Un amplu proces de colonizare a nceput n anii 1880 - "Cearta pentru Africa".

Majoritatea coloniilor nfiintate nainte se aflau n zonele de coasta, nsa acum exploratorii si misionarii a ansau spre interiorul continentului. !u ernele europene nu erau ntotdeauna de acord cu asemenea expeditii, dar erau de multe ori con inse de administratorii imperialisti si a enturieri, care ntreprindeau aceste expeditii . "i, a #nd n edere ri alitatile dintre puterile europene, expansiunea coloniala a uneia dintre ele era suficienta pentru a le alarma si a le acti a si pe celelalte, doar de dra$ul presti$iului.%rintre ultimii ntemeietori de imperii s-au numarat !ermania si &tal 1''1'e()m ia. &talienii s-au cencentrat pe Cornul Africii, nfiint#nd colonii n *ritreea si "omalia. +ncercarile lor de cucerire a *tiopiei au esuat, suferind o nfr#n$ere umilitoare n ,atalia de la Ado-a .18/01. !ermanii, nera,datori sa-si exercite noul statut de supunere, au nfiintat coloniile din sud- estul Africii, 2on$o si 3amerun .Africa de 4est1 si Africa de *st $ermana .tinutul 2anzania1. Acordurile an$lo-$ermane din 1880 si 18/0 pre edeau mpartirea Africii de *st ntre aceste doua mari puteri, ,ritanicilor re enindu-le 3en5a si mai t#rziu U$anda. +n ciuda di er$entelor, ntrea$a "Cearta pentru Africa" s-a terminat fara iz,ucnirea unui raz,oi ntre marile puteri. Cele mai $ra e conflicte au a ut loc ntre cele mai acti e state, 6ranta si Marea 7ritanie. 6ranta a creat, cu un scop precis, un imperiu urias n Africa de 8ord si de 4est. %reocupata de alte pro,leme , Marea 7ritanie si-a consolidat t#rziu pozitia n Africa de 4est, nsa a reusit sa ocupe Coasta de Aur .!9ana1 si 8i$eria. +ntre timp, Marea 7ritanie sta,ilise un protectorat asupra *$iptului .188'1 si, dupa mai multe mprejurari nefa ora,ile, a cucerit "udanul .18/:-18/81. Aici, a a ut loc o lupta an$lo-franceza decisi a, la 6as9oda, care a adus cele doua tari n pra$ de raz,oi, nsa francezii s-au retras, a,andon#ndu-si am,itiile de cucerire n "udan. *n$lezii naintau spre nord, spre colonia Cape. Unul dintre cei mai nflacarati imperialisti era milionarul n diamante Cecil ;9odes, primul ministru al coloniei Cape, ndemnat de o iziune despre o ruta continentala ,ritanica ntre Cape si Cairo. ;olul pe care l-a a ut n expansiunea nordica a fost at#t de important nc#t doua colonii au fost denumite dupa numele sau< ;9odesia de 8ord .=am,ia1 si ;9odesia de "ud .astazi =im,a,-e1. 2eritoriul ,ritanic a fost n cele din urma limitat la doua repu,lici< 2rans aal si "tatul >i,er ?ran$e, care fusesera nfiintate de descendenti ai colonistilor olandezi n Cape. +n anii 18@0, acesti afriAaneri, sau ,uri, au preferat sa se ndrepte spre interiorul continentului, dec#t sa ram#na su, conducere ,ritanica. 8entele$erile dintre ei si en$lezi au nceput din nou, n special dupa ce s-a descoperit aur pe teritoriul lor, fapt ce a atras ,ritanici si alti straini, cautatori de aur. Conflictele dintre acestia au culminat n ;az,oiul 7ur din 18//-1/0', care s-a sf#rsit cu anexarea statelor de afriAaneri.Bin secolul C4&, comertul si colonizarea au nceput sa fie sprijinite frec ent de companii pri ile$iate - companii carora li se acordase monopolul re$al pentru a opera ntr-o anumita re$iune. ?r$anizatii cum erau Compania &ndia de *st ,ritanica si olandeza au sta,ilit a anposturi, au purtat raz,oaie si au condus teritorii ntinse, uneori timp de secole, nainte ca autoritatea lor sa fie nlocuita cu cea a $u ernelor de acasa.+n anii 1/00, "Cearta pentru Africa" aproape se terminase, nsa mai ramasesera c#te a zone ,o$ate< francezii au ocupat Marocul si Mauritania, iar italienii au cucerit 2ripoli .>i,ia1. >a pra$ul dintre secole a luat nastere cel mai t#nar imperiu colonial. +n 18/8, ".U.A. a nfr#nt "pania, prelu#nd conducerea asupra coloniilor acesteia, 6ilipine si %uerto ;ico, urmate n cur#nd de Da-aii si alte insule din %acific. ;e$iunea pe care fusese proiectat canalul %anama a intrat de asemenea n posesia americanilor, ".U.A de enind astfel "puterea suprema" n *misfera 4estica.8atura $u ernarii coloniale aria foarte mult de la o re$iune la alta. Aceasta s-a nt#mplat n special cu conducerea ,ritanica, care se manifesta fie prin exercitarea unui control direct si emiterea le$ilor .ca si n cadrul unei colonii ce apartinea Coroanei1, fie prin $rade diferite de "protectie", asi$urata de un tratat, prin care conducatorul local accepta un consilier ,ritanic. +n secolul C&C puterile coloniale se considerau responsa,ile de aducerea ci ilizatiei n re$iunile ndepartate ."datoria al,ului"1. +ntr-ade ar, n colonii au fost introduse caile ferate, medicamentele si alte facilitati, nsa economia acestora era menita sa aduca ,eneficii puterii $u ernamentale dec#t sa satisfaca ne oile locale, iar instruirea popoarelor supuse n ederea unei $u ernari proprii a cunoscut un ritm at#t de lent .cu majoritari1 nc#t independenta coloniilor era practic am#nata la infinit.