Sunteți pe pagina 1din 101

......

Romnia era n acea perioad sub o influen puternic a culturii franceze, iar recomandarea de ctre Napoleon al III-lea a prinului Carol a valorat mult n ochii politicienilor romni, la fel ca i rudenia de snge cu familia prusac domnitoare. Ion Brtianu a fost politicianul romn trimis s negocieze cu Carol i familia acestuia posibilitatea ca prinul Carol s vin pe tronul Romniei. Dup exilarea lui Alexandru Ioan Cuza ara era n plin haos. Tnrul Carol in varsta de 27 de ani a trebuit s cltoreasc incognito (pe traseu a fost nevoit s apeleze la experiena dobndit de Brtianu i Rosetti pe parcursul revoluiei paoptiste; astfel el, practic, s -a deghizat), sub numele de Karl Hettingen, cu trenul pe ruta Dsseldorf Bonn - Freiburg - Zrich - Viena - Budapesta, datorit conflictului care exista ntre ara sa i Imperiul Austriac. Nici chiar n ara sa de origine nu era bine vzut aceast preluare a scaunului Principatelor. Dup ce a pit pe teritoriul rii, punnd prima dat piciorul pe pamnt romnesc n localitatea Drobeta Turnu-Severin (prima cas n care a intrat fiind actualmente bibliotec), Brtianu l-a nsoit mai departe cu trsura pn la podul Mogooaiei. Traseul prin ar, de le Drobeta Turnu-Severin la Bucureti, a cuprins oraele Horezu, Rmnicu-Vlcea, Curtea de Arge, Cmpulung i Trgovite, vechiul drum al rii, pstrat mai trziu n memorie drept Drumul lui Carol.Pe 10 mai 1866, Carol a intrat n Bucureti. Vestea sosirii sale fusese transmis prin telegraf i a fost ntmpinat de o mulime entuziast de oameni, dornici s cunoasc noul conduct or. La Bneasa i s-a nmnat cheia oraului. i-a rostit jurmntul n limba francez: Jur de a fi credincios legilor rii, de a pstra religiunea Romniei precum i ntegritatea teritoriului ei, i de a domni ca domn constituional.Imediat dup sosirea n ar, parlamentul Romniei a adoptat la 29 iunie 1866 prima constituie a rii, una dintre cele mai avansate constituii ale timpului, aceasta fiind inspirat din constituia Belgiei, care dobndise independena din 1831. Aceasta a permis dezvoltarea i modernizarea rii. Era foarte meticulos i ncerca s i impun stilul fiecrei persoane care l nconjura. Dei era foarte devotat sarcinilor sale de rege al Romniei, niciodat nu i-a uitat rdcinile germane.Carol nu era cstorit i, conform constituiei romne, aprobat de el nsui, nu avea voie s se cstoreasc cu o femeie de origine romn. n 1869, principele a iniiat o cltorie n Europa i mai ales n Germania, pentru a-i gsi o mireas. n final, a ntlnit i luat de soie pe Elisabeta de Neuwied (3 noiembrie 1869). Mariajul lor a fost unul dintre cele mai puin potrivite, el fiind un brbat rece i calculat, iar ea o vistoare notorie. Au avut doar un copil, Mariuca care a murit la 4 ani, probabil de hemofilie, ntruct exista o legatur de rudenie a lui Carol cu Elisabetha de Weid sau Carmen Silva. Aceasta a dus la o nstrinare a celor doi membri ai cuplului regal, Elisabeta nereuind s-i revin complet din trauma pierderii unicului copil. Spre sfritul vieii lor, Carol i Elisabeta au reuit s gseasc o modalitate de a se nelege reciproc i au fost descrii ca fiind buni prieteni.n cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lung domnie din istoria statelor romneti), Carol I a obinut independena rii, creia i-a i crescut imens prestigiul, a redresat economia i a pus bazele unei dinastii. A construit n munii Carpai castelul Pele, care a rmas i acum una dintre cele mai vizitate atracii turistice ale rii. Dup rzboiul ruso -turc, Romnia a ctigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunre, ntre Feteti i Cernavod, care s lege noua provincie de restul rii si a construit prima cale ferata.

Medalie si Monede

Majestatea Sa Elisabeta, Regina a Romniei, Principes de Wied a venit n Romnia n 1869, la vrsta de 26 de ani, pentru a se cstori cu Prinul Karl von Hohenzollern, care a guvernat sub numele regal de Carol I al Romniei. n acea vreme Principatul era sub tutela Imperiului Otoman. Dup Rzboiul de Independen din 1877 i Tratatul de la Berlin (1878), Romnia a fost recunoscut ca regat n 1881 i Elisabeta a devenit prima Regin a Romniei. n timpul rzboiului din 1877, Regina Elisabeta a nfiinat spitale, servicii de ambulan i ngrijire i a procurat medicamente pentru rnii; s-a implicat energic n sprijinirea artelor i a societii filantropice, prin intermediul crora a ncurajat doamnele din nalta societate s aib un rol activ n strngerea de fonduri i n gestionarea actelor caritabile. Regina a avut i iniiativa de a identifica potenialul meteugurilor romneti. Ea nsi se nvemnta adesea n portul naional romnesc , socotit pn atunci strai al ranilor, i a ncurajat doamnele din suita ei s fac la fel, dndu-i astfel o valoare social deosebit. Regina a organizat la castelul regal de la Sinaia un centru de meteuguri naionale.i-a fcut o datorie din a ncuraja tinerii talentai s studieze prin intermediul unui program de burse. Regina s-a nconjurat cu artiti n devenire cum ar fi George Enescu sau Elena Vcrescu i a sprijinit financiar pictorul Nicolae Grigorescu i poetul Vasile Alecsandri.Elisabeta a fost contient de beneficiul major al turismului ntr-o ar care nu era nc n circuitul turistic internaional. A iniiat n acest domeniu o campanie susinut de publicitate pentru a-i face cunoscut n strintate ara sa adoptiv. Trenul Orient Express fcea o halt la Sinaia i cltorii erau gzduii la castelul regal.Ca parte a aceleiai campanii, Romnia a participat la Expoziia Universal de la Paris n anii 1867, 1889 i 1900 cu multe articole lucrate tradiional de femei, cum ar fi broderii i tapierii, iar n 1912, regina a organizat la Berlin expoziia Die Frau im Kunst und Beruf (Femeia n art i meteuguri).n ciuda romantismului su accentuat, se poate spune fr ovial despre Carmen Sylva c a reuit, ntr-o societate patriarhal, atunci cnd sistemul de valori european era doar o faad, s iniieze o micare de emancipare a femeilor din Romnia. Reedina ei preferat era Castelul Pele, unde i inea i biblioteca.Vacanele de var i le p etrecea la Constana, unde chiar n port regele Carol I construise un pavilion special. De cte ori regina auzea un vapor prsind rada portului, agita o batist de mtase alb n direcia lui i i recita prin portavoce un poem. Dup moartea reginei sindicatele navigatorilor au decis s -i ridice n faa Cazinoului din Mamaia o statuie n mrime natural, orientat cu faa spre mare. Regina Carmen Sylva i-a devotat ntreaga ei via desvririi spirituale i carierei de scriitor. A scris n mai multe limbi, fiind fluent i per fect inteligibil n german, francez, englez i romn. Cunotea la perfecie limba latin i limba greac. A colaborat la scrierea mai multor cri cu doamna ei de curte, Mite Kremnitz, una dintre iubitele lui Mihai Eminescu. Mite era cumnata lui Titu Maiorescu, i a devenit eroina principal a unui roman de dragoste scris de Eugen Lovinescu, Mite(1934), despre povestea de dragoste dintre cei doi, la fel de faimoas ca relaia cu Veronica Micle. Titu Maiorescu era cstorit cu Klara Kremnitz, dar dup moartea prematur a acesteia, n urma unui cancer la sn i noteaz n Jurnal interesul su pentru Mite. Prin intermediul lui Mite Kremnitz, Carmen Sylva l-a cunoscut pe Mihai Eminescu. Talentul su lingvistic desvrit a ajutat-o s publice diverse opere n limbile francez, german i englez sub pseudonimul Carmen Sylva, ceea ce se traduce din limba latin Cntecul pdurii, prin lucrrile sale fcnd cunoscut n strintate Romnia; astfel a atras atenia lui Pierre Loti i Mark Twain, care evocnd-o a spus despre ea: Acea prines i poet german ncnttoare, adorabil, i aduce aminte c florile codrului i cmpiile i au vorbit. Iubitoare i creatoare de art i literatur, era o bun cunosctoare i interpret de muzic - canto, pian, org; avea n acelai timp i caliti de pictor. Excelent amfitrioan, femeie rafinat i cult, Elisabeta creeaz un salon pentru oamenii de cultur.

n 1909, Regina Elisabeta a nfiinat Azilul orbilor Regina Elisabeta pe strada Vatra Luminoas din Bucureti, care funcioneaz i n prezent, acest centru avnd un liceu pentru cei cu deficiene vizuale, o coal postliceal sanitar etc. Regele Carol a sprijinit aciunea umanitar a Reginei, adresndu-i lui Ion I.C. Brtianu, Preedinte al Consiliului de minitri, pe 26 noiembrie 1909, o scrisoare prin care dorea ca statul s se implice n activitile acestui aezmnt. A murit pe data de 2 martie 1916 n Bucuresti. Mormntul su se gseste la Mnstirea Curtea de Arges, unde sunt ngropati toti Regii Romniei. La succesiunea tronului prin "pactul de familie" ncheiat la data de 17 mai 1881 a fost declarat succesor Ferdinand, nepotul dup frate al lui Carol. Statuia ecvestr a lui Carol I din Bucureti, care a fost amplasat n faa Bibliotecii Universitare Romne, una din cele mai frumoase statui ecvestre din Europa a fost demontat de comuniti. Dei se cunoate c, dup demolare, statuia a fost topit, iar din bronzul ei, a fost turnat Statuia lui Lenin. Castelul Pele este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din Romnia, avnd caracter de unicat i este, prin valoarea sa istoric i artistic, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumti a secolului al XIX-lea.

Ion C. Brtianu (n. 2 iunie 1821, Piteti; d. 16 mai 1891, satul Florica, judeul Arge) a fost un om politic romn, fratele lui Dumitru C. Brtianu. A urmat cursurile primare la Piteti avndu-l ca dascl pe Nicolae Simonide. A intrat n armata muntean n 1838 i a vizitat Parisul pentru a studia. ntors n Muntenia, a luat parte, mpreun cu prietenul su, C.A. Rosetti i ali politicieni proemineni, la rebeliunea romn din 1848, fiind prefect al poliiei n guvernul provizoriu al acelui an. Inspirat de Occident, Ion Brtianu d o lupt tenace pentru reforme. i arat din ce n ce mai clar atitudinea pragmatic i realist fa de problemele politice. Elanurile romantice ale tinereii fac loc treptat realismului unui om politic matur. n timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), Brtianu a fost un lider liberal proeminent. A asistat n 1866 la demiterea lui Cuza i la alegerea Prinului Carol I al Romniei, sub domnia cruia a avut mai multe mandate ministeriale n urmtorii patru ani. n afar de a fi un politician important al Romniei n timpul anilor critici 18761888, Ion C. Brtianu a fost i scriitor. Ion Brtianu face parte din mai multe ministere. i, dup ani de frmntri i nelimpeziri, ajunge sfetnicul cel mai de seam al lui Carol, ca prim-ministru ntre 1876-1888, nu mai puin de 12 ani, n cea mai lung guvernare a Romniei liberal-democrate. Mic de statur, foarte vioi, om de energie i de aciune, Brtianu era nainte de orice o mare voin. Dac e adevrat ce se zice, cum c esenele tari se afl n flacoane mici, I.C. Brtianu confirm cu strlucire zisa. Este omul care duce n spinare o epoc n istoria romnilor, personaliznd-o i caracteriznd-o. E cu adevrat omul care triete n istorie i face istorie. Pentru c tie ce vrea. E simbolul burgheziei romne care se ridic. i este unul care creeaz canavaua acestei ridicri. El i prietenii si, vistorul su prieten C.A. Rosetti, nu mai puin vistorul su frate Dimitrie, pragmaticul Eugeniu Carada i mulimea oamenilor politici noi (aa de sarcastic ntmpinat de M. Eminescu), pe care o nregimenteaz n 1875 n Partidul Liberal. Un partid care pn n 1938 va fi cea mai important for politic a rii, instrumentul cel mai eficace al modernizrii ei. Ideile lui I.C. Brtianu erau puine, dar clare. Nu a fost un doctrinar, a fost omul aciunii practice hotrte. ntr -o vreme n care n Romnia totul era de fcut i de construit, I.C. Brtianu a tiut s fie un mare constructor de instituii politice mai cu seam, dar i de prghii economice i sociale. Dac n ar fi fost, Brtianu ar fi trebuit inventat. www.zf.ro A avut opt copii mpreun cu Pia Brtianu: Florica, disprut la numai 3 ani, Sabina (1863-1941, cstorit cu doctorul Constantin Cantacuzino), Ion (1864-1927, de cinci ori prim-ministru, cel mai mare om politic i de stat al Romniei), Constantin (1867-1950, inginer constructor i agronom, ultimul preedinte al PNL), Vintil (1867-1930, prim-ministru, primar modernizator al Capitalei, Maria (1868-1945, mama poetului Ion Pillat), Tatiana (18701940) i Pia (1872-1946, cstorit Alimneteanu) http://ro.wikipedia.org

Pia Brtianu, personalitate fabuloas, pe nedrept uitat astzi, s-a aflat timp de peste 50 de ani, cu discreie, n miezul celor mai importante evenimente din istoria Romniei, de la Unirea Principatelor pn dup Marea Unire din 1918. Pia Brtianu a fost, dup cum scria istoricu l Ion Nistor, zeitatea nevzut care a suflat vnt bun n pnzele corabiei cu care Brtienii au navigat brbtete i cu mult folos pentru ar prin furtunile istoriei noastre. Parc Dumnezeu a smuls-o pe fiica pitarului Luca Pleoianu din previzibilul ei destin nensemnat, de mic boiereas din Rmnicu-Vlcea, i i-a dat altul i anume acela de suflet nenfrnt al unei familii care a dat Romniei patru prim-minitri i o pleiad de savani i artiti. Fr ea, marea dinastie politic a Brtienilor nu ar fi avut aceeai vigoare. Fiindc niciuna dintre marile lor realizri istorice nu s -a petrecut fr tirea i fr prerea Piei. i n-a fost dect o femeie simpl, dar cu un formidabil instinct care i-a condus fiecare pas n via. Fora btrnului Ion C. Brtianu, patriarhul politicii romneti, venea, chiar i la acea vrst, din caracterul lui de lupttor neobosit i din nsufleirea pe care Pia i-o insufla cu dragostea ei. Primul-ministru de atunci primea, la 65 de ani, scrisori printre ale cror rnduri ardea nestins dragostea vieii lui. Iubitul meu, i scria Pia, eu nu i-am trimis nici o manifestare public pentru aniversarea noastr (6 iulie, cununia). Te mai srut nc o dat pentru toat afecia ce ai pentru mine i pe care cteodat nu o merit, cnd te cert, cum zicei voi, dar poate atunci te iubesc mai mult... Pesemne c numai noi amndoi avem inim, fiindc suferim de desprire. Iar el i rspundea: Cnd te-am luat, mi erai drag, n urm, pe lng dragoste, se adugase, nu mil cum zici tu, ci o simpatie (...), iar de la un timp ncoace te-ai nhat de toat fiina mea. Ion C. Brtianu i Pia s-au cunoscut n 1858. Ea era abia o fetican de 16 ani, cu o educaie de pension, fr prini, n grija a doi unchi cu vederi conservatoare. Brtianu, cu 20 de ani mai n vrst, s -a ndragostit de cum a vzut-o printre celelalte domnioare invitate la un ceai. http://www.jurnaluldearges.ro Lascr Catargiu (n.1 noiembrie 1823, Iai; d. 30 martie 1899, Bucureti) a fost un om politic romn, prim ministru al Romniei pentru patru mandate. Dup ascensiunea Prinului Carol I al Romniei, n mai 1866, Lascr Catargiu devine preedintele consiliului de minitrii (prim-ministru), dar neputnd coopera cu colegii si liberali, Ion Brtianu i C.A. Rosetti, demisioneaz n iulie. Dup nc opt funcii ministeriale, culminnd cu agitaia anti-dinastic din 1870 - 1871, Catargiu a format, pentru prima dat n istoria romn, un cabinet conservator stabil, care a rezistat pn n 1876. Prin politica sa, care a prevenit o revoluie i a revitalizat popularitatea coroanei, a fost considerat ca nepatriot i reacionar de liberali, care au ajuns la putere n 1876; o propunere de a demite ntreg cabinetul Catargiu a fost retras n 1878. Catargiu a rmas n opoziie pn n 1889, cnd a format un nou cabinet, fiind ministru al internelor, dar acest cabinet a czut dup doar apte luni. n guvernul Florescu din martie 1891, a ocupat aceeai pozitie, iar din decembrie va deveni din nou preedinte al consiliului, pstrndu-i funcia pn n 1896. n aceast perioad a fost responsabil pentru cteva reforme utile, mai ales financiare i comerciale. http://ro.wikipedia.org Alexandru N. Lahovari (n. 16 august 1840, Bucureti - d. 4 martie 1897, Paris) a fost un politician i ministru de externe romn. e unul dintre politicienii simpatizai de pres. Fondator al Partidului Conservator, de mai multe ori ministru, Alexandru Lahovari e un orator remarcabil i un poet discret. Nu de asta se bucur el de simpatia publicitilor, ci pentru c e un politician care acord atenie truditorilor condeiului. La moartea sa, survenit n 4 martie 1897, la Paris, I.L. Caragiale i Anton Bacalbaa public n Epoca, respectiv n Dreptatea, texte emoionante: Dac la partidul conservator alearg astzi attea elemente tinere, oneste i pline de entuziasm, aceasta nu puin se datorete corectitudinei omului pe care-l nmormnteaz azi ara. Cci lui Alex. Lahovari i se vor gsi poate i lipsuri de form, n fulgertoarele lui discursuri, i lipsuri de logic, n momentele-i de amrciune sufleteasc, dar nu se va gsi acestui soare nici-o pat. Acum tim msura nlimea muntelui dup grmada surpturii, dup largul ce se deschide n locul acelui masiv. Dup golul ce-l las, msurm locul ce-l mplinea acest mare om n mica noastr lume, i, tocmai acum, i-aducem laude cari nu-i mai trebuiesc lui, fiindc ieri era mai presus de ele i astzi nu le mai aude, dar cari ne trebuiesc nou, spre lauda noastr nine. www.hystoria.ro

n 1914, Ferdinand a devenit Rege al Romniei, la 49 de ani, depunnd juramntul solemn i promind c va fi "un bun romn". n timpul rzboiului mondial, regele Ferdinand s-a alturat curentului favorabil Antantei, i, n 1916, pe 14 august, a prezidat Consiliul de Coroan n cadrul cruia s-a luat o hotrre dramatic: intrarea Romniei n rzboi mpotriva rii sale natale, Germania. Cu tot entuziasmul romnilor, situaia de pe cmpul de lupt nu a fost favorabil, o bun parte din teritoriul Rom niei fiind ocupat de ctre trupele Puterilor Centrale. Ferdinand i ntregul guvern romn s-au refugiat, n noiembrie 1916, la Iai. Pentru rege i familia sa a fost o perioad extrem de grea, perioad n care toate planurile preau s se nruie. n plus, n 1917, murea de febr tifoid, la numai 4 ani, principele Mircea, cel de-al aselea copil al cuplului regal. Dei familia sa din Germania l-a renegat, la Castelul Hohenzollernilor arborndu-se steagul de doliu, Ferdinand nu i-a pierdut speranele. Astfel, el a refuzat s ratifice pacea separat ntre Puterile Centrale i Romnia. n cele din urm, situaia avea s se schimbe. n cursul anului 1918, anul de natere al Romniei Mari, Ferdinand s-a ntors la Bucureti n fruntea armatei, trecnd pe sub Arcul de Triumf, ntmpinat fiind de populaia entuziast. Ferdinand a fost ncoronat rege al Romniei Mari printr-o ceremonie spectaculoas, n ziua de 15 octombrie 1922 la Alba Iulia. Soia lui Carol, Elisabeta a ncercat s-l influeneze pe prin ca s se cstoreasc cu Elena Vcrescu. Conform constituiei romne, ns, nu avea voie s ia de soie o romnc. Pentru a clarifica incidentul, Elena a fost exilat pentru 2 ani, pn cnd Ferdinand a luat-o de soie pe Maria. Viaa politic intern n timpul domniei sale a fost dominat de Partidul Naional Liberal condus de fraii Ion i Vintil Brtianu. Cucerirea Transilvaniei a lrgit ns baza electoral a opoziiei, a cror partide principale s-au unit n ianuarie 1925 - octombrie 1926 pentru a forma Partidul Naional rnesc. Regele Ferdinand nu a fost ns scutit de necazuri. Fiul su cel mai mare, motenitorul tronului, tria o via scandaloas i, nclcnd ordinea monarhic, s-a cstorit clandestin, la Odesa, cu Ioana Lambrino. Tribunalul Ilfov a anulat ns cstoria, iar Ioana Lambrino a fost exilat mpreun cu fiul nelegitim al lui Carol. Principele a fost trimis ntr-o lung cltorie, n jurul lumii, pentru "a o uita" pe Ioana Lambrino. La 10 mai 1921, Carol s-a cstorit, la Atena, cu Elena, fiica Regelui Constantin I al Greciei. n 1921, Ferdinand va avea bucuria s triasc naterea nepotului su, Mihai, fiul lui Carol i al Elenei. Cu toate acestea, mariajul dintre Carol i Elena nu avea s reueasc, motenitorul tronului prsindu-i soia i fiul, fugind la Paris mpreun cu amanta sa, Elena Lupescu. n cele din urm, cu inima tulburat, regele l desemneaz ca urma la tron pe nepotul su, Mihai, dezmotenindu-l, n acelai timp, pe fiul su Carol. Ferdinand a murit n 1927, de cancer intestinal i a fost urmat la tron de nepotul su Mihai, sub o regen format din trei persoane, din care fcea parte i cel de al doilea fiu al lui Ferdinand, Prinul Nicolae. http://ro.wikipedia.org Alturi de Regina Maria, fiul su Carol i prinesele Elisabeta, Maria i Ileana

Regina Maria a fost supranumit de popor Mama rniilor i Regina-soldat, pentru atitudinea ei brav din timpul Primului Rzboi Mondial, cnd, alturi de doamnele de la curte a lucrat direct pe front n spitale de campanie i a coordonat activitatea unei fundaii de caritate. Maria Alexandra Victoria s-a logodit la vrsta de 16 ani cu Prinul Ferdinand de Hohenzollern, motenitor al tronului Romniei, acesta fiind nepotul regelui Carol I. n 1891, cu complicitatea ducesei de Edinburgh si a lui Wilhelm al II-lea, mpratul Germaniei, Maria l cunoate pe Ferdinand de Hohenzollern, urmaul la tronul Romniei. Primele ntlniri se soldeaz cu eecuri, deoarece prinul motenitor Ferdinand era extrem de timid. n primvara anului 1892 ducesa de Edinburgh organizeaz la Munchen o petrecere, unde evident Ferdinand era invitat. Plimbat peste tot cu Missy, mpins de la spate de duces i de mpratul Germaniei, Ferdinand se hotrte s i cear mna tinerei prinese britanice. Tatal Mariei nu a fost deloc consultat in legatura cu posibila casatorie a fiicei sale cu prinul mostenitor al Romaniei. Acesta avea sa recunoasca: ca pentru fiica sa mai mare visase la un viitor cu totul diferit. In mai 1892, este celebrata la Posdam, logodna Mariei cu Ferdinand, la care va fi un absent de marca, tatal logodnicei, care astfel isi manifesta dezacordul fata de aceasta uniune. n Anglia, vestea logodnei printesei a provocat indignare, acest fapt desprinzndu-se din comentariile care s-au facut la curtea britanica. Soia lui Carol, Elisabeta a ncercat s-l influeneze pe prin ca s se cstoreasc cu Elena Vcrescu. Conform constituiei romne, ns, nu avea voie s ia de soie o romnc. Pentru a clarifica incidentul, Elena a fost exilat pentru 2 ani, pn cnd Ferdinand a luat-o de soie pe Maria. Cstoria a avut loc la 29 decembrie 1892, sub privirile mulumite ale lui Wilhelm al II-lea si in fata unui numar mare de prini germani, rusi si englezi, Maria Alexandra de Saxa-Coburg-Gotha s-a casatorit cu Ferdinand Victor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen. Tanara pereche a intrat in Romania prin Transilvania, pe care au traversat-o de la vest la est. Dar pentru a se evita orice manifestari ale romanilor din dualism, trecerea se va face pe timpul nopii. Cuplul a intrat in Regat prin Predeal. O mulime numeroasa s-a strans pentru a o vedea pe noua prinesa mostenitoare, despre care se spunea ca este foarte frumoasa.Unul dintre exponatele Muzeului Naional al Romniei,o cup de argint oferit de municipalitat ea Capitalei, amintete de acest eveniment; piesa are gravat inscripia: Bine ai venit mireas de Dumnezeu aleas spre a patriei cinstire. Ianuarie 1893. Dilema politic a Romniei n perioada dintre 1914 i 1916 a fost dac s participe n Primul Rzboi Mondial alturi de aliai sau alturi de germani, i ara rmsese ntr-o poziie de neutralitate timp de doi ani, nu n ultimul rnd datorit prim -ministrului I.C. Brtianu. Dar alturi de acesta, o influen deosebit n a determina pe regele Ferdinand (dup 1914) s intre n rzboi de partea Antantei n 1916 l -a avut Regina Romniei, Maria. Armata romn, antrenat de francezi, a luptat cu vitejie n Munii Carpai i a nvins o armat german superior dotat, dar n cele din urm a fost forat s se retrag la sfritul rzboiului. Au intrat acum n scen diplomaii care au obinut o victorie i recunoaterea acestor eforturi i fapte de vitejie prin includerea sa de partea taberei victorioase n momentul semnrii tratatului de la Versailles. Regina Maria a cltorit la Paris n timpul Conferinei de Pace i s-a instalat cu fiicele sale, extrem de frumoase, la Hotelul Crillon, n Place de la Concorde. Primul ministru francez Clemenceau, un fost ofier de armat cu maniere impecabile i cu o nclinaie spre femei frumoase, a prezentat Reginei omagiile sale, care l -a primit n toat splendoarea sa. Frumuseea ei era dublat de o inteligen ieit din comun. Ea a pledat pentru cauza romnilor, reamintindu -le aliailor occidentali enormul sacrificiu al Armatei Romne. Serviciul adus Romniei de regina Maria a fost crucial, dei puin neles. Cnd negociatorul ef al delegaiei romneti, primul ministru Brtianu, a nceput s piard teren, regele a rugat-o pe regin s intervin, iar aceasta a plecat ntr-o misiune neoficial la Paris i la Londra.

A rezultat astfel Romnia Mare, care reunea provinciile istorice ale Transilvaniei, Bucovinei, Moldovei, Basarabiei i Munteniei.Iar cum in momentul de dupa Marea Unire se punea si problema incoronarii ca si suverani ai poporului unitar roman la 15 octombrie 1922 intr-o ceremonie fastuoasa organizata in graba la Alba-Iulia stravechea capitala a Transilvaniei ,din noua provincie unita cu vechiul regat. Cuplul regal si guvernul liberal au considerat acest lucru un act simbolic si necesar pentru a pecetlui unirea tuturor provinciilor romanesti.Regina Maria nu era in favoarea unei ceremonii organizate in graba ,tocmai pentru ca dorea sa urmeze modelul ceremoniei incoronarii engleze cat mai mult cu putinta. Datorita conditiilor specifice, incluzand si pe cele care se refereau la catolicismul regelui Ferdinard ,ceremonia a fost diferita din multe puncte de vedere. Dei rolul femeilor n politic era redus, Regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand pn la moartea acestuia n 1927. n momentul n care fiul su a motenit tronul, el a izolat-o complet pe regin, care s-a retras din viaa public pn la moartea ei, n 1938. Dup 1990 a fost publicat jurnalul ei i au nceput s circule tot mai multe poveti legate de viaa ei amoroas extrem de agitat. Regina Maria a iubit arta, poezia i filosofia. Ea a continuat tradiia Reginei Elisabeta de susinere a acestora, ajutnd cu burse de studiu i bani o seam de personaliti din lumea literar i artistic. A scris la rndul ei povestiri pentru copii, poezii i a pictat. A colecionat lucrri de art ale unor pictori foarte cunoscui. Regina si-a ales pentru funerariile sale, culoarea mov. A fost prima femeie din Romania care s-a tuns scurt, a purtat pantalon pentru echitatie, a fumat trabuc in public si a facut reclame. n 1924 a construit Palatul de la Balcic, ntr-un peisaj superb, i a fcut din acesta un loc de ntlnire pentru artitii epocii. Palatul a fost cedat Bulgariei, odat cu Cadrilaterul i se gsete acum pe teritoriul rii vecine. http://ro.wikipedia.org

Coroana Reginei Maria

Floarea de ciulin, floarea preferata a Reginei Maria

Caseta cu inima Reginei Maria

Regina Maria incepand sa calatoreasca si sa cunoasca tara, se indragosteste de obiceiurile si viata pitoreasca a taranilor, de muzica lautareasca si este fascinata de tigani. COSTUMUL TRADIIONAL ROMNESC Fineea i elegana materialelor folosite i croiul pieselor de port romnesc privind chiar de la mbrcmintea femeilor din Dacia au fost apreciate peste timp i pentru armonia cromatic. Aceasta este explicaia pentru care principese, regine i fete din case boiereti au apreciat adevrata valoare a costumelor esute croite i brodate n case la fel de mult ca cele realizate de marile case de mod, recunoscute ale vremii

Costumele

populare erau facute din materiale produse in gospodariile lor (lana, in, canepa, panza de postav, piele) si erau tesute si brodate cu fire naturale vopsite cu culori vegetale.Imi place foarte mult cum femeile isi gateau capul cu naframe sau marame tesute din fir de matase naturala borangic realizata in razboiul de tesut manual si frumos ornamentata cu broderii alese cu bun gust.Sunt impresionante ornamentatiile costumului popular romanesc, motivele, geometria, stilizarile de inspiratie naturala, cum ar fi: motivele florale, pasarile si animalele. Surprinzatoare sunt si combinatiile armonioase de culori care creaza efecte de un rafinament artistic desavarsit.Varietatea costumelor populare (forma, croiala, ornamentatiile, podoabele) confirma pe deplin spiritul creator al strabunilor nostri pe tot cuprinsul tarii. Foarte multe elemente din portul popular romanesc se regasesc deseori in creatiile celor mai mari designeri internationali si asta trebuie sa ne faca cu adevarat mandri.

nchizndu-i ochii, Patriarhul Miron Cristea a rostit: n tot cazul, se va putea spune c a fost o femeie care i -a trit viaa intens. Vorbele ntiului stttor al Bisericii Ortodoxe Romne nu fceau altceva dect s confirme o stare de fapt despre care s -a vorbit mult n epoc numeroasele interludii amoroase pe care principesa i apoi regina de mai trziu le-a trit de-a lungul vieii. Unele fulgurante, iar altele de lung durat cum ar fi relaia cu Ionel I. C. Brtianu, transformat n timp ntr-o prietenie matur, niciodat stins. De-a lungul timpului principesa a fost acuzata de nenumarate aventuri amoroase si, rand pe rand, fiecaruia dintre copiii sai (in afara de Carol) i s-a atribuit cate un alt tata. Se pare ca Ferdinand era constient de indiscretiile Mariei, dar nu a luat masuri in acest sens. Cati iubiti a avut de fapt principesa si ai cui erau copiii nu se stie concret. Insa se stie ca, de-a lungul timpului, cuplul regal a dezvoltat o prietenie puternica si un respect reciproc, iar anii razboiului i-a apropiat foarte mult. Principesa Maria era o frumusete care nu putea trece neobservata. Satisfactia de a fi adulata, admirata, rasfatata contracara atmosfera mediului regal plictisitor si oprimant, dominat de rigiditatea unui rege, Carol, care impunea o viata plina de reguli, si a unei regine, Elisabeta, frustrata in viata ei personala, care se amesteca nepotrivit in viata altora. Peste toate, un sot care, de la inceput, nu-i spusese nimic, ba, dimpotriva, ii produsese o vadita stare de disconfort, mai ales dupa febra tifoida care a venit peste Ferdinand in mai 1897 si de pe urma careia acesta nu si-a revenit niciodata fizic: "Era palid si slabit, cu chipul imbatranit de suferinta; cu boneta indesata peste urechi nu reusea sa-si ascunda plesuvia... iti facea rau..., incercam sa ma conving ca, odata vindecat, aveam sa-l vad asa cum fusese". Dar... Sunt cuvintele triste ale principesei Maria. Astfel ca, atunci cand ii apare in preajma un tanar ofiter din regimentul ei de rosiori, "nu prea inalt, subtire, brunet, amuzant si elegant", in varsta de 27 de ani, Magda Mavrogheni, doamna de onoare a reginei Elisabeta, are ce povesti acesteia din urma la intoarcerea ei din Elvetia. Povestea inceputa nu continua si la Nisa, unde Maria il insoteste pe Ferdinand in iarna lui 1897-1898, dar se reia in primavara, Zizi Cantacuzino fiind adus la Cotroceni ca profesor de gimnastica pentru micutul Carol. Continua ulterior in Germania, unde Maria pleaca la tratament, apoi la Constanta, la bordul unui vas ancorat in larg (drept paravan era verisoara lui Zizi Cantacuzino, o adolescenta). La plecarea din Constanta, Maria isi ia ramas-bun oficial de la autoritati la bratul lui Z. Cantacuzino. A urmat o iubire pasagera, dar traita cu pasiune, alaturi de William Waldorf Astor, englezul inalt, neobisnuit de chipes, care tocmai absolvise studiile la Oxford si pe care l-a intalnit la castelul Cliveden, alaturi de sora sa Pauline. O iubire intretinuta mai mult prin scrisori, care inceteaza si ele dupa ce tanarul englez se casatoreste cu Nancy Shaw, in 1906. "Il iubeam sincer si natural, cu tot ce firea mea avea mai bun de daruit...", ii scria principesa Paulinei. "El era suflarea, aerul si spiritul vietii mele si el o stia. Si totusi, in momentul in care s-a casatorit, a renuntat total la mine, de fapt fara mila... Si el stia ce inseamna sa traiesc dintr-o data fara el". In 1907 il cunoaste pe Barbu Stirbei, nepotul domnitorului Barbu Stirbei, print elegant, cu o foarte placuta infatisare si cu o minte ascutita. Era un cuceritor. Pentru el, principesa era o provocare. Pentru ea, care inca mai ofta dupa Waldorf, insemna o potolire a setei de iubire, dar si de putere. Prin Barbu Stirbei, intre altele si cumnatul lui I.I.C. Bratianu, descopera Maria gustul puterii. Cei doi aveau nevoie unul de altul si, pe un fond de interes reciproc, iubirea lor a durat mult. De fapt, nu s-a stins niciodata. Maria vizita des Buftea, unde locuia Stirbei. Petrecea acolo mult timp impreuna cu Barbu, calarind prin imprejurimi (Stirbei taiase un drum prin padure sa poata calari mai usor).

