori-ce In potrive armare se va dovedl, in-
ispravnicii vor fi pedepsiti si sub grea respundere. Tolco pisah gpd. 4816
Ianuarie 26.
(Pecetea gpd.).
Vel Logofet.
Cod. LXXIV, fila 236.

Publicatii la t6te judetele eked ispravnicl pentru ertarea iratului cazanelor, a nu

mal fi.

/61 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud senetate. Vé facem Domnia-Mea in scire,
ce dupe: cum am avut i avem pururea Domnésee i pärintésce ingrijire pentru lo-
cuitori, de a-i mängeià si a-I ocroti, spre a lor bune odihnä i petrecere, asemenea
am ingrijit i pentru trépta boerésce, iar mal ales pentru cei ce se die slujind, de
a-1 ajutorit ca lacere de bine; ingrijit-am dar si pentru dumné-lor velitil Dvornici al
treilea si al patrulea, de a le face un irat al dregétoriei dumné-lor i ase prin Dom-
nescul nostru hrisov, Ina din let 1814 am intoemit pe séma acestor doué dregetorii,
precum vé este sciut i dumne-vósträ, de a pletl ceI ce lucréze rachiuri cu velnite
i cazane un avaet hotärit, care eätre aceia nu ar fi fost simtitor, iar ertträ dumne-
lor velitil Dvornici al treilea si al patrulea de folos i ajutor, dar n'a apucat a se

www.dacoromanica.ro
14$ V. A. taECIIII

usca bine cernéla scrisoril hrisovului si ad Inceput cumpériltorii si slujbasiI acestui

irat a urmit prin lére asupra locuitorilor feluri de catahrisis i näpestuiri cu
piri In numirea acestui avaet, In cet de multe ori si cercetätori am trimis prin ju-
dete de ad implInit acele nedrepte Mel, dar nimic nu am folosit, unde astep-
tam a vedé, de nu desevirsitä contenire acestili felurimi de jafuri, in potrivil, din ne-
contenitele jälbi ale locuitorilor, ce pe tóte çlilele ni se dad, vedem in fiintä o cres-
cere i adaos al acestui red' cätril obstea locuitorilor, care acest obstesc red si
pagube fiind cu neasemenare mal mare si Ina! simtitor cleat folosul ce dobändesc
doué obraze, i ne mai putendu-1 suferl, am hotärlt, ca de acum inainte Se se ridice
Cu totul darea acestui avaet ; dar pentru cd dumné-lor velitii Dvornicl ad apucat
de 1-ad vindut pe acest an si fiind-cä de la vinlare si One acum ad trecut ildestulä
vreme, in care ad avut cumpératorii pas a stringe acest venit, in eel vor fi apro-
piind a-1 si isprevi, ca unul ce se stringe din velnite i cazane ce nu se pot täinul,
lar mai vIrtos materiile din cari se lucréze rachiul si nu este indoéle, cä nu tre-
buesc multe lunI spre a le puté face catagrafia slujbasil fies-ceruia judet si a stringe
venitul lor, a ceruia stringere i cfititare putem ()Ice, ci se aséménä cu ceutatul dijmä-
ritului sad al oeritulul; de aceea däm Domnia-Mea cumpefatorilor soroc hotärit pane'
la sfirsitului acestil urmätóre luni Februarie, ca pane atunci se ingrijacil
stringe istovl acest avaet cu urmare Intocmai dupe' Domnescile lióstre
porunci, ce sunt date de mai inainte prin publicatie, i apoi se conteneze cu totul ;
pentru care si poruncim dumné-v6stre ispravnicilor ai judetulul, sé priveghiati fórte
spre a nu se abate slujbasil acestui irat in luare de bani mai multi peste chipul
cuprinderea Doranescilor Nóstre porunci, cad orl-ce in potrivä urmare se va
dovedl, îni1i dumné-v6strä yeti fi pedepsiti si sub grea réspundere ; i spre a fi
sciutä ridicarea acestui irat in Vote vremea, se se tréce acéste Domnésce a Nestre
carte In condica judetului, dupe care si scotêndu-se copil, sé se trimitä pe la zapciii
spre a le cet1 prin tóte satele, ea sé scie i el, i fiti senetosi. 1816 Fe-
bruarie 2.
Cod. LXXIP, fila 327 v.

Publicatiunile ce s'ail recut la 9 judete, adecä la Focsani, la Buzeil, la Prahova.

la Olt, la Teleorman, la Ilfov, la Ialomita, la Vlasca si la Dembovita, pentru reme-
sita cazanelor.
loan Gheorghe Caragea Voeved i Gospodar zemli Vlahiscoie
Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud senätatc. Ve facem In scire, cd sfirsitul
pi euvintul sorocului ce am dat Domnia-Mea prin publicatil pane la sfirsitul tre-
cutului Februarie, pentru contenirea venitului huzmetului cazanelor nu a fost ca
sé pegubim cumpératoril huzmetului de dreptul lor (precum se face acéstä dovadä
tot din cuprinderea acelor porunci, unde icem, ea' ad indestulä. vreme 'And' la stir-
situl trecutului Februarie sé istovéscé stringerea acestui venit), ci ca sé scape odatä
loeuitoril de smäcinärile slujbasilor; cänd dar ori din inderätnicia celor ce ad fost
datorl la plata acestui avaet, dupe ce ad vélut Domnescile n6stre porund, sail din
neingrijirea dumné-v6stre, nu vor fi putut in adever cumperetoril acestui huzmet,
precum mal sus ad jäluit, stringe si a-pi istovi acest drept i canonisit irat, nu
este ett cuviintä pentru ale altora gresell se rémee ei pägubasi acestui huzmet,
dintr'acel judet, far' de a se mal incungiurà el prin judet, se-I aduceti Inaintea
dumné-v6stre, unde se deà fol de numele celor ce sunt datori a plet1 plätit,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 149

carI foi cercetându-le, cap' vor fi dupä cuprinderea ponturilor indatoratl la acéstä
plata, O. aveti a face dumné-v6strd implinire cu urmare intocmaI dupd poruncile
de publicatfl ce am dat Domnia-Mea, fina de a ve abate din* de pulir' in vre-o
catahrisis, adecd orI mal* mult a implinl de la ceI datorl, peste cuprinderea numitelor
poruncI ale Domniei-Mele, saft slujbasilor a le cere rusfeturI, chef avem a face in-
teadins cercetare pe sub cumpet, i dovedindu-ve in cfitusI de putinä impotriiä
urmare, yeti fi insi-ve dumné-vestrd sub grea respundere i Invinovätire. I saam
receh gpd. 1816 Martie 6.
(Pecetea gpd.) Ve! Logont.
Cod. LXXIV, fila 240.
Chiar din primele i1e s'A fdcut abusuri cu darea, cum probéza
aceste acte :
loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar semli Vlahiscoie.
Intocmal dupä acéstä anaforà a dumné-lor velitilor VornicI, poruncim dumné-
viistrd ispravnicilor al judetulul, sà faceff urmare, neingdduind niel intr'un chip pe
pirätfl slujbasl a face jäluitorilor citusi de putind superare mal* mult peste orin-
duela i cuprinderea Domnesculuì nostru hrisov, dupd care poruncim i dumi-tale,
Vel Logofete de Téra-de-sus, s'A se dei jäluitorilor si copie a acel periodos din hrisov)
adeveritii cu iscalitura dumi-tale, ca sä o aibä la mânile lor, spre a nu puté sluj-
basil sfi le facd in potrivd supérdri 1814 Octobre 19.
(Pecetea gpd.) Ve! Logotét.
Prea Adltate D6mne,
Dupà luminata porunca MdrieI Tale ce ni se dà la acéstä jalbd a locuitorilor din
plaiul despre Buzed sud Saac, luind séma am v4lut aretarea ce fac, cdt i cuprin-
derea luminatului hrisov al Mdriei Tale, dupd. care s'ad dat si luminate carti la
m'Ana celor orinduitl cu stringerea acestui irat al cazanelor, si de va fi, precum
aratd, se vede cd sunt superatI in potrivä, ci ca sd nu se facá luare nedréptd, nicI
sd se cera de acolo de unde nu se cuvine, gäsim cu cale, sfi fie luminatä poruncd,
atat catrd dumné-luI Ve! Logofétul, ca sä le ded copie de periodos al cuprinderil
luminatuluI hrisov pentru iratul acesta al cazanelor, cdt i deosebit sä se porun-
cesa i dumné-lor ispravnicilor al judetuluI, ca sh nu ingdduésed pe slujbasi a su-
pera pe locuitorl in potriva hrisovulul si a luminateI cartl a Mariei Tale, ce aii
slujbasil la mank ce numaI de acolo de unde i se orinduesce a lud, de acole sd se
faca si implinire; de care aretdm InältimiI Tele. 1814 Octobre 14.
Vel Vornic.
Tutundritul (1) se arendà in primul timp deosebit, ash in 1813 OJO.
la 1816. In anul acesta s'a luat de un stinjen de culturd cate 17 pa-
rale rara de plocon i numal cate 2 parale de rayas de nume. Cul.
turile privilegiatilor sunt scutite de acéstd taxa. Niel chiar panduril
(1) Carte de slujba tutundritului.
Zemle Vlahiscoie Vinqarea tutundrituluI pe anul acesta cu let 1813, dupä trebuin-
tele cele invederate, s'a hotárit, cu sfat de obste, sd se ied de un stinjen cite 4ece
p.arale si mesurdtárea s4 se faca' cu stinjenul ce se va da de la Vistierie infierat, 1116-

www.dacoromanica.ro
150 V. A. IIRECHIX

din judetele oltene nu sunt scutiff, ceea-ce nu putin Ii supèrà §i con-

tribue la agitatiunile lor.
surilndu-se locurile de tutun in lat pi in lung pi pe call stinjen1 va epl, sä pletései
de stinjen, cum s'a fps mal sus, cate (pee parale fär' de plocon, numal cate doué
parale de rävap de nume, i slujbapii tutunari sa fie datori a da rdvase de plate
iarA0 cu suma banilor i cu suma stinjenilor, cacI mésuriterea cu cotul ce se urma
din vechime, se facee cu catahrisis, facendu-se multe napastuirI loeuitorilor, lar
mésuret6rea cu stinjenul s'a gasit mal drépta ; de aceea s'a hotarit a se urnia
mesurät6rea cu stinjenul. Vinlarea big a tutunarituluI este dará de eel privileghiati
pi cel ce ail hriseve i cartI DomneseI de scutéle, lar cel-laltI totI, cum pi panduriI
din patru judete ot peste Olt, all se plätésca tutunaritul, precum mai sus se cuprinde,
pi de va fi ea sé se caute slujba de cumpériltorul judetului, si se ferésea de a nu
face cea mai putina nedreptate locuitorilor, cu luare de haul mal mult peste suma
hotilritd, cii apoI ceea-ce se va dovedl, prin cereetilrile ce aunt a se face, cd all luat
mai mult prin catahrisis, va fi silit, nu numal ca sé intoireit inapoi indoit, ci se va
pedepsl dupd mesura vine!, iar de va fi sé se vinlä huzmetul la altul, indatorat
sé fie a se chezapul cu acel cumperator, ca sé nu se face catupl de putine napes-
tuire locuitorilor, ea' niel acela nu va sciipa de pedépsä. Decl eu acéstä orinduéla s'a
dat acéstä carte a Domnieli-Mele ce s'a orinduit de dumné-lor boeril
cumperatorI cu tutuneritul la sud. . . . se aibä volnicie a cauta slujba i cu stin-
jenul ce i se va da pecetluit de la Visterie sé mésere pi ad fee si baniI, cu urmare
precum se cuprinde mal sus, sé nu indraznéseä fuse a pune in mésuratere i loe
MIA tutun, cu euvint ea' ar fi avut tutun semenat pi nu s'a facut, ci numal Ice in
care va fi tutun i mai mult si nu se indresnésca a cere ce-vapI cu niel un fel de
numire, niel conace far' de plate' sé nu face, ci oil ce le va trebul, se le cumpere
ca banl gata, ea dovedindu-se in potriva urmator, se va pedepsl. 8i dumné-vestri
ispravnicilor ai judetului, sé ingrijit1 a se urma intoemal, precum poruncim, elan-
du-le i ajutorul eel cuviincios, ca la o slujbil ce este a Visteriel Domniel-Mele; i
saam receh gpd.-1813 Maiii 20.
Cod. LXXV, fila 68.
Celrfl de tutuneirit pe judefe, la let 1816.
Zemli Vlahiscoie. Vinlarea tutunarituluI pe anul acesta cu let 181G, dupii trebu-
intele cele invederate, cu sfat de obpte s'a hotarit, se se ieà de un stinjen ate pa-
rale 17 pi mésuräterea *se se Lacé cu stinjenuI ce se va da de la Visterie inhierat,
mésurandu-se locurile de tutun in lat i in lung pi pe cati stinjeni va epl, se pia-
Face de stinjen, cum s'a is maI sus, cite parale 17 file de plocon, numal ce.te doué
parale de ravap de nume sé lea, i slujbapil tutunarl di fie datori a da revase de
plate* iarepl pe suma banilor i cu suma stinjenilor, cad mesuraterea cu cotul, ce se
urine din vechime, se Meek cu catahrisis, facendu-se multe näpastuirl locuitorilor,
lar mésuraterea cu stinjenul s'a gesit mai dréptä; de aceea s'a hoterit a se urmit me-
surdterea cu stinjenul; vinlarea lima a tutundritului este dará din cei privileghiatl
si eel ce ad hriseve i carti Domnescl de scutéle, iar ce1-1-altI top, cum 0 panduril
din patru judete ot preste 0/t, ad sé pletésea tutundritul, cum mal sus se cuprinde,
pi de va fi ca sé se caute slujba de eumpératorul judetului, se' se ferésed de a nu
face cea raai putinä nedreptate locuitorilor cu luare de 'Hug maI mult peste suma

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 151

Pogon6ritul strdinilor continuà a se arena cu taxa de 4 tal. 16 pa-

rale de tot pogonul. (1)
Fumgritul bä1i1or, adecá taxa pe dreptul de a pescul fdrà de platd
In baltile statuluT, peste Olt se pldtesce 66 banf de fie-ce casd. (2)
hotäritä, cá apol ceea-ce se va dovedi prin cercetärile ce sunt a se face, cd ail luat
mai mult prin catahrisis, va fi silit nu numai ca sd int6rdi inapoi indoit, ci se va
Bi pedepsi dupe' mesura vinel; iar de va fi ca sá vinold huzmetul la altul, inda-
torat s'd fie a se chezdBul cu acel cumpérätor ea s'd nu face' atuBI de putind napes-
tuire locuitorilor, cici in potrivii urmind, niel acela nu va scapà de pedépsti ; deci
cu acéstä orinduéld s'a dat acéstd carte a Domniei-Mele ce s'a orinduit de
cumperdtorul acestuI huzmet cu tutundritul la sud Dolj, se' aibd volnicie a calla
slujba i cu stinjenul ce i se va da pecetluit de la Visterie se' méseore i s'd lea Bi
banii, cu urmare precum se cuprinde mal sus ; sd nu indrdsnésed lug a pune in
mésuret6re i loe fare' tutun, cu cuvint ca ar fi avut tutun semenat Bi nu s'a
fAcut, ci numal loe in care va fi tutu'', Bi mai mult sd nu se indrdznésed a cere
ce-vaBI cu niel un fel de numirI, niel conace Mr' de plata se nu face, ci ori-ce le
va trebul se' le cumpere cu banI gata, ci dovedindu-se in potrivá urmetori, se vor
pedepsì, i dumné-vesträ ispravnicilor ai judetului sá ingrijitl a se urmà intocmai,
precum poruncim, dendu-le çi ajutorul cel cuviincios, ca la o slujbd ce este a Vis-
terieI Domniel-Mele, i saam receh gpd. (precum i ruptaBil eel noi sd plates*.
1816 Iunie 1.
1817 Iunie 1, asemenea s'a Neut.
Cod. LXXV, fila 156 v.-159.
Carte de pogoneiritul streiinilor.
Zemli Vlahiscoie. S'a dat acéstd carte a Domniel-Mele carele pe anul acesta
cu let 1813 ad cumpérat slujba pogondritului strdinilor la sud sti aibd volnicie
printeacéstii carte a orindul emeni, se' caute slujba i mésurându-le viile ce ad aici
In pdmintul terii, de la strdinii earl' nu Bunt legati cu dajdie la Visterie, drept, dupd
obiceiú cu stinjenul cel pecetluit, ce i se va da de la Visterie, sà aibii a luà de tot po-
gonul Po talen l 4 parale 16, iar mal mult se' nu se indräznésa a lta, c'd se va pedepsi;
slujbaBil ce vor umblà cu acéstd slujbd pentru mincarea lor Bi a calor lor su-
perare sail cheltuéld locuitorilor di nu feed, ci tóte, orl-ce le va trebui, cu tocméld
cu bani gata sd ail:4 a le cumpére, iar ferd platd sil nu se indräznésed a lue, ca
se va pedepsi, urmend insä cu ceutatul acestei slujbe dupe' obiceiul ce va fi urmat
Bi in alti anI maI dinainte. Pentru care poruncim Domnia-Mea i dumné-v6strä
ispravnicilor, sa ingrijitI de a nu se face urmdri in potrivä, i seam receh gpd.
1813 Majá 20.
211.000, adecd doué sute un-spre4ece mii s'a vindut dijmdritul la dumné-lui
Ve! Spdtarul i Ve! Postelnic.
Cod. LXXV, fila 68, v.
Carte de fumdritul beittilor.
Zemli Vlahscoie. Dupd obiceid s'a dat acésta carte a DomnieI-Mele carele
pe anul acesta cu let 1813 ad cumperat fumeritul báliIor, ca sd aibe' a calla acest
venit §.1 a luà de la 6menii ce Bunt sedetori la satele cele solute de ltingi 1:41tI in

www.dacoromanica.ro
152 V. A. URECHIX

Goptindritui din taci féra. In 1813 de la rtmatoril exporta, taxa

este de 8 banl de rim Mor, daca exportatorul e pamintean. Exportato-
rul sudit e scutit de acéstà taxa, platind numal vama de 3 la suta. (1)
Ace§ff 8 banI este taxa In fav6rea Caimacamief CraioveT, dar ex-
portatorul mal are de platit 4 parale de rimator, havaet al ispravni-
cilor judetuldf respectiv de peste Olt, dar nu §i pentru ispravnicif din
cele-lalte 12 judete de dinc6ce de Olt. Adevèrata taxa Irisa de trecere
este de 4 talen l de parechea do rlinatorI §i In plus vama. Suditil
.

fiind scutitT de aceste taxe, fe-cine intelege lesne, cát era ea de odi6sa
pentru pämînten i cum suditil, intele§T cu pamtntenil, frustrad fiscul
de acésta taxa, trecênd oile ca of sudetescf. (2)

judete ot preste Olt, care se indestuléza cu pescele bältiI fär' de bani, de OLA
casa Po banI 66, lar mai mult sd nu se indräznésed a lita, cà dovedindu-se se va
pedéps1; Insà ac6stil slujbd dupd obiceill are sä o cante numai pfinä la sfintif Apos-
toll; inainte nu are a mal umblà. Poruncim Domnia-Mea dumné-voistri ispravnicilor
de prin judete, sä datí milnd de ajutor mai sus numitului, ca sil pótä stringe venitul
acesta; i saam receh gpd. 1812 Ianuarie 1.
Asemenea dou6 eärti ea acestea s'ad fäcut pe 12 judete de dinc6ce de Olt.
Carte de goftindrit.
Zemli Vlahscoie. Dat-am Domnésca 151.6stra carte ..... carele pe anul acesta cu let
1813 a cumpérat slujba goetinärituluI din tótä téra, ca sá aibi volnicie a calad acéstd
slujbti încinci judete ot preste Olt, urmând intocmaI dupä mijlocul ce se cuprinde
maI3jos, ca sà ied goetindrit numai de la rimfitoril ce es afari din térd, iar de la
rimätoriI ce nu es afard din térd n'are a cere goetindrit; deci dar, eäti, ori din ne-
gutdtorl, ori din strdinil cari string rimatorI de negutätorie i vor vré a-I sc6te
afarä din térd, oil la ce parte, de la acel rimdtorI ce vor eel din térä, sä ied goe-
tindritul deplin, dupá vechiul obiceiil, de un rimätor bani opt, iar de va fi sudit
adevdrat acel ce se6te rimdtorii din Ora i vor fi vitele adevérate ale suditului, curn-
'Arate de el, iar nu alt meeteeug, de la acel sudit nu are sil ieà goetindrit, plätind
insä suditul vama la suth treI, la vameeul schelei. Poruncim Domnia-Mea i dumné-
v6strä ispravnicilor de prin judete, pe cari ii va arad mal sus numitul, cd nu se
supune a pldtl, sä-I supuneti a pida i färd voia lor a da goetindrit, dupä cum se
cuprinde mai sus ; i saam receh gpd.-1813 Ianuarie 1.
Asemenea done arti s'ad fäcut pe 12 judete de dinc6ce de Olt, bez schela Cdinenilor
Cod. LXXV, fila 25 V.
Ponturile cu cari se dä in vindare pe acest urmAtor an, socotindu-se de la Aprilie
1 cu let 1813 pânä la sfireitul lui Martie cu let 1814, slobodenia trecerii rimfitorilor
In Transilvania, prin schelele din tot cuprinsul érii, adeed Válenil, Cdmpina,
Mehadia.
Cel ce se va ardeà de cumpèrätor, sà ded maI intAiil chezdeie vrednicä de ere-
dintä pentru réspunderea banilor in vreme i apol sä ieà asuprd-i acest huzmet.
Slo.bod este verI-eine va vol sa tréeä in Transilvania rimätori, prin scirea vame-
euluI din 'partea locului ei a cumpérätoruluI aeestui contract.
Cumpérätorul are sd ie4 havaet de la totl cel ce vor trece rlmätorl Ip Tren-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 153

Dijmdritul a fost sporit in Maill 1813 pe cuvint cd este deficit la

Visterie. Acéstd dare n'o pldtesc Metropolia, Episcopiile, boorit cu caí-
silvania, de päreche Po talerI 4, ai treckorul are voe sä réspundá numitului aceatl
banI, bez vama ce este indatorat sá plätéseä vameaului din partea loculuI, pe la
t6te schelele, dupä catalogul vämilot i bez parale:opt de un rimätor ale Caimiamiel
CraioveI i parale patru tot de la un rimätor ale ispravnicilor judetulta, pentru ri-
mäteril ce vor trece pe la schelele din judetele ot peste Olt, care aceste eilte parale
opt al ale parale piltra ad sä se réspunla de caträ trecétorI, numal pentru rim ä-
toril ce vor trece din judetele ot peste Olt, iar nu ai pentru ceI ce vor trece pe la
schelele acestor 12 judete de uinc6ce.
Cump6rAtorul sä nu se indräzitésa a lita niel un ban maI mult peste orin-
duitul avaet ai din t6ti suma ce va trece, fiea-care Mandil-O avaetul, ad deä. E}.1 eär-
tile in m'Ana trecbtorului, cuprinlètelre atät de suma rimätorilor ce vor trece peste
hotar, d'A ai de suma banilor ce ad plätit, numindu-se tot inteacea cärtulie i nu-
mele trecdtorului.
Top caí ce vor trece rimätorI in Transilvania, dará dintr'aceste mal sus nu-
mite d'AH a trec'étorii, a vämii i a CaimacamuluI al a ispravnicilor de la judete
ot peste Olt, nu ad sä mai réspundà la nimenea nimic.
Cumpériltorul, din ;liva ce i se va intäri contractul vindäriI, sá i se dai tot
ajutorul prin &allí Domnesci de la Logofetia Divanului Domniei-Mele, spre cäutatul
strinsul acestul irat.
Suma bani/or sä o rèsspundä cumpérätorul in trei *tina la inceperea de
fiea-care patru lunl, adecä câatiul dintäid. la Aprilie inthid cel de al doilea la August
intäiii, i cel de al 3-lea la intaid. Decembrie.
8. Afarä din pretul cumpératiíreI nu are s'al mal deä nimic cu niel un fel de
numire.
9). VerI ce risico-pericolon se va intimpli la acest huzenet in curgerea acestuI
an, sä fie pe séma cumpérAtorulut, cdci Domnia-Mea nu se amesteed la acésta.
(Pecetea gpd.).
Vel Logofét.
Cod. LXXV, fila 68.

Th loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Dumné-v6strä ispravnicilor din sud. MehedintI, sänätate. Dumné-lui paharnicul
Pana' Costescu cumpérätorul trecétórel rimdtorilor a schelei dintr'acel judet in
Téra-Nemtéscti, prin jalbi a fäcut ar'étare DomnieI-Mele, cä omul ce 1-a avut orinduit
la acea schelä, anume Ghenache, a aflat ä ar fi murit, i fiind-dt are lAnuéld ca 1-ar
fi omorit altil, avdnd asupra sa ç1 banl de-al huzmetuIul, inteadins trimite pe acest
om al séti spre cercetare; de aceea vé poruncim Domnia-Mea, ca indatä dupä pri-
mires aceatii poruncl, sä facetI scumpa cercetare acolo in fata loculuI, atfit prin alte
dove4I, cht çi prin carte de blestem, mai intäift pentru meortea lui, cänd ai din ce
pricinti i s'a intimplat? al doilea, cita' suma de rimatori a trecut in Téra Nemtésa?
de cand s'a orinduit numitul Ghenache çi pänti acum ? al treilea, cfitI banl a strins
din socotéla acestul huzmet ? aácI paharnicul aratä prin jaiba sa, cá niel un ban nu
1-a trämis de când 1-a orinduit, çi câÇí bani se vor gaBI strinaI, sä-I faceti teslim in
Mema acestul trimis al paharnicuIul, dupä cum insual in jaiba sa a fäcut cerere;

www.dacoromanica.ro
154 V. A. IIRECHIÀ

tan, fecioril de boerI si Veduvele de boer. Asemenea nu plAtese pos-

telnieeff, némurile si maztlil, dar plAtese dijmgritul pe stupi si
pandurif. (1)

al patrulea, pentru lucrurile mortuluI, cite a avut i cite se aflä acum ? i pentru
Vote acestea sé insciintall DonanieI-Mele, cu Intrégil pliroforie. Tolco pisah gpd.
1813 Maiii 14.
Cod. LXXIV, fila 46.
(1) Cdrri de slujba dijnuiritului, pe lét 1813 Maiil 20.
Zemli Vlahiscoie. Vinçlarea dijmäritului pe anul acesta Cu lét 1813, macar cf nu
se cuvenià a se adéogà la plata acestel slujbe, dar dupa cunoscuta lipsa intru care
se afla Visteria i dupti curgétérele cheltuell ce urmézii necontenit in feluti de tre-
buinte ale tèril, en sfat de obste s'a gasit cu cale, ca estimp, numal la acésta tre-
buinta sé se lei dijmärit de la una panä la (pee de sfinl i de peci cate Oce parale
de HUI far' de plocon, lar de la (pee in sus iaras1 cate lece parale de Mil i plocon,
cate talen l unul de nume, i patru parale de numérateire i doué parale pentru
rfivasul de nume, lar alt ciuruc sail vre-o altti ineärcaturä cu totul sä lipsésca,
acésté luare are sé se urmeze numal in anul acesta. Slujbasii dijmari, la LAI eel ce
vor pläti dijmärit sé deft ravase de plata inteacestasI chip, adeca: atatia bani a plätit
cutare, din satul cutare, banil dijmarituldi pe atatia pecl si pe atatia sfinI, de
cate parale tr;lece, si earl vor plan si plocon, sé-I tréca l plocon in ravas, cad ori-
carele se va indrasnl a da rivas farti sumé de banI i fara sumé de litre, se va
pedeps1 far' de inilostivire; vinlarea insä este afarä din privileghiati, precum la
vale mal pe larg se aratä; cu acest dar mijloc vinléndu-se la cochii-vechI slujba dijmä-
ritului pe acest an la dumné-lni s'a dat acéstä carte a Domniei-Mele ce
s'a orinduit taxildar, carele sé aibà' volnicie a orindul slujbasi, sé caute slujba la
numitul judet, precum poruncim maI sus, si preeum prin ponturile de la vale se
orinduesce, adeci
Mitropolia, Episcopiile, manastirile cele marl, cu metésele lor cele sciute, dij-
märit sé nu plétésca, dupti vechiul obiceit.
Dumné-lor beoril i jupfinesele véduve, ce le-ad stfitut boerii dumné-lor in boeril
Cu caftan, i fecioril de boer ce aunt sciutl, iarasI si nu plétésca dijmarit, precum
a fost obiceiul.
Postelniceil, némurile i mein çi altil, ce ail sineturi de scuteli, s5 li se pi-
zésca privileghiul ce ad.
Toti atat paminteni i SarbI, cat i panduril din patru judete ot presto
Olt, ce vor avé stupl i rimätori, sé aiba Oki dijmaritul pe deplin, precum tnal
sus se cuprinde, i slujba sé aibh a o calla cu cercitura cu tot 'Ana la Septembre in 10.
Cel-ce scutesc dijmärit férte sé se ferésca de a nu amestech stupil i
cu aI acelora ce platesc dijmärit in bucatele lor, cu gaud ca sé pagubésca slujba,
ca apoi unii ea aceia dovedindu-se, nu numai ca pe acele litre ce se vor dovedl
ascunse va plati dijrnarit Indoit, el Incé si pe ale lui drepte bucate va platl dij-
marit, in rind cu féranii i i se va stricà de tot privileghiul seutelil.
Boeril ce scutese dijmarit pe drepte bucatele ce vor avé de tamazlic, de dij-
marit, sit' nu se supere, iar pentru cele ce va avé cumpérate de negutätorie, pe acelea
sé platésd dijm4rit.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RONANILO R 155

Cântarul Domnesc In 1813 s'a arendat ca dreptul de a luà la suta

de oca 15 banT. (1)
TiganiT dati iratul:armásieT, dar In 1817 Cámara Domnéscl 11 ieh In
folosul eT. Armásia incetézá de a-1 strInge i Caragea dispune ca sh-1
adune Cámara DomnéscA si sA se deà DffinneT anologia ce i se cu-
vine. l'Ana la 1817 marele Armas erh si judecdtorul pricinilor cri-

Toti cei ce yeti ave stupfiril i rimetori, si aveti a ve aretii bucatele véstre la
orInduitii slujbasi, ceci ori-care le va dosl bucatele sale, dovedindu-se va pläti dij-
miirit indoit.
CumpérAtorul de judet, de va fi si caute slujba insue, sil se feréscti de a nu
face cea mai putinä nedreptate locuitorilor, cu luare de banl mal mult peste suma
cea hotaritä, ci apoi ceea-ce se va dovedi din cerceterile ce sunt a se face, ce aú luat
mai mult prin catahrisis, va fi silit nu numai ca sé Intérce Inapoi indoit, ci se va e
pedeps1 dupe In 'Asura vinei, lar de va fi ea sé vinslä huzhmetul la altul, Indatorat se fie a
se chezésul acel cumperätor, ca sé nu facé catusl. de putiná näpästuire locuitorilor,
ci sé urmeze in tocmaI dupä cuprinderea ponturilor, céci impotrivii urmind,
acela nu va acepà de pedépsä
Poruncim Domnia-Mea i voue slujbasilor ce yeti umblà cu acéstä slujbé si a
cailor vostri, superare sail cheltuélé locuitorilor sé nu faceti, ci téte, ori-ce va trebul,
cu tocinera' i Cu bani gata sé luatI, iar fer' de plata sä nu ve Indräsniti a lue, pre-
cum niel' pul de geinä saú alt-ce-vasi sé nu cereti ca obiceiti, ce ori-care se va cu-
tezit a ha mai mult peste poruncä', salí va face superare, salí cheltuélé locuitorilor,
unul ca acela dovedindu-se, nu mimar ceca-ce va lile va plati indoit, ci Inca' se va
pedepsl, poruncim i dumné-v6strà ispravnicilor sé autati sé cu privighere
de a nu ingildul pe slujbae a face urmäri mai mult peste aceste ponturi, cé veti
fi respumptori. Ci dnpii aceste ponturi, poruncim ca i dumné-veisträ sé le dati tot
ajutorul cel cuviincios, ca la o slujbh ce este a Visteriei Dornniei-Mele, i saam receh
gpd. 1813 hiel:1 20.
Cod. LXX V, fila 66.

(1) Carte de slujba edntaruluT. Domnese.

Zemle Vlahischoie. Dupil obiceiù s'a dat acéstä carte a Domniel-Mele
carele pe anul acesta cu let 1813 a cumpérat slujba cântarului Domnesc de ala
din ora§ul Bucuresci, ea sé aibä a cäutà acestil slujbil si sé fie dator a tiné antar
drept, i alt limen! sé nu aibe voe a Viré centar sail a canteri marfa ce este de
vinslare, ci numal el, si de tot omul ce vor aduce ori-ce fel de marfé de vinslare
ar avé set Centeréscé, sé aibe a o centrirl si a luà la sute de oca bani 15, lar nu
mal mult, numai sé aibe a se ferl, ca ori ce fel de marfä se va centari, sé o cante-
réseä cu cilntar drept, iar nu chutar mai mic, ca sé faca* la vre-o parte nedreptate,
cé dovedindu-se se va pedepsl, i saam receh gpd.-1813 Ianuarie 1.
Asemenea doné* &erg s'a5 felcut, una pe 12 judete si alta pe Craiova i pe 5 judete
ot peste Olt.
(god. LXXV, fila 26.

www.dacoromanica.ro
156 Y. A. IIRECHIÀ

minale ale tiganilor Domnesd, iarà de la data ac6sta marele amara§

r6mâne desdreinat de asemenea judeeätI. (1)
langstirile (2),Tharl In timpul ocupatiuniT rusesd aù fost obligate, pre-
(I) Carte prin care se da' eforia stringerii iratuluI si a cercetdrii pricinilor Ar-
mlisieI la dumné-luI ve! Ctimdrasul.
Zemle Vlahiscoie. Cu t6te eh birul tiganilor Domnesei i cele-lalte orinduite därl
ale lor din vechime, pana acum s'ad obiclnuit a se stringe de cdtrd ceI dupä vreml
dregétori aI ArmdsieI, dar fiind-ca ì acest venit ea unul ce se adund de la acesti
tiganI, carl sunt bunI i dreptI al Domnia se socotesce si este al Cdmäril Domnesci,
precum sunt i huzmeturile, dupii cuviinta urmézi a fi legat i acesta Impreund cu
cele-lalte la Cämara gpd; de aceea jata printeacéstfi Domnésca niísträ carte, Intoc-
mind Domnia-Mea acéstd euviinci6sa orinduélä, ridicam de acum inainte Armäsia
stringerea acestul venit i hotdrita sd fie sub ingrijirea i eforia celui dupd vremI
ve! Càmàra i stringêndu-se la Cámara gpd., de acolo s'a' se ded i Luminatiei Sale
DónineI analogon ce i se envine dinteacest venit, dupd orInduéla ce se urntà pdnd
acum ; i cdtrd acésta, fiind-cd cel dupä vremI ve! Armas pe lângä strIngerea acestuI
venit al biruluI tiganilor Domnestl, cu care era insdrcinat, aved i Ingrijirea cercetà-
rilor pricinilor englimaticeset ce se cantil la Departamentul criminalion de cdtrd ju-
decdtoril acelui Depertament, de aceea pe langä eforia i ingrijirea strIngerii acestui
venit, cu care am Insärcinat de acum inainte pe cel dupd vremI vel Cdmdras, Il In-
sdreindm tot pe dumné-luI i cu ingrijirea i eforia cercetdril englimaticescilor pri-
cinI, ce se cantil la mal sus numitul Depertament, cd sd fie si de acum Inainte
iards1 unite amindoué aceste eforiI, i saatn receh gpc1. 1817 Iunie.
(Pecetea gpd.) Vel *Logofét.
Cod. LIXY, fila 182.
(2) /a) Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vahischoie.
Cetindu-se inaintea Domniei-Mele acéstá anaforà a dumné-lor velitilor boerl i fa-
cênd i noI chibzuire, n'am gasit cu cuviintd a se Implinl condeiul rémdsitelor ce
ni se arata ed sunt asupra mandstirilor, In vreme ce mdnfistirile indestul ad fost
Impovorate cu alte chirl de ajutére la ale téril trebuinte, ce s'ad intimplat, fdrä nu-
mal cele de mai jos arkate treI condee : insd talen 3.896 ce prisosesc din baniI
proviantuluI asupra Mitropoliei i talen l 3.635 ce mal sunt asupra MitropolieI din
cel cdte talerI 5 luati de la preoti i diaconl, porunchn durni-tale vel Logofete de
Téra-'de-sus, Implinesei de la prea osfintia sa plirintele Mitropolitul; asijderea si
pentru cel de al treilea condeid de cdte talerl 3 parid la talen 8 de la preoti
diaconi, pe suma ludelor 8.138, ce s'ad gdsit in anul trecut, s'a' se faca' Domneseile
néstre poruncI eätrà ispravnicil judetelor, ca prin protopopl stringéndu-se de la
tagma preotéscd, sd se trimitä aicl la cancelaria Divanulul Domniel-Mele, ca i aceI
banl, Impreund cu suma banilor mai sus arétatelor condee, s'a se ded pitarului
Velcel, spre cea desävIrsitd despdgubire a sa.-1816 Septembre 3.
(Pecetea gpd.). Vel Logofét.
Prea Íná4aie Dcímne,
Dup.& luminatd porunca Mark'. Tale de la acéstä jaiba a pitaruluI VelceI, am fäcut
chibzuire pentru talen l 49.431 parale 30, ce cu luminatk hotdrirea Marier Tale are a

www.dacoromanica.ro
 IgTOkiA ROmiNTLOit 157

cum vsecjurdm, sd contribu6scd ca sume importante pentru provian-

tul rusesc, continud a fi invèluite cu cererea de r6mäsite. Totu§1 la
1816, Domnitorul le scutesce pe cele mal' multe de aceste r6mA§ite.

ieä numitul pitar de la cate patru eparhiile Ora', preot" i manastirI din madéua
proviantulul rusese, i fiind-cä prea osfintia sa pärintele Mitropolitul aratä, ed Mitro-
polia a primit pentru acest proviant talen l 163.896, insä 75.491 din cisla manästiri-
lor de talen" 96.000, i 37.055 din cisla preotilor i a diaconilor, lude 7 411 a cate patru
eparhiile, de lude Po talen l 8 si s'ah implinit nurnal Po talen l 6 (lar cel-laItI 3 aratä
proa dfintia sa, cd nu s'el implinit) i 33.850 a primit de la pitarul Velcea din vin-
larea de proviant si 7.500 de la pitarul Ionitä, iar dupd proviant, lar la Visterie
dat numai talen l 150.000 si prisosesc asupra Mitropoliei talerI 8.896, färä a se
tiné In sémii alte condee ce mai aratä prea sfintia sa; s'ad dat irisa talen l 3.216 pii-
rintelni Mitropolit Dositeiti; fiind-eä acestl banI sunt da tt din léfa ce aya a ha proa
osfintia sa de la Mitropolie, nu se envine a se scädé din baniI proviantului, ce ur-
mézd a fi datl din iraturile Mitropoliel i talen l 16.000 ce aratä pitarul Ionitä logo-
fan' MitropolieI, cà s'ar fi plätit dobandä cate talen l 7 si 1/, si cate talen l 8 pe lunä
la banI ce s'ah' ridicat in galbeni mai nainte paná a se liza din eparhil, de s'ad* dat
la Visterie, i taleri 8.000 ce aratä lar pitarul Ionità cft s'ají pAgubit de la- cursul
galbenilor, nicl aceste doné eondee nu se %in in sérnà de nu va Incredintà pitarul
Ionità prin jurämint evanghelicesc fath fiind si pitarul Velcea, dà sunt adevérate
aceste condee doné cum le arath el, cum si talen.' 17.000 capete i dobandä ce aratä
prea osfintia sa pärintele Mitropolitul, egt i-a fost luat Imprumut pärintele proin
Mitropolit Ignatie, tot pentru acest proviant, si 1-a rèspuns in urmä Mitropolia,
iaräsi nu se tin in sémä cdc" ne-am pliroforisit, ea acel bani dat in vremea
räsmiritil pentru altá contributie, lar nu pentru proviant, ci gäsim cu cale ca aceI
talen l 3.896 ce prisosese asupra Mitropoliel din banil proviantulul, dupä cum arétärn
mai sus, sä-1 réspunda prea sfintia sa pärintele Mitropolitul, asijderea sä réspundii
proa sfintia sa i alt1 talen l 3.635 ce se véd cä ají rémas asupra Mitropoliei din cei
cate talen l 5 ce s'al luat de la preot1 i diaconl i, implinindu-se aeeste doné con-
dee, ce fac talen 7.531, de dumné-luI vel Logorétul de Téra-de-sus, ce din luminatä
porunca Märiel Tale este orinduit mumbasir asupra acestei madele, sè se deä. pita-
ruluI Velcei, céci cisla preotilor din banii proviantului se vede pe lude 7.411, iar la
cisla de ajutorul sceileI din trecutul an s'ad gäsit cá sunt lude 8.138 si de aceea pri-
sosese acest1 ball! asupra Mitropolid i deosebit de aceste doné condee sé fie lu-
minata porunca Märiei Tale cáträ dumné-lor ispravnicii judetelor, ca prin protopopI
sé se implinéseä si acea rämäsita de cate talerI 4 de la cita preotésch si sá.-i trimitä
drept ale): la dumné-luI ve! Logotétul, ca sa-I deà pitarului Velcei, cum si talen i 20.509
ce aratä iarfisI prea sfintia sa prin anaforà catea M'Aria Ta, cá sunt rémäsità tot din
cisla proviantului la unele mänästirl, sä trimitä dumné-lui vel Logofétul Logofetiel de
Divan mumbasirl eu luminate poruncile Märiel Tale, ca sä-1 implinéseä i sä se dea
dintr'aceia catI vor trebui pana' a se implini banii pitarului Velcel, iar prisosind
ce-vasi se va face chibzuire, ande sä se dea acel prisos si vom arda Märiel Tale prin
osebitä anafork iar hotärirea rémane la M'Aria Ta. 1816 Majé 17.
Radu Golescu Biv ve! Ban, Barbu Väeärescu Vornic, Grigorie Filipescu Ve! Vornic,
Teedor Väcärescu Ve! Vornic, Mihalache Racovitä Ve! Logofet.

www.dacoromanica.ro
158 V. A. TingORA

InnAstirile perd adese-orI vinAriciul, care se dà de cAtrà Caragea,

pentru Intre¡inerea lazareturilor de ciurnd. (1)
La 1813 Ianuario, Caragea reinfiintéza apaltul artilor de joc, desti-
nand venitul lui pentru apanajul D6inneT, fiind-ca i se scacjuse uncle
venituri din ale vArnilor. (2)
(1) Publica/iI la t6te judetele, ca muele de vinAriciii sd le trimi/A la Cassa nagrilor
lazareturilor.
Dumné-v6strä ispravnicilor ot sud .. . sAnAtäte. Pentru muele mfindstirescI, dupA
hotArlrea ce s'a fäcut a se lult in tómna trecutä pe skim Cassel spitalurilor si a 1A-
zäreturilor de nAprasnica MA, si de catrit Domnia-Mea a/1 fost dumné-v6strá insär-
cina/I prin poruncile ce am dat, hied de la trecuta lunä a lui Novembre In 16, ca banil
acestia sA-I strInge/I dumné-v6stril i cu catastih sA-I trimiteti la dumné-lor boeril
nazIrI al lAzAreturilor, fäcéndu-se exeresis de muele de vinäricift ce nu aft a se su-
perk precum ea Indestulare se cuprinde InteaceeasI porunc,A; acum dar cu mirare
ne fuse, efind am auçlit de la dumné-lor boerii naziri al Cassel spitalurilor, ca n'arl
trimis niel catastih, niel banl, dupti care urmare a dumné-v6strA se cddeit a vi se
face si osfindá spre resplAtire la nebAgarea in sémA, dupä porunca ce vi s'a dat,
si vi s'a fost poruncit, ca In grabä sä trimite/I banii. si efiel acum vi s'a trecut
cu vederea gresala i iatä de iznóvä ye poruncim strasnic, ca cum mai Died de zA-
bavA BA trimite/I banii milelor de vinAriciti cu eatastilt iscAlit, cAcI ne urmAnd si
acum, si viindu-ne Insciin/area, cil iarAsI n'a/I urmat niel aces tit' de al doilea porunci,
sA sci/I cu hotArire, cA veti cAdé In urgía DomnieI-Mele. 1814 Februarie 16.

(2) Apaltul cdrfilor de joc.

Fiind-cA din vinçlarea vämilor vre-o câte-va venituri scAlêndu-se se dail In ira-
turile Domni/ei, i pinteacele iraturl ale LuminAtieI Sale, unele re-
mAind atAt de maI Inainte, cum si dupA vreml, eft i acum tot In vinçlarea veni-
tului vámilor, lar altele ridicandu-se cu totul pentru obstescul bine si folos, a remas
Lumina/la Sa în desävirsitä lipsä de acele drepte &Merl' iraturl ; decI ca sä se facA
óresI-care indestulgre la acea lipsA, care s'a fAcut pentru obstescul bine, am hotArlt
Domnia-Mea, cA vinçlarea ctirtilor de joc sä se deA prin apalt, i sä se vin0A In WO Ora
DomnieI-Mele, adedi atät In politia Bucurescilor, cum si prin tóte orasele i tirgurile
jude/elor de pe afarA de la unul numaI ce se va Incirea cu acéstd vinçlare, lar acel
vInOtor cumperAnd huzmetul acestui apalt de la cochil-vechl cu pre/u1 ce se va tocml,
sil alb& a face zapt tötä tréba apaltuluI, aretAndu-i-se a de la o çli hotAritä are sä
vInIA ant' de joc numai el prin Mote locurile, precum s'a çlis maI sus, si aceI bani
ce va vinde huzmetul sä fie irat al Lumin4eI Sale prea iubiteI nóstre Demne, In
locul celor ce s'ail aridicat din venitul vAmilor i ca si se IntocméscA acest tertip, porun-
cim Domnia-Mea, cinstit i credincios boerule al Domniel-Mele biv Ve! Vistiere Ioane
Moscn, ca indatä ce veI priml acest Domnesc al Nostru pitac, numindu-te eassä al
acestuI huzmet, sä fad cunoscutA hotärfrea Domniel-Mele la cel ce vor area mils-
teril i sä. vInçiä acest huzmet al apaltuluI cArtilor de joc cu strigare de cochil-
vechl, sub ponturile ce mai jos se aratä:
1). CumpérAtorul peste cinc! çlile dupA vInçlarea huzmetuluI sA aibl a incepe la
vin4area cär/ilor de joc in politia Bucurescilor, iar ttitä /éra In curgere de 15 çlile

www.dacoromanica.ro
 IgTORIA ROMÁNILOR 159

Venitul oerituluI de la ciobanil ardelen I continua a da ocasiunl la

multe reclamatiunI. In interesul acopeririI datoriel vechl a OriT, acest
venit se mentine Cu ate reclamatiunile primite cu tóta greutatea
ce Intimpina vama, care ave a obligatiunea sá vegheze, ca ciobanii sa
nu se int6rca In Arde cu vite marI altele decat pe cari le-ail adus
la pascut In muntl. (1) De la vitele marI aduse pentru pascut In muntl
2). Din 4iva ce se va vinde huzmetul. cumpárätorul, impreuni Cu om orinduit din
partea CasseI, si aibi a face catagrafie de t6te efirtile de joe ce se vor gits1 prin Oto
privitliile din BueurescI, asemenea catagrafie si fea si pe la t'ene tirgurile i orasele
de prin judetele de afarfi, prin marifetul dumné-lor ispravnicilor, dindu-se efull
DomnescI deschise de la Logofetia Divanului Domniei-Mele i impreunti cu catagrafia
ce se va face, atit aici In politie, eát si pe afark pe care sá pue pecetea, ca si nu
;liba voe a vinde efirtI de joe negutätorii ce le vor fi avánd, socotindu-se ticketá po-
prire din diva ce se va face catagrafia.
8). Cumpérlitoral huzmetului si fie indatorat a luk asuprfi-i cite eärtl se vor
In téri, adeci atfit in politie, cfit si pe afari., pe care di gibli a le plät1 celor ce le vor
fi avand cu pretul ce se va gas.' cu cale de cfitri oginduitul cu Cases boer al Dom-
niel-Mele, cuele are a hotfiri acest pret dupft socotila ce va face, atit a/ costulul
cartilor de t6tä felurimea, cht si a interesurilor, si tot acest boer are si hotirasch
dupi chibzuirea ce va face i pretul ea care are sà. vindi cumpáratorul apaltulul
artile itträsI de tóti felurimea, fäcándu-i socotélä, atkt dupil pretul cumpërätsárei
celor de aicl ciirtI i celor ce va aduce din M'Irún', eum i de alte cheltuell i
teresurl.
4). Cel ce se va dovedi, cä a indrAznit sA vindA eirtI din sliva ce se va publicul
vindarea acestúl apalt, eft se fach controbont t6a felurimea cartilor i pentru cite
eirtI se va dovedl cti a vindut, si plitésci apaltorului duzina cu pret indoit de
cel ce se va hotfiri si viuda' el, iar la Cassa apaltului si plitésci gerema pentru
un duzin Po taleri 60, si acela si se si pedepsisci ea un nesupus hotAririi Dom-
niel-Mele.
6). Banii vinçlärii si aibi a-I numérft cumpéritorul la Cassa apaltului in treI
tiurl, adeci la fies-care incepere de patru luni, socotindu-se acata din diva ce i se
va vinde huzmetul la cochil-vechI.
Cu aceste ponturi vindându-se huzmetul, poruncim, orinduitule boer al DomnieI-
Mele, pe cel ce se va hotari de cumpérator s'A ni-1 facI cunoscut prin anaforà In
seria, arátindu-ne i pretul cu care se va intocml vindarea huzmetului, ca si i se
deit si cartea Domniei-Mele spre a fi sciut de apaltador la totI de obste, iar banii
lukndu-I, sA aibi a-I da In socotéla Lumintitiel Sale D6mnei, sub adeverinti de pri-
mire. 4813 Ianuarie 18.
Cod. IX, fila 30.
(1) Iûi loan Gheorghe Caragea Voevod.
Vátase de la plaiul Prahovel sud. Prahova. Cinstita chesaro-eräiscli aghentie prin
nota' ne-a ficut ar'étare, ci de la suditii chesaricescl ce acum, pe vara, es cu vite
mari din liuntru la muntii tira pentru plisune si iar se intore inapol plitind la
stäpftnii muntilor prin invoire pasunea, le-aI fi cerênd si tu osebit avaet cu nume

www.dacoromanica.ro
160 V. A. tritECHII

nu se lua niel o taxA. Pentru ele se pldtia numaI proprietltil p4u-

natul dup5. Invoéld.

de erbdrit; ci fiind-cd in cartea de vättisie ce # se dä nu se cuprinde a luà de la

acest fel de vite vre-un erbdrit, precum niel vamesilor in ponturile
nu se cuprinde o orinduéld ca acésta i datorie al a ingriji f6rte tare, ea numal cu
vitele acelea ce ad esit din läuntru la pdsune sä se inteircil, iar id nu amestece altele
de aicl din térd, cäcl acelea nu sunt slobode a esi niel inteun chip din térd, ci daa
itI poruncim ca de la acest fel de vite marI ce vin numaI pentru pdsune, cari sunt
adeverate ale suditilor, nu numal sd nu indrAznesci a cere ceva, ci sè. i insciintezi
Domniel-Mele cu ce cuvint ai fdcut acéstii cerere, acata 1# poruncim. 1814 Iunie 13.
Cod. LXXIV, fila 127.

Ith loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Dumné-ta Ve! Vistiere, de vreme ce jäluitoril acestia ad dovedit, el ad pldtit bir
'filtre sträini in diastimá de 2 ani, dupä pliroforia ce ne dai printeacéstd anafork
poruncim, cd de nu voesc a mai plki bir si de acum inainte, sd se ridice cu vitele
lor de aici a trece In Téra-Nemtéscä. 1818 Martie 18.
(Pecetea gpd.) Vel Logorét.
Cod. LXXXIX, pag. 297.

Prea indltate Dómne,

Dupd luminatà porunca Märie Tale ce ni se dd la nota cinstitei Aghentii pentru
loan Seca! i Stoica Iartesi de la Bran i loan Ghernaan de la Fisarasi, pentru carl
aratd cä ar fi esit cu obicinuite reghi i pasaporturi la oile lor ce le ad in judetul
Buzéului, si cum cä in pämintul acesta nici o namestie nu ad, lar zapciul sträinilor
de la acel judet le-ar fi luat taleri 100 de la fies-care asupra cäruia se aduce pird
pentru acéstä pricinä, facend cercetare. maI intäid mi-a arkat, cä el se aflä numai
cu oile aici i cel din sus do! insI fdand pe top' ai 'ni, iar nevasta îi este inld-
untru la Bran, si cum cd doi ani plätesce bir la strdinl, pentru care mi s'ad arkat
rdvasele zapciului de le-am vèçlut, arktind i samesul de sträinl carele a venit
inaintea mea trimis de dumné.luI Stolnicul Iacovache, intimpländu-se a fi bolnav,
cum cd sunt asezati in catastihul sträinilor de doI en!, apol 1-am intrebat and s'a
sciut cd este sudit i numal cu oile se afrá aid, cum de s'a suferit de a plätit de
rind dol ani dajdie intre sträini si nu a mers sä arate cinstitei Aghentil, réspunse
cd nefiind statornic aicl ci cálkor, edad inlduntru la casa 14 edad niel, dinsii vede
numaI oile, nu ad avut vreme sä vie pänä aicI sä. se arate, si asa platiaii 6menil lui,
nesocotind ca o sa i se cérd pentru vreme, din care se cun6sce cä a fost cu pri-
mirea lor, 1-am cerut reghiile ca sä le véd, si mi-a arkat o reghie din lét 1817 a
nepotu-säil, iar a lui lise cd o are la oi si de cercetarea ce am fäcut nu lipsil
(a aretà) Indltimil Tale. 1818 Martie 12.
Vel Vistier.

www.dacoromanica.ro
 IgTORIA ROMÁNILOR 161

CAP. IV.
Téranul sub Cara gia.
pranul InCa este un factor din societate, off cat fie el de cadut
§i de neconsiderat sub domnia luY loan Caragea. Care este dar situa-
tiunea Oranuldi sub acésta domnie?
In manifestul adresat téril la inceputul domnieT, Caragea ordonase
ispravnicilor sä adune pe toff VétrInil §i frunta§il din sat, la anumitá
sà le cetésca acel manifest In care promitea. locuitorilor In genere,
de a nu Ingadul cea maY mica näpastuire niel cel maY u§or jaf. (1)
Ca t6te programele politice mintia §i manifestul nouliff Domn, cad
In practica altmintrelea eì lucrul deck el promisese In manifest. Ce-Y
dreptul, In primul an de domnie, t'éranimea, luand In serios mani-
festul, ce cu multä solemnitate li se cetise inteo anumita di In fie-ce
sat, Incepe a se jaluT nouldi Domn In contra manästirilor, arenda§ilor
sat, mo§ierilor, pe mo§iile carora 1§I del daca.
Dintre primele procese de acésta naturä, din 1813, sunt acelea In
earl fe'ranif dupa mo§il manästirescT, reclamä sà nu li se aplice pontul
In totalitatea luT, ci eT sa deà dilele de munca. §i dijma, dupai speciale
invoelf anterióre. Aà sunt procesele urmat6re :
LocuitoriT din satul Cozia, earl* se jaluesc In contra egumenuluY
schituluT CozieT, cd le iea dijrnä peste obiceiul ce eT aù avut. EY cer
sa dea numaY decialä din porumb dupà vechiul lor obiceiii, dar Dom-
nitorul, pentru cd din§il nu presintä o Invo615. antericirä, In scris, If
obliga la pontul legiuit, adeca la daca de 12 ve pe an, In 4 anotim-
puff cate 3 dile, la dijma porumbuluY de pogon cate 8 banite cocol6§e,
off. 4 banite graunte, iar pentru dijma finulul, din livedile curatite de
locuitorT, sà dea din dece una §i sà nu fie egumenul volnic de a le
lua de sub stapanirea Oranilor. Asemenea sa fie datorl tèraniY din 10
prunT a da 1 mandstirii i cate 2 oca de fasole la pogon, dupà cu-
prinderea a§edämIntuluY ce aú facut cu egumenul In anul trecut. (2)
Nu numaï proprietatiT ()rag téranil datorl clacà, ci §i la uniT func-
tionarY: alà la vatafil de
Trel cärtl legate eked ispravniciI Wed i Gorj si Mehedinti, a supune i pé bresle
i némurl, mazîli, scutelnici si poslusnid a da daca cea obicinuitä pe an acelor
vatafl de plait'', bez tagma bisericéscä i boeréscd.

Ve;11 tom. X, partea A., pag. 456 din Ist. Rom. de V. A. U.

Ve41 actele in tom. X, partea II, din Ist. Rom. de V. A. U.
V. A. Urechid.Tom. X Partea B.Istoria Romdnilor. 11

www.dacoromanica.ro
162 V. A. trRtClia

11 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Dumné-viistrd ispravnicilor ot sud...., sdnatate. Fiind-cä locuitoriI casniel de prin
plaiorl sunt datorl a da la vil tasi pe fies-care an obicinuita i legiuita daca, si dumné-lul
Vel Vornicul de Téra-de-sus a fäcut arétare Domniel-Mele ca breslele de prin plaiuri,
adeca némuri, mazili, scutelnicl si poslusnici si preoti nu s'ar fi supuind a responde
la vätasI acésta clacd, de aceea poruncim Domnia-Mea, ca sii indatoratI pe tete
breslele de mai sus aretate de a responde la vdtas1 orinduita daca', ca un drept al
lor urmat din vechime si pazit, afara numal din tagma boeréscä EA a preotilor dupil
anaforaua ce ne-ad facut párintiI arhierel i dumné-lor velitti boeri si s'a intärit
de Domnia-Mea, caro aperare a preotilor sä bine faca' cunoscut cd este musaaded
cdtra dinsii, si de urmarea poruncil sä insciintatI Domniel-Mele, i fiti sanátosi.
1817, Iulie 31.
Cod. LXXXVII, fila 39 v.

Jaiba lu State Pardalis, veitaful plaiuiuì Hurezulu'i din sud V tilcea.

IET3 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Poruncim Domnia-Mea durané-vesträ ispravnicilor ai judetulul, sà indatoratI pe
piritil de a fi urmatorl cu respunderea dreptului jäluitoroluI intocmai dupä co-
prinderea Domnescilor n6stre ponturi, ce sunt aretate in cärtile vdtasilor de plaiú
(Pecetea gpd.) Ve! Logofet.

Prea Inciltate Deimne,

Cu plecatd anaforà aret Ináltimil-Tale, eh din vechime s'a obicinuit ca totI lo-
cuitorii plaiurilor téril, atat birnici cal si bresle, sä ded daca cea obicinuitä la cei
dupe vremi WitasI al plaiurilor, si fáluitorul dreptate avend la cererea ce face, se
va da luminatd porunca InältimiI-Tale caträ dumné-lor boerii ispravnicl al jude-
tuluI, sä indatoreze pe locuitorii nnmitului plaid, birnici i bresle, s'a ded clacd la
vataful lor, iar anii Mdriel-Tale se fie mulll i norocitI *filtro fericire. 1815 Fe-
vruarie 19.
Barbu Viicarescu Ve! Vornic.
Cod. LXXVIII, pag. 415.

In Martie 1813, e judecata Divanuldf intre manAstirea Arnota din

VAlcea §i tèranil §eptorl pe mo§ia manAstirif. Egumenul se jdluesce
cà Oranif nu se supun face daca i a-'í da dijma, nepAzind niel
legAturile zapisurilor lor, niel obiceiul p5mintuluI, atdt la altele, cht
§i la livedile do pruni din carI fac rachifi pentru ali§veri$ Domnitorul
rinduesce afacerea In cercetarea ispravnicilor (1).
Locuitorif din 3 sate : CopAceniT, Calinescif i BrAtenif, din jud.

(1) Veli actele in vol. X, partea B.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 163

Arges, refusb. de a clAcul 12 dile pentru mAnAstirea Cornetul, proprie-

tara mosid, cAci obiceiul lor a fost sd deA numaT 6 dile de clac. Dom-
nitorul Caragea obligA aceste 3 sate la clacd si dijrnA, dupl pontul
legiuit, de Ore-ce ele Wail la manA o InvoOlA in scris pentru maT
putin (1).
e). DupA tânguirea consululul rusesc Luca de Chiricov, cA locuitorii
din Zimnicea nu se supun a r6spunde adeturile mosieT la epistatul eT,
Caragea dA ordin la 5 August 1813, sd fie supusT la pont locuitorii
cu forta (2).
0. Locuitoril din satul Domnestil jud. Muscel cer ea episcopul de
Arges sd nu le schimbe Invoéla, care o ail din vechl cu mAnAstirea,
de a nu clAcul decAt cAte 6 dile pe an, fiind acesta asezAmintul de la
1793 si neschimbat maT multi anT. Representantul mântistiril pretinde
el. InsisT locuitoril ail primit sA deA 8 dile de clacA. Domnitorul curmA
procesul hotArInd aceste 8 dile de clack iar cele-lalte obiceiurT ale
pAmIntulul sA se urmeze IntocmaT dupA vechia InvoélA.
SA amintim cA scAderea num6rulul de dile de clacA la 'sAtenii de pe
mosiile mAnAstiriT a ordonat-o la finele secoluluT trecut Domnitorul
Mavrogheni, care tineA sA-si facl. partisanT In popor, In t6rAnime, In
contra boerimil lul necuviinci6se (3).
pranil dupA mosia CiolAnésca si SlAvésca a Mitropoliel (jud.
Teleorman) se tanguesc cA li se cere de arendas mg' multe IncArcA-
turi la obiceiurile pAmIntului, ce din vechime le-ail avut. El cer sA Be
ap6ratl de clacA, care n'ail avut-o niel o datA si ati plAtit numaT cAte un
zlot de vatrA si cA, dacA sunt obligati la clad., satul se risipesce. In
tot casul tAranil cer sA aibA protimis la arendarea mosieT. In 28 Aprilie
1814, Caragea recomandA ispravnicilor de judet afacerea ImpreunA cu
cererea de protimis.
Din documentul de la 12 Maiù 1814 se pote ImprospètA In mm-
tea lectorului tot sirul de Indatorirl, earl la data acésta se considerd
ca legiuite pe spinarea Véranului, In privinta proprietAtiT mosiei.
Procesul dintre epitropul easel Vornicului Varlam cu locuitoril
de la mosia Ulmenii din jud. Teleorman, cA nu se supun la obiceiu-
rile pAmIntulul. Locuitorii nu vor clacA, ci sA deà câte un zlot de vatrA.
Domnitorul chémä pe locuitorT la judecata DivanuluT In 3 Iunie 1814.

(1) Vedi actele in vol. X, partea B.

(9) Idem.
(3) Teite actele relative la acest Capitol se vor caì la finea acestui volum al
nostru.

www.dacoromanica.ro
164 V. A. URECHIX

Infatisarea se face la 2 Iulie 1814, iar la 10 Iulie Domnitorul da pe

locuitoriT fémas1 de judecata, obligandu-I la tot pontul, de 6re-ce n'aú
o deosebita invoéld cu proprietatea.
Locuitoril din satul Grecil din Vlasca, In proces cu arendasil mo-
sieI, refusd de a transforma cele 12 dile de daca' In banT. Urméza
detaliI i despre cele-lalte obligatiunt Domnitorul Ii obliga la cele 12
dile de clach si la diversele datoriI dupà pont, in 9 Iunie 1815.
Locuitorli din 3 sate: Chirnogil, Stupinele i Clatesca din Ilfov,
In proces cu manastirea Pantelimon, cer scadere din dilele de daca.
Domnitorul II obliga la cele 12 dile si de a da cate o vadra la 20
vedre din vin, frisa nu in bant
1). MaI multT. podgorenT din Dealul-mare se invoesc prin zapis, ca vieriT
lor s'a' nu tina' vite, carl stricä prin vil, afard de o vaca si dol bol, carl
acestea sa le alba sub paz,a de vdcarl, cadí intimplându-se vre-o vità
sà tréca In vre-o vie streing, proprietarul viei are dreptul sa o tae.
To.t-od ata el cer sä nu mal saläsluéseä téranil printre vil. Domnitorul,
la 8 Tulio 1816, intäresce zapisul i aproba indepartarea de prin vii a
locuitorilor de la popórele din Dealul-Mare. Acestia insd, la 20 Aprilie,
acelasl an, deja primisera prin zapis a se straimuta pe la sate panal la
finele luI Maiil si se invoisera, cá off-ce vità de a lor va intra prin
proprietarul viel sä. o OO. taiá. Mi-a niel o despägubire.
11 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospo dar zemle Vlahiseoie.
Cetindu-se Inaintea Domniei-Mele acest zapis, ni s'a citit impreunä i Insciintarea
ce ni s'a trimis de dumné-lor ispravnicii ot sud Buzeii, de la 4 ale trecutului Mala
aretând cà atat podgoreniI cel cu vil dintr'aceste popóre ce se ved iscelitI In-
tr'acest zapis, cet i locuitorii din mal* jos numitele popere, ce sunt cu vitele lor
acolo,, fac cerera a li se Intärl acest zapis, dupd care isprevnicesce insciintare cer-
cetend Domnia-Mea prin dumné-lor Val Vistierul, de se pete pricinul vre-o pagubd
Domnescei neistre Visteril, cu mutarea acestor locuitori din numitele pop6re, ne-a
pliroforisit anaforaua ce ne-a M'out de la 3 ale acestel lunl, ce aceI locuitorl
nefiind dajnieI aI satelor, ci mazill si alte bresle, nu pede ave' Visteria, din mutaren
lor, niel* pagubà niel folos, iar huzmetul vinericiului va remené folosit, lipsind stri-
cdciunea ce fac vitele lor la acele vil. Drept aceea dar, dupe pliroforia ce ni s'a
dat de cetre dumné-lul Vel Vis tierul, si dupá cererea amendorora pärtilor, interim
Domnia-Mea zapisul acesta spre a-si airé fiinta i urmarea sa nesträmutat. 1816
Iulie 8.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.
Cod. LXXXV, pag. 167.
De vreme ce locuitorii ce s'el incuibat cu sederea printre vil, si In préjma viilor
de la poperele Mircescil, Zorescil, Valea-Téncului i Säsenil, Infálisindu-ne la cins-
titul isprävnicat, dupd porunca MáxieI-Sale luI Vodä, aü provalisit, ce InsisI cu-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 165

nose stricäciunea ce se pricinuesce Cu locuinta prin délurl din pricina vitelor ce

ail, dar la acésta stricdciune se impartasesc i vierii boeresci avénd multe vite,
cerênd ca acea legaturd ce daü ei, cu a se thia vitele acele ce se vor prinde prin
viI far'de niel o b5.ntuire ce sd fie bune tdiate, sä fim i nol datori a sigurifsl cu
aceeasi osandà pentru vitele vierilor nostri, adecä cine va tiné vier, sd nu aibd voe
a tiné acel vier vite in deal, ce sá le cob6re unde-vasI, lar pentru o vaca i doi bol
de va tiné Ipentru trebuinta viei, sà le pazésca cu atata privighere in cat sd nu
scape in vre-o vie, iar &and se va prinde vre-o vita de ale vierilor nostri in vie
streind, sà aibd voe aeel cu via sá o tae i sä nu fie intru nimio supérat si stà-
panul acelui vier ce i se va täià vita, de nu se va fi sigurifsit cu vierul séü, sá fie
réspunlätor vierului, pentru cA asemenea adeverintd cu asemenea cuprindere am
luat i noI de la numitiI, si ca sd se pazésed a céstä legätura intocmai, am iscalit
cu inses1 iscáliturile n6stre la mana numitilor, ca sä. se créçlä. 1816 Aprilie 24.
Ioan *oimescu, Sandu Cdpitanul, Petrache Slugerul, Frangulea Verneseu, Panai-
tache Medelnicerul, Mlhalache Vernescu, Savastita Carlova, Ioan Logotét.
Sud Buzail.
Aretandu-se dumné-lor boeril i boerinasii cel in dos iscalitI ca zapis la isprIv-
nicat i icênd, eA cu voia i cu primirea dumné-lor dat, dupä rugäciunea ce
ne-ati fácut, 1-am adeverit cu
Alexandru Vilara, Nicolae Greceanu. 1816 Aprilie 24.

Adeverinta ni5strä la mana domné-lor boerilor i boerinasilor i tuturor podgo-

renilor ce ail vii din poporul Säsenil i panä. In poporul Mircescilor, precum sä
se scie Ica dupd luminata porunca gospod, ce s'a dat la anaforaua duniné-lui
ve! Logofétul, pentru stricdciunea i paguba ce panä acum am pricinuit cu felurimea
dobit6celor nrastre la viile dumné-lor, ca. de va fi jaiba ce aü dat adeveratä, sA avem
a ne ridia cu locuinta de prin préjma délurilor cu ville si a ne math pe la sate,
de a nu mal pricinul superar i pagube la vil, infätisandu-ne dumné-lor boerii is-
pravnicl, i dupa cercetdrile ce ni s'ail facut, neputênd niel insine a tagadul ca. nu
aducem stricaciune i pagubd la rodul viel, iar mal virtos si din noI cunoscênd, ea
ne Odin pdgubiti cu sederea prin déluri, i fiind-ca la infatisarea ce am mal avut
tot la cinstitul isprdvnicat, la trecuta luna lul Noemvrie, cand dedesem legatura ca.
acum inteacéstá prima-varä ne vom mutà, i ed. de atuncl i Vaud ne vom mutà,
vom face sträjuire vitelor si departare din préjma viilor, ca sä nu facä striaciuni
nepäzind nicl una niel alta, nu am mal avut acum niel un cuvint de prelungire.
Drept aceea am dat acest zapis cu acéstá legd.turd cerutd de noi si ce privesce la
folosul si al dumné-lor si al nostru, puindu-ne soroc ca pang la sfirsitul lunel lui
Malt], sA avem a ne mutà cu totiI pe la satele ce vom vré, i ne legäm cu acest
zapis ca, cand la acest soroc nu vom fi urmätorI a ne mutà cu totii pe la satele ce
vom vré i ne vom afla ianäi cu sederea prin délurile cu vil, atunci Ed fie volnici
a ne täià casele ori cdruia se va gag nemutat, färá sa. mal avem vre-un cuvint de
féspundere, i pand atund orI-ce vita se va gäsi prin vil sa fie volnic a o faià
stäpanul viel, dupd cum si cei cu viile asemenea adeverintä ne-ail dat, ea orl-ce
vita* a vierilor celor ce ail vite vom gasi in viile n6stre, asemenea sti avem voe a
le talk fiind macar boeréscd, orI a altuia, i ca sä se cunäscd acest zapis, ca este
adevérat cu primirea n6stra, s'a trecut i in condica judetuluI si s'a adeverit de
edträ einstitul isprävnicat.

www.dacoromanica.ro
166 V. A. IIRECHIX

Constantin Chiriscä, Barbu Logofét, Staneu Logofet, Iordache Manu, Dinicu Che-
lar, Manole Forfesche, Cosma ot Zoresel, Nedelco, Iordache Logofet,
Barbul sin Constandin, Later Holdobanu, Nicolae sin Manu. 1816 Aprilie 20.
Sud Buzeil.
Viind ceI in dos iscAlifi cu zapisul la isprävnicat i aretindu-ne eä en voia i pri-
mirea numitilor dat, dupä rugaciunea ce fäcut, spre a fi temeinic si a se
pàzì IntocmaI, 1-am adeverit cu iseäliturile.
Alexandra Vilara Cäminar. 1816 Aprilie 2.

m). Se continud sub Caragea vechiul monopol al proprietätilor asupra

cArciumilor §i bdcdniilor pe la sate, precum se 'Ate vedé din aceste
acte :
Ito loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Cu cale fiind anaforaua nests a d-lor velitilor boeri, poruncim d-vestrA isprav-
nicilor aI judetului, ea intocmal ad se faca urmare. 1817 Aprilie 18.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.

Prea Ineilfate 1,67nne,

Prieina acestil moii, In anul trecut, a fost intrat fn judecata dumné-lor boerilor
divanitl si a remas a se eercetà la fata loculuI, care cereetare nu s'a fäcut acum,
(;lice jäluitorul, cd piritif aú fäeut arciumti pe acea mosie de prieinti, unde altä
data n'a mai fost, nid afi avut piritil stapânire la acea mosie, ei sé fie luminatä
porunca Märiel-Tale cäträ durané-lor ispravnicif judetului, ca sé cerceteze, si de n'ail
mal avut pfritif careiumd acolo, niel acum sé nu aibä ei sé i se tac eepul fg sil fíe
oprit a nu viudo vin i rachifi pánä li se va hottirf judecata, iar hotitrirea remâne
la Märia Ta. 1813 Aprilie 9.
Radu Golescu Vel Vornic, Dumitrache Racovitä Vel Vornic, Ve! Vornic, Ve! Clucer.
Cod. LXXIII, pag. 517.

Id) loan Gheorghe Caragea Voeved i Gospodar zemli Vlahiseoe.

Cu cale fiind anaforaua acésta a dumné-lul Vel LogofetuluI de Téra-de-jos, po-
runcim dumné-v6strä ispravnieilor al judetului, ca intocinal sé faceti urmare.
1813 Aprilie 29.
(Pecetea gpd.) Vel Logotet.

Prea Ineflfate D6mne,

Urmdtor fiind luminatel poruncI a Inältirnil Tale, ce mi se dé la acéstä jalbä a
locuitorilor din satul Välenii-de-munte sud Saac, am facur cercetare si me pliroforisiI,
eä WM' plängerea jäluitorului este pentru un Gheorghe, arendasul mosiel VäleniI-
de-munte a sf. milnästirl CotrocenI, i eä pirftul nu-I fugaduesce a vinde rachiú cu
märuntéua numaI Duminecil la tirgul Väleni, dupä obiceie, care obiceiil 4ic a 1-ail
avut jäluitorii de la mosI strämosiI lor, cum si catl arendasl dupti vremI aft tinut
In areudä acéstä mosie Välenfi, de nici unul jäluitoril popritI n'aft fost, decal nu-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 167

mai piritul in silnicie voesce sä le strice acest obiceiti, silindu-i ca sá ieä rachiul de
la piritul ocaua Po talen l unul; ci fiind cd piritul arendas nu se afiä de Ltd ca sä
vedem ce are a réspunde In potrivä, gäsesc ca cale eh fie luminatä porunca
timil Tale cfiträ dumné-lor boeriI ispravnicl, ca sä aducd fatà inaintea dumné-lor pe
anaändoué pärtile sä le cerceteze pricina prin judecatà, si asupra dreptdtil urn-land
sä faca jäluitorilor indestulare la dreptatea ce vor avé, i cänd vor fi avut acest
obiceiil jäluitorii, a vinde rachiul lor cu mä'runtéua In tirgul Välenil, numal Dumi-
neca, pentru hrana i alisverisul lor, care obiceiii de li se va fi päzit i li se va fi
urmat din vechime i pänä acum, atuncI sà fie sloboll de cäträ pirftul arendas
vinde rachiul la acel tirg Välenil, saú cänd piritul arendas va fi avénd vre-o
simfonie in scris cu mánästirea CotroceniI, cuprindéteire a nu fi slobodi locuitoril
din satul VálenI a vinde in tirg Dumineca numai rachiú cu märuntéua i jaluitoril
vor dice cä ah In potrivä' a réspunde, atunci dunané-lor boeril ispravnicl, Cu carte
de judecatä si cu i orinduitä de soroc In scris, sorocéseä aicl la luminat Diva-
nul Indltimil Tale, spre a se infälisä cu piritul arendas inaintea dumné-lor veliti-
lor boerI, iar hotdrirea rimäne a ti face de Märia Ta.-1813 Martie 29.
Iordache Slätineanu Vel Logofét.
Cod. LXXVI, pag. 79.

Anaforaua_ velitilor boeri in pricina ce are Rizu dasalul ca Stolnicésa Elena Lu-
poianca pentru clacä, a nu vinde vin i rachifa la alisverisul unel

Icò loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospo dar zemle Vlahiseoie.
Pe acéstä aläturatä anaforà a d-lor velitilor boeri, ne rémäind odihnit Rizea das-
cilul d-lui Vel Hatman al DivannluI, 1-ah infätisat la Divan inaintea Dom niel-Mele,
cu Costache fiul i vechilul Stolnicesei Elenii Lupoencel, ande intrand i Domnia-
Mea in cercetarea pricineI, am cerut de la Rizea de ne-a arkat zapisul Stolniculul
Lupoianu sotul StolniceI, care cetindu-se in Divan si ne fiind tägäduit nicI de ve-
chilul Stolnicesei, 11 véduI serfs din let 1793 Iunie 30 si cuprind'étor, cä 1-a dat
RizeI o pereche de case ce le aveä Stolnicul in Câmpina Junte de la un Nästase
Cojocarul, i casele de feciorl, cuhnie sindrilitä, care acestea cu téte el II tineà pret
mal mult, dar i le-a dat numitulul Rizea in talen l 200, iar locul caseI cu curte cu
tot i le-a däruit, arétänd i cuprinsul loculiff cu cine se vecinesce, care loe, dice
sä-1 stäpänéscd Rizea si tot némul WI in pace, färd numai vin sah rachiii si nu
aibä voe a vinde, dupá care acéstä cuprindere a zapisuluï, fdand i Domnia-Mea
cuviinciósa chibzuire asupra pricinei, mAcar cd bäcänia este facere de alisveris ca
si cfirciuma, precum se aratä in anaforaua d-lor velitilor boefi, dar dicéndu-se in
zapis, crt numai vin i rachiú sä nu aibä voe Rizea a vinde i nepomenindu-se ni-
mic pentru bdcanie sail pentru vre-un astfel de alisveris, curat se dovedesce una
dintr'aceste douë, adech or' ca pe mosia Stolnicesel numal vinul si rachiul este
poprit a nu vinde altul strein, iar altfel de alisveris este volnic veri-cine a face,
sI de aceea n'a pomenit nimic Stolnicui Lupoianu In zapisul séti, niel pentru bä-
cänie nicI pentru altfel de alisveris sciindu-le slobode, bez vindarea vinului si a ra-
chiului, si ash fijad urmézA a fi si Rizea slobod i nepoprit de a tiné bäcdnie,
de sunt poprite t6te felurile de alisverisuri pe acéstä mosie a nu le face altul decat
stäpAnul mosiel, precum a poprit Stolnicul prin zapisul sèú pe Rizea din vindarea

www.dacoromanica.ro
168 V. A. IIRECHIA

vinulul i a rachiului, asemenea puteà sé-1 propréseä i de Meanie i de ori-ce altf el

de aliveri i acésta nepomenind-o in zapis, cl In potrivä licénd ca nurnai vin
rachiä sé nu vinçld insusI Stolnicul Lupoianu, cu acésta noimá a zapisului a vol-
nicit pe Rizea ca sé faca ori-ce alt alisveriv, afard din vin si din rachiä, i macar
ea' vechilul Stolnicesei a pricínuit, gicênd cà insusI Stolnícul Lupoianu tata-ski
trdind I-a surpat Rizei acea bacaniära, poprindu-1 de acest alisveris, dar nicl acésta
i s'a tis ca nu vatdmä dreptatea Rízei, pentru cá dupa ce odatä i s'a dat voe
a avé bicanie, r'éla a urmat Lupoianul de i-a surpat-o. Drept aceea in puterea za-
pisulni Stolnicului Lupoianu, hotarim Domnia-Mea sé aiba roe Rizea a tiné acolo
Meanie cum si ori-ce alt alisveris sé faca, afara nurnai vin i rachia sé nu fie
volnic a vinde, dupä cum chiar asa se cuprinde in zapis. 1814 Maia 25.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.

Prea Inciltate D6rnne,

Dupä luminatit' porunca Maria-Tale de la acésta jalbä a Rizel dascalului, dumné-
lui Vel Hatmanul al Divanului infatisandu-1 Inaintea Misted. cu Costache fiul
vechilul dumné-el Stolnicesei Elenil Lupoencel, am facut cercetare Ord lui ce aduce,
cum ca pentru cad a invétat copiií réposatului sotului dumné-ei vi a epistasit la
facerea caselor, si a imprumutat cu taleri 3.000 fara dobanda la laceren easel si
I-a dat 7.300 oca' porumb la vremea f6metel i doué OA de fin, si a epistasit la
movía sa; drept aceste slujbe ale lui I-a dat reposatul o casa drept tdleri 200 cu
putina curte, prin zapis, ande Maud si o prilväliära cu cheltuéla lul, avénd si
marfä intr'insa, ca de taleri 600, I-a surpat-o Stolnicul In trecuta razmeritä si a
pagubit acea marfa, pentru care ne aratä jäluitorul zapisul ce I-a dat réposatul
Stolnic Lupoianu, cu let 1793 Iulie 30, cuprimPtor, ca la trebile ce a avut la mosia
sa Câmpina, cum si la invétätura copiilor indatorindu-1 jäluitorul cu slujba ce
s'a arätat si se arata, 1-a fdcut i dumné-lui caluta multumita si 1-a dat casele
ce le-a avut Stolnicul luate de 'la Anastase Cojocarul, care case fiind de tot därä-
pänate, le facuse Stolnicul de iznóvä, asemenea vi casele de feciori cu cuhnie sindri-
lita, care acestea time*/ pe Stolnicul peste taleri 300, dar faluitorulni le-a dat numal
drept taleri 200, asemenea i locul case! cu curte cu tot i-1 daruesce, ca sé-1 stapl-
nésca cu pace el, copiil, nepotil i stränepotil lui, férá numal vin saa' rachili sé nu
0)é voe a rinde. Intrebandu-se si vechilul piritei ce réspunde ? ne arétä o anafora
a departamentului ot let 1810 Iunie 23, alta a boerilor divaniti tot dintr'acel let Iulie
9 si o hotarire a comitetului, iar dintr'acel let Iulie 30, de asemenea pira ce a fost
pornit jaluitorul si atunci, and s'a hotdrit ea bacania este intocmal ca sí carciuma
cand nu face cine-vasi inteadins asezamInt cu stäpanul moiei, ca sé pravälie
sail Hanle de alte alisverisurl, nu 'Ate fi slobod, in vreme ce acestea sunt folosul
stapinului mo5iei, nicl se päte int6rce jaluitorul a cere de la Stolnicésa platä pentru
slujbele ce a fä.cut réposatului, caci drept teite acele slujbe ale lui s'a multumit
cu acésté casé ce 1-a dat-o in talen l 200 dimpreunä cu locul ei, ca sé sélä intrInsa
si sé se odihnésca, precum nicl pentru stricarea de bacdnie i paguba märfei ce
lice Rizea cä a vindut-o cu sealémint din ceca ce-1 tinea, din pricina cad II oprise
réposatui bacania, nu are dreptate a o cere de la Stolnicésa. DecI fiind-ca acéstä
Casé s'a dat RizeI cu sart, cd. vin i rachitt sé nu vinçlä, i bficania este ca
carciuma, dupa cum 'lid 1-a ingaduit Stolnicul Lupoianul träind a deschide bacanie,
ci 1-a stricat chepengul ce-1 Meuse l-a oprit. Drepte sunt maI sus numitele,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 169

judecdti i asemenea gdsim i noi cu cale, sd aibd Stolnicésa pace de pirile Rizel,
carele sd fie oprit a nu face niel bäcänie, niel careiuma cu \Titilare de vin i rachitt
nici alt alisveris, ci aibd casa numai spre sederea si odihna sa, iar hotitrirea
remdne la Märia Ta.-1814 Mala 11.
Radu Golescu Vel Ban, Iordache Slätineanu Vel Vornic, Nestor Clucer (1).
Cod. LXXX, pag. 207.

ráraniT de la Nucet sunt opriff de a vinde vin si racha'', nu numg

fiind-c6 acesta este un monopol al proprietAtiT, care este mângstirea,
ci si pentru cà, prin chrisov de la Michaiii Racovita Vodg, mangstirea
a dobindit acest monopol, mal ales la ocasiunea sborurilor.
Th loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Ylahiscoie.
Poruncim Domnia-Mea dumné-v6strd Ispravnicilor ai judetultil, ca de nu vor avé
aceI vinlétori al vinuluI si al' rachiuluI vre-un cuvint de impotrivire, sti-I popritl
din vinlare, iar avdnd in potrivd a féspunde, cu cercetarea ce yeti face In scris,
dupä 15 ale viitorulul Maid, sä-I sorocifi la Divanul Domniel-Mele. 1816 Aprilie 23.
(Peeetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXXV, pag. 11.

Prea Inaltate D6mne,

Dupd luminatd porunca MärieI-Tale de la acéstä jalbd a cuviosului egumen ot
Nucet, urmätor fiind, 1-am luat sana ar'étdrii i cererii ce face, Cu a i se innol un

(1) Ro' loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospo dar zemli Vlahiscoie.
Anaforaua acata a dumné-luI Vel Logofétulul de Téra-de-sus, ca o urmdtiire a
pravilnicescil condicl i obiceiuluI pamintului, o intärim Domnia-Mea ì poruncim
dumné-velstrá. Ispravnicilor al judetulul, sà dati cuviinciosul nizam de a se face ur-
mare intocmal, precum mal jos se cuprinde. 1815 Maiti 12.
(Pecetea gpd.) Vel Logorét.
Cod. LXXXIV, pag. .177.

Prea Indliate D6mize,

Dupd luminatä porunea Indltimil Tale ce ni se dà la acéstä jalbd a dumné-el Clu-
cereseI Elenchl Cretulésca, fäcênd cercetare arét Indltimil Tale, cd dup.& pravilni-
asea condich, dupä obiceiul pdmintulul, vingarea vinuluI i a rachiulul este a fi a
stäpinuluI mosiel, si fiind-ed dumné-el Clucerésa aratä cum cd la tirgurile ce se fac
pe mosia duma-el Cdmpul-mare din sud Arges, vind unii altiI vin si rachiii in
pfigubindu-se dumné-el de folosul vînçiárii, i cererea dumné-el fiind
gäsesc cu cale sä fie luminatd porunca Inältimil Tale, sa nu ingAduésed pe
nimenT a face vingare de vin ì rachiii pe mosia dutuné-el, niel la Vele de tirguei
niel in alta vreme, ca sd se vin0 numai vinul dumné-ei s't rachiti, de care ar5t
InältimiI Tale. 1815 Maid 10.
Gheorghe Filipescu Vel Logofét,

www.dacoromanica.ro
170 V. A. IIRECHIÀ

privileghiii ce-I are mänästirea asupra vînàrif vinului, cand se face acolo sbor,
care privileghié se velp si de sluga Meriei-Tale cu lét 7252 al Domnului intru fe-
ricire Mihaiii Racovitä Voevod, cuprinletor, ea sä fie volnic la hramul mänästirii, la
sfintul marele mucenic Gheorghe, &d'id se face sbor, numai vinul mänästirii sé se
iar altul nimeni sé nu fie volnic, dar de la o vreme ine6ce 4ice ce s'ar fi
obicinuit fie-care in iva sborului de a aduce vin i rachiii de vid, unde si de va
fi ingliduit cel mai dinainte egumeni, dar acest de acum egumen fiind-cfi s'a aretat
cu jalbä cerend a-si avé mänestirea vinçlarea vinului i a rachiului, dupa pravil-
nicésca condicä, care lice curat ci vinlarea vinului si a rachiului are sä fie a stà-
pinului mosiei, cät i dupe sinetul domnesc, dreptate are la cererea ce face a nu
mal fi slobof;11 de acum Inainte a mal vinde vin i rachiti aiçi streini acolo decat
numal mänästirea ; care acésta fiind drept al stilpinului moiei, gäsesc cu cale cu
luminatA porunca dumné-lor Ispravnieff judetulul sé nu mai ingedu-
ésa acéste nedreptate a se face mänestiril, ci dupä. condice Divanului urmend, sé
dea cuviinciosul nizam, iar hotärirea cea desivirsitä remäne la Meria-Ta. 1816
Martie 8.
Iordache Golescu Vel Logofét (1).

(1) I@ loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Poruncim Domnia-Mea dumi-tale cinstite i credincios boerule al Domniei-Mele
biv Vel Spätare Costache Sutu. Caimacamule al Craiovei i dumné-viisträ boerilor di-
vaniti de acolo, ca intocmai dupé pravilnicésca condice. i obiceiul petnintului, se
datl nizam de a se face urmare asupra pricinel, saii fiind pricina intealt chip sé
insciintati Domniel-Mele.-1816 Iulie 26.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
Cod. LXXXV, pag. 278.

Prea Incilfate Dómne,

Dupä luminatfi porunca Inältimil Tale, ce ni se dä la acéste alaturatä jaiba a cu-
viosului Lavrentie Protosinghelul, egumenul sfintului schit Tintereni din sud Me-
hedinti, facend cercetarea veylui pentru rinduéla acestui tirg aceste sineturi,
1793 Martie 21. Poruned a dumné-lui postelnicul Caragea, ce era Caimacam Craiovei,
cuprindet6re ca se. nu \Titile vin i rachiii la bilciul schitului altil deeät numai
schitul dupé obiceiul pämintului i dupä hrisovul domnesc ce a avut.
1793 Septemvrie 16. Carte domnésci a Märiel Sale Alexandru Vodä Moruz, prin
care se orinduesce a se face tirg pe fies-care septémând Dumineca.
Pe acéstä mosie Tintäreni este obiceiul din vechime de se face si Miela °date
pe an, la 25
1793 Octomvrie 20. Poruncé a dumné-lui Hatmanului Costache Caragea Calman-
mul, in dosul jälbil egurnenului Tintäreanu, prin care serie locuitorilor ce vor fi
imprejurul mosiei Tinterenil, cé dupd porunca domnésce vin i rachiii este sé se
vinlä numai al mânestirii, iar altii nu sunt slobo41 ; asijderea i negutätoril ce
vor venl la acel tirg cu marfä de vinçlare, deà avaetul la egumenul mänästiril
dupä vechiul
1799 August 8. Jaiba egumenului cá umblä unii din aleturasii mosiel, ca sé mute

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 171

n). Dreptul Oranilor la padure märginit pentru trebuintele caseT, con-

tinua' §i sub Caragea. Acésta se p6te constata din actele ce dam
nota. Din aceste acte se vede ca proprietariT de mo§il .putead sa.-§1 a-
pere dumbravile, padurile in crescere, dar nu puteail refusa téranilor
lemnul pentru casele lor.
Carte de padure popritd.
Zemle Vlahiscoie. Dumné-viísträ ispravnicilor ot sud Vlasca i Teleorman, sänätate.
Fiind-cä la Domnia-Mea a dat jalbä biv vel Pitarul Iancu Perdicaru, ca pe mosia

tirgul i altiI ca sá strice obiceiul sä vinqä vin i rachiti, la care (lupa orInduélä
s'a dat porunca Märiel Sale Moniz Vodd catrá ispravnicI.
1803 Martie 2. Carte a dumné-lui Postelnicul Caragea iscälitä si de cei-lalt1 boerl
divanitl ot Craiova, prin care se aratd eä din peristasis al vremilor perdut
schitul hrisévele ce a avut si a ajuns si la déräpänare, iar din privileghiul ce
a avut, care ají fost sciute Divanulul fiind i bilciul ce se face la ;liva Bunel-Ves-
tiri cu vingarea vinuluI si a rachiuluI, sä fie numaI al schitului si de la téte pe&
väliile marl sà la. ate 20 parale i de la cele de mijloc parale 10 si de la cele micI
parale 5, cum si de la vite ce se vind in tirg la negutätorI sä ieà cate 2 parale pen-
tru cacarea mosiei ce se face.
1805 Martie 13. Altä carte a dumné-luI Caimacamului si a boerilor divaniII in do-
sul cel mal de sus asemenea cuprinTétére.
1840 Ianuarie 17. Zapis al präväliasilor din TintärenI, and se pornise in judecatá
Cu schitul fácut la divanul Craiovel inaintea luI II Vistier Vasile Läcusteanu, ce a
fost orinduit de Divan sa-1 impace, i printr'acest zapis ce se vede adeverit si de
numitul,boer impá'ciuitor, se 160 ca sd-s1 pä.zéscä fies-care asezäminturile lor ce
aú fdcut cu schitul prin zapise pentru obiceiurile pdmintuluI i indatorirea lor ce
sunt cdträ schit. Dec1, nu numaI dupä aceste sineturl i dupa hrisovul ce se cu-
prinde cd. 1-ail avut, ci i dupd pravilnicésca condicd, si dupä obiceiul pämintulul,
vinlarea vinulul i a rachiuluI este a stäpinuluI mosiel, cum si paralele de la pea.-
välii i de la vite iaräsi sunt obiclnuite si drepte pentru cälcarea mosiel ce i se face
si pentru ingrijirea ce are, iar maI virtos cà i se envine a avé irat de la mosia sa,
precum i vinOarea de pdne i täerea de carne, iaräs1 se obisnuesce pe la alte mosiI
de se face de atrd stäpinfl mosiilor si nu pot locuitoril a luà iratul stdpinulul
ca sa-1 faca eI dupä cum tot In pravilnicésca condicii se cuprinde, cä i bäcd-
nie i alte alisverisurl, precum i vinul i rachiul nu pot nimeni id le faca fär' de
slobocslenie de la stäpin, gäsesc cu cale sá fie luminatä porunca Inältimii Tale eäträ
dumné-luI vechilul Cäimäcämiel Craiovei i &Atea* 061-100 boerI divaniti, ca sA ded
nizam de a se pdzI si a se urmà obiceiul tirgulul acestuia ce se aratd mal sus, pre-
cum s'a urmat i pänä acum, iar simfoniile prdväliasilor, ce sed peste an, sä se
urmeze dupä zapisele lor, supuind pe cel impotrivitori la datoria lor, ea sä nu se
pägubéseà schitul de dreptul séú, salí fiind pricina intealt chip, sä insciin/eze Mä-
iar hothrirea cea desdvirsità fémâne a se face de catrii Inältimea Ta.
1816 Maiii 13.
Mihalaehe Racovitli Vel Logofét.

www.dacoromanica.ro
 172 V A. URECHIX

sa Isvorul ot sud Vlasca, ce trece si in judetul TeleormanululYavénd pädure cu

copad roditori de ghindä, care acum de curind a adus-o la acéstd stare, locuitoril
de prin prejur o tae si o fdramfi pentru folosul si trebuinta lor, cerênd porunca
DomnieI-Mele a o avé apératd, pentru care poruncim Domnia-Mea sd cercetatl
pazind orinduéla pädurilor, sà dap acelor locuitorl nizamul cel cuviincios dupd
obiceiul loculuI, ca locuitorii ce sunt seçlétorl, adecà pe acéstà mosie, earl cläcuese
dail dijma, de la carl se folosesce stdpInul mosieI, sä aibä voe a tdià numal pen-
tru trebuinta caselor lor fdrä de platà lemne de foc pentru incäblitul caselor
lor, i nuele si pail, i alte mdruntisurI pentru trebuinta caselor lor, iar nu pentru
vinçlare çi alisverisul lor, &dd pentru cherestele ì lemne de vinçlare aú datorie a
platl adetul pämintului i ask vor avé voe de la stdpinul mosid, ferindu-se Insd
ca niel cu pricina lemnelor pentru trebuinta caselor ion sd nu sfärime i sä star-
péscà copacil ceI roditorl de ghindä, iar alti streinl locuitori seçlétorl pe alt.& mosie,
earl cldcuese i dail dijma la stdpinul mosiei unde locuesc, sunt popritI si nu pot
färd de voe de la stdpinul aceld pdduri tájà lemnele sail cherestéda mosiel sale..
I saam receh gpd. 1813 Martie 8 (1)
Vel Logofét.
Cod. LXXV, pag. 57.

(1) Ita loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Dupd pliroforia ce ni se dd asupra priciniI printeacéstti anaforà de cdted dumné-luI
Ve! Logofét de Téra-del os, poruncim Domnia-Mea dumné-v6strä ispravnicilor al
judetuldi sà facetl cercetare cu urmare IntocmaI i sd insciintati Domniel-Mele cu
Intrégä pliroforie dreptul adevér. 1813 Martie 27.
(Pecetea gpd.) Vel Logof&t.

Prea Indlfate IMmne,

Dupä luminatd poruncä ce mi se dä la acéstä jalbd. a TarsiteI sin Clucerul Vasile,
Maud cercetare cd jdluitórea avénd mosie la Dragodana In sud Vlasca, pe care
avénd i dumbravd päzitä cu copad, lice cä locuitorii de acolo de pe acéstä mosie
si de prin prejur 1-ar fi täiat multime de copad pentru a lor trebuintd, cand
cêndu-se cercetare la fata loculul, s'ati ii dovedit copad tdiati peste 2.500, pentru
care véçluI din condica DivanuluI si o poruncà data' de la Divanul téril din 1808
poruncitóre cdtrd ispravnicil Vlascd, réspuns la Insciintarea isprävniciel, ce se fd-
cuse cdträ. Divan, prin care se aratd, cá cercetând atuncI la fata loculuI s'ah dovedit
041 copad! 2.500 si pentru cad nu s'a putut dovedl tótd acéstä sumá de cätrà
cine s'a tdiat, precum i grosimea copacilor de ce stare este, de aceea se porun-
cesce ispravnicilor, ca de iznóvá sd facd i acéstd cercetare, prin carte de blestem;
am 4is pluitórel sä-mi arate ce urmare s'a fdcut atunci dupà acéstd poruned
réspunse, CA fdcéndu-se atuncI cercetare s'a si dovedit atät tderea copacilor de
eked numitif locuitorl, cât i de grosimea lor, lush' acea insciintare nu o avii sä mi-o
aréte, çlicênd cä. i s'a répus de un Vis tier Hristache, ce-1 aved rinduit vechil si de
atunci zäcênd la 1361á n'a putut sä umble inteacéstd pricind, iar de la trecutul No-
emvrie let 1812, d5nd jalbä la dumné-lor boerii Caimacaml al Märid-Tale, véçluI
ruriç ce s'a dat cu mumbasir orinduit cdtra dumné-lor ispravnicil, sA cerceteze

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 173

o). Téranil nu se pot strAmutà, dupá vechiul pont, decAt cu marl'

de izntivä, atat prin alte dovec)I, cat i prin carte de Western, i dovedindu-se co-
pacil taiati de locuitori pentru trebuinta lor, sé-i apuce a implinl de fies-care co-
paciù taler unul, iar nicl dupä acésta poruncii 4ise jäluitórea, cà nu i s'a facut
niel o urmare, pentru cad dumné-lor ispravnicil nu s'ail indeletnicit a intrà in cer-
eetare, avénd alte trebi ale judetulul; ded cat pentru ca s'a Wet o sumé de co-
pacl din pädurea jaluitére de catra al cui locuitori, atat in vremea Rusilor, cat si
In urmä dupi ducerea ostirilor, filcéndu-se dovadä din multe poruncl ale Divanului,
ce se véd date pentru acéstä madeä i pentru caci nu s'a facut implinire jalui-
t6re: de dreptul el, cacl piritil locuitorI se apérä, Oicênd cé acei copad ." top s'ail
taiat pentra trebuinta ostirilor din silnicia ce le-ad facut, iar nu doar pentru a lor
trebuintä i alisveris, precum jäluitérea aratä ; de aceea dar, spre a se puté des-
coperl dreptul adevér, gäsesc cu cale sé fie luminatä. porunca Marie-Tale okra
dumné-lor ispravnicii, sd facá scumpä cercetare in fate locului, eta prin alte vred-
nice doveqi, cat i prin carte de blestem de va fi trebuintä, cand se va descoperl
ca in adevér täerea copacilor s'a fácut de catra ace locuitori chiar pentru al lar
interes, lar nu pentru neapérata trebuintä a Rusilor, atuncl sé se implinésca dreptul
jäluiteirel de la dinsil pe suma copacilor ce se va dovedl tàiati. cu pretul acela ce
se va hotari de catrii. Inaltimea Ta, insciintand dumné-lor boeril ispravnicI i gro-
sinaea copacilor ea cat va fi fost, si de va ha acéstä prigonire a pricinul sävirsirea
se cuvine a se orindul i mumbasir, iar hotarirea cea desävirsité rémane a se face
de catra Inaltimea Ta.
Iordache Slätineanu Vel Logofét. 1813 Martie 23.

Carte de picture popritd.

Zemli Viahiscoie. Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud Ilfov, s'anätate. Fiind-eä dum-
n-lui cinstit i eredincios boerul Domniel-Mele Constantin Cretulescu biv Ve! Vornic
ne-a facut arétare, cum ed pe mosia dumné-lui ce se numesce una Popescil si alta
Cretulesci. dinteacel judet, avénd paduri cu copad roditori de ghindä, locuitoriI ce
sunt selatori pe aceste mosii i altiI dupä in prejur si de prin alte pärtl le tae i le
sfarimä pentru folosul i trebuinta lor, cerênd porunca Domniei-Mele a le avé
apérate, pentru care vé poruncim Domnia-Mea sé cereetati i, päzind orinduéla
padurilor, sé dati i nizamul cel cuviincios, dupä obiceiul locului, ea locuitoril ce
Bunt segétori pe aceste mosii cu padure, earl elacuesc stapinului mosiel dail
dijma. de la care se folosesce stapinul mosid, sé MIA voe a WA, adeca numaI pentru
trebuinta caselor lor fär'de plata, cum lemne de roc pentru încálçiitul caselor lor,
muele, pari, i alte maruntisurl pentru casele lor, iar nu pentru vinclare si alisveris,
cad pentru cherestele si /mine de vinqare ad datorie a plati adetul pämintuluI
ash vor avé voe de la stapinul mosiel. Niel pentru tréba de alisveris sä nu sfa-
rime si sil stirpéscii copacii cel roditori de ghindà. lar streinl locuitori pe
alte mosif, earl cläcuesc dad dijma la stäpinul mosiel unde locuese, sunt po-
priti si nu pot faede voe de la stäpnul pddurilor a talk lemne sad cherestéua
mosie domnie-sale. I seam receh gpd 1813 Martie 28.
Cod. LXXV; fila 58 V.

www.dacoromanica.ro
174 V. A. URECHIA

greutAtl, ba sunt adusl IncldrAt la urma lor. In interesul fisculdf, të-

Poruncd de pddure a Ghinea Speteanuluf a o avé apératd.

Zernli Vlahiscoie. La Domnia-Mea a dat jalbi boerul Domniei-Mele Ghinea Spe-
teanul biv Ceaus agiesc, cum cd dimpreung cu altI pärtasi al lui pe mosia lor Spe-
tenii ot sud. Ialomita aft piidure popritil pentru trebuinta caselor lor, cu cärti dom-
nesd, si ómeniI ce sunt suptorI aläturea pe alte moii, In sibil i fdrä de a ha voe
de la dinsiI se pun de le-o tae i le fac striaciune, pentru care li se pricinuesce
pagubd. Drept aceea. am dat Domnia-Mea acésti carte la mina numitilor
cu care si aibi a apérit acéstà pädure, ne ingiduind pre nimenI si le-o tae. Pentru
care poruncim Domnia-Mea si dumné-v6stri ispravnicilor de judet pe cei ce se vor
aräti cu impotrivire sft-I facetI si faz% de voia lor sit' se supue. I saam receh gpd.
1813 Maiti 7.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXIV, fila 47 v.

lui loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Dupil arétarea ce ni se face printeacéstii anafork de ciara dumné-luI Vel Logo-
fétul de Téra-de-jos, orinduim pe sluga DomnieI-Mele aprod vitasesc, carele
prin scirea dumné-lor ispravnicilor ai judetultd 1u5nd pe piritul si-1 aducti aicI.
1813 Maiil 27.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXVI, pag. 265.

Prea Indltate D6mne,

Dupá luminatft porunca Märiei-Tale ce ni se di la acéstä jalbä a dumné-lul Pi-
tarului loan Perdicaru, urmätor fiind am ficut cercetare pricinil ce are cu acel
Pana sin Unchiasul Mirici i Radu sin Dumitrescu i Nécsu sin Idita Vi.duva ot
StrambenI, din sud Teleorman, cari impreund cu alti sätenl tovarosl ai lor 1-ar fi
stricat de la mosia dumi-sale Isvorul, cerénd a-1 aduce aici dupä isprivnicésca
anaforà ce are la mänd, de cercetarea pricinfl In fata loculuI, care anaforà o vèlui
eft, cu lét 1813 Aprilie 17, cuprinoptóre, cá dupä alegerea ce aft ficut acolo, ah gäsit
cu cale dumné-lor ispravnicil, ea acea striaciune de pidure si o plitésci numitului
pitar cu taleri 771 banl 60, insi o parte satul StrâmbenI si alta Rica-noult cu Pa-
langa, pe care sumi de bani nemultumindu-se jäluitorul, niel piritil 1}1.-aïl pus soroc
amindoué pirtile, cd la 15 ale urmätóreI ludí sä se afle aicl; ci fiind-cd jäluitorul
se afli asteptändu-se, iar piritil de mal sus numitl n'aii urmat a venl, si' fie lumi-
natä porunca Märiel-Tale, cu mumbasir a se aduce, si cu isprivnicéscii anafora,
cu jaiba acésta sA-I infitiseze la judecatä, unde se vor orindul de citri Diaria Ta, iar
desivirsita hotdrire ~fine a se face de eiträ InAltimea Ta. 1813 Maiii 19.
Iordache Stitineanu Vel Logorét.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 175

ranil fiind legal cu lude la Visterie, se aplicd mai cu rig6re ac6stil

netoleranta de strgmutare a Oranilor

Ro loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Dupa pliroforia ce ni se (Id asupra pricinei de catrà dumné-lui Ve! Vistierul, cu

cale fijad anaforaua acésta, o intärim Domnia-Mea i porunclin dumné-v6strä

Zemli Vlahiscoie. Dumné-v6strä ispravnicilor ot sud. . Ialomita, sal-Mate. Fiind-cä

dumné-lui cinstit i credincios boerul Domniei-Mele Iordache Tufeanu Ve! Stolnic,
prin jaiba ne-a fäcut arétare, cum cä pe mosia dumné-lui ce se numesce Tufenil
dinteacel judet, avénd padure popritd de ghindd, locuitoril ce sunt elètorl pe
acésta mosie i altil dupä in prejur si de prin alte pärtI o tae si o sfäramä pentru
folosul i trebuinta lor, cerênd porunca Doruniei-Mele a o avé apératà, pentru carele
Vé poruncim Domnia-Mea, sä cercetatl i päzind orinduéla pädurilor, sä datl ni-
zamul cel cuviineios dupä obicelul locului, ea locuitorii ce sunt seoPtorI pe acésti
mosie cu pädure, carI cläcuesc stäpfinului moíei, sä aibd voe a tEtiii adeci numai
pentru trebuinta caselor lor Riede platti, cum lemne de foe pentru ineä4litul ca-
selor lor, nuele, pari i alte maruntisuri pentru casele lor, iar nu pentru vindare
alisveris, cdel pentru cherestele i lemne de vinlare afi datorie a Oda adetul
ash vor avé voe de la stripinul mosieI, nici pentru tréba de alisveris
sd nu sfärame i sá stirpéseä copacil ceI roditori de ghindä, iar altif streinl locui-
toff dupd alte mosii, cariI cliicuesc dijma la stäpinul mosiel unde locuesc,
sunt poprip, Eg nu pot far'de voe de la stäpinul pädurii a täià lemne sail cheresteä
dupti mosia numitulul boer. I saam receh gpd. 1813 Maiil 9.
Carte de dumbravd popritd.
Dumné-v6strä ispravnicilor ot sud. . . Ilfov, sämitate. Vè facem in scire, eä la
Domnia-Mea a dat jalbd eredincios boerul Domniei-Mele Costache Micsunescu, cum
ea la vale pe Mostiste, unde se aflä lipsä de päduri, avAnd dumbravä prizitä cu
multi ostendla i cheltuélä, locuitorli imprejurenI o tae si o sfäramä pentru folosul
Qi trebuinta lor, cerênd porundi Domniei-Mele a o avé apératd, cum a fost i pänä
acum; pentru care vé poruncim Domnia-Mea sä cereetatl i päzind orinduéla pä-
durilor dupä obiceiul locului, sä dap nizamul cel cuviineios, spre a o puté avé pa-
zitá i apératA de cdträ' locuitorii imprejureni i a1iI streinI sä nu o tae i sä o
sfärame fär'de voe de la stfipin sall de la omul sn, ea sä se p6tä cresce, spre a
ven1 in stare bunä, dupd cum si mai inainte a fost apérata. I saam receh gpd.
1813 Iulie 21.
Cod. LXXV, fila 70.

la) loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Pe acéstii anaforà a departamentului eke trele pärtile rèmäind multumiti i odih-
niti aft dat i adeverintä in scris sub iscäliturile lor la cancelaria Divanului Dom-
niei-Mele, märturisitä si de zapisul cel orinduit, care s'a vélut si de &WA noi. Drept

www.dacoromanica.ro
176 V. A. IIRECHIX

ispravnicilor al judetulul, ca intocmal sà facefi urmare, ne ingäduind Insä si pe

stdpinul mosiel de a nu le face jäluitorilor vre-o supdrare Intru nimic la dreptu-

aceea, dupd a lor primire si multumire, o intärim DOmnia-Mea, i hotärim ca

tocmaI sift se urmeze. 1813 Iunie 24.
(Pecetea gpd.)
Cod LXXV.1, fila 446.

Prea Incilfate D6mne,

Dupti luminatä porunca Mdriel-Tale de la acésta jalbi a locuitorilor birnicI ot
satul Râca-Nouä si Palanga, I-a infdtisat orinduitul zapcid inaintea nifisträ cu
dumné-lul Pitarul Iancu Perdicaru, i fficend cercetare, nu avil dumnd-lui Pitarul
vre-o altä dovadtt cä ar fi titiat i jäluitoriI 148 tufanl i copad, decdt numaI dice
cä siltenii StrambenI 1-att aretat si pe el ca acea sumä tdiatä, iar sdtenii Strá'mbeni
In potrivä diserd, ca jáluitoriì n'aft taiat lemne pentru trebuinta caselor lor, ci numal
pentru sdräria de la Zimnicea, de beilic, precum si fdluitoril diserd tot prin blestem,
cà n'ad tdiat 'lid un lemn pentru casele lor, ci nurnal beilicul din poruncd, care
nu se cuvine a Oda; asa dar dintr'acestea esind dovadd de nevinovätia jfiluitorilor,
red s'ad adus cu mumbasir, i gdsim cu cale, Cu luminattt porunca MHO-Tale,
sä fie sloboll a merge la casele lor, i dumné-lul Pitarul isi va aura paguba co-
pacilor de la StrimbenI, earl n'ad tägAduit eft ad tdiat pentru trebuinta caselor lor,
precum cuprinde anaforaua ce am facut Intre Strimben1 en dumnéluI Pitarul, far
hotfirlrea fémâne a se face de eätrd. Mfiria-Ta. loan Greceanu Paharnic, Nicolae Me-
delnicer, Ianache Medelnicer, Scarlet Lambrino. 1813 Iunie 16.

Ponturile ce s'afi dat prin carte gpd,pentru ap'erarea pcidurilor Lapopl i Salcia
a dumné-lui Vornicului Barbu Viiceirescu.
Zemle Vlahiscoie. Dumné-v6strä ispravnicilor ot sud Saac, sdndtate. Ve facem
scire, cä dumné-luI Vel Vornicul Barbu Vdcärescu, prin anaforà a fäcut aretare
DomnieI-Mele, cum eä la mosiile d-séle Laposul i Salcia dintr'acest judet, avénd
pädurI oprite i päzite cu grea cheltuélä, de le-a adus In starea cea mai bunä,
la trebuinta ce a fost de täiat cherestele pentru meremetul cadtilor, s'a täiat din-
tr'aceste padurI o suma mare de cheresta, ca peste trel mil copad l roditorI, carI
In multa sumä de ani nu se pot aduce in starea lor, i pentru acéstä Invederatä
pagubä i stricaciune ce s'a fäcut la pddurile dumné-lui, pentru folosul i datoria
patrid a cerut porunca DomnieI-Mele, ca de acum inainte sa fie aperate aceste
pfiduil despre ti5te trebuintele locului ce vor esl pentru tdiat de cherestele domnesci,
i pentru trebuinta tern s't altele, care cerere a d-sale primind-o Domnia-Mea,
poruncim dumné-v6strd ca de acum inainte la ori-ce trebuintd de cherestele se va
Intimplà a se cere, aceste padurI sä fie cu totul apérate i nesupèrate intru nimic,
si ea sä se päzéscä apururea apérarea pädurilor, s'a dat acéstfi carte a DomnieI-
Mele pdzitorilor acestor ph:duff, prin care poruncim la toti de obste, ca intocmai sä
urnfátorI, pentru nicI un fel de trebuinta a WA si a strich pädurile acestea.
I seam receh gpd. 1814 Iulie 24.
(Pecetea gpd).
Vel Logofét.
Cod. LXXVII, fila 191 V.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÁNILOn 177

rile mosiel peste cuprinderea pravilnicescii condicI i obiceiul pfirnintuluI. 1813

Aprilie 22.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.

Prea lnalfate D6mne,

Aseultând luminati porunca InältimiI Tale, ce mi se dä la acéstä jalbä, am adus
pe jäluitorl inaintea mea si mal intäift fäcéndu-le cercetare, niel unul nu s'ail do-
vedit streini, ci toti strämutatl de prin satele judetului Vläscd, incä null sj slujitori
de la ciipitania HodivAl, numai trel dinteinsiI dovedit a fi din hazul Giurgiului,
dar nu streinI, ci i acestia dupà vreml fugiti de aid din Ord, i cererea ce fac de
a fi sloboll a merge la p'áminturile lor, nu este alt deck sa se stramute din loe,
se imprdstieze prin satele Vläscd, sé se apropie de margine, ca sé se dicirdisésed
In hazuri. Ci de vreme ce eI sunt legati cu lude in Visterie, sé fie luminatä po-
runca Inältimil Tale cäträ dumné-lor ispravnicil judetulul, sä-1 deà cu chezäsie, ca
sé nu se strämute din locul lor, indemneze a se apuch si de munca pämln-
tuluI, slobo4indu-se si vitele de jug ce Oic cä le ah ispravnicil in pazd, pentru ca
facä seménaturile de prindi-vérä, iar cAtI ah apucat de s'ail strfimutat dinteinsfi
facut seménäturile de ti5mnä imprejurul satului, de vor fi strOmutati in cu-
prinsul acestuI judet sd trimitä sä-1 aducä la urmä-le, iar de se vor fi strämutat mai
Cu departare, sé facd fée de teite acele seméndturI cu numele stäpinuluI i sé o
trimitä la Visterie, ca sé fie sciut, i cAnd nu vor veni la urmA-le pänä la vremea
secerisului, ca sd se aseze Cu locuinta in silistea lor, de unde s'aii strämutat, sé se
Wà acele seménkurI pe sérna Domniei, cum si jäluitorilor sá nu li se facä de eätra
ispravnici vre-o supérare maI mult peste starea i puterea lor, niel stäpinul mosiei
sé nu-1 supere intru nimio la clacil i alte dreptätI ale mosiel, peste obiceiul pä-
mintuluI, iar peste cele ce (lie cd ah réspuns in vremea trecutfi in haul la stApinul
mosiel, din cercetarea ce am fäcut, m'am adeverit cä inteacestasI chip le-a fost
aselämintul ce a avut cu dînii, ci pentru acésta rémäne la hotärirea Inaltimii
Tale. 1813 Aprilie 19.
Ve! Vistier.

Carte deslegatft de ferirea dumbrdvil dumné-lul Ve! Cäminar Nicolae Väcärescu,

ce o are dinc6ce de Colentina pe mosia dumi-sale.
Zemle Vlahiscoie. Fiind cé dumné-ldi Cdminarul Nicolae VicArescu prin jalbä a
fäcut arkare Dornniel-Mele, cum ca dumbrava ce are la Biinésa, dinc6ce de Colen-
tina, pe mosia pdrintéscl a dumnä-luI, säditä i pàzitä cu multé ostenéli i chel-
tuélä, care este si ca o podébi politici, ar fi mergênd null cu pricinä cd este trébil
domnéscil, o sfärama si o tac, cerénd porunca Domnid-Mele de a o avé apératä.
Decl acéstä dumbravä micä, ce este si podelbä politid in ochil tuturor, cunoscut
este cä s'a fácut si s'a pOzit cu indestuld cheltuélä i ostenéld, care de nu va avé
si de acum inainte aceeasl pazd i ferire, in adevér este eé indati se va sfirs1 ;
dtun dar acéstd domnéscii niístrà carte la ména omuldi ce-1 are päzitor, prin care
poruncim atét domniel-véstre ispravnicilor ot sud Ilfov, eät f;,i la top altil 6%1' se
cuvine, ca sé dati mänd de ajutor orinduitului spre a fi feria i pdzitti acéstä dum-
brava de cdtri top', sé nu tac nici sé strice dintr'acéstO dumbravä cu niel un fel de
numire sail trebuintä, ci sé fie tot-deauna apérate. I saam receh gpd.-1814 Iunie 24.
Cod. LXXV, fila 95 v.
V. A. Urechia. Tom. X. Par/ea B. Istoria Romanilor. 12

www.dacoromanica.ro
178 V. A. tRECHIÀ

pranii cari rälsvràtiail pe consAtenil lor in contra statului, ori

a proprietátil, erail cel putin strämutati prin alto sate de o dep5rtare
de 6 ore de la al lor.
16 ion Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoe.
Dupà cum a gäsit ca cale dumné-lui Vel Vistierul printriacéstä anafork o intärim
Domnia-Mea si poruncim dumné-vósträ ispravnicilor al judetelor, ea intoemaI sal
facetl urmare, precum mal jos se cuprinde.-1816 Iulie 21.
(Pecetea gpd.). Vel Logofét.
Cod. LXXXV, pag. 185.

Prea Inöltate
Afét InältimiI Tale cä plangerea locuit3rilor satuldl Poenarl din sud Ilfov, dupä
multe cercetdrI ce a fäcut Visteria, nu este alta färä numai trei fratI dintre sä-
tenfi lor anume : Dumitru Ciungul, Nästase i Niculae, unitl fiind intru réutate, patru
ani sunt de eand feluri de chipurl résvrätitére metahirisesc, nu numal ea nu se
supun plätl ddjdiile lor, ci sunt i dätätorl de rele pilde celor-l-alti locuitori ai
satelor, apr6pe fiind in multe rinduri dintea piritilor pricind a se särgälul silistea
farä de a fi altä pricinä cat de mica'; ci, de se va gas1 cu cale de catra. Inältimea
Ta, pentru desävirsita odihnd a locuitorilor, pe de oparte dumné-lor ispravnicil ju-
detului, prin inteadins credincios al ispravnicatului, maI intaia sä cerceteze la fata
locului si &MA rémäsita vor dovedl din däjdil i alte orinduell asupra piritilor treI
fratl, sä implinéseä de la dinsli si sa. o dea jäluitorilor, ca sa platésca si numitil: de
pe uncle imprumutat pentru dinsii, iar pe de altd parte sa-1 ardice pe cate trel
en Ole ale lor i cu lude ce se va cuveni dupä a lor :putere sA-I asede ca dajdia,
impärtitI prin alte sate depärtate de jaluitorl, cale de sése césuri, ea sä nu ma.' peitä
avé chinonie unil cu altil. Pärerea mea inteacest chip este, iar hotärirea cea de-
sävirsita rémâne a se face de catrà Inältimea Ta.-1816 Iulie 8.
Vel Vistier.

pranii sunt obligati a se strärnuth la alt loe, in interesul pro-

prietAtil.
Itr, loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Cu cale fiind anaforaua acésta a dumné-lor velitilor boefi, poruncim Domnia-Mea
dumné-vésträ isprdvniceilor ai judetului, ca sá facetl cercetarea de mai jos arétata,
cu urmare intoemai precum inteacéstä anafora se cuprinde i sA insciintati Dom-
niel-Mele.-18.16 Julie 3.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.

Prea lndltate Dömne,

Pe acéstii aläturatà alegere isprä' vnicéseä si a departamentului, nerémaind odih-
niti ce sed in lunch' la Pitesci sud Vlasca, din luminatä porunca Märiei-
Tale orinduitul zapcia Viitaf de aprodi, I-a adus inaintea neisträ pre treI din-

www.dacoromanica.ro
 A
ISTORIA ROIYIANILOR 179

tr'insil, anume: Petre Bobiricd, i Dinu frate-gil si*erban ot Popesci, fatd cu Petrache
biv III Logofét stäpinul moiei,o;liand acestl locuitorI prin apelatia ce ah dat, eh
din vechime aflat acolo seTétorl mosieI si pdrintiI lor, cum si eI, unde ah case,
ogrälp i alte nämestil si cä le este cu neputintd a se mutà in deal, cad sunt
scdpätati, cu case grele si cu slujbd domnésed, dirvari, cärbunarl al luminateI
Curti' Märiel-Tale i alti dajnici al VisterieI i ed in deal nu se pot face ilia puturi,
fiind locul inalt, unde ridicând piritul cate-va case din satul lor de le-a adus in
deal, s'ail cdsnit vre-o trel anI de lile sh faed puturi i véTénd ed nu pot, ell sd se
intifIrcd inapol ii neprimindu-I piritul niel intr'un chip, le-a plätit casele cu banl
si le-a ingradit cu gardurI i acel 6menI ah fugit, i ch atht Popésca ce tined
mosia mai 'nainte, cdt $i piritul, dupd ce a cumpérat-o in doI anI, nu I-a supérat
a se mutd, iar piritul réspunse, eh t6te satele din parten loculuI sunt puse pe deal
iar lunca Argesulul o ah pentru ardturl de bucate i live4I de fin, fiind locul rodos,
cum si pe mosia lui in deal sunt 28 de case, earl se indestulézä cu apä de puturI, dupä
cum si fdluitorii mutanclu-se acolo sä le deà povirnit spre vale, unde pot all fach
puturl, iar a mal sedé acolo In lunch nu-i primesce, cdcl in toti aniI fac strica-
ciune vitele lor la bucate si se pdgubesc atat eel cu bucatele, &At si el de dijrnd si
cd nicl cei de mal 'nainte stdpinitorl nu I-ah primit a fi in lunch, dar eI ah seilut
In silnicie, dupd cum ne aratd un rdvas al *étrarului Mateiii Popescu, fiind ciitrd
un Panh, ch n'are voe id se mute in vale, asemenea i vkluva fiica PopesculuI,
la care a cumpérat el rnosia, in multe rinduri s'a judecat cu jáluitoril, earl ah
dat si zapis ca se vor inuth in deal si urmätori fost, ci sed in silnicie de fac
stricdciune bucatelor i cand se orinduesc ispäsitori, dosesc i r'émdn cei cu buca-
tele stricate, pdgubasI, dupd care aratä piritul spre dovadà o jalbh a Vdtafului de
cärbunarI, ca catI-va locuitorI din deal, ce ah dat-o chtre ispravnicatul Vlaseei, in
anul trecut, si de la isprävnicat trimis cu insciintare eked Mdria Ta, in care
jalbd se pranged, cd din pricina jaluitorilor, 641 se allá cu locuinta in lunch, nu nu-
mal lor li se face pagubd la bucate i legumi, ci si stdpinuluI mosiei la rodul po-
milor ce are in lunch, unde unil fdcut locuinta Cu viclesug, iar altil In silnicie
de vre-o eäti-vd anI incóce, Cu earl in doué rinduri s'a judecat stdpina mosieI
cea maI dinainte i ah dat i zapis la isprävnicat, eh' se vor mutà in deal si urmd-
torl fost, rezemdndu-se la silnicia lor, &del sunt chrbunarl domnesci, pentru
care cerênd acei jäluitori sä li se orinduésed ispdsitor la fata loculuI, a le ispds1
paguba si a le face implinire, ah rinduit ispravnicii slujitorl, ca ludnd pe preotul
satulul, sá mérgä ah ispäsésed strichciunea i sd aducd fée iscdlitd de preot i pe
col ce ah fäcut paguba, spre a o implini si ah insciintat zapciul pläsiI, ch totI lo-
cuitoril din lunch ah fugit nestand de fatd a se face ispdsania, iar un Matehl Car-
bunarul s'a impotrivit cu injurdturi, 4ic6nd ca nu voesc sà facä ispdsania, asij-
derea serie in alegerea isprAvnicésed, ch a fdcut afétare j Medelnicerul Nicolae,
vamesul judetulul, cuna cd chiar unul din locuitorii din lunch, anume Mateiú Bu-
dureanu, a arétat cä s'a judecat stápina mosid cu dinsil la isprdvnicat si I-a in-
datorat judecata a-sI 'mad casele din vale in deal si urmare n'ah filcut. Deci, fiind
cd atAt stdpinul mosid, cdt i locuitoril din deal se jidluesc, ch ceI ce sed in lunch
le pricinuesc stricdciune i pagubbi cu vitelo lor la bucate i live4;11 i apoi când
este sd se faca ispäsanie, ca sá pldtésed paguba dosesc, i fiind-cd acei locuitori din
lunch pricinuesc, cd acolo in deal nu pot face puturi, iar Petrache stipinul mosiel
ca are loe sd le ded in deal povirnit spre vale, unde pot sall facd puturI

www.dacoromanica.ro
180 V. A. IMECHIA

acolo unde le dä Petrache loe, ca sa se mute si ad insciinteze Märiel Tale si atuncl

se va da izbänire pricinii, iar hotbrirea rétnâne la Märia Ta.-1816 Maiä 26.
Radu Golescu biv Ve! Ban, Barbu Vdcärescu Vornic, Dumitrache Racovitä Ve!
Vornic, Grigorie Filpescu Vel Vornic, Mihalache Racovitä Ve! Logofét, Iordache
Golescu Ve! Logofet, Toma Cretulescu Ve! Logofet (1).
Cod. LXXXV, fila 164.

Caragea face si din brutdril un monopol al proprietarilor de mosiT (1).

Neintelegerile dintre proprietarl sati arendasT cu t6ranil, proveniail
adesea si din causa nedreptel mOsuratorT cu stinjenul i cu banga,
ceea-ce va ocasiona procese diverse si trimitere de stinjen1 si de bange
cu pecetea VisterieT (2).
Numeráse sunt, cum se vede, procesele de la dreptul do carciumg
dintre t6ranli i proprietate (3).
Un act extraordinar cun6scem din domnia lut Caragea. Acola este
chrisovul dat locuitorilor Slätiorent din Romanatt, ca sd-s1 aibd privi-
legiul vinddriT rachiuluT peste tot anul, iar al vinulut numat pand la
6 Decemvrie. Asemenea daca sd o pldtésed In banl, cate un zlot de
casd pe an i dijma sá se ieà ca la alte mosiT. Domnitorul le mal acordd
alte privilegit i scutirT, pentru cal satul Shltióra fusese sat de mosnen1
pand ce Alex. Ipsilant, In intaia lut domnie, Il ddduse Vorniculut Pars-
coveanu. Iatd chrisovul:
Hrisovul locuitorilor Satioreni de privileghiurile ce aú cdtrd stdpinul mosiel
cu anaford intdritd s'a hotel?* in urmd, caTi sd fie la acest
adecd ccl vechi.
Dat. am Domnescul nostru brisov locuitorilor birnicl din satul Slätióra sud Ro-
manatí, ca sà aibä privileghiul ce 1-ail avut 011à acum, adecä vir4area rachiului sä
fie slobodä la totl locuitoril pentru tot anul in tele vremea, cum si la vindarea vi-
nului sä eibä slobolenie, numai de la culesul viilor pänä la slitta de Sf. Nicolae, De-
cemvrie 6, a se vinde vinul locuitorilor fdede poprire i fär'de niel o dare la stä-
pinul mosiel, iar de la Sf. Nicolae Inainte sä se viuda vinul stäpinulni mosid ;
asijderea i daca sd o pliitésca de casä chte un zlot pe an, nesupérändu-se de lucru,
iar la dijmurI se se urmeze, cum se urméz6 si la alte mosii; asemenea 10i podul de
la trecèteorea apel Oltulul sä-1 eibti locuitorii pe sala lor tot-deauna i Ea deà lo-
cuitoril la stäpinul mosiei pentru venitul podului, pe fie-care an cäte talerI 150, deo-
sebit sd fie si apäratI de yema la vitele ce vor cumpérà de la sätenii lor si le vor
t'Oh la scaune in satul lor, pentru alisverisul lor, pentru cä acéstä mosie din ve-
chime fiind fost slobodä domnéseä, réposatul Domn Alexandru Vodä Ipsilant intru

(i) VedI anexa din vol. acesta X, partea B.,

Ved1 anexa relativä mal departe In acest Tom. X, partea B.
Idem, idem.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 181

inthia Domnie a hdräzit-o la réposatul Vornicul Pârscoveanu, dar iarási Domnia-

Sa si ca altI rëposatl Domni din urmd att impdrtásit i pe locuitoril ce sunt se-
Tétorl pe acésta mosie ca privileghiurile ce se aratá mai sus, ca sä fie adecd apératl
de clacá, dând numai cate un zlot pe an, i sloboçlenia vînärii rachiulul sd o aibà
pe tot anal, i s1obo4enia vînIárii vinuluI de la culesul viilor p5nd. la Sf. Nicolae,
si stdpinirea podulul la trecerea apel Oltulul sd fie pe sétna lor, Cu dare de taleni
150 pe an la stäpinul mosiei i apërarea de varnd la vitele ce vor cumpérà de la
sätenii lor si le vor thid la scaune in satul lor, earl* Ole acestea li s'aií dat, nu ca
un obiceiti al pdmintulul, ci ca o mild si härdzire Domnéseä, pentru care am vOut
la m5.na ion i sineturl Domnesci, insä carte a réposatuluI Doi:on Alexandru Vodä
Moruz Cu let 1791 Iunie 20, i hotdrire a réposatulul Alexandru Vodd Ipsilant ca let
1797 Fevruarie 15, i carte de judecatd ce s'a urmat din let 1801 intre acestI locuitorI
cu réposatul Medelnicer Radu Bengescu, ce era stdpin prin zestre acestiI mosii
hothrire cu Divan a réposatuldi Constantin Vodd Ipsilant, tot dinteacelasI
let 1804 Iunie 30, prin care bite acestea li se intäresc privileghiurile ce se aratä mal
sus; pentru earl privileghiuri viind cu jalbd i cátrd Domnia-Mea, numitil locuitorl
Slatioreni, arétänd aceste sineturi si o;licênd dumné-ei Ecaterina Fdrfdraia, stäpind
acestel mosil, vinçlènd-o statornicä la S'érdarul Polihronie, ca sd nu li se smintésed
mile ce o aù prin sineturl Domnescl, aú cerut sá li se intdréscii si de catre Domnia-
Mea privileghiurile ce aú avut, a cdror jalbh rinduind-o la dumné-lul Vel Logofétul
de Téra-de-sus, ne-a Mont arétare prin anaforà de la 7 ale trecutei lunil lui Aprilie
atät de cuprinderea privileghiurilor ce se aratd mal sus, at si de numita mosie, eh'
dumné-el Ecaterina Fdrfäraia, care a avut acéstd mosie coboritä prin zestre de la
réposatul Vornic Parscoveanu, intAiii la nAna dumné-el, apoi dumnéeI a vindut-o
statornicä la Sérdarul Polihronie si cum cà cumpèrätorul are sà stdpinésed drep-
tatea ce a avut-o dumné-el Ecaterina Fdrfäróia, iar privileghiul locuitorilor are sä
se pdzésca cu orl-cine va fi stäpin, care anaforà de la trecuta lund a lui Iulie 11,
ca milostivire cätrd locuitorI am intärit si Domnia-Mea, ca sä se päzésed privile-
ghiul locuitorilor, ce at avut. Drept aceea, pentru mai buna intemeere a acestor pri-
vileghiurl ale lor, ce se aratà mal sus, ca sä se päzésca tot-deauna cu nesträmutare,
am intdrit acest Domnescul nostru hrisov ca insási Domnésca Néstrd iscäliturd si
pecete, i ca credit* prea iubitilor Domniel-Mele Gheorghe Caragea Voevod, Con-
stantin Caragea Voevod, martori fiind i dumné-lor cinstitl i credinciosi boeri veliti
al Divanului Domniei-Mele : pan Radu Golescu Vel Ban, pan Grigorie Brancoveanu
Vel Spätar, pan Barba Väcdrescu Ve! Vistier, pan Dumitrasco Racovitd Vel Vornic de
Téra-de-sus, pan Mihalache Menu Ve! Logofét de Téra-de-sus. pan Grigorie Bäleanu Ve!
Vornic de Téra-de-jos, pan Alexandru Mavrocordat Ve! Postelnic, pan Constantin Du-
descu Ve! Vornic al treilea, pan Petrache Ritoridis Ve! Logotét al streinelor pricinf, pan
Iordache timbei Ve! Vornic al Obstirilor, pan Nicolae Golescu Vel Logorét de obi-
ceitirl, pan Alexandru Filipescu Ve! Logofét de Téra-de-jos, si Ispravnic pan Miha-
lache Mann Ve! Logorét de Téra-de-sus; si s'a scris hrisovul acesta intru al séselea
an dintru intaia Domnie a Domniel Mele, aid in orasul scaunulul Domniei-Mele, Bu-
curescI, la anil de la nascerea DomnuluI Dumneo;leii i Mántuitorul nostru Isus
Hristos 1817 Octomvrie 6, de Mihal Logofét de Divan.
(Iscälitura i pecetea gpd.).
Milialacbe Menu Ve! Logofät procitoh.
Cod. LXXVII, fila 276 v.

www.dacoromanica.ro
182 V. A. IIRECHIA

s). Locuitoril de la Gherghita se jdluesc asupra epistatilor MitropolieI

proprietard, cd aceOia it asupresc indatoririle ce ati, primind uniT carte
de blestem la afirmatiunea lor. Se face ancheta din ordinul Domni-
tortilla. Se aleg nenorocitif ca bdtae câte 200 toege fie-care, ca rdsvrà
titorÌ i mincino§i i ca stricatori". a pei durilor Mitropolia. (1)

(1) Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zende Vlahiscoie.

Cat pentru pricina paduril, Cu cale fiind anaforaua acésta a dumné-lor velitilor
boerl, o intärim Domnia-Mea i hotdrim, ca intocmal sá se urmeze, iar pentru ur-
märile acestor locuitorI, de vreme ce prin cercetarea de la fata locului a orindui-
tului nostru s'a dovedit, precum maI jos se aratd, cd sunt adeca m;ncinosi si cal-
cátori de jurämint s't cä cel rdsvrätitori dintre el sunt acestia ce pe anume se arattt
mai jos, adecä: Carstian Cojocarul ot Meril PetchiI i Négu sin Stan ot CiumatI,
precum orinduitul cercetdtor in insciintarea sa ce a facut cdtrd Domnia-Mea
aratä pe anume, de aceea atat pentru a lor infrinare si inteleptire, d'A si ca sé fie
pildd altora asemenea ca ei, volnicim pe credinciosul boerul Domniei-Nlele, Sluge-
rul Ionitd Chiritescu, orinduitul cercetator, sil mérgd i prin ajutorul ispravnicilor
judetulul, aducénd pe mai sus nurnitil rdsvrätitorl, chiar acolo in fata loculuI
pue in falangä In vileag, i sé le ded cate 200 toege fies-cdruia, carora sé le ded
apoi a intelege cd, de se vor mai pura si de acum inainte Cu asemenea urmari de
nesupunere i räsvratitóre , pedépsa lor va fi spanzurdt6rea. 1816 Aprilie 27.
(Pecetea gpd.) Ve! Logorét.
Cod. LXXXII, fila 416.
Prea Ineiltate Ddmne,
Dupä luminatd porunca MdrieI Tale, ce ni s'a dat la aläturatul tacrir al Slugeru-
lui Ioan Chiritescul, cercetätorul ce a fost orinduit de atea' Mdria Ta, a cercetà
prigonirea ce aü locuitorii ot Gherghitd ca epistatil mosiel sfinteI Mitropolii de
acolo, am M'out cercetare, i atat din cele serse in tacrir, cat s't din cele ce ne
aratd prin graitt, luarttm intelegere, cà dupd arkarea ce a fost fäcut de aceI locui-
torI de dijma porumbului i a finultil, cum cé li s'a luat de epistatil mosieI, pri-
mind tutti si carte de blestem, li s'a fdcut soco télé i gdsindu-se óresI-care näpfis-
tuire, a fost trimis orinduitul cercetätor insciin tare cdtrd Mdria Ta, de la 30 ale trecu-
tulul Martie, cum cà li se face acelor näpästuiti implinire, prin care insciintare cerénd
numitul Sluger povätuire, cum sé urmeze la madéua finuluI si la mésurdtórea
pogénelor de porumb i orinduind Märia-Ta acea insciintare a sa in cercetarea
nóstrd, am M'out Mdriel-Tale anafork de la 5 ale acestel unatóre luni, in ce chip
am gdsit cu cale a se face urmare la aceste doné madele, i pentru pricina galcevii,
a se vedé de cdtrd Mdria-Ta in ce chip a dovedit cercetätorul si a se da porunca
cum sé urmeze, iar cum aratd Slugerul ca pirile locuitorilor, cum cá i-ar fi incdr-
cat epistatil la dijma porumbulul si a finuluI, dovedit mincinóse, cha mdsu-
randu-se pogénele de porumb de astä tómnd ale unora din davagil si ale altora
din suditi ungurenI, s'ají gdsit maI multe decat pe cate 4iceati eI ea au pldtit dijma,
cd ceI mai mulfi ce aú primit carte de blestem nu sunt pravoslavnicI, ci unil
de la eatul MeriI-Petcal suditi, iar vre-o 5 de la Gherghita nu sunt 16meni vred-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 183

. Satele pldesesd din Ruck. i Dragoslavele cap6t6 de la Caragea o

nicl de credinte si nisce desnädajduitI $i becisniel, din cari unii ad primit blestem
In zadar fer'd0 a avé porumb arat, si cum ca, dupd cum acestia s'ab' dovedit min-
cino$1 din mesuretérea pogénelor de asta t6mná i la banitá nepotrivite arèterile
lor, se dovedesce ca i cele-l-alte OH ce ad fecut pentru dol ani mai inainte, cum
ce I-ad näpästuit epistatii la dijma porumbulul si a finului, sunt mincinos1 i nu-
maI din reutatea unor turburetori ce 1-ad arétat prin alta insciintare a sa, vrend
aceia se pegubésce sfinta Mitropolie, ca pede dobindl alt cuget al lor, ali re-
dicat si pe alti uaulti setenI ca felurl de piri si categoril mincin6se asupra epista-
Olor, pricinuind pagubd i cheltuéld säracilor säteni, in vreme ce insusl unul din-
tr'aceia ce venia la cercetätor a se serie de nepastuiri, 4iceà ce sunt silitl sé vie
ca sä se arete nume multe de davagil, cecl, de nu vor venl, le ojea zurbagiii, cd ad
se pätiméseá reutate si incerceturi de cheltuell, dupä cum arate cercetätorul, ea' $i
insusl el a avut pe un 'Imite Giura, Oicênd cdträ unil din sateni cd, de nu vor
venl a se serie, ad sé pletésce OVä cheltuéla, facêndu-le i alte infricosarl. Deci
dupä acate arétare ce face acum orinduitul cercetator, ea' cel ce Mí primit blestem
nu sunt pravoslavniei ci uniati, caril s'ad dovedit si calcätorI de jurämint, cum si
pirile lor färä cuvint i mincinese, se envine a remallé epistatii apératI de pirile
lor si a se face si adata cercetare räsvrätitorilor ce le-ad dat pricina de s'ad por-
nit cu pirl mincinoise, i zurbagiilor ce ad fäcut gelcévá si s'ad arétat eu obresni-
cie, dupä cum se va gäsi de cetra Märia-Ta cn cale, iar pentru stricaciunea ce s'a
fäcut la pedurea Mitropoliel, care o ayeé popritä, bez cea-l-alte parte de pädure, ce este
lesatä slobode pentru trebuinta locuitorilor ce sed acolea pe rnosie, fiind-ce pädu-
rile poprite se pezese eu pädurari inteadins nelipsiti din pädure pentru pa* iar
acolo ne arate. insusI Slugerul Ioan, cä pedurarul nu sedeà in pädure sé päzésee, ci
sedeà in sat, si nu se scie cine ceta striceciune a fecut, de aceea nu se pot inda-
torà la pinté, lar de acum inainte vor orindul epistatil pädurari a pezì napristan
la pedurea eea poprite, sé nu se tae de nimenl, iar In pedurea nepopritä sé aiba
vole locuitorii ce sed pe insesi acea mosie i clecuesc Mitropoliel, ea sell tae
lemnele ce le vor fi trebuinciese pentru casele lor, lar hoterirea rémene la Märia-
Ta.Radu Golescu biv Vel Ban, Barbu Vecerescu Ve! Vornic, Dumitrasco Racovite
Vel Vornic, Grigorie Filipescu Vel Vornic, Mihalache Racovita Vel Logotét, Iorda-
che Golescu Ve! Logofét, Nestor Clucer.-1816 Aprilie 21,

roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Fiind-ce din osebita anaforà ce ne-ail fäcut dumné-lor velitii boeri, de la 21 ale
acestil lunl, pentru urmärile acestor locuitori, ce s'ad aretat pirisi al sfintel Mi-
tropolii, asupra madelei obiceiurilor pamintului, ne-am pliroforisit, ce numitii s'ad
dovedit in fata loculul, prin cercetarea orinduituluI nostru, mincinosI, räsvrätitori
si caleetori de juremint, hotärim ca sf. Mitropolie se rémee cu totul In pace si
nehintuitä de aceste pirI ale Ion, ce facead pene acum.-1816 A.prilie 27.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet
God. LXXXII, pay. 417.

www.dacoromanica.ro
184 V. A. URECHIÀ

nou'd recun6scere a situa.tiunil lor privilegiate, ca unele ce clati plde§if

Prea Ineigate D6mne,
Am vélut aldturata insciintare ce a trimis cd.tra Mdria-Ta, Slugerul loan ce este
orinduit de Märia-Ta cercetator la prigonirile ce ail locuitorii clacasi ot Gherghita,
cu epistatil aceeasI mosiI a sfintei Mitropolii, prin care la unele madele, ce lice
ca sunt intunccate si nu se pricepe cum sä urmeze, cere povdtuire i fäcénd chib-
zuire la intrebdrile sale, dupa cum ni se poruncesce, afétam inältimii Tale in ce
chip se cuvine a se urmas, adeca:
Pentru madéua finulul ce aratä cercetatorul, ca unii din locuitorI aú avut obiceia,
sä dek din cinci copitl una, altiI, adecä streinii suditI cei cu zapisul, din trel una
alfil, earl' avut liveli i avénd trebuinta de fin s'ar fi invoit a cosi in live-
çlhle si a ha ei finul jumétate si Mitropolia jumétate, iar la vremea
dijmei avénd trebuintä de tot acel fin pentru vitele lor, s'aü rugat de epistatl de
li s'a rant tot finul pe séma lor, i dupà socotéla pe cate care ail pus epistatii,
cu tahmin aú i plätit epistatilor, de car Po parale 60, si In urmd, cärand finul la
casele lor cu care mail cu cate patru isése bol, carI ei singurl aú arétat la cer-
cetätor cá putea sá vie un car de acelea opt si nouè stinjenI, i unde era pus de epistatl
un om lece care, acel om aratä acum, c'd a dus la casa luI cu mijlocul ce s'a lis
mai sus numai 5 sail 6 care si pe acésta a si primit carte de blestem, la acésta
se cuvine sá urmeze cercetatorul inteacestasI chip, adecä sa nu se faca socotéla
dupa numérul carelor mari cu cate 4 si 6 bol, cu care ail carat locuitorli finul la
casele lor, ci sä se fac'd pe numérul de care de cele obicinuite cu cate doi bol,
pentru eke acest fel de care cu doi bol vor pringi locuitoril carte de blestem, ca
a fost inteacel fin cosit din livelile Mitropoliel, sá li se socotésca' plata de car Po
parale 60, dupa cum s'aii invoit cu epistatii si de li se va fi luat ce-va mai mult, sä
li se Intérca Inapol, lar de vor fi dat mal putin, sá implinésca i fémäsita tot In
banI, dupä invoéla ce ail facut.
Pentru mésuratérea pogénelor de porumb, In anaforaua ntístrà dupa care s'a
dat i luminatä intärirea MdrieI-Tale a se face urmare, serie, ca mésuratérea acésta
sà se facd cu prajina cea obiclnuita; acea präjina obicinuitä noi scim c'd este de
18 palme Domnesci si un pumn, precum serie cercetätorul a s'a adeverit si de la
altil streinI, i de la chiar unil din locuitorii adiiafori, iar nu este de palme 24, precum
aratä cercetatorul, cá cu acest fel de prajind mare si ne-obicinuitä cer locuitorii
sä se facä mésurät6rea pogemelor, care cerere a lor fijad nedrépta, nu se cuvine a
priml, ci sa se deà luminatä porunca MfirieI-Tale catrà orinduitul cercetätor, ca cu
präjina cea obicInuitä de 18 palme Domnescl si un pumn, sa se faca mésuratérea
pogénelor de porumb.
Iar pentru pricina galeevil, fijad-ca in luminatä buiurdizma Märiel-Tale se po-
runcesce cercetatoruluI, ea sä faca cercetare atat prin alte doveli, cat i prin carte
de blestem, si In ce chip va dovedl adevérul sa Insciinteze ca sä dal
apol Märia-Ta cuviincielsa porunch de urmare, si fiind-cä arata cercetätorul prin
insciintarea sa, in ce chip a cercetat si a dovedit, fémane a se vedé de catra
inältimea Ta cele ce serie cercetdtorul pentru acésta, si a se da poruncä cum se
va gag cu cale de Mil indltimea Ta.--1816 Aprilie 5.
Radu Golescu biv Vel Ban, Dumitrasco Racovita Vol Vornic, Grigorie Filipescu
Ve! Vornic, Teodorache Vdcärescu Vol Vornic, Nestor Clucer.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 185

de paza marginel si a potecelor din munte. Actele de scutire si de

privilegii sunt cele urmAt6re:

Hrisovul seitenilor ot Dragoslavele.

Dat-am cartea DomnieI-Mele la mana parcalabilor de la satul Rucar-Dragoslavele
din sud Muscel, cari prin jalbá, intru cea dintaié luminatii dornnie a réposatulul
intru fericire Domn Alexandra Vodä Ipsilant, arétand cá in vremea résmiritel Ru-
silor ot let...., cel de atunci vätaf al plaiului Dambovitel, s'a fost !Milts de a luat
si aeeste sate in cuprinsul satulu! Plaesescri, cu care mijloc le 2aceit multe cereri,
luandu-le cate o 'Ana i cate un miel si cate un ca s de fiesce-care stank i altele
asemenea, i cerek sä se deosebéscä de plaié, EA fie supusi ispravnicilnr judetului,
si sub ascultarea vamesilor de Dragoslavele, cum si mai nainte ar fi fost, arkand
la acésta drept dovadii cate-va hriséve vechl ale multor réposati frati Domni cu
care II deosebià de plaiuri ; in protivä atuncl a arkat vätaful de plaiii o carte a
Domniel-Sale réposatului intru fericire Domn Alexandru \Todd Ghica, cu care da
aceste sate vätafului de plait' a le avé pläesesci. DecI Märia-Sa, orinduindu-I la
dumné-lor velitil boeri spre cercetare, a ales a fi mal de folos la interesurile té-
ril cu a fi osebite, Irish" mai intaiii sé deà zapisele la Visterie, ci vor pazio i vor
strajui drumul i potecile din plaiul lor férte cu privighere si &Lid se va pricinul
ori-ce intimplare In potriva orinduelilor tern si a margine!, sé aibi a da sérna
pentru care prin anaforà arétand si Cu cale gäsind-o acea alegere a
dumné-lor velitilor boeri, a orinduit pe dumné-lul vel Vistierul de a primit za-
pise cu aceste legäturi la Visteria gospod, dupa care a i dat cartea Märie-Sale
la mânile lor cu cuprindere, ca sé fie osebiti de satele plaesesci, niel un fel de
amestec cu dinsil sé nu aibä vätaful de plaitt, sé fie aperati de lana i de mielul
casul ce luà de la atiné si de telte alte cereri, färä numal sé fie supusi ispravnici-
lor judetuldi la orinduelile VisterieI, si sä aibti a päzi drumul si potecile férte cu
privighere a nu se intimplà eat de midi pricinuire in potriva orinduelilor OH!
sail spre paguba váinii, cé atunci dupä zapisul ce ail fost dat ei, vor avé a fés-
punde si la pricinile ce se vor face In satele lor, cum si la pripasuri, vdtaful de
plaitt sä nu se amesteee, ci cel ce vor avé Vornicia, fiind-cd acestea sunt la Vorni-
cie, care carte a Märiei-Sale fratelui Constantin Vodä Ipsilant scrisd cu let 1775
Iulie 10, cum si altft carte a Märiei-Sale fratelui Constantin Vorla Ipsilant, fiul rè-
posatului intru fericire mal sus arétatuluI Domn, cu let 1807 Maift 15, prin care "in-
täresce i innoesce acest privilegié, véOndu-se si de eked Domnia-Mea, am binevoit,
de vreme ce milostivul Dumneolet ne-a invrednicit ro't pre nol cu domnia acestil
pravoslavnice crestinesci téri, de am innoit si am intarit, i printeacésta carte a
Domniei-Mele privilegiul acesta, ca sé li se päzésca into-erne i intru téte, precum
se cuprinde mai sus. Drept aceea, poruncim Domnia-Mea dumné-v6stra ispravnici-
lor ai judetului, varnesilor si tie vätase de plaiul DimboviteI, nicl un fel de supè-
rare si nu vé cutezati a face numitelor sate de acum Inainte in potriva poruncil
Domniel-Mele.
Seria de II Vistier Eftimie Logorét calemuluI jälbilor Visteriei, la anul de la Hris-
tos 1813 Octomvrie 27.
Cod. LXXVII, fila 347 v.

www.dacoromanica.ro
186 V. A. IIRECHIA

11 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Anaforaua acesta a durnné-lor Ve! Logofetl de Téra-de-jos si de-sus, cu cale fiind
ca urmAtóre ponturilor i catalogului vämilor, intru tóte o intérim Domnia-Mea si
poruncim dumne-v6strä ispravnicilor al judetului, ca intoemal sé facetI urmare
dupä ce vetI implinl de la piritul vames, t6te cate va fi luat de:la jhluitorl in po-
triva acestel anafora, pentru fies.care pont sé insciintatl apol Domniel-Mele, de sunt
adeverate aceste in potrivá urmarl ale pirituluI ? ce om este ? si de unde se trage de
felul lul ? ea sé dém cuviinciósa poruncfi, si de vor fi adeverate a ceste urradr1 ale
lui, sé implinitl de la dinsul si cate cheltueli j'éluitorilor s'ail pricinuit, cu venirea
aid j intórcerea lor inapoi. 1813 Maiii 12.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.

Prea builtate Dömne,

Dupé luminatä porunca MärieI-Tale, ce mi se dä la acéstd aldturaté jaiba a locui-
torilor de la satul Rucdr sud Muscel, facend cercetare, vé4uI la mana lor aceste
sineturl, :

7184, de anI 136, hrisov al reposatulul Domn Duca Vodä, ce-1 dé locuitorilor din
satul Rucäru, ea sé fie In pace de vama panel si a malaiuluI i alte bucate ce aduc
din térd pentru hrana caselor lor, i de miel de turmä i de cirduri de caträ schelerI,
veri-cari ar fi scheleril la Dragoslavele si de atea* calugäril carl sunt pusI de
manästirea Campu-lunguluI la scheld, de nimenI superatl sé nu fie.
7216 Septemvrie 9, de anl 106, carte a réposatului Constantin Vodd, prin care
iardsI poruncesce a nu se superé de vaina pentru cele ce duc de hrana caselor lor.
1760 Aprilie 14, de anI 53, cartea reposatuluI Scarlat Vodd Ghica, prin care aratä
cä a veilut asemenea carte si a reposatulul Nicolae Mavrocordat, ca sé fie aperatl
de vaina' si le-a dat i Märia-Sa acéstä carte prin cercetare de judecatä inaintea
dumne-lor velitilor boerl, cäcl cautá vamesii a le lua vaina cate doue sute de banI
de butea cu vin, cum era cel ce II sc6te peste hotar i prin sate, nefiind fost obiceiil
a se luà vamä, le dé aperare, ca pentru vinul ce-1 vor duce in satul Rucdru i Dra-
goslavele, pentru trebuinta locuitorilor, sé nu se supere de vaina' si la catalógele
ponturile vámilor ce aú dat dupà vremI, fiind orinduit ca cele ce vind i cumpérä
locuitorii intre el, orl vite set' semendturl pentru hrana lor, sé nu se supere de
varad, acesta se pá'zesce in Oré Ora Marjal-Tale, i acum iar la jäluitorl, caci sunt
aprópe de hotar, si este vames acolo in satul lor, al scheleI Dragoslavelor, care
fámuesce lucrurile ce sunt slobode si es din térd, nu numai ale altora, ci si chiar
ale acestor locuitorI Ruchreni, la cele ce scot Mará peste hotar, platesc i ei vama ca
cel-l-alti; asijderea privigheza numitul vame i pentru cel ce vin de dinc6ce, la
care este orinduit a luà vaina, iar la Campu-lung fiind din vechime ridicata vama
cu totul, niel de cum vamesil Domnesel nu intrail, ci numal de la cel streinl ce veniail
cu luerurI de vin4are, luà mándstirea vamä, i acum ou prostichiul ce s'a fécut,
cu tóte cä Campu-lungul nu este pus in cele-l-alte väml, dar vamesil Pitescilor
pentru streinI carl nu sunt locuitorI in orasul Campu-lung, intra vamesil de ieà
vaina prostichiuluI, lar pentru locnitoril ordsenl din Campu-lung se pá'zesc
acum hrisóvele ce ail, de nu plätesc vamä niel de cum la ori-ce alisverisurI vor
face cu lucruri de ale pérnintuluI ; mal ve4u1 la mana Váluitorilor si o anaforà a

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 187

Logofetiel cu lét 1805 Iunie 7, intäritä. de Märia-Sa Constantin Vodä Ipsilant, Cu cu-
prindere dupd ponturi i catalog si dupd sineturile lor. Acum jäluitoril aratä , ca un
vames ce se aflä In satul Dragoslavele, imbrticat strimt, 4iandu-1 Muscal, le face
aceste supérAri, ci in 7 ponturi se aratä, insd
Pentru rimatoril ce se cumpérä de la vale de prin judete, plätesc o vamä la
judet i treandu-1 inlauntru ii amid. vamesii Dragoslavelor: peste vama trecétérel
0 peste avaetul slobodeniel care il plätesc, le mal iea i cate 2 taleri la perechea
de rimatorT.
La acésta cäutandu-se catalogul vdmil, védui scriind cá rimátoril de alisveris, orI
unde se vor vinde, sà plätéseä vindétorul de unul 40 bani, iar ceI ce vor se6te peste
hotar afard sä plätéscá la vamesiI schelei treI la mad si de va fi raia, eel ce scifIte
rinfätoril, sá mal plätéseä gostinilrit 8 bani de unul, asijder ea si slobodenia tree&
Orel este hotäritä inteacest an la o pereche de ritnátori talerl patru.
Ci pentru acésta dumné-lor ispravniciI judetultii sä deä nizam, ea la cumpèrät6rea
lor de prin judete sä nu se supere jäluitoriI cumpératorI intru nimio, cad 40 de
banl de un rimator este rinduit sä o deà vindétorul, iar scoténdu-I peste hotar, sä
phitésed vanfá trel la stitä, bani 8 gostindrit, si talen l 4 de pereche ai slobodenid.
Vitele marI ale lor ce le vind la tirgurl prin judete Ii apueä vamesil pe drum
de le iea la o pareche talerl 3, 0 la obor unde se viuda plätesc al doilea vamä; durd
catalog i ponturI sunt datori a plät1 numai o vamä acolo nade le vinde i duznné-
lor ispravnicii judetuluI, eercetand i dovedind pe acei ce le-ad luat vamà pe dru-
muil, unde nu se vid, fiind-eä acésta este urmare de jaf, sä-I pue pe aceia sä
téscA indoit i sd li se arke a de vor mai face asà, nu numai plata le va fi maI
grea, ci ineä se vor i pedepsl.
Vitele ce le ad la ernatic la fin mai la vale, cale de trei-patru césurl, i pri-
mä-véra, &and le iead la munte, apucä vamesil de le iea vama.
Rea este urmarea vamesilor la acésta i sä urmeze dumné-lor ispravnicii, ea si la
pontul al doilea de din sus.
Pentru vinul si rachiul ce aduc in satul lor, de-1 vènd cu amäruntul pentru
trebuinta lor i II supéra vamesil de vannä., si cá ceea-ce gäsesce mal mult le iea
controbont.
Rea este urmarea vamesului, cad nu numal dupd mal sus num itele sineturi vechl,
ce ad, este apérat acest sat, ci si chiar dui:a eatalogul vämilor de estimp nu sunt slobodI
vamesii a vämul vin saft rachid prin sate, fiind pe larg i cu indestulare cuprin-
dere la rachiii in ponturI de la cap. 34, cum si in catalog serie, ea butea cu vin
ce se vinde prin tirgurI, sä dea de bute banl 51, si pentru acésta sá urmeze dumné-lor
ispravnicil a cereetit si cu ce va fi jilfuit locuitoril, sä le implinésed
Pentru pane sad opine, släninä i alte lucruri ale mancarii ce aduc la casele
lor, le iea vamd nu numai in potriva sineturilor domnescI ce ad, ci i chiar in potriva
ponturilor, a catalogulul si a obiceiului vechiú ce se urméza si acum este acéstä
urmare, fiind-ch in téth Ora, de va cumpérà eine-và acest fel de lueruri pentru casa
1111, nu are vamä, cu cat maI virtos acest sat, care are aceste privileghiurl; rémane
dar ca dumné-lor ispravnicil judetului sä urmeze i pentru acésta, dupä cum s'a
dis maI sus la cele-l-alte ponturi.
Cand merge om slobod orI de la casele lor la odäl sad de la octal yin a casä
séra dupä sfintitul sórelul, i diminéta pand cand se seeilä el taryliii, opresce
care indräznesce a trece 11 inchide, il bate si-1 globesce,

www.dacoromanica.ro
188 V. A. URECHIÀ

Pentru acésta dumné-lor ispravniciI sé cerceteze si de va fi vre-o urmare ca

acata, nu numaI sé faca indestulare jfiluitorilor si sé dea s't nizam de indreptare,
ci mncà sé i insciinteze a i se face si alta pedépsd, de va fi vinovat.
7). Pentru cele ce scot din launtru in satul lor, cum Imbracaminte i bumbac tors,
glugI, cisme, länd i altele asemenea si de ale manedrii pentru casele lor, n'ad avut
obiceift sé pldtésca vamd, iar acest vames II apued de le iea vaina, iar ceea-ce le vor
aduce de prisos a le duce la tIrg pentru vinlare, la acelea nu se im potrivesc a
pldti vama; cum si pentru alte supériiel ce le face cu feluri de mijléce, cand isI
aduc cele trebuincieise de la orasul Campu-lung, cer a se da nizam.
Pentru acésta sé cerceteze dumné-lor ispravnicii, cum s'a urmat obiceiul din ve-
chime i precum se va fi urmat mal nainte sé deà nizam i acum a nu se supérà
pentru cele ce aduc de trebuinta caselor lor de peste botar, lucrurl préste térdneseI
de imbrdcdminte s't de purtare, carl vor fi pentru trebuinta caselor lor.
AréquI i insciintarea dumné-lor ispravnicilor ce fac MárieI-Tale, de la 30 ale
trecutului Aprilie, prin care aratd, cé Cu asemenea jaibé ad unen i clitrd dumné-lor
s't cercetand pe alti vamesl ce aft stdtat la nutnita scheld inaintea acestul de acum,
s'a adeverit, ea' n'ad fost supérate aceste sate de vama la lucrurile de hrana si
de trebuinta lor, de care scriind numitului vames in doué-trel rindurI a des-
pdgubi pe jitluitorI cu ceea-ce le va luà mai mult peste obiceid si a se 'Allá de
a le maI face supérarI in potrivd, si ne dand nici o ascultare la poruncile is-
prävnicescI, silii aft fost jäluitoril a venì la luminatul Divanul Mdriei-Tale si de
aceea i dumné-lor insciintéza Mdriel-Tale, spre dobanbi jaluitorii indestularea
lor. Deci cu téte ca dumné-lor ispravnicii II ama pe numitul varnes de nesupus,
dar acésta aft urmat-o cu mijloc bland, ea sé nu pricinuésed In urmd ea d6r
s'a fdcut vre-o pagubd, iar acum cu luminatd porunca Mdriei-Tale sé trimitd dumné-
lor ispravnicii judetului mumbasir strasnic asuprd-I, ea sé-1 adueä si rara' de vole
Inaintea dumné-lor, ca sé cerceteze téte madelele ce se aratd mai sus, si cu ceea-ce
se va gäsi vinovat, sé faca' indestulare si despdgubire jäluitorilor, clindu-I nizam
a se paräsi de urmäri impotrivitére, inca' cu cale ar fi sé le platésca i cheltuéla
jilluitorilor, ce le-a pricinuit, si peste acestea sé cerceteze i pentru politia numi-
tului vames: de unde este? si ce ipochimen se anal? ca de va fi vre-un om netrebnic,
sé insciinteze, ea prin scirea capzimanilor värnil sé se isgonésch i sé se crin-
duésed altul, salí precum va lumind DumneOeft pe Mdria-Ta, se va da hotárire
poruncd de urmare si de indreptare, si hotarirea rémane la inältimea Ta.
1813 Maift 8.
Ve! Logofét.

u). InregistrAm ad 'in note o serie do acto relative la neintelegerile

dintre téranT i mosierI saü arendasT. In 17 Fevruarie 1817, Domnitorul
ordond oprirea stApInilor de mosiT de la abusurl In contra asedaril
pontuluT. Multo reclamatiunT tOrgnescl sunt in contra IncarcAriT la
dijma. (1)

(1) Ea Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Fiind-cd piritil locuitori ot mosia Albescil a durnné-lui Vel VorniculuI Barbu
cdrescu in cele dupd urmd aft dat adeverinta in scris, de la 20 ale lui August, sub

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 189

y). Pe lângä nocazurile ce Oranul ayeà ca sA indure de la proprietate

ischliturile si punerea degetelor lor, adeverita fiind si de ispravnicii din sud Prahova,
de la 21 tot ale trecutuluI August, care s'a vegiut si de catre Nol, urmdtóre fiind pra-
vilnicescil condicl, ea' se multumese adecd a clacul cate 12 i;lile pe an, réspuncyènd
tóte adeturile mosieI dupd obiceiul pdmintului, hotärIm dar Domnia-Mea, l po-
runcim dumné-v6strd ispravnicilor ai judetulul, Indatoriti a fi intoemal urmatorl.
(Pecetea gpd.).

