Teză cu subiect unic pe semestrul I

Limba şi literatura română

Clasa a VII-a

Varianta 11
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Timpul efectiv de lucru este de 2 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (60 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul dat:

,,Cât de frumoasă era luna și cât de senină fu noaptea aceea! Tăcerea și misterul mă înconjurau din
toate părțile. Noaptea, retrasă în văi și în desimea posomorâtă a brazilor, cernea munții adormiți și
visători, ale căror piscuri neguroase păreau că formează hotarele înalte dintre pământ și cer. O linie de
umbră, grațios ondulată, însemna, până dincolo de marginile vederii, aceste hotare; și această linie se
părea trasă pe fundul de umbră și lumină al spațiului adânc de o mână tainică, colosală și nevăzută.
Nici o mișcare pe pământ, și în aer nici o mișcare! Întreaga fire dormea și visa. Eu nu făceam nici una,
nici alta, sau le făceam, poate, pe amândouă. Mă prefăcusem în o stâncă vie și, în încremenirea ce mă
stăpânea, îmi era cu neputință să-mi leg la un loc gândirile și simțirile mele... Și pentru ce? Sublimul
ucide, și omul e prea mic pentru sublim.
Interjecția e, fără îndoială, singurul tălmaci al sublimului în limba omenească... Și nemărginitei feerii, ce
se desfășura înainte-mi, nu-i răspundea în sufletul meu decât o neînsemnată... particulă gramaticală!
Iată deci la ce se mărginea sărmana mea ființă în măreața noapte......A repeta în gând un întreg capitol
de gramatică înaintea lunii pline, care plutea visătoare în adâncimile albastre ale spațiului; a atârna câte
un punct de exclamație de fiecare stea tremurătoare, a-ți lărgi, ca o pasăre de noapte, pupilele, spre a
vârî prin ele întregul univers în suflet și a nu te alege, mai la urmă, decât cu ce se alege o bufniță — iată,
desigur, starea cea mai de plâns, în care se poate afla cineva.

Calistrat Hogaș-- Pe drumuri de munte(fragment)

Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

A.
1. Desparte în silabe cuvintele: dincolo, incremenirea, talmaci 6 puncte
2. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format
cuvintele: omeneasca, exclamatie, adormiti. 6 puncte
3. Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru cuvintele: inalte, incremenirea, ma prefacusem
6 puncte
4. Alcătuieşte un enunţ în care să apară un omonim al cuvântului, vie din enuntul: “Ma
prefacusem in o stanca vie…”
6 puncte
5. Motivează folosirea punctelor de suspensie în enunţul – “ Interjecția e, fără îndoială, singurul
tălmaci al sublimului în limba omenească... “ 6 puncte
B.
6. Numeşte un mod principal de expunere folosit în fragmentul citat. 6 puncte
7. Transcrie o exclamatie retorica si explica semnificatia acesteia
6 puncte
8. Menţionează patru trăsături care să justifice faptul că textul citat
Apartine unei descrieri lilterare. 6 puncte
 C.
Scrie o compunere de 10 – 15 rânduri, în care să a r g u m e n t e z i c a t e x t u l c i t a t
apartine descrierii de tip tsblo. 12 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Scrie o compunere de 20 - 25 de rânduri, în care să descrii animalul tău preferat.

În compunerea ta, trebuie:
 să formulezi un titlu expresiv/ personalizat al textului redactat de tine; 4 puncte
 să respecţi convenţiile specifice unei descrieri; 6 puncte
 să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; 12 puncte
 să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie. 8 puncte

Notă! Dacă vei considera necesar, în compunere poţi folosi doar unul sau mai multe dintre
următoarele nume proprii: Ochilă, Codiţă, Roşcatul/ Roşcata, Botişor, Joiana, Albuţ.
În vederea acordării punctajului pentru exprimare, ortografie şi punctuaţie, compunerea
trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Descrierea literară este un text literar în care sunt prezentate obiecte, peisaje, chipuri umane cu
trăsăturile lor, într-un mod care impresionează şi trezeşte sentimente. Se creează imagini artistice:
vizuale, auditive, prin folosirea unor procedee de expresivitate artistică. Din punct de vedere morfologic,
predomină construcţiile substantiv-adjectiv.
Fragmentul de mai sus este o descriere literară(lirică), face parte din volumul,,Pe drumuri de munte”de
Calistrat Hogaș. Natura este ca o divinitate în faţa căreia autorul rămâne
extaziat.
În primul rând, sunt înfăţişate aspecte trăite de însuși autorul,care se află în mijlocul unei păduri
fabuloase, într-o noapte senină cu lună.Exclamația admirativă este pentru lumina lunii,simbol al
cunoașterii,al imaginației,visului.În singurătate,simte tăcerea ca un început al deschiderii spre
admirație,tăcerea îi conferă nopții măreție și mister,taine de care se simte înconjurat.Percepe noaptea ca
pe o ființă enigmatică,retasă ,,în văi și în desimea brazilor”,loc al tinereții veșnice unde cu o putere
deosebită,,cernea munții”,îi fărâmița-hiperbolă.Cele două epitete,,adormiți și visători”completează tabloul
unui loc în care piscurile trasează hotarul dintre cer și pământ,conține energia ambelor spații,al
începutului și sfârșitului,este ,,linia de umbră ”ireală ,,grațios ondulată”,șerpuită,ca o fantomă a
văzduhului desenată de ,,o mână tainică,colosală și nevăzută”,epitet triplu ce completează misterul
nopții.Fin observator,autorul urmărește natura nemișcată cu ochii unui pictor,este atât de surprins de
încremenirea ei,că repetă cuvintele,,nicio mișcare”- pornire,acțiune,emoție,el însuși se simte transformat
în stâncă,un loc de siguranță, protecție și refugiu.Trăiește senzații nedeslușite,gândește că frumusețea
naturii ,perfecțiunea formelor ei,trăirile îl pot apropia de suferință. ,,Omul e prea mic pentru sublim”
-chipul omului stăpânit din plin de sentimentul sublimului este serios, uneori împietrit şi uimit și doar un
strigăt de admirație ar putea să-i traducă sentimentele. Astfel conturează un tablou feeric, în care singur
în ,,măreața noapte”, luminat de luna plină,înconjurat de,,adâncimile albastre” simte că prin plâns fiinţa
sa se eliberează, se purifică, îşi diminuează orice tensiune emoţională .
În al doilea rând, ne dăm seama că textul este o descriere prin construcţiile substantiv-adjectiv: ,,munții
adormiți și visători,piscuri neguroase,linie grațios ondulată,mână tainică,colosală și
nevăzută”.....Repetiția verbelor la modul infinitiv din finalul fragmentului completează experiența unică
trăită,iar lirismul textului este susținut de pronumele personal: ,,eu,îmi,mă”.
În al treilea
rând, textul este o descriere literară, pentru că limbajul folosit este încărcat de expresivitate, creând
imagini vizuale de o mare frumuseţe.
Toate imaginile, figuri de stil impresionează prin crearea unui cadru natural dominat de strălucire,
armonie nocturnă. Omul trăiește un sentiment de bucurie privind perfecțiunea naturii.
În concluzie, acest fragment este o descriere literară,sunt prezentate trăirile în mijlocul naturii, folosindu-
se un limbaj expresiv, capabil de a crea imagini vizuale prin care putem trăi emoţii.