Cand erau departe unul de altul, isi scriau scrisori pasionale. Ileana, al cincilea copil al Mariei, era a lui Barbu. Prea semana izbitor cu una dintre surorile lui! Relatiile lor ajung in gura publicului. E curios ca intr-o astfel de situatie, la moartea lui I. Kalinderu, in 1913, regele Carol il aduce ca

administrator al Domeniilor Coroanei chiar pe Barbu Stirbei! Pozitie ideala pentru manifestarea nestingherita a dragostei dintre cei doi. O dragoste care nu va avea de suferit decat o scurta perioada, la sfarsitul primului razboi, cand Maria il cunoaste pe spectaculosul si irezistibilul Joe Boyle, un general canadian cunoscut n timpul rzboiului. Relaia lor a fost una pasional i a durat un an i jumtate.. O iubire fulgeratoare, de o extraordinara intensitate, ca o violenta ploaie de vara. ntr-o zi de var a anului 1903, Bricul coal Mircea primete ca oaspei la bord familia regal: Carol I i regina Elisabeta, principele Ferdinand i soia sa, precum i copiii acestora Carol, Elisabeta, Marioara i Nicolae. Jucndu-se pe punte i nefiind atent, mica prines Marioara alunec i se prbuete n mare. Tnrul cadet n anul al II-lea, care se afla prin preajm, sare n valuri, prinde odrasla regal i noat ateptnd barca de s alvare. Ajuns la bordul navei, sare din nou n ap i revine pe punte cu un pantofior al Marioarei n mn.Scena s -a petrecut fulgertor i, drept recompens, principesa i propune s-i nsoeasc familia dup croazier. La insistenele principesei Maria este ataat ca marinar funcie nscocit ad-hoc i inevitabilul se produce: elevul marinar Ioan Andrei, declarat marinarul prinilor, devine i responsabil pentru perfeciona rea limbii romne n care principesa se exprima ceva mai dificil i, firesc, amantul acesteia. Copiii au fost lsai n grija guvernantelor, iar mmica a nceput s se ocupe cu osrdie de tnrul pe care-l depea n vrst cu nou ani! Se pierdeau clri pe potecile munilor Bucegi fr ca, aparent, nimeni s nu le afle urma. Marinarul locuia la palat, bucurndu-se de regimul unui aghiotant personal.La un moment dat, Ferdinand intr la bnuial, au loc scene de gelozie, n timp ce Missy, cum o alinta soul su, tgduie cu ncpnare faptele ajunse pn la eviden. Principesa rezist o vreme eroic acuzaiilor pentru a-i pstra legtura. Totui, ntr-o bun zi, cnd n-a mai avut ncotro, l mut pe marinar din Pele ntr-o camer pe Furnica, pentru a-l vizita, ferit de ochii lumii.La rndul su, marinarul este chemat la cabinetele efilor si Konesco i Gheorghiu i interogat despre legturile dintre el i principes. Ca om de onoare, Ioan Andrei a artat limpede c ele s-au mrginit la obligaiile decurgnd din chemarea lui n serviciile Palatului Regal, ca element decorativ n canavaua jocurilor copiilor principesei Maria. Nu l-a crezut nimeni i, drept urmare, a fost expulzat n afara granielor, la antierele navale din Trieste. Se pare c prin detaarea la Trieste s-a urmrit suprimarea lui fizic. Tentativa, descoperit de ctre principesa Maria, este dejucat i, pentru a se convinge c nu i se clintete un fir de pr din capul protejatului su, principesa ntreine coresponden nc o vreme cu Andrei pe adresa unei apropiate, contesa Larisch.Marinarul triete din amintiri, ine un jurnal n paginele cruia i povestete iubirea pierdut. 17 ani mai trziu, Ioan Andrei, n calitate de cpitan de port la Orova, este vizitat ntr-o noapte de dou personaje enigmatice: o doamn cu voal negru i un ofier din serviciul de securitate personal a Reginei Maria. Delegaia regal a efectuat o percheziie, n prezena soiei i copiilor cpitanu lui Ioan Andrei, ridicnd scrisorile, fotografiile i restul de amintiri pe care odinioar principesa i le fcuse cadou, mai exact toate indiciile i probele vechii legturi despre care regina nu mai voia s se tie. Maria demonstreaza pe tronul Romaniei curajul de a trai amandoua ipostazele. fi si regina, si femeie, plus extraordinara bucurie de a

Printesa Ileana, o zana a familiei regale romanesti Din volumul in care isi povesteste viata, rezulta ca era rasfata familiei si foarte apreciata pentru frumsetea ei, desi surorile

mai mari au avut sansa unor casatorii mai spectaculoase: Maria a ajuns regina a Iugoslaviei, iar Elisabeta printesa mostenitoare a Greciei. De cultura si educatia domnitei Ileana - acesta era numele sub care era rasfatata in familie - s-a ocupat personal mama ei, regina Maria, care s-a ingrijit sa invete sculptura. Pasiunea tinerei domnite nu se indrepta insa spre arte. A indragit sportul nautic: inotul si iahtingul. A fost prima femeie din Romania, care a obtinut brevetul de capitan de cursa lunga pe iaht. Succesul in sport si desele aparitii in public l-au deranjat pe fratele ei, regele Carol al II-lea, care tocmai se instalase la tron, dupa lovitura de stat din iunie 1930. El i-a cerut sa abandoneze sportul si iahtingul nefiind de demnitatea rangului ei princiar. Raspunsul a venit printr-o printr-o scrisoare: "Te rog sa inlaturi neincrederea ce o ai in mine caci stii cat de mult tin la tine si cum ma doare sa te vad suparat. Fii ingaduitor, vreau sa fac bine, vreau sa te multumesc, dar sunt tanara si gresesc fara sa vreau. In orice clipa sunt gata sa te servesc, fiindca imi esti Rege si apoi esti fratele meu pe care il iubesc atat de mult". Repudiata de fratele ei Regele spera sa se impuna printr-o confruntare in forta, cum mai facuse si cu alti membri ai familiei regale, dar, simtind ca armele surorii sale sunt altele decat confruntarea, a ales sa schimbe si el strategia, indepartand-o pe domnita din tara, prin casatorie. Intr-o vizita la Barcelona, intamplatoare sau nu, domnita il intalneste pe Arhiducele Anton de Habsburg, caracterizat chiar de ea ca fiind "un barbat foarte frumos, inalt, blond, sportiv si distins". Cstoria Principesei Ileana, fiica cea mic a regelui Ferdinand, cu Arhiducele Anton de Habsburg a fost rodul unei iubirii mpartite de ambii soi i o decizie acceptat fr rezerve de Casa Regal Romn. Nunta s -a srbtorit pe 24-26 iulie 1931, n Romnia, la reedina regal din Sinaia, "cci e mai racoare si linistit si este loc pentru invitai". Ileana a ales "ultima duminic din aceast lun, cci n august e post de Sf. Maria", iar mai devreme "nu e cu putin, fiindc am aa de multe de ornduit nainte". Ileana a cerut binecuvntarea fratelui su, Carol al II-lea, ca ef al Casei Regale, spunndu-i "Simt ca am ntlnit cu adevrat omul care m va face fericit. Desigur, viitorul este n mna Domnului, ns - cum am credina n El - cred c mpreun cu Anton voi putea nfia viaa sigur, gsind n el tovarul i reazmul de care am atta nevoie". Carol al II-lea a i condus-o la altar, ntruct tatl lor, Ferdinand, murise n 1927. La invitatia familiei regale, la festiviti a participat elita politic romneasc, de la prim-ministrul Nicolae Iorga, la Octavian Goga i Mihail Sadoveanu. La 21 februarie 1921, Principesa Elisabeta de Romnia s-a cstorit cu Diadohul (Principele Motenitor) George al Greciei, iar pe 10 martie 1921, s-a ncheiat o alt cstorie cu familia regala greac, ntre Elena de Grecia,cumnata Elisabetei, i Carol, Principele Motenitor al Romniei.

Tabloul matrimonial a fost completat la 8 iunie 1922, prin cstoria Principesei Maria cu Alexandru I Karageorgevici al Serbi ei, viitorul rege al Regatului Srbo-croato-sloven. Suverana Romniei devenise o "soacra a Balcanilor". La scurt timp dupa casatorie, principesa Ileana, indragostita lulea, a ramas insarcinata. Atunci, pe neasteptate, Carol al II-lea a decis ca, pe pamant romanesc, sa nu se nasca niciodata un descendent al familiei de Habsburg. Tinerii au trebuit sa plece imediat in Austria. In castelul Sonnberg, de langa Viena, s-au nascut cei sase copii ai fericitului cuplu: Stefan, Maria, Alexandra, Dominic, Magdalena si Elisabeta. A gasit intelegere la comunisti Catre sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Ileana se intoarce in tara ei sangeranda si se instaleaza in proprietatea sa, castelul Bran, loc demult indragit. Aici, hotaraste sa se dedice operelor de binefacere si reuseste sa organizeze un spital pentru raniti, in apropierea castelului. Erau vremuri grele, familia regala nu dispunea de mijoace materiale, iar intrarea rusilor in tara punea sub semnul intrebarii orice opera de binefacere. Domnita Ileana si-a luat inima in dinti si s-a adresat comunistilor. Cererea i-a ascultat-o Emil Bodnaras, de la care a primit un surprinzator sprijin material, ca sa-si cotinue activitatea cu ranitii. Inflexibil fata de altii, Bodnaras a ramas impresionat de faptul ca un membru al familiie regale se ocupa de binefacere, in vremuri atat de grele si de primejdioase. A ajutat-o in functionarea spitalului, dar, la scurt timp dupa abdicarea regelui Mihai I, s-a prezentat personal la Bran, pentru a o sfatui pe printesa sa plece repede din tara. A urmat exilul, mai intai in Elvetia, apoi in Argentina, apoi in SUA. In 1954, fericita familie a divortat. Principesa s-a recasatorit in acelasi an, dar, dupa alti 11 ani, a divortat din nou.

Deceptia Lovitura de gratie pentru moralul printesei a fost moartea fulgeratoare a fiicei sale Maria si a sotului acesteia, intr-un accident de avion. Deceptionata de viata, cea care fusese rasfatata familiei si admirata de intreaga tara, a hotarat sa se retraga la o manastire ortodoxa din America, unde si-a sfarsit zilele ca stareta. In 1990, la 81 de ani, Printesa Ileana a tinut sa mai vada o data Romania. Dupa trecerea in nefiinta, urmasii ei habsburgi - cei pe care Carol al II-lea nu-i lasa sa se nasca in Romania - s-au folosit de drepturile legitime, pentru a recapata Castelul Bran.

Alte surse, precum memoriile mtuii regelui, Principesa Ileana, citndu-l pe fostul membru n biroul politic executiv al PCR, spion sovietic, ministru al aprrii naionalePotrivit i presupus amant crtiial Ilenei, Emil Bodnra, afirma c, dac regele ar fi refuzat s semneze sentinele de condamnare la moarte a deinuilor politic condamnai pentru crime de rzboi, guvernul comunist i-ar fi susinut decizia: Pi, dac regele decide s nu semneze sentina la moarte, v promit c i vom sprijini punctul de vedere. Principesa Ileana

Special Tasks: The Memoirs of an Unwanted, ministrul adjunct de externe sovietic ar fi purtat personal negocieri cu regele Mihai n vederea abdicrii, garantndu-i o parte dintr-o pensie ce urma s-i fie platit lui Mihai n Mexic si . Referitor la episodul controversat al ameninrii cu pistolul de ctre prim-ministrul de atunci, Petru Groza, regina-mama Elena ar fi declarat, conform arhivei fiicei lui Petru Groza, c acesta s-ar fi comportat cu familia regal mai bine ca un printe, iar ca la 30 decembrie 1947, ziua abdicrii, poporul a fcut un divor - i decent i elegant - de monarhie.

"Traiesc din nou" a fost scrisa de Principesa Ileana in America. Autoarea era la mii de kilometri departare de Romania si la cativa ani distanta de intamplarile abordate. Despre Maresal, ea scrie cu simpatie, desi America nu era spatiul cel mai nimerit pentru o astfel de atitudine.Pagini intregi sunt dedicate relatiei sale cu Emil Bodnaras. Poate ca intre cei doi a fost mai mult decat o amicitie. Nimic n-o obliga insa pe Principesa Ileana sa evite subiectul.Era deja in America. Daca fusese ceva, nu se putea gandi ca-l va mai revedea pe barbatul Emil Bodnaras. Romanca fiind, daca ne gandim bine, isi putea permite si sa-l ponegreasca nitel: o femeie de conditia ei n-ar fi scapat prilejul de a scuipa acolo unde a sarutat. Principesa Ileana n-a facut nimic din aceste mizerii tipic romanesti. Pentru ca era principesa?! Nu stiu. Stiu insa ca acest fair-play neasteptat, aceasta loialitate fata de cei ramasi departe, in Romania, aceasta verticalitate morala m-au sedus. Si astfel lectura unei carti, moment absolut de hazard, mi-a schimbat radical parerea fata de cea al carei fiu a pus mana pe Castelul Bran.

Elena Vcrescu (n. 21 septembrie 1864 Bucureti- d. 17 februarie 1947 Paris) a fost o scriitoare francez de origine romn, s-a nscut la 21 septembrie, la Bucureti, ntr-o familie boiereasc de renume, fiica diplomatului Ioan Vcrescu i a Eufrosinei Flcoianu,

de asemenea nepoata poetului Iancu Vcrescu. Tnra i-a petrecut prima parte a vieii la moia familiei, situat n apropiere de Trgovite, plecnd apoi s studieze literatur francez la Paris. n paralel cu leciile de poezie luate mpreun cu Sully Prudhomme, Elena Vcrescu a urmat de asemenea cursuri de filosofie, estetic i istorie la Sorbona La ntoarcerea n ar, n 1888, devenea domnioar de onoare a Reginei Elisabeta, perioad n care a nceput s se nfiripe o idil ntre scriitoare i prinul motenitor Ferdinand, legtur dezavuat ns de rege. n primele decenii ale secolului al XX-lea, Elena Vcrescu a devenit o personalitate foarte prezent att n cultura romn, ct i n cea francez. Din 1888, a fcut parte din suita reginei Romniei, Carmen Sylva, Elena fiind o apropiat colaboratoare a suveranei. n aceast perioad, a documentat volumul Rapsodia Dmboviei", cu prelucrri de poezii populare din inutul de batin. Lucrarea, n traducerea lu i Carmen Sylva, a fost publicat la Bonn n 1889.Prima domnioar de onoare a reginei Romniei, Elena, s-a logodit cu tnrul principe Ferdinand, nepotul regelui, prinul motenitor al tronului. Logodna ns a avut un final nefericit, strnind un imens scandal prin ofensarea protipendadei autohtone, dar i a curilor regale europene. Relaia celor doi a fost ntrerupt prin intervenia drastic a Consiliului de Minitri, care a reamintit principelui c niciun membru al Fam iliei Regale nu se poate cstori dect cu o egal" de origine strin. Dup cum se tie, Ferdinand s -a conformat regulilor stricte i s-a nsurat, la 10 ianuarie 1893, cu Maria de Edinborough, din Familia Regal a Angliei, mama viitorului rege Carol al II-lea. Devenit persona non grata, din ordinul regelui Carol I, frumoasa domnioar s-a refugiat n Italia, prin mai multe orae: Veneia, Roma, mici localiti din regiunea Toscana, unde, de altfel, l va ntlni i pe filosoful german Nietzsche. n 1893, Elena a primit nvoirea s se ntoarc n patrie, dar a fost primit cu mult ostilitate. n acest moment, ea a hotrt s plece pentru totdeauna din ar, stabilindu-se la Paris. A fost una dintre femeile admirate si influente ale Parisului. A fost laureata de doua ori a Academiei Franceze, un diplomat de succes, un traducator exceptional, o femeie remarcabila in multe domenii. http://ro.wikipedia.org

Prinesa Martha Bibescu (n. 28 ianuarie 1889, Bucureti - d. 28 noiembrie 1973, Paris) este un exemplu strlucit pentru supravieuirea sngelui albastru" - n ce a avut acesta mai semnificativ, distincia aristocratic i excelena ntreprinderii - n din ce n ce mai masificatul i mai proletarizatul secol al XX-lea. Nscut Lahovary, principesa a fost ultima aristocrat veritabil a literaturii europene. A trit ntre 1889 i 1973, s -a exprimat cu virtuozitate n limba francez i a fost o figur-cheie pentru diplomaie, literatur i, n general, lumea bun a Europei interbelice. Provenind din ilustrele familii aristocratice Lahovary i Mavrocordat, principesa a fost o figur charismatic i seductoare a vieii culturale i politice interbelice, n Romnia i n restul Europei, iar dup rzboi s-a refugiat n Occident, fr a se mai putea ntoarce n Romnia cotropit de ciuma bolevic.

Prin cstoria n 1905, cu prinul George Valentin Bibescu (preedintele Federaiei Aeronautice Internaionale), nepot de fra te al lui George Bibescu, domnitorul abdicat la 1848, scriitoarea devine astfel prinesa Martha Bibescu, intrnd ntr -o familie princiar, din care mai fac parte AnaElisabeta Brncoveanu - contesa Anna de Noailles - i Elena Vcrescu, dar i cu rude franceze n genealogie direct cu familia mpratului Napoleon Bonaparte. Martha Bibescu nu s-a sfiit s ia hotrri ndrznee n momente sensibile ale istoriei romneti. Astfel, n timpul ocupaiei germane (1917-1918), a ales s rmn n Capital, avnd n ngrijire un spital pentru rnii, de unde putea s cunoasc n amnunt evoluiile rzboiului. Informaiile furnizate de ea Curii de la Iai au fost extrem de folositoare regelui i guvernului de uniune naional, ns i-au atras nu de puine ori ostilitatea administraiei de ocupaie. n perioada interbelic, cuplul Martha i George Valentin Bibescu i-a mprit viaa ntre cele dou reedine din Romnia, Palatul Mogooaia i Posada, i cminul parizian. n anul 1941 se stinge din via soul su. Rzboiul a surprins -o pe prines angajat civic n lupta mpotriva pericolului reprezentat de Rusia stalinist. Dup trei decenii, Martha Bibescu se regsete n ipostaza personificat de regina Elisabeta i regina Maria, i anume de mam a ostaului romn", de data aceasta n campania contra bolevismului. n 1945 Martha Bibescu pleac n Anglia, apoi la Paris. A ales s protesteze prin exilul su la Paris fa de cursul politicii romneti. A continuat s rmn o voce public pn la moartea sa. Desemnarea sa, n 1963, drept consilier al preedintelui francez Charles de Gaulle n problema romneasc este un act de recunoatere public a eforturilor sale de-o via pentru ara natal. http://ro.wikipedia.org

DESTINUL UNEI IUBIRI CELEBRE. George Enescu si Maruca Cantacuzino

Casa memoriala George Enescu din Sinaia 'Stiu din experienta ca cel mai bun, singurul mijloc de a cunoaste pe cineva este sa-l iubesti.' 'Eu, cand iubesc ceva, se graveaza aici... pentru totdeauna. Vreau sa spun pentru toata viata, aici... In inima.' (George Enescu)

Cel mai mare compozitor roman George Enescu (n. 19 august 1881, Liveni, judeul Dorohoi, Romnia - d. 4 mai 1955, Paris, Frana), o personalitate uria, care a fcut s curg rauri de cerneal. Viaa lui sentimental a rmas ns aproape necunoscut, inut n umbr, din dorina de a nu tirbi cu nimic imaginea sa de sfinx al muzicii romaneti.Nu era un brbat care s se dea n lturi de la un flirt, i ntamplarea a fcut ca fetele tinere s se in scai d e el. Erau fete frumoase, foarte bine educate, din vechi familii aristocratice romaneti, pe care prinii le trimiteau uneori la studii la Paris.Ii plceau femeile, se simea bine n compania lor. A putea spune c tria nconjurat de ele. Pasiunea lui pentru femei i curgea prin vene, era genetic, cu siguran, cci i tatl lui a fost un brbat tare aprig, care nu se ddea n lturi de la iubit. Dintr-o astfel de idil se nate "Didica", fiica din flori a lui Enescu si a Domnici, menajera prinilor lui, o femeie pe care En escu a cunoscut-o foarte tanr, la 20 de ani, cand se ntorsese, odat, de la Paris. Prea multe nu se tie despre idila lor. Doar c n 1906, pe 14 mai, se nate fiica lor. Didica a absolvit Scoala de fete din Botoani, s-a csorit cu moierul Constantin Dinu n Bucureti i a fost, din 1953 pan n 1962, angajat a Operei Romane la serviciul de croitorie. Costache Enescu a iubit-o enorm pe Didica,nepoata sa socotind-o ca pe un membru al familiei sale. Una dintre marile lui iubiri a fost Elena Duca, Nineta sau "Ninette", cum o alinta Enescu, o adevarat aristocrat a vremii, creia Enescu i se adresa cu apelativul "Ma Reine" (Regina mea). Purta rochii elegante, dupa moda vremii, i plrii cu boruri largi, impodobite cu flori. Dar avea i un suflu bieesc, un aer modern, de nnoire. Stia s conduc automobilul, nota foarte bine, iarna practica bobul, participa la cursele de automobile de la Sinaia, alturi de brbai, i cltorea mult. Era la curent cu expoziiile, cu teatrele, era vesel, glumea i plin de via. Avea un ras molipsitor i o energie contagioas.Iubirea lor se stinge si e inlocuita, treptat, de o prietenie sincer. Caiva ani mai tarziu, cand Enescu o ntalnete pe Maruca n inima lui izbucnete o iubire uria, el va apela la Nineta, ca intermediar. Incepuse primul rzboi i Nineta lucra n spi talul condus de Regina Maria, la Iasi, unde era si Maruca (se retrasese toata Curtea Regal de la Bucuresti). Era perioada de nceput a idilei lor, n care Maruca nc mai inea s pstreze nite aparene de femeie cstorit, cu doi copii. Nineta Duca a fost ntrebat, mult mai tarziu, de fiul ei, Ilie Koglniceanu, dac aceast Maruca fusese o femeie frumoas. Ea i-a rspuns: "Elle n'etait pas jolie, elle etait belle". (Nu era dragut, era frumoas!) "Iubirea dintre Maruca Cantacuzino i George Enescu a fost una tulburatoare, de natura s impresioneze, s emoioneze. Prima ntalnire a celor doi a avut loc la o recepie dat n cinstea ministrului Spiru Haret.Enescu avea 19 ani, iar Maruca Rosetti Tescani, era cu 12 ani mai n varst decat el, frumoas, elegant, gratioas, de-o fermectoare inteligent, cstorit la vremea aceea cu Mihai Cantacuzino, de formaie jurist.Mariajul celor doi era mai mult de convenien, Maruca ncercase de mai multe ori s scape din ghearele unei cstorii obosite, aproape imposibi le.La mijloc doi copii, Alice, poeta, i Constantin,cunoscut pilot de aviaie. Enescu, un tanr ambiios, adulat si apreciat de regina Elisabeta care l invitase s dea concerte n saloanele de la Pele i Palatul Regal.Dupa 8 ani de la prima lor ntalnire, Enescu avea s o revad in parcul Castelului Pele. Iubirea lui mai profunda si apasatoare pentru Maruca, dominanta,obsesiva.Prinesa rspunde iubirii sale, i ,,arhiveaz frumusetea relatiei ascunse in sutele de epistole primite. Au loc ntalniri la ceas de tain.O iubire, dup cum avea s mrturiseasca chiar ea, care a durat o jumtate de secol.Prin concertele sale repetate n cinstea iubitei sale organizate la Palatul Cantacuzino , Enescu risca s ajung un biet cantre de curte.Ins iubirea pentru prines era mare.Co ncertele lui n strinatate erau un succes.In anul 1928, n plin iarna, n apropiere de Climaneti, Mihai Cantacuzino moare intr -un stupid accident de automobil.Vaduva, Maruca nu renun la titlul su de prines, nici la numele de Cantacuzino.Se retrage dup moartea soului sau ntr-o csu modest.Ceva mai tarziu, l cunoate pe filozoful Nae Ionescu.Aventura vieii ei dupa 7 ani se termin scandalos , este consolat de Cella Delavrancea, devenit una din confidentele sale de suflet i cea mai buna prietena . Nae nsurat, ns cu un deschis apetit pentru aventur, cu doi

copii, nu se ancoreaza n relaia sincer i serioas la care visa Maruca. Este cunoscut n cercurile nalte frecventate de C arol al II-lea, Aristide Blank (primul sot al Cellei Delavrancea, de meserie bancher) si Nicolae Malaxa, bogtaul Romaniei antebelice i interbelice.Nopile pierdute la cazinoul din Sinaia, promisiunile romanate fcute Mrucai, fac din el un personaj aproape dezgustator,suficient,arogant, exact tipul de brbat la care nicio femeia nu ar visa.Si totui, Maruca spera ca el s pun punct onorabil unei cstorii consumate. Acest lucru nu se intampla i, intr -un acces de tristee i durere, i d foc.Enescu o salveaz din ghearele morii, o ngrijeste.La 57 de ani, ars, aproape desfi gurat,accept s devina soia lui, n cele din urma. Naii lor de cununie vor fi Cella Delavrancea i sotul su Filip Lahovari. Comunitii le confisc vila Vernescu i Palatul Cantacuzino.Cei doi aleg calea exilului, la Paris, preferand s triasc mode st ntr-un apartament din Rue de Clichy.Sntatea lui Enescu se agraveaz, nu mai poate canta la vioara,obine venituri din ce n ce mai modeste, lucreaz ca ef de orchestr.Se stinge din via, n anul 1955.Prinesa MARUCA rmane singur, ndurerat, cu propriile sale amintiri care nu au mai ajutat-o nici mcar s triasc.Se stinge i ea n 1969.Pe piatra funerar din cimitirul Pre Lachaise Paris, este scris: George Enescu i Mruca Enescu, nascuta Rosetti Tescanu .Marele muzician George Enescu a cutreierat intreaga lume, fiind aplaudat in loate marile capitale, la concertele pe care le-a dat. A fost o celebritate mondial : compozitor, violonist, dirijor, pianist. Si-a iubit tara pina in ultima clipa a vietii sale lasandu-i printre vasta creatie muzicala extraordinara Rapsodia romana si a dorit ca ramasitele-i pamintesti sa fie ingropate in Moldova ."