Prea Adliate D6mne,

Dupd luminatd porunca Inältimil Tale, ce s'a dat la anaforaua dumne-luI Ve!
VorniculuI Barbu Vdcdrescu, aretand cd loeuitoriI eldeasi dupä mosia dumné-lui
Albeseil dintr'acest judet Prahova nu se supun a face clacd cate 12 lile pe an dupft
obiceiul pämintului si dupd condica Divanului, urmdtor fiind luminatei: poruncl, am
adus Inaintea nóstra pe pirita locuitori, fatä filnd si Gheorghe CernovIci, vechilul
din partea dumné-lui VorniculuI, i Intrebandu-se pentru ce nu sunt urmdtorl a
cldcul cate 12 4ile dupd obiceid, féspunserd çlicênd, ed sunt acum 20 de anl de cand
aiX plätit fies-care cldeas numaI cate talen i 2 si jumkate, iar mal multd superare,
n'ad avut, arkand i acéstd, cä vitele lor pase pe mosie streinä o pldtesc erbdrit,
cum s't lemne de foc i nuele i maracini pentru trebuinta easelor lor iaräsi dupd
mosie streinä le cumpérd, nefiind pe mosia dumné-luI Vornicului, unde se ala se-
OtorI, i pentru acésta ar fi plätit numai cate talen l 2 parale 20, iar vre-un deo-
sebit ase0mint al stapInuluI mosiel Albescil In scris n'ad avut, ca sä nu cldeuescil
cate lile 12 pe an, sad sd pldtésed numal cate talen l S parale 20, ce prin graid nu
maI arkaral, ed superare maI mult peste respunderea acestor cate talen l 2 parale
20 ce ad avut obiceid nu li s'a mal M'out pana aeum, ei fiind-cd pirltil cläcasI nu
ad remas odihnitl cu a cldcul de acu Inainte dupd obieeid, cerênd a ven1 la Diva-
nul MdrieI-Tale a se Infdtisà, se sorocird eä la 20 ale urmdtórel luni se vor aflh la
luminatul Divan, de unde se va da cea desävIrsitä hotärire.-1814 Maiil 12.
Alexandru Ruset Spätar.
Cod. LXXX1V, fila 12.

La Iban Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Cu cale fiind anaforaua acata a dumné-luI Ve! Logofkulul de Tara-de-sus, po-
runcim dumné-v6stra ispravnicilor aI judetului, ca Intocmal sd facetI urmare.
1815 Iulie 26.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.

Prea InCilfate Ddmne,

Dupd luminatä porunca a Inältimii Tale ce tni se dä la acéstd jaiba' a locuitorilor
ot satul Muerésea de Sus sud Va/cea, fdeand cercetare, ark IndlthniI Tale, cä atat
cu acestl locuitori de la Muerésca-de-sus cat ì cu locuitorii de la Muerésca-de-
jos, a avut multe judecdtI sf. Episcopie a RamniculuI, pentru daca' pentru
dijma bucatelor, i pentru dijma din prunl ce ad de negutätorie si m'Arturisind

www.dacoromanica.ro
190 V. A. ITRECHIli

§i de la arenda §i mai gr6snice erail a:ele din partea administra-

chiar eI, cà mosia este dréptà a sfintel Episcopii, dar ea ar fi si el din némul vin-
détorilor, i neavénd vre-un asezámint in scris in potriva obiceiuluI pämintului,
care se urmézä la tete mosiile de obste, s'ab'. indatorat claca sä o faca. 12 dile,
cum si dijrnd sá deä din téte seménäturile si din prunI din 10 una, iar la fin
dupti obiceiul ce se urméza in partea locului a da dreptul stäpinulul mosieI; cadí
arétarile lor sunt prieinuirI deserte si neprimite la dreptate, lar pentru m6ra ce
aratä ea aü prefacut-o el, s'A fie luminatá. porunca InäAimil Tale cätrá dumné-lor
boeril ispravnicl din sud Valcea, ca infatisandu-I cu iconomul sí. Episcopil, sá cer-
ceteze pricina morel: ca ce asezamint ait fäcut ? de ait acel asedämint in scris
nu? i prin judecatä fäcênd alegere dreptatiI, ori sä le faca indestulare saú sa in-
sciinteze MarieI Tale pricina.-1815 Iulie 22.
Vel Logofét.
Cod. LXXXIV, pag. 12.

/6 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Intocmal precum mal jos se arath inteacéstä anaforl a dumné-luI Vel Logoraul
de Téra-de-sus, poruncim dumné-v6stra ispravnicilor aI judetului sá faceff urmare
sait neodihnindu-se de acolo vre-o parte, ca cercetarea ce veIl face in scris
sorociti la Divanul DomnieI-Mele.--1815 Iu'nie 29.
(Pecetea gpd.)
Ve! Logofét.

Prea Adltate 136mne,

Dupä luminatd porunca Inältimii Tale, ce mi se dä la n'ésta jalbä a dumné-lul
Cäminarulul Costache Manu, facénd cercetare, védu1 hotarirea Märiel-Sale Ale-
xandru Vodä Moruz ot let 1798 Iunie 19, cand s'a judecat Särdarul Nicolae Cuzi,
stapanul mosiel Rasa, adeca socrul jäluitorulul, cu locuitorii satului Suhatul dupä
mosia mänästiril PlätäresciI, pricinä avénd pentru phsunea vitelor acelul sat eä,
neavénd loe pe mosia mandstiriI, trec vitele pe mosia SärdaruluI si locuitoril di-
and ea niel pe mosia Sérdarulul loe de päsune, ci numal trec pe mosia Mi-
tropoliel, de i le pase acolo, iar Sérdarul arétand, ea pasunea si-o fac pe mosia sa,
a orinduit Märia-Sa pe réposatul Medelnicer Alexandru la fata loculut, sä vada de
este pe mosia Sérdarulul si locuitoriI sa plätéscä suhatul pasunii, dupä condica Di-
vanulul, cu care platà vor fi scaduti din obielnuitele dile ale claciI de la stapinul
mosiel pe care sed, iar de nu va fi loe de ajuns de pasune, sait eI nu se vor in-
duplecà a piad' Sérdarulul suhatul, sd fie popritl cu totul a nu cälea mal mult mo-
sia Sérdarului, pentru care se volnicesce vornicelul ce va fi la acea placa, cum si
Särdarul Nicolae, ca eänd dupä acésta se vor gas1 vite de ale locuitorilor la mosia
Rasa, sä le prinda, sa le due5. la ispravnicii judetului i ispravniciI sä insciinteze,
ca s'a' se lea pe gula Domniel, dupä cam &Mi legat insisI el la Divanul Domnesci;
acum dumné-lui Gáminarul dice, cä acel locuitori in urma hotäriril domnesci s'aii
invoit ca socrul sää dat zapis, ea sä clacuésefi, i ea acum nu urrnéza niel
dupä legatura acelui zapis. Deci, fiind-ca prin hothrirea domnéseä, ce se aratä maI
sus, cá indatorat a päii locuitoriI, se cuprinde, cä este legatä i dupä a lor prin-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 191

tiunil. Téranu1 din plaiurT, precum §i ne-murile: mazîlil, scutelnicif

sóre $i legäturd ce ad dat la Divanul Domnese, se cuvine ca acea hotdrire s'a' o pd-
zésch si piritii, cum si dumné-lui Cäminarul In locul soctu-séd, iar de va fi si zapis
de invoire, precum aratä., se va urind zapisul lar. Gdsese, cu cale sä.fie luminatd po-
runca Indltimii Tale cAträ dumné-lor ispravnicil judetuluT, sá cerceteze UVA cu
arnandouè pärtile si de vor tägddul plritiI zapisul ce aratá. de invoire, sA pue In
faptä hotdrirea domnéscd de a se urmà si a se päzi intocmai, iar fiind märturisit
zapisul invoirii, indatoreze a face dilele cläcil ce vor fi legal' pentru calcarea
mosiel já.luitorulul en vitele lor, salí fiind pricina Tutean chip, sä. insciinteze Mdriei-
Tale.--1815 lunie 96.
Ve! Logofét.
Cod. LXXXV, fila 325.

Carte legatei Nitre Ispravnicii ot sud Saac de a indatoret pe arendwii mo$iilor

a luet avaetul pcimintului intocmai dupei condica Divanului.
1:0- _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Dumné-v6stra Ispravnicilor ot sud Saac, sändtate. Am védut Domnia-Mea insciin-
tarea ce ne faceti, pentru locuitoril acelul judet, eA pdtimesc asupriri i nedreptätl
de Mil arendasi la adeturile moijIor, pentru care poruncim sd cercetatl i cap' din
locuitori nu vor fi avénd vre-un deosebit asezdmint In scris cu stäpinil
indatoratl a fi urmAtori IntocmaI dupä. condica Divanului, cu respunderea ade-
turilor mosiel, si la ceea-ce vor fi ndpästuiti sá le facetl cuviinci6sa indestulare,
iar caril vor fi avénd asezämint In scris cu stdpinil moiilor, sh-I indatorati a fi
urmätorl dupa acelasI aseddmint, lar ceI ce nu vor rémâné odihnitl de acolea, s'AA
trimiLeti la Divanul Domniel-Mele, cu insciintarea dumné-v6s tea. in scris i fiti sdnä.-
tosI. 1817 Fevruarie 17.
Cod. LXXXV II", fila 16 v.

Porunca ce s'a fácut in dosul, inscintäril orinduituluI cereetätor Ionitä. Chiri-

tescu Medelnicer, ce a raen la locuitoril ot satul Cojasca i Cornescil cu Mihalache
arendasul dumné-el Bdnesel Ecaterin el Cornésedi, pentru dreptátile ce le-ad M'out
la adeturile mosin
itz Loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Cu téte cd piritul arendas a luat arenda acetel mosil. de la dumné-el Vornicésa,
Ecaterina Greceanca, cu simfonia ce se aratd inteacéstd insciintare, cu acésta lusa
nu se indatorézd i fdluitoril locuitori de a fi si ei urmätorl acestei simfonlI, fiind
In potriva condice! Divanului i fiind-cd. dupd deosebita arkare ce ne-a mal fácut,
In urma acestei InsciintärI, orinduitul cercetätor de näpdstuirile ce le-a fdcut
torilor piritul arendas, ne-am pliroforisit Domnia-Mea, ed la dijmuirea porumbului
a incArcat numitul arendas pe Aluitorl la 500 pogi5ne de porumb &die oca 62 de
pogon, care fac peste tot oca 31.000. De aceea poruncim dumné-v6strà ispravnicilor
al judetului, ca färd de altd prelungire sa ImpliniÇi negresit fdluitorilor de la piritul
arendas ori In naturä suma porumbului de mal sus afétatd, sail in bani, socotin-

www.dacoromanica.ro
192 V. A. IIRECHIA

poslusnicil erati, cum vëdurAm, datorì a da o di de clacA VAtafuluI

du-se oca Po parale 4, dupé cum ne-am pliroforisit ca se urraéza acum In partea
loculuI porumbul, dandu-1 1.1 cuviinciosul nizam, ca de acum inainte sé nu indraz-
nésca a le dijmul porumbul cu benita mal m. are decat ceea-ce este orinduit in
condica Divanulul, adeeä de oca 22 graunte si de oca 44 stulep, sah a le lila de
pogon mal mult decat patru banite din cele mal sus arétate, i mésurät6rea po-
génelor sé se faca cu präjina de 18 palme dontnesci si un pumn, cacI in potrivá
dovedindu-se, atuncI sá scie, ca se va si pedepsl, i apoi el dupa osebita simfonie,
cu care aratä ca. a .luat arenda acestei mosil, hl* va cautà cu dumné-el Vornicésa,
precum si pe jaluitoril locuitorl poruncim si-1 indatoritI a-si réspunde i eI daca
cate 12 dile pe an, dupä pravilnicésea condicä, afará numal de vor avé vre-un
deosebit asedamint in scris de la stápinul mosiel, cad atunci are a se urmà dupä
acel asedámint. 1817 Martie 6.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét biv Ve! Caminar.
Cod. LXXXVI, pag. 133.

Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Pe acéstä anaforà a dumné-lor velitilor boerl, amandoué parta, rémaind multu-
mitl i odihniti, aft dat i adeverintá in scris sub iscäliturile lor la cantelaria Diva-
nulul Domniei-Mele, adeverith si de dumné-lui vel Hatman al Divanului, care s'a
védut si de catea' Nol. Drept aceea, dupd a lor primire si multumire intärim Dom-
nia-Mea i poruncim dumné-v6stra ispravnicilor al judetului, ea intocmai sé se lacé
urmare prin sluga Domniel-Mele aprod hätmanesc. 1817 Martie 6.
(Pecetea gpd.) Vel Logorét.

Prea Inciltate Delmne,

Dupä luminata porunca Mdriel-Tale, ce s'a dat la jaiba cuviosului arhimandrit,
Sofronie, egumenul manästiril Nucetul, dumné-lui ve! Hatman al Divanului, prin
céus de aprodi, inaintea n6strä cu locuitoril din trel sate ce sed pe
mosiile rnanastiril, prin 12 dinteinsii, arome: Stan sin Maten'', Dumitru Läzuroiii
Gheorghe sin Nicolae, Dumitrasco Unchiasul ot Nucet i Paraschiva sin Iordache,
DumitrU sin Marinica, Iordan Slujitorul, Ioan Ciobanul ot Movila-taiata, i Florea
sin Florea, Dinul Parcalabul, Radul Minea ot Olari s't loan Scurtul ot unta, am fa-
cut cercetare pirii ce aduce egumenul asupra locuitorilor acestora, cum ca nu sunt
urmatori a implinl la manästire cele drepte adeturl ale mosid, i védui la mana
euviosid-sale o anafora a Logofetid ot lét 1805 Martie 12, intarita si de réposatul
Domn Constantin Voda Ipsilant, inteacelas1 lét Martie 15, poruncind dumné-lor is-
pravnicilor judetului, ea sé urmeze dupä cuprinderea acestei anaforale, iar diand
vre-unii din locuitorI, ca aú a réspunde ce-vasl in protivä cu cercetarea dumné-lor
In scris, sorocésea del la Divan, in care acéstä anaforà se aratä datoriile ce aft
locuitorii catra stapinul mosid am intrebat dar pe pirita locuitorl: cu ce cuvint
se impotrivese, de nu daft dreptul manästirii dupa obiceiul pamintulul si réspun-
seré, ca pana' acum d'Acule" manastiril cate 9 dile pe an, iar acum le cere egumenul
cate 12 dile pe an; I-am intrebat de aii vre-un asedämint In scris de la egumenul

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 198

plaiului pe fie-ce an. In loe de acéstA di, t'éranii erail obligati la multe
cjile§i multe havalele §i beilieurf. Un vate din plaiul Valeanului de

de mal nainte pe mai putine cjile? i iserd eä nu ail, si neavénd, datori sunt dupi
pravilnicésca condicä sá clacuésca 12 ojile pe an In patru vremi ale anuluI. precum
se cuprinde in mal sus numita anafora a Logofetiei; pentru dijma finului 4iserà
locuitoriI, cd dad pânä acum eäte 10 sail 12 parale de car, iar acum le cere egume-
nul dijma in natura' din cind una. De ad vrut egumenii de mal* nainte s'a* le ied
parale, a fost in voia lor, iar dreptatea manastiril dupá obieeiul pämintulul, care
sunt datorl piritiI a-1 urma, este inteacestasI chip, adeed: din liveOile ce vor fi avénd
locuitoriI, euratite de. dinsil eu toporul i cu tirndeopul, ad sá ded mânistiriI dijmd
din lece care de fin unul si Orla nu-s1 vor da dijma, sä nu ridice finul de pe loe,
ca sä-1 facä clàl, iar pentru biveçiile mändstirescl, mil nu sunt curatite de dinsii,
ad sd ded dijmd, dupá cum se vor puté Invoi Cu egumenul i dupd cum dad si
locuitorii de pe alte mosil dimprejur; pentru dijma prunilor ad ad ded mândstiril
din lece prunI unul, irisa ea' nu aléga egumenul prunil cel mal buni, ci sd fea de
rind si din bunl si din prosti ; dijma porumbului ad o dea dupd pravilnicésca con-
dica, de pogon, banite patru, benita za oca 22 grdunte, i pentru cd çiic locuitorii,
ea le-ar fi luat egumenul dijind cu benitä mal mare za oca 30, s'a pue dumné-lor
ispravnicil judetulul, ca sá cumpénéscd 'Damita cu gräunte spre a fi de oca. 22 si sd
o insemneze, ca cu aceea sd le leà egumenul dijma, iar nu cu alta maI mare, si de
va fi luat de la vre-unul cu benita mal mare, sd-1 intércä inapol, iar cel ce vor
fi rémasitä, s'a réspunçla dreptul manästirll, cum si präjina pentru mésuratul po-
giinelor de porumb sä se faca la isprävnicat, de 18 palme domnesci si un pumn,
precum este obicInuitä i cu acea prajina ad li se mésére pogénele; pentru care s'a
fie luminata porunca Mariel-Tale, cu mumbasir de la zapciul cel orinduit catra dum-
né-lor ispravnicil judetului, ea alegêndu-se dreptul mândstiril ce va avé a la., ad
i se faca i implinire, atiit de acésta ce arétdm mal' sus, cat si de alte adeturl ce
sunt obicinuite, iar pentru pulid ce Ole locuitoriI ca 1-ad facut de pomanä i egu-
menul 1-a stricat, fiind-ed dumné-lor ispravnicil judetultii, prin insciintarea ce fac
de la 6 ale accstei lunl, aratd, ea ad trimis inteadins om credincios, de ad vélut
acel put, unde Il facuse, i le-ad adus féspuns, cd nu este fdcut Fatiga drumul eel
mare, precum çliceaù locuitorff, ce mal* induntru moiei, ranga' o lésá de mdracinl;
mide sunt si se fac arliturI pe länga dinsul i ca cu adevérat se pricinuesee pagubd
la aräturl, cu adaparea dobiteleelor celor ce tree pe acel drum, sd rémde stricat ca
un pricinuitor de pagubä i stricäciune semilnaturilor si de vor vré locuitoril a-sI
face pu t de pomana. sd:1 facä prin scirea egumenului si la drum mare, unde nu
aduce viltémare bucatelor, irisa dijmurile sunt datorl locuitorii dupd obiceiul pdmin-
tului sä le care cu carde lor la aria i findria i pätulul stapinuluI mosid, iar ho-
tärfrea rémâne la Mdria-Ta. 1817 Ianuarie 21.
Radu Golescu Vel Ban, Isac Ralet Vel Vornic, Mihalache Manu Vel Logofét, Gri-
gorie Bäleanu Vel Vornic, Constantin Dudescu biv Val Logofét.

1.6) loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cu cale fiind anaforaua acésta a dumné-lui Val Logoretul de Téra-de-sus, porun-
cim dumné-v6strd ispravnicilor al judetului, s'a faceti urnaare intocmal, precum mal
V. A. Urechid. Toni. X Partea B.Isioria Roindnilor. IS

www.dacoromanica.ro
104 V. A. IIRECTIII

la Jiul-de-sus casnià i inchidea pe taran): in butucl i in temnite, pre-

cum se pote vedé in actele urmät6re:
loi loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Cu cale fiind anaforaua acésta a dumné-luI Ve! Vornicul de Téra-de-sus, porun-
cim Domnia-Mea, credincios boer al Domniei-Mele, biv Ve! Sérdare Rilducane Dim-
bovitene, mergend la fata locului sä aibi a face urmare intocmai, precum mai jos
se cuprinde.-1818 Iuhie 20.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
Prea Indltate D6mne,
Luand sérna jälbii si cereril ce fac Märiel-Tale locuitoril ot plaiul VälcanuluI
sud Gorj, véduI el plängerea lor este pentru Sárdarul Iancu, ce este Vätaf, eä-I
cAsnesce si-I inchide in butucl si In tenanitä i alte apästuirl le face, cerênd a se
scelte din vätäsie i sä se cerceteze areTárile lor, pentru care fiind-ca mé pliroforisil,
cä inteacel judet este rinduit de Mdria-Ta dumné-luI Serdarul Räducanul D'hubo-
viteanu, gäsesc cu cale sl. fie luminatà poruneä cdtrà numitul, sA cerceteze t6te are-
farile lor si de le va fi fäcut vre-un jaf, sä-I despágubéscl, aducênd MarieI-Tale
pliroforie pentru Vd.% ea apoi sä se deà hotärire desävIrsitä-1818 Iunie 20.
Dumitrache Racovitä Ve! Vornic.
Cod. LXXXII, fila 449.

Insusi Domnitorul Caragea afirma Inteun pitac al silti din 24 Iunie

jos se cuprinde, iar fiind pricina intealt chip si neodihnindu-se vre-o parte de acolo
cu cercetarea dumné-v6stra, in seris sä-I trimiteti la Divanul Domniei-Mele. 1817
Maiil 11.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.

Prea Índ4ale Dómne,

Dupii luminatä. porunca Inältimil Tale, ce ni se dà la acésta jalbä a euviosului
egumenul sf. mândstiri Comanei, Mediad cercetare cä cererea II este
pentru locuitoriI de la Ciolänescl sud Teleorman, cari sunt sedkorl pe mosia DA-
nAstiril, cä nu vor sä faca ciad. chte 12 dile pe an, cum se urmézà.' si la mosiile ve-
cinilor, ci fiind-cd dupd obiceiul pämintulul i dupà pravilnicésca condicl i dupl.
a Märiel-Tale hotärIre, datori sunt locuitoril a face clacd stäpinului mosieI câte 12
dile pe an, care are s'a' se päzéscä, gäsesc cu cale sd fie luminata porunca Inältimff
Tale cdträ dumné-lor ispravnicil judetului, sA cerceteze si de nu vor fi avénd vre-un
asezämint in scris cu stdpInul moiei, sä-I Indatoreze a face claca ale 12 dile pe
an, de care arät Inältimii Tale, si rémáne la luminata Märiel-Tale poruneä. 1817
Maní 6.
Vel Logofét.
Cod. LXXXVI, fila 266.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÁNILOR i06

1818, ch" pinä i poterele trimise pentru urmärirea de hotf i fäc'étorì

de rele, peste Olt, «in§i§i: eT aù ajuns a fi hotl:»:

Cärtile legate la 5 judete ot preste Olt de a priveghià ispravnicii la 6menii S6r-

darulul Diamandi si cat ii va dovedl fäcand jafuri locuitorilor, sä-1 trimitä in fiare
la Caimacam.

IC0- loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Dumné-vósträ Ispravnicilor ot sud sanätate. Am luat Domnia-Mea insciin-

tare ca 6menil Sérdarulul Diamandi, incunjurandu-se prin judete, cu pricinuire cä
sunt gonael ai hotilor, pradd i jäfuesc in felurI de ehipurl pe locuitori, näscocind
scormonind asupra unora din el pricinI de hotiI urmate de cate 5, 10 si 16 ani,
lar asupra ahora numaI bänuell neinfiintate, cu care acest mijloc, in loe de a fi ocro-
titoril locuitorilor despre hoti i fácátori de rele, înii ei aù ajuns a fi hoti,
mácar cá i s'a trimis numitului Sérdar osebitä poruncä a Domniei-Mele prin
dumna-lui Caimacamul Craiovei, dar v6 poruncim i dumné-v6strä, ca dupä ce i se
va arátà Sérdarulul acéstä poruncä si va da inscris, cä a válut-o si a inteles-o,
sà priveghiati apoI cu mare luare aminte si. pe ori-earele din émenil lui îi yeti
ea de acum inainte inteacest fel de fapte ce arétäm mal sus, numal decat, ridi-
candu-1 in fiare ea pe un hot s5.4 trimiteti la duma-1W Caimacamul Craiovel,
ea s'a urmeze dupä cum este poruncit de Domnia-Mea, i fitI sdnätosl. 1818
Iunie 24.
Asemenea carte s'a fäcut i cätrfi dumné-lui Caimacamui Cralovel, tot pentru
asemenea pricinä si cuprindere.

Zemle Vlahiscoie. Fiind-eä locuitoril ot satul Rineaciovul din sud Dimbovita,

prin aläturatele lor jälbl, fac plangere cäträ Domnia-Mea, cá fäcut nedrepte
luárI in multe chipurI, cu däri in felurimi de cherestele i altele de cätrà obrazele
ce sunt arkate in jalbele lor, iar mal virtos tot de cäträ Slugerul Iamandi, ce a
fost Sames la numitul judet, de aceea orinduim pe credincios boerul DomnieI-Mele
biv Ve! Serdarul Petre si poruncim sá márgä la mai sus numitul judet, unde 8ä
facá scumpä i amäruntä cercetare de tóte cate se cuprind in jälbile mal' sus nu-
mitilor locuitori, i osebit si de ori-ce alte catahrisis va fi fäcut prin judet numitul
Sluger Diamandi, i ori cate luärl nedrepte va dovedl cá fäcut acestor locuitorl
de egträ ceI ar6tat( in jälbI, lar de Slugerul Iamandi si altor mäcar dinteacel ju-
det cate li se va fi fäcut, implinindu-le panà la un ban celor pägubitI, de la aceia
asupra cdrora se vor gdsl, sà ieà apoi adeverintá de la top cel págubitI si näpäs-
tuitI i sä le aducä aicl la Domnia-Mea spre dovada despägubiril lor. I saam receh
gpd.-1818 Iulie 3.
(Pecetea gpd.) Ve! Logorét.
Cod. LXXXVII, fila 83 v.

Din causa abusurilor vätafilor de plaiuff emigréza multf t'eran): fn

www.dacoromanica.ro
196 V. A. UlttCHIA

Moldova. In Iulie 1815, uniI din fugan l sunt readusI la urma lor
urmézä proces intre ei i intre v6tafil denuntatT ca provaricatori.
.11 loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Dupd afétarea ce ne face duinné-luI Ve! Vornicul de Téra-de-jos printeacestà
anafora, poruncim credincios boerule al Domniei-Mele biv ve! Pitare Marco, ca mer-
gend in partea locului, sd mergl la acest plaiii i sä fad 1 cercetarea de mai jos
arétatä cu urmare intocmai.-1815 Iulie 18.
(Pecetea gpd) Ve! Log ofét.

Prea Inaltate Dómne,

Vatafu/ Dimitrie din piaiul Sldnicului sud Buzed me insciintézä cä, ridicându-se
cap-valí locuitori ot satul Md.nzdlescI dintr'acel plaid, ad fugit in Moldova, dupä
care duandu-se insusi 1-a adus la urma lor, si la cercetarea ce le-ad facut dumné-
lor ispravnicii, ad aretat cd ad fugit din pricina greutd.tilor si din supérdrile slugilor
lui Petrache i a nepotului sed Aleco Logofetelul, ce sun t cu locuinta in plaiú, i fiind-
&A el a âmblat o lunä dupä fugan l dumné-lor ispravnicii ad avut orinduit vechil,
acel vechil nu-I da niel un analogon al avaetului ce ad luat, niel ceea-ce a luat el
din plaid; osebit serie, ch pe un mocan bodas dovedindu-1, 1-a luat Aleco Logofetelul
cu zorul de la popréla Vätäsiei ; ad i necinstit pe vetaf. Ci fiind-cd la acel pida,
dupd jälbile unora din locuitori, este orinduit de Mea' Indltimea Ta cercetátor
dumné-lui Pitarul Marco, me rog Märiel-Tale ah se poruncésed PitaruluI a cercetà
si aceste pricini i ceea-ce va dovedl cá a luat vechilul din plaid, in lipsa vate-
fului dupä fugari, sä implinéseä vätafului, cum si cdlcarea Vätäsiei de cà'trd acel
Aleco i necinstea, ce a fácut vätafului, dovedindu- se adeveratä, sA insciinteze
Tale spre a-si luà edduta pedépsd.-1815 Iulie 18.
Constantin Balaceanu Ve] Vornic.
Cod. LXXXIV, pag. 431.

DajniciI catrA Visterie se imputinaser/ mult §i prin abusiva trecere

a numerosI Orani §i negutatorl ca sudiff. Austriact Caragea
noesce ancheta in 1815, ca hot5rire de a da la bir pre totI aceT, carI
nu vor puté probà cd sunt cu adev6rat suditI. IatA un raport adresat
DomnitoruluT In Martie 1815 de Alex. Filipescu, Vornicul oraviluf :
Prea fnaltul i binevoitorul med steipin,
Supus raportez Inältimii Tale de Damneded päzitä, ea' la anchetarea suditilor la
care servitorul Märiei-Tale am fost orinduit prin Dumnedeescul si prea strdlucitul
Märiel-Tale pitac, se presintard supusi austriaci din carl unii, cei mal multi, chiar
indräsnesc a dice, cd nu ad pasperte din tera lor i intrebati: pentru ce ? respund
unii, ca li s'ad luat de Vornicia de pe timpul predecesorilor servitori ai Inältimii
Tale, iar altii de cdtrd servitoril Agentiel ; care le este patria ? un glas: Transilvania;
de clip ani locuesc ad? unil nu mili, altii dic, cd de mal multi anl, altil iar, cä ad i ad
vedut lumina dile', dar cd pdrintil lor ere' Transilväneni, pe cdnd parte ad alte pas-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 197

p6rte no!, posed ei ecarete i sunt i cäskoritl. Ca sä afle dar ancheta de unde sunt ?
de câti anl stail ad ? daed ait ecarete set' nu ? intrebä pe vechil zapcii ai oraeului,
neavend alt rnod de orientare la cun6scerea adefératilor supuel sail nu. Zapciii insä
declard ceea-ce seit, ca nu sunt din Transilvania, ci din Turcia, Cd sunt
§i unii din el foet1 posluenici ai boerilor. AsistentiI, din partea AgentieI alega' con-
trariul i cá ait plätit i plätesc ei actual bir la Brasov, exhibhnd spre credintd un fel
de catastif necertificat de niel o semnAturä ei sustinend energic, cä zapciii de hatir
depun contrariul. De ad, prea Inalte Stäpárte, discutiunl, aminäri i znavä. Rog
dar, Inältimea Ta de Dumneçleil pdzitä, sé deà prea strdlucit ordin in scris, cum sé
urrneze ancheta:
pentrn ce!' ce ají ecarete, deel originari din Transilvania;
pentru cel neavend actual ecarete, dar inzestrati ei de ani locuind ad i ei ori-
ginar! din Transilvania;
e) pentru cei fárd pasapérte;
pentru cel din Rumelia avend pasap6rte ei
pentru eel necAsh.toriti n'asentí in Valachia, dar de pärintI Transilvänenl. Dacá
Inältimea-Ta de Dumneleil pdzitä ar incuviinth sé deà Domnésca El hotärire in
privinta lor, sper dà servitorul Märiel-Tale va terminä in curind ancheta Austriacilor
supuel, ehi a remas sé se cerceteze numal vre-o doné sute ei sé se folosésce.' cel
putin cu acésta Visteria Domnéseä, ad din cel $ése-sute-opt- eci cercetafi pana'
acum, abià o sutd s'ait trimis la bir, i aceetia cu multé truclA. (I)
Al Inältimil róstre de Dumneçleft phzite
Servitor infim.
1815 Martie. Alex. Fllipescn,
Vornicul oraulaT.
Cod. LXXXIV, pag. 13. (Traducere din grecesce)

Intre rarele acte umanitare ale luI Caragea este acel din 11 Aprilie
1815, ce-vd mal in favelrea téranilor. Acestia sunt mereil Incdrcatl cu
datoril de csátrd proprietarT si arendasil de mosil. Caragea ordond is-
pravnicilor din judetele Olteniel, unde manifestatiunea nemultdmirilor
erà mal fdtisä, sà cheme pe arendasl i mosierl la räfuéla socotelilor
sä nu se primésch condeele de banI nejustificate, din cele puse pe
spetele granilor (1).
(1) $ése cärti, una la Caimacanul, cinci la ispravnicii acelor judete, pentru lo-
cuitorii ce se aflä datorl la arendaeil moeiilor, i cu soroc de opt luni sé pldtéscä
datoria ce va fi bunä sé deä..
Zemle Vlahiscoie. Dumné-vésträ ispravnicilor ot sud sänätate. Fiind-eä ne-
am insciintat Domnia-Mea, cum eh: locuitorif ce sunt eeçlétorI pe moeil boeresel,
mänästiresci i veri a cui, cari se daii de cdträ stäpinil lor la arendael, se fac nä-
pästuiri i asupriri la telte adeturile moeiei ce sunt datorl a da, dupd intocmirea
ce este fdeuth, ne urmând condicilor Divanului i dinteacéstä pricinä rémhn datori
pe la acei arendael e't apoi arendaqii le fac mari asupriri i siluirl, cu a-el pralì
remdeitnrile cu cari Ii insärcinézä, care acésta fiind urmare cu catahrisis asupra
locuitorilor necäjindu-I ei superându-1 peste orinduélä, poruncim dumne-v6strá

www.dacoromanica.ro
198 V. A. URECHIX

Intentiunea era buna, dar eand scim cine erail insgreinatI a o realisà,
scim ca ea nu dete resultate, ea §i anti circulará din 24 August 1814,
ea sà nu fie zabovit1 Oraniï In procesele ion. (1)

chematI pe aeei arendasi, i earl dintr'Insii vor arètà cá all sä ieà rémäsiturI
dijmä, clacd i altele, i nu vor fi tdgdduite niel de locuitori i dupil ce yeti alege
cat are sá ied, sa dap strasnice poruncI, ea de acum inainte, ca soroc de opt luni
sh plätéseä locuitoril cu incetul fémdsita ce vor fi datori, ingrijind dumné-v6strä
apururea acésta a nu se face smdcindri loeuitorilor cu trageri prin judecdti i su-
pbrdri de cAtrd arendasl, ca ash este porunca Domniei-Mele.--1815 Aprilie 11.
Cod. LXXIV, fila 195 v.
(1) Carte legatä la 5 judete ot preste Olt, ca sd nu zdbovéscd pe locuitorli ce ail
pricini de judecati la aceie isprAvnicaturi.

Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Dumné-v6stri ispravnicilor ot sud sAndtate Am luat Domnia-Mea insci-
intare, eh' dumné-v6stra gäsiti pricind, cuprinderea unui pont din cele trimise la
Divanul Nostru ot Craiova, pentru nizamul ce am hotdrit a se urn* unde çlice sd
nu se orinduésed de la Cäimäcdmie mumbasir pentru impliniri ale locuitorilor bir-
nici, atl inceput a vé abate la izvodiri de alte catahrisis, adeed pe cei ce se °tin-
duesc la aceste isprdvnicaturi, ori cu poruncile Domniei-Mele, sail cu ale Cdimilcamiel
buiurdizme, ca judecati pentru feluriml de prigonirl, rezemandu-se in pontul
de mai sus arétat, eh este popria Cäimdcdmia de a trimite mumbasir, pentru acele
pricini, pe ipotesiari prelungindu-se, in cat de cate patru si ciad ori siliti sunt a
merge de la acel judet pe la Craiova, ca sd jäluéscii Divanului nostru de acolo
pentru prelungirile ce pdtimesc, cu cari acele mergeri, osebit de trépád si per-
dere de vreme ce cércd acel ipotesiari, apoi firesce urmézd a face cu cfitétoria lor
atatea cheltuell, eat addogandu-se pe MO perderea lor de vreme, covirsesc fdede
indoélä cheltuéla ce ar fi putut face cu mergerea i intárcerea unui mumbasir
trimis de cdtrd Cdimacdmie, ca sà gräbésed sdvirsirea acei prieini i sá aducd pe cel
neodihniti la Divanul Nostru ot Craiova (urmare cu totul in potriva bunului sfirsit,
pentru care am intocmit ponturile de inai sus arkate) ; iatä dar ca sträsnicie ye
poruncim Domnia-Mea, ca de acuin inainte sd vé pArdsiti de a mal metahirisl in-
telegerea bunelor nelstre intocmiri intru izvodire de catahrisis i pricinile de ju-
decitti ce se orinduesc la acest isprävnicat, ori cu poruncl ale Domniei-Mele, sail
cu buiurdizmele Cdimäcdmiei date la Albile ipotesiarilor, sr' le sdvirsiti in scris, fdrä
cea mai putinä zdbavä i sá dap carte de judecatá la mana celui ce va aye' drep-
tate, iar celor neodihniti sä li se deh soroc in serie, ca sA mérgd la Divanul Nostru
ot Craiova, &del cate din amelia dumné-veistrd, sail din vre-o altd pricind pärtinitóre,
In vre-un fel de chip, va fi silit vre-unul din ipotesiari a merge sd jäluéseä la CM-
naficämie, din prelungirea ce i se face, si Cäimdcdmia va trimite mumbasir, atunci
trimiterea mumbasirului se va socoti chiar a dumné-viistra in potrivä urmare, iar
nu a Cdinadcdmiei, precum se vede eh' o tilmdciti i Insi-vé vetI fi 6140 intru aceeasl
osindd a celor urmdtori in potriva Domnescilor niístre poruncl, i fii sändtosl.
1814 Octomvrie 14.
Cod. Lxxxvrr, fila 46 v,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 199

La o revendicare curi6sA se dd drept de Caragea locuitorilor, in

24 August 1814, In actul urmAtor:
Publicatil la tóte judetele pentru locuitorit ce li s'al luat, in vremea trecutl, Cu
näpästuirl mo0I, acareturt i altele.
Zemli Vlahiscoie. Dumné-vóstrà ispravnicilor ot sud sanätate; vé facem
In scire, el dumné-lor boerit prin ob0ésca anaforà ad fácut arkare Dommel-Mele,
cum el in trecuta vreme a rèsmiritel, din pricina grelelor patimi, s'ail adus säracii
locuitori at Wit la ticälo0e, in clt unit dintrtin01 silitl ad fost de multa lor nevoie
a-0 vinde lucrurile ce aveati m4cätere i nemivät6re, and atunci cei ce se dial in
slujbe afarä pe la judete, cum same0, polcovnici, väta0 de plaid, elpitani i zapcii,
gäsind vreme cu pirlej ca sá dobincléscA mo0i, acareturi i altele asemenea cu
multe i nedrepte mijlóce, incärelnd qi nApästuind pe säracil locuitort in nume de
cumpérat6re, numat i unmet pe inca'reltura i näplstuirea ce li se fleeà de hrä-
pitorI la dajdit i angarit, li se luail mo0ile ai acareturile lor, de aceea fac arétare
dumné-lor boerit pentru unit ca acWia, ce s'ail näpästuit inteacea vreme cu hrd-
pirea acareturilor lor, ca prin cercetare sd 0 le dobindéseä. Decl, fiind-cl din cer-
cetArile ce am flout i Domnia-Mea i din multe pricini de acestea ce s'aft infätipt
la Domnescul Nostru Divan, pliroforisindu-ne cu indestulare cä s'afi urmat unele
ea acestea, am hotdrit de a se pune in faptd; pentru care §i poruncim durnné-v6stril
ispravnicilor ai judetulut, ad orinduiti om vrednic a cetl acéstä poruncä a Domniel-
Mele in tóte ora§ele i satele acestui judet, spre a o face sciutä i cunoscutä la top
locuitorit de ob§te, ca verl-care in vremea trecutä a rdsmiritel li se vor fi hräpit lu-
crurile lor cu mijloe de vinçlare, prin incarcAturt §3i näpästuirt de cäträ samq, pol-
covnici, vdta0 de plaiii, cäpitani i zapcit, sä vie la Divanul Domniei-Mele cu in-
dräznélä i sä fie bine incredintati, cä prin amäruntä cercetare ce are a se face,
dovedindu-se hrlpite in nume de cumpérät6re, dupa mijlocul ce se aratä mal sus,
li se vor intórce inapot la stdpinirea lor Vote acelea; care poruncä a Domniel-Mele,
dupgi ce se va face sciutl i cunoscuta, ad o isciléscl In dos 0 preo tul i pircalabul
frunta0i fieFo-cäruia sat, el ad inteles i ad aulit porunca i hotdrirea acésta a Dom-
niet-Mele, §i apol fär' de zäbavit sä o trimitett cu insciintarea dumné-viisträ la
Domnescui nostru Divan, spre ineredintare. I saam receh gpd. 1814 August 24.
Cod. LXXIV, fila 138 v.

Se leail de cdtrd Caragea, In BO Aprilie 1816, treI dispositiunl im-

portante In privinta téranilor. Aceste sunt cele urrndtóre :
Se recun6sce téranilor dreptul de protimisis la arendarea mo§ieT,
pe care se aft, Insd cu acela§! pret §i conditiunT, car! le (Ara §i altif.
Nu se vor puté luà de la téranT curdturile ce ail f 'dent de tufd §i
de crdng gros, chiar dacti. intinderea curAturiT este mai mare decat
trebuintele la Pe viitor msA tèranil nu vor mai puté curdp locurT
decat cu Invoirea §i In Intinderea acordatd de proprietart
Térani! cari vor avé speciale alcdtuirl In privinta pontuluL
conform pravilnicesciT condice sa le p'dstreze, iar alto noué invoolT, re-

www.dacoromanica.ro
200 V. A. IIRECHIA

duc6nd claca, cu gAnd ca ast-fel proprietaril sä-si Immultésca locuitoriI,

pe mosie, nu mal sunt invoite (1).

(1) RI loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cetindu-se inaintea Domniel-Mele acéstä obstésca anafora a pärintilor arhierel
a dumné-lor boerflor i chibzuind cele de cuviintä asupra fies-cäreia madek dicem
intaia pentru pontul de protimisis, eä atunei child s'a facut acéstà intocmire in
pravilnicésca condick hind veniturile mosiilor mult mai eftine cleat acum, adeed
analoghisite cu starea si puterea locuitorilor spre a puté sä le cumpere, a avut
cuvint acel réposat Domn a härazi locuitorilor acest pronomion de protimisis, lar
acum ajungênd arendile mosiilor la un mult me mare pret deeat cel de atuncl,
precum este védut, nu este chile de putind indoélä, cä prea putinl din locuitori ar
puté sä OA stare si pirlej de a cumpéra arenda chiar -Pentru trebuinta sa si chiar
In norocul séil de pagubd saú castig, iar ceI-1-altl tofi de se si aratä cumpérätori
de arendl, in puterea acestui pronomion de protiraisis, negresit cá nu le ieaa pe
séma lor, ci pentru altii streinl, pornindu-se intracéstä cerere nume pentru vre-o
pártinire eked cel noü arenda i pentru vre-o pismuire tätra cel vechift, precum
de multe ori eercetandu-se chiar in Divanul Domniei-Mele acest fel de prigonire
de protimisis intre cei vechi arendasl i intre locuitori, s'a dovedit cererea lo-
cuitorilor de protimisis pornita nu pentru sine-le, ci pentru altil streini, cu care
acéstä a lor urmare se pricinuesce in adevér numai stdpinilor mosiilor pagubd, iar
locuitorilor nu numal niel un folos, ci inch' i trepede i perdere de vreme i chel-
tueli, âmbländ prin judecäti, i asa acest pronomion, in loe de a le fi folositor, are
a le fi pägubitor si de prigonirl i de trepede pricinuitor. De aceea i hotdrim, ca
de acum inainte stapinif de mosii, °And vor vré vinde veniturile mosillor,
orl pe un an sail pe mai multi, sä deà de scire prin Ispravnicil judetului locui-
torilor acel mosii, arétându-le pretul venitulul i chipul simfoniel ca, de vor vol
sä-1 cumpere cu acel pre i simfonie, sa vie numal deck la stdpinul mosiel, ea sä
sävirséscä cumpéräteirea, fail a puté sal cérä catue de putin soroc, mácar cu pri-
cinuire de a-si lua séma sail in vre-un alt chip, dar si stäpinul mosie primind acei
locuitorl de a cumpéra venitul ca acel pre i simfonie, i viind cdträ dinsul de a
sdvire cumpérat6rea, sa nu fie volnic a-I depärta pe ei si a da venitul altuia tot
cu acelas1 pre i simfonle, lar &and acei locuitorI nu vor vol sl cumpere venitul,
dupà mijlocul ce s'a lis mai sus, sä deà lèspuns prin Ispravnicil judetului numai
decat, ca i Ispravnicii sh insciinteze pe. stäpinul mosie, ca caute alt mus-
terel. Al doilea pentru pontul curaturilor de tufä si de alt crang gros, mäcar cá unii
din locuitorl cu pronomion al acestui pont ail cuprins locuri mai multe peste ceca-
ce le este trebuincios pentru hrana lor si a dobit6celor lor, dar de vreme ce el
apucat de ei fdcut acele curäturi de prisos si stäpinil mosiilor, avénd dicheoma de
a-1 poprl, ingrijit, nu se invinovätesc ace locuitorl, niel este cu dreptate a li
se lua inapol acele curdturi, al cärora rod 1-ail dobindit in puterea pravilnicescil
condici, ci hotdrim, ca ori-eare locuitor, câte curäturi de turd' sail de alt °ring gros
va fi apucat de ail fäcut pänä acum pe mosia in care locuesce, sá rémae a fi bune
tot ale aceluia, i atunci numal sä p6tä lua stapinul mosie curatura de fin sail de
aräturä a locuitorulul, child acel locuitor de acum incolo nu o va cosi si nu o va
ara in diastimä de trei ani in rind, lar de acum inainte sá nu fie volnic un locuitor

www.dacoromanica.ro
 'STOMA' ROMANILOR 201

Ast-fel tratatl téraniT, dacd se agitd in contra color earl ii mal-

tratézd i.I nedreptdtesc, regimul 11 declard rdsvrAtitorI i atuncl gr6pa
°end., bdtaia i une-ori uciderea II astéptä. Asemenea faptuirI ail pro-
vocat miscarea pandurilor si el tot t'éranI de care aiurea am
vorbit.
In noul s'éti codice de legl, promulgat la 1817, Caragea gäsesce cu
cale a introduce, la cap. 6, legea relativä la Oran, nu imbundtAtin-
du-1 seIrtea, ci fäcéndu-i-o maI grea, de cum erä in Cod. lui Alex. Ipsi-
lant, i cu mult maI rea deck erà sub N. Mavrogheni.
Prin art. 1 din acest cap. 6, legiuirea luI Caragea definind claca,
recun6sce cá proprietarul mosiei are dreptul de a primi sail' a mi primi
pe clAcas sä séda pe mosia sa. Acéstd sedere pe mosie a cläcasulul nu

de a curät1 loe de fin sad de aräturI fär'de scirea stdpinulul mosiei, ci sé fie dator
a merge la acel stäpin, sé-I cérà locurt i, de va avé, sé-i deà cdte it vor fi trebu-
inciése pentru brana sa si a dobitécelor sale; sad si mat mult, de se va invol cu
stdpinul mosiel, pe earl mésurändu-le i insemnändu-le, sé nu fie volnic acel locuitor
a se Inunde mai mult peste acele semne, iar in potrivä urmând, sé i se ied de std-
pinul mosiei acel prisos de curäturd peste ceea-ce i se va da, fdr'de a puté cere
acel locuitor vre-o chetuéld pentru curdtit, precum i &and locuitorul isi va avé cu-
rdturile sale pentru livedile de fin si ardturl ale stdpinulni moiei, i va vol acel
stdpin, ca sä deosibésed la o parte locurile de Mete i aräturi ale locuitorilor de
cdtrà ale sale si sé le deà tot acolo in préjma loculuI alte locuri de o potrivä atat
la mdrime cät si la felurimea pämintulul, sé fie volnic la acésta fär'de a puté lo-
cuitorri sé se impotrivéseä ca.tusi de putin, ca sé pcítd cu acest mijloc stäpinul
nnosieI a-si avé ferite locurile sale, avéndu-le deosebite. Al treilea, pentru pontul
cläcii, fiind-cä pravilnicésca condicá deosibesce pe cel ce vor avé vre-un deosebit
asedämint in scris cu stiipinul mosiei, de aceea off-eke acest fel de aseddminturi
vor fi apucat, de s'ail fäcut pänà acum in scris intre stapinil mosiel i intre locui-
torl, acelea hotärim sé le pdzésed Vistieril cu dréptd cumpénire, atunci nu pot
gäsi locuitoril pricind a umblà fugan l din sat in sat, j ori-cine sad boer sail md-
ndstire va face vre-o urmare cu scáderea clâcil, ca immultéscd satul, sé pérda
cu totul i acest privileghib, ca un mdglisitor i impotrivitor aseddmintului érií, ce.
de obste se cuvine a se pdzI nesträmutat. 1816 Aprilie 30.
Al Ungrovlahiei Nectarie, Iosif Argesift, Costandie Buzeú, Costantin Filipescu,
Radu Golescu biv Vel Ban, Grigorie Brdncoveanu, Constantin Cretulescu Ve! Ban
Barbu Viicarescu Vornic Ve! Vistier, Duniitrasco Racovitä. Vel Vornic, Istrate ere-
/ulescu Vel Vornic, Mihalache Racovitä Ve! Logofét, Constantin BAläceanu Vel Vornic,
Grigorie Filipescu Vel Vornic, Teodorache Vdcdrescu Vel Vornic, Gheorghe Fili-
pescu, Iordache Golescu Vel Logofét, Ioan tirbeitt Vel Logorét, Tomitä Cretulescu
Vel Logofét, Panä Costescu Ve! Vornic.
Cod. LX XXV, pagina 8.

www.dacoromanica.ro
202 V. A. IIRECHIA

este ash dar un drept al luI, ci resultatul uneI IngAduinte a proprie-

taruluI pAmIntulul.
Prix' art. 2 se mentine cifra de 12 dile de poni, adecA dilele de lu-
cru hotArIte sd le facd un clAcas pe an, In folosul mosieruluI. Decat
legiuitorul adaogA, cà «pe viitor, de se va tocmi vre-unul din staping
moviilor cu claccqul pe maï pufine Vile, tocméla aceea sit nu aibi
tfirie.,
Inscrierea acestel reserve In legea luI Caragea, dd mesura releI
volute a acestul Domnitor si a boerilor lui, fat5. cu teranul romhn !
Singura explicare ce dA legiuitorul acestel reserve, care viltemà egal-
mente dreptul proprietAtii, ca si al teranula erà cá prin faptul Im-
putinArif cjilelor de clac, se momida clAcasil de pe alte mosiI sA se
strAmute acolo uncle erail due de clacd mai putine. Dar era acésta
o scusA ? Cum nu se puteh Impedich moméla, punend pedepse contra
celuI care momia? Art. 3 din cap. 6 prevede de ajuns asemenea pe-
depsA : Cel care trage cldcasT pe mosia sa (prin Imputinarea
de clacd) sA pérd.6 privileghiul cldcil i sA plAtésed i stdpInulur
daca cldcasilor ce ail tras.
Dar nu erh de ajuns asemenea dispositiune reú voitóre pentru O-
ran: Caragea mal adaogd (art. 4), ca eldcasul, bez daca de 12 dile,
sd are stApInuldi mosieI IneA o di primd-vera sari tómna, deà si
un car de lemne la Crdciun, cArandu-le orI la mosia lui, sail aiurea,
unde are stdpInul trebuintà de ele, pang. la un loe cu depdrtare de
6 cesurI.
Atatea nu sunt de ajuns !
Legea acordà proprietaruluI dreptul de a transformh dilele de clacd
In banl (art. 5.)
Clacasul nu pOte face curaturafArá voia fin scris a stApinulul, cu-
prindetóre : uncle si cat loe sä. cure, iar urmAnd In potrivA sd-sl pérdà
ostenéla si sd ieh curAtura stApInul mosid.
Care din elAcasI, f ArA voia stApinuluI (pe curAtura sa), va WI vie
pe locul lul, sA o percIA.
Child clAcasul va ldsh via, sa nelucratd In 3 anI, sd fie tras la ju-
decatd i atuncI dandu-i judecata incd un an soroc, de nu o va lucrh...
s'o pérdd i sA o ieA stApInul (10).
ClAcasul sd nu pótd sA vînä vin sail rachia pe mosie, de nu se
va tocmi cu stApInul (11).
Cldcasul sl nu pad deschide beicanie pe mosie, de nu se va toccn1
Cu stApanul.
ClAcasul sd nu p6td face in6rA pe mosie,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 203

Cldcavul sd nu 1360 sd vineze pesce In elevteul stdpinuluï. Numal

In bdltile DundriI, dand cleciuélä, vi in riurile curg6t6re prin movie,
fdrà dediuélä, legea slob6de pescuitul. Va sd clicA §i. In acéstd pH-
vintä legea scurtézd un drept, acela al cldcavuluï.
Cläcavul fugind de pe movia luï perde dreptul de proprietate a pd-
mintului ski, care intrd In stdpinirea proprietarultfi moviet Tot ase-
menea se Intimpld de m6re cldcavul fArä clironoml : casa, grädina,
curätura IuI o iea In stdpinire proprietarul movieï (15).
Dar ascultatl art. 16, ce sarcinl maï pune pe umeriI cl'AcavuluT :
Cläcavul sä dea stäpinuldi :
Din 20 de vedre din vinul sèú o vadrd domnéscA.
Din 10 cap*, de fin una.
Din 10 cläl de grail, de orz, de meld, una.
Din tot pogonul de porumb, 4 banite porumb bdtut sail. 8 cocolovI,
cu banita de 22 oca.
Din t6te cele-l-alte rodurl, de la 10 una.
T6te acestea s'A le care cldcavul 074 carul se7i, la casa stdpinulul
movieI.
ApoI de tine stupi, cldcavul sä dea stdpinuluI moviel cate 3 banï
de fie-care (17). Asemenea de fie-ce caprd (fie lama fie vara) cate banl.
2 (18). De fie-ce turmd de oT, de la Blagovevtenie pand la Si. Glieorghe,
vi Mare ea-to un miel vi un leú i de fie-ce stand, branzd sail banl,
dup5. tocméld.
Singura dispositiune maI favorabiLA féranuldi °idea§ este defigerea
«paragrafid» la un an numai adecd a timpuluI, pand cand are pro-
prietarul movie): dreptul de a-vi reclama dilele de clacd. (Partea a 6,
cap. I, articolul 7.)
Multe neajunsurI suferia Véranul vi. de la m6surdrile Cu stinjen
präjind, mdrite orI scAclute dupd interesele mo§ieruluI sail arenda§ulul.
Stinjenul de me'surei. Caragea dà velitilor boerI aï DivanuluI, ur-
mdtorul pitac :

16 loan Gheorghe Caragea Voevod.

Cinstitl i credinciosf dumné-v6strä velitilor boerl al Divanului DomnieI-Mele,
fiind-ca pentru stInjenil cu earl se mésérä mosiile, se intimplà multe pricinl de ju-
decAtI, atAt cà nu se gäsesce un temeift sail o mésurä care sfi fie cunoscutà de dréptä
pentru stInjenul réposatuldi Domn erban-Vodä, i pentru stinjenul réposatu-
luI Constantin Vociä BrAncoveanul, carI se ATM cd se obi.clnuesc,.al doilea care din-
teacestl doI stinjeni sà se metahiriséscA i unde unul i unde altul; poruncim dumné-
v(5stri, sá facet1 scumpä cercetare kin on-ce dovef;1i vefi socotl cà aunt tre,

www.dacoromanica.ro
204 V. A. IIRECHIA

buinci6se,. ca sä gdsiti cea adevératä mésurä a acestor stinjen1 si mijlocul care se

envine a se pästrà mésura si a fi tot-deanna credutä i färd bänuéld, deosebit si
pentru a se metahirisl unde se envine si care, si sä facet1 Domniel-Mele arkare
prin anaforà. Tolco pisah gpd.-1815 Ianuarie 12.
(Pecetea gpd.)
Cod. LXX1V, fila 168.

Unul din cele maY grele beilicurY, la care era supus bietul Oran
roman, era salahoria cu carul i cu bratele la cetatile turcescY. De la
extremitätile tériY, t6raniT eraii dusY cu miile in asemenea beilicuri.
Trebue sà recun6scem lul Caragea un serviciú adus t6ranuldi roman :
el isbutl sa faca pe Ture a priml banI in loe de care si salahorf. Evi-
dent, ca' si Turcilor le convenia acésta, cadí rémanea In punga celor
insarcinatT cu lucrarile la cetatY o parte din bant Cate abusurY nu
se fäcurä de slujbasiY luY Caragea i cu acéstk binefacere!

La) Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Primità fiind Domnid-Mele acéstä obstéscä anaforà a pärintilor arhierel si a
dumné-lor boerilor, o intärim Domnia-Mea i poruncim dumi-tale Vel Vistiere, sä
se facä domnescile niístre porund. catrd Ispravnicil judetelor, cuprindk6re intocmil
precum mal jos se aratä. 1816 Martie 26.
(Pecetea gpd ). Vel Logofk.

Prea Inciltate D6mne,

Dupà luminatd porunca Mdrid-Tale, ce prin pitac mi s'a dat, cà primitä fiind
Märid-Tale rugdciunea ce am fdcut prin anaforà de obste de la 2 ale urmiltérel
luni. cu cuprindere de a se bitirdid in banl salahoriI i carele ce urmézd a se da
de térá in lucrul cetätilor impérätesci i, inteacéstä vérä a urmätorulul an, pentru
destoinicile cuvinte ce arkäm inteaceead anaforà a binevoit Märia-Ta sä se in-
deletnicéscA i acéstä stradanie a säracilor i scriind rinde s'a cuvenit, s'a gäsit
mijloc de a se bitirdisl, ci sá chibzuim in ce chip sä se urmeze acéstä implinire
de la térä i sé. arkäm Märiel-Tale prin anaforà in scris, urmätoil fiind, ne-am
adunat cu totil' aid la Domnésca Märid-Tale curte, unde ne-a arkat dumné-lor
fratele Ve! Vistier, cä la t6te cetätile sunt trebuinciod inteacest an 3.400 salahorl
580 care pe lung, pentru care ne aratd dumné-lui fratele Ve! Postelnic, cä dupa
osirdi6sa silinth ce aI pus Mária-Ta, s'a eatortosit acéstá bitirma de salahori
de care a se plät1 de fies-care salahor si car pe di Po taleri 1 banI 30, de care am
rémas cu totil multumitI i rugkorI cäträ. milostivvl Durnnedeft pentru acésta
mare lacere de bine ce a arkat Märia-Ta cäträ säraca térä cu acéstä mare usurintä
ce i se face. Donmul Dumnedeft sà te päzéscil in prea luminat scaun pana la adând
bätrinete cu t6te cele de fericire, ca sà aibä. ticäbisa térä tot-deauna minghere
usurintä la acest fel de greutäti i nevol ce se intimplä, ca de la un pdrinte doritor
ce am cunoscut la Märia-Ta dintr'intä.iasl data, si ash fdand so&,télä de trebuinciosiI

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 205

banl, adecg adunând suma salahorilor si a carelor 3 980 po parale 50 pe di, fac pe
lung. talen l 149.260 si analoghisindu-I la lude 16.000 ce se allá astgc11 Iéra, vine de
lude Po talerl 9 banl 40 pe lung si acéstà implinire sg se ineépà de la Aprilie inthitl,
indatorindu-se boerii ispravniel, ca dupä istovul banilor ai fies-cäreia lunl.
la Visterie contract si perilipsis de socotélk poruncindu-se de ca,trd. Mdria-Ta
boerilor ispravnicI, ea sä infrineze pe zapcil a luà acesti taleri 9 si bani 40, Mede
rdsurá i altä inedreäturg, and i rdvase zapciii iscAlite de dinsii la mânile ph-
edlabilor pe fies-care lund de primirea acestor bani. 1816 Martie 21.
Al Ungro-Vlahiel Nectarie, Constandie Buzed. Constantin Filipescu, Badu Golescu,
Grigorie Brincoveanu, Constantin Crqulescu Ve! Ban, Barbu Vdeärescu Vel Vor-
nic, Dumitrasco Racovitä Ve! Vornic, Istrate Cretuleseu, Constantin Bäläceanu Vor-
nic, Grigorie Filipescu Ve! Vornic, Teodorache Väcärescu Vel Vornic, Mihalache
RacoviVä Vel Logof6t, Iordache Golescu Vel Logoat, Toma Cretulescu Vel,Logofét,
Nestor Clucer.

O altà pacoste pe t'éranf eraii

InsemnAtatea pentru comer t a gelepilor am demonstrat-o in at'atea
rindurT. In 25 Iulie 1814, Caragea dà urmAtórea carte WI Gelep-basa,
constituindu-I scutire i beneficia.

Carte de bagul gelepilor.

Zemle Vlahiscoie. 13asul gelepilor pentru slujba cu care se orinduesce
la oile cele de trebuintä TarigraduluI, atät aicl Oná a se stringe, i la pornitul
chivernisitul mergeriI cu inlesnire la drum, &At si in Tarigrad, pänd a se face teslim
la vremea cea orinduità suma deplin, a avut mild* domnésed prin cärtile fratilor
Domni de mal nainte, earl intärit si de Domnia-Mea de a scutl la vremea er-
bärituluI cll. 19.000, cu care acéstà epistasie afländu-se acum Dumitru Zaman
cat eu acéstä tr6bà a oilor, pentru ea pue dar snitna de a nu se face vre-un
cusur la acéstä tr613á delicatk cu care este incärcat de edited' Domnia-Mea, spre a
r6spunde la vreme suma oilor cea orinduitä, care cere de a se face teslim la Tari-
grad, am binevoit i Domnia-Mea si am dat acéstà domnésed a néstrd carte numi-
tului Dumitru Zaman, Basul gelepilor, ca in cätä vreme se va allá inteaastä epis-
tasie, sá ail:A a scutl de erbärit oI 19.000 la vremea erbaritulu'i din oile ce le stringe
numitul Gelepi-basa, precum aft avut i ceI mai dinaintea luI. Pentru care porun-
cim Domnia-Mea i vou6 erbarilor, ea sd nu facefi supgrare de erbärit pe acéstä
sumà de oI, ci sä-I dati build pace. I saam receh gpd.-1814 Iulie 25.
Cod. LXXVII, fila 192.

Jafurile suferite de téranl: nu se fAceail numal la térä, ci i in ca-

pitalä. Vodd e nevoit sa desa in 1815 urmgtorul pitac la Agä. i Sp6tar:
/6 _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli rlahiscoie.
Cinstit i credincios boerule al Domniei-Mele, dumné-ta ve! Agá, mäcar eh' Domnia-
Mea cea mai intaI datorie a N6strä, socotind ocrotirea e repaosul locuitorilor Dom-

www.dacoromanica.ro
206 V. A. 131tECIIIA.

nescil Mistre ten, de catrà eel rail närävitI jafuitorI, vi jacävi, nu contenim prin
feluri de mijIiice spre a desraddeina cu totul urmdrile lor, ca sä dobindéseä locui-
toril o desavirvitä Iinititä petrecere i sä se bucure folasindu-se înii ei cu ro-
-durile muncii i strädaniel ion; dar fiind-ca i d-lor cinstitiI i eredinciovl boeril ve-
liti ai Divanului Domniei-Mele facut acum rugäciune prin obvtésca anafora,
ea EA se pue in lucrare aceste de mal sus arétate mal inlesnitor mijloc spre a se
urma acelavl bun cuget i vointä a Domniei-Mele pentru odihna i buna-petrecere a
locuitorilor, adeca de acum inainte ispravnieii judetelor, ea unil ce sunt ocirmuitorl
ailor orinduip de Domnia-Mea, sá fie datorl a da sama pentru ori-ce jaf i näpas-
tuirsi se va face locuitorilor de catra verl-eine i sa alba napristan mare privighere
vi neadormita ingrijire aSupra tuturor slujbavilor judetelor, precum samevi, vätavl
de plait', polcovnici, capitani, dijmarii, ()ern, vinàricerii, vamevil, zapciii de plasä,
ofi-cine alti slujbavI dupä afarä; avijderea i nedreptätile ce fac capitaniI de la
sträjile de prin marginea politiel Bucurescilor, i capitanil de la sträjile din näuntrul
politiel, &and vin 6menii de afará cu fin, lenine, magi), bucate, cherestele i altele
ca acestea, car' pun mana de iaú din tate, dupä cum pot rupe, luandu-le osebit
parale ea o vamd, in vreme ce vama de la aceste lucrurl ce vin in politie este
ridicatä de maI inainte, cum vi de caträ Domnia-Mea prin poruncile ce avem date
pentru eftinatatea lor i imbelvugarea noroduldi, de aceea cd pentru ceI de pe afara
slujbavI ce se arata maI sus, s'ail fa:cut cuviinciasele porunci ale DomnieI-Mele catra
ispravnicil judetelor, iar pentru capitaniI cei de prin réspintinile semptului Agiei,
poruncim Domniel-Tale, ca sä li se deà stravnice poruncI, a se pärksi ca totul de
luarl de mal sus aratate, ingrijind dumné-ta de acum inainte de a face adesea cer-
cetail pe sub eumpat, si pe earl din el ji vel dovedl cd fac ast-fel de netrebnicii,
nu numal sä le faci cuviinciasa pedépsä, ci lipsescl din slujbd ca pe nisce
hräpitorl, precum asemenea am poruncit Domnia-Mea prin osebit pitac i dumné-
lul vel Spätarulul pentru capitanil de la strejile dupe marginea politiei Bucurescilor.
Tolco pisah gpd. 1815 Martie 24.
(Pecetea gpd.) Vel Logotét.
Asemenea pitac s'a fdeut i eätra Spätar.
Cod. LXXIV, fila 190.

Singurif locuitorI ai térit earl se puteari dice fericitT, sub administra-

Ounea §i cu justilia de sub Ioan Caragea, eraù supu§iI streinl, mai
cu sérn5. al Rusiel i aI Austriet Ace§tia beneficial de scAderl de
vama, de scutirI numer6se i nu era] justitiabill de autoritätile ju-
diciare ale t'érit O instantd specia15. «Logofega streinelor pricia»
se ocupà de suditi. Pe MO acéstä autoritate erail talmacl de limbI
streine. PAn5. In 1817 erà dragoman francesul Maurice. Dupd m6rtea
Rusesc este cel mat' avantagiat.

le loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Dumné-ta biv Vel Vornic Costache Samurcav, nazirule al Cassel lefilor, dui:a aré-
tarea ce ne face printeacéstä angora* dumné-lul Vel Logorét al streinelor pricini,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 207

milostivire fäcênd Domnia-Mea asupra acestul Teodor tîlmaciul, poruncim ca de

la 4;li'ntaiii a viitorului Noenivrie sä i se adaoge pe langd léfa ce are pe lunä
tale 50.-1817 Octomvrie 21.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét
Cod. LXXXIX, pag. 45.
Prea Indltate Dómne,
Cu plecäciune arät Ìnálimii Tale pentru Teodor, tilmaciul Rusesc, ce este orinduit
la acest departament al LogofetieI pricinelor stréine, spre tIhnacirea notelor rusesci
ce se trimit de cinstitul consulat al Rusiel, cu cuvint cä nu pede a-vi Intimpini
greutatea caseI sale numai cu léfa ce are orInduitä pe luda', aflandu-se om familist,
alubia acum a se trage de la Departament, ca sä-s1 caute hrana vieii sale la alta
parte; ci fiind cä omul acesta este de apururea trebuincios Departam entuluI, aflân-
du-se cu buni sciintä cu scumpétaté la tilmAcirile note1or 'qu'ese'', ce adesea vin
de la cinstitul consulat, nu lipsesc, cu plecdciune, a alta Ìnàlimii Tale, ca bine-
voind, cu cea obicinuitä firésca Märiei-Tale bunatate a rev 61.0. milostivire asuprä-I,
sá i se orInduésca léfa ce a avut-o Maurice frantezul, ce a murit, nefiind atata
trebuintit de litnba frantozéscá la acest Departament, ca sä p6tä si el cu acésta a-si
Intimpina greutatea heltuelilor ce are, a implinl datoria slujbei sale cu osirdie
a se aflà nelipsit de la Departament, färä de a-I mai 't'imané cuvInt de nemultumire,
care acésta rémane la noianul milostiviril MärieI-Tale.-1817 August 24.
Vel Logofét.

CAP. V.
Ostea.
In alaiurile domnescI, Intocmite IncA de la Inceputul Domniel; se
mal ved urmAt6rele categoril de ostenT, oil de 6menl purtAtorI de arme:
Arnautl: la Agie (1)
LefegiI cu un Vel CApitan.
Nefeel.
FustasI de Divan.

(1) LB Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Cinstit i credincios boerule al Domniel-Mele, dumné-ta Vel Agá Nicolae Filipescu,
fiind-cä arnautil ce se aflä In slujba Agiel, carI sunt la numér 44, fiind trebuinciosl
de a se afta nelipsitI de la Agie, de aceea poruncim dumi-tale, ca sa le dal imeclic
la fies-care pe titä çllua, cite o palie de o jum'étate oca, si plata acestuI imeclic
vei ingriji durnré-ta, ca Impreuna cu lefile sä eI de la Visteria DomnieI-Mele. Tolco
pisah gpd. 1815 Ianuarie 17.
(Pecetea gpd.) Vel Logorét.
Cod. LXXI, fila 167 v.

www.dacoromanica.ro
208 V. A. VRECHIA

SeimenT polcovnicesci si bu1ucb6sesci.

Poterasi cu Poleovnic.
Dorobanti cu un Vol Opitan.
Topcil (artileristi) cu un Topci-Basa.
Pandurl (1).
Stégurile agiesci (2)
Slujitoril la cdpitänii. (3)
Pentru paza temniteT continuà a fi armqsel sub Vel Armasul i cu
un al 2 lea armas.
ArmAseil eraii in num6r do 150. El serviatí pentru paza inchisorilor

Carte prin care se dad panduril din cinci judete ot preste Olt asupra dum-
né-lui Caimaeamului Craiovei. .Zemli Vlahiscoie. Se da acésta domnésca carte durn-
né-lul einstituluI si credincios boerulul Domniel-Mele, Caimacamului Craiovel, pe
eare 1-am insdrcinat i eu oteirmuirea pandurilor din cele cinci judete ot preste
Olt; ve poruncim dar Domnia-Mea i voué capitanilor de panduri, ea sa cun6seet1
pe dumné-lui mai sus numitul boer intru telte poruncile si povatuirile ce vi se va
da de catra dumné-lul, caei asa este vointa i porunca Domniel-Mele. I saam receh
gosp. 1812 Noemvrie 29.
Cod. LXXIV, fila 1 v.
1813 Fevruarie 19. S'a dat poruncd la anaforaua Agie! cdtrá dumné-lui Vel Vor-
nicul al politiei, pentru ea sa se dek una sutd 6meni Vara pricind de dajdie a se
implinl stégurile de cimera ce sunt lipsiti de la Agie.
Cod. LXXIII, fila 188.
lo loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zentli Vlahiscoie.
De vreme ce dupä arétarea ce ne facl printeacéstd anafora, nu este en putintd a se
Implinì din ennenil n'e de pricinä de dajdie lipsa acelor trebuinciosi slujitorl din cele
cinc! capetenii ale margine!, ce se insemnézd in dos, poruncim dar, sd se implinésca
Cu scadémint de prin sate, insá dintr'acest fel de stare de 6menl, ca pe Vía acéstä
sumà ce se aratd mai sus, abià s'a faca 15 lude, 1813 Martie 23.
(Pecetea gpd.) Ve! Logorét.

Prea Acilfate 196mne,

Dupd luminatä porunca Mdrie!-Tale, ata védut arétarea ce face printeacéstá ana-
fora dumné-lul Vel Splitarul pentru trebuinciosil slujitorl ce sunt lipsd pe la cd-
pianiile de margine din judetul Vidscei, de care sciut ad fie Mdriei-Tale, ca intea-
t'atea rindurl s'a scris la acel isprävnicat, i mijloc nu a stätut cu a se face si a
se implini acea lipsa de ()raeni far' de pricinä de dajdie, dupti cum dinteacéstd
alaturatä insciintare a ispravnicilor judetuluI, ce ad trimis-o de la sépte ale acestel
lunl, pe larg se va da Mdriei-Tale pliroforie; lipsa slujitorilor acestor eapitanil este
mare, precum mai jos se arata si trebuinta védutd. Ci dupá cum se va gäsl cu cale,
se va da luminata porunca MarieI-Tale.-1813 Martie 19.
Vel Vistier.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 209

§i pe langà el erati si un numr.r de masalagif domnescI si din earl

se dedeatl si pe la boierime.
Inch din primele cjile ale domnieT, Caragea dd porundi de oprire
de port de arme de ctitrA alt cine-va decdt de neferil domnescI aï
Spätäriel si al Agieï:
Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Dumné-ta epistatule al Agiel, indatà ce vel priml acest domnesc al nostru pitac,
numai deck sä publicarisesci in tot semptul Agiei acésta poruneä a Domniel-Mele,
ca numal neferil domnescii néstre curti i al Spätäriel i ai Agiel aft sti p6rte de
aici inainte port cu caefet arnäutese s't cu armele asuprä-le, lar altii top veri de ce
tréptd ar fi, sä scie efi sunt popriti a nu avé sail a tiné neferi cu ori-ce fel de caefet,
niel a se indräzni cu un euvint nimeni sä se pérte In caefetul acesta, dändu-se tu-
turor sä intelégä, eh' peste einci i1e, &and se va publicarisl acéstil poruncA a N6stril,
ori-cine se va gfisi purtänd arme in eaefet de nefer, afari din neferil domneseii
néstre Curti i ai SpkAriel si ai Agiei, tuturor acelora li se vor luà de asuprd-le ar-
mele i hainele Ii se vor rupe, si vor fi si ridicati la domnésca Nóstrfi curte spre
pedépsd, i dumné-ta, dupä Irnplinirea celor einel (pie in urma pub1icaiei, sä in-
grijesci a se urmà acest nizam intocmal: precum se aratä mal sus, insft pentru ca
sä fie sciuti neferii acestia ce sunt sloboli a purtà arme, celor al domnescil N6stre
Curti, aft ea sä li se deà pe a ink& adeverintele dumné-lui vel Cdmäras, lar la eel
agiesei adeverintele dumi-tale si la cei spätäresci adeverintele dumné-lui vel Spä-
taruluI, spre a fi sciuti si cunoscuti de neferi 1).-1812 Decemvrie 13.

In 1 Maiti Ion Caragea desarmézA si pe Ogeacliii Carta, ldsAndu-1

.sh p6rte numal cAte un cutit:
Pitac caträ dumné-lui Vel Postelnicul epistat Cfitnärdsiel, ca sá nu mal One ni-
meni din ogeaclii arme la brit"

Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cinstit i credincios boerul Domniei-Mele, dumné-ta biv Vel Postelnice epistatule
al CamAräsiei, indatá ce vei priml acest al Nostru domnesc pitac, poruncim ea nu-
mai deck aducénd inaintea dumi-tale pe top' ogeacliii ai domnescei N6stre Curti,
sä le dal' strasnicii poruneä, ca de asfäll nimenea din el sä nu mai pérte la brill
arme deck numai un cutit, ad' ash este vointa i porunca Domniei-Mele. Tolco
pisah gosp.-1813 Maiii 1.
Cod. LXXIV, fila 45.

Se vede eh' acestI IcioglanI eratí nu prea de tréb6 OrnenT, cáci Vodd
cu referintd la et urmAtorul pitac :

(1) Ver,li i alte acte relative in anexele din acest Tom. X, partea B.
V. A. Urechia. Tom. X. Partea B. Istotia Romanilor. 14

www.dacoromanica.ro
210 V. A. URECHII

Lb Iban Gheorghe Caragea Voevod.

Cinstile ii credincios boerule al Domniel-Mele, dumné-ta biv Vel Medelnicere Rii-
ducane Clincene, poruncim Domnia-Mea dumi-tale, din césul ce vei primi acest
domnescul Nostru pitac, sé aibi a face scumpd cercetare i periergbie ivaei ntiptea,
pe ori-care din icioglanii Curtii vei vedé pe ulite, prin arg Batí prin naahalale,
numal decdt sä-I ridipi i sä-I aduci drept la Domnia-Mea; Intocmai poruncim
straenic sé fil urmdtor. Tolco pisa/1. 1813 Noemvrie 9.
efod. LXXIV, fila 920.

Nu mal bine se purtail ArnAutil:

Volnicie ca sé ducd nisce arnäuti la ocnil, pentru eh s'ad purtat Cu fapte rele
In BucurescI.
Zemle Vlahiscoie. Fiind-cd arnautii Watt* purtat cu netrebnice
fapte, cari nu sunt suferite auOului Domniei-Mele, de acea volnicitn pe . . . . ca
luandu-i de aici In fiére sil-1 duce surgun la ocna . . . unde poruncim cémilra-
Olor de acolo, ca indatä sé-1 bagati Induntru In ocriä, fdr' de a fi sloboji a eel pAnd
nu yeti priml al doilea poruncd a Domniel-Mele, lar orinduitului mumbaeir sé se
ded adeverintii de primirea lor. I saam receh gpd. 1815 Decemvrie 15.
Cod. LXXIV, fila 462 V.
Niel catanele späldrescl nu se deosebiail ca totiT la purtare de Ar-
nguti i Icioglani, cum so p6te vedé in acest act :
Lis loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Poruncim Domnia-Mea, dumi-tale Vel Spdtare, ca negreeit fdrd de alfa' ziibavä
sé orInduiti a se prinde e.' a se aduce niel: aceeti hoti Impotrivitori, pe carl_indatii
lacé teslim la judecata departamentului criminalion, ca sé urmeze acea ju-
decatd a face cercetare dupd porunca Domniei-Mele ce este daté. 1814 Sept. 29.
(Pecetea gpd.) Vel Logolét.
Prea Indl(ate D6mne,
insciintez Indltimii Tale,. ea cu aläturata Mdriei-Tale volnicie orinduindu-se 6 ar-
mdeel, pentru prinderea acelor furi de dobiteice, tovaroeii Stanciulul Balan, ce se allá
la Inchisärea puecdriei, s'ad intors Mil de niel o ispravä, arkand cd aceeti fuel,
din césul ce ad simtit ea ridicat la Inchis6re Stanciul Miau, top s'ají réspfindit,
tAinuindu-se prin paduri, ei cum gdsind numai pe unul anume Tudor
Calddrarul, catana- speitdrescci, cu alti dol tovaroei Muga dinsul, nu s'el supus niel
Intr'un chip a se da In maulle zapciilor, Impotrivindu-se cu arme ei respunlênd,
en* la nimenea alt nu se supune decát la zabitul lui, adecd la dumné-lui Vel
tarul. Ci fiind-cil cei mai multi dintr'ace,sti furi sunt catane speiteíre,sci, cum gi
alciturag de ai tor,licem sé fie luminatä porunca MdrieI-Tale 6.ft:a dumné-
lui Ve! Spätarul, ea prin 6menil Spätdriel prinild pe top' aceetia, ca sé-i trimétd
In cercetarea judechtil, ca sé-1 deslacé pre tic:41001 pilgubaei ce cércä de atilta vreme
cheltuelile Bucurescilor, satt cum bine va vol luminata Mdriei-Tale intelepciune,
1814 Septemvrie 18.
Constantin Stolnic, Atanasie Sérdar, Mateitt Greceanu Medelnicer.
Cod. LXXII, pag. 326.

www.dacoromanica.ro
 'STOMA nomiNtLon 211

ZapciiT plasilor din BucurescT, sub cuvint ch ail nevoe do slujitorT,

scutiail cate 20-30 de birnici in plus peste numsérul slujitorilor ce
se cuvenia, pe cand Spataria ducea lipsa de slujitorT la stégurile eT.
Propune decT Marele Spatar, ca din prisosul de pe la zapciii de plasi
ale Bucurescilor (comisariate) sa se Implinésca golurile de la stégu-
rile de slujitori ale Spatariel, iar restul sa se dea la bir (1).
In ordine chronologica se vor afl. In anexele relative (T. X. B) di-
verse liberarT din 6ste din timpul luT Caragea pentru motiv de batrI-
nete, de b61a, sail de pensionare. Asemenea i sentinte.
SeimenT sub domnia luI Caragea nu mai rèmasesera de cat 200 la
2 stéguri polcovnicescI i buluc-basescI. Seimenii erail seçlätorT pe la
judete. Mal apoT, tot sub domnia lui Caragea, rèman numal 15 sei-
menT la jud. Dimbovita si 54 la Bucuresci. In fie-ce an cate 15 sei-
menT eraü obligati a merge de 2 orI pe an sa duca la Constantinopole
zavoii i oimii. Restul de seimen1 erail dati pe la vinaricerl, pe la
locurT de straji si la carvasara. In Decemvrie 1817, Domnitorul loan
Caragea acordä o diurna de 80 lei de fie-care seimen trimis la Con-
stantinopole (2).
Din t6tá bruma de 6ste ce a maT rèmas in térd In domnia WI Ca-
ragea, singuri panduril mai ail o reala val6re. Obijduirile, nedreptd-
tile ce acestia ail de lndurat; neconsiderarea in care 11 are Vodd ;
aruncarea unui num.& Insemnat din el la bir prin desfiintarea lor
ca pandurT; prigonirile i jafuirile ce sufer de la arendasiI grecl; t6te
aceste fac din panduri factoril miscaril ante-grecescl, inainte merg6-
toril revolutiunif lui Tudor.
Am narat In urma istoria reismirigi pandurilor. Am v6cjut cum cu
ajutor turcesc rebeliunea pandurilor fu potolita, cum o parte din el
furl prinsI si pedepsiff cu m6rte, cum o alta parte se supuse de bun&
voe dupd mijlocirea Episcopului de Minnie; cum all fost ertatT capi-
taniT de panduri Paun, Tampea, Haidul, Sfarima-tépa, cu tOte cetele
lor . Rasmirita acésta e cea din 1815 (3). In Decemvrie acest an
furä gratiatI alti capitanT de pandurT: Faun Nicolicescu, Barbu Bim-
basa, Petru Aluneanu i Buluc-basa, cu tóte cetele lor.
In 1816 v'écluram o noua conspiratiune a pandurilor si a téranimiT.
Unul din pandurii earl luara parte la acésta a doua incercare, a-

Veçll anexa relativa in acest T. X, partea B.

Idem, idem.
Idem, idem. Le Moniteur Universel, No. 170, din 18 Iunie 1816.

www.dacoromanica.ro
212 V. A. VRECHIA

dus inaintea lul Caragea, acesta 11 intréba : Si tu esti din .ceT earl', in
anul trecut, ai fost miluit cu ertarea nóstra i iar al inceput?
Pal, Mina Ta, nu séca paraele cat plouà si nu se impaca omul
cat nu se ostoesc nevoile.
Dar ce nevoi al tu?
Eú n'am nevol, Marite D6mne, dar t6ra intréga nu mat póte de
Greet
Nu pandurul rtispundea, ci curentul. Acest curent castiga Incetul cu
incetul i pre unii din bout La rindul lor Incércà si därime pre
Caragea, dar nu isbutesc. Totusi curentul cresce si cand, in 1818, Ca-
ragea fuge din Ora, ne maI putênd lupta contra intrigilor din Con-
stantinopole, dar si contra curentului romanesc, boeril ieail administra-
tiunea täriI si prin arz catra. malta P6rta solicita pentru prima data,
In numele rii, incetarea Domniei fanariote. Timida este solicitarea
boerilor, In termenl Inca nu destul de clarI; ei s'ar multurnl i numai
si li se Incuviinteze de Pórta administratiunea 0141 sub forma re-
publicana, adeca cu un sfat obstesc, compus din el toff.
Dar orl cat de timida este si acésta incercare, ea ne arati curentul
national sporind mereù. Faptuirile acestea nu eraii de natura a descu-
raja pre autorii miscarilor revolutionare din Oltenia. Pandurii decl
staii la panda, a§à dicénd, si mai putin de treI ani dupà aceea, Sluge-
rul Tudor, In fruntea unul curent tOranesc va ridica falnic drapelul
revendicarii drepturilor grdnesa, dar In cat-va si al nationalismuluI.
Dar sa urmam a face istoria a ce mai rämäsese de sem6na a ostire.
In Iunie 1817, printr'o anafora la Domnitor a MareluI Vistier, se a-
mintesce ca In 1814 s'a redus numérul pandurilor de preste Olt nu-
mal la 500 si anume s'a läsat un num6r de slujitorI domnescI 1 po-
terasI: loo pentru judetul Valcea, 150 pentru Jiul-de-sus si 250 pentru
MehedintY, iar cei-lalti pandurI, pana la suma de 2.075, s'atí dat in
bir ca rupta0 (1).
(1) la, loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiseoe.
Dumné-ta Vel Vistiere, primitd fiind Domnief-Mele acéstä anaforà a dumi-tale,
o intarim i hotärim ca intocmai sá se facd urmare. 1817 Iunie 9.
(Pecetea gpd.) Vel Logoffit
Prea Indlfate D6mne,
La asezämintul ce s'a fiicut antert la let 1814, s'ab.' fost intocmit i panduril ot
peste Olt ce erail intru numire de slujitorf gospod i poterasI, ca sà rèmfie lude 500
in slujbk adecd 100 la sud Iralcea. 150 la sud Gorj i 250 la Mehedintf, iar cel-lalt1
pfinä la suma 2.075 lude s'ail fost indatorat ca sa platéscfi pe fies-care lunA Po ta-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 213

Cu. asemenea modalitate credeä Domnitorul i Grecif sél, c aü po-

tolit pe tot-deauna rèscbla pandurilor. Intemeiat pe acéstä credintd,
Domnitorul gratikä pe toff panduril de peste Olt prin urmätorul act :
Cärtl ce Wail dat de ertäciane si pe la fies-care pandurilor din cincI judete ot peste
Oltde a na mal fi trasI pentra greselile ce vo? fi Mont in vremes rdsmiritei.
Zemle Vlahiscoie.
Fiind-cä pandurilor ce ail fost la regep si prädat, intorandu-se aici in Ora
la urma lor, ertat de Domnia-Mea OW cele urmate de el in räsmirita trecutä,
de aceea s'a dat la manile lor acéstä carte a DomnieI-Mele, prin care poruncim
dumi-tale cinstite i credincios boerule al Domniel-Mele Caimacamule al Craiovel
i dumné-v6stra ispravnicilor al judetulul i tuturor celor-lalti dregétori i zabitI
de la acele duel judete ot peste Olt, ca orI-cine se va arétà ca 'Ara' asupra acelor
pandurl de vre-o faptä urmatä de eI din vremea trecutel räsmirite, sé. fie neascul-
tath si cu total neprimitä acea Oré. I saam receh gpd.-1817 Octomvrie 23.
(Pecetea gpd.)
Asemenea carte legatä s'a fäcut si cdtrd Divanul Craiovel i catral ispravnicii
acelor 5 judete, lipsind name vorbele cä s'a dat la manile lor acéstä carte a Dom-
niel-Mele».

len l 4 de lude, iar la lét 1815 Fevruarie, dupä hothrirea Märiel-Tale, ce sa Meat
prin luminatele porund, ce s'aú dat cätrà dumné-lor ispravnicil ai acestor judete,
s'a hotärit ea tot1 aceI pandurl, adecd si eel ce ail fost rémasI in slujbà i cel-lalt1
sé se aseze trite° numire de ruptasi, dandu-li-se i sineturi gospod i sé plätésed
pe fie-care lunä cate talen i 4 si cand va fi trebuintä de slujbä, sé se Wà dinteinsil
sé se orinduéseä pe unde va cere trebuinta, si in diastima ce se Vor aflà slujind
sé fie apératI de acel cate talen l 4 pe lunä, iar esind din slujbä, sé aibA respunde.
Acum, prin jaiba ce all dat cäträ Märia-Ta, aceI lude 500 poterasI fac arkare, cä elf
aflandu-se napristan slujind atät aici, cat si la judetele ot peste Olt, Bea-vend orin-
duélä pentru repaosul i odihna lor, cácI dupä ce es din slujbä i merg pe la casele
lor nu aú odihnä in rindul slobodeniei, spre puté cäutà çi eI de hrana cea
trebuinciósd, ci 11 apucä ispravnicil de plätesc aceI cate talen 4, fiind impovsératl
In done' chipurl, adecd i ca slujba i cu plata, rugandu-se, ea sé se pue acésta la
vreo orinduélä, spre a-si puté i eI calla de agonisita hranel lor, a cdror jalbd
fiind buiurdisitä la Visterie spre cerce tare, ark MärieI-Tale, cä dupä chibzuirea ce
am fácut, ca i trebuinta sé se Implinésa i Visteria sé nu pägubésch, gäsesc cu cale
ca acel lude 500 ce aú fost läsatI de la asezá'mint in slujbä pe la judetele ce se
aratä mal sus, eärora dat atuncI pecetluiturI gos pod de la Visteria MärieI-
Tale, cu numire de poterasI i slujitorl, sä rémae tot aceia si de acum inainte cu aceeasI
numire prin slujbd i, unde va cere trebuinta, sé se orinduéseé numal dinteacestia,
eärora sé nu li se dea niel sineturl gospod de ruptilsie, sé facd céta In chipul slu-
jitorilor, ca sé slujéscä cu rindul, adecä anii inteo lunä i alii intealta, i and
va fi trebuintâ sé se orinduéseä prin sciinta VisterieI, ca unii ce sunt legatI la Vis-
terie, spre a nu li se face näpästuire, lar pand la suma ce se aflä, sé se
aseze in rindul ruptasilor, dupä hotärirea i poruncile MärieI-Tale, ce sunt date
sé. fie nesuperatl de slujbä, remaind a-si réspunde dajdia lor dupà asezamintul

www.dacoromanica.ro
214 V. A. URECHIX.

Spiritul de revoltd se latia pe Vita diva maï mult in térd. Opositiu-

nea contra Grecilor si a Domniel de la 1812 o duceati peste Olt nu
numaY panduril, ci si alto pers6ne private. Asa era Apostolache Ra-
coviceanu, care la 25 Septemvrie 1815 este alungat din judetul Muscel,
de unde era:
Poruncà cu mumbasir la ispravnicil din sud Muscel, ca sà isgonéseä dintr'acel
judet pe un Apostolache Racoviceanu, pentru netrebnicele lui urmArl.

Ic loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Dumné-v6strä ispravnicilor din sud Muscel, sänätate. Vé facem in scire, el un
Apostolache Racoviceanu, ce se afld cu §ederea inteacel judet, pentru multele ames-
t ecäturi i zizdniI ce flea acolo, turburAnd 1initita petrecere a locuitorilor,
de antert fost trimis surgun la o mfinästire, apol dupà rugäciunile ce ni s'aft
flcut de cdträ unele obraze s'a fost ertat de surgunlic, cu hotdrire insä a nu se
mai int6rce Cu locuinta acolo in judet, acum dar am luat Domnia-Mea Insciintare,
el numitul, nu numal cä locuesce tot la acel judet, ci Incä nu incontenézd urmând
tot cele de mal nainte rele fapte qi näravurl ale sale, pricinuind asemenea turbu-
rärl; de aceea iati inteadinsul se trimite ad acest mumbaqìr i poruncim dumné-
v6strä, ca numai declt sä-1 ridicatI pe numitul Apostolache cu kite ale sale, isgo-
nindu-1 de acolo din judet, unde sd nu fie volnic a se mal int6rce, dumné-
v6strd vetl fi invinovdtiti, i mumba0ru1 are sä steà acolo pfinä Il veti tidied 0
yeti isgonl, ea sä aducd DomnieI-Mele rèspuns, ed atl pus In lucrare acéstä poruncä
fitI sänd.to0.-1815 Septemvrie 25.
Cod. LXXXVII, fila 45.
Tot de natura politica esto si surghiunirea la manastire a lul Alecu
Stanescu si a mameT sale din judetul Dimbovita:
Volnicie deschisi cu mumba0r, ea sä mérgà in sud Dimbovita sä ridice pe Elena
StAneseu 0 pe fiul eI Alecu, ea sd-I due& surgun la rnanästirea Snagov.
Zemli Vlahiscoie. Fiind-cä Elena Stänescu i fiul el Alecu arätat cu urindrI
supérät6re odihnel locuitorilor i pdgubit6re asupra lor, de aceea, spre a lor infri-
flare §i päräsire, i spre pilda i altora asemenea urmätorI, volnicim pe al nostru
erbecci-bap Anastasie, sä mérgà in sud Dimbovita, unde se and numitii cu locuinta
luandu-I sä-i dud surgun la mândstirea Snagov, ea sä-1 aibi in pazd, i Oná nu
vei priml al doilea poruncä a DomnieI-Mele, slobodi sä nu fie, iar ofinduitului mum-
ba0r sd-1 dai adeverintii de primirea lor. I saam receh gpd.-1815 Decemvrie 14.
(Pecetea gpd.) Vel Logotét.

Rasvratirea o sémèna In judetul Buail, la 1816, Bratul din Sibiciu-

ce al, cu care chip rémâne mijloc i celor ce se vor aflà In slujbl a-0 calla de
agonisita hraneI lor, care de se va gds1 cu cale i de cdträ Intiltimea Ta, void av4'
luminati poruncä de urmare.-1817 Iunie 7.
Vel Vistier.
Cod. LXXXV, pag. 105.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMKNILOR 215

de-jos i Gheorghe Basiceanu din Basca. Marele Vornic Grigorie Fili-

pescu propune Domnitorulut ca acestY capI de miscare Of fie batutI
prin satele plaiuluI i apol strdmutatI prin pläsI.
Domnitorul maT ornemos, desl grec, se multumesce a aproba nurnal
strtimutarea acusatilor de rasvrätire iarta de bdtae.
Iatd actele :
Prea Ineiltate Démne,
Cu plecatá anaford arét Indltimil Tale eh, in plaiul despre Bumf" sud Saac, aprépe
nu-si pot avé locuitoril odihnd din pricina a dot rhsvrätitori Bratul ot Sibiciu-de-
jos i Gheorghe Bäsiceanu ot Basca, caril réti ndrdviti fiind, de sinesi, fdede scirea
plaiului se pornesc la pie mincin6se, i umbld prin sate, fdand locuitorilor chel-
tuell si smdcinäri, cum insciintézd dumné-lui Clucerul Mihalache ispravnicul, atfit
cdträ Indltimea Ta, cdt i eked mine plecatd sluga, i osebit cdti-vd locuitori aft venit
la mine cu aldturata jail* plangêndu-se pentru numitil i fäcênd rugaciune a se
ridica.din plain] lor acei räsvrätitorl, ca sh-si pad avé odihna, ci fiind-cd ae.estia
sunt dovediti i sciuti de räsvratitori i clevetitori plaiului, roé rog Mariei-Tale,
fie luminatä poruncd eked dumné-lor boeril ispravnici judetului, cu mumbasir, ca
mal intdifi sé bath pe acestI rdsvrdtitori prin satele plaiuluf spre infrinarea i pildd
a altora asemenea lor, apoi rddice din plaid cu OW ale lor, i s5.-1 aseze dumné-
lor ispravnicii cu locuinta in sate de pläsi, ed de vor remâné acestia in plaiii,
plaiul apururea phtimesce i niel-odatd odihnd nu 'Ate avé, iar anii Indltimii Tale
sé fie de la Dumneleti multi si fericitt 1816 Ianuarie 12.
Grigorie Filipescu Vel Dvornic.

Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Dupe arkarea ce ne face dumné-lui Ve! Vornicul de Téra-de-jos printeacéstd ana-
ford, poruncim Domnia-Mea dumné-v6strd ispravnicilor din sud Sane, ca pe acesti
de mai jos arétati rdsvrAtitori, numal decdt ridicandu-i cu téte ale lor din plaiii,
sé-1 mutati j sé-1 asezati in sate de ale pläsilor, ca pe nisce turburatorl liniteI lo-
cuitorilor acelul plaiii, iar de bätale Ii ertdm Domnia-Mea, indestuld pe-
dépsa mutdril lor. 1816 Ianuarie 13.
Cod. LXXXII, pag. 249.
(Pecetea gpd.). Vel Logofet.

CAP. VI.
Tigang.
MaI jos de cat t6ranu1de se 'Ate mal jossta tiganul. Ar puté
explice un umanitar de astäcjI, cum un cleric, un egumen de
manästire cerea, in 1814, Domnitorulul Caragea, pedepsirea cu temnita
cu baterea de 200 toiage la talpI a unor tiganI, 6meril ea si el, pentru

www.dacoromanica.ro
216 V. A. IIRECHIA

cd se revoltail In contra nedreptdtri cu care erail maltratatl? Vodd Ca-

ragea rinduesce cercetdrI §i iacd raportul comisiuniI de anchetd:
Prea lnciltate Dómne,
Dupä luminatd poruncä ìnsciintâin inältimil Tale, el dintre iganhi mänästiril
Glavaciocul, ce se pirdsc de cdträ jäluitorul egumen de zurbagii i impotrivitori si
nesupusl la slujbele mänästirii, fiindu-se aflatl cfiti-vä dintre dInsiI aicI, s'aii insci-
intat cu zapciI armdsescI, ca sä vie sä se infätiseze la judecatä, ad fugit din Bucuresel,
ci Bind cä tiganiI acestil mandstifi sunt sdiui acestil judecdtl cu adevdrat de zur-
bagil si impotrivitori egumenilor, pentru cd i in let 1794, iards1 cu asemenea'zur-
balic si impotrivire sculându-se asupra celuI de atuncl egumen, ad fost adusI prin
poruncd gpd Cu mumbasir la temnita puscäriel i dupä ce s'ad pedepsit indestulä
vreme la inchisére, li s'a fdcut certare i cu bätae. Ci, ca nu din nesupunerea
lor sá pricinuésca déräpänarea lucrurilor mândstiril, judecata gäsesce cu cale, sà
fie luminatä porunca Märiei-Tale, un mumbasir zapciú armäsesc sä mérgä la numita
mandstire si pe veri-cáll din tiganI II va arda jaluitorul egumen de zurbagil
impotrivitori, sä pue sil-I batä cu cate cloud sute de toege la talpe In vederea celor-
lalti tiganl, cu acésta sä-s1 pärdsésed näravurile lor, supuindu-I a da si zapis cu
legdturä, cä intru tiite slujbele sfinteI mandstirI vor fi supusI si ascultatorI, iar
hotärirea rémâne a se face de cäträ Indltimea Ta.-1814 Aprilie 16.
Costache Stolnicul, Atanasie Serdar, Nedescifrabil Medelnicer.

Insu0 Domnitorul esità a aprobd asemenea MAT, totu0 aprobd

dupd dour) litni, maI
16.1 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Dupd arétarea ce ni se face printeaci6stä anaforà a judecdtii departamentului
Criminalion, volnicim pe sluga DomnieI-Mele zapcid armäsesc ea mérgA la fata lo-
cului i, prin marifetul ispravnicilor judetuluI, sä fn.& urmare intocmal. 1814
Iunie 25.

Nisce altI servitor'l aT altaruluI, asociaff cu functionarl administra-

tivl din judet, comit fapte nelegiuite asupra unor bieV iganÏ ursart
Insu0 Marele Arma, sub care continud a sta tiganil domnescI, na-
rézd faptele In modul urmAtor:
Prea Inciltate D6mne,
Cu prea plecatd anaforà se face afétare Indltimii Tale, cd asta4i venì la arinä-
sie un loan Trofin buluc-basä de tiganI domnescl, ursarI, impreunä cu cetasii
fdand arétare cu mare plängere, eh afländu-se locuind de marginea satului Negres-
cif din sud Muscel, ad venit la clinsiI preotil satului, anume Popa Preda si popa
Marin £A provalisindu-le sá schimbe cu dInsiI vre-un cal, ad i primit bucuros,
avand maI virtos trebuintä pentru rdspunderea dijmei ce se urmézd si ash invoin-
du-se Intre ad ded preotilor o épd, cum si preotiI sd le deà lor un cal orb,
taleri 30 adaos, si tras numitii preoti in sat la casele lor, ca sä silvirséscä schim-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 217

bul i obicinuitul a1d4mas, unde indatd, fdede altä prelungire ponosluindu-I cá acea
épä ar fi avénd-o de furat, "-aii i legat, cäznindu-I färä milostivire, si pe de o
parte cu 6meni de ai lor pornit la isprávnicat, cu invinovätire de hotl, lar pe
de alta, unindu-se numitil preotI cu un Ionitä Contescul polcovnicul judetulli, nelptea
aft mers de ieaú dlcat corturile lor, si prinpndu-le femeile si pe s'O -ligan", ce maI
rémäseserä la cortur", jaras' prin strasnice cazne färá milostivire le-ail iagmalidisit
avutul lor, le-aii luat si talen." 95 geremd, färä a nu le descoperl invinovhtirea, salí
sà le aréte vre-un pägubas. pumné-lor ispravnicii iarái rara de mal multä cerce-
tare asupra celor ce fost trimis preotiI acolo, sail vre-o dovadd la pira ce li
s'a fost adus, geremetisit i dumné-lor pe acestia cu talen" 140 si dat
drumul, ajungend ticcilo4 zdlogésed copiii, i nevestele pela imprumutdtorl;
acéstä plangere a numitilor ligan*" la Armäsie este fórte de creljut, del are mal In-
t'EA Armäsia sciintd de bun ipolipsisul lor, cà niel odatä nu s'aii dovedit cu câtusi
de nimic invinovätire; al doilea pentru acei preotl si polcovnic oft sunt sciutl de
toti 6menil jads", hr5pitori i nesupusI la bunele nizamurl ale Ináltimil Tale si
al treilea, cá urmärile polcovnicilor si cápitanilor sunt nesuferite, pentru cá necon-
tenit vin ticàloii iganl la Armäsie cu plAngere pentru dinsii de jafurile i nedrep-
atile ce le fac, socotindu-i intocmal ca pe nisce dobit6ce, si m'alear cd Indestule pu-
blicatil ale Indltimil Tale s'ail trimis, atat pe la isprävnicaturi, cdt si pe la cel-laltl
ca nimeni fárft curatä dovadà de invinov5tire sh nu cuteze a-i bântul pe ti-
ganii domnesci, ci fiind vinovati sd-I trimitá. la Spáltdrie cu egzamenul lor, dar In
zadar aft fost t6te, pentru cá nimenea niel o intelegere n'a arétat, din care priciná
do;18nd tichlosiI tiganI la desnädäjduire aft ajuns a se risipl prin ter" streine. Dum-
né-lor ispravniciI ot sud Muscel, de dovedit pe acestI tiganl cu vre-o invino-
vätire, nu se cuvenià geremetisésd cu atata sund de banl i sä-1 sbobóçlà, ci
sä-1 fi trimis aicl cu egzamenul lor, ca säll ieà cuviinciósa pedépsä, i dintr'acésta
numai se pede intelege neinvinovdtirea lor, ci spre mâng'ierea Ion la nedreptatea
ce li s'a fácut, i spre infrinarea polcovnicilor i dpitanilor, face Armäsia ferbinte
rughciune Ináltimii Tale, ca sä arèt" milostivire asupra acestor tidlosi i asupra tu-
turor celor-lalti tigani domnesci i prin osebit mumbasir de la chiar Curtea Inäl-
timii Tale, cu luminatà volnicie, mal int5iii sä li se implinésd numitilor de la dum-
né-lor ispravnicil acei talen" 140, cu cari geremetisit, apol sà ridice at5t pe
acel polcovnic, c5.t si pe preoti, sä-1 aduca aici, ca prin cercetare de judecatä, ori sä-1
dovedésch cu vre-o invinovdtire asupra jafurilor ce le-aft fäcut, saft in priveliste
de norod sä-si ieà pedépsa ce li se va hotdri de catra Ináltimea Ta, spre infrinarea
celor asemenea lor, iar hotärirea rémane la Indltimea Ta.-1814 Noemvrie 6.
Matache Pitar.

Caragea nu sta de cht 9 dile la indoélä, de trebue sá aprobe pe-

depsirea pluitorilor. La 15 Noemvrie 1814, el cid urmät6rea resolu-
tiune :
Lb iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Volnicim pe sluga DomnieI-Mele ciohodar, sá mérgà la sud Muscel,
unde mai intaii" sä apuce pe ispravnicil judetului a implini de la dinsil talen" 140,
ce se aratà ma1 jos oft aft luat jaf de la jäluitori, fär'de a le priml "ispravnicilor

www.dacoromanica.ro
218 V. A. IIRECHIX

niel un cuvint de pricinuire, i apol ridiand orinduitul mumbasir atat pe piritul

polcovnic, cht si pe piritii preop, a-1 aduch aid imprenta i cu jäluitoril, ca sä
sta. LO la judecata ce-1 vom orindul Domnia-Mea (1).
Cod. LXXVIII, pag. 62.

Din cdrtile de vdtd§ie de tiganI de la Ianuarie 1813 se pot vedé

§i obligatiunile lor, mal cu sémd ale culegötorilor de nisip de aur, cum
§i drepturile ce Domnia le recunösce, de a petrece In stare nomadd,
de a se a§ezà cu corturile orI unde vor vol §i de a nu pldt1 nimic
pentru subaturI, niel chiar pe mo§iI particulare (1).
Acte de protectiune acordate tiganilor de cdtrd Caragea (2).
Din cdnd In când se mg gdsesc suflete cre§tine, carI iartd de robie pe
nenorocitii tiganT, precum fäcù Vornicésa Ecaterina tirbeiil la 1815 (3).
Nu mal' putin decdt pe töranl II Valiese §i pre tiganI viltafil de
plaiurl (4).

CAP. VII.
Neguyttorr breslaei, fabrican, narturT, Tirguri
benciurt PeCura.
Un interesant strat din Societate este acel constituit de comerciantY,
industria§1, bresla§I, fabricantt
Pe tötä giva comerciul §i me§te§ugurile se instreinéza din manile
pAmintenilor, spre a trece in ale supu§ilor streint Cu mare rapiditate
se insinuézd in ora§e, mal ales in BucurescI §i Craiova, invasiunea
acestora §i In primul loe a Evreilor (5).

Vedl actele in anexe.

Idem, idem.
Idem, idem.
Idem, idem. Se mal' pot consulth in anexele acbstul capitol din acest Tom. X
B. diverse acte de cumpérari i vindäri de suflete de tiganI si de diverse do-
natiuni saii procese relative. Sunt de bägat in sämá harurile de tiganl Monte de
Domnitor la diverse perseme si la diverse mänästirI.
Evreilor le recunelsce si I. Caragea organisarea in bréslh separata. In 1813,
Domnitorul invoesce capilor comunitatiI jidovescl dreptul de gabela, adech de a
percepe o taxh de la vindarea

lis Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zeinli Vlahiseoie.

Cinstit si credincios boerule al Domniel-Mele, durnné-ta biv vel Bane Grheorghe
Arghiropole, Caimacamule al Craiovei, de vreme ce obiceiul legii ovreescl la pretul
vindhril de carne este inteacestas1 chip, precum ni se dà pliroforie printeacésth

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 219

Breslele. Sub domnia luT Caragea maI continuà a existà breslele,

des1 släbite In organisatiunea lor, ba pang In fine réti isbite, precum
vom maT vedé §i mg' departe.
In 27 Ianuarie 1813, Caragea numesce direct Mal-mare-Bap peste
intrunitele bresle de lemnarT, zidarT, cardmidarl, nisiparl §i tImplarT
§i. reinnoesce chrisovul breslelor federate. Fie-care din aceste bresle stä
sub un céus §i ate 4-5 frunta§1 «carT vor fi me§terl ma.i bunT, maT
bdtrinT i maT de ispravä», constituind clongea», adecg loja.
Cu dispositiunea de la art. 3 din chrisov, Caragea deschide marl'
portile eT la me§terT lemnarY si zidarl streinT, de peste Dunäre, mgr-
ginind obligatiunea lor de ca se arétà la numitul MaT-mare-Ba§a spre
a fi sciti luT. §i la intércere In patria lor, de asemenea sä se aréte
la ace1a§1, ca sg-T deg rdva§, cä nu are ilia o pricing cu cine-va§T pentru
vre-o lucrare. NumaT presintänd asemenea Ova puteg me0erul. strein
obtiné ráva§ de drum de la Spätdrie (1).
In 14 Maid 1814, Caragea ridicä pe Mal-marele-Staroste de la aceste
intrunite bresle la demnitatea de CaftanUzi §i la acéstä ocasiune re-
innoesce intreg chrisovul. Nu maT aducem ad decgt preambulul, sin-
gura parte schimbatd din anteriorul chrisov:

anafora, de chträ dumné-lui Vel Cämdrasul, poruncim dar, ca intocmai sh se ur-

meze i aici pretul vincjhril de carne intre ovrel, precum i din alisverisurile lor,
de nu va fi vre-o pricinä destoinich, poruncim. sä nu fie popriti, iar de va fi la mij-
loc vre-o pricind, sä. insciintezi Domniei-Mele.-1813 Maiil 24.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofk.

Prea Inez-gate Dómne,

Dupä luminatä porunca Märiel Tale, ce prin buiurdizma ce mi se dä." la acéstá
jalbá a ovreilor locuitori din orasul Craiovei, ca sá cerceteze si la cererea ce fac sä
ark prin anafoA, urmätor fiind, dupà scumpa cercetare ce am fäcut starostei de
ovrel de ad i din Bucuresci, m'am pliroforisit pentru pretul cárnil, ea este ea
un legiuit obiceiil, ori in ce loe se 01á locuitori ovrei, inh'car i aici in Bu-
curescl si la Iasi, ca ad deä mai mult peste pretul, ce se politifsesce la cel-lalti lo-
cuitori, un prostichiil de o park sail de doué la ocaua de carne, si intocmal trebue
sä se urmeze i la Craiova cu prostichiul de mai sus arkat, lei nu mai mult, iar
pentru alisverisul lor ce se jhluesc cà sunt îmbodisii, cu cuviintà este a se da lu-
minatà poruneä eked cinstitul dumné-lui Caimacamul CraioveI, spre a fi sloboçli de
a-si face alisveris lor nesupérati, pentru care nu lipid' a aféta Inaltimii Tale.
1813 Maiil 17.
Megas Camarasis.
Cod. LXXVI, pag. 262.
(1) Veçll Anexa A.

www.dacoromanica.ro
220 V. A. IIRECHIÀ

Chrisovul Mai-mare-Bcocti de lemnar'i, i sidar, i ceirdmidarï, nisipari

Ti5te acelea cate privesc spre trebuinta i folosul de obste, nu numaI datorie
Doman i obläcluitoril, ce s'ail Invrednicit de la Dumnedeil a avé stäpInirl de térI
si de nor6cle, a le pune in faptä, ci inch' cu mijI6cele cele mal bune a le intocmi, a le
imbundtät1 si a le intärl, Intre cari alte obstesci lucruri trebuinci6se fiind unul
nizamul breslelor de leamarl, zidarl, cärämidarI, nisipari i timplarl, cu earl' se
slujesc totl de obste intre trebuintele ce aii, de aceea, eta t pentru intirnplärile ce
aú fost mai nainte cu cutremurul i focul cel mare, trebuinta a adus a se pune
la o build intocmire nu numai la întîmplàrile acelea, ci aprourea si in tótá vremea
sä se. pdzésch bund orinduéld, ea cel ce va avé epistasia acestor bresle sd fie nu
numal cu sciinta mestesugului desavirsit si cu vrednicie, ci sd aibd i un ipolipsis
de a se puté increde si a se nädäjdul cine-vasi pentru binalele ce prin marifetul
lui se vor lucrà de mesteriI lemnarl i zidari, spre a nu se face inselaciuni. i pagube,
precum pätimià i norodul mat nainte, si atunci, dupä anaforaua durnné-lor boerilor
Divanului, se alesese un Lazdr Polcovnicul, om vrednic cu sciintd, de s'a orinduit
la epistasia acésta, pre carele l-a imbräcat si caftan numindu-1 Mal-mare-Basa, fa-
candu-I léfá i alte mili, precum din hrisovul Domniel-Sale fratelui Constantin Ip-
silante Voevod ne-am pliroforisit. Deci invrednicindu-ne i pe NoI Domnul Dum-
nedeil cu domnia acestii pravoslavnice ten t pliroforisindu-ne cä, -dupd trebuinta
ce este inteacéstä politie a scaunului Domniel-Mele Bucurescil, urmézd a fi Mai-
mare-Base om ales, cercat in slujbe, i cd din vremea de mai sus ar6tatd ine6ce
s'a fast cinstit cu caftan acéstä trébd i slujbd a Mai-mare-basa, am primit-o
Dorania-Mea i hotärim, ca si de acum inainte, cel ce se va aflà cu acéstä epistasie
säi se cinstésed cu caftan si pentru cd are de a fi cu osirdie i cu ingrijire a nu
se face inseldciunl si a se pdzi buna orinduéld spre folosul obstesc, ì pentru
se and slujind la poruncile Domnesci, cand i se da, si la ale obsteI norodulta ce ail
si are sä. tie si un logofetel i un om dol cu léfd i cu cheltuéld. De aceea prin-
teacest Domnescul Nostru hrisov Intdrim privilegiurile i muele ce ail avut cel mal
dinainte adeeä sä aibd lude 6 scutelnici, pentru care poruncim dum-
né-lui Vel Vistierul, sA i se fad. dintre pdminteni i sd li se dea pecetluiturile Dom-
nieI-Mele, sA aibà i ofinduéld de Fed spre a i se da pe tA5td luna cate taleri 60 de
la Visteria Domniel-Mele, sä fie dator Insa acel ce se va cinstì cu caftan de Mal-
mare-Basa a pune osirdie i silinta intru slujba acésta, ca prin ingrijirea sa sä se
pdzésed o build orinduélä a breslelor acestora, ca nu numai ei adeca sd se foloséseä
si sä se castige din mestesugurile lor, ci i norodul sä-si aibä inlesnirea fdede pa-
gube i fdr'de inseläciuni intru trebuintele lucruluI binalelor, luand séma Mal-mare-
Base i pentru unele binale ce sunt dupd pravili oprite, adecd care astupd si in-
chide lumina vecinului, cum si cele ce ar cautà s'd cuprindd i sá strirntoreze uli-
tele obsteI cu intinderea ce fac i altele asemenea vdtaindt6re, ca indatä sa deà de
scire la Domnia-Mea, pentru care este orinduit i nizamul mal sus numitelor bresle,
cu ponturile ce se cuprinde znai jos prin hris6ve Domnescl ale fratilor Domni de
mult, i dupä. trebuirrta ce urmézd i acum spre buna orinduélä. . (urinéza cele
7 ponturi).
Cod. LXXXII, fila 177 v
La 25 Ianuarie 1813, Caragea reinnoesce ehrisovul bresleT z6bunarilor,
ou 6re-eare «indreptare la unele ponturl, dupg trebuinta vrerniT de

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 221

acum», dice VodA. Una din pretinsele indreptArT este aceea, eh' sunt
admisT i mesteriT streinf de a deschide prAvälie si a lucrà malla de
zAbungrie, destul sà urmeze orinduelile bresleT si sA fie supus la Sta-
rostea de zAbundrie, care riSmane a fi ales de bréslA (1).
Din 16 Fevruarie 1813 este chrisovul reInnoit al breslel Croitorilor,
dat întâiú de Alexandru Ipsilant la 59 croitorT din BucurescI,
chris6vele maT vechT le erail perdute din causa rAsboiulut Caragea
face istoricul bresleT In preambulul chrisovuluT gil, de care ne ocupgm
acl. Capul bresld este Terzi-Basa aù 4 mesterT epitropT. Unul din
epitropT va fi Starostele bresleT. Un Céus va maT avé brésla. Terzi-Basa
Cu Starostea i EpitropiT s'A caute socotelile i judecAtile. Terzi-Basa
fArA de «lonja.» nu are nicT o putero de executiune(2).
Tot din Fevruarie 1813 este si chrisovul reinnoit al BArbierilor. Sta-
rostele e ales de bréslä. Loja o constituesc 6 Epitropi:. Streinii: sunt
adnzig, in brésld, destul s'A fie (cu ascultare de Starostea» si de lojd.
NepAzirea Duminicd si a s'érbdtorilor este pedepsitd de Lojd (3).
La 25 Aprilie 1813, Caragea reinnoesce chrisovul bresleT *elarilor din
Bucuresd. StreiniT selarI nu ail voe sA deschidd ei prAvAlil, dar sunt
admisT a lucrA pe la prAvAliile mesterilor din brés16, unde-T va rindul
starostele de selarT si curelarT. Starostele esto ales de brésld si con-
stitue loja impreunä cu doI fruntasT iarAsI alesT(4).
La 1 Iulie 1814, Caragea reinnoesce chrisovul bresleT boiangiilor din
BucurescT, chrisov dobindit de eT In 1764 de la Racovitd Cehan V. V.,
si de atuncl intdrit si de altT DomnitorT. La 1803 acésta bréslA avù
proces cu fabrica de salurT i ghermesiturT, din causa menghineld ce
fAcuserd i eT, desil erà un monopol al fabricd. Am amintit despre
acest proces la locul cuvenit. Chrisovul luT Caragea reinnoesce si el
acelasI chrisov. Proestosul , adecA Starostele, este ales, dar rinduit prin
scirea MareluT CAmAras. Loja o constitue cu treT bdtrInT aT rufetului
si un Céus. Apelul de la judecata loja se va face la CAmArasul cel
mare. Se admit acum in rufet fi boiangii" streini, dacä se supun la
t6te regulele rufetuluT. Cele-lalte conditiunl se pot vedé in insusT chri-
sovul ce dAm in notA (5).

VedI anexa B.
Vedl anexa C., ibidem.
Vedl anexa In acest T. B. X., ibidem.
VedI anexa E ibidem.
VedI anexa F. F. ibidem.

www.dacoromanica.ro
222 v. A. 'UREMIA

La 1 Decemvrie 1815, Caragea aprobd urmatorul cartel facut de sa-

punarri din Bucuresci:
Id; loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Primita fiindu-ne vi noué simfonia ce a fdeut brésla sdpunarilor Inaintea dumné-
lor velitilor boerl, o Intdrim Domnia-Mea, ca urmarea sa Intoemai, pentru
care poruncim dumi-tale Ve! Logofete de Téra-de-sus, ca zapisul ce aft dat si-
punaril pentru acésti simfonie sé se popréseft a sta In pdstrare la cantelaria Diva-
nuluI Domniel-Mole.-1815 Decemvrie 13.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofk.

Prea Indlfate Demne,

Din luminath porunca MärieI-Tale, aducêndu-se Inaintea NiSstrd isnaful breslei sd-
punarilor de aicl din Bucuresci, carl fae i lucrézi sapun de aicI de térä i iardvI
el 11 vind cu tdräbi i prävdlii la obste vi de bund voia lor, nesilitl legat cu
zapis, care 1-am adeverit vi noI, cu cuprindere ea pe un an intreg politia Cu
indestulare, l sé-1 vinçld sfipunul cel bun, care este ea cel de TIrgovike, ocaua Po
parale 48, iar sdpunul eel prost, care se chémi eialcama, oeaua po parale 25, vi tot
acel pre sé urmeze la vinlarea lor panä la anul, Insä numai eI sé vinO, iar lu-
naindraril, earl fac lumînäri, ad nu se amestece In mevtevugul lor intru nimio, niel
a lucra sapun, niel a vinde, legat eä vor acésta, fddndu-se chezavI
unul pe altul, certandu-se vi de stiipinire, and va fi bdnuéld, cdnd nu pAzese,
legdtura, sail nu vind cu dreptate, care legdturd a lor pärêndu-ni-se a fi eu calei
de va fi primitä sd se dea i luminatd. Intärire, ca sa se pazésed. 1815
Decemvrie 12.
Constantie Buzeil, Constantin Cretulescu Vel Ban, Dumitravco Racovita Vel
Vornic, Grigorie Filipescu Ve! Vornic, Teodor Väcdrescu Ve! Vornie, Scarlat Grd-
divteanu Vel Logofk.
Cod. LXXXVII, pag. 187.

In judete, bresle constituite, sub domnia lui. loan Gheorghe Caragea,

nu am aflat &eta la Pitesct Vaciti-se in Tom. X. B. actul bresleT Ca-
vafflor i Cismarilor i acel al Isnafului. croitorilor (1).
Evreil, cad in Bucuresci, la 1804, ere.' mai putini de 120 familiY, se
immultesc mereil acolo, prin ngvAliel din Orile vecine. Caragea le
numesce, in 28 Fevruarie 1813, un staroste in pers6na lui Haim
Her, care este *i haham-ba§a. Brésla evreilor este justitiabilà in
afacerile de comerciii §i industrie numai de staroste §i cu apel la
Mare1e-Cam6ra§. Vodà constitue scutiri§i. folosinte starostelusi i obligl
pe ovreff, streini a ascultà de staroste in totul. De ovreii: streia sta-
rostele e dator sA inà catastih. In unul din aceste catastihe supuse

(1) Vel;11 anexele G vi H.

www.dacoromanica.ro
 ISTORTA ROMÁNILOR 223

VistierieT, aflu ch in 1813 ati intrat in Bucuresci peste 1.000 de evreT

din Ungaria i Turcia (1).
Brésla cavafilor muta in dosul Sf. Gheorghe Not., dupä focul de
la 1804, si langä. biserica Rasvan, cere, la 9 Noemvrie 1817, permisiune
de a-si face samare la praväliile lor, clicênd cá acestd samare nu su-
para pre nimenT in strada unde stati ascunse. (Cod. LXXXIX).
Brésla papugillor inca, primesce un noii staroste in Fevruarie 1813
si la acésta ocasiune Domnitorul, prin pitacul ski, resuma in scurt or-
ganisatiunea bresleT, precum se ¡Ate, vedé in actul inedit (2).
In Ianuarie 1813 urméza un proces intre vames si brésla cojocarilor
si a tabacilor din Tirgoviste. Acestia nu vor sà plätéscä vaina pentru
peile ce cumpara, nefiind ei datori a plati ci vinTétorul (3).
Un proces identic este tot in 1813 Fevruarie intre tabaciT din Bucu-
resci i Vames. Tabacii nu vor s'A plätésca vama decat când vind
pelle tabacite; asemenea sunt scutiti de vaina pe frunzele si buruenile
ce aduna din térä pentru talbacarie (4).
Brésla precupetilor e stramutata pe ulita Gabroväliilor, undo sunt
cu multumire primiti de proprietaril de pravailif. La 25 Noem-vrie 1816
Domnitorul hotäresce, ca precupetiT s'a' fie in vecT nestramutatI din
acea strada (5).
In Ianuarie 1817 Domnitorul, dupa cererea marelul Aga, obliga pe
top: jimblaril i brutaril sal constitue bréslai dupd regulile stabilite in
interesul controlulul mestesugului lor, fiind indatoraff cei cari vor
deschida pravalil s'A fie cunoscatorT mestesugulul, sa dea de scire la
isnaf legandu-se in scris, ea vor fi supusI la tole obiceiurile i eà vor
lucra d'a pururea (6).
La 17 Martie 1814, dupa alegerea MareluT Camaras, se constitue un
Telal-basa asura tuturor telalilor din Bucuresci, cu obligatiunea de
a tiné catastih de tog telalif, luand de la fie-care chezasie, cal nu va
iriselà pe nimenT, sub pedépsa. $i muerile telel6ice stati sub controlul
acestuia, ca nu cum-va sal speculeze lucrurT de furat. TelaliT pentru
pricinile miel sunt justitiabill de Telal-basa si de o lojd din bätrinil
breslei. (7)

Ve41 anexa in acesta0 Tom. X. B.

Veqi anexa K., ibidern.
"Ieli L., ibidem.
Veçll actul cu litera M., ibidern.
Veçll anexa N., ibidem.
Veçii anexa O., ibidem.
Ve41 actul P., ibidem.

www.dacoromanica.ro
224 V. A. TIRECIiIi

In 1815 Caragea sporesce iratul lui Iciciohodar de la prdvdliile ce

lucrézd cismdrie, sub cuvint cd tóte huzmeturile sporit in térd. (1)
In Septernbre 1814 Caragea numesce pe Marin Jelescu staroste de
Torgangil acordd scutire de ddidil si a unel pivnite din Bucuresd,
cum si de vindricia de la via la (2)
La 7 Ianuarie 1818 Caragea dà un noil chrisov pentru brésla bruta-
rilor, scoOnd-o de sub Agie, de sub slujbasiI agiesd ccari nu ail frica
lui Dumnecjea, pentru interes al lor in partes si ieaií rusfeturI i ja-
furl, de lasd brutaril In voia lor, ca sc6tä paguba facénd panea
micd, négrd, necóptil i lipsd la dramurl. Domnitorul îi reservd drep-
tul de a rindul inspectorl aI brutdriilor 2-3 dintre boerif din trépta
TotusI brésla brutarilor este obligan. sA ded WI Aga câte
2.000 talen l pe an. Br&la va avé prin alegere un staroste in persóna
lui Stefan Babic brutar. Domnitorul Il Imbracd cu caftan, puindu-1 pe
o tréptâ cu starostele de neguntort Starostele este inamovibil, dacd.
se pórtd bine. Alegerea starostelul se face in presenta boerilor marl,
carl supun cu anaford alegerea la intdrirea Domnulut Loja breslei
o constituesce starostele cu 4 proestl, un logotét si un céus, acestia
scutiVi de ddjdfl si de angarale. Chrisovul prevede cisnia i nart obli-
gatoria pentru toff brutaril. Starostea are lad 200 10' pe lund de la
brés16. (3)
Tot In 7 Ianuarie 1818 este dat si chrisovul de constituire, de care
In actul de sus se face mentiune. De Ore-ce cuprinde dispositiuni earl
nu sunt arkate in actul de sus, 11 aducem integral In notd. (4)
Fabrici. De la Domnitorul Ioan G. Caragea am aflat acte relative la
cate-vd fabricl i anume :
1). Fabricd de flded, macaráne, etc. In BucurescI negutdtoril aduceaa
asemenea articole de la Adrianopole si de la fabrica din Galati. In
1815 Decemvrie Domnitorul, dupd. anaforaua marelul Vistier, dà Jul'
Nichifor Hagi Ion Mustacov unele privilegil pentru fabrica de &led,
macar6ne, critarachia, ostrachia i chipriotica, asezatd in Bucuresd.
Domnitorul afirmd, cd. a comparat produsele fabriceI de la GalatI cu
ale fabricel de la Bucurescl si a gdsit pe acestea mal bune, egale
cu cele de la Adrianopole. (5)

Ve01 anexele Q. 0 R. din acesta0 Tom. X. B.

Vell anexele S., ibidem.
Ve 41 actul T., ibidem.
Veoli actul U., ibidem.
Veli AA. 0 AA.A., ibidem.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 225

Continuà sub Caragea sà existe o fabrica de sticla In judetul

Dimbovita. Constatam acésta din procesul ce face jupOnésa Ruxan-
dra Chrisoscoleü luT tefan Némtu sticlarul, In Septemvrie 1816, pentru
di' 1-a bracuit nisce padurl ca sd-§i pregatéscd material necesar la
fabricd. (1)
Fabrica de testemelurT de la Marcuta continua sa existe. Se eon-
stata acésta din actele ce dam In anexe, vorbind despre Stanutd, fiul
lui Teodorache Tarigradeanu, care a capdtat privilegiul fabriceT Inca
de la 1808 Mai11 28. Fabrica produceà testemeluel, boccele, macaturT,
perine, plapome, brine. Privilegiul fabriceT era pe 15 anT, pe care
timp aved. §i monopolul. Caragea mai prelungesce monopolul 2 anT
jumatate peste 15, pand la 28 Noemvrie 1817. Se presintd putin inainte
de Implinirea acestul termen negutatorul Angheli §i Zugrav sin Con-
stantin cu petitiune, cerênd sà ieh asupra sa fabrica pentru ma!' de-
parte, pe 10 ant ET propun spor la cele ce erà obligatä fabrica sa
dea manastiril Marcuta §i la Camara Domnésca, cum §i la spitalul
mil al FilantropieT. Domnitorul Incuviintéza. cererea §i le dd chrisov
la 23 August 1817. (2)
Deosebirea de taxe vamale ce se percepeaú de la negustoriT
tenT §i de la suditt este o causà de ddrapanare a comertuluT pamin-
tenilor. Pe ch.nd negutatoril suditY platiaii o vama mal mica,
tariful din conventiunile comerciale ale Turciel, negutätoril
pämintenT plàtiaù taxe majorate, la care se addogeati acsizede sad
vama de ora § (3).
O altd scddere ce intimpinh comertul pamintean erati narturile
obligatoriT, din carT posedam o serie destul de completd (4).
Vorbind de comercia, se cade a nu perde din vedere §i afacerea
ca§eriilor, afacere care dà loe la diverse procese §i nizamurT relative
la obligatiunile pastorilor ArdelenT, earl I§I pase oile prin munti §i prin
chmpiile Orb' (5).
Maï sus mentionardm despre vamd. Amintim §i ad, cà impreund cu
venitul \Tamil se arena' §i acel al puturilor de 'Acura.
Pentru prima data Intilnim sub domnia luT Caragea urmdtorul fapt,

Vedi actul BB.

Vedl actul CO. si chrisovul de prelungire pe 2 si t4 mil* a monopolulul fabriceI
dat luí Stänutá de Domnitorul Caragea, ibidem.
VedI actul sub RR., ibidem.
Vedl anexele Tom. X. B, ibidem.
Vedl actele sub SS., ibidem.
V. A. Urechid.Tom. X. Partea B.Istoria Born4nilor. 15

www.dacoromanica.ro
226 V. A. IIRECHIÀ

al acordArit de cdtrà Domnitor al dreptuldi pentru biv Vol Pahar-

nicul Antonache Teohari de a deschide pe mosia luT Cosmina din
Secuent dou6 puturI de pAcurà, In propriul sú profit si Mil a fi su-
pus la laid o dare Mil Visterie. Un asemenea drept e dat i mângs-
tirïl Sinaia In Maiil 1813 (1).

(1) Cartea sí. mdndstiri Sinaia din sud Prahova.

Zemli Vlahiscoie. Dat-am Domnésca Niístra carte sfintel i dunineleescil manästirl
Sinaia din sud Prahova i cuviosulul egumen de la acetsta mánastire, chir . . . .
tuturor parintilor ce se aflä acolo locuitori la numita manästire, ca BA' aibá voe
sloboçlenie a desehide pe mosia manastiril, ce se numesce Sinaia, doué puturi de
'Acura ca cheltuéla manästiril, aceste puturi, din jaiba ce a dat nu-
mitul egumen, ne-a pliroforisit ci este a se deschide ca mare cheltuélä a manäs-
tirii, ne-am milostivit Domnia-Mea si tot venitul acestor doué .puturi Il häräzim
numitei manastirl, nefiind intrate in vinçlarea eelor-lalte puturi mai dinainte. Drept
aceea, porunchn Domnia-Mea tuturor de obste, nimeni intru nimic supérare sä nu
faca, fiind-ca sunt scutite de ddrile i cheltuelile ce dail alte puturi, fiind-cA asa este
porunca Domniei-Mele. I saam receh gpd. 1813 Maia 1.
Cod. LXXVII, pag. 297 v.

Cartea dumné-la biv vel Paharniculul Antonache Teohari pentru douë putur'i
de peicurei a face la inclia d-sale Cosmina din sud Saac.
Zemli Vlahiscoie. Dat-am Domnésca 116stra carte cinstitului i credinciosului hoe-
rulul Domniel-Mele biv vel Paharnicul Antonachi Teohari, ca sà aibä voe i slobo-
genie a-si deschide pe mosia dumi-sale Cosmina din ud Saac douè puturi de
'Acura cu cheltuéla sa, cari puturi, find-cd ne-am pliroforisit ca sunt a se deschide
Cu mare cheltuéld, dupa rugäciunea ce ne-a fäcut si dui:a multele slujbe ce a
savirsit Domniel Mele, ne-am milostivit asupra-1 si tot venitul acestor douè puturi
de 'Acura jl häräzim numitului boer, nefiind intrate in vinOarea celor-lalte puturi
de mai inainte. Drept aceea, poruncim Domnia-Mea tuturor de obste, nimeni intru
nimio supérare sà nu-I facä, ci EA.* fie scutite i apérate de Ole dénie i cheltuelile
ce daft alte puturi, fiind-ca ask este porunca Domniel-Mele. I saam receh gpd.
1818 Martie 23.
Cod. LXXVII, pag. 298 v.
1(1) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
De vreme ce aceste doué puturi de 'Acura sunt härazite manastiril Sinael prin
sinetul nostru, sinet care i s'a dat filed din anul trecut, precum din condica Diva-
nulul am luat pliroforie si flind-ca in ponturile vamilor anului acestuia se cuprinde,
ea milele ce Bunt prin hrisiive i sineturi domnesci sä se implinéscA, nicl un cuvint
nu aft vamesii a se atinge de aceste douè puuri, ci hotärim ca manastirea Sinaia
ad MU* pace de catra el. 1814 Iulie 2.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 227

Narturi1 Cestiunea indestuläril publice din Bucurescl preocupa ne-

gresit pre Caragea. In Ianuarie 1813, el obliga pre brutal.): O. fie apro-
visionaff cu indestula Mina, ca O. nu intimpine lipsa poporatiunea (1).
Se face cisniil pentru pane si se obliga de la 1 Fevruarie 1813 a
vinde 'Anea négra cu 5 parale ocaua (2).
La 2 Fevruarie 1813 se da un nart general, ce se 'Ate vedé in T.
X. B. al Istorid néstre. La 6 Fevruarie Domnitorul ordona:
lai loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zenzli Vlahiscoie.
Cinstitilor i credinciosi dumné-v6stra velitilor boerI aI DivanuluI Domniel-Mele,
de trebuintd fiind de a se intocml un pret cuviincios si la vinglarea jimbleI i a si-
mituluI si s'A. lipsésed cu totul catahrisis ce se urma pAná acum de cdtrd jimblarl
poruncim Domnia-Mea ca cu totI impreund i cu dumné-lul vel Agä, sé
facetI eisni prin amáruntá sbcotéld pentru amdndoué maI sus ardtatele felurimI de
päne, i chibzuind pretul cu care se envine a se vinde, insd bund, alba, curatä, sé
ariStatl Domniel-Mele prin anafora, fdrd cdtusI de putind Intar4iere. Tolco pisah.
1813 Fevruarie 6.
(Pecetea gpd). Vel Logofét.

La 10 Iunie 1813, Domnitorul da nart noil pentru pane, jimbla

simit (3).
Un alt cisnià se face in Decemvre 1813, In urma reclamatiunilor bru -
tarilor. Se adaoga pretul la vindarea parid, care se va vinde cate 8
parale ocaua.
Prea indltate D62nne,
Urmfitor fiind luminatei InältimiI Tale poruncl de la acéstä jalbh a cuviosulul
egumen Iustin, de la mânästirea Sinaia, am fäcut cercetare si vèylul la mâna cu-
viosid-sale sinetul Mdril-Tale cuprinçlétor, prin care i se dd voe i slobolenie a
deschide pe mosia sf. mânästiel SinaeI doud puturI de pacura cu cheltuéla
nästiril, häräzindu-i-se mild numitel mandstirI si tot venitul acestor doué puturl
cu päcurd 1-a luat Vamesul, cu cuvint &fi se cade a fi pe séma varad; a cäruia urmare
fiind fdr' de cuviintd, gäsesc cu cale sä fie luminatd porunca Inältimil Tale diträ
dumné-lor boeril ispravnicI aI judetulul, ca aduand pe pirita' inaintea dumné-lor, fatd
cu cuviosul egumen, s'a-1 fad a Intelege cuprinderea luminatului sinet al Märiei-Tale, ce
este dat acestei mandstirl, neingdduind pe vames1 de acum inainte a mai face su-
pérare cdtusl de putin, iar hotärirea cea desfivirsitä rémdne a se face de atril Inäl-
timea Ta.-1814 Iunie 6.
Constantin Filipescu Vel Logofét.
Cod. LXXIX, pag. 9.
Ve01. actul K. K., 1. c.
VOI actul L. L., ibidem.
Ve4I actul M. M., ibidem.
(3) Vel;11. actul N. N., ibidem.

www.dacoromanica.ro
228 V. A. IIRECHIX

In 16 Fevruarie 1814, se afi§éza pe la r6spantiile stradelor un nart

general, in care intra bdcaniile, legumele, pescariile, lumlnarile de
céra (1).
In Decemvrie 1814, se da alt nart pentru legume (2).
La 5 Ianuarie 1814, se afi§éza nartul luminarilor .de seil (3).
La 15 Septemvrie 1815, nog ciniù pentru jimbla §i pane (4).
La 15 Noemvrie 1815, se ordona facerea until nart nog al lumina-
rilor de seil (5).
In Decemvrie 1815, noul nart pentru pane (7 parale panea) (6).
La 1 Aprilie 1816, nart la lumInarile de céra (7).
Macelariile continua a se da cu contract, In Bucurescl:
Ith Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstitl si credinciosl boerilor veliti al Divanulul Domniei-Mele, dimpreuna
dumné-ta biv vel Vist. Const. Filipescule i cu dumné-ta biv ve! Bane Gr. Brancovene,
fiind-ca se apropie sfintele Pasel i sorocul contractuluI carniI din anul trecut se
Implinesce, poruncim ea, adunându-vé cu totri aicea la Don-mama Misted' Curte sa
faceti euviasa chibzuire pentru vinOarea carniI pe anul acesta si sa aratatI Domniei-
Mele prin anafora. I saam receh gospod. 1816 August 20.
Cod. LVIII, fila 51 v.

Brutarif refusa de a depune panea pe la bacaniI spre vindare, ea

sa nu dea deciuéla. La 5 Septemvrie 1816, Domnitorul ordond lui Aga
sà oblige pe brutarI a face asemenea deposite (8).
Cu privire la Indestularea publica din ora§ele judetene, abia po-
sedam un singur act de la Caragea.
Acesta este cel urmator relativ, la Ploescsi :
Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Cu cale si cu bunä orInduélä fiind acéstä anafora a dumné-lul vel LogofatuluI
de Tara-de-sus, poruneim dumné-vóstra ispravnicilor aI judetuluI sa datI cuviin-
ciosul nizam ca Intocmal sa faca urmare. 1813 Iunie 27.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofat.

Ve(,11 actul O. O. la anexe.

Yell' actul P. P., ibidem.
Veçil actul Q. Q., ibidem.
Veyli actul R. R., ibidem.
Ve41 actul S. S. si T. T., ibidem.
Yelp actul U. U., ibidem.
Vec,11 aetul V. V., ibidem.
Yu;11 actul X. X., ibidem.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 229

Prea Inc:Mate D6mne,

Duph luminatä porunca inältimii Tale, ce mi se dä la acéstä jalbä a vamesilor
de la Ploesci, fäckid ccrcetare, ark Inältimil Tale, c'ä nartul s'ait pus pentru eel
ce vind cu ocaua, lar mai virtos pentru precupeti, iar locuitoril ce vin la Virg cu
zaherele, saú Cu alte lucruri de alte trebuinte, cum si de ale mâncärii, ce le vind
Cu ridicata, acelea ituaú sá fie supuse la nart, ci sa fie luminat'ä porunca Märiel-
Tale cdträ dumné-lor ispravniciI judetului, ca inteacestasi chip sä urmeze i sà deà
nizam, nicI sä deà pricinä cu nartul a nu veni téranif de afarä cu lucruri de yin-
Ore, cä aceea in adeverat este cà pricinuesce paguba jäluitorilor, Cu imputinarea
alisverisuluI ce 'Ate sá facä i sä discolipséseä eel' ce ad trebuintä, negäsind sá cum-
pere acelea ce cautä, sat' precum va luminä. Dumneleii pe Märia-Ta, se va da po-
run& 1813 lunie 18.
Vel Logof ét.
Cod. LXXVI, pag. 436.

Tirgztri. Privilegiile pentru tirgurI i bilciurl continuA a se da sub

Caragea, tot dupd regulele cunoscute. Evident, boerimea se folosesce
mai mult de asemenea privilegii ì beneficii, §i une-oil ele .sunt acordate
0 la biserici §i mandstirl. Vadd-se in anexele de la Tom. X. B, al Istoriei
Romeinilor, o serie de asemenea acte relative la bilciurI §i tirgurT.
Intre actele anexate sunt §i diverse pitace oprind facerea de bib
ciuff, din causä de epidemie, cum §i acte relative la sträinuthri de
bilciurI la alte loca1itài, pentru acelea0 cause, sail spre a favorish anu-
mità saù mânAstire.
Aducem aci unele din multe, urmät6rele acte relative la bilciul de
la Buzëil
Ito loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Cu t6te eä prin Domnaca Neosträ hotärire, ce s'a dat in trecutele vile, prin buiur-
dizmä la anaforaua Logofetiei, s'a poruncit, ea tirgul de la Niscov sä se mute la
orasul Bugulul, dar noima aceeasi porunci erà, eä atunci dud se fäceà ad i tirg, nu
se Meek atuncl tirg si in orasul Buauldi, dupg chiar arkarea ce ne-aii fäcut prin jalbä
eel de atuncl jáluitori negutätori i locuitori din partea locului, i osebit de acésta,
tot Inteaceeasi hotdrire se cuprinde, ca sá se mute tirgul de la Niscov In orasul Buzéului,
unde a fost din veehime, de nu aduce insà vre-o smintélà sad zäticnire la alisverisul
locuitorilor, Mt% de a se face vre-o deosebire cdrora din locuitori, iar acum, fiind-cä
ne-am pliroforisit Domnia-Mea, din a doua jalbd, tot a celor dinthi jäluitori negu-
tätorasi i locuitori din orasul Buzdului, ca si acolo in Buzki se urtnézä facerea
tirgului Sâmbdta (pricinuind insä numitil, ca prin Inseldciune de cäträ lubitorul de
Dumneçiett Episcopul Buzéului s'ar fi schimbat tgua acelui tirg de la Buzkú de se
face Sâmbdta, unde mai inainte se fdeeä. Dumineca, &And, fiind o;li de lucru, nu se
indeminézá locuitoril a ven1 la tirg, ca facd aliveriul, iar Dumineca, fiind gr-
bätiíre, nävälese toff la Niscov i îi sävirsese alisverisul lor, de aceea dar cere-
rea ce fac numitii jäluitori, ca sä lipséseä adecä cu totul Virgil' din Niscov i sä se

www.dacoromanica.ro
230 V. A. IIRECHIÀ

urmeze numal cel de la Bug% nu este primita Domniei-Mele, fiind in potriva Dom-
nescii nóstre hotäriri, ce s'a çlis mal sus, si In vreme ce cu poprirea tIrgului ot
Niscov se face smintélä i zaticnire la alisverisul altor locuitori ce se indemanéa a
merge la acel tirg, precum din alaturata jalba a acelora se face dovadä, fat% numai
atata osebire hotarim Domnia-Mea a se face, adecä tirgul din orasul Buzeului sa
se fach iaräsi Dumineca, precum se urma din vechime, iar cel de la Niscov, fijad
mal noil, a se faa Marria, i in acelasi chip poruncim, dumné-viisträ ispravnicilor
ai juderului, sá dap' nizam de a se face urmare, ca cu acest mijloc niel locuitorii
saù negurätorasii ce cad cu apropiere de orasul Brizeului, niel ceI ce cad cu apro-
piere de Niscov, sä nu cerce discolie i aticnire.-1813 Ianuarie.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXIII, pag. 122.

Prea Incilfate D6mne,

Dupä luminatfi porunca inalrimil Tale, ce mi se da la acéstii anafora a Sf.-Sale
pärintelui Episcop de Buzeil, Maud urmare, vedul luminatä hotarIrea Mariei-Tale
ce s'a dat la anaforaua Logoferid, de la trecuta lung a lui Decemvrie 14, dupä jaiba
neguratorilor si a locuitorilor parrii locului, cum a tirgul Buzeului care este vechiii
numit, In vremea rèsmirirei acesteia trecute, din pricina primejdiei ce a avut de
caträ ostasI s'a mutat la Niscov, de sunt patru ani, i Buzeul a remas lard de tirg,
lar acum fijad-ca s'a facut pace, ail cerut ea sa se mute iarasf la locul lui i cel de
la Niscov a fie poprit, ca unul ce este aprópe de prisos si este superator tirgului
Buzeuldi, çliand a la Niscov nu s'a mal fäcut tirg alta datä, in vreme de pace, ne-
fiind cu putinta a fi doll:6 tirgurl alaturea, si de catra Maria-Ta s'a poruncit, ca
cerceteze dumné-lor ispravnicil si and inteadever va fi aretarea jäluitorilor, cu
voinra i primirea tuturor locuitorilor si a negurätorilor din orasul 13ugului, de a
se muta acest Virg la loeul ande a fost din vechime i, de nu face vre-o smintélä
saü aticnire la alisverisul lor, poruncesce Märia-Ta cu hotarlre a se mute tirgul
la locul unde a fost mal Inainte, dupä care luminatä poruna, urmand ispravnicil
prin insciinrarea ce fac, de la 29 a trecutului Decemvrie, arata ca stringend pe toff
locuitoril i neguratorii din orasul Buzeil si arkandu-le luminata poruna, tort' cu
uil cuvint añ vis, cA jaiba este cu voinra lor primitd, Maud cerere a se muta
tirgul In näuntrul orasuluI Buzéú, unde din vechime a fost, pentru care cu toril
dat inscris sub isaliturile lor, i asa lie ispravnicil, cA nefiind nici-o smintéla la
alisverisul i folosul locuitorilor, ail pus si in lucrare urmarea tirgului, care feie ce
este sub iscaliturile lor, o trimit dumné-lor ispravnicil Märiel-Tale si se vèçlura is-
caliti peste o sutä de nume, am velut i aretarea ce face prea Sfinria-Sa Episcopul
Buzeulni, a din vechime era obiceia de se idea pe septernana la douè locuri tirg,
adec5. Sambata la Buzeil i Joia la Säpoca, apoi pentru multe necazuri ce aveaft de
treatorI, si nu puteail negurätoril all care maría la orasul Buzeulni, fijad loe de-
pärtat, cum si la Säpoca nu puteaii merge tot-deauna, cu slobogenia stapInirii, de
atunci s'a rInduit a se face tirg Dumineca la Niscov, pe mosia EpiscopieI, unde le
vine tuturor cu indemana si cum a tirgul de la Buzeti de se va face Sambata, cum
a fost rInduit, i cel de la Niscov Dumineca, n'ar aye supérare un tirg de
altul, acum dumné-lor ispravnicii aú oprit facerea acelui tirg de la Niscov i locui-
torii i boerinasil i negurátorii din partea locului trimit jalba MarieI-Tale prin Sfinria-
Sa, rug-and a se Intärl si a se poruncl ea tirgul cel de la Niscov a nu se oprésa,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 231

care jaiba o väqui Cu acéstä cerere ischlith de 39 de ()mera', i spre mal buna pli-
roforia Märiei-Tale se va vedé si jaiba lor, i insciintarea dumné-lor ispravnieilor
judetului cu f6ia ce trimit si precum va lumink Dumnegleii pe Märia-Ta, se va da
hotärirea i porunca de urmare.-1813 Ianuarie 20.
(Ve! Logorét).

Din istoria cátor-và org§ele aducem ad informatiunT:

Ord iselul Cdmpina erà considerat ca schelà de comercia pe la ince-
putul secolului XIX. In interesul comerciuhil, Domnitorul Caragea
infiintézá o Vätà§ie de arabagii la Campina, pentru ca negutAto-
sä. p6tá gásì cu inlesnire care §i carute de transport. (1)
RoW-de vede. Prigonirea veche dintre mangstirea Sf. Spiridon eu

(1) Carte de Viitaf de arabagif la schela Campinei sud Prahova.

Zemle Vlahiscoie. Fiind-cä unil din negutätoril de la schela Ciimpina sud Prahova,
prin jaiba cátra Domnia-Mea at' fäcut arétare, cá pätimesc discolii pentru ehräusl, când
le trebue i li se zdticnesce alisverisul negotulul lor, cerénd a se pune la orinduélá,
Cu avé inlesnirea, a chrora jalbä rinduind-o Domnia-Mea la dumné-lul vel Sph-
tarul de a cercetat, ne-a fdcut arétare cá, pentru a se inlesnl ajutorul negutäto-
rilor, este trebuinlä, ca sé se orinduésch Vätdsie de arabagii, ca sé scie de la cine
sé eérä celor ce le trebuese chrhusl, care cerere primith fiind Domniel-Mele, prin
alegerea dumné-lui ve! Spatarului, orinduim pe VAtaf de arabagil
la schela Câmpinei sud Prahova, cu orinduéla de mal jos arétath: adeeá sé aibh
numitul Vätaf sub zaptul ì purtarea sa de grijé carele mochnesei ce merg cu mä'r-
furi neguthtoresel ca chirie si cärutele de arabagil i eitc) care va fi trebuinth a se
inearch cu chirie, orI de boer sail de neguthtor cu mdrfurl, duph trebuinta ce vor
avé, sé alba a se toeml prin scirea numitului Vätaf, ca sé nu se intimple niel odath
lipsä de cele trebuinciése care si eärute, sé se intimple alte fapte netrebnice
de niscare-vh mocanl i arabagii la niscal enneni i mdrfurl ce vor purth ca carele
lor, i sé aibé datorie mocanil i arabagiil, ca in ori-ce vreme vor venl sé deh de
scire numitului Vétaf, lar sé nu umble ascunsI i tàinuiÇl, ca sé nu se intimple pri-
einI in potriva bund orinduell i nimenl, fard scirea numitulul Vataf, sé nu alba
voe a tocml mocani sait arabagii, precum multumit la acest nizam i locuito-
rii mocanl i arabagii din partea locului, dupä arétarea ce ne-a fäcut dumné-lul vel
Spätarul. Drept aceea porancim, atét tie Vätafule, caí, i vouè mocanilor i arabagii-
lor, urmätori intoemal preeurn mai sus 4icem, chei orl tu Vdtafule de araba-
gil, de ve! face vre-o urrnare in potrilla, sail vol mocanilor i arabagiilor, de nu yeti
fi urmktorl intocmai, vé yeti pedepsl ca grea pedépsä, i chträ acésta sé fie dator
Vätaful a ingriji la tocmelile ce fac cu chirigil ce! ce aii trebuinth de a prinde care
sail carate cu chirle, de a nu li se face nhcazurI i cereri de chirle peste inésurd,
dar niel e! sé nu se nilphstuésch, ci duph diastima locului i dupä povard sé se
ajungä si plata aceea ce este cu dreptate, far'de a luà irisa numitul Vataf niel un
ban macar avaet. I saam receh gpd. 1816 August 1.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét
Cod. LXXV, fila 164 V.

www.dacoromanica.ro
232 V. A. IIRECEIIX

calArasiI privilegiati de la Rosii-de-vede din Teleorman confinuà si

sub Caragea, 0116 ce la 20 Noemvrie 1816, cad la invoéla ambele pArti,
precum se pote vedé in urmdtorul act :
16 Iban Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Dupä rugäciunea Epitropulul mânàstirii sfintului Spiridon-noii, ce se vede mal
jos ischlit, däm i Domnésea N6strà întàrire asupra acestuI zapis de Invoélà, ca
alba fiinta i täria sa nesträmutatä, precum asem3nea am Intärit Domnia-Mea
zapisul ce s'a dat la m'Ana EpitropuluI de cáträ cälärasii ot Rusfi-de-Vede, fiind
fntocmai cuprinclétor i acela, precum maI jos se aratä. 1816 Noemvrie 20.
(Pecetea gpd.) Vel Logorét.

Pentru prigonirea ce a avut mänästirea cf. Cu eälära$1I

ot Rosii-de-Vede sud Teleorman, vechill fiind si din partea celor-laltl ce se
maI aflä acolo, pentru daca ce nu ah' fäcut (afländu-se Cu locuinta pe mosia miinäs-
tiriI) din vremea anilor trecutT, (lacé. din Intäia Domnie a réposatuluI intru fericire
Alexandru-Voda Ipstilant, când atund prin invoéld li s'a deosebit
stinjini 600 din mosia mindstiril ot RosiI-de-Vede si li s'ail dat sub stäpInirea lor,
de la carl aú luat tot-deauna i venitul eI nesupérati de nimeni, aü fost adusI cu
luminatä porunc4 Domnéscii aid la BucurescI i Infätisindu-mé cu numitil inaintea
dumné-lor velitilor boeri, cum si la luminat Divanul Mdriei-Sale, s'a cunoscut drep-
tatea mänästiril, ca dupà l'avala ce ail fäcut atuncI, erail datorI a réspunde daca la
mänästire de atunci i pänd acum, cum si de acum inainte, dar eä4énd cu rugh-
ciune la mänästire, m'am Invoit cu dinsfl si le-am ertat intAiii daca anilor trecutl ce
n'ah fost urmätorl a face, adecä din intéia Domnie a réposatuluI Domn Alexandru-Vodä
Ipsilant i pänä acum, ce dupi dreptate se cuvenill a luà mändstirea, si de acum
inainte i-am läsat si pe dinsiI a cläcul numaI ate 6 lile pe an, adecä de la ince-
putul viitorului an cu lét 1817, daré din cele-lalte drepturi ale stApinulul mosieI, ce
réspuns i sunt datorI a le réspunde si de acum Inainte, dupä pravilnicésca
condicä, dupä cum m'am invoit i cu locuitori ot RosiI-de-Vede, si el, mosia
lor de 600 strinjinI, ce li s'a dat de mänästire In desävIrsitä stApInire, drept privi-
leghiul ce ah' avut mal nainte si. o vindeail pilnä acum In arendä la allii streinI In
talen 1.200 pe an, ail dat-o sub stäpinirea méndstiril, Mvoindu-mé, ca i mândstirea
sil aibà a le da pe tot anul Cate talen l 1.500, adeca una-mie-cincl-sute, Incepénd acéstä
invoéld iarásI de la luna luI Ianuarie a viitoruluI an cu lét 1817, fiind-cá ei tot-dea-
una o vindeail i luail bani, i acum, luand tot acei banI, fémén cfistigatI cu inca' talenl
300, ce cu prisos m'am invoit a le da mänästirea pe tot anul si sä o alba' a o tiné
mänästirea sub stäpinirea sa, luand pe tot anul venitul el, i callo se vor af1à Cu
locuinta pe acéstä mosie de stinjinI 600 a numitilor cälärasI, cum si céfi vor maI lo-
cul de acum inainte, sä aibä a se tocml si a se ínvol eu Epitropul mfinästiriI pentru
Vote, iar când vre-odatä nri eI, adecd caTarasiI sail némul lor vor vol a vinde acéstä
mosie, fiind-cà alt cine-vasi nu p6te sä o cumpere decht iaräsI mänästirea, dupä
cum serie la invoéla ce aú fäcut, atund sä se pretuéscä de 6menl cu sciintá sail
sa o sc6td la mezat, i cétf balli se vor alege cä face, sä li se numere de ditrd mii-
nastire i atuncl luind numitii ball pe vinslarea mosiel statornicä, se contenézä de
a li se mai da de caträ mänästire si acei cate talen l 1.500 aI venitulni, lar nevrénd

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 233

el a o vinde niel °dará mogia statornia, ministirea si fie dat6re a le numérà pe

tot ánul talen l 1.500 al arendeI, firi niel un cuvint de pricinuire, dar pricinuind
vre-un epitrop ce va fi dupi vreml a nu le da acegti banl pe tot anul, atunci sä
aibi numitil a lui mosia iaräsi sub stipinirea lor, asi. dar Invoindu-ne, dupi cum
mal sus se cuprinde, le-am dat acest zapis la m'ande numitilor ciliragi, dind i ei
la minästire altul asemenea spre incredintare; am rugat gi pe prea Inältatul nostru
Domn, ca si se infiréscä l cu luminati pecetea Mfiriei-Sale, i miar cä, dupä maI
sus arkata cuprindere dinteacest zapis, este legará a le da in ved ate talen l 1.500
pe an pentru arenda stinjinilor lor de mogie, pina and se va intimplà sä o vinoya
vre-odati statornia Dar dupä rugiciunea ce ad ficut citri ministire, le-am fäcut
musaadéua cea maI jos arétati, adeci acegti cite talen l 1 500 pe an sä lì se da
pina' in soroc de 7 ani ì, de se va intimpra pini atunci a se mg sul pretul aren-
4ilor de mogiI, si li se mai adaoge i lor pretul arengel de atuncI inainte peste
talen l 1.500 pe an, cit se va gisl cu cale, lar intimplindu-se In potrivi a Brial' sacié
preturile veniturilor de mogii, lor si nu li se faca' rfici o sadere, ce si li se da
tot acesti ate Miel 1.600 pe an de la ministire, pânä larigi in soroc de alti gépte
anl i asi la fies-care gépte anl si se facii acéstá cercetare asupra pretulul i In-
dreptare Intocmai, precum (pe mal' sus, ca sä nu le rémie niel la acésta vre-un
cuvint, cá &ir li s'a M'out vre-o nipistuire despre parte minästirtí. 1816 No-
emvrie 20.
Cod. LXXXV, pag. 481.

