Imperiile coloniale la sfarsitul sec.

XIX
Un amplu proces de colonizare a nceput n anii 1880 - "Cearta pentru Africa". Majoritatea
coloniilor nfiintate nainte se aflau n zonele de coasta, nsa acum exploratorii si misionarii aansau
spre interiorul continentului. !uernele europene nu erau ntotdeauna de acord cu asemenea
expeditii, dar erau de multe ori coninse de administratorii imperialisti si aenturieri, care
ntreprindeau aceste expeditii . "i, a#nd n edere rialitatile dintre puterile europene, expansiunea
coloniala a uneia dintre ele era suficienta pentru a le alarma si a le actia si pe celelalte, doar de
dra$ul presti$iului.
%rintre ultimii ntemeietori de imperii s-au numarat !ermania si &tal 1''1'e()m ia. &talienii
s-au cencentrat pe Cornul Africii, nfiint#nd colonii n *ritreea si "omalia. +ncercarile lor de
cucerire a *tiopiei au esuat, suferind o nfr#n$ere umilitoare n ,atalia de la Ado-a .18/01.
!ermanii, nera,datori sa-si exercite noul statut de supunere, au nfiintat coloniile din sud-estul
Africii, 2on$o si 3amerun .Africa de 4est1 si Africa de *st $ermana .tinutul 2anzania1.
Acordurile an$lo-$ermane din 1880 si 18/0 preedeau mpartirea Africii de *st ntre aceste
doua mari puteri, ,ritanicilor reenindu-le 3en5a si mai t#rziu U$anda. +n ciuda dier$entelor,
ntrea$a "Cearta pentru Africa" s-a terminat fara iz,ucnirea unui raz,oi ntre marile puteri. Cele mai
$rae conflicte au aut loc ntre cele mai actie state, 6ranta si Marea 7ritanie. 6ranta a creat, cu un
scop precis, un imperiu urias n Africa de 8ord si de 4est. %reocupata de alte pro,leme , Marea
7ritanie si-a consolidat t#rziu pozitia n Africa de 4est, nsa a reusit sa ocupe Coasta de Aur .!9ana1
si 8i$eria.
+ntre timp, Marea 7ritanie sta,ilise un protectorat asupra *$iptului .188'1 si, dupa mai
multe mprejurari nefaora,ile, a cucerit "udanul .18/:-18/81. Aici, a aut loc o lupta an$lo-
franceza decisia, la 6as9oda, care a adus cele doua tari n pra$ de raz,oi, nsa francezii s-au retras,
a,andon#ndu-si am,itiile de cucerire n "udan.
*n$lezii naintau spre nord, spre colonia Cape. Unul dintre cei mai nflacarati imperialisti
era milionarul n diamante Cecil ;9odes, primul ministru al coloniei Cape, ndemnat de o iziune
despre o ruta continentala ,ritanica ntre Cape si Cairo. ;olul pe care l-a aut n expansiunea
nordica a fost at#t de important nc#t doua colonii au fost denumite dupa numele sau< ;9odesia de
8ord .=am,ia1 si ;9odesia de "ud .astazi =im,a,-e1. 2eritoriul ,ritanic a fost n cele din urma
limitat la doua repu,lici< 2ransaal si "tatul >i,er ?ran$e, care fusesera nfiintate de descendenti ai
colonistilor olandezi n Cape. +n anii 18@0, acesti afriAaneri, sau ,uri, au preferat sa se ndrepte spre
interiorul continentului, dec#t sa ram#na su, conducere ,ritanica. 8entele$erile dintre ei si en$lezi
au nceput din nou, n special dupa ce s-a descoperit aur pe teritoriul lor, fapt ce a atras ,ritanici si
alti straini, cautatori de aur. Conflictele dintre acestia au culminat n ;az,oiul 7ur din 18//-1/0',
care s-a sf#rsit cu anexarea statelor de afriAaneri.
Bin secolul C4&, comertul si colonizarea au nceput sa fie sprijinite frecent de companii
priile$iate - companii carora li se acordase monopolul re$al pentru a opera ntr-o anumita re$iune.
?r$anizatii cum erau Compania &ndia de *st ,ritanica si olandeza au sta,ilit aanposturi, au purtat
raz,oaie si au condus teritorii ntinse, uneori timp de secole, nainte ca autoritatea lor sa fie nlocuita
cu cea a $uernelor de acasa.
+n anii 1/00, "Cearta pentru Africa" aproape se terminase, nsa mai ramasesera c#tea zone
,o$ate< francezii au ocupat Marocul si Mauritania, iar italienii au cucerit 2ripoli .>i,ia1. >a pra$ul
dintre secole a luat nastere cel mai t#nar imperiu colonial. +n 18/8, ".U.A. a nfr#nt "pania,
prelu#nd conducerea asupra coloniilor acesteia, 6ilipine si %uerto ;ico, urmate n cur#nd de Da-aii
si alte insule din %acific. ;e$iunea pe care fusese proiectat canalul %anama a intrat de asemenea n
posesia americanilor, ".U.A deenind astfel "puterea suprema" n *misfera 4estica.
8atura $uernarii coloniale aria foarte mult de la o re$iune la alta. Aceasta s-a nt#mplat
n special cu conducerea ,ritanica, care se manifesta fie prin exercitarea unui control direct si
emiterea le$ilor .ca si n cadrul unei colonii ce apartinea Coroanei1, fie prin $rade diferite de
"protectie", asi$urata de un tratat, prin care conducatorul local accepta un consilier ,ritanic. +n
secolul C&C puterile coloniale se considerau responsa,ile de aducerea ciilizatiei n re$iunile
ndepartate ."datoria al,ului"1. +ntr-adear, n colonii au fost introduse caile ferate, medicamentele
si alte facilitati, nsa economia acestora era menita sa aduca ,eneficii puterii $uernamentale dec#t
sa satisfaca neoile locale, iar instruirea popoarelor supuse n ederea unei $uernari proprii a
cunoscut un ritm at#t de lent .cu majoritari1 nc#t independenta coloniilor era practic am#nata la
infinit. Consecinta $raa a cuceririi coloniale este indicata de numarul mare de raz,oaie si re,eliuni,
n timpul carora ,astinasii faceau eforturi pentru a rezista sau a se eli,era de su, dominatia
imperialista.
+ntre 1/1(-1/18, %rimul ;az,oi Mondial a dus la redesenarea ec9ilor 9arti coloniale,
datorita faptului ca !ermania si 2urcia, fiind nfr#nte, si-au pierdut imperiile.
Cele doua mari puteri, An$lia si 6ranta, erau principalii ,eneficiari ai noii lumi, do,#ndind
noi teritorii .asa-zise mandate, detinute su, tutela >i$ii 8atiunilor1, n Africa si ?rientul Mijlociu.
"i, desi dominioanele de al,i ale &mperiului 7ritanic erau recunoscute ca partenere e$ale de catre
tara-mama, n multe alte priinte, sistemul colonial parea sa fie la fel de puternic ca
ntotdeauna"ituatia imperiilor coloniale in anul 18/8. &n ordine< Marea 7ritanie, 6ranta, "pania,
%ortu$alia, ?landa, !ermania, &mperiul ?roman, 7el$ia, ;usia, Eaponia, C9ina, Austro-Un$aria,
Banemarca, "uedia si 8ore$ia, "UA, &talia.