Principele Nicolae, Principe al Romniei, Principe de Hohenzollern a fost cel de-al patrulea fiu al Regelui Ferdinand I i al Reginei Maria (n. 15 august 1903, Sinaia d. 9 iunie 1978, Lausanne) a fost fratele mai mic al Regelui Carol al II-lea i unchi, dup tat, al Majestii Sale Regale Mihai I al Romniei. El i-a petrecut ntreaga existen princiar n umbra Coroanei Regale a Romniei, jucnd un rol mai activ doar ntre anii 1927 1930 cnd a fcut parte din Consiliul de Regen ce conducea ara in locul regelui minor Mihai I. nc dinaintea Primului Rzboi Mondial, Nicky a fost trimis la vestitul Colegiu britanic Eton, n pofida pasiunii sale declarate pentru medicin, la care s-a opus btrnul rege Carol I. Pe atunci, un fiu sau un nepot regal nu putea fi dect militar. n timpul colegiului, prinul i-a uitat slbiciunea pentru medicin i, aidoma viitorului su nepot, Mihai I, a devenit un pasionat al aviaiei i al sportului n general. De-a lungul anilor, lsnd s vorbeasc latura german a sngelui su, i-a dovedit i abilitile tehnice, asamblnd singur cteva automobile artizanale, cu care a participat la mai multe raliuri i concursuri internaionale. Sfritul anului 1914, aduce o schimbare n viaa tnrului prin. Moartea regelui Carol I i urcarea pe tron a tatlui su Ferdinand I face ca ntreaga familie s-i mute reedina n Bucureti, la Palatul Cotroceni. Nicolae i ntrerupe studiile i se ntoarce n ar deoarece n Europa izbucnise rzboiul. Adolescena linitit a prinului se sfrete n vara anul 1916 cnd Romnia intr n Primul Rzboi Mondial. n anul 1920 regina Maria primete n dar din partea oraului Braov Castelul Bran. Nicolae i Ileana ndrgesc din prima clip locul, prinul avnd propria sa camer n Bran. Dup ce regina termin de amenajat locuina, cei trei i vor petrece aici cteva sptmni din var n fiecare an. Tot n aceast perioad apar i unele mici zvonuri n legtur cu viaa deloc disciplinat pe care o ducea prinul. Regina Maria este hotrt de aceast dat s taie rul de la rdcin, nevrnd s se mai ajung i acum n situaia creat de Carol. Ea i atrage atenia fiului su s fie mai cumptat cu distraciile.Ca membru al familiei regale, participa la diferite festiviti, prezid unele societi i asociaii sportive sau de carita te. Nu-l interesau problemele politice i nici nu dorea s se implice n activiti care impuneau exprimarea unei opiuni politice. http://ro.wikipedia.org

n perioada interbelic, la competiiile din ara noastr participau mrci celebre de maini ca: Bugatti, Maserati, MG, Alfa-Romeo sau BMW. Printre romnii care participau cel mai des la cursele din strintate se numra Prinul Nicolae. La bordul unei maini Duesenberg Straight Eight roii, principele romn a triumfat n mai multe ntreceri internaionale. Maina creat de fraii Fred i Augustus Duesenberg laSt. Paul, Minnesotta, a fost adus n Romnia de prinul romn n 1926. Miliia a descoperit maina ascuns ntr-o ur din Bartolomeu, la nceputul anilor '50. Nepotul sau, regele Mihai, avea sa-i mosteneasca pasiunea pentru masini., conducand si la 91 de ani. Prinul Nicolae, fiul preferat al Reginei Maria, a ntlnit-o pe Ioana, iubirea vieii sale, la Automobil Clubul Romn. Ioana, fiind cstorit a fost nevoit s divoreze i i-a schimbat numele n Dollete. S-au cstorit, n secret, n ziua de 28 octombrie 1931, n localitatea Tohani din judeul Buzu fr consimmntul regelui Carol al II-lea. Mariajul a fost declarat inexistent. n 9 aprilie 1937, pentru c n -a vrut s desfac legtura, Consiliul de Coroan l exclude din familia regal. Regele l autorizeaz s poarte numele Nicolae Brana. n 1963, n exil, nceteaz din viaa soia sa Ioana. n 1967 principele s-a cstorit cu Thereza Fiqueira de Mallo, originar din Venezuela. A ncetat din via vrsta de 75 de ani, departe de ar, dup patru decenii de exil forat, n iulie 1977, fiind nmormntat la Lausanne, alturi de soia sa Ioana. http://story.casasfatului.ro Printesa Elena Sutu. Nicaieri nu este mai sugestiva, mai precis si, in acelasi timp, mai spectaculos creionata ca in aceasta gravura formula "Bizant dupa Bizant", emisa de Nicolae Iorga. imaginea domnitei Elena topise inimile parizienilor, chipul si gestica ei putnd fi regasite, vag disimulate, in picturile lui Ingreswww.zf.ro Pentru cititorul de azi, cartea despre Bucureti a lui Paul Morand poate fi o lectur n acelai timp instructiv i agreabil. El va regsi n paginile ei, precum n file de album cu fotografii uor nglbenite ori n imaginile cu lumin tremurtoare din proiecia unui film de arhiv, frme din viaa "micului Paris" care nu era tocmai un mic Paris, dar care nu rmne mai puin ataant, aa cum a fost, cu istoria lui tulburat, cu atmosfera lui inconfundabil, cu frivolitile sale de "Belle Epoque" de la Porile Orientului, cu mizeria i luminile lui, cu o vitalitate niciodat nfrnt de vitregiile vremurilor. i cu ceva din permanenele, n bine i n ru, ale unui mod de a fi i de a simi ale "ranului de la Dunre". - Toate acestea, evocate inspirat de un prieten de odinioar al romnilor, se cuveneau readuse, chiar i cu o mare ntrziere, n spaiul limbii lor: pentru valoarea lor de "arhiv sentimental", dar poate i pentru un fel de confruntare, edificatoare peste mode i timp, cu o parte nc vie i actual a figurii noastre spirituale. n 1935, cnd editura Plon din Paris i publica volumul consacrat Bucuretiului, Paul Morand. Legturile sale cu ara noastr au i motivaii afective mai adanci, cci scriitorul se cstorise n 1927 cu prinesa Elena Suu (nscut Hrisoveloni), pe care o cunoscuse nc n 1916, iar printre prietenii si era i fostul su coleg de la ambasada din Londra, Emmanuel Bibescu, vr cu Martha Bibescu. A cunoscut Morand i "societatea pitoreasc a aristocrailor romni din Paris", adic a poetei Anna de Noailles, a Marthei Bibescu, a Elenei Vcrescu, a Ghiculetilor i, desigur, a viitoarei sale soii. Aceste relaii vor continua, de altfel, i mai trziu, cci, ntr-un moment de mare cumpn pentru Romnia, Paul Morand va fi numit n 1943 de guvernul de la Vichy al generalului Ptain ministru plenipoteniar pe lng regele Mihai I, la Bucureti, de unde se va retrage n iulie 1944, trecnd ca ambasador la Berna. Numele scriitorului era de mult vreme familiar i mediului intelectual din ar. www.romlit.ro

Anna de Noailles (15 noiembrie 1876, Paris - 30 aprilie 1933, Paris) scriitoare franceza de origine romana, nepoata lui Constantin Brncoveanu, un farmec bine aezat, care aduce premii de la Academia Francez i duce direct n corespondena intim a lui Marcel Proust, a fost aclamata de contemporanii sai francezi precum Jean Cocteau, Franc is Jammes, Paul Claudel etc si nu in ultimul rand de Marcel Proust, principalul sau admirator.Toti veneau in salonul ei si se lasau fascinati de ea si stilul ei de viata spectaculos. Anna si celelalte din grupul femeilor savante est-europene celebre in Paris, erau considerate exotice, nevrotice si despotice. Prinesele valahe Elena Vcrescu, Martha Bibescu, Ana de Noailles, Elena uu au fost prietene cu scriitorul Marcel Proust i cu poetul i regizorul Jean Cocteau. n ntlnirile mondene din capitala Franei mpreun cu prietenii lor aceste prinese au influenat cercurile politice n favoarea intereselor Romniei n timpul primului rzboi mondial i la Conferina de la Versailles. 1947 ncoronare Predecesor Succesor 6 septembrie 1940 (la 18 ani) Carol al II-lea Monarhie abolit

Cstorit() Ana de Bourbon-Parma cu Urmai Margareta Elena Irina Sofia Maria Casa regal Casa Regal a Romniei Succesor Carol al II-lea Imn regal Rege al Romniei (a doua oar) Tat Domnie 6 septembrie 1940 30 decembrie Carol al II-lea al Romniei Triasc Regele

Mihai I, Rege al Romniei Domnie Predecesor 20 iulie 1927 8 iunie 1930 Ferdinand I

Mam

Regina Elena

Natere

25 octombrie 1921 Sinaia, Romania

Nunta ndrgostiilor. Printul Carol Mircea n 1917, Ion Gheorghe Duca, politician liberal i apropiat al familiei Lambrino, "descoperea" n camera tinerei portretele motenitorului oficial la tron. Cam n aceeai perioad, apar zvonuri despre povestea de dragoste dintre Carol i Zizi, cu implicaii asupra viitorului dinastiei de Hohenzollern. Dei contient de clevetirile lumii i poziia Casei Regale fa de relaia cu o fat "din popor", Carol fugea "n lume" cu Zizi. Locotenentul Serdici, prieten al prinului, i-a nsoit pn la Odessa, servind i ca martor la nunta ndrgostiilor. La 13 septembrie 1918, pentru suma de 50.000 de lei, printele arafsky, un preot romn din oraul ucrainean accepta oficierea religioas a cununiei. Printre nuntai s-au aflat primarul Odessei i comandantul german al trupelor de ocupaie din zon. 75 de zile de sihstrie Familia regal afla amnunte dup descoperirea scrisorilor de rmasbun. Carol lsase misive "explicative" Regelui Ferdinand, prinesei Elisabeta i lui Lulu, fratele lui Zizi. Gestul su, nepotrivit unei Altee Regale, nu a rmas nepedepsit. Fugarul a fost "condamnat" la 75 de zile de sihstrie la mnstirea

Zizi Lambrino, primul scandal amoros din Romnia relatat de presa strin n august 1918, Carol al II-lea se cstorea n secret, la Odesa, cu Ioana (Zizi) Lambrino, fiica unui maior din anturajul curii. Acesta avea s fie primul scandal amoros relatat pe larg n afara rii. Oricum Carol al II-lea suscita n permanen atenia marilor sptmnale internaionale, nu pe teme politice, ci de alcov. Zizi era o veche amic a lui Carol al II-lea. O cunotea de patru ani . Au devenit buni prieteni, obinuind s se plimbe cu luxosul Rolls al prinului, s joace bridge, s asculte lecii de istorie i s frecventeze aceleai serate muzicale...Fascinat de Carol i interesat s intre n familia regal, Zizi "a presat" pentru a oficializa relaia.

Horaia.Regina Maria l-a rugat s renune la Zizi pn la sfritul rzboiului, urmnd ca ulterior Carol s-i decid singur soarta. Pn la urm, va accepta decizia prinilor. ntre timp, Casa Regal cuta o soluie pentru ndeprtarea soiei din Romnia. Mai nti, n 1919 Tribunalul a anulat cstoria dintre cei doi, considernd-o ilegitim. La la 27 februarie 1921, Carol al II-lea se cstorea cu principesa Elena, fiica regelui George al Greciei, nunta desfurndu-se la Bucureti. Aceast cstorie prea s dovedeasc maturitatea tnrului Hohenzollern. N-a fost s fie aa, dar aceasta este deja o alt poveste... Frate mai mare al Regelui Mihai, Printul Carol Mircea a venit in 2005 in Romania, pentru prima oara, dupa un exil de 50 de ani. O prezenta discreta, a refuzat mereu sa dea interviuri presei, singura lui dorinta fiind sa vina in Romania atunci cand statul roman ii va face dreptate, recunoscandu-l ca prim nascut al Regelui Carol al II-lea, dintr-o casatorie legitima, anulata in mod ilegal. Printul Paul Philippe de Romania l-a vazut pe tatal sau in urma cu cateva saptamani, iar nora sa, Printesa Lia a inregistrat miercuri ultimile sale marturii despre Romania si despre dorinta lui de a fi inmormantat langa tatal sau, Regele Carol al II-lea. Cu doua zile inainte de a muri, i-a marturisit norei lui ca ultima vizita in Romania si intalnirile cu romanii, in casa fiului sau si pe strada, i-au intarit convingerea ca pastrarea cetateniei romane si tot ceea ce a simtit pentru Romania nu au fost in zadar. Lupta fiului sau Paul pentru rectificarea certificatului de nastere a fost o datorie de onoare si confirmarea declaratiilor Regelui Carol II, care a facut public, in presa vremii, ca acel copil era al lui. Printului Carol Mircea i-a fost recunoscuta originea regala in urma a doua procese, in Portugalia si in Franta. Nascut din prima casatorie a Regelui Carol al -II- lea cu Ioana Valentina Lambrino, Printul Carol Mircea a plecat din tara impreuna cu mama sa, surghiunit, dupa anularea casatoriei dintre parintii sai. Pana in 2005 s-a mai intors in tara o singura data, la inmormantarea bunicii sale, Regina Maria. Carol Mircea a trait exilul in Franta si Anglia, a vorbit mereu o limba romana frumoasa si a fost mereu in contact cu reprezentanti ai diasporei romanesti. A avut 2 baieti: Printul Paul al Romaniei, care locuieste in Romania, si Printul Alexandru, care locuieste in America. Printul Paul si Printesa Lia se vor alatura Printului Alexandru si mamei lor vitrige, Printesa Antonia, pentru serviciul funerar care va avea loc la Londra, la Biserca Ortodoxa. Antonia de Corville este fata sefului cancelariei Regelui George VI al Angliei si a treia sotie a Printului

Carol Mircea. Dupa moartea lui Carol al II-lea si castigarea proceselor de la Lisabona si Paris, Carol Mircea si-a impartit mostenirea cu fratele sau mai mic, fostul Rege Mihai. Regele Mihai a refuzat sa vorbeasca cu fratele sau, cei doi neavind ocazia niciodata sa se vada, chiar daca multe Case Regale europene au incercat sa mijloceasca o intalnire. Averea considerabila pe care cei 2 ar trebui sa o imparta in Romania ar fi una dintre explicatii. Printul Carol Mircea al Romaniei a murit vineri, 27 ianuarie 2006 la Londra, lavarsta de 85 de ani, dupa o lunga lupta cu boala. Lucid pana in ultima clipa a vietii, Printul Carol a tinut sa vorbeasca despre dragostea lui fata de tara in care s-a nascut si fata de oamenii de aici. Mereu in exil, cu un tata Rege care nu i-a fost aproape, Printul Carol Mircea al Romaniei a iubit Romania si a vrut sa o mai viziteze o data. A reusit, si poate a murit impacat ca visul lui de-o viata s-a implinit. Printul Paul Philippe de Romania "n afar de ce mi se cuvenea ca fiu al tatlui meu, Elena Lupescu mi-a cedat i partea ei din motenirea lui Carol al II-lea...Dup 21 de ani de procese s-a fcut dreptate pentru tata si pentru mine. Am fost recunoscut drept motenitor legitim al lui Carol al II-lea. Dac este s ne referim la Castelul Pele, pentru c tiu c este un subiect foarte sensibil pentru poporul nostru, pot s v spun c tot ce voi obine din el, adic 60%, l voi dona romnilor. n afar de ce mi se cuvenea ca fiu al tatlui meu, Elena Lupescu mi-a cedat i partea ei din motenirea lui Carol al IIlea. Reinei, mie, nu unchiului meu Regele Mihai. Aa c va fi vorba de peste 60% cum a fost stabilit i n celelalte ri. Retrocedarea va fi destul de complicat. Sper c nu va mai dura nc 21 de ani. Eu nu pot

Printul Paul Philippe de Romania alaturi de Principesa Lia si fiul lor Carol Ferdinand

s mi imaginez cum i s-a dat Castelul Pele

unchiului meu.

Penisul regelui Carol al II lea. Pe surse istorice M-am apucat s scriu despre acest subiect dup ce am vzut o cretere a cutrilor pe cuvintele cheie penisul regelui Carol al II lea. Aa c am luat hotrrea s satisfac curiozitatea cititorilor care au ajuns pe acest blog cu aceast cutare i nu au gsit mare lucru. Penisul regelui Carol al II lea a devenit element de folclor urban nc din perioada interbelic, dup cum o atest scriitoarea britanic Olivia Manning care a trit la Bucureti prin 1940:ntoarse o moned de un leu pe partea imprimat cu un cocean de porumb i spuse: - Un portret al Mritei i Glorioasei sale Majesti, regele Carol al II lea! Dumneata, draga mea, s-ar putea s nu recunoti asemnarea, dar sunt multe alte doamne pentru care nu ar fi o problem. Dincolo de glume i folclorul urban al epocii trebuie s vedem ce ne spun sursele istorice. Regele Carol al II lea i viitorul rege Mihai Ce dimensiune avea penisul regelui Carol al II lea?

Mare. Foarte mare, spun oamenii informai ai epocii. Constantin Argetoianu (om serios, senator, ministrul de interne care a distrus micarea comunist, ministru de justiie, ministru de finane, prim ministru) spune n memoriile sale c din acest punct de vedere Car ol al II lea era un fenomen al naturii. Dimensiunea lui Carol al II lea a traumatizat-o profund pe soia sa principesa Elena: Intimile principesei Elena lsau s se neleag c motivul principal al fobiei acesteia pentru regalul ei so era brutalitatea cu care o supunea, zi i noapte, n pat sau la repezeal pe un col de canapea, ndatoririlor ei conjugale. Tot Constantin Argetoianu nota c Alexandru Davila i-a povestit cum s-a petrecut iniierea sexual a lui Carol al II lea. Regele Carol I l-a rugat pe Alexandru Davila s gseasc o dam de consumaie pentru tnrul prin cnd acesta avea 16 ani. Reacia femeii dup noaptea petrecut cu Carol al II lea: M-a omort nene Alecule! Viaa sexual a regelui Carol al II lea La o prim vedere o chestiune intim, despre care nu ar trebui s tim foarte multe lucruri. ns datorit faptului c monarhia i viaa politic romneasc au fost afectate de viaa privat a acestui rege foarte muli contemporani au fost extrem de interesai de comportamentul regelui n pat. Inclusiv serviciile de informaii. n perioada exilului su n Frana Carol al II lea i Elena Lupescu au fost urmrii pas cu pas de agenii Poliiei de Siguran, sau Sigurana. Au fost detaai zeci de ageni de la Bucureti care tiau tot despre Carol, Elena Lupescu i intimii lor (n majoritate cartofori, aventurieri i oameni de afaceri dubioi). Pe 9 martie 1928 agenii de Siguran trimiteau la Bucureti un raport n care spuneau c la cazinoul din Cannes Puiu Dumitrescu a pierdut 10.000 de franci, iar Carol al II lea a ctigat 25.000 de franci dup care s -a retras cteva momente cu d-na Lupescu, chiar n automobilul su, apoi s-au rentors foarte obosii (cf. Petre urlea, Carol al II lea i Camarila regal, Editura Semne, Bucureti 2010, p. 63). Pe lng aceast exprimare camuflat, agenii Siguranei au dovedit i sim al umorului: o porecliser Roaiba pe Elena Lupescu. Nici dup ce a ajuns rege Carol al II lea nu a scpat de supravegherea agenilor de Siguran. Pn la urm trebuiau cunoscute obiceiurile efului statului, mai ales cele care erau n stare s l fac de rsul lumii. Nu c restul lumii nu ar fi tiut ce poam era Carol al II lea: n perioada exilului su n Frana a fost urmrit ndeaproape de serviciile secrete britanice, franceze, italiene i sovietice. Belgienii, olandezii i spaniolii se interesau i ei de obiceiurile viitorului monarh al Romniei. Revenind la urmrirea lui Carol al II lea la Bucureti: Armand Clinescu (pe atunci secret ar de stat la Ministerul de Interne, ulterior colaborator apropiat al lui Carol al II lea i prim ministru) nota n jurnalul su la 24 iunie 1932 Cristescu (directorul Siguranei, viitor director al Serviciului Secret de Informaii n timpul guvernrii marealului Antonescu) mi spune c uneori Regele culege femei de pe strad. Acestea au aflat i se adun prin Brezoianu ateptnd. Acelai Armand Clinescu nota pe 5 decembrie 1932: Sigurana mi aduce informaii c Regele iese tot mai frecvent noaptea i c merge la piaa Sf. Gheorghe, pe cheiul Dmboviei i ia femei de cea mai joas spe. Pe 17 decembrie 1932 alt nsemnare: Puiu Iancovescu mi spune c ntr-o noapte era pe Srindar, cnd Regele, care trecea cu automobilul a oprit pentru a acosta o femeie de strad (cf. Armand Clinescu, nsemnri politice, Editura Humanitas, Bucureti 1990). Pentru toate aceste aventuri istoricii l-au supranumit regele playboy. Martorii oculari afirm chiar c ar fi avut o aventur i cu o faimoas prostituat, Foamea Neagr, din cartierul Crucea de piatr, la Bucureti. Episodul este preluat de Petru Dumitriu n romanul Cronic de familie. Informaiile lui Armand Clinescu sunt confirmate de Constantin Argetoianu (ministeru de Interne ntre 1931 -1932): Regele aborda cte o prostituat, o aducea la Palat i dup o edinmai scurt sau mai lung, i da drumul cu un bilet de 500 sau 1.000 de lei. La ieirea din Palat, paachina era ridicat de agenii Poliiei i dus la Gavril Marinescu care i mai da 5000 lei i o amenina cu moartea dac spune ceva. Cu timpul, Gavril organizase i acest serviciu, nlturnd din drumul regelui libera concuren i presrnd strzile din jurul Palatului cu clientele lui. Prin discreia i dibcia cu care ndeplinea acest serviciu, Gavril Marinescu i-a asigurat ncrederea Regelui i permanena la Prefectura Poliiei, cu toate abuzurile pe care le-a svrit. (cf. Constantin Argetoianu, Pentru cei de mine. Memorii, vol IX, p. 77)

De ce ne intereseaz penisul regelui Carol al II lea? Pentru c ntreaga via politic a Romniei ntre 1930-1940 s-a nvrtit n jurul lui. Elena Lupescu a fost singura femeie capabil s l satisfac pe Carol al II lea i s-a folosit de acest atu pentru a-i elimina adversarii care i cereau regelui s renune la amant. Favorurile regale, ascensiunea politic, numirea guvernelor, marile contracte cu statul toate atrnau de bunul plac al Elenei Lupescu. Regele era un sclav n faa ei din cauza dependenei sexuale Argetoianu scria c regele se pierde ntre cracii damei. n 1934 acelai om politic nota n ziua de 17 ianuarie 1934 (in s precizez data din cauza enormitii confidenelor) marealul Averescu n cursul unei vizite ce-i fceam, mi-a spus c prinul Carol i-a mrturisit c numai cu Lupeasca mai putea avea ereciuni. Duduia, a continuat Averescu, ine pe rege prin cunotina secretelor lui de anomalie sexual. Ziaristul Pamfil eicaru, directorul ziarului Curentul din perioada interbelic scria i el: Carol nu putea fi acaparat dect de o femeie care aducea o vast experien n legturile cu brbaii, de pe urma crora a cptat o mare tehnic. O femeie vulgar, indecent, stpnind toate vicleugurile de alcovi care n loc de un leinat sentimentalism, s-i serveasc o pitoreasc trivialitate (cf. Ioan Scurtu, Istoria romnilor n secolul XX, Editura Paideia, Bucureti 1999, p. 244) i multe alte mistere ale perioadei interbelice pot fi explicate din prisma penisului regelui Carol al II lea.

Pasiunea regelui Carol al II lea pentru Elena Lupescu a dat multe bti de cap istoricilor. Carol al II lea era n stare s sacrifice orice pentru amanta sa. Ataamentul su fa de ea a fost explicat prin cauze fizice: bine dotat de la natur, regele cu greu i putea gsi o partener care s-l rabde. Cnd a dat de Elena Lupescu (despre care se zice c ar fi fost mai nainte s-l cunoasc pe rege, dac nu prostituat de bordel, cel puin dam de consumaie pentru ofieri) Carol al II lea nu i-a mai dorit alt femeie. Cert este c Elena Lupescu tia s-l manipuleze pe rege. Elena "Magda" Lupescu (n. 1896 la Iai - d. 30 iunie 1977, Estoril n Portugalia), a fost fiica lui Nicolae Lupescu (nscut evreu, ulterior botezat cretin ortodox) i a Elizei Falk, nascuta evreica, botezata in religia catolic, fost dansatoare la Viena n timpul primului rzboi mondial, Elena Lupescu a fost cstorit cu un locotenent de vntori de mun te, Ion Tmpeanu de care a divorat dup scurt timp. n 1922 a devenit amanta prinului Carol. n 1923 au fugit mpreun din Romnia. Ca rezultat al scandalului, Carol a renunat la tron n decembrie 1925 n favoarea fiului su minor Mihai, care a devenit rege n iulie 1927. Carol i regina-mam Elena au divorat n 1928. Carol a avut d e asemenea un fiu cu o necunoscut, Maria Martini.Prinul Carol a fost ncoronat n 1930 ca Regele Carol al II-lea al Romniei. Dup abdicarea Regelui Carol al II-lea n septembrie 1940, Elena Lupescu l-a urmat n exil. Pe 8 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea i Elena Lupescu au ajuns cu propriul tren la Lugano, n Elveia i nu s-a mai desprit de ea pn la moarte. Au fost nsoii n exilul lor de fostul mareal al Palatului, Ernest Urdreanu (poreclit de contemporani Murdreanu pentru rolul su n marea corupie). Generalul Gavril Marinescu, un intim al camarilei regale, i spunea lui Constantin Argetoianu c regele, Elena Lupescu i Ernest Urdreanu fceau figuri n trei i c nu doar regele era infidel i se culca cu diverse prostituate, dar i Elena Lupescu i nela regalul amant ori de cte ori avea ocazia. n octombrie 1940, guvernul legion Carol al II-lea, n spatele asasinrii la 30 noiembrie 1938, a lui Corneliu Zelea Codreanu, conductorul organizaiei Garda de Fier. Elena Lupescu a petrecut majoritatea perioadei de exil n Mexic, Brazilia i Portugalia. Dup cstoria din 1947 din Brazilia, Carol al II-lea i Elena Lupescu s-au mutat la Estoril, Portugalia.Dup moartea lui Carol al II-lea n 1953, Elena Lupescu a continuat s triasc la Estoril. A fost Elena Lupescu o femeie frumoas? Greu de spus. Din imaginile

pe care le-am gsit nu a zice aa ceva despre ea. Probabil c standardele s-au schimbat din 1940 pn acum, ns cu siguran Elena Lupescu are ceva al ei, care transpare dincolo de clieele de acum jumtate de secol. Prin 1938 serviciile secrete romneti au intrat n alert maxim: la Paris ar fi existat nite fotografii cu Elena Lupescu nud. Exista pericolul ca aceste imagini s apar n pres, aa c agenii de la Bucureti au mpnzit redaciile i au pltit din greu pentru a pune mna pe fotografii. Se pare c au reuit i amanta regal a evitat s apar goal n pres. Carol al II-lea, fostul suveran al Romniei, i-a oferit femeii pe care o iubea, Magda Elena Lupescu, o pereche de cercei din perle n form de par i cu diamante. Dup moartea acesteia, n 1977, ei au zcut n fundul unui sertar. Redescoperite, aceste perle au fost vndute pentru preul record de 2 milioane de euro. Bijuteriile proveneau de la una dintre femeile fatale ale secolului al XX-lea, Magda Lupescu, iubita regelui Carol al II-lea al Romniei. Pentru ea a abandonat tronul, ara i chiar pe fiul su, Regele Mihai. Devenii Duce i Duces de Windsor ai Balca nilor, Carol al II-lea sfrete prin a o lua de soie, ducnd apoi o via luxoas, n exil la Estoril, n Portugalia. Dup moartea acestuia, Magda Elena Lupescu las prin testament perlele unei englezoaice anonime, care se pare c era o prieten apropiat. n testament este de asemenea inclus un inel cu diamante, cu dou perle rotunde, una alb i una neagr, datat 1930, ce poart semntura bijutierului parizian.

Regele Mihai impreuna cu Regina Ana, Principesa Margareta si Principele Radu

Gara Filaret, deschis oficial n 1869. Bucureteanul ori turistul strin dornic de o plimbare pe micile strdue ce urc Dealul Filaretului va descoperi, pe o latur a pieei ce se ntinde pe platoul din vrful colinei, o cldire pe frontispiciul creia litere de culoare maro compun dou simple cuvinte: Autogara Filaret. Dar ci dintre cei care trec pe-aici tiu oare c n aceast cldire a funcionat, timp de aproape un secol, prima gar a Capitalei? Locul din care plecau, ori n care i debarcau pasagerii, trenurile ce circulau pe linia ferat Bucureti Filaret-Giurgiu...Primele dou locomotive cu abur, fabricate la uzinele engleze Canada Works-Birkenhead i botezate 1-Sabaru i 2-Giurgiu, ezai cu mare grij pe ine, cei doi cai de foc.n ziua 7 septembrie 1869, din gara Filaret a plecat primul tren, ce l-a avut ca pasager pe nsui Principele Carol, care i-a putut ndeplini astfel cuvntul dat n faa tuturor supuilor si: acela de a nu-i prsi ara pn cnd nu va putea utiliza ntiul drum de fier romnesc. Prima gar a Capitalei a fost deschis oficial, n cadrul unei grandioase ceremonii, n ziua de 31 octombrie 1869. n acea diminea solemn de toamn, dup slujba oficiat de Mitropolitul Primat Nifon, n sunete de corn (vechiul semnal de plecare a trenurilor) i n uralele entuziaste ale privitorilor ce mpnziser peronul grii Filaret, Trenul de Onore Michaiu Bravul, remorcat de locomotiva cu acelai nume, ce era condus de nsui concesionarul liniei, a plecat spre Giurgiu, la orele 10.45. Garnitura ce-i avea ntre pasagerii si pe membrii Guvernului, pe reprezentanii Corpului Diplomatic i pe cei ai autoritilor din localitile traversate de noua legtur feroviar, a parcurs cei 67 de ki lometri ai traseului n numai o or i 30 de minute, circulnd cu o iueal mijlocie de aproximativ 45 de km/or i intrnd n gara Giurgiu, care-o atepta mpodobit cu nenumrate ghirlande i drapele tricolore, la ceasurile 12 . Gara de Nord - La 10 septembrie 1868 se pune piatra de temelie a Garii Targoviste in prezenta lui Carol I si care a fost amplasa pe un loc ales de domnitor. Construita intre anii 1869 - 1872, Gara de Nord are o arhitectura inspirata din cea a Garii de Nord din Paris si a purtat denumirea de Gara Targovistei ( pentru ca artera numita astazi Calea Grivitei se numea pe vremea aceea Calea Tragovistei ) pana in 1888 de cand are actuala denumire. Prima linie

data in folosinta in 1872 a fost cea pe ruta Roman - Galati - Bucuresti - Ploiesti. Este cea de-a doua gara a Bucurestilor dupa Gara Filaret (1869). La 13 septembrie 1872 a fost inaugurata Gara Targovistei.

Orasul lui Bucur

Statui ale Bucurestiului de altadata 1876 Mihai Viteazul (sculptor Albert Ernest Carriere de Belleuse) Piaa Universitii 1880 Ion Heliade Rdulescu (Etote Ferrari) Piaa Universitii 1885 Gheorghe Lazr (Ion Georgescu) Piaa Universitii 1895 Pake Protopoescu (Ioan Georgescu), Piaa P. Protopopescu, demolat 1984 1901 Alexandru Lahovary (Marius Jean Antonin Mercier/Merci) Piaa Lahovary 1902 C. A. Rosetti (Wladimir Hegel) Piaa C.A. Rosetti 1903 I. C. Brtianu (Ernest Dubois), Piaa Universitii, demolat n 1948 1905 Luigi Cazzavilan (Filip Marin) Str. L. Cazzavilan 1907 Lascr Catargiu (Antonin Merci), Bd. Lascr Catargiu, demolat 1908 Dincu Golescu (Wladimir Hegel) Bd. Dinicu Golescu Vasile Lascr (G. Horvath) Str. Vasile Lascr 1920 Haralambie Botescu (Dumitru Muanu) Piaa H. Botescu 1924 Eugeniu Carada, str. E. Carada, demolat dup al II rzboi mondial 1931 Take Ionescu (Ernst Doubois) Bd. Gh. Magheru 1935 Spiru Haret (Ion Jalea) Piaa Universitii

1936 Mihail Koglniceanu (Oscar Han) Piaa M. 1937 Ferdinand I (Ivan Mestrovic), oseaua Kiseleff, demolat (OscarHan) Piaa Sf.Gheorghe Mestrovici) Bd. Dacia 1939 Carol I (Ivan Metrovi), demolat in 1948 1943 "Rotonda scriitorilor", Parcul Cimigiu

Koglniceanu 1939 Constantin Brncoveanu 1938 I.C. Brtianu (Ivan

LA MOSI, moncher! Ce nici cu gandul nu gandesti, acolo gasesti. Bijuterii si decoratiuni; pomezi si sapunuri; stambe, borangicuri si bibiluri; blanuri, catrinte, cataveici; ibrice si pirostrii. Lautari, flasnete, tobe, certuri, chefuri, adalmasuri; panorame, muzici si comedii. Poame bune de tot soiul. Papusi de carpa si lemn. Braga rece si vin fiert, cafea gingirlie si serbeturi. Adevarata placinta dobrogeana si cozonaci moldovinesti! Floricele, acadele, sucuri, mere dulci, gogosi, turta dulce si colaci; gogonele, pastrame si babic; urda, cas si cascaval; trufe, vin cu ocaua si baterii cu sifon mare. Concerte cu muzichie veche si piese de teatru ca pe vremea lui Conu Iordache, avocat si mosier cu greutateSi un miros de gratar incins si berbecut la protap o bunatate! Lume multa, invalmaseala, pe onoarea mea. Parol, madam! Te-astept la rendez-vous!

MUZEUL NATIONAL AL TARANULUI ROMAN sau Muzeul de la osea. Pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de Regele Carol I, Mihail Vldescu, inspiratul ministrul al cultelor din acea vreme, l numete pe Al. Tzigara-Samurca director al Muzeului de Etnografie, de Art Naional, Art Decorativ i Art Industrial, care a funcionat pe locul fostei monetrii a statului pn n 1912, cnd se pune piatra de temelie a ceea ce avea s devin cldirea neo-romneasc a Muzeului de la osea cum l vor alinta mult vreme bucuretenii. Dar finalizarea construciei va atepta cteva decenii, avnd de nfruntat adversitile vremurilor i ale oamenilor. De la nceputul secolului al XX-lea i pn n prezent, Muzeul de la osea a fost ns permanent n actualitate, istoria sa nsoind i reflectnd construcia naional i vicisitudinile sale Muzeul Satului, o creaie a folcloristului i sociologului Dimitrie Gusti. Muzeul a fost inaugurat la 10 mai 1936, n prezena regelui Carol al II-lea al Romniei, iar pentru public, pe 17 mai 1936, fiind n prezent una dintre cele mai mari atracii turistice ale Bucuretiului.Planurile de amplasament au fost executate de scriitorul, dramaturgul, regizorul i scenograful Victor Ion Popa, iar fondurile financiare necesare au fost puse la dispoziie de Fundaia Cultural Regal.Viaa n mediul rural i obiceiurile rurale au o nsemntate major n istoria Romniei. n primele secole ale acestei ere, colonizarea roman a trebuit s aib un caracter rural, iar nainte de prima jumtate a secolului trecut, XX, mare parte din populaia Romniei tria la sat. Comunitile rurale erau organizate n aa fel nct s satisfac toate nevoile zilnice. Hainele erau fcute manual. Pentru a construi Muzeul Satului pe care Dimitrie Gusti obinuia s l numeasc sunetul trist al clopotelor istoriei Romniei, casele au fost dezasamblate, bucat cu bucat, transportate cu trenul, crua sau cu barca pn la Bucureti unde au fost asamblate la loc pe suprafaa muzeului de astzi aflat pe malul lacului Herstru. Cea mai veche cas este construit n secolul al XVII-lea, iar cea mai recent aparine secolului al XIX-lea. Casele din regiunile de deal i din regiunile de munte sunt deosebite de cele din zona de cmpie prin fundaia nalt, cele de la es fiind majoritatea cu fundaii joase, cele provenite din zonele unde invadau dumanii des fiind jumtate ngropate n pmnt. Muzeu de Istorie Natural Grigore Antipa Iniial, prima colecie de Istorie natural a fost expus n cadrul "Museului Naional din Bucuresci" nfiinat n 1834, n slile Colegiului Sf. Sava. Grigore Antipa devine director n 1893 i va conduce Muzeul timp de 51 de ani. Dup 1933, instituia i va purta numele. Ministerul Cultelor i Instruciunii Publice nchiriaz casa Porumbacu din strada Polon (la nr. 19), n timp ce Grigore Antipa ntreprinde o reorganizare radical a Muzeului i creeaz o noua sectie, cea de Antropologie i Etnografie. Tot Antipa angajeaz n 1895 i 1896 doi asisteni : Robert Ritter von Dombrovski (1869-1932), bun ornitolog, vntor i preparator care va lucra timp de 21 de ani, mbogind coleciile i realiznd primele diorame, i Arnold Lucien Montandon (1852-1922), naturalist originar din Besanon (Frana), care va lucra aici timp de 11 ani, ocupndu-se de coleciile de insecte. Grigore Antipa i prezint n 1903 primului ministru Dimitrie Sturza un memoriu n care demonstra necesitatea unei cldiri special construit pentru a adposti un "Muzeu de Istorie Natural demn de capitala rii". n ciuda dificultilor financiare ale vremii, Consiliul de Minitri, "contient de nsemntatea Istoriei naturale i a educaiei poporului" aprob proiectul i suma necesar ridicrii cldirii pe un teren de 23.000 m2, situat la captul oselei Kiseleff. Realizat de inginerul Mihail Rocco, dup indicaiile lui Grigore Antipa, cu o frumoas faad proiectat de arhitectul Grigore Cerchez. Dupa aranjarea coleciilor i terminarea prezentrilor i dioramelor, noul Muzeu este inaugurat n prezena regelui Carol I i a familiei regale, precum i a mai multor minitri, la data de 24 mai 1908.