Cu acest zapis de invoérit viind amindouè pirtile in Divan inaintea nésträ i aré-
tindu-ne, a de a lor buni-voe s'ad invoit cu legitura ce se cuprindb inteacest
zapis, dupi rugiciunea ce ne ricura', s'a adeverit i eu iscàlitunile néstre, spre a
se päzi In veci nestrimutat.--1816 Noemvrie 20.
Radu Golescu biv Vel Ban, Isaac Ralet Vel Vornic, Grigorie Filipescu Ve! Vor-
nic, Constantin Caliarch Ve! Vornic, Mihalache Racovith Vel Logorét, Iordache Go-
leseu Vel Logofét.
Asemenea intirire s'a dat i la zapisul aläragilor, ce-1 dad la mina Epitropului
Sf. intocmai fijad cuprinOtor.

Nu numaT locuitoril din PloescI §i din RoOT-de-Vede ati de a lupta

contra proprietarilor, carT vor sa-1 supund la ciad., ci un identic pro-
ces este filtre locuitoril din Sati6ra cu proprietarul mo§ieT. Slätiorenii
probézà, a se trag din vechi familiT, carÌ aù chrisov de scutire §i de
st5pInire de pAmint. Domnitorul continud scutirile §i privilegiile S1A-
tiorenilor, carT se trag din vcchil locuitorT, ce ati dobindit chrisóvele,
iar locuitoriI din noil veniff sunt supu§I la pont.
Itr, loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemli Vlahiseoie.
Macar a in hrisovul DomnieI-Mele, ce s'a dat piritilor Slitioreni, nu se arati de
s'ad dat acest privileghifi si pe chipul celor streinI, carl adeci ad venit i vor mai
ven1 acolo, salí numai pe chipul acelora ce se trag din familiile celor Slitiorenl, dar
fiind-ca privileghiul acesta nu le este dat intiit, ce avéndu-1 din vechime, intärirl
numai li s'ad dat de atea Domnia-Mea, de aceea firesce este deslugit, cá acest pri-

www.dacoromanica.ro
234 V. A. TIRECHIX

vileghiú privesce numaI asupra acelora din Slatiorenl, cap adecfi se trag din vechile
familii ce se aflä acolo, atunci cand li s'a dat Intaiasi datä privileghiii i atat dupä
cuvintul drept, cat si dupá pildele ce ni se aratä mai jos pentru privileghiatii cei
de la Ploesci, i ceI de la Rosii-de-Vede, hottirim ea si piritil Slatioreni sá aibh pri-
vileghiurile ce li s'ea intärit de Domnia-Mea, Insä numal acele familiI ce se trag
din cei vechi Slatioreni, iar nu si alfil* ce vor mal fi venit in urmä acolo panä acum
sal vor mal venl si de acum inainte, pentru care poruncim dumi-tale, cinstite si
credincios boerule al Domniei-Mele, biv Ve! Spätare Niculae Sutu, Caimacamule al
Craiovell i &mi-16-0sta boerilor divanitl de acolo si dumn6-v6strd ispravnicilor ai
judetului, ca alegad prin f6e anume sub iscaliturile dumné-v6stra numai pe acele
familil ce se vor dovedl ca se trag din vechi Slätioreni, sä dati cuviinciosul nizam,
ea numai pe chipul acelora s'a' se urmeze privileghiurile ce sunt arétate In domnes-
cul nostru hrisov, sä-I indatoratl intru tóte cele-lalte dreptud ale stäpinului mo-
sid de a fi si el supusi i urmätori intocmaI dupä pravilnicisca condica, poprin-
du-I catea acestea si de catahrisis ce ni se arata cä urmézä de ieaft el daca de la
cel streini, fiind i aceea iaräsi drept al stäpinuluI mosiel, iar pe cei-lalfi locuitori
Slatiorerri (bez ce! privileghiati), sa-1 indatorati a fi urmätori si réspunylétori cateà
stäpinul mosiei, dupä pravilnicésca condicä, intru tóte drepturile mosiel, fär' de niel
o osebire.-1818 Fevruarie 17.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofél.

Prea Indltate
Dupa luminatä porunca Inältimii Tale, ce mi se dä la acésta aläturata jaiba a lul
Hagi Enus de la Craiova, facand cercetare, ea jaiba ha este pentru locui-
toril ce sunt seçleton pe mosia Shlti6ra din sud Romanati, ce a cumperat-o sta-
tornica Sérdarul Polihronie, fratele jäluitorului, de la durnné-d Ecaterina Farfaróia,
cum eh' se impotrivesc de nu-1 fac daca, vind radiü peste tot anul, vind vin dupa
culesul viilor ca trel luni, tin i podul ce este peste apa Oltului, pentru care
pe an talen 150, nu vor sä deä dijmä din livOile de prunl ce ah pentru negutátorie,
i de la duçlii ce ah, tin oi, rimatori si stupi si nu vor sA deä nimio, çlicènd cá ah pri-
viieghiú luminat hrisovul Märiei-Tale si nu vor s'a-1 arke hrisovul sä.-1 valla* si el ;
apoi ce! veehi Slatiorenl, cart sunt sciuti Cu pricina acestui privilegiii al lor, se fac stapinl
si pe ed streini locuitori, cad se allá veniti si cari vin de le lucréza si le cläcuesc lor, iar
jaluitorul ce este stäpin mosiel nu are nici un folos, niel' de la daca, niel de la vingarea vi-
nului i a rachiului, care este cel mal bun venit al mosid, cerdnd pentru acestea
dreptate a se osebl cei streini din privilegiati ; cere si pentru vinlarea vinultft i
a rachiului pe vremea cea orinduita a sloboçleniilor, ca sa vInla vinul i rachiul
nurnal cel ce-1 vor face din viile i pómele lor. Pentru acésta, din condica Divanului
scotêndu-se copie, dupà lmninat hrisovul MarieI-Tale, se aläturä ranga acésta, ca sä
scie i jäluitorul ce privileghiti ah locuitorii, in care luminat hrisov véçlui cuprin-
Ondu-se pentru toti locuitoril birnici din Slatióra, eh li se da privileghiü, adecä vin-
çlarea rachiului sä o aibä peste tot anul slobodd In Vota vremea, i vinçlarea vinului
sä o aiba slobodä de la culesul viilor pana la sf. Nicolae, n'rà niel o dare la stapinul
mosiel, asijderea i claca sa o platésea, de casä cate un zlot pe an, nesupérandu-se
de lueru, sä fie i podul de la trecerea apel Oltului pe séma lor i s'a' deä.
nului mosiel câte talerl 150 pe an, iar la cele-lalte dijmuri sä se urmeze cum se
urrnézä si la alte mosil, insä acest privileghift li s'a dat, nu dór spre a o la. spre

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 235

pildä de obiceiii, ci ea o mili §i häräzire Domnéseä, dupd sineturile ce Mi avut

de la luminatii DomnI de maI nainte. Decl efit pentru dijmurile din seménaturl i
pentru deciuéla de la livedile cu prunI, carl sunt de negutätorie pentru racial §i
pentru 4eciuéla din dudl din carI se face mAtasea, cum §i de la ol i rimätorl
stupI, nà sé. deä dreptul mo§ieI dupl obiceiul pämintului, care se urmézä la téte
mo§iile de ob§te, pentru care gäsese cu cale sä fie luminatä porunca Inältimii Tale
cAträ dumné-luI Caimacamul i cätrà dumné-lor boerI ispravnicI aI judetulul
acelor locuitorl Slätioreni, ca sé. deà dreptul moiei, nefiind acestea din cele legate
sub privileghiul lor, ci inca sunt indatorati ca locuitorI, dar pentru privi-
leghiul ce ad avut SlätioreniI cei vechi, care §i cu luminat hrisovul Märiel-Tale s'a
intärit a se päzi, vise jäluitorul cä nu se impotrivesce a vi-1 avé i de acum inainte,
dar insä i acei vechi SlätiorenI (ale cärora familil dice eä sunt sciute), in puterea
privileghiuluI ce Mí cu eatahrisis, ad fäcut zapt §i pe streinil ce s'ad aflat venitl
mal inainte, §i pe cel ce vin luând clacä de la aceia, iar pe jäluitorul mi-1 ingä-
duesce a se amestea, cu care multä pagubä are, pentru acésta lufind séma vedui
cä in luminat hrisovul Märiei-Tale nu este deslu§it sad pomenit pentru ceI streinI,
ce ad venit §*1 vor venl, orI ca sa fie i el Cu acel privilegiii sail ca sä fie inda-
torap la stäpinul moOel ca totI locuitori de ob§te, lar pilde avem Ru§iI-
de-Vede sud Teleorman i PloeseI, eä sunt deosebip privileghiatI a-vi avé privile-
ghiul lor, iar cel streinl sunt indatoratI la stäpinul mo§iel, ea toti locuitorii de
obste, Cl Cu urmarea celor vechI Slätiorenl a luà clacä de la cel streini aduc inchi-
puire de stäpinire asupra. mo0eI §i are cuvint pluitorul, ca un desävir§it stapm
pe acéstä mosie, cdcI se pAgubesce ; ci de va rémâné a fi inteacest privileghiii §i
streinil, pe längä paguba jaluitoruluI, se pricinuesce därdpänare si altor sate §i si-
li§tI vechI, sä vie in Slätilfira cu §ederea sub adäpostirea privileghiuluI Sliitiorenilor,
ca id nu facä daca §i sä aibä slobodenie de vindare la rachiii i vin pe vremea
cea orinduitä, dar fiind la mijloc luminat hrisovul Märiel-Tale, cu cuprinderea ce
arét maI sus, rémäne ea de eAträ Märia-Ta sti se faca acéstà deslusire, cine sä aibä
mila cel vechI locuitorI set' top, de a nu se pdgubi jäluitorul, set
precum va lurnink Dumnedeil pe Märia-Ta se va da hothrire. 1818 Fevruarie 6.
Vel Logotét.

Cu referintä la situatiunea ce aveä comerciantul §i meseria§ul sub

Caragea, se cade sä arnintim ad despre vamä i pote.
Seutire de vamei. Domnitorii MuntenT, ca §i coi Moldovea aveati obi-
ceiul de a smtì de vamä unele importuri ale unor negutátori favoritt
In Martie 1813, Caragea continuà scutirea do vaina a unta* Vasile,
fiul lui Petre Abagiul, insä numai de la un car cu marfä introdus in
térá de peste Dunäre. Acéstä scutire a fost acordatä acestut prävälia§
Inca de Alexandru Vodä Moruzi la 1799 (1).

(I) .11 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Dumné-ta Vel Logofete de Téra-de-sus, de vreme ce in cele din urmá DomneseI
sineturi se cuprinde, ea numai un car de marfä de abagerie sä seutésca jAluitorul,

www.dacoromanica.ro
236 V. A. IIRECHIÀ

Menzilurile adecA postele nu folosiail negutitorimil; numaT statuldi,

cailtorilor streini i boerimii. Boerimil folosià din dou6 puncte de vedere:
ca mijloc de inlesnire a ene' torid (1) i ca mijloc de castig, &Ad boerii
luat intreprinderea intretinerii menzilhanelor, adea a postelor. Si nu
numal de importante sumT ce Visteria plAtià pentru intreprinded se
folosiati boeril intreprindkorT, ci mai reclame.' inca si despägubirl de tot
felul. Asà, in domnia lui Ioan Caragea, ail fost mad procese intentate sta-
tuldf de vestitul boer Varlam si de Grecul Scufa, cer6nd mar! despägubid
pentru pretinse perded suferite in timpul ocupatiunil rusesd la in-
treprinderea postelor (2). De sigur, din banif de la Visterie primiti, a
avut parte si Consulul rusesc !

tot cu n'ésta' cuprindere poruncim sa se facà si cartea Domniei-Mele far'de niel un

alt adaos. 1813 Martie 23.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXHI, pag. 354.

Prea Ineilfate Dómne,

Dupä luminatä porunca Märiei-Tale, ce mi se da la acésta jaiba a lui Vasile sin
Petre Abagiul, strein, fäcênd cercetare, védul la mana lui doué &Art.! vechl de la
réposatiI Domnl de mal nainte, ing Märia-Sa réposatul Soarlat Voda. Ghica
Märia-Sa Alexandru Vodd Ghica, ce le da pe numele lui Petre, ca sà scu-
tésg doué care de marra' abagerie ce aducg din Téra-Turcésg; védul si o carte a
MarieI-Sale Alexandru Voda Moruzi cu lét 1799 Tulle 17, prin care innoind sinetul
tata-gil pe numele lui Vasile jäluitorul, ca sá aiba a mal de vaina un car de marra
de abagerie, din cate aduce de peste Dundre; véduI si o anafora a Logofetiei cu lét
1803 Martie 19, intärita. de Märia-Sa Constantin Voda Ipsilant, prin care asemenea
i se da g seutésed un car de abagerie, precum in cartea Mariel-Sale Alexandru
\roda Moruz se cuprinde. Acum jäluitorul cere innoirea milel acesteia i sA i se adaoge
apérarea dajdieI pe capul sea, a gruja cerere rémane la milostivirea Marid-
Tale. 1813 Martie 19.
Ve! Logofét.
Pitac catea' Vel Postelnic, s'a dek poruneä catra epistatil CasseI minzilurilor, ca orl
cand va merge orinduitul epistat al lazaretului Vel Postelnic Clinceanul la spitalul
ot Dudescl, spre cercetare, dupä porunca ce-1 este data, s'a-1 dea cate patru cal cu
hamurile lor.-1813 Tulle 13.
Cod. LXX1V, fila 70 V.
Vedi diverse acte relative la aceste afaceri, in anexele volumului.

kan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiseoie.

Dréptä Cu cale fiind anaforaua acésta, dupä pliroforia ce ni se da asupra pri-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 237

Negutdtorul, care importà marfd, nu se puteA folosì de; institutiunea

cinii, o interim Domnia-Mea i poruncina Domniei-Tale Ve! Spätare, sä implinesci de

la Stolnicul Alecu Nenciulescu acest" talen i 84.503 bani 35. 1813 Ianuarie 21.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofet.

Prea Inaljate Dénine,

Dupe luminata porunce, ce prin graiä ni s'a dat de cfitra Maria Ta, cum cä ne-
contenite jelbi ad dat chir Ianache Scufa i chir Polizache Dimitriu, aretand
are sä iea de la Visterie, din socotéla postelor, de mg inainte, o mufti de banl dupe
contractul ce air incheiat Cu Divanul de atunci, la let 1816 Malt' 10, si aft dat si so-
cotela prin care s'a vNut cd li se cuvine a lua talen l 2.111.109 si bani 27 pant" la
sfirsitul lui Noernvrie trecut let 1812 O dinteacestia aft primit de la Visterie rinduri
talen l 1.893.938 ban" 39, si ad dat adeverinte de primire in Visterie, fémaind a maI hie
Ina talen l 217.170 bani 108, ca sä se exoflisésce; dupe cererea numitilor, fecendu-li-se
indestulare, li s'a dat pecetluit gpd. ca sá li se platésce de la Visteria Domnésce
acest" talen l 217.170 ban" 108. Dupe acésta, fecendu-se cereetare cu amäruntul,
gesit la socotelile Visterie" trecutI In pecetluituri 1.979.130 ban" 30 si datl in soco-
téla Cassel minzilunilor, iar adeverinte ale primitorilor sunt numal pe talen l 1.893.938
ban'. 30, preeum i epistatii in socotéla lor aratd, 0 din acésta se curie-see, ca se in-
säreinéze Visteria cu a se da mai mult peste ceea-ce se euvine talen l 84.503 banl 35
spre descoperirea adeverului orinduindu-ne Melia Ta, ca se teorisim cu scumpä-
tate aceste socoteli, am adus pe amandoI samesiI Visteriel, pe Stolnicul Alexandru
Nenciulescu, ce a fost mal inainte mines si pe II Logofet Alexandru Vilara, ce se
afle acum, s'ad adus fate i condicile VisterieI si cercetand Cu ameruntul am vélut
aretatl i scelutI din veniturile Visteriel talen l 1.979.130 ban" 30, respunsi la epis-
tatii Cassel' minzilurilor, iar adeverinte ale primirilor se vei;lurä numai de talenI
1.893.938 bani 30; din acésta invederat se cunósce ce lipsese talen i 84.603 bani 35
täinuii,si Visteria Inseminate Cu nepestuire; s'a cerut si in parte de la fies-care
same% ca sá dea socotélá si cel de acum II Logofet Alexandra Vilara a dat sub
iscälitura sa socotéle de and a intrat sames, baniI ce s'ail respuns din Visterie la
epistatiI minzilurilor cu pecetluiturI i cu adeverintele primitorilor pe suma deplin,
iar Stolnicul Alexandru Nenciulescu, cel care mal Inainte a fost veolend näpästuirea
ce cércil Visteria i, neavend alte chipurI a se deperta, a aruncat pricinuiri, &end
asupra zarafilor Visteriei, cand asupra epistatilor Cassel minzilurilor, earl pricinuiri
ale sale fiind fárá niel un cuvint, nu pate ca se fie apérat, i Visteria avênd tótä
dreptatea sa a nu cerca acéstä pagubd, gäsim cu cale ca sá respuncyi numitul Stol-
nic Alexandra Nenciulescu la Visterie taleri 81.503 bani 35, eleI Visteria, dupe cer-
cetarea i socotéla epistatilor, cu pecetluit gpd. a respuns talerl 217.170 banl 108,
spre exoflisisul acestor vechl soeoteli; iar hotärirea ces desàvîrità rèmene a se
face de atri Inältimea Ta. 1813 Ianuarie 21.
Ve! Vistier. Vel Spätar.
Cod. LXXIII, pag. 88.
I& loan Gkeorghe Caragea Voevod.
Cinstitilor i credinciosI dunané-v6strä boerilor velitl aI Divanului Domniei-Mele,
ye facem in scire, cd in eondicile Visteriel se vede o suing de talen l 84.603 banl 35

www.dacoromanica.ro
238 V. A. IIRECHIA

menzilurilor, cact de ata ajungead pentru trebuintele CurtiT, ale Di-

vanulnl, ale boerimii in genere 0. ale consulilor streinl i curierilor.

dap mal mult in socotéla epistatilor posta, eu care se Incarc6 cheltuelile VisterieI,
iar epistatil pricinuesc ca nu aft luat, de aceea poruncim dumné-v6strA, ea mine
Joi, sä vi adunatl i teorisind cu de-amäruntul socotéla epistatilor postelor, sA fa-
cetl scumpA cereetare, ea si deslusitl citt banI din mai sus aritata suma' de taleri
84.603 banI 36 se gases° asupra numitilor epistap, la care cercetare sA aducep
Inaintea dunané-v6strA si pe toti aceia ce vor fi trebuinciosl i In ce chip vetI des-
coperl adevénnl, sä ar6tap DomnieI-Mele prin anaforà fär'de zAbavi, si la acésta
cercetare si fíe ImpreunA cu dumné-v6strA i dumné-luI biv Vel Vistier loan Moscu.
Toleo pisah gpd. 1813 Fevruarie 12.
Vel Logofit,
Cod. LXXIV, fila 27.

lui loan Gheorghe Caragea Yoevod.

Cinstitilor si credinciosI d umné-v6stri velitilor boeri aI Divanulul Dotnniel-Mele
dumn6-ta Vel Vistier, film d-ci Excelenta Sa Ambasadorul Rusiei ot Tarigrad, prin
noti a ficut arkare citrA prea Inaltul Devlet spre a se face Indestulare lui loan
Scufa, negutátorul de aicI sudit rusesc, asupra pretentieI ce are de la 01.6, Inca de
când a tinut postele In vremea armiei Rusescl, i ne-a venit prea inaltä Impiri-
téscA poruncA, ea sä se cerceteze acésta pretentie a numituluI negutitor, spre des-
coperirea dreptulul ski, de a ceea poruncim d-v6stre, ca adunindu-v6 °u totil la un
loe, si' teorisitI cu de-amiruntul socotelile numitului negutátor asupra pretentieI ce
are si, lätuurind drep tul ce se va dovedl el are a lui, s'A chibzuitI si de unde are
a se plät1 i sA aritap Domniel-Mele prin anafori cu dumné-luI Vel Hatman al
DivanuluI. Tolco pisah gpd. 1814 Iunie 13.
Cod LXXIV, pag. 127.

/63 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cu tóte CA dumni-lor cinstip i credinciosI velitil boeri, dregkori ai Divanului
DomnieI Mele, printeacéstd anaforà ne fac arkare, &A la pretentiile ce face negu-
tätorul chir loan Scufa, suditul rusesc, a se despAgubl cu talerI pentru pa-
gubele ce a cercat din pricina strichril contractulul postelor, ce a fost incheiat
Cu Divanul OH' la let 1811, fAcindu-se alegere cu sfat de obste asupra fiescdreia
arkdri a numituluI, s'a gäsit cu cale a i se da numai talen l 617,106 i banI 99, dar
voind Domnia-Mea a ne indestulà maI Cu dinadinsul de fiinta adevéruluI, am adus
inaintea Domnik-Mele pe numitul negutitor i cercetänd Cu scumpkate din condeiii
In condeift tóte pretentiile sale, am chibzuit cá se cuvine a i se da numal talen I
375.000 spre desivirsitä izbrAnire, pe care sumä si InsusI s'a multumit, cunosand
ed dupi. dreptate acéstä suma are s'A primiscA numal, lar nu mai mult. Drept aceea,
poruncim dumi-tale Vel Vistiere, Inteacest chip sA se urmeze despAgubirea jilui-
toruluI cu a i se da adecd numaI acestI talen! 375.000 spre exoflisis lar nu mal
mult, i inthrim chibzuirea iratului ce s'a facut pentru óresi-care Intimpinare a
acestor banI cu a se adhogi, adecä treI parale la vinAricifi de vadri, iar nu dou6,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROWINILOR 239

Carele mocänescÌ i off-ce alte speciT de trAsurT, ce se inchiriati prin

dupä cuprinderea acestii anaforà si la oerit de 6e parale trei, lar la dijmärit sä nu

se mai adaoge nimio, fiind vremea trecutä.-1814 Iulie 20.
(Pecetea gpd.) Vol Logofét.
Cod. LXXIX, pag. 82.

Prea Ind*gate D6mne,

Dupä luminatä porunca MärieI-Tale, ce prin pitac ni s'a dat de la 13 ale trecu-
tuluI Iunie, cum cd Exelentia Sa Ambasadorul RusieI ot Tarigrad, prin notä a fäcut
arétare cétré prea inaltul Devlet, spre a se face indestulare luI chir loan Scufa, ne-
gutätorul de aicl suditul rusesc, asupra pretentieI ce are de la Ora, Inch' de and
a limit postele In vremea armieI RusescI, si a venit Mdriei-Tale prea Inaltà. Im-
pérétéseä poruncé, ca sà se cerceteze acéstfi pretentie a numituluI negutétor, spre
descoperirea dreptuluI sa, de aceea ne poruncesce Märia-Ta, teorisim cu de-a-
méruntul socotelile pretentiilor sale i, ldinurind dreptul ce se va dovedl cé are a
ink sé-I chibzuim si de unde sé i se plétéscfi, i sé arétém MärieI-Tale prin anafora;
Cu dumné-luI Vel Hatman al Divanulul, urmätorI fiind luminateI porunci, ne-am
adunat la un loo, unde ail venit i dumné-luI cinstitul Consul Rusesc dimpreuná Cu
numitul negutätor chir loan Scufa; I-am cerut de ne-a arétat întâiú contractul ce
a incheiat cu Divanul in let 1811 Maiú 9, in care cuprinde ca sé tie postele din
tótà Ora in soroc de dol ani, pazind legäturile ce se cuprinde In contract, atét numitul
negutätor cét i Divanul, slinte i nesträmutate, iar când Divanul va indräznI a strica
acest contract si-I va ha postele, atuncI sé fie Divanul dator fail de nicI un cuvint
a-I plät1 tótä paguba ce va pätimi-o dinteacésta dupd arétarea sa; dupä acésta 1-am
intrebat ce pagubà i s'a ficut, din pricind cad i s'a stricat acest contract la
sfirsitul lui Noemvrie ot let 1812, adecd maI nainte pénä a i se implinl sorocul de
doI anl cu cincl lunl i lece .lile i ne arata întâiü, eh s'a pdgubit de talerI 497.444
ce se fácea sé-I dea Divanul dupd contract, pe acele cincl lunI i ylece ylile la cal,
6.050, de cal pe an po talen 185; am cercetat de a avut inteacea vreme pe la poste
Anduita sumé de cal 6.050 si din socotelile ce ne arata ale epistatilor drumurilor,
véOul cd a avut atunci la poste nu numal acéstà tótä sumé deplin, ci Inch' si
prisos de cal 68; al doilea cere Scufa taleri 163.930 paguba cailor, ce s'ail scos de la
postil, cind i s'a stricat contractul, in care cuprinde, ea' dupé ce se va sfirs1 so-
rocul de doi ani si nu vor vré epistatiI a mal tiné postele, atuncI sé fie Divanul
dator a prim! cal ce vor fi In stare de a purté postea i a-I plátì Po talen t* 90, de
care ne aratd numitul neguthtor, ea' stricându-i-se contractul la Decemvrie 1, pe vreme
de érnä, i scotêndu-se de la postii acea sumé de cal 2.522, fdra a i se platì dupä
cuprinderea contractulul, aù murit mai jumétate, iar cei-laltI I-a vindut cum a
putut, prinylènd unul cu altul, Po talerl 25, talerI 63.050, iar de talen l 163.930 se aflä
pAgubas, dupii cum ne-am indestulat din adeverintele ce ne-a arétat, ischlite de
obrazele ce ail cumpärat cail, i de 6menii case! ce 1-aii vindut, cii atéta a prins, adecA
talen l 63 050; al treilea, cere Scufa talen 9.000 pentru finul i orzul ce a avut la
postil i i mancat de catrd ostirile Rusescl i Turd rob! si de slavirea sa
ram-pasa ot Giurgiu, arätändu-ne i adeverintele ale primitorilor, car!' cuprind 111
care fin de mésurti i ése chile orz i socotindu-se carul de fin po talen l 20 si

www.dacoromanica.ro
240 V. A. TJRECITIA.

starostele de harabagiT, eraii mij16cele de transport puse la Indemana

comerciuluT i industriel. In schelele principale din téra existail sta-
chila de orz asemenea, dupa cum Vise ca-1 tinea, fac taleri 2.340, iar cate trele con-
deile fac peste tot talerI 663.714, din care scilVênd talerI 117.600 ce a platit Visteria
analogon pe acele cinc! lunl i lece Vile pentru cal 3.528, ce s'ail orInduit a fi pe
la postii, socotit calul pe an talerl 76, ramane sé lea talerI 546.114, care acesti banI
Ii cere cu dobInda lor cate taleri 7 banI 60 la punga pe luna, dupti cum se °bici-
nuesce la huzmeturile Visterei de la let 1811 Mala 9, cand a incheiat contractul
Cu Divanul, pana acum pe treI anl i doué lunI. Deci, dupä legatura ce a facut
numitul negutätor cu Divanul prin contract si dupa stricarea ce i s'a flieut con-
tractulul mal nainte pana a i se Implinl sorocul cu cinc! lunI i4ece Vile, lar
despre partea sa védu1 ca i-a dat Divanul atestar ot let 1812 Iulie 15, doveditor
ca, intoemaI dupa datoria contractuluI, a tinut pana atunci postele Intru Intregime
destoinieie, Mil de a se Intimplà vre-un cusur, are dreptate sé i se platésea de
la tara' aceste treI condee de pagabá de care si facênd noI socotéla i puind dobinda,
nu dupä cum se obisnuesce la huzrneturile VisterieI, ci mal cu scalémint, adeca cate
talerl 5 la punga, si nu de cand a Incheiat contractul, precum cera, ei de la Maní
31 let 1813, cand s'a buiurdisit jaiba sa de catrá Märia-Ta la no!, se face sil iea peste
tot, capete i dobindä, talerl 617.108 banl 99, precum se vede In socotéla ce am asternut
mal jos. Am fäcut chibzuire si de unde sé i se platésca acestl bani si a se cislul
pe tara, am socotit cA simte greutate, decât se gasl eu cale, ea sé se adaoge la trel
huzmeturi ce n'ati In ceput pana acum a se cauta, adeca la dijrnarit Po parale trel
de fies-care sfin i . , la vindricia de vadra po parale doué, si la oerit de 6e

Po parale treI, peste ceca-ce s'a fost orinduit a da, si face acest adaos taleri 277 000,
acestI bani sé i se da dintr'aceste treI huzmeturI, iar pentru talerl 340.108
banI 90, ce ramane a mai lua, dupa ce se va Intocmi asezamintul 0111, cand vom
face chibzuire a se °rinda ea sé i se faca rèspundere de la ludele birnicI.

Socotéla de baniï ce are sil ieet chir iban Scufa de la férd.

TalerT BanT
497.444 analogon pe cincI lunI i lece lile ce avea sé iea la cal 6.050 de cal pe
an, Po taleri 185.
163.930 paguba a 2.622 cai ce s'ail scos de la poste, &ami i s'a stricat contractul
2.340 finul i orzul ce i s'a luat de la poste.
663.714
117.600 se scad, ce a plktit Visteria analogon pe 3 lunI i 10 Vile pentru cal.
3 528 ce s'ari orinduit a fi pe la poste, socotit calul Po talerl 75.
546.114
'70.994, 99 se adaugä don:Ida acestor banI la punga, Po talerl 5 pe luna, de la let
1813 Maiii 31 pana acum let 1814 Iulie 1, pe un an si o luna.
617.108, 99 Amaine sé iea.
277.000 se scad, pentru care se i se dea luminat pitacul MarieI-Tale cateé gazda
huzmeturilor, spre faspunde In vreme acestI banl.
340.108, 99 rarnan a i se raspunde pe urma de la ludele birnici prin domnésca
Vi s terie.

www.dacoromanica.ro
 iSTORIA ROMINILOA 24i

rostif de harabagfl, create anume pentru comerciti. A§à vkluram, fu

creatd asemenea starostie i la Cdmpina.

lar pentru talerI 30.000, ce mai cere cusur din inamuri ot Octomvrie si Noemvrie
let 1812, fiind-cä Visteria atuncI 1-a exoflisit, adecä din talen l 45.000 ce cereà 1-a
scä4ut Cu acel talerI 30.000, réméind a i se da numal talen l 15.000, dupä aceea exo-
flisire sä se urmeze, dupà cum si pentru talen 6.660 dintr'acei talerl 9.000 se cereit
pentru finul i orzul ce i s'a luat de la postd, ne avénd adeverinte, nu s'a primit
a se pune la socotélä, iar hotärirea rèmäne la Märia-Ta.-1814 Iulie 9.
Const. Filipescu Ve! Ban, Radu Golescu Vel Ban, Barbu Väeärescu Ve! Vornic,
Dumitrasco Racovitä. Ve! Vornic, Iordache Ve! Vornie, Grigorie Bäleanu Ve! Logo-
fet, Const. Filipescu Ve! Logofét, Nestor Clucer.

loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cinstite i eredincios boerule al DomnieI-Mele, dumné-ta Vel Vistierule, dupä prea
malta i vrednica de Inchinäciune poruncil ce ne-a venit de la prea puternica Itn-
pèrätie, pentru plata banilor ce cere de la Ora dumné-luI consilierul Varlaam, din
socotéla postelor ot let 1810, Inca de la 17 ale trecutulul Aprilie, prin domnescul
nostru pitac orInduind Domnia-Mea pricina in cercetarea Prea Osfintiei Sale pd-
rinteluI Mitropolit, i a iubitorilor de Dumneçleii, Sfintia lor Episcopil i dumné-lor
Velitilor boerI, prin anaforaua de la 7 ale acestiI lunI, ají arétat Domniei-Mele, eä
dupä certarea ce ad M'out, fatä fiind si dumné-lui cinstitul gheneral Consul al Rusiel
i vechilul numitulul Consilier, s'a dovedit, &a din toväräsia ce a avut la postil in
let 1810 a rémas sä maI ieä de la Ora, spre desfacerea sa, talerI 10.824, pentru a eärora
plata nefiind astil una daté.' alt mijloc, din pricina cá.cI Ora se allá In preistä stare
din smacinarile ce a tras in trecuta résmiritä, dupá chibzuirea ce aft M'out prea-
osfintia lar i dumné-lor, s'a gäsit eu cale ca implinirea acestor bani, suma de mal
sus afétatä sä se fack de la postelniceI, némurI, mazIII, cumpänisti, ruptasi i slujitori.
Drept aceea dar, spre a se pune in lucrare plata acestor banI, dup5. prea Malta Im-
pérätésea poruned, poruncim dumi-tale, ea fäcêndu-se cisle de la Domnésea N6strà
Visterie pe maI sus arétatele bresle, sà. se si Implinéscd de la dinsele acestI bani
aducéndu-se la Visterie, rinduri-rindurl, sd facI arétare Domniel-Mele, ca sä d'Ana
domnii-tale poruncä: unde sä se teslimatiséscd. Talco pisah gpd.-1814 Main 13.
Anaforà pentru ea sä apuce pe Stolnicul Nenciulescu sä Implinéseä talerI 84.503
banI 35, ce sunt asuprä-i din postiI.

16 roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cinstitilor i credinciosi boerilor aI Domniel-Mele, dumné-ta biv Ve! Bane Con-
stantine Filipescule i dumné-ta Vel Vistier Radule Golescule i dumné-ta biv Ve!
Bane Grigorie Brincovene i totI dumné-vésträ velitilor boerI al Divanulul Domniel-
Mele, fiind-cä dunané-lul cinstitul gheneral-Consul al Rusiel Luca de Chiricov, prin
nota ne-a fäcut arétare, ca dumné-luI Con silierul Varlaam cere a i se plätl si do-
bindii la banii ce i s'E& plätit din toväräsia postiilor, ce a avut cu Cluceru Desliu
(cae!, de nu i se va plätl duuané-lul dobindä, urmézh a nu pläti niel dumn&lui do-
V. A. Urechiá.Tota. X. Partea B.Istaria Romanilor. 26

www.dacoromanica.ro
242 V. A. tIREGIIII

CAP. VIII.
Boeral
In 1815, Domnitorul Caragea se ocupd mal cu stdruintd de boerime.
Iubind fastul, Caragea vede In boerime o pod6bd a tronulul si de
aceea cautd sá ducd casa en mai bund cu el. Unii din boerl totusI nu
se impdcail cu Caragea. Pe care din acestia putea pune mana, el
surgunia la mtmdstire.
Cu VdcdresciI i Ghiculescil a remas Caragea In cele mal' bune re-
latiunY, de aceea 11 ddruesce cu multe miluirI i folosinte. Cu Dinu
Filipescu nu se Impacd si in Martie 1817 dd urmdtorul pitac de surgun:
«Fiind-cä Aga Costache Filipescu s'a purtat In potriva vointei Domniel-Mele
pentru ale sale netrebnice urmäri i fapte, volnicim pe al nostru Buhurdagi-basa,
Ianache, carele lufind de aicI dimpreunä cu dInsul doI neferI, sä-I duci surgun la
mbnästirea DéluluI din sud DImbovita, unde sá fie sub paza numitilor doI neferI,
cariI sà" aibä a-1 päzl cu neadormire, ne läsänd pe nimenI sä aibä Intilnire Cu mal
SUS numitul, niel slobod sä fie a esi unde-vasl; de care poruncim cu sträsnicie
sfintiel-tale nästavnice de acolo, sä fii cu mare Ingrijire de a se Oil intoemaI
porunca acésta a DomnieI-Mele, ciici In potrivä vei cfidé In grea fespundere, 'Ana
vel priml al doilea poruncä a Domniel-Mele, iar ofinduitulul mumbasir sá i se
deä adeverintl de teslimat. 1817 Martie 21.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXXVII, fila 180.

Ca nu cum-va boeril din opositiune, si mal ales Dinu Filipescu, sd

scape fugind din BucurescI, Caragea iea dispositiunea, ca nimenul
nu se dea cal de postd, pe viitor, Mil de porunca lul sail a marilor
Vistier, S'Atar í Postelnic (1).
bindA pe unde este dator), poruncim dumné-v6 strä ca, aduandu-vd cu totil la un
loe, sá facell cuviinci6sa chibzuire asupra acestei cereri i sä arkatl Domniei-Mele
prin anafortt cu d-lui Vel Hatman al DivanuluI. Tobo pisah gpd. 1814 August 2.
(Pecetea gpd.). Vel Logofét.
Cod. LXXIV, fila 136 V.
(1) Pitee citra epistatii Casel menzilurilor, pentru a nu mal da de acum Inainte
cal de poste färd de poruneä gospod., saù färä de tescherea de la dumné-lui Vel Po_
stelnicul l cu teschereä a dunané-luI Vel Speitarului fi a dumné-lui Vel

LB kan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Poruncim Domnia-Mea cu sträsnicie, dumné-vóstrà boerilor epistati aI Casei men-
zilurilor, ea de astd4I Inainte sä nu vä indräzniti a da cal de poste la nimeni färil

www.dacoromanica.ro
 ISTORIAflOmiNitoR 24J

$i surghiunul Il aplicA VodA qi la acel din clasele mal de jos, carI

sunt bgnuitl" ca lucrézA in Intelegere cu opositiunea (1).
Protectiunea ce Domnul acordà boerimiT este manifestatà prin dou6
categoriT de dispositiunl:
a). In 1815 Caragea ordonL.4 revisuirea condicrí de archondologie
tinerea el cu multd ingrijire, prin urmAtorul pitac:
Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstite si credincios boerule al Domniei-Mele, dumné-ta Ve! Vist., catastiful ar-
hondologiei, ce se /fine la Visterie si se aflà sub purtarea de grijä si in pdstrarea
extractorului, fiind una din cele maI delicate condicI, se cuvine de a fi si mal pe sus de
orI-ce banuéld si nu este indestul a se 14sà ofinduéla intocmiril sale numai la
ingrijirea si ocirmuirea vointel extractorului, cacI nu este peste putintä lucru, ci
mal* virtos din cele putinci6se, de a se amägl dupä vremi de chträ cine-vasi, ori
prin dare de bani, sail din vre-un alt enteres pornit fiind i sé tréci futre boerii
cei ce sunt cu caftane si pe altil carl nu vor avé cin de boerie prin caftan ; de
aceea dar, ca sá se ridice i ca sé se stingl ce, tottd de acum inainte o acest fel
de bánuélá si sd fie sciutl si cunoscuti färä de indoélá cei ce se cinstesc dupd
vremi cu caftane set se provivasesc, hotärim si poruncim, sé' se urmeze si sé se

de a vedé porunca Domniel-Mele, orl tescherek a dumné-lul Vel Postelnicul

a dumné-luT Vel Vistierul, cécI de vom aflit cá s'aii dat cal de poste cuI-vasI,
potriva poruncii de maI sus arkatá, orl cine va fi acela ce va da cal, sé scie cu
hotArire cà ne va aduce la mare turburare asupra lui, férä de a i se priml niel un
cuvint de pricinuire, toleo pisah gpd; sé se deá. 'lusa i cu tescheréua Spätdriel, adeca
a dumné-lui Vel Spatarul.-1817 Martie 28.
(Pecetea gpd.) Ve! Logorét.
Cod. LXXXVII, fila 18 v.
(1) Lét 1817 Martie 7, s'ea' filcut surgun ce! mal jos arétatT, la locurile ce se in-
semnara :
Toma Chehaia la Memástirea MärginenI, Dumitru Cociuc polcovnicul, la ocna Telega.
Ionitä sin Bucur Ghindä la Mönástirea Cozia.
Niculae Cutarida biv Polcovnic la MeMästirea Znagov.
Bucur Ghindä. la Tismana sud Gorj.
Stefan Brat, Bucur Ghindä la Mönästirea Sinaia din sud Prahova.
Cod. LXXXVII, fila 18.

Volnicie de surgunlic, cu loe deschis.

Zemli Vlahscoie. Volnicim pe sluga Domniel-Mele ca luind
de aice pe sä-1 duca surgun la Poruncim
de acolo ca sä-1 aibI In bulla' pazä, si Mil de al doilea porunch a Domniei-Mele
slobod sé nu fie, lar orinduitul Baumbasir la int6reere si i se deà adeverinté de
eslimat; i saam receh gpd.-1817 Martie 7.
Cod. LXXXVII, fila 18.

www.dacoromanica.ro
244 V. A. 1:1RtellIX

pazésca acest fel de orinduälä, adeca: asta una data sá se intocmésca cu bunti chib-
zuire çi alegere condica arhondologhiel, pina la sfIrsitul acestiI lunI çi unde se
vor ispravl tóte numele ah iscalescI dumné-ta dedesubtul lor arätänd inainte, ca
atatea sunt t6te boeriile pana atunci, i apoI, de se vor maI face altele In luna viit6re,
ea se trécti si_acelea din josul iscalituriI dumi-tale i iar5s1 sà iscalescI dedesubtul
acelora cu asemer ea ifos, precum s'a lis mai sus, s't asa intocmaI sà se faca ur-
mare pe fies-care luna, din cele ce se va intImplà a se face boeril; pentru care am
poruncit osebit i dumné-lui Vel Postelnicului, ca asemenea catastih sa tie pe t6ta
luna si la Implinirea fies-cAreia lunI sä faca pruba acel catastih cu condica VisterieI
de catra dumné-ta Impreuna cu dumné-luI, ca sä nu se faca vre-o gresalä, orI de
la Visterie sa5 de la Postelnicie, ci dar negresit Intriacestas1 chip poruncim s'A se
faca urmare de acum inainte. Tolco pisah gpd.-1816 Iulie 29.
(Pecetea gpd.) Vel Logorét.
Cod. LXXIV fila 212 v.

Asemenea pitac s'a facut i cAtrd dumné-lul Vel Postelnic.

b). Infiintarea Casa evghenifilor. Ne avénd pote cunoscintA de evo-
mediana institutiune a majoratuluT, Caragea vine in ajutorul boerimil
ruinate, prin institutiunea protect6re In contra uzurarilor, careia
dà numele de Casa evghenitilor saú Epitropia feciorilor de boerI,
care s6.-I Impedice de a perde averile ldsate de pAriniii.
e). In afard de aceste doue mij16ce protectioniste boerimil, Caragea
Imparte tot felul de privilegiI de tirgurT, bIlciurl, havaeturI i scutirI
de vAmI si finalmente pune la dispositiunea color scApätatl lefl din
Cutia milelor si de pe la bisericl, (I) precum se páte vedé mal departe
(1) Unil boerI falosI se multamiail cu atestate, prin care \roda si Divanul le atesta
nobilitatea, aya Clucerul Const. Bucsänescu. LuI Const. Paleologul, boer grec, Voda
11 da diploma constatatóre, ca este coboritor din pärinte de bun neam, maI asigurà
si o pensiune din Ola
Carte la, Dimitrie Paleologu.
Milostiu Bojiú. I loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Purtatorul acestui Domnese al Nostru sinet, anume Dimitrie Paleologu, coboritor
fiind din paring de bun neam i stare aI patriel sale Curpenis din episcopia Larisis,
ce este in eparhia Lita si Agrafa, i dupil a parintilor sél petrecanie fémaind si
insusI in dregatoria cea parintésca, adicä In politicésca otcIrmuire a patrieI sale,
In trecere de anl apr6pe 25, s'a arätat urmator stramosescilor sale fapte cu rivna
catea al säik neam i caträ omenire, a bine otcirmuit cele de acolo obstescI trebI
pricinI ce-I erati incredintate, dinteale vremilor insa In potriva intImplärI sca4;15nd
dinteaceea burla stare si In nespusà i nesuferitä ticalosie si patiml ajungind, In
cele de pe urma silitI ad fost i ad lasat i iubita sa patrie i familie, ca sä intimpine
familia vietil sale. De care ti-te acele primejdi6se patimi a ajuna acum in starea
ce se vede. Drept aceea, dupä pliroforia ce avem i Insi-ne Domnia-Mea de a sa

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 245

la capitolul, In care vom aduce documentele relative la Cutia milos-

teniilor e la scutiri t privilegiI In genere.
bunä familie, bunk' petrecere ei Inthia bun& stare a pärintilor séi ei a sa, spre
dovada tuturor acestora, i s'a dat acéstä Domnésca Neosträ carte. I saam receh gpd.
1817 Maiii 2.
(Pecetea i iscälitura gpd.)
Cod. LXXVII, fila 266.
Carte luìDirnitriePaleologupentru léfa de talen i 500, ce are scl ied pe fie-care lund.
Milostiú Bojiii. 16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Cât sunt de läudate i lui Dumneyleil bine primite facerile de bine ei milosteniile,
eat mai mult se fericesc cel ce le dobindesc, lucrurile cele mai cuviinciése socotim
a ajutà unele obraze, carI de sine-le nefind vrednice, orI din ale vremilor
sail din neputinte trupescl, de a-ei agonisl hrana i mänglerea cea trupéseä, nu se
indemänéza, din multe pricinI poprit6re, nicl a gläsul mäcar cätri altul lipsa acelor
trebuinciése Intru care se aflä osindit, saú cerere de vre-un ajutor i milostenie,
precum inteo asemenea ticaloeie suntem pliroforisitl Domnia-Mea cd se and acest
Dimitrie Paleologu, care fiind din pdrintl de bun neam aI patriel sale, ei inteo bura
stare odiniòrä afiându-se, dupä ce in urmä din ale vremilor nenorocirT intimplate
s'a fédut pe sineeI golit de aceeaeI bunä stare i s'a mai adäogat apoI si a be-
trânetelor osindä, Insotità i cu o trupésch (precum este védut), in cat nicI o alth
nädejde nu I-a mai fémas spre a-el agonisi de sineei cea iiai putinä mängaere la
trupescile sale sldbiciuni ei trebuinte, pentru rémäeita ticAleisel lui viatä, ce va mal
avé, Mel numaI a privl In cer si la pdmint. Drept aceea i din a omenirii i dintea
creetinätätiI datorie indemnându-ne i cu milostivire privind asupra lui, étä prin-
tr'acest al nostru sinet Ii orInduim o vecInicl milä. i ajutor pe obrazul séji. i ho-
tdrim, ca din huzmetul vämilor sä i se da pe taà luna léfd &Ate talen l 500 in cfità
vreme va mal avé viétd, care acéstà." lacere de bine pohtim ei pe cel din urma
néstra fratl luminatl Dornni, ce din Dumnedeésa pronie li se va incredinta oblädu-
irea acestel creetinescl térä, de a o pazI In fiintä i nestrAmutatä, ca ei ale dumné-
lor creetinescI i bune fapte asemenea sä se päzéscä i sä se urmeze. I saam receh
gpd.-1817 Fevruarie 10.
Cod. LXXVII, fila 260.

loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Dupä arétarea dumné-lor velitilor boerI, intärim ei Domnia-Mea dovada némulul
mai jos numitului Clucer Constantin Bucsdnescu.-1814 August 22.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXIX, pag. 225.

Prea Inälate Denote,

Cu acest atestat adeverim pentru dumné-luI biv Ve! Clucerul Buceänescu, cä-I
scim cä este fecior de boer de niel din Téra-Rum5.néscä, réposatul talcä-séii a fost
din némul boerilor BuceänescI, ei s'a numit State Buceänescul biv Vel Serdar,

www.dacoromanica.ro
246 V. A. ITRECHIX

Ash protegiatl i ajutatl, boieriI in genere devin e maI de trébg

decat naintasiI lor din secolul al XVIII?
serYétor aflandu-se la Pitesci sud Arges, lar maIca-sa s'a numit Ancuta, este din
némul dumné-lor boerilor Filipesci, fiindu-ml mie LogofétuluI FilipesculuI sofá.
Drept aceea, spre a fi sciut i cunoscut mal sus numitul boer, cd este blagorodnic
viti din némul boerilor pämIntenI de aja, i s'a dat acest atestat adeverit cu is-
cäliturile néstre.-1814 August 19.
Al Ungrovlahiel Nictarie, Constantin Cretulescu Ve! Ban, Barbu VAcärescu Vel
Vornic, Constantin BAlaceanu Vel Vornic, Constantin Filipescu Vel Logorét, Gheor-
gache Filipescu Vol Logofét, C. tirbeI Vel Logofét, Gr. Ralea Vel Hatman, Nestor
Clucer.
La kan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Din cuprinderea hrisovulai réposatulal Domn Alexandru Ghica Voevod, parintele Lu-
minatiel Sale Beizade Grigorie Ghica i ctitor al acesteI ménästirt cetindu-se cu luare
aminte, ne-am pliroforisit Domnia-Mea, cd Intre cele-l-alte orindueli ce a Intocmit pen-
tru acéstä ctitoricéscà ménastire, dice cä dupa ce se vor Implinl trebuinciésele de peste
an cheltuell ale mönästiril si se va tramite i la casa Domniei-Sale salí a clirono-
milor sé!, zaheréua ce prin osebita fóe pecetluitä a dat Domnia Sa (care o védum
si No1 sub pecetea Domniel Sale, scristi fiind din la 1768 August 5), apoi din prisosul
venituluI sfi se dea i ajutor la 9 fete sarace pentru maritisul lor pe tot anul si cat
pentru numérul fetelor, iaräsl din cuprinderea acestuI ctitoricesc hrisov ne plirofo-
risim, 04 1-a orinduit a se sacié si a se adäoga dupä analogia prisosului i sea-
derea venituluI manästiresc pe tot anul, din care se Intelege, cd cugetul i vointa
acelul répostit Domn i ctitor ad privit a nu se aflà in lipsä niel odatä casa sail
clironomii DomnieI Sale de cele trebuinci6se ale case!, ci tot-deauna sé le aibà pe
deplin de la manästire i apol din prisos sé se faca catri fete maI sus lisa milos-
tenle ; la care acésta cuprindere a ctitoricescului hrisov, privind Domnia-Mea
chiar cugetuluI i bunel vointi a acelui réposat ctitor, urmänd de a se face adeci
ingrijire din veniturile manastiril mal intaiil de clironomii Luminätiel Sale si soco-
tind i adaosul veniturilor manastirfl celor de acum peste cele de atuncI, dupii care,
si de se va mai adaoga mäcar ajutorul cätr5. clironomil LuminätieI Sale, tot priso-
sesee venit i pentru acel ofinduit ajutor al fetelor, precum i starea vremel i a
scumpetei lucrurilor cea de acum fiind cu totul neaseménatä cu cea de atuncl, pri-
mim rugäciunea Lumindtiel Sale Beizadea Grigorie Ghica i poruncim dumni-tale
orInduitule epitrop al acestel ma.nastirl, ca pe langä talerI 300 ce i se da pini acum
pe an dlii veniturile manästiriI, drept zaheréua casei cea orInduitä, sé i se maI
adaoge cate altI taleri 2.000, de a i se da adecá de acum Inainte cate talerI 5.000 pe
an, urmandu-se Insá acest adaos numaI pe chipul LuminätieI Sale. 1816 Iulie 25.
(Pecetea gpd.)
Vol Logatét.
Cod. LXXXV, pag. 193.

Carie de atestat a/ tui Alexandru sin Va,sile ameira.ral.

Zernli Vlahscoie. Precum dupd politicescile pravill este cu cale de a airé deo-
sebire ce! ce se trag din bnu neam adea blagorodnicI, intru cele ce U se envine, de

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM iNILOR 247

Departe de a0 ceva. El nu sunt, cu putine exceptiunT, niel mg buril

cre§tinT, nid maI bunl Romaril, dar niel mal putin jáfuitorl téril ité-
ranuluT,
cu t6te acestea, dará de boerif carT fac opositiune DomnieT, e ti
n'am aflat boeri criminall pedepsitl de Vodá. A! dar pedepsele cele
mal* grelo sunt date color din popor. Niel nu trebue lul Caragea ju-
decata DivanuluT, ca sa tramitá la gr6pa ocnd pe un téran, care a
cutezat sd nu fie multdmit cu maltratärile zapciilor, orI pe un negu-
Olor care a cádut In disgratia luI Vol Aga, orl a Ispravnicilor.
Un nenorocit individ, lIristea, a fost condamnat s6 i se tae mänile
In piata osindel, in fata temnitd de la Curtea Veche. la vedeff ce
dispositiune pcirintésed lea Vodd: sá suporte insA§T Cámara Domnésel
plata a 200 talen" doctorlI ce s'el aplicat la cioturile rémase in locul
manilor nenorocituluI amputat ! (1).
Domnitorul generos hotárésee:
loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiseoie.
Poruncim Domnia-Mea, dumi-tale vel Canara§e, ca pretul acestor din urmä doh-
toril ce se arata mai jos sa se platésca jaluitorulul de la °amara DomnieI-Mele.
1815 Martie 22.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.

catea ceI pro§tI, asemenea cuviinta este a fi si cunoscutI i deosebitl unil de catra
altiI, ca cu acest mijloc al cunoscintel si al deosebiril amandurora acestor trepte,
sa se pazésca qi impartä§irea fies-cdruia din politicescile dreptilt1 ; unul dar din cei
dintaI fijad i dumné-luI Alexandru, fiul raposatulul Vasile, dupá. Intréga sciinta
ce cu incredintare avem Domnia-Mea, adeca fiindu-i patria cea mai intaia (Palie)
Epiros, ce se numesce Arghirocastron, i mo§ii i stramo§il sal fiind apriSpe de douò
vécurI cunoscup rara de contenire in trépta celor de frunte dregétori al patriei lor,
lar réposatul tatä-s6i1 mergénd la Tarigrad, de acolo a venit aicI in Bucuresci cu
raposatul Domn *tefan Voda Racovita, unde s'a §i cinstit cu cinul Camärkiei.
Drept aceea dar, am dat dumné-lul mal sus numitulul Alexandru acest Domnesc
al Nostru sinet, spre dovada némului domniei-sale. I saam receh gpd.
(Iscälitura Domnéscd)
(Pecetea gpd.). Vel Logofét.
Cod. LXXVII, fila 236.

(1) Prea Indltate

Dupi luminata porunca insciintez eh' Armä§ia, in cata vreme s'a
aflat piritul Hristea la inchis6rea puscarieI, dupä taerea manilor, a urmat cu
plata dohtoriilor celor trebuincióse la spiteria jaluitoruluI Dogmir spiterul, lar dupál
co Insu§i s'a cerut la conacul lui, cate dohtoril 5'4 dat jaluitoruluI dupa retetele

www.dacoromanica.ro
248 V A. DRECHIÀ

Boerul grec, atAt de protegiat de Vodà, erà o lipitére care sugea ultimul
sange al poporului. Nu numai Grecil fäceati acésta, ci §i unil din pAmin-
tenT, cu nume de havaetud, dar i prin directo jafurT, ca functionarl.
Cand boerul nu gAsià o functiune destul de lucrativii, nict dând
filotimon, (1) se fdcea cap de bande de hoti i prAdà §i jAfuià dupd
ce fAceà averea doritd, se inchina la Domnie, de sigur n'Id din
cele adunate la Domn i la al lui §i trgia in tihng, de multe oil
cinstit de Domnie. Pentru odihna consciintei sale me fdcea hotul re-
tras din exercitiul meseria sale vre-un pu t cu cumpénd la margine
de drum, orl dddea vre-un ajutor la vre-o mängstire, ori chiar zideh
vre-o bisericg.
DAm in note ad i acte relative la urmgrirea (cas rar) a averil
vestitulut Iancu Jianul (in 1815), pentru indestularea unora din mi
jäfuitl de el. In acest proces, Iancu Jianul se infAti§éza la judecatd, la
Craiova, ca i cänd ar fi fost chemat in judecatà in un simplu pro-
ces civil. In note, la pag. 108, se 'Ate vedé acésta.
dohtorulul, pana s'a vindeeat, care se aduna la pret de taleri 200, nu s'al platit
niel de Armasie, niel de piritul, O. nu are pirlej, ci ca O. nu mal supere jäluito-
rul luminatul Märiei-Tale au, sä se dea luminatä poruncii de catra cine se cuvine
a se platl aceste dohtorii ? 1816 Fevruarie 13.
Dumitrache Pitar.
Cod. Lxxxnr, pag 45.
(1) Dam ad l un act, din care se pede vedé eá filotimon nu era considerat ca o
prevaricatiune, ea o coruptiune prin banl ci se puteà cere acest filotimon chiar
si inaintea justitiel.
Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Pe acéstil anaforà a dumné-lor velitilor boeri, neramäind odihnit Luminätia Sa
Beizade Grigore Sutul, dumné-lul ve! Hatmanul al Divanului 1-a infätisat la Divan
Inaintea DomnieI-Mele;prin vechilul Aleco Comäneanul, cu d-lui'Ve! Vistierul loan
Moscu, cerénd Luminätia Sa a-1 plati dumné-lul Vistierul acestl talerl 12 600 Cu do-
binda lor, ca cuvint ch. 1.1 Luminatia Sa plätesee dobinda, iar dumné-lui Vistierul rés-
punse, eá nu ar fi dator sà platéscä niel o dobindä, rará numal suma de taleri 12.600,
ce se cuprinde In adeverinta dumi-sale, pe care i-ar fi §i plätit pana acum, de 1-ar
fi dat Luminätia Sa adeverinta, ca sà si-o spargä, care adeverintä arkand-o vechilul
Luminatiel Sale In Divan, o véçlum si NoI cupriroptóre intocmai precum este aré-
tatà inteacésta anaforà, si cu te/te dà asupra cererii de dobindä a pricinuit ve-
chilul Oiand, cä acesti taleri 12.5C0 I-a dat Luminatia Sa imprumut dumné-lui
Vistierului, dar acéstä pricinuire se cunosc gresite, pentru ea si din cuprinderea
adeverintei si din chiar tacrirul Lumindtiel Sale Beizade, ce a dat prin graiil Inain-
tea dumné-lor velitilor boeri, se dovedesce ea acestl bani sunt feigeiduili de dumné-
lul Vistierul drept filotimon, iar mi cä 1-a luat Imprumut de la Luminatia Sa. Ded

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RONANILOR 249

Ce se putea astepta de la boerT, a cArora educatiunedaca e sl cre-

maear i de nu se cuprinde in adeverinta teeméla de dobinda, dar cuprinléndu-se

sorocul orinduit pentru plata lor §i neplatindu-I dumné-luI Vistierul la acest soroc,
ar fi avut Luminatia Sa tot cuvintul dreptatil, sa céra a i se plan §i dobind6 de la
implinirea soroculul i pana acum, de ar fi fost ace§tI banl da/I dumné-lui Vistie-
rului, dar de vreme ce Luminatia Sa nicI un ban nu I-a dat, ca sá aiba cuvint a
Vice, ca e0.ndu-1 banil din mána se pagubesce, de nu i se va plan i dobinda lor
chiar fiinta acestor bani, ca unii ce i se daft filotimon, fiind dobinda la dobindä,
ci hotárim, ca dumné-lui Vistierul Moscu platésea Lumina:0g Sale numal talenI
12.500, cap prin adeverinta dumi-sale I-a fägaduit a-I (la, i zapciul eel orinduit sa
urmeze a face implinire, !bland ¡ma i dumné-lui Vistierul teslim adeverinta da-
toriei acestor bani, ce se allá la mana Luminatiet Sale Beizade. 1815 Fevruarie 18.
(Pecetea gpd.) Vel Logof6t.
Cod. LXXXI, pag. 17.

Prea hzdltate Dómne,

Dupi luminata porunca Märiel-Tale de la acéstä jalbi a LuminatieI Sale Beizadeit
Grigorie Sutu, ce a dat pentru dumné-lui biv Vel Vistierul loan Moscu, prin dum-
né-lui Vel Hatman al DivanuluI, infätisindu-se inaintea Nóstri amandou6 piirtile,
ne-a afétat Luminatia Sa Beizadeà o adeverintä cu 16t 1801 Decemvrie 21, de sunt
anl 12 trecutl, isealità de dumné-lui Vistierul Moscu, prin care se fägaduesce, ca
platésca Luminätiei Sale, la viitorul de atunci Iulie, talen l 12.500, fat% niel un euvint
de pricinuire, care banI Vise Luminatia Sa eft nu I-a dat imprumut, ci I-a fagaduit
dumn6-1u1 Vistierul Moseu filotimon, pentru cad. I-a aleverdisit ocnele; intrebandu-se
Vistierul Moscu nu tägadul acéstä adeverinta, cal este bund a domniei-sale, fall nu-
mal Vise, ci pentru mijlocirea ce a fftcut Luminatia Sa catra raposatul Poma Mi-
haift Vodä Sutul, de I-a lasat ocnele in taleil 150.000, la Mt 1802 Mali' 14, I-a fost
hotärit talen l 50.000, ce-i dedese in politä a se girarisl la Viena, lush de va avé
chiros zapisul ce i s'a dat pentru seaderea pretului ocnelor, dar acel zapis nu s'ar
fi punt in salsa, pentru ca peste dou6 Vile a trecut Maria-Sa Mihaift Vodá in Ardeal,
§i peste cate-va Vile mat in urma. s'a §i schimbat din Domnie, arkandu-ne §i o
copie, ce oiceit ea ar fi dupä adeverinta, ce a dat dumné-lui la mana Luminätiei Sale,
ca /at 1802 Maiil 17, cuprinVatóre eä, de vreme ce prin ajutorul Luminatiet Sale n'a
primit niel de cum réposatul Mihaiú Vodi Sutul stingerea dumn6-lui, ci indupli-
ciindu-se I-a lasat ocnele drept talen t' 150.000, incredintéza printeacéstli adeverintii
pentru talen l 50.000, ce a dat Luminatid Sale in politit a se girarisl la Viena, sii
nu aIba a-i cere, cánd zapisul ce i s'a dat pe suma de talen l 150.000 va avé Carie,
lar talen t 50.000, ce s'a dat in Ianuarie i Fevruarie, aunt bani dap pentru huz-
metul ocnelor ; ne mal aréta o copie fära veleat i lárá luna i neadeverita de ni-
meni, dup6 o anafork ce Vice cá ar fi facut dumné-lor velitii boerI in Domnia
riel-Sale Constantin Voda Ipsilant asupra socotelil ocnelor, unde puindu-se asupra
Lumina/lei Sale Beizadea Grigorie acel talen t 60.000, ce-i dedese dumné-lui Vistierul
in polità la Viena, 1'1 sc6te dator pe dumn6-1u1 talen t 36 820, dar Luminatia Sa re's-
punse, ea acel talen t' 50.000 nu I-a dat dumn6-1u1 Vistierul pe obrazul Luminatiel Sale,
ce I-a dat raposatuluI Do= Mihaia-Voda din socotéla oeneIor, pentru care am

www.dacoromanica.ro
250 V. A. IIRECHIX

dem pe Wilkinsonse margineh In a invèlà a ceti 0 a suite românesce

vécilut trecut intr'o condicä aeea socotélä la mana LurainatieI Sale, ei datl Lumi-
natiei Sale Mihaiil Voda, din socotéla ocnelor ; asijderea réspunse Luminätia Sa
pentru acea copie de anaforA, eä de va fi acel fel de anaforà dupä copia ce aratä
dumné-luI Vistierul Moscu, nu s'a facut cercetare prin judeeata, fatä eu ama ndoué
pärtile, nefiind ad l atuncl nicI Luminätia Sa nidi vechil a easel pärinteldi Luminä'tieI
Sale, ci numai dupä arkarea dumn&luI Vistierulul, i ea réposatul pfirintele Lumi-
nAtiei Sale scie, ci are sA' ieà de la dumné-lui Vistierul Moscu, iar nu BA de-a; pentru
care va all pornéscä jalbä a se face implinire, nu ea un elironom al réposatuluI,
ei ca un vechil al creditorilor réposatului i ca Luminatia Sa a fost numal un cas-
sier al réposatului, lar nu stäpin pe oene si ce bani a primit de la dumné-luI
Vistierul ail fost pe numele DomnieI, unde si dat. Deci la copia de adeverintä
nu take judecata sá pue temeiü, nefiind adeverinta iscalitä de LuminAtia Sa, ci o
copie din partea dumné-lui Vistieruliff, neiscglità de nimeni, cum asemenea nu putem
pune temeiti nicI la copia de anaforA, nefiind adeverita de nimenl, sad i adeveritä'
fiind, nu s'a fäcut prin judecata cu amandoué pärtile fatä i maI virtos cá acel
taleri 50.000 ad fost dati de dumné-lul Vistierul pe séma DomnieI, iar nu pe a Lumi-
nätiei Sale, precum se dovedesce din 9bcotéla cea isealitä' de réposatul Domn Mihaiti
Vodä. Drept aceea gdsim ca cale, acet taleri 12.500, dupd maI sus numita adeverintä,
plätésed dumné-luI Vistierul Moscu la Luminätia Sa Beizade Grigore, ea o bund
datorie a domnieI-sale netägaduitä, Iasi färd doblada, nescrlind in adeverintä toe-
méla de dobinda, iar hotarirea rémane la Mfiria-Ta. 1814 Iunie 28.
Radu Goleseu Vel Ban, . . . Vel Logorét, . . . Vel Logofét, Nestor Clucer.
Jianul. lui Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Poruncim Domnia-Mea dual-tale cinstite i credincios boerule al Domniel-Mele,
biv Vel Serdare Costache Sutul, Caimacamule al Craiovei si dumné-v6stri boerilor
divanitI de acolo, ca negresit i fara de alta zabava sä punetl in lucrare porunca
hotArirea DomnieI-Mele, ce s'a dat in treeutele 4ile, asupra pricinii la anaforaua
judedtil Departamentulul de Criminalion.-1816 Iunie 30.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofk.
Prea Indltate D6mne,
Ascultand luminatfi porunca Infiltimii Tale de la acéstä jalbä a lul Serban Stänescu
Logofét din Craiova, impreuna cu ce1-1-alt1 pfigubasi, insciintäm Inaltimil Tale, ci
prin dumné-lut epistatul ArmasieI am luat acéstá indestulare de la Gheorghe
Iuz-basa, zapcia armasese, ce a fost orinduit mumbasir asupra pricinil jäluitorilor,
cu luminati porunca Inältimil Tale, de la 10 ale trecutuluI Octomvrie, intäritä la
osebitti anaforà tot de la acest Departament, ca prin durnné-luI Caimacamul Craiovel
vinflêndu-se Cu mezat avutul Iancului Jianul tilharul, sa se faca implinire pligu-
basilor jaluitori, arktind orinduitul mumbasir, eä dumn&lor ispravnicii ot sud Ro-
manatl, dupä aläturatä Insciintare ce ad luat de la cinstitul Divan al Craiovei,
de la Noemvrie 2, ea sä cerceteze la fata loculuI, de fatä Cu jäluitoril pAgubasì, Intaiti
de se gasesce in fiinti tot avutul Ianculul tilharul, ce insusi arkat; al doilea
si se descopere i cap' stinjeni sunt in ties-care parte de mosie, si al treilea, prin
cercetare sti se dovedésca, de maI are Iancul Jianul i alt osebit avut al lui, afar*/
din ceca-ce a arétat si pe de o parte si insciinteze cinstitului Divan de acolo pentru

www.dacoromanica.ro
 MOMIA ROMiNILOR 251

grecesce? In unele case continuà a strAbate ce-va cultura francesà,

tot avutul ce se va dovedl miseitor i nemiscator al Ianeului Jianul, iar pe de alta

sé orinduésca a se strigh la mezat tot avutul JianuluI, si de pretul ce va esi pentru
fies-care lucru sé insciinteze dumné-lor ispravnicii la cinstitul Divan al Craiovei,
dupa care véVénd mumbasirul multé intarliere cu prelungire a dumné-lor ¡spray-
nicilor acelui judet, n'a mal putut sé astepte acolo si a venit la BueureseI, MI%
de a se face acéstii euviinci6sA alegere, si de acata nu lipsim a insciinta
Tale.-1816 Iunie 14.
Costache Stolnicul, Constantin Calistat Skrar.
16) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Cu cale fiind anaforaua acésta a Departamentulul de Criminalion, volnicim pe sluga
Domniei-Mele zapcift armlisese, sé mérga la Craiova, unde poruncim
dumitale cinstite si credincios boerule al Domniei-Mele, biv Vel Vornic Costache
Samureas, vechilule al Caimacamiel CraioveI i :clumné-v6stra boerilor divanitl de
acolo, ca Intocmai, precum se cuprinde mai jos, sé se faca urmare, cu acéstä
osebire insii, ca prin Ispravnieii acelor cincl judete ot preste Olt, sé se publicuésci
la tog de obste, ea verl-cine se va mal afla pàguba i jáluit de catra acest Iancul
Jianul tilharul, in soroc pana la vremea haracIladismel avutului numitului tilhar,
si se aréte ala la Departamentul de Criminalion spre a intra i acela in analoghie,
cadí ne arkandu-se pana atunel, sé scie ert sil a réminé neimpartasitl din pretul
lucrurilor hotului, ce se vor vinde cu mezat si se va da numai pfigubasilor celor
ce s'aa iuvit pana acum, i osebit poruncim sé se faca intrebare i Medelnicerulul
Grigorie Jianul, de este adevératil arétarea ce a fäcut Iancul tilharul la Departament,
cà adieä pentru talen.' 900 ce este dator Medelnicerului Grigorie s'a invoit eu nu-
mitul Medelnicer, de 1-a dat doué suflete [de tiganI drept acea datorie, i sé in-
sciintatl DomnieI-Mele, ca de nu va fi adevérata arétarea lui, si se platései i dreptul
MedelniceruluI din avutul tilharului.-1815 Octomvrie 10.
(Peeetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXXII, pag. 92.

Prea Incilfate Dennne,

Insciintam InaltimiI Tale, ea pe urma Iancului Jianul tilharul, arétftndu-se in
judecati patru pagubas1 ce s'aa jäfuit de &atril dinsul cu tovarosiI lui, anume loan
Protopopul ot Cacaleti sud Dolj, i Serban Logofétul Stänescu de la Craiova,
Costache Arcescu prin veehil i Stavri Sofragiul Cámáril gospod., cu foi de cate
jafuri le-a luat, dupa pretul ce li s'a pus fies-caruia lucru, i infatisandu-se eu
numitul Iancul in judecatä, n'ají tägkluit atat calcarile i jafurile acestor patru pa-
cat i altele ce inca pfigubasiI pana acum n'a venit i macar eä numitul
protopop arétà judeeätii, ea molitfei-sale i fdeut doué &álcali de caträ Iancul
Jianul, lusa una la Martie trecut, iar alta in lét 1814 August, dar Iancul tagaduind
cu totul pe cea dintaiii, ca nu este urmati de catra dinsul, ci numaI de catrti to-
varosfi luI, pana a nu se impreunk cu dîuii, pentru ca insusl el la sfatul lor Vise
ca *Par fi spus, apoI deosebit s'a arétat i frate-ség slugerul Amzut Jianul cu
cerere de talen l 1.833, ce I-a plata la Visterie pentru dinsul, duptt porunca Mariei-

www.dacoromanica.ro
252 V. A. IIRECHIX

prin guvernorT streinl. Educatiunea femeel nu e mg Ingrijita, ba adose

§i mal imperfecta, din causa ca maritagiul se face f6rte de tinere.
Purcedênd de la asemenea educatiune,fiul de boer nu are alt ideal
decat banul: el' argent est leur unique mobile», ci ice Wilkinson. Dar ca
sa-1 obtina, nu recurg la industrie, orI la comerciii, ci fara ilia un
Tale, incredintand judecata cu o carte isprävnicésca i Cu o socotélä a SamesuluI
judetului RomanatI, ce are la mfinile sale, si macar ca din trite jafurile ce ad venit
in partea Iancului tilharuluI, nicI un lucru nu se gasesce In per, avendu-le date la
tovarosil se', ea sé le vindi in Téra-Turcésca, dar a I s Iancul ea este destoinic ea
cu din avutul sed sé despagubésca pe pagubasi si pe frate-sed, precut"' i adeve-
rinta in scris sub a sa iscaliturà a dat de tot avutul sell, care mai la vale se in-
sémna, addogand a dice, ca la nimenI altul nu maI este dator decät numaI taleni
900 la unchiu-sed Medelnicerul Grigore Jianul, pentru care dice, ca s'a invoit prin
graiii, de I-a dat doué suflete de tiganI drept acésta datorie si talen l 60 la un
Ionitä Boltasu. Deel Rind-ca numitii pagubasI îi cer despägubirea lor din avutul
numitului tilhar, a cdrora paguba se aduna aprepe de 20,000, judecata gasesce cu
cale si fie luminatä porunca Märiei-Tale catrgi dumné-lul Caimacamul Craiovei, cu
mumbasir zapcid armäsesc de aicI, ca mal intAid prin carte de blestem asupra fratilor
rudeniilor lul sé lamurésca cât avut este drept al set'', cad pagubasil ad banuéla
pentru multe economiI, i prin mezat sé vindä tot acel avut miscätor i nemiscalor
ori-ce pret va esi, ttíta acea sumé de haul sé o aducä aid in judecata orinduitul
mumbasir cu f6e anume de pretul fies-caruia lucru i cu insciintarea dumné-lui Cai-
macamului, ca dinteinsa trägendu-se maI Wald banii frätine-seil Slugerul Amzut,
ce i-a plätit la Visterie, i acei talen l 60 aI lui Ioniá Boltasu, ce 1-a imprumutat
cu bunä credintä, prisosul sé se impartä pagubasilor Cu analoghie, i fiind cä, afarä
dinteacesti pägubasi, altii panä acum nu s'aii mai ivit in jurlecatä, dicem ca pana
la vremea haraciladizmei avutului numituluI, de se vor mal area si altiI netaga-
duitI de Iancul, vor intrà si aceia in analoghie, iar ne arétandu-se pàná atuncea, vor
rémané pe dinafara, iar hotarlrea remlne a se face de catra Inaltimea Ta. 1815
Septemvrie 25
Constantin Stolnicul, Atanasie Sérdarul, Constantin Medelnicerul, Constantin Ca-
listrat Sétrar.
Avutul lancului Jianul ce l-a arëtat iusue sub a sa iscdliturei cet are.
Neculae tiganul.
Rada sotia ltff, cu treI copil al lor.
Saya tiganul.
Ancuta sotia luI, cu doI copii.
Zaharia tiganul.
Ioana sosia lui.
Vasile tiganul, veduv Cu un copil.
Tabomir tiganul.
parte de mosie in Fälcoiu.
parte de mosie in Zvorsca.
parte de mosie in Leu.
Patru razere de vie in Falcoiu.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 110MINIL0R 253

scrupul de consciintä se imbogätesc din spolialiunea féranula. Cine

spolih mal abilmente, acela primià laudä. Ce om vrednic! Wceaù ceI
carI 11 vedeail cum jälfuih cu istetime. Daca, avend slujbA, boerul re-
mane särac, departe de a fi consider at ca om cinstit, ceI-1-altT boerI 11
priviail ca pe un incapabil, un prost!
Prodigalitatea boerilor egalézd aviditatea lor. Sunt dominatI una
dupá alta de ostentatiune si de avaritie. Nu-VI ved InsisT de trebile
lor, de call ingrijesc vAtasiI, carI se Imbogátesc cu paguba lor. (Vec
Filimon cCiocoiI vechI»). Luxul de o parte, de alta furatl de vätasil
lor, boeril cel maI multl sunt datorI atht, cat n'ar pute sá plátésch
cu vIndarea tuturor mosiilor lor. Am vedut, de exemplu, In ce mod
s'a risipit marea avere a lul Enache VAcgrescu, aceea a 10. Dudescu.
Ca sd se salveze,averile ce maI rernâneati, Vodá i boeril inventará, cum
am védut, vestita Epitropie a Evghenifilor.$i de altd parte, câ.nd ore-
ditoriI atacati, In judecatä, averea .imobilA a debitorului boer, inter-
veniail moratoriile i arbitrariile amânárl de vIncjare silnicd.
nascocl tot felul de pedid l legale, cu acelasI scop. Metoda cea maI obicl-
nuità, ca sd-s1 salveze mosia de creditorl, era sh declare acea mosie
zestre. Abusul din acéstä aplicare de o dispositiune protect6re doteI
devine atat de mare, cá InsusI Caragea la reclamatiunile de sigur
ale consulilor se simte dator a da nizam, cà mäcar cd imobilul va
fi. dotal, dach sinetul, adecd polita a fost semnata si de sotie, imo-
bilul este alienabil.
CAnd boerul a perdut averea, nu este silit, ca bietul negutätor, sá
apuce lumea In cap, ci, cu filotimon saú färä, intrd In functiune, sat.'
cel putin este miluit de la Cutia milelor, orl cu ce-vh scutelnici, sail
poslusnicl
Si ash ighemoniconul merge strunä Inainte !
Si tot Inainte o ducea boerul, la cheltuell, cu fel de fel de havaeturi
de gheliruri; de chilipirmi, de chicuFuri:, de matrapazlicurr.
tot Inainte cu petrecerile, cu sindrofiile, Cu cluburile, cu clubul
Evghenitilor, unde, sub. mascá, erà permis sà vinä si boerime
märuntä, din ceI cart nu se bucurail de dreptul de a purth barbä
Si Inainte cu resfetul In calesce vápsite In colorI bätet6re la °chi,
prin podul Mogos6eI si la Herestreil si la Bánésa VäcäresculuI, si la
Cismétta Mavrogheni .
Dar mal ales: tot inainte! la mesele de joc de cártI, de cureh si de
näpräst6ce! Jocul de cárti! patima obstésch! Nu erà casä In care,
sera Intre doue sfesnice de alamà galbend, lhngl care, pe táblita lor,
fumegh, une-orT nu prea placut, mucärile de curätire a lumlnárilor

www.dacoromanica.ro
254 v. A. titEctiti

de seil orl de c6rA galbeng, sA nu petrécd nopti albe simandico§il boeri,

la cari dupl ce-§1 perdeaii banil din pung5. §i cei ce nu-i aveaü, apol
îl dAdeail inelele, cerceif nevestel cand nu i pe ing§T nevasta! .
Abusul de jocuri la noroc se intinse in tóte treptele societAtiT, a0.
cd loan Caragea fu indemnat sl de& pitace de oprire a unui joc (jis
CaisulD, care cstingea locuitoril». (1)

(1) 11 roan Gheorghe Caragea Voeved i Gospodar zemli Ylahiscoie.

Cinstite i credincios boerule al Domniel-Mele, dumn6-ta Vel Aga, fiind-ca ne-am
pliroforisit Domnia-Mea, ci prin tirg se metahirisesce jocul CaisuluI de catea uniI,
allí vi InvelatorI, de aceea stravnic poruncim dumi-tale si o fan tuturor sciutä acésta
poruncä a DomnieI-Mele, ea de acum Inaite s'a nu Indräznésea nimenea a mal me-
tahirisl acest joc orI de fata set Inteascuns, caní avem Domnia-Mea a cerceta pe
sub cump6t vi de vom gasì pe cine-val Inteackstä urmare, sa scie ea va lua en-
glimatiasca pedépsi i dumn6-ta nu vel avé cuvint vrednie de Indreptare pentru
neprivighere. Tolco pisah gpd. 1816 Martie 19.
(Pecetea gpd.) Ve! Logof6t. Biv Vel Medelnicer.
Cod. LXXVII, fila 188.

LB roan Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zemli Vlahiseoie.

Dumné-v6stra Ispravnicilor ot sud sanatate. Fiind-ca am luat Domnia-
Mea pliroforie, el unii din ceI ce Oca Caisul se incunjurá prin Ora DomnieI-Mele,
vi urmand acest joc al Caisului pricinuesc multa paguba i stringere locuitorilor,
care acésta netrebnica urmare a lor nefiind suferita Domniel-Mele, poruncim dumné-
v6strä sä. publicarisiti In tot judetul, ea de acum inainte nimenI s'A nu mil fie slo-
bod niel volnic a mal urma joeul Caisului niel prin orave, niel prin tIrguri, niel prin
sate, niel prin case, sail macar orI in ce loe, ci sà lipsésci Cu totul aeest joe pri-
cinuitor de strIngerea locuitorilor, dupa care apol pe ven-cine veti mai dovedl
ca urméza acest fel de netrebnica faptd, numaI decat cu insciintarea dumné-v6stra,
sä-1 tramitet1 aicI la Domnia-Mea, fiind dumné-vóstra cu mare privighere de a se
pazI acest nizam, cacI nand i dupa acata' porunca a DomnieI-Mele tot nu va Ineetà
joeul Caisul, vetI cada in Invinovatire, i fitI sanatov1.-1816 August 19.
(Pecetea gpd.) Ve! Logork.
Cod. LXXIV, fila 265.

Pitac catea' dumné-luI Vel Spatarul i catea dumn6-1u1 Vel Aga, pentru oprirea
joculuI ce se numesee Caisul.

loan Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Cinstite i credineios boerule al Domniel-Mele, dumné-ta Vel Bane, epistatule al
8patfirieI, filnd-ch ne-am pliroforisit Domnia-Mea, ea aicea In politie metahirisese
uniI de Oca un joc ce se numesce Caisul, cu care pricinuesc o mare paguba
stingere unora altora din cel ce pune la mina', cu tóte ca s'a& mal dat pentru pro.

www.dacoromanica.ro
 ISTÖRIA ROMINILOR 255

Cu asemenea viola §i cu educatiunea cunoscuta, ce putea fi familia?

Nu voiil aduce ad l tristele aprecien l ale WI Wilkinson asupra fe-
meeT §i asupra familieT. Nu vom mai povesti ad i scandalurile cjilnice
din cele maT numer6se case boerescT, ba §i negutatoresci. Niel chiar
Curtea Domnésca nu facea exceptiune. Cate nu se spuneati chiar de
Domnita Ralu? Dar tin6rul Beizadea Costache! L-am véclut venind
la spectacol, la Club, la brat cu amanta luT, In vileag, In fata mamei
a surorilor luT !
I. Ghica (lice, ca negutatorul scie sa.-§1 pazésca casa de cocona§T...
Bite, uniT ; dar majoritatea era tot atata de stricata ca §1 boerimea.
Procesele de divort §i adese pentru motive ridicule eraii férte
numer6se. Femeile mdritate concurail cu celetnicele ! (1)
Inspaimintat de asemenea coruptiune, Insu§i Caragea, in 25 Sep-
temvrie 1815, dà nizamul urmator, In care modifica unele dispositiuni
ale legii relative la zestre §i la pedépsa sotuluT necinstitor.
Pitac ce s'a fcleut pentru nevastd st: beirbat earl nu petrec einstit7si edsnicesce.
Prea Sfintia ta pirinte Mitropolite, iubitorilor de Dumnedeti episcopi, cinstitilor
credinciosi veliI boeri aI Divanului Domniel-Mele, ci' sunt datorl cei dupi lege
luati In cisätorie a avé unul catri altul de o potrivä dragoste i credinti i Intre
Insä bärbatul a fi cu otcirmuirea i muerea cu supunerea, acésta i firea o
1nvatä i legea 11 povituesce i însài adevirata credintà dupä dumnedeésca po-
runci ne Invatä, ea niste lucrurl sfinte si de folos la eel însoii, i di de o potrivi
dreptate dobindesce, eat bärbatul eft i muerea pentru legiuita lor insotire, i prea
osfintia Ta i dumné-v6strä o sciti f6rte bine, In t6te dilele judeand, cum si Domnia-
Mea in Domnescul Nostru Divan fies-caruia dindu-I dreptätile legiuitel Insotiri, avind
povatä. pravilele Impirätesci i intocmirile pravilnicescii condice, dar eft pravila
care si duruné-v6stri o sciti precum Indreptézi pe eel' ce vetuesc In Wei viéta lor,
cinstit i cu credinti i fie-cdruia 11 di folosul legiuitei insotirl, ask 'Ii i lipsesce
de acele folosurl i mai virtos 11 supune la Invinovätiri, cind nu-si vor päzi Inda-

prirea acestul joc poruncile Domniel-Mele, atät aicea In politie, cit si pe dart,: prin
judete, iatä Insä i acum poruncim dumi-tale, ca prin tot semptul SpätirieI
nizam cu strisnicie de a nu mal indrizni nimeni a jucà acest joc, lar pe de altä
parte sä-1 fad eunoscut citri cinstitele consulaturi, ea sä se &A de scire i sudi-
tilor, cà este poprit cu totul acest joc, si pe ori-care vei gàsì metahirisind jocul
acesta, indati ridicindu-1 sä-1 i pedepsesci ; pentru care acest nizam asemenea
pitac al Domniei-Mele s'a ficut i catri dumné-lui Vel Agà. Tolco pisah gpd.-1817
Ianuarie 21.
(Pecetea gpd.)
Cod. LXXXVII, pag. 10 v.
(1) Vedl despre celetnice ce serie Wilkinson, la pag. 129. Eraii atit de numer6se
In cht Aga propusese BA fie puse la o dare, ce aveä kid produci nu mai putin de
100.000 lei! Despre divorturi, despre desordine i eoruptiunea In familie, vedi pag.
130-132 din cartea lul Wilkinson.

www.dacoromanica.ro
.256 V. A. tratcniA

torata lor cinste i credintä unul eiträ altul, abitandu-se färä de mustrarea cugetulul
la fapte necuviinci6se, dupii cum vedem pravila acésta si la alte rele urmärI, pizin-
du-se si urmându-se asupra muerilor i maI virtus asupra celor ce merg spre al
doilea clsätorie pänä a nu-s1 implini anul jälel, pfigubindu-le de tot folosul celor
lisate cu viétil; numaI pentru o necuviinciiísil fapti a curvid muerilor eelor cu
bärbatl, niel päzindu-se vedem, niel urmändu-se dupi tótà putinta, ci ined unele
dinteinsele vrednice fiind de osinciä, pentru cä nu pizesc cele euviinciiise ale cu-
nuniel, socotind ci ail tot acelea drepturi ea si cele ce pause i cinstesc intelep-
eiunea, fiede sfiali aú indrilznit a se ivl i cu jälbl, cerênd folosurile cununieI lipsi
de zestre i cheltuéli de hrani, in vreme ce pravila ea pe nisce preacurve le
depirtézä, nu numaI de tot folosul cununieI, ci de insisl de zestrea lor, supuindu-le
la alte mai marl invinovätiri, care a lor in potrivä i fiede rusine urmare ne mal
puténdu-se suferl de acum inainte, cu a nu se pedepsi acest fel de muerI preacurve,
ci precum la cele-l-alte rele urmärl ale lor se pilzesce pravila i li se pune in fapti
osinda, ask ca un lueru trebuincios judecim osinda i pedépsa ce este orinduitil
In potriva preacurvieI; drept aceea legiuim, i milcar desi este mal eu scidere
acésta din cit poruncesc pravilele, dar maI cu drept si mai cu folos fiind catri ne-
infrinarea i nepedépsa acestor fel de mueri, hotärim, ca de acum Inainte trägéndu-sI
birbatul sotia luI in judecati cu nume de eurvä si o va dovedl inteacest chip,
acea muere, spre pedépsa vineI ei, si se trännitä la mánistire de cälugirite in soroc
de un an, iar nu de doI, preeum poruncesce pravilele, i bärbatul intr'acéstä vreme
mal iei muerea, ca un bärbat pe sotia luI, slobod este, dar de nu va vré,
cu cuvint drept va cere carte de despirtire, si nu aibii a cistiga tótá zestrea, precum
poruncesc pravilele, ci numai lipsa, care se intelege a-I da zestrea numai &kb.' se
allá i dupil cum se va fi aflind, iar pentru lipsa zestrel i exoprica si nu se in-
datoreze bärbatul la plati, ci acea lipsi in' o plätései muerea spre osindfi, i sá fie
cistig birbatuluI, de nu vor avé copil, iar avénd copil sit* se pästreze ea un amanet
pe numele copiilor; iar osinda bärbatilor efind vre-o muere va trage in judecati pe
vre-unul, dupä cum cuprind pravilele, si fie tot aceea, precum poruncesc i s'ai
urmat pini scum ; pentru care poruncim dumi-tale Vel Logofete de Téri-de-sus,
dupä ce se va trece in condica Divanulta acéstä intoemiti poruneä a Domniei-Mele,
si o eitesel intru au4ire la dumné-lor veliti boeri, apoi sii tràmiä copli dupä dinsa
la Departamenturl, si la isprivnicaturI i la Divanul Domnid-Mele din Craiova, spre
a se face cunoscuti la tiite judeeätile, ea dupi acésta de ileum inainte sa indrepteze
judecitile i anaforalele, de cite orI se va intimplà acest fel de pricinl intre birbat
cu muere. 1815 Septemvrie 25
Cod. LXXIV, fila 225.

Un cas de divort din cea mai 'Malta clasd este cel de care vor-
besc actele urmat6re:

lui loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiseoie.

Cit pentru deosebirea acestor casnicI, de vreme ce dupii acéstä bisericéseä anafori
a preosfintiel Sale piirintelui Mitropolit s'a gisit cu cale, primiti este si Domniel-
Mele intoemal i si se urmeze, lar pentru trebuinci6sa eheltuélà a D6mnei Ralu Moruzi,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 257

sotia LuminätieI sale Beizade, in dd.& vreme se vor af là deosebiti ,hotärim i indatorim
pe Lumidatia sa, ea pe t6tA luna sä-I dea D6innei cate talen t 1.000. 1816 Aprilie 2.
(Peeetea gpd.) Vel LogoRit.
Cod. LXXXII, pag. 389.
Prea Inalte, prea nvilostive prea binevator nota D6mne,
In urma petitiuniI a prea nobilel Domnite Raluca Moruzi, sotia prea LuminateI
Beizade Costache Caragea, prin care se plange i arata, ea fórte anevoios si de
nesuferit traiul cu Luminatia sa, i potrivit cu prea inalta porunca Domnisca
a Idaltimii Tale de Durnneleil päzitä, am cerut de la sus Visa Domnitä sa aréte
earl' sunt plangerile sale in contra sotuluI eI ? lar dupa aceea am Intrebat in par-
ticular si pe Lumidatia sa, sä ne spue causele relel sale purtärl, de care este acusat
de data sotia sa. Din alegatiunile incomplete a fie-ardí am aflat, ca. pi din o
parte pi din alta s'all produs intre el de pe vremurI motive de räcélä., pe earl, pentru
bunacuviinti le trecem sub tacere ; spunem Insä, ca Lumidatia sa ea barbat ju-
decind cu maI multä minte, nu numai eä nu trebuià sa-pI faurésa paren neexistente,
dar si orl-ce earth' i discordie provenitä din asemenea ideI sä le impastie, si ofi-ce
motiv de scandal sa-1 aplaneze. De aceea sfätuit in mod duhovnicesc,
ceteze pe viitor cu acésta rea purtare, marginindu-se la datoriile casnice, dupä cari,
potrivit i cu poruncile dumneVeesci i preseriptiunile legilor, dator este ori-ce
bärbat ingrijésa cons6rta pi ori-ce membru al familie sale.
Am hotarit tot-odata. i Evgheniei sale, a departeze din mima-I ori-ce trist motiv
insuflat din intimplare de duhul cel ré& i sa reintre In vatra sa casnia pi
Fang& sotul el, ca ingrijäsa impreuna pe prea seumpii lar copil si sa Impar-
taséscä de acu inainte o viétä dulce, cum pare a ari trait pang odinielra, timp de
einci-spre-Vece anl. i cu t6te cA pand acum resistä. ina sä reintegreze domiciliul
banuind, pe cat se vede, ed nu cum-va presenta imediatä a sotulul i traiul lor 1m-
preunti sä4 reamintésca trecutul, i (c5.) prin urmare sA agraveze in loe sa ate-
nueze b6la eI. Dec'( pentru a Impalcà amandodé aceste eventualitatI, eredem cu cale,
sä Ii sa faa o despartire temporarä pi pe de o parte nobleta sa sä revie in casa
el, unde cu mat multa ingrijire i maI multä Ueda' p6te caute de sänätate, iar
prea Luminatul Beizadea, de 6re.ce afacerile sale particulare reelamä presenta sa in
maI multe locurI, dup5. cum insäsI Luminarea sa ne serie, 85. faca un fel de cal&
torie de pése sat sépte luni, pe unde trebue pentru ingrijirea intereselor sale ; in
care interval Luminatia sa va da neapärat sotiel sale ate se vor incuviintà i hotärt
prin poruna Domnésa a Inaltimil Tale de DumneVeii pa' zita, drept cheltueli sta-
tornice (fixe) pentru intimpinarea trebuinci6selor de casä. i ingrijirea sanatätil sale.
Acestea stint cercetarile i demersurile facute din partea Bisericel, iar hotarirea
definitivä amine la Inältimea Ta de DumneVeil päzitä.
A Ma.'riei Tale i de DumneVe& pazita Inaltimil Tale Mr.& DumneVeil ferbinte
rugätor. 1816 Martie 10.
Mitropolit al Ungro-Vlahiel.
Cod. LXXXII, pag. 389.
Alte easurT:
Id3 loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zernle Vlahiseoie.
Preaosfintia Ta parinte Mitropolite, din alaturata jalbä ce a dat att.& einstital
Consulat al RusieI, Consilierul Constantin Gadisteanu i din osebita aldturata nota
V. A. Urechi5.Tom. X. Partea B.Istoria Rotodnilor. 17

www.dacoromanica.ro
258 V. A. URECHIX

ce a fdcut cäträ Domnia-Mea cinstitul Consulat, ei luà preaosfintia Ta pliroforie

de cererea ce face a se judeca cu sotia smat întâiñ bisericesce, a cäruia cerere
fiind primita', poruncim, ea infätisand orinduitul zapcid hätmänese pe amandoué
pärtile inaintea preaosfintiel Tale, sä li se cerceteze pricina mai întâiú dupà orin
duélä bisericesce i s'a' m'él! Domniei-Mele In scris prin anaforà.-1817 Decemvrie 3.
(Pecetea gpd.) Vel Logotét.
Cod. LXXXVII, fila 56.

16) loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

De vreme ce InsisI jäluitoril ce ad fost davagii asupra acestei femeI fac ruga-
eiune pentru (Misa d'a se ertà, poruncim dumné-v6strà ispravnicilor ai judetulul,
ed dupà ce vor da rudele el In scris la eondica ispràvnicatuluI chezäsia de mal
jos arétatà, sä se trämitä acata' poruna a Domniel-Mele la starita ot inònästirea
Dintr'un-lemn, ca sà slobelçtá de acolo pe acea Ilinca femeea.-1816 Iulie 1.
(Pecetea gpd.) Vel Logotét.

Proa Indlfate .136mne,

Urmätor fiind luminatel porunci ce mi s'a dat la jaiba a patru copiI al Arma-
sulul Diamandache de la Caracal, sud RomanatI, lual pliroforie, cä Ilinca femeea
eAçlénd in fapte netrebnice cu totul si el nepuOnd trAl din pricina bätäilor el,
dupà cercetarea ce s'a fäcut din porunca Märid-Tale de ispravnicil judetulul, s'a
dovedit inteadevér plängerea copiilor, dupä a cäreia urmäri Inca' de la trecutul
Septemvrie 12,1a lét 1815, s'a facut surghiun, cu porunca Märiel-Tale, la mönästirea
Dintr'un-lemn din sud Valcea, unde sá. stei in pazä tárä de a fi slobodd, pänd nu
va avé al doilea porunca a Märlei-Tale. Acum jäluitorii printeacéstä jalbA se reiga
Märiel-Tale, sä se s1ob6da, cár rudele acei mueri dad chezäsie pentru dInsa jäluitorilor,
ea nu va mal calca in casa pdrinteluI s'éd, si ea o vor cäsätori rudele dupa om de
potriva el, a cärora cerere spre a le cercetà siguranta acésta dumné-lor isprav-
nicil judetuluI, cat si de a se sloboll aeea Ilinca femeea, fémane la milostivirea
MärieI-Tale.-1816 Maiil 9.
Mihalache Racovità Vel Logotét.
Cod. LXXXV, pag. 82.

I6) Iban Gheorghe Caragea Voivod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Cetindu-se inaintea Domniel-Mele acéstà anaforà a prea osfintiel Sale pfirintele
Mitropolitul, i a iubitorilor de Dumneded episcopI si a dumné-lor boerilor nomichl,
s'ad cetit impreunä i aläturatele tacrirurl ale dumné-el Bänesel Zoitei Brancovenescl
i a dumné-el Zoitel Bälencei s't al dohtorilor politiel, duph care chibzuind i insi-ne
pricinile, pentru care se face despärtirea acestei Insotiri, vedem, eh' dupà ale stfipl-
niril pravill : de va luà vre-un supus al streinelor stäpInirI intru eilsätorie femee
supusä la prea puternica otomanicésca Impërätie si va pribegi la pämint de streinh
stäpinire, nu pite ea sd tragil impreunä la aceeasl pribegire si pe acea femee a
sa, ca o supusä a prea puternicel Impèrätil, cu cat mai virtos cand acea femee a
luI pe pärintésca sa petrecere multämindu-se si nevrénd a se deslipl de pärintii
patria sa, iar mal ales päzindull sfinta credintä ctitrfi stfipinirea aceea sub eare

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 259

pdrintil seI aü petrecut, se lépädä cu totul de a se duce dupti birbatä-sed in Ora

streind. Dup6 aceste dar ale stapinirii pravili, cunescem ed Zoita Bd.leanca nu peite
de a pribegi dimpreunä cu bärbatft-sed Ghica la pdmint al streinel stdpiniri, fiind
supusd a prea puternicei impéritil, far mai virtos i pentru cäci niel inteun chip
nu voiesce a se lepAdà de datornica sa credintä cdtrii prea puternica impèrAtie, dupft
pilda pdrintilor sé1, de cdträ cari, pentru pärintésea dragoste nu ptite sä se deosi-
back mutindu-se cu vre-o depärtare de pdmintul patriei domniei-sale i çlicem, CA
numal singure acestea stint pricini pravilnicesel mari, far' de asemänare, pentru
care mal sus numita Zoita pete eérd despärtirea de bärbatul sea, iar pe ling&
aceste pricini ce de eked ale stäpiniril pravili se hotiíresc spre cea desävirsitti
despfirtire a Zoitel de Mateift, intimpinänd i filth' pricind de despärtire, patima
adecd a ofticel, ce nu numai in tea' familia lui Mateiti s'a incuibat, säcerâ.nd
muma, fratii i surorile, el i chiar inteinsul este incuibatfi Mr' de tägäduire, care
s'a i dovedit In urma insotirii, dupä firescul euvint, eä erd aseunsä in trupul
Deci cu iubire de dreptate judeand si cu de-amfiruntul chibzuind acéstä pricinti
çlicem, el nu numai pentru acéstd a pravilelor stäpinire f de de asemttnare tare
poprire, ci i pentru eitei cind biserica hotdresee despärtire la patimi de epilepsie,
cu mult mai neaperatd este despartirea la patimil de oftied, fiind lipiciesd i, din a
impreunärii trupésed lipire, pricinuitere negresit de merte neapératä; pentru aceste
dar pricini, avênd dreptate Zoita Bdleanea la cererea sa, si anaforaua acésta a pit-
rintilor arhierei si a boerilor nomichl gdsind-o cu cale, o interim Domnia-Mea
poruncim cu hotdrire, ca intru tete intoemai sà se urmeze. 1815 Iunie 2.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofét.
Cod. LXXXV, pag. 227.

Prea Indltate Dómne,

Dupä luminati porunca Märiei-Tale ce ni se dä la acéstli aldturatä jalbi a dumné-
ei Bänesel Zoitel Brincovencei, ne-am adunat cu totil la un loe, unde viind fatd
dumné-el Zoita Bdleanca, puse inaintea nested acest aläturat tacrir, iscälit de insäsl
dumné-el, prin care aratä, cà tete cele cate stint aretate in jalba dumné-el
Bänesei Brâncovencel, sunt chiar ale insäsi dumné-el parapon i desfäimdr1 ce le
aduce asupra dumné-lui Mateiü Ghica, sotul dumné-el, carele find-cd cu mijloeul
ce s'a purtat, adiaforisind i neingrijind intru nimio pentru sotia sa ea un bär-
bat, in trel ani, näpustind-o i läsind-o ca o lepädatä i cu petrecerea cea impreuni
cu pärintele sed, pribegi i supusi sub altd stdpinire streinä, i cu stricarea si a
sänätätii si a haractirului sed prin cea färä rinduélá politevmet a sa, insusi dumné-
lui a pricinuit cea desävirsitä recéld si insotirea intre dumné-lor a remas a fi-
de acum inainte zadarnicá i nesuferità, fiind peste putinti a prim/ mal mult un
acest fel de bärbat, ca nu pe lángà cele ce ad tras si ad suferit inteacesti trei ani
sh ajungd perde i viéta, cere a i se face cea desävIrsitä despärtire de eked
numitul sotul dumné-el; dupä ce dar am ascultat cu Ott/ intelegerea atht cuprin-
derea luminatei porunci, Mend euviinciesa chibzuire, veçlum ei trei aunt pricinile
pentru care se cere a se face despärtirea acestel cdsatorii, intdift adecd: pribe-
girea din patrie a dumné-lui Banului Costach4 s'a lui Mateid, fiului dumi-sale,
supunerea sub protectie de altä stftpinire streinä; a doua, patima lipiciósel bele
care se alai Mateift, i desfrInata petrecerea sa de acolo; si a treia, cea de tot ne-

www.dacoromanica.ro
260 V. A. titECHIÀ

ingrijire a lui Mateiú pentru sotia sa aprópe de trei ani pfinä acum; de care pi
pentru eke trele acestea cercetind, le gilsim cá sunt adevérate, i fiind adevérate,
dreptate are Zoita la cererea ce face, i cat pentru pribegire gäsim ca, dupa chiar
cele urmate de insupI dumné-lui Banul, este marturisitä i Invederata, pentru ca
dumné-luI Banul avénd scop a se depärtà din patrie, acéstä cugetare a dumi-sale
s'a arkat pi In fapta, cu a caruia urmare Intru nimic nu se pot Invinoväll parintil
rudele nuroril dumi-sale, cad aü primit a da pe fiica dumné-lor sotie fiului
dumi-sale, pentru caL acestea luerändu-le dumn6-lui Banul pe tainfi, i nedescope-
rindu-le prin afétare la pärintil nurori-sél, dumné-lor, and sévirpiafi nuntirea, so-
ieaa ginere pe un fecior de boer parnintean, carele are sa vietuésca pi sit'
petréa cu sotia sa in patria lor, impreund cu pärintii i rudeniile lor, care aceste
cuvinte drepte se cuvine Infiltimil Tale, ea unui stapinitor al OHL a le chibzul
a le judecà dupi dreptate, ea unul ce ti s'a incredintat i&v:xec volicxa Itat no)stmec
tocatápa.u4 (1), sä le cercetezi pe larg i cu scumpétate sä se hotärasca de Maria-Ta ;
lar cele-l-alte douè pricini, din care una este patima lipiciósel bóle In care se afla
Mateia, aduckóre de primejdie i la viéta sotiei sale, i pentru desfrinatä petrecerea
sa de acolo, licem ca acestea Indestul se dovedesc prin ceI ce vin de la Viena,
6menI vrednicl de credintä i ipoliptichl, arétänd färd sfialá, at:at pentru desfrinata
politevma vietuirii sale, cä.t i pentru próstft starea sanätätil sale, eft nu este na-
dejde de Indreptare, cum pi prin scrisorl de la obraze vrednice de cinste i axio-
tista afétat6re, cd acest tinér nu este nädejde a se mal indreptà, niel a mal fi in-
sotit Cu sotie, care aceste scrisorl pi de unii din nol citit, cum pi chiar de caträ
Inältimea Ta s'ait vOut pi osebit de acésta este pi obptéseft sciinta, cä Indatä dupä
insuratórea lui Mateia, peste douè lunI aú inceput scuipirea singelul pi durerea
peptului; firesce fiind sciut, eft' tot-deauna lipirea de muere a unul om ce are
inteinsul incuibatä b6la ofticeI, este peste putintd a nu sc6te patima acésta la ve-
dere, de care patima 1-a pi cautat pe Match"' ceI de aicl doctori ai politiel pi cu
consult, prin gasirea cu cale pi a dumné-lui Banului, s'a hotärit a se tramite la Italia,
ca sá se caute acolo, precum acésta i doetoril politiel de aici o märturisesc In scris
prin alaturatul engrafon, sub iscaliturile d-lor, din care se dovedesce incuibarea
acestei lipicióse patiml la familia acésta, din paradigmata ce aduc pentru mortile
mumei, a fratilor pi a surorilor lul Matehl, cum pi netägaduirea i pornirea spre mal
réfi pentru starea sanätatfl lui Matehl, când va mai fi lipit cu sotia sa ; pentru care acésta
cercetänd noi pi pravila bisericésca, ca sa vedem ce povaluire i poruncd da, gasim la
capul 234 list 216, pentru patima epilepsiei chiar ask scriind: de va fiavut patima
nainte de cununie pi se va märturisi de marturii credincióse, atunci degrabä se des-
parte far' de niel o Indoire, lar de va fi venit acea patimä dupä cununie, atunci nu se
desparte nunta in tótd viéta lor; acest cap de pravila macar ca este pentru altä pa-
tima, adeci a epilepsiei, dar judecata socotesce cä, de vreme ce pentru epilepsie,
care este patimft ce nu se (la' de la unul la altul, hotäresce a se despärti nunta, cu
at mai vIrtos pentru acésta a ofticei, care cu cfit mai mult va sta Insotirea nuntel,
cu atäta mai vértos este primejdie de viétä, nu numal celui ce o are, ci pi sotiei
sale pi altora ce vor fi pe länga dinpil, pi railcar cà din tacrirul dohtorilor se arata,
cä patima lui Mateia s'a ivit dupä Insotirea nuntei, and pi insupI dumné-lor 1-afi
cautat de acéstä bola, dar se pate spcotl, pi cunoscut este eft mai dinainte a fost

(1) Cele legiuite a natiunil pi drepturile politice.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 261

Incuibata la dInsul, ca'nd i malea-mi i dol frafi si o 'Jora aii fost murit mai nainte
tot de acata' 1361A, i fiind tainuita la dinsul patima, insotirea nuntil a scos-o la
ivélä, cadí nu este de credut cà dupä nuntà sa se fi lipit de dinsul, fiind-ca sotia
sa a fost sanä.t6sii, precum se afta i acum ; al doilea pentru neingrijirea luI
cu care s'a purtat catra sotia sa apr6pe de t:ei ani pana acum, dicem ea' nu la
putinä Invinovätire s'a adus pe sinesI cu acata, napustindull sotia, rara a ingriji
catusI de putin inteacésta diastimä de vreme, niel macar pentru cele de trebuinta
traiului vietii, avand i bani naht al' zestril In manile dumné-luI, iar de rémane sä
dica, cä mosia si via dumné-eI de zestre este aici in Ora, i ca rodul lucrurilor de zestre
fiind al barbatulul venitul mosiel si al vieI 1-a luat dumné-el InteacestI anI, niel
Cu acésta intru nimic nu se pede indreptà, pentru ca venitul acestei mosiI nu cu-
prinde pe an mai mult ca la talerI 2.500, iar via este sciut cä apurnrea se supune
la intimplarea timpului, precum s'a si vädut, ca inteacestI dol anI trecutI viile de
obste ah pricinuit pagubä iar nu folos, lar cu suma ce a putut prinde pe venitul
mosieI este cunoscut, cil se discolifsesce a puté sa trääsca una din cele mai de
jos stare, cu cat maI virtos sotia dumné-luI, care fiind de ném slävit urméza
avé cele pentru trebuinta vietil potrivite cu starea haractirului si a némulul s'eh.
DecI precum si mal sus am dis, atat pentru patima lipici6sei b6le a luI Mateiil
cea rara rinduélá i desfrinatá politevma a sa, cât i pentru nemarginita adiaforie
si de tot färä durere de ingrijirea sa pentru cele de trebuinta traiulul vietil sotiel
sale apreope de trei anl pana acum, cu acestea InsusI a dat pricina sotiei sale a
puté sä céra cu drept cuvint despartirea sa, a cäreia cerere, fiind-ca de biserica'
este primita, se cuvine a fi si ascultatd, si a i se da bisericésca diazighion pentru
deslegarea cununiei si a despArtirii sale de caträ numitul sotul sèü, carda iarasI
dupä pravili i se dä dreptate a i se implinl atat tete cate 11 vor fi lipsind din Mea
de zestre i exopricà ce va fi avênd, cat i teoritich si a castiga i darurile dinaintea
nuntii, de vreme ce despärtirea se face din pricina vinovatieI sotalfg dumné-el, iar
nu din pricind de vre-o vinovatie a domnii-sale ; iar cea desävirsitä hotarire pentru
t6te r'émane la M'Aria Ta.-1815 Maiii 17.
Al Ungrovlahiel Nictarie, Iosif Arges, Constandie Buzail, Nestor Clucer, Constandin
Predescu Clucer.
S'a sters din condica, cáci cea adevérata anafora a spart-o Märia Sa Vodä, adeci
VodA, se vede ca n'a Incuviintat divortul pe motivele maI sus aduse.

Iti) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Pe acésta alaturatA anafora a dumné-lor velitilor boerI nefémaind Stolnicul An-
tonie, orinduitul zapcih dumné-lul Vel Hatman al Divanulul 1-a Infatisat la Divan
Inaintea Domniei-Mele cu Costache Mavrocordat, dicénd jäluitorul Stolnic, cil dum-
né-lor velitif boeri, ffir' de a cercetà pricina pe larg, ci numaI dupà märturiile unora
din rud ele piritului ot Tarigrad si a altor 6menI de acolo, carl nu ah niel o sciintä
de curgerea acestil pricinl, '11 Indatoréza s'A plätésca ceca-ce nu este dator, fiind
Insusl pirîtul stricatorul logodnei, i osebit ca nicI ah dat fii-séI téte lutrurile ce
sunt aratate in anafora, ci proa putine dinteinsele, si pe acelea le vede incarcate
la pro, si mal virtos ca starea lul, precum este sciuta la toti, n'a fost vrednicä
de a da, necum acest fel de daruri preoum aratä, ci niel macar de talen]. 3.000, pentru
ca si de cheltuéla cea din to5te dilele era lipsit, si el cu dintr'al gil 1-a tinut de
cheltuéla, care o si cera acum jäluitorul a i se piad de plrItul si a fi apérat de

www.dacoromanica.ro
262 V. A. IIRECHIÀ

cererile sale, fiind-cd pand a nu logodl pe fie-sa dupa OHM, I-a dat f 6e de zestre
sub iscälitura sa, i pentru cad' nu avea mijloc de a-I réspunde In urma logodneI
suma banilor celor fagaduiti prin f6e, ca ad se cunune cu fie-sa, I-a Ois sä-1 sigu-
rifsésca Cu un loe al WI puindu-1 emanet, pand &and II va platl banil, numai sa se
sävireésca cununiile, i neprimind Mavrocordat locul drept sigurità, in cele dupä
urma insä piritul a dat Vim la Beizade Panaiotache Moruz de 1-a dat-o Stolnicului
inapol spre desfacerea logodnel, ei de atuncl s'a sciut desfäcut; iar piritul in po-
trivä réspunse, ca f6ea de zestre iscalita nu a primit, ci numai o insemnare care
o are ei acum el ne-a i arétat-o in Divan ei cá el nu a dat nicl o fee réposatului
Beizade Panaiotache; dupä a caruia tagäduire am intrebat pe Stolnicul, de are vre-o
dovadd la acéstä a sa arétare, de vreme ce Beizade Panaiotache se afla mort, ei r5s-
punse ca alta dovada nu are decat pe Logofétul Stefanache ot Tarigrad, carele ar
fi sciind curgerea aceetii pricini, cä aea. s'a Intimplat ; la care acésta se multami
piritul Mavrocordat, ea' de va aduce acest fel de märturie de la Logofétul tefanache,
sà r'émae lipsit de cererile sale, fära numal cera ea mal intaift sa dea zapis Stolnicul
cu legatura, a de va veni de la numitul boer In potrivä nnärturie, sä platésca
1,6tä cheltuéla ce va face 'And atunci zabovindu-se aici; caruia i s'a 4is eä, de va
venl de la Logofétul Stefanache marturie In potriva StolniculuI i far' de a da Stol-
nicul acest fel de zapis,Il vom indatora Domnia-Mea de-I va plati i cheltuéla ce
va face pana atuncl; i ae5. 1.61115.1nd ca sa scriem Dornnia-Mea la Tarigrad, spre a
ni se tramite de la Logofetul Stefanache mdrturie asupra pricinii, ne-a dat jalbä
In urma pirltul Mavrocordat, cjicênd, ea de nu va fi dat Stolnicul zapis pentru chel-
tuéla, precum a cerut (fiind-ed nu se aflä in Tarigrad Logofétul Stefanache) i ur-
mézti a se zabovi tramiterea marturiel sale i, panä va venl acea marturie, urméza
a cheltul i ceea-ce va luà de la Stolnicul, care ei se multumesce, ca amIndoi sa in-
credinteze cererile lor In parte prin blestem, i pentru cat va incredintà fiee-care,
(land i luand ukul de la altul ale sale, sä rémae cu totul desfacuti i izbraniti; a
caruia cerere de a incredinta adeed si el cererile sale prin blestem nu fu primita
Domniel-Mele, fiindu-ne sciut plritul Mavroordat, Inca de cand ne aflam Domnia-
Mea la Tarigrad, cá s'a dovedit in fapta de plastografie, cánd tragea la judecatä
pe unchia-s5ii banul Nicolae Mavrocordat, cu un zapis al reposatului unchia-séa
arhiereul Halchidonis, care s'a dovedit de plasto, si de aceea ca unul plastograf,
dupá pravilä, necuviindu-i-se a i se da blestem, hotarim ca Stolnicul sä incredinteze
prin blestem, atat suma cheltuelii ce lice eh a fácut Cu pleitul, cum si lucrurile
ce s'aft primit de la piritul la logodna fiicei sale, ei dupa ineredintarea ce va face,
ceea-ce se va alege cá are luà fiee-care, poruncim, zapciule ce eeti orinduit, sä
urrnezl a face implinire de la unul altuia ei inteacest chip sa fémae izbräniti unul
de catra altul. 1815 Iunie 23.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXXV, pag. 240.

Prea Indlfate .1)6mne,

Dupä lurninatd porunca MárieI-Tale, duunné-luI Vel Hatman al Divanulul, Inca de
la dou5 ale trecutuluI Aprilie, a fost infátieat inaintea nésträ pe dumné-lui Constantin
Mavrocordat cu dumné-luI Stolnicul Antoni, asupra cdruia face Ora Mavrocordat, cum
eä In let 1820 August 10, logodindu-se_eu Ecaterina files Stolniculul, a dat logodnicel,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 263

atit la logodnd, cht si in urmä, lucrurI de talen l 14,449, ce pe anume se insemnézi mat'
jos, si cd In urmä védénd cä phritul nu se tine de cuvint, ca si-1 faca teslim zestrea
ce a fägdduit prin insemnare de f6e, a pus In multe rinduri obraze mijlocitorl, de
ois Stolnicului, ca ori sä-i deh zestrea cea fagaduitá i si se cunune cu
sä-1 intórcä inapoi lucrurile ce le dedese logodnicei i sä se desfacä, i Stolnicul niel
una idol alta urmând, si pe jäluitor silindu-1 trebuinta a se duce In Tarigrad, la
altd parte, pentru interesul séii, a lisat vechil pe cumnatd-séii Luminätia sa Beizade
Mihalache, ca sä cérii de la Stolnicul lucrurile sale, si nicl cu vechilul n'a vrut sä
se desfacä si sä se deslege logodna, ci dupä incheerea päcil a trecutei rèsmerite,
viind Stolnicul In téra vi-a märitat pe fie-sa dupä altul, cerênd jäluitorul sä-s1
afle de la Märia-Ta indestularea dreptátil, spre a se indatorà Stolnicul ca sa-I pla-
téseä tiite lucrurile ce s'ail dat la logodnä si in urmä, pentru care ne-a arétat
jäluitorul i insemnarea foel de zestre, ce dice ea I-a dat Stolnicul, cand s'a asezat
ca sä ieh pe fie-sa in cäsätorie; iar Stolnicul in potrivä a réspuns, ea adevérat se
Meuse acest asezämint de logodnd, s't dedese jäluitorului i fiSe de zestre,
iscälitä de dumné-lui, dar in urmä, ca primirea amhndurora pärtilor, s'a stricat
logodna Inaintea réposatului Luminitiei sale Beizade Panaiotache Moruz, s't pentru
cà fäcuse Stolnicul cheltuélä cu multe mese ce a dat jäluitorului i alte lucrurt
ce I-a dat taleri 3.196, de aceea a rémas a nu cere niel jäluitorul lucrurile ce a
dat logodnicel; in urma cäreia desfaceri, diceh Stolnicul, cä a mal sedut jäluitorul
In Tarigrad sépte-opt lunl, i nicI un davagilic n'a fäcut i cà insemnarea acésta
ce area jäluitorul nu este fele de zestre, cdci Elea cea adevératd i ischlità de dumné-
lui 1-a dat-o jäluitorul inapoi, arétänd i Stolnicul f6e de acele cheltueli ce a
fäcut cu mesele jäluitorului, s't cu alte condee ce I-a dat, täind peste tot talerl 3.196,
de care diand Stolnicul cä, pentru stricarea logodnei si desfacerea ce s'a fäcut ina-
intea réposatului Beizade Panaiotache, scie i dumné-lui Logofétul Stefanache Ma-
vrogheni, i s'a fost lis de catrà nol, ca In soroc de dile 40 sh aducá märturie
In scris de la Logofkul *tefanache, si a réspuns, cä nu 'Ate O. se lege cu soroc,
ori va fi lipsind Stefanache din Tarigrad, sail' va fi murit; a is dar jäluitorul,
cd de vreme ce Stolnicul nu 'Ate sa dovedéseä cele ce dice, va aduce dumné-lul märturie
in scris de la obrazele ot Arndutchiolii, ce sail cum cá pand chnd a plecat dumné-lui
din Tarigrad logodna nu erà stricati, si anume de la Logofkul de la Sotirache Cheres-
tegin si de la Hristache ginerile Micicului; iar jäluitorul a dis, eä va aduce si de la
aceia si de la alti säteni ; acum infätishndu-se de iznévä inaintea n6strd ne aratäjälui-
torul märturie in scris, de la doué ale acestei lunl Maid, iscalitä de sépte martorl, anume
Toma Slugerul, i Vasile Aga zaraf, i Dimitrie paharnicul Apric, i Gheorghe portarul i
Iordache zaraful, i Manole Costaridino, i Petre Gheorghiu Chehaia, prin care márturi-
sesc, cä in multe rinduri a vrut jäluitorul sä strice logodna, din pricinä cäci se vede
cá Stolnicul Antonie nu aveh putere sä-1 deà cele ce-i fägaduise in Mee de zestre, si
Stolnicul nu vrea sä strice logodna, diand sk se cunune si pe urrnd, când va puté,
VI va da cele fàgäduite, iar jäluitorul neprimind-o acésta, a rémas logodna ne-
deslegatà, child a plecat jäluitorul din Tarigrad, dupà cum nedeslegatd este si pink'
acum in liva de astädl; ash arata numitil martori In frica lui Dumnedeil, ca unil
ce die el ad sciinta acestil pricini; ne mal arètd jäluitorul o scrisére de la di
a acestii lunl Maid, ce-i serie dumné-lui biv Vel Banul Grigorie Mavrocordat, unchiu-
WI, cum cd ii trämite mai sus numita naärturie a sätenilor, afara numal din So-
tirache Cherestegiul, ce erà dus de cite-vä dile la cevticlicu-s6il si de Hristache,

www.dacoromanica.ro
264 V. A. IIREC

ginerele Miciculul, ce a murit de este un an si, cura de nu ne vom increde nol la mar-
turia sätenilor, ne va aria pi acéstä scris6re a dumné-lui, spre mai burla indestulare,
ci nu se stricase logodna jàluitorului Cu fiica Stolnicului Antonie, in vreme ce InsupI
dumné-hil de multe ori a insciintat pe dumné-lul Stolnicul, sä dei jäluitorulul cele ce
dedese fiicei 11.1 sä se deslege logodna, de vreme ce Stolnicul nu are putere a da cele figi-
duite, pi n'a vrut si se induplece la cuvintele dumné-lui, ci tot-deauna Ii rispundei, ca
sti se cunune pi pe urmä Ii va da cele figilduite; tot inteacéstà scris6re serie pi dum
né-lui Banul Nicolae Mavrocordat, iar unchiii al jiluitorulul, cum eà asemenea mirturie
dä i dumné-lni, ca i dumné-luì Banul Gheorghe, cà la vremea lipsiril jiluitoruluI din
Tarigrad erà logodna nestricati Cu vitrega fiica Stolnicului Antonie; ne mai aria'
jäluitorul i vechiletul ce slice cá a lisat Luminitiel sale Beizade Mihalache cum-
nati-siii, la plecarea sa din Tarigrad, atät pentrir datoria sa dupd deosebit catastih
clit pi la pricina logodnel, in care vechilet este iscilit martor i Sotirache Chiristi-
giul. Deci la cuvintul ce a slis Stolnicul Andonie, cuna cá s'ar fi desfäcut cu
torul, pentru pricina aceptri logodne, cerêndu-1 judecata si. aduci märturie in scris
In soroc cuviincios de lile 40, dupd depirtarea locului, i dumné-ltil diind réspuns,
cu soroc nu pite sá se lege, ci se multlimesce sá adueä jiluitorul märturie in
serie de la obrazele ce scii cä nu s'a desfäcut, i acum aducênd mirturia ce se
arati mal sus, in vechiletul in care este iscilit martor i Sotirache Cherestegiii, pe
a cäruia märturie a slis Stolnicul, cá se multumesce, i dovedindu-se dintr'acea
mirturie, ei la plecarea jäluitorului din Tarigrad logodna era nestricatä i ch in-
supI Stolnicul a fost pricina, de nu s'a insotit jäluitorul cu fie-sa, nevrênd sä-I
dei zestrea cea fàgàduità prin f6e, i iarài Stolnicul fiind pricina striedrii logod-
nel, ca unul ce pl-a cäsätorit pe fie-sa dupii altul, dupä pravilä se envine si intiircii
ji/uitorului Vote lucrurile ce a dat fie-sei, atit la logodnä, cht pi in urmi, din care
lucruel, pentru cele tägiduite de Stolnicul sà primésci numitul Stolnic jurimint,
nu le-a dat jäluitorul, i jurand si aibä pace, iar nejurind sá i le rispunslà pi pe
acelea impreunä cu cele netigiduite, iar inel de iogodnli i alte lucrurI i cheltueri,
ce siice Stolnicul cä a ficut, s'a le pérslä, neavênd cuvint si le céri InapoI ca unul
ce insupI a stricat logodna i l-a ea' sätorit pe fii-sa dupä altul, iar hotärirea
mine la Märia-Ta.-1815 Maiú 26.
Constantin Bäläceanu Ve! Vornic, Mihalache Manu Ve! Vornie, Teodorache Vä-
cirescu Ve! Vornic, Gheorghe Filipeseu Vel Logotét, Fotache Stirbei Ve! Logofit.

Lucrurile ce a dat Mavrocordat logodnicei sale Catinca, fiica Stolnicului, netd-

geiduite de Stolnicul Cu preful ce aratd Mavrocordat.
Talen'
2.470 inel de logodni.
600 un zapis al pärinteluI Varnis avlicesc cu dobindi.
860 o jumitate lunä diamant.
420 o láditä de Saxonia.
42 un left de urmuz.
40 ciad l perechi strumfI, treI de 'ukase pi doub de tiriplic.
180 zaharica i cofeturi i alte märuntae la logodnä.
4.612

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 265

Lucrurile ce dice Mavrocordat cei a mai dat logodnicei i Stolnicul le teigclduesce.

TalerT
800 In iarti de be§1II.
640 un inel la särbätórea sa.
106 un fun§tanlle de fludä coti 13.
270 dol i jumétate pichet.
395 4 mutcalurI märgäritar.
850 un §al beldar cu vergl ro§iI i albe
62 cama§e de triheä.
660 un césornic de aur Cu smalt.
90 15 coi geamfeil
480 o ferigei neftie.
110 4 testemeluri ealemcherlI.
670 o bohceit val.
640 un ac de argint cu diamant.
552 o Mita de bagh cu oglindä.
150 f6rfece §1 aear de argint poleit.
220 o pereehe galinp argint §i märgäritar
232 un ceas de argint poleit.
1.125 o scurteicä de samur de §al stacojlii.
690 o pereche cercel de smaragd.
9.837

Adunare.
Talenl
4.612 condeile cele netägdduite de Stolnie.
9.837 condeile cele tägäduite.
14 449

Di kan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Citindu-se inaintea Domniei-Mele acéstä anaforà a PreaosfintieI sale pärintelul
Mitropolitul, am cerut de la Preaosfintia sa, prin osebitä buiurdizmä ce am dat la
jaiba jäluitóreI EleneI, ca sä ne deà pliroforie pentru acéstfi cununie, de este din
cele ce sunt poprite de pravilä, dar savir§indu-se, nu se stricä, ci numal se cano-
nisesce, Ball din cele ce §i poprite sunt §i sivïr§indu-se se stricii? i ne-a fAcut aré-
tare prin osebitä anafora, de la 19 ale ace§til luni, cä §i duptt impéräteseile pravili
dupä exavivlos a Arminopului, acésti eununie este din cele ce, popritä fiind de pra-
Vill i savir§indu-se, se stricä ; dupä care acésta a Preaosfintiei sale arétare, rämäne
a se urmi bisericésca hotärire, ce ni se aratä cä s'a dat pentru stricarea i despär-
tirea ace§tii cununiI, iar pentru pricina biltdeI §i celor-l-alte pagube ce a arétat
jäluitórea ci a cercat, poruncim, zapciule ce e§ti orinduit, viita§e de Vistierie, sé
aré P jäluiteorei de a face osebitä jalbd cAtra. Domnia-Mea, §i vom da cuviinci6sa
poruncii.-1816 Martie 12.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.

www.dacoromanica.ro
266 V. A. URECHIÀ

Prea Indltate D6mne,

Acéstä pricink pe cht a fost de trebuintä a se cercetà bisericesce, s'a i cer-
cetat, dându-se sfir*it de fratele Ppiscopul Buzhului, ea unii ce s'ah aflat a fi de
eparhia frätiei-sale, adecä ca prea o cununie ce s'a fost fäcut in*eland biserica,
fiind rude de departe, i s'a *i fácut despärtire, supuindu-I sub canonul bisericesc
dupli pravilä, atAt po jfiluit6rea i pe piritul Ianache, cu care s'a fost insotit, cht
pe acel potropop, ce I-a fost cununat, lepädandu-1 din slujba potropopieI 1-a po-
prit *i de dar, precum mai pe larg pliroforie se va da Indltimil Tale dinteacésth
aläturatä anaforà a cliricatului EpiscopleI Buaului, cu intärirea frätiei-sale, iar
pentru pricina bätäeI i celor-l-alte pagube ce dice cä a cercat jäluit6rea, ca o pri-
cinä politicéscä ce este, se va orindul In cercetare ande se va gäsl cu cale de catra
inaltä intelepciunea Máriel-Tale.-1816 Fevruarie
Al Märiel-Tale cäträ Dumnedeil rugätor *i smerit parinte sufletese.
Mitropolit al trugrovlahleI Nictarie.

Dacà exemplul réti, vitiul, infloria chiar in jurul tronuluT, si la boe-

rime, cum era A. nu se propage In clasele de jos ?
Daca divortul nu mal' scandalisa pe nimenI dedil d6ra pe consulif
streini, ce tarie puteari O. alba simplele logodne? De aceste se con-
tracta' adese numal cu gind de a fi stricate si a da ocasiuril de ce-
rero de despagubirt (1)
Logodnele! Ele se faceail in f ata unuI preot. Dar in ce stare ori-
bila era si insasT biserica ? ApoI ascultati ce dice despre ea Wilkinson:
«Sf. Sinod e compus din Metropolit si din EpiscopI. Acest
este tribunalul cel mai corupt din .00. Ora i actele i decisiunile luT,
al caror motiv i scop sunt departe de a avé o tendinta momia, se
par calculate salt numaï pentru a incuragia depravatiunea i cele-l-alte
desordine in societate. (2),
Si Cu t6ta coruptiunea clerulul inalt i simonia la basa hirotoniilor,
nu erati in BucurescI mal putine de 366 biserici si 20 de mònastirt (3)

Un alt mijloc de a protege si ajutorà boerimea Il avea Domnitorul

In Cutia milosteniilor.
Cutia milosteniitor continua sub Caragea a avé diverse havaeturl
sail iraturl, pe langa taxele dupa caftane. (4)

VedI actele de sus *i D. din acesta*I Tom. X. B.

Pag. 62.
Wilkinson, pag. 72.
Caragea ingrijesce de Cuila milosteniei Inca din prirnele dile ale venirii lui
a tron. In 7 Ianuarie 1813 ordonä Implinirea sumelor datorite Cutiei din diferite
condee. Ioan Moscu este epistatul EpitropieI Obstirilor. El cere Implinirea de la
boeriI eaftanitl si de la ispravnici i judecátorI, cum si de la Divanul Craiovesil

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 267

lata principalele iraturi cari continua sub Caragea:

La 28 Iunie 1813 Domnitorul scrie Caimacamului Craiovet fost mare
Postelnic N. Scanavi i DivanuluY, ca. Inca din Fevruarie, acest an 1813,
s'a facut irat nog la Cutia milosteniei ate 1 para la lea de la cc)! ce
cump6rd imobile in téra cu buna invoire. Pentru ca sa se p6ta per-
cepe acest venit, Domnitorul face obligatorie intarirea actuluT de cum-
p'érare de catra. DivanurI in Bucuresci si Craiova,_si de Ispravnici prin
judete. (1)
Tot in interesul perceperisi acestui venit not], Caragea ordona Me-
tropolitului i Episcopilor sà insciinteze pe protopopi i preoti, cd sunt
datori a raporta la Epitropie pe tòtà sépt6mana despre ori-ce vinclari
de imobile (2)
Acésta dare, cate-va luni dupd aceea, se ridica. la 2 parale la
la vinclare de hicruff nemisca Ore i igani prin licitatie, platite de
cumpèrator. Cand vinclarea este de buna-voie, se va percepe cate 1
para la leù. RInduitul cu perceperea acestel taxe va pune un anume
sigiliú cu marca judetului, independent de cercetarea prealabild a
vindarii de &Ara ispravnicat ca sa se vada de este bung.
Clironomiile ab intestat sa se iea in profitul CutieY, fackidu-se din
ele si cautarea de suflet a celui mort fall de mostenitort
Caragea mai obliga pe duhovnici, ca sà indemne pe crestini sa laso
cate ce-va la Cutia milostenieT, chiar daca aü mostenitori.
Cutia va percepe eke 2 parale de fie-ce pele de epure exportata.
Cate 15 parale de tot socul de sticla importat
Cate 2 parale de tot cotul de postav lucrat in térd.
De la t6te bilciurile anuale de judet, sa se iea de fie-ce prdvalie
cate 1 para.
Caragea rinduesce, In Fevruarie 1814, pe fostul mare Paharnic Const.
Ottetelesanu, care sa incaseze veniturile CutieY, la Craiova, pentru
judetele oltene. (3)
Un venit mai important al Cutiei este tot de la slujba Vorniciilor,
adecä de la taxele vitelor de pripas. Am arkat aiurea marele abusuri

de la egumeniI finduitI pe la mânastiri, a taxel legiuite In faverea Cutiel. De la

functionaril earl primesc léfh din Visterie, sumele datorite se vor implinl direct
din acea léfá. Moscu urmAresce cu stäruintà In 1814 intrarea la Cutie a taxelor
de la vInlarea imobilelor, cunt i venitul din slujba VornicieI, acel de la caftanele
ispravnicilor, etc.
Anexa de vèlut in acestasI Tom. X. B maI departe.
Ibidem.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
268 V. A. IIRECHIA

ce se comiteail cu perceperea acestor taxe, inchiciAndu-se, ca vite de

pripas, chiar vite din bAtAtura casel omului, luate pe furis de acolo.
Colacul ca g1613A, ce se lua, de 20 bani pentru boú i vacA, de 40 bani
pentru cal si bivol, si de 10 boli de 6e si de caprA, este taxa pentru
herghelii Intregi rAtAcite, iar cand e vorba numai de putine vite, atund
taxa era mal mare si anume de 11,12 talen l de cal si bani 20 de bivol,
de boù i de vacti i bani. 100 de rimator, bani 50 de 6e si bani 10
de caprA, independent de stricaciunile In holde i In viT, pe carI sta-
pinul vitelor le va plan dupà ispAsenia la fata loculul, facutd de vor-
nicel, impreung cu preotul i fruntasii satului si independent de glóba,
obligat sA plAtésca la vornicel stApinul vitelo'', care a fAcut stricA-
ciuni In holde i anume pentru cal, bivol cate 40 bani, pentru vaca
boti cate 20 bani, de 6e si caprA cate 10 bani si de rImAtor cate
50 de bani.
Cele-l-alte instructiuni se pot ved6 In actele de la Tom. X. B. al
IstorieI n6stre.
O dare atat de odiósä ca aceea a vorniciilor, dacä puteà avé vre-o
sonsa, cand era lAsatA In folosul milosteniilor, devine si mal odiósA,
cand, In loc de a se da In intreprindere cu licitatie onestd, se face un
mijloc de chivernisélA pentru protejatil domneseT. Asa s'a intimplat
In 1814 Noemvrie:
Pitee cáträ Dvornicul Obetirilor, ca s'a deit Dvorniciile pe acest an talen l 20.000
obrazuluI ce aduce pitac.
.101 Ioan Gheorghe Caragea Voevod.
Cinstit i credineios boerule al DomnieI-Mele, dumné-ta Vel Dvornice al Obetiri-
lor, fiind crt huzmetul Dvorniciilor din térä este irat al Cutief milosteniilor, a carufa-
datorie sunt facerile de bine ei ajutorurile cAtri ceI ce aú trebuiniä, de aceea po-
runcim dumi-tale, ca acest huzmet al Dvorniciilor s'a' se dea pe anul viitor cu pret
de 20.000 aducátoruluI acestul Domnesc al Nostru pitee, fiind obraz vrednic de aju-
t0r, cd.ruia sá i se da. apoI i Domnescile Nelstre poruncl dupá orInduélä. Tobo
pisah gpd. 1814 Noemvrie 19.
Cod. LXXIV, fila 157.

Din vama tabacului inca se dädea cate-va procente In favórea Cu-

fiel milelor. Pentru partea Cutiei se percepea la ocaua de tabac im-
portat parale 26, iar de la cel din térA cate 8 parale. Acest venit
!lisa abia se urca de la 2.000 la 2.500 talen l pe an. (1)

(1) Ves11 la anexele din acestael Tom. X B.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 269

La inceputul luI Ianuarie 1815, Marele Vornic al Obstirilor Mihala-

che Manu iea compturile Cutiel milostenieT i constata insuficienta ve-
nituluI, din causa neincasarii si a deficitula La 23 Ianuarie 1815,
Domnitorul Insarcinéza pe fostul mare Ban Grigore Brancoveanu
pe mareie Vornic de Téra-de-sus Barbu Vacarescu, sa faca Intocmire
noua. a Cutiel; In marginele venituluI el.
Cu aceeasT, data. Domnitorul obliga pe marele Caminar ad verse
la Cutie 3.000 lel pe an, suma hotarita din vama tabaculut
Luarea socotelilor CutieI in 1815 se face de Divan, sub presedinta
Metropolitulul. Caragea adaogà la venitul Outiel 500 de talerI de la
ocne, peste al p 500 anteriormente hotaritt Asemenea de la vaml se
mal adaoga 300 talerI, peste o suma identica din vechl stabilitd. Dom-
nitorul obligA si Visteria sa platésca sumele intarcjiate, cate 600 talerì pe
luna; el reguléza din noil taxa de la peile de epure ; asemenea ha-
vaetul de la oca de cérd, de la cotul de postav de Ora, de la stocul
de sticla, venit care se percepe prin biuroul vamilor i prin meemurii
EpitropieI Obstirilor.
Incasarile de la caftanufl merg fórte anevoe i in anii urmatorl
1816 si 1817.
In Fevruarie 1817, constatandu-se din noti deficit la Cutia Obstiri-
lor se dispune revenirea la vechl taxe i iraturI si Inca i aceste cu
Ore-carI addogirt Se mal creézà i veniturI noué, cari t6te aceste se
pot vedé in urmatorul act :
Intiirire la anaforaua velitilor bocrl pentru veniturile CutieI

1;3 Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Primitg fiindu-ne chibzuirka ce fac dumné-lor orIndultil boeri printeacéstft ana-
forA, Intru tóte o IntArim Domnia-Mea i hotArlm, ca Intocmai s'A se facA urmare,
treandu-se aceste iraturi i la condica Epitropiel Obstirilor, ca sA fie sciut i sà se
si pue in lucrare de acum Inainte, bez condeiul, &Ate talerl doi de la fies-care carte
de vAtAsie de tigani domnesci, care acest irat poruncim, ca de la anul viitor, cu let
1818, sA se Incépl a se pune In lucrare si condeiul capanliilor sä se lea numaI de
la cei p5minteni capanlii, lar nu si de la TurcI. 1817 Fevruarie 16.
(Pecetea gpd.) Vel Logotét.

Prea Indltate D6mne,

Dupä luminatti porunca MärieI-Tale, ce prin pitad ni s'a dat, cd cercetAndu-se
de chtrA MAria-Ta veniturile Cutiei obstirilor, vNut &A nu sunt destoinice a
IntimpinA cheltuelile ce aii, ci ah chibzuim ce alte venituri se cuvine a se addogit
ea sä fie de ajuns? am fAcut chibzuire §i se gAs1 cu cale, eft unele venituri ce din
vechime ad fost orinduite Cutiilor si nu s'aft urmat, sá se pue acum In lucrare cu

www.dacoromanica.ro
270 V. A. URECHIX

óreei-ce adaos i sé se mal adaoge ei altele nouè veniturt dupA cum se insemnézd
mai jos, iar hotärirea réméne la Märia-Ta.
Const. Filipescu Vel Ban, Radu Golescu Vel Vornic.
Cod. LXXV, pag. 185.

Veniturile vechi: ale Culta

CAL erit CAt elt deis
duit acula
tal. parale tal. parale
1 2 Cotul de postav de Ora, s'A le deà vinslAtorul.
1 2 Pelea de epure, sé le dek vinslAtorul.
5 15 ocul de sticle ce vin de prin tèri streine, sA dek negutä-
toril ce aduce sticlele.
1 3 Ocaua de cérà ce ese din Ora', sé le dek cel ce sc6te ara.
300 600 Top negutkoriI capanlii.
Veniturile noug ce se chibzuird acum.
5 Sé deà fiee-care rótá de borangic, sé-i deA stApinul roteI.
1 La led, sé deA cel ce cumpérá acareturi nemiecAtóre_cu riza-
pazar.
5 CApitAnia de frunte spätAréscd de afard, sé dek cApitanul
cand se rinduesce, dupA cum dad ei polcovnicii.
2 20 CápitAniile de afard de a 2-a mAnd, asemenea.
2 De tea cartea de vAtaf de tiganI domnescI.
5 -- Sé deà pe an fiee-care preot din tija téra, chtl se vor gäsI
la catagrafia dumné-lor ispravnicilor, afará din ceI scutig
de pe la mAnAstiri ei de pe la boerl i afarà din cei er-
tatI ei neputincioai.

La inceputul anului 1818, dupd luarea socotelilor Cutiei, se intocmesc

din noil listele milelor, cari se ridicA pe luna la 7.403 talen. Admini-
stratorul CutieT, Moscu, amintesce moreú prim raporturile sale Mea'
Domnitor, cd nu mai are de unde sA pldtéscd addogiri de mile, &da'
Cutia iar'äsi este in deficit. (Dupd cercetarea socotelelor ce am fdcut,
cliceA Moscu in 1813, trec mai mult cheltuelile peste iraturi, din multd
adAogire ce s'a fäcut la lefl, cum si alte cheltuell, de care dupà da-
torie fac acéstA plecatd anaforà, di nu mal' r6mâne loe a se addogà
alti lefasi». Asemenea declaratiuni categorice nu impedeca pe Dom-
nitor sä serie din no-a lui loan Moscu cA, desi Cutia nu are stare de
a mal adAogà lefi, csA economisescI de a se face vr'o mangaere»
recomandat. (1)

(1) Se pot aflà in Intregime actele relative la Cutia milelor in anexele acestui
Tom. X. B.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMXNILOR 271.

La 28 11fartie 1815 se IntoCmesce budgetul de venituel i cheltuelY al

Cutieï milosteniilor, pe care-1 dm in nota la acest loe sub litera t. t. (1)
(1) Dupà luminatä poruncä adunandu-ne la un loe i privind la iraturile CutieI milos-
teniei, cele ce se pot Implinl prin ajutorul Inältimii Tale, cu chibzuire am si alcfituit
lefile säracilor i dohtorilor si ale EpitropieI, precum Inteacest catastih se cuprinde,
cate cat este a se plät1 fiee-cäruia pe t6tá luna, insä taleri 3.198 pentru lefile saracilor
taleri 1.200 pentru dohtoril i giarahiI politiei L talerl 1.670 pentru tahma
Vorniciel Obstirilor, care catastih, iscälindu-se de noI, se va intärl i cu luminata
pecetea MarieI-Tale, ca dupa acelea sá urmeze i Vornicia Intocm1.-1815 Ianuarie 1.
Grigorie Brancoveanu, Barbu Väcärescu, Mihalache Ilanu Ve! Vornic.
Ith kan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Intru téte cele-l-alte primita fiindu-ne anaforaua aciista a dumné-lor orinduitilor
boerI, o intarim Domnia-Mea i hotarim, ca intocmai sá se urmeze, dupá care si
poruncim dumi-tale Vel Logofete de Téra-de-sus, sa Ingrij escI a se Implinl atat
rémäsiturile Cutiei dupa la cel ce sunt datorl, cat i acei taleri 3.360 de la sf. Mitro-
polie din sfertul sí. Dimitrie al anulul trecut prin orinduit zapciil céus de aproll,
cum si dumi-tale Vel Vistiere, poruncim sa se plätésca la Cutia rnilosteniilor acei
cate taleri 600 pe luna pana la sfirsitul trecutuluI Martie si pana' a se face impli-
nire remäsiturilor, ca sä nu remae saracil lefasi lipsiti de acéstd mangaere a lefilor,
mal Virtos acum cá sosesc aceste qile ale Sfintei invieri; poruncim dumi-tale Ve!
Vornice al Obstirilor, ca pe ranga talerl 3.3(30 ce ail a se réspunde acum de la sí.
Mitropolie, s'a se Imprumute Vornicia i cu talerl 10.000, spre implinirea i fespun-
derea lefilor pana la sfirsitul trecutuluI Martie, precum si doftorilor i gearahilor
sá li se facä cunoscuta datoria ce ah de acum Inainte de a merge Mil de plata la
ori-ce bolnav särac de aiei din politie, la care sä. aiba Vornicia ca;luta privighere,
ca pentru cel neurmätor sä faca Domniei-Mele arkare, spre a se lipsl de lefa sa
acel doftor sea gearah, lar acele patru condee din iraturile ce se pomenesc In mai
jos aratatul al 5-lea pont, are a re'mané tot la aceeasI orinduéla ce aii fost pana
acum, precum i pentru iratul de la Cäminärie al Cutiei are a se face urmare in-
tocmal dupä hotafirea i porunca Domniei-Mele, ce s'a dat la anaforaua dumné-lor
de la cinc! ale acestil luni. 1815 Aprilie 7
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXX1V, pag. 96.
Prea Indl(ate 1,6mne,
Dupä luminatä porunca adunandu-ne la un loe, mal Intaia am cercetat iraturile
CutieI milosteniei cate sunt biuie si se pot stringe, dupá care suma am intocmit
puma! pe acest an si catastih de darea lefilor saracilor cu doftorii i logofetil Vor-
niciel Obstirilor, adunânctu-se In sima.* de talerI 6.068 a se plätl pe tòtä luna, iar la
anul se va asterne iaraei de isn6vd catastih prin orinduitil de catre Maria-Ta boerI,
punend o dréptä analoghie dupa suma iraturilor ce se vor agonisl, dar si prin lu-
minatä porunca.' sa se pue in lucrare cele de mal jos arkate, pentru ca si se peotä
07.1 darea lefilor pe 1.6ta luna nestrarnutat, lusa:
1). Mara din intocmirea catastihulul ce acum s'a chibzuit, cu niel un chip si nu se
mal orinduésca altI lefaí, saú vre-un prostichit cul-vasl pana la implinirea anuluï.

www.dacoromanica.ro
272 V. A. ITRECIlli

De la Cutie se dail pensiuni diverse. A§à sunt i pensiunile pentru

Ttite rämäviturile ce sunt rinduite a se implinl prin céus de aprolI, cum vi

aceI Po talen l 600 pe lunä de la Visterie, atit cit va fi rémásiti, eit si in urmarea
de acum inainte, sä. binevoescl Märia-Ta a poruncl strasnic, ca si se plätéseä ne-
gresit la Cutia milosteniel.
Doftorii i gerahil ce s'al aseilat cu léfl de la Epitropie si se indatoreze tori
a merge firil pregetare la orl-ce bolnavI säracI de niel din politie, färä cea mal
putinä plati, priveghiând Epitropia i indemnindu-1 cu urmarea datoriei lor, iar cind
nu vor alergit la s'Arad, atunci sri se aréte la stäpinire nesupunerea lor, ca si se
invinovätéseä.
Une iraturile Cutid milosteniei, cite se cuvin a se vinde pe fies-care an, sä
nu fie volnici Cutia sad orI-cine a le vinde de sined, ci si se strige la cochivechi
In Divan, FA cine va da maI mult, acela si le iei pentru mai mult folos al stiracilor.
Pentru acel cite 'Ase banI de pelea de epure ce ese din térà i sése baal cotY1
de postav ce se lucrad atol in térci si s'a hotirit a se implinl de la vimptori prin
meemuril EpitropieI i po cite 9 banI de oca de cérä ce ese din térd si 45 banl de
tot socul de sticle ce vine din Ora stréinä i s'aft dat In credintä asupra vamesilor
sä le stringä, aceste patru condee nu se pot implini intealt chip niel prin vamesT,
nicI prin meemuril Epitropiel si niel ci se va puté pune in lucrare cu alt mijloc
decit si binevoesci Ináltimea Ta a se adiogi la ponturI i contractul ~flor de
la anal viitor inainte, cu addogire de pret la strigare si se va luft pe s'atta Gámftril
si cit pret se va socotl de &Aire Inältimea Ta ci p6te si prinTá aceste patru con-
dee inteun an, si si se orinduésci a se da de la gazdia vämilor pe fies-care lunä
cu révasul Epitropiei si se scaçli din cistiurile C'ámfiril Domnesci.
De acum inainte sft nu se mal impärtései lefi säracilor prin orI-ce alte deo-
sebite mini, niel de eitre SI. Mitropolie, precum obielnuià de oprii din henil sfer-
tuluI i impärtià la osebitl lefai, nicI de cätre mumbasiril ce se orinduesc cu im-
plinirea iraturilor sä nu se imprästie de catre nimenl banii, ci t6ti suma iraturilor
sä se adune la Epitropie i chiar de la Epitropie si se impänésdi in lefl, dupfi in-
dreptarea catastihulul ce s'a fácut, iar talerI 3.360 ce a poprit SI. Mitropolie din
sfertul Sf. Dimitrie ot let 1814, eu pricinuire ca ah-1 impärtései pe anal viitor la
vre-o lefad, cu luminatä poruncä si se implinésci suma acata la Epi-
tropie, cid unil dintr'acel lefad cit cuvenit s'aft asternut in catastihul Epitro-
piel si de la Epitropie este ca sä-sI ara i léfa lor.
Iraturile Epitropiei ce prin alegere ca intirire gospod, precum a ~as lä-
muritä, cu niel un chip de pricinuire sä nu se mal' imputineze, precum s'a sci4ut
In anul trecut, ci sä fie temeinice ca sä se peíti intimpini darea lefilor dupä. ca-
tastih, mal virtos Inci din ea se va puté sä se mal adaoge i alte iraturl din ceca-
ce se va socotl nevitimit6re.
Pentru sed cite taleri 250 pe lunä ce prin luminati poruncä ineft de la tre-
cutul Septemvrie este si-1 re'spunli la Epitropie dumn&lui Vel Cäminarul din iratul
Ciminiriel, drept vama tabaculuI ce a fost irat al milostenid i drept téte pris6sele
ce i s'ai maI addogat, cu strasnici luminati porunck sä se indatoreze ea si-I res-
punqd la Epitropie, atät 1.611:Mita de la Septemvrie pina acum, cit vi de acum inainte
pe anal curgkor.
Cu t6te ci doftorul Stavrache Mosca s'a ase4at Po cite taleri 150 pe luni,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM ÄNILOR 273

servicil aduse rii. Intre aceste mention6m ale cator-va doctori

vkluvelor lor. So maï dail §i la cocóne v'éduve, de multe orl la cele
dar din suma acésta ce i se Meek pe un an, dinteinsit 1.400 este a-I fi drept des-
pdgubire ce are sd-I ied 16111600 de léfd pe anul trecut pe sépte luni, iar talen t' 2.400
sunt a se da lui Ion Mesit, drept 6resl-care mdngdere i despdgubire din ceca-ce
are sä ied lérd din anal trecut, i cu chipul acesta sé se urmeze lefile doftorilor
piing la incheerea anulul ; dupd acestea arétatn Inältimit Tale, cä ne-ajungèndu-se,
iraturile, s'at scos din catastih si unele coc6ne ce aveail léfd de la Cutia rnilosteniei
pentru care rèmäne la indltimea Ta, ca sé se hotdrasch de unde sé li se ded ceca-
ce se va socotl spre mangäerea stdril dumné-lor, cad nol mijloc nu am avut a le
ids& numat cu numele seria In catastih ffirä a avé Epitropia mijloc de unde sé le
rèspunçlä lefile; asemenea icem, a de nu se va pune In lucrare urmarea ponturilor
ce afétilm ca a se Inlesn't de cfitre inältimea Ta cu ori-ce mijlóce Implinirea
sitelor de la Visterie i de la cel-ce sunt arétati, atunci saù remâne catastihul lefilor
jos, ori va avé Epitropia slobo4enie de a se imprumutà cu sumé de baril in do-
bindit pénd la talen t 10.000 pentru réspunderea lefilor acum, mdcar pe tret lunI de
çlile pfind la sfirsitul lui Martie, ca sé aibd säracil mángéere la Sfintele Pasci, si
cum va fi blind hotdrirea indltimiI Tale.
Grigorie Brdncoveanu, Barbu Vdchrescu Ve! Vornic, Mihalache Manu Vel Dvornic.
1815 Marti° 28.
Pe luna Po
talerl.
Dohtorri politiel i yearahei.
200 Costandinache Caracas.
200 Silivestru.
200 Constantin Darvari.
150 Stavrache Moscu.
150 Constantin Filitis.
100 loan Pascal.
100 loan Mesit.
100 Viler gearahl ai politiel.
1.200.

Léfa dumné-lui Vel Vornicului cu II epitropi, impreunci cu logofefii: Epitropiet.

100 Dumné-lut Vel Vornicul al obstirilor.
40 Costache Rasti biv III Vistier.
40 Zamfirache III postelnic.
40 Luca Logofétul.
1.120
40 Gheorghe Logofét.
40 Ianaehe Logofel.
40 Ionitä Cdpitanul.
40 Costache Polcovnicul.
40 Gheorghe Polcovnicul.
130 Samesul EpitropieI.
100 Condicarul Epitropiel.
40 Cheltuéla zardfiet.
1.670.
V. A. Urechid.Tom. X. Parlea B. Maria Berndt:gar. 18

www.dacoromanica.ro
274 V. A. IIRECHIX.

tinere si frum6se, dupa staruinta lul Beizadeà Costache : desfrinare

cu economia propriilor bansf. In 1815 Aprilie 5 este un noil budget al
milelor si pensiunilor In cuprinderea ce se vede In nota. (1)

(1) /a) iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiseoie.

Primith fiind DomnieI-Mele acéstä cumpilnire i intocmire a lefilor ce s'ail filcut
de Otro dumné-lor orinduitil boerI printr'acest catastih (in care se adund léfd pe
t6tá luna talen" 3.198 a säracilor 1efai, talen" 1 200 a dohtorilor i a giarahilor
talen" 1670 a tagmel Vorniciei olntirilor), o intärim Domnia-Mea i poruncim dumi-
tale Vel Vornice al Ob§tirilor, ca intocmai sä urmezi darea acestor lefi de la eyntAiil
a trecutului Ianuarie pfind la sfiritul acestui urmätor an. 1825 Aprilie 5.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXXIV, fila 88.

Indrepiarea lefilor Galia milostenid.

