NOTĂ: Pentru data de 22 martie 2015, ai de pregătit TEMA 1 şi TEMA 2 ( primele două pagini).

MULT SUCCES!

TEMA 1

VOCABULAR ŞI MORFOSINTAXĂ

1. Găseşte câte un sinonim neologic pentru cuvintele: a micşora, fioros, neatent, a înăbuşi, a mări, a pricinui,
sărăcie, a sili, bubă, prăpăstios, amestec, prefăcut, secat, subsuoară,teamă,a înlesni, vorbăreţ, presupunere,
împrejurare, întâmplător, nenorocire, lacom, înadins, singurătate, josnic.

2. Antonime pentru cuvintele: a ajuta, ascuţit, blond, real, sinceritate, bravură, involuntar, meschinărie,
sincronic, vag,slab, congruenţă, creditor, viciu.

3. Indicaţi locuţiuni şi expresii care să contină cuvintele: carne, buză, gură, ochi, mână,

4. Alcătuieşte enunţuri cu următoarele perechi paronimice: capsator- captator; minut-minută; a învesti- a

investi; a releva – a revela; lacună- lagună; suveran-suzeran; temporal- temporar.

5. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele cuvintelor: breton, monitor, capital,a achita, adresă, canon, debit, pol,

6. Identifică felul subordonatelor:

 Fie ce-o fi de-acum!
 Păcat că nu v-a plăcut filmul.
 Ea, înaltă cum era, se descurca foarte bine în teren.
 Acolo nu părea a fi ce mi-ai spus tu.
 Se făcea că ne plimbam cu o barcă, pe un lac.
 Fără tine n-ar fi putut deveni ceea ce este astăzi.
 Nu-mi face nicio plăcere să-ţi spun asta tocmai ţie.
 Dacă te laudă mereu e ca să nu-l uiţi.
 Ce-l chinuia mai mult e că nu-i dăduse nimeni dreptate.
 Vai de cel care ajunge sa nu mai aibă prieteni.
 Nu mă interesează faptul că n-a avut timp de pregătire.
 Ea zise că e bine să se ascundă.
7. Precizează valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate:
 Nu s-ar fi cuvenit a fi acceptat una ca asta.
 Pe ce stradă locuieşte amicul tău?
 Văzând el ca nu mai are timp de pierdut, o strigă.
 Nu se putea descrie bucuria lui.
 În pofida oricăror insistenţe, ea n-a venit.
 Copilul era bucuros de a fi scăpat de pedeapsă.
 Nu-i ajunge niciodată această singură oră de odihnă.
 Se zăreau umbre fuginde, rătăcite.
 Alerg întruna, căutând un refugiu.
 Nimic nu-ţi mai convine de la o vreme!
 A tras o spaimă vecină cu moartea.
 De subliniat că această atitudine nu-i face cinste.
 Credeau că-i bun de făcut fluiere.
  Avea obrajii arşi de soare.
 Nesăratele lui giumbuşlucuri îi aduseseră faimă.
 Pentru că bate vântul, de aceea e frig.
 Nu-i ruşinos să întrebi.
 Cine-l va putea vedea?
 E imposibil de motivat de ce a fost pedepsit numai el.

8. Analiza frazei:
Silindu-se sa nu le fie teamă, oamenii ajung să le inspire celorlalţi teamă, iar agresiunea de care se feresc
cât pot, ei o exercită asupra semenilor lor, ca şi cum în mod cu totul şi cu totul necesar noi trebuie ori să
ofensăm , ori să fim ofensaţi, chiar de nu ne convine.

9. Valoarea, funcţia şi cazul cuv. subliniate în fraza de mai sus.

TEMA 2

 Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să caracterizezi personajul principal al