Institutul de seruri si vaccinuri "Dr. I. Cantacuzino", situat pe malul drept al Dambovitei, a fost creat din punct de vedere legal n 1921, dar nc din 1901, cnd a fost numit profesor la Facultatea de Medicin din Bucureti, profesorul Cantacuzino a creat si condus "Laboratorul de Medicin Experimental" care, pe lng activitile sale didactice si tiinifice, avea ca sarcin n anul 1904 de a prepara serul antistreptococic si apoi serul antidizenteric, primele dou dintr-o lung serie de produse biologice pe care la va produce Institutul Cantacuzino, al crui "Laborator de Medicin Experimental" a constituit nucleul iniial.Intr-un raport redactat la nceputul anului 1921, Profesorul Cantacuzino se exprima astfel: nc de la nceputul rzboiului naional (primul rzboi mondial) si de-a lungul ntregii sale durate (1916-1918), laboratorul nostru a avut ca sarcin de a produce toate vaccinurile si serurile necesare armatei (precizez c este vorba att de armata romn, ct si de cea rus si, apoi, de misiunea Aliat), ct si populaiei din Moldova, unde laboratorul nostru a fost evacuat. Ioan Cantacuzino (n. 25 noiembrie 1863, Bucureti; d. 14 ianuarie 1934, Bucureti ) , academician, medic, microbiolog, profesor universitar romn, fondator al colii romneti de imunologie i patologie experimental, a fost una dintre cele mai ilustre personalitati stiintifice-culturale pe care le-a dat la iveala poporul roman; era nsasi ntruparea integrala a puterii, vointei si inteligentei omenesti.A fost casatorit cu Elena Bals. Prin activitatea fecunda de cercetare, de nvatamnt si de aplicari practice creatoare, precum si de organizare a acestor activitati n folosul ocrotirii sanatatii publice n tara noastr, a fost socotit pe drept cuvnt printre creatorii medicinii stiintifice romanesti, fondator al scolii romane de medicina experimentala si de microbiologie. Institutul National de Boli Infectioase "Prof. Dr. Matei Bals" il are ca reper pe Profesorul Bals, personalitate de referinta in istoria celui mai vechi spital de boli infectioase din tara, respectiv Spitalul de Boli Infectioase Colentina, al carui certificat de nastere dateaza din 1880, odata cu ridicarea primelor baraci de izolare a bolnavilor contagiosi. Matei Bals, distins clinician a fost intemeietorul scolii moderne romanesti de bacteriologie clinica si pionier al erei antibioticoterapiei. Institutul Pasteur a fost nfiinat n anul 1895 n cadrul Facultii de Medicin Veterinar, ca Institut de Vaccin Animal. n anul 1909 a fost redenumit n Institutul de Seruri i Vaccinuri. n anul 1920, la aniversarea centenarului naterii savantului francez Louis Pasteur, numele este schimbat n Institutul de Seruri i Vaccinuri Pasteur. Carol Davila, medic roman de origine franceza, in colaborare cu Nicolae Kretzulescu a pus bazele invatamantului medical din tara noastra, infiintand, in 1857 Scoala nationala de medicina si farmacie. Constructia Facultatii de medicina a fost complet terminata si inaugurata in ziua de 12 octombrie 1903 cand s-a facut si inaugurarea statuii lui Carol Davila, asezata in fata facultatii. Initiativa ridicarii unui monument al lui Davila a fost luata la primul congres medical national care a avut loc la Bucuresti in octombrie 1884. Statuia, opera valoroasa a lui Carol Storck, a fost turnata in bronz in atelierele Scolii de arte si meserii din Bucuresti. Constantin Dimitrescu-Severeanu (n. 1840 - d. 1930) a fost un chirurg romn. A fost elevul lui Carol Davila i profesor la Facultatea de medicin din Bucureti. Are meritul de a fi format o coal chirugical modern, n a doua jumtate a secolul XIX. A nfiinat Gazeta medico-chirugical (1870) i a contribuit la ntemeiarea revistei Progresul medical romn. A fost unul dintre primii medici care au intordus antisepsia listerian n medicina romneasc, iar n 1897 a nceput s utilizeze razele X n chirurgie.

Cantacuzino este un nume de familie asociat cu multe personaliti din Romnia i, respectiv, din cele trei provincii istorice romneti, ara Romneasc, Moldova i Transilvania, dup cum urmeaz:

Cantacuzino, Casandra, fiica lui erban Cantacuzino, soia lui Dimitrie Cantemir i mama lui Antioh Dimitrievici Cantemir. Cantacuzino, Constantin, (poreclit Bzu), aviator, prietenul pilotului francez Antoine de Saint-Exupry. Cantacuzino, Constantin, caimacam al rii Romneti ntre septembrie 1848 i iunie 1849. Cantacuzino, Constantin, postelnic al Moldovei, fratele lui Matei Cantacuzino i unchiul lui Dumitracu Cantacuzino. Cantacuzino, Constantin, stolnic, tat al domnitorului tefan Cantacuzino. Cantacuzino, Dumitracu, sau Dimitrie Cantacuzino, domnitor n Moldova de dou ori (1673 - 1674 i 1675 - 1684), fiul lui Matei Cantacuzino. Cantacuzino, George Matei (n. 1899 - d. 1960), arhitect romn Cantacuzino, Gheorghe Grigore, ( * 1832 - 1913), prim-ministru al Romniei n perioada 1899 - 1900 i, respectiv, n perioada 1904 - 1907. Cantacuzino, Iane, unchiul de mam a lui Mihai Viteazul, fratele Teodorei Cantacuzino. Cantacuzino, Ioan ( * 1863 - 1934), academician, medic, microbiolog, profesor universitar romn, fondator al colii romneti de imunologie i patologie experimental. Cantacuzino, Ion Filotti ( * 1908 - 1975), scriitor, productor, scenarist, critic i istoric de film, unul dintre cei mai activi confereniari la microfonul "Universitii Radio", fiul actriei Maria Filotti. Cantacuzino, Ion C. (* 1825 - 1878), politician i ministru romn Cantacuzino, Ioan Mihai, autor i istoric romn Cantacuzino, Matei, vistiernic, tatl lui Dumitracu Cantacuzino. Cantacuzino, Maruca ( * 1878 - 1969), soia prinului Mihail Cantacuzino, mai apoi (dup moartea acestuia) soia lui George Enescu, mama aviatorului Constantin Cantacuzino, poreclit Bzu. Cantacuzino, Mihail G., prin, tatl aviatorului Constantin Cantacuzino. Cantacuzino, Prvu, arhitect i pictor de biserici, vrul primar al domnitorului Constantin Brncoveanu. Cantacuzino, erban ( * 1640 - 1688), domnitor al rii Romneti ntre 1678 i 1688. Cantacuzino, tefan (* 16ab - 1716), domnitor al rii Romneti ntre 1714 - 1716, fiul al nvatului stolnic Constantin Cantacuzino. Cantacuzino, Teodora, mama lui Mihai Viteazul, sora lui Iane Cantacuzino

Palatul Cantacuzino situat pe Calea Victoriei nr. 141 a fost construit dup planurile arhitectului Ion D. Berindey n stilul baroc francez al epocii Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit "Nababul" pentru fabuloasa sa avere. Dup moartea "Nababului", cldirea a revenit fiului su Mihai care, decednd n 1929, a lasat-o prin testament soiei sale Maruca, recstorit n decembrie 1939 cu George Enescu. Edificiul a gzduit n preajma celui de al doilea rzboi mondial, preedenia Consiliului de Minitri. n anul 1956, n Palatul Cantacuzino a fost inaugurat Muzeul Memorial "George Enescu" dedicat marelui compozitor romn. Prinul Gheorghe Grigore Cantacuzino (n. 22 septembrie 1832, Bucureti; d. 23 martie 1913, Bucureti) a fost un om politic romn, ales de dou ori primar al Bucuretiului (mai 1869 ianuarie 1870 i martie 1913 - decembrie 1913)i numit preedinte al Consiliului de Minitri( prim-ministru)n perioada 1899 - 1900 i n perioada 1904 - 1907.

Asa cum erau orasele altadata... Bucurestiul, cu cupolele sale de metal, stralucind in soare ca jarul intr-o masa de verdeata, se dezvaluie privirii intr-o panorama larga. Strazile intortochiate si capriciile arhitecturiiil descumpanesc pe iubitorul de ordine si-l obosesc pe trecator, dar dau un farmec in plus, daca stai si cumpanesti de la distanta, acestui oras pierdut in vegetatia salbateca, care il transforma intr-o intinsa gradina orientala. Mirosul florilor proaspete se amesteca cu aroma ramurilor umede si cu parfumul de mosc sau esenta de trandafiri, pe care era de bon-ton sa le porti in cutiute de fildessi sa le oferi curtenilor, doamnelor. Numele de Curte revine adesea in descrierile Bucurestiului. Termenul este sinonim cu cel de palat. Dar analogia dintre pal at si curte apare doar atunci cand sunt evocate obiceiurile de odinioara. Prin tarile romane Vara, pavajul Bucurestiului, din asfalt sau din piatra cubica, este atins de mii si mii de talpi. Intalnirea dintre tocurile ascutite ale doamnelor si domnisoarelor si tocurile late, bine flecuite ale domnilor bate ritmul ingemanat al plimbarilor. Intre ele, mai lipaie destule picioare desculte: un tiganus cu o vioara, care intra prin usa laterala, cea a interpretilor,la Ateneu si se opreste nesigur in prag, diversi curieri care umbla dupa un mic castig, niste paparude care cheama ploaia in mahalaua Colentinei. Iarna, sosonii femeilor si galosii barbatilor infrunta mocirla numai la mare nevoie...In rest, pavajul este atins de rotile de automobil, trasura sau tramvai Mai sunt desigur, si autobuzele, care seamana cu niste dube si avanseaza greoi, ca ganddacul pe nisip si, uneori, in Vitan vine ursarul cu ursul lui legat cu lant, pe care-l plimba prin toata mahalaua. Ioana Parvulescu Intoarcere in Bucurestiul interbelic Atunci cand s-a mutat cofetaria Carol din fata Parcului, in sus, vis-a-vis de Intim club, strada Domneasca a pierdut mult din farmecul ei. De ce? Nu stiu nici eu, sigur e ca a pierdut, cu toate ca teii au ramas aceiasi. Mari, enormi, linistiti, dand demnitate strazii, caselor, oamenilor...pana la Gradina Publica, strada larga, in adevar domneasca, era plina de tei. Museteanu (medic) in Lumea copilariei mele vorbind despre orasul natal, Galati, orasul teilor Astazi, la 1927, acest spectacol s-ar parea teatral. Infatisarea Capitalei era si cu mult mai nationala decat este azi. Pe cand astazi, si mai cu seama de la razboi incoa, Bucurestii au luat infatisarea unui oras curat cosmopolit, pe atunci era un oras pur national.Pretutindeni, la spectacole, la cafenele, in cofetarii, in birtuei, la Sosea oriunde, nu erau decat romani. Rareori intalneai cate un strain, si cand il vedeai il aratai ci degetul. Iata de ce toti ne cunosteam oriunde iar astazi nu mai cunoastem aproape pe nimeni. Bacalbasa Bucurestii de altadata

Aproape-s Galatii scria Creanga in Amintiri din copilarie

Licee de seama Istoria ne arata ca cea dintai scoala in Bucuresti a fost aceea infiintata de neuitatul Gheorghe Lazar dara mi se pare ca es te vorba numai de gimnaziul din manasturea Sf. Sava. Cred ca se invatau principii de limba romana de la unii preoti si dascali, prin amvonul bisericilor. Alfabetul cu litere slavone si cu multe cuvinte au ramas in cartile bisericesti. Pentru ca pe acele timpurihartia era foarte putina si desigur scumpa. Tabla de ardezie nu exista, se invata pe panachida. Aceasta era o scandura in forma tocatorului din bucatarie, de lemn de par. Copiii silitori aveau panachida mare, iar cei lenesi sau saraci, veneau cu o aschie. Panachida se muia in ceara topita si cu un bat numit stilet, din lemn de corn, se scria pe ceara, se arata dascalului si asa urma pana cand invata sa scrie si sa citeasca si atunci i se spunea ca destul stie si se facea preot sau lua alta slujba. Am cunoscut persoane care invatasera in acest fel carte si care, prin munca si sarguinta isi inmultisera cunostintele, asa ca au ajuns logofeti, pomojnici, zapcii si, chiar institutori. Dintre scolarii lui Gheorghe Lazar au trait multi pana in timpul nostru, dintre care Ion Heliade Radulescu, Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu pe care i-am cunoscut foarte de aproape. Din gimnaziul de la Sf. Sava au iesit buni scolari, cu toate ca invatau numai patru clase. Profesorii aveau constiinta datoriei, isi dadeau silinta sa invete bine pe scolari. Acestia, la randul lor puneau multa staruinta sa invete. Am cunoscut dintre scolarii de la Sf. Sava care aveau cunostinte indestul de solide ca sa fie ei invatatorii altora. Aveau bune principii de linba franceza si germana. Unii dintre acestia, au fost chiar profesori la Liceul Sf. Sava. Cand s-au deschis facultatile au trecut profesori la facultati. Severeanu (medic) Din amintirile mele Parca nicio primavara din cei 18 ani pe care ii traisem nu fusese atat de frumoasa c aceasta primavara a lui 1926! Ah..., ca t de mare era ispita de a ne rataci in gradina noastra vrajita de basm! Dar si mai puternica era grija ce ne framanta permanent ca in anul acesta trebuia sa ne luptam cu doua mari incercari: examenul de clasa a VIII-a si bacalaureatul, care abia se reinfiintase de un an, in 1925!...Materiile principale la bacalaureat erau: Limba si literatura romana. Istoria Romanilor si Geografia Romaniei.Se dadeau lucrari scrise la : Romana, Latina si Franceza, examenul fiind eliminatoriu, daca nu obtineam media 6...In schimb, in clasa a V a eram obligati sa stim la perfectie, si inca in frantuzeste, geografia surorii noastre mai mari, a Frantei! (In perioada interbelica, se absolveau primele 4 clase iar pentru cine dorea sa continuie studiile, din clasa a V-a incepea numerotarea iarsasi de la 1 pana intr-a VIII-a normala care insemna a XII-a de azi) Doamne, cum mai infioara vantul frunzele copacilor din Cismigiu! Parca e acelasi freamat adormitor de acum 15-20 de ani, cand rataceam cu colegii in anumite ore ale diminetii pe aleile mai dosnice, care adaposteau zeci de...plimbareti!...O iau agale spe morminte, cum numeam coltul discret unde ne adunam noi, lazaristii, loc numit astfel din pricina aspectului funerar al pietrelor pe care ne odihneam truditi, draga Doamne, de atata invatatura!...De la morminte, o poteca ingusta duce spre aleea mare, care, la randul ei, te scoate in spatele Liceului Lazar. Grigore Popescu Bajenaru Cismigiu & Comp. Calcam numai pe amintiri, ca pe un covor de flori. Uite acoloera Cofetaria Moderna, unde m-am intalnit de doua ori cu Lidia Predescu. Acum devenise Banca de Scont. M-am dus intins la Liceul Mihai Bravu. Gata sa nu-l mai recunosc; avea inca un etaj deasupra, care-i schimba infatisarea...Osebit de asta, aripa dreapta era lungita pana in gardul bisericii Sf. Treime. Am intrat timid, ca un scolar, in curtea interioara, am

urcat scarile si m-am Mihail Drumes Elevul Dima dintr-a saptea

oprit

unde

era

altadata

clasa

VII-a

Pe vremuri au existat bani pentru toate problemele: salarii consistente pentru intregul personal medical, burse de specialitate pentru doctorii stagiari; bani pentru mobilier, tehnica medicala de ultima ora, medicamente si tratamente costisitoare; bani pentru modernizarea spitalelor sau ridicarea altora noi. Mai mult, toti bolnavii, indiferent de tratament si pozitie sociala, aveau spitalizare gratuita. Si boierul, si opincarul! Pentru aceasta a fost infiintata Eforia Spitalelor Civile, de catre unii care gandeau la binele societatii. Eforia Spitalelor Civile a luat fiinta in urma unei decizii a Generalului Kiseleff din 2 aprilie 1832, prin reunirea Fundatiunilor Coltea, Pantelimon si Iubirea de Oameni-Filantropia, numindu-se ca efori vornicul Mihail Ghika, logofatul Mihail Racovita si caminarul Alecu Ghika, iar ca om al mestesugului", doctorul Picolo. In anul 1847, Gheorghe Bibescu trece sub controlul Eforiei administratia tuturor spitalelor din tara. Domnitorul aproba bugetul, iar cheltuielile erau supuse controlului in acelasi fel ca si cheltuielile statului. Intre 1860-1864, Eforia a functionat ca o directie anexa a Ministerului de Interne, revenind in 1864 la un patrimoniu distinct de cel al statului, cu caracter de institutie de utilitate publica, sub numele de Eforia Spitalelor Civile. Legea din 16 octombrie 1864 a hotarat ca bugetul ei sa fie supus votului Adunarii Deputatilor ca si bugetul statului, administrarea bunurilor sale urmand a se face dupa normele administratiei bunurilor statului cu aplicarea legii contabilitatii publice si controlul curtii de conturi pentru verificarea gestiunii financiare. Aceasta lege a durat pana la disparitia institutiei, sub comunisti. Dintre efori au facut parte de-a lungul timpului medici remarcabili, precum Carol Davila, Nicolae Kretulescu, C. Severeanu, Alexandru Sutu, Constantin Cantacuzino, A. Fotino, dr. Gerota, Victor Gomoiu si multi altii. Dupa numai o suta de ani de existenta, Eforia Spitalelor Civile reprezenta cea mai importanta institutie de asistenta publica romaneasca. Asezamintele spitalicesti Coltea, Pantelimon si Filantropia aveau deja o istorie remarcabila la intemeierea Eforiei. Aparitia lor este legata de familiile Cantacuzino si Ghika. Spitalul Coltei (monument istoric al Romaniei) a fost construit ntre 1867-1888 de arhitectul Joseph Schiffler, de origine olandez. Acesta a fost ridicat pe locul altuia - recldit ntre 1836-1842 dup planurile arh. Heinrich van Fausser, antreoprenor fiind arh. Conrad Schwink . Spitalul Colea i biserica sunt strjuite de statuia marelui lor ctitor, sptarul Mihai Cantacuzino (1640-1716), fratele domnului rii Romneti - erban Cantacuzino (1634-1688).Statuia n marmur de Carrara este opera sculptorului Karl Storck i a fost realizat la 1869.

Palatul Regal (Muzeul National de Arta al Romaniei ) 1866 (10 mai) - Nicolae, fiul lui Dinicu Golescu, general i membru al Locotenenei Domneti, conduce i instaleaz n aceast cas pe principele Carol de Hohenzollern, care o va modifica, amplificnd-o substanial n timpul domniei sale (1866-1881; 1881-1914) 1882 - Palatul regal din Bucureti beneficiaz de prima instalaie de iluminat electric. 1882-1906 Carol I i angajeaz succesiv pe arhitecii Paul Gottereau (1882-1885) i Karl Liman (care colaborase i la construirea castelului Pele) pentru lucrri de extindere a palatului; pn n 1906, palatul capt o dispunere spaial asemntoare cu cea actual. 1914 Regele Carol I moare, lsnd n testamentul su dispoziii speciale privind palatul i colecia sa de art: "... Sper c apartamentele din Palatul Regal de la Bucureti, ocupate astzi de Regin, vor rmne la dispoziia sa. [...] Ga leria mea de tablouri, tocmai cum este descris n catalogul ilustrat al bibliotecarului meu Bachelin, va rmne pentru totdeauna i n ntregul su n ar, ca proprietate a Coroanei Romniei." 1926 (6/7 decembrie) Cu puin timp nainte de moartea regelui Ferdinand, etajul superior al prii centrale a palatului regal este distrus de un incendiu. La indicaiile reginei Maria, arhitecii N.N. Nenciulescu i Karl Liman ntocmesc planurile de refacere a palatului. 1930-1937 Carol II iniiaz lucrri de reconstrucie i amplificare a palatului, apelnd la arhitectul Arthur Lorentz; se ncheie lucr rile de refacere a corpului central al palatului; este demolat vechea casa a lui Dinicu Golescu, iar pe locul ei se construiete aripa de sud a palatului, numit Kretzulescu datorit apropierii de biserica omonim, scop pentru care este reangajat arhitectul N.N. Nenciulescu, el fiind responsabil de aspectul actual al cldirii; acest nou corp al palatului include pentru prima oar spaii destinate unei expuneri muzeale, pentru prezentarea coleciei de art a Coroanei Romniei. 1938-1940 - Sunt ntocmite planurile pentru o nou arip a palatului, n partea de nord, nspre strada tirbei Vod, care va fi finalizat n doi ani. 1944 Aceast arip este distrus parial n timpul bombardamentului din aprilie. Palatul Stirbei (Muzeului de Arta Populara) a fost din 1835 (data estimativa) pana in 1948 propietatea familiei Stirbei si a functionat pe post de resedinta a unora dintre personalitatile cele mai proeminente ale vietii politice, sociale si culturale ale Romaniei- trei generatii de membri ai familiei Stirbei. Corpul principal al Palatului este construit la comanda Printului Barbu Stirbei, dupa ce acesta este proclamat in 1849 Domn al Tarii Romanesti, ramanand in aceasta functie pana la 1854 cand Tarile Romane sunt ocupate de armatele imperiale austriece si ruse. Dupa instalarea lui Barbu Stirbei ca domn, Palatul va servi ca Palat Domnesc, indeplinind o functie de reprezentare. Dupa 1869, Palatul trece in proprietatea fiilor Domnitorului Barbu Stirbei, acesta dobandind, pe langa destinatia rezidentiala, si o functie economica. In aceasta perioada sunt construite pe terenul din spatele Palatului, grajdurile si anexele care vor servi drept spatii de desfacere pentru produsele familiei Stirbei: cladirea fostului corp de garda (in prezent disparuta) devine Magazinul Stirbei destinat comercializar ii vinului si conservelor (provenite de la Fabrica de Conserve Stirbei din Buftea), Pivnitele Stirbei si cladirea pentru Administratia Centrala a bunurilor Stirbei (1924).Incepand cu 1948, proprietatile familiei Stirbei sunt confiscate in favoare statului, mai intai partial si apoi integral. In perioada sa de glorie, Palatul Stirbei era cunoscut drept locul unde aveau loc cele mai spectaculoase baluri.

Palatul Cotroceni La nceputul domniei Principele Carol I al Romniei primete ca reedin de var vechile case domneti de la Cotroceni. Carol I hotrte s construiasc n incinta mnstirii un palat, n folosina motenitorilor coroanei, care s-i serveasc drept reedin oficial n Bucureti. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau n stil clasic veneian. n mai 1883 se deschide Guvernului un credit de 1 700 000 de lei pentru drmarea vechilor case domneti i construirea palatului de la Cotroceni. Construcia a nceput n anul 1888. Mai trziu, arhitectul romn Grigore Cerchez a reconceput aripa nordic n stil naional romantic, adugnd o sal mare, cu o teras deasupra i dou foioare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foior de la mnstirea Hurez. Principesa Maria i principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni n martie 1896.n anul 1949 a devenit Palatul Pionierilor.

Palatul Mogooaia este o cldire istoric din localitatea Mogooaia, judeul Ilfov, Romnia, aflat la circa 15 km de centrul oraului Bucureti. Dup moartea lui Grigore n 1832, palatul a rmas motenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat i, prin cstoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, a trecut n familia acestuia i a fost renovat ntre 18601880 de Nicolae Bibescu, care a construit i cavoul familiei n parcul palatului, i vila Elchingen din apropiere. Palatul a fost administrat n continuare de familia Bibescu care, ns, s-a mutat n vila cea nou iar cldirea veche a rmas nelocuit. Aceasta pn n 1911, cnd Maria-Nicole Darvari a vndut palatul vrului ei George-Valentin Bibescu, care l-a oferit drept cadou de nunt soiei acestuia, Martha. Martha Bibescu s-a ocupat cu renovarea palatului ncepnd cu anul 1912. n timpul Primului Rzboi Mondial, lucrrile de renovare au fost frnate de alte distrugeri suferite n urma bombardamentelor germane. n perioada ocupaiei germane a Bucuretiului i a sudului Romniei, prinesa Martha Bibescu a rmas n capital, ocupndu-se de spitalul reginei Maria i locuind o vreme chiar n palat. Revenit n ar dup ce plecase la Londra, acuzat fiind de colaborarea cu trupele germane, Martha Bibescu a reluat lucrrile de renovare dup 1920, cheltuind mare parte din averea adunat din crile pe care le -a scris. Palatul a fost reinaugurat, astfel, n 1927, unele lucrri interioare continund, ns, pn n 1935.n timpul celui de Al Doilea Rzboi Mondial, palatul a fost loc de ntlnire al diplomailor aliai, fiind, pentru cteva luni, nchiriat legaiei elveiene din Romnia. Dup 6 martie 1945, moia a fost naionalizat forat de guvernul comunist, Martha Bibescu obinnd de la autoriti declararea ca monument istoric a palatului, pe care nc l mai deinea. Prinesa a plecat ns definitiv din ar n septembrie 1945, lsnd palatul fiicei sale Valentina i soului ei, Dimitrie Ghika-Comneti.n 1949, palatul a fost i el naionalizat, Valentina i Dimitrie Ghika-Comneti fiind arestai. Pn n 1957, cldirea a fost devastat i devalizat, coleciile de art fiind furate i dezmembrate.

Palatul Suu (Muzeul de Istorie al municipiului Bucuresti) construit ntre anii 1833-1835, dup planurile arhitecilor vienezi Conrad Schwink i Johann Veit. Cldirea este construit n stil neogotic. Primul "Muzeu

Comunal" al capitalei s-a aflat pe Calea Victoriei la nr. 117, in Casa Moruzzi sau Casa cu lanturi si a stat acolo un deceniu intreg, pana in 1940, inainte de demolarea ei, dupa care a tot fost mutat ani de-a randul, pana cand a primit ca sediu Palatul Sutu, cladire odata fastuoasa in mahalaua Coltei.

Palatul Kretzulescu este o cladire istorica amplasata langa Parcul Cismigiu dinspre strada Stirbei Voda a parcului. Palatul, care a aparinut familiei la nceputul secolului al XX-lea dup planurile arhitectului Petre Antonescu Renaterii franceze. n perioada interbelic, casa a adpostit Muzeul de Art

si este situat pe latura Kretzulescu, a fost construit (1873 - 1965) n stilul Religioas.

Palatul Elisabeta din str. Kiseleff este locuina din Bucureti a Regelui Mihai al Romniei. Palatul a fost proiectat n 1930 de ctre arhitectul Duiliu Marcu ntr-o combinaie de stil maur i brncovenesc. A fost construit n 1936 pentru Regina Elisabeta a Greciei, nscut Principes a Romniei, prima fiic a Regelui Ferdinand I al Romniei i a Reginei. Palatul nu a fost locuit prea mult de ctre fosta regin a Greciei, deoarece aceasta s -a retras la reedina ei de la ar, Castelul Banloc. Dup bombardarea Palatului Regal de pe Calea Victoriei, la 24 august 1944, Regele Mihai i-a cerut permisiunea mtuii sale de a-i muta curtea, temporar, n palatul Elisabeta. ntr-unul dintre saloanele de la etaj, Regele Mihai a fost forat s abdice, la 30 decembrie 1947. Palatul s-a aflat n proprietatea Principesei Elisabeta pn la naionalizarea lui n 1948. Apoi a servit ca resedinta de protocol de stat.

n 1892 a fost Romaniei ) n vremea aceea, substanial. n 3.000.000 de lei mijloace va gsi desemnat s europene i s atunci, Ernest Sturza.

elaborat legea pentru construirea Palatului Potelor (Muzeul de Istorie al pota inea de Ministerul de Interne, care a fost nsrcinat s aloce o sum lege se specifica: Se deschide pe seama Ministerului de Interne un credit de aur, care se va acoperi printr-o emisiune de rent sau prin orice alte guvernul mai nimerit.n acelai timp, arhitectul Alexandru Svulescu, realizeze planurile noii cldiri, a fost trimis s viziteze mai multe capitale studieze cldirile de pot de acolo, mpreun cu directorul potelor de

Seratele in palatele bucurestene din Belle Epoque In secolul al XIX-lea, femeile - stapanele casei- decideau cine trebuie admis si cine exclus din interiorul casei, nimeni nu putea intra fara recomandare sau relatii din "interior". Fara o scrisoare de recomandare riscai sa nu fi tratat la fel de atent ca ceilalti sau chiar sa ramai in pragul usii.

Daca la inceputul secolului al XIX-lea casele bucurestene erau destul de simple, avand mobila de stil oriental, pana la mijlocul secolului lucrurile sau schimbat, mobilierul fiind modernizat, adus din partea apuseana, din Paris sau de la Venetia. Totusi, casele instarite aveau pe langa camerele acum decorate cu obiecte de arta, si o camera pastrata in stilul oriental, cu covoare turcesti pe podele sau pe divanele joase si largi. Nu-i de mirare ca astazi tanjim dupa astfel de locuri prin Bucuresti, narghilele si cafeaua la ibric ne incanta toate simturile. Romanii instariti erau innebuniti dupa tot ce venea din Occident, mai ales de la Paris, iar cei care calatorisera deja in afara aduceau inapoi in tara obiceiuri si stiluri de port de prin Franta si Italia. Balurile si seratele se tineau lant in Bucurestiul de altadata, fie iarna, fie vara, saloanele doamnei Elena Otetelesanu si saloanele printesei Irina Grigore Sutu erau principalele atractii pentru bucuresteni, dar si pentru straini, care prin aceste vizite intrau in lumea buna a Bucurestilor. In aceasta perioada au aparut draperiile in casele bucurestene, cele care puteau compartimenta usor camerele, fiind atarnate la usi, de galerii masive. Acesteau au jucat un rol social, un numar foarte mare de draperii insemna o conditie sociala foarte buna. La Palatul Sutu existau saloanele de bal, supranumite "salon rosu" si "salon galben" dupa culoarea stofei mobilierului. In cele mai multe case instarite domina mobilierul Luis-Philippe si Napleon al III-lea. Se spunea ca o data ce paseai in acese saloane era ca si cum intrai in Paris, nimic de aici nu era romanesc, de la mobilier si muzica, pana la dans si chiar limba vorbita. Conversatiile din lumea buna se purtau de cele mai multe ori in franceza. Lumina provenea de la policandre si candelabre cu lumanari. Mult mai tarziu, a fost folosit gazul pentru iluminare si lampile cu rapita, totusi lumanarile s-au pastrat pana dupa 1890. Ziua de duminica era promisa balurilor, iar in timpul carnavalului, in fiecare joi, la Palatul Sutu aveau loc seri dansante, cu invitati alesi. Aceste nopti erau urmate de alte doua baluri, dintre care unul costumat. Ziua de 30 ianuarie avea o importanta deosebita, fiind ziua onomastica a lui Grigore Sutu, in care toate saloanele casei se deschideau si incaperea vibra in prezenta invitatiilor.

Mnstirea Vcreti, cunoscut i ca nchisoarea Vcreti, a fost un ansamblu arhitectonic construit ntre 1716-1736 n stil brncovenesc, unul din cele mai valoroase monumente istorice din Bucureti. Locul ales pentru impozanta ctitorie a fost coama "dealului Vcreti", cum era cunoscut de bucureteni. n 1848, armata rus de ocupaie aduce la Vcreti deinuii revoluionari din principat, iar n 1864, an al marilor rscoale rneti, cnd guvernul conservator ncarcereaz aici pe ranii arestai, ntregul ansamblu monastic este transformat n penitenciar. Interveniile fcute pentru dotarea monumentului n scopul noii destinaii, succedate de-a lungul deceniilor, au alterat arhitectura original a majoritii cldirilor. Aici au fost nchise personaliti ale vieii culturale i politice romneti ntre care scriitorii Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Ioan Slavici, Mircea Damian, episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, Corneliu Zelea Codreanu (interesant la acesta din urma amanuntul c, dup cum el nsui mrturisea, numele organizaiei pe care a ntemeiat-o Legiunea Arhanghelul Mihail i-a fost inspirat de icoana Sfntului Arhanghel aflat pe ua din dreapta a iconostasului bisericii mari de la Vcreti). In 1973, penitenciarul a fost dezafectat, intenionndu-se amenajarea ansamblului ca muzeu de art medieval romneasc. In 1986, una dintre cele mai vestite ctitorii de arhitectura ortodoxa balcanica, creatie de apogeu a mesterilor formati la scoala artei brancovenesti, dupa cum aprecia arhitectul G.M. Cantacuzino, n urma unei hotrri a cuplului Ceauescu, incepe demolarea mnstirii. n ciuda protestelor i interveniilor Bisericii Ortodoxe Romne, oamenilor de cultur din ar i de peste hotare, organizaiilor i instituiilor internaionale, ntre 1986 1987 Mnstirea Vcreti a fost ras de pe faa pmntului pentru a elibera terenul n vederea construirii unui complex de cldiri pentru justiie, n care trebuiau s se instaleze Ministerul Justiiei, Procuratura General, Tribunalul Suprem i alte instane judectoreti. Dup ce au fost turnate fundaiile, n 1990, dupa Revolutie, lucrrile au fost abandonate. Nici mcar dealul nu a fost cruat, el fiind aproape total distrus. n incinta Mnstirii Vcreti, cu puin timp nainte de demolare, Sergiu Nicolaescu a turnat cteva scene de lupt, cu tancuri, pentru filmul "Noi, cei din linia nti", aducnd grave deteriorri ansamblului, fapt ce a determinat intervenia la forurile superioare a personalului Muzeului de Istorie a Municipiului Bucureti. Exist nc o polemic ntre istorici i etimologi. Dup prerea unora, numele zonei s-ar datora faptului c moia ar fi aparinut familiei boierilor Vcreti. Alte preri susin c toponimul nu are nici o legtur cu familia Vcrescu i c explicaia s -ar afla fie n ocupaia stenilor de alt dat creterea vitelor, fie c ar fi derivat din birul care se pltea odinioar de ctre cresctorii de animale vcritul.