Pe lunit Po
talen.
30 Mark:ira sin Maria Botezata ot sf. Saya.
15 Maria lusi Ianache Postelnicelul ot Udricanl.
50 Märióra lui Ciuchil.
50 Ilinca Stolnicésa sin Clucerul Spiridonache.
100 Hätmänésa Cozonica.
40 Elena §i Marghi6la condicarésa.
20 Nicolae Logofelul.
15 Maria III Logofetésa.
40 Pitärésa Bäla§a Scäsägióia.
20 Chiriachl vècluva lui Hagi Gheorghie vnuc Lofciu ot Stelea.
30 Trei nepóte ale Ecaterine" Alexencei ot Udricani.
45 Trei fete ale l'II Nicolae Varsama.
20 I6na Postelnicésa ot Popa Därvu.
10 Maria Sofragi6ica.
7 Dima Sacatu.
10 Luxandra sin Clucerul Rasti.
5 Casandra veauva ot Cretulescu.
40 Stanca Stolnicésa Pälädóica ot Tirgovi0e,
20 Balap Arm46ia Nicät6e ot Udricani.
30 Zoita Slugerésa a luI lanache Giurgiache ot Bati§te.
25 Bita doftoróia vnuc Matraca ot Tirgov4te.
50 Smaranda Toplicaca.
30 Safta vämäOia
20 Maria brat ego
20 Sultana ipac brat ego sin Stolnicul Dumitrache Papazoglu.
20 Elena ipac brat ego
20 Calita Véduva a réposatulul Pitar Drägoiti.
15 Ecaterina vkluva a féposatului Anesti.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 275

Intre ceI miluitT aflaiii o lIdtmdnésä, o Vornicésg, o Clucerésd Ote-

telepnu, o Hiotu, o *tirbel, vèduve de boerl de tiità tr6pta.
Po lUfla Po
talen.
15 Maria véduva lul Ianache Céupl ot Bisericani.
30 Gheorge biv Vornic de harem ot Spirea.
15 Elena féduva a lul Stefan impwat de Tura, cu 4 copil, ot Boteanu.
10 Maria véduva a lui Ianache Logofétul ot Prundul.
5 lana preotésa vécluva ot biserica Dómnel.
6 Värvara Grämäticésa ot Sf. Spiridon
10 Anastasia' féduva ot mahalaua Dudescului.
5 Stanca v.éduvä bétränä.
70 Zoita féduva Cioranca Pitärésa.
BO Pähiirnicésa Smaranda Privalóia.
60 Catinca véduva sora Vornicului Samurca.
20 Mdri6ra véduva Bulegieda.
6 Petre Postelnicelul sacat, ot Spirea.
20 Zoita féduva Logofétului Salomon, ot Buteanu.
10 Califa véduva ot Radu-Voclä.
10 Catinca veduva sora vame§uhri Nitä ot Radu-Vod6.
50 Elena Sérdärésa véduva lui Mänäilä.
50 Anastasia véduva VistieruluI Iamandache Mehtupciu.
10 Anita véduva Ciupénca.
20 Catinca vecluva Ciupénea.
20 Zoita véduva Ciupénca.
10 Elena veduva lui Mihalache Ciorci-bap.
10 Ecaterina vècluva Postelnicésa Tomulésa, ot Radu-Vodä.
5 Paraschiva preotésa véduva ot biserica Dinteo4i.
5 Zoita véduva ot Sf. Spiridon-noil.
5 Anastase Sticlarul sacat de °chi, ot Sf. Nicolae din SelarT.
10 Smaranda veduva Cämärä'§éia, ot Arhimandritul.
15 Sultana vecluva sin Maria Postelnicésa Vlädésca.
10 Gheorghe Cavarnaläil sacat ot Tirgul-de-afard.
15 Maria v5duva a Logofétului Nicolae tipograful, ot Sf. Vineri.
25 B1-flap v5duva Draganésca ot podul MogoOei, biserica Alba.
20 Doue fete sdrace Zoita i Vasilica sin Popa Négul, ot Corea.
15 Maria véduya Luc6I, ot Dómna Bä
10 Ecaterina veduva a Polcovnicului Paladi, ot Sf. Gheorghe-vechiil.
20 Maria véduva Pardali, ot Pitar-Mc*
10 Maria Diculésca ot Dudescu.
15 Smaranda véduva Cäpitänésa a Cdpitanului Ene, ot Popa-Rusu.
5 Stefan Postelnicul Cortescu, ot Arhimandritul.
5 Rada véduva lui Petre Sirbu, ot Radu-Vodä.
40 Iorgache Beceru ot Térgovi0e.
30 Anastase Florea ot Colea.
20 Arghira fata, nepóta luI Clucerul Burche, ot NegustorI.
25 Marióra sin Medelnicerul Mateiii Greceanu, ot Arhimandritul.

www.dacoromanica.ro
276 V. A. 17RECHIX

Putinl sunt pensionaril pentru servicil aduse Statu1u i ineA

Pe luna po
talen.
10 Elena véduva lui Dobrotanu.
5 Tudora preotésa vkluva, ot biserica Dinteo-di.
10 Maria véduva III Logofét Constantin, ot Radu-Vodii.
10 Tänase Odabasa orbul, ot Spirea.
10 Sanda vkluva botezata din papistasi, ot Dobrotésa.
20 Zoita si Smaranda sin Mateiü Poenaru, ot biserica Nemtilor.
20 Sultana S6rdärésa vkluva luI Zamfiroglu, ot Sfinti.
15 Ecaterina Séträrésa vkluva lui Sändulache, ot Negustori.
20 Zoita vkluva Sérdfirésa Agapi.
5 Anita Postelnicésa ot Coltea.
5 Ecaterina Ciubuccióia véduva, ot Vacäresci.
5 Stanca Polcovnicésa vkluva, ot Särindar.
6 Zoita Botezata v6duva ot Udricani.
10 Bälasa CApitänésa a lui Nicolae Cäpitanul za dorobantl.
10 Maria preotésa vkluvd cu 5 copii, ot Negustori.
70 Zamfira Stolnicésa Stirbóica véduva.
10 Dalasa v6duva Clucerului Gheorghe Stirlézä.
5 Maria Oprisän6ia ot Olarl, ce acum s'a cälugärit.
10 Ióna Stegarésa véduva, cumnata Pitarului Dumitrache ot Negustori.
20 Maria Armäséia sin Paharnicul Sefendache ot Gorgani.
10 Elena vkluva lui Mihalache Cantara.
20 Elena sin Vistieru/ Pascul ot Coltea.
5 Maria Armfisóia vkluvä ot Cretulescu.
15 Ecaterina véduva VistieruluT Constantin Extractorul.
25 Hrisantia vkluva féposatului III Logofét Fotache, ot Sf. Vineri.
6 Luxandra vkluva a Polcovnicului Augustin, ot Gorgani.
20 Maria Näscol6sca véduva ot SI. Ilie.
16 Arghira Armds6ia vkluva Mardagióica.
6 Rada vkluva a Dime/. Saca-basa ot Izvor.
20 Elena Vameselia véduva Vamesului Iamandi. ot Batistea.
20 Zamfira vkluva a luí Pantazi Dimanciul.
20 Maria sin Paharniasa Tufénca.
20 Elena Sétrdrésa Popénca, ot Sf. Stefan.
20 Copiii Snaarandel Sérdäresei ot Radu-Vodä.
5 Anastasia véduva Gréca ot Gorgani.
21 Efimia Postelnicésa ot Negustori.
'20 Maria v6duva a Néscului Lipiscanul, ot tam.
20 Maria véduva a dumné-lui Topcl, ot Antim.
20 Stanca Pitärésa Perieténca véduva, ot Sf. Ecaterina.
50 Clucerul Iancul Glava ot Tirgoviste.
20 Luxandra Gorunénca v6duvà ot podul Calicilor.
10 Magdalena véduvä streinä, ot Sf. Spiridon noii.
5 erbana vkluva ot SI. Ecaterina.
20 Zoita fata sin Clucerul Ionità Botea, ot Mäntulésa.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 277

putine nume de individI infinnY, neputincio§1. Catalogul de nume ce

Po lunft Po
talert.
20 Smaranda véduva sin Vistierul Pashale, ot Coltea.
20 Maria véduva a lu! III Logof6t Zamfirache, ot Negutätorl.
20 Luxandra sin Polcovnicul lije, ot podul Calicilor cu Maria Gromitici ot Pro-
topopul, Po ate talen l 10.
10 Ecaterina véduva IconomuluI ot tam.
5 Marie:pm Apostol Rdducanu ot UdricanI.
20 Smaranda véduva a lui biv II Cdmär, ot GorganI.
10 Anastase Temalie ot GorganI.
5 Maria véduva Botezata ot ZldtarI.
10 Tänase Postelnicelul sdcat, ot Curtea gospod.
15 Stanca Postelnicésa ot Sf. lije.
50 Ecaterina Clucerésa Otetele§anca.
40 Efrosina Hiotóla véduvd.
30 Elenco Meculéca Slugerésa véduva.
15 Copiii réposatulul Logoret Gheorghe ot velitil Vornicl.
25 Maria Alexénca véduva ot Stejar.
10 Ecaterina Botezata vécluvd ot Sf. VinerI.
15 Maria Postelnicésa véduvd Cdrpeni§anca.
25 Stanca Polcovnicésa sin Becerésa.
15 Venetiana véduvd, dohtorita ot Dómna-BdIa§a.
30 Pd.hdrnicésa Zoita Tufénca.
30 Despina veduva réposatulni vätaf Mihalache, ot Cdmpina.
10 Alexe Postelnicelul orbul, ot Stejar.
20 Zoita sin Clucerul Zaguriano, ot Radu-Vocid.
20 Anastasia véduva a Postelnicului Anton, ot Sf. Glieorghe-noil.
20 Salta fata sin Clucerul Dumitrache Mora, ot Negutdtorl.
10 Elena véduva a III Logorét Mateiti Bunea ot Caimata.
10 Maria Postelnicésa véduvrt cu doI copil.
15 DrOgana din alte némuff, ot schitul Nämäescil sud Muscel.
50 Schitul Basicovul ot Arge, cu poruncd deosebitd gospod.
Ca din urnti a.5e4afi dupd
10 Zamfira véduva lui Damilanovicl, ot Mama Bäla§a.
10 Marisa Patella ot NegutatorI.
30 Paraschiva cu mumd-sa i Cu alte 3 surorI.
15 Zamfira sin Vlasto ot Radul Vodd.
5 Ecaterina feduva ot Boteanul.
15 Ionitä Betégul.
10 Efrosina Botezata, venitä acurn cu porunch gpd.
10 Preda Polcovnicelul ot Sf. Stefan.
6 Sanda féduva ológa, ot Coltea.
5 Anastasia Botezata, ot Cd.mpu-Lung.
10 Luxandra Voitinénca fata.
15 Maria Speténca.

www.dacoromanica.ro
278 V. A. URECHIÀ

publicAm in notà pOte servl bine la studiul asupra societätil Bucu-

rescene sub Caragea.
Se mal dail ajutóre de märiti§ la fete särace orl protegiate.
Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Dumné-ta biv Ve! Vistier Ioane Moscu, Epistatule al Epitropiel Obstirilor, dupd
pliroforia ce ne dai printeacéstä anafork milostivire fäcênd Domnia-Mea, porunchn
sä se deà acestI talen l 1.000 ajutor pentru mdritisul fetei jäluitorului. 1813 Maiil 12.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofét.
Cod. LXXVI, pag. 235.

Prea Ind lfate D6mne,

Dupä luminata poruncä am cercetat ii intru adever este scdpiitat, cu fatil in virstil
gata spre mAritis, pentru care, spre unirea cäsätoriei fii-sel, de se va gäsì cu cale
si de catre Inältimea Ta, sä fie ajutorat cu talerI 1.000 de la Cutia milosteniei,
cum va fi bung hothirea InAltimil Tale. 1813 Maiti 16.
loan Moscu.

/6 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Dumné-ta biv Vel Vistiere Ioane Moscu, Epistatule al EpitropieI Obstirilor, dupä
pliroforia ce ne dai printeacéstä anafork pentru sdräcia jäluit6rel milostivire
and Domnia-Mea asupra ei, poruncim sa i se fach" óresi-ce ajutor de la Cutia mi-
losteniilor pentru märitisul el, dupd starca sa. 1813 Maiil 11.
(Pecetea gpd.)
Cod. LXX VI, pag. 138.

Prea Ineatate Démne,

Dupà luminatä poruncä, am cercetat atat prin doi epitropi la fata loculul, cât i
un Constantin Fläcaul s'a arètat la Epitropie cu jfiluitiforea este intru ade-
vér a se sdvirsl cununie si nu i se intimplä cele trebuincióse, afländu-se säracä,
chreia dupä starea ei, fiind din cele pr6ste, rémâne precum te ye! milostivl
timea Ta. 1813 Maiii 5.
loan Moscu.

Pe Inn& Po
taled.
Elenco Postelnicésa, ot mahalaua Pope! Darvas.
10 Dumitrana Polcovnicésa nora CéusuluT, ot biserica
20 Uta S'étrhrésa Movilóia.
10 Maria véduva sin Pitarul Marin, ot podul Mogos6ei.
20 Elenco Drägänésca.
25 Enache Curci-basa ot Spirea.
14 Luxandra Bärbfitésca.
28 Ilinca Pitärésa sin Pitarul Dragomir, ot podul Calicilor.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 279

Mile de immormintärt
Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zentli Vlahiscoie.
Dumné-ta Ve! Vornice al Obstirilor, fiind-cà prea osfintia Sa Episcopul Lovciu
si-a dat obstésca datorie, de aceea poruncim dumi-tale s'a se deà de la Cutia milos-
teniei talen l 200 pentru ingroparea sa. Tolco pisah gpd. 1815 Ianuarie 14.
Cod. LXXXV, fila 164.

Ajutlire odatd pentru tot-deauna inch' se dati.

la) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zentli Vlahiscoie.
D-ta biv Ve! Vistiere loan Mosca al EpitropieI Obstirilor, nailostivire Ric6nd Domnia-
Mea asupra jaluitoruluI loan Gramdticul, porunchn sd:i se deb. talerl 100 de la Cutia
milosteniilor ajutor la scApätäciunea sa. 1813 Aprilie 9.
(Pecetea. gpd.) Ve! Logofet.
Cod. LXXIV, pagina 164.
Prea ineilfate .1367nne,
Starea i halul jaluitorului este intru desavirsitä scäpataciune, strein, neputemd
intra la vre.o chiverniséld, voesce a merge la patria sa si nu are niel un mijloc de
ajutor, vrednic este a fi ajutorat acum de la Cutia miiostenieI Cu taleri 100 si cum
va fi blind hotärirea inältimil Tale. 1813 Aprilie 21.
loan Moscu.

Une orl mila e datä sub altä formä decat cea bänéscg. Ash in
Martie 1815, Domnitorul a recunoscut until Petre Postelnicelul dreptul
de a stäpinl un loe ce-1 ingrädise din local Curtil Arse (1).
De asemenea Domnul miluesce cu däruire de tigant cu däruire de
lude, scutelnicl, poslusnict cu scutirl de servitorI boeresct Vornicesel
Ecaterina Slätineanu if face pensie nu mal putin de 500 talen l pc luna
de la Casa räsurilor, pe când bunä-6rd sotieI Smarandel a réposa-
tuluI Saya Postelnicelul, care are de crescut 3 copil §i de mdritat 2 fete,
Ii acordä Domnitorul 20 talen l pe lunä (2).
In multe rindurl Cutia milosteniilor a fost sleità, asa c5. Epitropul
el nu esità de a arétä Domnitorului, cà nu este de uncle sä se reali-
seze nouele pensiondrI si miluirt (3)
La Decemvrie 1816, Cutia nu are haul' §i se imprumutd cu. 20.000
talen, ca sá p6td Odd lefile §i pensiunile de sérbätort (4)
Vedl actele la anexele dela fine.
Ibidem.
Ibidem.
VedI Z. Z. Z. Ibidem.

www.dacoromanica.ro
280 V. A. IIRECHIA

Un alt mijloc si mal eficace, prin care DomnitoriI ajutorail boeritnea,

erà acordarea de privilegiT i monopolurT, intre carT cel mal produ-
cétór de veniturI erà dreptul de scaun de carne. In Tomul X. B. al
Istoriel mele, aduc o destul do bogatà eulegere de asemenea mono-
polurl de scaune de carne. (1)
Pentru boeril din slujbe erail banóse avaeturT, ca: edminäritul, co-
täritul, mésuratul butilor, säpunäritul Vorniculdi de harem, icicioho-
däritul, etc. (2)
Boerilor DivanitI de la Craiova li s'a filcut de Caragea, pe Mugá
léfa rinduità fie-cAruia, si un noti havaet: din husmetul dijmärituluI,
vinäriciulul i oerituluI sà ioà cAte talen l 10 la punga' din pretul aren-
o:161.ff color 5 judete Oltene. Suma acésta sä se impartä egal intre
membriY. DivanuluI Craiovean. (3)
Havaeturile erail forma sub care Domnitoril ajutail pre boeril haleá.
Amintim ad cAte-và carT tot asupra poporulul apésail:
Havaet al Cdminaruluï. Abià sosit in térd in 1812, Domnitorul
Caragea dà chrisov pentru iratul saú venitul mareluI Cäminar de la
pimnitile din Bueurescl, de la vinul i rachiul din ele. Asemenea dare
se impune si chciumelor din Craiova (4).
Cäminäritul, venit al CdmingrieI celeT mari, se arendézä anual. Se

Veçll actele in anexe.

Vedi actele, ibidem.
Iratul ce s'a facut boerilor Divanitl de la Craiova a luà de la vinäriciii i dij-
märit i oerit.
Zemli Vlahiscoie. Fiind-ch dumné-lor boeril Divaniti de la Craiova se allá* slujind
la Divanul Nostru de acolo pentru trebile téril si ale norodului, intocmal ca si cel
de aici, dumné-lor boeril velitl al Divanului DomnieI-Mele si vre-un alt venit din
dregkoria in care se allá nu aú (precum ceI de aicI), färà numai tkä resplätirea
ostenelilor dumné-lor se inchee in léfa ce Mí orinduitä, in vreme ce si dumné-lor
sunt si se socotesc mädulärl ale Divanului celui de acolo, ca si cei de aicI ale Di-
vanului dumné-lor velitilor boerl., am gasit Domnia-Mea cu cuviintä de a nu-1
lash mal mult intru acéstd obidä, ci hotarim, ca de acum inainte dumn6-lor boeril
Divanitl ce se vor afla haleá. la Divanul Nostru ot Craiova, osebit de lefa ce ieaii, sa
aibä s't acest venit, adecd din huzmetul dijmärituluI i vináriciului i al oeritului sä
iea cate talen l dece la punga, numai irisa la suma pretuluI vindariI celor cinci judete ot
preste Olt, care acest havaet sä-1 imparta intre dumné-lor de o potrivä. Drept aceea
poruncim, atat dumi-tale Vel Vistiere, cat i dumi-tale Vel Logoféte de Térä-de-Sus, sd
ingrijitl, ca vindarea acestor de mal sus numite trel huzmeturI s'a se faca la vremea
sa, j ea acest adaos de havaet ce s'a dis mal* sus. I saam receh gpd. 1816 Ia-
nuarie 15.
Cod. LXXV, fila 153..v.
Vedl actele in anexe.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 281

lea pe butea cu vin tal. 4 in carciume sail in magasiT, lar de la ra-

chiurT de téra, de butea mare tal. 15 §i de butea mica pe junultate.
Spirt6sele streine nu se pot importa 0 niel vinurile, afara de casu-
rile cand nu se face in téra, cand atuncl, cu invoire speciala a Dom -
nieT, se p6te importa. Pentru spirt6sele importate se platesce 41 talenT
de butea mare (1).
Cotaritul, venit sail havaet al mareluT Camara§, Inca din primul
moment al sosiriT luT Caragea se arendéza. (2).
Marele Cupar al Curtil are havaetul mèsuratuluT butilor cu cotul
Domnesc (3).
Une orl venitul cotubil de mèsurat vasele din anumitele ora§e s'a dat
ca venit al vre-unul favorit Domnesc, altul decal Cuparul cel mare.
Havaeturile velitilor VornicT de la vata0T plaiurilor erail acestea:
Havaelurile in bani ale dumné-lor velifilor Dvornici de la Vdtafii plaiurilor.
TalerT.
230 Plaiul munteluI de sus, sud Mehedinfi.
230 Vilcanul )
270 Novacii f Gorj
370 Hurezul 1
380 Cozia f Vilcea
180 Aria )
250 Lovistea f Arges
220 Nucs6ra
220 Dimbovita Muscel
220 Ialomita 1
180 Dimbovita Dimbovita
2.750 la dumné-lul Vel Dvornicul de jos.
150 RImnicul, sud Siam-Rimnic.
250 S15.nic 1
Buze-a
250 Pirscov
370 Plaiul despre Buza 1
380 Teléjen Saac
350 Prahova, sud Prahova.
1.700

Pre cand boerimiT i s'acordä cu ghiotura avantagiT, scutiri i onorurI,

f6rte putine la numér sunt scutirile de dajdil pentru tèranT, pe motiv
de saracie, de infirmitatT, de b'étranete. Unora, putinl la numër, Ca-
Vell actele In anexe.
Ibidem.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
282 V. A. IMECHII

ragea le-a da t §i miel ajutóre bánescI, orI producto in natura (1).

Proselitilor bisericil incá li se acordà unele ajutóre i beneficir.
In fine, ca sà nu mal insiram i alte multe, sä inregistrám aci tot
In folosul boerilor si protejatilor Domnescl o serie de scutirl i acor-
däri de privilegil, etc.
Prostichig, adecà adaos facut in fav6rea biv Vel Banulul Brânco-
veanu de la unele bilciurI si ~I, in 10 Fevruarie 1813 (2).
Lude acordate vkluveIluI Dinu Cálárasul, mort In serviciul DomnieI.
13 Fevruarie 1813 (3).
Mile si privilegil biv PolcovniculuI de CernetI, Barbu Provatul, in
Martie 1813 (4).
Un lude ddruit v6duveI unuI cäläras, in 12 Martie 1813 (5).
Cartea 11.1 Costache Logorét de tairiä, din 14 Martie 1813, pentru
scutire si privilegil (6).
Idem pentru Petrea fost iuz-basa de puscarie. 15 Martie 1813 (7).
Idem pentru loan Voinescu biv III Logorét, in 15 Martie 1813 (8).
Asemenea ZoiteI Cantacuzino .ce este din Evghenistl>, in 24 Martie
1813 (9).
Scutiri i privilegil luI Gh. Puscasu, pentru vrednicia mestesuguluI
lui. 1813 Martie 29 (10).
Dar de scutelnicI si de tiganI, etc., slujbasului Curtil biv Vel Me-
delnicer Chiriac. 1813 Maiú. (11).
Scutifl si privilegil luI Stroe in 5 Maid 1813. (12).
Stolnicesel M. Golescu dreptul de a percepe taxd de la carel° ce
vor trece pe 3 podurl pe Arges, aprópe de PitescI.-1813 Sept. 12 (13).
Scutifi si privilegil lul Gheorghe Tulum-Basa.-26 Martie 1817 (14).

Vedi actele in anexe.

Vedi actul, ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 283

ScutirI si privilegii acordate luI Stoian al II Vornic de la Vornicia

a III-a.-- 29 Iunie 1817 (1).
ScutirI i miluirI luI Tufecci-Basa, la 15 SPptemvrie 1818 (2).
O ciudad. dispositiune. Iuz-basa de harem BerendeI dobindesce de
la Vodä, transmiterea dreptului lui de scutirI si privilegff pe numele
unei a treia pers6nä. (3).
Scutire de fumArit, camingrit si cotärit a boerinasilor de neam din
Caracal, a cArciumelor lor (4).
Asemenea Serdäresei Maria Bärea'nésca, in Ianuarie 1814 (5).
Pe când boeril nu platead niel o dare, téranul erà ingenunchiat sub
d'arI
Pe längä greutatea birulut in el insusI, el devenià si maI odios
prin proceditnentele ce se puneail la percepere si mal ales prin
multitele abusurT.
Peste birurI mal veniail apoI i rechisitiunile de tot felul In bani
si in naturA. Pana'. si pentru conacul Domnesc in calétorie erati re-
chisitionate satele de pasérl, unt, orz, vite ì inc6 i cu bätae li se luail
rechisitiunile.
Din actele anexate tom. X. B. se pot vedé asemenea fapte.
Samesil din judete fäceaii marI abusuri scutind orI promittmd a
scutl de cläjdil pe uniI locuitorl, ca sä-I trécá la némuri, la privile-
giatl, la mazill. Apol pe langà abusurile samesilor veniail si ale boe-
rilor ispravnici si ale mal. marilor lor din Craiova i Bucurescl. In 23
Ianuarie 1813, Domnitorul ordonà sä se implinésed 105.791 talen l man-
catI de Stolnicul Nenciulescu, Ionitä Rahtivan, Logofétul Samurcas,
Vornicul Manolache Lahovari si un al 3-lea Logofét Petrache. (6)
Vedi actul in anexe.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Porunca ce s'a dat la anaforaua ce s'a M'out dumnE-lor boeril orinduiti, adecä
dumné-lui Vornicul Radu Golescu, Vel Vistierul Grigorie Brâncoveanu, Vel Logofé-
tul Grigorie Mica, dumné-lui Vel Logofétul Constantin Billaceanu, de teorisis ce
fäcut de banil ce se gäsesc asupra StolniculuI Nenciulescu, i Ionith Rahtivanu, i
Petrache biv III Logofét, i Logofétul Samurcas, i casa réposatului Vornic Manolacho
Lahovari, talen l 105.791 baul 103, care anaforà s'a trecut in condica de poruncl a
Divanului. 1813 Ianuarie 23.

16 loan Gheorghe Caragea Voevod.

Poruncirn Domnia-Mea dumi-tale Vel Spätare, ca dupä acéstä anaforà a durnnE-lor

www.dacoromanica.ro
284 V. A. IIRECHIX

CAP. VI.
Domnul. Familia
De la cel din urma strat social, de la Oran i tigan me urc cu pri-
virea la virful piramideT, la Domnitor. Din punctul de vedere al
acestuia, din capul loculuI observ, cà putina schimbare s'ar fi putut
constata in societatea romana intre anif 1800 si 1818. Am arkat
aiurea (1) trista stare a societatif romane din Bucurescl, sub ultima
Domnie a luT A. Moruzi.
Ca O. vedem cat de putind imbunätatire primise acea societate la
finele Domniel lul I. Caragea, in urma grelelor dile ale ocupatiuniT ru-
sescI de la 1806 la 1812, n'am aye decat sà amintim tabloul ce face
Wilkinson despre dinsa. (2)
Sa cercetam insä acum documentat, care este aspectul societatiT
privite langd tronul teriT.
Domnitorul loan Caragea era., neindoios, om cult si destept. Din cele
aduse despre el panä.' ad s'a putut vedé acesta, dar si ca era la-
com dupd avere §i cum, ca sä vi-o immultéscd, nu se dedeà in laturI
de la orl-ce fapta dusmän6sa tern' vi diverselor ei trepte.
Cu asemenea ideal domnind Caragea, veduram, adund in o scurta
domnie marI capitaluri, ce le depune, prudent si invetat din pätania
altor Domni predecesorT, la band streine, asigurandu-sl ast-fel, dupa
fuga din téra., trait' bun si indestulat.
Asemenea averT le immult1 si cu metoda de a ddrul pe D6mna sa
si pe tog aT eT cu mosii, tiganl, privilegit §i tot felul de ludT si de
scutelnicl.
Numercise chris6ve da generosul Domn Caragea sotieT sale, consti-
tuindu-i privilegil productive din tirgurT, bilciurT, varra de pe la
aceste bilciurI, etc.
Totusl numaI cu venitul de la asemenea darI i privilegii nu se
explicà immultirea mos,iilor cumperate de Caragea pe numele D6inneI
orinduitilor boerl se implinescl suma de taleri 105.791, bani 105, de la obrazele
asupra cerora se ved aretati in dos prin condee anume, far de vor dice ca aú vre-
un sinet saú vre-un cuvint spre apérarea lor, si-0 face apelatie cátre Domnia-Mea.
1813 Ianuarie 27.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
Vell i actele sub aaa. din anexe.
VedI volumul IX din Ist. Romeinilor de V. A. U.
Vedi Tableau Historique de la Moldavie et de la Valachie de Wilkinson, trad.
de M. Paris 1821.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMKNILOR 285

si a fiicelor i fiilor la Mal afta. Domnitorul mijloc de a aduna ball

cu repetite aseciarl de birurl i sporirea lor.
Vada-se In anexe numer6se de asemenea chrisóve &imite la aI set.
Ad l vom cita cu deosebire pe cele urmät6re :
Chrisovul pentru mosia DomnesciI, disd i Ciorogirla. Ad l pana
asta41 se ved remasite din splendida Curte Domnésca a familiel Ca-
ragea.
Chrisovul dat tot DómneI Elena Caragea, pentru dreptul de a se
face 4 bilciurI la DomnescI pe tot ati ul.
e). Asemenea alt chrisov din 1 Decemvrie 1816, pentru moii1e Dom-
nesel, CojeseI si Prisacenil.
Chrisovul de daruire a uneI tigancI pe numele DomniteI Ralu.
Chris6vele DomniteI Ralu pe mosia ContescI si a unuI loe de
eismea.
Idem ale Domnitel Smaragda pe mosia Bracjil si pentru 50 liudt.
Idem ale aceleasi Domnite, ca sa faca tirg si bileiurl la Bradt
Idem ale Domnitet Ruxandra pe mosiile PutineI i Segarcea.
Idem ale luI Beizadea Constantin Caragea, proprietarul prin ca-
satorie al Ploescilor, ca sà facá acolo t1rg la 23 Aprilie si sa iea vama
In profitul sea. (1)
Beizadelele Constantin i Gheorghe, dar mal' ales Constantin nu
reman In urma tatalni lor Caragea, niel In lacomie de averI, niel In
jafuirea teriY; 11 tntrece Inse. In purtare desfrInatä.
Beizadea Costache, luand in Insotire pe cunoscuta Domnita. Ralucn
Moruzi, capeta In f6ea de zestre orasul Ploescl, ca mosie. loan Cara-
gea dà fiulut sea un noù chrisov do robire a acestuI oras, la 20 De-
cemvrie sub cuvInt d. el, Vodä, n'a aflat niel un chrisov anuland
1813,
acel har domnesc, facut anterioramente In favórea familiel Moruzi. La
26 Martie 1814, Caragea ordona Ispravnicilor de Prahova, sa aiba a
fi urmatorI 1ntoemal dupà acel chrisov. (2)

(1) Vell aceste chriseve in anexe.

(2) /6 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Dumné-vestrd Ispravnicilor din sud Prahova senkate. Sciut ve este insi-ve, cum
altora mu1i, cà mosia Ploescii, Impreunä cu orasul, este häräzite reposatului Ba-
nului Ianache Moruz si intarit acest har prin hris6ve Domnesci de catre ceI din
naintea n6strd frati luminati Doma carI t6te acele hriseve velada-le i Domnia-
Mea urnadtóre unul altuia, i vre-un alt hrisov din urma acestora nevéléndu-se
aneresitor sail impotrivitor, am bine-voit de le-am intärit prin Domnescul

www.dacoromanica.ro
286 V. A. IIRECHIÀ

Evident eh' orhseniT din PloescT protesth din noil contra robiei lor
si a orasulut Ispravnicil nu cutéza a-1 supune prin violente nAsufï
la ciad., etc. AtuncT Vodh Caragea le adresä acest nott pitac:
Iff) loan Gheorghe Caragea Voevod.
Dumné-v6strä Ispravnicilor din sud Prahova sa'nätate. Cu mirare am aflat Dom-
nia-Mea, cum eä niel pând acum nu s'a pus incä in lucrare porunca Domnief-
Mele, ce vi s'a trimis pentru pricina oraeuluf Ploesci ei Luminätia Sa Beizadea
Costache Caragea se piigubesce de dreptul venit ce i se envine a avé de la acéstd
moeie a Lumindtief Sale de zestre dupä atiitea hriseive doinnescf, ce are, carf s'ah
innoit ei de Domnia-Mea. Ci dar lata ve poruncim, ca pe de o parte sA pnneti in
lucrare porunca ce vi s'a trimis, iar pe de alta parte indata sà ne insciintatf, care
este pricina de nu s'a sitvireit pAnä acum ? ei de sunt vre-o unif din oraeen1 ne-
supuef ei atitätorf i celor-l-alti, cine sunt aceia pe anume ? ca sa-1 iea c54;luta pe-
péps'd unil ca aceia, ei fiti sanatoel. 1814 Aprilie 15.
Cod. LX.XlV, fila 115 v.

NegutätoriT din Ploesd iritaff de nedreptele pretentiT ale lu.T Beizadeh

Costache Caragea, sprijinit de IspravnicT, inchid, In Aprilie 1814, tot
tirgul. IspravniciT raportézä fapta luí Vodil, si el adresézd tirgovetilor
urinAtorul pitac:
Zenzli Vlahiscoie. Vouè tuturor negutkorilor i negutatoraeilor de tútd brésla ce
sunteti locuitorl niel In oraeul Ploescilor, ne-am insciintat Domnia-Mea, ch inteaceste
çlile abdtându-vé cu totul din calea supuneril, care suntet1 datorf a ave" chtre std-
pinire, ai indrAsnit cu o naare obräznicie a vé inchide toti právàliile, nesocotindu-vé
la cht de mare turburare pete sä ne aducä, precum ne-a ì adus, dupa' tot cuvintul
drept asuprii-vé acéstä a véstri obraznied i netrebnieä urmare, care nu inchipuesce
altd ce-val decht nebdgare de sémd ei impotrivire eätre stäpinire, fär' de a socoti
la cAt de mare ei straenicä pedépsä vé osindesc pentru acésta polhiceseile pravilf
ei nu yeti puté fi indreptatf numai cu o preostä pricinuire ce ati euvintat, ca aveti
a venì sä vé infdtieati la Divanul Domniel-Mele, pentru prigonirea ce avetl cu Lu-
minätia Sa Beizadea Costache Caragea, in vreme ce Domnescul Nostru Divan a-
pururea este deschis i pentru edel avefi de giind a venì Sd cereti judecatä nu urnià
sá facetf acest fel de pornire, a careia porniri de am fi fost ineredintati cd cu totil
suntetl prieinuitori, cu hotärire vi se cuvenià tuturor aluta pedéps5, dar fiind-cii

Nostru hrisov, ce 1-am dat Luminfitief Sale Beizadeà Costache Caragea, ginerele nu-
mitulul réposat boer, la carele ad coborit prin zestre acéstä moeie. Drept aceea, vé
porunchn Domnia-Mea, ea id o faceti acésta cunoseuta eätre top ordeenit Ploeseeni.
de a fi urmiltorl la réspunderea drepturilor moeiei catre Luminätia Sa numitul Bei-
zade5., cum ei LuminAtia Sa a-ei dobindl veniturile moeief intru Vote intocmai dupä
cuprinderea hrisovuluf, dupd care iatä vi se trimite i copie spre a o ceti in aulul
tuturor. dintre carf de se va arétà vre-unul neurmator, pentru unul ea acela sti
InsciintatT Domniel-Mele, i fitf sdniitoel. 1814 Alarde 26.
Cod. LXXIV, fila 112.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMXNILOR 287

ne-am insciintat ea incepétoril acestel netrebnicil i atitátorfi tuturor celor-l-altI sunt

trel dintre vol, adecd un Mihalache Bärbieru, i Vasile Bidiviu si David Mdcelaru,
iatd ea-1 i osindim pe acestia la pedépsa ce li se cuvine spre a lor inteleptire si
spre pilda ahora, far voué tuturor celor-lahl vé poruncim strasnic, ca numai decát
negresit sé deschideti totl prdvdliile fdr' de a zdbovl mäcar un minut, cdci cel im-
potrivitor i nesupus se va osindl negresit la asemenea pedépsd. I saam receh
gpd. 1814 Aprilie 20.
Cod. LXXI, fila 117 v.

Pre ceT treT nOgutMorl, acusa de capT aI micàrii, Caragea IT pe-

depsesce, färä niel o prealabilä." judecatä, niel maT putin decat cu
gr6pa ocnel:
lifilostifi Bojiii /6 loan Gheorghe Caragea Voevod.
Fiind-cd Mihalache Bärbieru, i un Vasile Bidiviu si David Mäcelaru ot orasul
Ploesci, s'ad arkat atitiltori i turburätori oraseni de acolo, in cat
indemnat pe top' de si-aft inchis i pràvàliile, urmare cu totul Inchipuit6re de ne-
supunere si nebägare de séma cätre stäpinire, de aceea spre a lor inteleptire
spre pilda altora ce se vor asemana lor, II osindim Domnia-Mea, dupä tot cuvintul
drept, la pedépsa ocnei, i volnicim pe ici-ciohodar Dumitrache Capri, ajutor dum-
né-lor ispravnicilor judetului, ridicand de acolo pe acef trel mai sus ardtatI, sé-1
ducä la ocna Telegii, pe care i por ancim slugilor Domniel-Mele, cämärasilor de
acolo, sé-1 bägatI inauntru in °m'a, de unde sé nu fie sloboll a esl Para de al doilea
poruncd a DomnieI-Mele. I saam receh gpd. 1814 Aprilie 26.
Cod. LXXVI, fila 118.

Pe uniT la grópa ocneT, iar altora le dete iama IspravniciT maría

din magasin, sub off-ce pretext. S'a intImplat Insä cá unul din ne-
gutätoriI aceia 1ovii erà sudit rusesc. La reclamatiunea luT, Consulul
cerù despAgubirT. AtuncT Vodà fu silit a da urmAtorul pitac:
Zemli Vlahiscoie. Fiind-cd pe de o parte ad' insciintat DomnieI-Mele ispravnicil
din sud. Prahova pentru bdcanii i alti negutätorI din orasul Ploescilor, ce vind
lucrurl de ale mancdrii, ca le vind cu un pret f6rte scump, in cat locuitoril päti-
mese lipsd de cele trebuinci6se ale hranel, nedandu-le mana color mal multi din el
a le curnpärà si cum cd de ail i cercat ispravnicil ca sé ded nizam, atat pentru lu-
crurile mancäril cét si pentru lumindrl, dar mijloc n'a stätut a da acest nizam,
din pricinä ca ceI mai multi dinteacel locuitori se numesc pe sine-le de suditI, iar
pe de alta' parte a dat jaiba' Domniel-Mele un Atanasie Teohari luminiirar, ce se
aratd pe sine de suda al Rosiel, plangéndu-se cä, la opt ale acestii luni, esind prin
tirgul orasuluI Ploescilor Paharnicul Constantin Grädisteanu, unul din ispravnicI,
trece.nd pe la prdvdlia lui, fdr' de a se sol intru nimic vinovat s'a pomenit cd 1-a
dat iagma la 200 oca cérä galbend, la 250 oca luminäri de sed, la 20 oca siipun, si
la 20 oca tort, fatä printeacéstd Domnésca Nelsträ volnicie orinduim pe
cdruia si poruncim, cd luand de aicI din condica Divanului copie adeveritd de dum-
né-lul Ve! Logofätul dupä nartul din anul trecut, sä mérgd la Ploescl din sud Pra-

www.dacoromanica.ro
288 V. A. IIRECHIÀ

hoya, unde sä faca scumpä cercetare de urma aceI negutAtorI la vincjarea lucrurilor
dupä acel nart, dupä care s'a fost trimis lila din anul trecut i la acel judet copie
Intäritä eu Domnésea N6strä pecete, orI s'a abätut din prelal acelui nart í cu
pret viuda mal mult pentru fies-care lucru si en at vindacum ? asijderea sä cer-
ceteze i jaiba numituluI Atanasie Teohari, cum a fost curgerea priciniI? ce vinä a
avut i cA i s'a dat Cu adevérat iagma marfil sale din prävälie? ce marra anulhe a
fost? si de atä sufrid a fost felurimea fies-areia märfl ? e dreptul adevér pentru
t6te ate s'ad çlis mai sus sti insciinteze DomnieI-Mele, asteptänd acolo al doilea
poruna de urmare. I saam receh gpd. 1814 Aprilie 14.
Cod. LXXITT, fila 115.

Beizadea Costacho Caragea nu revoltd numaI PloesciI prin

ci si mahalalele Bucurescilor se Ingrozise de chiolhanurile i desfrina-
rile lui. Macmichael, calkorul englez, v6dut intrand In balurI, fard
sfi61ä de mama si de surorile luT, avênd la brat pe amanta sa, «o frumósa
dómna româna, care de curInd abandonase pre sotul el si sése copil"».
Macmichael, ca sa ar'éte cum Intréga societate era demoralisat6, adauge
a spune, cä fapta luI Beizadea nu i s'a parut sa fi isbit pe cine-va ca
ce-va necuviincios.
Purtarea luI Beizadea Costaehe nu o mal puta suferl sotia sa
Domnita Ralu, nascuta Moruzzi: ea se divorta de dInsul. Beizadea
Costache cu purtarea sa desträbalata contractézA datoril.NumaI suditil
pot a-si sc6te banil de la membril familieI domnitóre.
Ao, silit e Voda sa de-a ordine de secuestrare si de Implinire a
sumelor datorite de Beizade Costache lui loan Baltaretul.
Hrisovul Lumincitiei Sale Beizdade Costaehe Cara gea.
Luminätia Sa Beizdada Costache Caragea, fäand cerere i rugäciune ca sA in-
Várim i Domnia Nesträ Domnescile hris6ve ce are pentru mosia Ploescii cu orasul
de acolo, earl il sunt date zestre de casa réposatului boer Banul Ianache Moruz,
socrul Luminatiei Sale, am cerut a ni se aréte acele hris6ve, ca a le teorisim
sA vedem i Insi-ne Domnia-Mea cuprinderea lor i v41u1 maI ~1 un hrisov
al réposatuluI Poma Alexandru Vodä Ipsilant, seria in lét 1775, cu cuprindere,
réposatul Banul Moruz, afländu-se slävit si rudenie a Domniel-Sale i asatorit
teacéstä térá, fArá avut de mosil i vii, acareturi e,u carl se pot finé casele boe-
resol Inteacest pdmint, dupfi cea desävirsitil putere i volnicie ce ad Domnil asupra
lucrurilor scaunulli Domniel i dupä pilda si altor réposatI DomnI de maI nainte,
a hliazit i domnia-sa numitul réposat boer mosia Ploescil cu orasul si cu satele
ce sunt pe dinsa, ca o mosie ce paná atunci erà slobodä domnésa ; mai vedem
alt hrisov al r'éposatului Domn Nicolae Voevod Caragea, scris In lét 1782, cu cuprin-
dere, cA prin cercetarea pärintilor arhierel si a tuturor dumné-lor velitilor boeri,
carl prin adunare deplin in multe rindurI s'a fäcut, de fati fijad j oasenil Plo-
esceni, s'a vélut, cä dupä dreptate darul este bun fäcut de Domnia-Sa Alexandru
Vodä Ipsilant, dupli puterea ce ad Domnil pentru darurile ce le fac, mai virtos la

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 289

In procesele de hotärnicie ale membrilor familieT domnescT, Ioan Ca-

acest fel de °braze marl de cinste i rudenie l Cu alti luminati Domni, cand atunci
mdcar ca.' s'a védut, cá Domnia Sa Alexandru Vodä Ipsilant in lét 1781, adecd peste
sése ani in urma hrisovului cu care ddruise réposatului Bannlul Moruz prin alte
hris6ve ce a fost dat Domnia Sa la mana ordsenilor Ploescenl, a fost deosebit
orasul Cu cat-va loe imprejur ea sh rémae iardsI slobod domnesc, i sd se hränéseä
ordsenii Ploeseen1 fdr' de vre-o dare de obiceiurile pdmintului, iar ceea-l-altä mosie
cu casele ce vor fi pe dinsa s'a läsat a fi tot in stdpinirea réposatului Banulul,
dar réposatul Domn Nicolae Vodd Caragea, aratd cd din cercetarea Ce s'a Limit
atunci, s'a pliraforisit eä acéstii mosie Ploescil, cu orasul dimpreund a fost slobodil
Dom néseä i mal nainte, din vechime, réposatil Domdf rinduiaft boerinasì de stringeail
dijma si o aduceaft la jätnita Domnéscd, färd numal de la done bresle de 6menl din
ceI ce locuiaii pe acéstd mosie, ce le dic Rosii-de-Téra i Cdldrasii, fiind-ca ar fi avut
si s'ineturi Domnesci pentru apèrare, aceea numal ar fi fost apérati de quid si de
clacd, pentru care aceste nérn,trI privileghiate aratd, cà fdcénd cercetare eu boer
rinduit la fata locului, precum i aicl in Divan aduandu-se i cercetandu-se, s'a
dovedit cá numal lude 14 sunt din ordsenii vechl RosiI si Cäldrasl, earl s'art läsat
a fi apératI de dijmärit si de clacd, iar pentru a darultfi scadere ce s'a fost fäcut
In urmä de Domnia-Sa Alexandru Vodil Ipsilant, ldsändu-se orasul osebit iardsi pe
chipul scaunulul Domnesc, chibzuind Domnia-Sa mijlocul cu care all avut ordsenfl
acest oras, s'a pliroforisit eä n'a fost dat "lor intru desdvirsitd stdpinire, cu
mintul, ca sä pôtil face orl-ce vor vré cu dinsul, ci numai sä se lirdnéscä cu
dinsul acel vechi oräsenI Rosa si Calärasil, dupd cum si in cele dupd urmä hri-
s6ve ale Domniei-Sale Alexandru Vodä Ipsilant, ce li s'afi dat ordsenilor la scdderea
darulul, nu li s'a dat orasul cu mai =ltà stApinire decat ìntâiú, adecd i pd-
mintul, ei iarasI cum a fost slobod Domnesc mai dinainte, ldsat sd se hrilnéseä
inteinsul, si cum ca nu pot locuitorii Ploesceni, pe linga acea mild ce all avut Rosil
Cdlitrasfi a stapinl i pämintul ce este Domnesc slobod i ed. mila acelor ce s'a do-
vedit cd se trag din Rosil i OàläraiI nu o stried Domnia-Sa, ei lasd a fi aperan
de dijind si de clacä, lar orasul cel läsat de Domnia-Sa Alexandru Vodd Ipsilante
slobod Domnesc, eu aceeasi putere Domnésed ce are si Domnia-Sa asupra lucru-
rilor Domnescl, il claruesce i Domnia-Sa réposatului Banului Moruz, dimpreund
si cu acea parte de mosie ce se osibesce imprejurul orasuldi ; mal vê1ul i alt hrisov
al réposatuluI Domn Michail Sutul Voervod din Domnia scris in Iét
Cu cuprindere, cä atuncl viind cu jalbii veneticil i edétoriI in Ploesci si cerênd
si el sä aibà privilegia ca ceI-1-aln ordseni privilegiati, nu li s'a dat ascultare la rea
filede cale cerere a Ion, ci s'aft isgonit, intdrind si Domnia-Sa buna stdpinire a
acestil mosia Ploescii réposatulul BanuluI Moruz cu tétd mosia nedesghinatd intru
nimic, afarä numai din trel némuri de 6menI ce se numesc Roii, Caldrasii si Cd-
märäsäiI, ca numal acestia sä se hränésed slobodl pe mosie, iar vindarea vinului i
a rachiulul sd fie numal a numitului boer, pentru eh' cerênd Domnia-Sa acelor lo-
cuitori stréinI din orasul Ploescil sd arate de all vre-un sinet cu cuprindere ea sd
fie apérall ton, adecd orl-cine i ori-cdtl vor local in Ploescl, dupd ce n'a avut
niel unul un sin et ca acesta, apoi insusi ei all märturisit inaintea Domniel-Sale,
ed in sineturile vechi nu cuprindea sd fie si pämintul in stdpinirea celor privile-
giati, ci numal apérarea ion, si deosebit de acésta s'aa arétat cu dava impotriva
V. A. Urechia.Tom. X. Partea B.Istoria Romanitor. 10

www.dacoromanica.ro
290 V. A. 17RECIIIX

ragea nu se prea ar6tà deinn judecAtor i adosea da hottirirI nu prea

corespunOt6re cu dispositiunile frum6se ale CoduluI
Ploesteni si némurile celor ce sunt privilegìai carI se trag din Rosii,
din Calarasii si din Camäräsell, si de fatä cu amandou6 prilc fiind in Divan
1-ah pirit cá streinl si de adunaturI fiind, far'de niel* un cuvint cereal a se face
si el privilegiati si se pornesc in judecatl de se pricinuesce atrita stingere si chel-
tuell la toti, cerénd dreptate de a se infrunth ca sa-si pétil avé odihna lor, la care
respuns de impotrivire n'ah putut avé Ploescenli si asa Domnia-Sa facênd ama-
runta cercetare pentru top' acel privilegiati, carl se envine a-si avé privilegiul ne-
strämutat, ah dovedit lude 19, si hotaresce, ca atat aceia cat si altiI ce se vor mal
dovedl in urrna, macar si femee de va fi din privileghiati si va finé strein °rasan,
sé alba tot privilegiul acela i el i copiii lor, ca sé fie nesupérart de clacil si de
dijmarit, iar cet-l-altI de obste sé fie supusi la obiceiurile pamintulul; mai véquI
Domnia-Mea hrisov iardsi al DomnieI-Sale réposatului Mihail Sutil' Voevod, dintru
a dona Domnie scris in lét , cuprinTétor ea stapinirea Banului Moruz pe téta
mosia Ploescil, dimpreuna cu orasul, s'a urmat pe deplin Intocmal dupa mal sus
arétatele hris6ve pana cand a venit Mavrogliene cu Domina ala in téra, ciind atuncl
macar ea' impotriva Domnescilor hrisóve de mal' nainte far'de cuvInt ah aneresit
acel liar ce 1-a gasa facut i intarit de trei Domni, si istorisind pe mal sus numitul
boer de orasul Ploescilor, a fost dat hrisovul séú tuturor oräsenilor din Ploesci de
a fi privilegiatt de obste, adecé si cele ce li s'a cagut si cele ce nu li s'a cat,lut,
cu care a dat pricina orasenilor de a porni jaiba si atuncI intru acea de a dona
Domnie a DomnieI-Sale. Dar fiind-ca cu proa malta poruned impilratésca s'a ane-
resit pecetea lui Blavroghene, nu s'a tinut in sémä niel acest hrisov al doilea al
Domniei-Sale, cu care anerisesce acel hrisov al lui Mavroghene si intaresce iarasI
darul BanuluI Moruz, dupa cum si maI nainte la coi-lalti Domni s'a urmat ; mai
vegui i alt lirisov al Domniei-Sale fratelui Alexandru Voda Moruz, scris in lét
1793, cuprinc,liltor, ca gasind Domnia-Sa tétil mosia Ploesci i cu satele ce se aflà pe
(Misa, harazite de Dornnia Sa Alexandru Voda Ipsilant (dupa volnicia ce ah Domnil
pe lucrurile DoinnescI slobode) la réposatul Banul Ianache Moruz intru desavirsitä
stapinirea Domniei-Sale i Intarit acest liar si de reposatul Nicolae Voda Caragea,
i de réposatul Mihail Sutul Voevod si intru intaia Domnie si a doua Domnie a
DomnieI-Sale, si viind si atunci orasenii cu jaiba catre Domnia-Sa, cerênd orasul
Cu totul intru a lor stapinire, aratä Domnia-Sa, ca a Inffitisat la Divan, inaintea
Domniel-Sale, pe orasenil Ploeseenl cu réposatul Banul Moruz, carora le-a cenit
si lor sé aréte hris6ve de la Domnil vechi, sé se valä de a fost harazita lor mosia
acésta de mal nainte, ca cu acésta sé se cunósch de a putut Alexandru Voda
Ipsilant a face cu cale harul acesta la réposatul Banul Moruz salí nu, si macar ca
ah arétat nisce copil de porunci vechl Domnescl neineredintate i neadeverite de
nimenea, dar cetindu-le Domnia-Sa cu amaruntul a véc,lut ca niel intru una nu cu-
prinde cá a fost i mosia dimpreuna cu parnintul data lor ca sé o stapinésca, ci
impotriva o numesc prin t6te cartile tot slobodd dornnésca si l'urna lirana sil si-o
faca Calarasii, Rosil i Camaraseil pe dinsa rara dijma i Lira daca, niel ca serie
inteacele copii de a fi privilegiatl pe langa Cálarasil, Rosil i Cilmäréseii i alfi
ortiqeril toti, vor fi si se vor aduné streinI dupii vrernI in PloescI cu lo-
cuinta, si asé pliroforisindu-se Domnia-Sa ea, ea un lucru slobod Domnesc, a putut

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM 'ARMOR 291

In genere se pote dice cd, cléc6 Domnitorul Caragea nu refusA

si a avut volnicie réposatul Domn Vodä Ipsilant a Wirral unde a fost bund-vointa
DoninieI.Sale, care liar cc s'a filcut °data cu drept cuvint al volniciel ce a RN ut,
neput8nd cel mal dupd urmd a4 anerisl ffiede pricind vrednicii, si inca intarindu-1
in wind si reposatul Nicolae Vodil Caragea, cum si reposatul Mihail Vodd Stitt'
inteamändoué Domniile, aratil Domnia-Sa cd n'a putut cu cuvint drept a stria
patru liris6ve a trei Donml, ci intdresce i Domnia-Sa acel dupil cuviinta liar si
stapinirea Banulul Moruz, atat pe oras cät si pe mosie, i pe satele ce se afiä pe diosa
spre a fi desilvirsit stiipin, ',Wand de la top cet-1-alt1 dijma s't claca i adetul prava-
liilor dupil asegilmintul ce va face numitul reposat hoer, ca un stilpin vin(Pnd si
numai vinurile i rachiurile sale dupä privilegiurile ce ail totl stapinil mosiilor si
avad stdpinirea i volnieia nu numai pe mosie, ci si pe orasul Ploescil, ca intru
t6te i intocinai sà urmeze cu stilpinirea si sa-si albd t6te veniturile si folosurile
deplin, färà numai acele 19 lude, ce s'a dovedit cil se trag ca adev'nrat dinteacele
trei vechl níjmurI, hotilrésce i Domnia-Sa a fi privilegiati, ca sil nu deä aid daca,
nicIdijma, dupd cuprinderea cartilor Domniilor-Sale, ce aratil ca s'aft dat la milnile
lor; mai vedem i alt hrisov al reposatului Domn Constantin Vodil Hangearli seris
la 16t 1798, cuprim,16tor, cil nulcar cil Domnia-Sa réposatul Alexandru Voda Ipsilant
Mtn' a doua Domnie iarilst a fost dat hrisov al Domniet-Sale ordsenilor Ploesceni
eu scilderca daruluI, adecil cu osebirea orasului, dänd orasul in stapinirea orase-
nilor Ploesceni, dar aratil réposatul Domn IIangearli, cà prin anaforaua obstéscil a
pdrintilor arhieret si a clumml-lor boerilor s'a phroforisit, cd vechiul obiceiii al
pfunintului ce se urinkil la hilrilzirile earl fac Domnil pe la unii altii pe lucrurile
Doinnesci, si mal virtos intarindu-se si de alp dol Domn1 ce an statut in urma
Domnului ce a liiirdzit, nu este nici o pildà a se fi stricat vre o datil acest fel de
dar, dupd care obicein al pilmintulul s'a gäsit cu cale ea clironomii Banului Moruz
sil stapinéseä cu pace darul desävirsit, adecii mosia i orasul pe depilo intocmai,
dupä cum s'an hiírilzit Banulul Moruz prin hrisovul Domnese, care dar s'a in-
tuit, nu de altt doi Domni, precum pravilele multilmesc, ci s'aft intärit si de alp*
trei Domni de mai in urmil prin patru hrisóve ale Domniilor-Sale, iar acei
cap sunt alesi prin acele patru hrisóve Domnesci, unul al réposatului Nicolae
Vodil Caragea, altul al réposatuluI Mihail Vodil Sutul dintru intftia Domnie, altul
iardsi al Domniel-Sale intru a doua Domnie si altul al lui Alexandru Voda Moruz,
necia sd fie nesuperati dupd cuprinderea sineturilor ce li s'an dat atuncl pe la mil-
nile lor, dupil care intilresce si réposatul Domn Hangerli cu hotarire, ca mosia
din prejurul Ploescilor cu orasul dimprelind sd se stäpinésed de clironomit Ba-
nului Moruz, dupd Domnescile hrisóve i poruncesce sit se ieä de la mänile Plo-
escenilor acel hrisov ce li s'a fost dat de Domnia-Sa Alexandru Vocld Ipsilant
intru a doua Domnie, iar eel câi sunt alesi de privileghiati Roil, Calarasil si
eT si copiii lor, cati se vor trage dinteinsil parte barbiltésca i femeésea,
aceea numal sä fie nedajnici. Deci Indestulandu-Ne Domnia-Mea, din cuprinderea a
t6te aceste Domnesci hrisóve eke mai sus pe anume sunt aretate, cä ac6stil mosie
Ploesti Cu orasul de acolo, fiind fost slobodä Dornnéscd, cu drept cuvint s'a häräzit
reposatului hoer Banului Moruz. Drept aceea dar, véc,Iêndu-se de cdtre Domnia-Mea
atiltea hrisovuri Domnesci de la acei dinaintea n6strä fratl luminati Domnl, inth-
rit6re harului acestuia si din cuprinderea lor pliroforisindu-Ne de t6te cele urinate

www.dacoromanica.ro
292 V. A. ITRECHIX

dreptatea celor ce apeléz 5. la el, este in casurile in care el, orT. vre-
unul din al sel nu ail a perde nimic.

spre intilrirea acestul liar í gdsindu-le cuviinci6se, am primit rugiiciunea La:nil-1606

Sale Beizdadeä Costache Caragea §i am bine-voit de am intdrit §i noT printr'acest
Domnescul Nostra hrisov harul acesta i privileghiurile cdte se aratd in Dom-
nescile hris6ve, adecd sá stäpinéseä Luminätia Sa mo0a acésta Ploescil cu ora-
ul de acolo, ca o zestre ce-i sunt date Lurninätiei Sale de la casa feposatulul
Banului Moruz, avéndu-0 intrégd stäpinirea infra t6te intocmaI, dupd privilegiurile
ceaìí totl stäpinil mo0ilor, §i porunchn Domnia-Mea dumné-v6strd ispravnicilor
din sud Prahova, sà supuneti pe PloescenI §i fdr' de voia lor a fi urmdtorI dupd
acest hrisov al Domniel-Mele, citindu-1 infra audul tuturor de obOe la ora, spre
a intelege ca sá scie intärirea ce o däm Domnia-Mea, spre a se astimpärä pricinui-
toril de jälbI §i amestecdtorl; asemenea sä. aibà Luminatia Sa Mtn.' acest mal sus
numit oras PloesciI patru scaune scathe §i apérate de erbdrit, de fumdrit, de vdind,
0 de tiite angariile ce dad alte scaune; a0vlerea sä aiba volnicie a face pe acéstà
mo0e a LuminiltieI Sale tirg in fiwe-care an odatä la fie-care 23 de dile ale lunel
lui Aprilie, In diva sí. Gheorghe, care tirg sd tie o s'éptémând de rind, la care acest
tirg Irma sd se leà pe séma LumindtieI Sale, precum i vinul i rachiul nimenl sä
nu fie volnic a vinde la acest Virg inteacéstd s'éptérnânä Mx% scirea omulai Lumi-
nätiei Sale, sà stäpinésed i tea vätd0a tiganilor Domnesci ce se al ld in Ploescl
sud Prahova, sá aibä a-I tine' i a-I stäpinl pe el, pe nevestile lor §i copiii lor, §i
dud dinteacéstä vdtd0e de tiganl ce se aratá mai sus, se va intimplà a lua ca
cununie tigan pe tigancä saú igancd pe tigan din alti tigani DomnescÌ, sA fern-de
aceia iard0 al LuminätieI Sale fär' de a i se cere schimb de cdtre nimena, pentru
cd t6te acestea aà se cuprind, atdt in cärtile fratilor DomnI de maI nainte, cdt §i
In hrisovul Domniel-Sale fratelul Alexandra Vodd Moruz, acéstd osebire facem
numal Domnia-Mea (care i in hrisovul réposatuluI Constantin \Todd Hangearli ot
let 4798 sd cuprinde), ca nu numaI acele 19 lude, ce erail atunci in fiintä pogorite
din némul RoOlor, Cdldra0lor i Cämär4eilor, sä-0 aibd privileghiul apérdril de
dijrnd, i de clacd, ci i cd.tI de atuncI i pand acum se vor fi pogorit din némul
lor §i se vor mal pogori §i de acum inainte, ca band dovadd parte bärbdtésczi §i
femeéscd, totl necia sà fie asemenea apérati i nedajnici de (Nina i de clacd. Ade-
verim dar Domnia-Mea hrisovul acesta cu. insä0 Domnésca Neisträ iscäliturd
pecete, i ca credinta prea iubitilor Domnid-Mele fii: Gheorghe Caragea Voevod,
Constantin Caragea Voevod, martori fiind i dumné-lor cinstitI i credincio0 boeril
veliti ai Divanului Domniei-Mele: Pan Constantin Filipescu Ve! Vistier, Pan Radu
Golescu Vel Ban, Pan Constantin Vlahut Vel Postelnic, Pan Isaac Ralet Ve! Vornic
de Téra-de-sus, Pan Barbu Väcdrescu Ve! Vornic de Téra-de-jos, Pan Dumitrwo
Racovitä Vel Vornic al treilea, Pan Istrate Cretulescu Ve! Vornic al patrulea, Pan
Grigorie Bäleanul Vel Logorét de Téra-de-sus, Pan Rada Sldtineanu Ve! Logofet de
Téra-de-jos, Pan Constantin Sulu' Ve! Spdtar, Pan Grigorie Ralea Vel Hatman, Pan
Alexandra Nenciulescu Ve! Vornic al politiel", Pan Atanasie Hristopolu Ve! Logorét
al pricinelor streine, Pan Nestor Vel Clucer, Pan Alexandra Mavrocordat Vel Cd-
minar, Pan Iordache Scanavi Vel Comis i Ispravnic, Pan Grigorie Bäleanul Vel

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 293

Rechisitiunile n'ad incetat de tot odatd ca ridi carea ostirilor rusesci.

La trebuinta Curta DomnescI si a Domnitorulul, ha si a familieT sale,
se rechisitionézd orT-ce fel do producte. Ash vedem cä in 1815, Dom-
nitorul se vede constrins a pldti pretul a 1.000 ocale unt, pe care
l-ail adunat capanlia i eI nu vor sä-1 plätésed la locuitorT, dicCInd cd
untul nu luat eT, ci a fost dus la Curtea lui Vodä.
Phnd si mandstirea CotrocenT e data' de Vodd in jaf luT Beizad.eh
Costache, care e numit Epitrop al ei.
Acestasi Beizadek devenind epitrop al averil sotiel Domnitei Eca-
terina Caragea, sotia luí Väcdrescu, risipesce si din acCtstd avere.
Däm In note si cate-va de acesto acte. (1)

Logofet de sus, si s'a scris hrisovul acesta la anul al doilea din intaia Domnie
a Domniet-Mele, del in orasul scaunultil Domniet-Mele Bucuresci, la anil de la nas-
cerea Domnului Dumnedeti mantuitorul nostru Isus Hristos 1813 Decemvrie 20,
de Chiritä Logofät de Divan.
Cod. LXX VII, fila 170.

(1) ITj loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zentli Vlahiscoie.

Cat pentru datoria ce aft a luà clircnomii réposatului dohtoruluI Marco, are a
se face urmare dupd porunca i hotarirea Domnid-Mele ce s'a dat prin intarire
la anaforaua Departamentului pricinelor streine, nefiind datorI numitiI clironomi a
ingddul panä cand se va teorisi socotelile Epitropiei Luminlitiei Sale Beizadeä Cos-
tache Caragea, cáci acéstä intardiere privesce numaI asupra Casei, dar, ea si soco-
telile acestea sä se izbränéscd, poruncim dumné-velstra Velitilor boeri, ca fata
cu Lumindtia Sa s't cu Epitropit Case!, sä le cercetati i sd aretatt Domniet-Mele
prin anaforà, cu dumné-lui Vel Hatmanul al DivanuM, iar pentru talen i 15.000 ce
fac cerere dumné-lor Epitropil printeacéstrt anaforà de a se poprì din partea dumné-
lui Càminarului Nicolae Viiedrescu de la pretul vinderit caselor, atat pentru ana-
logon ce are a dà i dumné-lul la plata dreptuldi clironomilor dohlorului Marco
i pentru plata zapisului Setrarului Ivan si pentru alte socoteli ce este dator a le
desface cu frate-seil Comisul Iorga, primitrt este Domniei-MeIe cercrea dumné-lor
Epitropilor i poruncim, staroste de negutatorI, ca din vindarea caselor sa popresct
acestl talerl 15.000 din partea dumné lut CäminaruIut. 1815 Septemvrie 24.
(Pecetea gpd ) Ve! Logofet.

Prea Indlfate D6nzne,

La intrebarea ce ni se face de clitre Mdria-Ta la aceste doue madele ce se cu-
prind inteacéstä buiurdizmä, respund eli plecatá sluga Mariei Tale Vornic Barbul
(fiind cá prea sfintia sa párintele Episcopul Buzäulut are alf da respuns prin
graiii la Märia-Ta), di din luminata poruneä publicarisitä prin dumné-lui starostea
za negutätori, viind la mine datornicil räposatel Domnitel Ecaterina Caragea, mi
s'a facut cunoscutä Vota datoria, dupä care s'a flícut i impdrtéla intre amando'
fratii VAciírese, duph cum este sciut s't Inaltimif Tale; atuncea s'a aretat cu ade-

www.dacoromanica.ro
294 V. A. IIRECHIA.

Nu numaï cdtre aT sé l e darnic Caragea din ale te'rei, ci si la boerY

si la slugile Curta' sale. Asà, ddruesce ruinele CurtiT DomnescT din
vdrat i acest zapis de talen l 12.000 la mine, dar vedand cd nu este datorie facuta
cu zapis iscdlit de réposata, deosebit perierghisind §i socotéla LumindlieI Sale Bei-
zaded Costache Caragea ce a paradosit, de luat §i dat la Casa Vdmärescilor, in epi-
tropia Luminatiel Sale, ch.' nu este Idmurisitd niel sd se aréte curat intr'acea soco-
téld pentru acest zapis, de la cine s'a fitcut imprumutarea, i pentru ce pricind
s'ad' dat baniI ? nu 1-am primit a se trece in datoria împärelii, ,licênd curat cre-
ditoruluI, cá pand nu se va teorisi din porunca Indltimil Tale de dumné-lor Velitil
boeri acea socotéld a Lumindtiel Sale Beizada Costache i para nu se va priml
de dréptd, nu pot a li se pldti, de unde se va gdsi cu cuviintil; acésta este pricina
pentru care nu s'a trecut in socotéld acéstä datorie, lar la a doua intrebare fes-
pund, cd acel talen i 15.000 ce am cerut sä se plätéscd de starostea din partea dumnd-
lui Caminarulni Nicolae Vdcdrescu, nu cerem sd se oprésed numal drept plata
acestui zapis, ci pentru &A. dumné-Itil Camina rul are a desface §i alte socotell ca
dumné-lui Comisul Gheorghiu frate-sn, pentru nisce vite i alte lucruri parintesci
ce sunt asupra dumné-lui CdminaruluI §i este dator sà ded socotéld §i sd se des-
facd i acelea: de nu vor fi in pdr, s'a féspundd in bani partea dumnd-lui Comisului
s'a' se pldtéscd i zapisul àtraru1ui loan cu dobinda indoitd; de care nu lipsim
a féspunde dupd. poruncd. 1815 Septemvrie 18.
Barbu Vdeärescu Vel Vornic.
Cod. LXXXII, pag. 78.

Id) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar ze2nli Vlahiscoie.

Cetindu-se inaintea Domniei-Mele acéstd anaforà a judectitii Departamentulul pri-
cinilor streine. ce am poruncit de s'a arbtat §i iubitorului de Dumneded Episco-
pulul Buzéli, i dumn6-1u1 biv Vel Dvornicul Barbu Väcdrescu, Epitropul Casei eépo-
satei Domnitei Ecaterina Caragea i, prin anaforaua ce ne-ail fdeut, aú dat féspuns
cd se envine a se plati jdluitorilor clironoml datoria acestor bani; drept aceea, da-
toria acestui zapis fiind netdgdduitä ai primita i de insu0 Epitropii Casei, precum
sorocul de 4 luni ce s'a dat de judecath apropiindu-se de a se implinl, hotd-
rim: ca din periusia acestei Case s'a se pliitésed jdluitorilor clironomi suma datoriei
acestui zapis impreund cu dobinda lor, dece a unul, pana* In qiva ce se vor rès-
punde prin zapciul cel orinduit, lar and la implinirea soroculul nu se vor platl
din periusia Casel, poruncim sd plätésed din vindarea mo§iet ce este pusa amanet
pentru acéstd datorie i apoi Epitropil, de ad vre-o prigonire pentru ace0I bani cu
Lumindtia Sa Beizaded Costache Caragea (ce a fost Epitrop mal nainte), precurn
ne-ad arétat tot prin anaforaua ce s'a dis maI sus, 10 vor cana prin judecatd.
1815 Septemvrie 5.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Prea Indliate D6mne,
Din luminatd porunca prin zapcilicul dumné-lul Vel Hatman s'ad
infdtipt la judecata Logofetiei streinelor pricini clironomii dolitorulul Dimitrie
Jan Marcul ce a murit, prin vechil Andonache Dragomanul englisesc, ea jaiba
ce a dat Inältimii Tale, prin care cer sä li se implin6scd de la Epitropil Case'

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 295

Tirgoviste, cum v'éclurAm ; ash däruesce Stolnicesel ZoiteT deco sä-

lase de tiganI domnescI, pentru cà acéstä femee a esit < cu märitis
din Casa Domniel, dupä bhrbat pilmintean, loan Chtuneanu Stolnic.. (1)
Tot asemenea donézä lut Constantin, bucätarul Curtii gospod., un loe
din ftnäria Domnéscg. (2)

réposatuluI Banului Enache Vdcdrescu talen i 12.000 Cu dobinda lor ce I-art impru-
mutat prin zapis in soroc de patru lunl pentru trebuinta nurnitei Case, cu amanet
sineturile mosiel Cilzdnescir din sud Ialomita, sad sá se vindd amanetul spre
dreptului lor, fiind-cd sorocul a trecut de atAta vreme si nu mar pot fi
ingaduitori. arétAndu-ne si numitul zapis, care s'a vedut scris din let 1811 Sep-
temvrie 1, iscdlit de proa sfintia sa pdrintele Costandie Episcopul Brigid si de Lu-
mindtia Sa Beizade Costache Caragea, cuprindétor cá ceruti fiind de Vacdrescr si
orinduitl de Comitetul Epitropiei acestei Case, pentru a cäreia build stare s'ad scos
cu porunca Divanulul toff arendasiI ce tinead moiile reposatel Domniter Catineär
Caragea, ca unil ce le aveaii färd de pret, din earl arendasi aflAndu-se i unul Hris-
todor Caravida sudit englizesc, s'a scos si el de la mosia Gdzdnescii, dar fiind-cd
numitul axeà sd ieh cu isedlitura réposatel talen l 15.000, cu amanet sineturile acester
mosil, care o tined in arendd drept dobinda numitilor banI, si siliti fijad Epitropir
ca sä plätéscd banil acestui Hristodor, spre slobodirea rnosiel, imprumutat in
socotéla Casei Vdcdreseilor ca nisce Epitropl de la dohtorul Jan Marcu cu talent
12.000, dandu-I amanet sineturile mosiel Gázdnescil, cari bani in soroc de patru luni
sd-i féspundd cu dobinda lor cAte talen 7 banI 60 la pungd pe lund, iar treand
sorocul acesta sd Amble banii tot cu acea dobindd pAnd cAnd se vor exoflisl;
dupd acésta s'a arkat la judecatd Pavel biv II Vistier din partea dumné-lut Vor-
niculul Barbul räcärescu, dicénd cà Luminätia Sa Beizaded Caragea, lipsindu-se
dinteacéstä Epitropie, se afld acum dumné-lui Vornicul Epitrop, si cum cd banit
acestia ce îi cer jilluitoriI nu póte sd-I plätéscd, pentru ea I-ad réspuns LumindlicI
Sale 13eizadeA Caragea, arétAndu-ne un perilipsis védut trecuti numitil bani ea
respuns; in potrivä vechilul jdluitorilor a dis, cd jäluitoriI niel un ban n'aii
luat din datoria acésta, avénd zapisul i amanetul pAnd acum in maim ion; deer
de vreme ca Epitropii ce ad fost orinduitI de stdpinirea pdmintulul de atunci
asupra Casei Vdeärescilor s'ati imprumutat prin zapisul de mai sus cu banir ce se
aratd, la dolitorul Jan BIarcul, pentru trebuinta numitei Case, dAndu-I i amanet si-
neturile mosiei Cdzdnescii, care zapis i sineturl aflAndu-se pänd acum in mânile
jdluitorilor, ed ad prirnit banil de la Luminätia Sa Beizaded Costache Caragea, se
vede cd banil acestia nu s'aii platit niel pfind acum si de aceea gäsim cu cale, ca
tot din periusia easel, in soroc de patru lunl sd réspundd totl banii jaluitorilor cu
dobinda lor, prin vechil, cad neréspundêndu-se, amanetul remilne supus vindarir
si apoi in urind, de se va cun6sce Casa näpdstuitd de cdtre Lumindtia Sa Beizadch
Costache Caragea, îi va cduth prin osebith jalbd, lar hotdrirea rémAne a se
1815 Main' 13.
Ve! Logofét.
Cod. LXXXII, pag. 39.
Vedi actul sub FF. in acest Tom. X. B. al Ist. Roindnilor.
Vedi actul sub Gg. ad, In Tom. X. B., ibidem.

www.dacoromanica.ro
296 V. A. IIRECHIÀ

Dar nu numal de abusurile Domniel are a suferl Ora, ci si de ale

celor mal miei slujbasI ai CurtiI. OrI-ce pas al lor esto ocasiune do
abus, de jaf. Cine ar credo cà simpla sc6tere a cailor domnescI la
«ciair., la päsunat, scolere care véduram,se faceà cu o solemnitate
deosebitd, putea i acésta sà dea ocasiune de abusurl
tea un act care 'Ate proba acésta :
Prea Indltate D6mne,
Fiind-ca acurn in primd-vérä, end se intinde érba pe fata pdmintulul, este obi-
ceiti de se sc6te si can' Domnesci la ciair afarä din politia Bucurescilor, pe cdmpia
cea din josul mandstiril Cotrocenilor, unde comieii i alti 6meni earl se orin-
duesc pdzitorl cailor, pang la sfirsitul päsunii lor, indrdznesc din sine-le de vind
pe la unil altil pärti de ciafr, locuri din locul cel trebuincios pentru ciairul cailor
domnesci si apoi se intind cu pdsunea cailor pdnd in locurile cuptérelor, unde se
lucrézd cärdmida, geremetisind si pe cdrämidari pentru cdte o vitä a lor, cdnd trece
pe locul in care se aflä comiseif intini cu cal domnesci, si fiind cd acéstä urmare
a comiseilor este nu numai Märiei-Tale nesuferitd, ci i manästiril pricinuit6re de
pagubä, nu lipsii printeacéstä plecatd anaforà a arétd. MHO-Tale din vreme, ca
sd fie luminatá poruncd cdtre otcirmuitorul acelor comisel, cdnd vor esi cu cal
la acel ciair, sä le si insemneze locul cel orinduit si de trebuinta pdsunii cailor, de
fatd cu omul nìânàstirii, periorisindu-I si dându-le nizam, ca afard dintr'acel loe
insemnat i orinduit pentru ciair, sä nu se mai intindä cu caii pe la cdrdmidari
prin alte 041, ldcominda-se la interesuri; i anii Mdriei-Tale, de la Dumnederi
fie multi si fericiti. 1815 Martie 24.
Grigorie Briincoveanu.

Domnitorul Caragea n'are incotro, el dà asupra acestel anaforale

a Banuhil Grigorie Brancoveanu urmatórea resolutiune:
Li) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiseoie.
Cu cale fiind cererea ce face printeacéstd anaforà dumné-lul biv Vel Banul Gri-
gorie Brâncoveanu, epitropul i eforul al mdndstirii Cotrocenilor, primitä' este Dom-
niel-Mele, pentru care i poruncim durni-tale Ve! Comise, ca in vremea scóterii cailor
la ciair, sà ingrijesci a se face ceruta urmare ce se arat'd 1815 Aprilie 3.
(Pecetea gpd.). Vel Logork.
Cod. LXXXIV, pag. 84.

Acéstd Domnie jacasa, coruptä i corumpét6re gasesce Inch' timp

mijlóce dea ifosul uneI Curti'. importante. Luxul ce desfasurà
e uimitor. Bogatele giuvaere ale DómneI i Domnitelor, haine scumpe
bat la ochf. Calétorul strein, ca si Wilkinson, stab. In admirare la pri-
velistea atätor gei tea i scumpe giuvaere.
°data pornita Curtea In acésta directiune, ea trebue s'a ajungd,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 297

nu la legile somptuaril ale 'al Al. Moruzi, ci la m'ésurl de arbitrare pro-

hibitiurif de porturI, de costume, de colorl.
Multe ndzbutil pune istoria pe comptul Domnilor FanariotT. Sà mal
amintim una de sub Ioan Caragea.
Cunoscutä este si frumusetea si conduita Domnita Ralu, una din
fiicele luI Caragea.
Cunoscutà este si frumusetea, dar si desfrinata purtare a fiulul al
doilea al acestul Domnitor, a lui Beizadeä Costache Caragea, cel caro
bagase gróza in 0-to casele boeresa, unde numal scih eh' se rèsfath
vre-o cocónä. frum6s5..
Domnita Ralu i Beizadeh. Costache II incadrati de preferinth fru-
musetea lor in haine de atlas alb. Ca tot-deauna, colórea preferith la
Curte ajunse in 1816 colórea la modä'. Lipscanil nu pridideail sd a-
duch din streinätate ailasuri; ripsuri: i croazele albe.
Póte eh col6rea albd aju_nse colórea favorith a dilel prin impreju-
rarea restuaratiuniI regalitatiI in Franta. Drapelul alb ELM la Pa-
ris, in urma inträrif acolo a lui Ludovic al XVIII-lea, si frum6sele
marchise si contese arboraserh si ele in costumul lor colórea rega-
MAW. La Bucuresa, undo triumful regalitätiI in Franta este serbat
ca un triumf al Rusia, Caragea nu intirdie a se crede in drept
el in calitatea sa de Domnitor de a decreth colórea alba ca &f a',
adech colóre reservath Domnitorulal i familia sale. Cu band sénaä
la acésta a fost impins Caragea si de solicitärile Domnitel Rala si ale
frumosulul Beizadeá Costache, cu care se intreceaú in haine de atlas
alb tinerele i tineriI evghenigi. lath decretal prin care Caragea, la
12 Ianuarie 1817, ordonä, ca nimenl din boerime sag negutätorime
nu maI cuteze a purth haine cu fatei acésth fatä reservänd-o
pentru Domnitor si familia sa
163 bu Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zentli Vlahiscoe.
Cinstit si credincios boerule al Domniel-Mele dumné-ta Vel Postelnic,
allasul cel alb i fetele albe de giubele i binisurI i de alte haine, ce se imblänesc
(fie mäcar de ori-ce materie) este o fatä (lath' spre purtare numai obrazelor ceirora
le vor fi incredintate Domnii i °bid cluiri de nor6de, spre deosebire de chtre eel
supusl aI lor, lath dar si Domnia-Mea le poprim cu totul de a nu le purtà nimeni
altul atlasurile albe, lasa Mtnu niel un fel de hainfi. Iar din alte albe materii nu-
maI In giubele i binisuel i alte haine ce se imblänesc, deck numaI Luminätia lor
Beizadelele si Domnitele. De aceea i poruncim dumi-tale, O. o facl cunoscutd acéstii
poruncg. a Domniel-Mele cdtre obstea durnné-lor boerilor marl si miei, ca sä fie
urmkori Intocmal de aeum inainte, caci la ori-ce cine, verl parte Várbkéscä, sat
femeacé, se va 031 purtând ast-fel de hainá din cele de mai sus arkate, sá scie
cei se va rzonpe fi se va sfärimez. Care acéstd poruncd, spre a fi sciutä si de obstea

www.dacoromanica.ro
298 V. A. IIRECHIÀ

negutdtorilor, s'a Mutt osebit pitac al Domniei-Mele cdtre dumné-10. Vel Cdmdras,
spre a o publicarisl prin starostea za negutdtorl. Tolco. 1817 Ianuarie 12.
(Originalul se era la Bibl. Urechid din Galati.)
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.

Acest decret nu impedicä pe unele semete boor6ice, ale cäror bärbati

faceati. opositiune Domnitorului, de a sfidà pe Caragea, continuand
de a purta haine de col6rea opritd. Cu deosebire familia Filipescu,
nu de mult intratä in luptà inversunatä contra luí Caragea, dà exem-
plu do nesupunere la decretul Doinnesc de sus. Frum6sa Vornicésä
Tarsita Filipescu cutezà a trece chiar pe sub ferestrele Palatului Dom-
nesc, mândru imbracatd inteun salup de atlas alb, imblänit cu samur!
Domnita Ralu denuntà faptul luI Caragea. Mare scandal la Curte.
Domnitorul infuriat dd un noú pitac, la 21 Ianuarie 1817, In urmä-
terea coprindere:
LT) _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Cinstit i credincios boerule Domniei-Mele dumné-ta Ve! ! Dupä ce atdtea ()He
sunt trecute de &and, dupd Domnescile Nóstre pitace, s'a publicarisit aicI in politie,
pentru atlasurile cele albe de a nu fi volnic nimenI sd p6rte niel un fel de haind
dinteacéstä. materie (bez Luminalia lor Beizadelele i Domnitele) si nu rétridne niel
o indoélà cd i eel mal prostl aü aflat pdnd acum acéstd poruncd a DomnieI-Mele
inteles, ne cum trépta boeréscd. Dintre earl' numai Vornicésa Tarsita Filipésca
s'a arétat neghiad, neintelegétóre i nebdgeit6re de sémei Domnescil Nóstre poruncl,
In edt a indrdsnit nu numaI a purth asuprd-si salup de atlas alb, ci Incà a si trece
Cu acest fel de haine, färà atusi de putiná sfiélà, pe la Domnésea IsTósträ. Curte. De
aceea dar, ca sd-mi cunóscd fiinta i sà intelégd ce este porunca stàpmnirii, iatd cu
strdsnicie poruncim dumi-tale, ca a-tat dumné-ta insuti sá privighezi, cAt i zapeiii
agieseI inteadins sd orinduescl de a se inconjurà prin politie si veri-unde pe drum
ye! gäsi, orl dumné-ta, orl zapciii dumi-tale, pe acéstd Mr' de rusine si fdr' de sfiéld
famee, cu acel salup purtandu-I, numal deedt luandu-i-1 din spinare si fdrimandu-i-1
bucAtI, sa-1 aducà ash rupt inaintea Domniel-Mele. 1817 Ianuarie 21.
(Pecetea gpd.)
Ve! Logofét. (1)

(1) Pitacul cdtre dumné-luI Vel Cdmdrasul, pentru nizamul portului de atlas alb,
haine i alte fete.
LB loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstite i credincios boerule al Domniei-Mele dumné-ta Ve! Cdindrase, fiind-cd
atlasul eel alb si fetele albe de giubele i binisuri i alte haine ce se imbldnese (fie
mäcar de ori-ce materie) este o fatd datd spre purtare numaI obrazelor cdrora le
vor fi ineredintate Domnll i obldduirl de noróde, spre deosebire de cdtre cel supusi
al lor, iatd dar si Domnia-Mea le poprim cu totul de a nu purtà nimenl altul atla-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMXNILOR 299

1:Wat cà nu am putut ata, daca cocóna Tarsita a mai cutezat

trécd cu calésca deschisä prin podui Mogos6eY, pe la Curtea Domnésca,
care venia in curtea actualuluI club al aunimeI».
Tabelul societätiI sub Ioan G. Caragea este fdcut. Am adus sub
ocheana lectoruluI, rind pe rind, pe téran, pe otean, pe Domnitorul
cu familia luT, pe boerime, pe cler, pe negutaitorime, bresle, industriasI,
suditI streinI. Desconsolant tabel al timpuluI de acum mai putin un
secol!
«La noI e putred mèrul!»
Dar nu era perduta buna, rodnica sémintá din m6rul putred.
Sérnintà bund era putina, dar era!
Era in acel curent cultural, näscut In scolele din Oltenia si chiar
din tótä téra, care pregatesce venirea liff Lazar din Ardeal i apol
continua dupa el irnpulsiunea data.
Era in acea mana de 6menI, carI se substitue, Ii dupa i, vecheI
coruptel oligarchiI boerescl.
Era In aceI catI-va bärbatl carY, deosebindu-se de céta boerésca,
incep a iubl limba strabunilor, lirnba romanésca, o cultivé, o imbo-
Otesc cu lucrarI, precum erati Vacarescil, Golescil, Dionisie Eclesias-
ticul, Zilot Rom Anul (Ftinutd).
Era in acea téranime care, peste Olt, dete nascere Pandurilor, res-
culatI In 1815 si 1816, carI in 1821 aveati sà urmeze luI Tudor Vladi-
mirescu.
Era In acel putinI boeri, carI incepusera a vedé limpede in situa-
tiunea tériI f atá cu puternica Rusie. Cu t6te triumfurile marl ale po-
liticel lui Alexandru I al RusieI; cu tótá a-tot-puternicia ConsululuI
rusesc din Bucurescl, se gasiail inca' cátl-irà romanI, boeri patriotI,
surI albe, insä intru niel un fel de l'alud, iar din alte matera* albe numal giubele i
binisurl i alte /mine ce se imbldnesc, decát numai Luminätia Lor Beizadelele i Dom-
nitele. De aceea i poruncim dumi-tale, ca prin starostea de negutdtorI sä o faci
cunoscutá acéstd poruncä. a DomnieI-Mele cátre tiSte treptele negutAtorescl de aici,
din politie pând la cel mal mic, spre a fi intocmal urmätori de acum inainte, cäcI
la orl-care veri, parte bärbätéscd sati femedscd se va gd.s1 purtand acest fel de haind,
sä scie eh' dupà ce se va rumpe si se va sfärimä, se va si pedepsl purtátorul el,
care acéstd poruncd, spre a fi sciutà si de cdtre obstea boerilor, fäcut osebit
pitac al Domniel-Mele cdtre dumné-lui Vel Postelnicul, spre a o publicarisi, i cdtre
acésia sà o faci dumné-ta cunoscutä i cdtre cinstitele consulaturi, ca sä se deà
acest nizam i catre totI suditii ce se vor fi aflánd aicea ; tolco pisah gpd. 1817
Ianuarie 10.
(Pecetea gpd.)

www.dacoromanica.ro
300 V. A. URECHIS.

cari nu tremurail de frica colosuluI nordic. Aceia aveaú consciintä de

nationalitatea lor §i idealul lor este acel al nationalitilor de astdc1T. (1)

(1) Un boer oltean Iancu Sefendache nu s'a sfiit de a bate pana la s'auge slugi
insolente de ale Consululul rusesc, in o imprejurare ce se O-te vedé in anexatele
acl. acte. Negrevit Vodä pedepsl pe Sefendache, dar nu färä a *eprobà vi el inso-
lenta servitorilor ConsululuI rusesc.
LB _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Pentru netrebnicele fapte ce se aratä mal jos urmatè de acest Iancul Sefendache,
spre inteleptirea lid i pilda altor netrebnicI asemenea luI, volnicim pe sluga Dom-
niel Mele spätäresc, ea luandu-1 de aici sä-1 duca surghiun la rna.nastirea
Znagovul, unde poruncim Sfintiel Tale nastavnicule al numitel manästiri, sa.-1 tui
In pazä inäuntrul mandstiril i färd de al doilea porunca a Domniel-Mele slobod
sá nu fie, iar orinduituluI mumbavir sà i se dea adeverintä de primire. 1816
Martie 30.
(Pecetea gpd.) Vel Logofk.
Prea Inciltate D6mne,
Dupà arétarea ce a facut-o cinstitul Consulat al Rusiel, ca la gi'ntaill a urmäto-
ruluI Martie, Miercuri la patru césuri din n6pte, vätaful Iancul Sefendache cu
6menil casel sale, bägand in curtea sa trel 6men1 al cinstituluI Consulat, ba.-
tut férte reh, cerénd satisfatione i Spätaria, din luminatä porunca Inältimil Tale,
fäcênd scumpà cercetare pricinel, nu lipsil a face al-atare, eh din tacrirurile celor
ce sciail inceputul cum vi sfirvitul, s'a facut cunoscut, ch pricina s'a urmat in-
teacestavI chip:
Vätaful. Iancul se afla in séra aceea la paharnicul Manolache Hrisoscoleu, cum-
natu-sail, ce §écle alaturi cu dinsul, undp impreunä ca alti mosafirI jucand can',
unul din mosafiri VI-a tramis sluga a-I aduce de acasd un ciubuc; peste putin
a venit sluga cu capul spart i plin de sange, spuind cd treI ómeni imbräcatI
nemtesce, intilnindu-1 pe drum, ah vrut sa.-I ieà ciubucul vi, el nesupuindu-se,
bätut spart capul. .Sefendache a trämis catl-va feciori din curtea cumna-
tu-séti sä vaga ce 6menI sunt aceia, pe carI vi gäsindu-i s'ail apucat de s'ah bätut
In pod, apol biruind pe Conenii Consulatului, cu brand. 1-ah bägat in curtea lui Se-
fendache, ah incuiat portile i ah inceput iardvI sä-I bata; luand de scire Sefen-
dache a mers i insuvi acolo vi a poruncit 6menilor s'el de I-ail mal bätut cu
ciomege vi arme, ridicand i chiar insuvl arma asuprä-le i 1-ah legat, intre carl
fiind vi doi curenI impératesci s'ail vNut batutI férte féti cu capetele sparte
maulle ränite; inteacésta unda., luand de scire vi curtea cinstitulul Consulat pen-
tru cele urmate a alergat la Sefendache catl-va din 6menil ConsulatuluI i gäsind
portile inchise ah ndvalit cu zor inäuntru, ah luat pe cel batuti i legatI i negä-
sind pe Sefendache 1-ah spart uvile caselor vi ferestrele, Dice Sefendache, ca.
iagmaladisit casa, luandu-i-se multe lucran, iar el de fricá fugit fiind, nu scie ce
s'a maI facut.
Decl macar de s'ah 1.1 batut slugile lul Sefendache cu acei suditi intre
dar Sefendache mergénd in curtea lul era dator sa potolésch galcéva, iar nu sa

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 301

Pe cand «Adelfia» (1) grecilor ridica In taind, la Ta§T, drapelul ete-

ria, la care aderà tot In secret §i Ion G. Caragea §i Calimach, dejà
Cu catI-va ani Inainte, se organisase la Buda o asociatiune culturald
(1795), urmärind scopul de a tipdrì ceirg, romeinesci «vestir i filosofesei
moralicesa», Inchinate inimilor celor iubit6re de muze filosofescI.
Ace-std asociatiune nu puteà sà nu aibd Ore-care Inriurire i In Prin-
cipate. Propunéndu-§I à publice §i Jstoria Románilon §i stand in
relatiune cu putiniI bdrbatI mai cultI din Principate, DeIndoios cá nä-
zuinta acesteI asociatiunï pregdtesce nascerea, In 1815, a celeI-1-alte
asociatimil cultural°, compusd de femeI romane, in Buda-Pesta. Cand
33 de femeI romane 0-ai.1 pus inima §i activitatea lor sà adune fon-
durI In favórea cólelor romane, era un semn cert cà Romanismul
aveà sà ésä triumfdtor.
Nu intr'o singurd i renasce consciinta nationald! Tudor Vladimi-
rescu este personificarea unuI curent national, care 1-ati sporit din qi
In di isv6re multiple, carI de §i fdr' de nume, nu sunt mai putin reale,
carI adesea tl§niati din stancile Carpatine, luandu-§i obar§ia dincolo
de muntr.

poruncescd a-i mal bate si. sä-i lege, cum mai virtos sà aridiee si arma asuprá-le
insenmand numal ce 6meni erai) aceia, urma, ea orI atunci sail pe urmä
facä davagelicul séú unde se envine; de aceea dar pentru invitarea ce a facut
galcevii si pentru aridicarea armelor, se gasesce cu cale, de se va binevol si de
cätre Inältimea Ta, a se trámite Iancul la vre-o manästire pentru inteleptirea lui
pilda altora;7; dar si cinstitul Consulat sá binevoéseä a-si dojeni 6menil
pentru navälirea i prada ce aii M'out casel numitului Sefendache, si din lucrurI
cate se vor:aflà la dinsil in per, s'a.' se indatoreze a le da, si cate vor mal lipsl,
dovedindu-se si acelea luate de dinsii, asemenea sá se indatoreze a le da.; iar ho-
tärirea l'emane a se face de catre Inältimea Ta. -- 1816 Martie 3.
Ve! Spatar.
Cod. LXXXII, pag. 327.

(1) La 1 August 1815, negutatoril grecl din Iasi i cu unii din pämintenI prea.
de bun nena boeri i prea einstitl negutätori ce vor vol a se aseira inteacésta a
nóstril fra.*, aii socotit, cà se cuvine s'a intemeeze aceste inapreund (Adelfatul),
pliltind o Laxa." anuald. Metropolitul Veniamin si cu Episcopul Gherasim de la Roman
intäresc statutele asociatiunii. Adelfatul ayeà ea scop marturisit: ajutorarea la béla
cu doctorli i märitare de fete sarace, asistarea tuturor fratilor la immormintare,
scopul ascuns era.: idealul idependentel. Taxa era de 15-25 lel pe an. CeI cari
faceail dieta* erail invitatl a l'Asa si la Adelfat. Administratiunea era in manile a doI
epitropi alesi de fratI.

www.dacoromanica.ro
302 V. A. IIRECHIA

CAP. VII.
Dupei fuga ha Caragea. Inleregn la Muntenil
A doua cli dupd fuga luI Car agea runianesei , cum se
intitulézd el in actele oficiale, luAnd administratiunea ëriT Cu 6recare
energie, se preocupd de cestiunea urgentd: cum yor pute tine buna
ordine in térd i in BucurescI, fiind lipsitd téra do ostire? Singurd
Oltenia pdstrase resturile desflintatel ostiri in neastimpäratil pan dull'
de acolo. Ce brumä de 6ste mai erà in Bucures61 o luase cu dinsul
Caragea la plecare. Erà temd boerilor, ca nu cum-yä la int6rcerea
ostiril ce insotise pe Caragea, sid so apuce de jdfuit si de prddat in
trecerea lor. Nevoiti sunt decI boeriI téril, ca la 30 Septemvrie 1818,
sä. serie DivanuluI de la Craiova ne proftaxiff dumné-v6strd 150
de panduri din eel call se afld in pärtile loculuI, însä 6menI yrednicI
si cu tótd rinduela lor, danduli-se poruned la drum sil vie cu orindueld,
RIM de a face niscai-vä jafurI sail zulumurI locuitorilor i pdnä Inteo
septemand Ii asteptdm negresit». Boeril earl' semnézd acest pitac sunt, pe
langä Metropolitul Nectarie: Gr. Brancoveanu Vel Vistier, Dumitrascu
Racovitä, Istrati Cretulescu, C. B51dceanu, Gr. Filipescu, Iordache Sld-
tineanu, G. Filipescu si I. StirbeI. Acestl boerI justified cererea lor
de pandurl Oltenl, pe motivul cà pandurff ce s'ail aflat aicl la Bu-
curesci, nun' aü murit, imprästiat si aü remas prea putinI (1) .

In acestä di de 30 Septemvrie, boeril terii insärcinézd pe Serdarul

Mitru si pe Buluc-Basa Sotir, ca ludnd 20 de neferI sd mérgd pe drumul
Campine'', ca sä impedice Arnàutií, carI aü insotit pe Caragea in fugä
de a face jafurI la intórcerea lor i sd-i adued la Bucurescl.

(1) Cod. LXXX VII, fila 95 V.

1818 Septemvrie 30. S'a Emit carte prin care se orinduesce Sérdarul Mitru si
Bulue-Basa Sotir, sà iea 20 de neferi si sá mérgil pc drumul Câmpinel ca
pine pe arnilutil ce se intorc, earl s'aií dus cu Domnul ce afugit, sd-1 ieà impreunil
Cu ei aduc'd aici pe la locurile lor, nelfisdndu-i sii se abatil prin sate a face
vre-o sup6rare locuitorilor, însà urmarea sà le fie cu mijloc bliind, a nu face vre-o
pricinil necuviinci6sd.

Nol boerii Térii-Rumdnesci.

Cinstiti dumnil-v6strii boeri Divaniti, panduril ce s'aií aflat aid pentru

urmiltórele trebi ale beni, unii ad murit, altii imprdstiat i ad rèmas prea pu-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 303

In chiar diva fugiY. luI Caragea, boera, tériz, precum vedurtim, trämit
arzul lor dare Pórtä. si In acelasl moment rinduese pe Stolnicul Ior-
dache Tufeanu, vechil de Ispravnic de Curte, ca sä ingrijescd de tot
remasul in Curte dupà Domnul Caragea, sä nu se hräpescä, off sä se'
strice. Tufecci-Basa, Deli-Basa i CApitanul de NeintI sunt ordonatT de
a stà la ordinul lui Tufeanu pentru paza lucrurilor reinase (1)
Consulul rusesc care era inteles cu Caragea, de nu cumperat de el,
pune însui pecetile Consulatulta la Curtea Domnescà si cere apol de
la Divan sä se rinduescdun boer, ca impreund cu un om al Consula-
tulut «sä. facA catagrafie de tóte lucrurile panä la cel mal mic ale
Märiel-Sale Domnuliff I. Caragea Voevodul, prin Comisie, prin
i ale Cilmäril si ale culiniesf si de t6te». Aceste lucruri sà sted In pa-
strarea tot acelor ce ail fost orInduitT. Catagrafia se va face In dou6
exemplare, unul pentru Consulat i altul pentru Divan. (2)
Asemenea catagrafiare erà cu atät maT de lipsä, cä la Divan se pri-
mirà numer6se jälbi, cä ati sà ieä ban1 de la 6meniI luI loan Vodil
Caragea «pentru alisverisul ce ail avut Cu BoeriT rinduesc pe
biv Vel Logofet Fotache StirbeI i pe «fratele Vel Vornic Constantin
Dudescul, sä cerceteze aceste davale i sä. raporteze . (3)
Agentia Austriacä incd reclamd unele sume de la Beizadeä Costache
Caragea i altT Gredi in fav6rea unui sudit al et Boera respund
t6tri averea fostuluT Don] si a Beizadelelor si a PostelniculuI a fost

tinl, Cu cari nefiind de ajuns a se sävirs1 cele trebuinci6se trelii ale tdrii, sà ne
proftaxifi dumné-v6stril 150 panduri din cal earl' se afla in partile locului, insä
ómen1 vrednici si Cu V&A orinduéla lor, danduli-se poruncd, ca la drum sé vie cu
orinduéla, far' de a face niscare-va jafuri, sad zulumuri locuitorilor i pana inteo
siiptilmand ii asteptam negresit. 1818 Septemvrie 30.
Nictarie Mitropolit, Grigorie Brâncoveanu Vel Vistier, Dumitrascu Racovita, Is-
trate Cretulescu, Constantin Biilaceanu, Grigorie Filipescu, Iordaclie Sliitineanu,
Glieorglie Filipescu, loan tirbel.
Cod. LXXXVII, fila 95 v.
S'a orinduit Stolnicul Iordache Tufeanu prin pitac, vechil de Ispravnic de
Curte, ca sd ingrijésca a nu se lirapl sail a se strich ce.vast din Curtea Donindsca,
ca insusi va fi rdspunqdtor, la care s'a poruncit Tufecci-basai si sé doh
ajutor cu arnautii ce vor fi trebuinciosi pentru pazd, cum si ciipitanulul de Nemti
sé ded ascultare.
Cod. LXXXVII, fila 29.
Cod. LA-XXVII, fila 96.
Cod. LXXXVH, fila 16 V.

www.dacoromanica.ro
304 V. A. ITRECHIX

secvestratd de Consulul rusesc. Acum boeriT astéptä sà vinä deslegare

de la Pórtä, ce este de fäcut cu averea. (1)
La 2 Noemvrie 1818, prin Starostele de negutätorI cu aprobarea
onsululuT rusesc, se vind prin licitatiune caretele, butcele, eau i ha-
murile luI Caragea, «carsi se stricd, orT aduc cheltuéld»; baniT sä se
trämitä la Divan. (2)

(1) Catre cinstita chesaro-crdiascd Aghentie.

Nota cinstitel Aghentii de la 29 ale acestel lunI s'a primit impreuni si cu jaiba
suditulul austriacesc Ferent Carlovicl ce ni s'a trämis, prin care cere baniI ce qice
cà are sä ieà din datorie de la luminatul Beizdadd Costache Caragea, i de la Postel-
nicul Gheorghe Vlangari, i cere implinire din cele reinase aid ale Luminátiel-Sale
Beizadd, i a Lumindliel-Sale Domnitd Ralu Caragea si a dumné-luI Postelniculul
Vlangari; respundem cinstitel Aghentii, cà indatà dupá fugirea Domnului s'a arkat
cinstitul Consulat al Rosiel ca cerere, de le-a M'out fertpot tóte remasurile Domnulul
si ale boerilor greci, i fAcendu-se catagrafie cu om si din parten cinstitului Con-
sulat, am scris la prea Malta P6rtä de unde asteptäm respuns, atund se va aretà
si el Cu cererea acésta. 1818 Octomvrie 31.
Grigorie BrOncoveanu, Grigorie Ghica, Barbu Väcdrescu, Istrate Cretulescu Vel
Logofet.
Cod. LAXXVII, fila 95.

(2) No1 boeriI otarrnuitorI al Téril-RomânescI. Dumné-ta Staroste de negutiltorI,

intre lucrurile Domniei-Sale Ioan Vodil Caragea, ce aú remas aid i s'aii sec-
festrarisit de dtre Excelenta sa Gheneral-Consul al Rosid, sunt i cAte-và carete i
butel si cal cu hamurile lor, carile unele pätimesc stricdciune, lar altele pricinuesc
cheltuélg, de aceea dar, prin scirea i primirea si a ExcelenteI sale Gheneral-Consul
al Rosid s'a gäsit cu cale a se vinde, i poruncim dumi-tale ca, cerend acele carete
batel i cal si hanturI de la dumné-lui Stolnicul Iordache Tufeanu, epistatul
niciel de Curte, sä.. le vincJI prin mezat, dupa orinduélä, s't banil ce se vor stringe
din vingarea lor, trdmitI la Divan, dimpreunä cu catastih curat de pretul ce a
prins fies-care lucru, ca s'a' se facá urmarea cea cuviinciesd, spre a sta aded in
phstrare depoziton. 1818 Noemvrie 2.
Iosif Arges, Grigorie BrOncoveanu, Barbu Vächrescu, Istrate Cretulescu. Vel
Logofk.
Cod. LXXX VII, fila 102 v.

Pitac la Starostea de negufdtori ca lar' de zeibavd sd implinescei

banil de la cei ce ad cumpe'rat lucruri: de ale Domnului Caragea f i Domnifei
Ralu aducd la Divan.
Nol Cairnacamif TériI-Românescl. Dumné-ta Staroste za negutátorI, cu t6te cá prin
pitacele DivanuluI ce ti dat pentru vinlarea prin mezat a lucrurilor DornnescI
ale Marid-Sale Ioan Vodá. Caragea si ale Luminätiel Sale Domnitd. Ralu Caragea,
ti s'a poruncit ca banii ce se vor stringe din vindarea acelor lucran l aducI la
Divan impreunà i cu atastih de teite lucrurile, aretkor si de pretul ce a prins

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 305

Se iead dispositiunl §i pentru phstrarea §i apérarea rémasulul in

casa Domnitel Ralu. Cu privigherea acesteia este numit, la 7 Octomvrie
1818, Paharnicul Nicolae Träsnea. (1)
La 3 Octomvrie, Al. Filipescu este ins5rcinat ca impreunä cu Consu-
latul rusesc sä facä catagrafia averilor boerilor, earl s'aü dus cu Vodä:
Postelnicul Vlähut, Banul Arghiropulo §i Postelnicul Mavrocordat.
Averea catagrafiatä se va lash In prtstrarea color ce le-a avut
panä aci,
Mal greti erà de a impedech incercdrile celor r6T, tot-deauna gata
s5 profite de interegne pentru a jrtfuI. In nciptea de 1 Octomvrie 1818,
sträjile din centrul ora§uluT ail gilsit foc dat anume inteun loe dosnic,
inteun pod de foi§or qnisce borfe Infd§urate §i aprinse, care de nu
se prididea, puteä O. se intincid §i sá facä mare vätamare §i pagub5.
ob§téscg». Boeriì Til-Rumdnesci" la 2 Octomvrie, rinduesc paznicT la
tete locurile imbulzite §i dosnice, cca sa fie cu privighere la asemenea
rele urmärT». Tot ()data se vestesce prin telalT, cä de la un cés de
n6pte inainte nimeni nu are voie sä Amble pe strade färd felinar, fie
mäcar de orT-ce tréptd §i de orT-ce protectiune, sub pedépsä de ares-
tare imediatä §i de «certarea cea eztviinei6sd, ea pentru invinovdtire.
de nesupunere». BoeriT cer tot-odatil Consulilor austriac §i rusesc, sá
vestéseä acésta supu§ilor lor. (2)
Tot in interesul siguranteT ora§uluT, in aceea§T di de 3 Octomvrie
1818, boeriT opreso portul de armo färd de speciala invoke. Niel chiar
ámenii boerilor din Divan n'ari voie sà porte arme, färä de a avé
la mänä te§cherea de recun6scere §i invoire. (3)
Asemenea dispositiune se comunicil §i SpätaruluT cu referintä la ne-
ferT, la 11 Octomvrie: «Fratelui Spiltar, fiind-cä de c5tre noi s'a
dat poruncä tuturor ogécurilor, ca nimen1 din neferi sä nu porte
fies-care lucru, dar iatä i acum de izn6vä ìi poruncim, ca Mr' de zàbavd implinind
banfl duph la toff cel ce aft cumpérat acele lucruri, aducl aid la Divan, dirn-
preunii i cu catastih arètátor, precum s'a dis mal sus, ca sá steà depoziton
la buna venire a MärieI-Sale prea Inaltatuldi nostru Domn, i sei se pleitéscei credi-
torilor ce se vor dovedi cd ad a luà dupei hoteirirea ce se va da; sä nu te indräz-
nescI insd a da cul-vas1 mAcar o pall dinteacesti banl fär' de porunca Divanului,
cäcl II veI pratì insutI din casa duini-tale. 1818 Septemvrie 21.
Grigorie Bräncoveanu, Grigorie Ghica, Barbu Vächrescu, Istrate Cretulescu, Cons-
tantin BAIdceanu, Iordache SlAtineanu, Ioan StirbeI, Gheorghe Suu, Nicolae Clucer.
Cod. LXXX VII, fila 115.
Cod. LXXXVII, fila 99 v.
Cod. LXXXVII, fila. 96.
Cod. LXXXVII, fila 45.
V. A. Ureehid.Torn. X. Partea B.Istoria Rométnilor. 20

www.dacoromanica.ro
306 V. A. ITRECHIÀ

arme, filrrt numal n6ptea, când Ambld spre sträjuirea politici, sd aibrt
fie-care cdte o sopa a mdnd, iar zabitil lor sä p6rte numaI câte un
iatagan. Do aceea dar scriem dumi-tale, ca pe de o parte sd publi-
carisescI In tot poporul SpdtdrieI prin telal, ca i neforiI ce sunt pe la
entine boerescI sà nu aibd voie a mal purth arme, dectit numaI cAte
un iatagan Aga-turnagiu, Ibraim i Bas Besliagasi, lar altii ce obici-
nuesc a pura arme, nimenea sil nu fie volnic de acum Inainte a maI
âmbla Inarmat cu orI-ce fel do armd; iar carI se va arètà dupd aceea
In potrivd urmiltorI are a se pedepsl; lar pe de alta sd daI porunca
tuturor zabitilor i 6menilor SpdtdrieI, ca asupra acestul nizam sil
aibd a urmd In tocinaI, precum obiclnuià i in vremea obldduirii
Domniet 1818 Octomvrie 12. (Asemenea s'a mal scris si la Vol Aga).
Ad se cade st1 amintim cutezdtórea ndvAlire a 12 insI Inarmati
contra gardeI, care la finele luI Septemvrie 1818 duce-a la Ocna Te-
lega 15 osInditi. Intre aceia erad si 6 din panduril coi carI luaserd
parte la ultima rèsmeritd. NumaI pe acestia I-a scos din milnile gardeI
ceI 12 6menI nilvdlitorI Muga PloescI, iar pe cel-lalfi 9 I-ail ldsat ne-
atinst do ail putut fi dusI la pedépsa lor la Ocnd. Este si ad l o noud
dovadd, cd miscarea ante-grécd isbucnitil In Oltenia nu erd terminatd
cu rèspdndirea pandurilor i cd ea Incil ferbed Inteascuns, pregd-
tind miscarea de la 1821. (1)
Temêndu-se do vre-o Incercare de spargere a puscilriel, Divanul,

(I) Noï boeriï rérit-R2tmânesci.

Cinstite dumné-ta frate Vel Spätare, fiind-ca dumné-luI Epistatul ArmavieI ne-a
fäcut arétare, ca de la 17 ale trecutului Septemvrie pornindu-se la osinda Ocnelor
Slanicul vi Talega lude 16 vinovatl, hotärItI Inteaceeavl osIndd de Domnia-Sa loan
Vodd Caragea, cu patru Armävel de pazä, bhgatI av6ndu-i pe vinovatl In cätuvi vi
In lanturi, astäqi la patru ale urmatorulul Octomvrie intors inapol unii din-
teaceI ArmáveI cu vestire, cA la mergerea lor condcind la marginen Ploescilor la un
han al dumné-luI Paharnicului Bäläceanu, peste n6pte I-aii cälcat 12 invI inarmatI,
In silä cu bätdI luat din mâni pe ceI de maI jos arètql lude 6 vinovatI, lar
cu cei-l-altI 9 lude ducandu-se Armfiveri la Ocnä i-a teslimatisit acolo vi a adus vi
adeverintä a Candräviilor, dup.& orinduélä, aduand osebit spre a lor indreptare
vi adeverintä de la hangi6, precum s'a urmat pricina. De aceea dar scriern dumi-
tale, sa dai stravnicä poruncà polcovnicilor i cäpitanilor din sud Sane vi din sud
ca sa cerceteze cu scumpètate pentru mal jos numitil vinovatl, vi verI-unde
se vor dovedl, princlêndu-I, in fauna pazä s'a' se trimità alci prin dumné-lor Isprav-
nicil judetului. 1818 Octomvrie 4.
Costandie Buzéii, Istrate Cretulescu, Constantin Bäliiceanu, Mibalache Manu, Barbu
Väcärescu, Ioan tirbei, Alexandru Ghica.
Cod. LICXXVII, fila 98.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 307

pe de o parte, la 7 Octomvrie, ordonä lui biv Vol Serdar Petrache

sil mérgä la pupdrie, sä faca grabnic catagrafie de totI arestatiI, cu
arétarea vind §i de unde sunt §i de and so aflä. inchi§I? §i ordonä
sä fie bine päzitl, sä nu scape niel unul, iar pe de altà parto boeril
érii rinduese pe Buluc-Bap Sotir cu 6menil WI a fi de pazd la
pupärie, nelipsit diva i nóptea, a nu se caeerdisi, sail a scäpà vre-
un vinovat.
Tot in interesul asiguräril pupilrieT, boeriI TériI-RomânescI numesc
epistat de Arma mare pe Vornicul Gr. Filipescu (L).
La 9 Octomvrie 1818, boeril rériI-Românesei daft volnicie hfi .Arhon
Vel Aya, cä «Pentru mal build orinduélä §i nizam al tirguhil, spre
ferire do t6te cele rolo §i nepläcute, spro odihna tuturor de ob§te, cad
se cero de la dumné-ta trebuinta este, ca i eel ce se aflä. sub epistä-
sia dumi-tale, sä fie 6menT la carI dumné-ta vel da credintä ; de aceea
prin acest pitac se da dumi-tale slobodenie, ca §i schimbI pe carele
vei cunósce eh' este nedestoinic §i sà puT altil vrednicI, incepênd de
la Cäpitanul de dorobantl, pâ.nà la cel maI mic, &del la orI-ce cusur
se va intimplà, dumné-ta al sá fil r6spunTétor.» (2)
*i de paza judetelor ste ingrijesc boeril Ora. Prin judete zabitil
§i neferil lor, In loe de a sträjul maï virtos pentru negutätoriI turd',
sä nu-I laso, daed n'ati te§cherele In regulé, apucat de cer taxe,
«east pot rape» de la carel co merg orl cu vin, orI cu rachitl, cu za-
herele, cu mäcini§, etc. Se ieail cate unul panä. la 21/2 leI. (3)
Neferff se duc §i pe la morif §i prin sate, ba 1 pe la tirguri de pre-
leva asemenea abusive veniturI, de la orI-ce vindärT, ca nisce al doi-
lea vame§T.
«No( boerii Prii-Rumdneseid, ordonä Ispravnicilor sä opréscd asemenea abusuri
«din OVA virtutea». De o cam datä sä cheme pe zabitul judetului esä-i afétati cä v'a
venit strasnicd poruncd, ca nu numal el sä se feréseä, ci nicI pe 6nrienii lui sá nu-i
ingäduéscä a face cAt de putin jaf locuitorilor, multAmindu-se pe lefile ce ail» sub
pedépsa de destituire si restituire a jafulul si de isgonire din On', trimitendu-se,
pentru a pune mâna pe culpabil, om de la Turnagi-bas-beslégd.

BoeriI pril-RumâneseT se adunail inteo camera la Curtea Domnésa

Cod. LXXXVII, fila 98 v.
Cod. LXXXVIL fila 94.
Documentul intrebuintéza chiar vorba in loe de talent
Noi boeril nril-Romdneset
Dumné-v6strd boerilor IspravnicI ot sud ve facetn in scire, eh la aqul
nostru a venit, cum cä zabiii i neferil lor ce se afjä prin judete pentru strajuire

www.dacoromanica.ro
 308 V. A. URECHIÀ

Ce putin lux6sa erà acéstä cancelarie a boerilor otcArmuitorY. térill (1)

Administratiunea acestor boerI se marginl la putin, din causa ne-
sigurantel. In care eraii de cele ce se vor intimplk cfind P6rta n'ar
aproba administratiunea lor In urma fugo! Domnitoruluï. Ca act mai
de valóre din timpul acesteI administratiunT, citdm numal oprirea ex-
portuldi cerealelor si a articolelor de Indestulare publitä ale Constan-

paza nizamuluI, mal' virtos pentru negutd.torii tire sad altiI, cari fdr' de cdpetaid
se va IntImpld. a Aruba prin judete, ca cerceteze dupd ofinduélä, sä le led
Barra, vi la cel ce vor fi umbland cu tréba negutätoriel i cu ciirp pe la maul',
acelora Bd. le Inlesnésed a le fi mergerea i petrecerea lor cu linivte i nebintuitI
de cätre orl-cine, iar pe cel fär' de cdpétaiit sd-i popréscd.' sad. sä-I Interdi Napol
la locul lor, pentru a citrora slujbä 41 all vi léfa lor cea orinduitä, vi din jAlbile
unora altora ne-am pliroforisit, cd zabitil sull neferil lor pdzesc drumurile de iead
parale cat pot rupe de la carele ce merg orl cu vinuri, ori cu rachiurl, orI cu za-
herele, orI cu mdciniv, ori cu sare, i altele, Intimléndu-se a hid de la unil cate un
led de bute, de la altil real mult i pan& la talerI 2 vi jumitate, se duc vi pe la
morl de iea vi de pe la earele ce sunt cu mdciniv, se Indräznesc de merg vi pe la
firguri i prin sate, Maud asemenea urmdri de iead de la vInçldrile ce fac, ori de
la vite sad de la altele, fdandu-se al doilea varnev, care acésta nefiind suferitä la
auçlul nostru, inteadins vé poruncim, ca eu tot dinadinsul i cu strilvnicie Sd ye
siliti din OVà vIrtutea a depärtà acest red catahrisis, ce de la o vreme Inc6ce
inceput zabitil i neferil lor a face vi acum de o cam-datd sà chematl pe zabitul
judetulul, s5.-I aretati err v'a venit stravnicit poruncä, nu numai el sil se feréscd, ci
niel pe 6menil lui sir nu Ingaduéscd a face cat de putin jaf locuitorilor, multu-
mindu-se pe lefile ce ad, cad nu numaI va fi lipsit din slujbd i altit data nu se va
maI Invrednici, ci Inch' va Int6ree jaful inapoI vi se va vi isgonl de aid din Ord;
dupä care cu luare aminte cercetand, pe care 11 vetI gds1 cä niel dupä acésta iarävi
nu s'a päräsit, cu grabnice InsciintärI ca sd se tramitd mumbavirI de aicI cu om
de la dumné-lui Turnagi-bav-bevlégd, ca sd-1 pue a Int6rce jafurile inapoI vi pe
acela sä-1 adued alcI, ca sa-vi ieà cdluta pedépsä vi sit se vi izgonéseä din pamIntul
teriI; vi de primirea acesteI poruncl sä. avern Insciintare. 1818 Octomvrie 15.
Cod. LXXXVII, fila. 100.

(1) Boeril ordonä IspravniculuI de Curte csd pul ca sd lipéseli ferestrele cu har..
tie la odaia, unde ne stringem noi, i osebit sä se ded poruncd covarilor a mdturà
atat acel cov cat vi alte covurl, unde se vor fi Eland focurl, vi la odaia, unde ne
strIngem noi, sä se facd rinduéld a da cate un foc la sobä. In fie-care dinainétd, ca
la vremea cea cuvenitä sd fie odaia caldd vi mane sit fie gata, fiind-cd acolo avern
sä ne stringem. 1818 Octomvrie 9.
Semnafi: Constandie Buzeit, Greg. Brancoveanu Vel Vistier, Barbu Väcdrescu,
Istrate Crqulescu Vel Logofet, Gr. Filipescu, Iordache Slätineanu, Than tirbei Vel
Vornic, Alexandru Ghica.
Cod. LXXXVII, pag. 93 verso.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 309

tinopolet Prin asemenea prohibitiune, boeriI administratorI sperati a-s1

face maná bund la P6rtg. (1)
O altd dispositiune interesézd ap6rarea orasultfl de incendil Iatd
acest pitac al boerilor tèriY:
Noi boeril téril poruncim lui Arhon Aga, fiind-cá acum la inceperea friguluI, facênd
6menil focurl mai cu prisos prin case pentru incAllit si In neingrijire séra, din
nematuratul cosurilor se intimplA focurl, de aceea scriem dumi-tale, ca sá pul pristav
a strigh prin tirg, cat i dumné-ta sá dai nizam ca tótà sträsnicia a-si drege cosu-
rile bine, a le matura adese, fac'ènd rinduélä i inlesnire i pentru cosari a merge
si el de sine-si pe la Vd° casele, cum si cel ce vor vré a cere coseri sä scie unde
sA-I gálséseä, iar práväliasil top de obste, dupd vechiul obiceiii, s'a alba cate o putinä
Cu apä i cate o cange. SA' daI nizarn si la Agie a fi tulumbele drese bine, a fi do-
nite i topóre i cange, dupä obiceiul veo/1in, ca la vremea de trebuintA id' se póta
intimpina 1-61.11. 1818 Octomvrie 7.
Nectarie Mitropolit, Greg. Brancov. Vol Vistier, Mih. Manu, Const. Bälticeanu,
loan *tirbei.
Asemenea la Spatar. (2)

O altd dispositiune, din 15 Octomvrie 1818, prohibI jocul de cured:

(s'el isvodit nisce 6merif cu joc do cured, näprdst6ce, i popice, de insald
pe locuitorii coi prostI ...» dat i 1nainte poruncI de oprire
acum boeriI ordond ca, prindOndu-i pe acestI inseldtorT, sd-1 trämitd la
marelo Spfitar. In acestasI sens boeril ordond i luI Aga si Spdta-
ruluI. (3)

In 7 Octomvrie 1818 se opresce exportarea de cereale. Sa opritl a nu mal

trece peste granite un bob de grata* zahora mäcar, grìü, orz, nìeiú, porumb, sub
strasnica pedépsä. Asemenea a oprit exportul de vite ort ce fel bez oile suditilor,
cari le aduc pentru hranfi aid in térd.»
Asemenea e prohibit exportul seului, untului, branzel, cascavalulul, cervicel, mieret
altele, ce sunt din zaheréua Tarigradului, dupa vechiul obicein, fiind poprite
a se exporta.
Cod. LXXXVII, fila 99 v.
Cod LXXXVII, fila 99.

No i" boerii Prii-Rumdnesci.

Dumné-v6stril beerilor Ispravnicl ot sud ve faceta in scire, ca a venit
la audul nostru, cum cä prin judete i pe la tirgurl s'au isvodit nisce 6menI cu
joc de curca, napirst6ce i popice, de lupia pe locuitorif ceI prostI, luandu-le banil
ce an, care acésta fiind cunoscutä de fatil, ea este curatä inselátorie i neprimita
la audul stdpinirii, ah fost date si mal nainte poruncI dorunesci, ca sh fie opriti
zàticnii ori-cine de la nisce urmärI ca acestea; poruncim dumné-v6strk ca orI unde
se vor ivl unil ca acestia, prindèndu-I, ca bunä paza s'A-1 trämiteti la dumné-lul Vel
Spdtarul, si de primirea acestei porunci s'A avein insciintare. 1818 Octomvrie 15.
Cod. LXXXVII, fila 99 V.

www.dacoromanica.ro
310 V. A. URECHIA.

GrijilivI de nesupèrarea locuitorilor èrii, boeril adresézd, in 6 Oc-

tomvrio 1818, o circulará cátre IspravnicT, ordondndu-le sá impedece
abusurile la perceperea vindriciulul. (1)
Agentia austriaca' incii a voit a profità de stabilirea guvernului
boerilor, ca sà obtind ridicarea taxelor in plus puse peste cei 3°/0 vama
la exportul porcilor, constituindu-se din aceste taxecum s'a vècjut
un venit al DlimneI luI Caragea. Boeril r'éspunserd Agentiel, ea sd
astepte noua Domnie, ca sá se corespondarisésa cu ea in acéstd pri-
vintd. (2)

(1) Not, boerit Teril-Riondneset.

Dumné-vestra boerilor Ispravnict ot sud ve facem in scire, cd din jälbile ce
s'ad dat, ne-am Insciintat cum cd taxildarii i slujbasil vinariceri, ce se afld acum
prin judete, neldsdndu-se de lacomia lor, care de la o vreme indice a Inceput de
fac, nu numaI nu piizesc orinduela ponturilor cu care ad cumperat, de a urnià cu
masuratul vinurilor i Implinirea banilor dupä obiceiul vechift, ci Incá Cu feluri de
mijléce umblând a face inearcrituri locuitorilor, II prelungese Cu mdsuratul dupa
ce gätesc, II prelungesc i cu luatul banilor, pfind cheltuese vinul, ca sd aiba cu-
vint in urind cá ad avut vin mai mult si sa nu OCA cel nfipäistuit a dovedl dreptul;
PC Ifinga care ad M'eta irat i slobozenia butilor, lufind cdt voesc, Inc'd se Indräznese
de superd cu luare de banl si pe unil din boeri i pe privileghiati cu pricina slo-
bozeniei butilor, care acésta nefiind suferitd la aulul nostru, porunchn dumné-
vested, sd datI nizam vindricerilor cu tétà sträsnicia a se urind si a se pdzI pon-
turile in tocmai spre a nu hiedrcà pe locuitori cu cat de putin, ci cum se va 011
vinul de culos, Indatd sä indsere si sd primésca si plata vinäriciului färá de pre-
lungire, si dupd ce va piral vináriciul, cu rävas de plata s'a fie slobod fies-care a-VI
duce vinul unde va vré, ne Indräsnind a cere osebitd platil pentru slobozenia bu-
Olor de la ceI ce piales° vinäriciul, lar de la privileghiall carl vor vré a scete
vinurile maI nainte pând nu trece cotul, sä ieà minad patru parale de rävas ce va
da pentru tete butile, lar cel ce va scete butile dupd ce trece cotul, de la acela
nu ied nimic, ne avend trebuintä niel de rdvas, i vindriciul dupd vechiul obiceift
sil lea sfirsit peina la 15 qile ale lund lui Noemvrie, ne Iiisdnd la prelungire, cum
ad urmat in alti ani, de nu ad lipsit vindriceril din judet mal in tot anul, ca sd
petd face näpilstuiri i inedredturI loeuitorilor, cacl la orl-ce catahrisis se va face,
insusI dumné-vestrii ve yeti Invinovatl a pldti din casele dumné-vestrii acel cata-
hrisis i ve yeti lips1 si din IsprAvnicie, ci dar cum poruncim In tocmai sä fiti
urmiitorl, si de primire sà avem Insciintare. 1818 Octomvrie 6.
Cod. LICXXVII, fila 07v.

(2) Ceitre ehesaro-erdiasea Aghenfie.

Cu cinste am primit nota cinstiteI AghentiI, serisä de la 15 ale urmätorului Oc-
tomvrie i cupringetere, &a.' In domnia numaI acésta de acum trecutd a Domnului
loan Caragea, s'a fost orinduit asupra negotului de rimdtorl de a se luà Po taleni
patru de pereche cu nume de avaet, spre a fi s1obo);11 a trece induntru, In vreme

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 311

Administratiunea boerilor téril tine pánd la 20 Octomvrie 1818. De

sigur cä dificultatea ce erà de a se adund totl boerit 1-a indemnat
sà alégd dintre dinii un numér mal mic. AceOia ieaú titulatura de
cNo'i boerii otedrnzuitori> §i se recunosc alei de 161ci obflea boeri-
nia (1) Noua administratiune constatd, cä do la fuga luI Caragea a
incetat cdutarea procesolor inaintea DivanuluI Velitilor boert deì pe
téte cjilele se ivesc jAIM pentru foluel de pricint De aceea boora
muitorI scrid Divanulut la 22 Octomvrie 1818: Sé. IncepetI M'A de
altd zilbavd a vé" adunA la locul cel orInduit i a cdutà pricinile do
judecdff ale norodulul, implinind Intru acésta datoria dumné-v6strd ca
sub Domnie. Tot odatä Vel Logorét do Tora-de-sus sä." deá. pitac §i la
departamenturt sé. cauto pricinile de judecatä. ale norodulul ce se
orinduesc la acele departamenturt färd de contenire.> (2)
ce rimatoril din vechime aft fost slobolI a se nugota in téra Nemtéscä, platindu-se
numai vama trec'ét6rel la sutä trei §i osebit in cele 5 judete ot peste Olt se inai
plata de perechea de rinatorI parale opt ale CalmäcämieI Craiovel i parale patru
ale IsprävnicatuluI din partea loculul, pe unde-1 treceä, cerènd cinstita Aglientie, ca
däm poruncä de a incea acéstä luare de avaet, adeca Po talen l 4 de perechea
de rirratorI, ci sä se ieä numat cea obicinuitä vaina trel la sita, cum §i paralele ce
din vechime sunt obicInuite a se ha in cele 5 judete ot peste Olt, precum mal sus se
arata, la care §.1 nu lipsim a réspunde cinstitel Aghentii, cä cduand in condicile
Divanului, s'a gäsit réspuns fäcut din vremea Domnului Caragea la asemenea ce-
rere ce a fost filma cinstita Aghentie, dupä care scotênclu-se copie, se trimite a
se vedé, §i fiind-cä pentru acest avaet este daté. hotdrire Doinnéscd, dupd care se
vede adaos pentru ceca-ce se urna maI dinainte, va fi irisa ingilduit6re cinstita A-
ghentie, Ora chnd se va orindul Domnia inteacéstä térá, i atunci se va cores-
pondarisi ou Domnia nota pentru acésta malea. 1818 Octomvrie 3.
Grigorie Brancoveanu, Grigorie Ghica, Barba Väcdrescu, Istrate Cretulescu Vel
Logofét.
Cod. LXXX VII, fila 95.
(1) Dumné-lor boerii pe noI ne-ah ales rugat ceI maI jos iscìuliÇi sä fim
ocarmuitorit érii, spre a puté curge trebile cu bufa orinduélä, sä nu se faca cel
maI mic cusur intre t6te. Iath dar printeacéstii carte vé insciintiim i vé vestim, cii
de astkli inainte pana când se va aréth Domn stàpînitor, iscäliturile nelstre avetl
sä le ascultatl, sä le päzitI i ceca-ce vi se va serie de catre noi sé. urinati in tocmal
de primire sé. avem insciintare. 1818 Octomvrie 20.
Nectarie Mitropolit, Grigorie Brfincoveanu, Grig. Ghica, Barbu Vaciirescu, Istrate
Cretulescu.
Acest pitac e adresat la toti ispravnicil de judete, la Spdtar, la Aga i la t6te
departamenturile.
Cod. LXXXVII, pag. 94 v.
(2) Nof boerii otedrmuitori r'érei-Rumeinescl.
CinstitI dumné-v6strà fratilor veliti boeri, fiind-cl de la lipsirea Domniei-Sale loan

www.dacoromanica.ro
312 V. A. 1.TRECIIIX

Boerii oca'rmuitorl al prel-RumanescI sunt, pe langä. Nectarie Me-

tropolitul, (1) ceI urmatoil: Gr. Brancoveanu, Gr. Ghica, Barbu Va-
careseu i Istrate Cre$ulescu. El seria, tot la 22 Octomvrie 1818, si
departamenturilor prin Vel Logofkul de Téra-de-Sus, ca i acestea sa
urmeze regulat cu judecatile. "S'arel° Hatman al DivanuluI esto in-
sciintat despre acésta, ca sâ ingrijésca «a se implinl datoriile zapci-
licurilor Hatmaniel asupra pricinelor de judecatT in tocmai dupg aceeasI
orinduóla ce se urmä pana in Iliva lipsel DomnuluI de aid».
O alta dispositiune luata de noua administratiune fu prohibitiunea
datä', la 1 Noeinvrie 1818, de import do vinuri si rachiurI streine. Boerif
ocarmuitorI intemeiéza prohibitiunea pe necesitatea do a protege cul-
tura viilor din Ora, mil aù ajuns a fi parasito din causa concurenteI
streine, ceea-ce aduce si paguba tò'riT prin scaderea d'ara' vinari-
ciuluI. (2)

\roda Caragea si pana acum aft contenit din intimplare cautarea pricinelor de ju-
decatI la Divanul dumné-v6stra si pe täte oilele se ivesc jaita pentru felurt de pri-
cinl, ce urméza a se cautà si a se cereeta de judecatoriile pamintuluT; de acece dar,
ca niel ipotesiarii sä nu 'Arda ala' câÇi sunt de arara, fäcênd grele cheltuelt Cu
prelungirea vremil, niel ceI de aiel sà nu stea zalogitl i rabdatorl de dreptul lor,
din pricina amortirii judecatoriilor, cand maI virtos si datorie avcm de a ingriji
pentru a obstei bulla petrecere si pentru cea in parte indestulare a fies-eäruia de
dreptul se'd, poftim pe dumné-veistra, ca sà Incepeti rara de altä zabavä a ve aduna
la locul cel orinduit si a cauta pricinile de juder.141 ale norodulul i implinind intru
acésta datoria dumné-v6stra intocmaI, dupa mijlocul i orinduéla ce se urma
pana la lipsirea Domnulul de aicI, de care poftim i pe dumné-ta Val Logofete de
Ttlra-de-Sus, ea si pe la departamenturl sa se faca pitace din partea Logofetiel, ca
sa catite pricinile de judeeäti ale norodulul, ce se orinduese la acole departamenturi,
rara de contenire. 1818 Octomvrie 22.
Nictarie Mitropolit, Grigorie Brancoveanu, Grigorie Ghica, Darbu Vacarescu, Istrate
Cretulescu.
Cod. LXXXVII, fila 101 v.
(1) In multe pitac" in locul Metropolitulut Nectarie semnéza Iosif Argesiul.

(2) No-E' boerii otcdrinuilori aì Prif-liumdnesd.

Dumné-vòstra boerilor Ispravnicl ot sud Va facem in scire ca, pentru
vinurile. i rachiurile din Ora Turcésca, cum si holerca din Ora Lesasca, prin hri-
s6ve domnesci sunt oprite a nu veni aici in Ora nicl de cum, lar cel ce va in-
drazni sa educa, sä se lea controbont, dar fiind-cá päzitoril de pe la marginl
pitanii i col* orInduiti eu slujba CaminarituluI, cu felurl Je mijldee, pentru interes
al lor, slobod vinurile i rachiurile de vin in Ora necontenit, din care pricina se
batalisesc vinurile i rachiurile tèril i dupa vremea seumpeteI tuturor lucrurilor
si a muncitorilor aft ajuns a-si paras/ ómenfi vil/c, inca altil le-ad si parasit si
din vreme in vreme viile i alisverisul acesta merge spre cadere, ci fiind-ca

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 313

Tot ()data In 7 Noemvrie 1818, boeril ocarmuitorI ordong fratilor

boerl din Divanul CraioveY, sA nu fie inglduitl taxildariI i s1ujba01
vinäriciukil din Oltenia de a comite abusurY. (I)

dinteacésta este mare simtitére pagubä la plata vinäriciuluI, si acestea neputadu-le

suferl, iata v'é poruncim, sä dati nizam cu tot felul de strAsnicie pdzitorilor de mar-
ginI, ca sa.' nu lase niel cum a venl vinurl i rachiurI streine in pamintul tern,
niel cu cartile CaminaruluI, nicl cu alte carp in parte, mdcar ale cul va fi, ca s'a
se pétft cheltul cel pämintesc; de altá parte sä cercetati cu amäruntul in tot jude-
tul i uncle velf gäsi vinurl sau rachiuri streine sé le popritI si in grabé sé in-
sciintati al oil este si prin al cuI mijloc de slobozenie 1-ad trecut ? ca sä luati de
la noi poruned cum sä. urmatl. -- 1818 Noemvrie 1.
Asemenea pitae s'a facut i catre dumné-lui Vel SpAtarul, ca sà serie la cäpitanii
marginilor a face paza acésta Cu t6ta sträsnicia.
Cod. LXXXVII, fila 102.

(1) Noi boerfi otclirmuitori ai Prii-Runzdnesci.

CinstitiI dumné-vcistä frati boeri divaniti ot Craiova sänfitate. S'a primit cartea
dumné-v6strä, ce atI trimis de la trecutul Octonwrie 31, respuns la cartea néstra
pentru a nu fi ingaduiti taxildariI i slujbasil de vinariciú ai acclor cincl judete
sä ieà maI Inuit decal 5 tiara de vadrd, dupä ponturile Domnescl ce li s'aft dat la
maul i s'aii valut cele cuprinOtóre, ea capzimanul acestui huzmet a arétat adi
la cinstitul Divan cincI carp ale dumné-lui PostelniculuI Mavrocordat &are boerit
Ispravnici al judetelor, ca sé aibä voie taxildarii a face incarcaturd la lace doué,
dupä care carp s'ad si dat acéstä voie, sé se implinésca i cä panä acum la cele
mal multe locurI s'a ispravit si mäsuratul i luatul banilor, réspundem dumné-
vósträ cá inch' de la 6 ale trecutulul Octomvrie, dupa fugirea Domnulul, s'a po-
runcit dumné-lor Ispravnicilor judetelor, precum si dumné-v6strä s'a insciintat
ea' peste cuprinderea ponturilor Domnesci ce li s'ad dat taxildarilor la maul, sé
nu-I ingAduésed a luà mai mult eu niel un f el de pricinuire, ca la orI-ce catahrisis
se va face, dumné-lor se vor indatorà la plats& care poruncI prin dumné-v6stra
trimis i asemenea s'a mal poruncit dumné-lor i prin al doilea carp, ce s'aft tri-
mis in uriné, iar dupà cuprinderea celor serse in cartea dumné-vósträ ce ne
miteti, se intelege ca n'ati urmat dumné-lor Ispravnicii color de mal nainte porun-
cite de la 6 Octornvrie, ei impotriva ad dat voie taxildarilor si slujbasilor, de au
luat vinäriciul cu incarcatura de la locuitori, lucru cu totul supérdtor ì nesuferit;
de aceea scriem dumné-v6stra, ca pe taxildarii i slujbasii, ce vor fi apucat de ad
implinit vinariciul cu inchreaturä s't se vor fi afland i pänd mint acolo, sé-1 pu-
net' a intórce acea ineareaturä nedréptA inapoi locuitorilor, spre a rémané plata
vinariciului chte ciad l banl de vadrd dupd ponturl, iar unde nu se va fi afland
taxildarul i slujbasil i vor fi lipsind, sé puneti dumné-vo5strä a int6rce pe la
locuitorI ceca-ce se va fi luat mal mult de insusi IspravniciI, ca pe nisce In potriva
urmatorl poruncilor ce li s'ad trimis, cum si celor ce nu vor fi apucat panä acum
a platl, mal multé supérare in plata vinäriciuluI sé nu li se faca, cleat numai
cate 5 banI de la vadrd, drepti i parpar dupä ponturI, Para' decat de putinä in-
carcaturd, ì cartile acelea ale dumné-lui Vel PostelniculuI, ca nisce netrebuinciöse,

www.dacoromanica.ro
314 V. A. URECHIX

O ultimt dispositiune a guvernului (boeraor otcdrinuilori. fu de

a serie Vorn. Obstirilor do a presenta séma de starea Cutiesi milelor
si lista de saracii, cari primesc leff de acolo si cari se jäluesc, caniel
primit ajut6rele hotarite. (1)
Ou numai: o di inainte de intrarea Caimacamilor la serviciii, Con-
sulul rusesc impinge pe boeril otcarmuitori sá ioà unele dispositiunI
de asigurare a banilor ce generaba Parlam pretindea ea are a priml
de la unil tovarosi ce aii avut el la tinerea postelor sub Muscall.
Varlain nu incetéza, cu ajutorul Muscalilor, a exauri in Visteria Veril"!
De asta-data Boerii refusä sa dea o solutiune, reservand-o Dom-
nului celuT noii i pana atuncl el se marginesc a cero de la datornicii

luandu-se de la mânile lor, sa ni se trimita in plic, vi de urmare s'a avem insciin-

tare. 1818 Noemvrie 7.
losif Argev, Grigorie Brancoveanu, Grigorie Ghica, Barbu Vach.rescu, Istrate ere-
tulescu Vol Logofet.
Cod. LXXX VII, fila 103.

(1) Nol boerfi olcdrinuitori aï, Prii-Mondnesci.

Cinstite duinné-ta frate vel Vornice al obvtirilor, te insciintiim, ca pe tóte Ocie ne-
contenit ne vin multe jàlbi de la saracele veduve ce ad lefi de la Cutia milosteniei,
plangilndu-se di nu li se dad lefile cele orinduite, çlicênd unele, cd de cate patru-
cinci luni, altele de cate 6-7 brni nu li s'ají dat, din care pricind se aflii lipsite de
ajutorul hranel vietii lor ; mirare avem de acésta, in vreme ce scim, cd Calle' milos-
teniilor i s'ad fdeut iraturI indestule vi inca, ea sd se eurete dc datoriile vechi
ea s'a nu lipséscä lefile sáracilor pe acest an, niel sil se vimp iratul frie de vreme
cu scirOmint, s'a dat voie de s'a vi imprumutat Cutia milosteniel; ci ca" sä scim
in ce stare se aflä Cutia, vi sd chibzuim ca sd nu lips6scd lefile säracilor celor vrednici
de milä, mal virtos cd. i socotéla Cutie este de multa vreme neincheiatä, i striga-
rea sdracilor celor ce ad sd ied lefi silindu-ne a da un carar de indreptare, scriem
dumi-tale, ca sa faci t6tä socotéla Cutiei milosteniei, de cand s'a incheiat socotéla,
mide sä arèti tot iratul cel vechid i cel noil i din altele madele, din 0H-ce arrume
cati bani ad intrat de s'a Meta irat al Cutiel milosteniei vi ce rëmdvità mai are
Cutia a luà pe acest urmätor an ? osebit ad aräti i tóte lefile ce ad fost de a se da
pfinä la incheerea socotelil si de atunci cate ad mal prostisit cu pitace Domnesel,
i suma fiev-cäruia, sä arell iardvi anume cel ce ad sd mai ied in ruma, pe care
pe cate luni nu li s'ad dat ? care aceste s'a' ni se arète ca bund desluvire vi cu inte-
legere ; sd ni se faca vi o f6e osebitd de totl cel ce se afta la len*, cu suma banilor
ce ad sii ied i sd ni se aducd fär' de zdbavii, spre a pune in orinduéld pentru col
ce ad sä led len, cdcl nu putern suferl supërdrile ce pe tóte qilele apururea ne fac
°el ce ad sd ied lefi. -- 1818 Noemvrie 7.
Iosif Argev, Grigorie Bräncoveanu, Grigorie Ghica, Barbu Vdcdrescu, Istrate Cre-
tulescu.
Cod. LXXXVII, fila 103 V.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROAIINILOR 315

luÌ Varlam cheza§ia, cà vor fi aici la regularea afaceriT de catre Dom-

nitor. (1)
Pana la 12 Noemvrie 1818 dainuI noua forma de administratiune
a boerilor ocarmuitorI, eand apoI administratiunea trecii in manile
Caimacamiel orinduite de noul Domn.
Inainte de a termina Istoria domnieT luT Caragea al tëril rumanesci,
vom mai adàogì aci unele documente referit6re la insä§i familia acestuì
Domn. Mal dail ad; ea addenda, o mica notita, r6masa neinterca-
lata la locul cuvenit, despre D6inna Elena Caragea §i despre creatiunea
unni apanaj al el' in 1815.

bocrii otcdrntuitori al; Prii-Ruandltesci.

Dumné-voistra Ispravnicilor ai postiilor, Exeelentia sa Gheneral Varlaarn
a facut are:tare in scris catre Excclentia sa Gheneral Consul al Rusier, curn cà are
a luir o suma de bani de la un Panaglii ot Meca i loan Trandafir, cusur din sfer-
turile vamir lét 1817, care, fiind ea aú parte in tovärasia postelor, cere a i se fer-
portarisi parten lor de bani ce aa a lira dinteac6sta tovarasie, ci fiind-ca pentru
acésta pricina védum anaforaua streinelor pricini, lét 1816 Noemvrie 28, prin care
indatoréza pc piritil a pläfi Excelentei Sale Gheneralului Varlaam barril ce-i cere
de la dinsii, de aceea poruncim dumné-v6stril, ca s'A popriti banil ce vor fi avend
piritil a ha din tovarasia postelor, pana cand se va da siivirsirea pricinir prin
hothrire Domnésta i atuncI se va da cui se vor cuvenl. -- 1818 Noeinvrie 11.
Iosif Arges, Grigorie Brancoveanu, Grigorie Chica, Barbu Vacarescu, Istrate
Cretulescu.
Cod. LXXXVII, fila 104 v.

Noi boerfi otairmuitori ai Terfi-Rumeinesci.

Cinstite dumné-ta Vel Hatmane al Divanului, fiind-cä Excelentia Sa Gheneral Cons-
tantin Varlaam a facut arétare in seris catre cinstitul Gheneral Consulat al Rosiei,
cam ca in lét 1811, avénd cumpérate vämile din t6tä Ora, dol dintre cumpératori
ce aú luat de la Excelentia Sa viimile pe judete, rémas datorl din sferturi, irisa
un Panaglii ot Valcea, cumpérätorul judetulul Olt, talen i 6.873 bani 71 si un Ionitii
Trandafil, cumpératorul varnii Ploescilor, talen i 673 bani 90, pentru care s'a& si
judecat eu pîrìii în let 1816, la Departamentul streinelor pricini, aflat drep-
tatea prin anaforaua ce s'a M'out; ci fiind-cä acéstrt pricinä, are a se hothri de
Domnie, scriem dumi-tale ca, aducénd pe piriti, sd-i indatorezi ca sa-si deà chezasi
sigurl ea, ori-cand vor fi cerutl, sä se afle aici, ca sa steà fata la judecatä. 1818
Noemvrie 11.
Iosif Arges, Grigorie Brancoveanu, Grigorie Ghica, Barbu Väcarescu, Istrate Cre-
tulescu.
Cod. LXXXVII, fila 104 V.

www.dacoromanica.ro
316 V A. UREC

Dlimna Elena I. Caragea era o femee demnd do sotul el: económd

rivnit6re de avere. In fav6rea cassetol eI particulare, Caragea d'a
ca irat al eI: taxa la exportul do vite si o dare speciald de oxport
la poni, cate 2 talen l de rimdtor, afard de vama cea orinduitd dupd
ponturi i catalogul vdmilor, í afard de cate 8 parale, preste Olt, de
un rimätor ale Caimacamuld1 de Craiova si cate 4 parale ale Isprav-
nicilor respectivi. (1) Preste acest irat de 2 talen 1 de porc, Caragea, in

(1) Pcä actul relativ :

Tra cdrif la sud Mehedinri pentru iratul Meirier.-Sale Dónznei, de la vuele marl.
Zemli Vlahscoie. Fiind-cä unele din iraturile Luminatel Dcímnel, cele ce s'aú aflat
pentru obgtescul folos ridicat incä din anul trecut, am intocmit in locul acelora
irat, ca de la fieg-care rimdtor ce va egì din térd preste hotar sá deit chte talerl
2 de un rimätor, afarä din vama cea orinduitä dupd ponturI i catalogul vdmilor,
carl aú sä o ded, lar preste acestea numai in judetele ot preste Olt .ce vor sc6te ri-
mdtori prin schelele judetelor sà ded i cäte parale opt de un ~Mor ale Cáima-
camiel ate patru parale ale Ispravnicilor, care acea orinduéld are a se pazì in-
tocmaI, dar nefiind cu indestulare iratul acesta, in locul iratului ce lipsesce, am mai
addogat i alt irat, adeeá sà ied gi de la vitele marí tinere de hranä ce se va da
voie a egl din térd numai in judetele ot preste 61t i numai in téra Turcéseä peste
hotar, lusa de un cal Po taleri patru, de un bivol po taleri trei i de un bod iarási
Po taleri trei, gi de o vacd po talerl dol, cari acegti banl sä aibd a-i rèspunde ne-
gutätorli cei ce vor trece vitelo, afard din vama cea orinduitd, precurn ponturile
catal6gele vämilor cuprind i afard din avaetul Cdimäclimiel care harn orinduit Dom-
nia-Mea, sd fie Po parale 60 de la teltd felurimea acestor vite mari ce se aratil; agij-
derea sd aliad a luà i parale 10 de t6td vita mare, gi pentru cel orinduit de aici
gi incärcat cu acéstd trébä, iar cu mal mult sä nu se supere; drept accca s'a dat
acéstd carte a Domniei-Mele lul ... ce s'a orinduit la schele ...ot sud ., . ca sá aibil vol-
nicie Cu acéstà carte a Domniel-Mele a stringe ;;I a luà acest venit, dupd cum mar
sus se cuprinde, pentru care poruncim Domnia-Mea i durni-tale, cinstite i credin-
cios boerule al Domniel-Mele Caimacamule al Craiovel, i dumné-vdstrd Ispravnicilor
al judetulul, dati ajutorul cel cuviincios orinduitului acestuia spre a puté stringe
gi a luà acest irat, cd de se va intimpld vre-un cheder din pricina neajutorulul dum-
né-vóstrd, aveti a réspunde. Porunchn Dornnia-Mea i vouè Capitanilor de margine
ca, fard tescherétra numitului de mai sus, sil nu ve' indrásniti a liish rnäcar o vita
sa trécd in acea parte, ca sé nu se ptigubésed huzmetul, lar cel cc va urmä hi po-
trivä se va supune a implinl gi a pldt1 de la insugi tot avaetul, precutn mar sus se
aratd. I saam receh gpd. 1815 Martie 8.
Cod. LXXV, fila 118 v.
1816, April 1. S'aü dat cärti cumperatorului huzmetulul Mdriel-Sale D6mnei, la
egirea vitelor din térd.
Cladova
Vatoti O carte la BlehedintI pentru vite marI.
Negotinu

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 317

Martie 1815, maY. adaoga o taxa do export de vite din Oltenia In Tur-
cia si anume de cate patru taleri de cal, 3 talerì de bivol si de un
boil si de cate 2 talerl de o vacA, presto vaina cea orinduita si
afara de avaetul Caimacamului (cate 60 parale de tot felul de vita
mare) si afara do cate 10 parale de fie-ce vita, percepute spre remu-
nerarea perceptorulut

GAP. XI.
Moldova la 1812. Searlat Calimach. Avenirea la tron.
Intrarea la _Me'.
In iva chiar in care, in August 1807, Rusia semna inutilul
cu P6rta Otomana, dupil insistenta InapèratuluT Napoleon I, Scarlat
Calimach anunta lui Talleyrand, cá P6rta 1-a reintegrat la Domnia
Birza-Palanga
Calafatul 0 carte la Mehedintl pentru vita mari.
Ciupercenli
Lomu
Rahova 0 carte la sud Dolj asemenea.
Arceru-Palanca
Celeiul
IzIaz RomanatI o carte asemenea.
Opt cal-0 pentru trec'éttirea rimatorilor la Ora Nemtésca catre Vdtasii de plairi
Ru ON a, plaiul Muntelul sud
Vilcanul i trecerea Novacilor, Gorj.
Cozia i trecerea la Orez, Vilcea.
Caneni i trecerea la Aref, Arges.
Dragoslavele, plaiul Dimbovitei sud Muscel.
plaiul PrahoveI sud Prahova.
Schela Valen1 ce intril In vaina Buzki-Teléjenu sud. Saac.
12 cArtI ciltre Capitanil de margine la Dundre, tot pentru rimätorl.
1 Slam-Rimnic.
1 Buzèfi.
1 lalomita.
1 Ilfov.
1 Vlasca.
2 Teleorman.
1 Olt.
1 Romanati.
1 Dolj.
1 Mehedintl.
Cod. LXX V, fila 155.

www.dacoromanica.ro
318 V. A. IIRECIIII

Moldova Calimach nu gdsid destul de pomp6se Mimi de dat Impé-

ratulul Francesilor pentru asemenea succes al politicei la (1)
Celo urmate dupil acel faimos si inutil armistiti0 le-am ardtat fd-
and istoria DomnieI luI Caragea la Muntenl. Véd.utu-s'a din acele,
cuin tot atdt de inutild, cdt si armistitiul, a esit numirea din noil a luI
Scarlat Calimach prin protectiunea luI Napoleon, la tronul MoldoveY,
In 1807. Acéstd numire nu aved sd fie o realitate decdt dupd Incheerea
pdcil de la BucurescI din 1812. Do astd datd Scarlat Calimach nu va
avé sá multdmésca pentru tron hit Napoleon, ci Rusiel. Dupd ce Ou-
tuzoff Mai prisonier pe Calimach la Rusciuc, uncle se and. cu 6stea
furcéscd, Calimach avft ocasiune sa lege relatiunl maI de apr6pe cu
MuscaliT, In timpul exiluluI sell In Rusia. NeIndoios cá Talleyrand nu
védii cu ochI rél avenirea la tronul MoldoveI a luI Scarlat Calimach,
tinènd sémd de vechile luI relatiunl cu representantul Franciel din
Constantinopole. Dar acéstä blind opiniune a luI Talleyrand, orl a luI
Napoleon, despre noul Domn al MoldoveI, nu va fi de lungd duratd.
Care este data exacta a numiriI lul Scarlat Calimach la tronul
Moldovei ?
Bétranul Drdghicl nu tino sémd de data numirif lui. Scarlat Calimach
la Constantinopole, ci numal de aceea a sosiril luI la Iast Acéstd sosire
In capitala Moldovel a nouluI Domnitor a fost, dupd Dràghici, prin
postul Craciunulul. (2)
Dionisie Fotino, din contra, dd numaI data numirii la Constantinopole
a lul Scarlat Calimach ca Domn al Moldova Acéstd datd, dupd cro-
nicarul grec, fu acea de 24 August. (3)
Acéstd datd a lui Fotino o conservd si Laurian, In istoria sa. (4)
Un document publicat In colectiunea Hurmuzaki (supl. II, pag. 73)
pune numirea la Constantinopole a nouluI Domn la 4 Septemvrie, ceea-
ce se apropie de data luI Fotino, adecd de 24 August, dupd calendarul
nostru, desl cu o di maI Inainte, la 23 August.
D-1 Xenopol aduce maI Intdid data luT Drághici prin postul
apoI, In notd, amintesce data dupd Hurmuzaki, fArd s'A
se pronunte Intre amAndouë.
Ce avem de jis despre acéstd datd nol Insi-ne?
«Gazeta de Francfort) publicd In 1812 o corespendentd din Buen-

Vell Hurmuzaki, Documente, vol. II, supl. I, pag. 450.

Istoria Moldovei, Iasi 1857, tom. II, pag. 92.
Tom. III, pag. 126.
Istoria Romeinilor, Bucuresel 1873, pag. 576.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 319

rescT, cu data de 7/19 Septemvrie, prin care se spune, e un tAtar sosit

la BucurescT ierl (decI la 6 Septemvrie) a adus scirea numiril luI
Scarlat Calimach ca Domn al Moldova
Urmkä de ad cà numiroa la Constantinopole nu este in tot casul
anterióril dila de 24 August, cila taarul, panil la 6 Septembre, a
avut timp sa ajungA la Bucuresa. (1)
,Moniteur Universel» are o corespondentti din capitala munteanA,
din 2/14 Octomvrie 1812, in care i se spune «Le prince Scarlat
:

Kalimachy, nomm6 hospodar de Moldavie, se trouve toujours ici.

ne doit pas tarder à prendre possession (2)
Decl la 2 Octomvrie, adecti 26 Septernvrie, stilul nostru, Scarlat Cali-
mach se afià la Bucurescl si dórA nu de putine cjile, de 6re-ce cores-
pondenta MonitoruluI frances cliceA, eh' el «se trouve toujours ici ).
De altmintrelea presenta la BucurescI a Domnului Moldova o atestil
si un act de la Domnitorul Caragea, un pitac prin care regulézd plata
unor cheltuell fäcute cu gilzduirea aceluia. (3)
Din causA cA 6stea ruséscA se retrase cu intArdiere din Moldova si
ea autoritAtile musalesa nu se retrAseserd din térA, Domnitorul Ca-
lhnach va adAstà maI mult timp in Téra-MuntenéscA.
Nota lu1 Andréossy, ministrul Francia de la Constantinopole, adre-
satd Ducehil do Bassano la Paris, cu data de 9 Septemvrie 1812, con-
firmA si ea pe deplin data numiril luI Calimach la tron, Intro 4 6
Septemvrie 1812. (4)
Inainte de sosirea sa in IasT, acolo vine, In calitate de Caimacam al
cunoscutul Negre, cam pe la finea luI Septemvrie dupA stilul nostru.
Când sosit-a deci la IasI noul Domnitor ? Moniteur Universel de
la 1 Ianuarie 1813 ne r6spunde la intrebare. Intrarea nouluI Domn In
capitala Moldova in mod solemn nu se face chiar in cliva sosirif, dar
sosirea acésta este sigurd la 7 (19) Noemvrie.
Data do 7 Noemvrie este ded in neconcordantd cu afirmatiunea luI
DrAghicI, ca Domnitorul cel noil a sosit in postul CraciunuluI. NumaI
dacA tinem sémA cA DomnitoriI sositl de la Constantinopole nu intrail
imediat in Capitald, ci poposail la mAnAstire la Galata, pAnd ce li se
pregAtià intrarea solemnA in oras, numal atuna putem sA ajungem
(I) (Moniteur Universel. frances, No. 288 de la 14 Octomvrie 1812, reproduce co-
respondenta din G. de Francfort,
Moniteur Universel, No. 300, Lundi, 26 Octobre 1812.
VelI la Domnia Jul -Caragea, cap. despre finance.
Hurniuzaki, supl. I, vol. II, pag. 731.
Ve;li ce am is la Istoria Domniei lui Ioan Caragea, despre acésta:g intrebare

www.dacoromanica.ro
320 V. A. 17RECHIA.

aproximativ la inceputul postului CraciunuluT. (1) Dar, in realitate,

Calimach nu-si faca intrarea solemnd In Iasi decat mult maT
Acdsta se documentéza prin descrierea alaiului solemneI intrari in-
tImplate la 7 Fevruarie 1813, descriere ÇO o gasim in Moniteur Uni
versel. lata acésta. descriere : ( Principele Scarlat Calhnach, noul hos-
podar al Moldova, facut ieri diminéta intrarea solemna In orasul
nostru. A fost miruit in biserica SI. Nicolae, de Episcopii acolo adu-
rfati, §i a depus juramintul do a guverna dupd legi. Principal° a in-
calecat apa i, avênd cuca pe cap, a cutreerat orasul, precedat de
maT multe miT do pers6ne, cari formati alaiul luI, ca sá se duca la
palatul séú, unde adunase pe boerT si pe celel-alte autoritati sa-T
sarute mana, si a primit juramintele lor de fidelitate. Când Domni-
torul intra in oras, se p6rta inaintea lul tra codl de cal, pentru ca
Domnitorul Moldover are rangul de Pasa cu trei cojT. Séra orasul
fu iluminat, atat din causa acestel cal si In on6rea Mira
sfintelor orase Meca si Medina >. (2)
Acum, dupa ce am l'amura pe cat posibil data veniril In Iasi a
DomnitoruluT, se presinta o alta intrebare : fost-a Scarlat Calimach
la Constantinopole, sí primésca personalmente investitura?
Dupa. (Moniteur Universal» se vedo, ca Domnitorul a asteptat la Bu-
curescl sa-I vinà actele de investitura. Corespondenta oficialului frances
dice ca: trimisul marelul Senior, rinduit pe langd Divanul Moldova,
a plecat deja din Constantinopolo, ca sà ducei palaria (cuca) Domni-
torulul . (3)
Este dad probabil, ca Scarlat Calimach, dupit ce a fost eliberat din
Rusia, nu s'a mal' dus pe la Constantinopole, ci si-a asteptat investitura
la Bucurescl.
Daca el era la Constantinopole, cand a fost numit, nu era nevoie
sa i se trimilä cuca si tuiurile, precum resulta din insasT corespondenta
mal sus amintita a jurnalului oficial francas. T6te corespondentele di-
plomatilor din Constantinopole vorbesc de receptiunea luI Caragea la
Sultanul, dar nu amintesc de una a luT Scarlat Calimach. Singura
nota luT von Werther catre regale PrusieT, amintesce de Kalimachy,
dar, din cuprinsul vorbelor In care face mentiunea, nu resulta. ca Ca-
Moniteur Universel, de la 1 Ianuarie 1813, spune cä Domnitorul gest deseendu
dans un eouvent du Faubourg».
Corespondentul jurnalului se înó1ù, &Ad naänästirea Galata, unde descindeail
Domnitoril, este afara din Iasi.
Moniteur Universel, No. 75, 16 Martie 1813.
Moniteur Universel, 1 Ianuarie '1813.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 321

hunch era qi el in Constantinopole, la data de 10 Septemvrie 1812

stil nog. Din contra, la data de 14/26 Octomvrie, von Werther arata
la 8/50 a fost primit numal Caragea In audienta solemna la Sultanul
mal adaoga, cá MuscaliI aü incredintat Guvernul pril-MuntenescI
luI Arghiropulo, §i cr. < Guvernul Moldovel va fi fost incredintat In
acela§I timp hospodaruluï sèti, principele Calimach».
Este probabil, eä Scarlat Calimach, dupa sfatul i indemnul
calilor, nu s'a dus la Constantinopole.

CAP. XII.
Despre Domnia hti, Sc. Calimach dupei documente.
Judecata istoricilor no§tri asupra DomnieI lul Scarlat Calimach in
Moldova este, In genere, favorabild.
Din cercetarea actelor mare parte inedite din Domnia acestul
roman grecisat, resulta eä el se deosebesce de contemporanul sOt1
loan Caragea de la MuntenT, cad n'a facut din Imbogatire scop prin-
cipal al srii.
Sá cercetam seria de documente, repet, cele mal multe inedite, In
ordinea In care am luat deprinderea de a le aduce la fie-ce Domnie.

A.dministratinnea.
Nu avem de notat vre-o schimbare In organisatiunea administrativa
a Moldovei intre aniI 1812-1819. CeI cate doI ispravnicl continua in
judete. (1) La Boto§anI continua Vornicul. Asemenea existà Vornicia
Vrancel. La Putna In Galatl aflarn pircalabl. La Ia§1 exista, ca §i la
Bucurescl, nu numaI un Aga, ci i un Vel Vornic al politiel. La 1 De-
(1) Ca si in trecut se intimplä adesca conflicte de atributiuni intre acesti doI is-
pravnici. Ash urmd unul intre eel doi ispravnicl de la Roman.
Unul nu va sa' scie de al doilea, care s'a jäluit. Domnitorul, in 1813 August 28,
serie pentru cA neunirea intre dumné-lor pricinuesce numai asupriri si pätimirl
locuitorilor
Unul e Paharnic, altul e Spdtar.
Vodd recunósce progia celui ce e Speitar, cat i pentru eh' este incredintat Vodä,
cà acest Spätar are mai bunä cunoscintä de locuitoril tinutului, totusi el porun-
cesce intru lucrári, amändoi s'a fiti impreunä, si niel un lucru siivirséscä nnul
färä scirea celui-l-alt.
S'a scris si de la Visterie cäträ dumné-lui loan Cazimir, Sames tinutulul, tot in
asemenea cuprindere. (Cond. P. S. Metrop. Iosif de Moldova, pag. 83.)
V. A. Urechia. Tom. X. Partea B. Maria Románilor. 2I

www.dacoromanica.ro
322 V. A. ITRECHIÀ

cemvrie 1814, Calimach numesce la acest post pro Dumitru Jora. (1)
Prin pli sunt ocola0", zapcil.
Existä in IasT o Vornicie de aprocji. (2) La 5 Fevruarie 1819, Cali-
mach rinduesce Hatman al Mazililor si al raarginil Prutulul pro C.
B als. (3)
Se infiintézà din noil trel cdpitani de paza marginilor si anume: la
Cornu-LunceT (judetul Sucéva), la Mamornita (jud. Hertel), iar a 3-a
la tirgul PanciuluT din judetul PutneT. La fie-ce apitänie se rinduesc
ate 30 de slujitorT, iar la Cornu-LunceT cate 45 lude, nefiind chip a
se da din satele ttiriT birnicI, pentru nezltignirea poruncilor si hava-
lelelor. Acesti lude se cer a fi din 6menT streinT, de peste hotar, gdsitI
de cäpitanT, dându-li-se do Visterie prin Hätmänie peciurï, gospode
pe numele i fata sa.
Hatmanul C. Palade organis6A In Moldova aceste cäpitámil si anume
la hotarul BucovineT. In anaforaua de inflintare a acestor treI
Palade face descrierea conturuluT granitei Moldovei despre Bu-
covina, i aratà eh' se vor inchide orI-ce alte CAT de comunicatiune in
Bucovina, afard de acole 3 puncte ce urinézá a se da in paza celor
3 cripitani. (4)
Iacsá actele oficiale si inedite, prin cari se organiskil aceste treT
apitanIT.
Anaforaua Hatmanulul Palade in resumat:
(Datoria mea chemâniu-mé ca sé intru in cercetare cuviinci6sti, pentru a avé Vat
marginea stäpânirii Moldovei *i pentru pazirea ei nestrilinutat, trebue a se cheltui
spre oprirea a tot felul de catahrisis ce se urtnéza la marginea téril . n'a aflat
In tinutul Sucevel despre Bucovina AustriecéscO pe distanta de 36 césuri i mal bine,
trei trecétiire marl* nu este ilia o pazd din partea Ilétméniel, adecá Meet:P.6 nd
din Dorna, unde este plaiú prin munti spre Transilvania, panä la Cornul-Lunce1
in dreptul Fälticenilor,unde este drumul ce merge pe la Homor *i in Austria *i la
Nemerniceni, unde iarii*I este drumul ce merge prin Bosancea (vama cea mare) la
Sucéva i in Oa Bucovina. Si de acolo in prejur pantl la Te*Outi, unde este insem-
natá trecettire a vitelor de negot, niel o pazä *i Ingrijire de cAtre Hiltmanie nu se
p6te face, fiind mare departare de la Tirgul Némtulut i pani la Virgil' Burdujenf,
in carI locuri sunt micì cApitanii. Inteacéstii cuprindere de loe, pe land cele trei
trecétére insemnate, sunt o multitne de drunturi mici, pe cari nefiind niel un fel
de pazà, tree eel ce obi*nuesc a face catahrisis cu cacerdisire a tot felul de mata-
hurl oprite de cdtre stdpOnire. Pe acolo se intimpld strilmutarea a multora din lo-
cuitoril birnici *i sciiparea tulburAtorilor de ob*tésca lini*tire a fackorilor de rele

Vedi cond. Metrop. de Ia*I, fila 128.

