OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

Etapa locală
Clasa a VII-a
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Punctajul maxim
este de 120 de puncte.
 Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

Citeşte cu atenţie textele de mai jos:

A. “ Cărţile sunt asemenea unor fluturi. De obicei, stau cu aripile lipite, aşa cum se
odihnesc fluturii pe câte-o frunză, când îşi desfăşoară trompa filiformă ca să soarbă apă
dintr-un bob de rouă. Când deschizi o carte, ea zboară. Şi tu odată cu ea, ca şi când ai
călări pe gâtul cu pene fine ale unui fluture uriaş. Dar cartea nu are o singură pereche
de aripi, ci sute, ca un semn că ea te poate duce nu doar din floare-n floare în această
lume gloriasă, ci în sute de lumi locuite. Unele dintre ele seamănă mult cu cea în care
trăim, altele sunt populate de fiinţe care nu ni se arată decât în vise. Pe aripile fluturilor
noştri de hârtie, asemenea unor solzişori ce irizează lumina, sunt tatuaje ciudate, înscrise
cu cerneală tipografică. A trebuit să mergem la şcoală ca să le desluşim. Stând
confortabil în spinarea mătăsoasă a marelui fluture, citim şi zburăm. Căci fluturele nu se
urneşte de pe frunza lui dacă nu-i inventăm aripile adevărate, care nu sunt de hârtie, nici
de cerneală, nici de cuvinte, ci de imagini, atingeri, mirosuri şi melodii. Pe toate ni le
imaginăm citind. Şi-atunci înţelegem că zborul, chiar dacă ne duce în lumi îndepărtate,
se petrece întotdeauna în noi înşine.
Cărţile sunt fluturi cu care zburăm prin propria noastră minte, sub bolta uriaşă a
ţestei noastre”.
(Mircea Cărtărescu - A patra inimă, fragment din
antologia Care-i faza cu cititul?, coord. de Liviu Papadima, Editura ART)

B. „Îmi luam din biblioteca alor mei – destul de pestriţă – volume alandala. Citeam numai
fragmente, niciodată de la început. Erau fragmente de romane, calupuri de dialoguri pe
care le parcurgeam pe diagonală – peste descrierile de peisaj văzute din avion săream
întotdeauna. Primul roman pe care am rezistat să-l citesc integral a fost unul poliţist, cu
criminali şi detectivi. Nu l-am citit însă ca pe o ficţiune.
Ceea ce îmi stârnea întotdeauna interesul erau unele pagini din cărţile ştiinţifice,
prefeţele sau postfeţele, indiferent de materia de care se ocupau. Nu înţelegeam mai
nimic, dar tocmai asta mă atrăgea cu o putere halucinantă. Sensul cuvintelor îmi era clar
pe jumătate, uneori nici atât. Nu mă duceam niciodată să întreb ce înseamnă un cuvânt
sau altul – mi-aş fi stricat toată plăcerea – şi nici nu-l căutam în dicţionar. Găsisem, în
sfârşit, marea confuzie, sclipitoare, năucitoare, adâncimea neliniştitoare a aerului din
pădure, ceaţa aia din unele dimineţi când nu vezi nimic înainte şi trebuie să înaintezi prin
pâcla deasă cu deplină încredere în simţul tău de orientare.[…] Eram vampirul setos
care-şi găsise, în sfârşit, prada selectă. Sugeam sângele mustos al frazelor, mă hrăneam,
creierul meu era doar stomac, stomac uriaş. Hăpăiam, plimbam propoziţiile pe cerul
gurii, încercam să le simt gustul”.
(Simona Popescu – Cuiburi de hârtie, în vol. Exuvii)
 Scrie pe foaia de concurs răspunsul la următoarele cerinţe:
SUBIECTUL I – Lectura – 80 de puncte
a. Înţelegerea textului (16 puncte)
1. Identifică tema comună a celor două texte, argumentând răspunsul în 4-5 rânduri. (4 p)
2. Transcrie patru figuri de stil diferite din cele două texte şi comentează, în 8-10 rânduri,
efectul lor stilistic. (12 p)
b. Scriere despre textul literar (25 de puncte)
Într-o compunere de 20-25 de rânduri, prezintă particularităţile unui text literar, insistând asupra
raportului dintre realitate şi ficţiune, utilizând, pentru exemplificare, secvenţe din ambele texte
propuse.
c. Scriere imaginativă (25 de puncte)
Valorificând mesajul fiecăruia dintre cele două fragmente, prezintă o întâmplare din viaţa ta
care ţi-a deschis apetitul pentru lectură, alcătuind o compunere de 25-30 de rânduri, în care să
utilizezi citate din textele propuse.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
- propunerea unui titlu sugestiv;
- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul de idei şi sentimente al compunerii;
- respectarea structurii compoziţionale şi utilizarea a patru procedee artistice diferite;
- viziunea originală asupra temei propuse;
- încadrarea compunerii în numărul de rânduri.
REDACTARE: pentru ambele compuneri de la punctele b şi c vei primi 14 puncte,
repartizate astfel: unitatea compoziţiei – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul
– 3 puncte; coerenţa textului – 2 puncte; ortografie – 2 puncte (0-1 greşeli-2p.; 2-3 greşeli –
1p.; 4 greşeli – 0 p.); punctuaţia – 2 puncte; aşezare în pagină – 1 punct; creativitate şi
originalitate – 2 puncte).
SUBIECTUL AL II-LEA – Practica raţională şi funcţională a limbii (10 puncte)
Explică, într-un text de 10-15 rânduri, semnificaţia afirmaţiei lui Mircea Cărtărescu:“Şi-atunci
înţelegem că zborul, chiar dacă ne duce în lumi îndepărtate, se produce întotdeauna în noi
înşine. Cărţile sunt fluturi cu care zburăm prin propria noastră minte, sub bolta uriaşă a ţestei
noastre”.
SUBIECTUL AL III-LEA – Elemente de construcţie a comunicării (20 de puncte)
1. Identifică, în cele două fragmente, două cuvinte cu hiat şi două cuvinte cu diftongi. (4 p)
2. Menţionează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format
următoarele cuvinte: asemenea (unor fluturi), întotdeauna, sclipitoare, (creierul) meu.
(4p)
3. Selectează două verbe predicative şi două verbe copulative din cele două texte şi
precizează funcţia sintactică a acestora. (8 p)
4. Extrage, din textele citate, un verb la diateza activă şi un verb la diateza reflexivă (4p)