Biserica Sfanta Vineri. Au fost oameni ce au protestat la demolarea acesteia, postandu-se in fata buldozerelor, momente rapid rezolvate de militienii aflati in zona. Demolarea a fost amanata cateva ore de o defectiune tehnica presupusa a fi providentiala cand la prima lovitura asupra coloanelor ce sustieau bolta intrarii, aceasta avea sa rupa in cadere un furtun de presiune al sistemului hidraulic al cupei excavatorului ce participa la operatiune. Lucrarile au fost sistate, spre uimirea asistentei din ce in ce mai numeroasa. Dupa demolare, ironic, avand loc intr-o vineri, a inceput sa ploua, lucru ce a alimentat si mai mult imaginatia celor de acolo, dovada a unor lacrimi divine. Saptamani la rand zona s-a aflat intr-un pelerinaj continuu. Oameni recuperau caramizi, bucati de ornamente, diverse pietricele, cioburi sau alte resturi din corpul bisericii spre a le pastra drept amintire. Riscurile celor care fotografiau aceste actiuni erau uriase, porneau de la confiscarea aparatelor de fotografiat pana la arestari. Biserica Kretzulescu , considerat unul din cele mai valoroase monumente de arhitectur ale Bucurestiului de la sfritul perioadei brncoveneti, a fost ridicat n anii 1720 -1722 prin grija marelui logoft Iordache Creulescu i a soiei sale Safta, una din fiicele domnitorului Constantin Brncoveanu. Marele logoft a construit n vecintatea bisericii i un han, nu numai pentru c aa se obinuia n aceea vreme, dar i pent ru faptul c aici se afla, pe atunci, bariera de nord a oraului, pe "ulia cea mare" sau "Podul Mogooaiei", n locul numit pe atunci "Puul cu zale". Exteriorul bisericii a fost tencuit la origine dar cu ocazia restaurrii efectuate, n anii 1935-1936, sub ngrijirea arhitectului tefan Bal, el a rmas n crmid aparent. Pictura din pridvor este cea original, dar cea din interior aparine lui Gheorghe Tattarescu, fiind realizat ntre anii 1859 - 1860. Biserica a fost reparat i ntre anii 1942-1943, din cauza cutremurului din 1940. n perioada comunist se preconiza drmarea bisericii Kretzulescu. A fost salvat datorit arhitecilor, dintre care o amintim pe doamna Henriette Delavrancea. Nicolae Ceauescu a ordonat distrugerea a 20 de lcae de cult, cele mai multe din categoria monumentelor istorice.Niciun stat, niciodat n istoria lui, nu a trit pierderi precum cele provocate de vestitul plan ceauist de sistematizare, care a dus la dispariia a peste 40.000 de construcii - locuine, edificii administrative, monumente de art i cultur, mnstiri i biserici. Au existat iniiative de succes care au reuit s mai salveze de sub lama buldozerului cteva dintre bisericile ncrcate de istorie. Inginerul Eugen Iordchescu este cel care a coordonat mutarea a opt biserici din Capital, dintre cele 11 crora le-a fost schimbat amplasamentul. Bucureteanul nu va scpa ns de rana provocat de punerea la pmnt a numeroase lcauri de rugciune. Cele mai multe dintre bisericile demolate erau monumente culturale cu o istorie de cteva veacuri. Distrugerea lor a nsemnat suprimarea subit a unui patrimoniu naio nal care cu greu va putea fi recuperat. Demolrile au nceput dup cutremur. Biserici demolate: Enei, 1977, Buna Vestire, 1981, Izvorul Tmduirii, 1982, Alb Postvari, 1984, Mnastirea Cotroceni, 1984, Izvorul Tmduirii, 1984, Gherghiceanu, 1984, Spirea Veche, 1984, Sf. Nicolae Srbi, 1985, Sf. Mina, 1985, Sf. Nicolae, 1986, Sf. Nicolae Jitnia, 1986, Mn. Pantelimon, 1986, Doamna Oltea, 1986, Olteni, 1987, Sf. Vineri, 1987, Mn. Vcreti, 1987, Sf. Spiridon Vechi, 1987, Bradu Staicu, 1987, Sf. Treime, 1987.

Hipodromul Bneasa, La inceputul secolului trecut, in Baneasa, aflat pe locul Casei Scanteii i Pavilionului expoziional ROMEXPO, spre Calea Griviei i Dmroaia spre Aeroportul "Aurel Vlaicu", s-a ridicat un hipodrom. Incepand cu 1875, Bucuresti a avut un Jockey Club national, al carui presedinte a fost Regele Carol I. In 1905, arhitectul I. Berindey a ridicat constructia Hipodromului Baneasa, caruia i s-au alocat 60 de hectare de teren pentru pistele de galop si de trap, pentru tribune, restaurante, grajduri, dependinte, anexe. In 1960, s-a disputat ultimul derby, fiind desfiintat odata cu colectivizarea din 1962 i mutat ulterior la Ploieti.

Casa Poporului si Victoria Socialismului. Demolrile fcute n Bucureti n anii 1980 de regimul lui Ceauescu au fost cele mai grave operaii de distrugere a patrimoniului istoric i cultural. Piesa de baz a aces tui proiect era un palat prezidenial n jurul cruia s fie concentrate ministerele i alte instituii publice.Au fost distruse, sub acest pretext, mnstiri i biserici, unele vechi de peste 300 de ani, alturi de case familiale, blocuri i cldiri publice. Alte biserici au fost mutate sau ascunse complet privirii de noile cldiri. http://www.memorialsighet.ro Demolrile fcute pentru cldire au afectat 50 de hectare. Cele fcute pentru ax au lsat n oraul istoric o cicatrice de a proape 600 de hectare. Pe vremea aceea, ca vechi admirator al Micului Paris, m plimbam cu aparatul de fotografiat pe strzile ntortocheate din Uranus. Chiar casele mai simple erau pline de farmec i de verdea, aveau personalitate. Unele aveau rezolvri originale i partiuri ambiioase, erau concepute de arhiteci renumii, imediat dup Rzboiul de Independen. Aveau structuri din font, materiale excepionale de finisaj: luminatoare cu vitralii lucrate manual, oglinzi lefuite de zeci de metri ptrai, picturi a fresco, placaje sau scri din marmur italian, socluri din gran it negru, stucaturi pictate, eminee din porelan Meissen, tmplrii sculptate din lemn exotic. Scara monumental de la Spitalul Brncovenesc, fcut de trei generaii de meteri italieni, dup unii autori, era cea mai frumoas din lume. Aceasta a fost demolat n mod stupid. Institutul Medico-Legal Mina Minovici, Schitul Maicilor, cu incinta n amfiteatru, locuine splendide ale anilor 1870-1900 au fost demolate. Au disprut Mnstirea Mihai Vod, Arhivele Statului, o parte a Mnstirii Antim. Alte biserici au fost mutate pe amplasamente dosnice. Au fost demolate cu frenezie bisericile Spirea Veche, Sf. Apostoli, Sf. Spiridon Vechi, Sfnta Vineri, dar i alte construcii reprezentative. Cldiri splendide din secolul al XIX-lea au fost drmate peste noapte. Demolrile pentru axa major au avut efecte neateptate asupra echipei de proiectare. A fost demolat, aproape ntmpltor, casa efului de proiect, rectorul arh. Cezar Lzrescu. Acesta nu a suportat pierderea. A fcut un accident vascular, lsnd cale liber afirmrii d-nei Anca Petrescu. Era o execuie public, un rzboi mpotriva oraului, cu distrugerea suportului memoriei. Iar locuitorii priveau nmrmurii i amintete Horia Roman Patapievici. Cei care au participat au amintiri ambigue i rspunsuri simpliste: Nu aveai ncotro, oraul trebuia oricum nnoit... Unii dintre ei foreaz, n chip de scuz, comparaia cu modernizarea Parisului din timpul lui Napoleon III. Dar paralela nu st n picioare. Din ordinul mpratului, b aronul G. E. Haussmann a propus principii, aprobate de edilii oraului. A nfiinat servicii specializate, utilizate apoi cu succes. Haussmann a dispus relevarea i fotografierea cldirilor care urmau s cad. I-a ales pe cei mai buni profesioniti pe domenii pentru a propune soluii ct mai pragmatice. Circulaia, aspectul, parcurile i utilitile Parisului sunt excepionale i dup 150 de ani. Buncrele i canalele subterane ale Casei au desfiinat multe trasee de transport n comun. De aceea, importantul cartier Drumul Taberei a rmas pn azi fr metrou.

Majestatea Sa Elena, Regina-mam a Romniei, Principes a Romniei, Principes de Grecia i Danemarca(n. 2 mai 1896, Atena, Grecia -- d. 28 noiembrie 1982, Lausanne, Elveia) a fost fiica lui Constantin I, regele Greciei i a soiei sale, Sofia de Prusia. n 1920, fratele cel mare al Elenei, George, s-a logodit cu Prinesa Elisabeta a Romniei. Fratele Elisabetei, Prinul Carol, se ntorcea tot atunci acas dup ce fusese forat s fac turul lumii, o pedeaps pentru cstoria morganatic cu Zizi Lambrino (anulat ntre timp). Carol a trecut i prin Elveia, unde se stabilise familia Regelui Constantin pe perioada exilului. Aici s-a ndrgostit de tnra Prines a Greciei. Sosit n Romnia pentru a cunoate ara cumnatei sale, Elena a aflat groaznica veste a morii fratelui su, Alexandru, rmas Rege al Greciei. Alexandru a avut o moarte stupid, dup ce a intervenit ntr-o lupt dintre cinele su i o maimu care l-a mucat. Pierderea fratelui a rvit-o pe Elena, care a luat o hotrre ce i va schimba viaa: s nu se mai ntoarc n Grecia. Prima impresie avuta despre Romania a fost foarte buna in comparatie cu Grecia la acel moment: Biata Grecie, mic i distrus de atia ani de suferin! Ce deosebit este aceast Romnie plesnind de bunstare i deja vindecat de rnile recentului rzboi!, noteaz ea n caietele de amintiri. Apropierea de Carol a devenit fireasc, iar atunci cnd tnrul prin i-a cerut Regelui Constantin mna fiicei sale, Elena s-a bucurat incert: M simeam atras de el i, n timp, eram sigur c m -a fi putut ndrgosti de el. Dar ceea ce m-a fcut cu adevrat s i accept cererea n cstorie a fost gndul la Alexandru. n timpul exilului, nu sperasem dect s m ntorc n Grecia, dar acum, c el nu mai era acolo, am simit c nu mai am puterea s revd Atena. Elena i Carol s-au cstorit la Atena, pe 10 martie 1921 i pe data de 25 octombrie 1921 s-a nscut Mihai al Romniei. Ei erau veri de gradul al IIlea, strbunica lor fiind celebra regin Victoria a Marii Britanii. O sptmn mai devreme, fratele Elenei i sora lui Carol i uniser destinele. A fost un capriciu al mamei lui Carol, Regina Maria, care a dorit s asiste pe ndelete la ambele ceremonii. ranii superstiioi din Grecia au prezis c mariajele se vor destrma, nefiind fcute, dup datin, dovedindu-se c au avut dreptate.Cstoria n-a durat dect pn n 1928, cnd cei doi soi s-au desprit, dup cea dinti abdicare a lui Carol, n 1925. Soia oficial, recunoscut, a lui Carol al II-lea e cea mai puin cunoscut dintre reginele Romniei . Cnd Carol a renunat pentru prima dat la tron, prsind Romnia dup ce ncepuse legtura cu Magda Lupescu, regina Elena a rmas n ar mpreun cu fiul ei, fr a deine ns nici o poziie oficial i fr a fi membr n consiliul de regen care conducea ar a n locul regelui minor Mihai. Parlamentul Romniei a ratificat n 1926 abdicarea lui Carol i a acordat Elenei titlul de Prines a Romniei. In 1928, n urma insistenelor lui Carol al II-lea i la recomandarea guvernului romn, ea a acceptat s divoreze. Cnd Carol s-a ntors n ar i a fost proclamat rege, n 1930, au fost fcute cteva tentative de mpcare, la iniiativa guvernului, dar cnd a devenit clar c, de fapt Carol, care se instalase la palat mpreun cu metresa lui, nu dorea acest mpcare, divorul s-a finalizat, iar n urma icanelor din partea regelui, Regina-Mam Elena a fost silit s plece n exil, n 1932, i s-a retras la Vila Sparta din Florena. La urcarea pe tron a Regelui Mihai I, n 1940, Regina-Mam a revenit n ar i i-a fost fiului su un suport moral de nenlocuit. n perioada nebun de dinainte de Al Doilea Rzboi Mondial, Mihai o viziteaz de doar dou ori pe an. M na forte a lui Carol o ine n chingi i n exil. Nu-i permite lui Mihai s poarte altceva dect pantaloni scuri, declannd un celebru incident diplomatic la Londra, i, mai mult, pune n pericol viaa fostului i viitorului suveran. Aflat la mama sa, stabilit la Florena, Mihai are o criz acut de apendicit. Disperat, Elena i telefoneaz lui Carol pentru a-i cere acordul ca fiul lor s fie operat de urgen de medicii italieni. Intransigent, acesta refuz, pretextnd c vorbise n ajun cu Mihai i se simea excelent.Regina Elena i-a fost alturi i la 23 august 1944, cnd romnii au ntors armele, dup ce Mihai l-a arestat pe Antonescu. Regele fusese nvat de mic s-i iubeasc pe englezi, o slbiciune de veacuri n familia Elenei. De altfel, prima limb n care a vorbit Regele Romniei a fost engleza. Elena a presimit i dezastrul

comunist. Elena l-a sprijinit pe Mihai i cnd acesta a declanat celebra grev regal, refuznd s semneze aberante acte impuse de sovietici . I-a fost alturi fiului su i cnd au luat din nou calea exilului, gonii de comuniti.De asemenea, este recunoscuta si pentru activitatea sa de salvare a evreilor prigonii n timpul regimului antonescian.S-a apelat la ajutorul ei pentru oprirea deportrii evreilor din Cernui. Dup ce s-a adresat mai multor personaliti, Regina Mam, nsoit de Patriarhul Nicodim Munteanu au apelat direct la Ion Antonescu, care a cedat i a admis ca acei evrei care nu fuseser nc deportai din Cernui s rmn acolo temporar". Ajutorul trimis de dnsa n 1942 a salvat vieile a mii de evrei din Transnistria. n 1943 i la nceputul anului 1944, Regina Mam Elena a ajutat la ntoarcerea a mii de evrei care rmseser n via, inclusiv a mii de orfani evrei, din Transnistria.Regina Elena a servit in mod exemplar Romnia si Familia Regala, precum si idealurile demne ale Europei care isi aduce prea putin aminte de ea. Principesa Margareta a Romaniei povesteste despre bunica sa astfel: Bunica mea, Regina Elena, a fost ghidul meu spiritual, mentorul, steaua calauzitoare. Ea m-a nvatat multe despre viata, mi-a deschis ochii catre tot ce este frumos si bun pe lume; mi-a aratat ceea ce este urt sau primejdios, dar m-a lasat sa nvat din propriile mele greseli. Regina-mama a fost un ndrumator plin de tact, nu pentru ca dadea sfaturi, ci pentru ca ncarna adevarata ntelepciune care spune ca trebuie sa nveti din propriile greseli pentru a te forma, ca om. Surorile mele si cu mine i spuneam Amama, un nume frumos care, pe lnga faptul ca nseamna bunica, destainuie un nteles spiritual profund, venit din rezonanta a propiata de cea a latinului anima, care nseamna suflet. Mai mult dect att, Regina Elena a avut o mare credinta despre care spu nea ca i aduce putere si astazi mi dau seama un important lucru, ntelepciune. Cnd eram mici, ea ne citea nu doar carti pentru copii, ci si din scriitorii clasici, pe care i cunostea bine. Amama a fost o femeie cu adevarat erudita, care stia multe despre artele plastice, muzica si literatura. De aceea, cercul ei de prieteni numara artisti dramatici, scriitori, sculptori, poeti si muzicieni, ca si o multime de oameni cu talent special, bijutieri, arhitecti de gradini ori specialisti n flori si plante. Adesea ne lua cu ea la ntlnirile cu acesti oameni fascinanti, nvatndu-ne astfel profunda frumusete spirituala pe care viata o ascunde si care uneori nu este lesne de vazut, dar care exista pentru a fi simtita si traita. O mare favoare era cnd ne ducea sa vedem minunile Florentei: statuile celebre ale lui Michelangelo si Benvenuto Cellini, galeriile Uffizi, picturile lui Rafael, Piero della Francesca, Domul, gradinile Bobboli. Ceea ce n mod obisnuit ar fi putut fi plictisitor pentru copii devenea o aventura, n prezenta ei, acolo, n chip de ghid, explicndune ce se gasea ndaratul fiecarei capodopere care ti taia rasuflarea. Povestea mea favorita a fost aceea a lui Benvenuto Celllini, care a aruncat n cuptor toate uneltele si vasele din bucatarie, de cupru si cositor, tigai si vase, fiindca nu a avut suficient material sa desavrseasca statuia lui Perseus. Mai trziu, acasa, ea ne citea fabulele grecesti, despre cum Perseus a ucis pe Medusa. Aceasta facea excursiile noastre mult mai interesante.Cnd am crescut mai mare si am mers la internatul din Anglia, venea la Londra si ma ducea la teatru, cinema si concerte. Am vazut piesa Agathei Christie Cursa de soareci de cel putin de trei ori mpreuna cu ea, ca si filmul Ben Hur. Am mers, de asemen ea, la muzeul de ceara Madame Tussaud, ca si la Planetarium, unde am nvatat despre stele si planete.ntotdeauna si-a gasit timp sa ne nvete, cu rabdare iubitoare, cnd mprejurarile erau dure sau dificile si, dintr-o data, totul devenea mai limpede n prezenta ei. Desi nu a fost ocolita de suferinta, ea nu s-a lasat niciodata napadita de amaraciune, o calitatea pe care fiul ei, tatal meu, a mostenit-o. Totodata, rolul pe care l-a avut n familie, ajutndu-si fiul, Regele Mihai, sa-si pastreze buna judecata n momente dificile a fost una dintre cele mai importante comori pe care tatal meu le-a avut n zilele acelea. De aceea, prezenta ei lng rege nu poate fi suficient apreciata n cuvinte.Simtul umorului a fost o alta importanta parte a caracterului bunicii mele si aceasta a fost una dintre armele secrete ale ei si ale tatei. Avea un minunat simt al umorului si mi aduc aminte cu duiosie ca adesea aproape lesinam de rs. Am crezut ca bunica mea era perfecta, dar ea rdea si spunea o, nu, draga mea, nu sunt deloc perfecta! mi vorbea despre defectele ei, de exemplu ca se enerva n anumite situatii si gasea dificil sa stea calma, sa suporte si spunea verde n fata cnd vedea ceva urt; de aceea considera ca era adeseori prea critica la adresa oamenilor. Am stat la ea un an ntreg, dupa ce am terminat scoala, dar n tot acest timp, chiar daca aveam conceptiile unei adolescente, purtndu-ma dificil uneori si facnd obraznicii specifice acelei vrste, Regina Elena nu a fost severa cu mine dect de doua ori. Atunci s-a purtat ferm, iar eu am tinut minte acea lectie. http://ro.wikipedia.org

Romnce n politic Episodul 1 - Regina soldat Regina Maria a Romniei a fost o personalitate foarte puternic i a influenat covritor destinele politice ale trii n marile evenimente din timpul primului rzboi mondial i la tratatele de pace de la Versailles.Testamentul su este relevant pentru nobleea sentimentelor nutrite pentru poporul pe care Dumnezeu i-a hrzit s-l conduc mpreun cu regele Ferdinand ntregitorul.Fiul su, regele Carol al II lea a exilat-o n ultimii ani ai vieii la Balcic unde s-a i stins n anul 1938.Regina Maria i-a ales culoarea mov pentru doliu i funeralii de soldat. Episodul 2 - Chou chou i coana Leana Elena Lupescu , amanta lui Carol al II lea i Elena Ceauescu soia ultimului dictator din istoria Romniei au rmas n amintirea romnilor cu o imagine negativ.Prin felul lor de a fi au influenat deciziile politice ale soilor ,iar asta a stimulat imaginarul negativ i blamul asupra lor. Elena Lupescu se semna n corespondena cu Carol al II-lea, Chou chou, iar Elena Ceauescu era numit de ctre romni pe la coluri "Coana Leana". Episodul 3 - Proust, Cocteau i inefabilul prineselor valahe Prinesele valahe Elena Vcrescu, Martha Bibescu, Ana de Noailles, Elena uu au fost prietene cu scriitorul Marcel Proust i cu poetul i regizorul Jean Cocteau.n ntlnirile mondene din capitala Franei mpreun cu prietenii lor aceste prinese au influenat cercurile politice n favoarea intereselor Romniei n timpul primului rzboi mondial i la Conferina de la Versailles. Episodul 4 -Acel farmec subtil al doamnelor de odinioar Veturia Goga, Cella Delavrancea, Maruca Cantacuzino, Eliza Brtianu, Maria Ventura, Irina Procopiu particpau mpreun cu regina Maria la serate n urma crora se strngeau fonduri pentru soldaii romni de pe fronturile primului rzboi mondial. Asta nu nseamn c nu erau mplicate i n poveti mondene. Diaristica timpului o consemneaz. Episodul 5 - De la crepusculul democraiei la cavernele dictaturii Destinul reginei Elena a Romniei este unul de tragedie greac.Soie a unui rege infidel i care nu o respecta i va fi harzit acestei femei s fie sftuitoarea fiului su tnrul rege Mihai n timpul celui de-al doilea rzboi mondial i s suporte i actul abdicrii forate de la sfritul anului 1947. Nici Maria Antonescu, soia marealului Ion Antonescu n-a avut un destin mai fericit. A fost dus n prizoneriat n URSS ,iar dup execuia soului su i s-a stabilit domiciliu obligatoriu n Brgan. Episodul 6 - Eternul feminin i tentaia politicii Maria Brncoveanu a suportat ntmplri nprasnice n 1714 i muli contemporani s-au ntrebat cum de nu i-a pierdut minile. Va aduce rmiele pmnteti ale soului i ale fiilor i le va ngropa la biserica sfntul Gheorghe cel Nou din Bucureti. Elena Ghica a avut n tineree o ntmplare nstrunic cu poliia arist n momentul n care s-a amestecat n politic.Elena Rosetti i Ana Iptescu s-au implicat n evenimentele revoluionare ale anului 1848. Regina Elisabeta a Romniei a trebuit s suporte un exil de doi ani dup ce a cultivat povestea de dragoste dintre principele Ferdinand i domnioara Elena Vcrescu. Sunt ipostaze feminine ale tentaiilor politice ntr-un timp n care politica era numai apanajul brbailor. http://2011.ffir.ro Scrieri alaturi de pelicule ale vremii

Cu ce drept sa ucizi o femeie care nu te mai iubeste? N-ai dect sa te desparti. Dragostea-i frumoasa tocmai pentru ca nu poate cunoaste nici o silnicie. E preferinta sincera. Nu poti sa-mi impui sa te iubesc cu sila. Capitanul Floroiu, putintel, delicat si cu fata blondasters, mbatrnita nainte de vreme, era de aceeasi parere. Cum poti sa ai cruzimea sa siluiesti sufletul unei femei? Dreptul la dragoste e sfnt, domnule... Da, da... si aci lungea mult, cu capul ntors a necaz, n profil, pe cei doi "a". ti spun eu... oricnd... unei femei trebuie sai fie ngaduit s-asi caute fericirea. Si toti ceilalti, tineri sau mai batriori, lasnd ca discutia sa fie dusa cum se cuvine de catre superiori, erau, dealtfel, de aceeasi parere. As fi vrut totusi sa spun si eu doua vorbe. Simplismul convins al acestei discutii ma facea sa surd nervos, caci se suprapunea celor nveninate din mine, ca n revistele ilustrate prost, unde rosul cade alaturi de conturul negru. Dar fiindca vorbeam ncet, nu eram auzit, si cum ncepeam fraza, cte o voce mai puternica mio lua cu hotarre si pasiune nainte.

Nicolae Grigorescu, pictorul ranilor

Unul dintre cei mai mari pictori romni, fondator al colii de pictur romne moderne, alturi de tefan Luchian i Ion Andreescu, a fost Nicolae Grigorescu. Pictorul s-a nscut la 15 mai 1838, n localitatea dmboviean Pitaru, ntr-o familie cu apte copii. Obligat, dup decesul tatlui, s se mute nc din copilrie n Bucureti, n mahalaua Crmidari, micul Nicolae contribuie la veniturile mici ale familiei pictnd icoane. Din cauza srciei, viitorul pictor va fi nvat de mama sa s scrie i s citeasc. n 1856, cnd avea doar 18 ani, picteaz Mihai scpnd stindardul, pnz pe care o prezint domnitorului Barbu tirbei. Alturi de pictur, el ataeaz o petiie prin care solicit efului statului o burs de studii. Cel care i va oferi ajutor financiar pentru a studia la Paris este ns Mihail Koglniceanu. Ajuns n capitala Franei, este acceptat la coala de Belle-Arte, unde este coleg cu celebrul Renoir. Nu rezist foarte mult la Paris i se mut la Barbizon, atras de concepiile colii de Pictur din aceast localitate. Revine n ar i, n 1877, ia parte la Rzboiul de Independen, ca pictor de front. Cu aceast ocazie realizeaz o serie de schie, c e devin ulterior impresionante lucrri, n timp ce este martor la luptele de la Grivia i Rahova. Apoi, n perioada 1879-1890, lucreaz mai mult n atelierul su din Paris. Mare parte din aceste lucrri vor fi expuse mai trziu la Ateneul Romn. Dup 1890, s-a stabilit la Cmpina, loc unde gsete inspiraie pentru numeroase picturi cu teme rustice, ranii fiind principalele personaje. De altfel, Cmpina este localitatea n care marele pictor a murit la 21 iulie 1907. A fost nsurat cu Maria Danciu i a avut un copil, Gheorghe. Acesta, ceramist nu foarte renumit, s -a cstorit cu una dintre fiicele lui Alexandru Vlahu. Cele mai cunoscute opere ale pictorului sunt: Car cu boi, Atacul de la Smrdan, Fetia cu basma roie, dar i picturile de la Mns tirile din Cldruani i Agapia.

Cu dulapurile pline de samururi rusesti, matasuri si atlasuri, dantele de pret,

rufarie minunata, purta mai cu placere tesaturi de mana, panza groasa si blanuri ieftine, pentru ca toate acele comori, pastrate in camfor si levantica, faceau parte din maretia ruseasca, parasita acum, si care nu-si mai avea loc in viata ce-si alesese. Nimeni mai bine decat ea nu judeca si nu cunostea mobila veche, artistica, argintaria si portelanurile de altadata, din care avea o multime de servicii, dar ii placea sa cumpere imitatiuni moderne pentru intrebuintarea zilnica.

Povestea vietii mele in 3 Volume ale Reginei Maria

Vechi amintiri olteneti Imagini zugrvite ntr-o scrisoare de Tudor Arghezi sau notiele lui M. Theodorian Carada vin s completeze tabloul unor vremuri de mult apuse. Deschidem o scrisoare i odat cu ea se creioneaz o nou imagine ntr-un album al trecutului Olteniei. Sunt nsemnrile aternute pe o foaie de hrtie de Tudor Arghezi, datat 21 mai 1960, despre oltenii si. Plecai de pui de boboci, de prin Gorj cu cobilia n spinare, cte unul, cte doi, cte cinci, cte zece, frai, veri s-au pomenit cu ctunul ntreg la Bucureti, nti cam crucii de cile mari, cu care, desgheai i istei, s-au deprins repede ca i cu cartea i condeiul, din care nu mai gustaser pn atunci. Ei soseau cu desagii, cu mlaiul, cu brnza, cu ceaunul i pirostiile lor, cu cinele din bttur, i alegeau ntr-o mahala o gazd, unde, claie peste grmad, njghebnd, n dorul de cas, o frm de mic patrie provizorie, triau laolalt cum se spune n colectiv. Pe strzile Bucuretiului, unde strigau n gura mare, i uneori n versuri, zarzavaturile i oule, oltenii erau tiui cu numele de precupei. Am cunoscut o franuzoaic, profesoar de geografie, care mprea Romnia n trei principate: La Moldavie, la Muntenie et la Precoupatzie. Taic-meu se aduna cu oltenii lui, devenii negustori sau funcionari de banc, duminica, dinaintea cafenelii din Piteti, i fiecare din ei, oprindu-se dup o sorbitur de cafea, dup o nghiitur de uic, se minuna de realitatea olteneasc, zicnd i repetnd: Dumnezeu s-l ierte: M, dar muli sntr Oltenii!. La Calafat, n rzboiul din 1877, pitii pe dup fiertura de fasole, otenii olteni, primind ghiulele tunurilor turceti, de peste drum, de la Vidin rspundeau mai mult cu protestarea verbal dect cu artilerie, pe care n-au ndrgit-o niciodat. Mai stari, m, cu porumbele, c-mi rsturnai oala cu fsui. S-a vzut de ce sunt n stare Oltenii notri dup ce li s-a dat drumul la nvtur. Filantropii unei epoci.Aman, Obedeanu, Cornetti, Popovici sunt nume ale unor oameni de seam ai urbei

de odinioar, care au lsat motenire nsemnat comunei Craiova, asigurnd instituii capabile s satisfac principalele cerine ale unei societi civilizate n dezvoltare. Lor li se adaug alte nume, poate mai puin cunoscute pentru unii, dar care i merit locul printre generoii epocii trecute
coala comunal Petrache Tricu Mircea Povetile lor de via care s-au consumat n Craiova de odinioar fascineaz astzi i ncnt, la fel cum o fac i actele lor. Theodor I. Preda, un nume alungat din memoria colectiv, dar un om de o nalt inut. A fost un modest mmular, care cutreiera pe jos satele cu tolba n spinare, adunnd n fiecare zi bnui, ajungnd atunci cnd sntatea fizic nu i -a mai permis s bat n lung i-n lat uliele satelor s adune o avere mricic, pe care a donat-o comunei Craiova, pentru nfptuirea unui spital, Spitalul Preda. Dovada st n rndurile aternute de primarul N.P. Guran din 1913: Printre cei generoi care au testat averea lor Comunei Craiova, un loc n primele rnduri ocup i defunctul Theodorian I. Preda. ncepnd de la modesta ocupaiune de mmular, cutreernd pe jos satele cu tolba n spinare i adunnd zi cu zi bani, a reuit dup o munc istovitoare de o via ntreag s strng cu srguin averea pe care cu atta generositate a legat-o comunei pentru nfptuirea unui spital care-i poart numele.