Acad. Port. XXI, No. 91, din Maig 1815.
Academie, Port. XXXV, No. 213
Condica de doc a P. S. Metrop. Iosif al Sucevei, pag. 138 v.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 323

talharl. Asemenea este loe slobod si fara pazä la schela Mamornita in dreptul Cer-
nautilo; unde este trecerea drumulul celul mare al Botosanilor si acolo, din partea
Hätinaniei niel un om macar prIvighetor nu este. Nu mal putin catahrisis si slo-
bodire este si la tinutul PutneI, la Ocolul $usitii, acolo intre Vrancea, unde este
Vornicia Vrancel a Hatmäniel i intre Grozescl, unde este iarasi capitanie, sunt o
naultime de drumuri si plaiurl, ce respund printre munti in Transilvania si Oto
sunt slobode i fara pazä. Pe acolo trec i pane i vite i ofi-ce alte metahuri
oprite de catre stapanire lar in zadar cá se intärtisce in totti séptemana
prin porunci päzirea marginilor, ea' fiind atatea drumuri deschise niminea nu are
trebuintä a se abate pe la drumurile pazite, cu metahuri i marfuri dintr'acele
pästrate pentru imbelsugarea pamintului si a norodulul nostru.»
Urmézà propunerile infiintaril a 3 cäpitänil.

Domnitorul aprobd dand resolutiunea:

aPentru infiintarea din noil a trel capitilnli de paza marginilor si anume la Cornul-
Luncei (in Sucéva), a 2-a la Mamornita (tinutttl Hertei), iar cea a treia la Tirgul
Panciului din tinutul Putnel. La fie-ce capitanie vor fi cate 30 slujitorl, iar la Cornul-
Luncei 45 liude nefiind chip a se da din satele birnice pentru nezaticnirea urma-
tórelor poruncl i havalele, rinduind a fi din 6menil streinl de peste hotare, carI
se indatoresc pre rinduitil capitanI a.I gäsi si a-i statornici pe la fie-ce care capi-
tiinie, avend adeverintele dregetorilor marginil, ca sunt cu adeverat 6meni streini
de peste hotar si nu ad niel un amestec de bir cu locuitoril téril, dupa care ade-
verintä luand si marturie de la dregétoril tinutului, unde este cäpitänia, anume de
numerul slujitorilor fiesce-chreia capitanil, sä se trimitä de catre capitani la Hat-
mänie i Hatmania infatisandu-le la Visterie, sa li se dea peciuri gospod fiesce-
caruia pe numele i fata sa.»
Fila 138 verso, cod. Melrop. din laei.

O alta regulare de amintit din Domnia luT Scarlat Calimach fu aceea

a nizamului pripasurilor.
Rinduéla pripasurilor. T6te m'e'surile de publicitate se iea, ca
p6td. pdgubasul a-sI recäpètà vita, platind numal gcolacul vitel, cate o
para pe di Cu chelta31á Cu tot, pana la una lund» ; peste prima lund,
pdgubasul va plät1 cate 1 ban pe di i cheltuelile ingrijitoruhil viteT.
IspravniciT sati cdpitanil i nimenT altul sd nu se amestece la pripa-
surl. Numal daca' pdgubasul n'a fost descoperit pand In un an, Vor-
nicelul satulul va duce vita de pripas la ispravnic, care va da plata
cuvenità pentru Ingrijirea viteT i adeverinta de primirea eT. (1)
(I) Rinduéla pripasurilor in ce chip sa se urmeze ori la care sat si ori la cine va
nimeri ori-ce fel de pripas acel ce va gasi vita, dator sä fie a o aduce la satul
sed i sä o arete Vornicelului satului, si la satenii satului, spre insciintarea tuturor
Vornicelul satului dator sa fie a insciinta pe Vote satele ce vor fi prin prejurul
satului sed, cum si la dile de tirg dator sa fie a o cordel la tirgul ce va fi mal
aprópe, strigand crainicul i aretand tóte semnele i pérul cum ri va fi si aflandu-

www.dacoromanica.ro
 324 V. A. IIRECHIÀ

In 1817 -Maid 31, Calimach dà noii nizam pentru brudina poduri-

lor pe Nistru, Prut, Siret, Moldova, Bistrita i Trotus. (1)
In 10 Januarie 1815, Sc. Calimach dà un nog nizam al havaetu-
rilor atribuite diversilor slujbasI aI tériT, asupra anaforaleI ce i se pre-
sintd. (2)
MèsurI diverse pentru stirpirea hotilor din téra (a celor carI nu
furail ca slujbasl !) sunt indestule. Una curi6sä este acea chezäsie ce
del la ispravnicul de Roman, la 1 Aprilie 1827, &genii. Ungurl din Scheia
«chi nu vor face furtisagurl». (3)
Un nizam de rinduéla mésurilor aduce si unele instructiunï de
ordine agricola. DispositiunI : cine sa palzésca vitelo satuld1 ? Despre
jitarl la paza tarinelor. Cine sä le plätésca. «hacul.? Ispasirea strica-
ciunilor de vite, etc., sunt tóte cuprinse In acest nizam, care dupä
titlu se päreh ca se va ocuph numal de m6surI: vadrä, °oh, falce, etc.
Rinduela mësurilor.
Rinduéla m6surilor, adeca mera, vadra de miere, vadra de vin, falcea de fin, la
cdrausii cu yin, cum sil se urmeze; aseménea si urmarea pascutului vitelor despre
vdcarI, cum si finul and se manancä de vite streine.
Mera sà se faa la" tóte tirgurile de pe la Iinuturi tot de o masilril, adeca
170 Oa, facéndu:se mera de trel feluri de pane, lima o parte grid, si o parte mil-
iat demerlia sä fie de 11 °ch.
Vadra de miere sd fie pe la tóte tirgurile de prin tinuturi.
Vadra de vin sä se faca' pe la tóte tirgurile si pe la t6te padgoriile dé 10 oca, si
ocaua de 400 dramurl.

se pagubasul vitel, i incredintandu-se cu dovadd ca este vita 10, sil i se deh, si.
pagubasul sà dea colacul vitel2 adecd de va fi sedut- vita pripasita o séptémand
doué sa.A macar si o land, sá dea pagubasul cate una parà pe i cu clieltuéla Cu
tot, lar de va trece peste o lund, sd se socotéscil cate un ban pe qi pentru oste-
néla i cheltuéla acelui ce va purta de grija, vitel, iar ispravnicii saii cdpitanil, ori
altii, nimenI sd nu se amestece la pripasuri, filed numai de se va intimpla sá steh
pripäsita Onä la un an si urmand Vornicelul i satenil dupd rinduéla ce se aratä
lug' sus, si nu se va aflà pagubasul vitel, pana la un an, atuncia Vorniceltil sä
dator sá ducd vita acea de pripas la ispravnicul tinutului, si &and Vornicelul vita
acea de pripas, sd ieà de la ispravnic pecetluit iscàlit, arkand t6te semnele i p'erul
vitel, ca sd fie Vornicelulul de indrturie, si sa. ieà Vornicelul de la ispravnicl platd
pe vita pe cata vreme va fi tinut-o, dupd rinduéla ce se aratd mal sus.
(L. P.)

(1) Vei),I la Academie portof. XXV, No. 171.

(2)_Vell la Academie portofo XXXIV,. No. 145.
(3) Ve.;11 la .Academie, .port. XXVI, No. IN.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 325

Masura falcil de fin pe la téte tinuturile si fie.

Carausii ce aduc vin, la o bute de vin sa li se tie in sérna din tanciul vasului,
atdt pentru scddere, cdt i pentru béutul lor, iar fiind scadere mal multa sà pla-
tésed carau.sil, dupd pretul ce se va vinde vinul acolo, unde se descarca.
Fiesce-care vornicel al satulul, dimpreunä cu satenit, sä fie datori sa tocmésca
un vacar sail doi pentru päscutul vitelor satenilor i herghelegli pentru pdscu-
tul cailor, í pästori la oi si la rimatorl si jitar intru paza tarinelor, i hacul
acestora cisluésca siitenit pe vitele ce vor avé, i sa plätéseä fiesce-care vitele
sale, avénd spre acésta purtare de grijil vornicelul ca satenil satului, ca sd nu se facá
stricdciune de vite in tarini i In grddini ; stogurile de fin ce vor fi aprépe de sat,
sa le ingrädésca, iardsi clator sá fie vornicul cu satenil sä pue sä le Ingradésed.
Asemenea sd se urmeze i la ariile cu paele ce vor fi aprépe de sat. lar de se va
intImplà stricdciune In tarinä, In grädini, in finete, si la ariI Cu paiul, de vor fi
pagubele fdcute de vite tot ale acelui sat, sä se ispdsésed cu vornicul i cu trei-patru
fruntasI, si clandu-I märturie in Scris, sà implinéseá paguba vornicelul satului, iar
de vor fi pagube !Acide de vite ale altui sat, saü ale altor 6meni streini, atunci sä se
ispäséscd. I cu 6menil din satele ce vor fi mal' aprépe íi ludnd pägubasil in scris
märturie sd mérgd la ispravnici sä implinésca, lar sä nu fie volnici a-si implinl sin-
guri, i vornicul satului pentru nepurtarea de grijä, neurmand dupd llorona, sa
se pedepsésca.
(L. P.)

Justitia.
La Archiva StatuluI din IasT se conserva documentul original, prin
care Scarlat Calimach a promulgat noul sóù Codice civil, la 1 Tulio
1817, in al 5-lea an al Domnief luT.
Nu-mi compete mie a analisà acest codice de legI. El este maT
putin original decat Codicele luT Caragea, nefiind decat traducerea Co-
dicelul civil austriac, traducere Malta de Hristian Flelitenynaher, adus
din Viena, in 1811, de un boer Sturza, ca guvernor al copiilor luisj
aI altor fiT de boerl. Codicele acesta, ffind scris in grecesce, se pare
cà putin servl tribunalelor, neputêndu-1 intelege totT judecatoriT. Erà
dispositiune luata de \Toda, s'a fie tradus immediat i in limba romana,
dar aeea traducere se f ach numal dupá Domnia luT Calimach, del, in
chrisovul de promulgare, aplicarea luT trebula sà ineépà dupd treT luni.
Se constata acésta si de DraghicT. El dice: «Nu se intrebuinta (co-
dicele) la pricinl, ea nu-1 intelegea mal niel unul din judecatoriT
vechT si niel se obicinuia a se pune §§ in hotariri.» (1)
In chrisovul de promulgare al codicelul séü, Scarlat Calimach dice,
ea nu numal dupa codice europenescl e redactat acest codice, ci ca
a tinut sémä si de «obiceittrite pämintuldf»
(1) Tom. I', pag. 106.

www.dacoromanica.ro
326 V. A. ITRECHIA

Iac6 (lag traducorea chrisovulul do promulgare, dupd origina-

lul care se conservl la Archiva StatuluT din Iasi'.
loan Searlat Alexandra Calimach Voevod, eu mila lul Dumneqeñ Domn -
pdnitor Terií Moldova'.
Obldduirea (carmuirea) e un lucru maret vi de o mare insemndtate v't intru ade-
vèr i nimic din acele omenesci nu se p6te asemélul cu märirea el,
fiind statornicitä de insavI necesitatea naturii chiar din césul zidirii i adusä de
timp la propdvirea de astddi. Tintirea unui oblkluitor, afard nu mai cand el ar fi
un psevdonim, lar nu un adevérat Domnitor, nu-i alta deck fericirea obldduitilor vi
buna lor petrecere; drept care 6menii, din vechimea cea mai depärtatd, au infiintat
autoritäti, puind In capul acestora pe obläduitorul ca pe un pdrinte bun vi indurä-
tor vi ca pe un apérkor i ingrijitor obvtesc. O disd bétranti ne invatá, cä omul
are comun cu Dumneded: binefacerea i adevérul; cercetand lush cine-va cu maI
multi seriositate, va OA cä obldduirea, mal mult decat aceste virtutl, asemdluesce
pe om eu Dumnedeil, i ea* ea s'a infiintat dupd pilda aceluia. Pentru cd mar*
alcätuire a Intregil vi frumósel lumi n'ar fi petrecut pilzind nestramutatä vi ne-
schimbatä podéba i bund-cuviinta ce din inceput i dat, de nu se zäria pronta
Dumnededscä, 'Ana' chiar In lucrurile cele mal micl, vi de nu pazia in intregime
fie-care fiintä sfintele hotare i Dumnedeescile legi ce ait primit de la zidirea uni-
versului, pang la vremea ce ziditorul a hotärit. Asemenea i obldduitorul avad
pronie, nu numai pentru conservarea i indelungata petrecere a obldduitilor, ce vi
pentru fericirea i buna lor vietuire, se indeletnicesce cu cele mai inalte, precum
vi pang cu cele de mai jos, nelfisand nimic necercetat vi nemustrat, din eke ar
contribul la fericirea obläduitilor. Si fiind-ca legile sunt trebuit6re pentru a cons-
titul omulul i pentru a-1 face fericit, obldduitorul inchipuind t6te spre folosul obld-
duitilor, fdandu-se precum am dice legislator i ne socotind nimic mat' de cdpetenie
deck legileunele din aceste el desfiintézd, uncle preface, altele indreptézä, lar al-
tele, de cele trebuintd, de la sine alckuesce, Vi anume acele cari ar fi mântuit6re,
mal priitdre in vietuire vi mal folosit6re obvtiei, Prin unele ca aceste legislatorii
cel renumitl ad impodobit vécul lor cu glorie nemuritére v't s'art Intronat In altarul
unei vecinice aducen l aminte.
Aà i fericitii intru pomnire Domnitori predecesori al novtri, ce ad obladuit cu
stralucire i cu slava, luand cea mai mare ingripre despre t6te cele-l-alte pentru
fericirea i buna petrecerea obläduitilor, ad gash cá cea mal mare din datoriile lor
era de a da legI supuvilor, dupd care sii se judece. Si dar mal intaid Domnul Ale-
xandru I care, pentru multele sale merite i marI facerl de bine, a dobandit de-
numirea de Bun, indata dupä suirea sa la scaunul Domniel (4401), vedênd nevoia
de legl in eare se gäsià téra, a cerut vi a primit Vasilicalele de la /mpératil Pa-
leologl, earl filotimisindu-se I-ad trätnis i Corénä de Rege, hardzändu-1 i digni-
tatea de Despotes. Din aceste legi, culegênd Alexandru cate s'atl gäsit trebuit6re
potrivite in acele vreml, i traduandu-le in litnba parninteana, a alcituit o carte
de legi, precum serie Dimitrie Cantemir.
Doté vécuri maI apoi, Vasile Voevod nun-tit Arndutul, culegind tot din Vasilicale,
ca din nisce isv6re, precum se vede de pe inscriptiunea earth* sale, vi adäogênd cätre
legile lui Alexandru Voevod, a tipdrit la 1646 cartea sa de legI, prin unul Evstratie,
ce era pe atuncia Vel Logofét. Acéstä carte cuprinde mai ales legi penale i agri-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMS.NILOR 327

cole cu adáogirea obiceiurilor pamintulal, lar din legile civile, ea fórte patine eu-
prinde, i anume cate erail trebuitóre in acea vreme. De atuncia a lipsit cu desa-
virsire codul luí Alexandru eel Bun, ea unul ce n'a ajuns a fi tiparit; iar legea lui
Vasile Voevod a rémas domnitóre, i dupa acéstä lege judecätorii urmariail pri-
cinile Oita la inceputul vécului trecut, precum iara.s1 Cantemir serie, traind in
acea vreme.
Dupe.' acésta spotind relatiunile intre parninteni si némurile invecinate, mal im-
multind u-se apol i populatinnea, si téra mergênd, precum se póte intelege, spre
mai bine, Domnitoril incepura din nevoie a se sluji de isvorul acestor doné car.ti
de legi, adeca de Vasilicale, si tot-d'odata de Novelele luí Justinian, Leon s't celor
dupa dînii ImperatI, de colectia Vasilicalelor (Iuv6(pt;), de introducerea legilor a
lui Antikinsor Teofil, de legea Greco-Romana si in sfirsit de Manualul lui Armeno-
pulo; din care imprejurare si codul lui Vasile Voevod, ea unul ce era necomplet,
a remas de mal multi ani in nelucrare si a devenit cu totul rar de gasit. Mai
tärlia se slobolird i vr'o cate-va hrisóve in óresi-carI pricini, spicuindu-se
aceste In restimpuri din Vasilicale i Novele de catre Domnii din acea vreme.
La o asa stare de lucrurt introdus dupa vremi i abusuri, cari se pot elk
ehiar pe la natiile cele mat civilisate, mai Inuit sail mai putin, pentru ca precum
se lice: putinl sunt ace' ce flainânlese si insetoséza de dreptate, iar 6menii mu-
rim ea 6meni...» Aceste abusuri s'aft iscat din mat multe pricini, din care una si cea
mai de capetenie este ca Vasilicalele, Novelele i pomenitele cdrti de lee, afara nu-
mai de traducerea Manualului lui Armenopol in limba greasea cea noua (care si
acésta e gresitd in mal multe locuri) stint serse in limbl intelese de fórte putini:
In limba Elina si Latina. Tara stritinatatea i nedeprinderea stilulut, precum lice un
invétat modern, cuprin4end sciinta legilor in putine euvinte, face ca poporul sé
Warne de la aceste.
Aceste vélend i predecesorul nostru Alexandru Constantin Moruz Voevod a
intreprins a face putinei6sa tamaduire acestul neajuns, si dar a poruncit Paharni-
cului Toma Kara a traduce in limba paminteana Manualul legilor, adica acele sése
cart' ale lut Armenopol, carI s'ait si tradus cu desavirsire la 1804. Irma oil el de
la sine, ori din indemnul altora, intelegad ca. cartea lui Arrnenopol, cunoseutä niel
nu de mult, nu constitta legea priminteana, ce mai virtos Vasilicalele, a poruncit
tot lui Kara, ca adunánd din Vasilicale î alte carp de legi, sé compue un cod civil
si tot odata penal dupil metodul Institutelor, adica a introduceril legilor de Anti-
kinsor Teofil, precum insusI Kara lice In prefata sa.
Kara dar, savirsind in liinba grecescil la 1806 (April) intaia parte din cele patru,
despre dreptul pers6nelor, fit impedicat de imprejurarile de atuncia de a da sfir-
sit si si peste putin se si savirsi din viétä.
Nol dar, de cänd binevoind Dumnelea am luat in infinà frinele obladuirit a-
cestui principat, incredintandu-ni-se ingrijirea i carmuirea credinciosilor nostri su-
pusI, n'arn ineetat de a ne aduce aminte cat de mare e obladuirea i cat de mdréta
e sfirsitul el, ea unul co are de scop fericirea si buna petrecere a obladuitilor.
Crándind la tóte aceste si la datoriile oblkluitorului catre obladuitI, precum V i la
mijlócele trebuitóre pentru buna viequire a acestora, nu Ne-am lenevit, cu ajutorul
lut Dumneleit, a pune In lucrare ori-ce bine ce era prin putintd, cu nepdsare catre
truda i greutatile de tot felul. Cunosead tot o data ca legile contribue mai mult
decat ori-ce la fericirea omului, impedecand sila i distribuind tuturor o drépta
egalitate, Ne-am hotarit a ne indeletnicl cu aceste mal serios, si mai întâiü, im-

www.dacoromanica.ro
328 V. A. URECHIA

pOrtasind hotArirea Nesta, tintind la obstescul folos, Prea Sí. Mitropolit, iubitorilor
de Dumneded Episcopl i boerilor nostri, nu numaI c ei aft fost de o idee cu Nol,
ce prin anaforà a lor ne-aii fäcut plecatO rugäminte a pune hotärirea in lucrare; pen-
tru care am gash de cuviintd a alatul mat intOid un Cod civil, ea unul ce este mat
de trebuintd deck cele-l-alte pdrti ale legislatiel. Incepénd dar lucrul 1-am si so.-
virsit eu ajutorul luI Dumneded, ce este pricinuitorul tuturor bunätätilor, avAnd
de temeifi Vasilicalele, cari la inceputul vécului al XV s'ad adus la Noi de fericitul
intru pomenire Alexandru I cel Bun.
Fiind insd a din Vasilicale lipsesc nu numal capitole i titluri, ci arti intregi,
desfiintate de timp, en mai multe alte bune i frumese serien l ale antichitiitil, pre-
cum se cunesce de atre filologl, am indeplinit lipsele culegénd din novele si cele-
l-alte carp de legi citate mai sus, de earl s'ad slujit, precum am dis, i luminath
Domni, predecesoril nostri. La cap. al IV, part. I, despre Epitropie si Curatorie.
visdénd cA scopul Vasilicalelor si al tuturor legilor celor drepte stà in educarea si
siguripsirea averilor lor, am socotit de cuviintä a schimbà modurile despre aceste,
adunând mijkice din noue codiel Europenesci (al cArora i metodul am imbatisat,
ca unul ce Ni s'a pdrut cel mal nimerit), gasindu-se acésta mai siguripsitere i mal
de interesul orfanilor, precum vom aretà in pre larg prin osebitul hrisov. Am
mai gash de cuviintd a adhogi unele legi trebuitere s't despre materii neobicinuite
bätränilor, in at ele erait lor necunoscule, i altele iardsi despre pricinl ce se tra-
téze. alt-fel In vremile nestre: precum despre alatuirl intre autorl si tipografl, des-
pre asiguratil, despre concursul creditorilor, etc.; acest de pe urmä cas (despre con-
cursul creditorilor) nu-I niel cum lämurit In Vasilicale i cele-l-alte arti ale nestre
de legi. ApoI mai addogit la locurile cuvenite i obiceiurile pdmintulut, earl
cereetandu-se dup5. a nesta poruna si gäsindu-se de euviintä in aduarile con-
vocate spre acest sfirsit, s'aft cinstit cu vrednicia de a remâné legt. Asemenea
s'aft adgogit si deslegärile pomenite mai sus, fdeute In restimpuri de predecesorfi
nostri prin briseive Domnesci.
Ast-fel s'a desivirsit acest al nostru Cod politicesc, alatuit mal intAiii in obici-
nuita aiel in Ord limbd Nouà-Elinésea, i apol tradus in acea paminteand. El s'a
ImpOrtit In trel pOrti, din care una atingétere de dritul persenelor, cea-l-altit de dritul
lucrurilor, si a 3-a de immOrginirile ce privesc atre ambele aceste drituri. In cAt
se atinge de cele-l-alte pert1 ale legislatiei, ce ad relatie cu legea civild, precum In-
structiile judecdtoresci. Codul comercial, Codul penal si Codul politienese, si aceste
le vom luca dupä modul cuviincios, de Ne va darul Dumneded liniste neturburatil,
isbandO i inlesnire la vremile de fatA, ea si fie sistema nested legislativd desevir-
sad si plinä. Iar de nu, tot vom. 'Ask motiv lutninatilor Domni, cebra ce dupa Nof
li se va incredintà armuirea acestel de Dumneded pdzite tèri, ca sä. desdvirséscà
lucrul nostru, aducènd obldduitilor Ion o mare binefacere.
Promulgänd dar astddi acest de No! alatuit Cod civil, legiuim prin hrisovul
Nostru de fatä, ea dupd trel lunl (§ 4) sd ineépa a fi lucator, i dupd acest Cod
a se judece in térà intimphiterele pricini civile. lar deed unele pricint vor lipsi din
acest al nostru Cod, ele se vor ¡tided. dupd § 9 si 10. Cele-l-alte pricini, ea uncle ce
se cuvin celor-l-alte pOrti ale legislatiunil, se vor judea precum i pänd astddi
dupd. Vasilicale i cele-lalte arti de legi, pOnd and se vor alcàtuì, precum dorim,
osebite Coduri si In aceste maten!.
Fiad insä cà binefacerea std nu numai intru a da legl, ce mai virtos in päzirea si
implinirea lor si In supunerea alatorilor pedepselor cuvenite, apoi poftim si pre

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 329

11161001 DomnI, ce vor venl dupä Nol, eh el luAnd in onsideratiune dreptalile ce

Ne aú indemnat a alcättil acest Cod, in provedin0 lor despre fericirea supusilor, s'a
se indeletnicésed i sh se ingrijacä mal ales eu stricta phzire a acestei legi, nein-
voind nimënul intru nimio cdlearea ei, ci pedepsind-o asemenea ca asprime. Data-s'a
la scaunul Domniei Nelstre Iasfi, in 1 Iulie, anul mäntuiril 1817, iar al Domniei Nóstre
al cincilea.
(Iscälit) Scarlat Calimach Voevod.
(L. P.).

De sigur Codicele lui Calimach constitue un mare pas inainte in le-

gislatiunea i in evolutiunea m5strd culturald. Actul de promulgare
ne aratä., cá Calimach a consultat la confectionarea Codiceldi i sfatul
Bisericil si al boerilor fériT.
O importantà lucrare, care atinge sfera justitiel, este aplicarea si in
Moldova, ca si In Muntenia a firmanului Portit relativ la suditt Am
arkat ce plagd ajunsese pentru tdrile romane cestiunea suditilor, au-
striacI mal cu séniä. Immultirea lor cu din chiar supusil tdrilor romano
paralisa si administratiunea 1 justitia, ba si Visteria térilor romano.
DAm in nota formularele, (1) dupd cari era redactat actul ce Agen-
tiile dedeail la mana ori-cui voià sA plAtéscà taxele obicinuite de su-
dit si care prin acest act era declarat sudit, ori de era, orT de nu era
näscut in Austria, Rusia, Anglia.
Numkul cel enorm al suditilor obliga. si pe Calimach ca, incd la 1813,

(t) 1819 Fevruarie 22. Carte de protectie a C. C. Agen01 in Moldova. (Vulturul cu

doue capete.)

SCHUTZSCHEIN.
Von der in dem Fiirstenthum Moldau aufgestellten K. K. Agenzie.
Denanach Vorzeiger dieses Alexi Teodoru, von Zante, ein Englischer Unterthanen
gebartig, Jahr alt, Religion, Statur,
Haare, Augen, gekleidet, seines Gewerbs ein
als wirklich k. k. Unterthan in dem Register dieser k. k. Agenzie einge-
tragen. Als wird Ihm Englischer Unterthan gegenwärtiger Scutzschein ertheilet,
damit er die tractatmässige Befreiung von allen Abgaben, ausgenommen die von
seinen \Vaaren mit Drey von Hundert zu zahlenden Mauth gemessen möge.
Urkund dessen meine Unterschrift und Amtssiegel.
Sr. K K. Ap. Hajestilt Rath und Agent in dem Fiirsteuthume Noldan
Joseph Edler v. Raab.
Jassy Pr. K. K. Agenzie-Kanzlei
Jassy, den 22 Februar 1819.
(L. S.)

www.dacoromanica.ro
330 V. A. URECHIX

sá facá a functioná. In Ia§I, ca i la Bucuresci, un Departament al

streinelor prieini». (1)
La 14 Maiil 1815, Calimach adreséza o anume circulará cutre totI
ispravniciT, spre aplicare a dispositiuniI mate de P6rta O tomaná cu
referire la suditT.
Iatá cartea adresatd de Calimach:
Ceirg gospod pentru eari set fie eunoseutl i mil nu.
.Prea cinstiti, de bun neam boeri ai nostri ispravnici fifí sal-IA.1.00 si fe-
riciti. Fiind-cii s'a parut cuviincios Inaltel Porti, dupre obiceiu sä se dea nizam
la capitolul despre deosebitii suditi europei, in teta intinderea statului seu, despre
care sa nu sa Mingas de loe in viitor drepturile (6306k..) raialelor imperatesci ce
In deosebite parti se afla sub adininistratiunea (imperatiel), in ce privesce rela-
tiunile dintre acestia i aceia, s'a publicat si de catre nol o inalta hotarire, prin care
stabilim in mod analogic, si dispunem cele pentru suditil din Doinnia nósträ. Noi
indata ce am primit acésta. am dat, in trecuta luna Fevruarie, domnescile nóstre
poruncl catre dregatoril din deosebite 01.0 si catre cei-l-alti membri si anume vouë
ve poruncim, sa cercetati i s'a aflati atat nutnerul suditilor din acea parte, adecä
a vinletorilor de mosii si de cardume, cat i despre epoca de la care acestia au
incheiat contractele. Tóte aceste sa ni le aretati cu scurnpetate si cu t6te impre-
jurarile.
Dupa doué luni v'am trimis aceleasi ordine domnesci ale nóstre.
lar acuna ve4esndu-ve cà vé purtati Cu mal multa viclenie, intarliind in adever
ca sil indepliniti asemenea porunci ale nóstre, jata pentru a treia si ultima óra ve
poruncim, ca de indata ce veti priml poruncile nestre de lata, fara de amanare de
un minut saú ceas, sä. depuneti Vota' stäruinta i buna vointä i sa VC faceti mai

(1) Vol' la Academie port. LXVII (35), judecata dintre suditul austriac Bogdan
din Bucovina cu Zabimira din Iasi pentru clironomie.

CARTE DE PROTECTIE
De catre C. C. Agentie in Principatul Moblare'.
Aretätorul acesteia Teodoru, supus inglizesc, de la Itaca.
Näscut, de 30 ani, de lege grecésca, om de mijloc, perul capullo negru, ochii ne-
gri, portul moldovenesc, fiind un adeverat sudit C. C. si trecut la registrul acestei
C. C. Agentie Alexie Theodoru.
Pentru acesta i s'a dat acésta Carte de Protectiune, ca s'a nu fie superat de bir
alte greutsall ale térei, i sä alba tete sloboleniile can se cuvin suditilor C. C. in
tedie Otomanicesci, dupä tractaturi, plätind muna' trel la mita pentru maría sa;
pentru incredintare urinésza iscälitura mea si pecetea.
A. C. C. sl Ap. Mariril Sfetnic si Agent in Principatul Moldaviei.
Josef Edler v. Raab.
La ulita De la Cancelarla
mare Iasi A. C. C. Agentil.
Ia§I 22 Fevruarie 1819.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 331

activi, spre a cercetà cu tóté scumpétatea i cu interesul cerut: Cén suditi sunt in
tot tinutul vostru de acolo, atta arendatorl de mosiI, cht si de arciume o altele ? Si
chemând atét suditil arendatori, cá.t si (àzzaw ii1tláx(6e0 Cu carl aú invoelile, i sé
observan ca bägare de sana epocele, &d'id s'ail incheiat contractele si timpul cind
ele fémén résuflate. i dupä ac&ta cu stdruintä sé le deserien, trimitênd aici nu-
mele atát al stäpfinului mosiilor i altele, cét si al suditilor arendatori, epocele, cum
am dis, ale contractelor, durata timpulul, cét ail putere aceste Invoeli si in sfirsit
sé vestin pe ton locuitorii de acolo, ch de acum deosebitil proprietarl sé nu :liba voie a
da propriile lor proprietän in arenda la supusi streini. Fiind-ch nol nu recunóscem
de acum nisce asemenea invoeli Mente, si la tóte judecätoriile din tótä Domnia
nóstrd vor fi privite färä valóre. Si mai inthiti vol sa nu voin a le recunósce niel
la o judecatä intimpldtóre, carl vor avé sé fie aduse la judecata vóstrii.
Apol am mai aflat, cá aici se arata unele raiale, cunoscute de mal nainte, i cari
ati patente. Pe unii ea acestia de indath ce-1 ven vedé, sail II ven audi, eh unde-
và din gresélä se ara, 11 ven cherna i patentele, ce vor avé, blanda-le, le ven
trimite la departamentul nostru al trebilor streine, iar lor le ven spune, cá daca'
voesc sé le reih, sé vina aici i sé le cérii. Usor II ven cunósce pe nisce asemenea
purtatorI de patente, daca' ven observé, de se allá, salí nu, trecun In catagrafia, ce
vi s'a trimis, a tuturor streinilor din Ora cea ddruità noué de Dumnedeil. Fijad-ca
pe acestia, In catagrafiile trimise, périä and vetl primi din partea 'Ristra' i alte
porunci despre acésta, ven gäsi ca streinI, supusi puterilor streine, faandu-se
acéstä catagrafie in timpul de mai nainte, cand s'a fAcut eercetarea generará a lo-
cului. Ast-fel fiind cu bagare de sémä sé nu supératl musafiril, ce in tóte qilele vin
In Bogdania din Europa si din t6te pärtile pentru deosebite pricinI, lar pre cei ce
sunt sub stAphnirea ruséscä ii ven eruté si pe aln 151 suditi, cari aii primit pro-
tectiunea t'usé in tinapul celor opt-spre-dece luni precedente, in care timp i aven
fdcuth catagrafia. Cu un euvint, nu ven ingédul de loe in viitor sé se facé sudit
niel unul din supusiI recunoscun al puternicei nóstre impérátii. Fiind-cä malta
P6rtä nu recunósce in viitor de sudit decht pe locuitorul unei ter! streine i nu-
mal pe acestia.
Aceste tóte intelegêndu-le bine, le ven pune in aplicatiune in modul cel simplu,
In cat in putine dile Departamental nostru citat sé aibé respuns complet din partea
vésträ de la suditil arendatori, sciind bine, ch daca.' va urma din partea Ostra'
sail neingrijire, sail din ori-ce altä causa cea mal mica greséla, i daca indosirea
de catre consull a suditilor sofí a unul sudit arendator nu va fi cunoscuti aici,
voi aven a fi In respundere, si fiind inadins cheman ve ven da séma inaintea
'Ostra'. BAgati bine de ~6, sé nu ve purtati iards1 cu mal multé indiferenta;
fiind-ca Paré de niel o usurare ven cada' sub mänia nóstra cea drépté si sub pe-
dépsh, fiind pedepsin pentru o pilduire mai mare, ca neascultatori si putin In-
grijitori pentru aceea-ce datorati fatd ca o causé atat de esentiala i (p.Bzip.cwris) a
inaltulul devldt. Urmhnd asa, fin sänätosI. 14 Maiii 1815,
No! Scarlat Alex. Calimach Voevod, cu mila lui Dumnedeil Domnul tériI Moldovei.

Dgm In anexe diverse acto din sfera justitiet NotArn filtre altele:
a) procese de hotärnicie de mosil.
f(se dotald.

www.dacoromanica.ro
332 V. A. 1TRECHIÀ

c) diverse zapise din 1815, 1E316 §i 1817 cu sigiliul arguluï. Petrel (N.) (1)

(1) Hotarnied de pe Tazletil din spre mo$ia Tefeanii.

Din luminata poruncä a prea Inältatulul nostru Doran M. S. Scarlat Alexandru
Calimach Vv. ce ne-a adus-o Ioan. Nour, Pintilie Berilà, Vasile Miron i Vasile Be-
rilà mi alfil ai lar rezesl, ea sa le hotärése mosiile ce ai pe apa TazlauluI, la tinutul Ba-
cäulul, anume : Berescii, Petrilescil, Botosanil, Näclisa i Näsoescil si sä cercetez pentru
impresurärile ce ar fi patimind arétatele rnoìi, despre mosia Tefcanil a d-sale Du-
mitrachi Roset, i despre mosia Calugära a d-sale Banului Raducanu Roset, si prin
cercetarea ce voiii face, dupa dovedile ce vor fi, de se va aflà cä pätimesce vre-o im-
presurare, sä.-1 scot de sub ttItä impresurarea, i sä o mésor in lung si in curmezis
Cu stinjin gospod, stälpind-o i cu petre hotare, iar de se va arel:a vre-o parte ne-
multämitd, sà n'o stälpesc cu petre hotare, ci dând märturie i chartd inchipuit6re
de starea locului, dupä mestesugul inginerese, sä mérga la Divan. Dupd poruncä,
mergênd la fata locului i stringAnd pe toti rezesiI bätránl i tinerI, am intrat in
cercetare i scotèndu-ne rezesid un suret de pe un ispisoc de la Domnul stefan Vv. din
létul 6999, intru carele infäresce Märiutei, fetel lui Berilä, moiiIe Beresci, de mai sus,
PetrilescI i BotosanI i mal pre sus de Nädisa, Näsoesci. Al doilea, alt suret de pe
un uric sirbese, iarasi de la *tefan Vv. din létul 7005 Martie in 8, intru care in-
täresee lui Ionitä, feciorul lui Mihàilá, satul Nadisa, care si el l-a avut cumpératurä
de la Mihail Berescul, in sése-decI de zlofi tätäreseI. Al treilea, un suret de pe un
ispisoc sirbesc, de la Bogdan Vv., din létul 7077 August, intru care intäresce lui
Trif i femeil sale Todosia, din a patra parte din sat anume N'ad*, dintru a chacea
parte, din Simion feciorul Andruseal nepot MuseI, stränepot luI loan Nadi$ din
ispisocul ce a avut strämosul ski Ioan Nadis, cura i altä eumperaturd ce a avut
de la Vaso; feciorul LucàI, nepot Gheorghe Hratan, din ispisocul ce l-a avut George
Hrätan, din jum'étate sat din Turluiii, din a noua parte, din trei pärti o parte. Decl
vèdêndu-se uricele aceste, am n intrebat pe rezd$I, unde aú acea impresurare, si ei
mi-aft arAtat cd despre apus s'ar fi impresurând la mosiile Nadisa i Botosani,
dé cätre mosia Tetcanl a d-sale Dimitrache Roset, iar despre rèsärit s'ar fi impre.
surând capetele mosiel Nadisa i Näsoescl de cätre mosia Cálugära a d-sale Ba-
nului Räducanu. Pentru aceea fäcénd d-sale de scire sá vie la fata loculul cu scri-
sorile ce vor fi avênd, salí sd trimitä vechili, d-luI Banul a dat rèspuns , cä
nu pi5te sa vie, niel vichill sa triinitä, neavênd scrisorile aiel ; la care rezdsil aú
arätat, cä in vreme ce aft dat jaiba la IasI (fiind i d-luI Banul a dat rgspuns, cä
nu peote sä vie, niel vechil sä trimitä, neavênd scrisorile aici, la care räzesii aft
arätat), iar mal mult nu s'a scris, nefiind trebuit6re i bid lucrare, pentru cd d-lui
Aga Tetcanul a färmat-o cu judecata acéstä marturie, i räzesil. din Näsoescl
hotärit mosia Nadisa cu foatul Doinn loan Vocla, ce atuncia erà Postelnic. 1813
Sept. 19.
(Iscälit) Costache Caragea comis, ispravnic.
Starostea Fuina edtre hotarnicil de ,Ruginesci i Anghelesci.
Diaconul Simion ot Panciu a fäcut arëtarea, eä in hotarul mosiel RuginescI are
si el bastinä de pe popa Busduganu Buda, si osebit si la ItescI mal are cumpérá-
turi de pe mosul s'étí diaeonul Buzinski, si din intimplarea vremilor, neavênd scri-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 333

Hotarniea mosiilor despre apa Taz16alui Impresuratà de mosia Tet-

canÌ i Caluggra a boerilor Rosetesel.

sorile Ltd, s'a departat de stiipanire; lar dupd ce a gasit scrisorile, indatii
mers, cerênd dreptul sèú. Pentru care cerêndu-se scrisorile, a arkat intaiii o copie
de pe zapisul de cumperare al djaconului Buzinski din lét 7111, cuprindkor
la Erernia sin Lazar i Odobaaa sin Portasi a cumpkat a patra parte a Tetiului
Laten de la Itescl, ai de la Axenti partea lui Belei, a patra parte t6tä, din bkranul
de la ItescI; din pädure, din camp si din tot locul ce se va alege a patra parte ;
al doilea a arkat o carte gospod din lét 7249 Aug. 12, ed da acea carte la mana
preotulul Macoveiii ei altor fratl al luI, ca sä fie volnici cu cartea d-sale a tiné si a
stapanl i dijmul partile de moeie de la Zabrauti si de la Ruginesei ot tinutul Put-
nei, Wand deciuéld din Vote.
Decl se serie d vósträ, ca luand izvod ce ail reze.sil pe nérnuil, à cereetall fórte
cu amanuntul, si pe cata parte vetl dovedl ea se cuvine jaluitoruliff cu ai sk, sa-1
deosebiti stilpind-o si cu petre hotare, dacd nu va fi pricind despre care-va,
du-I si tidula dupre obieeiii. Iar fijad pricinä, atuncia petre hotare nu vetI pune, de-
ck yeti da märturie aratätóre pre larg, cu care viind la stärostie s'a se pue la
cale. 1816 Iulic 2.
Vasile Spataru.
Scarlat Alex. Calimach Vv. Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod.
Cu mila la. Dumnedeft Domnul férii Moldova Insciintare se face cu acéstd
carte a Domnier-Mele, ea d-ei Postelnie. Elenca Mavrogheni, prin jaiba ce a dat
DoinnieI-Mele, a facia cerere ca sii i se intarésca stripanirea asupra unei WO' de
inoaie de la tinutul TecuciuluI, pe apa Birladulul, care subt nume de Taingeeni o
stäpaniad nisce rezear, intre moaia Boziescii ai intre moaia Trohänescii, infätisand pe
langa jaiba dumi-sale, inaintea cinstit i credincios boerului Domniel-Mele, dumnél
hu Constandin Bala vel Logofet al Térii-de-jos, zapisul de schimb din trecutul an
1816 Fevruarie 14, iscalit de preotul Vasilie Sarghi i Tudoraehi Sarghi i altil al
Ion, adeverit ei de marturi: Banu NeculaI Lintu, intarit si de catre Ispravnicie, de
dumné-luI Iordache Leon, Bind Spatar i Ispravnic la Tecuciii, avénd acésta cu-
prindere: cà dumné-eI dupil scrisorile ce a infatiaat ei cumpériitura ce a fileut
de la Sultana LipAnésea, asupra jumétatiI de sat Bozieseri, cuprinde pand in ho-
tarul Trohdnescilor, ande s'a dovedit ea se desparte Trohanescii de Boziesel, cu
care scrisóre i dovedl, fiind cii i partea lor ce se numesee Tamdeenil o cere
dumné-ei tot sub nurne de BoziescI, pentru care ai viind ca sd steà in judecata,
ei socotind el ea cu scrisorile ce afi pe partea din Tamaaeni nu se vor puté ajuta,
aü statut la invoéla, i ail cerut ea pentru savirairea acestor prigoniri, i pentru
a nu rémâné ai ei cu totul lipsiti de moeie, ali facut rugarninte, ea ad le dea dumné-
ci Postelnicésa din partile ce are in Geru, ei el sa deft' dumi-sale partea ce o sta-
panià sub flume de Tarnaaeni, primindu-se ai dumné-k ca sd rémae pagubaea de
eptul domnier-sale ai aaa aleatuit intru acest chip: dumné-el sa stapanésed
t6ta partea cata o stiipaniail eI sub nume de Tiimaaeni, pand in hotarul Trohane-
scilor, moeia manastiril Dancului, a'r din apa Birladului pand la HereteI. i mäsu-
rand-o eu stinjenul gospod, pentru cati stinjeni vor eel, sä le dea dumné-el Pos-
telnicésa din partile ce are in Geru, analoghisand i lungimea moiei lor, hind

www.dacoromanica.ro
334 V. A. IMECHIA

Atragem atentiunea asupra actelor de stapdnire de moOe a Tama-

§enilor, dobandità prin schimb, de Postelnicésa Elencu Mavrogheni.
mai lungA deck aceea ce le ciä dumné-d, dändu-le si serisorile ce are asupra acestor
pärti. Insä fiind eä dumi-sale Ii mai prisosesce un flamer de stinjeni peste ace] ce
1-a dat, acele scrisori ce cuprind pe stinjenil rem* la dumné-d nu le a dat lor
ei numal copil incredintate, iar cele adeverate remas la dumné-el Postelnicésa;
asemenea si ei ad dat dumi-sale scrisorile ce s'ad aflat la dinsii pe acéstä parte ce
o stäpAniad el sub nume de Tämäseni, adid: o carte de la Domnul Necula! Voe-
vod din let 7150 Maid 13, alta de la Domnui Constandin Sutu Voevod din let 1793
Maid 21, si o spitá de neam iscälitä de Vornicul Gavril Conachi.
Intru acest chip sävirsindu-se acésta invoélä, se hotärésee ca atät dumné-el Pos-
telnicésa, cum si urmasil dumi-sale in ved, si el sehimbdtorii i némurile lor sä
nu peitä trece peste asedarea ce ad fäcut, ci stilpfinéseä fiesce-care schimbul,
precum se aratä. i dad in urmä din némurile si rezesil lor, ce nu s'ail intimplat
fatä, ar face vre-o cerere peste invoéla acésta, el sä aibä a réspunde ; si ca sit se
pAzéscá cu nesträmutare, cel ce ad sciut carte ad isdlit, iar ceI ce nu ad sciut
pus numele i degetele, cum mai pe larg aratA scriserea acésta.
Pe längä care ad mai arètat osebita scrisóre tot dintru acelasl an si qi,
tot de numitii schimbätori, euprindeteire ea dupä Invoéla sävirsità intre rezesil
din Tämäsenl, i intre dumné-el Postelnicésa Elenca Mavroglieni (dicèndu-se intru
amAndoue Manu), pentru 220 stinjenI in curmezis spre Birlad despre apus, i 61
poi spre Hiritei despre résärit, i 5.880 stinjenI lungul ce 1-ad dat dumi-sale Postel-
nicesei dui:4 analoghia ce s'a fäcut, s'a venit ca sä id el, de la dumné-el Pos-
telnicésa 237 stinjeni in earmeziq qi 3.480 M lung de pe Geru, din hliza din mijloc,
din tref hlize ce are dumné-el acolo; i-ait dat fäcéndu-le teslim si done zapise ce se
aratA cu veleturile lor, dupä care sä aibil a stäpfini in pace, cum mal pre larg aratä
scrisitirea acésta.
Drept aceea din dovedile aretate, incredintAndu-ne Domnia-Mea de la al nostru
einstit si credincios hoer d-lui Constantin Bals, Vel Logorét al Ti-,1rii-de-jos, cA schim-
bul acesta intre dumné-el Postelnicésa Elenca Mavrogiteni si intre numitii de mai
sus s'a fäcut cu bund primire despre amändoue pdrtile, iatä dad cä prin acestä
carte a Domniei-Mele, däm i intArim stäpinirea domniel sale Postelnicesei Elenca
Mavrogheni ea, pe längä acea-la/11 mosie a domniei sale, sä stäpAnéseä i stinjenil
luatl In schimb färA de niel o superare despre nimine, luându-si si tot venitul din
tot locul dupä obiceiul pätnintului i hotärirea ponturilor gospod, asupra caruia
schimb cartea acésta a Domnim-Mele sä-i fie domniel-sale Postelnicesei si in urind
clironomilor domniei-sale de intAriturA statornicä si neclintitä niel odiniérä in
ved, care s'a intärit i cu a n6strä Domnésd pecete. 1817 Iunie 12, in Iasi.
(L, P.)
Vel Logofet.
Jaiba 1?ad4enilor.
Prea Ind:gate D6mne,
Cu lacrimi diina supérare milostiv audulul Inältimii Tale strimbätatea ce päti-
mint de cAtre dumné-lui Spätarul Nicolal, d avénd noi cumperäturä de la locuito-
ril MAlinarI 19 fälci si 70 präjini loe de final, fäcut din codru in Molna, ca scirea

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 335

In note dam i jaiba Radapnilor contra SpataruluT Canta, arenda-

wl unor mo0 ale manastirif Slatina, reclamate ca ale lor de aceT
locuitorl.

mânästiriï Slatina, stdpanitéreI acelei mo*il, pe care le-am stäpAnit, dfind dijma obi-
cInuitä numai, iar acum din vara trecutii fiind duinné-luI Spdtar Canta orindätoria
acelor moii, ne-a luat patru finate dintre cele de sus aretate félci, pentru care
filand arfitare Preosfintitului Mitropolit, ni s'a dat cartea Preosfintiel sale cfitre
vechilul domniei-sale Spdtar, ca sil nu ne supere cu acea nedréptd luare de finat,
**1 fiind-cä dumné-lui Spätar niel la aceea*1 nu se supune, ne rugdm Infiltimii Tale
de a ni se da luminatä carte gospodului poruncitóre de a nu ni se luà acele cura-
turI ce le avem cumperate, ci numal dijrnä sà drun dupä obiceid. Va rèmâné
mere pomand.
La mila Inältimii Tale
Prea plecati
Grigori Pletosu, Neeulai $oldänescu, Leonti a ()predi, Savin a Opr6ii, locuitorl
din satul RAdd*anil, tinutul SuceveL 1819 Martie 27.

Izvod de zestre a fete'i lui Ionifd Cujbei.

Cu ajutorul ln Dumne4efi, de cele ce daii Medí mele Hinca, precum in jos
se aratti.
O icónä Maica Precista, ferecath cu argint, ca sé le fie spre ajutor. O candelä de
argint. Doné farfuriére cu patru lingurile de argint. *ése zarfurl de argint eu fe-
legenile lor. Una pdreche paftale de argint suflate cu aur, cu colanul lor. Una pä-
reche cercei de aur, de smarand, cu diamant. Un inel de diamant. Un inel de rubin,
eu diamant. Un inel de tunzuh de aur cu margäritar. Un inel de aur cu bala*. O
jurbe cu milu. O cataveicd eacom. $ése roda, doné de dimie, una de maltin, una
de panurä, una stambol *alt, una de basa. Una salteà de atlas; una plapomä de
atlas; *ése perine de postav cu milcatul lor, pentru imbrdcatul unel oddI; o ladä
mare, cincI perini, însa patru miel *i una mare, cu dosurile de maltin, trei rinduri
fete perinT, insd unul de matase *i doné in ciubuce. Done eéreéfuri. Doné prostire
de mdtase. Trei mese, insil una in einci ite i doné in treI ite. Doue-decl i patru
*ervete. Patru pe*chire de obraz. Patru pe*chire de mfird. TreI buucealicuel de
tase. Done' buccélicurl de pinzd de casé. pece cäme*I femeesel. Una seórtd alésd.
Patru liivicere alese. Una scatulcä cu *ipurile el, Una taba de Lipsca de cele cu
tórte. Una pdreche solnitd. Una duzinä talgere castort Una duzind lingurl castor.
Patru tingirI cu capacele lor. *ése sahane. Una tavd. Una ciildare. Una pereche
sfe*nice alamd cu muciirile lor. Un lighean cu ibric. Opt bol cu ferile lor. Opt vaci
mar', insfi patru cu vitei i patru sterpe. Doné sute oi, insd una sutä cinci-decl
marI, i cincl-decI miel. Cinel-decI stinjenI in lat din minia Vladomira tinutul Ia*ii,
dinc6ce de apa PrutuluI, *i in lung cat merg i cele-lalte pdrti spre apus. Done mii
lei, Insd una mie lel am sä o réspund eü, i una mie lei feciorii mei Vasilie, Gavril
Costache, *1 réspundendu-se ace*tI banI, fiied-mea Iléna, i sora feciorilor mel
nu are sä se amestece a mai cere parte din o mo*ie pärintéscd, adicd din UntenI i
din cea-laltä parte ce mal' remas in Vladomira, din Ruleni, din SirbI

www.dacoromanica.ro
336 V. A. IIREC IIIX

In note d'ara o Die de zestre a feteT luT. Ionità Cujba. Cetirea

va arétà eam din ce obiecte se alcAtuià zestrea uneT fete pe la aniT 1813.
Alte acto se referd la mosiile Bdltatl si *erpenT din judetul Covur

hiel, ce ad sa le imparta ei fratesce, cari bani ad sil se réspunda acurn in naht.

1813 Fevruarie 3.
Ed Zamfira réposatului postelnicel Cujba, adiverez.
Vasilie Cujbà postelnicel, platnic la mia cea de lel.
Gavril Cujbä, platnic la mia cea de leI.
Costachi Cujba, platnic la mia cea de lei.

Cartea luí Searlat Al. Calimaelt cátre Aga Costaela Concteld.

Nol Scarlat Alexandru Calirnach Vv. Cu Mila lui Dumneded Domn Téril Moldovei.
Cinstit credincios boerul Domniel-Mele, durnné-ta Aga Costachi Conachi, sänlítate.
Iii trecutul an, 1815, Octornvrie 25, s'a scris cartea Domniei-Mele catre dumné-lor
parcelaba de Galatl, ea sä mérga unul din dumné-lor la starea mosiei
de la acel tinut al Covurluiulul, unde stringand de fatä pe totI razesiI, fata fiind
si Clucerul Manolachi Tuduri, dupä euprinderea scrisorilor ce se vor vedé la aman-
doué partile, sä faca cercetare casele i alte acareturi, ce va fi avénd Clucerul, fa-
cute acolo, pe care parte vin adica, pe dréptá partea sa, sati pe partea ce s'a dat
razesilor, cu hotarirea judecatiii DivanuluI Domniel-Mele? Si prin insciintarea din
13 Noemvrie, tot a trecutului an 1815, ce a trimis dumné-lul Vornicul Alexandru
Ianculed, cu Vote ca s'a \T'Out arätänd, ca dupä cercetarea ce ad facut la fata locului,
s'a dovedii cá.' casele armasului Vasilie Tuduri ad venit pe drépta partea sa, adica
pe batranul lui Crucean, ce-1 are Clucerul luat Cu schimbul de Sulgerul Ion Carja,
cum si cati-va din räzesi, anume preotul Gheorghie Savin, preotul Stan Saya, Timof ti
a Lupil, Giurgea Rogojinä, loan Macarie, postelnicelul Icen sin Ghiorghie Sandu, si
Sandul sin Ilie a Lupei, ad arätat ca, pe ranga batranul Tetiului care il stapanesc
e", este si batrânul lui Crucean, alaturea pe din jos de acolo merg cel-lalti trei ha-
trani in jos, adea Crucean, Zabulichi i Saiman, bastina si cumpératurile Cluce-
ruin" pana in hotarul Urlescilor, unde se aflä si asezarea clucerului, din care s'al:"
luat 195 stinjeni cu hotarirea DomnesculuI Divan, ce mal sus se arata i s'ad dat
In stapanirea räzesilor. Dar fiind-cä razesil necontenit supérail cu jalbe, ea' casele
armasului Vasilachi Tudori vin pe partea lor, la 6 Fevruarie acestui curgétor an
1816, s'a fost scris dumi-sale Vornicului Iordachi Catargiu, parcälabul de Galati, ca
de izni5v5 insusi dumné-lui s'A mérga la fata locului, s'a cerceteze acéstà pricinä, si
durnné-lui neertandu-I trebuintele parcalabiel, cu care se aflä insarcinat, nu a pu-
tut merge sä faca cercetare. Drept aceea scriem Domnia-Mea durni-tale, sa mergi
la atarea numiteI mosil, unde adunand de fatä atat pe räzesi, cat si pe Clucerul
Manolachi Tudori, sa cercetezi cu amanuntul t6te scrisorile si alte dovedi a timen'
bätrani i vrednici de credinta, ca sä dovedesci cum li s'a urmat stapanirea din
vechid, si pe la ce loe, si de a fost acel bätran Crucean drept al sulgerului Icen
stapanit acolo la loctil ce se aratä, de la carele II are Clucerul luat cu schimb
si de sunt acele case pe bdtranul Crucian, ce se afla acum drept a Clucerulul, sed
vine pe partea razesilor ? cari de vor ven' pe partea lor, apol sa le aratI si sä nu-I
ingaduesci a face mal multa' supérare Clucerului ; i precum vei afra i ve"' dovedi

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 337

Calimach rInduesce anchete la fata loculuï, ca O. se constate

dreptul de st5pAnire, fiind procese la mijloc.

intru adevër, pentru t6te faril intardiere s'a trimitI pro larg Insciintare la dumné-lut
Ve! Logofét al TériI-de-jos, spre aratare Domniei-Mele.
Acata poruncim. 1816 Maitt 24.
Vol Logofét.
(Yhrisovul luí Searlat Alexandru Calintach pentru inosia .5erpen'i de la
finaba Covurluiulai.
Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod, cu mila lui Dumnedert Doma Toril Mol-
doveL CinstitI credinciosI boeril Domniei-Mele, duinné-ta Petrachi Negri biv Vol
Ban, i dumné-ta loan Iamandi biv Ve! Ban, sanatate. Dupà necontenitele jalbi date
catre Domnia-Mea din partea preotului Michain zet Ioan Gociul i Vasile Gociul 'nazi',
Cu a1i rázesi si némuri a lor, stäpanitorl mosiei SerpenI de la tinutul Covur-
luiuluI, Cu aratare ca acésta mosie de la parintif lor si pana in anal trecut o ad
stapinit-o Cu bulla pace, bez numal 80 stinjenI ce din vechid en hotarnica de la
anii 1787 II are ales' i trasi Cáminaruini Gheorghe Hermeziu, catre hotarul mo_
siel sale Balintescii. lar in anul trecut 1817, de catre cercetatoril ce arad orinduill
la mosiile de la ocolul Horincei li s'a facut mare strimbatate, ea: In loe de 80 stin-
jenI, ce hotarnica mai sus pomenita Ii trage CaminaruIní Hermeziu, din trupul
rnoieiSerpenil, le-a luat intréga o a patra parte, si pe langii acésta li s'a mai luat
doné Intregl a patra parti, si s'a dat una MI Ionitá i Iordachi Chiritesci, ce s'a
numit nepot lui Taraiii, si alta a patra parte unora ce s'ar fi numit a fi nepoti
unui Kiokid batran, adeca neam Dabijescilor, liisandu-1 pe (Misil numai cu o a pat
tra parte, pe carI alcatuirI s'ail M'out i invoeli ischlite numal de catre doi din
partea Gocescilor, iar cei mai multl némuri ai lor Gocescl, i alta impreuna cu
dinsii, partasi, niel o sciinta de acésta avut. Pentru care cersind dreptate si
punere la cale, ad Infatisat inaintea Domnescului nostru Divan aceste dovedi : 1)
Pentru némul Dabijescilor acei ce in anal trecut 1317 ad luat o a patra parte, cartea
de judecatà a Divanului din anul 1800, cuprindétoire, cà dupa cercetarea ce atuncia
s'a facut jalbel ce ad fost pornit acesti Dabijescl cu cerera de a se impärtas1 din
mosia acésta, dovedindu-se ca stapanirea lor cu 100 de ani In urma a fost
de acolo, precum insusi el Dabijescil n'ad tagaduit, se dad rémasi de catre judo-
cata, ca niel odinieora acolo stapanire s'a nu mal aibä némul Dabijescilor ce se trag
din batranul Kiokiul. Asisderea i pentru cea-lalta a patra parte, ce, precum s'a dis
tot in anal trecut 1817, s'a dat nepotilor lui Taraiii. Iarasi ad infatisat locuitorii
Gocesci in judecata ncísträ : 1) o scris6re din axil 1760 de la un Neculal Barbantà
si cu femeea sa catre Ionita Taraid; 2) alta scrisóre din anil 1780 de la acel Ionita
cu femeea i fecioril lor, pre care si ei moda, ce o luase danie de la Ne-
culai Barbantil, o fac danie preotului Constantin i Vasile Chirvash, i Ioan Gociu
si Constantin Ganea, pe puterea carora scrisorl ad rèspuns jaluitorii Gocesci, ea au
stapanit cu nestramutare pana in anul trecut 1817, precum s'a dis. Deci cat pentru
ea' Caminarul Hermeziu are a traga o a patra parte dupa dovedile sale, n'a remas
niel o indoélä, hotarindu-se ca din intreg trupul Serpenilor sd traga o a patra
parte, iar pentru cele-lalte treI 0111 vré'nd judecata a se incredintk cum si de catre
cine s'ad stäpanit, caci precum s'a lis pentru némul Kioldului din care se trag Da-
V. A. Urechid.Tom. X. Parlea B. Isloria Ronidnilor. 'a 2

www.dacoromanica.ro
338 V. A. 13RECHIÀ

Iacä un act important prin care se recun6sce Vrâncenilor dreptate

la posesiunea muntilor lor §i se amintesc multe relative la constitu-
irea proprietätil de mo0I, dupä. Vasilicale i dupà obiceiul pämintulut
...Intdrind lui Cernat Ploscariul i fratelui sed Stefan, pe langä cumpkitura sa-
tului Bitchietii si alte multe mosli, anume cuprinse prin uric, fiind ale lor de bastind.
Alt uric de intaritura de la Stefan Voevod din 6991 Septemvrie 23, cuprindétor
intaresce dréptä (Ana si mosie luí Ioan i fratelui sed Toader Hurdugasil mosia
Obarsia pe pariul Alb, uncle este asezarea luí Toader Hurdugasii i jumätate de
Damilesci i Iblinesel pe Sacovet; deosebit intdresce si lui Dumbravd i femen lui
Nasta mosia Ghigoescii. Alt uric de intdritura de la Pétru Voevod, din 7091, pe
jumdtate sat de bastina de Rdculesci pe Prut, ce a fost al Evdochiei si a Gréchel,
nep6tele Olenii, de bastina de la stram6sele lor Ilinca i Marica, carI i stramösele
Ion 1-ad avut de impärtéla i ad vindut-o drept 500 zloti lui Draghici Ursulul. Alt
uric din 6995 Octornvrie 7, de la Stefan Voevod, intdritor pe jumatate de sat de
Särata, ce a cumpérat-o Toma Grigorce de la loan Murgul, care a avut-o dréptä
ocind a sa de bastinä. Si precum se allá o multime de asemenea hris6ve de inta-
rituri locuitorilor mosinasi pe bastinile i ocinile lor, färd a se pomeni de dania de
mai Thainte, ce numai rezernandu-se pe urmata lor veche stapánire. Iatä. 'dar cá si
din obiceiurile urmate din vechime i phnd astadi, pre deplin s'a dovedit nesträ-
mutarea dreptatilor indelungatei stdpániri asupra mosiilor mosinasilor päminteni,
färd a se cere hrisóve de danii sad intäriturI ale Domnilor de mal inainte. Si
duirea pamintulul de-a pururea a fost dat6re a privighid asupra drepratilor fiesci,
caruia a nu se lira nimenul averile, si a nu se stramuta nimeruia stapánirea pe

bijescil, se vede gräind judecata de la anul 1800, ca Cu 100 de ani mai in urina le-a
lipsit stapânirea ; asisderea si pentru némul luí Tarain., din care se trag Chiritescii,
dupa scris6rea lor de danie cätre némul Gocestilor, se vede ch. de 38 de anl, le-ad
lipsit stäpanirea. Dupä cuprinderea scrisorilor de danie si de se va dovedl, precum
jaluitoril si dovedile Ion arata, cd stäpanirea acestor némurl ad fost lipsitá cu tot
de acolo, si eh numai de &are dánsii s'a stapanit dupd cuprinderea scrisoril de
danie, acea de la anii 1780 si hotärlrea judecatii de la anii 1800, atunci invoéla aceea
facutä numai de cdtre 2 din némul jäluitorilor, err care s'ati istirisit pe atata raze-
sime din stäpanirea batránilor arkatl, nu póte sd prinda niel un loc. Iard and din
In potrivä, pârîii curgetori din bdtránii arkati vor dovedi, cdsi in urma scrisorii
de danie, acea de la anii 1780 a avut stdpánire acolo, atunci însui jaluitoril Go-
cesci nu se impotrivesc cereril paritilor a nu stapánl si de acum inainte. Pentru
acésta, dumné-V6strä tot ye aflati rinduiti acolo spre intruparea mosiei
acesteia, yeti aduce de fata si pe paritil curgkori din acel doi batránl, adecd pe
Dabijesei si pe Chiritesci i Mead cercetare dupä cartea de blestem, sa-1 indatoriti
ea sä-i ded dovada in pontul acesta al stapanirii sad prin scrisori, ori prin martori,
6meni streini, vrednici de credintä, cari sà numésch carte de blästem i cand, precum
jaluitoril cer, vor dovedl páritii cd li s'a urmat stapanirea, le yeti da märturie;
jara cánd dimpotriva stäpanirea lor, niel cu un fel de dovadä nu vor incredinta-o,
atunci vetl da märturie jaluitorilor Gocesci pe larg arätät6re de t6ta curgerea pri-
cinii, cu care nernultumindu-se vre-o parte vor veni. la Divan. 1818 Tillie 31 dile.
(L. P.) Vol Logofk.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 339

mostenirea sa si pe locul séd de bastina. i iaräsi nu lipsim a aratà i pentru lo-

curile earl din vecl aft fost Domnescl : a) locuri de pustlil adica ce nu s'ail sta.-
panit de nimenea din nepomenit veaccum i locuri de mosii deschise, ce s'ar gasi
intre alte hotare impresurate, subt nume tainuit, saú schimbat, s't necuprins in
scrisorile megiesitelor mos11; b) Vranistele Domnesci, ce ail fost din vect, si c) lo-
curile tirgurilor. Acestea aft fost ale Domniei, carl i acum, deed s'ar gasi asemenea
locuri deschise de tirgurl, i pustli, ar fi Domnescl. Iar pentru ocinile mosinasilor
urméza precum si in pravilele impératescl se hotäresce pentru urmata pacinica
stapanire, cartea 56, titlul 3, capul 4, fila 708, scriind : orI mosie bisericésca, sail
mosie dréptä impérätésca, stäpanindu-se fara curmare in curgere de 40 ani, sad cu
drept titlu, sad i fara drept titlu, prin posesie se castiga si va avé-o statornica.
Aceste sunt pravilele i obiceiurile urmate In pamintul acesta din vecl. Dtipa acestea
nu lipsim a aratà si asupra celor-lalte intrebari pentru Vrancea, i pentru chrisovul
de danie de la réposatul Domn Ipsilant Voevod din 1803 Septemvrie 11, si çlicem
: clack' s'ar fi urmat dupà orinduelile i obiceiurile pazite din vechid a se aduce
de fata in cercetarea divanulul pe locuitoril VrancenT, cu Vote scrisorile lor cate ad
mai aviit si cate acum s'ad mai végut in cercetarea Divanului, i dacd s'ar fi végut
de pomenitii Domnl dovelile lor, ca nisce iubitori dreptatii, n'ar fi voit sä lipsésch
PC cel adevèrati mostenitorl, si subt nurne de mosii Domnesci sä le faca danie.
Osebit intre alte intrebarI a fost si acésta: cá Domnul Vasile Voevod, prin uric la
anii 7156, ar fi Mont danie manästirif Sovejil nisce muntI anume Svoinele si CIA-
bucul Oita in Lepsa, i Lepsa in jos, Onà unde se impreuna cu hotarul Tuni-
ciIor, si in Chisin, si in Susitasi Raitasul, fiind din hotarul Vrancelf si aratandu-le
a fi drepte Domnesci, réspundem : ea insusi acelasl Domn Vasile Voevod, dupä 10
ant in urmä, prin alt chrisov al sed, adeca la let 7166 Octomvrie 20, aratä cum eh'
pentru nisce munti anume Svoina si Clabucul, ce a fost dat miluire M. Sovejli,
fiind-ca s'ail fost cumpérat de Domnul Gheorghe Stefan Voevod, cu 1.300 lei, hota-
resce Domnia-Sa i anerisesce dania de mal inainte, fiind acei muntl al M. Casi-
nului, unde s'ail fost afierosit, cumpérandu-se de ctitorulei Gheorghe Stefan Voevod.
lata dar diiitru acésta Inca mai virtos se dovedesce, cum ca.' locurile Vrancei n'ad
fost Domnesci, caci dach ar fi fost locuri domnescl, Domnii insisl n'ar fi cumpérat
de la locuitorii mosinasi locurl spre afierosire; apol pe langä aceste, sunt i alte osebite
dovegi cart s'ail mal végut; insa, un uric din 6951 lunie 20, de Stefan Voevod batranul,
prin care intaresce lui Vasile Cretescu mosiile lui, silesce la Casin, unde a fost
casa tatäldi s'éd Constantin Cretescu, si la Vrancea mosia Albiana, intarindu-I sta-
panirea dupa hotarele ce ad umblat din vechid, care dintru acest uric iarasI viderat
se dovedesce, cá dacä mai inainte de 375 ani s'a cunoscut stä panirea Cretescului
pe Albiana, care este in mijlocul Vrancei si nimica intru acest uric de loe Dorn-
nesc nu se pomenesce, ce se pomenesce a fi locuri de bastina sa, uncle a fost ave-
zaren pärintilor séI. Apoi s'ad mal vNut i alte multe scrisorl de vinçlari ale locui-
torilor Vränceni catre boeri si catre Domn1 bätrani, adeca atre Domnul Mateift Ba-
sarab Voevod, Domnul Térii-RumanescI, ce a inzestrat Manastirea Soveja si catre
Domnul Constantin Cantemir Voevod, ce a cumpérat de a inzestrat M. Mira, ince-
pute acele cumpératurI de la 7117 Septemvrie 8, si pana la 7199 Martie 20, dintru
care dovelI lamurit se vede, ch.' dintru in vechime, Domnii de atuncia, cunoscéndu-I
pe VrancenI de stäpanI acelor mosii, ad cumpérat parti de ocine de la dinsil ce aveail
el impärtit6re pe batrani, si afierosit la manäistirl. Deosebit s'a mal vèçlut
ispisoc din 7196 August 21, de la Domnul Constantin Cantemir, i iaras1 cartea a tutu-

www.dacoromanica.ro
340 V. A. URECHIA.

ror boerilor Divanului, din vremea aceea, tot dintru acel an August 22, intdritóre Ma-
nastiril Mira, pe cumpératurile Domnului Constantin Voevod a pärtilor din Vrancea,
ce a fost cumpérat de la VranceniT rdzesT, cum si a altor danii ce a fost fdcut Ma-
nastirii, de catre Insist uniI din mosinasil rezesI Vriinceni, arataudu-i pe fieste-care
Cu numele lor; s'a mai véçlut o scrisóre de invoéld din 7202 Tillie 23, intre locui-
torii Vranceni din satul Tulnicil i intre M. Soveja, ardtand panä unde sd stapil-
nésca' Mandstirea prin semne nurnite, pand in hotarul Unguresc, incredintat fiind
de Teedosie, Mitropolitul Moldovel si de alti boert.
S'ad mai végut çi alte multe scrisorI cuprindétóre de pricini urmat6re intre Vrän-
cenT si intre megiesil lor, pentru despdrtirea hotarelor, care pentru multä vor6vd
se lasä. Dar dup'd tóte doveçlile ardtate, care dovadä alta póte sd fie mal mare de-
ck chrisovul de la fericitul Domn Grigore Ghica Voevod batranul, din 7244 Ghenar,
intilrit cu iscalitura i pecetea sa, ce s'a vèdut la mana Vrancenilor, care lämurit
si pe larg arata atat din partile hotarului de catre téra Unguréscii, dupa märturia
hotarnich ce a fost adus de la Miron Dima, Vornicul de Vrancea, intarindu-le lor
vesnica stapanire, pand in obcina muntilor, de unde curg apele catre Moldova, pre-
cum atuncea ad dat sénid, ed i mal inainte de ved asa ad inut, aratandu-se
obiceiurne muntilor, i impreuna ardtandu-se acel ce ad fost impreuna cu Miron
Vornicul, earl ad fost némurile luT dupa vechT mosinasl, i cu altii al lor; si im-
preund aratandu-se cd cate plaiuri se pornesc din munte spre Moldova sA fie ale
Vrancenilor, sd-si facd locuri de stani i pdsunea altor dobittice. Iar pentru alte
impdrteli ce ad Vrancenit ei intro PI, vor stdpánl, precum le vor spune dresele,
precum le vor fi impdrtelile de la Domnii eel bdtrani, si ea incredintandu-se pome-
nitul Domn din marturia hotarnicd, ad dat orT ad intdrit Yriincenilor si de la
Domnia-sa, ca sa le fie mosiile ce s'aft ales drepte ocine si mosil si uric de intii-
riturd cu tot hotarul 1 cu tot venitul, In semnele precum serie mai sus, neclintit
neresuit niel odinióra in ved. Acest chrisov, prin ldm urita sa intelegere, riclica din
mijloe tad indoéla i URA impotriva punere inainte asupra stapanirii Vräncenilor,
si de a se cugetit cum ca. Vrancea ar fi mosie Domnésed, si mdcar de ad si vrut a
i se da pricind cd n'ar fi protocolit, dar s'ati mal véçlut i alte chrisóve tot ale aceluias1
Domn, precum si ale altor Domni pe alte osebite mosil, asemenea fiind neprotocolite;
indestul c'd acest chrisov, osebit de cele-lalte deosebite doveçli cate Wei ardtat, este
temeinic, aratand pe VrancenI stapanil bastinilor lor intru t6te hotarele si cu tot
venitul, nerésuit in veci, si pe langd acestea i indelungata stdpanire care este po-
trivia cu pravilile firesci i politicesci, i cu obieeiurile pilmintesci, co s'au pdzit
din vechime , nu lasd cea mai mica indoéld asupra dreptatii Vrancenilor, pe
ocinile i bastinile lor, dupd. Impärtelile dintre dinsil din mosI si strämosl, si nu
lipsim a da si in scris cunoscinta, socotinta si réspunsurile n6stre. 1817 Glienar....
Cerênd prea InaltuluI Domn si de la smerenia n6stra, ca ceca-ce vom cun6see in
curat cugetui nostru, asupra intrebarilor ce ni s'aii fdcut in Obstésea Adunare si
In fiinta de fatil a n6strd, sa' ardtdm atilt inaintea Inältimil sale prin vid glas, cat
si in scris sä dam ; precum asemenea si d-lor boeril pdmintenT sa ariite, prin evan-
ghelicéscil mfirturisire in frica lui Dumnedeil, cunoscinta Dumiilor sale, märturisim
ca asupra intrebarilor ce ni s'ail fdcut prin vid glas, asemenea si in scris dupil lu-
minata tiduld a Indltimil Sale, cunoscinta nóstrd asupra adevérului i dreptatil este
precum pre larg se aratil prin anaforaua acésta, urmat6re dupd pravild i obiceiul
pamintuluT, cat i dupre doveqile cate am vérjut i isciilim.
Al Inaltimil Tale &Are Duinnet)eil smerit rugdtor: Veniamin Mitropolit Moldaviel

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 341

plecate slue Iordache Canta Vel Logorét, Grigore Sturza Logorét, Vasile Cos-
tachi Logofét, Alexandru Iancoled Vel Logofét, Toader Bals Vel Vornic;Andronachi
DonicI Vel Vornic, Vasile Raza Vel Vornic, Toader Bals Vornic, NicolaI Hrisoverghi
Vornic ; i altii.

Scarlat Calimach, ca sä indrepte In eat-và mersul justitiel, introduce

un nomofilax, adecd un 'jurisconsult. Acesta este Stolnicul Constantin
Scheleti. (1)
Mai multe lunï functionéza catf-va traduckorl ai noulur codice civil.
La 1 Ianuarie 1818, Scarlat Calimach introduce, dupd pilda de la
Muntenf, heitmeinia de menzilurT. Prin tidulä gospod numesce Hatman
de 1VIenziluil pe Vornicul Vasil° Rosetti. (2) La 1814, erà Nazir la
menziluri Postelnicul Ma vrogheni. (3)
La 9 Decemvrie 1812, nu tardiü dupd sosirea in IasT a Domnitorulul
Scarlat Calimach, Metropolitul Veniamin i boeril supun Domnitorului
anaforà, prin care propun restaurarea Curtii Domnesci arse.

CAP. XIII.
Biserica si sc6la sub Sc. Calimach.
Fórte importantä. este Domnia lui. Scarlat Calimach din respectul
bisericiT, a scóleY si a culturil generale.
Inch' inainte de a sosì la Iasi, Sc. Caliniach invitä Divanul sd se
cheme la scaunul Metropolitan neuitatul de popor Veniamin Costachi.
Nu puted sub asemenea archipästor, succeddnd streinuluI Metropolit
impus de Muscali, sd nu räsufle Biserica i sä nu se bucure Roma-
nul de 'pasif spre inflorire a bisericil sale.
Amintim in note cdte-và din chris6vele, cu earl Sc. Calimach a
venit in ajutor la diverse biserid. i manästiri. (4)
VegI la Academie, cod. I, pag. 345.
Vel;II la Academic, cod. I, pag. 343. XX.
Acad., I, 314-317.
La 27 Fevruarie 1813, Scarlat Calimach dà chrisov de miluire bisericil Talpa-
larilor din Iasf (Veg;II la Acad., V, 16). La 14 Iunie 1812, Divanul Cnejiei MoldoveI
ddduse carte la IspravniciI de Roman, ca venitul harabagiel, al vedrel si al cotului
sd fie al bisericiI Domnescl din Roman (Acad., LXIV, 103). In 12 Fevruarie 1813,
Scarlat Calimach reinoesce aceste mili (Acad., LXIV, 404). In 15 Iulie 1814, noud
reinoire (Acad., LXIV, 105). Cu alt chrisov, Scarlat Calimach acordà eke 15 1. pe lund
de la vamd bisericil SI. Atanasie i Chiril (Acad. L. 41).
In 11 Iunie 1814, Scarlat Calimach däruesce Episeopului de Roman Gherasim 30

www.dacoromanica.ro
342 V. A. TJRECHIA

Ne mArginim ad a constatà, cA organisatiunea data Consistoriulul

Metropoliel sub MuscalT, 182E, nu a fost desfiintatä.
Acea organisare era intocmitä de protoereul Lazar Asachievicl, care

sälase de tigani, dep. acordall Episcopiel de fostul Bomn Al. iVloruzi. (Acad., LXVI, 62).
Asemenea câte 30.000 och sare, 2 Aprilie '1816.
In 25 Martie 1816, se reinoesce darul celor 30 de sdlase de tigani (Acad., LXVI, 62).
In 13 Iulie 1813, Scarlat Calimach d5. Metropoliel un chrisov, prin care VI scutesce
2 mosli de vädrärit si-I face inclusiv de 200 lei din vama gospod.
Chrisovul Domnului Scarlat Alexandru Calimach Voevod, sloboçlit Mitropoliei, prin
care II scutesce doud mosli de vddrdrit i îï face si miluire cu 200 lei din vama
Gospod.

Cu mila lui Dumne4e21, Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod Domn PM"
Moldova'.
Se face scire cu acest chrisov al Domniei-Mele, pentru sfinta Mitropolia din Iasi,
cd arätändu-ne al nostru cinstit i duhovnicese pärinte prea sfintia sa Kirio Kir Ve-
niamin Mitropolitul tern', precum a are chriserve de miluire de la cc! mai inainte
de noT luminati Domni, ca venitul de dijind ce ese de pe mosiile Mitropoliel sä-1
scutéseä de vhdrärit, asemenea si vaina din Gospod, de a luà pe tot amil ate dou5 sute
lei, ail fácut cerere ea si de atre Domnia-Mea sà se intärésa asemenea. Deci cer-
cetänd Domnia-M ea i feçlêndu-se chris6vele altor luminati Domni de mai inainte
socotind cä se cade a fi impärtäsitä sfinta Mitropolie si de cätre Domnia-Mea cu
aceste mili, prin acest chrisov al Domniei-Mele asemenea infarim i hotärim, ca la
slujba vhdräritului, tot vinul ce va es1 de dijmä de pe mosiile Mitropoliel Vlädi-
cenil ot tinut. Esil i Ioganil ot Tutova sä fie scutit de vädrärit, nimänui nimica
sä nu da.. i osebit sd aibh a ha sfinta Mitropolie din vama Gospod, pe tot anul,
ale dou'é sute lei, earl' bani sd se deà de atre vamesii, off In vinçlare de va fi
slujba vämil sail in credintä de se va autà, in done' rinduri pe an, adecd jumä.-
tate la qiva nasceril Domnului Nostru Is. Chrs. i jumatate la çllua Sfintei Invierl.
Drept aceea poruncim Domnia-Mea dumné-v6strä boerl vädrari, durané-tale vel
vames de Carvasarà, de cätre top' sd se pAzéscA intocmai precum mai sus se cu-
prinde prin chrisovul acesta.
Poftim dar Domnia-Mea si pe alti fluff luminati Domni, pre earl* Sfintul Dumne-
çleil II va orindul in urma n6stra la Domnia acestel terl, sä nu strice acésth niild,
ce mai virtos sä adauge i sä intrécä pentru a Domniilor-Sale vecinicri pomenire.
Scrisu-s'a chrisovul acesta la scaunul Domniei-Mele in orasul Iai, intru a doua
Domnie a arsträ la Moldavia, in anul d'intaiii.Velét 1813 Iunie 13.
(Iscälit) 1u Scarlat Alexandru Calimach Voevod.
(L. P.)
Sturza Vel Vist. procit.
(Iscälit grecesce) Dimitrie Plagino.
S'a trecut in condica Visteriel de chriséve.
Constantin Veisa.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 343

nu erà altul deck tatäl gloriosulul de mal' apoT George Asaki. Dupd
moda timpuld. Asaki îi rusise numele in Asachievicl !
Acéstä organisare (ce o däm in nota' mal' jos) cuprinde o specie de
regulament de cancelario a duhovnicesceI Consistorio, cum si procedarea
de urmat in cercetärl de blagocini, protoerel, etc., si actele de desle-
gare de cununil.
E de observat cä art. 10 dispune desnärtirea completä a justitieT
laice de cea bisericéscd i neamestecul lor. (1)

(1) Ce s'a fdcut in Exarchicésca a llfoldovlachig, dicasterie, pentru dohovnicésca

consistorie a Mitropolia Moldavid, adicd in ce chip are sd urmezd consistoria
In pricinile ce vin. Anul 1811 Septemvrie in 27 de 4ile.
T6te pricinile ce vor intrà la acea consistorie de la Inalt Preaosfintitul Mitro-
polit, Exarch i Cavaler Gavriil, sail de la Prea Osfintitul Dimitrie Episcopul Ben-
deriuluI s't Achermanulul, adecä Vicarul Mitropoliei Moldaviel, cu resolutiile; asemenea
cererile de la acéstä dicasterie, insciintärile, raporturile, arätérile de la protopopiI
blagociniI tinuturilor, feluri de otnosänir, atät de la dregétorif duhovnicescl, cum
si de la cel politicesci, si jalobele de la fetele cele particularnice, va avé consistoria
datorie ca sá insemneze de asupra a fieste-cdreia hértie asé : (afarä de acelea ce vor
fi insemnate de Preaosfintitul), adecA s'a primit la anal cutare, luna cutare,
c,liva cutare, scriindu-se sé se ardte, care va sä icá cá are acest fel de intelegere,
adecä sá se serie la protocolul in care inträ pricinile, i sé se pue inaintea judecé-
torilor spre ascultare.
Pentru de a se serie pricinile ce intrá la acea consistorie, a felului ce s'a po-
menit maI sus, si altor carl sunt supuse dohovnicescif cercetérl, se envine numai
decht a avé protocol pe masä, buril care, dupa aläturata aice forrad, sé' se serie
intru dinsul cuprinderea pricinil in scurt, irisé pe inteles, s't logofétul singur, sad
care scie rinduéla trebilor, cu numér sä serie, parid ce vor venl cilenurile judech-
toriel saü asesoriI, dupà a cérora adunare, unul din scriitorI dator este a cetl tôte
pricinile pe rind, carl s'ad serie inteacel al meseI protocol, si dupä cetirea celei
pricinl, judeatorif aft sá icà sama in ce chip urmézA, ca sé facä la pricinile
acelea hotérire pe temelia legilor, sad a pravilelor, i dupé aceea sé se serie in
dreptul aceI pricini pliroforisit6rea resolutie, adecà anume unde, i cu ce fel de cu-
prindere sä se trimétd ? sad dupà cum vor socotl, dupä scrierea unuia de acest
fel de resolutie, scriitorul dator este a cetl al doilea i alte pricinl, iar judeciltoriI
aft sé pue asemenea dupä pricinä resolutie.
Dupé ce se vor ascultà teSte In Miné rinduéld scrisele pricinf, i d upa scrierea
resolutini drept a fieste-care pricinä, atuncia este datoria a se serie dupä fieste-ce
pricida a jalobelor hotéritórea pe larg rinduire sed trimetere, ca sé fie pe inteles,
scriind intaift cuprinderea pricinil i hotärirea judeatorilor, i apoi dintru acelea
sé se lase céte o copie la fieste-care priciná cu insemnare la care luna' si çli, i subt
care numér s'ad trimis acelea.
Spre a insemnà in serie trimiterile pricinilor pe la felurl de locurI, trebue
numal decét a avé dupä forma cea aléturatä aicea catastih, Intru care sé se s't

www.dacoromanica.ro
344 V. A. URECIIIÀ

NumaT acest neamestec proclamat de art. 10 nu a fost pururea o

serie cuprinderea acelora in scurt, puind pe fieste-care urmdtor numér, lar cele ce
se trimit sunt datori a le iscall judecdtorii i logorkul.
Daca asupra cur-va din eel duhovnicesel ar veni vre-o jalobd, ori de la cine, cá
s'ar fi facut vre-un necaz, sau pentru eh petrecerea lui este desfrinatil, saú ca
betiv, si se tdvdlesce intro altele scandalisitdre fapte, deci pentru o intimplare ea
aceea se cade intaiii de a luà de la acela care este asupra lul paraponul aratare in
seria, prin protopopul saü blagocinul tinutului, lar cand pAritul ar tagadul, sà sa
eéra de la parisul dovedi incredintate de martoril ce vor fi vredniel de credintd.
Dupd aceea sá intdrésed cu jurämint, fate.. find phritorul i parisul, apol tot pe
aceiI martorl sd se intrebe in deosebi fail a fi fatd cel ce se judecd, i atun-
cia sd se serie pe temelia pravilelor biserieesci i politicescl deslegittórea hotárire,
cu aratare la ce fel de pedépsa este supus vinovatul. Iar hotitrirea aceea iscdlind-o
toti judecdtorii si logofetul, sd se aducd spre socotintä si la hotdrirea Inalt Prea
Sfintitului Mitropolit i Exarch saü Prea :Osfintitulul Vicarul Episcopul Benderului
si al Acherrnanulul, apoi dupd intarire sa se facd implinire; cu asemenea urmare
sa se faed si In alte pricini ale judecatilor.
Jalobele pentru deslegarea cununiilor, sail a despartirilor, sa se primésch
sd so intrebuinteze cu chipul cuviinciósei :rindueri, dupd aceste urmdt6re: 1. Cfind
se cdsatoresc avénd intre sine rudenie trupéscä sad duhovnicdscd atilt de aprópe
incat se opresce de pravilele bisericescl impreunarea lor. Al 2-lea. and unul din
edskoriti avdnd pre sotul ski via este cdskorit cu alt obraz. Al 3-lea. Dacd face
care-va din cc! cdsätoriti vederatd preacurvie. Al 4-lea. Deed care-va, din cei cdsa-
toriti va fugi si va petrece nesciut. Al 5-lea. Dacd vre-unul din cdsatoritl dupä vino-
vatie se va trimite spre vecinich pedépsa, iar dacd cine-và geed de mai sus ard-
tatele pricim, va cere despartire, jalobele unora ca acelora nu numai nu trebue a
se tiné in sémd, sad a face cercetare, ce nici de cum niel a le primi.
T6te pricinile ce vor intra la aceea consistorie trebue sd fie dupa rinduéla
cusute fieste-care in deoselm, cu deosebita invèliturä, seriind de-asupra cuprinderea
pricinii aceea din launtru, i dupd ce va trece anul, facêndu-se tuturor pricinilor
catastih, sa se pazésed in archivd.
Niel unul din judecatori nu p6te sA facd luare =into pricinilor, ce atirnd
de consistorio, a casa singur, ci in adunare de obste, unde fieste carele judecator
trebue sti. fie intrebat de socotinta lur la pricina care se cereetézà, i daca va veni
lucrul la neunirea tuturor, atuncia sd se faca hotärirea dupii socotinta unitii a gla-
surilor celor mai multe, insà pre margine tot sá se insemneze socotinta celul ce nu
s'a unit cu indreptarea insemnarii aceluia, adeca pe ce razima socotinta sa.
Niel °data' sd nu r6mde judecatd nelucratä, din pricind cA ar lipsì vre-un ju-
decator, co macar nurnal dol ar fi, tot sA se faed lucrarea trebilor i hotdriri, ca
cand ar fi toti judeedtorii filth.
Niel un fel de pricim earl se ating de judecata cea politiedsca sA nu se pri-
m6sca, cum si din potrivd, niel un fel de pricind ce se atirna spre duhovnicdsca
cercetare judecatd sd nu se trimitä la judecata cea politicéscä.
Jalobele (pentru hirotoniile slujiril preotiel, pentru a pune temelie, si a Brill-
Orris bisericilor, cum si pentru despartir» cari vor veni pe numele consistorier,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM ANILOR 345

realitate. Totusl Veniamin face acte, earl in Muntenia nu le pote

semnh numal Metropolitul. Ash in 22 Ianuarie 1814, dhruesc, cu de la
sine putero, administratiunea i folosinta venitului bisericel SE. Ne-
culae (din MuntenT, Iasl) fostulta Metropolit Serafim din Siria, emigrat
de r6u1 Turcilor in Moldova (1)
nu se primésca, ce acest fel de jalobe trebue ca sé intre intaiu la Inalt Prea
Sfintitul sail la vicarul, si de la dinsil vor intrà cu resolutii la consistorie.
La sfirsitul a fieste-care luna sé se aducil Inalt Prea Osfintiel Sale insciin-
tare dupa forma ce se alaturéza aice,care din pricinile ce ad intrat in acea luna au
luat sfirsit si care inch nesfirsite ? insemnänd *i din ce pricina nu s'au sfirsit.
lar catre tóte de sus pomenite se adaugä si de acésta, ca judeciitoril atht in-
tre sine, cum si cu cel ce vin la judecata, sunt daton sa vorovésed lin, cuvinte
blande, i urmatóre povätuiril ce se vede la . . . . , cad locul judecatorier este loe
a tótä cinstirea i evlavia.
Protoiereil si cavaler, Panu Cunizchiu.
Protoierefi Lazar Asachieviel.
Protoiereil Andrei. Sviridovid.

(1) Carte episcopald scrisd In greeesce ì rontdnesce de la Veniamin Mitropolitul

Moldova. Cu mila lui D-zeft smeritul Veniamin Arehiepiscop i Mitropolit Moldova.
Cat este dragostea iubitä de Dumnedeti, incredintézä dumnedeescile poruncr, ne-
hotarind a fi mai inalta fapth blind* dealt dinsa, de am pune inainte màcar i pe
cele maI întâiù fapte bune, adica vinderea averii spre impartirea la saraci, i cea
pentru adevèr primejdie videratä a acestd vremelnice vieti, adeeä cea prin foeul
si pre cea mal inaltä intemeere a credintel care p6te ninth muntl, Iàrä dragoste
ne incredintam cà aceste sunt ca o nimic. Acésta nouà si mantuittire porunca, care
41* are cunoscinta dragostel cel intru Christos, mud si neschiinbatá dupa dumne-
dedsca hothrire (poruncd north' dad votfé, i intru acésta vé vor cun6sce pro vol,
daca yeti °Ara dragoste intru vol, i cu cat ati facut unuia dintre acestl mal mid
fratl al mei, mie a facut.. Acésta incredintéza, esi strain m'ati primit i cele-lalte
semne ale dragostel celei dupa Dumnedeil datóre, si stròini totl suntern aicea,
totl, dupa cum si toti parintii nostri, si una de obste pravoslavnicä patrie astep-
tam, care rémáne in vecl neschimbatd, pre care cel ce pentru nol cu milostivirea
dragostei nemarginite insträinandu-se ne-a daruit celar ce päzim poruncile lur
ne aducem aminte a le face pre ele. Datoria nósträ am judecat neapératd, vrad
a fi bine credinciosl, pre cel ce din a bunei credinte rìvnä i dragosteI cer dum-
nedeesel a alergat catre nol, prea sfintitul Mitropolit si in Christos iubit al nostru
frate, i impreunit slujitor chir Serafim, carele a statut ierarch canonicesce Epar-
chid din Siria Emisis, ce se afld supusä prea sfintitului scaun al prea fericitulur
patriarch al marei Antiochiei si a tot R6sdritul; dar pentru crudirnea stapanitorilor
acestor locurI, i pentru navalirile lor cele nesuferite, lepädandu-se de Eparehie, *i
pe la multe locuri umbland, ca la un liman, fail de pritnejdie i de valurile acesteI
vietl óre-cum slobod, cétre acest bine credincios si de Munnedeu pazit stapanesc
painint al Eparchiel nóstre a nitzuit; néclajduind ca cea din multé vreme i imbu-
natatita petrecere stricata óre-curn a cuvintat6rei dumnedeesel corábii a locasulul

www.dacoromanica.ro
346 V. A. ITRECH1A

Cu t6te acestea, ate-vh inn): alai târ4iú, pentru un schimb de mosie

Cu o mosie mânäistirésca intervine un chrisov domnesc. (1)
cel dint linistindu-se, se va invrednicl de putind 6re-care odihnd. Socotind dará nol
In destul, am gäsit drept si sfint Meru a arätà pre cea putinciósá de oclatà a
Dumnedeescil slue odihnä, nu atata adecä cath trebuià, ce cata cea dupd vreme nevoe
ne ierra. Am socotit pentru mica 6re-care a bätranetelor sale mangäere a-1 da spre
locuintd sfintititul locas al celui dintre ding Pdrintele nostru Ierarch Neculae,
cdtorul de minuni, ce se aflä in popor cu numirea dupd loe Muntenii de sus, s't
micul acela venit care pe an se stringe din china cdsutelor si a dughenelor a i se
da spre trebuinta sa, pentru tót5. viéta; i sfintele vase si vestminte ale sfintului locas,
dupà cum prin deosebit izvod se cuprind, impreund cu Vote cele-lalte in stäpanirea
sa, a se da, spre bunä pazd, unde neoprit are tétä voia a sävirsì ale archieriei du-
pre cum coi de prin manastiri Archierei; si de astddI inainte intru tad viéta sa sd
fie si sá se socotéscä purtAtor de grijd i stäpan tuturor ale acestui dint locas,
miscätórelor i nemiscatérelor lucruri, dupre orinduéla Archiereilor celor ce pentru
tótà viéta lor igumenesc si a igumenilor ce se aflä. in mandstirile de aice, Hied sà
se supere de cine-và cat de putin cu cuvint de embatic sad' de vre-un alt dar, ci
bine economisand ale acestul dint locas miscdtóre i nemiscdtóre, a fi eromata,
si veniturile dintru acestea stringéndu-le panà la cea mal de pro urma a sa
suflare. Iar dupd mutarea sa cdtre Domnul, Vote si cele prin izvod incredintate,
miscatóre i nemiscateire lucruei intregi i nesträmutate, sä se pdzéscd, i orl cate
alte se vor mai afierosl in vremea pistasiei sale, tóte acestea dupg obieeiú sunt
lucruri ale acestul sfint locas si nesträmutate, rémaind acest stint locas iaräsi
sub stäpanirea Sfintel Mitropolii, dupä cum si mai inainte, nicl un cuvint ne
avénd loe de a se instrdind din stäpanirea sfinteT Mitropolii. Iar dacä mal ina-
inte de mutarea sa dintru acéstä viéä, spre linistirea sa ar vol sd se mute intr'alt
loe mai bun, si atuncia biserica i lucrurile sale intregi, rémaind dupd cum i s'ad
incredintat, are slobodenie a se muth unde ar vol, iar cei ce pang acum, ca chip
de epitropie aü iconomisit lucrurile acestul dint locas, de acum inainte féman din
acéstä epitropie slobodl, stäpan, oranduindu-se purtdtoril de grijil i iconom al aces-
tef bisericI, si color dinteinsa mischtórelor i nemischtórelor lucruri, pe Prea Os-
fintia Sa. Acéstä nticd mangaere gdsind spre linistirea sa, si obstésea a tuturor nou'é
folosintä duhovnicéscd a celor ce locuim acest de Dumneded pazit pämint, a prea
bine credinciosului nostru Domn i purthtor de grija; si a alesilor de bun neam
boeri, a tot sfintituluI cliros, si a tótä plinirea pravoslavnicä (cdci ca un archiered
al inaltului Dumnedeft pentru obstésca non-6 tuturor mantuire reigd pe Dumneded,
si cele fdrä de sange jertfe aduce spre milostivire). Pentru acésta, i acéstä a noa-
lucedtóre scris6re s'a Meat, care are puterea neschimbatd de scriseire temeinicà
spre neclintita linitire i nebintuitä a Prea OsfintieI Sale ; i cu a nóstrd pecete si
iscaliturd s'a intdrit. 1814 Ghenare 22.
Veniamin Mitropoli Lui Moldovel.
(L. S.)
(1) Chrisov inteiritor pentru sehimbul &tout intre Epitropia Husului
etc Speit. C. Roset.
Insciintare se face cu acéstà carte a Domniei-Mele, cá dupai multe pricini de ju-
decath ce ad urmat pentru un schimb, ce la anul 1800 Decemvrie 19 s'a facut

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMINILOR 347

Si pe child face Veniamin acte de ash naturh, singur Pal partici-

parea lui Scarl. Calimach, el cere si dobandesce un act de binecu-
vintare al Patriarchului Chiril din Constantinopole si al tuturor mem-
brilor SinoduluT Constantinopolitan in Maiú 1815--pentru jus-
intre Episcopul de atuncia al Episcopiei I1uului Chir Gherasim si intre Spatarul
Constantin Roset, fiind la acea vreme Clucer, adeca. dand Episcopul un iaz cu
mifird in apa Crasnel, ce se numesce iazul Savei i partile ce le are in mosiile Ro-
Averescil pe apa Crasnei, la tinutul Fálciulul, i Cioricenii la tinutul Vas-
lutului, iaräsi pe Crasna, luand impotrivd Episcopia alte pall tot de la tinutul
Falciului, cum se cuprinde la scrisòrea de schimb, asupra cäruia schimb Inca la
anul 1805, plecând jalbd catre domnie a rudele lor afierositorilor acestor parti catre
Episcopie, cu cerere ca sd se strice schimbul urmat intre Episcopie, and atuncia,
dupd judecata ce a urmat, s'a fost intärit urmarea schimbului a se pdzì intocmai,
indatorindu-se i acea Episcopie cu acele trebuincióse catre chipul zidit de afiero-
sitor. Dar dupä jaiba datä cdtre Domnia-Mea in anul trecut de &dire rudele afie-
rositorilor, cerênd a se stricà schimbul i partile afierosite dupä cuprinderea daniei,
sà férnhe in stapanirea Episcopiel. Din porunca Domniei-Mele s'a infätisat pricina
In judecata Preosfintitului Mitropolit si a domniilor-sale Velitilor boerl, and ye-
Ondu-se dovedile amandoror pärtilor, schimbul urmat s'a cunoscut netrebnic, de
vreme ce insusi afierositoril opreso pe Episcopie, ca niel cu un chip sá nu instra-
ineze afierosirea sa, care socotinta prin anaforà fdcèndu-se sciintd, i cercetandu-se
Si de catre insäsi Domnia-Mea dovedile amandorora pdrtilor cuprinse la anafora,
am hotdrit ca schimbul urmat intre Episcopie si intre Spätarul sd rémdie cu to-
tul deslegat i stricat, fiind impotrivd si cu calcarea hotäriril legaturii intre Epis-
copie i intre afierositor, luand in stdpanire Episcopia téte acelea afierosite, f -at%
sa fie volnica vre-odiniórd a le insträind sub nici un cuvint, pdstrandu-si Episcopia
nesträmutat datoriile, intocmal dupä cuprinderea scrisorii de danie a afierositoru-
1111, femaind i intdritura schimbului din anul 1805 anerisitd, ca una ce schimbul
este anerisit, iar pentru cheltuelile ce a arätat preotul Gheorghe cä a facut cu bi-
serica, fiind cu multumirea amanduror pärtilor, s'a hotairit sa. platésed Episcopia
una mie cincI sute lei, intarindu-se aceeasi anaforà in trecutul an 1814 Maid 22, si
cu a nöstrd Domnésed iscäliturà si pecete.
Apol in curgkorul an, la trecuta lunä Mahl, ardtându-se cu jalbä catre Domnia-
Mea iubitorul Episcop al Sfintei Episcopii Husulul Chir Meletie, cum ca. dumné-lor
Epitropii caseI sävirsitulul Spätar ar fi pus secfestru pe venitul par tilor hothrite
de cdtre Domnia-Mea sa le ied Episcopia in stäpanire, care jalba fiind rinduità la
dumné-lui Ve! Logofétul sA cerceteze i sá pue la cale, unde in fiinta Preosfintitului
Mitropolit si a domniilor-sale velitilor boeri, s'a intrebat pe dumné-luI Vel Vornic
Hrisoverghi, Epitropul easel féposatului Spatar Constantin Roset, ce are
a réspunde, si sub ce cuvint s'a secvestruit venitul piirtilor date cu Domnésca
neistrd judecata in stdpanirea EpiscopieI ? Rkspunsul domniel-sale a fost acesta: ca
réposatul Spatar ca unul ce nu s'a infdtosat cu anafora inaintea Domniei-Mele,
Epitropicésca datorie ii silesce a se infatisà. Deed dupä ce si dumné-lui insusl s'a
infatisat si s'a intrebat la ce nu-s multumitl, cererea domniei-sale Vornicului a
fost tot aceeasI, precum s't Spdtarul cere, ea sà se urmeze dupd anaforaua de la
anul 1805, care intaresce schimbul, dar acea anafora, precum s'a dis, de sine rémane

www.dacoromanica.ro
348 V. A. DRECHI.X.

tifica i intarl dispositiunile ce erà in drept sá le ioa cu de la sine

putero, en referinta la manastirile de la Socola, Varatic i Agapia.
Ce sunt acele dispositiuni luate de Veniamin ?
La Socola era manästire de maid. Avênd a organisa acolo semi-
nariul, Veniamin muta putinele calugärite de aici la Agapia, unde
era pana atundi mánastire de calugäri. Fie prea marea apropiere a
m-rii de calugärl de M-rea Varaticul, fie din alte motive, Metropoli-
tul Veniamin muta la alto manastiri de calugarl pre cel 15 monachl,
cari traiati la Agapia si acolo fac loe calugaritelor de la Socola.
nästirea Varatecului o unl apoI cu aceea a Agapiel, dar aseza la fie-
care deosebitä. staretä.
De sigur aceste strämutdri atitara nemultumiri. Metropolitul Venia-
min credii sä se acopere de orI ce aeusarT, dobandind aprobarea mo-
rara' a Patriarchief, atat asupra stramutdrilor, cat i asupra organisäril
sc6leI de la Socola, cu limba romana i cu din venitul desfiintatel
manä.stiff de maid. Scrisfirea patriarchald se termina cu «deslegare»
de pacato pentru Metropolitul Veniamin, pentru maicele starite i pen-
tru t6te calugaritile mórte si in viétä.
Cat va fi costat pro Veniamin acésta scrialre de indulgeng §i care
In aparenta era contraríe antonomiel bisericii Moldovene? (1)

färä putere, neavênd Episcopia putere de a instreina pärtile afierosite, niel slobo-
lenie dupa insäs" scrisérea de afierosire catre Episcopie, de a le insträina vre-
odini6rä sub niel un chip. Drept aceea, in pontul scrisoril de afierosire catre Epis-
copie, judecand, hotärim, ca Episcopia sd-sl iea in deplind stdpanirea sa partile ara-
tate, r'émaind schimbul cu totul stricat, réspunland cliroilomiI räposatului Spatar
venitul pe anul trecut 1814, ce am fi luat de pe acele partí de la hotarirea jude-
cap" inciice, sfirsit3 ramaind acésta pricinä in vec". 1815 Iunie in 18 lile.
Vel Logofét.

(1) Chiril cu mita 114 Dumneqeii Archiepiscop cetätil tul Constantin, Romil cel nouë,
0 a tóta lumea Patriarch.
Se cinstesce adech desävirsit amäruntimea, si mai ales unde predania bisericéscas
saii serisà sait nescrisä, mai inainte apucand, a insemnat ceca-ce trebue a face
sad a nu face. Niel cuvintul iconomiel insa nu se trece ou vederea acolo, unde
putin slabind amäruntimea, sail spre a izbavl sufletele din perlare, saii spre a cas-
tiga folosul cel ce pana atuncia nu era. *i pre acésta o piSte af là cine-và in multe
locurl, cercetand adecà felurl de iconoml" a faptelor si prefaceri a legilor, si a ace-
lor ce se aflá mischrile dupd cererea vremi" si nevoile i intamplarile lucrurilor,
pentru intemeerea sistema pravoslavnicilor, i pläcuta lui Dumne4eil otcarmuirea
sfinIitelor bisericl si a Dumneçleescilor läcasur". C5.41 Vote spre zidire a se face, si

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 349

Din re,spectul toleranteT religi6se in actele liii Veniamin Metropolitul

apostolescul cuvint hotárésce, $i ea, saü facênd noT, sail $i scoposul trebue
a se lucra spre intemeerea aprópelui, $i a se indreptà spre folosul fratilor. Acest
fel de economie se vede ca cu cuvint a uneltit $i pe prea osfintitul Mitropolit al Mol-
dovei, carele pro acea de Dumnedea päzità Eparchie canonicesce o otcarmuesce,
prea cinstitul i Exarhul Plaiurilor, intru Duhul Sfint iubitul $i doritul nostru fra-
tele i impreunä slujitorul Kir Veniamin, pentru aceste urmatóre din eparchia sa
supusd sfintel sale Mitropolii, trei sfinte manAstirI, a Agapiei dicen], a Socolii
a Varatecului, cäci vèdend mänästirea Agapiei t'ea $i fära intocmire otcarmuindu-se,
$i pre monachil ce intru dinsa se nevoiaii (cari abià eraii la numér cinci-spre-dece),
védéndu-I ca /ocuiail färá de orinduéla, de capetele lor, $i ea prindeail numai loen!,
I-a mutat intealte mänästirl, $i In purtarea de grijä a Egumenilor dintr'acele 1-a
supus, lucrand petrecerea cea cucernicä i potrivitä podvigului lor celul calugaresc.
Iar pe calugaritele din Socola putine fiind i acestea la numér, $i carl din a lor o-
armuire aicl $i acolo se purtaa, $i intru nu putine neorindueli cu adevérat, $i in vil-
tämare sufletéscA cadeail, i nu micd smintéla' dad, pre acestea In manästirea Agapiel
le-a a$ezat, unind cu acésta pe cea-laltä mândstire a Väratecului, locuintä de femei,
acésta aflandu-se $i in destul numér de calugarite vrénd; alegênd prea sfintia sa
a$ezand intru fie$te-care Staritä cinstitä $i care aveä ispitire de monahicésca otear-
muire ; adecä in manästirea Agapia pe monachia Elisaveta, iar intru a Varateculuì pe
monachia Magdalena, orinduéla $i hotarI puind lor, prin care viéta lor $i de Dum-
nec,left iubitä, i de top laudatä s'a fAcut, legand impreunä i armonia cea bunä a
sfintelor laca$urI prin ajutorul unora catre altil i fratésca iubitä legatura. Iar pe
mânastirea Socolii o a arätat $cóla olntésca, spre a se invétà inteinsa fiiI scäpa-
tati/or preoti de acolo, spre a se hränl, $i a se ocroti din veniturile mänästiril
dascali intru acésta ispititl a a$ezat, carI paradosesc In obicinuita limbä a locului
t6tä invétatura. Inca i dogmaticésca bogoslovie a lui Ioan Damaschin din bimba
Elinésca, fiind talmäcitá. in bimba locului, i sfintitul catihisis asemenea fiind
mAcit, i impreund cu acestea paradosesc i psaltichia cantätóre.
Acestea cu adevérat a$A s'aft iconomisit i s'ají ispravit cu archipästorésca pronia
prea sfintiel sale, care este ertatá $i din insd$I sfintele legi la cei ce pre alocurI
archipästoresc, precum este bine arAtat din Apostolicescele i Sobornicescele can6ne
Ertand lor puterea tuturor bisericescilor lucruri, $i iubita de Dumnedeit otcarmuire
mal virtos catre acéstä prea de nevoie punere la cale $i alcätuirea unitä 1.1 im-
prennä glasuitóre a fost $i socotinta 1.1 domnésca plecare a celui ce atuncia slävit
otcarmuià domnia prea inAltatului $iprea blagocestivului Poma Kiriu Alexandru Mo-
ruz, prea doritului sufletesculul nostru fiú. CacI cum nu; unde arätatä este contenirea
cel de sine$I otcärmuiri aceea, i cea desavir$it $tergere a mi$carilor color vätama-
t6re de suflet $i smintitóre, i iara$I cunoscutä este monachicdsca bunä rinduéla
cea din prefacere i cea placutä lui Dumnec,leii a color Impreund nevoitóre petrecere
impreunä, i dupa t6te vederata este folosinta cea din multe felurI ce isvoresce
fiilor nevoia$ilor preoti din prefacerea mandstirii Intru $c61a. Dar fiind-ca s'ad arlat
in pomenita mânastire a Agapiei trupurl a acelora mai 'nainte trecute din \déla
monachit nedeslegate ; cele ce impreunä se nevoiesc acum intru acésta mänästire,
propuind de pricina presträmutarea a óre-cari vechl hotiiriri, ce erati obicinuite
rintilor ce mal* 'nainte nevoit intru acésta, $i eraft orinduite de catre aceia a se

www.dacoromanica.ro
350 V. A. IIRECHIA

este de dis ce-0. Lipovenil, céslovarT prigonitT in Rusia, sunt tolerati in

pazi: infätisat la prea sfintia sa i s'aii rugat ca, prin a sa mijlocire, catre a
nósträ mare bisericä a lui Chr. indestulata, sà se dea bisericésca slobodire i ertare;
si dar prea sfintia sa, scriind catre noI, a pus inainte ferbinte cererea monachillor
intru aceeasI vreme rugandu-se, ca i monachiilor pentru pomenitele pricini prea
sfintiel sale pentru prefacerea acea imbelsugata sä se dea deslegarea si slobodire,
si dar primind noi cu blandete cererea, pentru ca arata bunul cuget si cinstirea de
Dumnedeil a prea sfintiei sale, si cu cuviinciósä lauda incununand-o : Intaid
tarim Cu adevgrat &Re cdte prea sfintia sa pentru pomenitele din eparchia sa trei
mcindsti6re a asezat, ca unele ce se in de legiuita iconomie, sunt mantuitóre,
folosesc spre blagocestie si spre zidire spre sporire: iubite de Dumneded,
de 6meni läudate, apoi ash smerenia nöstra cu cel impreunà rugatorI cu nol intru
acéstä scrisóre, impreunà cu prea fericitul si prea sfintitul Patriarch al Ierusalimului
si a Vita Palestina Kirin Kir Policarp, ca prea cinstitiI sfintitil archierel,
doritil nostri fratI si Impreuna slujitorI, prin Dumnedeescul dor, daruire, si stapa-
nire a Prea Sfintulul facétorului de viétä, si stäpanitorului Duh, care este data' cu
adevarat de la Domnul si Dumnedeul si Mantuitorul nostru Is. Chr. Dumnedeesci-
lor si Sfintilor sei Ucenici si ApostolI spre a lega si deslega gresélele 6menilor,
carele a dis lor : ,Luatl Duh dint, ori-cdrora yeti erta pacatele, ertate vor fi, si
orl-carora le yeti tiRé, tinute vor fi. Si iarasi cate vetI lega si deslega pre pämint,
vor fi legate si deslegate in ceruff.» De la aceia dar si la noi dupá mostenire ajun-
génd Dumnedeescul 1111' si nedesertatul acesta dar, avem ertatl si pre pomenitul fratele
nostru Veniarnin archiereul, pre cele intru amandouè manästirile, starita Elisaveta
Magdalina, si pre .6:Re cate intru aceste manästirI petrec linistita viéta marl' si
micI, de fieste-ce rinduéla tréptä vil si raposate, avem deslegati de tot sufle-
tescul si trupescul päcat, la orI-cate si acestia ca nisce 6menl fiind, si trup supus
patimilor purtand, si lumea acésta mult pacatósà locuind a pacatuit, si lui Dumneded
ad gresit cu cuvintul, cu lucrul sail cu gandul, intru sciintä, sad intre nesciintd, ara-
tat, sail nearätat, cu voie sad far% de vole, dupä tóta vremea si locul chipul, intru
t6te simtirile lor, si s'a supt blestemul pärintelui, sad al midi lor, ad fost supusi,
sad subt a lorusl anatemä ad calut, sail cu jurämint s'ad jurat, si cdlcat, sad
blestem bisericesc afurisenie ad primit vre odatä de la preot, sail de la Archie-
red, sad de la Patriarch pentru ofi-ce pricina, si lenevindu-se dobandit ertare,
sad pre cele oprite intrebuintandu-le, de cele catre Dumnedeil de Voe fägaduinte
departat, sail de patima iubiril de sine fiind stapanitl, lunecándu-se de pedicele
vräjmasulusi, hotare bine asezate &Meat si datorlilor de amäruntiine mona-
chicescI nebägatorI in séma aratat, si dinteacésta legatura nedeslegata ad luat,
sad cu gura si cu buzele ad mintit óre-cand pentru role dobandl, sat pentru óre-
care altä pricina, sad pentru lacomie invartosarea sufletului pre säraci nu I-ad
miluit, sad dilele postulul ad deslegat, sad grbätorile nu le-ad tinut, sail cu necins-
tite si necuviincióse óre-cari socotinte aducere arninte frumusetea sufletului o ad
innegrit, si pre cea de Dumnedeil tasutá podóba a Dumnedeescului botez o ad in-
tinat, sail de duhovnicescil lor parintl ascultat, si nu I-ad bfigat in sémä, si cal-
aloft* facut de cele ce Wail fägaduit a pazl, sad intru alte óre-cari pätiinase
pacate orl si cum s'ail alunecat, ad cadut dupa omenire, pentru care to:5de po-
caindu-se marturisit duhovnicescilor lor parinti, canonul cel dat de la dinsil

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 351

Moldova. Evreil se immultesc i îi immultesc casele de rugdciunT.

Biserica catolicd 1nsd este nemultumitä.
din mima primit, i a-1 savirs1 s'a5. sirguit : Dintr'acestea dar tiite sciute si ne-
sciute pacate ale lor cate märturisit duhovnicescilor lor pärinti, din vinovatie
si din legatura, Ii deslegdm pre el, si slobodI II avem, i ertafi intru darul Prea
Sfintului Duh, i intru a tot puternica stäpanire i liar: Tara daca 6re-cari gre-
éle uitare, sail pentru altä 6re-care omenéseä neputintä, le-aft lasat nemär-
turisite, si pre acelea tóte iartä-le lor milostivul i iubitorul de 6men1 Domnul, pen-
tru insäsI a sa iubire de ComenI, s't nemärginitä i neasernènatä. bunätate.
Ash stäpane, mult indurate Delmne, Isuse Christ6se, Dumnedeul nostru, biruéscii
mila ta cea nemasurata, i iubirea de 6meni cea neaseménatá i necovirsitil, si nu
trece cu vedere fäptura manilor tale a se ingriji de perdare, ci ascultd-ne pre noi
päcatosil i smeritiI robii tei, earl' ne 'warn tie pentru robll t'éI aeestia Vetiamin
Arehiereul, Elisaveta i Magdalina, i pentru Vote cate infra pomenitele doué ma-
nästiri linistità viéta petrec si marl si micl de fieste-ce orinduélä si trépta vietui_
Ore si réposate i t6tä legätura de-asupra lor, care acestia asupra-s1 din ränire
din altä 6re-care pricina aft tras, deslég-o ca pe un bun si iubitor de Comenl, D6mne.
iartä-le lor Cu iubire de milostivire teote cate in viétä, rèú i nesocotit de dinsiI
s'a facut, Cu iubire de CnuenI trecand cu vederea tifite dupa negraita mila ta s't dupä.
multimea bunatatil tale, 6.cí ai bogate Hurl de milä, s't noian de indurare, i a-
dfine de milostivire, i izbävesce pre eI din vecinica muncd, invrednicindu-i Impé-
rätiei tale si stariI eel de-a drépta , si pe eel ce vietuesc dintru acestia pazesee-i
intru t6te dilele vietil lor, i lucriltorI poruncilor tale aratä-i, int6rce fata ta de cätre
päcatele lor, luminézä ochii lor ca nu cum-va sä adörmä intru merte, scrie numele
lor in cartea vietil, i invrednicesce pre ei a bine pläcé tie, s't a face voia ta pica
sfintá 'Ana la cea mal de pe urmä a lor fésuflare, nevatamati päzindu-I in suflet
si in trup, iarä a adormitilor intru acestia si a vietuitorilor té1 acestia, dupà mu-
tarea de aicea, timpurile intru stihiile dintru carI sunt alcatuite a se deslega, $i
térinä a se face binevoesce. Cad tu al: dlis Deanne: «Pdmint estl s't in pämint te
vei int6rce», iard sufletele lor In locul viilor i in ldeasurile dreptilor asézil-le,
cu cele ce se mantuese numére-le pre ele, cu mijlocirile i cu rugäciunile Prea-curateI
tale Maice Stäpanii Niiscét6rel de Dumnedeit s't pururea Feci6rei Mariel, si a cinsti-
tuldi slavitului Prooroc inainte Mergétorului i Botezatorulul loan, a sfintilor
intru tot läudatilor Apostoll, l Cu ale tuturor sfintilor, call din veci bine
aft placut tie. Amin. 1815 in luna lui Maiù
Patriarchul Cetatil. luT. Constantin intru Hs. Dumnedeti Evhetes.
Al Ierusalimulul Policarp Sinefhete.
Al Chesariel Filodef.
Al Efesului Dionisie.
Al Iracliei Meletie.
Al Chizicului Constantie.
Al Nicomidiel Atanasie.
Al Nicheil Antim.
Al Halchidonului Gherasim,
Al Dercon Grigorie.
Al Neochesariei Meletie.

www.dacoromanica.ro
352 V. A. IIRECHIÀ

Biserica catolicA intervine, ce-1 dreptul, contra vechiulul drept al

tèrii (1) prin Agentia austriaca in un interes al d. Acésta anuntd
Septemvrie 1815, &I pentru biserica catolicd se va face un archiered
cu titlul «Bacovius».
Scarlat Calimach rinduesce afacerea In cercetarea MetropolituluI Ve-
niamin, a Episcopului de Roman Gherasim si a biv Vel Logofetilor :
Costache Ghica, Iordache Canta si C. Bals, cu urmAtorul pitac :
Fhc'éndu-ni-se ariltare de ciitre cinstita K. K. Agentie, precum ea din partea Au-
stria este socotinta a se hirotoni si,ca sh vie in Moldova un archiereii catolicesc cu
numirea de Bacoviu, pentru toti cei locuiti in piimintul acesta de lege catolicésch,
rinduim ea' adunäindu-v6 la Sf. Mitropolie, sá facefi cercetare si socotintä de s'a
obicinuit vre-odiniúrà a venì in Moldova un ash archier eh, sah cu aseménare acestuia
si de cand a contenit venirea si pentru ce? si prin anaforh indath sä Insciintati.
1815 Septemvrie 9.*
Cod de doc. de la Metr. las!, fila 159.

Consulul francos din Iasi Fornethy seria ducelni de Richelieu, in 27

Fevruarie 1816, relativ la cererea AustrieI do a invol guvernul Mol-
dav existenta unuI episcop catolic, cá Divanul tOriT a trimis arz-
magzar la P6rtti, cer6nd sil nu se aprobe cererea. P6rta a aprobat
vederile DivanuluT Moldav.
CAti-vA ari maT t'Ardid, Metropolitul Veniamin va maT da un rèspuns
negativ la cererea AustrieT. Necunosc6nd trecutul bisericiT catolice,
nepricep6nd importanta existenteI, In Moldova maT ales, a un-ni epis-
cop latin dependinte de guvernul tériT, iar nu de un guvern strein,
fatA cu satele nóstre catolice, Biserica romana va face gres61à de a
negA celei catolice dreptul de a ave' un archiered al ei propriti.
Biserica romAnA In Basarabia capdtil chrisov imp6rdtesc de consti-
Al Paronaxiel Grigorie.
Al Sofiei Teofan.
Al Varniel Hrisant.
Al Gospiei Calinic.
Al Samului Chiril.
S'a scos din limba Elinésch pe acésth patrioticésch de Stolnicul Gheorghe Gra-
maticul acestil smerite Mitropolii, la 1816 Junio 12.
Smeritul Veniamin Archiepiscopul Moldaviei.
insusi)
(1) Domnil nostri cel mari tot-deauna aú reclamat dreptul de a recomandh el
scaunului papal candidatul de episcop catolic.Vedi memoriul acestei episcopii in
Ateneul Romfin , din Ias1.Vedi Bandinus, in chl'étoria lui in Moldova, la curtea
lui Vasile Lupul.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RO MitNILO R 353

tuire. Reseriptul Imp6ratuluI Alexandru ea'tre Exarehul si Metro-

politul Gavril, strAmutat la Chisinai, promitea eonnationalilor nostri,
cà vor fi guvernali «dupei legile datinele lor». (1)
Ce frum6se promisiunI!
Cat de putin furd realisate!
(1) Reseriptul Impératului Alexandru Autocratorului Rosiel ditre Exarchul si Mi-
tropolitul Gavriil, dat in Petersburg, la 1816 Aprilie 1.
Prea sfinte Exarehe fi Mitropolite Gavriil !
Locuitorii Basarabiei, intrdnd subt donanirea Rosiel, aü dobfindit privilegiul en-
venit i putincios a li se da de la un guvern, ce se povdtuesce de invétaturile sfinter
nóstre religiuni, si care se conduce in tintirile sale politice de principiile moralului
si a dreptätil. AflAndu-mé in asernenea deplind bund-vointä catre acéstà provincie,
am orinduit la inceput ea provisoria sd se guverneze Basarabia dupä privilegiile,
datinele i legile el' cele vechl. Mal nainte de a statorniel intru deplinkate organi-
satis guverndril acestel provine% am voit mai Intaid de a in'é incredinth din apli-
catiune de mara unor asemenea mdsuri, i am asteptat ca timpul, imprejurdrile si
adeverate raporturl sá mé ineredinteze de resultatele acestor cercdri. Tot odatä am
ertat locuitorilor provintiei si tot felul de bir, pe trel ani de dile, cu scop de a
se imbundtAti atarea lor materia% si asà, aducéndu-I gradat de la o inlesnire la
alta, sä prepar Indoita fericire a acestui popor.
Insä cu mere pilrere de reil m'am insciintat prin organe vrednice de credintd,
cà tintirile nu aú isbutit, si eà neorinduelile ah ajuns la gradul cel mar nalt, ineat
multe din familiile pacinicilor locuitorl, piirdsind locuintele lor, cautd addpost de sed-
pare peste hotar. Asemenea fapte cer neapérat eea de aprópe atintire a nóstril si
ne indémnd a luà mésuri intru a se puté stirpl ast-fel de fea incuibat, si pe viito-
torime a imbundtgi sórtea acestei ten, dupd dorinta locuitorilor i dupd do-
rinta nésträ. Drept aceea, am hotärit ca sa trimitem acolo un dregétor imperial
deplin imputernicit, in carele putem pune VIO a nóstrd incredere, si carele ea un
mijlocitor al nostru ne va puté raportà de tóte eu amdnuntul, ca R§a kunoseênd ade-
vérata fatä a lucrurilor, sd fdptuim prin mdsurile potrivite ImbunAtatirea acestei
Scopul nostru este s5 härdzim provinciei acesteia privilegil de a se guvernà dupd
legile i datinele lor, i ea tóte clasele locuitorilor acestei ten sá aibd drituri egale
a se bucurà de dreptätile si de mostenirea stramosilor sél, precum si de buna-vo-
intd ce avem noi ciare dinsil; inedt totí in genere si tagma eclisiasticil si cea a no-
bililor, a negutitorilor si a poporuluf, id fie de o potrivd protegiati de catre aseme-
nea legiuiri. Voim ca acéstä térii mAnósd si in privirea agriculturil si in privirea
comertulul s'a' se insufletésed prin asernenea noud organisatie ; lucru, pe carele
astept de la zelul delegatului nostru, si de la confäptuirea locuitorilor Basarabiel.
Pentru aceste binevoitóre ale nöstre tintirl, Ineunosciintand pe Prea sfintia ta,
orinduim ca cele de mal' sus insemnate sd se traducä in limba poporuluI i sil se
eetésed prin tóte bisericile phstoriei sufletesci incredintate voué, ea sá se ineunos-
ciinteze de aceste prin mijlocul ierurgosilor bisericil téte clasele Basarabiel: clerul,
boerii si poporul, eä ochiul Nostru privighézä pentru fericirea lor.
De bine voitor al Prea Sfintiei Tale,
Alexandru.
V. A. Urechi6.Totti. X. Partect B.--Istoria Ronteinilor. 2

www.dacoromanica.ro
354 V. A. URECHIA.

qc6la si cultura generalci. Cat privesce cultura in genere a natiunil

romano, deja am tratat acéstä intrebare ocupandu-ne de mersul §c6leI
la Domnia lui loan Caragea de la MuntenT. Ad l vom amintl numal
principalele documente do la Scarlat Calimach cu referintd la §c615.
Una din preocupatiunile luí fu §c61a, ea'cl acest Domnitor erà ne-
indoios un om cult, dupà mä'rturia tuturor contimporanilor luT.
Sincronistic Cu seminariul de la Socola §i §c451a de la S-tul Nicolae
Domnesc era deschisä, dupg 1812, §i a§a (lisa Academie, de la Metro-
polia din Ia§l. G. SOulescu, in scris6rea de dedicatiune cAtre Metropolitul
Veniamin, a GramaticeT romanescI ce a tipärit In ia§T la 1833, amin-
tosco cà, fiind el In virstä de 13 anl, la 1812, urma la §c61a acésta In
curva filologici si, al sciinfclor. Rulescu a frecuentat §c61a acésta
pana la 1819:; prin urmare, neindoios, §c61a c!xistä panal la Eterie.
PrimiT profesorI al §c6lelor nationale de dupä Eterie sunt §colarT al
Academiel de la Metropolie. Dacti. organisatoril §c6lel elene att avut
In gand, cum cred unil, sà desnationaliseze prin ea nouéle genera-
tiunl, In§elat: Invétand grecesce, generatiunile de la inceputul
acestuI secol ati simtit romanesce! GAina a clocit §i condus pul de
pas6re, carT ati läsat pe vitriga lor mama pe malul
Dintre §colariI Academiei de la Metropolia din Ia§T, G. Säulescu a
fost trimis la studil In sträinätate, dupd 1819.
Cea mal intal preocupatiune a DivanuluI este sá creeze veniturI su-
ficiente pentru intretinerea §c6lelor. Cu acest scop se adund Metropo-
litul Veniamin, Episcopul de Hui Meletie i boeriI Vel Logofät lord.
Canta, C. Bal§ §i Vol Vornich Manolache Dumitru Beldiman. El supun
luT Scarlat Calimach anaforaua de la 25 Martie 1813 prin care, pe 18110
ceI cate 2 le' 16 parale impu§1 la tot preotul §i diaconul, aruncd o
taxä asupra tuturor manästirilor i bisericilor, rara de a scutl §i pe
Metropolll §i Episcopll.
Mai inscriti condee diverso de la Cassa räsurilor §i de la cumpärä-
toril vämilor, ocneT, desetinel, go§tinel, vädrarituluT, de la Telal-Ba§a,
de la Izba§a, cu o subventiune de la Visterie, apoI de la totI slujba§iT,
incep6nd Cu Metropolitul §i Episcopil §i pánd la col din urmd boer
cu caftan §i de la egumenil nol. Mal sunt obligatI boeriI a plätì taxe,
cand 1§I trimit copiil la §c616. Taxa variézA dupd trépta boeruluI
(impArtiti In 3 clase). De la Orfanotrofion inca' primesce Cassa §c6-
lelor o subventiune de 4.000 lel. Se mal acordä §c6le1or scutelnicT, po-
slu§nicI, etc.
Domnitorul, aproband la 25 Martie chibzuirea boerilor, maI inscrie

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 355

la veniturf i cAte 500 la de la fie-care Vel Hatman si Vel Vistier

rinduit din noil. (1)

(1) Anaforaua pentru veniturile i inerea scólel din orasul Iasi, intilritd de Scarlat
Calimach Voevod.

No i" Searlat Alexandru Calimach Voevod. Cu mila 1u Dumnedai DOMM ftfrii

Moldova.
Ccrcetarea si socotinta prea SfintituluI Mitropolit, ca iubitorul de Dumnedcil
Episcop Huí, impreund cu dumné-lor Velitii boeri, si cu alti boeri rinduiti, cu-
prin$1 mal jos prin anafora, pentru veniturile si tinerea scólel din orasul Iasi, vé-
Tendu-se si de catre in$umi Domnia-Mea, cá alckuirea i punerea la cale este ur-
mata ca t6tll cuviinta, maI adaos, pe liinga acoles, ca sil mal deà si Hatmanul
si Vel Vistier., fieste-care chte 500 lei, in vremea ce se vor rindul la aceste trepte
de boerie; drept aceca hotarim Domnia-Mea Intocmai i asemenea nestrtimutat sa
urmeze. Intàrind anaforaua i cu a nósträ Domnésch iscäliturä ì pecete. 1813
Martie 25.
(Iscalit):Tii Scarlat Alexandru Calimach Vvod.
L. P.
1813 Martie 25.

Prea incilfate D6mne,

Din luminata porunc5 a Inaltimil Tale, adunándu-ne îi nate-vh rinduri la Mitro-
polie, spre a socotl trebuinciosul venit al sc61ei domnesci dinteacéstà politie, prin
care si dascillit trebuinciosi se vor tiné i lefile ucenicilor se vor intimpina, si
cele-lalte intimplätóre de nevoie cheltueli ale sc6leI, am socotit mal intAift venitul
de acum al scólei a se stringe de la preotii i diaconii acestei 5r1, si de doné orl
pe an, adecd la Sf. Gheorghe si la Sf. Dumitru, deci acest venit de acum fiind cu
totul putin, am socotit in tot chipul putinciosul ajutor, de unde p6te a se face la
acest de obstie bine, rara sá pricinuésc5 vre-o ingreuere, si pe litiga' venitul de
acum ce are c61a, dupá. cum mai jos se arat5, gfisit cu cale si acestea condee,
cari se alaturézä sub venitul de acum:
LeT

15.355 Preotil i diaconil téril, cae doi lei, sése-spre-lece parale de tot numele.
2.500 Mitropolia
1 500 Episc. Romanului Mara de lefile pisaltilor si a dascrdilor moldoveni
500 Husului jsi greci, carI se aflä pe la scóle.
2 500 Mâniistirea Slatina, afarà de ceca-ce da la sc6la de la Socola.
500 Milnastirea Sfintului Spiridon.
250 Golm.
240 Trei-Sfetitelor.
240 Galata.
240 Frumósa.
240 Cetiltuia.

www.dacoromanica.ro
356 V. A. IIRECHIÀ

Destinat erh acest budget de venituri numaT pentru aà disa Aca-

demie elenésch de la Metropolie? Nu cred, de .6re-ce mal existh sin-
cronistic §i §c61a is6 normalicésch» de la Sf. Nicolae Domnesc.

Ler
230 Milnastirea Probota.
220 Sf. Saya.
230 Rächitósa.
190 Mira.
160 Dobrovtitul.
160 Florescii.
160 Fiistäcil.
160 Barnovschi.
160 Burdujenil.
170 Warnova.
180 Aron Vodd.
170 Hangu (Buhalnita).
170 Dancu.
160 Sf. Ioan Zlataust.
150 Bärboiul.
170 Precista de la Ocna.
160 Tazlfid.
160 Sf. Niculal din Botosani.
160 Casinul.
80 Berzun/ul.
70 Soveja.
55 DómneI.
55 Vizantion. Pentru tifite condeele acestor mänästiri grecesci aft
dat i izvod iscalit proestosii mänästirilor, cd primesc a da
pe fieste-care an condeele arittate.
200 * Precista din Roman.
100 Doljescil.
600 De la Cassa rasurilor.
500 cumpbrätoril \Tamil.
500 Ocnei.
500 Desetinel.
500 Gostinel.
500 VAdrarituluI.
.100 cel de pe vreme Telal-basa.
50 Izbasa.
31.165 Acest venit se socotesce a fi nestriimutat in tótù vremea, iar cele intim-
plitt6re veniturl sunt dupä cum mal jos se aratä, adedt :
1.200 De la Visterie, dupd chrisov.
600 cel ce se face dui:a vreme Mitropolit saii Episcop cu Eparchie.
100 De la marele Logotét pänä la Ban, ce se va invrednici de Domnescul caftan.
1.800

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILOR 357

Acéstä Scold are in 1814 treT Christea, Macarie si Constantin

Psaltul. Sc6la acésta românéseá ar cam fi pentru Iai ceea-ce
cola de la Sf. Gheorghe pentru Bucurescf. Totusl e cu mult mal romd-
nésed si 1. slavoná niel nu se predd de loe ad.. *cola numärà in 1814
douä clase.
Orariul acesteI scifile din 1814, ce dtim mal jos, cuprinde, ca ma-
teril de invKäintint : cetirea, cetirea psalmilor,, scrisórea , ortoepia-
gramatica (etimologia), thlcuirea pe din gará a religieT, sitnbolul,
cântdrile bisericesct
Iacd orariul:

Lel
60 De la Ban panä. la Stolnic; asemenea.
55 » Stolnic pang' la Sätrar; asemenea.
20 » cel ce se face Ispravnic de tinut.
200 Intaia stare a boerilor cänd vor trimite pe fill sel la scólä.
100 A doua, asemenea.
60 A treia, asemenea.
250 Intaia stare a Egumenilor ce se vor face la mänästirl.
200 A doua stare a Egumenilor.
100 A treia, asemenea Acestia se vor da pe fieste-care an.
6.796
4.000 De la Orfanotrofion, dupä chrisov.
10.795 fac acésfe suniä. Se socotesce cu Intimplare sä ésà cincI-decI seutelnici,
earl' O. fie de carat lemne, patru petrarI scutelnicI fard de bir In tirg, pe earl eel'
dupä vreme zapcil sa supere nicI la o havale, asemenea i doI teslarI. Acesta
este folosul i ajutorul 'scólel ce s'a gasit mal cu inlesnire, prin care se socotesce
a se tine' scóla nestra.mutata. Tar cea desävirsitä hotärire spinzurä. la Malta MO-
lepciune a Inältimil Tale. 1813 Martie 25.
Al Indltimil Tale catre Damneder' smeritl rugatorI:
Veniamin Mitropolitul Moldovel,

Meletie Episiwp de Hug.

Plecate slugl.
(IscälitI) : Iordache Canta Ve! Logof6t, Constan tin Bals Ve! Logof6t, Manolachi
Dimache Ve! Vornic, Vasile Roset Ve! Vornic, Alecu Balk: Visternic, Dimitrie Beldi-
man Ban.

www.dacoromanica.ro
 DESPARTIREA CÉSURILOR
pentru
"invétäkrile ,scedef normalicescl de k biserica gospod a Stintukt jerarch Ilfico/ae dinjap", 14 .7anuarie.

CÉSDRILE DE DIMINETÀ A iNVÉTATURILOR CÉSURILE DUP.& AMIA0.-pi A PARADOSIRD

DIME
De la 2 pad la 3 (1) De la 3 pini la I De la 4 pad la 5 De la 7 pana la 8 De la 8 phi la 9 De la 9 pad la 12

Hristea cu clasis I. Hristea cu Mattis 2. Hristea cu clasis 2. Hristea en Oasis 2. Hristea cu clasis 2. Psaltul Constantin.
Semnele eunOseeril Tabela Intál de or-Simvolul. Nerevirea. Tabela de Ineeputul CAnterile ea tAte cla-
terilor. toepie. Macarie en clasis 1. Mitenrie cu Oasis Gran-tatted etitnolo-surile, orinduindu-le
Lunl Macarie Cu clasis 2. Macarie Cu clasis 1. Tabela ortoepiel Tabela de slovenire ghieI. In Med.
Cetirea psahnilor In Poftorirea semnelor de In tact. Maearie en Oasis 1.
t act. litere. Tabe/a Inter de or-
toepie.
'Kristen on cleats 2. Kristen cu Oasis 1. Hrtsten en clagis 2. Hristea cu clasis 1. Kristea cu clasis 1. Psaltul Constantin.
Arithmetica. Osebirea senmelor de Tabela a doua a or- Tabela Intel de slo- TtlIcuirea pe din afore Centerile Cu tete cla-
Macarie Cu clasis 1. litere. toepiei. venire. a religiel. surile.
Semnele ecrieriT fru-Matearle cu clasie 2. Maenrie cu clasis 1. Matearte cu Oasis 2. Macarie en clasis 2.
m6se. Bedsore de prube. Tabela Intal de or- Cetirea psalm/ lor. Simvolul.
toepie.
Hristea Cu clasis 1 'Kristen cu clasis 2. "Kristen Cu clams 2. "Kristen cu clasis 2. Hristea cu clasis 2. Psaltul Constantin.
Semnele cun6sceril Tabela IntAI de or- Simvolul. Nerevirea. Tabela de Inceputul Cent/trite cu táte cla-
literilor. toepie. Maearie Cu clasis 1. Macarle cu clasis 1. Gramaticel etunolo-surile.
Mereurl Matcarie Cu elasis 2. Macarie en clasis 1. Tabela ortocpiel. Tabela de slovenire ghief.
Cetirea psalmilor In Poftorirea semnelor de In tact. Macarle cu elasis 1.
tact. litere. Tabela Intel* de or-
toepie.
Hristen eu clasis 2. Kristen en clams t. itristen cu clasis 2. Kristen cu clasis 1. Hrimten cu clasis 1. Psaltul Constantin.
Arithmetica. Osebirea semnelor de Tabela a doua a or- Tabela Intel de slo- TAlcuirea pe din afarli Cent/trite cu /Ate cla-
Macarie Cu clasis 1. litera. teepiet. venire. a religieT. surile.
Jol Semnele scrieril &tr. Maearie en Oasis 2. Macarie cu deeds 1. Maestrie en clasis 2. Maearie cu clasis 2.
meate. Scrisére de prube. Tabela bite! de or- Cetirea psalmilor. Slinvolul.
toeple.
Kristen Cu clasis 2. Itristea cu thesis 2. Kristen eu clasis 2. 'Kristen cu clasis 2. Hristen cu clasis 2. Psaltul Constantin.
Forma cun6sceril li-Tabela Inter de or- Sintvolul. Nerevirea. Tabela de Inceputul CAnterile cu táte eta-
Inner! terilor. toepie. Macarle cu clesie 1. Macarle cu clasis 1. gramaticet surile.
Macarie cu clasis 2. Macarie en clasis 1. Tabela inter de or- Tabela sloveniriI. Itnearle cu clasie /.
Cetirea psalmilor. Poftorirea semnelor de toepie. Tabeht de ortoepie.
tere .
DasettliT de la ecála Normalicesce din Sfintul Ierarch Nicolae
iedaemdiizieitie,
lilaee7Tegpa d-di poftorirea mathiMilor
ital. dupe amiae eli aibe a da Invátitture ucenicilor, duplo acéste. Dispertire de
MOW ca amid, pane vor trece mal sus, ei Muncie vor luto iarael noun.
povAtuire. - 1814 lanuarie 24.
(1) Ora turcésce.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMiNILOR 359

Acest program confirma deplin asertiunea de altà data a luT Mich.

Sturdza, ca pe la 1814 el era un epitrop al §eólelor si cà îi pusese
In gand de atuncT si meditase asupra mijlócelor de a intemeia o sis-
tema de invètätura publica inlesnitóre, potrività cu gradul luminarit
Europel i In trebuinta acestel tèrT.... M. Sturdza maT anuntà cá Epi-
tropia sc61elor incuviintase «de a paradosi inv'étaturile in limba na-
tionala cu ajutorul celor clasice».
Scóla de la Socola, a careia sate, sub ocupatiunea muscalésca,
am aratat-o In volumele anterióre ale lucrariT n6stre, cap'età un noa
chrisov de veniturT diverse de la Sc. Calimach, In 20 Iunie 1814. (1)

(1) laca acel chrisov :

Chrisovul DomnuluI Scarlat Alexandru Calimach Voevod, din anul

1814, Iunie 20.
Se face scire prin acest chrisov al Domniei-Mele pentru mandstirea Socola de
langa Iasi, unde s'a asezat si cc6la pentru catihisie a celor ce vor sa prilnésca darul
preotiei, cä prin jaioba ce ne-a dat cuviosia sa Archilnandrit Igumen, a aratat
cà acéstfi mändstire are óresi-care cuprindere de miluire de la luminatii Domni de
inainte pentru inlesnirea celor trebuincitise ale bisericil i deosebit pentru ajutorul
intemeerea cólei poraenite ce s'a alcdtuit la acéstd mandstire, i s'a fdcut cuprin-
derea de milä prin chrisovul luminatului Domn fratelui nostru Alexandru Moruz
Voevod, ca sa aiba a scull de vddriirit si tot vinul ce va face manastirea din sése-
spre4ece pogtine vie, precum i vinul ce va lira dijma de pe mosiile mandstirri.
Rugandu-se ea sd se Intaréscà si de cdtre Domnia-Mea aceste influid, facêndu-se
ei &W.-care sporire, cu care sd se p6tä *la mândstirea i cala la greutatea ce
intimpina in trebuintele sale. Deci dup5. jaloba ce ne-a dat, vègènd chris6vele de
miluire ce le are de la luminatii Domni de mal Inainte, i ineredintandu-se ed acésta
manfistire, lar mai virtos a lice sc6la acezata pentru Invätaturile de catehisie nu
se p6te Inlesni cu venitul ce a avut spre a se pazi intru cea dupre euviinta stare
el In [mina sporire invétäturilor, am socotit i binevoind a aduce intru intemeere
acéstä sc61d atat de trebuincifisd i folositäre, jata prin acest al nostru chrisov In-
tärim l cu addogire hotarim numitel acestei mânistirl, adecfi: sd alba a ha pe
tätà luna cite 10 lei, milli din vamd, cate patru ocà unt-de-lemn, patru oca lumi-
näri de cérd, si una ock tamae taräsi din varnd pe fie-care lunä. Asijderea i la
slujbele ruzumaturi ale Visteriei sii aibd a seuti sése sute oi de gostinitd, douë
sute stupi saú sfini de desdand, pe cari bucate avêndu-le mandstirea drepte ale
sale, ea nu fie supfirata de catre slujbasl, niel cu o cerere de plata. Deosebit si tot
vinul ce va face din sése-spre-çlece pogóne vie drepte ale mfinästirii, precum i vi-
nul cat va lua dijrnd de pe mosiile manastirfl sä fie scutit de plata vildrfiritului, iar
pe langd aceste mai adaogiim Domnia-Mea, ca gäsindu-si manastirea si trel-leci
liudi, 6menI sträini, aduci de acum inainte de peste hotar, fail chip si fArà niel
un amestec cu locuitorri tfiril acesteia, caril sd fie adeveriti i prin marturia dre-
getorilor marginii pe uncle ei vor trece, ca sunt straini precum se hotaresce,
mae apfirati i scutifi de bine Visteriei si de Vote alte dAn i havalele ce vor fi asu-

www.dacoromanica.ro
360 V. A. ErRECHIS.

In vedere cu acéstä §c615., Metropolitul Veniamin, corespundènd cu

protoiereul Lazar Asaki, care In 1815 August se aflò. la Lemberg,
insdrcinézasà intre In tratative cu proa cunoscutul Invétat §i scrietor
roman Budai, dorind a-1 avé la §c61a de la Socola. (1)
pra altor locuitori, ca sa1 aihá mandstirea numal spre ajutorul slujbelor vi a tre_
buintelor sale, vi vceila sà se päzésed intru cea mai incuviintatd stare, spre buna
sporire invétäturilor. Drept aceea poruncim Domnia-Mea dumné-veistrà dregétorI
i dumi-tale vamev de carvasara, precum vi slujbavilor govtinaril desdtinei i vddrari
tuturor altor zapcii, sà aveti a urmä intocmai dupd hotArlrea chrisovuluI acestuia
al Domniei-Mele; lar pe cei din urma néstra luminatl Domni fratil novtri, can din
pronia cerésci se vor orindul la Domnia téril acesteia, poftim nu numai sd nu stra-
mute acésth cuprindere de miluire, ci mal virtos sd Inthréscà v't sd adaoge cele
dupd cuviintä pentru a Domniilor-S ale ciaste vi vecinich pomenire. S'a scris la
scaunul DomnieI-Mele In oravul Iaii, intru a doua domnie a neostrd la Moldavia, in
anul al doilea.
(Iscalit): IsToi Scarlat Alexandru Calimach Vv.
(L. P.)
Uriear, Partea IIL
(1) Epistoia Mitropolitului Veniamin ecitre Protoiereul Lazar Asachieviel.
Epistolie.
Cucerniciei sale Protoierei. chir Lazare Asachievicl, archierésed blagoslovenie
trimitem.
Doué scrisori ale cucerniciei tale, una:din 31 a trecutel luni Iulie, impreund cu
turat izvod de scrisorile ce ai gásit in archiva unuia din Domnii de acolo, ce este
mutat din viétd, v't alta din 11 a urmátérei luni August, s'ait prima vi s'a vOut cu-
prinderea lor; deat ca pentru acelea insemnate scrisori de la archiva sdvirvitului
aceluia Domn, intrd In tocméld vi vedi cät va cere pe dinsele, ardtänd acésta, ea' ti-
néndu-le ce folos pede sá. aihd, In vreme and nimeni alti n'aii trebuintd de dinsele,
decilt numai acéstä Mitropolie, vi nu pentru a avé vre-un folos, deat numai ca
se afle la Mitropolie nisce scrisori ca acelea vechi; vi hotárindu-ti cu cálti bani péte
sä le deli, ne vei Insciintà vi vei avé réspuns, ori cd d'd m'Ana a da acea sumft
nu, iar pentru Insemnarea de scrisorile Mändstirilor Slatina, Probota, Barnovschi,
Frumésa v't Burdujeni, cercetézd ou amdnuntul matcele unde sunt, i afländu-le cele
adevérate, ve' trimite de pe fievte-care insemnare curatd, perilipsis, de cuprinderea
a fievte-cdreI, i cu insciintare iardvi de hotärIta suma ce se va cere, i dacd va fi
de folos, i nici va fi o suma peste mdsurd, sd priméscd egumenil mândstirilor a
réspunde cu analoghie. Bucuria ce ar simtl top de obvte in isprava nepretuitului
interes al patriei acesteia este nepovestitd, 1.1 dar cu táte chipurile de mijlociri, te
silesce a sluji patriei acesteia, spre a fi multumit In odihna rémävitel bdtränetelor.
Vel intrà In voròvd cu domnul Badal, ca sd-ti arilte ce materii péte sà parado-
sésca in vcéla Socolel vi in ce limbi, vi cum s'ar multuml ? i ne vei insciintà, insem-
nänd vi de ce credintä este, vi dupä ce vom socotl, vel avé réspuns. Osebit Clu-
cerul Dimcea, psaltul Mitropoliei, pdtimesce de ochiul sting, incät a inceput cu totul
a nu vedé, vi dupd cercetarea ce a fdcut pe la doctora' de alce, vi la cei ce ar avé

www.dacoromanica.ro
 ISTOR/A ROMANIL OR 361

Nu Intardie Metropolitul Veniamin a intrá. si In directä corespon-

depth' cu I. D. Budai, cum dovedesce scris6rea adresézd in 30
Septemvrie 1815 (1), dar nu-I pomenesce nimic direct de sc61à, ci numal
despre misiunea ce daduse protopopultif Asaki i care ni se pare a
fi fost i aceea de a afra ce s'aù fdcut documentele i odörele Metro-
-poliel de Iai, duse in Polonia pe timpul liff. Sobieski. Scim cá aseme-
nea cercetärT nu avurà resultatele dorite. Asaki pomenesce in una din
scrisorile sale cdtre Veniamin despre nisce documente gäsite de el la
un Ore-care domn din Lemberg, si Veniamin exprimà dorinta ca ase-
menea acte sà." se cumpere pentru Metropolie, desl nu se par a fi cele
urmdrite de Metropolitul Veniamin din cele ridicate de Metropolitul
Dosofteili. In fuga lui In Polonia.

öre-care cunoseinta de °chi, lis ca' aeeea ce I-a acoperit chiar lintea luminil
fiind putin cam alba, nu este albéta, ci unir Ole apa alba, iar unil çlic apa
négra, s'a pogorit din pricina récelil printre pelita ochiulul, si 1-a acoperit lumina,
este grip.' sä nu-i vie si la cel-lalt ochiii. Am auçlit cà acolo la Liov s'ar fi
afland un doctor iscusit de ochl; cercetéza eu amanuntul i aflandu-1 arata-1 acestea
ce te inseiintdm, i orl de se va puté sa-I trimità de acolo niscai-va doftorri eu carI
sä se pad folosl, sad de se va socotl sä-1 trimitem acolo, de se va fáKadul ca-1 va
indreptà, saù A.' vie dumné-lui aice, si cu ce War multuml, orl acolo cautandu-I, sad
trimitändu-I doftorli, saú aice viind? i cat de curind sa ne trimip réspuns, ca sa
nu se primejduésea omul. Cu acestea nu lipsim, i fii blagoslovit.Al cucernielei tale
parinte blagoslovitor.-1815 August 21,
(Iscalit) : Veniamin, Mitropolitul Moldovel.

(1) Epistola Mitropolitula Veniamin edtre loan D. Budai.

Iubite al nostru duhovnicesc fiú loan D. Dude., archieréseä blagoslovenie trimi-
tem domniei-tale. Pe scrisiirea nóstra din 6 Iulie a. c., eu pärintésea dragoste am
primit réspunsul domniel-tale din 5:Sept. prin presviterul nostru Lazar AsachievicI,
de vreme eh ai arätat buna vointa in ajutarea la trebile Mitropoliel neistre, precum
ne-am Incredintat pana acum, i vroescl a te face 'Arta§ numelui ce ad fäcétorii de
bine, pentru acésta muItumind pentru cele de acum, poftim ca sa nu te ingreuezI
si de acum inainte Cu asemenea rIvnä a face cele bune sfintei Biseriel, de la care
nu va rämané zadarnieä ostenéla dumi-tale; noI t6ta ispravirea sciutei trebI, dupä
Dumneçleú incredintand protopresviteruluI nostru de sus pomenit, 1-am dat putere
ea sä faca cu domnia-ta corespondenta care se va socotl a fi, ea si cu nol, sciind a
lui curatenie a cugetulul in slujba eu care 1-am incredintat, si care domnieWale este
sciutä. lar cererea fárá zabavä prin prea cueernicia sa, de la nol va fi deplin
panä ce si singur iaräsi va fi de noi trimis, pentru desävIrsita ispravä intere-
surilor acesteI Mitropolii. i eu acésta, cerem dumi-tale de la Dumneqa blagoslove-
nia pe care EA noI trimitem ca unni al nostru fid al bisericil cei pravoslavnice.
1815 Septemvrie 30 One, Iasi.
(Iscalit) Veniamin, Mitropolitul Moldovel.

www.dacoromanica.ro
362 V. A. IIRECIIII

Nimeni mai competinte deck G. Asaki, ea sä ne facä istorieul invé-

publice intro mill' 1812 1819. Ne credem obligati dar, dql
bänuim eä In afirmatiunea neuitatuldi bärbat erä Ore-ce exagerare,
sá reproducem ad i cele co el spune despre starea seólei In Moldova
inainte de 1813. El ne va aduce §i actul important din Fevruarie 1819,
din care se pote vedé rolul ce dinsul a avut in nafionalisarea In-
véttiturii publice.
Iacä ce spune G. Asaki:
De la catastrofa urmatá la Prut Ltd Petru-cel-Mare, Imp6ratul Rusiel, care a ne-
veil pe Printul Ditnitrie Cantemir a emigrd in Rusia, eu un numer mare de boeri,
Turcil nu se mat ineredeau in prinIii Moldoveni, incát ami inceput a trimite de
guvernatori Greci Fanarioti, ash pronumiti *de la cuartalul Fanar, uncle locuiaft In
Constantinopole. De atuncia Domnia se puse in licitatiune (mezat) si acela o capetil
care numérh Tureilor mai multi banT, imprumutati de la zarafi cu grele procente.
Donìnii veniaft in Moldova acompaniatt de o céth flamanda de Greet, chrora se
impartiail dregiltoriile lucrative. Numele de roman fu un titlu de. valiire. Nobleta
investitä in costum turco-grecesc nu vorbid deal o 'baba.' grécd mixto-barbara;
In colegiul donmese se predà numai limba elind cu explicaren lui Omer si a Jul
Xenofon, iar abea romdnd se refugiase sub päretil bisericilor, unde palarnarit hive-
tad pe bileri Az-Buche si antdrile bisericesei.
Asta era cultura invetaturilor publice in Moldova la 1813, and m'am inturnat de
la Roma, unde studiasem clasicil i anticitätile. Grecit absorbise t6te resursele toril
pämintenilor nu rémäsese alta decat meseria de hotarnicl, care nu se puteà
mirth decdt cu pers6ne cu sciintd deplinä a Umbel romane i cu usurile terb,
cu 6re-care notite de geometrie practia, pentru delimitarea rnosiilor greti incur-
cate cu procese.
Prevet-,16nd cà prin acésta asi puté face folos publiculul apliand sciintele mele
de inginer civil, care erà de la ineeput o mica specialitate, am propus prin un ra-
port planul meil Domnitorului Scarlat Calimachi, om cu invátilturd i cu afectiune pen-
tru téra, de unde se tragead strabunil lui. Printul incuviinta planul. Cursul teoretic
practic al Geometriei, mal In urmá tiparit, s'a frecuentat de fill boerilor panii la
anul 1819, Cu aplicatiune de instrumente aduse de la Paris s't de la Viena. Resultatul
acestor lucrdri s'a atestat prin anaforaua urmatóre a Epitropiei, subscrisd de Ve-
niamin Mitropolit, Printul Scarlat Ghica, Hatmanul C. Mavrocordat i Vornicul
Michail Sturdza

Prea Inciltate D6nzne,

«Dupä datoria nóstrà In urmarea orinduelit pentru curatoria scólet din orasul
Iasi, avand neadormita privighere spre propevéduirea bunelor invetdturi In pa-
tria nósträ, intre altele am socotit, ed una din cele mai trebuincióse i folositóre
sciinte este Matematica teoreticà practich ca ale sale ratnurI, spre ridicarea planu-
lul a multe mosil, pentru a eirora hotare urinézd necontenite pricini, sporindu-se
mai ales si din nesciinta inginerilor, cer6nd dar o persónà care eu vrednicie sé
implinésa scopul acesta, am gig pe patriotul nostru, duinné-lui Glieorghie Asaki,
mädular Aeademiei din Roma, carele primind poftitórea nósträ cerere, ne-a artItat

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÁNILOR 363

dorinta de a face o asemenea slujbd patriet, cu jartfirea insasi a particularelor

sale interesuri. Deci privind not la insusirile si deosebitele sale seiinte, 1-am pro-
pus Indltimii Tale spre acest sfirsit. Iar Inältimea Ta, fäcetorul de bine terit ni.5-
stre, prin luminata tiduld din 15 Noemvrie 1813, 1-at numit in sc6la Domnésca din
Iasi profesor sciintelor trebuinci6se until inginer politicesc, dupä care am avut in-
destulare de a ne incredinth de folosul asezärii acesteia la obstescul examen, ce s'a
fäcut in 12 Lillie al anului 1818, in fiinta clirosului bisericesc si a eelor de trépta
politicésca, a streinilor cu sciintd, cdnd multi tineri El de boeri, si ai altor oraseni,
fost cercetatl fit pomenitele sciinte ale matematicel teoretice si practice, paradosite
lor in limba românésca, intru care avénd incredintäri i vii dovedi de a lor de-
plinä cunoscintit, unii din ei judecat vrednici de a fi ingineri, cari si in fapta
lueréza spre multumirea obstei. Drept aceea incredintandu-ne de greutätile, sirgu-
inta si multe ostenele ale dumi-sale Gheorghie Asaki, spre a shvirsi un asemenea
lucru, alcdtuind eu lämurire intdiast dat5, in limba rominéscd, un curs de Mate-
mailed si intrebuintändu-1 in ash scurld vreme spre folosul obstel, ne simtim in-
datoriti, pentru cinstea i rivna némului nostru, de a märturisl dumi-sale deplina
multumire, si II judecam vrednic de a Inältirnil Tale facere de bine, precum si de
cunoscinta Patriotilor. Pentru acésta si rugäm pe Indltimea Ta a indirl acest ates-
tat cäqut meritului set. Iasi 1819 Fevruarie 8.
Veniamin Mitropolitul Moldovel.
Proa plecate slugi : Scarlat Ghica, Const. Mavrocordat Hatm., M. Sturdza Vornie.
G. Asaki, abià reintors in patrie, a organisat pe a sa che1tué15, la
1817, un teatru de societate, in salonul Hatmanuhff Const. Ghica in
Copiil boerilor Ghica §i Sturdza all represintat mal multe piese in
limba romând i francesä. Intre actoril ace§tia improvisap, carT in-
cércä a introduce in Ia§T gustul arteT dramatice i a musicil culte,
G. Asaki numesce pe dómnele ubina näscutä Ghica, Agripina Sturdza
§i pe Iacovache Leon.
Addpat la fântânele artel italiene, G. Asaki va aduce cu sine, do
la Roma, nu numaT iubirea musicil, ci §i a picturit NumaT grelele
evenimente, carI supravin la 1821, i apol dupà avenirea la Tron a
luT Ionitä Sturdza, indepärtarea IuT din térà, fiind trimis in 1822
agent al tèril la Viena, uncle re'mase 5 anT, 11AL-die punerea in prac-
tica a frumóselor dorinte culturale ale luT G. Asaki. Räsboiul care urmä
apol intre Ru0 §i Turd §i bòlele epidemics vor prelungi starea do
atipire a culturil nationale, atät in Moldova, cAt i in Téra-Muntenéseä.
Am védut cà tineri feciorT de boerI incep a merge la studii in sträi-
ntitate. Limba francesä iea precädere tot maf multd, introdusii prin
pensionate §i guvernorT.
In Ia§l: la 1812 ex istä pensionatul de nobile fete al d-luT i d-nel
Germont. Se invatd
I. Limba francesà, gre'cä §i
IL Musica, forte-piano, harfa §i canto.

www.dacoromanica.ro
364 V. A. IIRECHI.A.

