PROIECT DIDACTIC

Data:
Şcoala:
Profesor:
Clasa: a VIII-a C (sectia maghiara)
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Titlul lecţiei: Recapitulare pentru Evaluare Nationala (Genul liric)
Tipul lecţiei: lecţie de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor

A. COMPETENŢE GENERALE:
 C1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
 C2. Utilizarea corectă si adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare
monologatä si dialogatä;
 C3. Receptarea mesajului scris din texte literare si nonliterare;
 C4. Utilizarea corectă si adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare,cu scopuri diverse.

B. COMPETENŢE SPECIFICE :
 C1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințele date;
 C2 sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a
vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei
 C3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor şi preferinţelor;
 C4 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfosintaxă, folosind adecvat
semnele ortografice şi de punctuaţie.

C. OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
 să recunoască principalele categorii semantice învățate;
 să explice formarea unor cuvinte obținute prin mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului;
 să recunoască valorile morfologice şi funcțiile sintactice studiate;
 să identifice propozițiile subordonate, precum și termenii regenți și elementele introductive;
 să construiască enunțuri corecte din punct de vedere grammatical și al exprimării;
 să identifice imaginile artistice şi procedeele expresive utilizate în text;
 sa explice folosirea semnelor de punctuatie;
 să recunoască particularitățile textului liric.

D. STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee:
 conversaţia de reactualizare şi sistematizare a cunoştinţelor;
 explicaţia, harta conceptuală, metoda acvariului;
 exerciţiul oral şi scris;
Mijloace didactice:
 fişe de lucru;

Forme de organizare:
 activitate frontală, individuală şi pe grupe;

Resurse:
 Limba română - Manual pentru clasa a VIII- a, Editura Humanitas, Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina
Sămihăian;
 Pamfil, Alina- Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura Paralela 45,
2003;
 Pantazi, Marinela (coordonator) – Ghid complet pentru Evaluarea Națională, Booklet, 2017

E. DESFĂȘURAREA LECȚIEI

1. EVOCAREA
- Momentul organizatoric; (2 minute)
- Reactualizarea cunoștințelor:
Reactualizarea cunoştinţelor va avea în vedere aspectele vizate de programa şcolară pentru Evaluarea Naţională.
Momentul este menit să-i antreneze pe elevi pentru activitatea de recapitulare care va urma. Astfel, se va realiza o hartă
conceptuală care va cuprinde trăsăturile esențiale ale genului liric. (8 minute)

SUBST. IN VOCATIV
PRON.LA PERS. I INTERJECȚII AFECTIVE

VB.LA PERS. I EUL LIRIC INTEROGAȚII ȘI EXCLAMAȚII

GENUL
VERSIFICAȚIE LIRIC SUBIECTIVITATE

EMOȚII IDEI SENTIMENTE

RIMA RITM MĂSURĂ

LIMBAJ ARTISTIC

FIGURI DE STIL IMAGINI ARTISTICE

EPITET COMPARAȚIE PERSONIFICARE METAFORĂ VIZUALE AUDITIVE DINAMICE OLFACTIVE

 Fișă de lucru individuală (5 minute)

Completează rebusul următor ținând cont de explicațiile de mai jos. Vei obține pe linia verticală marcată un gen
literar pe care l-ai studat pe parcursul anilor de gimnaziu.
REBUS

e G a l
r e p E t i t i e

N a r a ț i u n e

U r i a s

L i m b a j

L a c u l

d e s c r I e r e

I n o R o g u l

F I g u r a

a C t i u n e

1. Cuvântul de bază de la care s-a format cuvântul derivat ,,egalitate”;

2. Figura de stil care constă în repetarea unui cuvânt cu scopul de a evidenția o idee, o imagine sau un elemnt al
peisajului;
3. Modul de expunere utilizat de narator pentru a prezenta faptele și întâmplările la care iau parte personajele
textuluui;
4. Antonimul cuvântului ,,pitic”;
5. Modalitatea prin care se exprimă autorul într-o operă literară; este considerat a fi artistic, expresiv.
6. Poezie aparținând genului liric, studiată în acest an școlar și scrisă de Mihai Eminescu;
7. Modul de expunere cu ajutorul căruia sunt prezente trăsăturile caracteristice ale unui colț din natură, ale unui
peisaj, fenomen al naturii, portretul unui personaj;
8. Numele revistei școlii noastre.
9. ............. de stil
10. O trăsătură a genului epic care constă în prezentarea unei întâmplări.
 2. REALIZAREA SENSULUI

Activitate pe grupe
Elevii sunt împărțiti în 4 grupe a câte 3, primesc o fișă de lucru și rezolva cerințele în echipă.

Fișa 1
Citiți cu atenție textul de mai jos și rezolvați cerințele. Fiecare echipă are la dispoziție 15 minute.