Damele de companie. Orict vi s-ar prea de curios, damele de altdat erau aezminte extrem de serioase, tot att de serioase ca brutriile i bcniile. De-aceea nici n-ar fi putut fi imaginat termenul de astzi, att de tehnic i, la urma urmelor, att de imprecis datorit tocmai impreciziei profesiunii respective, mai ales n tr-o societate n care, peratologic vorbind, se tiau i se respectau tot felul de limite: boier-ran, orean-mahalagiu, cucoanservant, bucuretean-provincial .a.m.d. La Capa i la Nestor nu intra oricine (chiar cu bani, c se fcea de ruine), trenul avea trei clase, iar visul domnioarei Nastasia de a ajunge n centru nu era o bagatel, cum ar fi astzi, putnd fi comparat cu cel al unuia care i-ar fi dorit s ajung, mcar o dat n via, la Paris. ndeobte, stabilimentele aveau denumirile luate de la numele patroanelor sau de la vecinti. n adolescena mea, care s -a nimerit s se petreac n primii ani de dup rzboi, am cunoscut i am frecventat pe Coana Florica (la Trgovite), am fost deseori La Uzin (la Hui), iar din Crucea de Piatr mi-amintesc de Casanova, cldirea glbuie, cu dou etaje, unde erai servit i cu o cafea (din nut, bineneles, i ce mai putea intra n lichidul acela incert) i unde clienii, dac trebuiau s mai atepte, rsfoiau teancuri vechi de reviste, mai ales Realitatea ilustrat i Trup i suflet, ultima avnd totdeauna pe copert cte o femei e dezgolit, chit c nuntru se aflau doar reete mpotriva btturilor, herniei, ridurilor sau sfaturi pentru practicarea gim nasticii suedeze. Se conversa n oapt i se comunica doar prin semne. Tarifele de care mi-amintesc erau destul de modice, poate i pentru c erau reduceri pentru elevi, studeni i militari n termen, dar i datorit orei (nu frecventai, ca puti, stabilimentul dect dup-amiezele, puin nainte de cderea serii!). La preurile deatunci, o participare costa cam ct trei prjituri Bibescu sau ct tot attea bilete la cinematograful doamnei Copilovici. Pentru noi, elevii, toate pensionarele erau tanti, nu numai pentru c erau btrne (n jur de 24-25 de ani, m rog, dintre cele cunoscute de mine!), dar i pentru c se purtau ca nite infirmiere ce aveau nenorocul s dea i peste pacieni mai puin curajoi. Examinarea prealabil era obligatorie, vizual i tactil, dup care, mai ales pentru nceptori, urmau instruciunile, dar rostite att de dulce i de domol c era imposibil s nu le urmezi. Nu erau excluse unele strigte de lupt (mai bine zis, de nelupt!), de genul: Nu te grbi, c doar nu vin turcii!. Cnd m-am mutat n Bucureti, n 1948, ca student n anul I, am stat o vreme pe strada Vulturi, n Dudeti, nu departe de Crucea de Piatr. Drumul meu trecea i pe-acolo, i deseori, chiar lefter fiind, ddeam o rait pe strduele micului cartier. Pe la coluri erau instalai grataragii, la care puteai mnca nite mititei a-ntia, cot la cot cu cte o pensionar, aflat n pauz. Era o linite desvrit, care contrasta cu restul oraului, fiecare i vedea de ale sale, aa cum, la bi, fiecare i urmeaz traseul zilnic, cu phrelul de ap mineral n mn. Dup ce au fost desfiinate, n 1949, le mai puteai vedea, pe la miezul nopii, mturnd strzile, pzite de cte un gardian. Mturau, sracele de ele, strnind praful umezit de rcoarea nopii, mai stnd pentru o clip ca s se odihneasc, apoi lund-o de la capt, ca n versurile acelea ale lui Arghezi: Regele Burtea / Mtur, st, i iar mtur curtea.mi amintesc i de o scen petrecut cu puin naintea gonirii lor din ca rtierul cu pricina. Treceam, pe la prnz, pe una din strdue (n scopuri pur documentare) i, la o poart, o tanti, poate din plictiseal, poate din rutin, i-a dezvelit capotul nflorat pentru a-mi arta pulpele care preau, ntr-adevr, irezistibile. Numai c un amnunt m-a frapat atunci. Ciorapul era prins de o portjartier att de veche i de uzat c purttoarea ei trebuise s se ajute i de un ac de siguran mare, ct toate zilele, ce se vedea de la o pot.Ei bine, mult timp dup aceea, aducndu-mi aminte de primii mei ani bucureteni, n-am putut s scap n nici un chip de imaginea aceea colosal a acului de siguran.(Dilema, nr. 289, 14-20 august 1998) O cltorie prin Brasovul vechi, de la sfarsitul secolului XIX i nceputul secolului XX. Vei desoperi parcuri,case, piee, bastioane, strzi, care au supravieuit timpului. Vei vedea, graie fotografiilor ce au ramas adevrate mrturii ale timpurilor apuse, monument e disprute. Cltorie placut!

Strzile erau stropite cu ap din cisterne trase de cai i mturate Vila Kertsch(Pe locul acesteia, s-a construit Modarom-ul) Poarta Vmii, n captul Strzii Vmii (azi, Strada Mureenilor) Braovenii cutau ocazia unei zile nsorite, pentru o plimbare, n acordurile Stadtcapell ce concerta n pavilionul din dreapta imaginii. Astzi, parcul se numete Nicolae Titulescu. Gimnaziul Romn Greco Catolic Astzi se numete Colegiul Naional Andrei aguna

Parcul a fost amenajat n anul 1885 i a constituit unul dintre locurile de destindere favorite ale braovenilor

Vechiul Liceu Honterus, azi maternitate romurilor de albit esturilor meteugarilor braoveni.

Pe Deal se disting terasele n scar, practicate cu decenii n urm, n vederea instalrii

Biserica Reformat Cldirea a fost demolat pentru construirea noii aripi a hotelului Aro- Palace Strada Porii se mai numea Sirul Inului-O garnitura de Piaa Sfatului, cu destinaia Lung), n timp ce alta abia a i Strada Cldrarilor tramvai pleac din Bartolomeu (Satu sosit pe linia vecin. Pe irul Grului, se vd carele cu cereale ce i ateapt clienii i cteva trsuri cu cai. (1900)

Piaa Sfatului

irul Dogarilor i Trgul Poamelor

Colecia de cri potale i litografii Horia Tipuri este cel mai recent titlu din seria de albume editate de Muzeul Naional Brukenthal si cel mai de succes album cu Sibiul de altdat care a vzut lumina tiparului pn acum. Aspect grafic excepional, imagini clare, o cantitate mare de informaie concentrat n doar 187 de pagini i avantajul de a fi fost scoase la lumin imagini de o importan major privind evoluia Sibiului n perioada fin ele secolului al XIX-lea, nceputul secolului XX.

1872 - Este data in exploatare linia ferat Sibiu - Copsa Mic 1896 - Prima linie electric din Sud-Estul Europei. 1904 - Al doilea ora din Europa i al treilea din lume n care este utilizat omnibuzul - un precursor al troleibuzului.

1905 - Introducerea tramvaiului electric 1928 - Prima grdin zoologic din Romnia.

Profesori si discipoli Nicolae C. Ionescu, nscut la 16 iunie 1890, a fost un filosof, logician, pedagog i jurnalist romn, orientarea sa filosofic fiind denumit trirism. Acest film documentar este o biografie a celui care, pe parcursul vieii, a adunat n jurul su o serie de membri marcani ai perioadei interbelice, precum Mircea Eliade, Mircea Vulcnescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran, Vasile Moisescu sau George Murnu. Este cunoscut, de asemenea, pentru legturile sale romantice cu cteva din femeile celebre ale vremii, printre care Maruca Cantacuzino-Enescu, soia muzicianului George Enescu, Elena Popovici-Lupa i pianista Cella Delavrancea. Biografia sa este legat de dou cldiri istorice

existente i azi, amintite de ctre elevii si n memoriile lor: vila Maruci Cantacuzino de la Sinaia (azi Muzeul George Enescu de la Cumptu) i Vila de la Bneasa (azi sediul unei societii comerciale de pe Str. Ion-Ionescu de la Brad din Bucureti). Despre cea de a doua cldire se spune c ar fi primit-o n dar de la Nicolae Malaxa. Dup moartea lui Nae Ionescu n 1940, vila de la Bneasa a servit ca reedin Marealului Ion Antonescu. Nae Ionescu s-a apropiat nc din timpul liceului de cercul socialist i cu aceast ocazie l-a cunoscut pe Panait Istrati. n ultimul an de liceu a fost exmatriculat de la Liceul Blcescu din Brila, din cte se pare pentru republicanism naional. i-a terminat studiile la alt liceu, iar apoi a urmat Facultatea de Litere i Filosofie din Bucureti, absolvind specializarea filosofie n 1912. Apoi a fost numit profesor la Liceul Matei Basarab din Capital, iar dup o vreme pleac n Germania, la Gottingen, unde l-a prins Primul Rzboi Mondial. Imediat s-a ntors n ar, unde s-a cstorit cu Elena Margareta Fotino, in anul 1913, la Iasi. Cu recomandarea lui Constantin Rdulescu-Motru primete un ajutor din partea Fundaiunei Universitare Carol I pentru pregtirea tezei de doctorat (privitoare la filosofia lui Kant).n 1916 s-a ntors n Germania, iar dup intrarea Romniei n rzboi este nchis n lagrul Celle-Schloss, de unde a fost eliberat n 1917. Doi ani mai trziu, Nae Ionescu i-a susinut doctoratul n filosofie la Universitatea din Munchen. Revenit n ar n 1919, este pentru scurt vreme profesor, apoi director la Liceul militar Mnstirea Dealu pentru ca, n acelai an, s fie numit asistent la catedra de Logic i Teoria cunoaterii a profesorului Constantin Rdulescu-Motru. Nae Ionescu i inaugureaz activitatea universitar cu lecia Funciunea epistemologic a iubirii. Le-a fost profesor universitar lui Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Jeni Acterian, Mircea Vulcnescu, Constantin Floru etc. Roza vnturilor (1937) este o culegere de articole gazetreti strnse din iniiativa lui Mircea Eliade, care a i prefaat-o. Este singura carte publicat n timpul vieii. A fost arestat i nchis de mai multe ori din cauza convingerilor sale politice i a decedat din cauza unei boli de inim pe 15 martie 1940. Duminic 17 martie, este nmormntat la Cimitirul Bellu din Bucureti. Nu s-au rostit cuvntri (dei C. Rdulescu-Motru pregtise una). n asisten: Octav Onicescu, Perpessicius, Dem. Theodorescu, Cella Delavrancea, Mircea Vulcnescu, Constantin Noica, Mircea Eliade, Aravir Acterian, tefan Ion Gheorghe, Drago Protopopescu, Vasile Bncil i, desigur, familia (soia, copiii, sora, cumnatul, generalul Vasile Panaitescu). S-au publicat necrologuri semnate de: Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Nicolae Tatu, Camil Petrescu, Pamfil eicaru .a. Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rinari;Sibiu - d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof i scriitor romn stabilit n Frana, unde a trit pn la moarte fr s cear cetenia francez. A nceput prin a fi un gnditor torturat de sentimente i senzaii violente. Preocupat de problema morii i a suferinei, este atras de ideea sinuciderii ca idee care ajut supravieuirii. Tema alienrii omului, tem existenialist prin excelen, prezent la Jean-Paul Sartre sau Albert Camus, este formulat astfel, n 1932, de tnrul Cioran: "S fie oare pentru noi existena un exil i neantul o patrie?" Dup studii clasice la liceul Gheorghe Lazr din Sibiu, ncepe la 17 ani studiul filozofiei la Universitatea din Bucureti. A fost coleg cu Constantin Noica i elev al lui Tudor Vianu i Nae Ionescu. Bun cunosctor al limbii germane, a studiat n original pe Immanuel Kant, Arthur Schopenhauer, i mai ales pe Friedrich Nietzsche.

Cteva teme mari strbat opera lui Emil Cioran: contingena fiinei umane, pcatul originar, sensul tragic al istoriei, sfritul civilizaiei, ameninarea Rului, refuzul consolidrii prin credin, obsesia absolutului, viaa ca expresie a exilului metafizic al omului etc. Cioran a fost un gnditor pasionat de istorie, pe care o cunoatea bine din vastele sale lecturi i mai ales din autorii i memorialitii perioadelor de decaden, de unde refleciile marcat gnostice i antimoderniste, oarecum n linia spenglerian, asupra destinului omului i civilizaiei. Atta vreme ct a pstrat legtura cu originile i nu s-a nstrinat de sine, omul a rezistat. Astzi, el este pe cale s se distrug prin obiectivare de sine, producie i reproducie irepresibil, exces de autoanaliz, de transparen i prin triumful artificialului. n 1937 Emil Cioran pleac n Frana cu o burs a Institutului Francez din Bucureti. Dup o scurt ntoarcere n Romnia (dou luni, sfritul lui 1940- nceputul lui 1941), el prsete pentru totdeauna Romnia i se stabilete la Paris. Din acest moment Cioran va publica numai n limba francez, operele lui fiind apreciate nu numai pentru coninutul lor, dar i pentru stilul plin de distincie i finee al li mbii. n 1949 i apare la editura Gallimard - editur care va publica mai trziu majoritatea crilor sale - prima lucrare scris n limba francez, Prcis de dcomposition, distins n 1950 cu premiul Rivarol. Ulterior, Cioran refuz toate distinciile literare care i-au fost atribuite. Emil Cioran a locuit la Paris n Cartierul Latin, pe care nu l-a prsit niciodat. A trit mult timp retras, evitnd publicitatea. n schimb a cultivat darul conversaiei cu numeroii si prieteni (Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Celan, Barbu Fundoianu , Samuel Beckett, Henri Michaux). Cioran a ntreinut o vast coresponden, dezvluindu-se ca un remarcabil autor epistolar. Epuiznd nc din tineree interesul pentru filozofia de catedr, Cioran a prsit devreme gndirea sistematic i speculaii le abstracte, pentru a se consacra unor cugetri profund personale. "N-am inventat nimic, am fost doar secretarul senzaiilor mele", va constata mai trziu. Din eseurile aprute n limba romn se desprinde portretul unui tnr gnditor din anii treizeci, influenat de micarea de idei din acea epoc n care intelectualii romni descopereau gndirea existenialist (sub varianta ei romneasc, cu accente cretine i mistice, "trirismul"). Ironia destinului a vrut ca Emil Cioran s devin celebru tocmai n limba francez, ale crei constrngeri le repudiase n tineree. Constantin Noica (n. 12 iulie 1909, Vitneti, judeul Teleorman - d. 4 decembrie 1987, Pltini, judeul Sibiu) a fost un filosof, poet, eseist, publicist i scriitor romn. ncepe gimnaziul n Bucureti; n perioada 1924-1928 urmeaz liceul "Spiru Haret", apoi bacalaureatul n 1928. Debuteaz ca licean n revista liceului, Vlstarul, n 1927. l are ca profesor de matematic la "Spiru Haret" pe poetul Uvedenrodelor, Ion Barbu. Se nscrie la Facultatea de Filosofie i Litere din Bucureti, pe care o va absolvi n 1931 cu teza de licen Problema lucrului n sine la Kant. Timp de trei ani l are ca profesor pe filosoful Nae Ionescu. n perioada 1932-1934 frecventeaz societatea cultural "Criterion". Toi prietenii lui Noica de la "Criterion" - Mihail Polihroniade, Haig Acterian, Mircea Eliade - vor mbria, mai devreme sau mai trziu, cauza micrii legionare. Fidel ideii c lupta cultural i nu cea politic este calea pentru renvierea cultural a Romniei, refuz s intre n micarea legionar. n 1933, timp de un an de zile, urmeaz cursurile Facultii de Matematic iar n primvara anului 1938 pleac la Paris cu o burs a statului francez, unde va sta pn n primvara anului 1939. n mai 1940 i susine la Bucureti doctoratul n filosofie.

n perioada 1949 - 1958 are domiciliu obligatoriu la Cmpulung-Muscel. Aici, Noica i-a cptat ideea filosofic i totodat i-a trasat principalele coordonate ale filosofiei sale de mai trziu. n 1958 Noica este arestat, anchetat i condamnat la 25 de ani de munc silnic cu confiscarea ntregii averi. Alturi de el vor fi arestai toi participanii la seminariile private organizate de Noica la Cmpulung, iar lotul lor va purta la proces numele de "grupul Noica". Execut la Jilava 6 din cei 25 de ani de nchisoare, fiind eliberat n august 1964. Ultimii ani din via ncepnd cu anul 1975, Constantin Noica i i-a petrecut la Pltini lng Sibiu, locuina lui devenind loc de pelerinaj i de dialog de tip socratic pentru admiratorii i discipolii si (vezi Jurnalul de la Pltini de Gabriel Liiceanu). Se stinge din via la 4 decembrie 1987. A fost nmormntat pe 6 decembrie 1987, la Schitul Pltini, dup dorina sa, slujba fiind oficiat de un sobor de preoi n frunte cu PS Mitropolit Antonie al Ardealului. Dup 1989, Gabriel Liiceanu s-a ocupat de reeditarea integral a crilor lui Noica. Eugen Ionescu (n. 26 noiembrie 1909, Slatina - d. 28 martie 1994, Paris), cunoscut n afara Romniei sub numele de Eugne Ionesco, conform ortografiei franceze, a fost un scriitor de limb francez originar din Romnia, protagonist al teatrului absurdului i membru al Academiei Franceze. Obinuia s declare c s-a nscut n anul 1912, ori din pur cochetrie, ori din dorina de a crea o legtur ntre naterea lui i moartea marelui su precursor Ion Luca Caragiale. Cele mai de seam scrieri n limba romn rmn eseurile critice, reunite n volumul intitulat Nu !, premiat de un juriu prezidat de Tudor Vianu pentru "scriitori tineri needitai". Desprindem deja o formul a absurdului, cartea producnd uimire, derut, comic irezistibil. Astfel, dup ce atac figurile majore ale literaturii romne din acea vreme, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu pentru c nu ar fi creat o oper valabil, Eugen Ionescu revine i susine c ar putea dovedi exact contrariul! ntreaga oper ce va urma poate fi considerat ca un efort original i reuit de a desprinde din banalitatea contingentului sensul tragic i absurd al existenei, fatalitatea morii, splendoarea i neantul condiiei umane. Mircea Vulcnescu (3 martie 1904, Bucureti - 28 octombrie 1952, Aiud) a fost un filosof, sociolog, economist i profesor de etic romn. Clasele primare le-a absolvit n Capital, gimnaziul la Iai i Tecuci (fiind refugiat n timpul ocupaiei germane), iar liceul l-a urmat la Galai i Bucureti. De foarte tnr i-a descoperit dexteriti de activist social: la 12 ani a devenit cerceta, iar la 16 s-a nscris n societatea cultural "nfrirea romneasc". Din adolescen a scris poezii i eseuri ("Contiina naional la romni", Cine e poetul romnismului). n 1921 s-a nscris la Facultatea de Filosofie i Litere i la Facultatea de Drept din Bucureti. A fost un membru remarcabil al Asociaiei Studenilor Cretini din Romnia (ASCR). n anul universitar 1923 - 1924 i-a satisfcut stagiul militar, ca voluntar, la coala militar de geniu din Bucureti, unde a obinut gradul de sublocotenent. n 1925, i-a luat licenele n Filosofie i n Drept. n primvara aceluiai an a participat la campania monografic organizat de Dimitrie Gusti n satul Goicea Mare (din 1968, component al comunei Goicea), judeul Dolj. Tot atunci s-a cstorit cu Anina Rdulescu-Pogoneanu, o coleg de facultate. ncepnd cu toamna lui 1925, Mircea Vulcnescu a fcut studii de specializare la Paris, intenionnd s-i dea un doctorat n drept i altul n sociologie. Vremurile nu i-au permis s-i definitiveze studiile.

Pe 27 aprilie 1930 s-a cstorit cu Margareta Ioana Niculescu, o alt fost coleg de facultate, profesoar de liceu. ntre timp, a publicat artic ole pe teme religioase, eseuri filosofice i texte de economie politic; a mers n campaniile monografice organizate de profesorul D. Gusti; a confereniat cu diverse ocazii i a participat la emisiunea Universitatea Radio de la Radiodifuziunea Romn. Regele Carol al II-lea i ulterior regele Mihai I i-au conferit distincii i mari ordine naionale, n semn de recunoatere pentru serviciile aduse statului romn. Orator de mare for, a confereniat cu pasiune i persuasiune pe subiecte diferite, de la satul romnesc la dimensiunea romneasc a existenei. Mircea Vulcnescu a deinut funcia de Subsecretar de Stat la Ministerul de Finane n guvernul Ion Antonescu, n perioada 27 ianuarie 1941 - 23 august 1944.Unul dintre cei mai tenace negociatori ai Romniei cu cel de-al Treilea Reich, Mircea Vulcnescu a reuit, ntre 1941 i 1944, s obin pentru Banca Naional a Romniei 8 vagoane de aur (confiscate de URSS imediat dup 23 august 1944) i nzestrarea cu echipame nt militar german nou Armata a 4-a, etc.Dup lovitura de stat din 23 august 44, condus de regele Mihai, a revenit pe postul de ef al Datoriei Publice, unde a rmas pn pe 30 august 1946, cnd a fost arestat n lotul al doilea al fotilor membri ai guvernului Antonescu, acuzai de crime de rzboi.La 9 octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani temni grea. Judecarea recursului s-a prelungit pn n ianuarie 1948, cnd instana a meninut pedeapsa anterioara.nchis la Aiud, alturi de majoritatea elitei romneti, Mircea Vulcnescu a inut o serie de conferine considerate subversive de torionari, pentru c le meninea oamenilor moralul. A fost izolat, la fel ca ali 12 brbai din celula sa, n hrubele seciei 1. Acolo au fost dezbrcai n pielea goal i lsai ntr-un frig cumplit, neavnd paturi sau scaune pe care s ad. Epuizat, unul dintre deinui a czut din picioare dup cteva or e. Conform unui martor, Vulcnescu s-ar fi aezat pe ciment ca o saltea pentru cel dobort, salvndu-i viaa. Filosoful a murit ns pe 28 octombrie 1952, bolnav de plmni, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus. Avea 48 de ani i a lsat un ndemn: "S nu ne rzbunai!". Romncele i saloanele lor literare Aurora Fulgida, nscut Aurelia Ciocnescu. Aventura ei ncepe odat cu fuga de acas. Dornic s se elibereze de constrngerile familiei i de experiene noi, Aurelia, se altur unei trupe de teatru ambulante aflat n turneu prin Europa i America de Sud. Se angajeaz mai nti dansatoare de cabaret la Milano. De-aici pleac n Brazilia i se ndrgostete fr leac de Rio de Janeiro. Viziteaz oraul pentru a doua oar i decide s se stabileasc aici, ncurajat i de oferta primit: un rol principal n filmul Luciola, regizat de Franco Magliani. Filmul are succes datorit subiectului scandalos, dar i al jocului extrem de senzual al romncei, fapt ce o transform pe Aurelia peste noapte n celebritate.Aa se nate prima stea a filmului brazilian: Aurora Fulgida (n portughez, stea strlucitoare). Timp de 10 va domina cinematografia brazilian, lucrnd cu cei mai importani productori i avnd o influen major asupra colegilor si actori. Era de o frumusee rpitoare. Ochii ei erau ntunecai, adnci, misterioi, era n ei o tcere, o ateptare, o promisiune, ceva tulburtor, care-i fcea pe brbai s ncremeneasc n prezena ei. Avea o nelinite tcut, care exploda uneori, n accese de o energie formidabil, avea o prezen extraordinar, i n acelai timp, prea dus pe alt lume. Avea piele alb i prul negru adnc, dar ochii, mai ales ochii, o fceau s fie ceea ce era, o descria cu atta pasiune i fervoare criticul i regizorul Corneliu Medvedev. Odat cu dispariia filmul mut, Aurora joac un alt rol, cel de amfitrioan a high society-ului din Rio. Deschide un salon elegant romnesc n Avenida Santo Amaro, primit cadou de la admiratorul i companionul de o via, Francisco Serrador. Salonul su era frecventat de politicieni, finaniti, diplomai, scriitori i actori. Dar i de romni exilai, printre care i ex-regele Carol al-II-lea, proaspt cstorit cu Elena Lupescu. Povestea lor de

dragoste o fascina pe Aurora, la fel ca pe ntreaga lume. Primea vizite i de la romni aflai n vizit n Brazilia: ministr ul de externe Mihail Manoilescu, scriitorul i diplomatul Duliu Zamfirescu, legendarele Haricleea Darcl, Florica Cristoforeanu, Elena Teodorini. n salonul cu perei tapetai cu oglinzi de cristal, romnca Aurora Fulgida aprea mbrcat cu o ie romneasc, purtnd bijuterii extravagante i earf de borangic pe cap i cntnd o melodie popular romneasc. Hlne Chrissoveloni s-a nscut la Galai, ntr-o familie de bancheri de origine greac. Prinesa Dimitri Soutzo, prin cstorie, a fost renumit n epoca sa pentru urzelile sale diplomatice (n special ca s obin un post de ambasador la Bucureti pentru cel de-al doilea so al su, scriitorul Paul Morand), dar mai ales pentru salonul literar pe care l deinea i apartamentul luxos de la Ritz. Era la concuren n aceasta privin cu Anna de Noailles, Marthe Bibesco, Hlne de Caraman-Chimay i Hlne Vacaresco, cu care a fost contemporan. Toate ineau saloane literare la Paris. Iar protipendanda francez pendula cu graie ntre cele 5. Era o competiie terbil ntre ele, dar i cu americancele Natalie Barney i prinesa Wineretta Singer de Polignac. De -altfel era i cel mai fervent critic al scrierilor Annei de Noailles i ale Marthei Bibesco. Hlne a fost amanta lui Marcel Proust, acesta cunoscnd-o prin intermediul lui Morand, cel care i devine mai trziu so.Frumoas, amuzant, inteligent i bogat. O combinaie creia i-a fost greu lui Proust s-i reziste. Cea ce m fascineaz la aceast femeie este simul ei extraordinar pentru politic, aceast for particular care pe ct m fascineaz, pe att m nspimnt. E ceva magic cu ea, mai ales voina ei de fier, Marcel Proust despre Hlne. Otila Cosmu, nscut Marchi, a devenit mai trziu d-na Cosmutza, cum i spuneau francezii, apoi dna Gyrgy Blny. A scris sub pseudonimul Kemeni Sandor i a fost alintat de Brncui Baba dracului. Jurnalist, critic de art, secretara lui Anatole France, fotograf, sculptor a fost eleva lui Bourdelle, prieten a lui Rodin, Brncui, Brassa, Jospeh Csaky i Ady Endre, a patronat i ea cu succes un salon literar parizian. Gilberte Brassa, spune despre Cosmutza c era zgomotoas i foarte vorbrea. Uneori era excesiv de preioas, alteori emoional, i plcea s njure masiv. Cosmutza este cea care l -a susinut i introdus n lumea bun a Parisului. mpreun cu Carmen Sylva i Hortensia Bengescu l-au convins pe Rodin s-l ia elev pe Brncui. Totui acesta din urm nu rmne mult sub aripa lui Rodin, pentru c un geniu nu poate s creasc la umbra unui alt geniu. Amndoi ns aveau n comun pasiunea pentru femei frumoase, rafinate i speciale, iar Otilia Cosmutza se ncadra perfect n aceast categorie. Anatole France, cel cruia i-a fost aproape o perioad ndelungat de timp, spunea despre ea c are o figur frumoas. Avea acel usage du monde i energia i generozitatea de a aduce lumea laolalt. Dup o cltorie n India, deschide la Paris un salon literar n care adun talente din toate zonele artistice i geografice: Brncui din Bucureti, Picasso din Spania, Chagall din Sankt Petersb urg, Modigliani din Livorno, Joseph Csaky din Budapesta, Brassa din Braov, Lipchitz din Vilnius. Eliza Brtianu a fost nepoat de domn i sor a prinului Barbu Stirbey, fost prim-ministru (n 1927) factotum pe lng Curtea regelui Ferdinand (ca prieten intim al reginei Maria), emisar, n 1944, al Opoziiei democrate la Cairo pentru a trata cu aliaii condiiile unui armistiiu. Eliza Brtianu a fost implicat puternic in viaa politic romneasc, fijnd mritat mai nti cu liderul Partidului Conservator, Alexandru Marghi loman, apoi cu Ionel C.

Bratianu, prim-ministru de 6 ori nainte, n timpul i dup al doilea rzboi mondial. Eliza a inut cu succes un salon monden la Bucureti, vreme de aproape 50 de ani. Era distins, inteligent, poliglot (vorbea i scria n cel puin trei limbi strine (franceza, engleza i germana), tiind sa fie o gazd afabil i s primeasc mai tot ceea ce avea mai ilustru lumea politic i culturala romneasc. mpreun cu Veturia Goga, Cella Delavrancea, Maruca Cantacuzino, Maria Ventura, Irina Procopiu i Regina Maria participa la serate n urma crora se strngeau fonduri pentru soldaii romni de pe fronturile primului rzboi mondial. La 78 de ani a fost nevoit s-i prseasc casa. Vinde toate bunurile de valoare, dar dup un timp rmne fr bani i se apuc s fac papuci de cas i s-i vnd. Moare dup 10 ani. Prinesa Anne-Marie Calimachi este fiica lui Radu Vcrescu i a Ioanei Cazotti, nscut ntr-o familie bogat de origine italian. mpreun cu soul ei, Jean Calimachi, prinesa ddea petreceri, dineuri diplomatice i baluri fastuoase pentru care gtea un chef remarcabil, al crui salmis canard sauvage era o oper de art, spune Matyla Ghyka. n saloanele sale se perinda toat floarea vieii politice i culturale ale vremii. Sir Sitwell scrie cu mult simpatie despre prines n cartea sa Cltorie n Romnia. nainte de rzboi, prinesa Calimachi este ataat de pres a Legaiei Romne la Londra. Venirea comunitilor la putere o face s plece din ara definitiv i triete pn la sfritul vieii (1972) n Londra. La nceputul exilului su frecventa cele mai elegante saloane londoneze, apoi srcete din cauza extravaganelor sale i e nevoit s munceasc.

Cella Delavrancea si Elena Bibescu Doua pianiste despre care a vorbit o lume intreaga, nascute la o generatie distanta si cu povesti de viata, prietenii si iubiri la fel de interesante. Au trait in veacuri diferite, una in epoca trasurilor cu cai si a primelor locomotive cu abur si stalpi cu electricitate, alta a stiut si ce inseamna sa stapanesti o masina, la sosea si cum arata lumea de sus, din avion. Prima a trait un veac, cealalta mai putin de jumatate. Cand una se stingea din aceasta lumea, cealalta abia ajungea la varsta adolescentei. Cella a venit din neam de avocati si scriitori, Elena, din os domnesc si cu pasiune pentru muzica, frumos si insolit, la fel de pline, amandoua. Nu s-au cunoscut, nu s-au stiut fata in fata, dar spunem ca s-ar fi privit cu fascinatie, admirat si poate duelat in fata vreunui pian, daca soarta le-ar fi adus in aceleasi timpuri. Intelepciunea, cumpatarea si dragostea multa au tinut-o pe Cella Delavrancea langa iubitorii de muzica mai bine de un veac. Nscut Elena Costache Epureanu, la Brlad,Elena Bibescu a fost o mecena i o pianist talentat. Prinesa Bibescu a fost fiica Preedintelui Consiliului Romniei, soia prinului Alexandru Bibescu, mama celor mai buni prieteni ai lui Proust, prinii Emanuel i Anton Bibescu (ambasador al Romniei la Washington i apoi la Madrid) i mtua scriitoarei Anna

de Noailles. A jucat un rol activ n viaa artistic parizian din Belle Epoque. A adunat n salonul ei celebru pictori Pierre Bonard, Puvis de Chavannes, Edouard Vuillard, Henri Martin, scriitori Pierre Loti, Anatole France, Jules Lemaitre, Marcel Proust, sculptorul Aristide Maillol i mai ales muzicieni Debussy, Gounod, Saint-Sans, Massenet, Chausson, Faur i tnrul George Enescu.

Joi seara, superb srbtoare la palatul prinului Bibescu. In marele salon, sub strlucirea lustrelor i sfenicelor, in mijlocul unui rond de flori i de plante agtoare, vedem circuland o lume aleas, tot Bucuretiul elegant i monden. Aurul i diamantele strlucesc s te orbeasc. E un Paradis aa cum l-a visat Mahomet. Frumusei blonde i brune, umeri de alabastru i brae de marmur roz, incadrate in saten, catifele i dantele, cat i in pietre preioase. La intrarea care reprezint o cas rneasc tapisat cu rogojini i farfurii de ceramic, lopei i couri de rchit , totul sub o panz de pianjen din fir de aur, prinesa Bibescu, intr-o toalet foarte simpl, dar de mare gust i rafinament, primete invitaii cu arm i o amabilitate al crei secret numai ea il posed, Claymoor La vie Bucarest, 21 ianuarie 1883

Despre Elena Bibescu, cunoastem barfele sfarsitului de secol 19, cand Carol I a ostracizat-o impreuna cu Vacareasca la Paris, de frica influentei pe care o aveau asupra lui Carmen Sylva si de teama prea multor sedinte de spiritism ale infamei bande de muieri prea sensibil e. Daca Elena a fost prietena de suflet a Reginei Elisabeta si Cella a avut fani in randul familiei regale. Regina Maria o adora si o numea buna, curajoasa si incantatoarea mea prietena. Pasiunea pentru spirite si calatoria lor a curtat-o si pe Cella. Se spune ca atunci cand unul din indragostitii de tanara pianista a trecut pe la ea inopinat, intr-un moment de prea multa efuziune emotionala, sa-i daruiasca un buchet de flori, tanara capricioasa i-a raspuns prin camerista ei: Doamna nu va poate primi, este vizitata de amintirea tatalui ei. Chiar daca nu s-au vazut fata in fata, Cella Delavrancea si Elena Bibescu au fost legate peste timp de acelasi personaj: George Enescu. Elena i-a fost muza, sustinatoare (i-a inlesnit cincerte in fata familiei regale si i-a facut cunostinta cu toate personalitatile vremii, in salonul ei de la Paris) si l-a acompaniat de multe ori pe tanarul Enescu, care o numea cu duiosie: vice-mama.Cella i-a fost partenera de scena, admiratoare si prietena.La ani buni dupa moartea compozitorului, si-l amintea: Memoria lui prodigioas capta dintr-o singur lectur compoziiile pentru vioar sau pian i-l ajuta s vorbeasc limbile francez, german i englez cu accent perfect, fr s piard, ns, inflexiunile dulci ale graiului moldovenesc. Darul imitaiilor sonore o caracteristic a muzicanilor l avea i el, dar i aduga gestul, schimonosirea trsturilor, nct juca adevrate scene comice, figurnd singur toate personajele lor Redevenea un adolescent fr rspundere artistic, mnccios i vesel. Discutam mpreun despre feluri de bucate, fceam mpreun comparaii ntre arta culinar i arta muzical. Mi-aduc aminte de un erbet de porumb, degustat de amndoi la o prieten comun, care a strnit imaginaia lui Enescu. A transpus la pian ntr-o improvizaie subtil catifelarea i aroma acelui alb erbet.