fragmentului următor:
“ La examenul oral, Filipache Arăpaş o încurcă rău de tot. De citit, citi frumos, însă la gramatică se
pierdu, se fâstâci şi nu fu în stare să răspundă la nicio întrebare.Avu noroc.Profesorul Turtulă era în toane
bune, îi dădu notă de trecere şi nu-l certă.
Dincolo de ferestrele şcolii ziua era neobişnuit de frumoasă, albastră, limpede, însorită.Uneori se
întâmplă ca şi pe la noi prin Deliorman să mai fie şi asemenea zile.
Şi alţi şcolari mai ştiură câte ceva.Printre toţi însă, străluci în chip deosebit Valentina Bulgun.
Dichisită. Pieptănată strâns. Cu coc mare pe ceafă. Fruntea îi părea şi mai înaltă şi mai senină ca de obicei.
Ochii îi erau uşor osteniţi, dar obrajii îşi păstraseră frăgezimea.Se îmbrăcase cu o rochie subţire, care-i
ascundea destul de bine trupul mare, cărnos şi-i scotea mult în afară sânii rotunzi. Turtulă o sorbi din
ochi.Roşu tulburat şi, cu gura plină de bale, începu să pună întrebări. Fata voinică răspunse rar şi limpede,
ca din carte.Pe deasupra, cunoscând slăbiciunea profesorului pentru versurile lui Cerna, spuse pe de rost
Chemarea. Crezurăm că o să-i pună notă şi-o s-o trimită la loc. Profesorul o privi pe sub ochelari.
- Pe dumneata...pe dumneata trebuie să te examinez mai mult. Eşti...Eşti un caz...Ba încă un caz
foarte...foarte interesant.Lucrezi acolo unde lucrezi şi...Şi vrei să înveţi carte.Lăudabil.Mai mult decât
lăudabil...
- Examinaţi-mă, domnule profesor.
- Ia creta.
Fata voinică se apropie de tabla mare şi neagră din colţ, luă creta şi aşteptă. Profesorul pletos şi
slinos îi dictă clar câteva fraze complicate.Slujnica frumoasă de la faimosul local al doamnei Aspazia
Harnik scrise totul fără nicio greşeală. După aceea, la cererea lui Turtulă, deschise cartea de limba română şi
citi câteva pagini nemaiauzit de fermecător.Ne încântă şi ne cuceri pe toţi. Deşi nu se obişnuia, că doar nu
ne aflam la teatru, o răsplătirăm cu bătăi din palme.Profesorul nun e certă.Zise cald:
-Bravo, Valentino! Bravo, fetiţo! Dacă te duceai mai de mică la şcoală, ajungeai artistă. Te-ai dus...
Te-ai dus acolo unde te afli...
- M-am dus să lucrez acolo unde m-a împins nevoia, domnule profesor...”
(Zaharia Stancu, Pădurea nebună)
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ 1

 Citeşte cu atenţie următorul text şi scrie răspunsul pentru cerinţele de mai jos.

“ S-a sfârşit şcoala. Iar eu sunt sigur că am rămas corigent la matematică. Am rămas corigent
pentru că am vrut eu sau, mai exact, nu am promovat, pentru că nu am vrut.
Nu mi-e ruşine. Ştiam de mult că sunt cu desăvârşire lipsit de voinţă. Numai inocenţii mei colegi
mă pot socoti un băiat voluntar, pentru că citesc până noaptea târziu cărţi de ştiinţă.Eu le-am spus că mie îmi
place să citesc, nu-mi impun asta.Dar ei n-au vrut să mă înţeleagă.[...]
Eram entuziasmat şi credeam. Când mă părăsea însă entuziasmul, începeam să mă îndoiesc.Dar
mă trudeam să-mi păsrez entuziasmul necesar.
- Nu sunt decât un adolescent ca toţi ceilalţi. N-am să ajung niciodată nimic. Nu-i nimic de capul
meu. Păcat de timpul piedut cu şcoala. N-am voinţă nici cât un clapon.[...]
- Ce-mi pasă mie dacă mă lasă corigent? Nu ştiu eu cine sunt? Nu sunt eu?
Aveam dreptate, eu eram.Dar asta nu însemna nimic pentru Vanciu, profesorul.
- Ei, şi ce-mi pasă mie de Vanciu? [...] Chiar e mai bine să mă lase corigent.Am destulă vreme să
învăţ la vară.[...] E chiar foarte inteligentă hotărârea mea: să învăţ la vară.
(Mircea Eliade- Romanul adolescentului miop)

Partea I ( 28p)

1. Povesteşte pe scurt conţinutul fragmentului citat. (10p)

2. Numeşte două stări prin care trece personajul. (6p)
3. Transcrie un enunţ care sugerează o pasiune a adolescentului.(6p)
4. Exprimă-ţi în 3-4 rânduri opinia despre hotărârea adolescentului: “E chiar foarte inteligentă hotărârea
mea: să învăţ la vară.” (6p)

Partea a II-a (36p; 6 x 6p)

