Emoţie de toamnă

de Nichita Stănescu
Metode eficiente de descifrare a
textului liric
Nichita Stanescu (1933-1983) se inscrie in literatura
contemporana, remarcandu-se prin expresivitatea limbajului si o
viziune cu totul inedita asupra cuvantului. Descendenta spirituala
a lui Nichita Stanescu vine, fara indoiala, din lirismul lui Mihai
Eminescu, caruia ii si dedica poezia sa de debut, "O calarire in
zori".
Pentru Nichita, Cuvantul este "preumblare prin sinele lucrurilor",
poezia e definita ca "aventura cuvantului", iar lumea, ca atare, nu
exista in afara acestuia, ci se naste odata cu revelarea eului, a
cunoasterii de sine. in "Cartea de recitire", Nichita Stanescu
identifica vorbirea, cuvantul cu obiectele, altfel spus, cuvintele au
materialitate: "intre actul vorbirii si cel al apucarii unui obiect cu
mana nu era nici o diferenta (). intre mana copilului si limba lui
nu e nici o diferenta. Limba lui are cinci degete, ca si mana lui, si
apuca la intamplare cu ea orice obiect abstract, cu aceeasi dibacie
cu care apuci un fruct sau o surcea".
Arta este, in conceptia lui Nichita Stanescu, o modalitate de cunoastere, iar artistul este
Demiurgul, poetul identificandu-se cu poezia intr-un tot primordial, iar cuvintele fiind ipostaze ale
existentei poetului: "Eu sunt cel care pazeste poarta / Ca nu cumva eu insumi sa fug".

Referindu-se la specificul liric stanescian, Eugen S im ion afirma ca poetul "se face ca se joaca cu
niste jucarii ce se cheama univers, destin, existenta, iubire, moarte, singuratate".

Poezia "Emotie de toamna" de Nichita Stanescu a fost publicata in volumul din 1964, intitulat
sugestiv "O viziune a sentimentelor".
Poezia “Emoţie de toamnă” este o operă literară lirică, eul poetic
transformându-se într-o stare de tristeţe, de disperare, împrumutând
din durerea sa întregului univers.
Titlul ne-ar putea sugera o iubire apusă, începutul unei stări
de tristeţe, şi în egală măsură întâlnirea poetului cu poezia, aleasa
inimii sale, deoarece în final poetul ne indică că emoţia de toamnă se
transformă într-o dragoste mare.
Tema poeziei este dragostea văzută de către poet într-o
manieră personală, ca de altfel toate sentimentele legate de
existenţa omului.
Din acest punct de vedere, poezia poate fi considerată o
adevărată artă poetică, luând în considerare faptul ă poetul afirmă:
“doamna inimii mele, iubita mea supremă este Poezia”.
Poezia este structurată în două strofe inegale ce măsură, dar care
comunică cu aceeaşi intensitate ideea poetică de bază a textului:
dragostea ca sentiment uman, şi dragostea pentru un lucru superior,
rafinat, care este arta. Ideea de bază constă în asocierea toamnei cu
sentimentele poetului. Începutul poeziei nu este numai o constatare
a schimbării unui anotimp, toamna sugerând anotimpul frigului, ci
răcirea sentimentului de dragoste, distanţarea îndrăgostiţilor.
Versurile următoare sugerează tema despărţirii, ceea ce aduce după sine
panica şi revolta poetului. Metaforele “ochi străin” şi “frunză verde de pelin”
comunică teama poetului în faţa unui sentiment pe care îl vede că s-a
consumat: “acoperă-mi inima cu ceva”. “Aripile ascuţite până la nori”
sugerează durerea profundă de care poetul vrea să o elibereze prin bor.

Poezia este o îmbinare specifică a cuvintelor în stilul propriu lui

Nichita Stănescu.În ultima strofă a poeziei poetul comunică interiorizarea.
Pietrele sunt elemente care comunică trăirea interioară. Nerealizarea în
planul iubirii şi lipsa de comunicare aduce după sine interiorizarea totală a
poetului.
Frământarea este atât de mare, încât este asociată cu durerea cosmosului,
dovadă a comunicării omului cu natura.
“Marea dragoste”, la Nichita Stănescu , este poezia, care devine pentru el o
profunzime de credinţă.
Învins ca om, el se înalţă ca poet intrând în eternitate printr-o dragoste
mare, care este a poetului faţă de poezie.