Sa nu te intalnesti niciodata, dar sa imparti acceasi mare si superba prietenie. Mai frumos decat atat, e prea de rar.

Henrieta Delavrancea - Gibory (n. 19 octombrie 1897 - d. 26 martie 1987) a fost una dintre primele arhitecte din Bucureti. A fost fiica lui Barbu tefnescu Delavrancea i sor a scriitoarei i pianistei Cella Delavrancea. Alturi de Horia Creang, George Matei Cantacuzino i Octav Doicescu, face parte din generaia de arhiteci care a avut o contribuie important la formarea colii de arhitectur modern romneasc[3]. Muzeul de Istorie, fosta primrie interbelic, din Balcic se afl n forma actual din 1935 -1936, fiind opera arhitectei Henrieta Delavrancea-Gibory. Aceasta a transformat radical o cas mai veche de secol 19, cu nfiare eclectic, pentru a o adapta stilului local de inspiraie meridional. O casa unicat in Bucuresti, facuta de arhitecta Henriette Delavrancea Gibory in stilul celebrelor vile de la Balcic este o vila parter cu etaj aflata pe Bulevardul Aviatorilor, la nr. 92.

In plin Belle poque, Misu Vacaresco publica in LIndpendance Roumaine o rubrica pe care o semneaza: Claymoor. Indiscret, histrion si, mai ales, imprevizibil, cel mai important cronicar al Romaniei mondene de sfarsit de secol romantic a fost un personaj care se identifica astfel cu lumea salonarda pe care o descrie: Sambata seara are loc ultimul bal mascat al operei. Un bal vesel cu multa lume. La miezul noptii era imposibil sa mai circul i prin sala. Toate lojile de parter sunt ocupate. Clanul mondenilor este bine reprezentat. Doamna Eliza Millo, in semidoliu, poarta o rochie din satin negru presarat cu jais, costum sabran semideschis impodobit in parti cu flori de accacia, pe cap o ramura inflorita de accacia prinsa intr-un mare fluture din briliante. Doamna Maria Creteanu, foarte gratioasa intr-o toaleta de matase de-un albastru electric; mari garoafe rosii in corsaj si in par. Doamna Adolf Cantacuzino, foarte admirata in alb, cu reflexe de argint, broderii si torsade de perle irizate; corsaj cuirasa muland talia, pe umarul stang un mare nod de regenta, in parul blond ca aurul, un trandafir vested ratacit. Doamna Hartoular, toata in alb sub o ploaie de panglici albastre. Doamna Grigore Lahovary, in satin negru inveselit de trandafiri de Bengal. Doamna A. Darvariss, in gri cenusiu de Orient; doamna Missir, foarte frumoasa in crem, frangandu-se sub trandafiri de mai; doamna Stolojanu, in albastru suspin, pe cap stele din diamante. Doamna Kentin, decoltata, in velur negru, buchet de maci asezati " lassasin". Doamna Constantin Boerescu, in satin negru acoperit de dantele, doamna Zoe Costescu in alb etc. Doamna Maria Falcoianu, in negru; doamna Vasile Boerescu, in crem etc. In sala, sub masca exista un intreg regiment de mondene. Doua tragatoare de carti in rosu, printesa N. si doamna C. fac furori. Ele se duc prin loji si povestesc ultima aventura cu atata succes, incat toata lumea este tintuita pana la sfarsit sub

Un strigat de "protest impotriva strainismului din cultura romaneasca" Intr-o lume a lui Claymoor cu evidente cosmopolite, in care culturi si etnii diferite isi construiau impreuna starea de normalitate, in aceeasi lume in care editori evrei publicau scriitori cu vederi nationaliste, nimeni nu-si putea inchipui ca dupa doar cateva decenii vor aparea semnele unei crize. De fapt, primul sef de guvern care a scos un strigat de "protest impotriva strainismului din cultura romaneasca" a fost poetul Octavian Goga, care anuntandu-si programul de guvernare cand a devenit prim-ministru (decembrie 1937) declara: "Pornind de jos in sus, din adancurile rezervorului nostru de energie etnica un val de protestare impotriva strainismului cotropitor, un impuls organic de sanatate a strigat de la un capat la altul: Vrem Romania national-crestina. Am suprimat ziarele Adevarul, Dimineata, Lupta, injonctiuni straine romanilor! Acest strigat e certificatul de nastere al guvernului in patrimoniul de gandire al unui neam... Am retras biletele de circulatie pe CFR la peste 120 de gazetari evrei". Dar procesul de excludere capata amploare abia la sfarsitul lui august 1940 si, mai ales, o data cu instalarea Statului National Legionar, in septembrie 1940. Astfel, in septembrie, este concediat intregul personal evreiesc din toate teatrele dramatice si lirice; in octombrie, Sindicatul Artelor Frumoase exclude pictorii si sculptorii evrei sau pe cei casatoriti cu evrei(ce); in noiembrie 1941, apare Decizia Ministerului Propagandei de desfiintare a matritelor metalice ale discurilor de gramofon cu imprimari ale compozitorilor si interpretilor evrei. Scriitorii evrei sunt exclusi din Societatea Scriitorilor Romani in octombrie 1940, cand se si interzice consultarea lucrarilor autorilor evrei in bibliotecile publice. Lista intitulata "Scriitori evrei ale caror lucrari sunt interzise la vanzare si la gazduirea lor in bibliotecile scolare si publice, in institutiile, asociatiile si intreprinderile care editeaza si vand asemenea publicatii" a fost afisata in institutiile publice in noiembrie 1942. Aceasta lista cuprindea numele a 42 scriitori, cu data si locul nasterii, numele cu care s-au nascut, numele parintilor, pseudonimele si titlurile cartilor scrise de ei.

Cateva zile dupa publicarea afiselor, scriitorii evrei care apareau pe liste au fost convocati la Perfectura Politiei, unde li s-a comunicat ca au fost declarati ostatici si ca daca se va intampla "ceva" ei vor plati cu capul. Cinematografia i cultura cinematografic a romnilor din perioada comunist se mpart n dou perioade. Una glorioas, n care veneau toate filmele bune de pe mapamond, de la studiourile hollywoodiene pn la filmele de ni din rile estice, nainte de prima jumtate a anilor 1970, i o perioad de secet cumplit n care rulau doar filme din blocul sovietic, pentru c regimul a tiat toate investiiile n filme noi. Bulevardul filmului era zona cu cele mai multe cinematrografe din Capital, apte la numr, pe o poriune care se ntindea di n Bulevardul Elisabeta pn la Parcul Cimigiu. Dintre acestea a rmas unul singur, Corso, restul fiind ocupate de firme private sau alte instituii. Cinematografia era unul dintre puinele mijloace de divertisment ale romnilor. Din fericire, ara era mpnzit de teatre de cinema i se construiau n continuare unele noi. nainte de 1975, publicul romnesc de film se putea delecta cu cele mai importante filme occidentale. Pe aripile vntului a fost unul dintre filmele cult i pentru romnii de atunci. Prinul Barbu Alexandru tirbey (n. 4 noiembrie 1872, Buftea; d. 24 martie 1946) a fost un om politic din Romnia, preedinte al Consiliului de Minitri, ministru de interne i ad-interim la Finane i la Externe, membru de onoare al Academiei Romne. El a jucat un rol deosebit n politica rii pn n anul 1931, cnd a fost exilat de Carol al II-lea. Bunicul su a fost Barbu tirbei, Domn al Munteniei ntre 1849 - 1856. Tatl su a fost Alexandru tirbei, om politic iar mama, Maria Ghica Comneti. Este descendent i din neamul Brncovenilor prin bunica Elisaveta. Prinul Barbu tirbey a urmat att liceul, ct i cursurile Facultii de tiine Juridice din Paris. ntors n ar, s-a cstorit (1895) cu Nadejda Bibescu, verioara sa de gradul II, cu care a avut patru fiice: Maria, Adina, Elisa i Jeana. Personalitatea lui Barbu tirbey de om extrem de rafinat, cult, manierat, brbat frumos, cu prul bogat i negru si a inflacarat imaginatia contemporanilor sai, dintre care mare parte era sigura ca ar fi fost adevarata mare iubire a Reginei Maria . Principesa l-a cunoscut pe Barbu Stirbey in 1907 si il numea "printul alb", datorita tinutei sale tipic englezeasca, elegantei, distinctiei si discretiei. Carol I l-a numit pe Barbu Stirbey, in 1913, in functia de administrator al Domeniilor Coroanei Regale. Stirbey era un gospodar priceput, iar afacerile sale erau un model pentru toti romnii. Astfel, oficial, Barbu Stirbey putea sa vina oricnd la Palat, fara a trezi banuieli. i ntre regina Maria i familia lui tirbey relaiile sunt foarte prieteneti. Se spune ca din relatia celor doi, s-au nascut Elisabeta si Mircea, relatie pe care Carol I o tolera, principele Ferdinand o accepta iar sotia printului parea ca nu o cunoaste. Interesant este ca sotia lui Stirbey, Nadeja, era incntata de prietenia dintre cei doi, o invita pe Maria la palatul de la Buftea, unde principesa ramanea adesea peste noapte. Nadeja nu vedea ca intre sotul sau si sotia mostenitorului tronului ar exista relatii intime, iar vorbele care-i ajungeau la ureche le considera simple brfe, puse la cale de cei invidiosi de faptul ca intre familia Stirbey si principesa Maria erau relatii att de apropiate. Nici fetele lui Stirbey nu credeau in barfe si erau incntate de prezenta fermecato arei printese la palatul de la Buftea. Constantin Argetoianu nota: "La Curtea noastra, secretele alcovului erau secretele tuturor, si cu destrabalata educatie pe care o primise, in continua ei promiscuitate cu slugile, aflase si odraslele dinastiei istorioarele mai mult sau mai putin piparate pe care oamenii si le povesteau pe soptite. Legatura amoroasa dintre regina si Alexandru Stirbey a fost cunoscuta in epoca de apropiatii palatului, insa simpatia generala de care se bucura suverana a facut ca aceasta sa nu fie blamata - in plus, discretia reginei a dus la evitarea unor scandaluri publice. Iubirea reginei Maria a infierbantat clasa politica romaneasca intr-o singura ocazie: in vara lui 1927, cand suverana s-a implicat direct in politica interna a tarii, insistand pentru numirea lui Stirbey ca prim ministru.

A fost un vizionar, ridicand nivelul economic al propriilor mosii prin investitii in prelucrarea produselor agricole si infiintand, de plida, la Buftea, prima fabrica de conserve din tara. In pivnita imensa de sub Palatul Stirbey din Bucuresti se invecheau vinurile din domeniile familiei situate in Moldova si Valahia, inainte sa fie distribuite in tara si in toata Europa. La inceputul secolului XX, dupa distrugerea viilor prin filoxera, Printul Barbu Stirbey devine proprietarul celei mai mari pepiniere din tara, la Dragasani, devenind unul din marii producatori de vin europeni ai perioadei interbelice. Inaintea multor alti industriasi sau investitori in agricultura, domnul Stirbey intelege concepte de marketing si isi promoveaza soiurile tradiionale Braghina, Tamaioasa sau Negru de Dragaani in diferite publicatii ale vremii: Cartea de telefon 1915, revista Ilustratiunea Romana (1913). Vinurile de pe podgoria domniei sale plac si azi Europei si lumii si povestile despre sarmul si eleganta unui domn aristocrat din Romania, unui print interbelic, fascineaza generatia milenista cu aceeasi intensitate cu care ii facea sa viseze pe tinerii si domnisoarele din Interbelic. A nfiinat lng parcul palatului su de la Buftea o fabric de conserve, o pepinier de vi american, o lptrie, o moar sistematic, iar n 1902 o fabric de vat i pansamente. Este primul care a introdus n Vechiul Regat cultura bumbacului i a orezului. Moiile sale se intindeau pe terenuri vaste: la Buftea avea 225 ha de teren arabil i 225 ha de pdure; n judeul Olt, la tirbey, avea 325 ha teren arabil, 2.500 ha pdure i 45 ha vie; la Plugari, n Iai avea 5.800 ha teren arabil; la Plopii-Slveti din Teleorman deinea 345 ha teren arabil. De asemenea, era preedintele unor consilii de administratie ale unor mari bnci, societi i uzine: Steaua Romn, Uzinele Reita, Titan-Ndrag-Clan, Astra, Societatea General de Asigurri din Bucureti, Societatea Franco-Romn de Materiale de Drum de Fier i altele. Prin urmare, tirbey era posesorul uneia dintre cele mai fabuloase i mai diverse averi din Romnia. n timpul rzboiului, Barbu tirbey a fost alturi de familia regal, n refugiul de la Iai. Izbucnirea revoluiei n Rusia i nlturarea arismului, n martie 1917, au avut un puternic ecou asupra ostailor rui de pe frontul din Moldova. Pentru a preveni o eventual "contaminare" a ostailor romni, n covritoarea majoritate rani, regele Ferdinand a fost sftuit de tirbey i Brtianu, de N.Iorga i regina Maria s adreseze ostailor un mesaj prin care s promit nfptuirea reformelor. Textul a fost redactat de Barbu tirbey i a avut o primire entuziast, contribuind la calmarea spiritelor, dar i la creterea popularitii regelui. Barbu Stirbey mai avea un foarte mare avantaj: era cumnat cu Ion I.C. Bratianu, presedintele Partidului National Liberal. Ac esta era un om politic de exceptie, cu o viziune foarte clara asupra evolutiei istorice a poporului romn si a directiilor spre care trebuia sa se indrepte, era convins de rolul familiei Bratianu si considera ca avea misiunea de a duce mai departe mostenirea lasata de tatal sau, Ion C. Bratianu, care-si legase numele de Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, aducerea printului strain in 1866, obtinerea independentei si proclamarea Regatului in 1881. Fiul acestuia, I.I.C. Bratianu, avea si un exceptional talent de manevrier politic, intruct stia - cum aprecia N. Iorga - sa aplice ingineria (meseria sa de baza) la politica. In 1913, cnd Barbu Stirbey (cumnatul sau) fusese numit administrator al Domeniilor Coroanei, I.I.C. Bratianu lansase o campanie decisiva in favoarea reformei agrare si a celei electorale, in care vedea cheia evolutiei Romaniei pe calea progresului si liberalismului, a fauririi unitatii nationale si statale. Desi Carol I a fost, initial, foarte reticent la ideea reformelor, Bratianu a reusit, cu mult tact si perseverenta, sa-l convinga pe batrnul rege sa le accepte, astfel ca presedintele P.N.L. a fost numit, in ianuarie 1914, seful guvernului, dupa care a organizat alegeri pentru Adunarea Nationala Constituanta, Barbu Stirbey avea din partea lui Bratianu misiunea de a-l convinge pe principele Ferdinand ca reformele erau absolut necesare, astfel ca la urcarea sa pe tron sa le sustina. La 4 iunie 1927 a acceptat solicitarea lui Ferdinand de a forma un guvern de "uniune naional". Cu experiena pe care o avea, Barbu tirbey a reuit ca n doar cteva ore s formeze un asemenea cabinet, n care intrau reprezentanii celor dou mari partide aflate ntr -o acerb disput politic P.N.L i P.N.. Guvernul tirbey s-a meninut numai dou sptmni, dup care friele puterii au fost preluate de Ion I.C.Brtianu. Cel mai probabil, Maria a incercat sa-si asigure prin Stirbey controlul asupra politicii romanesti dupa moartea regelui, insa incercarea sa a fost sortita esecului Moartea regelui

la 20 iulie 1927 a nsemnat ncheierea rolului de "eminen cenuie" a lui Barbu tirbey. Atunci cnd Carol al II lea a fost proclamat rege, la 7 iunie 1930, Barbu a fost nevoit s plece n exil la Paris, unde a stat 10 ani. La Paris, Prinul tirbey a fost victima unei tentative de asasinat n urma creia s-a refcut cu greu. Revenit din exil, dup nlturarea n 1940 a lui Carol al II-lea, Barbu tirbey a fost trimis n misiune diplomatic la Cairo i Moscova, n ncercarea de a trata cu Aliaii.n anul 1945, partidele politice istorice i Regele Mihai doreau alternativa formrii unui guvern sub conducerea lui
Barbu tirbey, n timp ce ara era n tranziia de la guvernul lui Rdescu la cel al lui Petru Groza. Din pcate, la 2 martie 1945, Petru Groza este impus de Moscova, iar Barbu tirbey nu a apucat s fie numit prim-ministru. Prinul tirbey a murit n mod neateptat n 1946 de cancer hepatic. "Prinul alb" al politicii romneti a fost nmormntat, alturi de bunicul su, domnitorul Barbu tirbei, la Capela din parcul Palatului din Buftea.

Palatul Stirbei de la Buftea se afla pe malul lacului Buftea, la 20 de kilometri de Bucuresti si a fost construit de Domnitorul Barbu Dimitrie Stirbei. Acesta incepe constructia palatului in 1850. Palatul era prevazut cu doua tuneluri de iesire in caz de primejdie. Parcul in care se afla palatul este proiectat in stil englezesc, are un lac interior si a fost declarat rezervatie naturala. Palatul este construit in stil Tudor si s-au folosit caramida rosie, lemn de stejar si trandafir, marmura de Carara si fier forjat. De asemenea, candelabrele functionau cu lumanari parfumate, importate din Turcia. Printul Barbu Alexandru Stirbey (1872-1946) a mostenit Domeniul de la tatal sau la doar 23 de ani. Om politic si, deopotriva, un ntreprinzator abil si pasionat, educat si el la Paris, Printul Stirbey a dat Domeniului stralucirea conferita de generozitatea spatiului si fericita amplasare, valorificnd la maxim potentialul sau economic dar, mai ales, introducndu-l n circuitul naltei societati bucurestene.In legatura cu dormitoarele, se spune ca intre dormitoare exista o usa secreta adapostita de un urias tablou prin care printul Stirbei comunica cu regina Maria, un oaspete frecvent al palatului. Printre oaspetii familiei Stirbei se numara familia regala, Carol I si regina Elisabeta, Ferdinand si regina Maria, ministri romani si straini, diplomati, personalitati ale stiintei, literaturii, culturii, mari latifundiari, oameni de afaceri si bancheri. Tot la Palatul Stirbei s-a semnat in martie 1918 Tratatul preliminar de Pace sau "pacea odioasa". Capela, cu altar si gropnita, care mai pastreaza fragmente din pictura Maica Domnului cu Isus in brate, realizata de Gheorghe Tatarescu, ruda cu familia Stirbeilor. In gropnita se afla mormintele domnitorului Barbu Dimitrie Stirbei Voievod, al printului Barbu Alexandru Stirbei si ale rudelor acestora. Buftea era un domeniu foarte bine ornduit, aproape de tot de Bucuresti, iar printul Stirbey croise n padure lungi alei pe care le puteai goni n galop, pe un drum batut, lungime de mai multi kilometri. Att printul ct si trei dintre fiicele lui erau calareti ct se poate de buni si petreceam de minune mpreuna. Mi-era draga acea padure cu covorul ei de flori ce se schimba dupa anotimp, de la mica brndusa galbena pna la floarea de mazarica din mijlocul verii, de un vnat adnc, care-si ntindea minunatele manunchiuri peste tot pamntul.

Cnd nchid ochii parca simt mirosul patrunzator al tufisurilor de stejar care si raspndesc ndeosebi aroma spre seara si par a-si revarsa pna si fundul sufletului n ceasurile racoroase ale amurgului marturiseste Regina Maria despre domeniul de la Buftea al familiei Stirbey. Scriitorul Emanoil Hagi-Mosco nota despre o zi petrecuta la Palatul Stirbei astfel: "Dimineata la ora 8 se lua cafeaua cu lapte in gradina, intr-un chiosc acoperit, de fier, strajuit de o statuie de fier care avea un ulcior in mana. Era botezata "La dame de fer". Mesele isi aveau regula lor. La 12 dejunul, la 7 si jumatate seara pranzul. Se anunta prin danganitul unui clopot, asezat in gradina din fata, langa scaune si mese, loc de adunare dupa asfintit. Mancarea se aducea pe un carucior cu tava cu carbuni. La ora patru se aducea in salon tava cu dulceturi si racoritoare, cu apa de la gheata. Lacul isi avea farmecul lui, inchis intre doua dealuri mai ridicate, de o parte gradina, de alta padurea, cu insulite de papura, brazdat de nuferi". Palatul Snagov se afla la 40 de kilometri de Bucuresti, pe malul lacului Snagov. Acest palat a fost construit in anii '30 de catre Printul Nicolae, fratele lui Carol al II-lea. In anii 80, suprafata sa a fost extinsa, aproape dublata de catre familia Ceausescu. Schitele dupa care a fost construit acest palat au apartinut arhitectei Henriette Delavrancea Gibory, fiica scriitorului Barbu Delavrancea.La vremea respectiva, Henriette era cea mai importanta arhitecta a Romaniei. In prezent, palatul nu mai pastreaza din arhitectura proiectata de Henriette Delavrancea decat intrarea, holul si scara care duce la etaj. Cladirea a fost finalizata in 1932 si era formata dintr-un hol imens la parter si cateva camere la etaj. Palatul este construit in stilul brancovesc si este mobilat in stil baroc. Palatul de la Snagov nu a fost insa locuit de printul Nicolae. Neintelegeri dintre el si fratele sau, Carol al II-lea, au dus la exilarea sa in 1937. Palatul Ghica din Caciulati se afla in satul Caciulati, in comuna Moara Vlasiei, in apropiere de Bucuresti. Acest edificiu a fost ridicat de Dimitrie Ghica in 1832. Mosia pe care a fost construt palatul apartinea boierului Ianache Mavrodin, care o vinde lui Dimitrie Ghica, tatal lui Alexandru Ghica, domn al Tarii Romanesti intre anii 1834-1842.Palatul este construit ca resedinta de vara a familiei si dispune de un parc, terasa exterioara, gradina si lac. Mobilierul de epoca stil Ludovic al XVI lea, aflat intr-unul dintre dormitoare, a apartinut Elenei Lupescu, care a locuit aici o perioada.In 1924, in urma unor conflicte intre mostenitori, palatul a fost donat Academiei Romane. Ansamblul alcatuit din parc, palat si biserica Adormirea Maicii Domnului este inclus in lista monumentelor istorice. Palatul Ghika Tei situat n Parcul Plumbuita, care mrginete latura sudic a lacului. Este o construcie n stil neoclasic, ridicat de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica n anul 1822, dup planurile arhitectului catalan - romn Xavier Villacrosse, pe locul vechii case printeti a banului Dumitrache Ghica. Pe o tabl din marmur, amplast mai trziu, figura un text despre construirea palatului. Zidit din temelie de ctre Voevodul Grigore Ghika VIII, Domn al rii Romneti, pe moia sa domneasc Colentina, n anul 1822. Aci fu odinoar falnica sa locuin de var, alturi de care, spre dreapta cuviin, a nlat apoi ntru slava i pomenirea lui Dumnezeu biserica familiei cu hramul Inaltarea Dmnului i a mpodobit-o cu frumoase daruri prin nalta i statornica sa voin.n anul 1978, palatul a fost restaurat .Cldirea a servit ulterior ca prefectur a judeului Ilfov sau ca sediu al Ministerului Sntii. Alturi de Palatul Ghika Tei se afl Biserica Teiul Doamnei Ghica. Conacul Stolnicului Constantin Cantacuzino de la Afumati. Fosta curte a stolnicului Cantacuzino a fost construita in 1696, iar in secolul XIX, baronul Dumba Sterio a facut unele modificari arhitectonice. Cladirea conacului este construita in stil romanesc cu tendinte gotice si renascentiste si cuprinde saloane spatioase la etaj, camere pentru personal la parter si mansarda, iar la subsol se afla pivnitele pentru pastrarea vinurilor.

Palatul Brancovenesc de la Potlogi a fost construit de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti. Fatada orientata spre un elesteu are o dubla loggie. Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de foisorul cu scara exterioara, asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana. In varianta de la Potlogi, ele sunt realizate in stuc. Principala caracteristica a acestui stil folosit la construirea Palatului de la Potlogi, este tratarea peisagistica elaborata ce cuprinde gradini si zone cu apa, centrate pe un palat a carui simetrie interioara este incadrata de peisajul inconjurator. Exemple suplimentare ale acestui stil se intalnesc in sculpturile si picturile murale, care sunt caracterizate de exaltare similara naturii, dupa cum e evidenta si in recurenta motivelor florale si vegetale.In Bucuresti s-au pastrat cele mai multe constructii apartinand stilului brancovenesc, majoritatea fiind lacasuri de cult. Conacul Otetelesanu de la Magurele Magurelele au fost mosie de zestre a Stanchii Doamnei si se intindea din Dambovita pana-n Arges. Mihai-Voda Viteazul avea aici loc de sedere, unde a tinut in ajunul bataliei de la Calugareni consiliul de razboi, si batranii arata si azi unde se afla cula lui, din care n-a mai ramas decat o pivnita. Mosia a apartinut Elenei Cantacuzino si a fost cumparata de Ioan Otetelesanu, ministru de finante al Romaniei in 1866. Acesta lasa "toata averea sa, pentru ca sa serveasca la facerea unui institut de fete romance carora li se va da o crestere si educatie de bune nume de familie , fara pretentie sau lux".Conacul a fost modificat in perioada 1945-1950 pentru Institutul de Fizica Atomica, fiind inlaturate unele din elementele de arhitectura, care ii dadea caracterul epocii. Afectat de cutremurele din 1977,1986 si 1990 Blocul M a fost abandonat ca urmare a starii de degradare si a lipsei de fonduri financiare pentru reparatii, dar si declinului cercetarii romanesti in domeniul fizicii atomice. In parcul Institutului de Fizica se afla si bustul lui Mihai Eminescu, Statuia se gaseste langa chioscul de lemn, existent in parc la 1863, unde se presupune ca a poposit Mihai Eminescu cu Ioan Slavici in plimbarile lor la sfarsit de saptamana intru-cat la vremea aceea cea mai apropiata din gradinile de la Filaret si totodata si mai vestita dintre aceste gradini boieresti era cea de la Magurele a lui Otetelisanu, care era deschisa pentru bucuresteni (Jurnalul intim al lui Ioan Slavici,1909).Ma duceam acolo de cele mai multe ori cu Eminescu, mai ales dupa amiaza si stateam pana spre miezul noptii, caci plina era gradina mai ales serile, cand luna-si revarsa lumina peste lac si peste luminisuri, incat parca te aflai pe celalalt taram, intre smei, zane si feti frumosi. Aici sta castelul singuratic oglindindu-se in lacuri, aici e terasa cu liane, aici erau somnoroasele pasarele care la cuiburi se aduna, aici luna iese ntreaga si senalta asa balaie, dar tot aici era si teatrul de papusi si zvonul de vorbe omenesti. Slavici indica prin citatele sale sursa de inspiratie a marelui nostru poet. Din ansamblul fostului conac mai regasim biserica Sfintii "Imparati Constantin si Elena" din strada Milcov nr.2 si parcul din apropiere, care mai pastreaza mici urme ale vremurilor de atunci. Palatul Bragadiru. Deosebit de harnic, cinstit i inteligent, Dumitru Marinescu a fost luat n tovrie, iar n 1866 Iancu Stefanescu i i las negoul su.Lrgindu-i comerul, n anii urmtori a luat n arend mai multe fabrici de spirt. n 1877, n timpul Rzboiului de Independen, Dumitru Marinescu vinde soldatilor rachiu i spitalelor spirt pentru rnii. Cu capitalul astfel strns, Dumitru Marinescu nfiineaz prima fabric de alcool rafinat n comuna Bragadiru, lng Bucureti, care functioneaza nc, i se face cunoscut sub numele de Dumitru Marinescu Bragadiru. La sfritul secolului al XIX-lea, n partea de sud a Romniei producia de bere era slab dezvoltat, dar concentrat n Bucureti. Dumitru Marinescu Bragadiru a nceput s achizitioneze teren n jurul centrului Bucuretiului, n apropiere de Piaa Principesa Maria (astzi Piaa George Cobuc) i a nfiinat fabrica sa de bere. Dumitru Marinescu Bragadiru a conceput Colosul, ca un loc de recreere, respectand astfel o traditie a fabricilor de bere de a avea si un local in vecinatate asa cum era Gradina de vara Eliseul Luther sau braseria , restaurantul si sala de spectacole si

bal Colosseul Oppler, disparut in totatalitate astazi. Un exemplu al Bucurestiului de altadata, cladirea a devenit ulterior Palatul Bragadiru, radiindu-si frumusetea si farmecul istoric. Conceptia arhitecturala eclectica cu un repertoriu decorativ bogat folosit armonic la compozitia fatadei si decorarea interioarelor, reflecta intru-totul frumusetea anilor 1900.Compusa dintr-o spectaculoasa sala de bal care poate functiona si ca sala de teatru sau de concerte, o biblioteca, o popicarie, numeroase camere, magazine si birouri ce functionau la parter, cladirea era o structura impresionanta ce imbina stilurile celor mai renumite cladiri ale timpului. La 11 Iunie 1948 regimul comunist a nationalizat intreaga industrie romaneasca. Fabrica de Bere a fost redenumita Fabrica de Bere Rahova dupa numele cartierului in care se afla. Prima grija a regimului a fost spargerea cu lovituri de ciocan a numelui Dumitru Marinescu Bragadiru de pe frontonul fabricii de bere. Imobilul Colosseum a fost, redenumit Casa de Cultura Lenin. Treptat ies la iveal legturi pe care anevoie le-am fi descoperit din frnturile de informaii oficiale ori oficioase ale vremii. Glasul su, unic n concertul politicianismului vremii, trebuia s fie stins. Supra mult adevrul su, al cuttorului de Absolut! Cci pentru el, nu exista adevrul de conjunctur al partidelor, ci doar adevrul naiei romneti pentru care a trit i pentru care a fost sacrificat, cu tcuta complicitate a unor personaje malefice. Istoria oficial a vieii lui Mihai Eminescu a impus un ablon convenabil. Conform acestuia, Eminescu ar fi fost o fiin labil, neadaptat, pierdut n lumea sa de poet i ar fi murit nebun, bolnav de sifilis i alcoolic. Istoria sa real este ns cu totul alta. Eminescu a fost de fapt un om puternic, de o luciditate excepional, bine ancorat n realitatea social i mai ales politic a vremurilor zbuciumate n care a trit, un militant activ pentru drepturile romnilor din Ardeal i pentru unitatea naional, un ziarist de excepie, un vizionar, un reformator. Eminescu a fost declarat nebun i internat la psihiatrie ntr-un moment n care guvernul Romniei urmrea s ncheie un pact umilitor cu Austro-Ungaria, prin care renuna la preteniile asupra Ardealului i se angaja s i anihileze pe toi cei catalogai drept naionaliti. Muli au renunat la valorile i principiile lor pentru a fi scoi de pe lista proscriilor. Eminescu nu a acceptat s fac niciun fel de compromisuri, i de aceea era cel mai periculos dintre ei. El deranja nu doar pr in ceea ce scria, ci mai ales prin faptul c plnuia s pun bazele unei organizaii independente, aflate n afara controlului francmasoneriei, de trezire i promovare a spiritului romnesc i de refacere a Daciei mari. Mai potolii-l pe Eminescu!acesta este mesajul pe care francmasonul i junimistul P. P. Carp l transmitea de la Viena mentorului Junimii, francmasonul i parlamentarul Titu Maiorescu. Comanda va fi executat ntocmai de cei din ar pe 23 iunie 1883. Eminescu avea 33 de ani. Carp se afla la Viena pentru a stabili ultimele detalii ale unui acord secret cu Tripla Alian (Austro-Ungaria, Germania i Italia), care de altfel a i fost ncheiat pe 18 (30) octombrie 1883. Reputatul eminescolog, profesorul Nicolae Georgescu, lmurete n ce context a avut loc internarea forat a lui Eminescu. Ce voia acest tratat?, scrie el. n primul rnd, ca Romnia s se orienteze politic spre Austro-Ungaria. Cu alte cuvinte, Romnia nu mai putea s-i revendice Ardealul. Acest tratat muta lupta ardelenilor n Ardeal. Bucuretiul era de zece ani dominat cultural de ardeleni, care ridicau puternic vocea pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile romnilor care erau asuprii. Or, tratatul le interzice brusc s protesteze n Bucureti pentru eliberarea Ardealului. Ioan Slavici este nevoit s fug din Bucureti n 1883. ntemeiaz Tribuna n 1884. n jurul ei se organizeaz primele lupte pentru Ardeal. Condiia

