Test nr.

7 – Luceafărul, Mihai Eminescu

Citeşte textul şi răspunde cerintelor formulate:

Dacă nu știi, ți-as arăta Când fața mea se pleacă-n jos,

Din bob in bob amorul, În jos rămâi cu fața,

Ci numai nu te mânia, Să ne privim nesățios

Ci stai cu binișorul. Și dulce toată viața

Cum vânătoru-ntinde-n crâng Și ca să-ți fie pe deplin

La păsărele lațul, Iubirea cunoscută,

Când ți-oi întinde brațul stâng Când sărutându-te mă-nclin,

Să mă cuprinzi cu brațul Tu iarăși mă sărută

Și ochii tăi nemişcători Ea-l asculta pe copilaș

Sub ochii mei rămâie... Uimită și distrasă,

De te înalț de subțiori Și ruşinos şi drăgălaș,

Te-nalță din călcâie; Mai nu vrea, mal se lasă.

(Mihai Eminescu, Luceafărul)

1. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al amorului.

Câmpul semantic reprezintă serile de cuvinte aparținând aceluiaşi domeniu de sens 2 2. Notează
două teme/ motive literare.

Doi termini din campul semantic al amorului sunt “sarutandu-se” si “iubire”.

2.

Teme :iubirea si cunoasterea;

1
 Tema textului se referă la ideea generală, continutul abstract al unei opere literare; motivul este
unitatea minimalá care exprimă la nivel particular tema.

3. Precizează rolul artistic al îmbinării modurilor de expunere în fragmentul dat. Modurile de

expunere sunt: narațiunea, descrierea, dialogul şi monologul.

Modul de expunere dominant in acest fragment este dialogul dramatic care se imbina cu naratiunea si
descrierea, creeind un poem plin de complexitate si emotie.

4.Identifică două mărci ale subiectivității.

Marci ale subiectivitatii: “nu stii”, “ramai”, cuprinzi”;

Mărcile subiectivităţii sunt formele verbale sau pronominale la persoanele I şi a II-a, singular sau plural.

5. Transcrie o comparaţie şi o inversiune.

Comparatie: “ Cum vânătoru-ntinde-n crâng

La păsărele lațul,”

Inversiune: “Și ruşinos şi drăgălaș,

Mai nu vrea, mal se lasă.“

Comparația este figura de stil prin care se alătură doi termeni cu scopul de a li se evidenția trăsăturile.
Inversiunea constă în schimbare topicii obişnuite în propoziţii şi fraze.

6. Menționează doi termeni antitetici.

Doi termini antitetici sunt in jos si in sus.

Antiteza este procedeul artistic care constă în reliefarea opoziției între noţiuni.

7. Identifică rima şi măsura versurilor din prima strofă.

Masura versurilor este de 7-8 silabe si rima este incrucisata.

Rima reprezintă coincidența silabelor finale a doua sau mai multe versuri. Măsura este unitatea metrică
prin care este redat numarul de silabe accentuate şi neaccentuate dintr-un vers.

8. Comentează ultima strofă, prin evidenţierea relațiilor dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

In ultima srofa simtim intenisatea puternica a sentimentelor generate de eul liric, datorita diminutivelor
folosite, precum “dragalas”,”copilas”, si a figurilor de stil -in special epitelele de langa verb-, poetul totus
nu neglijeaza progresia actiunii, argument intarit de ultimul vers al strofei: “Mai nu vrea, mal se lasă”.

2
9. Prezintă rolul artistic al utilizării termenului ,,dulce,, în strofa a patra.

“dulce”:

 Ideal perceput de oameni;

 Se axeaza pe simturile umane.

10. Identifică două trăsături ale genului epic în textul dat.

1. Sentimentele sunt transmise in mod indirect prin intermediul actiunii

2. Modul de expunere dominant este dialogul care se imbina cu naratiunea