5. Transcrie un cuvânt care conţine diftong şi unul care conţine hiat.

6. Precizează mijlocul intern prin care s-au format cuvintele subliniate în text.
7. Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti omonimul unui cuvânt din enunţul:” - Ei, şi ce-mi pasă mie
de Vanciu?”
8. Precizează câte un sinonim pentru cuvintele: s-a sfârşit, cu desavârşire, mă trudeam.
9. Alcătuieşte un enunţ în care verbul a socoti să aibă alt sens decât în text.
10. Explică folosirea virgulei în enunţul: “- Ei, şi ce-mi pasă mie de Vanciu?”
Partea a III-a (26p; 16p-conţinut; 10p – redactare)

Scrie un dialog de 8-10 replici , în care două prietene, Ioana şi Maria, să discute despre un text literar
studiat la şcoală.În redactarea dialogului, vei avea în vedere:
 înlănţuirea logică a ideilor
 coerenţa textului prin claritatea enunţurilor;
 utilizarea modurilor şi a timpurilor verbale adecvate;
 găsirea unui titlu potrivit.
TEST DE EVALUARE FINALĂ 2

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Citeşte cu atenţie următorul text şi scrie răspunsul pentru cerinţele de mai jos.

“ Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,

Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură.
În curând şi el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.

El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca mândră scară

Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară,
Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi
Ce răzbat prin crengi uscate şi se-arată drăgălaşi.(...)”
(V. Alecsandri, Dimineaţa)

Partea I (24p; 4x 6p)

1. Extrage din text : un epitet, o personificare, o enumeraţie.
2. Scrie , din text, o imagine vizuală şi o imagine cromatică ( de culoare).
3. Precizează rima versurilor din prima strofă.
4. Numeşte sentimental trăit de poet în faţa peisajului zugrăvit, sustinând afirmaţia cu un argument.

Partea a II-a ( 36p; 6x 6p)

5. Extrage din prima strofă trei cuvinte derivate.
6. Precizează mijlocul intern prin care s-au format cuvintele: ceresc, primăvară, uscate.
7. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului “ zori ”.
8. Găseşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele: se-nalţă, june, răzbat.
9. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în versul: Prevestind un soare dulce cu lumină
şi căldură.”
10. Stabileşte funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în versul: “Sorbind roua dimineţii de pe
câmpul înverzit.”

Partea a III-a (30p; 16p-conţinut; 14p – redactare)

Scrie o compunere de 15-20 de rânduri , în care să demonstrezi că textul citat este un pastel.
În redactarea compunerii vei avea în vedere:
 precizarea a două trăsături ale pastelui identificate în poezia “ Dimineaţa”;
 exemplificarea acestor caracteristici, pe baza textului citat;
 exprimarea unei opinii despre semnificaţiile textului sau despre mesajul acestuia;
 evidenţierea mijloacelor artistice în sugerarea atmosferei dimineţii.
TEST DE EVALUARE FINALĂ 3

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I ( 60 de puncte)
 Citeşte cu atenţie următorul text şi scrie răspunsul pentru cerinţele de mai jos.
“ De patru zile- astăzi a cincea- stau închis în casă si nici pe geam nu îndrăznesc să mă uit în
stradă. Cel mult, vă jur, prin gaura cheii. Dar ce s-a întâmplat? De ce? Parcă vă aud pe unii dintre voi.Ei
haide, fiţi sinceri...Las’ că ştiu eu: nu mai e nimeni în Bucureşti care să nu fi aflat ce-am păţit.[...]
Dar să vedeţi cum a început totul. Uite, acum când îmi amintesc, mă fac stacojiu de ruşine. Daţi-
mi voie să trag perdelele....Aşa...
Aşadar fusesem invitat la familia Ionescu.Ştiţi cum sunt Ioneştii.Primitori. Când am intrat acolo
erau de faţă: poştaşul, tutungiul, un pensionar foarte cumsecade, cu nevasta, un tânăr gazetar.[...] Mai era
acolo Lică, băiatul gazdelor.Are vreo şase anişori şi e deştept, ca un om mare...”
(Mircea Sântimbreanu, O mare ruşine)

A. Limba română

1. Stabileşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele subliniate în textul citat. (6p)
2. Precizează mijlocul intern prin care s-au format cuvintele: anişori, cumsecade, închis. (6p)
3. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul “ perdelele” să fie folosit cu sens figurat.(6p)
4. Alcătuieşte enunţuri în care verbul “ a deschide” să fie folosit la cele trei diateze.(6p)
5. Precizează funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în enunţul:” Mai era acolo Lică, băiatul
gazdelor.Are vreo şase anişori şi e deştept, ca un om mare...”(6p)