semnrii tratatului era deci amorirea vocii pentru Ardeal n Bucureti. Directiva de sus s -a reverberat n diferite moduri la nivel cultural. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele. ntr-adevr, 28 iunie 1883 este o zi n care se petrec mai multe evenimente importante. Austro-Ungaria rupe relaiile diplomatice cu Romnia timp de 48 de ore. Cancelarul Germaniei, Otto von Bismark, i trimite regelui Carol I o telegram prin care amenin Romnia cu rzboiul. La Bucureti au loc descinderi i percheziii simultane la sediile mai multor organizaii care luptau pentru Ardeal, printre care i Societatea Carpaii, n care activa Eminescu. Este nchis ziarul LIndependance Roumaine i directorul acestuia, Emil Galli, este expulzat din ar . La fel i Zamfir C. Arbore. Societatea Carpaii este pur i simplu desfiinat, n urma unui raport al baronului von Mayr, agent al serviciilor secrete austro -ungare. Intimidai de aceste msuri, o parte din militanii pentru Ardeal se dezic de ideile lor i i trdeaz confraii, pentru a -i salva propria piele. Printre ei se afl Simion i Chibici, preedinii Societii Carpaii, Oceanu i Siderescu, membri n conducerea aceleai societi, Grigore Ventura, ziarist la LIndependance Roumaine, acelai pe care Caragiale l ridiculizase n personajul Ric Venturiano. n semn de obedien, toi acetia se vor implica plini de zel n aciunea de internare forat a lui Eminescu. De ce era att de incomod Eminescu? Privit n acest context, nebunia lui Eminescu, ca i detaliile internrii sale, capt o nou dimensiune. Nu mai poate fi vorba de un accident sau de o coinciden, ci de executarea comenzii trasate de la Viena : Mai potolii-l pe Eminescu! n perioada care va urma se fac eforturi importante pentru a convinge Tripla Alian c situaia din Romnia este sub control . Regina Elisabeta, Regele Carol I, primul-ministru Brtianu, P. P. Carp i Titu Maiorescu merg n Germania pentru a calma spiritele. Ministrul de externe, D. A. Sturdza, ministrul C. Sttescu i Petre Grditeanu merg la Viena, unde Grditeanu i cere personal scuze pentru organizarea srbtorii de la Iai, unde fusese dezvelit statuia lui tefan cel Mare i fusese citit poezia manifest a lui Eminescu, Doina. Judecnd dup msurile luate mpotriva lui, Eminescu era cel mai incomod. Spre deosebire de ceilali, el nu putea fi convins cu niciun chip s renune la ideile i principiile sale. Eminescu era membru activ n mai multe organizaii care luptau pentru drepturile romnilor din Ardeal: Romnismul (care respingea chiar aducerea lui Carol I ca rege), Orientul, Romnia Jun, Societatea Carpaii, din care fcea parte i Slavici. Cu astfel de preocupri, nu este de mirare c era constant urmrit att de poliia i serviciile secrete romneti, ct i de cele austro -ungare. n anturajul su erau infiltrai mai muli informatori, printre care se numra i Ocanu de la Societatea Carpaii. La 7 iunie 1882, baronul Von Mayr i trimitea contelui Kalnoky, ministrul Casei Imperiale austro-ungare, o not informativ n care arta: Societatea Carpaii a inut n 4 ale lunii n curs, o ntrunire public cu un sens secret. Dintr -o surs sigur, am fost informat despre aceast ntrunire [n.n dup toate probabilitile sursa era chiar Titu Maiorescu]. S-a stabilit c lupta mpotriva Austro-Ungariei s fie continuat. Eminescu, redactor principal la Timpul, a fcut propunerea ca studenii transilvneni de naionalitate romn , care frecventeaz instituiile de nvmnt din Romnia pentru a se instrui, s fie pui s acioneze n timpul vacanei n locurile natale pentru a orienta opinia public n direcia unei Dacii Mari.Aceast not a dus n final la desfiinarea Societii Carpai. Activitatea sa ca jurnalist l fcea cu att mai periculos, cu ct avea i prghiile necesare pentru a aciona: ideile sale erau exprimate n mod magistral ntr-un ziar, Timpul, pe care l transformase n cotidian naional. n aceast publicaie demascase corupia politicienilor romni i grasele comisioane pe care acetia le ncasaser din concesionarea cilor ferate. Scrisese despre condiionrile umilitoare impuse Romniei de puterile europene, n schimbul recunoaterii Independenei. n 1880 declanase o

incitant campanie de pres privind chestiunea dunrean, problem sensibil pentru marile puteri europene. Participase activ la Iai la inaugurarea statuii lui tefan cel Mare i citise acolo n faa mulumii poezia manifest Doina. Acest eveniment naional deranjase foarte mult puterile occidentale. n sfrit, chiar n dimineaa zilei n care avea s fie dus cu fora la balamuc, apruse n Timpul un alt articol. Intitulat Pentru libertatea presei i a jurnalistului, acesta era un protest la adresa nclcrii dreptului la liber exprimare i demasca msurile represive luate de guvernul Brtianu mpotriva jurnalistului Emil Galli. Titu Maiorescu pregtise internarea lui Eminescu nc de la primele ore ale dimineii .Varianta cea mai des vehiculat despre cele petrecute pe 28 iunie 1883 este urmtoarea: n dimineaa acelei zile, Eminescu s-ar fi trezit cu noaptea n cap i lovit de nebunie ar fi nceput s se certe cu soia lui Slavici, la care locuia n gazd, Ecaterina Szke Magyarosy. Aceasta i trimite la orele ase dimineaa un bilet lui Maiorescu, cerndu-i s o scape de Eminescu.Maiorescu ia o msur de excepie n loc s mearg direct la Slavici acas, pentru a o salva pe soia acestuia de nebun, se duce mpreun cu Constantin Simion, preedintele Societii Carpai, la spitalul doctorului uu i, pentru suma de 300 de lei, aranjeaz internarea imediat a lui Eminescu. A doua ciudenie, Maiorescu, bazndu-se exclusiv pe spusele acestei femei, cere direct internarea, i nu examinarea lui Eminescu de ctre doctorul uu, aa cum ar fi fost firesc. ntors acas, se pomenete ns cu Eminescu, care avea cu el un exemplar din ziarul Timpul, n care tocmai i apruse articolul despre Emile Galli. Maiorescu nu-l ntreab nimic despre incidentul de diminea cu doamna Slavici (presupunnd c acesta ar fi avut ntr-adevr loc). l trimite ns la sediul Societii Carpai, unde Poliia fcea percheziie, pentru a se ntlni chipurile cu Simion, complicele su la internare. Numai, de s-ar face asta fr greutate scrie Maiorescu n jurnalul su n dimineaa zilei de 28 iunie 1883, dup ce petrecuse o noapte d e nesomn, sub apsarea a ceea ce tia c va face a doua zi. Nu se va face ns fr greutate, aa cum i dorea Maiorescu, cci Eminescu i schimb traseul. Nu se duce la Societatea Carpaii, unde totul s-ar fi fcut fr martori, ci la Capa. La acea vreme Capa nu era doar un local de lux, ci i sediul Ambasadei SUA i reedina mai multor ambasadori occidentali. Eminescu se duce la Capa n sperana de a semnala abuzurile guvernului acestor diplomai i n special ambasadorului SUA, Eugene Schuyler, pe care l cunotea personal i care era un fervent aprtor al drepturilor omului. Orchestratorii monstruosului complot sunt nevoii s i schimbe planul. Scena cu pistolul relatat de Grigore Ventura o nou nscenare. La Capa, Eminescu este abordat de Grigore Ventura. Aici, conform declaraiilor lui Ventura, Eminescu ar fi nceput s in un discurs politico -socialo-naional nfierbntat, ar fi scos un pistol, ar fi ameninat-o pe soia patronului i ar fi strigat la toate aceste nu-i dect un leac. S l mpuc pe rege!. Semne clare de nebunie! Ventura, n loc s l calmeze, i ine isonul i i propune s mearg mpreun la palatul Cotroceni. Ajuni acolo afl c Regele nu este n Bucureti. Pe drumul de ntoarcere, Ventura l duce pe Eminescu la bile publice Mitraevski, l las ntr-una din camere i apoi alerteaz Poliia c un nebun s -a nchis n baia public. i cheam la faa locului pe ali doi membri ai Societii Carpai, Siderescu i Ocanu. Ca un fcut, cei doi au cu ei o cma de for. Intr n baie, l imobilizeaz pe Eminescu i spre orele 19 l duc la stabilimentul uu, unde avea deja rezervat un loc de cu noaptea n cap. Scena cu pistolul de la Capa i declaraia lui Eminescu c l va omor pe Rege sunt piesele de rezisten ale tezei nebuniei sale. Ele sunt relatate ns doar de o singur persoan, Grigore Ventura, care va povesti acest episod n stnga i dreapta, dar va ezita s scrie totui despre el, dei era ziarist. Scena va fi consemnat de-abia n octombrie 1911 de Al. Ciurcu ntr-un articol aprut n Adevrul, Eminescu, din amintirile mele.

Povestea lui Grigore Ventura nu st ns deloc n picioare din mai multe motive. n primul rnd, Ventura susine c a asistat la toate evenimentele din acea zi. Fiind principalul martor, ar fi trebuit s apar n procesul verbal ncheiat de Poliie, ori numele su nu apare deloc.Ventura susine c el este cel care a alertat Poliia, ori n procesul verbal este consemnat c poliia a fost sesizat de domnii Oceanu i Siderescu. Acetia dau ns detalii pe care nu aveau cum s le cunoasc, ntruct nu fuseser prezeni la faa locului. Ceea ce arat c cineva i i nformase. Acesta nu poate fi dect Ventura, care a avut rolul de a-l intercepta pe Eminescu i a face n aa fel nct acesta s poat fi luat pe sus dintr-un loc izolat i dus la psihiatrie, n condiiile n care primul plan imaginat de Maiorescu czuse. Ventura a imaginat apoi i a rs pndit povestea cu pistolul pentru a crea impresia c Eminescu era nebun i a justifica astfel internarea. Cellalt martor al acestei scene, doamna Vautier, soia patronului de la Capa, despre care Ventura spune c a fost persoana ameninat cu pistolul de Eminescu, nu menioneaz n memoriile sale publicate la Paris n 1909, absolut nimic despre aceast scen, care, dac ar fi avut loc, ar fi trebuit s o fi marcat profund. Eminescu declar c vrea s l mpute pe Rege, ori era puin probabil ca el, n calitate de ziarist s nu tie c Regele era plecat de cteva zile la Sinaia. n procesul verbal ntocmit de Poliie nu se amintete nimic de vreo arm, ci doar c Eminescu a venit singur la Bile Mitraevschi, i fiind ati ns de alienaie mintal s-a ncuiat singur pe dinuntru i a refuzat s deschid. La locul faptei ajung, Simion, Siderescu si Oceanu de la Societatea Carpaii, care aveau nc de diminea misiune de la Maiorescu s l duc la casa de nebuni a doctorului uu. Acetia intr n baia unde Eminescu se afl n ap, dezbrcat. Eminescu le cere s ias. l imobilizeaz i i pun cmaa de for. ntre timp Poliia i perchiziioneaz locuina, i ridic bunurile, i umbl prin hrtii i manuscrise, spernd s descopere ceva compromitor. Totul se petrece cu complicitatea soiei lui Slavici. Poliia nu va deschide o anchet, aa cum proceda de obicei i cerea legea. Omiterea lui Ventura din procesul verbal al Poliiei nu este ntmpltoare. Varianta c Eminescu a venit singur i s-a nchis n baie era mai credibil pentru teza nebuniei, dect cea n care era adus de Ventura i care ar fi putut atrage suspiciuni. Omort lent prin otrvire cu mercur.De la Bile Mitraevschi Eminescu este dus direct n stabilimentul doctorului uu, unde tratamentul aplicat l transform ntr-o legum. Niciun alt bolnav nu mai este acceptat pentru internare n acea perioad, chipurile pentru a nu-i deranja linitea lui Eminescu. Fiica lui Titu Maiorescu, Livia, i scrie lui I.. E. Torouiu despre modul n care era tratat Eminescu la uu n urmtorii termeni: A vrea s v spun c toi domnii care cerceteaz mintea lui Eminescu au un mare cusur: ils cherchent midi 14 heures (caut miezul zilei la ora 14). n noiembrie 1883, la insistenele unor prieteni, printre care Emilia Humpel, Eminescu este transferat ntr-un sanatoriu din Viena. Titu Maiorescu, care tia cel mai bine c Eminescu nu este nebun i medicii din Viena i vor da uor seama de aceasta, se opune la nceput vehement. n cele din urm cedeaz, gndindu-se c este mult mai important s l in pe Eminescu departe de ar. Eminescu tia foarte bine ce i se nscenase i odat rentors n ar a fcut chiar eforturi pentru o campanie de pres n favoarea sa. Privit ns ca un nebun, nimeni nu i-a acordat dreptul la replic. ntr-o scrisoare adresat n ianuarie 1887 lui Gheorghe Panu el scrie: S-a rspndit prin ziare tirea c a fi grav bolnav. Toate aceste zvonuri, lipsite de orice fundament, sunt rspndite poate cu rea credin, nct i dl. C. Mille, ntr-unul din articolele sale, a gsit motiv de-a vorbi de boala mea pretins. Te rog a spune tuturor c se afl n deplin eroare i c afar de suferina mea de picioare, nu am absolut nimic .. Un mic dementi (dezminire) n organul (ziarul) dumitale n-ar strica..

Timp de mai bine de o lun, medicii austrieci nu reuesc s i dea seama deloc de ce boal sufer Eminescu. n decembrie, l declar sntos i recomand externarea. Nimeni nu are ns interesul s l readuc n ar , cu att mai puin Maiorescu. Medicul austriac, Obersteiner, i cere n repetate rnduri s l scoat pe Eminescu din spital, unde nu-i are locul printre bolnavii psihic. Fiele de observaie medical din timpul ederii n sanatoriul austriac dispar ntr-un mod misterios, pentru a nu distruge mitul nebuniei lui Eminescu. Tot Maiorescu aranjeaz ca Eminescu s plece n Italia, sub atenta supraveghere a unui om de ncredere, chipurile pentru a se reface. La ntoarcerea din Italia, Eminescu vrea s vin la Bucureti, dar Maiorescu face tot posibilul s l in departe de capital. Toate munca sa, crile, notele de lectur, manuscrisele se afl la Bucureti, la Maiorescu Prin intermediul diverilor prieteni, Eminescu i cere n mod repetat acestuia s i napoieze lada cu cri, fr de care ar fi trebuit s i reia toat munca de la zero. Maiorescu este de nenduplecat. Cum nu se cuminete, este trimis tot cu fora la ospiciul de pe lng Mnstirea Neam. Eminescu, pe deplin lucid, i se plnge lui Gheorghe Bojeicu de la Cernui, c a fost internat ca alineat, dei nu fusese. Este sechestrat la Neam din noiembrie 1886 pn n aprilie 1887. Gardienii arunc pe el glei de ap rece i l bat cu funia ud pentru a-l calma. ncearc s fug de mai multe ori i n cele din urm reuete s obin o mutare la Iai, sub ngrijirea doctorului Iszac. Acesta este cel care i va pune un diagnostic abracadabrant, preluat apoi de istorie: sifilis congenital matern cu paralizie general progresiv. Diagnosticul coninea ns un mesaj important: Eminescu trebuia s fie paralizat, Eminescu trebuia s fie anihilat, trebuia oprit din a mai publica n ziarele vremii. Asasinarea civil a lui Eminescu din 1883 va fi completat de experimentele doctorului Iszac, care visa s scrie o lucrare despre cazul Eminescu, cu care s intre n analele medicinii. Contrar tuturor preceptelor medicale ale vremii, care artau c mercurul este toxic i total contraindicat n tratarea sifilisului, doctorul Iszac i va administra doze uriae de mercur, de 4 pn la 7 grame. Un alt psihiatru din Bucureti, Panait Zosin, care nu l consultase vreodat pe Eminescu i cunotea cazul doar din corespondena cu sora lui, Harieta, preia diagnosticul lui Iszac i chiar l completeaz cu urmtoarele reflecii: ca psihopat ereditar, el ar fi petrecut nc nopi albe, ar fi fcut orgii, ar fi mistuit narcotice i excitante (n.n. n condiiile n care se tie c Eminescu era un adversar declarat al narcoticelor). Un psihopat alcoolic i sifilitic, el a ajuns s aibe perioade de furie, de incontien, de prozaic ntunecare a activitii psihice.. De-abia n 1888, Veronica Micle reuete s l smulg din minile doctorului Iszac i s l aduc n sfrit la Bucureti. Aici rencepe s publice i, n urma unui articol mpotriva guvernului, aprut n Romnia liber, este internat cu fora tot la dr uu, unde va i muri. La moartea sa, produs din cte s-a spus, de o lovitur la cap cu o piatr, celebrul doctor G. Marinescu nu realizeaz dup autopsie, analiza microscopic a creierului, care ar fi dovedit c Eminescu nu suferea de sifilis. Dup o examinare superficial, arunc pur i simplu la gunoi creierul lui Eminescu, pe motiv c intrase n putrefacie. Este totui nevoit s consemneze c a fost frapat de mrimea acestui creier. Pe actul su de deces, nu apare semntura niciunui prieten sau membru al familiei, ci doar amprentele digitale a doi martori analfabe i din personalul spitalului.

Societatea Matei Basarab, spiritul naional i francmasoneria.Eminescu a fost etichetat drept nebun, sifilitic, alcoolic, pericol public, atentator la adresa regelui, reacionar, paseist, antisemit, xenofob, naionalist ovin etc. De ce toate aceste apelative? De ce publicistica lui a fost mereu trecut sub tcere, interzis, cenzurat? De ce n memoria romnilor Eminescu a fost impus doar ca poet, n timp ce principala sa activitate a fost cea de ziarist? Din cele 16 volume ale Operei sale, editate sub ngrijirea lui Perpessicius dup manuscrisele originale, cinci conin poezii i altele cinci, articolele publicate de el n perioada 1870-1883 i 1888-1889. Dei majoritatea articolelor au fost scrise nainte de aa-zisa declanare a nebuniei, muli susin i astzi c ele nu merit s fie citite, ntruct sunt rodul unei mini atacate de boal, n cutarea unei buci de pine. Eminescu n-a ajuns s marcheze politica naional, dei este ntemeietorul doctrinei naionale moderne scrie Theodor Codreanu n Dubla sacrificare a lui Eminescu. Dimpotriv, opera sa a fost cu grij separat de structurile de profunzime ale politicii naionale, opera lui publicistic fiind interzis total, dup al doilea rzboi mondial. Efectele sunt vizibile i astzi. Aa-zisul cult Eminescu este o dimensiune ad-hoc confecionat, pentru a preveni i a face ineficient un veritabil cult Eminescu. Prin numita diversiune se creeaz impresia ( pe care cei naivi o iau ca atare) c eminescianismul este un element nefast, inamicul public numrul unul al democraiei i al statului romn. Nentmpltor, Gh Grigurcu, unul din mercenarii curentului antieminescian asimila cultul pentru poetul naional cu acela al lui Ceauescu. n realitate, statul romn nu a atins niciodat exigenele lui Eminescu, fiindc nici nu i-a propus aceasta vreodat, dei marii gnditori au pledat statornic pentru asimilarea organic a eminescianismului ca temei al fiinei noastre naionale. Au existat tentative ca Eminescu s fie nrolat n masonerie. Fr succes. Eminescu lucra ns la crearea unei organizaii romneti i proromneti, numit Societatea Matei Basarab i aflat n afara controlului i influenelor francmasoneriei, care masonerie se afla i atunci n slujba unor interese supranaionale. O organizare ntre romni, scria el. Pretutindea oameni care s ie registru de tot sufletul romnesc. Cel slab trebuie ncurajat i ludat pentru ca s devie bun. S se simt c Societatea Matei Basarab reprezint o putere enorm. inta? Unirea tuturor romnilor, emanciparea economic i intelectual a ntregului popor romnesc. nc din 1874, el i scria lui Maiorescu c aprofundarea studiului filozofilor germani m-a fcut s m orientez ctre elaborarea unei filosofii practice, viznd scoaterea Romniei din subistorie. Interesul practic pentru patria noastr ar consta cred n nlturarea oricrei ndreptiri pentru importul necritic de instituii strine. Eminescu nu renunase la acest plan nici n ultimii si ani. Alexandru Vlahu povestea cum, vizitndu-l la sanatoriul doctorului uu, Eminescu i-a povestit despre un plan al lui de reorganizare social, la care se gndete de mult, o lucrare colosal. Gheorghe Panu povestete n Amintiri de la Junimea de un sfat pe care Eminescu i l -a dat: Panule, tii tu c n lumea asta nu este nimic mai interesant dect istoria poporului nostru, trecutul lui. Tot, tot este un ir nentrerupt de martiri. Eminescu a fost unul dintre ei.

Recesiunea din 1947 La crme, preul buturii se schimba de la or la or. Oamenii s-au trezit peste noapte sraci lipii pmntului, iar banii erau distribuii la sediul poliiei. Aa arta Romnia anului 1947, o perioad de neagr criz economic, de care i mai aduc aminte doar cei care ast zi au peste 80 de ani. Pentru ei, tirile despre concedierile datorate crizei economice de astzi strnesc amintiri dureroase, despre o perioad peste care cu greu au putut trece. n 2009, cel puin, preurile urc, omajul crete i el, dar nimeni nu mut fabrici la Moscova cu muncitori cu tot. Criza din 1945-1947 a fost consecina rzboiului mondial, agravat de ocupaia sovietic i de seceta din 1946. Mrturiile supravieuitorilo r descriu scene greu de imaginat, n care locuitorii satelor se hrneau, la mijlocul secolului al XX-lea, cu scoar de copaci i buruieni fierte. Chiar dac este greu de fcut o estimare real a victimelor foametei din 1947, acestea se estimeaz la ordinul sutelor. Numeroi copii din Moldova au fost adoptai temporar de familiile rneti mai nstrite din Ardeal, fiind ajutai astfel s treac peste criz. Muli dintre aceti copii, devenii oameni mari, au pstrat legturile cu familiile ardelene care i ajutaser. Au existat i cazuri de copii moldoveni care s -au stabilit n satele ardelene, reuind s i croiasc un rost i s nceap o via nou( istoricul Tudor Slgean). Situaia cea mai grav a fost cu siguran n Moldova, dar efectele s -au simit i printre locuitorii Ardealului. Mihai Gherasim avea 15 ani n momentul n care Romnia se afundase deja foarte adnc n criza economic. Familia lui mai avea dou fete de 7 i 9 ani, iar viaa era ct se poate de grea. Totul se ddea pe tichete i, dac l pierdeai, rmneai cu mna goal. ntr -un an aveai voie s i cumperi stof pentru un palton i n anul urmtor pentru costum sau o hain mai subire, povestete el, dei amintiriile i sunt din ce n ce mai vagi. Toi cei pe care i-i amintete erau la fel de sraci ca familia sa i nici mncarea nu era la discreie. Mncam foarte puin i ct s nu ne chiorie maele, pentru c mama zicea c att ne ajunge. De fapt, cuta tot felul de motive s nu ne amrasc i pe noi explic el. i amintete c fiecare copil avea o singur pereche de nclri, iar el le schimba cu un vecin cnd se plictisea. Erau din pnz i att de rupi, c nu aveau ce s le mai facem, aa c i mai schimbam ntre noi i mai treceau zilele. Surorile mele purtau fuste cu tenii i iar na purtam bocanci. Cam tia erau papucii notri, a adugat Mihai Gherasim. Hoii umblau liberi pe strzi Existau numeroase grupuri de hoi sau tlhari care foloseau uniforme sovietice, jefuind depozite de alimente sau de armament. n judeul Mure, o band condus de un anume Milan Mare comitea jafuri n localitile apropiate de zonele de cantonare ale unitilor sovietice. Pn atunci, mai auzeai c au disprut banii sau lucrurile cuiva, dar n anii ia grei trebuia s te fereti la f iecare pas. Oamenii, la nevoie, deveniser foarte vicleni i te miri cu te pcleau! Odat cu jafurile, toi au devenit bnuitori i erau gata s te bat pentru o suspiciune, i aduce aminte Mihai Gerasim. Prefeci haiduci Disperarea locuitorilor i foametea mpingeau uneori autoritile locale i judeene la aciuni aproape haiduceti. Au exista t cazuri n care prefecii, prin intermediul legiunilor judeene de jandarmi, care le erau direct subordonate, au confiscat transporturi de animale i alimente comandate de autoritile centrale, de fabricile din Bucureti sau chiar de Ministerul Economiei, pentru a le mpri spitalelor i economatelor. n general, anchetele ordonate de autoritile din Bucureti se ncheiau doar n momentul n care animalele era u sacrificate, iar alimentele erau deja distribuite, astfel nct nu mai era nimic de fcut.

Un procent de 10-15% din animalele confiscate erau declarate moarte n timpul transportului, iar un procent similar din alimente erau declar ate deteriorate n timpul transportului. Se presupune c aceste cantiti erau de fapt folosite direct de prefeci i de apropiaii acestora, ns anchetele de la nivel central nu au reuit s demonstreze acest lucru, de care de altfel nici nu se artau prea interesate.Aceste aciuni nu vizau ns niciodat transporturile de alimente pentru Uniunea Sovietic sau pentru unitile militare ruseti de ocupaie, ci doar transporturile destinate Bucuretiului sau altor judee din ar. Concedieri - atunci i acum Veti despre concedieri datorate crizei exist i acum i erau i atunci. n martie 1947, a aprut un zvon potrivit cruia fabricile de sticl din Oradea, Tometi- Severin i Turda ar fi urmat s fie preluate de sovietici, ca reparaie de rzboi, i duse n Uniunea Sovietic cu muncitori cu tot. Aceste veti i-au adus pe cei implicai n pragul disperrii, familiile lor trind adevrate drame, a explicat Tudor Slgean.Tot n primvara lui 1947, au nceput s soseasc i ajutoare, dup ce fuseser fcute mai multe apeluri umanitare. Statele Unite au trimis alimente i medicamente, dar ajutoarele au creat o imagine favorabil americanilor i defavorabil sovieticilor, care nu au reacionat cu ajutoare la foametea din Moldova. Peste noapte, au devenit cu toii sraci n dimineaa zilei de 15 august 1947, toi romnii au devenit la fel de srci. Stabilizarea monetar gndit de autoriti a transformat 1 leu nou n 20.000 lei vechi. Cu o sear nainte, romnii zvrleau milioane pentru o pine sau o bucat de brnz, iar n dimineaa zilei de 15 august se trezesc fr nici un ban... Optsprezece milioane de srntoci! Toi egali n zorii zilei, fiindc nimeni nu mai are un gologan, toi egali i seara, ntruct fiecare a primit la comisariatul de poliie suma de 75 de lei, i amintete Nicoleta Franck, care a trit i ea acele grele momente. Cu o zi nainte, ne cumprase mama una-alta i doar pentru noi, copiii, i cheltuise cea mai mare parte din bani. Aa c la noi pierderea nu a fost att de mare, dar mergeau oamenii cu saci de bani pentru a primi partea cuvenit i degeaba. Toat lumea a primit aceeai sum de bani. Preurile se schimbau ntr-una. La crmele de pe strada Horea, preurile la butur chiar creteau de la o or la alta Mihai Gerasim. Stabilizarea a fost considerat nereuit, fapt pentru care, n noiembrie 1947, comunitii au decis s dea vina pe Gh. Ttrscu i pe consilierii si liberali. Stabilizarea a fost fcut de o comisie interministerial condus de Gheorghe Gheorghiu Dej. Msura a fost un eec, iar efectele sale pozitive iniiale au disprut n mai puin de o lun. n septembrie 1947, inflaia i reluase cursul ascendent, iar statul nu dispunea de suficient moned nou pentru a achita plile. n consecin, i n 1947 i n anii care au urmat statul a avut probleme n a achita salariile i a i onora contractele, a explicat Tudor Slgean. Inflaia a reuit s fie stabilizat abia n 1952, cnd a avut loc o nou reform monetar, prin care 1 leu nou era egal cu 20 lei vechi. Abia aceast msur, luat n contextul unei economii centralizate i unor restricii de consum ultrasevere, a reuit s opreasc procesul inflaionist. Criz de Anul Nou, n 1947 Mesajul de Anul Nou 1947 al Regelui Mihai a fost unul de criz, adecvat momentului: Anul care a trecut ne-a adus grele ncercri. Cu toat strdania voastr, cu toat munca depus, viaa a devenit mai grea din cauza secetei cumplite care ne-a bntuit. Sunt lipsuri mari. Ne ateapt luni n care vom avea de nfruntat mari greuti. Dac vom fi ns unii, dac ne vom ajuta unii pe alii i vom ti s dovedim vechile noastre virtui de cumptare i solidaritate, sunt ncredinat c vom birui, spunea atunci Majestatea Sa.

n noiembrie 1947, Mihai a cltorit la Londra la nunta viitoarei regine Elisabeta a II-a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Prinesa Anne Antoinette Franoise Charlotte of Bourbon-Parma, care urma s-i devin soie. Dup ntoarcerea sa n Romnia, Mihai a fost silit s abdice la 30 decembrie 1947. Comunitii au anunat abolirea monarhiei i instaurarea unei republici populare i au transmis la radio nregistrarea proclamaiei regelui despre propria sa abdicare. n edina extraordinar din 30 decembrie 1947 a cabinetului, Petru Groza, prim-ministrul comunist, a declarat urmtoarele: Doamn i domnilor minitri, vreau s v comunic c actul acesta s-a fcut prin buna nvoial. Regele a constatat aa cum este scris aici c instituia monarhiei era o piedic serioas n calea desvoltrii poporului nostru. Istoria va nregistra o lichidare prieteneasc a monarhiei, fr zguduiri cum poate inamicii notri ar fi dorit. Ca s utilizez o expresie a reginei-mame, poporul a fcut azi un divor i decent, i elegant de monarhie. Mihai rememoreaz evenimentele: A fost antaj. Mi-au spus :Dac nu semnezi imediat, suntem obligai - de ce obligai, nu tiu - s ucidem peste 1.000 de studeni pe care-i aveau n pucrie.

Cteva descrieri din acea epoca i, poate, cteva fotografii adunate ntr-un album de familie l satisfac pe iubitorul trecutului.

Muzeul de Istorie Galai n parteneriat cu Serviciul Judeean Galai al Arhivelor Naionale, Biblioteca Comunal Ghidigeni, Direcia Judeean pentru Cultur i Patrimoniu Naional Galai i Comunitatea Elen Galai a vernisat miercuri, 10 octombrie 2012, ora 12.00, la sediul din Str. Domneasc, nr. 25, expoziia foto-documentare Familia Chrissoveloni - un destin european.

Astazi, 4 decembrie 2012, a avut loc la

Muzeul "Casa Cuza Vod" manifestarea cultural intitulat: Personaliti ale Unirii din 1918. n cadrul acestei evocri au fost prezentate principalele coordonate ale srbtoririi Zilei Naionale a R omniei dea lungul timpului, precum i personalitile care au contribuit la desvrirea Marii Uniri din 1918. La aciune au participat elevi din cadrul Liceului Teoretic Sfnta Maria din Galai. Aciunea face parte din proiectul intitulat "Personaliti ale Unirii din 1918" nceput n data de 28 noiembrie

2012, cu evocri n cadrul liceelor glene.

SESIUNEA DE COMUNICRI TIINIFICE: ARHIVELE I ISTORIA 9 noiembrie 2012 Fcute n Bacau, Romania Serviciul Judeean Bacu al Arhivelor Naionale, Filiala Bacu a Asociaiei Generale a Arhivitilor din Romnia i Complexul Muzeal Iulian Antonescu Bacu au organizat n data de 9 noiembrie 2012, cea de-a XVIII-a sesiune anual de comunicri tiinifice Arhivele i Istoria. Lucrrile sesiunii au fost structurate pe patru seciuni: Istorie bcuan, Istorie general, Arhivistic i Romanocatolicii din Moldova. n cadrul sesiunii de comunicri tiinifice, la seciunea Arhivistic, Mariana -Delia Pohrib, muzeograf n cadrul Muzeului de Istorie Galai a susinut comunicarea: Colecia personal Aristide Serfioti, 1616-1938 prezentare arhivistic.

Ioanide (Ion Pacea), artist apolitic si neinteles care viseaza la "lucruri normale in strainatate, dar imposibile la noi", a dus ca arhitect sub vechiul regim, o viata dificila. Dupa 1944, situatia i s-a ameliorat datorita si pretuirii unui comunist luminat poreclit Botticelli (Stefan Iordache), pe care, candva, l-a ascuns de politie in podul casei sale. El primeste comenzi de monumente culturale de anvergura, desi are "la dosar" balastul copiilor sai rataciti in aventura legionara si continua sa accepte, in anturaj, un cerc de adulatori din fosta elita