,,Umblă uşor peste case

Lumina de aur a toamnei,
Atinge copacii şi scutură frunzele
Şi paşii ei nu se aud,
Nu se aud
Decât la mine în suflet-

Zâmbiţi, trecători,
Descheiaţi-vă la gât,
Potoliţi-vă setea de-albastru
E ultima îmbrăţişare a toamnei,
Sărutul din urmă care ne face asemenea zeilor.’’
(Victor Felea – Lumina de aur a toamnei)

1. Încercuiește, din acvariul impresiilor, substantivele potrivite stării tale după prima lectură a poeziei:

nostalgie încântare tristeţe amuzament

durere bucurie speranţă

melancolie regret entuziasm

2. Notează câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din poezie: ,,umblă”, ,,potoliți-vă”.
3. Explică formarea cuvintelor ,,trecători” și ,,ușor”.
4. Transcrie, din text, două cuvinte care conţin diftongi.
5. Menționează două consecințe ale utilizării cratimei în structura ,,Potoliți-vă setea”.
6. Precizează măsura celui de-al treilea vers din a doua strofă.
7. Transcrie din text un vers/ o structură care să conţină o imagine vizuală.
8. Precizează valoarea morfologică din text a cuvintelor: Umblă uşor peste case.
9. Transcrie o propoziție subordonată din ultimul vers și precizează felul ei.
10. Prezintă două trăsături care să justifice faptul că textul este o operă lirică.
Fișa 2
Citiți cu atenție textul de mai jos și rezolvați cerințele. Fiecare echipă are la dispoziție 15 minute.

,,Plutesc în aer glasuri fermecate, Ca ciocârlia ce-n văzduh s-avântă,

Vestindu-mi pretutindeni primăvara! Şi-acolo-n cer se leagănă şi cântă
Văzduhul scânteiază sub povara Pân’ ce-ameţeşte iar, căzând pe lanuri,
Mărgăritarelor din cer picate…
Aşa-n pornirea sfintelor elanuri
Fugiţi departe, griji întunecate! Se-nalţă sufletu-mi spre tine, Soare!
Vreau să trăiesc din zori şi până seara Şi cade iar din slăvi ameţitoare...’’
Şi vreau să cant! Vreau să mă-mbăt de para
Eternă a iubirii nesecate. (Ştefan Octavian Iosif – Reînviere)

VĂZDÚH ~uri n. aer; atmosferă; cer

MĂRGĂRITAR – perlă
PARĂ- flacără
CIOCÂRLIE - pasăre cântătoare mică,
SE AVÂNTĂ – își ia zborul
ELAN- entuziasm
SLĂVI – înaltul cerului
1. Încercuiește, din acvariul impresiilor, substantivele potrivite stării tale după prima lectură a poeziei:

nostalgie încântare tristeţe amuzament

durere bucurie admirație speranţă

melancolie regret entuziasm

2. Identifică, în text, o pereche de antonime.

3. Explică formarea cuvintelor: ,,picate” și ,,amețitoare”.
4. Transcrie, din a doua strofă, un cuvânt care conține un triftong și unul care conține un diftong..
5. Explică folosirea semnului exclamării din a două strofă.
6. Precizează valoarea morfologică din text a cuvintelor: ,,mi”, ,,plutesc”, ,,întunecate”.
7. Identifică un cuvânt care reprezintă o marcă a eului liric și motivează-ți alegerea.
8. Precizează rima primei strofe.
9. Transcrie o propoziție subordonată din a doua strofă și precizează-I felul.
10. Prezintă două trăsături care să justifice faptul că textul este o operă lirică.

Fișa 3
Citiți cu atenție textul de mai jos și rezolvați cerințele. Fiecare echipă are la dispoziție 15 minute.
,,
Omul care-și lasă satul Flăcăii pe fluierat.
Dumnezeu să-i dea oftatul, Mă întreabă mândra mea
Dar să nu i-l dea prea greu, De mi-e dor de cineva.
Că mi l-am lăsat și eu. Mai văzut-ai om plecat
Când m-apropii de-al meu sat Să nu-i fie dor de sat?
Cunosc câinii pe lătrat, Mai văzut-ai om pribeag
Cocoșii de pe cântat, Să nu-i fie dor și drag?
(volumul ,,Basme, cântece bătrânești și doine)

PRIBEÁG adj., s. 1. adj., s. hoinar. 2. adj. v. răzleț. 3. s. v. refugiat. 4. adj., s. v. exilat. 5. s., adj. v. emigrant. 6. adj., s. strain

1. Încercuiește, din acvariul impresiilor, substantivele care reprezintă sentimental dominante în doina citată.

nostalgie încântare tristeţe dor

durere bucurie admirație speranţă

melancolie regret entuziasm

2. Notează câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: ,,oftat” și ,,lasă”.
3. Explică prezența semnului întrebării în versul: Să nu-i fie dor de sat?
4. Transcrie două cuvinte care conțin diftongi din versurile: Mă întreabă mândra mea
De mi-e dor de cineva.
5. Precizează două trăsături ale literaturii populare ce pot fi identificate în aceste versuri.
6. Stabilește valoarea morfologică a cuvintelor: Mă întreabă mândra mea.
7. Precizează funcția sintactică a cuvintelor: Dumnezeu să-i dea oftatul.
8. Identifică un cuvânt care reprezintă o marcă a eului liric și motivează-ți alegerea.
9. Alcătuiește o frază în care să existe o propoziție subiectivă introdusă prin pronumele relativ ,,care”.
10. Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul este o doină populară.

3. REFLECȚIE

- răspunsurile sunt evaluate către profesor;

- se fac aprecieri asupra modului în care elevii au răspuns pe parcursul recapitulării;
- se reiau principalele trăsături ale genului liric;
-elevii notează tema pentru acasă.
 4. EXTENSIA
Pentru lecția următoare elevii vor recapitula speciile genului liric: pastelul și doina populară.