B. Înţelegerea textului

6. Numeşte modul de expunere predominant.(6p)

7. Menţionează două trăsături care să argumenteze că textul citat aparţine unei opera epice.(6p)
8. Explică în 2-3 rânduri raportul dintre autor, narator şi personajele din textul citat.(6p)
9. Continuă în 6-8 rânduri naraţiunea, în aşa fel încât să se justifice titlul povestirii. (12p)

C. Scrie o compunere de 15-20 de rânduri în care să-ţi imaginezi o continuare a textului citat, astfel
încât titlul să fie sugestiv. (30 de puncte)

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ 6

SUBIECTUL I ( 60 de puncte)
 Citeşte cu atenţie următorul text şi scrie răspunsul pentru cerinţele de mai jos.
 “ Primăvara era strălucitoare: cer curat şi de o adâncime infinită, salcâmi care începeau să
înflorească, în grădina casei Vorvorenilor boschete de liliac în care cântau toată noaptea nişte
privighetori.Într-o seară, soţii Vorvoreanu şi cu bunica Elenei şedeau la masă în curte, pe petriş, tocmai
lângă aceste tufişuri înmiresmate. Pe masa cea mare de paie, acoperită cu o mare faţă de masă de dantelă
ruptă pe alocuri, rămăseseră lămpile de petrol care atrăgeau gâzele...
- Elviro, du-te de te culcă, zise doamna Vorvoreanu.
Elvira se ridică, făcu o mică plecăciune şi plecă. Maică-sa se uită după ea, cum merge ca un mânz
uscăţiv şi stângaci.«Are ochi frumoşi; dar e prea neagră. Ce-o să iasă din ea?»se întrebă cu oarecare
îngrijorare Elena Vorvoreanu.
- Grand’ mere, îmi permiţi să aprind o ţigară? întrebă colonelul. Bătrâna dădu din cap.Îşi făcea
vânt cu evantaiul alb de mătase brodat cu trandafiri de culoarea fildeşului, şi părea serioasă cu gândul
departe.Colonelul tăie capul trabucului, aprinse, suflă un nor de fum şi se lăsă pe spate în fotoliul de
paie.
- Ce noapte magnifică, zise el nu visător, ci pe un ton net şi prozaic.Acuma să fii la Paris!
Doamna Vorvoreanu se stăpâni să nu se uite la el.Tresărirea ei lăuntrică n-avea cine să i-o observe.
Spuse visătoare, cu un aer romantic:
- La Paris unde primăvare e atât de frumoasă...
- Prostii, zise bătrâna.Primavara din Bucureşti e mai frumoasă decât oriunde; te îmbată; mă îmbată
pe mine, că sunt bătrână. Dar ţine două săptămâni: ăsta-i cusurul ei.Nu e constantă. Cum nu-i constant
nimic în ţara asta.”
(Petru Dumitriu, Cronică de familie)
A. Limba română
1. Stabileşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele subliniate în textul citat. (6p)
2. Precizează mijlocul intern prin care s-au format cuvintele: adâncime, oarecare, ruptă. (6p)
3. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul “ primăvară ” să fie folosit cu sens figurat.(6p)
4. Alcătuieşte enunţuri în care verbul “ a permite” să fie folosit la cele trei diateze.(6p)
5. Precizează funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în enunţul:” Primavara din Bucureşti e mai
frumoasă decât oriunde; te îmbată; mă îmbată pe mine, că sunt bătrână. .”(6p)

B. Înţelegerea textului
6. Numeşte modurile de expunere folosite în primul paragraf.(6p)
7. Transcrie, din text, un cuvânt/structură care reprezintă un indice temporat şi un cuvânt/ structură care
reprezintă un indice spaţial.(6p)
8. Transcrie, din text, un epitet şi o comparaţie.(6p)
9. Exprimă-ţi opinia în 5-6 rânduri cu privire la stările sufleteşti ale personajelor , atunci când discută
despre noaptea de primăvară.(12p)

SUBIECTUL AL II-LEA (30 de puncte; 16p-conţinut; 14p-redactare)

Scrie în 10-15 rânduri rezumatul fragmentului citat la Subiectul I. În redactarea rezumatului, vei avea în
vedere:
 fidelitatea faţă de textul dat;
 desprinderea elementelor esenţiale ale textului;
 prezentarea esenţializată, pe baza ideilor principale ale textului;
 relatarea la persoana a III-a , fără dialog inserat.
Notă : În vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă cel puţin 10 rânduri.