III. Dantul, desemnul, a cóse si a broda.

Hatmanul Nicolae Stratilat a Meta un raport la guvernul provisoriii
rusesc si a sustinut infiintarea pensionatuluT sus numit, la 15 Fevrua-
rie 1812. Raportul este M'out catre Senatorul de Krasno Milasevict
Acest pensionat a functionat mal mult timp in Iast (1)

CAP. XIV.
Edilitatea public'd sub Sc. Calimach.
Existd sub Scarlat Calimach o Cassei a podurilor. Acéstä Cassä a po-
durilor std sub un epitrop, cdruia i se cid in 1814 léfa de 600 lel pe
luna'. (2)
Existd si o Vornicie a Obytirilor, dupd exemplul celeI din Muntenia.
La 1814 Fevruarie 23, este numit epitrop Cassei podurilor Spdtarul
Greg. Bals (3). La 28 Fevruario i se fixézd léfa do 600 lei pe lund.
In 6 Decemvrie 1813, Sc. Calimach numesce architectl pentru ora-
sul IasI (4).
In 28 Fevruarie 1814, Calimach adresézd Metropolitulul Veniamin
boorilor Divanului o carte, insdrcinandu-I sà cerceteze séma Epitro-
piel CasseI podurilor Iasilor si sd vadd co iraturi' sd i se faca?
Sá se cerceteze i .podurile (pavelele) si sd se ardte unde esto ne-
voie de reparare si. unde a se face din noii, in anul acesta sciind
dumné-ta i acésta, cd in anul acesta niel este vre-o inlesnire ca sà so
facd rinduOld de podele, niel la slujitoril tinuturilor, saii bresle, pre-
cum si in anul trecut, cdcl i acestia se afld ingreunatT cu slujbele lor,
ci podelele cate dupd socotinta durnné-lul vor trebui spre facerea si
intocmirea podurilor, trebue sà se pldtéscd prin bund invoire din
iratul podurilor de la acéstd Epitropie (5).
Pavarea stradelor in Moldova este lucrare fórte veche. Existaii
poduri, adecd pavele in IasT de pe sub Vasile Vodd Lupul.
La 1815 Domnitorul ordonä sa se faca recensdmintul orasulut impär-
tindu-se ordena de orI-ce limbd i religiune in 4 star, cu ardtarea si a
Archiva Senatorilor din Chisinel Dos. No.3 338. Notitd data de d-1 Teodor
Burada.
Ve01 fila 93, Cod. Metrop. Ia§1.
Veçli chrisovul la fila 92 v., din Cod. Metrop. Iosif al Moldovet.
Veçti Uricarul de T. Codrescu, tom. I, editia II-a, p. 197-201. Ve0I fila 96, Cod.
Metrop. Iosif.
Codul Metr. Iosif, fila 92.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 365

judetelor si de ce stapâni tin, afarà de boefi (acestia Rind cunoscutI la

Visterie). Dupà ce catagrafia va fi facuta, se va cisluì pre orasenT suma
banilor pentru cumpèrarea a 36.000 podele necesare podurilor din
oras. NumaT de astà data se arunca acéstá platä pe oraseni, cad pe
viitor Cassa podurilor va avé iraturr, din cari va face asemenea chel-
tuell. Catagrafia saù recensamintul 11 face, in partea de sub jurisdic-
tiunea Agiel, Vol Aga Cu Polcovnicul i bas-céus agiesc cu vatajil
ulitelor, iar in mahalalele de sub jurisdictiunea Hatmanului se va face
do Haiman cu Vel Capitan de lefegli, ca Polcovnicul i vatajil din
stradele mahalalelor. (1)
Vornicul Obstirilor si Aga ail indatorirea de a se ingrijI do pietele
publice. In 18 Oct. 1815, Sc. Calimach dà regulament sail nizam
ad-hoc.
Tot acesti functionari ail grija de aprovisionarea orasuluT cu arti-
cole relative la indestularea publica'.
In acest interes precupetil sunt opriti de a scumpl articolele de
prima indestulare, prin pitacul de la 18 Octoitivrie 1815.

Construe Edifica Incendir. Apei.

De la Scarlat Calimach avem reinoirea nizamului din 1804 relativ la

oprirea construiril de case de lemn. Aga primesce insarcinarea de a
veghia asupra nounor constructiuni. La 20 August 1815, Domnitorul
ordona lul Aga de Iasi N. Roseti (sea sa nu fie slobod a face dughéna
de lemn, ci zidire de pétrà si cärämida» i sa nu fie permis tirgove-
tilor ce vind praf de pus* horelcä i panura sa tie ca dughLsna
decat proa putin lucru de acestea, iar depositul in pivnite pe la maha-
lale. Acésta sa se publicarisésed in tot orasul>. 1815 Oct. 20 (2).
Veli intreg actul din 1815.
Cod. de docum. al Metrop. de Iasi, fil. 143.
Tidula domnésea citre Hatmanie pentru facerea catagrafiilor tuturor stdrilor afarä
de boPri (earl sunt in catalogul Visteriel), spre implinirea banilor la facerea po-
durilor, din acele 36.000 de podele ce sunt a se cumpérä, fiind Hatman d-1 Constan-
tin Palade, iar Agà d-1 N. Roseti.
Vodà ordonä o catagrafie de tot numèrul locuitorilor din Iasi, Cu ariltare de sta-
rea fieste-cilruia, mâna 1-a, al 2-lea, al 3-lea si al 4-lea, crestini, armeni, jidovi si
on-ce altà lege, rude si sudefi, Cu osebire insä ariltarea sudetilor si a ca'rei stripä-
nire ? afarä de boeri a cArora si numèrul i starea este sciutii Visteriei ; ca dup5
acea eatagrafie sti se facii si Imbräcarea banilor trebuinciosi spre cumpérät6rea su-
mel de 36.000 podele, cu drépt5 cumpänire, dupá staff si In unnä implinirea, ur-
land acésta numai odatá, acum, dar nu mai mult, pentru cá in urmä, dupá vremi,

www.dacoromanica.ro
366 V. A. IIRECRIA.

Regularea stradelor da ocasiune la diverse dispositunI. (1)

Un important chrisov intervine pentru largirea i regularea stradef
dintre biserica Trei-Brarchi si cea-laltä, in 1815.
Driipta este purtarea lui Calimach fatä ca interesele proprietätiT
bisericil Catolice, obligAnd mânastirea Trei-ErarchY si pe mahalagiT,
earl' profitail de regularea stradeT, sà dea Mandstirii catolice o despil-
gubire In barn'. (2)
tötit intrebuintarea podurilor este insárcinatil asupra Cassel, ca sd se facd din ira-
turile sale. Drept aceea catagrafia mahalalclor ce sunt supuse Iidtmaniel (lar la ti-
dula Agiei s'a qis : Catagrafia ulitelor supuse Agiei ), o insdrcindm asupra dumi-
tale, spre care sd rinduesc indatd pe Vel cdpitan de lefegil si pe porusnicul (lar la
Agie s'a gis: pe Polcov, si bascéus agiesc ), ca impreund cu vatajait ce sunt prin
maltalale (iar la Agie: a ulitelor) se urmézd ca tad silinta si credinta, uncle un om
sei nu rérnând nescris si dosit, cAd dupä cercarea ce are sd se facd prin inadinsi
6meni al Curtii, nu numaI cA analogul acelor dositi sait neaflati Il vor plätì zapciii
pomeniti mai sus, dar vor hid si certare pentru neurmarea poruncil. Si dar face-
ptmdu-se indath catagrafia, esä fie ingrijirea dumi-tale a se sfivirsi cat de curind.
Sil fie la catagrafie si omul Cassel podurilor.-1815 Oct. 18.
L. S.
Vegi Uricar, tom. I, ed. II, pag. 197-201.
Chrisov de la Searlat Alexandru Calimach Voevod, pentru deschiderea unui
drum de king& zidul Trei-Erarehilor.
Facem cunoscut prin acest al nostru domnesc chrisov, ed. dupä pricini si giu-
decdti ce aft curs pfind acuma intre locuitorii mahalagil de aici din orasul
ce-si an asezdrile lor de la vale de zidul mânastiril Trei-Sfetitele , pentru deschide-
rea unui drum din ulita mare spre apus printre zidul mandstiril Trel-Sfetitelor
printre locul bisericii Apusenilor, ce din vechi s'a numit local bisericit Unguresci,
cerénd pe de o parte mahalagiii sd le deschidd drum pentru umblarea lor ca trdsurt
de bol si de cal pe acel drum, pe de altd parte mändstirea Tret-Sfetitele pretindirisind
cA ar fi local mdndstirii, si s'ar fi impresurat de biserica Apusenilor, si de alta parte
biserica Apusenilor pricinuind cd ar fi drept local acestei biserici; dupd cdte-vd cer-
cethri ce s'aft fdcut, atat in vremile treeute, cát i acum in Domnescul nostru Divan,
mdcar cá s'ait végut la mánästirea Trel-Sfetitelor, cum si la maltalagii, scrisorl
pentru deschiderea acestei ulite, cum si din potrivd la biserica Apusenilor, dar pen-
tru ea sd se curme i continésed tiite pricinile din mijloc, socotindu-se mal ales de
neapnratä obstésca trebuintd, Domnia-Mea cu tot Sfatul nostru socotind ca euviintil,
s'a dat hotdrire, ea sd se deschidd ulita mahalagiilor, rinduindu-se din porunca
Domniei-Mele pe al nostru einstit si credincios boer dumné-lui Nicolae Hrisoverghi
vel Vornic al Obstel, nu numai de a deschide acéstfi ulitä printre zidul mfinftstirii
Trei-Sfetitelor, ci printre locuI bisericil Apusenilor in latitne, cu doi stanjenl dom-
nesci, dar stl qi hotftrased de jur imprejur tot locul ce are biserica Apuscnilor, si mdcar
cA cu deschiderea acestei ulite, fiind 6res-care pdgubire bisericil Apusenilor, atfit
pentru luarea din loe, cAt i pentru stricarea unel dughene, pentru aceea remiiind

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 367

Arásurile luate pentru asigurarea orasuluT contra incendiilor, cu opri-

fare lucrare, ate!: scrisorile mânestirii TreI-Sfetitelor si a mahalagiilor, cum 0 a bise-
ricil Apusenilor, cu insesI primirea bisericiI indatorit pe mahalagil si pe ma-
nestirea Trel-Sfetitelor, de ail dat douè mil doue sute lei bisericil Apusenilor, adece
una mie una sutä leI mahalagiil si una mie una sutä mänästirea Trei-Sfetitelor,
banl primindu-se de chtre Prefectoria bisericil aú remas multumiff, cari boerl prin
merturia hotarnice ce ail dat-o la mâna Prefectorilor bisericiI Apusenilor, inteiii pentru
acéste deschise ulite In lärgime de dol stenjen1 domnescl, arate pe unde ail stator-
nicit petre hotare, adecä : întâiú all pus un stelp in coltul dughenilor bisericiI Apu-
senior si drept coltul ziduluI menestiril TreI-Sfetitelor la fata ulitil marl, insemnat
ca doI bourl marl, unul la fata ulitil marl si altul la fata uliteI UngurescI si cruce
dintru zidul dughenelor, si alt stälp In dreptul ziduluI menästiriI TreI-Sfetitelor cel
din dél din spre Bahluiil, pe care iaräsr insemnat cu un bour la fata ulitil Un-
gurescI, 0 la fata despre locul bisericil Apusenilor, si alt stälp all pus la coltul lo-
culul, si a gredinfi domniel-sale SpätaruluI Dracachi Roseti, ce este statornicit
acel colt cu hotarnicá din aniI 7263 Maiii 11, interitä si cu chrisovul Domnulul Ma-
teie Ghica Voevod, In dreptul coltuluI mene.stiriI TreI-Sfetitelor, insemnat iar4I Cu
bour la fata drumuluI ce s'a deschis din porunca DomnieI-Mele pentru maha-
lagiI pe din dosul zidului menestiril TreI-Sfetitele, care drum este In letimea cur-
mezisului de Opte stenjenI domnescl la coltul de unde se abate drumul la vale
spre Bahluill, socotindu-se a rémené maI large acea bucatá de drum, pentru in-
tercerea carelor, iar In lung pe linia drepte penà in dreptul portif naänestiriI cel
despre Bahluiì, si de acolo la vale spre Bahluiú, drumul s'a deschis de doI
jenI domnesci pane la drunral ce merge pe vale prin mijloeul inahalalei, cum s'a in-
semnat de boerul hotarnic in vremea deschiderii si la charta de starea locului ; lar
despre locul bisericiI este insemnat stälpul cu o cruce; al doilea mäsurend rin-
duitul boer hotarnic si tot cel-lalt loe ce-1 are biserica Apusenilor, din jur impre
jur arätat tot inteacéstä hotarnicd, cä aù statornicit petre hotare pe la aceste lo-
curl, adech : întâiú all pus un snip de pare la fata ulitii marI despre reserit In-
semnat cu bour la fata ulitil si cruce din dos, care stalp este despärtitor si col-
tulul loculul dughenilor de péträ a bisericil Apusenilor si locului mänestiril Wm-
tuluI, pe care se die fecute dughéna de pétre a Riggi negutätoruluI.
De acolo la vale spre amiadä-di mesurend locul bisericiI ca stinjen de. opt palme
domnescI, pe ulita mare pe dinaintea dughenelor pane. In locul la stilpul ce s'a pus
despertitor until ungurescI, aflat opt-spre-dece stinjinI, si din stilpul acela a
intors cu mesurà spre apus o linie drépte aläturea cu fata until unguresci In drep-
tul coltului menestiril Trel-Sfetitelor cea despre Bahluie si aflat patru-decl si
patru stinjeni si una palme. .De la acest stilp mäsure.nd tot in unta dréptä mal in-
nainte cam chezi§ pane' in stilpul ce s'a pus In coltul loculuI dumi-sale Dracachi
Roset in dreptul coltuluI mandstirii TreI-Sfetitelor, s'ail aflat un-spre-dece stinjeni si
una palmd. De acolo all intors cu mäsura in sus spre miédä-nópte pe linia drépfe
aleturea cu locul dumi-sale SpätaruluI Dracachi Roset, pane In coltul locului bise-
ricii Apusenilor, unde s'ail pus stilp si aflat doué-decI stInjen1 si trel palme. De
acolo all intors ca má'sura drept spre réshrit si tot in linie drépte si aleturea cu
locul clumi-sale Spätarul, pänd in coltul loculul ce se numesce Jezuvitilor, unde s'a
pus stilp de pétre, si s'ail aflat cincl stinjenl si trel palme. De acolo iar5.0 ail intors

www.dacoromanica.ro
368 Y. A. IIRECHIÀ

rea constructiunilor de lemn, sunt completate cu cele luate prin alt

pitac cdtre Aga, prin care i se ordon5. ca Oto bisericile si mangstirile
din oras, ca i prAv'äliasil, sà aibq tot-deauna gata cofe, cà cu apA,
cangil si top6re. Manastirile inchinate nu se supusera acestel dispo- .
sitiunt Sc. Calimach scrie din noil luT Aga :

Cu 'flacura in sus spre mié0-napte in linie drépta si tot aläturea eu locul dumi-sale
Spatarului, pana in ulita ce vine de la vale si ese in ulita mare printre zidul i locul
Sf. Mitropolii, i printre locul dumi-sale SpiltaruluI si al Jezuvitilor si al réposatului
Logofét Iancu Razul, unde s'a pus iaräsi stilp in coltul zidului dumi-sale
rulul Roset, insemnat cu bour la fata ulitil vi cruce din dos, vi s'ad aflat treI-leci
doI de stinjenI i douè palme. De acolo ad intors cu l'Asura spre résärit in Hule
dréptä, aläturea Cu ulita pana inteun stilp de pétra ce s'a gasit pus in coltul lo-
culuI dughenelor réposatului Logofét Iancu Razu, intru al chruia loe s'a pus alt stilp
insemnat cu bour la fata ulitil si cruce din dos, si s'a aflat acea margine douë-leci
trei stinjeni. De acolo ad intors cu n'asura in linie drépta cam chezis spre arniacja-
cji i fundul locului dughenelor réposatuluI Logcat Iancu Razu, i prin fundul loen-
111 mânästiril Nicorita, pe care loe are fäcute dughene Riga negutátorul, pänä la
coltul cel din jos al loculul manastirii Nicorita, despre locul bisericil Apusenilor,
unde s'ad gasit douò petre hotare vechl, si_s'a pus langa acelea acum vi alt stilp de
péträ insemnat cu douse cruel, vi s'ad aflat doué-ojedi i épte de stinjini i patru
palme, si din coltul acela ce s'a véçlut, primit prin invoélä futre mänästirea
tului si intre biserica Apusenilor, la hotdritura ce s'a facut din porunca domnésca
la anul 1801 Iunie 16, ea sä fie despartitor intre locuri in linie dréptä pana in fata
ulitii marI, intorand cu m'Asura drépta spre résdrit, aldturea cu bucata de loe a m'a-
nästirif NémtuluI in linie drépta, precum serie acea hotarnica i invoéla, pana in
fata ulitil marl la stilpul ce s'a pus intaid coltul i despärtirea locurilor insemnate
cu bour si o cruce, s'ad aflat dou64,1eci i patru de stinjeni vi una palmd, vi eu
aceste mdsurl i stilpi de 'Atea s'a incheiat local bisericii Apusenilor din jur im-
prejur, afara de ulita Ungurésed ce s'a deschis acum In ldtime de doI stinjeni dom-
nesci, din cap in cap, iar pentru imprejurarea ce s'ar cun6sce a avé locul bisericii
Apusenilor la margine despre locul dughenelor réposatulul Logofét Iancu Raza, ré-
m'alud caute biserica prin drumul judecatii indrep tarea sa, deci acéstá unta
hotärim ca de acum inainte vi in ved sä fémae in Vdá vremea deschisa spre ob-
stésea trebuinta, rara a se impruesurati cat de putin de catre cine-va cu vre-un
fel de binale, avénd voe Prefectorii bisericii sa faca numaI porti la locul unde va
cere trebuinta; al doilea, pentrui local ce are biserica Apusenilor, dupä cuprinsul
hotarnicel boerului ce a fost rinduit, intärim ca sä-1 .stäpanéscil in tate semnele si
hotarele ce s'ad ardtat mai sus nestramutate in veci, faandu-s1 pe dinsele i bi-
nale dupd obiceiul tèril.
Scrisu-s'a chrisovul acesta in orasul Iasi, la némul Moldovei, intru a doua Dom-
nie a Néstra, in anul al treilea, in anul de la Mantuitorul Christos. 1816 Maja 16 lile.
(L. P.)
(Iscälit): 163 Scarlat Alexandru Calimach Voevod.
Grigorie Sturza vel Logofét, Procit.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 369

Cinstit credincios locului Domniel-Mele dumné-ta Nicolae Roset vel Aga, sändtate!
Intru cuviinciósa ingrijire peutru paza focului aid in orasul Iasi, pe ranga cele-
lalte datorii ale slujbel intru care te afli, pentru care cu tärie itl poruneim sà le pa-
zescI cu cea mai mare privighere, rinduim spre ajutor i manästirile grecesci cele
mai mari din oras, ca sé' aibd fieste-care mandstire din cele insemnate mai jos cate
sése cädi mari cu 10 cofe, pline cu apé, cercuite Cu cet curi de fer, i cate 6 cdngl,
s't cate 6 top6re, adecä manästirea Goliel, Trei Sfetitele, sf. Saya, sf. Spiridon,
Barnovschi, i de-apururea sä fie cädile pline i t6te cele-lalte gata spre a se intre-
buintà intru intimplare de foc. Carora spre sciintä i intocmai urmare sà se arAte
însàItidula Nestra acésta. Iar dumné-ta sé privighezi si sé' zapciescl, atat de a
se implinl intocmal, cat si de a fi gata in OVA vremea (1).
Ap a. D e importanta cestiune a apeT in IaV, nu aflaram panà astagll dis-
positiunl altele, decat cele din urmà luate de Al. Moruzi-Vodä, la 12 Maiii
1804. Numal pentru Foc§anT aflam un pitac domnesc din 28 Iunie 1815:

Carte Domnésca la Divan sé opineze asupra cereril Focsanilor de a fi ajutati cu

2.000 lel, cari peste 20.000 dati de ei, sé servéseä pentru aducerea de apä din mar-
ginea Odobescilor, &n'el canalul de apä adus de Moruzi-Vodä, din Téra-Muntenésca',
fiind pe sub Milcov, l-a spart apa acésta i Focsanil pätimesc acum de lipsa apei.
1815 Iunie 28.
Urrnézé anaforaua in acata cestiune, pe fila 141 verso. 1815 Iunie 30 (2).

Igiena. Sänätatea pub lica. Spitale. Doetorï.

In Ia§T este organisat5. o Casa a doctorilor sail Epitropie speciala.
In fruntea acesteT EpitropiT sunt doT boerT (3). Acéstá Casé e dotata
Cu veniturT §i anume :
Primesce 2 parale la leú din lefile ce se daü de la Casa Rasurilor.
Incassézd venitul fabriceI de huseä, infiintata in 1813.
e). De la 1814 primesce venitul harabagialiculul de Galati.
Aceste iraturì servesc pentru plata a 2 do f 1074 al politiel, un g
r ah (chirurg) §i maT multe m(4e.
Cod. Metrop. Iasi, fila 136 verso.
Cod. Metrop. Iasi, 140 verso si 141.
Anaford din 1814 .August 29.
La Casa Epitropiel doftorilor, in Vota vremea, dupä alegerea obstiei, s'ají aflat
dol dintre acei dintai boeri epitropi; lar de la o vreme rémaind numai dumné-lui
Vistier Iordache Roset, intru acea din vechift obidnuintà dar si cuviinci6sä, singur
dumné-lui a fäcut cerere a se mal alege unul din boeri spre intoväräsirea dumi-sale.
Obstésca socotintà de t'edil cuviinta gasind cererea dumi-sale, alege pe dumné-lul
Vistier Grigoras Sturdza . . . Anaforaoa cere intArirea lui Vodtí.
Semnat : Veniamin Mitropolitul, Const. Bals Logofét Iordache Canta Logofét;
Sandu Sturdza Vel Vistier; Iordache Roset Vistier; Manolache Dimachi Vornic.
Cod. Mitrop. Iasl, fila 113 verso.
V. A. Urechid.Tom. X. Partea B.Istoria Romanilor. 24

www.dacoromanica.ro
370 V. A. IIRECHIA

Vodd, in 1814 Septemvrie 7, aprobd alegerea obstéseä in fav6rea luI

Gr. Sturdza.
Casa doctorilor erà la finele anului 1813 in deficit cu 8.000 let In
1814 addog6ndu-se gerahul, deficitul spoil. la 12.000. ApoI fiind-cd de
la acéstd. Casd se ajutri si se peizesee seindlatea viefuirii-, de obste, se
propune, in 26 August 1814, addogirea de irat, dând CaseT venitul
harabagialicului de GalatI, etc. (1)
In Ia§1 existd spitalul Sf. Spiridon. Calimach II acordd ca ajutor
venitul cântaruluI din tinutuil §i din sate. (2)
Ciuma. Sbucnirea ciumei in Moldova dd ocasiune la luare de di-
verse mèsurì pentru combaterea i impedecarea latini ei. Pentru aco-
perirea speselor co necesità infiintarea de lazareturi, se arund o dare
prin sinesford din partea fie§-cdreia trepte, de la cinul cel ctintAhl §i
pand la cel de pe urmä. Vodd dispune infiintarea de lazaret la Ga-
lati. El decide eh% dacà cum-vd se va mai intinde b61a, neajunsul spe-
selor acestea, SineS foraua de mg sus disd de la boerl, «se va adund
de la tad neguttátorimea trii, crqtinI, armeni §i jidovi §i de la alte
locuri, dupd sehepsis ce de iznóvä se va face atuncl., Acéstd hotdrire
o ft.' Calimach in 22 Septemvrie 1815, pe anaforaua DivanuluT, din
20 Septemvrie 1815, In frunte semnand Metropolitul Veniamin. (3)
Anaforaua acésta cjice, cà pentru paza de 13615. §i pentru lazaretul
din GalatI pe 4 huil (1 August -- 1 Decemvrie) trebuesc 10.000 let
Ace§tsi banI Ii va da tagma boeréscd:
BoeriI TcpbvçItevcriaos cate 90 lel de fie-care.
Agii i Spatarii 45
Banil 28 15 banI.
Comisii 24 90
Cäminaril 22 60
Paharnicil 18
Serdarii 15 90
Stolnicil 13 60
Medelnicerii 10 15
Cluceril 9
Sulgerii 6 90 *
Pitan! 5 76
Jicnicerii 4 60
Satraril 3 45
Vaduvele boerilor cate jumatate dupil rang. Visteria va stringe accsti bar& Cu

(I) Vogl cod. Metropoliel Iasi, fila 114 verso.

Vedi la Academie, cod. I, pag. 308-310.
Vedi cod. Metropoliei Iasi, fila 155.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMARILOR 371

luna Noemvrie viind récéla, se sperä stingerea bellel, de nu vor pläti darea a doua
negutátorii.
Semnati, in 1815 Septemvrie 20, Veniamin Mitropolit, Iordache Canta Log, C.
Bals Log., Grig. Sturdza Vel Log., Const. Balsucä Ve! Log., Sandu Sturdza Vistier,
Iordache Roset Vel Vist., Manol. Dimache Vornic, Räducan Roset StoIniC, Nicolae
Hrisoverghi Vel Vornic; Dumitrache Loan Ve! Vornic ; Serban Negel Vornic (1)

La 20 Noemvrie 1815, Domnitorul, asupra alteI anaforale, din 13 No_

emvrie 1815, d5. tiduld Domnéseà ea s'd se adune banT de la negutà-
toril din IasT pentru lazareturile de ciumA. 1361a se 141 la GalatI, la
Tecueiti, FAleiil §i Baen.
Trebuesc 12.000 lei i acea sumé o va pläti tótä obstea negutätorésca din Iasi,
dupä izvodul sinesforala ce ail M'out intre dinsii in anul 1813, cuprinqênd anurne
de ceca ce are a da fieste-care, incepänd de la starea intaia si pana' la a cincea, fiind
iscälit acel izvod at5.t de dumné-lui Kir Andrei Pavlu, cAt si de altil din eel mai
alelí negutkorl, care izvod desi cuprinde 49,044 lei, adecä cu 7,044 lei mal mult
dec.át suma neajunsului cu tahmin pana' la 1 Ghenar, dar fiind-cil din condeie pot
sä ésä rele.... se va adunä intréga sumé.
Visteria dà socoteli la finele luI Decemvrie de ce a prima si de ce a cheltuit.
Stringerea acestor bani se va urnià de la jidovi prin epitropii taxei cu céusii
lor, uniti cu zapciii Cämärii, iar de la toti cei-lalti negutiitorl prin céusii lor uniti
cu omul Visteriel.
Isciiliti Mitropolitul Veniamin, C. Bals Logofk, Iordache Canta Logofet, Gr.
Sturdza Ve! Logofét, Manolacbe Dimachi Vornic, Grigorie Ghica Vornic, Iordache
Catargiu Vel Vornic, Nicolae Stratulat Vol Vornic. (2)

Cod. Metropoliei Iasi, fila 154 v.

161 Scarlat Alexandru Calimach Voevod, cu mila lui Dumne4eg Domn

ferif Moldovel.
InfiltiOndu-se anaforaua acésta a preaosfintitulul Mitropolit si a obstiei dumné-
Ior boerilor, i v'élénd cuprinderea el, am läudat rivna dumné-lor pentru intim-
pinarea cheltuelilor lazareturilor arkate, spre paza 1361ei ce urrnézä la Galati
darea prin sinesforà din partea fies-cärel trepte, de la cinul cel Intäift si pAnti la
cel mal* de pe urniä; drept aceea si interneiem urmarea in tocmai, hotärind cä,dacii,
feréseä Dumnecjetl, ori-ce va mai sporl si se va mal 141 beda ciumei din nestarea
ce este acum pana la sfirsitul lui Noemvrie, ori va mai urma si dupd Noemvrie
inainte, atunci urmAnd cheltuélä mai multé pentru adäogirea lazarcturilor si a
sträjilor cuviinci6se, prisosul trebuincios spre cheltué15, pe suma ce se dà din
partea cinurilor boeresci, se va adunä de la Vota negutiitorimea téril : crestini, ar-
medí si jidovi, si de la alte locuri, dupä schepsis ce de iznóvä se va face atunct,
spre care intdrim anaforaua acésta cu insilsi a n6strd Domn6scA pecete. 1815
Septemvrie 22.
Cod. Metrop. Iasi, fila 155.

www.dacoromanica.ro
372 V. A. URECHIA

Despre isbucnirea ciumfl in Moldova scriaú i Consulil streinl din

IaI§i jurnalele streine.
MOsurile luate cu Infiintarea lazareturilor la hotare 1 cu prohibi-
tiunea comunicatiunilor mercantile ail dat nascere la abusurt Afland
ca§tig bun din acestea, ImpiegatiI lazareturilor i diver§il negutatorI
cautara sa faca a d'ainul cat mal mult lazareturile, carantinele §i mé-
surile prohibitive, chiar i dupa ce nu maI era nevoe de ele, &Ad se
pare ca bela se stinsese. Acésta cel putin este acusatiunea adusa de
Consulil din I4f (1).
Pentru privigherea de apr6pe a mersuluT epidemid, Calimach rin-
dul cate un anume boer de fie-care judet, pe Muga Ispravnici (2).
Cam ce mésurl avea de luat boerul rinduit se p6te vedé din instruc-
tiunile date In Decemvrie 1818 CluceruluT Alexandru Ureche de Dom-
nitorul Calimach §i cari fura urmat6rele :
No Scarlat Alex. Calimach Vv. Cu mila Dumneqeft, Domn alt'era
Moldovel.
Credincios boerule Domniel-Mele, dumné-ta Alex. Ureche biv Ve! Clucer, sana-
tate. La satul SerbilnesciI de la tinutul Némtulul Insemnändu-se b6la ciumil, care
sat fiind cu apropiere de Valea Tirgulul, Inadins orinduim pe dumné-ta po-

Vedl Hurmuzaki, colectiunea Iorga.

La judetul Bacall, In anii 1818-1819, a fost Insdrcinat cu privigherea tatäl au-
torulul, Clucerul Alexandru Ureche, cu urmatorul pitee:

De la Visterie.
Chtre einstit dumné-lui Clucerul Alexandru Ureche. Dupd trebuinta ce urmézd
de ingrijire a pazeI tinutului Bacdului despre bala ciumil, iatà Visteria te rinduesce
si pe dumné-ta si ti se serie : indard ce ve! luà cartea acésta, sa mergi la dumnée
lor Ispravnicii i dupii povétuirea ce vel luà sé fii urmdtor IntocmaI, Mil sé dal
smintéld saft cusur, ea sd nu te Invinoviitescl.-1818 Septemvrie 7.
Canta Ve! Vistier.

La 1810, Martie, Clucerul Alexandru Ureche a fost trimis la carantina din Lunca-
Mare cu pitacul acesta :

De la Visterie Mire cinstit dumne-lui Clucerul Alex. Ureche.

Asupra ingrijirii ce se envine sé urmeze la carantina de la Lunca-mare, te orin-
duesce Visteria si ti se serie ca, indatd ce ve! priml cartea acésta, sé mergi la
dumné-lor Ispravnicil si dupé povètuirea ce vei luà, sd stai urmând paza cu-
viinciósd la carantina ar'étati si ti se va cunósce slujba. 1819 Martie 18.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 373

runchn, Indata ce vel priml cartea acésta, Sd mergi la arétatul sat di mai inthiu cer-
cetind Cu amäruntul ca sa afli in cat s'a intins molipsirea, pe tot' acet molipsitt
Cu prepus sa-I scoff afarä in colibi in pazd cuviinci6sa, spre a nu se atnestech
di el cu alth si Cu indatorire ca pe fieste-care ji sd-si spele i sa-.t aerisésca lu-
crurile. Vol inconjura ii satul Cu straji, ca niel sä ésä niel sä intre nimeni dupa
potolirea 1361e1, lar pentru 6mentl trebuinciosl a se intrebuintà pe la strajile ce vet
rindul, Ii vel cere de la dumné-lor Ispravnicil de Nénat, corespondarisindu-te ea
dumné-lor i pentru celo trebuinciése de ale manciirii, ca sa nu pfithn6sca locuitorit,
ingrijindu-te dumné-ta cu tot dinadinsul, nelipsind din préjma satului pana dupa
potolirea bólel, jara catre Visterie trimiténd réspuns cd al mers spre punere in
lucrare a color poruncite. Vel trimite insciintAri si pe URA s'éptámhna pentru ort-ce
intâmplare.-1818 Noemvric 13.
Cu insusI condeiut dornnese stint adause vorbele urmatére: ascoténd afara in
colibt nu numai pe acel doveditl de molipsitl, ci si pe ort-chtt altil cu ori cht de
putin prepus va fi asupra lor, cá aú avut amestec cu cei molipsitf, sa se scéta
afarä in deosebit loc. Iar la casele acolo molipsite sa se strice acoperamintul
podul i ferestele i sä se arunce arid pentru curatirea lor i 6menit ce vor remâné
in sat sä se pazésca unil de alp neamestecandu-se niel de cual, ca sa nu se adauge
molipsirea..

La capitolul de mat departe al istoriet Domnier Jul Sc. Calimach,

void aduce naratiunea adev'ératei r6se6le ce stirn1 in Iasi aplicatiunea
unor dispositiuni menite a impedich intinderea ciumii In oras la 1819.
Interesand tot sändtatea publica, mai avem de amintit unele m'esuri
luate tot de Scarlat Calimach.
AO nu se OW deschide farmacie deck cu chrisov Domnesc.
La 1813, Calimach acordä asemenea chrisov luT Franz Xavier Nai-
man pentru o farmacie la Botosani (1).
Se impune farmaciilor tarif pentru vindarea medicamentelor.
In 1814 Martie, Domnitorul insarcinézä pe doctorii Plusc, Peone,
Eustatie i pe Vornicul politiei Nicolae Hrisoverghi, sà inspecteze far-
maciile, sà inläture din ele drogele vechi, netrebnice, s constate dacá
la farmacil se aflà tot materialul necesar i sd .fixeze tariful de
vinclare (2).

(I) YIN;h la Academic, VII, No. 142.

(2) Cod. Metrop. las, fila 94.
Carte Domnéscii ceitre cinstiil ale.gilor dot-toll. at oragului Eustafie, Plusc
gi Pefone.
Papa' incredintarea ce am luat Domnia-Mea, eä spiteril ce in spiterlt aict in orad,
intru supunere numal pentru folosul lor, urméza in tot chipul neprivigherea la
faoerea doftoriilor, avénd Mtn' neliftgare de séma di multe doftorit stricate sau
necuviinci6se, dar di vincjarea doftoriilor fara nict o bätae de cuget o unnéza cu
preturi marI, incht acei mai putinciodI platesc simtitóre preturi i acet neputinciost

www.dacoromanica.ro
374 V. A. IIRECRIA

La acest capitol al edilitatii, avem de amintit unul din actele cele

mai bine primito do locuitorii din IaV, acela prin care Calimach le
asigurd liber'a" folosintd de marele ima In jurul oraplul, destinat pen-
tru nutreçul vitelor lor. Dgm In notA Intregul acest chrisov important
din 4 Maiti 1816. (1)
nu se indestuléza la cuviinciósele doftorli ham patitui de WA si de cuviintá fi-
id a se pune in Mina rînduéló, fiind spre obstescul folos, care se alcatuesce pen-
tru ajutorul patimirilor de Nile i paza sänätatii de obste, rinduim Dornnia-Mea ca,
adunanclu-vé impreuna, sa mergep pe la OW spiteriile si la fieste-care cercetând cu
luare aminte tóte doftoriile, acele dof toril ce le yeti aria ea sunt vechl sad intru
stricaciune i netrebnice, sa se lepede, puind la cale a se aflà la téte spiteriile in
tot timpul i bune si folositóre spre izbavirea bedelor, dar si Cu indestulare i dupa
trebuinta orasului i, pentru ca sa lipsésca si acel prina acurn catahrisis cu Vint-Area
doftoriilor in preturl marl, yeti cercetà i faturile de cumpëratura doftoriilor, fiind cu
luare arninte ca O. fie cele adevérate faturi, pentru ca sa nu aiba sporire peste cele
adevérate preturi a cumpòrriturii, si socotind acea dupa cuviinta cheltuélä a dofto-
riilor impreuna si dobända banilor cumpëraturil si cu cuviincios folos pentru tiito-
rul spitoriei, yeti face si yeti da la fieste-care spiterie in scris arëtare iscalità de
preturile cu cart yeti gasi de cuviinta ca. trebue sa se vindh fieste-care fel de dof-
torli, alaturänd linga doftoriile ce se aduc dintru alte parti de lee i acele earl se
string de aid : buruenl, flori, rädacini i alte asemenea, pentru ca tóte, pänä la cel
mai mic lucru, sa fie cuprinse intru cunoscinta de preturi, cu care trebuc sa se vint;h1,
urmând intru prepiluire i alcatuire acéstii chibzuire cuviincidsà, pentru ca
spiteriilor Ora folosul de cuviinta, dar si acei siliti de patimirea bólelor a cum-
pérà doftoril sa nu simtä ingreunare cu plata de preturi nemäsurate.
Rinduim Domnia-Mea si pe duinné-ta al nostru cinstit i credincios boer Neculae
Hrisoverghi, Ve! Vornic al politiel, ca sa mergeP impreuna cu alesii doftori si sä
stati spre urmarea cercetaril i alciltuirii, intocmai cum prin tidula acésta a Dom-
niel-Mele se cuprinde.--Si de OVA punerea la cale ce se va, face, sa avear Domnia-
Mea insciintare.-1814 Martie 6.
(L. S.)
(P. 94 si verso).

(1) Dresele ce s'ad fäcut pentru imasul oräsenilor din jur imprejurul Iailor cat
sa fie.
Cinstit fi credincios boerui dumné-1ui RcIducanut Roset
Hatinan, sdndtate.
Prin jaloba ce ad dat catre Domnia-Mea top locuitorh acestui oras al Iasilor
s'ad tänguit cu mare phingere, ca patimese o mare strimtorare i saracie, despre
stapänitorii mosiilor de prin prejurul orasuluL Ca dupä ce dintru drept imasul ce
li s'a lasat dintru in vechime sa-1 aibà din jur imprejurul Iasulul, pentru trebuinta
pasunatulul vitelor lor, cu- totul sunt strimtorati dändu-se vole prin tocmele, de
Catre stäpanitori, de sl-air facut unil vil, altii ceiruri, altii prin osebite tocmele tiind
din drept locul imasului orasului, din care pricinä, strimtorind imasul, nu ad unde

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 375

O altä bunä mesurA datorità lui Scarlat Calimach :

se-sI päsuneze vitele, dar si necontenit in tate vremea veril sunt supératl cu in-
chiderea vitelor de cätre vechilii stepanilor moeiilor de prin prejur, bantuindu-i, in cat
nu sunt volnici a-VI peeune. &Ate o vita ce ail pentru hrana caselor lor pentru care
cereind dreptate i punere la cale, pe lange ei a Domniel-Mele Mine vointä, in
pricina acésta cercetandu-se i condicele Divanulul, aflat done domnescI chri-
s6ve, tot inteo gläsuire, eel inteia de la Domnul Constantin Dimitrie Moruz Voc-
vod, din 1779 Iunie 9, ei al doilea de la Domnul Alexandru loan Mavrocordat Voe-
vod, din 1786 Iunie 7, prin care ldmurit se arate in semne firescl pane mide se
fie locul imaeului pentru vitele ordeenilor (ei acelor sträinl ce vin cu trebuintä,
se due), din jur imprejurul oraeuliff, hotärindu-se ca tot acel loe se fie slobod
neoprit de catre nimenl niel odatä, i nimeni sä nu pea peel, sail a da dinteacest
loe eui-va, sä pue sträinI, pentru päeunat, saa mdcar cu alt chip de vindare,-ci
sä fie de-apururea locul acesta slobod, pentru trebuinta oraeului, cum mai pc larg
veI intelege din copia de pe hrisovul acel din 1786 Iunie 7, ce se trimite dumi-tale ;
drept aceea fiind-cä pentru acéste pricinä, dupà a oreeeni/or jalobä, s'a mal dat
poruncä ei de atre Domnia-Mea la Hätmänie, çi niai nainte, ca intocmai se se ur-
meze, neingeduind pe nimenI se' inchidel vitele din locul imaeuluI ariltat, ei cum se
vede, niel o urmare nu s'a fäcut. Tate dar cä i acum poruncim Domnia-Mea du-
mi-tale, ca indate, fare cea mai putind prelungire, sà dai de scire tuturor Igume-
nilor de la manästirile de prin prejurul oraeului, i altora earl vor mal fi, ca s'a dea
poruncä cu terie vechililor sal, ca niel inteun chip, de acum inainte, se nu mal in-
dreznésce nimeni de a inchide vite off ale cuI de pe imaeul ce este läsat imprejurul
IaeuluI, pentru trebuinta vitelor ordeenilor, sail se-I mal benésce, ce la Vote sä se
urmeze intocmal, ei pe deplin, dupe hotärirea chris6velor pomenite, cura ei a po-
runcii acesteia a Domniel-Mele, i vitele oreeenilor ce vor fi inchise, numai deck sä
li se deà la plena a cui vor fi, färä a hie vre-un ban, de la cine-va geremeä, pre-
cum si câi banl vel dovedl cá s'ail luat jeluitorilor de eätre paritl, implinindu-i
sa-1 dal inapol, spre a contenl fieete-care de acest fel de nedrépte anucEiture;
osebit poruncim dumi-tale, ca impreund cu orinduitul Vornic de Partä din
partea Divanulul, sä rinduesci ei din 6menil Hatmenesd, care va fi cu intelegere,
sa merge pe imaeul de prin prejurul Iaului, i dupä semnele cuprinse la hri-
sovul pomenit, de pe care s'a trimis copia, sà pue i semne, ea sä se scie panà
unde se se Intinde oreeenfl cu päeunatul vitelor ion precum i ori la ce loe ce va
cä s'ail inchis din drept locul imaeului aratat, orl de cetre cine ar fi, cu in-
grediturä se face de acum pe imae tarinä sail cairurI, sail off sub ce chip de nei-
malá tiind loe de imae, se se deschide, ca sà rémee iaräI loe slobod, precum a fost.
Ca unil ce avand sciintä de hoterirea hrisofivelor ei a poruncilor Domnesci, nu
ail fost volniel: a da ell a peeì la nimenI din locul imaeulul oreeenilor, spre a re-
mana oräsenil odihnip, dupe dreptul ce li s'a dat, ce'cl din potrivä ma' ivindu-se
jalobe in pricina acésta, aceI neascultatorI i nesupuel vor cede" in grea respun-
dere, de care niel inteun chip nu se vor puté indreptà, el cartea acésta a Dom-
niel-Mele va sta la mana oresenilor, ca sä le fie de aperare; acésta poruncim.
1816 Maiii 4.
Ve! Logorét.
L. P.

www.dacoromanica.ro
376 V. A. TIRECHIA

Malta' sup'erare se aducea orasenilor, mal ales celor ca case marl

mal bogatI, prin faptul ca adesea eraii scosl de prin casele lor, ca
sà se asede in ele vre-un consul strein. Calimach decide cumOrarea
a trel case marl' pentru coi 3. consull streinI din Iasi, platindu-se costal
lor prin cisla intro hoed i negutätort (1)

CAP. XIV
Comerciii, industrie, bresle, tirguri, bâlciur
najlóce de comunicaliune.
Starea in care rëmasese Moldova, la esirea din térä. a Muscalilor, nu
era proprie a inlesnl prosperarea comerciulai si a industrieL
Ca fabrice nu aflärn in Moldova, pe langa meseriile exercitate pe
la sato, deck urmato'rele:
Fabrica de sare husca, al caruia venit, la 6 Octomvrie anul 1814,
a fost consacrat pentru Cassa doctorilor. (2)
In 1815 Ianuarie 18, Calimach acorda Episcopielf do Roman ha-
vaet de la o fabrica de bere infiintata pe mosia EpiscopieT. Visteria
ordonà oprirea fabricei, dacà nu se va invol cu Episcopal. (3)
Afacerea iea finit in 1816 Junio 26, prin hotarirea luI Voda, ca Epis-
copia de Roman sa." aiba ea o fabrica privilegiata de bore pe mosia sa.(4)
In acelasi an 1816, un Alexandra Dosu cero voie sà faca si el la

Cu obstésca socotintä alcätuindu-se punerea la cale, ca sä se cumpere. treI case

aicl in Iasi, pentru trel consulatI al Curtilor streine, pentru ca sä lipséscd cea de-apu-
rurea supérare ce urnià edad unuia edad altuia, ca scótere de prin cask dupä pu-
nerea le cale, una din casele aceste s'a insemnat dumné-lor boerilor de starea intdi
alta iaräsI celor de starea a doua, lar una se razinnä, asupra tagmel negutatorescI, de
obstie top cap se allá ca locuinta aid In IasI. Drept aceea poruncim Domnia-Mea,
durni-tale Ve! Vornice al PoHad, adunând pe totI negutätoril la un loe, ad fad intre
dinsii o socotintä, Cu bund chibzuire, spre a prinde top' de obstie intru acéstá fo-
lositére trebuintä, fiind i pentru InsusI al lor folos, ask intru alcätuirea acésta
apol, impreund cu dumné-ta, vor gäsI si casa aceea, care ar fi sä se cumpere
tocmindu-se, si cumpérandu-se apoi, vor alege si pe dol dinteinsiI earl: sä fie epi-
tropi acestei case, spre luà pe tot anal s't china acestel case de la consulatul ce
va sedé Inteinsa. 1814 Aprilie 1.
L. S.
(Cod. Metrop. Iosif Narnian, fila 95 v.)
VegI la Academie, portof. V (16).
Academie, LXIII (77).
Academie, LXIII (78).

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 377

Roman alta fabrica de bere. I se refusà concesiunea in interesul

EpiscopieT. (l)
Boiangiff nu lipsesc niel in Ia§1., cum niel la Bucuresd.
Domnitorul protege acésta industrie. AO., in 1813 Iunie 14, scutesce
de bir pe Evanghelie Boiangiul §i. pre dour) calle (2).
Velnitele safl povernele fuseserd inchise sub Mascan spre a se
impedicà consumarea de grane necesare indestuldril publico i a
armatelor.
La 18 Maiü, boeriI supun luI Calimach o anafora, in caro die ca e
mare strimtorare de monedei, din causa ca se opresce a nu se afrà
velnitI spre lucrare de horilca din pane. Acestä oprire se intemeiéza
pe grija s'a' nu lipséseá apoT pánea. Dar in Bucovina boerii ved ca
urméza velnitele §i nu este strimtorare de palie, ca se silesc 6menii
a produce mal' mult,ca sà c4tige ca velnitele; destul cà se opreso
a lucrà velnitele cand anul e neroditor.
ApoI cu aducerea horilceT de peste hotar se scete din téra co sim-
fit6re suma" de ban'il»
Adaoga boeril, cà la velnite se lucréza mal ales secara §i hri§ca, care
acum locuitorl do la oprirea velnitelor nu le mal sémeng, §i aceste
nu le obicinuesc in hrana lor, niel se cer la Constantinopole.
Apol" se perd panile cele stricate, carY se lucréza la velnite, §i p(5-
mele de tot felul, chiar §i sélbatice.
Boeril propun liberarea lucrara velnitelor. Dar sà nu lucreze graul
bun §i pentru ca sä nu pagubescA §i Domnia venitul vämiT pe ho-
lirca de peste hotar, sa se percépä cate 60 parale de vadrä pe ho-
lirca produsd in térä.-1814 Martie 6. (3)
Taca' resolutiunea data de Calimach asupra anaforaleT :
Noi Searlat Alex. Calimach Vv., eu mila lui Dumneqea Domn al Térti, Moldovei.
InfätosAndu-se inaintea IsTtisträ anaforaua acésta, cu obicinuit5. pärintésca N6stra
ingrijire cálre t6te cele ce alcAtuesc folosul i buna vietuire de obste, luând aminte
la obstésca socotinth spre sloboylirea lucrärii velnitelor, folosul ce se pricinuesce
din lucrarea acésta este vederat, dintru care urinézä si oprirea sc6terfi monedei
din térk dar din potrivä i &Lid (ferésch Dumreyleii) se va intimplà vre-o nerodire
salí secetä, atunci färä indoire lucrarea velnitelor va fi necuviinci6sd i vdtémät6re,
atingéndu-se si de inslisi iconomia hranel locuitorilor Domnescil N6stre tèrl, dar
va fi si pricinuiteore de scddere intru acea de obste datorie ce neap6rat de la toti
se cere a se ingriji ca trämiterea trebuinci6selor zaherele la Capanul impératesc, si

Academie, XVI (194). Veyli i LXIII (83), din 1817 Martie.

Acad., VI (231).
Cod. Metrop. Iosif, Iasì.

www.dacoromanica.ro
378 V. A. URECHIÀ

la o asemenea intimplare de lipsä, dupA Domnésca Ii6stra Ingrijire ce avem spre

intemeierea bunelor rinduelI, de cuviinta este a se face oprire lucriirii acesteia; lar
In vreme de Imbelsugare, care prin milostivire pumnecjeésed se aratä cu tóto ro-
durile i intru acest curgetor an, cu pärintésca NelstrA plecare spre folosul i linis-
tirea In tot chipul a fieste-cArcia stilrI a supusilor nostri, dAm vole sä fie slobodä
lucrarea velnitelor, cu hotarIre, ca sr nu lucreze la velnitA graul i orzul, care ne-
aparat sunt cuviinci6se a merge la Capanul impériitesc, spre implinirea datoriei,
porunchn, ca toti acei carI vor vol a deschide velnite, sa se aréte mal Intaift la
Domnésca N6stral Visterie, sr. der. incredintiírile cuviinch5se subt chezasie i Intru
acéstr rinduéld Ii va lta carte de slobodenie, cuprinc,15t6re de locul uncle va deschide
velnite si cu cate crldarl, si dupa cuviinta se va stringe de la acestia si avaetul
tarit cäte 60 parale de vaclril impotriva pagubii ce se póte pricinul Dotnniel din
venitul obicinuit a se Ina de la holirca ce se willecà pawl acum de peste hotar, care
dupa inceperea lucrdril velnitelor, negresit trebue sii contenéser. Drept aceea
rim anaforaua cu a N6stra Domné ;ea iscaliturr si pecete.- 1814 Iulie 24, Iasi.
(L. S.)
Sernnat : Vodr.

Breslele continud fär5 modificäri simtitöre In constitutiunea lor.

Brésla precupetilor este mereil impedicatä de la cuinpOraturi §i vin-
OA In piatà in oree de dinainte de amiacji. In acest sens Calimach
dà pitac Domnesc, in 18 Octomvrie 1815 (1).
Zarafilor le dà Calimach urmAtorul nizam :
Regulamental Zarafilor.
Carte Domnd8r4 de la Scarlat Alex. Calimach Vv. Mire Nicolae Roset Vel Aya
Jidovil zarafi cari se afIr aid' in Iasi, cari intru urmarea zarifliculni i a schim-
batului a feluri de monede intru aceea ce urmézd trebuinta a da si a lua, fac felurt
de calpuzanlicuri, pricinuind unora i shntit6re pilgubire i neavand de unde im-
plini dreptul lor. Acésta, pentru er. 'Ana' acum acei zaraff de sine urmail si se ames-
tecati. Drept aceea pentru contenirea unor urmari nedrepte i pAgubitiíre ca acestea
uentru t6tä regula politicésca, porunchn dumi-tale, ca zarafii aft vor fi de tre-
buinta orasului acestuia, sa fie cunoscuti Agiei, luandu-li-se chezas1 siguri 'Mtn'
réspunderea acelor chezasI la URA' pAgubirea si calpunzanlicurile ce vor urmA za-
rafil in ori-ce vreme. Dupä care inchezesluiri sr se dea i adeverintele Agici la acei
zarafi, socotiti pentru trebuinta politiei acesteia, publicarisindu-se tetaron strrilor
si negutettorilor, CA numal acei cu adeverintele Agiei sunt slobodi a urrna. zarafli-
cul, iar altil niel Intent] chip, cad care va arnesteca In alisverisul SAdpe alti zarafi
necunoseuti si fiird adeverinta Agiei, nu numai ca este supus raspunderiI pentru
cutezare, dar si orl-ce pfigubire i se va pricinul despre acel zarafi nu va fi ascul-
tat, niel Indestulat la Ilia' o judeeatii. 1815 Iulie 16 (2).

Cod. Metrop. Iasi, 148.

Cod. Metrop. Iasi, fila 142 verso.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 379

Dupg constituirea de la finele secoluluI XVIII a breslelor, ele stail

nu mal mult deplin autonome sub maimgriile lor, ci marele Cgmara§
al Curtil este judetul la care ail de a recurge toff. bresla§il In dara-
verile lor de judeatT. Acésta se probézd ca urmätorul act din Sep-
temvrie 1814:
Dupa obicinuinta dintru in vechitne tagma neguSätorilor i isnafurile croitorilor,
a blanarilor si a cuiungiilor de aicl din oras, cum si toff jidovii avêndu-si supu-
nere la Camara gospod, in tótä vremea i pricinile de judecata ce s'afi intimplat
intre acestia, de catre dumné-lui Val Cilm5ras s'aft chutat, dar si phiSile ce aft dat
acestia catre Domnii in pricinile ce s'afl intimplat sá MU', la durnné-lui Val Until-
rag aft fost obidinuinSa a se rindul. Drept aceea, in cuprinderea acestut vechift obi-
ceift, care se cuvine a se pazi farb strilmutare, s'a dat Sidula acésta a Domniei-Mele
cinstit i credinciosului Nostru boer dumi-sale *tefanache Vogoride biv Val Post.,
epistat Cämdrii, i poruncim ca pe numita hotärire a se paz1 cu urmare intocmal.
1814 Septemvrie (1).
L. S. Vel Vistier.

Mal putin e deprindere in Moldova de a impune narturi la comer-

ciul care intereséa. Indestularea pub1ic5. Sub Calimach so impune ta-
rif special numaI spieriilor, carI vindeati scump buruenile cele maI
comune.

OraíeIe continuà a se Incerch s'a" se salveze din mânile proprietarilor

lor. Intro acestea avem de a cità Herta (2) In judecatä cu Grig. Ghica,
In 17 Ianuarie 1813.
Orapl Barlad rëscumpërà m4a incunjuriltóre do la proprieta-
rul el ca chrisovul ha. Sc. Calhnach, din 1815 Fevruarie (3).
Cod. Metrop. Iosif, Iasi.
Acad., LIII (162).
ha documentul :
Chrisov de la Domnul Scarlat Alexandru Calimach Voevod, pentru cumpé-
rdtura mo$lel tirgului Bdrladului.
Insciintare se face cu acest hrisov al Domniei-Mele tuturor cui se cuvine a sci,
cä aratiind al nostru cinstit si credincios boer, dumné-lui Grigorie Sturdza, Ve!
Logofët de Téra-de-jos, zapisul dumi-sale Spätarésa Profira Miclésca, sosia dumi-
sale Spiitarttlui Nicolai Dimachi, care este din oi intai a lunei acestia Fevruarie a
anului curg6tor, iscälit de dumné-el i de soSul dumi-sale, i de boerii rudenil a du-
mi-sale ce aft fost epitropi, durnné-lui Iordachi Cantacuzino biv Ve! Logorét, si
dumné-luI Ioan Sturdza biv Vel Spatar, si de alff boeri incredintat, si de dumné-
lor Ve1101 boeri al Divanului Domnia-Me/e, prin care se cuprinde ca Tanästirea
sf Prooroc Samuil din tirgul FocsanI, ce este metohul mAnästiril sf Spiridon de
aice din orasul Iasi, avênd afierosire de la ctitorul el, fericitul intru pomenire Domn

www.dacoromanica.ro
380 V. A. IIRECHIA

In Iunie 1814, Scarlat Calimach a reinnoit i tirguluI Petrel' (N.) chri-

Constantin Michail Cehan Racovitä Voevod, mosia de la tirgul Barladulul ot tinutul

Tutovel, hotäritä i stilpita i mésurata si in lung si in curmezis, afara de vatra
tirgului, precum aratd hrisovul aceluiasi Domn ce este din anul 7265, si alte ur-
matére hriscive de Intariturä, in urma la anii 1785 Decemvrie 10, Epitropia ma-
nästirii Sf. Spiridòn, ce se aflà Intru acea vrerne, anume réposatiI Sofronie Irino-
polios, i Lascarachi Roset, fiind Vel Vornic, i Iordachi Ghica Vornic, aú fäcut
schimb cu dumné-lui biv Vel Logofdt Iordachi Cantacuzino fiind Postelnic, adecd
Epitropii ail dat durni-sale Logratului mosia Barladului, i dumné-lul Logofkul
a dat la manastire mosia Vadurelele, satul intreg la tinutul Sorocal, precum aratä
scris6rea de schirnb, adeverita de Mitropolitul éniisi de Velitii Logofeti de pe atun-
cea, intdrita i cu hrisov tot dintru acei anl Decenwrie 26, de la Domnia-Sa Ale-
xandru Mavrocordat Voevod, dar dupä aceea la anil 1786 luna Ghenarie, dumné-hui
Logorétul Iordachi Cantacuzino Bind Spätar hick prin Invoélä a facut schimb cu
sora clumi-sale réposata Spätärésä Catrina Cantacuzino, care a fost mósä dumi-sale
SjAtäresil Profit.II, and dumné-lui Logofétul suroril sale mosia Barladul, i lnand
de la sora-sa nisce pärti de mosie in jurul HarlanluI, culn aratä scrisérea de
schimb adeveritä de Mitropolitul tern, Episcopul Husulul si Velitil boerl de atuncia.
Pe urmä Spätärésa Catrina Cantacuzino, intre altele ce a dat zestre fiicei sale
Elena, maica dumi-sale Spatäresei Profirel, cand a casatorit-o dupd Stolnicul Du
mitrachi Miclescu, I-a dat si mosia Blirladul, precum aratä fóia de zestre, iscalitä
de Spatärésa Catrina Cantacuzino, iar de la Stolnicésa Elena a fémas la fiica sa,
adecä dumi-sale Spätärésa Profira, sotia durni-sale Spatarulni Nicolai Dimachi, pre-
cum aratä izvodul din anul 1813 Noemvrie 21, iscälit de dumné-lul Spätarul loan
Sturdza, v'ér primir cu Stolnicésa Elena, ce a fost i epitrop dumi-sale Spätdresel
Profirel. Dar fiind-ca tirgovetil, loeuitori din tirgul Barladului, din vreme in vreme
s'ail Mans cu casele i alte binale pe locul acela cuprins in hrisovul pomenitului
Domn, ce 1-a fost afierosit la nutnita manástire, si aflandu-se i la mana tirgovetilor
o carte tot de la acelasI an Martie 12, in urma hrisovulul manästirii, in care carte
hotärésce sä nu dea de case nicl un ban chirie, niel de pivnitele lor, cum niel din grd-
dini sä nu-I leciuéseà manästirea, ci numaI din tarini si din fanate, si din prisäci
de la camp salt dea qeciuéld. In cuprinderea acelei eärti intemeindu-se tirgovetil
fäceaù prieini atat de la cel mai dinainte stäpanitori, cat si cätre durnné-el Spata-
résa Profira, ca sä nu deà adetiul obiclnuit dupä puterea hris6velor ce are, ¡Jilin-
déndu-se pricina si la infätosarea judeeätii Divanului, de unde deosebindu-se catf-va
din boerii ce locuesc acel Virg, adecä dumné-lui Spätarul Gavril Iamandi, i Spata-
rul Ioan Costachi, i Banul Ioan Iamandi, Medelnicerul Petrachi Negri, si Medelni-
cerul Panait Docan, Medelnicerul Iordachi Oprisan, i Vasilie Chiru, arétandu-se
din partea tuturor tirgovetilor, i scotênd vorbä C Cu totil de obste ar vrol sá o
cumpere de istov, spre acea vorbä s'a sfatuit dumné-el Spatärésa Profira cu so-
tul dumi-sale si cu Epitropil ce 1-a avut, cum si cu dumné-lor Velitil boerl al Di-
vanuluI, i cu totil intr'un euvint ail sfätuit : ca spre isbä.virea tuturor pricinilor ce
erail pricinuitére de pagube, ii spre mal bun folosul dumi-sale, daca II vor da pret
multämitor, este mai cu cuviintà sä o vinda de istov, i asa cunoscênd i insasl
dumné-el a státut in tocmélä cu dumné-lor mal sus numitii boeri, prin obraze
alece mijlociteore, í dintru o parte si alta, si s'ail suit la pret pand la 180.000 lei,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 381

sovul dat In 1797 de tatà1 sëii. Alex. Calimach, pentru mosia din jurul

care pret cunosandu-1 pentru mai bun folosul dumi-sale i mai Cu linitire decat
cá ar fi avut mosia aceea supusä Intru telte pricinile a atata norod, si ash rémaind
Intru cea desävIrsita multamire a pretului, din buna-voia dumi-sale a rinduit nu-
mita mosie cu telte acareturile ce se aflad pe dinsa, i cu vad de mérä ce este ose-
bit cumpérat de la dumné-lui Visternicul Mateid Cantacuzino, cu osebita scrisére;
avénd putere cumpératoril a-si calla dreptatile mosiei dupä cuprinderea scriso-
rilor i a trage i Impresurari, dacil vor fi, ca nisce vesnicl stäpani, fail a mai
fi dumné-el supusa la vre-o rèspundere pentru vre-o dimpotriva urmare, ce ori
de va lips1 ce-và din cuprinderea scrisorilor, sail' de va addogh pentru cumpérii-
tut* sii fie si folosul i paguba; asijderea si pentru cate danil sail asezari ce vor fi
pe locuri.
Dupä ce mosia acésta a trecut cu zestre la maica domniel-sale Spataresei,
pana acum i ad i cu daniile sad asezarile vor pricinul a nu plati la pretul cumpérii-
turn dupä analoghia ce-1 va ajunge, sä fie sloboll cumpèratorii a-si cauth cu unii
ca aceia prin drumurile judecatii, pentru ca nisce ash danil sad asezilri nu pot
sail mg aibri puterea sad lucrarea ion, afará numai dud se vor afla vre-unele cu
Incredintare facute de maica dumi-sale, acelea ad sa rémae statornice. Si ash dupa
tocméla aratatii, primind dumné-el i toff banii deplin, pe laugh zapisul acesta le-a
dat i téte scrisorile ce ad avut vechi si noué, In care zapis, dupii ce s'ail vègut
iscaliti dumné-lor i rudeniile i alti martori, s'ad végut cä si din partea Divanu-
rilor se incredintézä cu aceste cuvinte: Macar ca vingarea pentru lucrul de zestre
nemiscätor despre parten femeel ce este supusä bilrbatuluI, de la pravila se In-
täresce dupä trecerea de anl, and osebit Incredintéza cä a fyst cu bunlivointa
ei, pentru lipsirea euvIntului cá a fost, ori pentru dragoste, sad pentru frica bar-
batuluis. Dar acésta vingare se deosibesce urmärind In mijloc prigonirea de sus
aratata, care covirsià pagubirea pe folosul vIngétdrel, iar pretul ce 1-ait dat cum-
pératoril este cu mult mai bun folos vingét6ret decat ca ar fi avut mosia
acésta, i pentru ea desävirsit sa lipséseä prigonirile acelea aduciit(ire de pagube
si la o parte si la alta, fiind Ongarea acésta cu buna vointli a dumi-sale Spatä-
resel Profira si a sotului dumi-sale, si cu sfatuirea si a boerilor rudenil ce ad
fost Epitropi, catre care unindu-se si socotinta judeciltoriei si, gasind cu tdta cu-
viinta, ad dat slobodä voe la amandouè pärtile si a vinde si a cumpéra, i cea de-
savirsita hotarire, färá a se mai deslegà vre-odatä vingarea acésta sub nicl un
cuvint, ce In veci sa nibá taria ei nestriimutatä, asupra caruia zapis aratandu-ne
dumné-lui Vel Logofét rugamintea numitilor cumpératori tirgoveti, pentru a
se Intari lor cumpératura acésta, ne-ad arétat si un ispisoc vechid slrbese de la
Doming Stefan Voevod batranul, In cuprindere Cu intiiritura de privilegie a nu fi
supusi tirgovetii din Barlad Cu niel un fel de dare, farä numai pentru pescele ce
vor carà spre vIngare, si pe langa ispisocul acesta alaturandu-se i cartea Domnului
Constantin Michail Celian Racovita Voevod, acea mai sus pomenita din anii 7265
Martie 12, data la mana tirgovetilor In cuprindere, cä dupfi ce Donania-Sa a afie-
rosit locul domnesc ce s'a aflat la Barlad manastirii Proorocului Samoil, le da
lor Intarire de privilegii, ca nu cum-và sa fie ei supérati de catre manastire cu
vre-o dare, nici pentru casele lor, nici pentru pivnitele lor, cum nici din gradim
sa nu-I geciuésca.

www.dacoromanica.ro
 V. A. IIRECHIA.

cu conditiune ca tîrgovei sa intretin4 cu t6te cele necesare

biserica Sf. Ioan a MI Stefan-eel-Mare. Chrisovul cuprinde §i instruc-
tiunile, dupä cart urmézä a se administrà acésta mo§ie. (1)

lar in una acestor privilegil, spre apèrarea lor de vre-o dare, s'ail intemeiat,
Cu deosebite hris6ve vechl i noué, pentru locurl de cash' i dughene, cumpérate
unii de la altil din firgul BarladuluI. Drept aceea, in cuprinderea dove4ilor arätate
cu lamurire, cunosc5ndu-se vechea locuintd a tirguldi acestuia cu statornicia de
privilegil, dupä ce ne-am ineredintat Domnia-Mea färà indoire pentru dréptä cererea
lor, care urméza spre mal multà intemeere acestut tirg, vederat fiind a Cu dréptä
legiuire i protimisis la cumpärarea mosiei, mai ales lor se cuvine ca unor vechi
megiasl Cu locul tîrgulul, laugh.' care din vechime a fost alaturatä i mosia acésta,
incredintandu-ne asemenea i pentru cumpérätura ce aft fdeut tirgovetil a mosiel
unite cu tirgul, dupä zapisul ce s'a pomenit mal sus a dumi-sale Spatäresei
Profira Mielésea, si sotul dumi-sale, cd este prin bunavointa si a domniilor-sale
boeri rudenii ce 1-a avut i epitropI, legiuita i cu drépta socotinta a Preosfinti-
tului Mitropolit al térii, si a domniilor-sale Velitilor boeri, spre cea mal desavirsitä
folosintà a vin4.6t6rel, i indemanarea cumpérätorilor, dar si spre de istov conte-
nire a prigonirilor ce urmail, intru desavirsitä unire si a DomnieI-Mele la drépta
legiuire ce s'a fäcut pentru vinqarea acesteI mosil, spre de ajuns indemanare cu
multumire a amanduror partilor, desavirsitä dréptä i cuviinekisä cun6seem cererea
numitilor tirgoveti, si prin hrisovul acesta al Domniei-Mele däm, si intarim veci-
nica stäpanire i apèrare de obste a tuturor tfrgovetilor din numitul Virg, si legiuim
dréptä stäpanirea lor cu vecInica intemeiere asupra mosiel unitä Cu vatra firguluI
care pe dreptI banil lor prin buna invoke i dréptä legiuire o aft cump5rat de
la dumné-el Spätärésa Profira Miclésea i sotul ski dumné-lul Spatarul Nieolae
Dimachi, ca sa o stäpanésca in Vote hotarele ei intoeme dupä zapisul de cum*
raturä, i dupa scrisorile vechl i noué, ce le-aft luat el impreund cu zapisul cum,
pératuril, din tot locul, i cu tot venitul, ca pe o dréptà otcinä si mosie a lor. lar
spre vecInica intemeiere a celor mal sus spuse, hrisovul acesta al DomnieI-Mele sa
le fie lor, i in urmä clironomilor de ném in ném, statornicä intäritura, neclatit,
nerasluit niel odiniörä in vecl, care s'a intiirit i cu a Nósträ. Domnéseä iscaliturä
pecete. Scrisu-s'a hrisovul acesta la scaunul Domnie-Mele In orasul Iaii, in al
treilea an, aceI de a doua Domnie a Neisträ la Moldavia, si s'a dat de la anul de la
Mantuitorul Christos 1815, in luna Fevruarie.
(Iscalit) Nol Scarlat Alexandru Calimach V oevod, Grigorie Sturdza Vel Logofét
Procitoh, Iordachi Ghica Vel Logotét Procitoh.

(1) Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod, cu mila lui Dumne4eit Domn Prei
Moldova.

Inseiintare facem prin acésta a N6strä Domnéseä carte tuturor cul se cuvine a
sci, cä atat locul din vatra tirgulul Petril de la tinutul Némtului impreunä i cu
tóte mahalalele, cat si tot locul cat s'a aflat drept Domnesc de prin prejurul fir-
guluI i nedat nimärul Inca la anul 1797 Mgt. 6, de catre pärintele Domniel-Mele,
Alexandru Calimach Voevod, cu hrisov s'a dat danie i miluire tuturor loculto-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMRNILOR 383

Se OW vedé In notd mal jos acele instructiunT, stabilind proprie-

tatea numai cu bezmén.

rilor de la acelasi tirg, ca sd le fie dréptd ociná i mosie In vede, insa si eI

govetil sd fie datori in t6td vremea a tiné atilt biserica Domnésed ce este inteacel
tirg, Intru carde se cinstesce si se prdznuesce hramul naseerii SI. Proroe inainte
mergatorului si botezdtorului loan, cunt si alte sfinte i Dumneleesci biserici ce
rnai sunt acolo intr'acel tirg, cu indestulare de preoti i cu telte cuviinciósele podóbe
bisericesd pentru slujirea sfintei i Dumneleescii liturgirii, cum mai pre larg aratii
acelas hrisov al pärintelui Domniei Mele. Ded acum näscand pricind Intre locui-
torn dughengil In vatra tîrgulul, i altil aI lor i intre locuitoril de pe la mahalale,
cari ce-si ah numai casele lor de locuintd, cererea mahalagiilor fiind pentru lo-
cul ce se numesce Borsochianul i Avramul ce este afard din cuprinderea mahala-
lelor, ea sá le aiba numal el la stäpfinire pen tru hrand i chivirnisala, ca unii
ce pentru acel loe ar fi fäcut si multe cheltueli spre desbaterea lui de subt Impresu-
rarea megiesitelor mosii, si pe de alta' parte si tirgovetii dughengil cu totl ai lor
cer ca sd fie slobod pentru imasul vitelor tuturor tirgovetilor de obste, ca unil
ce si el sprijinesc cele mal mari greuthti ce se intimpla asupra acelui tirg si mai
ales ca ei rnahalagiii, de nu-vi ah dugheni la fata ulitil, dar cel mal mult loe de la
mahalale, ce 1-ati cuprins Cu casele si livegile ce ah facut, din earl nu putin s'ar
fi folosind, eari atat pentru pricina acésta cat i pentru alte neinvoiri ce mai
craft Intre dinii, amandoue pdrtile ah avut si Infatosare inaintea Domnescultil Nostru
Divan si a tot sfatul, de uncle dupd t6t'd cercetarea ce am !dent Insumi Domnia-Mea,
dupa cum s'a socotit a fi mai cu cuviintä dreptatil, am dat Domnésea N6strd
tdrire, ca pentru tOte acele pricini cu nestrdmutare niel odini6rä de cdtre toff tir-
govetil de obste sa se pdzésed urmare IntocmaI si pre deplin, precum In jos anume
se aratä.

, PRICINILE 110.1 Domnésea N6strd hotilrire

1. Pentru locul ce se numesce Bor- I. De vreme ce si acel loe, Impreund

sochianul si Avram ce-1 cere ea sd-I
OA in stdpanire numai o sand din
tirgovetir mahalagii, din partea ca.-
rora la acéstd cerere ah fost vechill
Mane Onza si loan Hama.
2. Pentru tot trupul mosiel si din
vatra tIrguluI si de la mahalale, cum
si de prin prejurul tirguluI.
I nindu-si fie-care si casele i livecjile.
si ca vatra tirgului i a mahalalelorp
este dat danie si miluire tuturor
firgovetilor din acelasi tirg si ma-
halà, apoi dreptate urmézd iardsl
cu totil s'd o stäpanéscd, numai fiind-
cá acele locurl, unii ah cerut sd le
are, altil ca sa' rémae emas, la aceste
cura vor socoti cu sfatul de obste ea
le este de mai bun folos pentru ton'
In fieste care an ash sä rèmana.
2. Dupa cuprinderea hrisovului pä-
rintelui Domniei-Mele sd se stapd-
Itasca' de ciltre toti friltesee, stäpd-

www.dacoromanica.ro
384 V. A.
T6te doeumentele de proprietate ale manästiril Sr. loan se vor con-
No. PRICINILE
Pentru cat loe se ea slobod din
tot trupul mosieI necuprins de ni-
tninea, atat din vatra tirgu/u1 pe la
rnahalale cat si pe afará de pe vale,
vie si off de pe ande.
Pentru casele i dughenile si alte
acarete ce ail tirgovetif faeute, atát
In vatra tirgulul cat si la mahalale.
www.dacoromanica.ro
I No, Domnésea nasträ hotärire
cum si euraturile, uncle aú apucat
de facut fara niel o supérare
unii despre altil.
Nimenea dintre dinsii to tirgo-
vetii sä nu fie volnicl a vinde cul-va
mäcar o patina din 'Late acole locuri,
si niel de sine iaräsi sä nu fie vol-
niel a prinde si a inchide vre-un
loe dintre acele locurl, ce ori-care
dintre dinsil va avé trebuintà de
vre-un loe de casa, datoria sa fie
a merge la Epitropil biseriefi Dom-
nesel si la tirgovetii fruntasI, ea sa
cérä, si de i se va cadé a i se da,
lards' de catre Epitropi si fruntasI
sa se socotésca cat loe II pate fi
spre indestulare de trebuinta staril
sale, lar nu cat loe va vol el, si sa
mérga sa.-1 i mastlre in stinjini,
stalpindu-se si ea petri hotare,
sa-i dea Epitropii i fruntasil i scri-
s6rea lor de marturie la mand spre
vecInica sa stapánire, arkateire in
semne si in mäsurI, pentru ea dupa
vremi M. nu se Vita' intinde mal
mult, care serisare sä se intaréseä
Cu pecetea tirgulul i sa se tréeä
si in condica bisericil Domnesel,
asà cu acéstä rinduéla cei earl vor
avé trebuinta sa pata prinde locuri,
lar nu de sine, macar ori de ce stare
va fi, si cel care i se va da local
dator sä fie si el atuneia a da doué
oca de eéra la biserica Domnéseä.
Ofi-cari dintre dinsil vor vol a-si
vinde casele i dughenile i alte aca-
returl ce vor avé de yea unul al-
tuia sail orl cui eu pretul ce se
vor puté invol, volnici sä. fie, Irish'
prin scirea Epitropilor biseriell Dom-
neseI si a tirgovetilor fruntasi, si
zapisul vin4;laril sa se adevereze
 ISTORIA ROM XNILOR 385

servA de Epitropii BisericeI Insa sigilate in un plic cu sigiliile Urge-

P RICINIL E Domnésca nóstril hotärire

I No.I

de Epitropi si de fruntasi, precurn

b. Pentru cele trebuincliíse la téte
sfintele biserici ce sunt inteacelasI
firg adicd preoti, diaconi, dasedli,
vestminte, cérä, unt-de-lemn, tdmäie,
mererneturi i ori-ce altele
6 Vole scrisorile mosiei Tirgului.
si ca pecetea tirgului, si vinddtorul
bred sd fie dator a da doué °ea céra
la biserica Domnéscd.
b. La t6te acele datorl sä fie toff tir-
govetii deobste a da cuviinciosul a-
jutor insd fieste-care dupä stare
putinta sa, iar nu mal mult,
Epitropii bisericilor bred art fie da-
tori a-si da sérnd de Vile acele lua-
turi i daturi la eel' mai fruntasi
din ttíte acele
6. Pecetluindu-se cu pecetile tirgo-
vetilor fruntasi, sá sted la mane Epi-
tropilor bisericil Domnesci, si când
va fi sä se mead dinteinsele vre-o
scrisepre, iaräi prin scirea frunta-
silor sd se scbtä, lar Epitropii de
sine fall scirea fruntasilor sd nu
fie volnici a deschide scrisorile, pre-
cum si cand va fi vr'o pricinä de-
spre cine-va asupra mosiel
sil se stringd ca top tirgovetii la
un loe i prin sfiituire i alegerea
tuturor sä se pue la cale si sà-si
rinduésch i vechil dintre dinsii pe
cel mai cu intelegere om ce va fi
ca sä mérgà srt se si judice, de va
cere trebuinta, dfindu-i si in scris
vechilime la mane sa, i dupd pri-
cind sà socotéscd i sd-i ded si mä-
surata cheltuéld de la tóte starile
pc analogon stinjinilor locurilor ce
stäpfinesc, insd atAt tirgovetii frun-
tasi, ca i OW, sä se feréscä ca
nu cumvä sä feed vr'o asuprire spre
interesul lor Cu cuvintul acela al
cheltuelilor celor mai sitrace, dupd
cum acésta rea obicinuinth se urma
pand acum, cäcl pe urrnä deed se
va dovedl ctt vre-unii dintre

V. A. Urechid.Tom. X. Partea B. Istoria Roodnilor. 25

www.dacoromanica.ro
386 V. A. II RE CHI X

vetilor fruntasI i numaI cu scirea lor se va put6 ambla la aceste

acte.
Mijlócele de comunicatiune intereséza comerciul. In acésta privinta
avem acte de la Calimach, carI privesc: menzilurile saù postele, bru-
_dina pe podurile dupd ape si harabagifi.
Menzilurile. In genero de putin ajutor putead fi menzilurile pentru
Inlesnirea publica si maI ales a comerciantilor, cad posta servia mal
exclusiv pentru trebile DomnieI i cel mult ale boerilor In slujba. Inca
In 1 August 1812, Divanul Cnejid MoldoveI Insarcinéza pe N. Sion
de la Visterie sa inspecteze postile din drumul Pocsanilor, Galatilor
Falchl pe Prut (1).

No. I P RICIN IL E lio. Domnésca nastra hotfirire

aii metahirisit un chip de viclevug

ca acela, se va pedepsl.
7. Pecetea tirguluI. '7. Sä stea pazitä la mane Epitropilor
bisericil Domnescl, vi färil de scirea
tirgove/ilor fruntavI sä nu fie vol-
niel Epitropil a o pune niel pe o
scrisóre, cad o scris6re ea aceea, In
care nu vor adeverl vi tirgovetil
fruntavI cu iscaliturile lor eä s'a
pus pecetea vi prin a lor scire, nu
va puté aye' nicl o tarie.
inteacestavI chip, dupa cum s'a aratat in sus dându-se Domnésca n6stra ho-
tärire pentru t6te pricinile, poruncim Domnia Mea vi tuturor locuitorilor din acelavi
tirg, ea la t6te sa se pazésca urmare intocmal vi pe deplin, Cu nestramutare nicI
odinióra in yea intru cat de putin, cad carele va indraznI a face vre-o In protivii
urmare, ca sa asuprésca pe vre-unil dintre dfnii, se vor pedepsl, i niel un cuvint
spre vre-o Indreptare nu vor puté ave', i spre aceea li s'a dat la mang vi acésta
a mistra Domnésed carte, care s'a intdrit vi cu a nóstra Domnésca iscalitura
pecete.
Semnat: NoI Scarlet Alexandru Calimach Voevod.
In IavI la Iunie 1814.
L. S.
Procitoh Vel Vorn.
S'a trecut la condia
(1) Acad. L. 78. Vel Logofét.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 387

Reorganisarea postelor se face de Calimach cu actul din 1 Ianuarie

1813, dupA dispositiunile propuse de cAtre Marea (1omisie , chematA
de Domnitor pentru regularea a diverse serviciI publice. Postile se
pun sub Ingrijirea acesteI mari Comisi. Nazir ori Presedinte Comi-
siunil acesteia e numit fostul Mare Postelnic Gheorghe Manu (1).
La 1 Ianuarie 1814, Scarlat Calimach WA un noil uric pentru men-
zilurI, reorganisAnd Naziria §i numind Nazir pe biv Vel Post. Miha-
lache Mavrogheni.
Uricul hotArèsce :
1). SA fie la poste numérul cailor i surugiilor hotArlp. CApitanul de
menzil sa fie cu grija cailor In huna stare, ca sA nu se supere locui-
torii cu luare de cal.

(1) loan Scarlat Alexandru Calimach Voevod, eu mila luí Dumnedezi

Domnitor i stdpdnitor a Wei Moldo-Vlakii.
Prea cinstite si de bun neam boerule al nostru, fost Marc Postelnice Gheorghe
Mann, Presedinte al mare' ComisiI. Dorind sé se pazésca in Vote rInduéla trebuit6re
In acelasi mod s; pentru (v:Cap.:00 tth10 RevCe).:(uv) nizamul menzilurilor din Ora Domniel-
Mele, pentru ea cate odata se dé credinta i alte-orl se fac economii, pentru cum-
pératorI, dandu-se érba trebuitóre çi gräuntele i surugii de catre locuitorli nostri
din térii, am judecat bine si trebuitor sé se punä privigherea acésta a menzilurilor
sub ingrijirea unuia din slujbasii Domniel, pentru ca sé se aiba deosebita bagare
de sémä atat la mésurarea erbei si a gräuntelor, cat si la cele-I-alte pricinî, atingé-
tóre de inenziluri. Pentru care si hotärind domnesce, dam privigherea menzilurilor din
intréga nósträ térii sub ingrijirea marei Comisii. Ineat pentru viitor si cat va fi
in credinta si In timpul vinlaril, va rémané nazaretul menzilurilor legat de functio-
narea Comisiunii, unde Evghenia ta vei avé acum privigherea sciind tot odatii., cá
s'a adilogat si ingrijirea a insusi naziretului i urmándu-se In chipul urmator :
Si se observe In continué si sé se cerceteze cursurile tuturor pricinilor menzi-
lurilor si mai ales cele atingétóre de observarea dreptatii la mésurarea finului si a
grauntelor.
In tot thnpul sé aibà Ingrijirea, ca un numèr hotärit de cal i surugil sé fie
la poste complet si in buna stare.
pentru acéstä slujba adaosa a menzilurilor, s'a luat hotarire Domnésca, marea
Comisiune sal aibä venituri neschimbäcióse : 80 surugii, cari vor priml aceeasi léfa
dupa cum plätesc locuitorii surugil, cari se afla In serviciile menzilurilor,
luand veniturile pentru acéstá cheltuéla pe un an; adecä 15.000 lei la inceputul
anului, prin Ianuarie si Fevruarie, lar cea-lalti jumatate de 15.000 lei dupii un
semestru, prin Thule saii Iulie, facêndu-se tahrilul de ciitre Visteria
ea acea presedentie a Comisiunil nu are alt venit afarä de ulufe (6).00,0), luandu-se
acéstä dispositiune in modul cel mal drept, poruncim i Evglieniei sale, boerului
nostru Mare Vistier sé se aplice Lira schimbare acéstd dispositiune si presenta acésta
tidula Doinnésca sé se tréca In condica Domnescii nóstre Visterii, pentru a rémilné
neschimbatii si Cu putere. 1813 Ianuarie 1.

www.dacoromanica.ro
388 V. A. IIRECHIÀ

Nazirul se cerceteze i aprobe cu carte alegerea CApitanilor de

menzilurt dAndu-le instructiunile cuvenite.
SA destitue i pedepsésce pe cepitanil abusivt
Téra este Indatorite a da spre tinerea menzilurilor surugil dupe
trebuintA i cdrucerI si fInul pe suma cailor ce vor asezA si o sumA
de orz din orzul trebuincios. Acésta cu drepte analoghie, rInduindu-se
In tell de clumné-lul Vel Vistier cu certile Domniel-Mete. Dumne-luT
boerul Nazir va veghià acéste repartitie, se nu so ice rusfet de pri-
mitoriI finuha i orzulut orI se se face abuz la mesurare, ci cu di-
merlie dréptA cu bour.
Facerea menzellicinelelor se se face prin Nazir, prin rinduire de
cetre Visterie si numaT dupe trebuinte, fare insercinarea saü asupri-
rea locuitorilor.
Nazirul se aibe grijA de imasul fie-cereI poste, pe mosiile apro-
piate, cu plate. i se nu se aduce locuitorilor strImtorire or! celcerI
de fin* ale lor cu cail postelor.
Nazirul este intermediator intre tiitoril de menzilurt Domnia
guvernul ten!.
Nazirul este tribunalul cercetetor pricinelor dintre cepitant su-
rugil 6menI al menzilurilor. CAnd va aye nevoie Nazirul In
pricinile aceste de intervenirea dregAtorilor va cere acestea prin
Visterie.
Nazirul iscelesce menzilurile (blanchetele orl inamurl, orI podo-
rojnile de cat Cali se vor da dupe greutate i Inlesnirea drumulut
Socotéla cu Visteria pentru call ce dat In trebile teriI se face
la finele fie-cereI lunt ApoI se va da Nazirultif pecetluit gospod pe
suma banilor, pentru plata acestora.
ApoI Vode oteresce iraturf, venitul NaziruluT:
Peste 30 banI de cal pe cés de la ce! ce Amble cu posta (par-
ticular), sA so ieh Ince 9 banI la casa menzilulut si de ad se.-! trage
Nazirul pe fie-ce lune.
CAte 2 parale de tot leul din darea satelor pentru léfa surugiilor.
e). De la tot cepitanul ce se va rIndul din flat la menzil cAte 20 let
d). Tiitoril menzilurilor vor da pe an avaet NaziruluI ate 2 000 le! (1).
La fila 127 verso, cond. Metropoliel IasI este finduit Nazir Teodor,
biv Vol Comis, In 1814 Noemvrie 12.

(1) Cond. Metr. Iai, fila 88. 1814 Ghenarie 1.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 389

A mai fost Nazir peste menzilurI in timpul ltfl Sc. Calimach si Vorn.
Gr. Ghica (1).
La Naziria menzilurilor se adaoga i administratiunea harabagiilor
çi prelevarea taxelor ce se impun acestora.
Dupd ce se pern. Basarabia, se infiinta, pentru inlesnirea comer-
ciulul acésta téra, corporatiunea harabagiitor, cu un Witav de ha-
rabagif.
La 1813 Maiii 1, Domnul numesce -May de harabagii pentru tre-
cerea Prutuldf pe Dumitrache Grigoriu si.I da instructiunr:
Ori-care va avé trebuinta de trasuri, sa tocmésca cu chirie sa
afla färá supérare i pe buna siguranta, gratie Vatavulul, fara de in-
tervenirea caruia nimeni sä" nu fie volnic a tocmì trasura cu chirle.
Vatavul va lua obicInuitul havaet la 10 lei unul din plata chiriei.
Vätavul de harabagii din Iasi sa nu se amestece in raionul celui
de pe Prut i sa nu apuce de platd pe harabagil tocinitI prin acel de
Prut.
Iacä si cponturile» generale la earl sunt supusi harabagil, carora
se da in fe-care oras cäte un vätaf.

Ponturt penlru rinduéla vâtafilor harabagil, ce afi a se rindui

pe la (inutua
1) Din suma banilor ce va luà fie§te-care cärdu§ chirle dupä tocinéla ce vor face
cu neguptoril pentru märfile ce vor ilicarca din fie§te-care tirg, ca sä le duce ori
unde aiurea, sati rnäcar §i peste hotar, sä ieà avaetul vathfieI de harabagii din 10
lei unul, precum din vecl s'a urmat.
Avaetul acesta nu are sä se ieä intealt fel, cleat numai atunci cand se incardi
marfa de pe la al-gull In vremea ridicäril, iar aiurea Intru trecere, sail unde se
va descärca, sä nu se supere.
Atit negutätorif ce vor avé a trimite mdrfuri cu care in chirie ori unde vor
vol, cAt §i cAräu§ii ce vor vol a se tocmi, sä fie datorI a sävir§1 tocméla intru In-
fato§area vätafului de harabagii, ca sá scie unde are a merge harabagill lor §i cu ce
marfä, sail alte locurl, iar färä scirea vätafului nimeni sä nu pi.itä sävir0 tocinéla.
Dupä aceste ponturI ad sä urmeze vataf if de harabagil ce se vor rindul de catre
dumné-lui boerul Nazir pe la firgurile tinuturilor, ferindu-se de cel mai info cata-
hrisis sati luare peste ponturl, intru päzirea bunului nizam al chirigiilor §i odihna
neguttitorilor.

Plata de brudina interesa de asemenea mijh5cele de comunicatiune

din téra i cu streinatatea. Sc. Calimach fixéza un tarif general pentru

(1) Cond. MetropolieI Iai, pag. 157 §i 158.

www.dacoromanica.ro
390 V. A. IIRECF111

brudind pe Dungre, Nistru, Siret, Prut, Moldova, Distrita i Trotus (1) .

(1) Iacä acest tarif:
Brudina Dundra.
Lo! BanT no!
20 De cal, boft, la car i cartita incdrcatä, iar de vor trece cal sail bol in
not, sá deä pe jutnätate pentru povarä.
15 De cal, boíl, la car, cärutä desértd, iar de vor trece cal saft bol In not
sä dea pe jurnätate.
15 De om cálare ce va trece pe pod, de om pedestru sése banl.
10 De ori-ce vitä slobodd va trece pe pod.
3 80 De o mie oi ce vor trece pe pod, din oile mumbaelei imperätesci.
5 Pe 1.000 oi ce vor trece pe pod, oI negutätoresci.
(L. P.)

Brudina Nistrului.
15 De cal, boii, la car i cärutä incärcatä, iar de vor trece cal saft bol In-
not sa deä pe jumätate pentru povarä.
10 De la cal, bol-1, la cartita desértä, iar de vor trece cal salí bol in not
sa deä pe jumatate.
12 De om calare ce va trece pe pod, lar de om pedestru 3 banI.
6 De ori-ce vitä slobodd ce va trece in pod.
400 De 1.000 ol ce vor trece pe pod, adecá 4 banI de 10 ol.
(L. P.)
Brudina Prutuluf, a Siretuluï, a Moldova, a Bislrita $1 a Trotugului.
6 De cal, boa, la car i cartita Incà'rcatii, lar de vor trece cal saft bol in
not sa deä pe jumiitate.
3 De cal, boil, la cal i cdrutfi desértii, iar de vor trece cal sau bol In not
sá deä pe jumatate.
3 De om cälare ce va trece pe pod, iar de om pedestru pe jumätate.
3 De orI-ce vitä slobodä ce va trece pe pod.
200 De 1.000 oI ce vor trece pe pod, adica pe 10 ol doI banI.
(L P.)
Cond. Metropoliel '41, p. 80.

Ponturile anume de trecerea peste Dunäre si peste Prut le aflam ast-fel indicate
in Cond. Metropoliei din Iasl :
Tamoine BariorT
1 - Acherman
1 Chilia
1 Ismail pe Dunäre.
1 Reni (l'Evo)) 1

www.dacoromanica.ro
 ISTOEIA ROMÂNILOR 391

Finanple sub Scarlat Calimach.

Scarlat Calimach numl Visternic Mare pe Grigorascu Sturdza, care
tineà Intru insotire pe Domnita Marghiála din némul 1u1 Galimach.
Fdc'énd terzehat, adeca numirea boerilor de Divan, noul Domnitor

Tamoine BarierT
Vadul luI Isac
1 Fdlciul
1 Movila RdbieI
1 Zagiirace pe Prut.
1 Stefänesci
1 Lipcanif
1 Novosalita 1
6

Inmultirea suditilor causAnd pagubd VisterieI, s'ail luat dispositiunl

pentru Imputinarea lor. (1)
(1) Intaiule al ighemonilor, cu némul lui Mesie, alesului acelui mai mare al 'Amu-
lul crestinesc Alexandru Voevod al Moldaviel, sa se incheie sfirsitul ted cu bine;
call sad consuli sad vit-consuli vor fi orinduiti, atat pe la ostróvele Maria Albe si
panä la partile din préjma ta sad i la alte locuri prin care se vor fi petrec6nd
negutätoriile din impérdtiile Evropienesci ce petrec in pace cu puternica i vecinica
imperdtia mea. Acestia ea sä fie din némul stripanuluI lor anume se cuprinde prin
ponturile ce &ail ásezat la facerea pacel, precum cu totul in potriva tocmelelor
pacei este cand numitil consuli i viti-consuli, de vor fi din supusii puternicel mele
imperätii, i pentru cd multi din supusele nóstre raiele de la o vreme mestesugind
cu chip ca ad aseze consul si vit-consul i multi luand patente cu obrdznicii ad in-
dräznit a se aseza streinl suditi.
Spre indreptarea i intocmirea acestor pricini inadins la anal 1206 la inceputul
lunel luí Sefir scris Impérdtesci firmanuri i s'aii trimis la tóte ostróvele
Máril Albe si pe la pdrtile din prejur anume limurind, ea earl consuli i vit-con-
sulI orI in care ostrov sad in care ice al Mdril Albe se vor ivl ca ad fost din ale
nóstre supuse raele, ca nisce impotrivitori la tocmelile phcei si la pdmintésca obld-
duire, ea ad fie fard de tdrie scrisorile ce vor fi avand de orinduéla lor In slujba
si O. se socotésed ca nisce prostl supusl i cati din supusele raele ale puternieei
mele imp6rdtii vor indraznì a se face sail consul din partea suditilor streini, sau
vor indräzni a Mx patente ale consulilor, cercetandu-se s'a se pedepséscd, si cat'
iaräsi suditi i supusi de stäpanire streinä cumpérand vor vol a dobandl mosli
din lucrurile misc'ätóre sail un lucru impotrivitor la sfinta pravild i la aseziirile
'Ace, unit ca acestia de acum sä se zaticnésed a cutnp6ra in cuprinderea puterni-
eel mele imp6r4i1 case, dughene i alte lucruri nemiscatóre sad pentru sinesI sad
pentru biserici i manastirl.
Asijderea cap suditi se vor insura luand fete ale supusilor raele a puternicil mele

www.dacoromanica.ro
392 V. A. URECHIX

alese de Hatman pe (1onstantin Palade, cäruia II dote intru insotire

pe fiicA-sa, Domnita Ralu.

impérätii, filnd acestea dupg sfinta lege, fiind-cl rémlin asemenea raele ale puterni-
cei mete ImpérätiI, acestia sä plätéscá atät bir i fitesI-ce altä dare pentru averea
lor si, de se vor Impotrivl la leghturile acestea si la impérätescile dreptAtI, atht
pentru sinesI cht i pentru averile ce aù, niel ca cum s'á nu se aseundä.
De vreme dar cá aedo atuncl trimise poruncl ale ImpérätieI mele, pentru el ad
fost pe scurt alcätnite, s'ah dovedit cl la multe pArti de loe s'ah urtnat ImpotrivA,
aft trebuit pentru Intelegerea multora de isnévä acele mal inainte serse si potri-
vindu-le cu sfintele pravili, pe larg, sä seriem al doilea ImpArätesci porunci pe la
cAte locurl va cere trebuinta:
Dupä chipul ce s'a seria mal nainte pina' la sfirsitul luI Gem AzAil Ahar,
adecä en sépte anl maI inaintea sorocului ce s'a dat de cinc! lunl, ad ajuns a
se face sait consulI sail fiind In potriva tocmelelor si a pä.mintescil
obläduirl, care sä rämde färä de putere telte scrisorile ce vor fi avAnd.
OrI-citti de acum prin mijlocire de streinI supusI vor cutezä a luà consulaturi
in tot chipul, se socotesc dajnici, orI a avé patente, Indati ce se vor dovedl el ah
filcut de acestea, sä-1 pedepsitI Cu tärie.
CAtI streinI suditI ori negutätorind, orI Ambländ pentru alte pricini, vor ven1
intru otomanicele stApänirl, vor vol a astigh prin cumpéräturä ptimint sah alte
mosll, in potrivä fiind la obiceiurile cele dintru inceput si la pämIntescile pravile,
unii ca acestia vinoilénd mosiile lor la dajnicl raele ale InsusI linpärätieI mete, sä lo-
cuéscä Cu chirle i eu ndimélä.
OrI cap din dajnicii altor stäpaniri si din streinI suditI se vor fi Insurat cu
fete ale raelelor impérätiei mele, dar cu chip prietenesc s'ah trecut cu vederea de
acet copii cAti se vor fi näscut phnä la ami soroc, cht i fecioriI acestora chtl de
atufe! se vor fi näscut si se vor fi Insurat cu fete ale raelelor i dupä pomenitul
soroc, copiii ce vor fi fäcut dupä prietenésea cu vederea trecere, di se socotéseä ea
nisce streinl sudifi si, de se vor fi aflAnd sail in slujbä de eonsulat sad vor fi do-
bfindit pilminturI, lucruri nemiscfitére, acestia precum i cel streini dajnicI si su-
ditI, vinOnd acele nemiseät6re ale lor averi, sá férnäe fArd prilej.
6). Iar cAll sudifi dupá pomenitul soroc Incelee se vor insurà cu fete de ale raele-
lor IncredintAndu-se, sä se insciinteze cl copiiI lor ce se vor nasce ah sä se soco-
téseä drept raele ale puternicii mele Impärätil.
Iatä dar spre mai pe largä aretare cum si spre Intelegerea aleAtuirilor ce se cu-
prind Inteacele de mal nainte impAratesei firmanuri si de al 2-lea acum s'ah dat
aceste porund ale impérätiei n'ele, si fiind-cl s'a cersut ea dupä pravile, sä se scie
la cine se envine copiii ce se vor nasce din suditiI Insurati Cu femel raele ale pu-
terniceI mele ImpérAtii, s'ah scos trel festfale de la marele eihislam, la care
sunt acestea:
1). Petre suditul si dajnic din stäpanire streinä viind in cuprinderea stäpanirii
puterniceI mele impérätiI, de va vré 81 cumpere vre-o parte de pämint din cele
ce se dijmuese salí din cele ce cu anul se tin In arendä, ca un stäpfin a seménä.
Inteacest pämint, unul ea acesta se lasä a semAnA sail nu se lasä ? (Réspuns:) Nu
se

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROBUNILOR 393

Una din cele dintE preocupatiunsi ale lui Scarlat Calimach fu §i

aceea a unei nou6 a§ed'ArY de därT.

Pavel suditul i dajnic de stapanire streinä viind in cuprinderea stapéniril

puternicei mele impérätil va incepe a seménk tarini ca un n'ames (S'a intrebat :)
dupä pravile opresce-se Pavel de a seméné ? (Réspuns:) Se opresce.
loan sudit i dajnic din stapanire streina viind in cuprinderea stapanirif pu-
ternicii mele impératil s'a insurat cu Maria, femee rala. Copilul NeculaI ce s'a
näscut dinteinsii, de se va intérce tatäl-séil loan la Ora, unde a fost mai nainte cu
locuinta, i nevränd a merge cu tata' sé(' (Se intrébä:) se envine a rämäné acest
Nicolae la mumi-sa. Maria ? (Réspuns :) se envine.
Spre mal ea lungime i spre vecInica paza acelor date de mal nainte acelor im-
pärätesci poruncI i chipuri alcatuite intocmal ca sfintele pravile i cit obiceiurile
pamIntului, s'a trimis si acum acatá impärätésca a mea poruncä prin hatihu-
maium, atfit catre Domnul Térii-RomanescI, cat si catre Domnul tériI MoldoveI, cat
si catre altil ce s'ail cabt. Drept aceea macar di dupä datorie i dupa cuviinta la
unele ca aceste pricini urméza a se faco cha va fi mal mult la putinta privighere
luare aminte i i népte sé nu se intimple cel mal mic lucru.
Fiind dar ca s'a insciintat impérätia mea, cti in Téra-Roménésca si in Ora Mol-
dovel se urmézi chte-va pricini impotriva impäratescilor mele poruncl, s'a scris
acum acéstä strasnica poruncä si s'a trimis catre tine, Domnul MoldavieI
catre Domnul pril-Rumanesci, tot intr'o vreme, ca sé urmeze neschimbat cu mare
luare aminte i ca scumpete cele cuprinse, dupli chipurile aleätuite i maI inainte
ca sé nu nasca cel maI mic impotriva lucru la orinduelile ce s'aft arätat asis-
derea, dupli al 8-lea cap al tocmelelor de pace ce s'ají fäcut cu Austria: CAtI locuitorl
din cuprinderea amänduror stäpAnirilor, adecä mal* inaintea räzmiriteI de pe urma
sail in vremea räzmiritei, vor fi privilegiatl de la o stapinire la alta facändu-se
acolo supusl, unii ca acestia necersindu-se niel de calle una stdpánire a se aduce
la urma lor, unde locuiat mai inainte, sé se socotésca dupa cum i alti streini su-
diti; cum si cati supusI locuitori oil din cuprinderea impäratescii mele Máriri sail
a Austriei vor fi stäpani pe nemiscattire, färd a se zaticnI niel de catre o stapánire la
legl, in caro din amandoué stapanirile voesce a locul, sé se indatoréseä a vinde ne-
miscatärele lor ayeri din partea cea-laltd stapanire. Tu dar, numitule Domn al Mol-
dovel, pliroforisindu-te pe cat este de trebuintä sävirsirea celor arätate intru im-
peratescile porunci celor mal dinainte, cat si aceste de acum al doilea ispravire
celor ce in cap al 8-lea al tocmelelor de pace ce s'al fäcut intre impérätia mea si
filtre Austria s'a hotärit, dupd cum pe cei streinI suditI, asemenea vei metaherisl
si pe ceI ére-carl dintru 'ntai fiind raele Impératiel mele, sati inaintea räzmiriteI
acesteI de pe urma, sail in vremea acesteI räzmirite ad pribegit in Ora nemtésca
facêndu-se acolo supusI dajdiei vor umblà in térile impérätieI mele cu patente
spre a negutatorl, dupä cum in potrivä nu vel cunäsce de suditl pe catl dupä rAz-
miriÇá in Ora neintésci i luand patente vor alubia färä de niel un cu-
vint in pártile impärätieI mele.
Aceste Vote bine cunoseändu-le, te vei sirgul ca sé se ispravéseä dupä chipul mai
inainte ase4at; drept acésta, dupä ce acest impäratesc firman se va cetl in aultil
tuturor de obste si se va insciinta, catl vor indrazn1 a âmblà impotrivä, Indata
färil mijlociri sil-I aräti catre imita impärätäsea Pelad cu numele i porecla lor;

www.dacoromanica.ro
394 V. A. IIRECHIÀ

Domnitorul prov6cd sA se facà asemenea asecjare (1). Mande Logof6t

Costache Ghica i cel-laltY LogofetI: Constantin Bals, Iordache Canta,
Hatmanul de atuncI Sandu Sturdza, Visternicil Grigorie Sturdza si
Iordache Roset, VorniciI Lupu Ba1, Dimitrie Bogdan, Dimitrie Ralet,
Vasile Roset i Rhducanu Roset Hatman se adunA i, dupA desbateri

vei pdz1 Cu luare aminte i täte chipurile ce s'ail asezat intru tocmele acelor-l-alte
evropenesci Impärdtii.
Land impèrdtésca acésa porunch ce ti se trimite acum, te vei sill Cu täte sir-
guinta i luare aminte spre implinirea tuturor cdte poruncim, dupä chipul mal
inainte scris, ferindu-te cu totul de cele in potriva acestor porunci.
In cetatea Tarigradulul, la anul 1213 Muherim 7.
(1) Dänt acl reclamatiunea boerilor contra räpirel Basarabiei. De ea am vorbit
mai sus.
Pline:s sufletele niistre de bucurie, cd iardsi ne-a invrednicit Dumneleésca um-
brire a ne intärce In seortea cea norocità cdtre 'supunerea cea doritd a prea pu-
ternicii i hrä'niteorel astre impérdtii; ì inteun cuvint, in stdanirea firescilor
nostri din vechime stapâni, a dreptului tit a indurätorului Devlet a diruia
slavä sa fíe netarginitä in vea'. 'at& prin mijlocirea Inältimil Tale, aceluI ce te-a
däruit noa Domn i stdanitor astäli, spre marea odihrfa sufletéscii a norodului
acestuia, care cuasce din strämo0i Indltimil Tale firésca i pärintésca ocdrmuire,
azuesce tot pämintul impreund cu glasuri urnilite &Are strälucitul prag al impe-
rdtescii impärtitii, a aduce lacrimile cele de bucurie, iar dupä acésta nimica and'
neavänd vrednic spre multämire, cu inimi i genuchi plecate a trämite rugi cdtre
milostivul Dunineopii, pentru indreptarea anilor vietii a prea puterniculul i indu-
rätorulul Impérat, a cäruia intdréscd-se i pdzésed-se impärätésca stäpänire cu ne-
sfirsitä slavä §i vecinicä de fericire spre bucuria ruísträ, ca sub umbra puterit
sale sä venim intru résuflare i uprare, c4tigAnd din nedepärtatele sale daruri
rodurile cele bogate ale dreptätii si ale indurdrii. Insfi ca o datorie socotim cugetarea
nóstrd de a face cunoscutd starea térii n6stre la prea no§tri 9tdani. Cu-
noscutd este in lume sarcina ce a fost asupra acestei mici eparhil, intru acéstd
epoed de sése ani, alandu-se de WI nesfir0te rosienescI i facéndu-se priveli0ea
rasboiulul Cu necontenire, gätind cele trebuit6re, slujind, muncind ca mdnile §i
cu dobit6cele, cu pdgubire din t6te pärtile, pia la ingenuchiarea sa, insä prin buna
chibzuire noi am päzit nerisipirea raelilor Impärätescf, cu adejdea véculdi feri-
cirri de a se intórce in stäanirea cea veche. Intru desnadäjduirea intampiarii,
sosind lumina miintuirii cu prefacerea pàcii, väländ cä din trupul Moldovel, partea
cea mat' build i insufletirea hranei i imputernicirea s'ad.deosebit, apoi ca nisce
slugi credinchise insciintätn, cä din intregimea Moldovel lipsesc acurn sése tinu-
turi, adech cel maI mare tinut ce se nutnesce Orheiul sad Ldpusna, cel al doilea
dupd dinsul al Sorocii, al 3 Hotärnicenii, al 4 Codrul, al 5 Grecenii, iar al 6 tinu-
tul 1aii oca mai multä parte, cäci acea rämasä se socotesce intru nitnica; afard de
tinutul Hotinului si afarà de al Bugégului, care desl deslipit de la o vreme din
trupul pämintului Moldovei, dar tot intru aceeasi stdpanire afländu-se a prea pu-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIk ROMINILOR. 395

urmdrite mal mult timp, presentd la 11 Octomvrie 1812, saii mg bine

trimit DomnitoruluT, care inca in Ia§1 nu sosise, o anaford cu urmd-
t6rele constatdri §i dispositiuni, in calitate de Caimacami ai noului
Domn.

ternicil impärätil, erà indemanarea i adapostirea pamintenilor, in inlesnirea vie-

tuiril lor i intru a hranef indestulare si a vitelor päsune.
lará intru acest chip, teda partea aceea socotindu-se pana in Prut, p6te fi mal
mult decat jumätate de Ora, inteun cuvint tot cimpul si mima téril. Vorbind 'fusa
numai pentru cele ce s'ad deslipit din trupul Moldaviei, sa se scie, eä intal pentru
zaherek cand se da din pämintul acesta, una Falta mil Stambol-kile gran arnaut
una sutä mil Stambol-kile gran carnal', pentru tertipaturile Constantinopolului, se
scoteaft din tinuturile cele deslipite acum pana in Prut 120.000 Stambol-kile, i numai
80.000 din tinuturile acele cari ad mal remas in stäpanirea intrupäriI de astali a
Moldovei. Fiind-cä fémas alte ainuturI Cu plugurI decat numai tinutul Gala-
tului, care este Covurluiii, si al doilea Fàlciú, iar apoI o parte din tinuturile Te-
cuciuluI, Tutova i Putna, cate un ocol san cate-va sate. Drept aceea, la o imbel-
sugare de abià se pene sc6te. din aceste doué-treI tinuturI miel', un de
zaherea, gran &amaú i arnaut; iar intru neimbelsugare este indoéla de se vor
puté indestulà i insusl orasul IasI i cele-l-alte. Pentru ca i campul i plugarii
s'en deslipit i partea ~asa, care este Sucéva, Némtu, Roman, Bacan, Vasluiu,
Carligatura, BotosaniI, Harläul, Dorohoin i Herta, bez cele ce s'en lis mal sus,
aceste tinuturi de mult abra pentru hrana lor sémènä popusoiit set alt-fel de pane
pr6sta, far nu gran si orz, care este pentru indestularea CapanuluI impèrätesc. La
2 din tinuturile acestea ce s'ají deslipit din trupul Moldovei, se dan in vremea cand
se trimiteaii oile Bumbaelii la Constantinopole, de la 35.000 pana la 40.000 ol, in vrente
ce se cumpérail 20.000 a Mine!, si 60.000 a Bumbaelil Cu riza pazar, si din t6te
tinuturile acestea rémase, abià sä fie o suma de alte 40.000. lusa se faceaft pentru
ca era tot un trup partea campului aceea de peste Prut si mergénd gelepii cu pu-
terca ocarmuirii, in campiI peste Prut i in Tatarlak, le gasiaü plisunand si luau
dupa. rinduirea Domniel, din 4ece san cincI-spre-leee una, si la implinirea sumei
Miriei si a BumbaeliI, dupa intamplarea de acum, cu multa nevoie va fi in anil vil-
torI a se implini 30 salí 40 mil oi, cu fiat si cu stringere de Bumbie ; neputênd
trece gelepii a le gäsi pe campii dati acum in stapanirea streinä; i cel crescetori
de vite neavénd campil alces, acolo unde vor ruerge la plisune, numai cu riza-pazar
le vor scéte gelepii, cu preturl multamit6re. Din téra MoldoveI se trimitcati la
Kapan pana la 300.000 oca unt; din tinuturile acestea ce s'ea deslipit mergeatt 140
mil oca, lar 160 mii din tinuturile rémase ; acum dar abiii acésta suma de 160 mil
oca unt sa se pótä trimite la schele prin locuitorI, de la anul viitor, iar apoi sea
cervicin din vitele ce se Wad pe la zalhanale, si se trimiteall la Kapan din Mol-
davia pana la 4 si 5.000 oca, si se dà dupä fiat; aceste vite t6te se cumpérail
peste Prut, cacI acolo este isvorul vitelor dar si putine cate se cumpératt din
astil parte de Prut, cumpèratoril vitelor SurecciI le duceaft la suhaturl peste Prut,
in partea ce s'a deslipit, &Ad' in partea asta rémase suhaturi nu sunt decât nu-
mai pe cauipiile Galatulul, Falciului si cate-va peticute si la Tutova. Cate suhaturl
sunt rémase in partea acésta abia vor fi de ajuns pentru putine vite, din carl

www.dacoromanica.ro
396 V. A. IIRECHIA

Anaforaua constatä cA inainte de räsboiul ruso.turc, care se termind

la 1812, suma la care se ridicA venitul din bir al 0E1, afarl de ru-
sumaturI, erà de 1.695.000 la Acéstä suma se prelevä de la téradl,

ésa sed pentru trebuinta neintunechriI intru lutnina pAnaintenilor; fiind-cä si cei
ce vor cumpérà vite din tinuturile r5mase acolo peste Prut vor fi sili a le duce
la suhaturl si de acolo cine le va sc6te, ea sä le supue in täiere de salhanä i in
pret de fiat. Iatá dar cä firesce se perde nädejdea seului si a cerviciuluI, pentru
trebuinta KapanuluI. Cu o silnicie prea mare prin liat, pot s'a' mérgä din putine
suhaturl ale pärtii acesteia 100 de mil oca sea i cerviciii pe an; iar apoI numal
slobolirea unui pret prea indestulat póte sä faca' pe cei de peste Prut, in loo de
a tramite vitele peste hotar, sä le taje la zalhanale i sä ducä seul i cerviciul la
Galati. In tinuturile acestea deslipite, a fost si parte indestulä de scutig i slugi
ale cinului boeresc, earl dupä pronomiile vechi de la strämosT ii ad pentru slujba
caselor lor, dupd rinduirea trepteI boeriilor. Acum deslipindu-se acele tinuturi, iar
boeril dupä rfivna lor rèmäind in supunerea puternicel impërfitil, urmézä dupä
rinduélä a nu perde pronomiile din in vechime, nefiind chip a vietul M'el de scu-
141, si a li se da din birnicii locuitorI satelor rémase ; apoI de toti scutitii fiind al
némului boerese pänä la 18 mii ómenl, i analogia tinuturilor peste Prut, dupà
suma locuitorilor fijad a treia parte 6.000, se insärcinézä in partea acésta, unde
sunt credincio0iI i supusii; i intru acest chip locuitoril Moldovel cand erà tetä
Ora impreunatä, socotindu-se in numér de 120 mil birnicI cu scutitl, apoi sco-
tèndu-se tinuturile deslipite pana in Prut, fémâne in partea acésta mal putin
de 80 miT, din carl trebue sä se deä. 18 mil slobolI de alte slujbe, plätind numai
birul, i iatá.' rémart pentru to5te slujbele i poruncile impérätescI la 60 mif in tótä
partea Moldovei a stdpiinirfl Inältimil Tale, lar nu mal mult. Sa se adaoge acum
çi multirnea slujitorilor ce päziail marginea Nistrulul, ce s'el oprit peste Prut, si
acum pentru alcätuirea pazeI marginilor Prutulnl, trebuese din birnicil téril ad se
dea. Spre sciinta adevèratd de pAgubirea ce se pricinuesce in veniturile Visteriet
pfitnintuluI si in darea cea obicinuitä a Casel rdsurilor ce este a lefilor, si in resu-
maturile Domnultil, dupä datorie facem cunoscut Asupra biruluI anal an, cure
dupä alchtuirea obstéscd pämintéscä, in vremea päcil, mal inaintea résboiuluI
acestuia ce s'a facut, prin vrednicul de inchindciune hatiserif erà rinduit a fi 1.695.000.
Dinteacéstä sumä se luati 625 mil, din tinuturile pänä in Prut, carl Watt deslipit acum,
iar un milion 70 de mil din tinuturile acestea 1-estilase; paguba dar a Visteriei Dom-
nescI din banii biruluT, din cari se face plata haraciului, idieliilor i Rechea-bielilor
si se impliniati cele-l-alte eheltueli pämintescl, nu este numal 625 mil, clicl si din cel
ce rämän, fijad a se piad legiuiil scutitl al cinurilor boerescI, atät cht se platiail
mal inainte, alcatuind pana la 285 mil lei, iatä ca rèmän Visteriel Domnescl intr'un
an numal 785 mil lel, i pentru haracift i pentru ¡die i rechiabe i pentru t6te
cele-lalte cheltuelI ale toril, carl niel inteun chip nu pot sá. ajungd ; apoi urtnézä
dupd acata si al doilea pägubire a Casel räsurilor, care dupä socotintA dr6ptä se
alcätuesee in 225 mii, care se luan din tinuturile ce s'aii deslipit, i acum nu ad sä
se ieh spre a se da lefile celor ce slujesc pdmintulnl, precum: dreetorI, scriitorii
Divanului i Departamentului, Kapi-chihaelile din Constantinopol i acestl banl aI
lipsei lefilor, de se vor oprl din baila Visteriei ce s'ail qis mal sus ca rémän 785

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 397

mazilt ruptaqt ruptele Visteriet jidoff §i negutAtorl hrisovolitt

pldtiati birnicil deosebit 180.000 lei pentru pote, mile 0 orfanotrofie.
Se mai prelevà de la birniei i ala disa rtisurci, ofite 15 parale de
tot leul. Din r6surl so platiati lefile slujba01or Divanitilor, De-
mii lel, se alege a r5mané pe an numai 560 mil. Pagubirea este din rusumatu-
rile DomnuluI, adeca din slujbele gostinel, desetina si vadrarit, vanil i ocna; aceste
slujbe in trecute vindari ajungeaa a aduce folos pe an 900 mil lei, iar une-orì mai
mult 6resi-ce, i alte ori maI putin. Facandu-se socotéld acum eu despartirea tériI,
din suma aratata pe an se perd 315 mil lel al gostineI; 55 miI se mai luail de pe
oile acele ale locuitorilor de peste Prut, carl acum s'aft deosebit. Din 120 mii lei ai
slujbeI desetinel, care este a se stringe de pe stupi, se lual 40 mil desetina stupilor
celor de peste Prut. Din 200 mil al vadraritulul vinuluI, se luaa 10 mil de pe vine
de peste Prut, pentru cá vil sunt putine acolo. lar apol din 200 mil lei din yin-
darea vdmilor èrii, socotindu-se in jumatate vama vitelor care se facea de neguta-
torie adica bol i vac! ce tree in Austria, cumpérandu-se i pasunandu-se in
tinuturile de peste Prut putina pagubire pentru marfurile ce se cheltuiart la
locuitorii de peste Prut, se socotesce paguba de 110 mil lel i numaI 90 mii leI in
starea de acum pot sa urce vamile tèriI cu tahmiu. Asemenea si de ocne, a carora
vindare mésurat putea rid fie 160 mil leI pe an, se socotesce o pagubire de 60 mii
lel, lipsind schelele nastre de la Nistru, i folosul ce aveail cumpératorri cdmärii
gospod, ducand sare pe la acele schele, i lipsa din vindare, pentru ca in Basara-
bia sunt numaI tuzlale i sare de mare. *i din vaina holercil ce se treca peste
Nistru trebue fa se socotésca in jumatate, adici 40 mil' leI, din 80 mil ce se
In sfirsit, afara de paguba VisterieI, de paguba din rusumaturl si din paguba Ca-
mdril DomnuluI, urméza si insasl OH! págubire alisverisuluI vitelor, bol, vaci si
cal de negot, earl tree peste hotar i aduc In Ora MoldoveI monedä, din vinda-
rea acésta, pana la 3 milióne lei, socotindu-se cel mal putin 15 mil bol de negot
cate 10 galbeni, 45 mil vacI cate 5 galbeni si 5 panä la 6 miI cal eke 15 galbeni,
iata cà tree peste 3 mili6ne ce se aduceaft pe an pana acum din vindarea vitelor.
De istov acest alisveris lipsesce acum din Moldova, cad' i vitelo de negot si her-
gheliile ti5te peste Prut se hranese, din in vechime i in Bugég. Acum folosul acesta
va fi pentru acea parte a Moldovei numai, nefiind campil in partile acestea, ea eh'
se urmeze acest aIiveri i perdêndu-se isvorul negutatorieI sah com6ra tarn. CAA
folosul din vite de salhana sail din putina zahereà si din viile ce sunt pe la unele
locurl este prea putin de a puté de acum plan i birurl Moldova si a fi si in
fericitä stare. In partea acésta nu se plate socotl maI multä vindare deck de 6 mil
bol si 5 miI vac! pe an, peste hotar. Acésta este, prea Indltate Demme, starea
greutatile de acum i seaderea térif acesteia t3i Intr'un cuvint, din chelerul impa-
ratiel, din Moldova, lipsesce chelerul érii, lipsesce insufletirea alisverisulul vitelor,
intristarea credinci6selor raele este cá, neintregindu-se Moldova, sa nu piará
numele invrednicirii de a se numi cheler, neavand de unde indestula cu zaherea
si isvori zaherea la capanul impérätese.
Dar apol ceI obicInuitT de a face alisverisul vitelor, raele credinci6se ale Devle-
perOnd nadejdea lor din indestularea campulul, nevoitl l cu Intristare su-
Betas* vor merge aiurea afle inchipuirl. La noi nevrednicii i acum nepu-
tinciosil nu incape a face indreptare, iar la puterea i indurarea prea puternicului

www.dacoromanica.ro
398 V. A. ITRECHIÀ

partamenturilor, scriitorilor Divanului i Visteriel, Ispravnicilor, jude-

cgtorilor, samesilor, slujitorilor prunintenI i beslegilor turcI, capu-
ehehaelelor de la Constantinopole, etc. Budgetul acestor leff se tira.
la 800.000 id, balantându-se cu aceeasI surnä de la rasuri. In timpul
ocupatiunii rusescI s'a suprimat birul si s'a prelevat numaI rgsura,
dar s'a suprimat i budgetul lefilor. Birul a fost inlocuit de ajuto-
Finta dughenelor si a cArciumilor. Numindu-se noul Domn, boerfl
propun reinfiintarea budgetuluT lefilor din venitul rAsurilor, conform
nizamuluI stabilit de Grigorie Ghica VodA, la 1777 Aprilie. Cu acest
scop se cere reinfiintarea Casa' speciale a r6surilor i adunarea su-
melor din rAsurT la acea Casg, cu Inc epere de la 1 Octomvrie. BoeriI

Devlet este t6ta inlesnirea, a face vi m'ingieres vi indreptarea Moldaviei, care 'Ate
fi si Cu lipirea In partea ramasi a trel-patru tinuturi m'atar din Téra-Ruminésca,
Mil a fi atat de simtitor la acea tira a Valachiei, acésti deslipire. Pentru cà iatá
Moldavia, dalia deslipirea tinuturilor pina' in Prut, nu rámâne alta decit mai mica
in numárul locuitorilor decat Craiova saii Valachia mica.; ce póte sà faci un prin-
cipat cu un venit al birului ce se alege din 5 saii 6 sute mil, cu 50 sai 60 mii de
locuitori al satelor, ca s'a dei i bir vi sa ridice i implinin de porunci impéra-
tesci? Cind dar va fi milostivirea a se Jipi locul de botar in Moldova pinä in apa
Ialomitel, atunci se pite socoti, ea Moldova dobandind cämp i patru tinuturi, Slam-
Rimnic, Buzèul, Sacuenii i Ialomita, se va puté numèrà ca o jumatate de Valachie
si va 'Mi raspunde darile de zaherele, acele cari si mai inainte de acésta pace
nenorociti, prin rima sa, aft réspuns vi aû dat la hränit6rea impératie, saii macar
trel tinuturl ale pril-RomAnesci, Slam Rimnicul, Buzéul i Ialomita, si se adaoge
vi sä se N'Asa de sfisiata Moldova, c'a dobindit o cimpie ce este in tinutul Rim-
nicului si o parte in Buzét, si aibi. Moldovenii cei credinciovi unde nizui cu vitele,
si alba t'ira unde sporl in suma zaherelei i unde adiogi suma izasilor pentru
capan, cu adiogirea acestor trel tinuturi, cari acum sunt risipite i mal mult stri-
cate ; prin o burla chibzuire i ocirmuire, viind cei strimutati la locurile lor,
adiogindu-se locuinta, pot sa se faca' ca 50 mil familil, precum era si mal inainte
In vremea linistirii, i alcituindu-se birul de la dinsul dupa trecerea anilor ertárii,
se crede cd se va implini paguba Visteriei Moldovel, adeci a 625 mil lei din birul
Visteriel si 225 mii din banil räsurilor, saii de va lips1 o a treia parte, va fi nesim-
titére, lar rusumaturile earl sunt pentru cheltuelile Domnului, din vidrfiritul acestor
trei tinuturl, care pede s'a prindä pe an 6.000 lel, din ocna Sacuenilor vi din vimi,
oerit i dijmarit al stupilor, cari pot si cuprindä Vote aceste alte 250 mil lei, se va
face indreptarea pigubiril a fi nesimtitóre
Deci de obste aducem cu genunchl plecate rugäciuni, prin Inaltimea Ta, Domnul
nostru, la pragul prea puternicii impérätii, ca precum de la mosil i strimosil
novtri am apucat intregimea Moldovei, cäci alt-fel de nu se va face addogirea acata,
cu lacrimile sufletulta nostru, noi nu vom fi destoinici a implini cererile
Acésti a nóstri prea plecati aritare si se mincà la indurarea Inaltei Portí,
canija ne rugam si pina' la hotarire si se mi¡locésca catre Curtea imparitiei Rusiel,
spre a nu fi opriti pämintenii Moldovel, niel acum, niel mai in urrna, a aduce

www.dacoromanica.ro
 I§TORIA ROM :/iNILOR 399

aratd DomnitoruluI cà suma totalii a rgsurilor de la téranil dajnicl

e de 354.631 lei si 72 baril. La acésta suma se va adAogl la 12.649,60,
de la mosiile lor de peste Prut, din pamintul MoldavieI Basarabia, pane $i vite de
pe acele moìi, pentru intrebuintarea caselor $i a politiel acesteia intru care locuim
sd nu rämanem strimtoratl de ale vietuiriI cele trebuinci6se.
Gherasim Episcop Romanulul, Meletie Episcopul HusuluI, Costachi Ghica
Logofét, Iordache Canta Logofét, Constantin Bals Logofét, Sandul Sturdza Hatman,
Grigorie Sturdza Visternic, Iordache Roset Rosnovanu Visternic, Lupu Bals Vornic,
Dimitrie Sturdza Vornic, Constantin Bals Vornic, Alecu Bals Visternic, Grigorie
Ghica Vornic, Dimitrie Bogdan Vornic.

Anaforaua de la 1812 Octomvrie 11, din Cond. Metropolitului de Moldova. (Vei

pagina 395).
Prea inciltate D6mne,
Dupä incontenirea räsboiulul acestul cu putin maI inainte prefilcut in .pace, ves-
tindu-se din publicada tractaturilor indurarea prea puternicil i hränitóreI nóstre
impisratil a ertaril si ridicaril birulul in curgerea vremlf hotärite, acum dupä
malta rinduire a Marid Tale, spre a priml noi plecatele slugi ale InaltimiI Tale,
velitii boeri al Moldaviei, ocarmuirea CalmäcamieI pana la buna venire in scaunul
Dorhniel a Inaltimii Tale, de trebuintfi am socotit a implinl datoria n6stril si prin
acésta plecatä obstésca anaforà a aratà Inaltimil Tale, cii mai inaintea
acestuia alcatuirea birului din tail, cand era tóta impreunä, afarti de rusumaturl,
era 1.695.000 leY, carI se luail de la locuitoril birnici, de la mazill, ruptasI, ruptele
Visteriel, zidarl i negustorl hrisovolitl, luandu-se osebit F}i 180.000 lei pentru
nerea menzililor, mile si orfanotrofil, $"t pe tótä suma acestor banI se lua rasura
obicinuita cate 16 parale de tot leul, earl se stringeail la Casa räsurilor si se dail
lefile celor ce slujiail térii, adica boerilor Divanulul, boerilor Departamentului, scrii-
torilor DivanuluI si VisterieI, Ispravnicilor, judecatorilor, samesilor, slujitorilor pa-
mintescl, dar apol i beslegilor si in sfirsit si boerilor capichiliaiale de Tarigrad
altora DomnescI slujitorl. Suma Oa a easel rasurilor se adunà atuncia peste
800.000 lei pe an si Intru acest chip se cuprindea Vita suma lefilor acelora, dupä
isvódele cu pecetea Domnéscä.
Acésta rinduélä a stringeril banilor birului si a rasurilor urmand cate-va lunl fi} i

dui:a intrarea ostilor RusieI, pana and a avut ocarmuire Domnul Ipsilanti, apoI
din porunca ridicat numaI banif birului de asupra locuitorilor satelor, iar ra-
surile cate 15 parale de 161 pe acel bir de la sate s'aii luat pana in sfirsit, adeca
pana la luna luí Septemvrie trecut, iar de la mazill i ruptas1 s'a luat in tóta cur-
gerea vremil i dajdia lor, adecil banii VisterieI, i cate 16 parale de tot leul, banii
räsurilor, cum Eg de la ruptele VisterieI si de la jidovi s'aii luat asemenea i banil
VisterieI pi al räsurilor pe t6te sferturile, asemenea si ajutorinta dughenelor si a car-
ciumilor s'a implinit ca i maI nainte, intrand baniI Visteriel la Visterie pentru
cheltueli, iar banil rasurilor la Casa rasurilor pentru lefl. Acum socotind ca dupä
coprinderea induraril prea puternicil Impératil, ertarea birulul are sä se urmeze,
iar lefile celor ce slujesc pämîntului neapérat trebue sa se deist, cdcl nu numai ca
nu vor avé Inchipuire pentru strimtorirea cheltuelilor de a slujl, dar si eel ce

www.dacoromanica.ro
400 V. A. ITRECHIÀ

rasurile de la darea mazililor si a ruptasilor. Asemenea 13.291 leT

105 bani de la darea dughenelor si a carciumilor. Case): rasurilor se
mai consacra si venitul de la vadrarit, In suma de 92.246 leí 100 banl
si alg 26.000, rasura de la darea gostineT. Une aceste sume dati 511.537

vor sluji, nevoindu-se, se vor sill a pricinui asuprit6re chipuri locuitorilor spre
a-si puta sci5te cheltuéla hranel lor, dar 1:Me se vor abate si la riul castig pri-
cinuind mai multa saracie raialelor i avénd pildá ca i intru savirsirea picil de
mal inainte, lefile celor ce slujese tarii s'ají luat din tira, cercetand si cea din
vechl, de la Grigorie Ghica din velét 1777 Aprilie alcatuire a Case! rasurilor, dupä
condica ce este si asta41 cu iscalitura si pecetea Mariel Sale, intru care, prin hrisov
dupi obstésci socotintil, arata Inaltimea Sa, cA venitul Casei räsurilor niel inteun
chip si' se numésci al Visteriei, sil se stringi la Visterie, ce si se numései
ghenicos venitul boerilor, sub osebifi epitropl indatorind si pe preosfintitul Mi-
tropolit al tòrii ca si lege si si' oprésci stricarea i urmarea in potrivi a acestei
Case a rasurilor, spre a fi statornicd pentru plata lefilor, gisim cu cuviintä, daca
va fi si hotarirea Inältimil Tale, ea Casa rasurilor, adeca a lefilor, sA aibä fiinta sa
ca si mal inainte, sub epitropul ce se va rindul din boeril pamintului, dupà po-
runca Inaltimii Tale si adunarea banilor räsurilor si se urmeze neincetat de la
1 a curgitórei lunl Octomvrie, precum de cifre noi plecatele slugi ale Inaltirnii Tale
s'a socotit, si fácindu-se table si carti s'a rinduit si se stringa, adeca numal banil
risurilor lar nu si al birului. Si lata inteacésti a nóstrá plecatä anafora insemnina
socotéla in scurt a acestui venit al rasurilor.
Le! Bata
354.651 72 Ce sunt si se iea de la locuitorii birnici inteun an, cltrí ah ramas
In stäpinirea ocarmuiril pana in Prut, rasurile cate 16 parale de
'eh ale banilor biruluI in 4 sferturi, cate 88.657 lei 103 bani pe
sfertul de 3 luni, Incepand de la 511 1 a curgét6rel luni Octom-
vrie a se stringe sfertul intaiil pe Octomvrie, Noemvrie si De-
cemvrie, dupa tablele ce s'ail facut acum i se trimit catre 'spray-
nicle, intocmai dupa starea sfertului, precum s'a adunat 'in vremea
trecuti a rasboiului.
12.499 60 Riisurile dajdiei mazililor si a ruptasilor intr'un an, iarisl in 4 sfer-
turi, cite 3.124 lei 105 banl pe un sfert, dupa cum s'a rinduit
se implinésci, adeca cate 15 parale de tot leul.
13.921 105 Rasurile pe.37.125 le! ale dughenelor i carciumilor, cari se implinesc
()data inteun an in lunile Ghenarie i Fevruarie, luandu-se
banil dughenelor i ai carciumilor pentru cheltuell.
92.246 100 Venitul din vadriírit al Case! rdsurilor, care se lea inteacest an, adeca
26.079 lei din zeciuéli i banul infle 60.163 lei 96 bani din adausul
a unei para de vadril, cap' ah rimas sa se lea pe sima ocarmui-
rii nona.
26.000 Analogul si banil infle din slujba gostinei, dupä obiceiul de mal
inainte.
12.242 Din desetinil.
511.537 97 Total. Acest venit de 511.537,97 póte sa se stringi inteun an la Casa

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 401

leI 97 banl. Budgetul lefilor este insà cu mult mal mare do 810.000
lel; (led un deficit anual de 298.463 la
De uncle 0' se acopere acest deficit? BoeriY propun sá se arunce
suma deficitulul tot po birnicl sub nume de lipsa OaseT rdsurilor,
DIM a se scutl mazilil, ruptasiT, ruptele Visterid, jidanii, negutAtoriI
hrisovolitI.
La 2 Octomvrie 1812, boeril i prelatiI aflkorI in IasT trimit din
not' noulul numit Domn Scarlat Calimach o anafora, prin care mal
exprim6 multdmirea cA P6rta le-a dat Domn bun, apol* fac

rilsurilor, iar lefile, dupd socotéla din vremea pácil, scidandu-se si lefile celor de
peste Prut, se pot alcdtui impreund cu lefile Tarigradultif, a boerilor capuchihaiale,
a Ecpaelei Curtil si a beslegilor, pand la 67.500 lei pe hulk iar pe un an 810.000 lei,
segandu-se 511.537 lei rëmän intru neajungerea easel spre a plàtì lefile pe un
an 298.463 lei. Acestl bani ai lipsel Casei rdsurilor, atuncia cänd va fi unitd si
nunca Inältimii Tale, pot sd se ieh cu draptd analoghie din tot cuprinsul tdril de
la birnici mal putin, sub numire de lipsa Casei rdsurilor, iar de la mazili, ruptasi,
ruptele Visteriei, jidovi hrisovolitl si negutdtori hrisovoliti, fiind datorl toti de
obste, intr'un cuvint Vita* téra a plät1 celor ce slujesc pentru Ord, Idsfindu-si alte
trebuinte ale lor i neputênd niel inteun chip a vietul fail a nu primi plata spre
eheltuala vietil, care dupd scumpetea de acum si micsorarea pretului monedei,
nu este indestulatd cu inchipuirea petrecerii.
Intru acest chip dar, lipsa prin porunca Inältimii Tale se va sc6te in vreme cu-
viinci6s4, numindu-se plata de lefl iar nu stringere de bir. lar de a se lid acum
de la mazill, ruptasi, rupte i jidovi hrisovoliti, precum dar si in vremea rdsboin-
lui, banns dajdiilor i ai rdsurilor, acésta nu s'a gdsit de cuviintä pentru aceste cu-
vinte: 1) Cd luAndu-se dajdie i rdsurile pe acea dajdie, se va dice de obste cd se
lea si bir i räsura din Tara Moldova in vremea ertaril; 2) Cd tótd dajdia acestora
inteun an afarä de räsuri abih alcdtuesce 85.000 lei si cu tótä numirea acasta,
lipsa easel räsurilor nu se tämäduesce; 3) Ca cänd se va urm'a o stringere ca
acést.i numal cu pilda cd s'a luat i in vremea räsboiului, apol nu va fi inlesnire
a se putd stringe lipsa easel rdsurilor de la toti de obste, precum se aratd mal
sus, &Aland asuprire asupra mazililor si a celor-lalte trepte plAtind si birul
rdsurile.
Acestea sunt, proa Indltate D6mne, socotintele nóstre, cari le punem inaintea ho-
tdriril Inélimii Tale, cä de sunt socotite cu cuviintd i alcdtuite dupä
de acum, sä avem poruncd a le si urma intru lucrarea cea statornicä, cad noi spre
a nu perde vremea cea de actin] a implinirii rdsurilor, pe sfertul Octomvrie, Noem-
vrie si Decemvrie, vom trilnite tablele ce s'ail fAcut cu cärtile pentru stringere
dar nu vom lipsi a astepth hotarirea intelepciunii Inältimil Tale, etc. 1812 Oc-
tomvrie 11, Iasi.
(Semnati:) Costache Ghica Logofdt, Const. Bals Logofdt, Iordache Canta Logofét,
Sandu Sturdza Vistier, Iordache Roset Vistier, Lupul Bals Vornic, Dimitrie Bogdan
Vornic, Dimitrie Ralet Vornic, Vasile Roset Vornic, Rilducan Roset Hatman.
V. A. Urechia.Ton;. X. Parlea B. Maria Romanilor.

www.dacoromanica.ro
402 V. A. URECHIA

o descriere a starii Moldovei la data acésta, adeca in urma pacil do

la Bucurescl, vi in urma desmembrara' Basarabiei de la Moldova, careia
i s'ail rApit 6 tinuturI importante. Boerimea arata paguba adusa Vis-
terid prin acéstA desmembrare §i cero Domnitorulul sa intervina la
Parta, ca drept despAgubire sa se dea Moldovel districtele Putna,
Buzati, Secuenil, Ialomita sati macar 3 din acestea. Nu ideia nationala
indémnd pe boerl sa faca asemenea cerera, ci cAcI s'a sArAcit Viste-
ria Moldovd prin perderea Basarabia
In Decemvrie 1812, Divanul constata deficit la Casa Rasurilor. Cer-
cetarea semel acestd Case, urmata in anul urmator 1813, da iar de de-
ficitul aceld Case. In Octomvrie 1813, Divanul supune noua anafora
Domnitorulul, propun6ndu-i perceperea lipsel Casek rasurilor . Scarlat
Alexandru Calimach, in 17 Octomvrie, aprobA anaforaua acésta (1).
In anul urmator 1814, boerimea, adunatA la Mitropolie din initia-
tivd vi Cu tidula DomnéscA de la 8 Mala, profita de implinirea celor
dol anI pe cari, dupa tractatul de la 1812, s'ail ertat dArile taranilor
ca sa propuna o nata avezare de birurI aplicabile dupa incetarea
color doT anI de ertare, ceca-ce avea sA se intOmple la 10 Iunie.
Boerimea a luat ca basá la lucrarea eI budgetul de venituri din
1804-1806, cand acestea erati in suma de 1.354.540 la, percepute in 4
sferturì pe an, cuprindênd in acéstA suma' darea pe un an de la sate
In tirguri vi o dare obiclnuita a se lua In luna lui Ianuarie numal do
la dughene vi plus darea de la tate treptele : mazilI, ruptavI., rupte
ale Visterid, jidovI, negutatorI avezatl ca darea lor deosebi.
Adunarea boerimiI hotarasce sä se impunä birul pe suma de 1.260.000
lel pe an, afarA de rasurile obicInuite cate 15 parale la lea. AcéstA
suma so va arunca asupra tuturor locuitorilor tOriT, afara do boerime
vi cler. Suma acésta se va arunca cu incepere de la 10 Junio vi va fi
perceputA in 4 sferturi pe un an la cate 3 lunl.
Situatiunea grea a téranului obliga adunarea do la 8 15 Maja
s'A dea in bir §i pe scutelnicI i breslavl al boerilor, ramanênd opa-
ratl acevtia numal de havalele, spre indestularea slujbd caselor boe-
rescI.> Dock so graben boerii a legiul ca Visteria despagub6sca
In parto de jertfa ce fac, platindu-le cate 2 lei de scutelnic pe tata'
luna. Numal slugile boerescI vor fi aparato de bir.
BaniI rasurilor (15 parale la lea), pe suma de 1.260.000 lei, se vor
concentra la casa speciala pentru plata lefilor. De la iraturile Damnd
nu se va percepe rasura.
(1) Vedl condica Mitropoliei de la Ia§'1, Pag. 297-300 §i 304- 308.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 403

Boerimea propune apoI desfiintarea sporuluI adaos in timpul ocu-

patiuniT rusescl la go§tin5." si la vAdr6rit, deì aratà clí nu gAsesce
ce iraturi s ma! deh Case! rAsurilor, ea sd-I acopere deficitul. Boeri-
mea propune pentru acoperirea acelui deficit s:1 nu se dea pe douö
huff lefile deck ale be0egilor, ale neferilor Curti! DonmescI, a luÌ
Divan Efendi si ale doctorilor politieI, iar cei-laltl sa rihnând pg-
gubast
Pentru motiv de economie se reduc §i caiT de la poste, la'sfind nu-
mai 1.200 din 2.000. Sd se deA surugiT din tér6, unul do 4 cal i cke
1 stog de fin si peste tot 40 cdrucerl la t6te postele i 15 ludi ca
imirai (cureni a! Visteriei). Orzul (4 chile de 1 cal) pe cifra de 1.200
cal se va repdrta pe térA, Insd cu plata de la arendasil po§telor pe
manna pret, dupá pretul curent al clileT.
Arendarea po§telor sa se full pe 3 an!.
Domnitorul pune pe anaforaua boerilor urmk6rea resolutiune:

Scarlat Alexandru Calimach Voevod, cu mila lui Dumnedeft

Domn prii: Moldova.

Diindu-se Domniel Mele ackista obstéscil anafora de catre duhovnicescri parinti

Prea osfintia sa Kir Veniamin Mitropolit si iubitoril de Dumnedeit EpiscopI al sfin-
telor pamintescl episcopil Romanul i Husul si de catre de obstie cinstiti i cre-
dinciosI boerl veliti, intru parintésca nóstra iubire si buna-vointil pentru tóte acelea
carI alcatuesc usurinta locuitorilor DomnesciI n6stre térI, si earl privesc la folo-
sul i buna vietuire de obste, parintesce, am luat aminte t6ta cuprinderea atat
asupra asezaril birului, cunt si asupra altor alcatuiri drepte, ce s'aa facut pentru
a locuitorilor usurintä si pentru paza vechilor pamintesei privilegiurl si fiirà in-
doire védênd t6te asezarile urmate cu unire la parintésca n6stra buna-vointa, dupa
greutatea cheltuelilor de acum, earl si de dare Domnie alciltuesc sporire multa
peste acole ale vremil de mal inainte, de am si avut dreptate a cere asezarea birului
in suma ce a fost de la locuitoei pana la anul 1806, fiind acea avezare alcdtuitä
cu potrivire hotaririI inaltuluI vrednic de inchiniíciune Hatihumaium, si cu ob-
stésca soeotintä prin obstésca angora, cu sufletésca multamire voind a riclica
mai mutt sarcina de greutate asupra nóstra, primim cu bucurie a se aseza catre
toti locuitoril toril numal suma de 1.260.000 leI, din care scillêndu-se: 140.000 lei,
suma ce se cuprinde asupra treptelor ce ail asezarea lor cu deosebire Impreuna
si dare Inteun an a dughenelor, rémäne sa fie asupra locuitorilor satelor si cu
tirgurile numal 1.120.000 lei, care sumä dupa asezarea filcuta la 1804, alciltuinclu.se
cu drépta cumpenire In patru sferturi, cate pe treI luni, se cuvine sil fie sfert de
280.000 leI, iar inceperea asezaril birului, de la 10 a viit6rei lunI lunie, cand dupa
otomanicescul calendar se implinesce vadéua de dol anl, care prin milostivnica
indurare a fost daruita spre résuflarea locuitorilor si dupil contenirea rasboiului
cu pärintéseil luare auainte fiind Domnia-Mea si la vechiul privilegia pentru scu-

www.dacoromanica.ro
404 V. A. 1JRECHIÀ

telnicil breslasl si macar desl urma greutate intru acésta cu pricina strimtoririI
locului si imputinarea locuitorilor dupä schimbarea hotarului, dar Domnia-Mea
intru parintésca bunä-vointa a se pfizl fdrä stramutare privilegiurile i dreptiltile
némulul boeresc, i acésta fijad una dintre acele dintaI drepturi care se atinge de
obstésca tréptã a boeresculul ném, legiuim paza acestuI privilegit nesmintit fära
cal de putind micsorare i hotarim, ca dupä rinduéla asezati de mal Medite intru
aceeasì neschimbatd hotarire, sâ se ded la t6te rangurile boeresci si la top acei ce
se cuvine sä alba' intru acésta impärtasire atAt scutelniel i breslasi, cum si slugl
Cu rinduéla intemeiata, ca scutelnicii si breslasil, pratindu-sl birul lor intru drépta
analogie intru urmarea asezdril birulul, sé férnde nesupèratI despre telte havalelele,
iar slugile sil fie sloboll de bir si din suma de 1.260.000 lei, cu aceeas1 din vechl
legiuitä avezare, se vor da pe teltd luna din Visteria Domniel-Mele cate doi lei de
un fieste-care scutelnic dupà isvodul ce se va face cu pecetea Domniel-Mele, penLru
scutelnicil 1egiuii. Dintru acata suma va fi si intämpinarea cheltuelilor Visteriel
tinerea menzilurilor cu alcdtuirea asezdrii de la 1804, ludndu-se la Domnésca
n6strd Cámara i banii rusumaturilor dupd acea din vechl legiuitd avezare si n'a-
dfijduim la milostivirea Dumneleésca, ea duela sedderea ce s'a facut locuitorilor
intru t6te petrecénd el intru mai multa linistire si usurintd cu sporirea mai multa
si bulla starea lor se va intemeià i asezarea birulul va fi eätre dinsil nesimtit6re.
Dar daca In potriva acestel nädejdi va cere in urmil trebuinta de vr'o usurintd, noi
atuncia niel acésta nu o vom trece cu vederea, ce dupd dreptate pärintesce, pe cat
se va cddé, vom urmé usurinta lor; gäsim cu cale obstésca socotintd i pentru lipsa
Casei rdsurilor pe vremea trecutä, ca spre implinirea acestel lipse sd se pagubésca
lefile pe doub lunl, afarä de lefile beslegilor si ale neferilor Domnescil n6stre Curti
si a dumi-sale Divan Efendi si a doftorilor politiel. Dar fiind-cd pägubirea de
°data de doud luni va fi simtit6re la cel ce se afla slujind, Domnia-Mea
ca sd fie acésta in douè partí. Adecä lefile pe o luna sé se pagubésed pe anul
acesta curgdtor, i lefile pe o luna sa se pdgubésed pe anul viitor. La pliicerca
socotinta Domniei-Mele gasim si alcatuirea filcuta pentru tinerea menzilurilor in
suma de 1.200 cal, dupd care cu alciltuirea acca de mai inainte pe acésta suma sa
se deà din térä si suma surugiilor, a cdrucerilor si a finuluI si asemenea i orzul
in cuprinderea acestei obstesci anaforale, cAd i intru acésta dréptä i cuviinci6sä
este usurinta ce se alcatuesee catre locuitoril Domnescii n6stre èrì. Drept acece
intru t6te acestea vrednice alcátuiri cu 'mina chibzuire, carl sunt unite cu pärin-
tésca nelstrd dréptä cugetare, spre usurinta locuitorilor Domnescil nóstre térI si de
obstie bunä vietuire, hotdrim urmarea intocmaI, i locuitorii intru acéstd alcd-
tuire vor rdindné usurati cu suma de 91.540 lel, afard de rásuri ce s'ad lasat mal
jos de suma asezärii ce a fost la 1806, cu lilsare a nu se mal insdrcind la un
sfert cu parte de henil birului al scutelnicilor i bresla.silor intru alcdtuirea asezäril
de la 1804. Cdci acésta s'a gasa a fi alcdtuire asuprit6re, cu criare de tot a spo-
rirfi, care in vremea rdsboiulul s'a fost fäcut peste acea din vecl obicinuintii la
gostind si vddrärit i cu alcAtuirea menzilurilor, a se tiné in mai mica sumä de
cal, dupa care urmézd catre locuitori usurintd cu injurndtatare dintre aedo ce pänd
acum intru tinerea menzilurilor aü dat, si intru nädejde neindoitti cá dupä aceste
aledtuirl de u.surintd, va fi de obstie petrecere Cu indestularea bunei vietuiri, dupä

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 405

drépta cugetare i buna-vointä a Domniei-Mele, intárim anaforaua acésta cu a nelstra

Domnésca isalitua i pecete.
(Iscälit:) 1814
01 Scarlat Alexandru Calimah Voevod (1).

(1)Anaforaua boerilor teril pentru acésta :

Prea Indlfate Dehnne,

Intru adunarea nelsta la sfinta Mitropolie cu idula Ináltimii Tale din 8 ale
curgét6rei luni, cu t6tä luarea aminte la drépta v'r cuviinci6sa rinduire a se alatul
avezarea birului térii, care urméa a fie dupä Implinirea de doi ani vadéua, ce
prin milostivirea prea puternicil impératil s'a däruit locuitorilor tèril intru ertare
de bir spre résuflarea lor, dupä contenirea räsboiului vi incheierea pacil Intre a
nösträ prea puternia otomaniasa Worth' vi intre impèrätia Rosiei, iar implinirea
acestei vadele cu urmarea calendarukri otomanicesc alatuesce a fi la 10 a viitifirei
luni Iunie anul curgétor; in cuprinderea tidulei Ináltimii Tale, rinduindu-se acea
cuviinciòsä avezare a birului terii, a atuesce a se intoeml vi t6te alte cuviinciaíse
avezdrI, earl urméza folosul de ob tie v'r earl In vremea asboiului s'aii smintit
din drépta lor rindué16, iar pre laugh aceste, precurn intru tóte allele in vremea
suirii inaltimii Tale pe stamovescul vi pgrintescul scaun al Domniei acestei térl
Cu necontenire al' lucrat tóte acele spre uvurinta térii vi spre folosul obvtesc, ne-
marginitä sufletésa multdmire cu totti de obvtie am cávtigat, fel;18nd cá vi intru
acesta cu asemenea Domnésa ingrijire, vi inlocrnai párintésa. iubire, ca un adevérat
parinte al patriei acesteia, rinduind cuviinciiisele weal' Cu primire pärintésa aka-
tuesce a se pazI privilegiurile pämintesci färá smintélä, vi a se uvurà locuitoril
-tern* Mtn' t6te vi 'Mtn' avezarea birului, vi intru tinerea menzilurilor tdrii, dar vi
intru acele ail, earl la slujbele rusumaturi, govtinä vi adarit in urmarea
rásboiului s'ail adaos atre dinvii, dup5 aceea de atuncia nevointä, peste acea dintru
in vechime hotárire. Drept aceea alatuiti noi pe temeiul pärintescil iubiri a inältimii
Tale, inatovindu-ne Vistieria inältimii Tale euviinci6sele insciintárl pentru suma
locuitorilor térii a fievte-aruia sat vi tirg, vi at allele a cerut trebuinta spre
dovada acestei de acum stk.' a locuitorilor, ne-ati infätovat vi extract In surnä de
1.354.540 lei, care, dupà avezarea Melia la 1804, Cu urmare de patru sferturì inteun
an, se aflà darea birulul tèril pand la anal 1806, and s'a deschis rásboiul, iara
In suma acésta se cuprinde darea unului an asupra locuitorilor, satele cu tirgurile
vi o dare obicinuità a se ,luà in luna WI Ghenarie, numai de la dughene, dar vi
kite cele-l-alte trepte: mazili, ruptavi, rupte ale Visteriei, jidovi vi negutätorl ave-
zati cu darea lor intru osebire.
Si mäcar a dupä cunoscute vi färd indoire cheltuelile Domniei, earl intru acéstä
vreme sunt inch.' Cu sporire, urmAnd acésta vi de la sporirea ce a luat cursul mo-
nedei, dar vi intru párintésea hothrire a inaltimii Tale a se päzi vechiul privilegiA
de scutelnici vi breslavi v'r slugl, ce este alatuit sä ailiä fievte-care rang al boeriel,
vi toff altil cárora este cuviincitisd acéstd Impártä vire, nici de cum nu ea necu-
viincit5a insávi suma acésta a se aveze iardvi, fiind-cd in micvorarea el' pe langd
altele pricinuesce micorare de irat vi la Casa asurilor, de unde se plätese lefile

www.dacoromanica.ro
406 V. A. URECIIIÀ

Abiä fäcutd acéstd asezare, iar se constatd deficit la Casa räsurilor.

celor ce slujesc pamintului. Dar dupd plecarca de milostivire a Înàlimiì Tale spre
usurinta locuitorilor tbriI, prin bunä primire a ridich vi insu.vi haltitnea Ta parte
de strimtorirea intru care se allá acum locuitorii teril, nu numal pentru acele grele
patimirl din vremea räsboiului, co si cu despärtirea hotarului, caro pricinuesce lor
lipsd de locurile ltranei cuviinci6se pentru dinii, i peutru dobit6cele lor, í cu
potrivire la cea de acum stare a locuitorilor, socotim cA va fi faril shntire de greu-
tate a se asezà pe un an suma birului téril 1.260.000, afarä de riisurile obiclnuite
cate 15 parale la lea, alciltuindu-se acéstä suma cu bulla chibzuire vi dréptä cutn-
pénire asupra locuitorilor satelor vi a tirgurilor, cum vi asupra tuturor celor-l-alte
trepte: mazill, ruptasi, rupte ale Visteriei, jidovi, armeni vi negutätori, ce sunt ca
darea lor in osebitä avezare, vi intru acésta suma sd fie vi darea cea obicInuitil a
se luà pe dughene odatä inteun an la luna lui Ghenarie, s't din suma acésta, seo-
têndu-se suma dughenelor vi suma asupra treptelor, cal.) urmézd a-vi ave' avezarea
lor osebitä.
Suma asupra locuitorilor satelor vi tirgurilor cu rinduéla asezdrii, ce s'a facut
la 1804, incep5ndu-se avezarea acésta de la 10 a viitórei luni Junio, cand se impli-
nesce acea de doi ani vadeä rinduitä locuitorilor t5riI intru ertarea de bir, stl se
alcatu6scd cu impärtirea de patru sferturi intr'un an, vi in fieste-care sfert ciite tret
hon, i asä intru acéstä alciltuire cu drépta cumpenire facéndu-se avezarca birulut,
scutelnicil i breslavii intru buna-vointil a IniiltimiI Tale, alcatuitä pe temeiul pazirit
acestui privilegia farsa smintire se vor lása in suma legiuitil la fieste-care rang al
boerilor vi la top altil, cap' se cuvin sil aibtl impärtdsirea acésta, dupà isvodul ce
se va face cu pecetea Inältitnii Tale, pe rInduéla asezatä de mai inainte, i intru
acest chip numérul scutelnicilor si al breslasilor, plätind numai dréptil partca lor
din suma birului, cu dréptä analogie de havalele vor fi a p6rati, spre Indestularea
slujbet caselor bocresci si altora, si pe suma scutelnicilor cuviinciost fievte-caruia
dupa isvod se vor da din Visterie cu acea din vechi legiuire i cate 2 let do un scu
telnic pe t6til luna, vi intru apèrarea de bir vor 1.én-tibié nurnal slugile caselor boe
resci cu hotilrirea acea de mal inainte, iar spre uvurinta locuitorilor t6rii va urmä
intru lasare cu totul a hotaririt ce era dupä asezarea birului facutä la 1804, ca in
sfertul al treilea sil nu mal deä banii Visteriei scutelnicii i breslasii, i partea acc-
lora s'a se incarce pe ceI-I-alti locuitorl.
Nu va tima acésta niel de cum, fiind-ca se socotesce alciltuire asuprit6re, ce dupä
asezarea ce se va face vor urmä tóte sfcrturile ca plata de catre toti fära osebire,
acei cu scutelnici i breslasi, care va cere trebuinta a se alcAtul ca sa-1 apere
vi din darea birului, vor plan birul scutelnicilor vi al breslesilor dintre acei doi let
ce vor luà din Visterie pe numérul scutelnicilor. Cu acésta alean:ir° asezandu-se
birul toril* de 1.260 000 lei, din suma acésta vor fi a se plati acei legiuitt pentru
scutcluicl cate doi lei pe un liude pe luna, pe suma scutelnicilor ce se cuvin a se
da la rangurile bocrilor i altera, vi dintru acestä suntà va fi intimpinarea chcl-
tuelilor Vistieriei, intru care vi suma euviinci6sà intru tinerea menzilurilor dim-
preunil cu ugeritul ce vor cuprinde inamurile, dar si cheltuelile zaherelet, i alto
cheltuelt ale Curtit Domnesci, pe alciltuirea filcuta la asezarea birului de la anul 1804,
afarä de suma slugilor, rusumaturt cari dintru in vechime cu asezarea lor sunt
legiuite pentru Domnie. Iar henil rdsurilor cate 15 parale la leil pe t6tä suma ase-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM 'ARMO R 407

Domnitorul prov6e5 iar pre boefl sä aviseze. El propun la 7 Septemvrie

zärii birului, stringêndu-se impreuna cu banii Vistieriei pe alcatuirea asezata de

mal inainte, se vor da la Casa rasurilor i vor arma spre plata lefilor la cel ce
se afla slujind infra pämintescile savirsiri, si suma acestei asezárl va fi afara de
iraturile obidnuite ale Mari& Sale DónineI, cu luare aminte chibzuind alcatutre vi
a Casel räsurilor, care neapérat se -cuvine a-si avé o cuviinci6sa stare, pentru ca sé
pata intampina lefile ce se cuvin sé se dea, urmand i acésta dupa obvtésca
trebuintä pentru obstescul folos, caci tato savirvirile prin acel rinduitl In slujbele
pämintesei pe acéstä alcatuire sunt avezate, i alcatuire farsa indoire drépta vi de
cuviintä.
Dupä tatá chibzuirea ce am fäcut, fiind drépta i parintésca plecarea inaltimil
Vóstre a se ridicà de asupra locuitorilor acea sporire fäcutd In vremea fasboiuluI
cu darea mai mult peste obielnuinta veche la gostina si la vadeara intru strimto-
rirea cea de acum a toril, care asemenea urméza si catre Domnie, niel de cum nu
am putut gäsl vre-un inlesnitor chip a se mai adaoge acestei Case vre-un irat, re-
majad numai cu rásurile pe suma banilor Vistieriei, si acel de mal inainte legiuit
irat din slujbele rusumaturl, gostind, desatina si vadrarit, lar cu adaogire dupa
bana-vointa a indltimil Tale spre ajutor i filtra acésta va mai avé si va mal
luà çleciuéld si din slujbele rusumaturl, vama i vena, din cari pänd la acésta vreme
n'ad luat, i dupä acest irat pe suma ce va cuprinde Intr'un an, potrivit cu suma
iratului, sé se alcatuésca de catre Inaltimea Ta i lefile, facéndu-se isvod anume
vi hotarindu-se a se da de la Casa rasurilor lefI pe urmarea strimtoririi de acum
la acei cari neapérat se cuvin a se aflá. In slujbe si savirsiri patnintesci, 'filtra
cari i eepaélia Curtii Domnescl i boerii capichehaelile Tarigradului.
Am cercetat §i socetéla acestei Case pe unilateral an, i dupä iratul ce a avut
si suma lefilor ce a fost rinduitä a se plätl, se vede sé aibd acésta Casé* neajun-
gere spre plata lefilor intru implinirea anului lel, i fiind-ca dupä tate cererile
chibzuirile ce am facut, niel de cum nu am putut afla niel o inlesnire de ande
sé se intämpine lipsa acésta, pentru ca sé contenéscä acésté neajungere de la Casa
rasurilor, caci intru neajungere pricinuesce strimtorire i supérare i acelor ce
ad a lila lefile neindestulare, socotinta 'lastra urméza ca, spre buna i cuviinciósa
indreptare a Casei acesteia, din lefile de pe douò luni ale anului curgetor sé se plé-
tésca nutnal lefile beslegilor, ale neferilor Curtil gospod, si a dumi-sale Divan Efindesi,
dar si ale doftorilor politiei, in cuprinderea hrisovului ce are acéstä Epitropie, lar
totl cel-l-alti cap' se cuprind in isvodul lefilor sé rémäe L'ira luare de léfé intru
ateste dmié lunl i intru acest chip vindecändu-se lipsa acestei Case cu urmarea
ce s'a 4is mal sus, se vor alcatui lefile pe suma iratului, si va contenl nevointa
neajunsurilor a se platl lefile dupä hotarire; am alcatuit asemenea socotinta si
pentru tinerea menzilurilor toril, si iaräsl intru aceeasl plecare a inaltimii Tale spre
uvurinta locuitorilor, dupà acésta de acum strimtorire a 061, spre Indestularea
a trebuintei acesteia urméza a se micsorà menzilul, si din suma de 2000. cal, ce au
fost hotarire a se aflà prin menziluri cu ponturile anului trecut, prin aceleasi dru-
murI ale téril i prin aceleasl menziluri, eu drépté i cuviinciósil alcätuire de suma
cailor ce se cuvine a se ella la fiesce-care posta, sé rèmäe a se Pilé menzilul de
1.200 cal; pe äcéstä sumé a cailor sé se da din Ora surugil pe alcatuirea acea
de mal' inainte, la 4 cal un surugiii, i asemenea la 4 cal un stog de fin, sé se deá.

www.dacoromanica.ro
408 V. A. URECHIX

1814 adaogirea gostinei: 5 bull la elie, 5 banY la stup i rimatori si 5

la tóte postele si 40 chruceri cu alcätuire la cele intaI poste ate dol cäruceri, la
al doilea cate unul si la acele al treilea, la doué sail trei poste chte un caruceriil, cad
mat mult nu urnAza trebuinta i, spre implinirea trebuintel de imiras la Casa
menzilului, sé se deà din tat' 15 liudi, earl sé se orinduésca in nuin'érul caruce-
rilor, pentru care Casa menzilulul BA ieh hacul ce se va hothri pentru chruceri
cu acelasI hac sé näimasea 15 timirasi, earl' sé-i aibh spre purtarea chrtilor Visteriel;
sé fie indatoritä téra si pentru intocmirea men zilurilor cu aceeasI rinduéla ce se
urma si Oita acum, iar pentru orzul cuviincios care dupfi alcatuirea de mal Ina-
inte urmézä cfite 4 chile la un cal, pentru ca i menzilurile sa-s1 aibä intru acéstil
Indestulare cuviinci6sa, dar si locuitoriI sé nu simtésch asuprire. pe aceeasI soco-
tinta de 4 chile de un cal alcatuind suma orzului, 4.800 chile pe suma de 1.200 cai,
acéstrt sumé in fieste-care an la vremea euviinci6sh sé se rinduéscä in téra cu
drépth cumpenire i indatorindu-se locuitorii a pune suma acésta prin menzilurl,
precum se vor rindul, sé li se deh lor plata de catre tiitorit postelor, pe o chili
acelasi pret, care in vremea rinduelii va fi vinlarea orzului in Ora.
Intru acest chip sé se alciltuésca ponturile tinerii menzilurilor i pentru ca
pótd finé alciltuirea lor cu intemeiere i acel ce vor luh tinerea lor asupra sé
asi face chibzuirile cuviinci6se spre indestularea bunel. MAO a menzilurilor, sil fie
hotarire a se da postele intru tinere cu legilturh de contract, in vadeé de 3 am.
Acestea sunt socotintele n6stre si chibzuirile alchtuite pe temeitil parintescil iubirt
a Inhltimii Tale, pentru usurinta alciituirilor, linistirea i buna vietuire de obstie,
iar usurinta care intru acésta s'a filcut catre locuitorii terii se alchtuesce cu la-
murire 94.540, afard de rhsurl, suma care s'a lasat mal jos de suma 1.354.540 lei,
ce da téra la velétul 180G, liisare de tot a urmilrii ce a fost de la 1806 a se apérà
de un sfert inteun an scutelnicii i breslasil si a se insarcinh parten acestora
asupra celor-l-alti, ertare de tot asupririi, care in vremea rhsboiultti s'a filcut dupä
acea de atunci nevointh a se luh la slujba gostinel Cate 3 parale si dol bani de 6ie
si chte una para de vadrii la slujba vhdrAritului i alchtuire a se tiné menzilurile
tkril in sumé mal mica de cal, dupä care alcätuesce injunailtatare la acele indato-
rite a da Ora spre acéstä sIivîrire. Intru acésta cu phrintésca plecare a Intiltimil
Tale urméza asezarea biruluI i usurintele cuprinse pentru locuitori, dar si drépta
avezare intru paza fard strimtóre a pämintescilor privilegiuri. Si insciintdm pe
Inaltimea Ta. 1814 Maní 15.
Ai Inältimil Tale
Smeriti cutre Dumneletl rughtorI :
Veniamin Mitropolit Moldovei, Gherasim Episcop Romanului, Meiotic Episcop
Husulul.
Prea plecate
Costachi Ghica Logofet, Costantin Bals Logofèt, Iordachi Canta Logofét, Sandu
Sturdza Vel Vistier, Iordachi Roset Visticr, Vasile Costachi Ve! Vornic, Alexandru
Iancu Leu Vel Vornic, Constandin Bals Vornic, Dimitrie Ralet Vornic, Manolachi
Dimache Vornic, Rdducanu Roset Hat., Vasil° Roset Vornic, Neculal Stratulat Vel
Vornic, Constantin Costachi Ve! Vornic, Serban Negel Vornic, Teodor Bals Ve!
Vornic, Iordachi Catargiu Postelnie.
Cod. Metropoliel Iasi.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 409

banT la vadra de vin. Dar fiind-cd gostina este legdfd cu bldstem, boeril

Chrisov de la Domnul Scarlat Alexandra Calimach Voevod pentru adausul ce

s'a Meat la slujba gostinel, urmat de blestemul archieresc. 1815 Iunie 20.
Chrisov tot de la Domnul Scarlat Alexandru Calimach Voevod pentru slujba va-
drärituldi, asemenea urmat do Western archieresc.
Cu mila luí Dwaneleit, Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod,
Donn rérii Moldova.
Stapanésca i pärintésca ncísträ ingrijire, intru ighemonicésca datorie, fiind fara
preget cätre tóte bunele alcAtuirl i usurinti ale toril de catre nedreptele implinirt
cele dupil vreme i Intâmpidri intrebuintate intru lucrare. Pe langa altele, cele ce
din césul incredintaril notfé a acestel téri, cu milostivire am ridicat si am indrep-
tat. Luand in socotintii i pentru sporul ce s'a fost inceput a se luà la slujba
vadrarituluI, cate una para pentru tótá vadra peste tret parale si un ban legiuitt
al vadräritului, cu banal mint, cd adeca: acéstä luare de spor fiind nu numat ne-
obicInuita, dar si oprita din in vechime a nu se Wit; de cuviintä este a se ridich
cu total. Asà dar din porunca nóstra urmandu-se ob.stésca Adunare i schepsis
intru acésta, prin anaforaua ce fac catre nox dumné-lor boeril din 20 a trecutet
luni Iulie, gasintl de cuviintä., ca numat In vildraritul anulut urmator sh se stringa
sporul acelei parale, pentru lipsa Casel rasurilor dupä suma ce s'a cautat, nega-
sindu-se alt chip implinirii aceleI lipse, ne-am unit cu socotinta domniilor-sale in-
tarindu-se acea anafora spre urmarea stingerii acestui spor numaI in vildriíritul
anului urmator si nu mai mult, precum prin acea anaforà pre larg se aratd. Dar
pentru cu dinadinsul temeift al acestei contenirI, iata prin acest al nostru chrisov
hoidrim: ca de ast4I inainte si in veci stringerea sporului acesteI parale, la va-
drArit sa nu se mai urtneze, remaind banil vadraritului in drépta veche obielnuinta
legiuirea lor ate trei parale si un ban de vadra Cu banal milil, pentru toti ace'
ce sunt supusl a plati vAdrarit, idea sporire de un ban mAcar mal mult, subt nici
un fel de cuvint sail intamplare. Spre care se intaresce hrisovul cu bags' a
netstra iscaliturd i pecete, intru credinta si a cinstitilor nostri velitl boeri ce mat
jos se iscalesc, rinduind ca pentru tifotä necutezarea cea dupA vreme a smintirit
acestel hotáriri i legiuire de vecl a banilor vädräritulul in tret parale si un ban
de vadrA, dupa vechea obicinuinta, sa se lege hrisovul acesta i cu blestem de
cätre Preosfintitul Mitropolit i Episeopii teriI, a caruia intärire va urma i bise-
rica neisträ cea mare a ResAritului. i atat hrisovul cu legiitura blastemulut mat
sus pomenit, cat si intliritura acestul Masten-1, ce urméza a venl de la Prea
tul Patriarh a Ottl lumea, vor sta pastrate la sfinta Mitropolie a tern pentru tot-
deauna.
(Iscalit) Noi Scarlet Alexandra Calimalt Voevod.
(L. P.)
(Urmézd i isaiturile a 11 boeri marl).
Iordaelti Roset Vel Vistier Procitoh
Iara mal in jos urméza si legatura arhierésca spre tinerea cu sfintenie acelor
cuprinse in hrisovul acesta:

www.dacoromanica.ro
410 V. A. URECHIA.

cer lui Vodd sà mijlocésca la Patriarchie ridicarea blastemulut (1).