Rima poeziei este împerecheată în prima strofă, şi încrucişată în a doua

strofă, iar imaginile vizuale, cromatice şi limbajul artistic fac din poezia
“Emoţie de toamnă” una dintre cele mai reuşite din lirica lui Nichita
Stănescu.
TEXT SUPORT- EMOTIE DE TOAMNĂ, de NICHITA STĂNESCU

A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,

cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem că n-am să te mai vad, uneori,
că or să-mi crească aripi ascutite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
si el o să se-nchidă c-o frunză de pelin.

Si-atunci mă apropii de pietre si tac,

iau cuvintele si le-nec în mare.
Suier luna si o răsar si o prefac
într-o dragoste mare.
 1.

Când a apărut poezia Unde a apărut poezia?

EXPLOZIA
STELARĂ
Emoţie de toamnă? În ce volum?

Cine a scris-o? Ce structură are poezia?

 2.METODA CADRANELOR
Numeşte elementele din Precizează elementele
lumea reală care apar în text. vegetalului care apar
în text.

Numeşte cuvântul-cheie
al textului.
Realizează cel puţin
trei enunţuri cu valorile
polisemantice ale
cuvântului toamnă.
 CVINTETUL

Definitie
Definitie––tehnica
tehnicade
de
reflectie
reflectiece
ceconsta
constain
in
crearea
creareadedecinci
cinciversuri
versuri
respectandu-se
respectandu-secinci
cinci
reguli
reguliin
inscopul
scopulde
deaasese
sintetiza
sintetizacontinutul
continutul
unei
uneiteme
temeabordate
abordate
 3.CVINTET -toamnă
Descrierea metodei
 1.primul vers un singur cuvant ce
denumeste subiectul
 2. al doilea vers 2 cuvinte care definesc
caracteristicile subiectului -2 adjective
 3 al treilea vers – format din 3 cuvinte care
exprima actiuni( verbe la gerunziu)
 4.al patrulea vers –format din patru
cuvinte care exprima sentimentele
 5.al cincilea vers- un cuvant care arata
insusirea esentiala a subiectului
4.Dicţionarul de rime

...........................................copac
...........................................prefac
...............................................tac
..............................................fac
 5.Cavalcada expresivă
Extrage din text imaginile artistice:

Imagini vizuale:-.............

Imagini auditive:-..........
6.Acvariul sentimentelor
Alege sentimentele pe care eul liric le transmite
în mod direct prin intermediul figurilor de stil şi
al imaginilor artistice.

extaz însingurare
frică regret stabilitate

mulţumire îngrijorare
resemnare
admiraţie
împlinire
deznădejde
nostalgie
dragoste recunoştinţă
 7.Caută şi găseşte
Cuvintele transcrise dedesubt au o
încărcătură simbolică, pe care va trebui să
o descoperi în coloana din dreapta:
*toamna-rece
-tristă
*umbra-însingurată
-fricoasă
*cuvintele-comunicativ
-tăcut
 8.Treptele devenirii
Identifică în text
structuri care indică
prezenţa eului liric:
 9.SCHELET DE RECENZIE

 SCHELET DE RECENZIE
 Text propus:Emoţie de toamnă
 1.Scrieţi într-o propoziţie conţinutul
esenţial al textului
 2.O expresie care sǎ sintetizeze conţinutul
 3.Un cuvânt esenţa/cheie al textului
 4 Alegeţi versul care vă place cel mai mult!
 5.O culoare. De ce?
 6.Ideea textului
10.
Eseul de cinci minute
Comentează afirmaţia:
Singurătatea este o
gradină în care sufletul
se usucă, iar florile care
cresc în ea n-au parfum.

Marc Levy
TEXTUL SUB VIZOR

Am calatorit ....impreuna
prin textul lui
Nichita Stanescu!
Numeşte sentimentul
predominant pe care-l
trăieşti , acum
după descifrarea textului!
VĂ MULȚUMESC PENTRU

ATENTIE!