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ 7

SUBIECTUL I ( 60 de puncte)
 Citeşte cu atenţie următorul text şi scrie răspunsul pentru cerinţele de mai jos.
“ Se lasă vara-n zile lungi şi rare
 O ploaie liniştită şi egală,
Iar soarele şi-apleacă faţa pală
Prin străvezimea ei, către-nserare.

Şi-n picurii ce cad a oboseală

Pe umeda naturii dezolare,
Prelung răsfiră razele solare
O vesela sclipire de beteală.

Priveşte minunata-ntretăiere
A firelor de apă şi de soare
Ţesând surâs şi plângere-n cădere.

E-atâta vrajă, suflete, în ele,

Căci razele prin ploaia lucitoare
Sunt zâmbetele-n lacrimile mele.”
( Nichifor Crainic, Ploaie cu soare)
A. Limba română

1. Precizează mijlocul intern prin care s-au format cuvintele: liniştită, lucitoare, prelung . (6p)
2. Transcrie, din strofa a treia un substantiv în genitiv şi un substantiv în acuzativ.(6p)
3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text.(6p)
4. Precizează funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în enunţul:” Iar soarele şi-apleacă faţa pală/
Prin străvezimea ei, către-nserare.”(6p)
5. Alcătuieşte o frază în care să ai o subordonată, având ca regent verbul “ a cădea”.(6p)

B. Înţelegerea textului

6. Precizează tipul de rima folosit în primele două strofe din poezie. (6p)
7. Transcrie, din text, un epitet, o personificare şi o metaforă.(6p)
8. Precizează doua trăsaturi care să justifice faptul că textul aparţine genului liric. (6p)
9.Transcrie din text un vers care să conţină o imagine vizuală.(6p)
10. Explică semnificaţia versului: “ Ţesând surâs şi plângere-n cădere.” (6p)

SUBIECTUL AL II-LEA (30 de puncte; 16p-conţinut; 14p-redactare)

Scrie o compunere de 15-20 de rânduri în care să motivezi că poezia citată este o operă lirică. În
redactarea compunerii, vei avea în vedere:
 precizarea a două caracteristici ale genului liric;
 exemplificarea acestor caracteristici, pe baza textului citat;
 exprimarea unei opinii despre semnificaţiile textului sau despre mesajul acestuia;
 evidenţierea mijloacelor artistice în textul dat.

. Notă : În vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă cel puţin 15
rânduri.

TEST DE EVALUARE FINALĂ 8

I. (60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

„Priveghiuri lungi de toamnă. În sfeşnic lumânarea
Se luptă-n întuneric, tot scăpătându-şi zarea,
Precum se luptă somnul cu jalea ce te-apasă
În liniştea ploioasă...

Deodată triste glasuri sporesc mocnita jale,

Bat fâlfâieri greoaie deasupra casei tale...
Se face iar tăcere... –şi te străbat fiorii:
Ne lasă şi cucorii!

„Fugiţi, fugiţi departe, întârziate stoluri,

Să nu v-apuce-n câmpuri îngheţul de la poluri!...”
Suspină trist în urmă, foşnindu-şi frunza moartă,
Salcâmul de la poartă...” (Ştefan Octavian Iosif – Salcâmul)

A. Limba română
1. Desparte în silabe următoarele cuvinte: priveghiuri, fâlfâieri, întârziate. – 6 p.
2. Transcrie din prima strofă un cuvânt ce conţine un triftong şi două cuvinte ce conţin diftongi. – 6 p.
3. Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: lumânarea, te, trist. – 6 p.
4. Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte subliniate din versul: „Deodată triste glasuri sporesc
mocnita jale”. – 6 p.
5. Motivează folosirea cratimei în structura: „Se luptă-n întuneric”. – 6 p.

B. Înţelegerea textului
6. Precizează care este anotimpul descris de poet, indicând două construcţii semnificative. – 6 p.
7. Transcrie, din text, două figuri de stil diferite. – 6 p.
8. Identifică imaginea artistică din versul: „Deodată triste glasuri sporesc mocnita jale”. – 6 p.
9. Precizează rima versurilor poeziei. – 6 p.
10. Indică două argumente pentru a ilustra ideea că textul de mai sus este o descriere poetică. – 6 p.