Calimach nu cutézd a aproba anaforaua boerilor de la 7 Septem-
vrie si-i provácà din noti sà aviseze.
La 15 Decemvrie 1814, boeriT supun lut Vodg o mud anaforà cu
resultatul delibergrilor lor. ET constata pang la finele hit Noenwrie
un deficit la Casa Räsurilor de vr'o dece mii let, desì s'a tot scadut
cu analogie din lefi i s'ag si sters unele din ele. BoeriT adaogg a
dice, ca nu gasesc alt mijloc de acoperirea deficitulut decat prin a-
ddogirea gostinet cate 3 parale si 2 haul de elie peste cele 4 parale
1 ban de pang acum. Dar acéstä addogire se va preleva numat pang
la acoperirea deficitulut, sub pedépsa de blästem al bisericiT. Se va
De vreme ce drept i Cu iubirea do ranenI pentru binele de obstie a socotit
prea InAltatul nostru Drann itnpreunä cu tot sfatul, In pricina adausulul ce s'a
fost fdcut in vremea trecutului rOsboiù la slujba vddriirituluI peste asezämintul
ce a fost din vechl legat cu blastem: ea iaräsI sà se pdvIscii acea din vech.I
luare a vadraritulul de la acel ce plätesc feted adängire vre-odatd niel mdcar de
un ban subt nici un cuvint. Care spre a se pilzI cu nestrilmutare s'a si innoit
vechiul acela asezilinint prin acest luminat hrisov al Inültimil Sale, in care pricinä
s'a adus de la prea sfintul a OM lumea Patriarh si osebitd sobornicéseà carte
cu leghturtl de blAstem, precum mal sus se cuprinde. Iatd cd si smerenia nóstra,
impreund cu prea iubitil in Hristos fratl Episcopi al Oril, pe toll aceia cart s'ar
ispitl vre-odatil a pune la cale. sail' a sfiitul, sail de tot a strich acésta prin Dom-
nescul brisov asezatä dréptd si cu iubirea de tímen1 hotdrire, ori-ce ipochimen
ar fi, sail din eel bisericescI, sail din coi politicesci,peceduim si cu infricogat bias-
tem II legran i dicem ca pe unil ea acoja intunericul sii-1 acopere, sagefi cum-
plite sä intre in initnile lor, obrazele lor sä se imple de 7necinste, averea lor
fie spre cea desävirsit perdare i peire, lipsindu-se de tot felul de procopséla
dilele lar sd fie cu totul intru imputinare, de tóte ale lor cele vedute ca de averea
dreptului by diavolul sä se atingil, oftând i tremurând, tfirIndu-se pe pilmint ca
Cain sä fie in t6tri viéta lor, mostenind si bubele lul Gliiezi, femeile lor sà remde
véduve si copiri lor säraci cersetori si lipsiti de tot fend de procopsele, in t6tit
viéta lor i In grabä judecata lui Dumnedett sii-1 ajungfi la cele vèlute de ochil
lor. Iar.carii vor pàzì en dreptate la acest bine de obstie, hotarirea acésta ce se
cuprinde ma sus prin acest luminat hrisov, care cu bunà rinduéla i asedranint
s'a facut, neatingèndu-se neispitindu-se intru cdt de putin a strick ce mai vir-
tos a sta spre a se päzi cu nestrtimutare, unii ca necia nu numai cu cele drepte
si orinduite venituri, cu earl ad sä se impd.rtdsCiscä spre respliitirea ostenelelor
sale sä-1 invrednicéscii a se folosl, spre bund intemeierea si sporirea caselor sale,
ci sä fie i ertatl de Domnul Dumnedeil, Invrednicindtt-i cu indurarile sale cele
bogate de amëndouè fericirile, si de smerenia nósträ blagoslovitI in veci. Amin.
1816 Aprilie 30.
Veniamin Mitropolit Moldovei, Gherasim Episcop Romanulul, Meletie Episcop
Husului.
(1) Cod. Metrop. Iasi, pag. 117 vers.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROWANILOR 411

mai da ca venit al Casa räsurilor i decimile din vinciarea ocnelor

venitul holerceI exportate.
Domnitorul aprob6 la 23 Decemvrie anaforaua pentru adaogirea
gostinel, dar numg pe trimestrul Aprilie, Maiii si Junio din 1815. De acum
inainte va incet'a adausul cu carte de bldstem de la Patriarchie (1).

(1) 'M'a intäritura patriarchalä pentru adausul gostineI si gramata lui cätre Me-
tropolitul Veniamin.

Intdritura patriarhald despre adaosul gostineï.

Proprietatea sórelui este ca cu ralele sil inveselésed fäpturile, sä invieze i sä crés-
ca cele din naturit, iar a omului, care s-a primit inceputul de sus, are datoria de a
da fie-cäruia dreptatea si de a av6 tótd ingrijirea pentru linistea celor de sub
dinsul, si nu filand loe dreptatiI ash, duprt cum nóptea face loe çiulei, ci avénd in-
dreptate privirile dcstepte ale ochilor si cu lumind alegénd dreptatea i indreptänd
lucrurile ash, in cht pro cele bune sä le pilzéscli si sil le piístreze, cele din conträ
sa le nimicéscit si sä le intrerupä, si tot-deauna lucrurile marI sà inlocuéscá pre
cele urite. Acesta este lucru al provedinteI chivernisitóre. Acesta este lucru al 6me-
nilor civilisatI; de aceea si bine alesul, de bunul ném si prea luminatul Domnitor
staphn, iubitorul de Christos si prea Inilltatul a tórá 14Ioldo-Vlahia, fitt al nostru in tru
Dultul sfint prea iubit i mult dorit D. D. loan Scarlat Alex. Calimah Vod, n'a lipsit
de la faptele marl Domnesci si actele bine-fficétóre, menite pentru toti cel adunata
la o laltfi si carii se af15. sub Dotunia sa cea résplätitä de Durnneleii. Si fiind-crt
In urmarea excelentei hothrirl a sfintei Provedinte a primit pentru a doua óra fri-
nele acestel proa luminate a lul Domnii, n'a Iiisat nevindecat i neingrijit nimic din
aceea ce erà cu lipsil i aveh trebuintil de vindccare, ci cu tótä buna vointä imparte
He-canija gratuit i in mod propria dreptatea trebuitóre. El este cunoscut intre
altele prin numerul datoriilor sale implinite i prin puterea cuvintulni, si mai ales
din copia scrisä, triimisd nu de mult dupä hrisovul s'at Domnesc publicat bisericil acolo,
precum si din prea luminata comunicare, trämissä in scris. S'a hotiirit din vretnile
strilvechl, ca locuitorii Domniel sä dea cate patru parale si un aspru de fie-care óie.
Drept adecd stabilit cu cuvint de gostind din partea locuitorilor, cari sunt supusi
unei asernenea diirI si pe care iubitorii de pietate Domnitori, chte-o datil in atril de
mal inainte, cresceail acéstä dare, si alte-ori supunêndu-se nevoilor din acesti anl
curmau abusurile, si pre sdracii locuitori ingrädindu-I i mangaindu-I aú intrtrit
prin hrisóve DomnescI numaI lipsa de patru parale si a unui aspru, dupa cum se
stabilise de la inceput, oprind in viitor cel mai filie adaus, i intdrind hotarirea
cu pedepse mari serse din partea bis. locale, lucra ce a fost de ajuns panä la in-
ceputul résboiuluI de pre urmä. Dar deschirjéndu-se räsboiul, multe si mari nevoi
cadénd pe Moldova, clerul, ce se af Ifi acolo, supunêndu-se imprejurärilor tirnpului
vedénd de altil parte si neputinta econoiniei lucrurilor, a invoit adausul de atunct
de trel parale i doi aspri peste cele legale de patru parale si un aspru, punènd
acésta pentru un timp, pänä chnd nevoia presenta va fi inlaturatä.
Fiind insrt cd acésta nu s'a intimplat, dar mai mult nevoia s'a ridicat, fiind-cä
partea cea mai mare si mai esentialà a Moldovei s'a räpit, cuprinlênd si pe marea

www.dacoromanica.ro
412 V. A. ITRECHIA

Casa räsurilor nu scapä de deficit nicl dupä acésta, maI cu séma

sa Inaltime, i mil' ales ea' primise atunci frinele Dornneso, s'a adunat lipsa cu
adaosul gostinel panä la hotärirea birului anual, care s'a fäcut la Iunie trecut al
anuluI mantuirii 1814. De atunci Inaltimea Sa cea pazitä de Dumne4eft, nesuferind
din compatimire continuatea adausului, ca ingreuitére pentru locuitori, i contrara
hris6velor doinnesci, venl, i interlisa i prin blasternurile bisericescl, a hotarit ri-
dicarea eI tota15, afara de Casa rasurilor, din care urtnézá a se plati lefile celor ce
indeplinesc serviciile locale, si Bind lipsa, s'a Limit adunarea boerilor celor de bun
ném ai téril i observandu-se socotelile el, dupel o consfatuire comund, de care
in genere se fac, atata s'at vèçlut de incureati, in cat din acestea nu se putea avé
niel chiar acea catatime, care papa la sfirsitul lui Noemvrie al anului 1814 ajunge5
pentru implinirea neinlaturabilä a lefurilor; i economie nevéléndu-se din nici o
parte, s'a primit de obste iarasl lipsa cu adaos a gostinei, des1 intru acésta Inal-
timea Sa cea päzita de Dumneçiet a fost impotrivitor, dar s'a supus de nevoie, ea
un chivernisitor intelept pentru un scop bun 0 un sfirsit folositor calor ce slujesc
neintrerupt si nu era cu putintai atuncl a face alt-cevà pentru gramadirea nevoilor.
Acum insa din mila lui Dumnelet, implinindu-se lipsa Casel räsurilor prin adu-
narea adaosului, 0 nu nurnal acelor de acum, ea cele ce at fost Thrte bine icono-
misite, dar si acelor ce se vor hotari in viitor, inaltimea Sa prea marinirmisa, nein-
grijindu-se de alt-ceva deck de fagaduéla data nenorocitilor sel supusi i miscat
de un cuget nebil si de o domnésca maréta compatimire, a curmat deci darea nu-
mituluis adaus, si a readus darea de gostina asupra oilor, schimbata de imprejura-
rile tiropuluI, la darea de mil inainte, pentru care cuvint a publicat i hrisov domnesc
si mai intaid negand i desfiintand acel adaos condernnabil, apoI reinfiintand darea
anuala de patru parale si de un aspru de fie-care Ole, cea legald i asezata de la
inceput, i pentru a se tiné acésta ca o lege obstésca, ea a fost inteadins insotita
de consimtimintul i iscaliturile Prea S. Alitropolit al locului si ale iubitorilor de
Dumne4eu Episcopl de pe langi dinsul, i apoi s'a intamplat ea ea a capatat in-
tarire si din partea altora cad ah primit-o. Deci facéndu-se téte acestea cu buna
rindué15, Inaltimea Sa cea pazitä de Dumneçlet ne-a insciintat prin scrisiirea sa prea
luminata fiésca si a chiriarhid de acolo, si tramiténd o copie exacta (de pre hrisov)
marel Bis. de la nol a 'ill Christos, a cerut ca cu ecdoxul nostru patriarhicesc
cu tomul sinodal sá intarésca dispositiile cele prea bine-voitóre si cele supuse
cand-va blastemurilor bisericii locului sa se lipsésca de pedépsa 0 de putere,
t6ta pedica, ridicatä spre schimbare, se va sfarlma de aid prin pronuntarea de
epidemiile (pedepse bisericesci) cele mai aspre din parten nifistra. Si In adevér, ee-
rerea Ina'limn Sale cif pelzite de Dumneçlet, ca ceea-ce nu nurnal cd cuprinde ade-
vérul, cel pldcut lul Dumnelett i vrednic de lauda, dar 0 ca ceea-ce face védita
sirnpatia si ingrijirea binevoit6re ceitre supusi, nol primind-o ca plaeere i inso-
tind-o din adincul sufletulul si a inimil de laudele i binecuvintärile trebuitóre, pre
cei caluti sub blästemuri, dupre cum s'a Ills, ii slobolim prin publicarea unei
alte gramate de ertaciune si pre eel mal de sus if facem cu darul prea santuluf
Duh liberi de ori-ce vid. lar prin acéstä gramata presenta, de acord ca Inalthnea
Sa cea de Dumneleil pazita, declarant sinodicesce itnpreund cu prea sfintitii Arhierel
cif din prejurul nostru i Cu prea cinstitif in S. Duh iubii frati ai nostri i coli-
turghisitorl, ca, dupä cum de la inceput s'a hotarit, sä rémand darea anualä a gos-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 413

c`á boerimea tine sà-§1" adaoge lefile. Domnitorul la 16 Noemvrie 1815

tinel, i se Intäresce prin acum publicatul brisov al prea luminatel Sale Domnil la
patru parale ei un aspru de 6ie; ca sh se pazéscä neschimbat i sä rémanä acéstä
hotärfre dréptä necalcata i nemodificatil, pana cAnd sunt in putere cele ale su-
fletuluI ei ale inirnii i niel adausul cel noil de treI parale ei doI aspri sé nu alba
Intrimplator putere In viitor, ca cel ce este cu desävireire minat i lepädat, i niel
alt adaus pana la o parà sa nu se lacé i nid sà.i p6ta avé locul sub nici un
cuvInt si sub niel' o imprejurare in tot véeul. Acestea s'ail (Jis ei s'ah intärit si-
nodicesce, i ori-cine ar fi din cel de pre deläturl, carI ar vol alt fel deciit
acestea, sa Intreprinda In ori-ce chip de a schimbh acéstä hotarire legala ei de a
atinge Vana la un punct cele manifestate in mod sinodal i domnesce, ei a introduce
o inovatiune óre-care In darea anualä a goetinel, spre supérarea i strinatorarea
bietilor locuitorI, unul ca acela, ca luptätor impotriva celor bune, sé fie afurisit
de sfinta cea de o fiintä fäcétóre de viétä i nedespärtita fericitä Treime a unui
Dumno;leii bite° singura fire, ei blestemat, precum i neertat, apol neputrojit
sunator ca un timban, si supun tuturor blestemurilor parintescI si ale sin6delor
vinovat foculuI Gheenei i condemnat la anatema vecInica. Pentru aceste deci t6te
s'a eliberat acest al nostru tom patriarhicesc ei sinodal aeternut fiind ei in condice
sfinta a mareI Bisericl a lui Christos de la noi, spre a se vedé tot-deauna si a se
Ostra. deosebit. In anul mantuirii 1815 Iunie 15.

Gramata patriarhald catre P. S. Mitropolit al Moldovei.

Prea sfintite Mitropolite al Moldovel i Esarhule al laturilor i Prea S. S. Epis-
copi, supuel acesteI prea sfinte MitropoliI, In S. Duh frati i coliturghisitori ei
prea cinstitI clericI, de bun ném boeri, cinstiti negutatorI i toti binecu-
vintatl al acestel de Dumneleil pazite Eparhii, fil in Domnul prea iubitl al sine-
reniei nóstre, bar sé fie cu voI ei pace si milä de la Domnul a tot tiitorul, iar de
la noi binecuvIntare ei felicitare. Cererile ce ni se aduc ei carI aii scopurl pióse, bi-
serica cea mare a lui Christos de la nol nu numal scie a le prilnl cu bunavointa, a
le cinstl ei a le sprijini ca cuviinta, dar le ei da' trebuitórea asigurare prin prero-
gativele ei propril, fiind ea Maicä comuna a celor pioel, ei cap al bis. din deosebite
partI, i isvor nesecat de mésurl de tot felul, cari aduc mantuire Mea intrerupere.
Facêndu-se decI acum cunoscut smereniei nóstre, i featiei ceI sfintite de pre langa
nol ei sfintuluI Sinod, atät din prea luminata epistold Domnésca cat ei din cea
frätéscii, tramisä nouä de Prea sfintia ta, despre cea din vechime aeezatä dare ei
plätitä anual de catre locuitoril de acolo cu numele de goetinti, i marginitä numal
la patru parale si la un aspru de fie-care 6ie, care dare a fost Intdrita pe basa aee-
zdrilor din hrisóvele domnesci ale foetilor Domnitorl, iubitorl de pietate, ei legate cu
legaturi fórte tari de ale bis, locale, ei pentru ca cu timpul sé nu se lacé vre.un
adaus sea crescere, dupä cum s'a Intimplat a se strica acéstä bunä armonie ei
a se calca acea hotärtre aeezatä din pricina alt-fel a unor greutätI neinläturabile
ei nevoI impunètóre, pre carI le-a dus räsboiul, ce a avut loe acum In urmä,
care adaos de trel parale i dol aspri si-a avut locul cu consimtimIntui cleruluI de
acolo, cel mlädios ei care adaus, deel neplacut Domnitorului celui prea pios

www.dacoromanica.ro
414 V. A. URECHIÀ

conv6cd boerimea ca din noti sd cerceteze séma CaseI rdsurilor si. sd.
prevadd venitul necesar pentru acoperirea deficitelor pand la 1 Iunie
1817: dupd InsilsI a dumn6-vOstrd obstéscd cerero i rugdminte spre
a se urma schepsis §i aflarea chipuluI i mijlociriI cuviinci6so pentru
sporirea iratului Casei rdsurilor, atât de intâmpinarea neajunsuluI
ce Inca.' urmézá, cat i pentru sporul cuviincios lefilor boerilor celor
ha re . . . socotindu-se asupritI numitif cu putina 16f, cea dupd alcatui-

mitret, fiului nostru celai prea iubit si mult dorit in duhul sfint, s'a asezat lusa
si in timpul Domniel cel ddruite de Dumneded a Ináltindi Sale cel prea m'arete,
pentru cilderea nevoilor expuse inai sus, si pentru incureätura Case!, numitii a ril-
surilor; ast-f el fiind t6te aceste neInIdturabile, dar in cele de pre urind Indltimca
Sa con proa ladrad, avênd milä cdtre saracil supusl si ingrijind cu durere de inima
pentru r6sullarea lor, n'a gdsit bine s'a-1 lase ingreuiati cu trebuintele adausului
facut, i deci neajunsurile Case! rasurilor le-a regulat, lar darea adausului celui din
nod l-a inläturat cu desävirsire, l en hrisov Domnesc, insemnat i cu isedliturile
adundrii erarhice de acolo, acésta s'a desfiintat de o datd, dar a intilrit iardsi si a
infiintat lipsa color patru parale si a unui aspru, cea hothritä i asezatä de la In-
ceput, care cu invoirea sfintiei tale cea iubitd noud si a intregulul cler al locului
celui tnlädios s'a primit cu un fel de bunä vointd noud, eliberdnd pro cel ce din
causa introducerii adausului aii fost supusi blästemurilor bisericesci, inläturfind cu
legdturl nedeslegate adausul primit la nevoie al gostinei. Si acéstd hotä-
rire este sfintä, pläcutd lui Dumnedeft si face arkatd iubirea de santa a Indltimii
Sale cea intdritd de Dumnedeil, i iubirea de popor, noi primind-o cu tótd dragostea
sufletului nostru, cu aplause si laude, am scos la lumina ton-mi bisericesc, care in-
tdresce ou legáturi strinse acele dispositil prea luminate, i cu harul lui Dumnecjeft
cu puterea proa sfintului duh, celui ce pro Vote le inviézd si le implinesce, data
de cdtre Domnul Dumnedeii i mfintuitorul nostru Isus Chris los sfintilor invdtil-
cei i apostoli, si de la dinsit trecutd la noi prin succesiune, de a lega si cleslegh
greselile 6menilor, noi scriind ne declardin sinodicesce cu toti prea sfintitii arhierel
cei de pre liingd noi i cu prea cinstitil nostri frati in duhul sfint proa iubilí i
coliturghisitori ea, cap i carii din crestini miel i mari, de deosebite trepte
ranguri, ad ajuns din causa acelui adaus a cillcd dispositiile domnesci i bisericesci,
evite din iubirea de pietate, i s'ad fäcut vinovati de aceste bldstemuri eclesia.stice
saii dand sfaturl pentru adaus, sad lucränd i invoindu-se in ori-ce rnod si aju-
tând la eùlcare, fie cu consciintd sad Lira* consciintd, cu voie sad färä voie, toti
acestia, primind de nevoie adausul i supunenidu-se duratei cel nestiltiltóre i schim-
bitóre a timpului precum si imprejurdrilor de tot felul ale vremurilor, sunt ertati
binecuvintati din partea lui Dumneded Donmului a tot tiitorul, deslegati de
ori-ce legiiturd i pedépsd bisericésca i nepArtasi la acole blästemuri, citate mal
sus si, mai pre sus de pedepse, liberí i neatinsi de loe, avilnd rugdciunile si bine-
cuvintiirile tuturor sfintilor color din vdc si ale proa cuviosilor si de Dumnedeit
purtiltorilor 1341'1110 color din Nicheea si din cele-l-alte sin6de. Aà stäpâno, mult in-
durate Dónine Christ6se, Dumnedeul nostru, sá invingd mila ta cea nemdsuratd si
iubirea ta de 6meni cea neinvìnsä, i ascultii-ne pre nol smeritil si pdciitosil servil
tèi, caril ne rugärn pentru servitoril acestia, i tilín.' leo-aura cea sufletésed

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 415

rea de mal inainte, care nu are niel cum potrivire si as emtinare Cu

ostenelile slujbel si cu cursul vremii de acum (1).
Posedem un codex in-folio cuprinclênd séma a 4-a a Visteriel Mol-
dovel, dupä asezarea hiruluI de la 1 Iunie 1817 pand la 1 Maia 1818.
Séma este cu sigiliú in rosu al Domnulul, cu semndtura Metropoli-
tuluì Veniamin si a boerilor din Divan. Sd observdm acéstd se"mä, care
mai bine decdt ori-ce alte acte ne va arka situatiunea financelor
Moldovel cu putin inainte de capkul DomnieI luI Scarlat Calimach.
Ciferturile cele 4 pe un an aii dat Visteriel suma de 1.075.363.
In acéstá sumd nu intrd venitul Botosanilor, care este apanajul
D6mneT. Pe un an acest apanaj a tdiat suma de 57.225 let
La suma de 1.075.364 prinsd din cIferturI se adaogd suma prinsd
de la mazill i ruptasl pe un an : 39.810 la si 105 haul.
Se mal adaogd banil implinitI de la tirgurI pentru dughenl i cdr-
ciumI: 59.227.
Cifertul Sf. Dumitru al ruptelor Visteriel, negutdtorilor hrisovolitY:
18.931.
Cifertul Sf. Gheorghe de la aceiasI: 19.519.
Darea pe 4 cIferturl a jidovilor hrisovolitI: 36.600.
In total venitul de la dajdfl se ma adaogä. cu 100.500 lel desetind
afard de a Botosanilor care este a Winne, plug 245.000 vddräritul si
plus 90.400 gostina, afará de a Botosanilor. Cu aceste 3 rusumaturl
In sumd de 435.900, totalul venit al VériT, afard de ocne si vdmI cu totul
reservate luI Vodä, se urea la 1.685.352. Ac6stá sumd imediat este
scäcjutd Cu 308.544 leT, banil scutelnicilor ce se plAtiaii boerimil, ded
In realitate budgetul veniturilor se insumd. la 1.376.808 lel.
Pe ce se cheltuià acéstd sumd?
47.769 si
60.984 lei baeram peche s in 1818.

rupésch, push asupra lor, sah din riipire sail din óre-care pricinä, deslég-o de la
diniisi o rupe ca pre o panzh de phiajen si osebesce-i pre dinsil de munca cea
de veci, invrednicesce-1 insil de 11111)61.'41a ta ca sà astige starea cea de a
drépta ta si desvinovätirea cea build 0 bine primith, cu rugäciunile si mijlocirile
prea curate' tale Maicei néstre Näscetére de Dumneleti si pururea Feciérä Maica,
Cu ale cinstitului, mdritului profet si boteziltoruluI loan, cu ale sfintilor,
predicatorilor de Dumnedeii si purtiitori ai duhultii Apostoli, si cu ale tuturor sfin-
tilor, celor ce din véc bine ti-aft pliicut sie. Amin.
(I) Vedi ultimul act din condica ce este in posesiunea Metropolitulul de la Iasi,
pag. 160-161. La Academia notnânä, in codex I, se pot vedé acte relative la finantele
Moldovei sub Scarlat Calimach.

www.dacoromanica.ro
416 V. A. 1JRECRIA

25.000 rachibiaua.
3.075 enfiemucatesi.
25.000 agiul politelor acestor hant
176.917 cheltuéla gospod.
71.547 cheltuéla Viena
15.890 darurf la Turcl.
186.519 zahereà la Tarigrad.
14.086 navlu i cheltuéla de zaherele.
51.211 darurf i mili'.
45.290 cheltuitT pentru cetAtile turcesa
56.937 navlu i cheltuell do cherestele.
111.861 Isprdvnicia Curta Domnescl.
66.252 beciul Domnesc.
49.986 postele.
13.037 heilicul.
7.800 calärasT, TätariT la Tarigrad.
4.007 cheltuéla celor trimisT in tren
17.740 tainaturT i chiril de case.
1.446 cheltuéla Postelniciet
7.561 Comisia Domnéscg.
3.654 PitAria Domnéscd.
1.440 Muhurdiiria i Divictilria.
6.662 Cupgria Domnésa.
4.806 Izcihodäria.
42.286 cheltuéla sérhAtorilor.
4.330 cheltuéla pe caftane.
14.038 dohancjI de banI Imprumutati de Visterie
4.188 cheltuéla prin al doilea C5m6ras.
15.384 cheltuéla doctoriilor Curtit
1.682 haeramurf.
1.260 scutelniciI cählrasilor.
6.496 cheltuéla celor trimilsT prin Postelnicie.
7.500 botezurl de Domnie.
143.276 lefi i scutelnicI din Visterie.
7.533 logodne i cununii.
4.794 ingropärl si griji.
47.568 diverse cheltuelf.
1.376.808
Prin urmare hudgetul veniturilor si al cheltuelilor echilibrat deplin

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 417

Dar cu ce se folosl téra Moldovel din asemenea cheltuéla de circa

1 milion §i jumatate lel pe an?
Lefile functionarilor ail fost pia tite de la Casa Räsurilor. Intregul
venit al tëril a servit pentru Turd §i pentru Domnitor. Pentru cul-
tura publica din budgetul general al téril, nimic decat dóra 180 leI
la 3 ucenid de la §c616; 180 lel filosofuluI Govdela pentru 30 de scu-
telnid; 150 leI la 2 inv'étatorI §i 2 ucenicI pentru engomiile s'érbato-
rilor Craciunuldi; 586 1E4 cheltuitl cu catagrafia tirguluI Ia§l; 750 lel
traduc6torilor pravilelor, pe fie-ce lung ; 4.747 lel in cump6rarea a 102
chile de rnàlaiü i 87 chile de cartoff impartite ca samintä la judete;
165 pentru caicele parcaläbieI de Galati. S'aii maI cheltuit cate-va
sute leI pentru legatura do exemplare din Condica civild impartite la
prelaff §i la boeril din Divan. De acolo incolo tot restul budgetuluI
a fost la dispositiunea luI Scarlat Calimach §i a Turcilor ! Cum sä nu
fie mare cérta intre Gred, d6rd vor pune mana pe Domnia Oril? (1)
Casa doctorilor, adeca o directiune sanitard, exista, vOuram, sub
Scarlat Calimach. In 26 August 1814, Domnitorul da idula domnésca
pentru adaogirea veniturilor acestel case. Intro aceste veniturI se
adaoge harabagialicul de Gala, in 10 Noemvrie 1814 (2).
Sub Alexandru Calimach se infiintéza §i in Ia§T, ca la Bucuresd,
Vornicia de politie (3).
Casa Rasurilor e pusa in Decemvrie 1814 sub marele Logorét de
téra-de-jos (4).
In 27 Aprilie 1816, Scarlat Calimach ordonl Ispravnicilor de Roman
sa insarcineze un inginer cu ridicarea planulul ora§ulut
La 9 August 1814, Domnitorul aproba anaforaua Divanului pentru
a§ezarea scutelnicilor §i a bresla§ilor boeresd i manastiresd. lata
resolutiunea DomnitoruluI:
Scarlat Alexandru Calimach Voevod, cu mila lu Dumnedeii Domn ferii
Moldavia
InfatisAndu-se Domniei Mele obstésca acéstä anaforh, i dréptá si cuviinci6sä so-
cotind tótä alciituirea ce se face pentru pronomion de scutelnici i breslasl, Intd-
rim si Domnia mea si hotarim urmarea intoeinal i färd niel o strämutare Intru
OW, cum prin anaforaua acésta se cuprinde, si poruncim i domniei tale Vel-Vist.

Veyii In anexa de la finea acestui tom, séma Visteriei mal sus analisate.
Veli Academia, Cod. I, pag. 336-337.
Ver1 la Academie, Cod. I, pag. 310-313.
Veli condica Metropol. din Iasi, fila 129.
V. A. Urechiá.Tom. X. Psalm B.Istoria RomAnitor. 97

www.dacoromanica.ro
41A V. A. tinEctla

ca in cuprinderea acésta sä se facä si isvod de scutelnici i breslasi, ce se envine

a se da din Visterie, alcatuindu-se nesmintit intru tóte cuprinderea t6tä, filrä aba-
tere cal de pupn din hotdrirea acésta, i boerii Greci cu totul si fie depärtatl de
pronomion acesta al scutelnicilor, ca de un adeve'rat pronomion alcàtuit numai pen-
tru pdminteni, lar spre neclintitil armare i paza acestel hotafiri i drépta
intru tótii cuprinderea anaforalei acesteia, Intririm i cu a nóstra iscäliturd si pecete.--
1814 August 9.
Nol Scarlat Alexandru Calimach Voevod.
(L. P.)

CAP. XVI.

In Domnia lul Scarlat Calimach, boerimea a putut fi multamita,

cacT Infiintata de el, marea Comisie chematá sa reorganiseze servi-
ciile publice, Rind compusa exclusiv din boerime, ea departe de a im-
putina privilegiile oligarhiceI clase, le adaoge.
Clasa boerésca sporl sub Scarlat Calimach, nu atat prin ridicarea
de nol boeri pamintenT, cat prin impitnzinteniri: de GrecT.
Pentru a se vedé cu ce titluri unil Greci deveniati boerl ai téril
sub Scarlat Calimach, aduc ad in resumat doué pitace domnescI.
Primul este din 31 'anuario 1813, prin care fratiI Hariton §i Apostol
Petrino sunt aezatI eintre némurile tériI í trecutl in catalogul boe-
rilor de ném, al VisterieT,:
Ca uniT ce, dql streinT, de mulfi coa locuesc in lérd in seaunul
Domnia, feicendu-se pffinintea cu dobcindire a deshile nenz4cdt6re
lucrztri, ají petrecut bine i linititä vietuire spre lauda lor, tragénd
catre dinOT ob§tésca buna cugetare i credinta, invrednicindu-se §i
de ocrotirea celor de maI inaintea nóstra fratT §i luminatI DomnI, cu
slobodirea InfatoOriI §1 la Domnésca Curte i ati fost cinstitT
§i cu cinurl pamintescI.
A*a dar acestor doT fratT de origine streinà li se da dreptul de
boerT pamintenT, pentru ea' ati cumpérat proprietätI In téra. §i aù avut
o viéta cinstita. Intre acele drepturi este §i acel de a se puté pre-
senta la Curtea DomnitoruluT (1).
Al doilea act identic este din acela§1 an, 1813 Aprilie 30, In fav6rea
unuT PetrovicT Armis(2).

(I) Ve(,11 actul in condica Metropolitulul de la Iasi, fila 77.

(2) Acesta, näscut din pdrinti cinstiti si din némurile cele vechi i alese ale patriel
sale Misiel, i pentru cä pdrintil séi in curgere de mulVi ani, locuind In pämintul

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMXNILOR 419

Immultirea streinilor In clasa boerésca avea un inconvenient fiscal,

cae:1 non' boerf vroiaú sà alba si ei, ca boeriT pam'IntenT, scutelnicT
poslusnict Acésta imputina numOrul birnicilor Vistieriet Nu dar din
imbold national, ci din acel al neimputindril budgetulul domnesc, se
pote explica decretul luI Scarlat Calimach, din 9 August 1814, adus
la pag. 417; aproband anaforaua Divanulut semnatä si de Metropo-
litul Veniamin, Domnitorul dispune, pe de o parte, continuarea
vilegiulul boerilor pamTntenT la scutelnicT saú breslasT anume hotaritT,
dupa rang, pana la setrart iar pe de alta parte, excluderea boerilor
GrecI de la acest privilegiú, considerandu-se ca un catahrisis ea acestl
boerI de origine streina s'ail bucurat do cat-va timp de asemenea
Tata propunerea boerilor din Divan:
«Si se päzéscA Cu nestrdmutare acest privileghiii al némuluI boeresc cu indrep-
tare de catahrisis ce a urmat intru vremi, niel' de cum mai mult si nu se latéscä
privileghium al scutelnicilor i breslasilor, decat mutual la pämintenI, oprit fiind
Cu totul a nu se mai da scutelnici sail breslasi la boerri GrecI, darä niel bani sub
nume de scutelnicl, pentru ea In t6tä vremea, izvodul de scutelnici in Visterie
fie numai subt numele pämintenilor i nici cu alte mijlociri sä nu fie slobod a se
atinge acest pämintesc iar cuviinciosul ajutor de la In. Ta cdtre boerii
Greci prin bunavointd a Mtlriei Tale va puté urmà cu alte drepte impArtäsirl din
domnescile i impèrAtescile milostivirI.»

Putine casurl de InaltärI la trépta boerieT dintre razesT orl alta

categorie de cetaten1 intalnim sub domnia luT Scarlat Calimach. Men-
tionam ad chrisovul din 6 Martie 1819 In favOrea lul Gheorghe Roiul,
care este ridicat la rangul de Mare Capitan de dardbanf i acel al luT
Alexandru, fiul EconomuluI Ureche, protopop de Harlail care, pentru
serviciile aduse In timpul ciumel din 1818, este ridicat de Scarlat Ca-
limach la rangul de Clucer(1).

acesta al MoldoveI, in scaunul DomnieI n6stre, tima pämintén cu dobindirea a

indestule nemiscät6re lucruri, i ail petrecut bunä si cinstità vietuire, trägënd d'Are
sine lauda si buna cugetare a °Infiel si asemenea i dumné-lui petrecênd intru ase-
menea cinstith vietuire, trAgênd ciare sine aceasi laudä si cinste, in vrednicindu-se,
precum pdrintele s'a, i ocrotirii celor de mal naintea n6strä frati si luminati Domni,
Cu slobolirea infiltosfuli si la Domnésca Curte si a fost socotit de a puté fi
cinstit i cu cinuri dintru acele pätnintesci . . . este trecut in eatalogul nému-
rilor a Vistieriei., (In aceeasi condick la fila 78.)
(1) Primul act este scos din Condica Domnéseä de la Metropolia din Iasi. Cel al
doilea este in original in posesiunea mea.

www.dacoromanica.ro
420 V. A. trItECHIX

Boerimea a fost mult miluitä de Domnitorul Scarlat Calimach, cu

acordare de droburI de sare, ca adaugire de liudI, cu däruire de tiganl
§i ca mili de la Cutia respectiv6(1).
1819 Martie 6. Cartea DomnuluI Scarlat Alexandru Calimach Voevod, data 1111'
Gheorghe Roiul.
Noi Scarlat Aleiandru Calimach Voevod. Cu mila lu Dumne4e2i, Domn térii
Moldovei".
Insciintare se face prin acéstä carte a Domniel Mele pentru Gheorghe Roiul, cä,
prin jaloba ce a dat Domniei Alele, a fácut aratare, ca el la cate slujbe i poruncl
a fost, si osirdnic sjlitor, le-a sfivirsit cum a cerut trebuinta, cu tótä dreptatea,
fécénd rugéminte, cà precum altii multi s'ai1 cuprins cu Domnescile nóstre mili, sé
se impartasésca si el, cu cat cerescul impérat Ne va nästAvi, dupii socotinta sávir-
sitelor sale slujbe. Care ale sale arätilri rinduind Domnia Mea la dumné-lui Ve! Vistier-
nic de s'ail cercetat aflat adevérate, &A la cate slujbe a fost rinduit, a fost
silitor de le-a sávirsit cu dreptate.
Dec1 cu milostivire fijad Domnia Mea asupra sa, Il miluim cu aceste din Domne-
scile nóstre mili, adeca : hotärim sé fie scutit de tóte di-trite Visteriel, cum si de
plata la slujbele rusumaturilor de catre cumpératorul slujbel lor, sé nu se supere
intru nimica, pe tóte ori céte bucate va avé drepte a sale: stupi, svinI, oi si vin
ce va face din drepte viile sale. Avénd a scutl i ése liui, 6meni streini, ce si-i
va aduce de peste hotar, de t6te ori-ate ddri si havalele vor fi asupra altor lo-
cuitori, acestia intru nimic sé nu se supere, réméind numai pentru slujbele i tre-
buintele easel sale, 01.1 la ce tinut se va OA cu sederea sa. i Inca cu milostivire
fiind Domnia Mea asupra sa, hotarim a-si avé i titlul de Vel Cdpitan de a rdbani,
care cunoscut ad fie. Pentru care poruncim i dumné-v6strä, dregétori a ori-care
tinut in care se va afla cu sederea sa, sé nu puteti a-1 rindul la slujbe si poronci
de ale tinutului, cad child va fi trebuintil, se va rindul nutnai cu cartea Domniel
Alele si a VisterieI, ca sé-1 fie cunoscuta slujba. Aceste sunt miluirile de la Domnia
Mea, cu earl am miluit pe Gheorghe Roiul, facêndu-1 i Vel CiipiLan de darasbanl.
Pentru care poftim si pe cel din urma mea luminati Domni fratil nostri, earl din
pronia cerésch se vor rindul océrmuirii acestei ten, nu numal sé nu strice acéstii
cuprindere de miluire, ce mal ales en sporire sé adaoge, i pentru a Domniilor Sale
laude si vecinica pomenire. 1819 Alartie 6.

(Semnétura) Scarlat Alexandru Calimach.

L. P. D.1
Vel Vistier.
S'a trecut in condica Vistieriei de hrisóve.
Constantin Veisa Paharnic.
(1) La 15 Noemvrie 1813, Sc. Calimach acordé lul G. liermeziu mila pe tot-deauna
de 10.000 océ sare de la °end in drobi.
Asemenea il acordé 20 Hull streini scutiti. (Academia LV 40.)
La 1 Ianuarie 1813 däruesce tigani lui Petrache Casimir biv Vel Ban. (IV, 107, Aca-
demie.)

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 421

Lista milelor de la Cutia respectiva coprinde destule nume de boeri

si de vdduve de boeri.
Boerl pedepsitl off prigoniti in Domnia luT Calimach apr6pe nu
gdsirOm panà adl; cundiscem numaT un cas de degradare a until Pahar-
nic Nicolae Dumitriu, in 1814 Ianuarie. Din ordinul lul Scarlat Cali-
mach este degradat din rangul de Mare Paharnic, dar nu din céta
boerésc5, odd i se lash' rangul ce aveh anterioramente, de Setrar.
Cu ce pdcAtuise Paharnicul Dumitriu ?
Erh denuntat luI Vodd, cA inteo sindrofie ar fi rostit vorbe dusmAn6se
pentru Domnie, ar fi (jis cA prea aduce Vodd multe lichele de Greet'
din Tarigrad.
Boerul Paharnic isbutl sA convinga pe Domnitor, cA ash vorbe el
n'a rostit i, la 24 Martie 1814, Domnitorul IT restitul rangul de Mare
Paharnic (1).
Consideratd boerimea din respectul cultural si na%ional, n'o gdsim
superibrd celeT din Muntenia. In adevèr, boeril fac pasl, semnëzd acte,
In cari îï aratä regretele lor pentru perderea Basarabiei (2), decal
In fond, aceste regrete sunt mal putin pentru perderea a jumdtate din
Moldova, cat pentru cd acésta a adus scddere in budgetul de venituri
al t6ril i pentru el prin aplicarea tratatului de la 1812 ere"' silitl,
ca pand in termen de 18 lunT, saù sd-sl vindd mosiile din Basarabia,
sail sd se strOmute acolo si sd devind supusT Miscall'. In acéstd al-
ternativd pusI, Divanul dupg ce v&(jù cä stä'ruintele boerilor nu isbu-
tesc, se MO de Domnitor sd intervind el pe langd Impëratul Rusesc,
sd mai acorde un termen do un an de dile, pentru ca sd-si desfacd
mosiile din Basarabia aceT earl nu vor sä. rtimand acolo ca supusT
Muscali.

Asemenea lut Paharn. G. Hermeziu in 3 Ianuarie 1813. (Academia LV, 39.)

Da Hatmanulut Räducanu Roset dreptul de a afla 50 liude streini i a-1 actin. (Aca-
demia, XXXI, 72.)
La 3 Aprilie 1813 ordond prin Visterie catre lspravnici de a regula s't scuti ömenil
streini, ce vor fi adusi de Spiltar N. Bals la mosia sa Codäesci. (Academia XXI, 95.)
Asemenea i pentru acelasi lucru in 6 Aprilie 1413. (Academia, LI, 83.)
La 30 Aprilie 1813 acordä 60 ludi scutiti Domnitel Elena Hangeri. (Academia, L, 87.)
La 10 Octomvrie 1818, Calimach acorda 100.000 ocd sare lui biv. Vel Logofet C.
Bals. (Academia, XXXV, 241.)
Vedi condica Metropoliei de la Iasi, fila 95 verso.
Vedi actul din 20 Aprilie 1812, in carteaAO SK-MstiTsuiiMoAAonao, atribuite lut
N. 1strati, vedi Uricar, I pag. 343.

www.dacoromanica.ro
422 V. A. IIRECHIA.

Divanitif sjic eca nu avem ala cul vinde mosiile nóstre, niel cu cine
sa le schimbam».
La din contra vom fi siliti la acea mai jalnicd lucrare : a linpärti averile nestre,
pe cit nu vom puté urma alte chipuri, i cu lacrimi nemángaiate a se despärti
fil de VAHO, frati i alte rudeniT, trecénd unii la cele de peste Prut moali i altil
réminênd la aceste de ala,

Se tem boeriI ca, nu din causa ea uniI membri a'í familieI lor vor
fi silitI sa rèmanä In Basarabia, la mosiile de acolo, sd fie banuitI
cestI r1Smasi In téra de catre TurcI (1).
Neisbutind boeril in cererea lor, multi se stramutara definitiv In
B asarabia.
Se pare ca Oranif MoldovenI din Basarabia, din contra purtarri bo-
erilor, se decisera a emigra de acolo In Moldova, Acésta nu convenià
Rusia Pentru a Impedich acést5 emigrare a Oranilor, MuscaliI Inchid
fruntaria Prutuluï. (Ve/1 Hurm., pag. 701-708.)

(1) Condica Metropolitului Nanian de la faai, fila 82. Veli i Andréossy, din 23
Infle 1813, in Hurmuzachi, supl. Il, pag. 479.
Jaca actul prin care barii se Aluesc cd Rusia cere s'a vindil ei moaiile ce ad
peste Prut :

Prea 1.m:t'yate 1,6mne,

Cu OCA supunerea i lucrattirea cugetare, am primit porunca ce s'a dat nona' de

catre Indltimea Ta, cu aratare ea' dupd trimiterea a prea plecatului nostru magzar
la prea strdlucitul prag al prea puternicil ai hranitörei nöstre impér4ii, a venit
réspuns intru aceea0 neurnitd hotdrire a vinde Vote acele de peste Prut strAmoaes-
cile 'Ristre moali ai a ne desface cu totul de dinsele, pentru ca dupd deosebite ne-
cunoscute noué politicesci pricini, niel de cum nu este ertat urmarea intealt chip.
Wad porunca prea inaltulul Devlet ai a Indltimii Tale, fijad la nol pravile ne-
cAlcate (?), daca plecatele nöstre rugdciuni din durere ce am filcut intru acéstii pri-
cinä n'ad fost ertat a se ascultk la noi nu römâne alta decöt cu jdrtfirea strámoaescilor
nöstre moall i lipsirea incd ai do hrana cuviinci6sa a caselor 'Ristre, sd punem in
lucrare implinirea poruncii ; acéstä desfacere in cat este pentru noi sdruncinateire,
Indltimea Ta nu te indoesci, cadí nu este numal nenorocire dar §i strimtorie a
insdai vietil 'Ristre, nu avem la cine vinde niel cu cine a le schimbh, pentru
toti credincioase raele a Moldaviei am näzuit ai am römas subt umbrirea prea pu-
ternicului Devlet, precum i strdmoaii no§tri, i acel cäti se afld cu locuinla in par tea
aceea de peste Prut nu ad alce mai mult decAt pana la patru saft cinci moall din-
teacale mai miel. Drept aceea inteo mare nedumerire ne afldm, care lucrare trebue ad

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 423

Am vèclut In urma ca numirea lui Caragea §i a lul Calimach a

Incepem spre implinirea poruncil ? cdci perderea acelor de acolo mosli ne anti cu
lämurire grozdvia stingeril caselor nóstre, iar máhniciunea acestei de istov stingeri
a patruns sufletescile n6stre simtiri in cát tánguirea si jalnicele lacrimi pentru in-
grozirea acelei de istov cädere a familiilor Invechite ail ajuns a se face simtittire,
si la cele mai crude virste ale nenorocitilor nostri fil, milostivirea prea bunului nostru
Impérat, dupä. aseménarea Dumneo;leescului ceresc, este la noi ineredintare fdri in-
doire a vedé spre acéstä pildä i acea cu milostivire périntésca obláduire a Inältimit
Tale, dintru care catre toll de obste se revarsä din indurarea hrdnit6rele impèrhtesci
mile si pe acésta alcdtuind temeiul nädejdil mângaerfi n6stre, iardsi indrásnim aler-
gänd cdtre Inältimea Ta, din durere, cu umilite glasuri te rugäm, ca spre óresl-care
mängéieri de inlesnirea acestil desfaceri, de este cu putintä, sé urmeze mijlocirea
Inältimil Tale catre prea puternicul, banal i milostivul nostru Impérat, ca sé se
indure catre noi si din bogatele sale milostiviri revérsind, sé ne däruéscé o vadeä
Inca' de un an, sail dacd va fi greutate, fie mäcar de sése luni, dupä implinirea
profezmiel, pentru ca dórd in acéstä vreme vom aflà 6resI-care inlesnire spre des-
facerea mosiilor n6stre, sé nu le perdem cu totul, pentru cä in vadéua de 2 luni
ce aft mal rams pänä la implinirea profezmiei, urmând desfacere, nu se va puté
alcätul alt ce-va decat aceea ce acum privim : o de istov stingere si striznterire a
vietuiril n6stre. Noi intru acéstft intimplare, cea mai frail si desavirsita eadere
socotim a ne lipsi de pamintul strämosesc, si a nu teal sub umbrirea vietuitorului
Devlet, si de vreme ce suntem framintatura hranitä de la stramosi eu muele prea
puternicii nóstre Impérétii, i intru acésta imbarbätändu-ne, potrivit cu acésta vor
fi téte locurile n6stre, i spre a ajunge la acest sfirsit nu vom ldsé a nu face si
acele peste putintä jArtfiri, dar nemärginita greutate ce vedem, pentru eh' nu avem
niel cul vinde moii1e nóstre, niel ca cine a le schimbh, prin ate cercén i am fäcut
intru acésta pâné acum ne ingrozesce, eh dupä ori-cari jertfiri, nu vom puté
ajunge nevointa ingrozirii pentru de istov stingere, si mai ales pentru strimtorirea
a hranii spre viquire, vom fi siliti la acea mal jalnicd lucrare: a impérti averile nifistre,
pe cat nu vom puté urtna alte eitipuri, si ea 'aerial! nemängaiate a se despartl
fiii de OHO, fret' i alte rudenii, trecênd unil la acele de peste Prut mosit
altii rémaind la aceste de aicl. Acésta intru desnädajduire, i &And tifite alte chipuri
vor lipsi, iar sufletésca mahniciune, i jalnicele lacrimi, cari prin acéstä despartire
vor urmä, vor fi fard indoire vesnice i neuitate, din ném in ném, pind la cea de pe
arma; cu umilite glasuri de obste si ca fierbinti lacrimi ne rugfirn Inältimii Tale,
ca i intru acésta sé urmeze pärintésca milostivire a se face cunoscut prea Inal-
tatului Devlet nevointa care intru acésta p6te sé ne siléscé, luerand mijlocirea ea-
viinci6sh i trägénd catre noi indurarea prea puterniculut i milostivului nostru
Impérat, pentru ca intru o ash jalnica intimplare sé flin umbriti ca aceeasi mi-
lostivire ce am fost hräniti nenumérati ani do la strdmosil nostri, i când vom
fi siliti de la intimplare a lama jalnica despärtire, ca trecerea intru nenorocirea
unora la stapanirea mosiilor de peste Prut, pentru acel, cari dintru acele fanailii
vor r'éméné aici, sé nu afle prilej dusmanescile lucrari, ca in potriva dreptfitii ur-
mând clevetire, sé socotésca acésta pricinä de vre-o lene, pentru ca silnicia intim-
plarii acesteia este filrä indoire, iar rivna credintei n6stre in tad vremea ca
luceat6re chipuri s'a aratat, si dintru acésta nici de cum vre-odatä nu ne-am

www.dacoromanica.ro
424 V. A. IIRECHIÀ

produs o mare emotiune la Iasi si la Bucuresci. Emotiunea boerimii

Moldovene provenid In mare parte din temerea, nu cum-vd noul Domn
sä aibd de la P6rtà insdrcinarea de a pedepsi pe aceia dintre clinsiT,
carI mal mutt se ardtaserd Intro 1806 1812 neamici ai PorteI Oto-
mane si slugl plecate ale Muscalilor. Usor fu Insd imp6ratului Ale-
xandru I sd linistéscd temerile boerilor, fdc6nd pe Sultanul s'A trimitd
lui Scarlat Calimach hatiseriful din 2 Octomvrie 1812, prin care 136rta
obligd pe noul Domnitor sd acorde ertare, amnistie tuturor gresitilor
din trecut i sd fie bland cu boeriT si cu tótii éra (1).

abiltut, niel ne vom abate. Prea Indltate Deimne ! Precum intru telte altele pärintésca
obläduire a Inälthnir Tale a fäcut Mitre toti de obste ajutor i reversare de mi-
lostivire intre sdruncinärile, earl fásboiul trecut ah' pricinuit in Ora acésta, aserne-
nea i la acéstä jalnich i nenorocitä intimplare, fii milostiv a lucri mijlocire
a stringe asupra n6strä milostivnica indurare a prea Inaltului Devlet, care prin
lucraren Inälthnii Tale nädäjduim fära Indoire a-vi cästigä, i prin acésta numal
alcatuim nädejdea mangdierii a nu ajunge in cea desdvirsità cädere In Invechitele
familil ale parnIntului acestuia, iar Inältimil Tale va remäné vecinicä pomenire al-
cdtuitä pe temeiul neuitäril si la urmasil nostri. 1815 Noemvrie 5.
Al InältimiI Tale
Smerit cätre Dumnelch rugdtor, Veniamin Metropolit Moldovel.
Plecate slugl:
(Ischliti:) Constantin Ghica Logofät, Jordache Canta Ve! Logofét, Constantin Bals
Logorät, Dimitrie Sturdza Vel Logofet, Grigoras Sturdza Vel Vist., Sandu Sturdza
Hatman, Iordache Roset Vist., Constantin Bals Ve! Vornic, Manolachi Dimachi Vel
Vornic, Vasile Roset Vornic.
(1) Hatiseriful ce a venit cätre prea Inältatul Domn al Moldovel Scarlat Alexandru
Calimach V. V., dupd anaforaua obstéscä ce s'a fäcut dare Inältimea Sa, pentru starea
de micsorarea tériT duptl incheierea päcil de acum 1812 Octomvrie 2.
Intäiule intre stilpfinitoril norodului MesieT, alesule intru eel mal marl al némului
lui Isus, Scarlat I Calimach Zade, divirsirile tale sä se Incheie cu bine.
Ajunend acéstä inaltä a mea poruneä impérätéscä, sciut sä fie, cá spre buna
chibzuire i obldduire a téril MoldoveI, acei care este din impérätescile mete moste-
nescl cfistigurl, i acum larfisI s'a intors catre stäpänirea Impëräteseilor mele puterl
spre locuinta vietuirii celel bune, prin casele si asezdrile lor, atät a boerilor cal
si a celor-lalti supusl ai imphrätieI mele, ocrotindu-se ei si depärtändu-se de la
dinsii Vita frica si ingrijirea, precum si spre fericirea pdmintulul cu lucrarea tuturor
mijlocitórelor chipuri ce atärnd spre ocrotirea supusilor impérätieI mele, fiind ne-
aphrat trebuincieisä rinduirea cea din not" a unui Domn ispitit inteo intelepciune,
credinti i dreptate; drept aceea cunoscut si arätat fiind, cä tu, numitule Voivod,
sluga cea credinci6sd a impärätescil mele MärirI, nu numaI in slujba Dragomaniei
a impärätesculuI meil Divan, dar si in curgerea vremii rinduirii de mal nainte la
Domnia Moldovei, stralucios arätarea credintei i dreptatea ta, al che/tuit Ord si-
linta ta pentru räsuflarea i odihna supusilor tern acesteia, i järtfind Vote puterile
tale Intru Implinirea supunerii si a credintel; spre acésta s'a häräzit si s'a dat

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 425

Boerif Or% la 16 Iulie 1814, trimit magzar la Pòrta OtomanA, mul-

tie din nedevertatele mele imparätesci indurfirI Domnia Moldova, mai nainte atar-
nandu-se pe umerele credinta tale vi atuncia s'a dat Impérätasca mea porunca cu-
prinçlétóre cuvintärilor celor cäçltite la urmarea slujbel tale, adeca ca sa te silesci
pentru fericita stare a pämintuluT, indreptand vi bine chibzuind oblAduirea sa,
odihnind i insufletind pe acel earl s'ail nevoit i ad suferit strimtorire
nevoit in vremea rasbuiului, atat din boeri cat vi din cel-lalti supuvi locuitori, tea-
end i odihnind la lima i casele lor pre acel stramutatl i impravtiati. Iar acum
In urmä, ajungênd la impératésca mea !Banta acele, earl din partea boertlor vi altor
trepte din locuitori impreunä Cu ale tale in Buis insciintiri la malta mea Pérta prin
obvtéscii anafora arätdrI, tanguind strimtorirea i ticalovia starii lor pricinuita lor
din nlvalirea risbaului vi aduand multumitóre cuvintarl, pentru cä s'ati mantuit
din manile streinilor i iarfia precum din inceput se ocrotesc acum sub umbrirea
prea puternicii mete Impératii, dar apol i plini de bucurie, atat boerii cat vi
ceI-lalti supusi se aflä cuprinvl, pentru eic s'a härAzit tie Dornnia Moldovei, intr'o
glasuire i inteo cugetare sunt rugAtori pentru vevnica proslävire a Impératescii
mele Marirl, aceste cuprinlandu-se in numitele serse ardtdrI, carl s'aii trimis la
Inaltimea Mea. Deck' fiind-ca Ora Moldova este din päminturile acele dupä movte-
nire stäpanire, dréptil cavtigare a Impératia Alele, jar% locuitoril dinteacasta Ora
ad fost pururea hraniti din movii i stramoviI lor cu nedevertatele mete mili vi in-
duräfi ale InaltimiI Mele, ocrotindu-se i umbrindu-se sub aripele Domniei Alele;
daca dar dui:4 o Dumneçleascä vointa ad ajuns i in streini mäni, sad boerl, sau
6meni vi de alte trepte alunecandu-se ad grevit in óre-ce, acasta se póte socotì cii
nu clóra dupä inchipuirea insfivl vointel cugetului lor, ce dupä nevoie s'a intimplat ;
pentru acasta clack vre-unii din boeri sail altiI din ori-ce stare órnenI in vremea
trecutuluI rasboiti, sub ori-care chip s'ad aratat grevitI vi in alta parte atarnati,
aducandu-se intru desavirvita acum ertarea acelor trecute ale lor urinfirI, nu voim
pentru cuvintul résplätirii a li se face mustrare, dar Inca. i insufletindu- se BA se
umbrasch, fiind bine incredintati ca, in cat vor rémané el intru neclatirea hotarelor
supuneril i in cat vor indeplinl indatoririle ascultaril vi in cat vor fi urmatorl
poruncil i vointel Domnului Ion, nu vor veda alta catre diavii deck reversarea
nedevertatelor i bogatelor indurari ale ImPératescii mete Mariri, dupd cum vi in po-
trivä, dacä se vor aratà calcatori, vor incera résplatirea faptelor chibzuiril lor.
Pentru aceste tóte, in urmarea Impérdtescii mete date de mai barite porunci,
iatä acum s'ati slobogit vi se da de catre Impératescul meti Rechéb acéstä Malta a
mea porunck i pentru a pamintului bund orinduélä i pentru nemarginirea puterii
celei slobode, care s'a incredintat tie asupra slujbeI tale. Deci tu, sluga prea cre-
dinciósä a Impératescii mete puteri, acel care dintru inceput cu indurarea Imp&
ratiel Mele eel vecinice te-al saturat i te-ai umbrit, catre care vi desAvirvitä cre-
dintä are Impératia Mea vi bunä cugetare sub acasta bunk nadejde, Impérätesce
cerem de la tine, dupfi asenfénarea dreptätii stäpanitóra bune vointeI Mele i dupa
masurile tale, cand Ora fericita i dupä mArginirea puterii acel slobode insfia placerii
vointei tale, care s'a dat tie, umbrind i ocrotind pe acei earl cu neclätire se vor
statornicl in hotarul supuneril i infrinand pre acei ce se vor aratà calcatori voin-
telor tale sail cutezAtorI de urmarI in potriva datoriei lor i alckuirilor; iar dupa nä-
dajduita de la tine credintä, intelepciune i iubitóre de norod plecare, ocarmuind

www.dacoromanica.ro
426 V. A. URECHIÀ

tamind Vizirulul pentru firmanul ce a primit Domnitorul Scarlat Ca-

limach.
Ei amintesc cä pururea aú fost credinciosT i parintif i stramosiI
lor: «de apururea am fost slugI §i raele proa eredinci6se §i la Ore-
care Impotrivire de pagubire í stricaciunt safi stingerile caff dupa
vreme, intru imprejurarl de rasbbie am suferit, calcatI de némurI pro-
tivnice, nu ne-am abatut vre-odata la socotinte streine.
«Marturisite sunt rara indoire Vote stricaciunile rasboiuluI trecut,
ce ati pricinuit noué ob§teT. lar dupa contenirea acestul räsboiuí, sin-
gura mangaiere i sufletésca nóstra multumire a fost i este, pentru
ca bunul Dumnedeti cu milostivirea, Indurarea catre noI, ne-a da-
ruit noué véc, cu dulce stäpanire a hranitérel nóstre impèrätif, ca
sA petrecem viéta parintilor si a stramosilor no§tri sub umbrirea sf.
Devlet.»

indreptánd téra, vel ocrotl pe locuitorI, fiind incredintat, cä in curgerea räsboiului,

sail boeril saú cei-laltI din supusiI locuitori, dacä s'ají ardtat lntru alunecare set
a ciíruia gresélä urmatä dupä nevoI si intru atarnare strdinh, niel* cat de putin niel
odiniérii nu se vor mustrh el, ca pentru o veclnic5. uitare, Intru c,are s'ají ingropat
cele trecute ale lor gresell, pe chtä vreme nu se vor clAti din stejerul supunerif
se vor arätà i urmatorI hotäririlor tale si se vor sill cu credintd intru implinirea
inaltelor mele InaperätescI porttnei, dar impreuna se vor nevol spre slujbä, ale&
tuindu-se intru Vote chipurile, carele dupä datoria Domniei tale si dupä sciutä cre-
dinta ta vel gäsi cu cale a urmà pentru fericirea pämintuluI, bunä vietuirea supu-
Olor i lucrarea tutulor slugilor Impérätescil mele MärirI, nu vor vedé alta decht
bogatele mele revfirsäri eätre dinsil, ale Imperätescilor mele Miírirl, precum i dacà
in potriva Imperätescii mele vointe se vor arätà pasind din datoria cOutelor su-
punerl, dupa inalta mea poruncä i hotarire, se vor aduce in rinduéla lor pedep-
sindu-se. Aceste telte chte se cuprind inteacéstà 'j'Italia a mea porunca i hotárire,
facéndu-le sciute i cunoscute boerilor i celor-lalti locuitorf supusi, ii vei insufleti
mânghind pe ceI infricosati 1.1 strämutatl supusi si-1 val ocrotl aducéndu-1 la urma
lor ve! cuprinde cu cAutare dupfi mäsura stäril, in potrivire cu !finta lor, insd
pe acet cari vor päzi cugetärile unite Cu vointa i porunca ta si se vor arätä ca
nisce supuse raiele, dar vet pedepsl dupd puterea cea slobodä, care se da acum tie,
dupä voluta cea insusitä a ta, pe acel carl vor calcà in potrivä i ve! chibzul si
cele obstescI si cele in parte lucruri, dupä tea mal dréptä inchipuire ; in sfirsit ve!
cauth bite pricinile dupa socotinta trebuintel cele! neaperate i dupä temelia iubirit
säracilor i dupa mäsura cererilor celor neurnite, incredintándu-te dar intru päzita
catre mine desävirsith credint'd i imbunätätita cugetare, vei fi cu luare aminte a te
arätä fard prilianù läudat, pdzind ca cu neincetare sh trimitI insciintare la Malta
mea Pérta pentru téte trebuinciésele pricini. Spre ateste tete s'a dat acéstä inaltá
a mea Impérätéscd poruncá cäreia supuindu-te l urmätor dupa chipul arätat ur-
mAndu-te, sà te depärtezt de cea mal mieä abatere si in potrivä urmare. Crede im-
perätescului metí sellan, ce s'a dat la lét 1227, la inceputul luminil Zelhideä.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 427

Boeril läudaú apoI pre Domnitor, care grijesce de t6td obstea, «de
a c'druia iubire de dreptate i imbunätatità ocärmuire totl de obste
ne afigm Intru desavirsita multamire».
Apol grAesc de firmanul din 1228, la inceputul lunil Muharem,
de acel din acelasI an, la inceputul luniI Regep (cand a trimis dar
tabacherea). BoerlI îi exprimg marea lor recunoscintà pentru tóte
aceste, maI ales cA li s'a asigurat «phirea vechilor nóstre obiceiurI
urmarea asez AmIntulul
<die afläm intru strimtorire multd cu sehimbarea hotarelor, dar ne cun6scem de-
sdvirsit norociti, afländu-ne sub umbrirea Inaltulul Devlet». (1)

Rana in u/timul moment, boerif MoldovenI s'arätard slugarnid cAtre

Muscall. La 30 Septemvrie 1812, Divanul Cneziel. MoldoveI adresase
luI Crasno Milosevid o adresg, aducêndu-I multumirI pentru buna ad-
ministratiune a tériI, fiind el Presedinte Divanurilor MoldoveT si Va-
(Vecil la Academie, port. XXXV, 101.

(I) Magzar ce s'a Mutt cdtre prea Indltatul Vizir, multeimitor a,supra
firmanula care a venit Domnului Scarlat Alexandru Calimach Voevod.
Prea Indltate, prea milostive si al nostru mult fdc'étor de bine stápan, epitrop al
prea puternicii i hranitésrei tóstre impératii, not prea plecati slugi : Mitropolitul
terii, arhimandritii i egumenii ai mânästirilor, boeri marl si mid si de bitä starea
credinciése raele, earl locuesc in memlechetul Moldaviel, prin al nostru plecat mag-
zar, umilite glasuri de rugäciuni dinteadâncul inimil intindem cätre sfintul Dum-
neleä, ea sil inalte cu nemArginire bratul cel puternic al prea bunului nostru im-
perat, sà supue sub puterile luI pe tot vräjmasul si improtivnicul si sA dilruésca
putere Inaltului Devlet i milostivului nostru stäpAn viétd indelungatä si slava
nesfirsitä.
Pärintil i strdmosil nostri din nenumérati ani, dar si noi cu urmare necontenit
hränindu-ne cu muele Inaltului Devlet al prea puterniculti i iubitorului de (5meni
al nostril Impérat, de apururea am fost slugi i raele prea credinciése si la ori-care
impotrivire de pägubire i sdruncinare sad stingerile, earl' dupti vremi intru im-
prejuräri de rdsb6ie am suferit, cälcate de némuri protivnice, nu ne-am abatut vre-o-
data la socotinte sträine sail neasemdnate cu ale luminatilor nostri Domni, mid* am
sldbit intru eat de putin din dréptä supunere a misted, ce statorniciti pe adeveratd
cugetare, am phzit de a-pururea dreptatea i sadicatul, slujind la Inältatele Impera-
tesci porunci cu rivnd ferbinte; märturisite sunt -Bird indoire t6te sdruncindrile earl
rasboiul trecut aú pricinuit noté de obste, dar dupà contenirea acestui räsboiu,
singura nfangäiere i sufletésch a néstrd multumire a fost si este pentru cA bunul
Dumneleil Cu milostivnicd indurare catre nol ne-a ddruit note' acel aurit véc cu

www.dacoromanica.ro
428 V A. EIRECHIÀ

CAP. XVII.
Terang, sub Scarlat Calimach.

Noua Doninie de dupd tratatul din 1812 de la Bucurescl nu aduce

niel o Imbunätätire la sártea Viranuluf Moldovén cldca§. Cundscem gre-

4ile1e stapaniril a hränitareI n6stre Impdratii, ca sa petrecem viéta pá'rintilor si a

strämosilor nostri sub umbrirea i vietuiteirea raza a sfintulul Devlet, intru acéstä
dréptä credinta a nestra., intemeiata pe acea dintru in vechime milostivnicá indu-
rare i statornicie a ne afta pentru de apururea sub aceeasi umbrire a prea Inaltului
Devlet, nu am cugetat ce-va niel pentru sdruncinarea i nemarginita pagubire cu
mânerea din stanga Prutului a strfimosescilor nestre mosII, de la cari ara avut teltä
hrana vietuirii caselor nóstre ; Domnul nostru cu parintésca ingrijire catre tetil obstea
prin bunele chibzuiri cu drépta ocrotire a mangaiat han' tete nevointele i sdrunci-
närile mistre, de a cäruia iubire de dreptate i bunatatitä carmuire totl de obste ne
aflärn intru acea desavirsita multumire, cá prin milostivnicä indurare a prea bunului
nostru Impdrat däruit noué strämosescile privileghiuri cu päzire farä stramutare
privim färä contenire catre toti de obste milostivnica umbrire i reversare catre
noi din prea bogatele mili ale prea puternicil ImpdrätiI, am castigat nemarginita su-
fletéseä multumire si de ajuns mangaiere in sdruncinarile i nevointele ne>stre de la
cuprinderea Inaltului Impératesc Firman ce s'a trimis Domnului nostru, dat la anul
1228, la inceputul luniI Muharem, cu revdrsare de milostivire intru cunoscinta su-
puneriI si a credintei n6stre, dar 1.1 urmare cu sirguintä a dato riilor mastre cu sa-
virsire impreuna cu Domnul nostru a poruncilor hranitórel n6stre Impératil, ne-am
Impartbit din neilostivnica indurare si am castigat asemenea sufletéseä multumire
mangaiere de la Inaltul Impératesc Hatihumaium, dat intru acestasi an la ince-
putul lunil Regep i trimis catre Domnul nostru cu Inalt impdratesc dar si harazim
drepte cunoscinte de adevératä credinta i osardie sävirsirilor rara cusur ale inaltelor
Imperätescl poruncl, märturisim acele dintru in vechime i catre noi urrnat6re re-
vérsari dé milostivire ale prea puterniculul nostru Imperat, nu ascundem asemenea
facere de bine si propovéduim milostivnica indurare cu päzirea vechilor nóstre
obiceiuri i urmarea asezamintulul legil si a credintel niistre si intru urma acestora
incredintäm i sufletésca nelstra multumire i ca.stigarea mangaierii la nevointele si
sdruncinarile ce ni s'ají pricinuit cu urmarea rèsboiului trecut; ne aflana intru strim-
torare multa cu schimbarea hotarului, dar cuni5scem desavirsita norocire, aflandu-ne
sub umbrirea prea Inaltului Devlet a hranitiirei niístre impérätil, de la care, precum
mosiI i stramosii nostri, asemenea i noi castigara revérsärile de milostivire din
noianul indurdrilor prea bunului nostru Impdrat, a cäruia slavä s'A fie nemarginitä
In ved, dar prin Impérätésca indurare fericire pentru noi cundscem, drdpta si blanda
ocarmuire a Domnului nostru, cu obstescI glasurl ne rugam milosLivului nostru
stapan, ca s'a fie catre nol cu aceeasi milostivire a mijloci de apururea s'a castigara
farä contenire mila i indurarea intru nurnele lui Dumneleii de la prea bunul
nostru Impdrat si de la luminatii nostri Domni. 1814 Iulie 16. (Cond. Mitr. din Iaff)

www.dacoromanica.ro
 /STORIA ROMÂNILOR 429

lele addogifl la gpont >, de la inceputul secoluluT, contra carora téranul

Moldovan nu odatà a protestat zadarnic.
In Cod. I (pag. 347) din Biblioteca AcademieI existà un act, din care
se pa() vedé, cum nicI o uwrare n'a obtinut téranul sub Scarlat Ca-
limach. Acest act pértà titlul: (Ponturile pentru lucrul ce s'a socotit
sa lucreze NA ce qed pe mo§iile altora,»
In Fevruarie 1815, Domnitorul Scarlat Calimach, departe de a uprà
pe Oran, Ii mal rApesce un drept vechig. Prin anaforà, boeril Diva-
nuldi propun i Vodà se grgbesce a aprolA desfiintarea excelenteluI
drept ce aveail clAca01: de protimis la arendarea moOilor pe call lo-
cuiail. Luand mo0a In arendd, téranil scApail de jaful i maltratArile
arenda*ilor Grecl, Armenl i chiar de ale proprietarilor bou. Sub pretext
a acest dropt de 4protimis» ocasionézrt perderl proprietarilor de mo§IT,
la cererea boerimii, Scarlat Calimach dà urmatérea hotArire:

Cu mila luì Dumne4ea,

No1i Searlat Alexandru Calimaeh Voevod, Domn férii Moldova
Cetindu-se anaforaua acésta inaintea Domniei Mele 0 a tot sfatul i intrind
insumi Domnia Mea in cea mai cu amdruntul cercetare celor cuprinse in anaforà,
am véqut aat cele de mg inainte urmate feluri de pagubirl pricinuiteire de judecilti
nu numai stiipânilor mo0ilor, ci §i orindatorilor dintru o rea obicinuire ea acésta
cat 0 multe asemenea pricini ce Watt intimplat acum in vremea Domniei Mele,
aducét6re nu de putinä sdracie i stingere i 11.100 locuitorilor, sand i cu necon-
tenire judecându-se; drept aceea, socotindu-ne cd socotinta domniilor-sale boerilor
este drépa i cu cuviina de a conten1 aeest pricinuitor de pilgubire obieeiù, ho-
arim Domnia Mea, impreunä cu tot Sfatul de ob0e, cA de acum inainte un pro-
timisis ea acesta s4 fie cu totul oprit i fie0e-care din stiipdnii mo0ilor sti fie
slobod i intru deplind stApânire vinde venitul mo0ilor precum va vol, i orl
cui va vré, i contractuè dintre cumpérätori i vinoptorI 85 01)5 arie, insii ea nu
cum-vh i orindatorii in n5dejdea acestei hotiirirl a ridicaril protimisulul de la
locuitori sä se ispitésed a pii0 peste ponturile Domnesci, saft peste wzarea ce vor
avé sapénii mo0ei cu locuitorii, i sfi asupréseä mai mult pe locuitori, poruncim
Domnia Mea domniei-tale Ve! Logofét i domniel-tale Vel Vistier, eh de se vor
ar5a neseari-và locuitori, cu acest fel de jalobe, id se cerceteze cu amiiruntul i in-
eredintfindu-se de vre-o urmare a orindatorilor in potriva ponturilor Gospod,
a a§ezärii Cu mo0ilor, sk li se facd dreptate, ark' a li se mal da maI multä
ascultare, intarindu-se anaforaua acésta cu a N6stra Domrtésa iscuilituráqi pecete.
1815 Fevruarie 9.
(Iseälit:) Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod. Iordachi Ghica Ve! Logofk,
Procitoh.

Un alt drept al téranuluI, care primesce Imputinare, atingere, este

acel la pddure. Academia néstra posedd un act de la Scarlat Calimach,

www.dacoromanica.ro
430 V. A. URECHIÀ

prin care acest vechiil drept al OranuluI de a lua din padure lem-
nele necesare de foc si de constructiune a caselor i heiurilor sale este
stirbit (1).
Carciumarif jidovl erail dejà la anil dintal al secolulul nostru plaga
satelor. EI otraviail lumea cu alcoolurile cele ucid6t6re si o säraciail
Cu metodele pana astddi practicate de carciumarl prin sate. Boeril Mol-
dovenI, carI pe atund se pare el Intelegeail cä saracirea tëranuluI
era saracirea lor, luaserä o dispositiune bunä, proprie de a mal
imputina r6u1. El hotdrisera, ca orIndarul, adeca carciumarul, sa nu WA
da lAutura pe datorie decat ptina la suma de 15 leI la téranul fruntas,
10 lel la col mijlocas si 5 Id la codas pe un 1ntreg an. In contra until'
ash de intelept nizam, arendasul Leiba de la Scheia, mosia pe atuncI
a Spätarulul Dracahe Roset, revoltä satul cu jafurile luI. Intervine la
Calimach o jalbä a satenilor contra lui Mateiil Duca si Const. Drosu,
arendasiI lui Dracache Roset, cad ail subarendat carciuma din sat
jisului Leiba. pranfl se jäluesc cà I-a säracit cu totul cu incarcaturile
ce le face Leiba si a Implinit ce a gasit pe la casele n6stre, vite
alte lucrurI pentru datorlI ce ar fi avênd a luà de la noI, de cari nol
nicI o sciintä nu avem ca I-am fi datod....» Leiba adus In acea
stare, ea null pot plät1 birul i havalelele Domnesd. «Si am venit, dic
locuitoriI, la desnadajduire, uncle cd mai multi: din noI suntem gata a
fugl si a se sparge satul . pranii bietI cer sa le rinduésca Domnul
pe cine-va socotésca cu Leiba i sa li se pue o vadea pentru plata
ce vor esi datorI (1817 Fevr. 12).
Asupra acestd jàlbi, Scarlat Calimach pune o resolutiune de trimi-
tere simpla In regularea Vistierului (2).
Vistierul cercetéza si afla drépta jaluirea téranilor i raportéza fapta
catre Voda. Atund acesta, la 28 Fevruarie 1817, trimite o porunca catre
Ispravnicil de Roman, scriindu-le :
A fost de mirare Domnid Mele, cum de nu cercetatI pentru nisce
urmarief ca aceste ale orindarilor, cand este sciuta d-v6stre hotarirea
orindarrl (3) nu ail voie sa insärcineze pe locuitorI cu datoril pe béu-
turi indicate sumele aduse de noI mat sus) si care (arIndas)
va face credit maI mare O. r6mana pagubas.,>

Veçll actul In portof. XXVI, No. 198,

ADumné-ta Ve! Vistier, pune la cale cererea jäluitorilor dupg cuviintg».
L. S. Vel Logofét.
Orindar in Moldova insemnéza cel care tine in arena' o arciumti. Vell la
Academie, port. XXVI (166 ai 167).

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 431

ColonisArT now) de si1i.te se ma fac in timpul luT Scarlat Calimach.

AO Toma Luca, mare Vistier, este autorisat, cu chrisov Domnesc din
30 Aprilie 1818, sA aducA la o mo0e a sa 40 de liude streinT(1). Ces-
tiunea unor asemenea colonisArT am ratat-o alta-datd prin un me-
moriii special.

Tigang.
Niel o schimbare In s6rtea tiganilor. Tiganii Domnesa plAtesc dare
cate 1 leg pe lunA de tie ce cruce, dupA cum se vede in pitacul Dom-
nesc de la 22 August 1814 (2).
Réua tratare, mai ales de particularT, a tiganilor, face eh' multi din
eT fug, parte peste hotare, mal ales la MuntenT, uncle se pare cä ETA
ce-v maT omenos tratatT, intrAnd, dupd regulA, intre tiganiT Domnescl (3).

Acadenaie, port. XI (236).

Cond. proprietate a P. S. Metropolit Iosif al Moldovel i Sucevel, pag. 113 v.
Coc6na Zoe(?) da zapis CaminaruluI G. Hermeziu sa-I aducá 10 salase de ti-
gani fugite peste hotare. 1814 Martie 10 (Academie, port. X, 247.)

Vindare de
Petrachi Mavrogheni Beizadè incredintez prin acest zapis catre dumné-lui Avram
Vornicul de Peirtä, precum sa fie sciut, ca din tiganii de danie ce am de la prea
Inaltatul Domnul Scarlat Alexandru Calimach Vodd, cu chrisov din létul 1814
Septemvrie 25, prin buna invoire i tocmélä, 1-am vindut cinci suflete tigani streini
anume pe , Zoita, Sanda, Maria si Paraschiva. Drept ac6sta, de astalI si
inainte sa aibà numitul Vornic de peortä a stapanl pe aratatii mai sus tigani, ca
pe nisce drepti robi ai sèi, nestramutat i nesupèrat de nimenia intru nimica;
atat dumné-luI cat i urmasii clironomi al domniel-sale in veci.
$i despre incredintarea ì intärirea celor de sus urméza a nóstra iscaliturä, pe
care sail' faca i intaritura Domnéscd. 1816 Maiä 30.
(Subscris:) Petraehi Navrogheni (in grecesce).

Noi Scarlat Alex. Calimach Vodd, ru mila lui Dumnedezi Donzn al Wrii
Moldova
Se face scire ca acéstä carte a Domnie Mele ea prin jaiba ce ne-a dat dumné-
lui Dimitrie Avram biv Vornic de p6rtä a Mont aratare ea a cumpèrat 5 suflete
tigani streini de la luminatul Beizadea Petrachi Mavrogheni, anume-
Zoita, Sanda, Maria si Paraschiva, pe cari si Luminarea Sa fi are danie cu hrisov
de la Domnia Mea din létul 1814 Septemvrie 25, aratandu-ne si un zapis de vinçlare
din partea Luminärii Sale pe aratatele suflete de tiganT ; cu care jaloba rinduit fiind
la cinstit i crediticios boerul Domniei Mele dumné-lui Mihalachi Mavrogheni biv Vel

www.dacoromanica.ro
432 V. A. URECHIA

CAP. XVIII.
Din istoricul Domnia lu Scarlat Calimach.

Reluand istoricul DomnieT lul Scarlat Calimach, amintim rechemarea,

dui:a vointa 14 a Metropolitului Veniamin la scaunul archiepiscopal.
Acest act nu putea decat sa recomande bine la tail pe noul Dom-
n itor.
Luarea In stapanire a tronuluT Moldovei de catre Calimach se fact'
Cu 6re-care intardiere, precum vaduram, din causa tardieT sosiri a
firmanului relativ.
Nu avem de a reveni asupra fdptuirilor nouluT Domn cu referintO
la biserica, la cóla, etc. InsemnAtatea acestei DomniT, din punctul de
vedere al culturii §i al justitieT, este necontestabila.
Din respect politic, notele Consulului frances din 14 ne aratA pre
Calimach apr6pe tot atat de giruetA, cat am voll'clut ca. era Caragea de
la MuntenT. Dupd cum Napoleon aveh succese orT cAderi, se invirtia
girueta de la Ia§T. In fond, Calimach nu iubia mal mult pe Muscall
decal pre alte némurT, dar fin diplomat, Calimach cAuta sA tragd
profit din fie-ce manifestatiune politica a sa. Acésta ii reui póte
chiar maI mult decat lui Caragea. Gratie unel asemenea purtart Ca-
limach isbutl sA capete ascultare de la Rusia, care inchisese, proem
vklurdm, fruntaria PrutuluT, inchidere prin care Ia§iT furl un moment
amenintati de fómete, cad. din Basarabia prima in trecut aprovisio-
narile cele mg multe; Calimach isbutl, ;licem, sa dobandéscd de la
Rusia libera exportatiune din Basarabia a productelor trebuitóre Ia-
§ilor i unor judete Moldovene (1).
Abilitatea politicd a luT Scarlat Calimach ava de consecintO o do-
bandd care se 'Area buna §i pentru stabilitatea Domniilor taril, dar

Postelnic, Nazirul tiganilor Gospod, intru cereetare, nem ineredintat ca sunt drepti
tigani streinI qi din robii Luminaril Sale, k;i cu cererea ea sä i se facii
turd Domnéscli, pe numitif tiganI.
Drept acésta, i s-a dat acéstä carte a Domniei Mele pe numitil tigani, ca
stäpinésa in yea nestramutat §i nesupérat de nimenia intru nimica cu bunA pace
atAt dumné-luI nit i urma§ii clironomil domniel sale, ca pe nisee drepti rob1
ai domniel sale in vecI §i nerepit, intärind vinlarea acésta i ca a n6strä Dom-
néscd pecete. 1816 Mai(' 30.
(L. P.)
(1) Veçil Fornetty, nota din 23 Aprilie 1813. Hurm., Supl. II, pag. 708 roi 751.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 433

pentru familia lul Calimach. Pérta Otomand", dupà stéruintele

si ale Sutescilor, sprijinifi de puterile amice lor, lea la 1819 decisiunea,
ca la tronurile térilor Romano sA nu mal OVA aspirà decAt patru fa-
miliT si tot asemenea postul de mare dragoman s'a" fio reservat tot acestor
familil. Aceste 4 familiT sunt : 1) a luI Scarlat Calimach, 2) a lui Alecu
Sutu, Domnul MuntenieI, 3) a mareluI Dragoman actual, in 1819, Michaiii
Sutu din familia luI Michaiù \Todd Sutu, si 4) familia réposatuluI Ale-
xandru Moruzi. Pérta dispune a de ad! inainte Domnitorilor actuall
vor succedà periodicesce si pe rind DomnI eel dol aflättorI la Constan-
tinopole, adeci col mazilit din Valachia i acel din Moldova la domnia
Valachiel. Pentru postul de dragoman se va alege pre cel mal vred-
nic i mal ispitiffill al aceluI mal vechiú Domn; cele-l-alto dispositiunl
se pot vedé in actul relativ ce urmézä In notd (1).
(1) Regularea Lnpëreitésed pentru a$ezarea eelor palm &mail grecesci ce ag a
domni pe rind la Moldo-Romdnia.
Invedinicita puternica impératie alegénd pe Domnitori din provinciile de sub su-
veranitatea ei cea dupd clironomie, adecil Modova i Valachia, in tótà vremea dupd
a el singurà i nemiirginitd socotintd, de0 mai inainte if rinduià din pdminteni,
dará a§à precum s'ad ardtat din partea lor 6re-cari neertate cutezdri, de nevoie ail
gäsit cu cale mai in urmil de a se desfiintà sistemul dint:lid' 0 in locu-I a se in-
troduce acela al alegeril clintre Fanariotl, carele s'a 0 urmat pand acum. Scopul
schimbdrii acesteia se intemeià, eft* faptele i lucrdrile indräznite de ca'tre Domnii
pämintenI nu se vor mai ivl din partea Fanariotilor, ea mill ce mal inainte erail
cumpétati. Insd de la o vreme ine6ce, fiind cà unil din numero0I 'Ivan, nu numai
dintru necia ce nu se aflad In trebl, ce Ina din acel vrednicl i nevrednici, intre-
buintaii tot felul de ma0natii spre cdpétarea une DragomaniI i a ambelor Domnil,
iscodiaú felurite intrigi unul asupra altuia, In potriva inaltel vointe: sistematica
puliere la cale a acestor lucrurl a ajuns una din cele mal neapérate nevoi, ridi-
cându-se din mij loe pricinile de cdpetenic a tot felul de viclenie i prigonire In vii-
torime.
AO dar descoperindu-se acum din cercetare 0 din practied purtärile prenumitilor
Fanarioti, In privire cä personala calitate, vrednicie f}i nevrednicie a fie0e-cdruia
s'aii dovedit in destul 0 mai cu sémä acum in anil ace§ti mai din urmd, child vi-
clenia unora ascunsa sub mascd de dreptate s'a vadit din imprejurarea seri6sä
lufindu-se blind incredintare prin acésta ca nu este dat celui intâill venit de a i se
incredintà asemene insemnate posturi, precum ale Domniilor, pentru acésta de nea-
pérat s'a gäsit de cuviintä a se face o din noù regulare potrivitä Cu imprejurd-
rile 0 cu interesele Inaltului Devlet, In chipul cà amAndouè Domniile sé fie hotä-
rite numal pentru patru farnilil, asupra cdrora nu urmézd vre-o imputare, inscrise
Cu numele i pronumele, i dupd regula lueräteire atunci; precum i postul marel
Dragomanii, ce se socéte intre cele dintal, sä se cdrmuésed numai de ciltre aceste
patru familii, iar acel ce vor rémilné pe din afard, fiind nevrednicl i neputênd avé
nicl o nädejde in privirea familiel, se vor ()oral sub umbra puternicii Impèratii.
Pe aceste dará temeiurI, dupd inalta vointä i hotarire a impériitiel, i dupii soco-
V. A. Urechic1.Tom. X. Parka B.Istoria Romdnilor. 28

www.dacoromanica.ro
434 V. A. VRECHIA

Scarlat Calimach se deosebesce de contimporanul s'al de la Mun-

tenI, In aceea c. este mal putin lacom de banI. Noul Domnitor Moldav
nu percepù de la térd baniI tributulul cAtre P6rtA, tribut ertat prin
tratatul de la 1812, dar pre care Domnitorul Muntén ggsl mijloc sà-1
percépd.

tinta unanimd a celor bine eugetfttori i cu credintil catre puternica impérdtie, ba-
sele reguldrii fdcute í princiósele conditii si regule s'al statornicit in chipul ur-
mfitor:
Domniile Moldaviei i Valachiel vor fi de astildi märginite numai in cele patru
familii, cari s'aii insemnat prin credinta si dreptatea strAmosilor si eari merg pe
urma lor, adecä: 1) Familia Domnitorului de astiidi a Moldaviet Scarlat Calimach
Voevod; a 2) acea a Domnitorului de astddi al Valachiei Aleen Sutu; a 3) marele Dra-
goman de estad! Michalache Sutu din familia lui Michaiti Voevod; si 4) acea a 1.6-
posatului Alexandru Moruz, compusd din trei fratl. lar Domniilor a Domnitorilor
de astildf vor succedi periodicesce si pe rind Domnil cel doi afhltori in Capitala
Impérätiei, adecd acel mazilit din Valachia, la Domnia Moldaviei, i acel din Mol-
dova la Domnia Valachiel, fárd a se inedul niel de cum Domnia vre-uneia din mal
sus disele familii. Din aceste patru familii, daca vre-odini6rd ar lipsi clironomi, malta
laórtä, cercetilnd i insemnAnd pe acel inzestrati cu credintii si invétäturd, va alege
pe acel mai insemnat dintre el, härdzindu-1 driturile familiel a patra. lar pentru
postul marei Dragomanli se va alege acel mai vrednic si mal ispitit fié al celui
vechift Domn, sub euvInt de servia' Riente mal inainte, iar tatal sèú, cfind II va
ven1 rindul de a doma ori când ar vrol prin inscris isedlit de insusi el, sé propue
si sé eérd de bunà voie i nesilit a sa demisie, i inlocul rinduirea fiului sed ce
ar fi ocupand postul marei Dragomanil, in asemene cas si In urmarea eererii sale
facutd catre Inaltul Devlet, fiul se va rindui Domn in locul tatidui séú, iar postul
marel Dragomanli, se va incredintd celui mal vrednic fié din cea mai veche din
cele-lalte familii. lar dacá din cea mai veche familie nu s'ar gfisi fié, avénd virsta
potrività, ori sciintele si invellitura cuvenitd, saft i gäsindu-se nu ar avé insu-
sirile cerute pentru asemene posturi, atuncia, precum i in casul de mai sus, ale-
gêndu-se din cele-lalte familii pe acel mai vrednic si mal invétat, se va rindul la
postul marei Dragomanii, iar acesta dupd alegere rinduit mare Dragoman, impli-
nindu-si cu credinth i dreptate datoriile postului ce din mila Impérätiei a trece
la rangul de Domn; insil in vremea Dragomaniel sale, cunoscêndu-se de cätre pu-
ternica Impérií.4ie sad nevrednicia sa, sad orl-ce vre-o alta vind v6ditä saft nevé-
dad, de odatá depdrtfindu-se din postul sèú, dupä asemenea rinduéld, se va rindul
altul In locul sed, Meä ca acel ce se depärtézd sub categorie de vind sé se pótd ina-
intà la rangul Domniei. Osebit de aceste, spre a se preintimpind i inláturà ori-ce
viclenie i intrigi, mdrginaudu-se si postul Dragomaniei Flote! la aceste patru fa-
mili!, Il capèlà cel mai vrednic ce se va alege din ele in chip ca, desl mai
nainte din Dragornania Flote!, de-a dreptul s'a inaintat la rangul Domniei, acum
insä, fiind-cd se hotár6see ca transitia la Domnie sé fie postul marei Dragomanii,
apoi nu este niel cum ertat in viitorime vre-unuia din Dragomanii Flote! ea sé
tréci de-a dreptul la Domnie; dar dupd regularea Malta, Dragomanul Flotei la
sosirea epocel hotärite va trece la postul rnarei Dragomanli, si in urmä, la vremea

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 435

MultämitorY boeril de bunele dispositiunT In fav6rea lor luate sail

promise de Scarlat Calimach, se adun4 la Divan si col' hale'a i cel
pea si, la 9 Decemvrie 1812, aduc anaforà lui Calimach propunênduff
restaurarea CurtiI domnescI, constatând neodihnita petrecere» a Dom-

hotäritä inaintindu-se la rangul Domniel; din cele-lalte patru familii se va rindul,

precum mal sus s'a çlis, dupä alegere, pe acel mai vrednic, fard ca iarilsI sa se
p6td rindul niel odatä in niel o slujbä pe acel ce pentru fapte vinovate s'ad de-
partat din Dragomania Flotel.
In urmarea acestora, fiind-cä dupd regularen acum fäcutii, atät ambele Domnli,
precum I Dragomaniile DivanuluI Impérdtesc si a Flotei, hotdrit numal pentru
acele patru familii, ace ce de putind vreme s'atl Main tat si earl nu fac parte din
sus lisele patru fatal!, atat Hangerliul, cat si fostul Dragoman Iacob Arghiropulo
se vor cuntisce de astálI de cAtre puternica Impératie ca nisce particulari, desbrd-
candu-se de rangul ce-1 avuserd mal nainte: insä atat pentru slujbele 'or in parte
filcute de maI nainte i pentru mila ce se hArdzesce tuturor supusilor puternicii
Impératii, spre a nu intimpind numitil nevoI, in privirea stàril lor, ca o conse-
cintä a InduräriI autocratoricese, li s'a incuviintat 6re-care sumá sub numirea de
pensie; si dar, fostulul Dragoman Iacovachi, ca unul ce are multi pe längli el si
mai mult datorind cleat Hangerlia, hotärit a se da din insesI veniturile Dom-
niilor, celuI intäitt 60,000 lei pe fie-care an, si lui Hangerliu 40.000 lei, din earl
scdOndu-se aceea ce ar ajunge spre hrana lor, rämäsita se va OW creditorilor. Iar
din suma pomenitä de pensie, douè treimi se vor da pe fie-care an de cOtre Dom-
nul Valachie i cea-laltä treime de cätre Domnul Aloldavie, sloboqindu-li-se ?tidal:A
acum cuvenitele sineturl in puterea acestei regulärI ; pomenitiI lush sunt datori a
vedé retrasi si a petrece cu linite, recunoscètorI pentru mila ce li s'a fäcut;
dacd insá (lucra ce nu se crede) s'ar an-a cti ei aü cutezat in potriva Imp6rätescii
poruncl urmate dupä Inalta vointä i hot:afire, osebit de perderea haraziteI lor pensil,
vor luà incä i pedépsa sumetiei lor, prin sträng. Fiind de trebuintä ca pornenitele
familii sä reguleze cele de cuviinta i pentru to boeril impärtindu-I intre
imprietinind pe unii, ajutand pe acel ce vor avé nevoie si purtand grijä pentru
hrana lor, urmézä dupd acestasi cd trebue ad razitne spre a fi el sioboçil, Cu un
cuvint ca tóte strifile de boeri, conformändu-se cu credintti i dreptate sistemului
familie sub care se allá, sd se ferésch de orI-ce faptO mare sail mica ce ar fi in
potriva Inaltei vointi, bine cunoseänd, cti representatiile de multumire ori nemul-
turnire ce acele patru familii vor face Inaltei Portl, pentru cutare ori cutare faptä
a boerilor, vor fi primite de P6rtii. Si dar spre a cunósce fie-care acéstti punere
la cale si Inaltd autocratoricéseä vointä, s'a sloboOit Inalt buiurulditi, cuprimptor
poruncilor pomenite Patriarchului Romeilor, iar acelor patru familiI cuprinse in
ace-stà regulare li s'a filcut fie-cäreia in parte in scris insciintare cuprinlét6re de
tóte acele mai sus expuse. Iar aceste porunci statornicite sistematic, spre a avé
pururea putere, s'ati inscris atät in calemul Divan ului, precum si in condicile Ame-
giuluI si a Impérätescri Zaraphanele ca, dupä trebuintil privindu-se, sd se aplice
Cu potrivire.
Anul 1819, luna Ianuarie.
In Constantinopole.

www.dacoromanica.ro
436 V. A. URECHIX

nitorulul In casa cu chirle. Se cer 115.690 lei pentru acésta restaurare

a palatuluI, réa deteriorat de Muscall, carl ati tinut In el spital mi-
litar. Suma reclamatd va fi adausA apol* pentru facerea mobilierultd
altor trebuincióse. Boerd propun, ca huid necesarI s6 se cisluéscA
pe térl. Impreunà ca baniI datoritI la Casa reisurilor pentru lefile sluj-
ba*ilor tériI. Modalitatea perceperil acestor banI se p6te vedé In
actul ad l anexat (1).

(1) Prea Inältate 136mne,

Cuprins fiind in o4tésca anafora ce s'a facut catre Inältimea Ta, cà neajungerea
Casei räsurilor, in sumä de 298.463 lei a unta an curgétor, sd se lea cu dréptii ana-
loghie de la locuitorii birului sub numirea de lipsa lefilor, ca o Indatorire a ;dril
a pida* celor ce slujesc pentru térd, iatä viind vremea cea cuviinci6sa spre stinge-
rea acésta, pentru care si adunandu-se dupd porunca Don-miel Tale spre socotinta
acésta, n'am lipsit a ne Ingriji si pentra cheltuelile ce trebuesc spre Ingrijrea Curtif
pämIntesci, care a primit stricaciune in vremea trecutuluI rásboiú, locuindu-se
de spitalul ostenesc, nerémaind alta sälasluire pentru Domnie si pentru dregéto-
riile pämIntesci, fiind intru t6te neodihnitä petrecere i supérateore norodului, dar
apoi i Insäsi IndltimiI Tale DomnitoruluI, ea pentru un lucra dar neapérat si din
cele mal* intal, a vedé Curten Domnésca' In stare de salasluire DomnitoruluI,
Intuid séma socotintelor ce s'ad facut cu tahmin pentru cheltuéla trebuinci6sd, mal
ales (lupa rinduirea domniel-sale HatmanuluI Roset, care cu luare aminte a si fdcut
cu luare In scris filtre t6te si prin isvod a arétat Adunärii obstescl, ea atat pentru
cumpérät6rea cherestelelor cat i pentru Oto cele-lalte ale platil lucratorilor: petrarl,
teslarl si cumpératuri de sobe si alte materialuri, spre Intocmirea si a celor de
sus si a celor de jos zidirl si a celor din ogradd i zugravitul trebuesc 115.690 leI
cu Iota economia, afarä tina de un lagum ce trebuesce neapérat pe sub pod si
afarä de tata Imbräcfimintea Curtii.
Incredintandu-ne dará* Intr'un aeelasI chip apoi Intru socotinta nesträ cea de
obste, gasim a fi de trebuinta ca, impreunä cu stingerea banilor lipsei Casei rasu-
rilor, sii se strIngii i banil cheltuelilor intocmiriI Curtii, care s'a si fäcut si este
datére a se Intocml Cu cheltuéla térii, însä nefiind chip tot InteaceeasI vreme de
°data a se stringe i téta lipsa Case." rasurilor i top banii Intoemirii Curtil, so-
cotinta prea plecatelor slugi ale InältimiI Tale urméza, ca numaI jumatate din ne-
ajungerea lefa sa se stringa acum in lunile Ianuarie, Fevruarie i Martie, adecti
149.232 lel, si tot Inteaceste luni s'a se stringd si din boli! Intocmiril CurtiI 120.000
lei, stringêndu-se i sfertul rdsurilor eel obicinuit, care se alcdtuesce In 85.000 lei,
cari top banil acestia, ce alcatuesc peste 350.000 lel, analoghisindu-se din Visterie
pe tinuturI asupra birnicilor, scutelnici i breslasl fära osebire, prin cea mal bulla
ehibzuire i färä insareinare asuprit6re din parten dregétorilor, se vor stringe In
lunile acestea, pentru ca de la trepte: mazili, ruptasi i targuri, dar si hrisovolitil
jidovI, armenl si altil nu este chip a se face stringere, fiind Insareinati cu banil
menzilului, dar niel de la birnici nu incape mal multa stringere acum, fiind ei
strirntoratI cu imputinarea alisverisuluI din lipsa monedeI si din stingerea ne-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 437

Ca sd-si facd mänd bund nu numal la P6rta, ci i Cu principalele

puteri Europene, Calimach 1ntretine relatiunT cu t6te, scrie note si
epistole läuddr6se, promite amicitie si credintä, dupd Imprejurdrile
cand Francia, and Austria, In acelasi timp când se declara devotat
Rusia. Niel: la Curtea din Berlin nu erail ignorantI de cugetul real
ori aparent al Domnultit Moldova.
Pe längd Consulif din IasT, Calimach se arda amical si, ca sA le de-
monstre buna luT vointd, iea dispositiunea sA li se ofere anume case
1napät6re, cumpèrate ca banT cisluitI pe negutitorimea din Iasl (1).
Cel me bun mijloc de all" face prietend P6rta sed Calimach cd
este de a o Mara cu peschesuff. Domnitorul trimise Porta' provisiuni"
din belsug si, drept multämire, 1T veril indatd un Hatihumaium insotit
cu un dar, o tabacherd, o blanä, un armdsar (2).

gutdtoriilor, pe cari le-a stinjinit vremea räsboiulul; lar apoi in luna viitere Iulie,
atuncia se va stringe i cea-laltä parte in jumatate a lipseI Case! räsurilor, se vor
stringe i banii ce se vor cheltul mal mult intru intocmirea CurtiI, impartasind
intru acel ajutor impreunä cu locuitorii i treptele, caci amândoue aceste trebuinte
pämintescl sunt datoria tériI si a obstel. 1812 Decemvrie 9. Iasl.
(SemnatI;) Veniamin Mitropolit Moldovel, Gherasim Episcopul Romanului, Meletie
Episcopul Husului, Iordache Canta Vel Logofét, Const. Bals Logofet, D. Sturdza
Ve! Logofét, Sandu Sturdza Hatman, Grigorie Sturdza Ve! Vistier, Vasile Canta
Vel Vornic, Const. Bale Ve! Vornic, Manolache Dimache Vel Vornic, Vasile Roset
Ve! Vornic, D. Bogdan Ve! Vornic, Niculae Stratulat Hatman, Alexandru Bals Vis-
tier, Iordache Roset Vistier.
(1) VelI documentul in Uricar, X.

(2) Cuprinderea ínaltulzd Imperdtese Firman.

Lauda Domnilor celor din némul luI Mesia, alesule dintre stdpfinitoril némului
lui Isus, astáçli Domnule al MoldoveI Alexandre Calimach, se-ti incheI savirsirile
tale cu fericire; ajungend acest prea inalt semn, sciut sa"-fi fie ca unul dintre obi-
ceiurile cele preacuviese ale inaltei mele imperätil i nedespärtitä rivnä de a ocroti
si a pfizl pe cel supusI al s'él intru teta dreptatea de a reversa isverele milostivirit
catre dinsil si de a se pazi buna orinduélfi, si fiind-ca de catre pronia Dumneyle-
ésca miluit si s'ail däruit mie stapiinire i Impérdtie, neincetat purtare de
grije i silintä are Impére.tia mea pentru buna i fericita stare de obste tuturor
terilor ce se allá in supunerea prea puternicil mele stapanirl, iar dupa acésta aflare
prizire chipurilor folositere, care cauta numaI s't numai spre résuflare, liniste
odihna celor de la Dumnegett incredintatl la impératésca mea märire supuse no-
rede i raele, si in sfirsit cu ochl cu neadormire spre cercetare i aliare de prin
cererile i urmAririle acelor orinduiti de cdtre imperatia mea stapfinitorI judecätori
Domni in terne stilpâniril mele; deci fiind ce atarnii impérdtescul nostru cuget
a pune in lucrare cele ce se cuvin la imperitésca mea marire, adecli a cuprinde

www.dacoromanica.ro
438 V. A. traEctuit

Anonimul doctor, al aruia portofolia plin cu informatiunl i acte

a rèspldti Cu milostivire pe acei ce ocrotesc raelele ce locuesc in stäpfinirea Impd-

rdtiel mele si le pdzesc intru bund orinduéld, 1initesi dreptate, lar in potriva celor
ce unnéza intealt chip in potriva Impératescil mele butte vointe, de a li se face
pedépsa i perçlare, cu osebire dar si Ora Moldovei, care este mostenire de la
strilmosil mei, sub Impérdtescul meft sceptru de a fi in bunk' stare si de a petrece
ticd/6sele raele intru t6td fericirea, liniste i résuflare si de a se ocarmul intru tóta
buna orinduélti, fiind-ca este cea mai intäi din bunele volute i cererile Imperfitiel
mele, nu incetihn de a cercetà de apururea starea intru care se afld raelele i toti cei-lalti
locuitori ai Moldovel i Cede chipurile odihnel lor, inteun cuvint neincetat avem Im-
pérdtésca purtare de grije pen tru cersuta bund stare si fericirea pámlntulul acestuia.
Tu dar, numitule Domn, dupd ale tale intelepte chipuri i credincióse slujbe, cart s'ait
cercat si s'ad ispitit cu indestui ani mai nainte in slujba mare! Dragomanii a Im-
pératescului meit Divan, de atuncia, fiind-ca se nädäjdue cä la tóte urindt6rele slujbe
ce vei fi orinduit vel ardtà urmäri pläcute, läudate, cu credintd i dreptate, ti s'a
Incredintat acésté mare slujba a Doraniei Moldovei, lar acum de isn6vd vrênd Im-
pérAtia mea mai cu amdnuntul a se incredinth pentru chipul petrecerit tale, s'a
adeverit cu tótd indestularea, cà purtändu-te cu intelepciune i istetime i alcätuind
tóte miseärile tale a fi potrivite cu Impérdtésca mea inaltd vointä i poruncä, in-
toeing dupd cum se astepth de la tine, cheltuesci silintd cu Malt credinta, atät pentru
zaptul i buna °eft' rmuire pdmintului, cdt i pentru intimplärI pentru päzirea bunei
orindueli, pe unii infricosändu-i i pedepsindu-i, iar pe alt.il cupringèndu-1 si um-
brindu-I, i cd pdzesci nestrdmutat canénele bunei petrecen, cu muhafizil i locui-
torii Impénitescilor mole sarhaturi si cd dupé cele mai inainte oi pe unnit date
Imperiltescl porunci prin dint Imperätescul met' hat pentru nizamul pdmintului,
te afli spre ndingâiere i cuprindere séracilor si pe cei risipitt i strdmutati
dinteinsii aducêndu-I la unnele lor, cheltuesci tot felul de silinte pentru buna
ocArmuire i fericita petrecere päntintului, depärtând i gonind Vote rapirile
nedreptdtile i dupd Vote aceste cii, vrénd sé ardti prin lucrare vederate multu-
mirile tale si pentru cd din tineretele tale te lirgnesci Cu prea bogatele mele mili
ale prea puternicii mele impérätii i pentru ca te-al fäcut mal ales chiar ridicarea
si crescerea Impérdtesci/or meie mill, fard preget te nevoesm a pune in lucrare tóte
trebuinciósele slujbe si porunci, dupd chipul cuviincios, iar mai ales te-al silit a
prof taxi in vreme t6te cele trebuinci6se pentru zidirile cetatilor Achermanului si
nu numat ca sé sfirqesei In curada vreme acele poruncite doué ambare la Besideri,
ca sé pogóre Impérdtescul galion, care dupä cerere intocmai s'a facut la Galati, ca
sd trimiti in vreme zaherelele, vitele i altele trebuincióse pentru tainaturile ostilor
ce sunt rinduite asupra Vidinului, ca sa praftacesci la impérdtésca cetate a Tari-
gradului atät zaherele, &At i trimeterea oilor prin gelepi.
Deci in sfirsit, fäcéndu-se tóte aceste de mai sus pomenite, cunoscute la Impèrätia
mea si cu adevérat incredintandu-se, cd i la tease cele-l-alte slujbe i porunci si de
obste la tóte miscdrile tale te portI tot cu aceeasi silintd, intelepeiune si credintd,
lar osebit pentru cd a dat pentru tine asemenea bunk' mb'rturie acel de acum Vi-
zir i cu desävirsitil putere epitrop al Impérdtiei mele, cu mutt plecat ardtat
ale tale läudate i intelepte i credincióse urmäri la prea puternica mea Impérätie
te-ai invrednicit de multe laude, &ad acésta a ta rivnd i prea pläcuta urnaare

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 439

diverse din secolul XVIII, 1-am donat biblioteca Urechid din Galati,

nu numal a gäsit vederat, ce Cu mare credintä i protimis acésta a ta care al

spre a puté face cunoscutä desävirsit slugésca ta bunä multumire pentru bogatele
impèratescile mili ce se reversa catre tine, ce ineä a adeverit si a fntarit
a strämosilor 01 catre prea muelle, prea puternica mea imperätie credinci6sä slujba;
!fi dar intru t'Usa vrednicia de lauda, si iata dar invoim, ca sa te invrednicesci a
castiga si cu desfétare a gusta de apurure rodurile credintei si ale dreptelor tale
placute slujbe.
Deci dar fiind, eh este burla voluta ImpèrätieI mele, ea si de acum in fericitul
Impératescul meft semn sä adaogl i sä immultescl inca' si alte credinciòse slujbe
cu asemènare celor trecute mal inainte láudate, ca sa te silesci cu neadormire pentru
bund starea i fericirea pämintulul, pentru rèsuflarea i odihna saracelor raele i sä
fui cu luare aminte a se pazi nestrdmutat euprinderea inaltelor porunci pentru ni-
zamul pämintului si din boeri i cei-lalti locuitori pre cei márturisitl in credinta
catre prea puternica mea Impérätie s'AA mangai si sa-I cuprincp, iar pe coi vrednict
de ped6psä pedepsesci, fára a trece cu vederea gresélele lor i sä nu-i erti la
ort-cine cutéza vele de a esl din hotarele datoriel sale, saft a se abate en calcare
peste orinduéla stariI sale, ea Cu acest chip s'A se urmeze buna ocarmuire, dupa
cum cer hotarele cuviintei bunei obladuiri.
Henil* miriel Impératesci si obictnuitele rusumaturi sa te silesci a se implini
vremea lor ; pe tical6sele raele sa-1 feresci de asuprire i nedreptatI, iar din boerl
cei-lalt1 cati se vor impotrivi la poruncile tale si cap in potriva prea inaltei Im-
perätescil mele bunei vointT vor cuteza a silnicl si a asuprl saracele raele, pe aceia
dupa savirsita putere ce al' sä-I pedepsesci, spre infrinare i sá cheltuesci t'Ad si-
huta in to5ta vremea, ;tara preget i cu ochiul neadormiril strajuind, ca dupa deplina
putere ce ti s'a dat sa afli tete chipurile folositóre pentru intemeierea i buna
ocarmuire pämintului, intocmai dupä inteleptele i credinciésele chipurt cu carl si
pana acum te-at purtat, nevoindu-te a trage si a dobandi rugile säracelor raele catre
prea puternica mea Impèratie i s'a arätI necontenit cätre impèratia mea in scris t6te
vrednicele de arätare ale tale socotinte; spre acésta dar, dupà sfintul imperätescul
metí intru norocire dat Hatihumaium, s'a facut i acésta a mea Malta Impèratésca
porunca cuprinojet6re intäririt i intemeierii Domniei Tale si jata ti se trimete; decl
de te vel pura dupa chipul de mal sus ardtat i ca sa pul in lucrare intru telte
desavirsit imperatésca mea inaltä poruncd si vointa, te va intearma cu tilte pute-
rile silintei in fericitul ogor al Impèratiei mele, ea sa aratí mal cu inadins si da
acum inainte rivna, protimie si credintä, aratand savirsirile tuturor celor ce mal
sus s'al' poruncit, adeca bunei ocarmuirt a pä'mintulut i telte cele-lalte cerute de
la vrednicia desavirsiteI puteri ce ti s'a dat, ca cu chipul acesta sil se immultésca
si s'a se intärésca cu adaogire acea catre tine a mea imp'ératésca norocitä buna ipo-
lipsis, sä castigl si de acum reversare a bogatelor nade nedesertatelor recen de bine
de la prea puternica i iubirea de dreptate imperatieI mele ì vel urmà negresit
dupd cuprindere ì intelegere acestei inalte tnp-ériitescI porunci, ce s'a det la mij-
locul lunii ival, in anul 1212, in pazitul de Dumneleä Tarigrad.
Cond. Metr. Ia pag. 84.

www.dacoromanica.ro
440 V. A. URECHIA

ne descrie parada primiril de catre Domnitorif térilor Române a unuT

firman insotit cu darurT.
Iatd acéstä descriere
andatä ce Domnul se aratä de departe, iel pe amândoué m'infle tale boccéua
blana si peste bocced pul fermanul cu punga de dibd (stofd de m'atase), dupä ce

Tdlmeicirea Caimelir prea inaltului Vizir.

Prea alesule i prea credinciosule Domn al Moldaviel, tu fiind din cei hrdnitI
crescutI intru dreptate i osebitd credintd Cu desävirsitä ipolipsis singa a prea pu-
ternicii Impèrätri, art strillucit luminatele semnele dreptätiI i intelepciuniI din cele
cu credintd ale tale lucruri si védut prin cercare rodurile multumiril tale din
pldeutele slujbe ale Dragomaniel celeI de mult1 ani13i de la prea puternica Impérdtie
dupd tea nddejdea, cAsi mal in urmd dupä asemenea intelepte chipuri vel cheltul
tétä silinta ta spre sävirsirea inaltelor poruncI, ce se vor da chtre tine, mal inainte
ti s'ait incredintat slujbele cele mari ale Domniei Moldaviel, potrivindu-te cu a ta fi-
1.61:36." rivnd si necovirsitä protimie i si1inà, spre care fiind i prea 'j'Italia Impérd-
tésca vointd i poruncd pentru cea desdvirsitä cercare si incredintarea urmfirilor
tuturor miscarilor tale, s'ají aflat gdsit cele drepte i neschimbate ale tale
lucrdri alcdtuite cu impérdtésed nädejde i urmAtére intocmal stäpfinitéreI prea
buneI vointl, fdand a-i potrivl pasiI tel cu prea inaltä Impériitésci bund
vointh i cu intelepciune al unit dupä acata i chipurile bunel ocarrnuiri ate
odatd prin ingrozire, prin infricosare i une-orI iaräsI prin tânguire i bldndete, aI
pdzit cu mare luare aminte cuviinei6sa bunä petrecere megiesésch intre sarhatu-
rile Impärätiel ; indestul te-al silit spre a unl in lucrare acele pentru bund orindu-
élä pdmintulul date prea 'Malle ImpèrätescI poruncI ì fermanuri; In cfit a fost
prin putintä te-aI ingrijit pentru téte acele ce atarnd la nizamul 01'11; cupriqênd
raelele cele de sub a ta ocarmuire cu intelepciune i isteciunea mintil tale al
multit locuinta pfimintului, depärtandu-te de tedd nedreptatea i oprind tòtä asuprirea.
Deci dar, fiind-cä din copildria ta estI hränit i crescut cu Inapbrdtescile bogate
mili si faceri de bine, te-ai fácut i desdvirsit ridicare i hränire din insésI
mdnile prea puternicil Impérätii, dupg care si cu vointd ai résplätit prin pldcutele
tale slujbe multumirile cele pentru bogatele ImpérAtescI faceri de bine ce s'al re-
vérsat asupra ta, cdcI in cuviinciésele vreml al trimis téte cele ce s'ad cuvenit tre-
buinciése la zidirile cetdtilor Chille! si AchermanuluI; in putind vreme aI sdvirsit
facerea celor doné ambare, carI nu de mult ti s'ad poruncit la cetatea Benderului,
galionul carele din inaltd Impérdtéseä porunci s'a Meta la Galati, 1-al sävirsit
dupd chipul cu care s'a cersut; tela silinta ai arätat la necurmata trimiterea vitelor
osebitelor felurl de zaherele pentru tainaturile ostirilor ce sunt t'indulte spre
Vidin, atht eznasi-zahereä cu indestulare, cAt i prin gelepI n'al contenit a tritnite
la Tarigrad; pentru acésta, fiind-cd vequtä i cunoscutd luminat s'a fäcut Vota
rivna silintei tale cel prea Idudate, atAt din aceste de mal sus bine primite urmdrl
si din Vote cele-lalte ale tale shvirsirI, n'am lipsit i nol pre larg a-ti face in seria ardtare
pentru iscusita i vrednica sacad intru tine silintd, dând pentru Cede aceste bune
märturil cdtre prea puternicul i prea bunul nostru Impérat, din care prea ere-
dinciése i cu protimie ale tale slujbe i Impérdtésca sa prea puternicä mdrire nu
numaI cd s'a cuprins Cu cea desfivirsitd multumire, dar si de multe bune cuvintärl

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROITANILOR 441

aï incilecat deja calul Oil, pe care 11 tine sluga ta ce umbla pe jos. lar cand vel
fi apr6pe de Domnul i veI vedé cá e timpul ca /darla Sa, intinléndu-1 marine
tale cu blanä i fermanul, ast-fel preeum le tu, iea de odatä fermanul, i dupa
ce-1 säruta Il aeézä iar de-asupra boccelel cu blana ce o tu l in cele doué mani. Apoi

ei laude te-a invrednicit pe tine; fie dar a caetigh tie cu desfatare rodurile cre-
dintel ei ale dreptelor tale urmarI; decl dupa cum ei pana acum te-al purtat cu fi-
résca ta intelepciune i isteciune a mintil ei de acum inainte se cere mona de-
cu adit'ogire i immultirea color trecute slujbe a silinteI bune urmari pornite de
la luarea ta inainte cate Mama de obete, atat spre buna ocarmuirea térii, cat i spre
odihna säracelor raele, pilzind adecä prea inaltele impèrätesci porunci ce s'ati dat
mai inainte, ei pe cap' din boeri i raele veI afra intru credintä supuindu-se catre
umbrirea prea inaltel Împëràçii, sä-I cuprinqi i sä-i einstescl, iar pe axil II vei
ga's1 cu urmare si lucrare in potriva, indatil sá le fad i pedepsele cuviinciése, ne-
lisand pe nimenia a se abate cat de putin din hotarele stärif sale, precum ei pe
acei cari se vor ispitl a calca poruncile tale ei In potriva imparitescii bune vointe
vor cutezà a se abate spre asupriri i nedreptatile saracelor raele, ca un stäpanitor
Cu desävireitä putere sa-I pedepsesdi dupä m'asura vinovätiilor lor, ei si te silesci
pentru cea In vreme a miriei téril tuturor celor-lalte obicinuite rusumaturi, tot
dupa cunoscuta intelepciune i credintä i laudatele chipuri, cari ei pana acum
véçlut cheltuind silinta ta spre punerea la cale a bunei orindueli pamintului
spre piizirea bunel star a eI. Si ca s'A faci In scris arätirl catre prea limita P6rta
ei de acum Inainte pentru Vote cuviinci6sele pricini, cu addogirea celor credinci6se
ale tale socotinte, spre acésta s'a dat acum impérätese vrednic de inchinaciune
inalt Firman infrumusetat ei cu sfint Hatihumaiuna, pentru intärire i intemeierea
Domniel tale. Fiind dar ca färâ indoire se nadajduesce ei se aetépta dupa a ta fi-
résch' i placuth credinciósa urmare, i dupi Inteleptele, drepte ei läudate ale tale
lucran). ei dupä cum se cuprinde prin inaltele vrednice de Inchinäciune poruncI,
a te vei intearrnà tot-deauna cu rivna ingrijiril si a silintei, pentru buna i cre-
dinciósa lucrare el savireire tuturor impératescilor porunci, pentru acésta ei noi
spre IntArire ei indernnare datornicil tale silinte ei protimii i ca sa' adaogI cu mal
multe dupd cea fdrà indoire nadejde a prea puternicii impératii acea catre tine 1m-
pératésca Indurare i sé te faci ravnitor acelor asemenea cu tine, scriindu-ti acum,
Iti trimitem acéstä a n6strii cainaa, care luand-o Cu ajutorul lui Dumnelett e't pliro-
forisindu-te cu credinta pentru tea' cuprinderea ei, nestriimutat vei urma
dupä cum scriem.

Tillmeicire de pe inaltul Impera-tose Firman ce a venit catre Maria Sa

Scarlat Alexandru Calimach Voevod, cuprinOtor de multumire pentru zahereua
ce s'a trimis la capanul imparatese. La anul 1814 Ianuarie.
Alesule futre stäpanitori, Domn al némului Mesiei Scarlat Voevod, Donan al Mol-
daviei, sfireitul sé ti se incheie cu bine. Ajungênd acésta a nelstra impératésea po-
runcd, sciut sa-11 fie, cA tu numitule Domn, de vreme ce ti s'a incredintat ocarmui-
rea Moldaviei, aI implinit teite cate dreptatea i credinta te-aii povétuit, prin lauda-
tele fapte i pläcutele chipuri ce aï urmat, intre carl i cu trimiterea acea in vreme
a felurl de zaherele cu indestulare la Impératésca nósträ cetate a TarigraditluI ei

www.dacoromanica.ro
442 V. A. IIRECHIÀ

itl da un cal Domnesc cu patru sail maI multi ciohädari (slugi Domnesci), carI
tin calul tedsi indatd iurudisescl i pornescl inaintea Domnului, iar dinsul te
urméza numai decat si asa venitl pana la Curte (KotSerri). Dupd ce sosifi acolo,
descalecl calul la scarfi, ì iurudisesci inaintea Domnulul, pana la suirea Dom-
nului pe scaun In Divan, si stai tocmai in fata lui, tinênd de asemenea blana s't
fermanul pe amfindoué mânile. Atuncia Domnul stand in piciére lea fermanul
sarutandu-1 11 da lui Divdn-Efendisi ea sa-1 cetéscd. Iar tu in acelasi timp staI In
pichire la locul ted, tiind mere' in maulle tale blana pana la sfirsitul cetiril fir-
manului. i atuncl Divan-Efendisi-ul iea blana din maulle tale si imbraca eu ea pe
Doinnul, i numai decht Domnul imbraca pe Divan-Efendisi cu bland. lar chipa
aceea te imbraca si pe tine cu halita de samur tot la locul unde at stat de la ince-
put i asa se sfirsesce Vota ceremonia.»

Firmanul sosit 1u Calimach a trebuit a§à dar sa fie tot ast fel pri-
mit cu mare solemnitate (1).
intru lucrarea acestora prin fapte al arätat i savirsitä osardia ta, avénd spre do-
vada vrednicelor tale sdvirsirl a néstra Impèrätésca multumire, iar boerii téril
urmand intru téte asemenea tie i imbratisfind dupä cuviinta datoriile lor, ce ad
cAVut catre a niistra prea puternica Imperdtie, ad incredintat datornica lor supu-
nere si credinta catre hränitérea i facetérea lor de bine a neistra Impératie, acésta
mal ales incredintándu-se din cele mai in urna vrednice ale lor lucran, ce in seria
vestit noué ad fost, dar si placeri noué, chipul cu care, precum mal sus ara Vis,
s'ad purtat numitil boert In credintä savirsind Imperatescile néstre porunci
s'a adaos acea dintru in vechime catre tine pazitä a néstrd Impérdtéscd iubire si
de vretne ca scoposul nostru i Impérdtésca poruncä se alcdtuesce spre a-s1 avé
petrecerea cu bucurie i linistire totl de obste supusii nostri ce se afta locuind
sub a néstra stäpanire, asteptam si de acum, ca dupä chipul acesta, avénd ingrijire
pentru acea intru téta odihna ocrotire i linistirea tuturor de obste supusilor nostri,
ea fie asemenea intru téta osdrdia, urmand placute slujbe, cu laudate lucrari la téte
Imperätescile savirsiri si dupa povéluirea credintel i intelepciunil tale.
Catre acésta dand acésta inaltd porunca, o trimitem prin Impérätésca neistri ur-
die, läudandu-11 rivna ta ce al ardtat pana acum i ardtându-ti acea catre tine a néstrd
imperfitéscà bulla cugetare i iubirea acésta de acum, pliroforisindu-te i sciintá airad
fara indoire, ca ceI ce slujesc stdpaniriI néstre intru credinta i dreptate, se invred-
nicesc dreptelor résplatiri.
Fi de apururea intocmai urmator i intru nädejdea credinciéselor i laudatelor
tale fapte, sirguesce-te spre adäogirea Imperatescil néstre bune cugetari si
departandu-te de ori-ce in protiva urmare.
Acésta sa-ti fie sciut si te supune sfintulul nostru semn.
S'a dat la anta 1228, la inceputul lunii Muharem.
(i) Hatihumaiurn cdtre Scarlat Alexandru Calimach Vv., cu dar Impe-rd tesc
o tabacherd. Extrae t.
Lauda slujbele lui de Dragoman i aceea de Doma al MoldoveI cu implinirea zahe-
relel, cu lucrarea la cetilti. (Dicem : Bine sil-ti fie tie ! si sa te invrednicesci a
vedé si a gusta rodurile credintet si ale dreptlitit.»

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 443

Relatiunile 1111 Calimach cu Domnitorul Muntén Caragea aú fost

pururea bune. Am véclut pe Calimach stand maT mult timp la Bueu-
rescI, gAzduit pe sposele Guvernulul local, inainte de a merge la IasT (1).
Un singur cas de Ore-care neintelogere se constata- cu acto, si a-
nume In Agust 1813. Caragea ordonA CluceruluT Predescu s'A' se sc6le
sä mérgA la Slam Rámnic, unde s'a intimplat a fi pricinA de stApânirea
mosiilor ce sunt ea hotar ale boerilor de dincolo din vecinAtate, cu
stdpAnii mosiilor de dincôce, din carT unil din dumné-lor boeriT Dom-
niei Mele, fäcéndu-ne arAtare de acésta, am Insciintat Domnia Mea pe
LuminAtia Sa fratele Domnul MoldavieT si ne-a venit réspuns, cum cA
a oränduit din partea Domniel Sale hotarnicl, de carT i dumné-lor
IspravniciT ne insciintard ch att i venit aceT hotarnicl acolo la hotar ;
iatA dar di din partea Domniel 1\T6stre te orinduim pe dumné-ta ho-
tarnic, ca mergénd la FocsanT, orT-ce trebuintd de ajutor veT avé sA-1
cerf de la dumné-lor Ispravnicti judetuluT, cArora s'A le aréti p9runca
acésta a Domniel Mele de a ti-1 face, si pliroforisindu-te de cine sunt
veciniT dinc6ce, s'A li se deit de scire a ven1 fatA cu sineturile si do-
vecjile ce vor fi avénd, i ajungéndu-te cu cei de dincolo hotarnicT,
sit mergefi la fata loculuT, i urmänd orindueliT hotArniciilor, sd facl
alegerea hotarelor dupA dovecii, cum si dupà vechea stdpanire, i unde
va fi intunecare s'a' se deit si carte de blAstem, ca maT mult sAL se des-
copero adevérul i dreptatea i de alegerea ce ve! face sä insciintez1
DomnieI Mele, cu care acéstä. hotárnicie SCE MI se supere niel, sci se
smintéscei hotarul tera mire veda, ci hotarul acela al térii cu pricina
hotArnicieT mosiilor sä nu se smintéscA, ci sA fie In locul nestramutat,
precum din veciiime a fost pánA acum. I saam receb. gpd. 1813
August 23.
Vel Logofét.
Cod. LXXIV, fila 84.

cu credintä de bund slujbä si pe viitor ,ftl trimitem dar o tabatierd eu pie-

tre de diamant Drept aceea, indatä ce va ajunge malta n6stra porunca im-
preunä cu tabatiera, acea de petre, cu pasuri pleeate Intimpinandn-le i sarutan-
du-le i arAtand datoriile cunoscintel, vel fi rughtor pentru vecinicirea Imperätescii
n6stre puterl.
Insistä pentru rnaterialul si acole necesare la facerea cetätilor.
Dat la inceputul lunii Regep, anul 1228.

(1) Icr, Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zenai Vlahiseoie.

Dumné-ta Vel Vistiere, dupä pliroforia ce ne daI printeacéstä anafora, poruncim
Doninia Mea sä se plätescfi de la Visterie acesti talen l 1.154 si parale 25, dandu-se

www.dacoromanica.ro
444 V. A T.TRECHIÀ

La 1816 se mal ivesce un cas. Boerul biv Vol CAminar C. Sutul

reclama la Caragea, cd locuitorii din Moldova trec cu oile lor peste
hotarul ëriI Muntenesd si le pase In imasurile luI fära de niel o platA.
VodA cero informatiunI de la starostil tinutuluI PutneI, cei din
partea MoldoveL Acestia rëspund, eg «de se vor supërà aceI locuitorI
(MoldovenT) pentru pAsunea vitelor de catre stdpânil mosiilor, se
chiar in m'infle acelora de la carl luat aceste lucrurI pentru trebuinta ce se
aratä mal in jos. 1812 Decemvrie 30.
(Pecetea gpd.)

Prea Indliate Dchnne,

Dupd luminatà porunca MärieI Tale, urmätor fiind, am fAcut cercetare i teorisind
fóia ce a dat-o dumné-lui Vornicul Michalache Manu sub iscälitura domniel-sale, de
carl lucrurI a primit de la Agie in trebuinta conaculuI Märiei Sale Scarlat Vodä
Calimach, s'a gäsit Intocmal primit de dumné-luI, precum se aratd trecute i in
fóia Agiei, färä deosebire, cum si pentru panca i hrana dilelor ce s'ad dat de la
Agie pentru conacul slävitilor murahazI s'a védut pitacul dumné-lor boerilor Cal-
macamI, cu cuprinderea sumeI ce se aratä inteacéstä anaforà a Agiel iaräsi in-
tocmaI, dar péntru plata acestor lucruri ce s'ají dat nu este in Visterie niel un
pecetluit, si nu lipsil a arda Märiel Tale, ea si se deä luminati porunch la cererea
ce face dutnné-luI proin vechil al Agiel. -- 1812 Decemvrie 28.
Vel Vistier.
Cod. LXXIII, pag. 42.

/ti Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zenae Vlahiseoie.

Dumné-ta Ve! Vistiere, dupä pliroforia ce ne dal printeacésta anaforä, poruncim
Domnia Mea sä se pldtésed de la Visterie acesti talen l 1.619 parale 22, dändu-se
fusa ciliar in manile acelor brutarI i lumInärari, de la cae luat acele pinl
luminärl. 1812 Decemvrie 30.
(Pecetea gpd.)

Prea Indlfate Ddmne,

Dupd luminatä porunca Märiel Tale, urmätor fiind, am teorisit ¡cite acele pitace
câte se aratà Inteacéstä anaforà i s'el gäsit atät suma pânil cât si a luminärilor
intocmaI, precum se cuprinde In fóia ce s'a dat de la Agic, care sumä a paniI,
socotindu-se dupà pretul cu care se vindeä palma atunci, adecä och cate 6 parale,
se adunä suma de banl ce se aratà inteacéstä anafork adecä talen l 1.619 si parale
22, cu luminärile impreunä, pentru cari acesti bani, fiind-cä pecetluit nu este in
Visterie, nu lipsii a ardtà Märiel Tale ca sil se deä luminatà porunci la cererea ce
face dumné-lui proin vechil al Agiel. 1812 Decemvrie 28.
Vel Vistier.
Cod. LXXIII, pag. 43.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 445

stria armonia cea intocmità 'fare aceste doné Caragea nu este de

acéstä pärere; el dice a armonia dintre ambele Or)" «privesce csátre
oblAduitorfl acestor douè vecindtätl, lar nu asupra dreptelor lucrue
ale celor ce locuesc pe aceste pamintuel». De aceea Vodä ordond Is-
pravnicilor de Slam Râmnic, «ca ajungAndu-se cu dumné-lor starostiI
din tinutul PutneT, sA deà cuviinciosul nizam, spre a se päzI buna
ortndué1ä ce este intocmità prin pravilnicésca CondicAn, adecá locuitoril
ce pasc vite pe mosII sträine sä fie obligatI a clacul la stilpänul
orl a se Invol A. le pldtéscA erbärit(1).
Acest an 1816 este un an de emotiune pentru ambil Domnl aI tO-
rilor Române. Pe cAnd el asteptail sä trécl prin Principate Baronul
Strogonoff, trimisul RusieI la Constantinopole, pentru a negocià asupra
nelntelegerilor ivite In urma pAciI de la Bucurescl, de odatä se 14-
(1) Tack' actul integral:
Dumné-v6strä Ispravnicilor ot sud Slam Ramnic, sanatate. Iatä ea trimitem
dumné-v6stra embericlisitä jaiba ce a dat Domniel Mele dumné-lui biv Vel Caminar
Constantin Sutul impreuna ei cu alaturatul réspuns ce ni s'a dat asupra pricinii de
catre Starostii al tinutului Putnel, care cetindu-se Inaintea Domnid Mele, nu gasim
destoinicä cnprinderea sa spre apérarea locuitorilor Moldovei, ce-vi trec vitele dinc6ce
In pämintul Domnesdi niistre téri spre paeune pe moeiile unora altora de a nu
plan nimic, fiind lucru in potriva obiceiulul ei a pravilei pamintuluI acestei téri,
iar cuvintul ce dic dumné-lor Starostil, cd de se vor supéra acel locuitori pentru
päeunea vitelor de catre stápânii acelor moeli, se stricd armonia cea lintocmitei bare
aceste doné féri, nu este talmacire potrivita a fiinteI armoniei, cad armonia acestel
vecinatati privesce dare obladuitoril acestor douè vecinätäti, iar nu asnpra dreptelor
lucruri ale celor ce locuesc pe aceste paminturi, i megieeésca armonie i priete-
tenésca impartaeire, ce lie dumné-lor, nu se piite Vain-16cl inteacestael chip, adecä
cele ce aft lipsä locuitorii Moldovei sä le implinésca de la ceeti de aid färd de
platä, pentru ea de se va dice una ca acésta, urrnéza maI intaitl a se ridica chid-
otita ce dail pravilele fiee-caruia stapan pe dreptul lucrul séú, iar de a plan unii
altora cele ce le trebuese de ieaft unii de la altif, cu acésta catueI de putin nu se
smintesce cea dintre obladuiri armonie, apoI se pazesce i Infiintata i politicésca
pravild, care nu slob6cle a pagubl cinevaei pe altul de dreptul sèú, precum nid de
venitul moeiilor, care este drept al stapanilor lor. De aceea dar poruncim dumné-
viistrii, ca ajungéndu-fé cu dumné-lor Starostii din tinutul Putnei, sä dati cuviincios
nizam spre a se paz1 buna orinduéla ce este 1ntocmitä prin pravilnicésca Condica,
adecä : can din locuitori dupd moell sträine (cu cat mai virtos din pH straine) nu
vor avé loe Indestulat pentru pdeunea vitelor lor pe moeia ce locuesc ei vor vré
a trece la paeune pe alte moeli sträine, sä fie datod a se invol cu stäpanul acei
moeli, ca ori sä-1 faca dile de clack saú sa-1 platéscä erbarit, precum ei din locui-
toril Domnescil neistre WI ce se vecinesc cu pämintul Moldovei, de-si vor pasce vi-
tele lor pe acel pamint, asemenea stint datori. Ci dar inteacestaeI chip sá aveti a
unat negrevit, i fit! stinato§I. 1816 Iulie 16.
Cod. LXXIV, fila 258.

www.dacoromanica.ro
446 V. A. IIREC [la

tesce vestea, cä Strogonoff a §i fost la Constantinopole la 9 Septemvrie

stil DA pe o fregata de 44 tunuil. Mare emotiune §i la Constantino-
pole (1).
La 1816 se intImpld In Moldova un eveniment In legaturä cu
cercarile de rasvrtitiel din Muntenia. Formont serie liff Richelieu cele
ce urméz
Formont ti Richelieu, 30 Juin 1816.
Quelques voleurs ont tenté en Moldavie le mois dernier de délivrer les for-
vats qui travaillent aux salines et de les associer à une entreprise qui avait pour
but de s'emparer des trésors du Prince. Cette coincidence des deux événements si
rapprochés l'un de l'autre a fait ici quelques sensations, et dans ce pays-ci mi on juge
de tout avec un sentiment de crainte, on tire de chaque nouvelle une induction
ou une conséquence très-grave.
C'est ainsi que l'on n'apprend pas sans inquiétude que l'Empereur d'Autriche
se propose de visiter la Canicie et que l'Empereur de Russie doit se rendre inces-
samment à Pultava pour passer en revue une armée qui s'y rassemble.

O nona ocasiune de emotiune dkluse Ia§ilor i Bucurescilor arti-

colele publicate de jurnalul de Francfort din 11 Noemvrie 1815. Au-
stria *i Prusia revendicail Principatele ca vechl feudurI polonese. Erà
un simplu balon de incercare de un gen noti (2).

(1) Formont serie din Bucuresd, in 26 Septemvrie 1816, lui Richelieu:

Les Princes de Valachie et de Moldavie sont surtout fort effrayés. Dans une
lettre confidentielle, le Prince Callimach fait part au Prince Caradja des renseigne-
ments qu'il s'est procurés sur la mission de Mr. le Baron de Strogonoff et il
croit savoir que leur déposition sera fortement demandée. Il paraitrait, d'après
cette même lettre, qu'ils seraient l'un et Nutre accusés d'avoir, (au mépris des
traités, prélevés des impôts extraordinaires sur les deux Principautés; et en effet,
la Valachie et la Moldavie ont été toutes les deux frappées de contributions extra-
ordinaires pour frais de ravitaillement des places fortes.
Fornaont crede aceste informatiuni Rifle alterate, pag. 67-58, vol. I, Acad.
Bucuresci, 7 Noemvrie 1816.
Formont da' sérnä de o c5/6torie in muntil Valachiei, unde a descoperit, aur, argint,
fer, puci6sá f}. a.
...Quelques accidents de peste ont eu lieu dans plusieurs districts de la Moldavie
et un ou deux villages de la Valachie sont en ce moment compromis.
In 26 Decemvrie 1816, Formont arda lui Richelieu 6, la Constantinopole, Stro-
gonoff a inceput negocierile.
(2) Fornetty Ducelui de Richelieu.
Iassy, 19 Ianuarie 1826.
In jurnalul de la Francfort, in 11 Decemvrie 1825, a aparut un articol care dice,
ea Moldova si Valachia, apartinénd pe la 1401 Poloniei, Regil Polonia cont toujours

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 447

In Maiii 1817, Fornetty serie din '41 cA se svonesce despre desti-

tuirea ambilor DomnY. E vorba sA fie numitl Caragea la Valachia
tin6rul Moruzi la Moldova. Acésta nu erà óre explicatiunea mi*cArii
boerescI contrare lul Calimach din Octomvrie 1817? Boerimea protestà
cA a fost pusA la o dare de 1.200.000 la
La Maiù 1818, Imp6ratul Alexandru al RusieI yen). la ChiOneil sA
visiteze Basarabia. Ad trimiserA Domnitoril Principatelor delegatiunt
sA-1 salute. Turcia invol acésta, Ins/ ordonA lui Calimach, ca sA trimitA
ca delegaff boerr ma mid1 ca semn de putinA consideratiune. Totu§I
Imp6ratul priml bine de1egatiuni1e(1).
DacA cu Rusia Calimach se purtA cam dupA ordinele din Constan-
tinopole, Francia tot nu cuteza s'o desconsidere, cum se vede din
sfiéla cu care se purtA In afacerea a doI oficerI superiorT emigratI,
pre earl nici cutezA respingA din térA, niel sA-T priméscA. DupA
ce P6rta dete deslegare, Ingdduì r6mânerea In térä a acelor dol emi-
grantT (2).
Duph restaurarea regalitAtiI In Francia, ea nu intArclie a desfiintà
Consulatul frances din Ia§Y. Trimitênd la BucurescI pe Augrand
locul vacant dupä Formont, Richelieu 11 dd instructiuni, ca sA se in-
sinueze maI ales pe lAngd Principele Muntenia ca sA afle prin el
cele politice din Turcia.

conservé leurs prétentions sur le pays et portent constamment le titre de Roi de Dacie.
Fornetty dice cä acest articol a facut sensatiune la Iasi.
Acad. Tomul Moldaviei, p. 4.

(1) Page" à Richelieu.

6 Iunie 1818.
Vestesce cä impératul Rusiei a venit la 28 August la Ch4ined. Delegatiuni Mol-
dovene i Muntene complhnentat din partea Domnitorilor. S'aii trämis boeri
mai mici, dupd cererea Turciel. Totusi bine primitl.

(2) Forn. cdtre Richelieu.

12 August 1817.
Fornetty, Consul in Iasi, a vestit negresit la Paris, cá aú venit la Iasi 2 fran-
cesi, qui y viennent chercher un refuge. J'ai lu la lettre où le Prince Calimach de-
mande sur cet objet les conseils du Prince de Valachie. Ces deux frail dais sont
frères. L'un est condamné à mort, et l'autre à une prison perpétuelle. On ne doute
pas que ce ne soit deux officiers généraux et le Prince de Moldavie, dans Pembarras
de concilier les égards qu'il croit devoir à deux officiers de marque et la crainte
de déplaire à la France, a écrit à la Porte Ottomane.

www.dacoromanica.ro
448 V. A. URECHIA

Richelieu li dä si o scrisäre catre Principele Valachiel.

Quant à celui de Moldavie, vous lui ferez part de la commission qui vous est
donnée pour girer les affaires consulaires dans sa province, en évitant de lui laisser
connaitre la supression du Consulat de Jassy, qui doit Etre censé vacant
Si vous le jugez nécessaire, vous pourrez avoir un agent à Jassy,.... sans traite-
ment (10/22 August 1818).
Richelieu recomanda, in scrisärea din 22 August 1818, pre non! Consul Augrand
lul Caragea. (Academia, vol. I, pag. 100.)

OrI cat din cele pand ad aduse documente resulta, cà nu putem

clash Domnia luI Scarlat Calimach Intro cele desavirsit role ale Mol-
doveY, ea dete nu mai putin ocasiune de nemultamire, ba chiar si de
rasvratiel In 1819 unor anumite clase de locuitorI din IasI. B6tranu1
Dragbicl povestesce r6seó1a Tätärasenilor si o atribue faptuluI ca din
causa until singur prepus de ciuma se tepuise TatarasiT, de nu maT
erail admisi sa se aprovisioneze cu ale mancara In oras. Abusurile
marl' la ocasiunea mésurilor luate pentru apèrarea de ciuma ail exaspe-
rat pe Tath'raseni (1).
Cu mult mai multe detala este narata miscarea acésta a Tatarase-
nilor de catre Leon Lazar Bucovinénul, inteo epistola ce adres6za
ArchimandrituluI Sofronie de la Slatina (2).
Laurian despre acéstä rebeliune nu face nicI o mentiune. D-1 Xeno-
pol citézà numaI versiunea lui DraghicI si o scris6re a aceldi Lazar
Bucovinénu catre Arch. Sofronie din Slatina, cu data de 23 Iunie
1819, dupa Uricar (VII, P. 73-86).
La ocasiunea restaurarif manastiril TreI-ErarchT din Iasl, s'a gasit
agatat de un caprior din Fa'untrul invelitórei bisericel urmatorul do-
cument:
Pomelnic, 1819 hate 12, Enache Vasiliu.
Acésta hartie am scris-o &dud s'a acoperit acésta sf. mänästire a prea cuvi6seI
maicei neistre Paraschiva si in vremea aceea s'a facut zurbalic mare pentru pricina
ciumeI, licênd condecu (?) boeril Iaului cd este ciuma i vinde carantinele pana'
la o suta mil de leI si a priceput norodul si s'a sculat cu jalba ca sä se jeluésca
Maria Sa Scarlat Alexandru Calimach Voevod a poruncit arnilutilor sä Impusce
norodul si s'a fäcut mare zurballc, ca a ridicat pe preaosfintia sa Esarcha
niamin Negel ca sa sceltä pe Voda din curtea sa, sa-1 dea pe mana lor, si a statut
preaosfintia sa, i s'a facut pace si s'a linistit si In vremea aceea s'a acoperit acésta
sf. mânastire si am scris eft acéstä hârtie pomelnic ca sä se pomenéseä vreodatä
and s'ar acoperl iaräsi mandstirea si am serfs cil Enache Vasiliu bacal i eram

Vec1 naratiunea lui DraghicI (Tom. II, pag. 101).

Yelp acésta in Uricar, VII.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 449

Cu chir Iani Cotäbasa la magasie, marfa bàcàliei i mé rog cine s'o intimplà sä
citésca BA vè rugati i pentru mine pachtosul, si sii am ertäciunea mil s'o intimplà
sá citéseä. 1819 Iulie 12.
Iani Gheorghiu Cotabasa,
Enachi Vasiliu,
Gheorghe Nicolae Macri,
Enachi Constantin.

Despre acéstä résc616 dà sémil Pagó, general Consulul trances din

Bucuresd, cu raportul sói cätre Ministrul Ducele de Richelieu, datat
din Bucurescl la 12 (24) Iunie 1819. Dupä ce Pagó aratä, cà prin
BucurescI a trecut, cälkorind de la Constantinopole spre Paris, Am-
basadorul trances Marchisul de Rivière i dupä ce se jäluesce ca-I
e prea nesuficient onorariul ca sà mäntina sus prestigiul Francid
(1 se plätià numai léta de girant de la plecarea In congediil a luI
F orm out), apol dà urmätórele informatiunI despre cele intamplate
la IasT:
<La Intbrcerea mea din cälótoria ce am fdeut, ca sá insotesc pe d-1
Marchis de Rivière pand la fruntariile AustrieI, am gäsit spiritele
Mae agitate din causa und rósc6le (érneute) ce s'a Intimplat la IasI
In contra Principelul Calimach, care luase mósuri prea aspre relativ
la ciumä. El maI voià sä percépd si o contributiune pentru plata 6me-
nilor carI priveghézq la carantinä. Locuitorif s'ail opus si s'ail sculat
In massti de merserä la Curte. Principele ordonä s'ä se tragl cu pusca
asupra revoltatilor i fur'ä ucisI 35 de 6ment In momontul acesta
vine scirea cA totul s'a linistit.,
In ce mod explicil Pagó acéstä räsvrätire a Iesenilor ? Instigatiunl
rusescl si austriaco sä o fi provocat. De 20 de anI este In Principato
Pagó si el n'a vódut IncA poporul roman revoltandu-se, des1 nu I-ail
lipsit vexatiunile din partea Domnilor (1).
La 11 Septomvrie 1819, Pagó revenind asupra acesteI revolutiunr
In o notä a sa cätre Richelieu, II serie di tot nu e linistea deplinä:
«Spiritele tot sunt In o specie de agitatiune par rapport aux bruits
de peste que l'on fait de nouveau courir.» Dupä cum crede Pagó,

(1) Des personnes dignes de foi sont per suadées qu'il y a des meneurs dans
cette affaire et depuis plus de 20 ans que je me trouve dans ces provinces, jamais
ces peuples ne se sont portés à aucune révolte, que/ques vexations qu'ils aient
éprouvées de la part des Princes. La Russie et l'Autriche paraissent avoir la plus
grande part a ces soulèvements, ces deux puissances n'attendent que des marques
de mécontentement des Valaques et des Moldaves pour se donner un prétexte spé-
cieux d'envahir ces provinces. (Acad. I, p. 111-112)
V. A. Urechid.Tont. X. Parlea B.Istoria Ronidnilor. 29

www.dacoromanica.ro
450 V. A. DRECHIA

existail 6meni I'M intentionati, cari cautail prin bite mijlócele posibile
sä nemultamésca poporul In speranta de a provoca o schimbare care,
dupai parerea lor, a prea Intarcliat de a se intimpla. Divanul, saii
mai drept Grecii, pare ca favoriséza proiectele lor, intrebuintand tóte
mijbacele de vexatiune spre a stórce de la acestl nenorociti locuitori
pand la ultimul lor 1)6114 Tot cu acest scop ei raspandesc sgomotele
despre ciuma.
Valachia ca ceea ce este mast departata de Rusia, Pag6 o afla mai
linistita (1).
Este de creclut in adevar cd rascóla Tatarasenilor era in legatura cu
aspiratiunile vre until candidat la Domnie. La 12 Iunie 1819 se im-
pliniail dupa Von Schlagen (2), cei sépte ani de Domnie a lui Calimach.
Se pare ea se temea cine-va, boerii sail vre-unul din candidati la Dom-
nie, ori cutare putere vecina, nu cum-va sa reusésca Calimach a-si
reinnol Domnia si atunci, ca sa-I faca imposibil, se fomentard tulbura-
rile din 6 (18) Iunie de la Iasi. Aceste erail de prisos din acest punct
de vedere, de Ore-ce Von Schlagen raportà Regelai PrusieT, Inca. la
13 (25) Iunie, ea in locul lui Calimach era numit Domn al Moldovei
Michaid Sutu, care deja imbracase caftanul de Domnie (3).
In and' nota a sa catre Rege, Schlagen, la 10 Septemvrie 1819, adaoga
a explica, cum tulburärile din Iasi erairi consecintele exactiunilor co-
mise de mai multi boeri, sub pretext de a stabill mésuri sanitare. (4)
Din t6te actele mal sus citate resultd neindoióse convingeri, ea in
adev6r mOsurile pretinse sanitare luate de Divan in Iasi, cu tepuirea

(1) Pagé ei Richelieu.

Bucurescl, 11 Septemvrie 1819.
Revine asupra intrigilor rusescI in Moldova. t Quoique la tranquillité parait
être entièrement rétablie dans toute la Moldavie, les esprits sont cependant toujours
dans une espèce d'agitation par rapport aux bruits de peste que l'on fait de nouveau
murk. Il parait méme qu'il y a des gens mal intentionnés qui cherchent par tous
les moyens possibles à mécontenter le peuple, dans l'espoir d'amener un change-
ment qui, selon eux, n'est que trop retardé Le Divan ou plutôt les grecs semblent
favoriser leurs projets en employant tous les moyens de vexations pour soutirer
de ces malheureux habitants jusqu'à leurs derniers deniers. C'est aussi dans cette
vue qu'ils répandent des bruits de peste.
Valachia, fiind mal departe de Rusia, e mal linistité.) (Acad., tom. I, doc , pag. 113.
Ve41 Iorga, Acte *i. Fragmente, II, pag. 553.
Yell in ce mod narézé si Von Schlagen evenimentele de la Iasi din 6 (18)
Iunie 1819, in Iorga, pag. 654.
Iorga, Acte fi Fragmente, II, p. 656,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 451

unor suburbiI, de nu puteail 6meniI macar sa se aprovisioneze cu cele

necesare vietiI §i aruncarea until bir extraordinar destinat a tin() In
functiune slujba*I de earantine ce poporul le vede, °et le credeà inu-
tile ( sinecurï», aù Impins pe Ie§enl la rdsc616. Este iar41 nelndoios
ca o mhnä aseunsd agitase multimea pentru interese, cali nu r6ma-
sera necunoscute Consulatului frances din BucureseI §i Ambasadoru-
luI prusian de la Constantinopole. Acosta mal da informatiunea precisa,
ca Párta «are credinta In temeinicia sgomotulul cá aceste turburarl
< din I41 sunt fomentate de insinuatiunl din afara.. (1)
Mazilirea luI Calimach Scarlat so Mai Inteun mod cu totul neobiel-
nuit. AO de bine manevra el prin ai sèl la Constantinopole, ed nu
avù nevoie sa imiteze exemplul lui Caragea i sä. fuga. De la Párta,
In contra obiceiuldi vechiii, Ii venl, la Implinirea celor 7 anI de dom-
nie, nu firman umilitor i batjocoritor, niel 11 puse aductitorul firma-
nuldi, In adunare publica, carpa négrä pe um6r strighndu-I < mazil
ci i se trimise un firman Impodobit cu turaua Sultanulul, prin care
i se vestiá. In termenT amicall finele domnieI saú mazilirea. Sultanul
Ii exprimd deplina luT multamire pentru serviciile aduse, dupa exem-
plul tatalul ski Alexandru Calimach sd mkga la Constan-
tinopole, spre a prhnl acolo noü testimonia de faváre imperiala.
Primirea unuI asemenea firman, de sigur, §i Incredintarile ce prin par-
ticulare scrisorl primi de la amicil sOI din Constantinopole determi-
nara pe Calimach sa se ridice din Ia§1 cu tátä. familia i ca t6te ale
sale §i sä. mérga la Constantinopole, dupa ce Insu0 se grdbl a tri-
mite acolo un r6spuns de multamire, carele fu comunicat SultanuluI
bine primit de acesta. Chiar a treia ji dupd sosirea luí In Capitala
Turciel, Vizirul priml de la Sultanul ordine de a chemh pre Calimach
la Párta. Sublima Pártadieed hatul imperial a fost pururea fárte
«multumitä de serviciile Vacute el de familia Calimach i ea In deosebI-
adaoga Sultanulsunt fárte multdmit de fidelitatea cu care uttimul
«Principe al Moldovel Implinit misiunea. Pentru a-1 distinge printre
egalii s'él, am decis sa-I del dove4I de malta mea bunavointh' ... (2)
Aceste dovegI furä imbracarea lul Scarlat Calimach cu o bland
scumpa de samur, In 18 (30) August 1819, §i cu adaogire de multa-

Iorga, Acte Fragmente, II, pag. 558.

