Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică

Examenul de bacalaureat naţional 2019

Limba şi literatura română

· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

· Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citește textul de mai jos:
„În general, lucrurile merg, pur și simplu, înainte, târându-ne cu ele într-un flux de multe
ori haotic. Dacă avem timp să ne oprim o clipă, putem chiar descoperi că am pierdut pe drum,
deliberat au ba, chiar o lume. Sau mai multe lumi mai mici, în care ne-am bălăcit câte o perioadă
și pe care le-am crezut fundamentale. Despre care am crezut, cât am trăit în ele, că sunt singurele
posibile.
Gesturile pe care le făceam, automat de cele mai multe ori, în lumile respective ne-au
dispărut aproape fără urmă. Unele au fost înlocuite total cu altele aparținând unei lumi, care, pe
vremea când le făceam, părea cu totul SF. Altele doar s-au combinat cu cele noi, într-o intersectare
bizară, uneori comică.
Dimineața, de pildă, pe vremuri, suna, strident și fără nuanțe, ceasul deșteptător. Care nu
era nici frumos, nici urât, ci, pur și simplu, cam la fel peste tot, rotund și cu cifrele destul de clar
scrise pe cadranul lui. Sunetul lui nu se putea da mai tare sau mai încet, nu avea nici o melodie și
nici nu putea fi amânat sau repetat. Suna cât suna, și asta era. Ori îl opreai și te culcai la loc, ori te
sculai și-ți vedeai de treabă. Lucrurile erau mai radicale pe vremea aia: ori/ori. De obicei, suna
mereu la aceeași oră: la șase dimineața, ca să ajungi la școală, sau la serviciu la opt. (...)
Aproape nimic nu se arunca. Eu, din fericire, îl aveam pe bunicul meu, Tache, ca pe un soi
de Gepetto personal. El îmi lipea și cârpea tot ce era stricat, de la păpuși la perne și haine. Mi-a
făcut, de pildă, o pernă din burete, de pus pe scaunul meu de la birou, pe care o am și azi (și despre
care am mai scris). Îmi cârpea orice mi se rupea. (…) Așa, datorită bunicului meu, am reușit să
supraviețuiesc frigului din liceu și apoi din facultate: el mi-a confecționat tot soiul de pantaloni de
pus pe sub uniformă din vechi pulovere, precum și un petic de material (îl țin minte și acum, roșu,
blănos) pe care-l puneam pe băncile mult prea reci din facultate înainte de a mă așeza. Știu, sună
complet nebunesc astăzi (și oricând), dar e adevărat: umblam, printre foi, pixuri și cărți, cu un petic
de blană roșie în geantă, pe care-l scoteam, mai pe șest, mai cu spirit de frondă (în funcție de
dispoziție), și-l așterneam pe bancă.
Ce bunicul meu nu putea repara, oricum nu se arunca, ci intra în circuit. «Circuitul» era în
curtea, magazia și pivnița bunicului meu: acolo, fiecare lucru își găsea o utilitate. Orice recipient
putea fi, de pildă, un ghiveci de flori.”

(Iaromira Popovici, Lucruri cam uitate, în Dilema veche, nr. 779, 24-30 ianuarie 2019)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu
privire la textul dat.

1. Indică sensul secvenței lucrurile merg, pur și simplu, înainte. 6 puncte

2. Menționează un obicei din trecut, prin raportare la textul dat. 6 puncte
3. Precizează atitudinea bunicului autoarei față de obiectele care se stricau, așa cum reiese din al
patrulea paragraf al textului, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care autoarea purta în geantă un petic de blană roșie. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a oamenilor din trecut, care se desprinde din textul
dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte în care să argumentezi dacă oamenii trebuie să
păstreze sau nu obișnuințe/deprinderi și lucruri din trecut, raportându-te atât la informațiile din
fragmentul extras din articolul Lucruri cam uitate, de Iaromira Popovici, cât și la experiența
personală sau culturală. (20 de puncte)

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14
puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului de mai jos, evidențiind două
trăsături ale modernismului.
Suflete, prund de păcate,
ești nimic și ești de toate.
Roata stelelor e-n tine
și o lume de jivine.
Ești nimic și ești de toate:
aer, păsări călătoare,
fum și vatră, vremi trecute
și pământuri viitoare.
Drumul tău nu e-n afară.
căile-s în tine însuți.
Iară cerul tău se naște
ca o lacrimă din plânsu-ți.

(Lucian Blaga, Suflete, prund de păcate)

Notă:Pentru conținut vei primi 6 puncte, iar pentru redactare vei primi 4 puncte (utilizarea limbii
literare - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuaţia - 1 punct). În
vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
 „Din clarul miez al vârstei râd tinereţii tale,
Trufaşa-ţi frumuseţe în față o privesc
Şi ochilor tăi, aştri tulburători de cale,
Opun intensu-mi geniu în care se topesc.
Mã-nfăţişez cu duhul, nu te sărut pe gură,
Plecat ca peste o floare, te rup şi te respir...
Şi nu mai eşti de-acuma trupească o făptură,
Ci un potir de unde sug viaţa şi strâng mir.
Nu-mi număr anii, seva nu stă în gingăşie:
Cu ideala forţă mi-apropii ce mi-e drag,
Înjug virtuţi şi patimi la marea poezie,
În care, fără urme de pulbere târzie,
Te-amestec şi pe tine cu sila; pentru mag,
Pământul n-are margini, nici cerurile prag”.
Vasile Voiculescu, Sonetul CLVIII
Nivel ortografic:

1.Precizează rolul cratimei din structura „Trufaşa-ţi frumuseţe”

2. Motivează rolul virgulei din versul al treilea: „Şi ochilor tăi, aştri tulburători de cale, / Opun …”.
3. Menționează valoarea stilistică a punctelor de suspensie de la sfârșitul versului: „Plecat ca peste o
floare, te rup şi te respir...”.
La nivelul componentelor de structură ale textului poetic:

1. Menţionează două teme/motive literare, prezente în poezie.

2. Identifică ideea centrală a poeziei și o ilustrează cu o secvență potrivită.
3. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.
4. Comentează, în 6-10 rânduri, primele patru versuri ale poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea
poetică şi mijloacele artistice.
5. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.
La nivelul lexical:

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor miez și trufașă
2. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin verbul a se topi.
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele floare şi sevă să aibă sens conotativ.
4. Identifică în text un câmp semantic referitor la ființa umană.
5. Identificați în text două cuvinte formate prin derivare cu sufixe.
6. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia substantivului patimă.
La nivel morfosintactic:

1. Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ, din textul dat.
2. Evidenţiază valoarea expresivă a adjectivului în textul de mai sus.
3. Evidenţiază valoarea expresivă a construcției participiale din versul „Plecat ca peste o floare, te rup şi
te respir...”.
La nivel semantic:

1. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Şi ochilor tăi, aştri tulburători de cale…”.
2. Precizează caracteristicile unui sonet pe baza poeziei date.