II. (30 de puncte)

Imaginează-ţi că, într-o vizită la muzeu, te-a impresionat o pictură în care apărea un peisaj de toamnă.
Scrie o compunere în care să evidenţiezi trăsăturile peisajului pe care le-ai remarcat în această operă de artă.

În compunerea ta, trebuie:

 să formulezi un titlu expresiv/ personalizat al textului redactat de tine;
 să respecţi convenţiile specifice unei descrieri;
 să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate;
 să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.

EVALUARE FINALĂ 9

I.Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a rezolva corect exerciţiile de mai jos:(42 puncte)
E-aşa de trist să cugeţi că-ntr-o zi,
poate chiar mâine, pomii de pe-alee
acolo unde-i vezi or să mai stee
voioşi, în vreme ce vom putrezi.

Atâta soare, Doamne,-atâta soare

o să mai fie-n lume după noi;
cortegii de-anotimpuri şi de ploi,
cu păr din care şiruie răcoare...

Si iarba asta o să mai răsară,

iar luna tot aşa o să se plece,
mirată, peste apa care trece-
noi singuri n-o să fim a doua oară.

Si-mi pare-aşa ciudat că se mai poate

găsi atâta vreme pentru ură,
când viaţa e de-abia o picătură
între minutu-acesta care bate

Şi celălalt - şi-mi pare ne-nţeles

şi trist că nu privim la cer mai des,
că nu culegem flori şi nu zâmbim,
noi, care-aşa de repede murim. (Magda Isanos, Murim…ca mâine)

A.1. Alcătuieşte trei enunţuri în care să foloseşti cuvintele soare, floare, rece.
2.Precizează cum s-au format cuvintele subliniate.
3. Identifică o imagine artistică vizuală şi o metaforă.
4.Motivează folosirea virgulei în versul Atâta soare, Doamne,-atâta soare.
5.Menţionează două argumente pentru a încadra textul în genul liric.
B.
Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre mesajul şi semnificaţiile textului
citat.
Subiectul al II-lea (48 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul următor :
Autorităţile din fosta Uniune Sovietică au acordat, mai ales de la sfârşitul anilor şaptezeci încoace, o
atenţie specială fenomenului OZN. Iurii Andropov, mult timp sef al KGB, apoi conducător al Uniunii
Sovietice în perioada 1982-1984, a fost personal interesat de fenomenul OZN şi de extratereştri. El a
ordonat în 1978 demararea unui program – desfăşurat apoi timp de 13 ani – care cerea fiecăruia dintre cei
patru milioane de militari sovietici să elaboreze rapoarte detaliate privind observaţiile OZN – fiind înfiinţate
şi două comisii de investigare a rapoartelor, una militară, alta civilă.
După unele surse, au rezultat sute de mii de rapoarte înainte ca programul să fie abandonat odată cu
colapsul Uniunii Sovietice. Colonelul în retragere Boris Sokolov, care a fost implicat din 1980 în acest
proces, a declarat nu demult că „timp de zece ani Uniunea Sovietică a devenit un gigantic post de urmărire a
OZN-urilor”. El a precizat că au fost patruzeci de cazuri în care piloţii au întâlnit OZN-uri. Iniţial li s-a
ordonat să le vâneze şi să le doboare; dar ori de câte ori piloţii se îndreptau către ele, OZN-urile accelerau şi
dispăreau. In două rânduri piloţii angajaţi în urmărire au pierdut controlul şi s-au prăbuşit, iar echipajul a
pierit la impact. După aceste incidente nefericite piloţii au primit un alt ordin: ori de câte ori vor vedea un
OZN să încerce să-l evite.
http://www.revistamagazin.ro
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1.Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat :
- fenomenul care a intrat în atenţia autorităţilor;
- ce program s-a derulat din 1978;
- ce ordin au primit piloţii 6 puncte
2. Selectează o structură / un grup de cuvinte care menţioneze numărul cazurilor de întâlniri cu OZN-uri
6 puncte
3.Notează răspunsul corect pentru cerinţa : 6 puncte
Funcţia sintactică a cuvântului subliniat în text este :
a) predicat nominal;
b) predicat verbal;
c) complement circumstantial de mod.
4.Alcătuieşte enunţuri în care „la impact” să aibă alte două funcţii sintactice decât în text .
6 puncte
5. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor: fenomenului, controlul, nefericite.
6 puncte
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi imaginezi întâlnirea cu o fiinţă de pe altă planetă. (18p)