Vedi nota lull Von Schlagen din 26 Iunie 1819, la Iorga, Acte Pragmente,
pag. 553.

www.dacoromanica.ro
452 V. A. VRECHIA

miel din cele mal' 1ingusit6re, cu manifestarea 1naltel aprobärI a Sul-

tanuldf (1).
(1) Velp nota din 10 Septemvrie 1819. Aete i Fragmente, II, p. 556. Iacd unul
din firmanele primite la Iapi cu laude pentru \Toda:
Tcilmdeire de pe lmp'érdtese sfint hatihumaium spre por2Ined de lauda.
Lauda Dornnilor celor din némul lui Mesie, alesule intre stäpanitoriI némului lui
¡sus, ast411 Domn Moldaviei, Scarlat Zaade Constantin Voda, ale caruia sfirpiturI sä
se marginésca cu fericire, ajungênd acest prea inalt impérätesc semn, sa-ti fie In
cunoscinta, ca fiind-ca tu, numitule Voevod, nu numaI ca epti ném a acelor Dragomani
DomnI, carI ad slujit puternicil mele Impérätil pi plinä de mdriri vecinica singurä
stapanire de 150 ani i mal bine cu desavirpita credintä i dreptate, atat la marea
dragornanie a prea inaltului Impérfitesculul mar Divan, cal, pi la domniile a Mol-
daviei pi a Térii-Romanesci, cu slujbe laudate i mult vrednice, ce pi tu InsutI pentru
necovirpita ta istetime i credintä, fiind orinduit de 25 anl pi mai nainte la marl
pi Malle trebl ale prea inaltel mele Impérätii, ai v'érsat tot chipul de silintä pi de
ostenéld spre a implini tóte cele calute slugescii tale datoril pi a te aratà prin
dreptate i credinta ta cu fatä curata pi apà metahirisindu-te prea puternica mea
Impèrätie la cele mal' din launtru i de mare urmare trebi, se privl de luminate In
fruntea vredniciel pi a primit6rel tale istetimi semne dreptei judectIti a inaltei mintil
pi a intelepciunii tale, pi lumina, rivna i credinta ta in orl-ce dregétorie i slujbd
pi la vreme, care cunosandu-te inca mal dinainte mai presus decat semenli
ai fost ales pi incredintat tainelor prea puternicil mele Impératil, neputéndu-se cu
piatra prubei i mehenghiul impératescil mele cercari tagadul credinciósele tale fapte
ca un ce lámurit i nestricat Ek't arätandu-te la tóte vrednic de credinta i de ipolip-
sis a tmpératescii n'ele maril, te-am facut cerac, cu dregeloria marii dragomanil
a Impëratescului metí inalt Divan, care acest memuriet al téu, macar ea nu se ase-
mana altor vreml, intimpinandu-se In faptá gingape trebi, dar cu t6te aceste numai
numal din covirpirea istetimii pi a vredniciel tale pi din drépta judecatd pi uta-
surata cumpénire pi din firésca parintésca a ta drépta credinta aratand pi la acésta
vreme slujbe pritnite la prea puternica mea impératie i ostenell vrednice de mul-
tämitä pi de résplatire, te-ai cunoscut pi te-ad adeverit mal pre sus decat totI cei
de mal nainte i cei asemenea tie; i fiind-ca s'a végut pi s'a cunoscut a ta de-
plina sciintà ce al atat a obiceiurilor némurilor Europei, cat pi a deosebitelor orin-
dueli a inaltimii pi a maririf prea puternicil mele Ympératil, cu cea mal temeinica
statornicie i privigher e pi cu acea desävirpitä sclinta a crailor Europei al facut
traä tipa pe amäruntul tea° chipurile ce se cuvin la apezdrile cu dinsii pi la in-
teresurile intre dinpii, stand indelungata vreme exaporiton prea puternicii mole
Impératii i adunandu-te cu nemarginita silinta i credinta la sfaturile lucrurilor
de tabla ale Imperatiei mele; pentru acésta i darurile tale eraft cunoscute, ca trebue
sä captigI acea dorire a ta a te avé pi a te metahirisi Impératia mea la impèrates-
cile mari slujbe de apururea pe lana sine. Dar fiind-ca la vrernile acelea era tre-
buinta decat tóte mal* ales de ocrotire i bund orinduéld, a se pune pfimintul
Moldovei la cale, locul clironomicesc i ca un cheler Impérätiel mele, se cere
tire pi incredintare i odihna locuitorilor cu indreptare i bunä avezare Impera-
tescii mele raele, trebuind a lipsi pi a se indreptà órepi-cari inceputuri de rele ur-
mfiri i si se chenae pamintenii la urma sa pi la cea din inceput, in 1.6ta butta orin-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÁSILOR 453

Aceste distinctiunt cu bund sCnnà le prátl biné in tainA fostul

duélä, care acéstä vointi a Impératiel mele, ea sä intre in lucrare gi sa se ispra-

véscd, erä fórte de trebuintä, ea sd se orinduéseä eu prea deplind putere i voie
un Dornn ea tine vrednic de teltà ipolipsa i eredinta la impérätésea mea madre,
de odatä ddruit cu deplinä insciintare a politicescilor lueruri i intelept i socotit
eredincios i socotindu-se acestor dupd norocire cereri Imperatiei mele trebu-
ineióse lucrurl, punere la cale ca o slujba ce s'ar sävirgl in insAgi norocita mea
Impèrätéseä cetate , pentru aceea ti s'a orinduit gi s'a incredintat in umerile
slujeseil tale supuneri, de la singura stápánitelre märirea mea, domnia pämintulut
Moldaviel i te-ai fäcut ales ceresc, adech faclie ce a aprins-o insági Impérfitia mea
cu m'Ana sa. De atuncia dar inc6ce, ea intdrit i ca incredintat ce din inceput catre
tine Imperatésea mea bunä ipolipsis adeverind gi pecetluind credinta çi dreptatea
ta prin insägi mimar firésca ta intelepciune i insciintatà lucrare a politicescilor de-
prinderi, fárà sA misce i sä clatésefi temelia statorniciet tale i a märirii de suflet
gi a ostenelii gi a silintel tale de multe deosebite întîmpläri, cari dupä trebuinta
vremii gi a lucrärilor nfivälisera, innbrächndu-te cu imbärbatare i cu lupta ostenelil
la 0H-ce trebuintà, despre o parte sävirgind farà cel mai mic eusur t6te trebile ce
ti se orinduià gi ti se ineredintà in umerile credintei tale de la prea puterniea
mea Impératie, despre alta neincetänd a insciintà gi a arätà de multe trebi mari
gingage cu tóte cele de amaruntul, sciintd i lämurith cercare, cu telte intimplärile
lor j cu socotelile ce se cuvin, de carl erà de trebuintä sä se insciinteze imperätésca
mea marire gi la insciintärile ce aveal eu coi de pre la iniprejurul teñí al mel
mari viziri i altit adunhndu-te, la tóte eu pagi socotitl ai petrecut i al trait cu
dingit cu buna intelegere cu prietegug, sävirgind fi:Re orinduelile miriet gi po-
runeile cari ti se dad gi grijind pentrn cele trebuinei6se ale ogtilor i pentru
tocmiri gi 0011 imperäteseilor mele sarhaturi i pentru t6te alte ale mele j'upé-
ratesei slujbe gi mai ales ajungènd i indestuland cu mare cheltuélh in putinä
vreme tú-de cele trebuincióse ale marilor tnel viziri gi beilor, ale bimbagilor gi ale ogé-
clailor gi ale celor-lalte t6te stärr ogtenesci, celor treck6re gi color rinduiti spre paza
pämintulut, n'al pricinuit cu aceste niel o cheltuéld la mirit, ce mal ales at sedgut
gi al imputinat decät eere cea pe amäruntul socotélä a slujbel tale la socotéla ce
am avut cu mirla i celor-lalte alte cheltuell i inca mai mult dupa slugésea ta su-
punere ai adaos gi dar la impératésea mine telte atite cherestele ce al trimis
pentru facerea podulut celui mare, fäcénd gi alte multe laudate ì mult vrednice
slujbe prea puternicil mete imperátit, carl s'ají eunoscut i ad luminat, in vedere
puindu-se tot chipul de silinta a trirnite i nenumerate zaherele i nultime de 01
la Imperätésea mea cetate gi in scurt, fiind-cä al cunoscut dreptätile impbrätescilor
mele catre tine faceri de bine gi te-ai aratat proa deplin multumitor, cheltuind Oto
puterile tale spre norocita i fericita curgere proa puternicii mele Impératit; cari
telte aceste fiind incredintatä /mpérátesca mea mdrire curn cá sunt cunoscute,
vélute de toti marit mei viziri i ministri i voitorl de bine al prea puternieil
mele trupérätit gi cum a din i in qi eresee gi se adaogl dupa dreptate i dupa
vrednicia ta bund ipolisis de la toti catre tine, gi fiind thte slujbele tale vrednice
de laudä i primite la Impérätésca mea märire i pentru acésta te-aI aratat deplin
vrednic impératescilor nelstre rugi, iatä dar 'ni rugäm ea sä-ti fie spre bine gi
spre desfätare gi spre veselie tiite milele i facerile de bine, ce dupä vrednicie s'au

www.dacoromanica.ro
454 V. A. IIRECHIÀ

Domnitor, dar ele puserà pe gandurT pe Gred i pe Sutescil Domni-

férsat asupra ta de la prea puternica mea impbratie i sä chstigi indelungate vreml,

unde sä petreci i fericit i vrednicit de apururl a gustà rodurile bune.
Dar fiind-ca unul din obiceiurile cele prea cuviincióse ale Impèrätiei mele ceI
inalte este ea sd castige impératescile mele mili tos' eel' ce slujesc cu credintä
peratiei mele arätat ravna i credinta lor, trebue färä de smintélä, dup.& cea
a misted firéseä spre lacere de bine plecare, sä fésplätim impérätescile néstre
dreptati cu tot chipul de résplätire si facer" de bine pe acest fel de imictar
veche credinciésä sluga a ImpératieI mele catane. DecI de vreme cà in téte pli-
nele de adefér si de tifotä ipolipsis i vrednice scrisorl ale tale dupä dreptatea
inimii tale si mäsurata multumire, arätändu-te multumit cAtre facerile de bine ale
Impèrätiei mele, n'al lipsit a ne arätà eà cel mal ales scopos al tell si nemärginitä
dorire este eä, dupä ce aI slujit cu teltä curätenia i adevérul Impèrätiei mele, cát
va vré sfintul Dumnet}eil la incredintata tie de la impärätésca mea márire domnia
pämintului Modaviel i veI sävirsl telte cele cäqute slugescii tale supuneri, atunci
sä te invrednicescl ocrotirii i mile'', care esti obicInuit, adeci särutánd inaltul im-
pérätescul meft prag, sä o aibl spre mare falä, ea mind al castigh to5tä dorirea ta,
pentru care te si rogi ca, pe längä cele-lalte mili si indurfir" earl 8'01 gfisit cu
dreptate pentru tine de la Impserätia mea, adäogändu-se i acéstä mare mild si fa-
cere de bine, spre lauda si fala ta, sä te invrednicesei bucuriei a cästigh acéstä
dorire i macar ca este luminat cunoscut la Impèratésca mea märire, cum cä estl
pe deplin vrednic impérätescil mele mile si facer" de bine, dar fiind-ca din necon-
tenite scrisori ale tale aft inteles deplin Impérdtésca mea märire, cä cel mai ales scopos
al dreptel tale veinte este ca sä faci prin cOutele chipuri i mijlocirl sä se ade-
vereze i sä se incredinteze toll boeriI i raelele incredintatului tie pämint al Mol-
daviet, cum cä pänä la acea vreme ce va binevol Impëratia mea la numita ta de
mal sus rugAminte, el vor efistigh in dreptele lile Imperätiel mele tot chipul de
ocro tire si de apërare si nu li se va intimplà cAt deal putin ce-vä care sä le prici-
nuéseä mähniciune i turburäri, ca dându-se acésta incredintare si la nescire a su-
fletului, sä se pilzéseä spre sivirsirea datorieI slugescilor tale plecfirt i supunerl,
rugändu-te pentru Imperätésca mea märire, i dupä acésta adeverind prin numitele
sensor", eä de &And ti s'aft ineredintat de la prea puternica mea Imperfitie in
umerile vredniciel tale domnia Moldovei, incredintând cu tot chipul atat pe boerl
&At si pe cele-lalte raele pentru bogatele cittre dinsil mile si induräri ale Impbrätiel
mele, lipsit a siivirsi datoria ion si a cuniisce dreptätile Impérätescil mele fa-
cer' de bine i, addogändu-se cu prea deplinä credinti i dreptate, a sävirs1 cele
*lute slugescil lor supunerI si a pune cu cea ma"' prea sus dorire a sufletului
teitá puterea lor, spre a implinl t6te imperätescile slujbe i orInduell, tremurand
toti ca nu cum-va vre-unul aft necunoscênd datoria slugescil lor supu-
neri cätre puternica mea Impériitie, aft din pricina tineretelor, s'au aflat 'Ana la
un Or la vre-o miscare nepläcuta in potriva slugescii lor datorlt si a callutel slu-
gescii lor supunerI, neréspun(jénd pe deplin la fericita mea bunavointä, de unde
sä se nascä vre-un prepus de nemultumire, si cum ca supuindu-se deplin la Vote
poruncile tale si la vointa i bunä orinduéla ta si adunandu-se atre tine cu cea
mal adäncd pläcere i supunere, aft férsat necovirsitä suinta a multe slujbe ale im-
périttescilor mele sarhaturi si la trimitere cätre Impérätésca mea cetate de tot felul

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILO R 455

tort asupra posibilitàtit revonirit luT Calimach la unul din cele dou6

de zaherea i orl-ce s'a cerut de la pämintul acela si cum cä cei ce aft fost orin-
duiti din partea ta la slujbele pämIntului si a raelei s'att purtat top' cu mare pazä,
ferindu-se de a Indrazni a supéra pe saracele raele i ca iarasl pe de altä parte
te silesei la cele ce sunt spre mangaierea lor, fijad de toti pre deplin multumiti,
pentru care si n'am lipsit, dupa ce catre tine cu tótâ i pentru tótá impératésea
mea necovirsitä credinta i ipolipsis cu necontenite scrisorl din Inceputul slujbet
tale a Insciintà, cum cá o cunosci ea o datorie nemiscata a arätà catre impärätia
mea dreptätile credintei si ale rivnei lor si urmarilor celor pläcute i vrednice de
laudä de o potrivä cu Inteleptele i dreptele tale orindueli, care dupá slugésca ta
caluta datorie ai orinduit, i fiind-ca vederat scoposul täft este ea sä isprävesct Cu
chipuri i cu mijkice a cresce si a immulti muele i Indurarile impératiel mele
asupra lor i risipindu-se cu totul prepusurile ce pot sa se intimple din mincin6-
sele aratari celor ce sub chip de adevér sénfenä din patimä cu al WI fies-care
sfirsit i scop, sä fie adeveriti si bine incredintati pentru acésta. Deci II vei mere-
dina, cä supuindu-se deplin la Intelépta ocarmuire si la cele de o potriva cu impe-
ratésca mea vointä socotite si läudate ale tale chipuri, cari sub Impäratésca mea
umbra sunt cunoscute i cercate, se vor apéra sub Impäratésca mea umbrire in cat
va binevol sfintul Durnne4eft. i macar cä este sciut eä, din pricina cunoscutelor
Tntitnplart ce ad curs dupà trebuinta vremii si a lucrurilor, cá i relee pämintu-
la Moldavia aunt caleati i stenahorisiti cu pagubirile ce li s'aii Intimplat, si sta-
rea ta este cunoscuta ca este stritntorata i lipsità, fiind-cà s'aft prelungit calutele
tie résplatifi sub Impératésca mea umbra si chip a te aduce la räsuflare, iar de
vreme ce aráti ca ai ostenit la numitul pämint al Moldaviei i aft prisosit asupra
lui ostenelile tale si ai luat plecare cätre acel locuitori, fijad despre amandoué pär-
tile aceeasi respundere i incredintare cu Mima curatA i pentru aceea pricinuescl
ort-ce fel de strimtorélä a starii tale si nu putin te multumesci ca sa petreci vre-
mea cu incredintare i liniste duhului teú, cheltuind Vita silinta ca sä odihneset
sa multumeset Imperätésea mea vointä la acéstä gingasi slujba ce te-a orinduit
dupa CM:Alta slugésea ta datorie, In ce chip se vede din necontenitele tale seri-
sori, prin earl aceste te rogi de apururea ca sa fie impäratésca Inca milostivä ple-
care spre cele ce sunt spre bunä stare si spre bunä orinduéla pamintulut i spre
résuflarea i odihna raelei, pentru care ai adeverit i ai luminat i cu acest chip ce
savirsire faci, ce din inhnä curati a ta slujba; decl fiind-ca esti slugà drépta
mele si némul slugilor drepte aft si ispitit in téte miseärile tale, pentru
care si are impärätäsca mea märire catre tine nemärginita credintä i ipolipsis ce
nu s'a invrednicit nimeni din cei mal inainte de tine si cel asetnenea tie si chel-
tuesci téte chipurile tale la Vote trebuintele ce ti s'au Incredintat i intaitl si pe urmä
In numirile credintei si a slugescii tale suponen, avänd sciinta celor mal adänci
taine, fiind exaporiton al prea puternicii mele impérätil, dupä cum cere credinta ta
rd'vnitiire plecare ì fiind-ca töte scrisorile tale ad nebiruitä ipolipsis la impera-
tésca mea märire, pentru acésta dar se asculta tiite cererile tale si are töta trecerea
credinta la irnpärätia mea si pentru boon i pentru cel-lalti locuitort a ta mar-
turie i macar cä este sciut ca se aduce cea cu dreptate miscare i calute chipuri
la acele ce cauta spre rinduéla çi bunä starea pamintului, este si acästa o lucrare
si un rod ttl socotelelor i inteleptelor tale isprävl, co töte aceste In cat se vor

www.dacoromanica.ro
456 V. A. IIRECHIA

tronurf române. Si cu t6te acestea, Al. Sutu erà ginorele luí Calimach.

aduce roi de acum inainte cu caluta plecare i supunere la poruncile tale vi la buna
orinduéla ta vi se vor sill cu arätarea credinteI catre puternica mea imperatie ca
set ispravescI, sa daI tu vi de acutn inainte pentru dînii pánä la atata acest fel de
märturie, vor castiga i el in tot chipul inaltele impératescile mele mile sub acope-
ramintul impératescii mile, ea sd aduci top supusil dui:a neclatità datoria lor cu
drepte bune miscarl catre ocarmuitorul i stapanitorul locurilor si ale térilor, la cari
sunt datorl a avé t6ta plecarea si pe deplina supunere vi a intemeia intre stapäni-
torI i intre supusI o asemenea respundere i legaturä, rodul i folosul dintru
acésta se aduce vi se int6rce catre ìniI supusii aceia. Decl pentru ea sii se lucre-
dinteze top boerii i raelele pamintuluI Moldaviel, ca pand and ti se va da impe-
ratésca mea voie, ea sa Castigi acea fala, a sarutà, dupd nemärginita ta dorire im-
perätescul met inalt prag, nu se vor scarbl niel se va tulburà sufletul lor niel de
o schimbare de luerurl, ce veI fémané tu de apururi in slujba acésta cu prea de-
plinä putere, In cat se vor sill si ei cu nemarginita siliná, ea sä implinéscä dupa
slugésca lor nebiruitä datorie itupérateseile mele poruncl i slujbe, vor avé tot
chipul de résuflare si de odihnä sub impératésea mea umbra, rugandu-se de apu-
ruri sfintului Dumnet)eil, dupa slugésea lor datorie, pentru slava, odihna i stralu-
cirea inaltel mele Imperatii i viéta i intarirea imperateseil mele stäpanirt. Dupä
Impèrdtescul mett intru norocire dat sfint hatihumaium, s'a dat acéstä sfinti a mea
porunca i inadins mal mult pentru arätare i luminare laudelor, al caror te-al facut
vrednic, spre fala vi lauda ta i spre credinta cinstei si a ipolipsiel tale, vi s'a ales
de la impératésca mea tabld un armasar ales pricinuitor de laude, Impodobit cu
mare marire cu Divan rahti i cu oblacli vi-ti se trimite cu acesta ce aduce acéstil
sfinta impératésca' poruncä. Deci te veI incredinta tu, numitule Voevod, ea puind tot
chipul de silinta i Vita puterea ta ca sá arap vi de acum inainte vrednice de laude
primite slujbe, dupa cum pana acum, l sä chivernisesci vi sa ocarmuesct Ora vi
sä pul la cale si sa ocarmuesci ale raeleI i sä sävirsescI téte Impèrätescile mele
orindueli, ce-ti voiú poruncl prin inalte imperatescile mele porunei i sa trimiti la
imperatésca mea cetate multe zaherele i sa dal la locul uncle este orinduit cele
de pe tot anul dupä datorie madernuri i sa implinesci téte obicinuitele deosebite
slujbe, earl cere de la tine impératia mea, si puind 160 puterea ta dupd nemiscata
ta datorie a multuml impériltésea mea norocitä voluta, farä sá fad cea mal micp,
smintélä despre partea ta la acest fel de slujba, dupa cum si pang acum (care este
aratare de multumire impératesciI tuck catre tine mile), vet' efistigh bogat de apu-
rurea impérätésca mea indurata plecare la téte cererile i rugaciunile; vet intimpina
dar cu pasl plini de cinste i sliivita primire pre prieinuitorul de bucurie si de
veselie impbratescul med armäsar, läudindu-te i fälindu-te cu dinsul, si te veii
rugà necontenit impreunä cu top boeril vi locuitoril pamintuluI, ea cu un glas,
pentru necldtita intarire i sanatate impératescil mele nidriri, i veI pune tot chipul
de silinta vi de supusa vointa a odihnitel pe deplin pc prea slavita mea imperatésci
vointä cu sävirsirea celor de mal sus slujbe, ferindu-te de cele in potriva. Poruneim
deci impbrätesce, ca sa savirsescI dupa intelegere acestei date pentru acéstä pricinä
cu chipul ce s'a aratat a mele impérätesel poruncY, care cere fail de gres plecare
supunere la top, ca sa' se scie, crede Impératescului mett semn.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 457

Ca o dovadä mal mult de bunävointa, In care familia Calimach

mâne la 136rtä, fu i chemarea fratelul maT mic Iancu Calimaeh, fostul
Kapukehaia al DomnuluI Scarlat Calimach, la functiunea de Dragoman
ImOrdtesc (1), mäcar cä se pare cä prea putin scia limba turcéscä,

In anul 1194 pe la sfirsitul lunil Treztel in päzitul de DumneOefl Tarigrad.

Td1mdeirea mehtupulul prea Inaltului Vizir.

Prea alesule intre Domnii celor din némul luI Mesie, intäiul din stapftnitoril
némulul lui Isus, astä()I Domnule al Moldaviei, s'a* se incheie sfirsiturile tale cu
bine. Tu, fiind-ca din Inceputul tea te-aI ardtat a fi din cele vestite intru laude si
mfirturisite intru iscusite lucruri sdditä. credinta i Intelepciune, sluga a prea pu-
ternicil Impératii, Indestul s'a arätat din trecutele ispite si cercan l ce al cheltuit
Cu strädanie silinteI spre cunoscinta bunelor tale lucrad catre sävirsirile inaltelor
imperätescilor slujbe, ce s'aii v6;lut dupä cuviintä alciltuite cu telta cea prin putinta
vrednicie a ta i aú fost la tine singura mangälere a te fäll si a te läudà numal Cu
cea cfitre prea inaltul i fäcétorul de bine Devlet, dreptate, credinta ta, atät In cea
dintäl cät si in cea de al doilea Dragomanie Cu prea phicute ale tale slujbe, din care
prieinuindu-ti-se dobändire impérätescii bune ipolipsis i singurei stäplinitiire fo-
losit6reI bund vointe dare tine, s'a rinduit pentru acésta in purtarea A de grijä
pämintul Moldaviel, ca sa ochrmuesel raelele cele supuse tie si sa savirNsci tete
pricinile Veril dupd t6td cuviinta. Deci prin ispita lucrärif vederat arätändu-se, ca
nu numai te-ai purtat dupd firésca ta credintil i intelepeiune eätre buna cocar-
muire i laudata chibzuire a pämintuluI, ce 'lila numal din sädità vrednicia ta aI
depärtat cu totul i odihna, atát pentru cuprinderea i ocrotirea sliracilor raele cát
pentru buna silvirsire tuturor prea strälucitelor inalte poruncl; acum dar, fiind-
cä s'a dat Impérätesc vrednic de inchinAciune firman Infrumusetat i Intarit cu
sfint hatihumaium, pentru intemeierea i statornicia Domniei Tale si pentru cele-lalte
Imperatesci alte sfaturl, afarä dar si deosebit caimaua n6stra ce ti s'a scris nu-
mal pentru acestea, spre maI luminatd arätare pentru multumirile nIístre de ale tale
credinciáse lucräri, carI pänä acum al arätat, prin buna chibzuire pricinilor ce ti
poruncit tie i spre odihna raelelor ce sunt sub a ta oarmuire, ti se trimite
o blanä de samur impreunä i cu un armäsar impodobit spre acésta, ca sä portt
de grija a rèsplati cu multumirile cuviincióse pentru musadelele ce se fac catre tine
precum maI sus se aratä, si pentru ca sä te aráti si de acum inainte cu ttita da-
tornica credintä i fiirä preget silintä cätre poruncile si slujbele rinduite, i In
sfirsit pentru ca sä aräti tótä protimia ta si cAt va fi putinta la telte acele ce se
cuvin i urmézli la datoria Domniel Tale, s'a seria inadins i i se trimite acest
mehtup al nostru, care luindu-1 cu ajutorul lui Dumneyleft, vel urnlà Intocmai
precum mal sus se aratil.
Cod. Mitropolief laqi, pag. 44.

(1) Acte gi Fragmente, II, p. 553.

www.dacoromanica.ro
458 V. A. IIRECHAA

ca i in limba francesa nu era proa tare, pe cand, din contra,

Scarlat posea minunat acésta limba (1).
Acésta inaintare la Dragomanat a lul Iancu Calimach erà si o prima
aplicare a decisiunit anterio're luate de Porta ca privire la cele patru
familit fanariote destinate de ea a domni in Principate si a ocupa
Dragomanatul Portit.

CAP. XIX.

Romeing incorporag la State streine.

Nu putem, nu ne este permis a nu ne ocupa de fratit nostri rasle-
titt de Principate, din vitregimea imprejurarilor.
Basarabia, abia smulsa de la mama patrie, capéta la 1813, in locul Epis-
copatulni vechia de la Hotin, o Metropolie la Chisinea, care devine
capitala guberniel Basarabiel. Cunoscutul Gavriil, membru al Sinodu-
lut Rusiet, fost Metropolit Moldo-Vlachiet i Exarch, este numit de Im-
Veratul Alexandru Metropolit al eparchiel Ghiinei i Hotin.
Episcopul de Bender si Akerman este vicar al Metropolitulut de
Chisineil-Hotin In Basarabia Rusit aflara in 1812 un num6r de 789
bi serict.
Pe lánga acéstä nona Metropolie, se dispune organisarea unut se-
minariù. Despre limba de predare niel o mentirme.
Pentru spesele nouljt Metropolit se acorda moiile mandstirit Chi-
priana i dreptul de percepere a plocontilut de cate 7 let pe an de la
fetele bisericesct (in loe de 10 cal platiail din vechime), afara de pro-
topopt, blagocinfi i preotil ertatI pentru b615., batranete saú infirmi-
tate. Asemenea se va lila taxa." pe peciurt de cununie, si se da Metro-
poliel noté 80 de scutelnict si 40 pentru vicarul episcopal.
Biserica sf. Arhangliell Michail i Gavriil, metoc din vechime al m'a-
nästirit Galata, se hottirésce a fi biserica Metropolitana.
Ucazul imperial de organisarea nouet Metropolit acorda de o cam
data m'antinerea in Basarabia a privilegiilor si obiceiurilor moldove-
nesci de mal' inainte.
Aceste dispositiunt propuse de Metropolitul Gavriil, Sinodul rusesc
le aproba si le supune intäriril Impi5ratului, dupä ce consulta si pe
Gubernatorul politicosc al Basarabiel, boerul Sturdza, si pacerea pro-
curorulut Sinodului Onéz Galitin.

(1) Acte fi Fragmente, II, p. 660.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 459

Cele-lalte dispositiunI se pot Area In actele ad publicate

Intru tot prea luminatul prea puternicul, marele Domn Impérat i Insuvi stäpâ-
nitor a t6t5. Rusia.
Intru tot prea supusä anaforà a Sinodului. Mitropolitul Gavril ce a fost la
Moldo-Vlachia Exarch, socotind de trebuintä a se intemeià in provincia cea de peste
Nistru, ce din nod s'a aläturat cätre imperia Rusiei, In care provincie se allá mal
mult decdt 700 bisericI cu popérele lar, o deosebitä eparchie i serninarit, ce athrnä
asupra pricinel acesteia aceste puncte:
Eparchia acésta, fiind-cd otarmuirea provincid s'a avezat in Chivindil i fiind-
cä la Hotin 6re-când ad fost ocArmuitori episcopi, sä se numéseä a Chivinéulul
a Hotinului.
Eparchiel acesteia sà i se deà titlul de Mitropolie i Exarchie, dui:A deprinderea
tagmel cel duhovnicescl de acolo, a avé o deosebitä evlavie i creditntá cätre sca-
unul Metropolicesc, care O. aibä avezare in Chivinéti, läsAnd la socotinta Sinodulul
a-I rindul acestel eparchii cuviinci6sa sa tréptä.
Eparchia acésta sá aibä deosebitä pecete dupd Inchipuirea care a trimes-o
Exarchul Mitropolit.
Alcätuirea i ocarmuirea eparchiei Exarchul Mitropolit o primesce asupra sa cu
ajutorul Vicariosului (sic), adecl vechilta care este Episcop BenderuluI vi al Aker-
manulul,
6). Pentru statul acestel note eparchil alcaltuit de Exarchul Mitropolit acest
urmdtor catastih de, pers6ne:

a). Pentru Sobor.

Protopop 1
Clucir ori Evtaxis 1
Preon de sobor 2
Diaconil 3
Citen 4

Tagma ccinteiretilor.
Clopotari 2

b). Pentru casa Mitropolief.

Eclisiarch care este Qi Crsnaceiii 1
Iconom
Duhovnic
Iromonav 2
Irodiaconl 2
Logofét r 1

c). Pentru dicasterie.

Asesor . 4
Secretar 1
Ajutor de Secretar 1
Perivocic sad Pala marid 1

www.dacoromanica.ro
460 V. A. IIRECHIÀ

Povicit sail logofét de tinuturi 2

CancelaristI 2
Scriitori pentru scrisóre ruse-sca 2
moldovenéseä 2
Strajäri salí pristavnicI 4
Pentru invätätura copiilor acelor din tagma bisericéseä sä se aseze seminariii
a doue scóle rnari, dupä cum se afli la alte eparchil.
Pentru cheltuéla Mitropoliei, a Dicasteriei si a Seminariei si a episcopulul vi-
carios, Exarchul Mitropolit, necerênd ajutor de la haznaua imperatéseä, a arätat
aceste mijlóce sau chipuri urmätóre:
J. Pentru casa archierésca s'a se rinduésa mindstirea Adormiril ce se numesce
Chipriana, si se afta aprépe de Chisineti, Cu moiile eI i mosia Porcarii, care se aflä
In Basarabia si din vechitt au fost ale acestel mândstirI, cum si o mosie Räscäeseil
ce se aflil aprópe de Porcari si din viile cele turcescI ce se afld la Akerman 7 de-
setine. Dar fiind ca mänästirea Chipriana este inchinatd la manAstirea Zugravu de
la Sf. Agura, pentru aceea de la casa archieréseä se va trimite la acésti mänästire
tóte acelea ajutóre ce se numesce embatic, care si pand acum trimit egumenil mä-
nastiril Chiprianil, adecä câte 1.500 lei pe an, lar Archimandritului acestel mingstiri
Anthim sd i se deä de la casa archieréscä câte 500 lel pe an, daca' va veni la mi-
nastire de la Iasi, unde el panä acum sub nume de bólä a remas.
Al 2-lea. Obiceiul cel din vechiti färä schimbare s'a urmat de a se stringe de la
preotl i diaconi, sub nume de poclon al Archiereului eparhiel cate ylece le' i pen-
tru scóle câte 4 lel, sä se deä voie a se urrnä insä cu imputinare, adecä in loe de
qece lel pe an al poclonului sd se ieä ate 7 leI de la fie-care preot i diacon, afard
de protopopI, blagocinl i preotl, cei ertati din popor pentru 13616, batrânete
alta stricaciune trupéscfi.
Al 3-lea. Pentru soborul Archiereului sä se rinduéscd, pand la altà socotéla, biserica
SI. Arhangelul Michail din orasul Chisineultti, ce este mitoc m- rii Galata de la Iasi,
care este inchinatá' la scaunul Patriarchulul de Ierusalim.
Al 4-lea. Pentru facerea vesmintelor bisericescl si pentru zidir ea caselor archieresci,
cari niel ea cum se aflä, dar si insas1 manastirea Chiprianil Vote zidirele sunt pa-
rasite i strieate, sá se deà voie a se da peciurl de cununie dupà obiceiul vechiii,
ce este intdrit cu chrisóve domnesel, pentru aceste peciuri ceI ce se cununatt
pana aeum chte 5 lel farfi niel un banat, dar daca* se va luà acum numal cdte 3
lei, apoI acésta micsurare se va socotl de mila.
Al 5-lea. Pentru slujbele caseI Mitropoliel, dupä-asezarile de acolo, sk se rinduésca
80 de scutelnicl, lar pentru Vicarios Episcop 40.
Al 6-lea. Pentru zidirea casei archierescl in orasul Chisineulul sä se hotáréseä
cuviinciosul loe, dup5. alegerea Exarchului si Mitropolit.
Al 7-lea. In chipul ocärmuiril acesteia a nouéi eparehh, sä aibd Mitropolitul Exarch
voia a urmä dupä obiceiul de acolo, in eät de nu va fi de in potrivä pravilelor
Rusiei celor temeinice, politicesci si bisericesci, atit pentru norodul de acolo, care
nu de mult s'a impreunat spre impërätia Rusiei, cá't i pentru-cä in politicésca
ocArmuire de acolo s'aft ingäduit a se urinä privilegiile i obiceiurile moldovenesci
de mal inainte.
Al 8-lea. Spre ardtarea indoiteI ocrotirl a imperätescii V6stre Märiri cdtre tagtna
duliovnicésca de acolo, sä se scutésed de tóte havalele päinintului si de pastol si pe
Muga acata sä fie apérati de strinatorirl de cdtre orindatoril de mosil, carl load de

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 461

la preotl i diaconi sit de la slujitoril bisericesci dijnad din seméndturi si din alte
rodurl intocmai ca si de la t5ranI. Dacil va avé a sa vie, sé se seutéscä de banii
vddräritului pfiné la 50 de vedre, iar preotri numai pina la .?,0 vedre, asemenea
blagocinul protopopului sé se seutésed de 25 oi, iar preotil de 15, cum si la desetinä
protopopul sé nu deä pre 25 stupi; iar preotii pe 15; dar dacä preotil vor avé vii,
ol si stupi preste numèrul arätat, apol vor fi datorl a phIti pentru ceea-ce va trece
obicinuita in pämint dare ; acéstä scutéla a avut tagma bisericéscil de acolo i
In vremea stapéniril de mal nainte, însé nu toti, ci numai unii din protopopi
preoff. Drept aceea, acéstd scutélä va rémén6 la prea inalta vointä. Lingé aeésta
s'ar cildé ca argatil protopopilor, ai preotilor i ai diaconilor sé nu fie supèrati la
havalele Statului, insä numai eel ce vor fi burlad, iar birul impérétesc Il vor pliitl.

Pentru hrana preofilor, slujitorilor bisericesci in salde cele boeresci.

Boerii mosinasi sunt datorl a da preotilor si diaconilor, cari slujesc la bisericile
din satele lor, de hranä cu acéstä orinduélk adectl aräturä de 5 kite. fin 8 MI6
preotului si 6 diaconului si din cele 5 kile seménäturii si din numita proportie
de fin, cum i pentru imas de la preot pénä la 15 capete vite marl si de la diacon
pänd la 12 vite, niel o dare sé nu kà mosinasul; iar avénd preotil mal multé senfé-
nhturä, fin i vite, vor da obicinuita dijink din seméniltura cea de prisos, cum si
pentru vitele cele de prisos, i pentru fin, dacé-i va trebul mg' mult, se va impAch
cu mosinasul. Din rodurile pometurilor si din grädinele cele de Ifingé casa nu vor
plätì preotii i diaconfi nimica; asijderea niel banil easel nu-I vor da si nu vor face
niel o slujbé la trebile mosinasului. Din vinul ce-1 fac din viile sale preotil i dia-
conii pe mosia boerésed, se cade BA deä mosinasulul dijmä dupé obiceiul piimin-
tuluI; cum si tined vor face tutun, se cade sé dea obicinuita platä, fiind-cé acesta se
face pentru negutätorie. Preotil sail diaconii nu ad voie sé tie vin sail altà bétiturä
pentru virare, pentra cé acéstà privileghie o are mosinasul, lasa vin dintr'a sa
vie si altä béuturä chiar dintru casele sale sunt slobode a avé färä oprire din
partea mosinasului si a cumpérà de unde vor vré. Intru acest chip sunt datorl
a urnià s't orindatorii mosiilor.
Pentru ca ad nu se amestece mo$ina$ii la orinduelile bisericesci.
Mosinasil nu se amestedi nici la o orinduélä ce se face din partea océrmuirii
duhovnicesci pentrn bisericile ce se aflh in satele lor, cum nici o stripénire n'ati
asupra preotilor i slujitorilor bisericesel.

Pentru num'erul caselor care hottirgsce dato ria mosinafului spre hrana preofilor si
a fircovnicilor.
In care sat se aflä pand la 70 case crestinesci si este biserieä, acolo sé fie un
preot, unul saü doi dascéli si un ponomar (pälimar), iar unde vor fi de la 70 pfinä
la 100, acolo sé fie doi preoti, iar de la 100 si mal mult, dare doi preoti sé adaoge
si un diacon. Pentru acestI preotl i diaconi sunt datori mosinasii a da loe de
hranä, dupä pontul cel mai de sus; iar clack vor fi preoti sail diaconI mal multi
deck se hotärèsce, apoi mosinasul nu este dator pentru cei de prisos a da loe de
hrank iar acestia de prisos sunt datori cu mosinasul a face toemélé pentru ce vor
avé trebuintk adecä pentru imas de vite, pentru finete i pentru dijrnk insä

www.dacoromanica.ro
462 V. A. 13RECHIA

lele boerescului nu sunt datori i acestia de prisos a lucré dascälul i ponomarul,

cum si véduvele preotilor si ale diaconilor, la telte bisericile, se cade s'A fie slobode
de lucrul boerescului sail al orindatorulul si de alte cereri, iar dijma vor da dupA
obieeia.

SfIntul Sinod al RusieT a luat In desbatere propunerile de maT

sus. Procurorul a sprijinit cererile de mal sus, formulAndu-le ast-f el:
1. Sé se rinduéscii sloboOenie preotilor i slujitorilor bisericesci nu numai de
'Ate ddrile haznalei, pentrn cari si gubernatorul politieesc, in al 4-lea pont al so-
cotintei sale, araté, dar si in téte cele-lalte posline ale corelnei, adecä de gostinä, de
desetind, de vAdrarit, de oi, stupi i rimAtori si vinul ciliar din drépta gospodAria
lor, fárA hotérirea de sumé, ce a pus-o guvernatorul in al 5-lea pont al socotintel
sale. Cererea acésta se intemeieazä intru acéstä socotéld, cà preotii si slujitorii bi-
sericesei ail hrana sa mal* Ruma! din numitele gospodäriI ale lor, caci locuitorii de
acolo nu prea ad obiceia a ajutà tagma bisericésa din prisosurile averilor sale.
Privilegia acata ce o cere Exarchul, pentru ea sé fie sloboli slujitoril bisericesci,
dascälii i ponomarii, atérnA numai asupra celor ce vor fi rinduiti saft hirotonisiti
intru acésta chemare i sunt cu adevérat in tagma duhovnicéscá asezati, iar nu
cel cari sunt din locuitorii prosti de acolo saft veniti, dupA obiceiul ce a fost
pana acum, i purtaii slujba ase:Miel si a ponomariel pe o vreme, dupA
M'A statornicA avezare, in locul earora a inceput Exarchul acum a rindul stator-
niel hirotonisiti tircovnici.
Al 2-lea. Spre infrinarea orindatorilor salí cumpérAtorilor mosiilor Impératesci
cel cu puterea contracturilor cu dînii incheiate, ca ei sea orindatorii sil nu alba
niel o atingere Batí amestecare la casele preotilor sad slujitorilor bisericesci si la
téte de obste ale gospodariel caselor lor off de ce fel si cata sumé vor avé, sé nu
d'YA a cere de la tagma dultovnicéseä niel o dare sal venit i havalele i boerescurl.
Al 3-lea, ca stapänirea mirenésed sé nu se amestece In trebile duhovnicesci, sé se
hotAraseä ca si in Basarabia sé se caute i sé se hotarascA pricinele cele duhovni-
cese!, precum si la Rosia, adeeä numai de catre stapanirea duhovnioéscii.
In sfirsitul arätdrilor acestora Exarchul a arátat si acésta, cä daca dupa m'ad-
mea eparchiei Ecaterinoslavului, ce se intinde peste 1.100 verste i cuprinde doué
gubernii, a Ecaterinoslavului si a Chersonului eu provintia Tavriei cu Ostrovul Fi-
nagoran, adecá cu pämintul ostenilor cazad* de Marea Négra, se vor despérti sí se
vor adéogi spre eparchia ce din noil se alcdtuesce si este megiesitA cu gubernia Cherso-
nului, bisericile ce se aflä pe campil Voziei si sunt futre Bug si futre Nistru, cari mai
inainte de vre-o 20 de anl ad fost o parte din Basarabia, unde se afla al eparchiei Eca-
terinoslavului orasul Teraspole cu tinutul, orasele Dubasarii, Ovideopol si Odessa,
cum i «astil Vozia sati Ociacovul cu 6resi-cari sate si o parte din tinutul Cherso-
nul i alte din tinutul Ocviopolului, unde de teite se vor aflà nu mal mult de 100
de biserici. Apoi acéstA aläturare nu numal cé ar intocmi mai bine acaté nouä
eparchie, dar si pentru norodul ce se aflA cu locuinta acolo ar fi éresi-care man-
gaiere, cäci pe campurile Voziel, ca i In Basarabia, locuesc Moldoveni, Greci, Bul-
garl i felurl de limbi streine, dar Rusi prea putini.
La cea mai de pe urmä sinodicescul Ober-procuror a mal arAtat Sinodului si
pentru cea prea imita vointä a Imperätescil Wistre Märiri, ce a trimis catre din-
sul prin Generalul de artilerie Graf Aracciev, ea in seminaria duhovnicésa ce se

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 463

alza in Basarabia sil se invete i copii mirenescl, dacä din partea dullovnicéscA
nu se vor intimpinä niscai-va Impedicäri, pänä când se vor face politicesci vcoli.
Spre implinirea acestei monarchicescI a impérätescil Vóstre vointe, Sinodul, negil-
sind niel o impedicare spre a se invétà copiil mirenilor in seminaria cea dullov-
nicéscl a Basarabiei, a fácut acum cuviinciósa rinduélä.
Sinodul a desbätut cu deamänuntul ì inchipuirea tuturor stärilor imprejur
sus insemnate vi a gäsit cu cale :
1. Socotelile ce se cuprind in ce prea plecatd de mal inainte intru tot supusä
anaforà pentru intemeierea eparchiel in provintia Basarabiel vi chipurile ce atärnä
spre ocarmuirea acestei eparchii i pentru trépta care se chi fetel Exarchului vi Mi-
tropolit Gavril sa rémfie tí:4e in puterea lor i längi acésta se mal adaugä :
Rinduirea pentru slujbele Mitropolitului a 80 de scutelnici i pentru Episcop
40 vi hotárirea pentru casa Mitropoliei din viile cele ce sunt la Akerman 7 desetine
sä aibä a fi de temeiul cel ce a trimis in socotinta sa Gubernatorul col politicesc
In pontul 1 vi al 2-lea, avivderea i dupä al 3-lea pont, sä aibil voie Exarchul Mitro-
polit ca, alegéndu-vi loc pentru casa archieréseä, dupä cea mal fnainte pentru acéstä
corespondentie cu Gubernatorul, sd facä invoiéld pentru cea de pe an plata pentru
/ocul ales cu vechilii mänästirilor de peste hotar, cari sunt stäpäne acestel movii.
Slobodind dupä cuprinderea pontului al 4-lea al socotintel Gubernatorului politi-
cese pe totI preotil, diaconii, dascälii i panomaril, carl vor fi cu adevérat avezatI sail
hirotonisitl in chemarea acésta, asemenea vi vilduvele preotilor, diaeonilor i sluji-
torilor bisericesei de tóte därile, caznelei i cele de obvte havalele, sil se däruésell
lor seutélti vi de tóte a caznelel povline, adecä : desetinä saü govtinä, de vadrarit,
de stringerea din seméndturile lor, din pomete, de pe vite, de pe stupI, färä de ho-
tärire de suma, precuna se folosesce Cu aceste privileghil de obvte t6tà tagma bise-
ricéseä la Rosia. Pe längd acestea sä fie apératI de tóte supérarile din partea orín-
datorilor moviilor impérätesei, ce atirna cätre cele mal sus numite ale lor economil,
cum vi ce atärnä asupra caselor lor, adeeä a preotilor, diaconilor i slujitorilor
bisericesel.
Intárind pre al 6-lea, al '7-lea vi al 8-lea pont al socotinteI Gubernatorulul po-
liticesc, ce atärnä asupra tineril cu hrana a slujitorilor bisericesci din satele boeresei
vi care ateand spre depártarea boerilor de a se amestech in orinduelile cele bise-
rieesci vi a metahirisl stapinire asupra preotilor, diaconilor vi a slujitorilor biseri-
cesa sä se adauge vi acata, cum cä ceea-ce se ()ice in pontul al 8-lea, pentru ea
sä fie datori slujitoril bisericesci a da stäpânilor moviilor dijntá din rodurile gos-
podäriilor, de istov sä nu aibä a se blande °supra dascalilor vi a pononmrilor, cari
sunt avezati vi hirotonisiti, pentru cal."' in al 3-lea pont s'a lis, lar numai asupra
acelon ce vor fi in slujba däscäliei dupä toeméld, pe o vreme, dupà obiceiul de
acolo, pana' cand cu incetul se va päräsi acest obiceitl, adeca spre a fi dascälil tocmiti
de locuitori eu anul, iar nu avezatl de bisericésca ocarmuire cu statornicie.
S6cotinta Gubernatorulul cea insemnatä in pontul al VIII-lea pentru numerul
preotilor vi al slujitorilor bisericesci dupä suma caselor, primindu-se de pravilä spre
a se hotiiri numai mäsura datoriel movinavilor, spre tinerea preotilor cu hranä, ré-
mâne intre altele a hotäri numérul de preoti vi de tircovniel la t6te bisericile, dup.&
mfisura a ce/ neapérate trebuinte, la socotinta i orinduirea archiereulul eparchiel.
Gátitarea i hotärirea pricinilor duhovnicesci in acésti eparchie sä rémäe
intru cea nemijlocitä i deplinä spänzurare de la ocarmuirea duhovnicéscl, intocmat

www.dacoromanica.ro
464 V. A. 1:MEMA

dupà ancle pravile, carI sunt hotärite cu cele intemeiate ale RosieI politicesci i bi-
sericesci legiuiri.
VII. Darla aflarea cea cu cale In ariitärile Exarchului Mitropolit Insemnate de la
eparchia Ecaterinoslavulul, in care In diastima ce cuprinde me bine de o mie de
verste se afld 789 biserici, sd se aldtureze catre eparchie acésta ce se intemeiazd
acum. Bisericile cele ce se megiesesc cu clima si se afld filtre Bug si *futre Nistru,
pe cdmpul Voziei i in orasele i satele cari atarnd unele cAtre Ecaterinoslav,
altele catre a Kazanulul gubernie, carI de tete. nu sunt mai multe de ate 100 bi-
serici; iar cfit atdrnd asupra chipului oarmuiril eparchicesci a piírtii acesteia, cum
si asupra punerii la cale a celor duhovnicesci ce se afld intr'Insa, Sd remänd intru
ti:7de dupd asezarea cea mal din nainte. Acest fel de punere la cale Sinodul, dändu-le
la cea prea Imita a iinpériltescii Vóstre Mdriri luare aminte, cere prea Inalte po-
runcl. Asupra acestel anaforale a Sinodului Impératul Alexandru a pus resolu-
tiunea: Asù sa fie si sä se urmeze dupä acésta,. Teplitz, August 21, 1813.

In 1818, Generalul Behmetiev propune o reorganisare a BasarabieT;

de sigur maI putin respectand nationalitatea romând,IImpératul aprobg
punerea in lucrare pe un an, spre experimentare (1), si se pronuntä
mai ales pentru téranT:

(1) Manifest al lid Alexandru Impèrat a tótd Rusia.

Domnului Gheneral Leitenant Behmetief. Bine primind proiectul ce ai alcätuit dom-

nia-ta al obrazovaniei oblastieI Basarabiei si a osebite alcàtuiri atingétóre de dinsa
eú cu multaimire arät i printeacésta a mea deplind bundvointä.
Un asezamint atata de Insemnat, dupd mdrimea lucrului ce cuprinde el in sine,
trebue ca mai intaift intárésed vremea si cercaren. Pentru acest sfirsit mal
inainte de a primi cea mal de pe unirla a mea intdrire, eii voesc ca dumné-ta ad te
pornesci a-1 aduce in lucrare, si In curgerea anului urindtor cu luare anainte sä
priveghezi cum vor merge t6te lucedrile dupii acésta. Aceste din noii alcdtuiri se
intemeiézil pe pravilele insemnate de cdtre mine i prin povétuirea datti dumné-
tale spre a te sluji, acesta a fost supus la cea cu bund Intelepciune socotintá a
sfatului inchegat din bärbati, cdrora atarea i celor in fiintd nevol pämintului acestuia
le sunt cunoscute. Acesteasi slujesc singure lorusi de credintd, inchezásluire
ver fi implinite Intocmai I cu sporire fiind miirturisirea cea dréptii si din curatä
inimä dorintá a locuitorilor oblastiei acesteia, MI am voit sh véd acéstii dorintá
împlinitä prin mijlocirea punerilor la cale ce incredintilm domniei-tale acum de a
le aduce In lucrare si cu care nädiljduesc cd vor veril la atarea Inflorirei sub ocro-
tirea ocArmuirii ce se osebesce cu slobolenia pravilelor eI i Inca mai vIrtos cu
nepärtinirea cu asprinne ce este neapératá pentru o Intocmai aducere a celor in
lucrare. Oblastia Basarabiel ìì päzesce a sa inchegare de norod, pentru aceea si
primesce si osebit chip de ocarmuire ; dar scoposul ineil este plecat nu spre aceea
eh* acest fard de mäsurd bine si tóte cele ce curg dinteacesta s'a' fie cu osebire
numai a vre-unei stdri din locuitori, ci toti trebue Sd aibd acéstä Inapärtfisire
intru o dréptd másura si Inca mai cu dinadinsul lucratorii de ptimInt sd se afle intru

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 465

In Ardél semnaläm, la Iulie 1814, petitiunea cleruluI romdn, datd la

Impèratul-rege, cerêndu-I ca la m6rtea EpiscopuluI Pavel Avacuma
sd se dett voie Romdnilor a alege pentru Arad un Episcop romanesc(1).
In urma congresuluI de la Viena (1815) §1 a incheeriI SfinteI Ali-
ante, o reactiune absolutisticd infrico§atd, dice G. Baritiil, pureedênd
din Viena, strinsese in c6rde t6te popdrele Europel, de incetasd °ri-
ce progres, care n'ar fi purces din gratia respectivelor guverne.
'in Sibiiú§i In B1a§111, stagnatiune i regres in loe de pa§I Inainte. «Cen-
gsura de cArt'l ajunsese a fi strictd pAnd la ridicol ; chiar qi de cdrtile
(qituale le erd fricá i pretindeati ca sd fie censurate. CdrtI scolastice,

acest bine inceput spre o desfatatii fericire a sertel lor; eI sunt obositi de giunghiu
ce de demult a fost pus asupra lor prin lacomie i necunoscinta.
Acea statornicä vi tare privighere a ocarmuirii trebue sé razime spre a fi el
slobc4I de un asemenea cumplit reft; socotinta spre a lipsl scutelnicil ea' o bine
primesc intru tetfi puterea; mie imi este cu priintä a vedé In acésta dréptil me-
sura' visteria mijlecelor acelora, cari ocarmuirea le intrebuintéza spre a descoperl
acestel partí de loe drumuri catre adeVerata sporire intru ale luminerii; Incredin-
titm dumi-tale, ca mal Intâiü de orI-ce sé se indrepteze luarea aminte a dumi-tale spre
tete acele ce se vor atinge de acéstä socotintä dumi-tale v't vei alcatul pentru acest
proiect de ave zfimint, care se va infatova mie de la verhovno-sovet a oblastiel spre
infarire; tot-deauna aft trebuit sé se aveze In Basarabia fg multe inca reman a se
sävärvi; isverele sunt imbelvugate, Inlesnirile spre a se Indreptà aceste lu folos sunt
gata; dumi-tale eft sunt dator cu acés tä mare slujbä ; t'emane numai a se aduce In-
lesnirile aceste in lucrare cu a curateniei seoposurilor, cu o plecare statornica.
am védut parte din locul acesta, eú inca o volé mal vedé, de va fi voluta celuI Brea-
Inalt; n'adajduesc a aflà in tr'insa la fievce-care pävire rodurile alcatuirilor mele
i'mpreuna cu acésta eercarile osirdiei vi ale rIvneI cinovnicilor, carora päzirea acestor
alcatuirI va fi Incredintatfi.
Voiese ca tuturor autoritätilor oblastieI acesteia sé faci dumné-ta cunoscutä cu-
prinderea acestui al mea rescript.
Fiind lutninat päzitor scoposurilor mele, vei fi dator a lita séma vi a supune
vi pe altiI sé privigheze cu neador mire asupra a t6til lucrarea acestei din no9
avezad i asupra tuturor cinovnicilor ce vor fi in olaturile oblastiei acesteia;
dumné-ta farä de mijlocire vei aduce la sciinta mea pentru tete cele ce veI insemnä;
mie cu priinta imI va fi a inviovi cu semnele multämiril mele pe totI acel cari,
intru urmärile lor, se povetuese de can6nele sfintel invetäturi a bunelor näravurl,
lar acel carI din nenorocire se vor plech la näzärite maguliturl ale devertaciuniI vi
ale necuviinteI, nu numai ca vor fi lipsifi de a nu avé Impartavire intru ale ocar-
muirei, (lar vi pedépsä spre pilda vor suferl.
Sunt al dumi-tale plecat spre bine. Acel original este iscalit cu insäsI mana im-
pératesciI Sale MärirI, avá.:
Alexandru.
In Chivineft, Aprilie 29, 1818.
(1) Acad. XLVII 238.
V. A. Urechi4.Tom. X. Portee; 13.Istoria Románilor. so

www.dacoromanica.ro
466 V. A. URECHIX.

(precum a fost gramatica latind-romând a 141 G. *Weal nu se mal

< puteat tipárì . In cei vreo 60 de anI esiserd din tipografia de la Blasiil
multe eärtl bisericeset Acestea nu puteail fi introduse in Principate,
ca bdnuite de schismd. apusénd. Negutatorii brasovenl recurseserd atuncl
la un mijloc nu prea recomandabil, dar care le reusl: ei rupserd
p6rta, adecd coperta cArtilor din Blasitl §11e puserd coperte, ea si cand
ar fi fost tipdrite in Brasov, adecd in o eparhie greco-ortodoxd
asà, serie G. Bartiti, trecurd din ele multe, mal ales in Moldova.
F6metea gróznicd intimplatd in Ard61 in érna din 1816-1817 re-
duse pe bietiI romdnl la necesitatea de a emigrä. Cu miile se strd-
mutard In Principate. Turcia invol Domnitorilor Caragea i Calimach
sä permitd exportarea in Ard61 de grdne, dar tot erail prea scumpe
ca sä pótd träl acolo bietil téranl, call se nutriail cu coceni vechI de
pdpusoiii tocatl mdrunt i mäcinati de mdmdligd si In primd-vard cu
buruenl. In 1817 se Mai recoltd bung si incetà fómetea.
In 1816, Imp'eratul Austriel chldtorl prin Bucovina si Ard61. Am
vklut cum la Sibiiii Il intimpind o delegatiune de boerI de al MI
Caragea.
Nimic nu dobAndird RomdniI din Ard61 si niel eel din Bucovina
din asemenea eäldtorie, deck cA, eu rescriptul din 17 Maiil 1819 si
Cu o instructiune separatd, Impseratul trimise in Transilvania o co-
misiune de bArbati: unguri, proprietarl din Ungaria, cu scop ea sd fie
maï impartialI, sà facd delimitarea tuturor mosiilor de orl-ce na-
turä, earI pe atund erati in folosinta iobagilor, dilerilor (inquilinl),
curialistilor i taxalistilor. La indeplinirea misiunil acestei
puneati tot felul de pedid l unguriI proprietarI ardelenI, ash* cd de abiä
la 1846 se realisd ae6stà lucrare, menità a mal usurà de obligatiunile
iobAgieI pe RomânI (1).

(1) G. Baritiil, Pârti ale,se din letona Transilvaniel, vol. I, p. 562.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 467

ANEXE.
Seanza Visteriel pe 1817-1818.
Anul al 6-lea No. 6
Séma a 4-a a vinäriciului dupd ase4area birului pe un an deplin, de la
Iunie 1817 si pfind la sfirsitul luí Maid 1818.

Cifertul Intdift pe lunie, mue i August Cifertul al doilea pe Septemvrie, Oc

1817. tomvrie gi Noemvrie 1817.
Le! B. Le! B.
26.319, Sucéva 26.778, Sueéva.
23.107, Nantul 23.556, Némtul.
13.814, Romanul. 14.078, Romanul.
31.014, Bacdul. 31.097, Bacdul.
39.941, Putna. 40.266, Putna.
21.882, Tecuciul. 23.093, Tecuciul.
16.723, Covurluiul. 16.910, Covurluiul.
18.461, Tutova. 18.997, Tutova.
8.958, Vasluiul. 9.646, Vasluiul.
17.049, Fdlciul. 17.114, Fdlciul.
4.651, Herta. 4.446, Herta.
14.008, Dorohoiul. 14.194, Dorohoiul.
10.703, Harldul. 10.767,. Hilrldul.
4.294, Carligfitura. 4.376, Chrligdtura.
11.351, Tinutul Esii. 11.761, Tinutul
1.841, Tirgul 2.364, Tirgul Esil.
264.116, Bez 14.081 lei Botosanil. 269.483,- Bez 14,081 lei Botosanil,
Adecà cloud sute sése-cjecI i patru Adecii cloud sute séseolecI noué mil,
mii, una sutd sése-spre4ece leí. p. atru sute opt decI i trel lel.

Cifertul al 3-lea pe Decenzbre 1817, affertul al 4-lea pe Martie, Aprilie

lanuarie i Fevruarie 1818. Maiù 1818.
Le! B. Lel B.
25.312, Sucéva. 25.390. Sucéva
23.503, Némtul. 23.322. Némtul.
14.337, Romanul. 14 318, Romanul.
31.208, Bacdul. 31.162, Bacdul.
40.232, Putna. 40.681, Putna.
23.604, Tecuciul. 23.483, Tecuciul.
17.161, Covurluiul. 17.073, Covurluiul.
18.857, Tutova. 18.937, Tutova.
9.763, Vasluiul. 9.655, Vasluiul.
17.888, Fälciul. 17.418, Fiilciul.
5.315, Herta. 6 318, Herta.
14.600, Dorohoiul. 14.944, Dorohoiul.

www.dacoromanica.ro
468 V. A. TIRECHIÀ

Lel B. Lel B.
10.907, Härläul. 10.794, Hirläul.
4.364, Carligatura. 4.358, Carligatura.
11.731, Tinutul 11.651, Tinutul Esil.
2.337, Tirgul 2.250. Tirgul
271.019, Bez 14.720 lei Botosanil. 270.746, Bez 14.343 lei Botosanit
Adeca doué sute sépte-decI si una Adecä cloud sute sépte-deci de mil,
mil, nou&spre-dece sépte sute patru-deci i ése lel.
Dajdia intaiii a Mazilo-ruptasilor pe Iunie, Tulle si August 1817.
Ler B.
3.496.90 MazilI.
6.395.45 Ruptasi.
9.892,15 Adeeä nou5 mil opt sute noué-decI i doi lel i cincI-spre-dece banI.
Dajdia al doilea pe Septemvrie, Octorrivrie i Noemvrie 1817.
Lei Bard
3.485 15 Mazilii.
6.436 105 RuptasiI.
9.922 Adeci nou6 mil nouä sute douè 4ecï i doi lei.
Dajdia al 3-lea pe Decemvrie 1817, Ianuarie si Fevruarie 1818.
Lel BanT
3.474 15 Mazilfi.
6.450 15 Ruptasfl.
9.924 30 Adecd nouè miI noté sute doué IlecI si patru lel i trei led banI
Dajdia al 4-lea pe Martie, Aprilie i Maiil 1818.
LeT BanT
3.513 105 Mazilii.
6.66875 Ruptasii.
10.07260 Adecä dece miI sépte decI si dei i ése 4ecI buff.
Banil implinitl de pe la tirgurI pentru dugheni i CrAciume la cifertul al 3-lea
Decemvrie 1817 Ianuarie i Fevruarie 1818.
LeT BanT
240 Sucéva.
3.404 Némt.ul.
4.475 Romanul.
4.146 Bacäul.
6.193 Putna.
2.160 Tecuciul.
12.182 Covurluiul.
8.938 Tutova.
700 Vasluitd.
3.950 Fálciul.
100 Herta.
330 Dorohoiul.
750 Hfirldul.
907 Cirligatura.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMS.NILOR 469

LeI BanI
700 Tinutul Esfl.
7.859 Tfrgul Esii.
2.193 Hrisovolitii negutätori ot tirgul Esh.
59.227 Bez 4.499 lei Botosanil. Adeca cinel ()eel i noué de mil, doue sute
doué eei i épte
C1fertul Sf. Dumitru a ruptelor VisterieI negutdtorilor hrisovoliti si a altora cari
sunt la acéstä rinduélfi, 1817 Octomvrie.
LeT BanT
10.799 15 Ruptele Visteriei.
4.448 60 Altil earl sunt la acéstä rindueä.
3.683 60 NegutkoriI hrisovoliff insä:
LeT BanT
240 Romanul.
300 Focsanfi
437 60 Agiudiul j Putna.
720 Tecuciul.
310 Bérladul.
63 60 Vasluiul.
270
780 HusiI
150 Starea întâìúk
60 Starea al 2-lea j din trgul
3.683 60
18.931 15 Bez 1.653 lei 75 haul Botosanil. Adeca opt-spre-lece mil noue-sute
treI-lecI i unul lei i cincl-spre-dece banI.
Cifertul sf. Gheorghe a ruptelor Vistierl negutätorilor hrisovolitI si a altora cariI
sunt la acésti rinduéli 1818 Aprilie.
LeT BanT
11.398 Ruptele Visteriei.
4.443 60 AltiI carI sunt la acéstä rinduélà
3.678 NegutatoriI hrisovolitl, Insä:
Lei BanT
240 Romanul.
300 Focsanif
437 60 Agiudul j Putna.
720 Tecuciul.
310 Bérladul.

767f
63
270

150
420
60 Vasluiul.

Husil
Starea Intdia
Starea al 2-lea j Din tirgul
3.678
19.519 60 Bez 1.546 lei 105 bani BotosaniI. Adech noué-spreq;lece mil cinci-
sute-noué-spre-lece lei si sése-lecl banI.
Patru ClferturI a jidovilor hrisovolitI dupà hrisovul gospod.

www.dacoromanica.ro
470 V. A. URECHIA

Le! BanT
9.150 Cifertul Intaift Iunie, Iulie qi August 1817, insä:
Let
800 Folticenii
375 Burdujenii Sucéva.
400 Vlddenii
210 Piatra
500 Nérntul Istémtul.
350 Romanul.
200 Bacäul.
40 Agiudul ot Putna.
125 Fälciul.
1.350 Herta.
550 Dorohoiul.
400 Härläul.
450 CArliglitura.
400 Tinutul E§ii.
3.000 Tirgul E§il.
9.150 Bez 2.000 lei Botopnil.
9.150 Cifertul al 2-lea Septemvrie, Octomvrie i Noemvrie 1817.
9.150 CIfertul al 3-lea Decemvrie 1817, Ianuarie §i Februarie 1818.
9,150 Clfertul al 4-lea Martie, Aprilie i Haití.
36.600 Adecä trei4ecI i ése de mil §ése-sute.
Adunarea banilor birului.
LeT BanT
264.116 Clfertul
269.483 a al 2-lea.
271.019 * al 3-lea.
270.746 al 4-lea.
9.892 15 Dajdia Mala a mazililor ruptaOlor.
9.922 * a 2-a.
9.924 30 a 3-a.
10.072 60 a 4-a.
59.227 Banii implinitl de pe la arguri pentru dugheni §i cräcime la
cifertul al 3-lea.
18 931 15 Cifertul sí. Dimitrie a ruptelor Visteriel, negutätorl hrisovolip
19.519 60 Gifertul sf. Gheorghe asemenea.
36.600 Patru ciferturI a jidovilor
1.249.452 60.
308.514 Se scad banil scutelnicilor dupä izvenlele cu pecete gpd.
Le!
76.476 Cifertul
77.100 al 2-lea.
77.100 al 3-lea.
78.868 al 4-lea.
308.544
940.908 60 férnân, adecä, nou6-sute-patru-leci mii, notfé-sute-opt lei çi Ose-
4ecÌ banl. (pecetea gpd.)

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 471

Le! BanT
Rusumaturile.
100.500 Desetina bez 4.500 lei Botoeanii. 1817 Iulie.
245.000 Väldräritul. 1817 Séptemvrie.
90.400 Goetina bez 6.100 lei Botoeanil. 1818 Aprilie.
435.900 Adicä patru sute trel-lect el cincl de mii, noue sute lei.
Adunare peste tot.
LeT BanT
940.908 60 Banil birulul bez 308.544 lei scutelnich.
439.900 Rusumaturile.
1.376.808 60 Adecä.: un milion-trel-sute-eépte-leci ei eése de mil opt-sute-opt
leI, eése-lecI banI.
(pecetea gpd.)
Semna0 : Veniamin Metropolit Moldaviel, Bale Logofet, Alecu Bal§ Logofet, . . .
Ve! Logofét.

Scäderile
Haraciul
Le! BanT
47.769 Pe anal Otomanicesc 1232 (1818 Maiu). Adecd patru-lecì ei eépte
de mil, §Apte-sute-§ése-ded ei noué lei.
Bairam Pesches.
60.984 15 Pe anul Otomanicesc 1232 (1818 Maiu). Adeca eése-deci de mil
notfé-sute-opt-lecl ei patru lei ei cinci-spre4ece bani.

Rachibiaua.
LeT BanT
25.000 dal rachibiaua pe anul Otomanicesc 1232 (1818 Maiu).
Adicd doné veci i cincl de mil lei*.
Emfiemucatesi.
3.076 Dati prin d-lut Aga Dumitrache Statachi emfiemucatesi. (1818 Mali].)
Adica treI mil eépte-led ei cinci lel.
Pouf ele.
25.000 In socotéla politelor cetätilor prin d-lui Aga Dumitrache Statache
(1818 111 OA 1) .
Adica douë-leci ei cincl mil leI.
almara gospod.
27.100 Cele intimplatrare §i neapèrate cheltueli a Cämäril pe Iunie, Iulie,
August din banii cifertului intäiii din birul Vistieriei. 1817 Iunie 21.
64.600 Cheltueli urmate prin Cámara pe lunile Septemvrie, Octomvrie ei
Noemvrie. 1817 Octomvrie 28.
50 000 Pentru cele urmätiíre cheltuell a Cämärel pe lunile Noemvrie ei
Decemvrie. 1817 Decemvrie 17.

www.dacoromanica.ro
472 V. A. 'UREMIA

Le! BanT
7.200 Cusurul cheltuelilor Cämärel gospod, pänä la stireitul lui Fevruarie
1818. 1818 Martie 18.
18.017 Cheltuiala Ilicului la ecpaiaua curteI gospod pentru serbätorile
pascilor. 1818 Martie 18.
20.000 Cheltuelile CamäreI Gospod pe lunile Martie, Aprilie i Mail 1818
Martie 18.
176917 Adici una sutä eépte-slecl i ése de miI, noué sute eépte spre-
slece leI.

Cheltuelile Viene.
71.547 Cheltuelile ce ail urmat de la 1 Iunie 1817, ei p5.nä la sfireitul
luI Maiti 1818. 1718 Mail Adecä sépte-slecI si una mil, ciad sute
patru sled ei eépte lei.
Damn': la Tura
100 Dar dumi-sale Mehmet Aga.
100 Dar omuluI luI Silistra Bena Emini. 1817 Iunie 24.
220 Dar ciohodarului lul Macin Bena Emini, i 6menilor celor im-
preunä cu dinsul. 1817 Iunie 25.
150 Dar omului Slàvitului Härvova Bena Emini. 1817 Iunie 27.
100 Dar TätaruluI slavirii sale Ibraim Paeasi. 1817, Iunie 27.
150 Dar omuldi luI Tulce Bena Emini. 1817, Iunie 27.
650 DatI 6menilor lul Silistra Muschimi ce ail adus doI armäsari
1817 Iulie 2.
80 BaceieI la doI émenI a luI Isacci Bena Emini. 1817 August 2.
250 Lui Miri Neculi omul lul Isacci Muhafezl. 1817, August 3.
140 La doI ComenI ai lui Ibraim Pasasi. 1817 August 20.
100 Cheltuiala luI Ibraim Dervid Suleiman. 1817 August 24.
1,500 Dar luI Caftan Agasi i timenilor slävirei Sale Silistra Valesi
1817 August 25. _

50 Dar omulul Tuecciului. 1817 Septemvrie 8.

560 Ciohodarul prea Indltatului Vizir si omuluI 1365. 1817 Octomvrie 23
580 Omului lui Tulci Paeasi. 1817 Octomvrie 24.
310 Dar la trel 6meni ai lui Zaim Aga. 1817 Octomvrie 31.
600 Lui Ali Aga Corasangi proin bae-beeli agasi pe Octomvrie el No-
emvrie. 1817, Octomvrie.
100 Dar omului luI Ghenicer Agasl. 1817 Octomvrie 31.
40 Baceiel omuluI lul Hagi Ispirliu. 1817 Noemvrie 5.
600 Dar luI Haznatar Agasi a lul Ghiorgheos Muhafezi i la doI
Canen1 aI lui. 1817, Noemvrie 14.
50 Dar omuluI luI Isacci Ghenicer Agasi. 1817, Noemvrie 26.
200 Cheltuiala celuI trimis la Gheorgheos Muhafezi. 1817. Noemvrie 28.
900 Ali Aga Carasangi, pe Decemvre, Ianuarie i Fevruarie. 1817, De-
cemvrie.
160 Dar luI Mehmet beeli-aga de Botoeanl. 1817 Decemvrie 11.
30 Dar 6menilor sltivituluI Mäcin Muhafezi. 1817 Decemvrie 1.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROM ARMOR 473

Let' Baul
150 Dar omului lui ghenicer Agasi. 1817, Decemvrie 20.
50 Cheltuiala drumului slavitului Ghenicer Agasi. 1817, Decemvrie 27.
80 Dar tatarulul lui Ibraim Bena Emini. 4817 Decemvrie 28.
300 Dar chiatipului lui Galati-Sardara. 1817 Decemvrie 28.
350 Dar tätarului a inältimii Sale Papa Piasa. 1818 Ianuarie.
600 Datl la Cheltuiala lui proin bas-be§li agasi Corasangi Ali Aga.
1818 Fevruarie 3.
440 Dar omului lui Tonir Zaade Andoni. 1818 Fevruarie 48.
160 Dar tätaruldi Mehmet Aga a slävitului Peh1ivan-Bap.1818 Martie 3.
200 Pentru hudiiana ce s-ad trimis slavitului Silistra Papsi. 1818
Mar tie 9.
300 Dar lui Rustima Aga Ben Suleiman Aga fratilor reposatului ba§-
be§liagasa Hall Aga. 1818 Martie 14.
110 Dar omului dumi-sale Zantemir Beiú. 1818, Martie 19.
100 Dar omului lui Ghenicer Agasi de la Ibräila. 1848 Martie 26.
50 Dar luI Hafiz Aga mergénd la Ibraila. 1818 Martie 30.
900 Lui Ali Aga Carasangiii pe Marte, Aprilie i Mail'''. 1818 Aprilie.
100 Cavazului a slavitului Ibraim Muhafezi. 1818 Aprilie 12.
200 Dar Satarulul a Slaviril Tale Ibraim Bena Emini.'4818 Aprilie 19.
150 Dar omului SIfivituluI Harpva Bena Emini. 1818 Aprilie 19.
100 Dar tfitarului a sravitulul Isacci Bena Emini. 1818 Aprile 19.
150 Dati la cheltuiala omului lui Liman Reiz Bel(' mergand la Galati.
1818 Aprilie 24.
500 Lui lista a lui Ghenicer Agasi Ali Aga viind de la Galati. 1818
Aprilie 29.
150 Dar omulul Jul Silistra Bena Emini §i omulai 10 Ismail Papsi
tufecci bap. 1818 Aprilie 30.
400 Dar lui chiatip Zaade omul lui Ibraim Bena Emini. 1818 Aprilie 30.
200 Lui War Agasi Ibraim din suma ce avea sa iea de la Hall Aga.
1818 Mail]." 9.
1.600 Lui Divan Efendisi §i ennenilor slävirii sale Niacin Papsi. 1818.
Maiii 42.
700 TätaruluI Slavitului Vidin Muhafezi, 1818 Maiii 24.
600 Ltd Zefir Aga a siavitului Ibraim Muhafezi in pricina diiaforalei
cu jidovul. 1818 Maia 28.
15.890 Adicä cinci-spre-Oece mil, opt sute noué led lei.

Zaherele trimise la Tarigrad.

pe anul 4816.
LeT BanT Kile

215.187 7,172 18 Arnäut cite 30 lel.

47.477 12 2.158 1 Carnet' ate 22 lei.
2.575 96 171 14 Papupi cate 15 lei.

www.dacoromanica.ro
474 V. A. ITRECHIÀ

LeT BanT
2.949 90 196 13 Mdlaiii ce s'aft dat la Ibräila in ndturd pate 15 lei
bez 903 Kile 7 dimerlil ce s'ail buiuirdisit pate 15 lei.
2.064 60 258 2 Orzul cate 8 lei.
750 (samevul zaherelel obicinuit).
271.004 18
90.085 Se scade ce s'ali dat in Vistierie, trecut in sama al 3-lea dupä
avezare.
180.919 18 réman, care s'ail dat, insä: (1817 August).
LeT BanT
108.211 76 din vddrhrit.
72.707 62 din cIfertul al 2-lea 1817.
180.919 18
6.600 ce s'ail dat in cumpérdtére a 140 Kile arndut, care Wail dat in
tertipurile anuluI 1817, cumpérandu-se prin dumné-lor parcdlabil
cate 40 lel Kila. 1818 lunie.
186 619 18 Adecd una sutd opt led i ése mil, eincI sute noué spre-lece
lei vi opt spre çlece banl.
Navlu e cheltuell de zaherele
238 Cheltuell in facerea a 94 dim erlil.
LeT
150 pentru 50 dimerlil legate cu fier pentru mésurdtérea
zaherelei tertipurilor cate 3 lei.
88 pentru 44 dimerlil fàrá fier pentru mesurdtérea orzului
tnenzilurilor, 1817 Septemvrie.
238
240 in navlul caicelor dupd intimplät6re pricinI in lipsa caicelor par-
cdlabieT in Septemvrie, Octomvrie i Noemvrie. 1817 Noemvrie.
590 Chiligiilor de Galati pentru mesurät6rea zahereleI tertipurilor la
cortibii cate 5 lei suta de chile pe 11.800 chile, prin pfircalabil
de Galati. 1817 Noemvrie.
350 Dati omului luI Sulina Reiz cheltuiala desdrcatuldi a 1.750
Stambol Chilasi din tertipurl spre usurinta caicului venit in
primej die la Sulina a lui Ha111 Reiz, prin paralabil. Noetnvrie
105 Cheltuiala celui trimes la Sulina pentru pricina zahereleI tertipu-
rilor, prin parcalabl, Noemvrie.
9 932 36 Cheltuiala teslimatuluI zaherelel la IbrAila, insd:
LeT BanT

2.550 Navlul a 17 carlaci ce ail dus 2.040 chile arndut

la Ibrdila.
87 60 pentru 45 tuhati la incdrcatul i descdrcatul za-
herelel.
2 36 maturi i lopetI.
684 30 emeclicul carauvilor vi a salahorilor ce s'ail
trimes acolo pentru cdratul zaherelei la ambare.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 475

Lel BanT
85 Cheltuiala /uf Hanimoglu ce s'au dus la BrAila
pentru teslimatul zaherelei.
850 Lucrurile cumperate prin zaimul s't tainatul sed.
4.580 Dafi zaimuluI la mesurät6re prin Hanimoglu.
569 Cheltuiala agalelor la Bräila prin Derecci-basa.
250 Cheltuiti prin Hanimoglu la Bräila când ad luat
sinetul primitorulul zaherelei.
212 30 Bacsis la Ecpaiaua paseI.
11 Navlu unuI cale cu care s'ad hitos Hanimoglu.
50 Cheltuiala celta ce ad statut acolo, afarä de acel
trim e sI.
9.932 36 1817 Noemvrie.
Ler BanT
1.881 60 Cheltuiala ce s'ad urmat prin parcdlabil de GalatI la meremetul
ambarelor gospod, unde s'ad pus zahereaua. 1847 Noemvrie.
760 Samesului zaherelei anului 1817 obiclnuit. 1818.
14.086 96 Adeca patru-spre-lece mii, opt zecl s't sése leI si noué çlecI si sése
bani,

Daruri
3.000 Dar dascálului Gheorghe mergênd la Tarigrad, pentru scella de
acolo. 1818 Maitt 26.
277 Dar la un loe sciut. 1817 Iunie.
5.000 Dar la un loe sciut. »
50 Mira unul monah de la schitul Hangului. 1817 Iunie 4.
1.000 Dar dascälultil Govdela pentru datul in tipar a aritmeticei, cu
dumné-lul Aga Dumitrache Lazachi. 1817 lunie 21.
40 Milá la un loe sciut. 1817 Iunie 26.
46 Unto calaras venit de la Tarigrad. 1817 lunie 26.
200 Datl la un loe sciut. 1817 Iulie 1.
300 La un loe sciut, prin comisul Sutul. 1817 Iulie 9.
320 In plata datoriilor si a gl6belor a sépte vinovati din teMnite, earl
s'ad sloboçlit. 1817 Iulie 27.
150 Mila la 45 familiI Sêrbi. 4811 August.
100 La 10 Sêrbi ce ad venit de peste Prut si ad trecut peste Dunäre,
prin Agie. 1817 Septemvrie.
110 Dumné-lui Ivan Rascovici mergênd la Focsani, pentru cheltuiala.
1817 Septemvrie 41.
900 Prin dumné-luI comisul Negre la un loe sciut. 1817 Septem-
vrie 23.
30 Datl unuI särac. 1817 Septemvrie 30.
10.000 Duma-lid Sérdarul Costachi Catichi mila spre despägubirea pa-
gubeI ce aft avut din slujba desetinei anulul urmator. 1817,
Octomvrie.
500 Mut la maritatul feteI luI Chirica Diiacul de la Dorohoift. 1817
Octomvrie.

www.dacoromanica.ro
476 V. A. IIRECRIX

LO Bani
2.100 - Lui Deli-basa si Tufecci-basa dar pentru o pricing sciutä. 1817
Octomvrie.
212 - Mili la un loe sciut pe luna l'II Octomvrie, 1817 Noemvrie 1.
500 - Dar ómenilor ce aii omorit fiara cea stricit6re de 6menI. 1817
Noemvrie.
2.500 - Dar la un lec sciut. 1817 Noemvrie 7.
1.017 - Dumné-luI Sior Critico. 1817 Noemvrie 13.
37 - Dar la un loe sciut. 1817 Noemvrie 22.
900 - Prin dumné-lui Comisul Negre la un loe sciut. 1817 Noemvrie 24.
1.000 - Dar la un loc sciut. 1817 Noemvrie 26.
50 - Lui II Muhurdagiii Nieolae. 1817 Noemvrie 29.
1.400 - Dar luminatului Beizade Dumitrache Ghica in cumpgrät6rea ca-
selor. 1817 Decemvrie.
4.941 - Ispravnicul Gheorghe. 1817 Decemvrie 3.
1.00G - DO luI Teodor Critico sub euvint de cheltuéla drumului. 1817
Decemvrie 4.
150 - Dar la doi ofiteri. 1817 Decemvrie 21.
50 - La un loe sciut. 1817 Decemvrie 21.
180 - Dar la trei ucenicI de sc61d. 1817 Decemvrie 27.
50 - Tatarul lui Ruset. 1817 Decemvrie 31.
140 - Dar lui Emin Tatarul pentru o sea, 1818 Ianuarie.
.50 - Prin II camärasi la un loe sciut. 1818 Ianuarie 5.
50 - La un loe sciut. 1818 Ianuarie 12.
100 - Dar lui Sior Carlo Culencur. 1818 Ianuarie 15.
20 - Dar unul ipochimen. 1818 Ianuarie 19.
50 - Dar unul. ipoehimen. 1818 Ianuarie 19.
1.000 La un loe sciut. 1818 Ianuarie 29.
160 - Pentru o cädelniti ce s'aii cumpérat si s'el dat la schitul Fra-
m6sa, dupa jaloba monahilor de acolo. 1818 Fevruarie.
100 - Mila luI Enache Raus dupä jaloba sa. 1818 Fevruarie.
150 - Sfiracului pätimas Gheorghe. 1818 Fevruarie.
500 - Dar apitanului Gheorghe din tirgul Petrel Fevruarie.
150 - Dar unul baron Prusienesc. Fevruarie.
113 - Cheltuéla lui Dumitrache Papadopulo. Fevruarie 3.
50 - Dar unui ipochimen. Fevruarie 3.
50 - Dar la un loe sciut. Fevruarie 11.
680 - Datl la un loe sciut prin dumné-lul postelnicelul Pantazoglu. Fe-
vruarie 14.
200 - La un loe sciut. Fevruarie 14.
150 - Mili unui silrac. Fevruarie 16.
140 Dumné-lui Vel Comis. Fevruarie 16.
50 - Mili sclipitatului familiot Teohari. 1818 Martie.
1.200 - Lui loan Maca ce ad slujit la Tulcea in anul 1817-1818 Martie 10
100 - La un loe sciut. Martie 12.
700 - La un loe Ficha, prin dumné-luI postelnicu Pantazoglu. 1818.
Martie 13.
250 - La un loe sciut. Martie 14.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 477

LeT BanT
600 Mili spre rescumpérare a 6 suflete ce ail fost suite a-sI
pravoslavnica credintä. 1818 Martie 17.
86 La un loc sciut. Martie 22.
3.000 Dar So6lel de la Hio si Zagora prin dumné-lui comisul Negre.
Martie 27.
100 Mila Dragomanului Duseu. 1818 Aprilie.
140 Pentru 12 minee ce s'ail cumpérat i s'aft dat schitului ot
Aprilie.
100 Lui Chir Nemiian Serfu. Aprilie 4.
300 Dar fiilor Banului Stavär. Aprilie 6.
300 Dar la un loe sciut. Aprilie 12.
200 Lui Chir Rascovici. 1819 Aprilie 29.
120 Dar lui Gheorghe loan. Aprilie 29.
100 Mili StolniceseI Maria Holbinesel. Majá.
100 Mila lui Nechita Derio Reiz.
100 Milä luI Adam locuitorul din satul Sàbàóni. 1818 Mail
210 Dumné-luI Spiltarul Sutul pentru un loe sciut. Maiil 6.
107 Dar lui Vasile Andoniu. Majá 7.
791 S'érdarul loan Pashaloglu Saegi-Basa. Majá.
150 Dumné-luI Paharnicul Moisache. Majá 15.
30 Dar la un loc sciut. Malil 17.
596 Dag la un loc sciut prin dumné-lul Postelnicul Pantazoglu. Majá 26.
60 Mili luI Tänase Fentilá. Iunie
160 Dar until ipochimen. Iunie 2.
51 211 Adecä, si una de mil', dou&sute-un-spre-lece lei.
Pentru Ceteifi.
Le! Bar!
34.171 75 Cusurul cheltueleI cetitilor in ecsoflisirea socotelilor cu
rul Iancul pentru cheltuelile cetätilor in anul 1816, 1817 Oc-
tomvrie.
11.119 Cheltuell urmate in trämiterea cherestelelor la Isaccea i Silistra
prin Ciminarul Iancul, dupti izvodul ce all infatiat. Noemvrie.
45.290 75 Adeci patru-cpci i cind de mil doué-sute-nou'é-Oeci i épte-c;leci
cincI banI.

Navlu ,yi cheltuelile de cherestea.

3.676 Prin dumné-lor Ispravnicil de Némt datl plutasilor plati pentru
147 plute cu 720 catarturI a Sucevei de la Peatra la Galati,
ate 25 leI pluta adeci :
Pinta BuelitT
99 397 catarturi câte 4 la pluti.
21 120 catargele ate 6 si 6.
27 203 trenchetuei ate 7 si 8. 1817 August.
147 720.
10.400 Ce Wail dat In cherestele pentru meremetul Curtii gospod la Cu-

www.dacoromanica.ro
478 V. A. IIRECHIÀ

LeT BanT
rucismea in Tarigrad, prin Dimitrie Derecci-basa. 1817 Octom-
vrie 7.
6.000 LuI Dumitrache Derecci-basa blel hesap In navlul cherestelelor
tramise la Tarigrad. 1817 Octomvrie,
2.000 Lui II comis Manolache Meemurul cherestelelor pe 10 lunI de
la 1 Ianuarie i pana la sfirsitul lui Octomvrie 1817. 1817 Oc-
tomvrie.
6.750 Cusurul ibrichiulul dati prin dumné-Itil Aga Dumitrache Statache
luI Derecci-basa. 1817 Noernvrie 27.
16.987 Cusurul socotelei ce s'Eta cäutat cu Derecci-basa de la 17 Fevrua-
rie 1817 pana la 26 Noemvrie datl In navlurI i cumparateire.
de cherestele trimise la tersanaua Imparatésca. 1817 Noemvrie 27,
626 Ce s'ají dat prin ispravnicii de Némt plutasilor NémtuluI pentru
25 plute cate 25 leI, pluta. 1818 Aprilie.
3 500 Pentru 360 catartuil cate 10 lei catartui care :Valí fäcut la tinutut
Sucevel i s'ají platit locuitorilor 1818 Aprilie.
9.000 Pentru sarampoll BraileI täiatul F,i cfiratul lor prin dumné-luI
Aga Dumitrache. 1818 Maiii.
66.937 Adea cincI-lecI i ése de rail noué sute-trei-lecI i épte lel.

Isprdvnicia Curta.
10.999 Pe Iunie. 1817 Iulie 12.
8.602 Pe Iulie.
6.329 Cheltuiala cu meremetul Curtei gpd. pe lunile August, Septembre
Octomvrie. 1817 Iulie.
8.653 Pe August. 1817 August.
8.349 Pe Septemvrie. 1817 Septemvrie.
9.343 Pe Octombrie, lusa:
LeT

6.249 pana la 22 lile din Octomvrie. 1817 Octomvrie.

3.094 pe 9 lile din Octomvrie. 1817 Decemvrie 30.
9.343.
9.371 Pe Noemvrie. 1817 Decenavrie 30.
8.188 Pe Decemvrie. 1818 Fevruarie 7.
8.628 Pe Ianuarie.
7.668 Pe Fevruarie
8.320 Pe Martie Martie,
9.201 Pe Aprilie Maitt 29.
9.420 Pe Maiti. Iunie 10.
111.861 Adeca una-sutä-un-spre-lece mil, opt-sute-sétie-lecI si unu leI,

Beciul Gospod.

6.420 Pe Iunie. 1817 Iulie 12.

6.580 Pe Iulie August 12.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 479

5.580 - Pe August * Septemvrie 5.

5.680 - Pe Septemvrie. 1817 Noemvrie 3.
5.613 - Pe Octomvrie, lusa:
Le!
3 960 panA la 22 Octomvrie. Noemvrie 3.
1.653 pe 9 din Octomvrie. Noemvrie 7.
5.613.
5 400 - Pe Noemvrie. 1817 Decemvrie 5.
5.680 - Pe Decemvrie. 2
5.640 - Pe Ianuarie. 1818 Fevruarie 7.
5.159 - Pe Fevruarie.
5.640 - Pe Martie Martie.
5.400 - Pe Aprilie Mahl 8.
5.660 - Pe Maih. Iunie.
66.252 - Adecti kiése-lecI 9i 9ése de ntil, dou6-sute-cincI-ylecI i doi lel.

Menzilul.
6.663 - Menzilgiilor vechi dobfindä pentru banil ce nu li s'uf/ dat In vreme
Cu 1.000 leI, ugeretul buhariullí. 1817 Iulie.
4.619 15 Chiamurile pe luna lui Iunie. 1817 Septemvrie 20.
3.634 15 Pe Iulie. 1817 Septemvrie 20.
4.061 30 Pe August. Decemvrie 18.
3.551 45 Pe Septemvrie. Decemvrie 18.
3,185 15 Pe Octomvrie. 1818 Ianuarie 21.
2.760 15 Pe Noemvrie.
2.950 105 Pe Decemvrie.
2.707 15 Pe Ianuarie. Martie 29.
2.506 105 Pe Fevruarie.
6.066 30 Pe Martie.
3.982 90 Pe Aprilie.
4.398 - Pe Mala
49.986 - Adeci patru-çlecl i nou6" de mil; noué-sute-opt-decI i ése lei.

Beilicul.
915 - Pe luna lui Iunie. 1817 Iulie 2.
852 - Pe Iulie. August. 8.
1.183 - Pe August. Septemvrie 15.
1.370 - Pe Septemvrie. Octomvrie 1.
837 - Pe Octomvrie. Octomvrie 31.
792 - Pe Noemvrie. Decemvrie 4.
959 - Pe Decemvrie. 1818 Ianuarie.
550 - Pe Ianuarie. * Fevruarie.
970 - Pe Fevruarie Martie.
1.202 - Pe Martie. Aprilie.
1.076 - Pe Aprilie. Muftí.
2.295 - Pe Iunie.
13.037 - Adecift trei-spre-lece mil, treI-leci 9i 9épte lel

www.dacoromanica.ro
480 V. A. IIRECHIi

CV/draft:4" i Marti la Tarigrad.

Le! Baia

400 Lui Ibraim Tätarul. 1817 Iunie 20.

350 Unul cdläraq. Iunie 30.
750 LuI Ibraim Tätarul i unui cAltira. August 7.
700 La doi cfildra0. August 26.
350 Unui eäldraq, mergênd cu Paharnicul Serghi. 1817 Septemvrie 9.
350 Muff cab-1'aq. Septemvrie 20.
400 LuI Emin Tätarul. Octomvrie 27.
400 Lul Ibraim Tdtarul. Noemvrie 21
300 Unui cildraq, mergênd cu vdtaful de edldrag. 1817 Decemvrie 9.
450 Viltaful de cälära?. Decemvrie 9.
'750 Lui Emin Tdtarul i unuI cdhira§. 1818 Ianuarie 17.
400 Lui Suleiman Tlitarul. Fevruarie 12.
350 UnuI cäldra§. Martie 2.
700 La doi calära§. Aprilie 42.
350 Unui cfildra§. Aprilie 18.
400 Lui Matar Agasi Ibraim. Maid 8.
400 Lui Emin Tdtarul. Maid 27.
7.800 Adedy fépte mil, opt sute leI.

Cheltuiala celor trcm4 in trebi.

Lel Bar!
100 Cheltuiala la 4 neferi mergAnd in tinutul SuceveI, cu Paharnicul
Enache. 1817 Iunie.
100 Stolnicul Hrisochefal, trämiténdu-se la Peatra. 4817 Iunie 16.
40 Cheltuiala la doI neferI trämitêndu-se la Foconi Cu Ierochirico.
Iunie 49.
100 PitaruI Iepirul mergênd la Sucéva pentru paza margine!. Iunie 26.
30 Unui ciohodar trdmitêndu-se la Tutova §i GalatI pentru remäqita
banilor surgiilor. 1817 Iunie.
50 Ispravnicul de Vistierie Vasile Mdcdrescul, trfimitêndu-se mehmen-
dar cu Mons. Pini, Consul de Bucuresci. August.
100 Unlit diiae de Vistierie, merend la tinuturile de jos pentru cerce-
tarea zahereleI i cercdtura. August.
200 Cheltuiala lui II Portar, mergênd la Braila. August 25.
110 Lui Ghiuler Agasi mergênd la GalatI i intorandu-se cu sf. Brâil
Septemvrie 4.
100 Medelnicerul Iordache Stavér, trdmitêndu-se la GalatI In pricina
zahereleL Septemvrie.
100 Cheltuiala tramisului mumba§ir la Tecuci, diiac de Vistierie spre
pornirea zahereleI. 1817 Septemvrie.
60 Cheltuiala celor ce ad mers la gr6pa Ocnel cu vinovatil. Octomvrie
137 Serdarul Saya, cheltuiti pentru neferii trämi§1 In feluri de pricini
altele. Octomvrie.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 481

LeT BanT
100 Cheltuiala lui Ibraim Tdtarul mergind la BucurescI i intorcêndu-
se. Octomvrie.
360 Cheltuiala diiacului de Vistierie Muai Veisa, trimeténdu-se la ti-
nutul Putnei pentru cercetarea zaherelei i alte pricini. Octomvrie.
80 Cheltuiala omuluI ce ad mers in Valahia. 1817 Noemvrie.
100 Cheltuiala lui Cfirc Serdar cu neferii sél trämitêndu-se dupit tilhari
In tinutul Dorohoiulta i Botosanii. Noemvrie.
150 Cheltuiala neferilor ce Wei tram's in doué poterI prin Serdarul
Saya. Noemvrie.
100 Celui triimis la Tecuciii pentru o pricina sciutä. Decemvrie.
200 Portarului Fotache. 1818 Ianuarie.
30 Cheltuiala unul nefer ce ad mers cu Baron Brusie panii la Ma-
mornita. 1818 Fevruarie.
100 Paharnicul Dumitrache merend la Bucuresci. 1818 Fevruarie 18.
300 Diecilor de Vistierie ce s'ad trämis la tinuturile de jos pentru
pornirea zaherelel sursat. 1818 Martie.
150 Cheltuiala lul II portar, Manolache, trAmitêndu-se la Brälla. Maid 6
250 Cheltuiala SérdaruluI Latif, trmäiténdu-se la Focsani i Galati
Maid 8.
600 Cheltuiala drumului serdarului Latif trdmiténdu-se pentru izgo-
nirea tiganilor corbeti la Bräila.
40 Cheltuiala unui ciohodar tr'ámis pentru carele soselelor. Maid.
130 Unui diiac de Vistierie i la 4 ciohodari ce s'aft trämis pe la ti-
nuturi pentru istovul remisiturilor banilor Vistieriei. Iunie.
100 Cheltuiala luI 2-lea portar mergänd la M5cin. Iulie 3.
60 -- La trel ciohodari trämisi pentru carele soselelor. Iulie 17.
4.007 AdecA patru mii, épte lei.

Tainaturi i chirii: de case.

eT BanT
495 Emeclicul i china caselor esacciilor consulatului Rusesc pe Iunie
Iuliesi August. 1817 August.
800 China locului phhArnicesel Smaraudel Stamati, uncle s'afi pus faul
grajdului gospod, Odd la sfirsitul lui Iunie a viitorului an 1818,
când Vote FA se ridice fénul. August.
450 Lul Dumitrache Derecci-basa sub cuvint de tainat, pe !mile, Iulie
si August. 1817 Septemvrie.
500 Chiria casei unde séde consulatul Frantuzesc, pentru 10 MO, cite
50 lei pe lunä. Septemvrie.
600 China easel consulatuldi Englezesc pentru duel luni, de la 1 Ia-
nuarie 1817 pän5 la sfirsitul lui Maiil, cäte 120 lei. Septemvrie
1.800 Lui Galati Serdarä pentru tainäturile musafirilor pe Iunie, Iulie
si August, ate 600 lei. Septemvrie.
1.800 Prin Galati Serdarit tainkurile musafirilor turd acolo in Galati
pe Septemvrie, Octomvrie i Noemvrie.
182 30 C5pitanul Evangheli sub cuvint do tainat, pe Septemvrie, Octomvrie
Noemvrie.
V. A. Urechici.Tom. X. Partea B.Istoria Romanilor.

www.dacoromanica.ro
482 V. A. IIRECTIIA

LeT BanT

450 Lul Dumitrache Derecci-basa sub cuvint de tainat pe Septemvrie-

Octomvrie i Noemvrie.
495 Emeclicul i china caselor esacciilor consulatulul Rusesc, prin
Agie, pe Septemvrie, Octomvrie i Noemvrie. 1817 Octomvrie.
720 China caselor consulatulul Englezesc pe 6 luni de la 1 Iunie 'And
la sfirsitul lui Noemvrie 1817. Octomvrie.
1.500 China caselor unde séde Agentia, pe un an, pânä la sfirsitul lui
Decembre 1817, Octomvrie.
400 China easel luI Vice consulat Englezesc din Galati Mons. Prasa,
de la 1 Octomvrie 1817 si pând la sfirsitul lui Septemvrie 1818.
1817 Octomvrie.
500 China casd unde séde Nomofilacs, de la Noemvrie 1817 si pan&
la 4 Noemvrie 1818. Noemvrie 4.
495 Emeclicul i china caselor esaceiilor consulatului Rusesc prin
Agie pe Decemvrie, Ianuarie i Fevruarie. Decemvrie,
1.800 Tainatul musafirilor turd din Galati prin Galati Serdari, pe De-
cemvrie, Ianuarie si Fevruarie eke 660 leI pe lund. 1818 Fe-
vruarie.
182 30 CApitanul Evangheli In Galati sub euvint de tainat, pe Decenwrie
Ianuarie si Fevruarie. Fevruarie.
450 Lui Dumitrache Derecci-Basa sub cuvint de tainat, pe.Decemvrie,
Ianuarie si Fevruarie. 1818 Fevruarie.
720 China easel consulatuluI Englizesc pe sése luni de la 1 Decem-
vrie 1817 si pând la sfirsitul lui Maitt 1818 ce s'ail dat dumné-
sale Logofetului Lupu Bals. Fevruarie.
405 Emeclicul i china easel esacciilor consulatului Rusesc, pe Mar-
tie, Aprilie i Maiü. 1818 Aprilie,
1.800 Tainatul musafirilor Turd din Galati prin dumné-lui Galati Ser-
darl pe Martie, Aprilie Maiil. Iunie.
450 Tainatul lui Derecci-basa pe Martie, Aprilie i Maki. 'mile.
150 Tainatul lui Vaap Hoge pe Maiú, prin dumné-lor pfiredlabil de
GalatI. Iunie.
505 60 Cheltuiti la 2 conace a slilvitului Cara Osmanoglu si a eimenilor
sèi viind la Galati si de la Galati la Sulina si inapoi la Ibräila
prin pArcalabil de Galati. Iunie.
17.740 Adecd sépte-spre-cjece mil, sépte-sute-patru-ded lei.

Cheltuéla Postelniciel
Le T BanY
120 Hartle, cernélä si caá tare pe Iunie. 1817 Iunie 13.
120 Pe Iulie. Tulle 31.
120 Pe August Septemvrie 1.
120 Pe Septemvrie Octomvrie 1.
120 Pe Octomvrie. Noemvrie 2.
120 Pe Noemvrie. Decemvrie 2.
120 Pe Decemvrie. 1818 Ianuarie 2.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMAINILOR 483

Let. Rani
120 Pe Ianuarie. Fevruarie 2.
120 Pe Fevruarie. Martie 2.
120 Pe Martie. Aprilie 2.
120 Pe Aprilie. Maid 2.
120 Pe Madi. Iunie 2.
1.440 - - Adecti una-mie patru-sute-patru-4eci lel.
Comi4ie.
350 Pe Iunie. 1817 Tulle 12.
350 Pe Tulle. August 12.
1.800 Pentru érba ce s'ad cosit de pe mosia Copoul In trebuinta graj-
duluì Gospod.
350 Pe August. Septemvrie 5.
350 Pe Septemvrie. Octomvrie 9.
200 Cheltuiti pentru oluri i traiste pentru iarna urmatóre. Octom-
vrie 30.
350 Pe Octomvrie. Noemvrie 3.
360 Pe Noemvrie. Decemvrie 2.
350 Pe Decemvrie. Decemvrie 31.
350 Pe Ianuarie. 1818 Ianuarie 31.
400 Pe Fevruarie. Martie 7,
350 Pe Martie. Aprilie 8.
350 Pe Aprilie. Mala 8.
1.661 Pe Madi cu cheltuéla ceirului. Iunie 17.
7.561 Adeca, sépte mii, cincl-sute-sése-tjeci si una lel.
Pitärie.
200 Cheltuéla grajdulul Pitariei pe Iunie. 1817 Iunie 12.
200 Pe Iulie. August 12.
200 Pe August. Septemvrie 5.
200 Pe Septemvrie. Noemvrie 3.
200 Pe Octomvrie. Noemvrie 3.
305 Alta cheltuéla ce s'ad M'out la grajdul Pitäriel Curtel gospod dupa
osebit izvod ce s'ad véçlut, bez cheltuéla ce unnéza pe fiesce-ce
luna. Noemvrie 3.
200 Pe Noemvrie. Decemvrie 5.
200 Pe Decemvrie. Decemvrie.
200 -- Pe Ianuarie. 1818 Fevruarie 7.
200 Pe Fevruarie. Fevruarie.
426 Alta cheltuéla a grajdulul Pitarlel pe luna luI Fevruarie. Fevruarie.
200 Pe Martie. Martie.
200 Pe Aprilie. Maiil 8.
423 Alta cheltuiala urmata pe Aprilie, dupä osebit izvod. Madi 8.
200 Pe Madi. Iunie 10.
400 Cheltuiala ce s'ad fa:cut la grajdul Pitarla in cata vreme ad stätut
telegaril domnescl la ciair. Iunie 19.
3.604 Adecä trel mil, sése sute cincl eci i patru lei.

www.dacoromanica.ro
484 V. A. IIRECHIA

Muhurddrie Divicteirie.
Le! BanT
120 Pe Iunie 1817 lunie 1.
120 Pe Iulie y August 16.
123 Pe August Septemvrie 1.
120 Pe Septemvrie 1817 Octomvrie 1.
120 Pe Octomvrie y Noemvrie 4.
120 Pe Noemvrie y Decemvrie 1.
120 Pe Decemvrie Ianuarie 1.
120 Pe Ianuarie * Februarie 1.
120 Pe Februarie * Martie 3.
120 Pe Martie Aprilie 2.
120 Pe Aprilie YMaiil 2.
120 Pe Malt. * Iunie 2
1.440 Adeca una mie, patru sute patru çlecl lel.
Cup drie.

497 Pe Iunie 1817 Iulie 12.

514 Pe Iulie August 12.
604 Pe August Septemvrie 5.
783 Pe Septembrie 1817 Noemvrie 3.
516 Pe Octomvrie Noemvrie 3.
507 Pe _Noemvrie y Decemvrie 5.
559 Pe Decemvrie Decembrie.
606 Pe Ianuarie 1818 Fevruarie 7.
535 Pe Fevruarie a Februarie.
535 - - Pe Martie y Martie.
577 Pe Aprilie a Muhl 8.
529 Pe Mail Iunie 40.
6.662 AdecA §ése mii, tiése sute sése çleci i doi lei.

Izciohodeirie.
328 Cheltuii pentru papucI, ciobote i altele pe luna lui Aprilie. 1818
Multi 6.
4.200 Cheltuiti la Sf. Gheorghe. Multi 6.
278 Cheltuiti pe luna lui Maiü. Iunie 11.
4.806 Adea patru mil, opt-sute-Ose
Chelluiala sgrbdtorilor.

6.000 Trimi§I la Tarigrad prin dumné-luI Aga Dumitrache Statachi,

milile Crdciunului. 1816 Decemvrie 8.
5.000 Mili prin Camara date la sérbätorile CrdciunuluI.
1.000 Comisului celui mare in giva de Bobotézii.
8.481 Cheltuélà de sèrbätorI,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR 485

Ler
100 in ajunul Craciunulul, adecä :
Le
20 Arhimandritului.
15 Preotilor.
14 Arhidiiaconului.
16 La doi psaltl al Metropoliei.
10 Do! anagnostl,
15 Preotului si psaltului de harem.
100
100 pentru douè caftane ce s'aft Imbracat dumné-lul Ve!
Postelnicul si dumné-luI Ve! Spatarul in cjiva de Cra-
ciun.
6.800 in liva sf. Vasilie, anulul not; insa:
Ler
2.200 in 800 rubiele pentru gpd.
3.000 impartitI bacsisuil prin Camara.
530 la bresle prin Vistierie.
300 in parale mfirunte.
100 pentru douè caftane dumné-luI Ve! Postelnic o
dumné-lui Ve! Spatar.
100 PsaltuluI Curti' dupä obiceift.
600 la ecpaiaua consulatilor, Insa:
Lei
200 celui rusesc.
200 celul Nemtesc.
100 FrantuzesculuI.
100 Englizescului,
600
6.800.
100 In ajunul Bobotezei preotilor si altora.
1.381 In opua BobotezeI, insd:
Lei
150 TreI caftane dumné-luI Vel Postelnic, i damn&
lui Ve! Spatarul si dumné-luI Ve! Comis.
12 La aghiazma.
14 Douè luminari albe pentru gpd. si Maria Sa
Demna.
4 Zugrävitul lor.
42 Pe opt lumini albe pentru luminath Beizadele
si Domnite.
16 Zugrävitul lor.
42 Pentru treI lumini albe pentru prea sfintul Mi-
tropolit si doI episcopi Romanul si Husul.
747 Luminile ce s'aú impartit la dumné-lor boerii,
preoti si altil, cum si la bresle, pe 83 ock cate
9 le!.
176 Pe doub' luminärI impodobite la aghiazmä, insa :

www.dacoromanica.ro
486 V. A. URECHIA

LeT BanT LeT

72 pentru daub' luminärl la aghiazmd cite

de 8 ca.
90 Impodobirea lor.
44 Zugrävitul lor.
176
28 Arhiereului ce all stropit can.
100 La ecpaiaua grajduluf ComisieL
50 La taifaua Pitäriet
1.381.
8.481. 1817 Decemvrie 25.
150 La doi dascA/1 i do/ ucenici pentru engomiile sérbdtorilor Crd-
ciunuluI. 1818 Ianuarie.
1.241 Cheltuip prin Vel Armas pe praf de puscd i altele la dulalma
sérbatori. Ianuarie 10.
7.500 Dar LuminateI Winne iubitel surorl a lui gospod. pentru sèrbd-
torile Crdciunuldf. Ianuarie 13.
2.211 Pentru luminäri ce s'ad impärtit la aer i la inviere Aprilie
10.000 Milile sérbätorilor pascilor, 1nsti 5.000 lei la Tarigrad si 5.000 lei'
aid. 1818 Aprilie.
834 Cheltuéla ce s'ail urmat la sérbatorile pascilor pe praf de puscä
altele. Aprilie 21.
50 Obiclnuitul caftan al Postelnicului la Pan!. Aprilie 25.
815 Dar in liva ce se scot armasarif la ceair, lush :
Lei
500 Comisul cel mare.
150 Comisul al doilea.
150 Vel Pitarul.
19 La mehterhane.
819. Majá.
42.286 Adec'd patru-decl i dou'e de mil, dou'é-sute-opt-deci i ése le/.

Caftanele

510 Caftanele ce s'ail imbrdcat de la 29 Iunie 1816 si pina la 14 No-

emvrie 1816, insd: 1816 Noemvrie 24.
LeT
20 Bérdarul Burghele Caminar. Iunie 19.
50 Dumné-luT Logoretul Grigorie Sturdza, Vel Vistier. /u-
nie 30.
15 Ilie Cogdlnicénul Sèrdar. August 19.
20 DascAlul Serghi Paharnic, Septemvrie 1.
16 Clucerul Ionitä Stolnicu
10 Vasile Filimon Medelnicer Septemvrie 19.
20 Paharnicul Dumitrache Florea comis.
10 Ionitd Birlädénul Medelnicer. Septemvrie 29

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 487

LeT Beni
20 Dimitrie Capioglan, Paharnic, Octonavrie 4.
20 Neculat a lui Andreiii Pavli, Paharnic.)
10 Suiulgiul Satrar Octomvrie 12.
1
20 Teodorache Silion, Comis. Octomvrie 29.
40 Päläduca, Aga
15 Divictarul Gavriil, Stolnic Octomvrie 30.
15 Capitanul de Darabani Iancul Stolnic.
10 Ionita céusul de aprodl. Noemvrie 5.
20 Paharnicul Aneste, Caminar
10 Pitarul Manole Serdar. Noenavrie 9.
40 Banul Gheorghe Buhus, Aga.
Caminarul Vasile Bals, Spatar.
15 Alecul Scortescul Serdar. Noemvrie 11
10 Vasile Curtal Medelnicer.
10 III comis Nicolae, Clucer.
20 Iordache Varnav, Caminar.
10 Costache Curtul, Clucer.
10 Petrache Idieru, Sluger. Noemvrie 14.
10 Chiricos Sluger.
610
4.345 Caftane ce s'aii imbräcat de la 40 Decemvrie 1816 si Om la 3
Fevruarie. 1817, insä :
Lei

50 Dumné-lut Logofetul Constantin Bals,

Logofét de téra de jos.
50 Dumné-luI Vornicul Vasile Costache, Lo-
gofét de téra de sus.
50 Dumné-lui Vornicul Constantin Costache,
Decemvrie 10.
Vornic de Ora de jos.
60 Dumné-lui Aga Iordache Bals, Vornic
de Ora de sus
50 Durnné-lui Vornicul 5erban Negel Vor-
nic de obste.
1.865 250
Lei

50 Dumné-lui Aga Costache Costache, Vornic

de politie.
50 Dumné-lui Comisul Costache Sturza, Vor-
nic de aprodi Decemvrie 10.
60 Dumné-lui Petrache Balanescu, vel Spatar
60 Dumné-lui Cäminarul Sandul Crupenschi,
vel ban.
60 Dumné-lui spfitarul Nicolae Bals, postelnicl
40 Dumné-lui banul Petrache Cazamir, spätar iDecemvrie 15.
40 Durnné-lui Cäminarul Stefan Catargiu, spatar)

www.dacoromanica.ro
488 V. A. 1.7RECHIÀ

TAT

15 Costache Lipan, serdar.

15 Pitarul Ión, serdar. Decemvrie 15.
10 Antohi Bou, medelnicer.
40 Dumné-lul Banul Costache Lazul, Spatar
20 Stolnicul Gavril Istrate, paharnic
15 lacovache Veisa, Serdar
15 Enache Vineténu, serdar. Decemvrie 19.
15 Ionita Istrate, stolnic
15 Iacomi vataf al domnitei, stolnic
50 Dumné-lui Postelnicul Andonache Donici,
vornic.
50 Dumné-lui spätarul lón Neculcea, postelnic
40 Dumné-lul comisul Costache Canano spätar lanuarie 45.
15 Ionita Andriias, stolnic
45 Gheorghe Albinet, stolnic
10 Grigore iconomul, Medelnicer
20 Clucerul Vasile Docan, paharnic
15 etrarul Petre, serdar
ianuarie 24.
40 Costache Racovitä, spätar
20 Ilie Postelnicul, comis Fevruarie 1.
20 Medelnicerul Enuta, paharnic
60 Dumné-luI Aga Dumitrache, amaras mare
20 Mihalache Balasache, comis
10 Serdarul Paraschiv Armas, halea Fevruarie 2.
10 Stolnicul Gavril, camäras al 2-lea.
10 Simion Oprisanu, sluger
60 Duniné-lul hatmanu Constantin Paladi,
hatman halea.
50 Dumné-lul Aga Alecu Canta, aga halea
40 Constantin Sturza, aga Fevruarie 3.
10 Iordache a caminaruluI Iordache vistier al
doilea
10 Alecul Fotino, spätar al doilea
10 II armas Teodori v'étaf de Divan
1.345
405 Caftane ce s'ail imbräcat de la 4 Aprilie 1817 si pina' la 5 De-
cemvrie 1817 insa:
50 Dumné-luI spdtarul Grigore Manul postenic
20 Iacovache Postelnicul, cäminar Aprilie 4.
20 Nechita Stamatin, paharnic
20 Dumitrache Manul, Comis
15 Jicnicerul Constantin Dumitriu, Serdar
10 Constantin Hrisochefal, Stolnic Aprilie 26.
10 Hagi Abdula portar basa, portar
20 Toma Rafailä, Cäminar. Main 18.
20 Alexandru zet Rizul, Caminar. Iulie 10.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RONANILOR 489

LeT
50 Dumné-luI Vornicul Costache Canta, ve! Vistier. August 6.
60 Dumné-lul Postelnicul Giigore Manul, vel Postelnie Au-
gust 7.
15 Stavarache Serdar, Octomvrie 23.
40 Dumné-luI Comisul Costache uu1, Spätar
20 Dumné-luI comisul Teodorachi Negri vel
Comis. Decemvrie 6.
20 Nicolae Pantazoglu, CAminar
20 Paharnicul Atanasie Gosan, Cäminar
405
2.070 Caftane ce &ail imbräcat de la 31 Decemvrie 1817 si pând la 35
Martie 1818, Ina
50 Dumnélul Vornicul Nicolae Stratalat, Lo-
gofét de 1.éra de sus.
50 Dumné-Itii Vornicul Teodor Bals, Vornic
de téra de sus.
50 Dumné-luI Vornicul Con stantin Catargiu,
asemenea.
50 Dumné-lui Vornicul Iordache Catargiu,
Vornic de obste.
50 Dumné-lui Vornicul Nicolae Hrisoverghi,
Vornic de téra de sus. Decemvrie 30.
50 Dumné-lul Postelnicul Ionitä Sturza, ase-
menea.
60 Dumné-luì SpAtarul Iordache Ghica, Vor-
nic de aprolI.
50 Dumné-luI Comisul Gheorghe Sturza, ve!
Spätar.
50 Dumné-luI Costache Lambrino, ve! Ban
40 Dumné-luI Comisul Lupul Bals, spitar
40 Dumné-lut Chminarul Mihalache Banu,
20 Stolnicul Constantin Nomofilacs, Ianuarie 3.
40 Banul Iordache Costache, Sphtar
20 Vasile Mihul, Comis
20 Paharnicul Grigoras, Cäminar
15 Dimitrie Vasiliu, Serdar
15 Teodorache Ursache, Serdar Ianuarie 26.
40 Vasile Pratescos, Medelnicer
10 Neculai Mandre, Medelnicer
Ionità Grigoriu, Clucer
10 Grigore Zdrobicl, jicnicer
4.330 735
40 Comisul Alecu Ralet, Spatar
40 Armasul Vasilache, Ban
20 II postelnic Nicolae Ghica, Comis Ianuarie 28.
20 CAminarul Costache Roset, Comis

www.dacoromanica.ro
490 V. A. URECHIA

Lei
20 Stolnicul Petrache Vogoride, Cäminar
29 Ispravnicul Iordache, Paharnic Ianuarie 28.
20 Mihail Chinezul, Paharnic
15 Medelnicerul Mihail, Serdar
15 Viltaful Iani, Serdar
15 Credincerul Constantin Jiianu, Stolnic
10 Trifan Medelnicer Ianuarie 28.
10 Gheorghe Marzacu, Sluger
10 Nicoli Jicnicer
10 Vätaful Mihale, Pitar
20 Grigorie Duca, Paharnic
15 Medelnicerul Constantin Vasiliu, Serdar Fevruarie 2.
60 Dumné-lui Vornicul Vasile Roset, Hatman
de minziluri.
60 Dumné-lul Postelnicul Grigorie Bals, epi-
stat AgieI.
40 Cäminarul Gheorghe Toba, Ban
40 Paharnicul Enache, Ban Fevruarie 6.
20 III Logorét Grigore Cozadin, Comis si epi-
stat Armasiel.
20 Dumitrache a lul Petrache Gerhaneli. Pa-
harnic.
15 Anastasie Manoil. Serdar
15 II comis Gheorghe, Serdar
16 Iordache Lascar, Serdar
15 Caftangiä Dimitrie, Serdar Fevruarie 6.
10 Manolache Haciul, Stolnic
10 Alecu Vardala, II Spatar
10 Vasile Zdrobici, Medelnicer
40 Comisul Iordache Ghica Aga, Fevruarie 10.
40 Caminarul Iordache Miclescul, Spatar
20 Spatarul Grigorie Codrénul, Cäminar
20 Sérdarui /lie Cogälnicénul Caminar
20 Medelnicerul Ionitä Burchi, Paharnic Fevruarie 13.
20 III postelnic Costache Pomir, Paharnic
15 Alexandru Botianul, Stolnic
10 tefan Scanteie, Medelnicer
40 Gherghe Cuza, Spätar
20 Paharnicul I6n Cuza, Stolnic 1 Fevruarie 16.
40 Aga Alecul Beldiman, Postelnic
15 Tulecci basa Vasilie, Serdar 1 Fevruarie 21.
1
20 Serdarul Atanasie, Paharnic, Fevruarie 22.
20 Stolnicul Gavril, paharnic.
15 Apostolache, Serdar
15 Vätaful Enache, Serdar
16 Dumitrache Caftangiti, Stolnic
15 Alecul Ureche Stolnic

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANTLOR 491

LeT

15 Stolnicul Ene Serdar

40 Banul Constantin Canta, ag. Fevruarie 23.
40 Cäminarul Mihalache Negri, Ban
20 Alecul Ruset Comis.
20 Medelnicerul Enache Crupenschi, Caminar.
20 Clucerul Costache Bucsänescu, Cäminar
15 Grigorie Stroescu, Serdar
16 Dumitrache Hasnas, Stolnic
15 Neaulal Ciorneitl, Stolnic
10 Vasilie Alexandri, Medelnicer
10 Andonie Vätaf de Aprodi. Martie 16.
10 Moshonas, II Pitar
10 Criticos, II Vistier
10 Nicoli, III Postelnic.
10 Dimitrie, Ciausul de Aprodl.
2.070
4 330 Adecä patru-mil, tret-sute-treI-decl lei.

Dobindi de Me
12.000 Dumné-luI VorniculuI Nicolae Hrisoverghi dobinda a 100.000 leI
dupd contractul cäsäpiilor pentru un an intreg, incepénd de
la 1 Mehl 1817. 1817 Segtemvrie.
2.038 Dobinda a 45.290 lei ce Watt luat cu Imprumutare pentru tresi luni,
de la 1 Noemvrie pänä la sfirsitul lui Ianuarie dat
durni-sale PostelelniculuI Costache Pantazoglu In plata a doua
pe cusurul cheltuelei cetAtilor a anultfi trecut 1816 si in
cheltueli pentru cherestelele trämise la Isaccea i Silistra, ur-
mate prin Cäminarul Iancul. Noemvrie.
14 088 Adecä patru-spre-dece mil, trei-decl si opt leI.

Cheltuéla prin II Ccimdrafi

698 Pe Lillie. 1817 Iulie 1.
387 Pe Tillie. August 16.
276 Pe August. Septemvrie 1.
213 Pe Septem vrie. Octomvrie 1.
286 Pe Octomvrie. Noemvrie 1.
483 Pe Noemvrie. Decenavrie 1.
602 Pe Decemvrie. 1818 Ianuarie 1.
318 Pe Ianuarie. Fevruarie 1.
245 Pe Fevruarie. Martie I.
286 Pe Martie. Aprilie I.
433 Pe Aprilie. Mai6 1.
161 Pe Mai6. Iunie I.
4.188 Adecä patru mil, una-sutä-opt-decI si opt lei.

www.dacoromanica.ro
492 V. A. ITRECHIÀ

Cheltuéla doftoriilor
LeT BanT
7.160 Doftoriile ce s'ea' dat in trebuinta Curta gpd. Ola la sfirsitul
lui Septemvrie 1817. 1817 Decemvrie 5.
8.224 Asemenea pentru sése lunl, l'usa :
LeT BanT
3.928 60 pe trel luni Oetomvrie, Noemvrie i Decem-
vrie a anuluI trecut 1817.
4.925 60 pentru alte trel lunI Ianuarie, Fevruarie
Martie. 1818.
8.224 1818 Maiti.
15.384 Adeci cincI-spre-lece mil, treI sute-opt-lecI i patru lel.

Baeramuri.
588 In plata a 28 oca praf i alte cheltuell a tunurilor pentru rama-
zan. 1817 August 1.
110 Bacsisurl in çliva de baeram prin dumné-lul Ve! Postelnicul.
August
110 Pentru Curban-Baeram tij bacsisuri prin dumné-lut Vel Postel-
nicul. Octomvrie.
250 Pentru Curbanlacurl.
624 Cheltuéla prin dumné-luI Vel Armasul pentru praf de puse& si
altele la Curban-Baeram. Octomvrie 16.
1.682 Adecà una-mie, sése-sute-opt-lecI i doI lel.

Scutelnicii

270 Pentru 40 Scutelnicl aI Calärasilor pe tre lunI Aprilie, Maitt

Iunie. 1817 Iunie 30.
270 Asemenea pe Iunie, August i Septemvrie. Octomvrie 1.
180 Pe Octomvrie i Noemvrie. Noemvrie.
270 Pe Decemvrie, Ianuarie si Fevruarie. 1818 Martie 4.
270 Pe Mar tie, Aprilie i Maid. Iunie 1.
1.260 Adeca una mie, doué-sute-sése-Oeci lel.

Cheltuéla celor trami0 prin postelnicie

567 Cälärasilor i lipcanilor trimisl la Bucuresci, Mamornita, GalatI
alte tinuturi pe luna lui Iunie. 1817 Iulie 30.
512 Pe lulie, Iulie 31.
536 Pe August. Septemvrie 1.
557 Pe Septemvrie Octomvrie 1
609 Pe Octomvrie. Noemvrie i.
539 Pe Noemvrie. Decemvrie 1.
533 Pe Decemvrie. Ianuarie 4.
532 Pe Ianuarie. Fevruarie 1.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMÂNILOR 493

LeT BanT
548 Pe Fevruarie. Martie 1.
527 Pe Martie. Aprilie 1.
573 Pe Aprilie. Maitt 1.
563 Pe Maiñ. Iunie 1.
6.496 Adecd oése miI, patru-sute-nou6-4ecl i ése leI.

Botezuri:.

7.500 Botezul fiulul luminatului Beizade Iancul in Tarigrad, tramiol prin

dumné-lui Aga Dumitrache Statache. 1817 Septemvrie 21.
Adecii Opte mii, cincI-sute leI.

Leu i seutelnieti din Visterie.

628 Pentru 22 scutelnicI a dumi-sale Nomofilacs pe un an, incepén-

du-se de la una Martie 1816 oi pana la sfiroitul lul Fevruarie
1817. 1817 Aprilie 29.
7.500 La un loc sciut in Tarigrad pe Iunie, Iulie oi August. Iunie 21.
1.050 DatI BäneseI Catinca Armaou sub cuvint de scutelnici pentru
oépte clierturl trecute de la 1 Septemvrie 1815 pana la sf ir-
oitul luI Maiil 1817, cate 150 lei la fieote-care sfert. Iunie 30.
6.000 Léfa luminatelor Beizadele i Domnifi pe Iunie, Tulle i August.
August.
900 Postelnicu loan Pantazoglu pe Iunie, Iulie oi August. August.
240 Spatarul Vasile Roset, asemenea. August.
1.890 Adaosul lefeI beolegilor, asemenea. August.
300 Prin Mitropolie la un loe sciut asemenea. August.
750 Tálinäcitorii pravilelor, asemenea. August.
300 Lui Dimitrie Paleologul, asemenea August.
90 Cäminarul Neculae asemenea. August.
90 Divan Efendisi sub cuvint de scutelnicl, asemenea. August.
750 Spätaresel Maria Roset pe Junio, Iulie oi August 1817 August.
3.000 Dumi-sale Postelniculul tefanache Vogoride parcalabul de Ga-
latI, asemenea. August.
96 Pentru 16 scutelnici paharnicului Serghie pe efertul filtra', ase-
menea. August 30.
480 Filosoful Govdela pentru 30 scutelnici pe Martie, Aprilie
Septemvrie.
180 Asemenea, pe Iunie, Die oi August. Septemvrie.
600 LuI Soheli Nazara pe Iunie, L'He oi August. Septemvrie.
1.500 Dumi-sale Caminarul Iordache Bucoanescul, pentru trei lunl.
asemenea.
66 Sérdarul Alexandru Venier pentru 11 scutelnici, asemenea. Sep-
temvrie.
12.600 Léfa dumi-sale Comisultil Teodorache Negre, pe Iunie,
August, Septemvrie, Octomvrie i Noemvrie. Septemvrie 4.

www.dacoromanica.ro
494 V. A. URECHIA

Le! BanT
2.880 Dumné-luI Spitarul Edib Zaade pe Martie, Aprilie, Maiú, Iunie,
Iulie i August.
7.500 La un loe sciut de gospod in Tarigrad pe Septemvrie, Octomvrie
Noemvrie. Septemvrie 21.
279 Pentru 22 scutelnicl aI domniei-sale Nomofilacs pe vremea trecuti,
de la 1 Martie pftnit la I Septemvrie a anulul urmdtor. 1817
Septemvrie.
800 Léfa luI Scheli Nazari pe August, Septemvrie, Octomvrie si No-
emvrie, cu 200 leI ce ati avut sé je rémisitd veche, care din
poruncà s'ah slobodit.
3.000 Dumné-luI Postelnicul tefiinache Vogoride pe Septernvrie, Oc-
tomvrie i Noemvrie.
300 Léfa unui cdpitan si doi pizitori la schela GalatiI pe Septemvrie,
Octomvrie ì Noemvrie.
6.000 Domnii-sale vel Comisul Costache uÇul pentru o sciutd
Octomvrie.
60 Léfa doftoruluI Vidali ce &Mi pldtit prin ispravnicil de Sucéva
pe Octomvrie i Noemvrie. Octomvrie.
300 LuI Dimitrie Paleolopolu prin dumné-luI Comisul Teodorache Negre
pe Septemvrie, Octomvrie si Noemvrie. Octomvrie.
2.600 Dumné-Ini Postelnicul Ión 'Neculcea adaosul lefei de la 1 Fevruarie
si 'Alti la sfirsitul lui Noembrie 1818. Octomvrie.
90 Cilminarul Nicolae léfa pe Septemvrie, Octomvrie si Noemvrie.
1817 Octomvrie.
750 Tälmäcitorli pravilelor asemenea. Octomvrie
240 Spitarul Vasile Roset pentru scutelnici, asemenea. Octomvrie.
1.890 Adaosul lefeI Beslegilor, asemenea. Octomvrie.
66 Serdarul Alexandru Venier, asemenea. Octomvrie.
900 Luminatul Beizade Dumitrache Ghica pentru sése lunI de la 3
huila pina la sfirsitul lui Noemvrie 1817, dupd ¡Adula gpd.
O ctom vrie.
1.000 Postelnicul Grigorie Tántul pentru 10 lanI de la 1 Fevruarie pind
la sfirsitul luI Noemvrie 1817. Octomvrie.
300 Bdnésa Catinca Armasu pentru scutelnici pe Iunie, Iulie, August,
Septemvrie, Octomvrie si Noemvrie. Octomvrie.
750 SpAtirésa Maria Ruset pe Septemvrie, Octomvrie i Noemvrie,
Octomvrie.
900 Postelnicul Ión Pantazoglu asemenea. Octomvrie.
306 La un loe sciut, prin Mitropolie, asemenea. Octomvrie.
90 Divan Efendisil pentru scutelnicI asemenea. Octomvrie.
180 Filosoful Govdela pentru scutelnici asemenea. Octomvrie.
72 Pentru scutelniciI suiulgiilor pe doué ciferturi de la 1 Iunie
pind la sfirsitul luI Noemvrie cite 36 leI la un cIfert. 1817
Noem vrie.
270 Léfa la dol neferI ce vin cu curieril cite 46 lei pe lund de la
16 Aprilie i pind la 16 Iulie 1817. Noemvrie.

www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMANILOR 495

Le! Bani
360 Asemenea pentru 4 luni de la 16 Iulie i pina la 16 Noemvrie
1817 pldtiti prin dumné-lor starostii de Putna. Noemvrie.
3.000 Dumné-lui spätarul Edib Zaade pe Septemvrie, Octonwrie si No-
emvrie. Noemvrie.
2.250 Dumné-lui Aga Petrache Mavroghene de la 1 Martie 1817 pAnä la
sfirsitul lui Noemvrie, cate 250 lel pe fiescare luna. Noemvrie.
450 Lutninatul Beizade Durnitrache Ghica pe Decemvrie, Ianuarie
Fevruarie. Decemvrie.
240 Spfitarul Vasile Roset asemenea. Decemvrie.
1.890 Adaosul lefel beslegei asemenea. Deceinvrie.
66 Pentru scutelnicI Sërdarnlul Alexandru Venier asernenea. Decemvre
90 Divan EfendisA pe Decemvrie, Ianuarie i Fevruarie. 1817 Decernvrie
300 Postelnicul Grigorie Täutul asemenea. Decemvrie.
270 Neferilor de la Putna ce amblä cu curierii, asemenea. Decemvrie.
750 TdlmäcitoriI pravilelor asemenea. Decemvrie.
3.000 Dumné-lui spiltarul Edib Zaade asemenea. Decemvrie.
130 Pentru lemne de foc dumi-sale Edib Zaade pe Septemvrie, Oc-
tomvrie i Noemvrie. Decemvrie.
750 Spiltäresei Maria Roset pentru Decemvrie, Ianuarie si Fevruarie.
Decemvrie.
900 Dimi-sale postelnicului loan Pantazoglu asemenea Decemvrie
300 Prin Nlitropolie la un loe sciut, asemenea. Decemvrie.
150 B5nésa Catinca Armasu. asemenea. Decemvrie.
180 Filosoful Gordela asemenea. Decemvrie.
90 aminarul Neculai asemenea. Decemvrie.
90 Doftorul Vidali asemenea. Decernvrie.
36 Pentru scutelnicii suiulgiilor asemenea. Decemvrie.
15.000 Lefile pe Decemvrie 1817, Ianuarie ì Fevruarie 1818. trAmise la
Tarigrad. Decemvrie 2.
3.000 Dumné-lul postelnicul $tetánache Vogoride, pe Decenwrie, Ianuarie
Fevruarie. 1818 Ianuarie.
1.000 Dumné-luI Carninarul Gheorghe Bucsfinescu pe Noemvrie si De-
cemvrie. 1817 Fevruarie.
296 DatI Serdarului loan Nazirul schelei Galatilor, insä:
Let
200 Léfa sa pe Decemvrie 1817.
60 La doI neferi asemenea.
36 Navlul caicelor ce att trebuit In pricinile schelei.
266 . . . . . . . Fevruarie.
160 Scutelnicil Dumi-sale vornicului Alecul Ghica pe Ianuarie si Fe-
vruarie. Fevruarie.
500 Adaosul lefilor dumi-sale postelniculuI loan Neculcea pe Decemvrie
Ianuarie. Fevruarie.
600 Teodor Critico l'efe pe Noemvrie si Decemvrie. Fevruarie 3.
600 Teodor Critico léfa pe Ianuarie s't Fevruarie. Fevruarie 3.
600 Teodor Critico pe Martie si Aprilie. Martie 30.

www.dacoromanica.ro
496 V. A. VRECRIA

Le! BanT
12.000 Léfa dumi-sale comisuluI Teodorache Negre pe sése lunI, de la
1 Decemvrie 1817 si palié la sfirsitul lui Mala 1818. Aprilie.
3 000 Spétarul Edib Zaade pe Martie, Aprilie i Majá 1818, Aprilie.
450 Luminatul beizade Dumitrache Ghica asemenea. Aprilie.
180 Filosofal Govdila asemenea. Aprilie.
270 Neferilor de la Fatua ce Amblä ea curierii, asemenea. Aprilie.
240 Dumné-lui vornicul Alecu Ghica asemenea. Aprilie.
90 Doftorul Vidali asemenea. Aprilie.
300 Postelnicul Grigorie Täutul asemenea. Aprilie.
300 Dati. prin Mitropolie asemenea. Aprilie.
90 Caminara' Neculai asemenea. Aprilie.
240 Spätarul Vasile Roset, asemenea. Aprilie.
630 Adaosul lefei beslegilor pe Martie, contenind acéstä léfä a se da
mai mult. Aprilie.
66 Serdarul Alexandru pe Martie, Aprilie i Maid. Aprilie.
36 Pentru scutelnicii suiulgiilor asemenea. Aprilie.
150 Bénésa Catinca Armasu asemenea. Aprilie.
760 Spätärésa Maria Roset asemenea. Aprilie.
90 Divan Efendisli asemenea. Aprilie.
900 Dumné-luI postelnicul Ioan Pantazoglu pe Martie, Aprilie i Maiii.
1818 Aprilie.
180 La trel ucenici de la sc61e, pe Aprilie, Maiti i Iunie. Aprilie.
600 La II vistier léfé pe Maifi i Iunie. Iunie 2.
225 Beslegilor tinuturilor FAlciul i Vasluiul, spor peste léfa ce ají
avut la cifertul al 4-lea, prin dumné-lor ispravniciI Iunie.
60 Sporiul lefei esacciilor pe luna lui Majá, peste ceea ce luail mal
inainte, prin Agie. Iunie.
15.000 Lefile Tarigradulul la cunoscute locurl pe Martie, Aprilie
Iunie 26.
144 Pentru patru seutelnicl a stolniculai Ionité Lupascu pentru 18
luni de la 1 Decembrie 1816 pfiné la sfirsitul lul Maiil 1818, ce-i
lipsesc din rangul Stolniciel. August 4.
143.276 Adecd una sutä patru 4ecl i treI miI, doué sute sépte eci ése
lel.

Logodne i Cununil
350 Cheltuéla la Logodna dumi-sale vorniculuI Mihalache Sturza, Insd:
Le!
250 Preaosfintitului mitropolit i 6menilor
100 Preaosfintitului VlädicAI Efhaiton i 6menilor
350
2.625 Ce s'aii cheltuit la nauta dumi-sale aga Constantin Neculcea. Sep-
temvrie 25.
4.658 -- Ce s'el cheltuit la nunta dumi-sale aga Mihalache Sturza. Sep-
temvrie 25.
7.533 Adecri sépte mil ciad sute treI leci i trei leI.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 497

Ingroparï.
Le! Rant
20 La ingroparea unui cäläras 1817 Iulie 6.
5 La ingroparea undi Seirnen. Septemvrie.
4,704 60 Cheltuiala ingropirel fiicei Luminatel Domniti: Radu. 1818 lanuarie
10 Ingroparea unul cdläras. Fevruarie.
50 La ingroparea until särac. Martie.
5 La ingroparea unui Topcirt. Martie *12.
4.794 60 Adecä patru mil sépte sute noué (led i patru lel i ae led

Alte Cheltuelf.
1.800 Ce WA dat in lefi la taifaua Hätmäniei, i alte cheltual urmate
pe un an 1817 Martie.
100 Dap cheltuiala poterei Hätmäniei. Maiii 5.
100 Asemenea Maiii 20.
91 Asemenea Iunie 1.
160 Pentru imbräcatul odäilor dumi-sale vel vistierul la curtea de la
dél. Iunie 6.
1.400 Cheltuiala curtei gpd. Iunie 13.
110 In cumpärät6re a 10 condici /a departamentul Criminalului.
,

Iunie 24.
160 Cheltuiala poterei Hätmaniel, Iulie 28.
2.012 DatI Iii cheltueli sciute de gpd. prin serdarul Saya. Iulie.
4 747 90 In cumpärdtére a 102 chile 19 dimerlii mälaiti si 67 chile cartofi
pentru s'émintà la unele pärti. August
410 DiiaculuI vistieriel stringätoriul cifertului întâiú. August.
L500 Cheltuiti prin vistierie pe !Artie, cernélä i altele pe Iunie, lithe
si August. August.
1.000 Ce s'aft cheltuit mal mult prin arhitectonul Cobelca la meremetul
caselor consulatultif Frantuzesc. 1817 August.
636 69 Ce Waft cheltuit prin päredlabil de Galati pe Iunie, Iulie si August
1817 insä:
100 Unul der vis a slävitulul Tulce Pasasi.
99 69 Unul om al acestuiasl pasa.".
432 Lui Hanimoglu cheltuiala sa la Ibráila pentru
pricina de la Vidin.
23 Asemenea cheltuiti la Ibräila mergénd cu mehtu-
purile gpd.
117 Cheltuiala nepotului lui Chiatip zaade de la IbrAila
celor impreund cu dinsul acolo pentru baeratn.
165 Navlul caicelor child se OA caicele pärcäläbiel Ole
In drum.
636 69
40 Ce s'ail cheltitit pentru gente. August 7.
112 60 In' ciimpérdtura a 110 copad * ce s'aii adus pentru grädina gospod
china adusulul lor de la Herta. 1817 August 10.
V. A. Uvechid.Tom. X. Partea B.Istoria Romtnilor. 82

www.dacoromanica.ro
4 9A V. A. TIRECHIA

LeT BanT
loo Pentru un hurtulum ce s'aú cumpärat la tulumba hätmaniei.
August 17.
69 Pentru satul Cornil de la Sucéva pe Iunie, Tulle ai August. August.
60 China unei aruff pana. la Galati cu calabaläcurile dumi-sale pa-
harniculdi Serghie, datl prin agie. August 31.
95 Chirla unul car harabagiesc pana la Focaanl de ceea parte pentrn
ducerea calabalacurilor consululuI Rusesc. Septemvrie.
730 Pentru cherestéua ce s'ají cumpèrat trimes la Sculeni; fusil:
406 pentru 1.000 dulapl cate 40 leI suta.
220 pentru 2.009 scandurl cate 11 leI suta.
110 pentru 40.000 dranite cate 2 leI 30 parale.
730
1.293 Spre ecsoflisire socotelel luI Bibire cu Halil-aga proin baa-beali-
agasa prin dumné-luI Postelnicul *tefanache Vogoride. 1817 Sep-
temvrie.
40 In cumpèrat6rea a patru gente pentru caläraaiI trimial In memu-
rieturI. Septemvrie 8.
350 Pentru 32 condici trebuincielse la visterie i 5 la departament Sep-
temvrie.
142 Lui Galatl-Chiatip pe Iunie, Iulie i August. Septemvrie.
126 60 Cheltuiala caläraailor trämiai prin prtralabI pe Iunie, Iulie ai August.
Septemvrie.
275 Pentru satul VIfisinesciI a dumi-sale vistierul Sandul Sturza pe
cIfertul intaiù Iunie, Tulle ai August, Septemvrie.
60 Cheltuiala i scrisul pentru hrisovul ce s'aù' däruit dumi-sale spä-
taruluI Alexandru Hrisoverghi. Septemvrie 24.
80 Muhurdarulul i divictarulul, havaetul pentru hrisovul ce s'ají
dat dumi-sale spätarulul Alecsandru Hrisoverghi. Septemvrie 24.
40 Avaetul casel cutiel milelor pentru hriseivele ce s'art drtruit dumi-
sale spätarului Alexandru Hrisoverghi. Septemvrie 24. .

336 Pentru legatul a 8 exemplare de pravia 1817 Septemvrie 31.

110 In plata a 10 condicI la departamentul criminaluluI. Octomvrie 1
222 Pentru legatul a 26 artI de pravilä. Octomvrie 7.
1.500 Cheltuiala VistierieI pe hartie i aliele pe Septemvrie, Octomvrie
Noemvrie. Octomvrie.
400 StrIngatoriul clfertulul al 2-lea obicinuit. Octomvrie.
184 Pentru 120 ocá miere ce s'al cumpärat pentru trebuinta gpd. ai
s'all trämis la Gala, cu patru lei, pentru 2 putinI, prin isprav-
niciI de Vasluiii. Octomvrie.
4.113 24 Pentru cherestaua i varul ce s'ail cumpérat prin ispravnicii de
Sucéva tramis la BotoaanI. Octomvrie.
1.050 Pentru 30 coaurI piaträ ce s'ají carat la BotoaanI ate 35 lel coaul
Octomvrie.
467 27 In cumpéräteore a 2.336 ocá fasole ce s'all tramis la GalatI pentru
Tarigrad, cate opt parale oca. Octomvrie.
873 Pentru cele ce s'ají cumpérat trimis la Tarigrad prin dumné-
111 postelnicul ?tefänache. 1817 Octomvrie.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMINILOR 499

Le Bad
150 Cheltuiala ce Wail Meat in anul acesta la ezitul Oriel Prutului
la tinutul Fálciulul prin dumné-lui spitarul Dumitrache Bel-
diman. Octomvrie 10.
375 Pentru meremetul daerelei tut* ba§-be§liagasi i la dunamele Oc.
tomvrie 15.
55 Pentru satul Cornil pe cifertul al 2-lea. Octomvrie.
277 Pentru satul Vläsinescil de la tinutul Dorohoiului pe crfertul al
2-lea Octomvrie.
142 Cheltuiala lui Galati-Chiatip pentru härtie turcésa eilalte pe Sep-
temvrie, Octomvrie i Noemvrie. Octornvrie.
1.522 Cheltuiala lui Cahregi Bap, insä:
1.200 Léfa sa pe opt luni câte 150 pe lunä de la 1 Martie pinä
la sfireitul lui Octomvrie.
250 Mergerea i integrcerea sa la Galati po§ta §ci altele.
72 Rum §i zahär ce s'aii cumpärat in trebuinta curli gospod
1.522
4.102 60 Pentru cele ce s'ati cumpérat trimis la Tarigrad prin dumnä
lor pArcalabil de Galati. 1817 Noemvrie.
110 Pentru meremetul tulumbei curii prin serdarul Saya. Noemvrie-
249 114 Sameeulul de tinutul Tutovei pentru condeie neimplinite la cifertul
al 4-lea. Noemvrie.
207 Cheltuiala pänä la Focpni a dusului cailor Gheneralului Laptev.
Noernvrie.
612 Cheltuiti prin pArcalabil de Galati in sc6terea catarturilor din
salul ce s'aii primejduit la Sulina insä:
379 60 la 23 salahori pe 22 çlile cäte 30 parale.
172 60 la 10 salahori pe 23 ylile cäte 10 parale.
60 Until °In ce Warr trimis acolo spre paza Salului
pe doné huff, Octomvrie §i Noemvrie.
612
345 Cheltuiala la Galati prin dumné-lor párcdlabii. 1817 Noemvrie.
15 Cheltuiti pe 4ilele ce ah venit de la 13räila ba§ Mehendiz
Cu 5 'foment.
25 Cheltuiala lui Hanimoglu mergänd la Ibräila cu
cätre pap.
20 Unui cälära§ ce trfimis de la Ibräila la Bucuresci.
285 Dobända a 19.000 ce Watt luat Cu imprumutare spre ec-
soflisire a douè polite a luminatului beizade Iancul
de 50.283 lei 'Ana and ail venit banil de la Patna.
345
586 Cheltuiala ce s'ati Meat cu catagrafia tirgului E§ii la cifertul al
2-lea. Noemvrie 28.
243 60 Pentru 24 condici care s'air cumpérat ci &aft dat la Divan ei la
Logofetia cea mare. Noemvrie.
126 60 Cheltuiala cäläraeilor trämiel prin pfircAlabii de Galati, pe Sep
temvrie, Octomvrie qi Noemvrie. 1817 Noemvrie.

www.dacoromanica.ro
600 V. A. IIRECHIX

Le! BanT
252 Vinovatilor din temniti ce ad slujit in curtea gospod, pentru trei
luni, Octomvrie, Noemvrie i Decemvrie. Decemvrie 10.
300 Cheltuiala Hätmäniei. Decemvrie 10.
1.500 Cheltuiala Vistieriel pe hdrtie i altele, pe Decemvrie, Ianuarie si
Fevruarie. Decemvrie.
400 Stringatoriul cifertului al 3-lea Decemvrie, Ianuarie si Fevruarie
dupd obiceiú. Decemvrie.
55 Pentru satul Cornil pe cifertul al 3-lea Decemvrie, Ianuarie si
Fevruarie. Decemvrie.
277 Pentru satul Tásinescii asemenea. Decemvrie.
350 In cumpérdt6rea de härtie turcéscd. 1818 Ianuarie 10.
105 Cheltuiti pentru calafatuitul a trei calce de beilic, prin párcalabil
de Galati. Fevruarie.
15 Cheltuiala a doi neferl ce s'ad tramis de la Galati la lasi cu trei
vinovati in pricina cheresteld. Fevruarie.
300 Ce s'ad dat chirie la doud care pentru ducerea calabaldcurilor a
gheneral-consulului Mons. Pini pând la Focsanl. 1818 Fevruarie.
120 Pentru cumpèrdteirea condicilor la departamentul criminalnlui.
Fevruarie 5.
28 Pentru hdrtia ce s'ad cumpérat si s'ad dat la Logofetia cea mare
dupd cererea dumi-sale vel Logofétul. Fevruarie.
122 Pentru legatul a 20 tomuri de pravild ce s'ad dat la Arhierei
velitil boeri. Fevruarie.
142 Cheltuiala lui Galati Chiatip pe hlirtie turcésed si altele, pe De
cem vrie, Ianuarie i Fevruarie. Ianuarie.
120 Cheltuiala cdTárasilor trdmisi prin pdrcälabil de Galatl, pe Decemvrie
Ianuarie i Fevruarie. Fevruarie.
117 42 Pentru varul i dranita ce in urmd s'ad carat la Botosani dupti
insciintarea dumné-lor ispravnicilor de Sucéva. 1818 Fevruarie.
902 In cumpérdt6rea a 2 cal cu hamurile lor i altele ce s'ad dat la
un loc sciut. Martie.
856 Sérdarul Ioan Cfirjd spre ecsoflisirea banilor ce ad dat in soco-
téla Hall Aga. Martie.
409 Lucrul viilor vdduvel Cractinas, dupd cererea prea sfintitului mi-
tropolit. Martie.
750 Lui Lazarache nepotul lui Afendule merend la Tarigrad. Martie12.
354 Cheltuiala tipografiei pentru 500 tetraje de cartofli i legatul a
100 bucdti dintru acestea. Martie.
85 Cheltuéla stafetelor trimise la Chisinärt. Aprilie 1.
95 Cheltuéla ce s'ad urmat parid in Vasluid mergénd spre intampi-
narea dum-sale Postelnicului Alexandru Mavrocordat din Va-
lachia. Aprilie 15.
40 In cumpërilthre a patru gente pentru caldrasil ce se tramit la
Tarigrad. 1818 Aprilie 18.
400 Stringdtoriul cifertului al 4-lea. Aprilie.
1.500 Cheltuéla Visteriei pe hirtie i altele, pe Martie, Aprilie i Maid.
Maid.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR 501

LO BanI
55 Pentru satul Cornil pe Cifertul al 4-lea. Maitt.
2.389 60 Spre ecsoflisirea socotelei pentru seul ce ad adus aicea negutd-
torul Costache Papazoglu. Maid.
72 Legatul a 400 pentru cartofli si altele. Maid.
128 Pentru legatul pentru alte 20 tomurI de pravile. Madi.
324 30 In cumpèrät6rea cheresteld pentru biserica Blogovisteniilor prin
Ispravnicii de Sucéva. Maid.
57 60 Pentru 1.800 funil ce s'ad trämis la Nérntu.
120 Cheltuéla cälärasilor de Galati pe Martie, Aprilie i Maiü, prin
dumné-lor parcdlabil, 4818 Iunie.
142 Cheltuéla lui Galati-Chiatip asemenea. Iunie.
306 60 Cheltuéla urmatd prin parchlabil de Galati fu feluri de pricini a
scheleL Iunie.
1.200 Obiclnuita cheltuéld a semel VistierieI de la 1 Iunie 1817 si pana'
la sfirsitul 1111 Maiil 1818 pentru un al-1. Iunie.
47.566 33 Adeclt patru-cs,lecI i épte de mil, eludí-sute-Ose-0d si opt lei
treI-leci i trel bani.
Adunarea sumelor.
47.769 Haraciul
60 984 15 Baeram peschis.
25.000 Rachibiiaua.
3.075 Emfiemucatezi.
25.000 Politele.
176.917 Camara gospod.
71.547 - Cheltuelile Vistierfel.
15.890 Darurl la turci.
180.519 18 Zaherele trimise la Tarigrad
14.086 96 Navlu i cheltuell de zaherele.
51.211 DarurI si mili.
45.290 75 Pentru cetdtí.
56.937 Navlu i cheltuell de cherestele
111 861 Isprävnicia curteI.
66.252 Beciul gospod.
49.986 Menzilul.
13 037 Beilicul.
7.800 Cdrárasil i tiltaril la Tarigrad.
4.007 Cheltuéla celor trimisI in trebI
17.740 Tainaturi si chiriI de case.
1 440 Cheltuéla Postelnicim
7.561 Comisia.
3.654 Pitdria.
1.440 Muhurdärle i Divictdrie.
6.662 Cupdrie.
4.806 Izcihoddrie.
42.286 Cheltuéla sèrbdtori/or.

www.dacoromanica.ro
502 V. A. IMECHIÀ

Le! Ban/
4 330 Caftanele.
14.038 DobânI de bluff.
4.188 - Cheltuéla prin II cámara.
15.384 Cheltuéla doftoriilor.
1.682 BaeramurI.
1.260 Scutelnicil cälfira?ilor.
6.496 Cheltuéla celor trami?1 prin Postelnicie.
7,600 Botezurl.
143.276 Leí! i Scutelnici din Visterie.
7.533 Logodne qi cununil.
4.794 60 Ingropaciunl i grijl.
47 568 33 Alte cheltueli.
1.370.808 57 Adecti un milion, trei-sute-Opte-leci qi Ose de mil, opt-sute-opt
lei ?épte bani.
Perilipsis.
1.376.808 60 Iratul Vistieriei pe un an intreg de la i Iunie 1817 gi pinä la
sfir?itul lul Maiil 1818.
1.376.808 67 Ce s'aii cheltuit cu pecetluituri gospod., care s'ail i rupt.
0.000.000 03.
(Pecetea gpd.)
Veniamin Mitropolit MoldavieY, Bal? Logofét, A. BO? vel Logofát.
Ca model de tiduld domnéscä cu care sl fdceail rupta§il Visteriel §i
ddm aci urmdt6rele acte.
Scarlat Alexandru Catimach Yodel pentru un rupta4 al Visteriel.
Nol Scarlat Alexandru Callimah, VV. Cu mila lut Dumne4ea Domnu Mol
doveï..
Se face scire cu acéstä carte a Domniei-Mele pentru Lascarachi Tofan de la ti-
nutul Tutovel, care dupä cercetarea ce i fácut adeverindu-se din dovelile ce
i väylut, cá este neam de Ruptall, i cäléndu-i-se i lui a fi la rinduiala nea-
mului ao4at Cu dajdie In catastiful Visteriel la rinduiala Ruptafilor.
spre incredintare i s'ad dat acésti carte a Domniei-Mele, ca sá fie cunoscut de
Ruptall. 1812 Decemvrie 23.
(L. P.) Vel Vistier.
(Din dosul acestel
Cercetat 1820 Ghenarie S'ail cercetat Cuza Ban.
Pitacul lui Scarlat Calimah Vodä, dat lui Pricope Piciorógä mazil.
Noi Scarlat Calitnah Vv. Cu mila lui, Dumne4ell, Domn Trii Moldoveti.
Se face ?tire cu acéstä carte a Domniei Mele, pentru Pricope sin Ioniti Picior6g6
mazil, din satul Bklfiescl, tinutul Vasluiului, care duptt jaiba ce ad dat, cercetändu-se
de &titre dumná-luI Vel Vist. i dovedindu-se cä este drept ficior de mazil, qi färä
amestee de bir, s'ail gäsit cu cale ?I amlat in rInduiala mazililor ou 2 lei la
o dajdie, dará de hot:Arita risurä cite 16 parale la leil. Drept aceia dat a-
céstá carte a Domniei Mele ca sä fie cunoscut de mazil.-1814 Maiii 8.
(L. P.) Ve! Vist.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Cap. I. Numirea noilor DomnI. Cronologie. Mare emotiune in Principate.
Partidele politice in ele. Curentui francofil In crescere. Caragea este el
candidat al FrancieI? Sciri false in BucurescI si térd. Consulii streinI.
De Gentz. 1
Cap. II. -- CAimAcAmie. Sosirea luI Caragea la BucurescI. Alaiuri. Arderea
Curtil DomnescI. Diverse evenimente 8
Principele Caragea &Afro Talleyrand 47
TAlmAcirea firmanului grecese al Vizirulul, rèspuns la arzul ce ail tri-
mis boeriI pentru fuga Domnulta Caragea i pentru Maria Sa Alexan-
dru utu, ce s'a fAcut Domn 74
Cap. III. Finantele 82
Carte de sArAritul muntilor 142
MO la OW judetele pentru iratul cazanelor 142
CArtile ce s'aii dat pe acest urmator an pentru cazane, 1815 Octomvri 12,
iratul VornicieI 146
Cap. IV. Téranul sub Caragea 161
Carte de pAdure poprità 171
Hrisovul locuitorilor Slätioreni de privileghiurile ce ail cAtre stäpAnul
mosiei i cu anaforà intfiritii s'a hotärit in urmA, câti aft fie la acest
adech ce! veclif 180
Hrisovul siitenilor ot Dragoslavele 185
Carte de basul gelepilor 205
Cap. V. Ostea 207
Cap. VI. TiganiI 215
Cap. VII. NegutAtorl, breslasI, fabricantI, narturi, cAsdriI. Tirguri
bâlciuri. Noun 218
Cap VIII. BoeriI 242
Lucrurile ce a dat Mavrocordat logodniceI sale CatincAl, fiica StolniculuI,
netAgAduite de Stolnicul cu pretul ce aratà Mavrocordat 264
Lucrurile ce (Pee Mavrocordat cA a mal dat logodnicel s't Stolnicul le
tägAduesce 265
Veniturile vechI ale cutieI 970
Havaeturile in bani ale dumné-lor velitilor Dvornici de la Viltasii plaiu-
rilor
Cap. IX.
Cap. X.
Domnul. Familia luI
DupA fuga luI Caragea. Interegn la Munteni
... 281
984
302

www.dacoromanica.ro
504 V. A. TJRECHIX

Cap. XI. Moldova la 1812. Scarlat Calimach. Avenirea la tron. Intra-

rea la IasI 317
Cap. XII. Despre Domnia lui Sc. Calimach dupd documente 321
Administratiunea 321
Rinduiala mésurilor 324
Justitia 325
Cfirti gospod pentru suditl, earl s'al fie cunoscuti si earl nu 330
Cap. XIII. Biserica i c6la sub Sc. Calimach 341
Despartirea césurilor pentru invétäturile seólei normalicesci de la bise-
rica Gospod. a Sfintului Ierarch Nicolae din Iasi, 14 Ianuarie 358
Cap. XIV. Edilitatea publia sub Sc. Calimach 364
Constructiuni. Edificii. Incendil. Apà 265
Igiena. Sdnatatea publie'd. Spitale. Doctori ' 69
Cap. XV. Comerciii, industrie, bresle, tirguri, bâlciuri, mij-
16ce de comunicatiune 376
Regulamentul zarafilor 378
Ponturi pentru rinduiala vdtafilor harabagii, ce ail a se rindul pe la ti-
nuturi 389
Finantele sub Scarlat Calimach 391
Cap. XVI. BoeriI 418
Cap. XVII. Téranii sub Scarlat Calimach 428
TiganiI 431
Cap. XVIII. Din istoricul Domniel lui Scarlat Calimach 432
Pomelnic, 1819 Iulie 12, Enache Vasiliu 448
Cap. XIX. Românii incorporatI la State streine 458
Pentru hrana preotilor, slujitorilor bisericesei in satele cele boeresci 461
Pentru ea s'd nu se amestece mosinasii la orinduelile bisericesei . . 461
Pentru numérul caselor earl hotdrésce datoria mosinasului spre hrana
preotilor si a tircovnicilor 461
Anexe. Seama visteriel pe 1817-1818 467

Miírtea a surprins pe inbitul nostru pdrinte farà ea el sft fi revNut si ultima

eiild din acest volum. Lectorul va ierta greselile earl', din acéstä fatalà imprejurare,
aS fémas neindreptate.
Dr. Urechia.

www.dacoromanica.ro