Mihai Eminescu, Vorbește-ncet

Fișă de lucru
Reperul 1
1. Pornind de la trăsăturile sonetului, din tabelul din stânga, ilustrați-le în tabelul din
dreapta, prin apelul la Vorbește-ncet de Mihai Eminescu.

Sonetul Vorbește-ncet
- Poezie cu formă fixă, alcătuită din
două catrene și două terține
- Rima este îmbrățișată în catrene –
abba, baab și încrucișată în terține –
cdc,dcd
- Măsura versurilor este de 11 silabe.
Un endecasilab
- Ritmul este iambic
- Regula de aur în sonet: niciun cuvânt
să nu se repete în afară de prepoziții și
conjuncții
- Ultimul vers are rol aforistic
Voit sau nu, poetul încalcă regula de aur a sonetului. Încercați să dovediți că tocmai cuvintele
care se repetă sunt cuvintele cheie ale poemului.
2. Sonetul „Vorbește-ncet”se înscrie în estetica romantică. Ilustrați cel puțin două trăsături
ale curentului, prin apelul la textul dat.

Romantismul Vorbește-ncet
1. Preponderența cultivării
sensibilității, a imaginației și a
fanteziei creatoare, în defavoarea
rațiunii lucide;
2. Importanța acordată
sentimentelor omenești și mai ales
iubirii înțelese ca o trăire afectivă
puternică și întemeietoare a
cuplului omenesc integrat
armoniei universale;

Reperul 2
3. Identificați tema sonetului – iubirea/ creația sau ambele variante? Argumentați.
4. Comentați fiecare strofă în parte, identificând ideea centrală a acesteia.
5. Dați un titlu potrivit fiecărei strofe.
6. Cine are cuvântul în text? Cui se adresează? Cine se ascunde în spetele lui „tu”:
persoana
iubită, iubirea, inspirația, eul liric însuși? Construiți cel puțin un enunț pentru fiecare variantă
de răspuns.
7. Câte voci auzim în sonet, doar a eului liric, este un monolog? Auzim și vocea femeii
iubite?
Este un monolog adresat? Argumentați.
8. Care sunt formele adresării directe în sonet?
9. Cum comunică cei doi îndrăgostiți? La nivel verbal, nonverbal, paraverbal? Ce tip de
comunicare predomină? Aveți vreo justificare?
10. Comentați expresivitatea sonetului: figurile de stil și imaginile artistice.
11. Comentați titlul sonetului, punându-l în legătură cu tema și motivele acestuia.
12. Stabiliți care este în sonet sensul cuvântului încet: referitor la intensitatea tonului –
tare/încet; referitor la ritmul vorbirii – repede /încet; ambele variante sunt valabile.
13. Refaceți portretul femeii iubite, așa cum rezultă din sonet. Prin apelul la propria
experiență de lectură exmplificați cu versuri potrivite și alte imagini ale femeii iubite
eminesciene.
14. Refaceți portretul bărbatului îndrăgostit, așa cum apare în sonet.
15. Asociați sonetul eminescian cu un alt text parcurs de voi, precizând o asemănare, o
deosebire și o valoare culturală comună.
16. Comentează afirmația lui Ioan Slavici cu privire la scrisul eminescian:
„Eminescu şi-a petrecut toate clipele vieţii lucrând, fiindcă nu se socotea îndeajuns
pregătit pentru ceea ce voia să facă, şi e foarte puţin ceea ce ne-a rămas de la dânsul,
iar din puţinul acesta partea cea mare sunt lucrări, după părerea lui, încă neisprăvite,
pe care le-a publicat cu inima îndoită – cedând stăruinţelor puse de alţii. Numai rar de
tot se întâmpla ca să fie mulţumit de el însuşi de ceea ce a scris, şi nemulţumit era nu
de ceea ce a zis, ci de forma în care îi era reprodusă gândirea. «Nu e asta!» zicea el
cuprins de neastâmpăr şi era în stare să ţină manuscrisul ani de-a rândul în sertarul
«mesei de brad», să revadă mereu ceea ce a scris ori să scrie în mai multe rânduri
acelaşi lucru, căci cea mai frumoasă icoană e stricată, şi ea, dacă a rămas într-însa o
pată ori un colţ neisprăvit. Exigenţele lui în ce priveşte forma erau atât de mari, încât
nu se mulţumea ca limba, ritmul şi rimele să-i fie de o corectitudine desăvârşită şi să se
potrivească cu simţământul reprodus, ci ţinea ca muzica limbii să fie şi ea astfel
alcătuită, încât să simtă ceea ce voieşte el şi cel ce nu-i înţelege vorbele.”
17. Comentați versurile date, punându-le în legătură cu citatul anterior: „Şi eu, eu sunt
copilul
nefericitei secte/ Cuprins de-adânca sete a formelor perfecte;” (Icoană şi privaz).
„Ah! atuncea ţi se pare/ Că pe cap îţi cade cerul:/ Unde vei găsi cuvântul/ Ce exprimă
adevărul?”( Criticilor mei )
18. Comentează, într-un enunț, citatul eminescian „S-a zis de mult că frumuseţea consistă
în proporţia de forme. Nimărui (s.n.) nu i-a venit în minte că consistă în proporţia de
mişcări şi, cu toate acestea, asta e adevărata frumuseţe. Frumuseţi moarte sunt cele cu
proporţie de forme, frumuseţi vii cele cu proporţie de mişcări. E evident că această
proporţie de mişcare unde nimic nu e prea întins, nici prea flasc, e o stare de echilibru
– fericirea.” Această noutate adusă de Eminescu în estetica modernă va culmina cu
formele lui Brâncuşi, cel care va sculpta nu proporţiile de forme ale păsării, bunăoară,
ci proporţiile de mişcări, zborul însuşi.
19. Asociați textul poetic eminescian cu o pictură celebră/ sculptură celebră. Justificați
alegerea făcută în minimum 5 rânduri.