Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava

Catedra de limba și literatura română

Examenul de bacalaureat 2019

Simulare clasa a XII-a/ Lucian Blaga
Proba E. a)
Limba şi literatura română

Varianta 1

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I 50 de puncte 50 de puncte

Citeşte următorul text:

„Începuturile mele stau sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului. Urmele acelei tăceri iniţiale le
caut însă în zadar în amintire. Despre neobişnuita înfiinţare a graiului meu aveam să primesc o înşirare
de ştiri numai târziu, de la Mama şi de la fraţii mei mai răsăriţi. Aflai atunci că în cei dintâi ani ai copilăriei
mele cuvântul meu nu era cuvânt. Cuvântul meu nu semăna cu nimic. Nici măcar cu o stângace dibuire
pe la marginile sunetului, cu atât mai puţin cu o prefigurare a unei rostiri articu- late. Adevărat e, pe de
altă parte, că muţenia mea plutea oarecum în echivoc şi nu îndeplinea chiar în toate pri- vinţele condiţiile
unei reale muţenii, căci lumina cu care ochii mei răspundeau la întrebări şi îndemnuri era poate mai vie
şi mai înţelegătoare decât la alţi copii, iar urechea mea, ispitită de cei din preajmă, se dovedea totdeauna
fără scăderi. Când eram pus la încercare, cedam pe pla- nul mişcării şi al faptei. Gestul meu contura
întocmai semnificaţia poruncii. O dorinţă rostită de cineva îşi găsea răsunetul în actul cel mai prompt.
Totuşi, împlineam aproape patru ani – şi încă nu pronunţasem nici un cu- vânt. Nici barem cuvintele de
temelie ale vieţii: „Mamă“ şi „Tată“. Cazul, prezentând feţe atât de ciudate, nu putea să aibă decât două
explicaţii, între cari nici astăzi nu m-aş simţi chemat să decid. Poate că starea mea embrionară se
prelungea dincolo de orice termen normal, pentru că avea în vedere un urcuş nu tocmai de toate zilele,
sau poate o nefirească luciditate s-a vârât, cu efecte de anulare, între mine şi cuvânt. Într-o zi, Mama,
cuprinsă de nelinişte şi îngrijorare, dar purtată şi de nădejdea unei dezlegări, găsi de cuviinţă să mă ducă
la oraş, să mă arate unui doctor. Nu mai era nimic de ascuns. Medicul, un vechi prieten al familiei, mi-a
pus mâna pe creştet, mi-a pipăit maxilarele şi pe urmă m-a cercetat ca pe o pasăre, căreia, printr-o uşoară
tăiere sub limbă, i-ai putea dărui grai omenesc. „Copilul e întreg“, fu încheierea liniştitoare a doctorului.
Sosiţi acasă, Mama mai făcu o ultimă încercare să mă ademenească în sfera sunetului. Hotărâse să mă ia
cu binişorul, ca pe-un copil mare, şi-mi vorbi. Se căznea să mă înduplece, să-mi stârnească mândria.
„Dragul mamei, tu eşti copil mare de-acum! Va trebui să vorbeşti… Asta nu se poate… Aşa nu mai
merge… Ne faci de ruşine… Azi-mâne, copiii din sat au să spună că eşti mut…“ M-am uitat la mama cu
aceiaşi ochi, mereu limpezi, vii, înţelegători. O ascultam, dar nici după această caznă cuvântul meu nu
voi să se aleagă numaidecât. A doua zi însă, după cine ştie ce noapte de zbucium pe care am uitat-o acolo
în viaţa fără de grai, m-am dus lângă ea. Şi prinsei a vorbi vorbe legate. Ţineam mâna, ruşinat, peste ochi,
şi vorbeam. De sub streaşina degetelor şi a palmei cu care mă apăram încă de lumea cuvântului, graiul
ieşea din gura mea întreg, lămurit, picurat ca argintul strecurat. Cuvintele le rosteam aşa cum le culesesem
din sat, dialectale, netezite sau roase de-un uz obştesc, dar fără de trunchierile sau stâlcirile pe care oricine
le-ar fi aşteptat de la un copil încă nemuncit de nici un exerciţiu al uneltelor comunicative. (...) De acest
eveniment vrednic de a fi însemnat în calendar s-a luat act în chip solemn în toată familia ca de naşterea
unui nou copil. Aceasta este povestea plină de penumbre a cuvântului meu. N-am putut niciodată să-mi
lămuresc, suficient de convingător pentru mine însumi, strania mea detaşare de logos în cei dintâi patru
ani ai copilăriei. Cu atât mai puţin acel sentiment de ruşinare ce m-a copleşit când, constrâns de
împrejurări şi de stăruinţele ce nu mă cruţau ale Mamei, am ridicat mâna peste ochi, ca să-mi iau în
folosinţă cuvintele. Cuvintele îmi erau ştiute toate, dar în mijlocul lor eram încercat de sfieli, ca şi cum
m-aş fi împotrivit să iau în primire chiar păcatul originar al neamului omenesc.
(Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire
la textul dat. 30 de puncte
1. Indică sensul din text al secvenței să-mi iau în folosinţă cuvintele. 6 puncte
2. Menționează perioada în care Lucian Blaga a stat sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului.
6 puncte
3. Precizează un motiv pentru care copilul Lucian Blaga este dus de Mama la doctor, justificând răspunsul
cu o secvență relevantă. 6 puncte
4. Explică atitudinea manifestată de Lucian Blaga față de Mama sa, valorificând textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a copilului Lucian Blaga, asa cum reiese din textul dat.
6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi necesitatea dialogului

cu semenii noștri, pentru întreținerea unei vieți fericite, raportându-te atât la informațiile din
fragmentul extras din volumul Hronicul și cântecul vârstelor de Lucian Blaga, cât și la experiența
personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea si dezvoltarea corespunzătoare
a două argumente adecvate opiniei, formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte
și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea 10 de puncte

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.

MIRA: Meșterul meu visează. Pentru el femeia adusă de peste apă nu e tocmai totul, dar să zicem
jumătate din tot. Cealaltă jumătate e ea (arată spre bisericuță). Și cu drept cuvânt. Las' las', nu tăgădui!
Nu mă supăr deloc că mă pui în cumpănă cu minunea asta înfricoșată de puteri.
MANOLE: Între voi două, nici o deosebire nu fac, pentru mine sunteți una.
MIRA (șăgalnic): Iată pentru ce în fiecare dimineață zic: ce bine că nu vrea să se înalțe!
MANOLE (parcă e cu gândul în altă parte): Gândești că prea mult m-aș duce să-mbrățișez piatra, nu-i
așa? Și că ziua mi-aș pierde-o mângâind bolțile. Te temi că noaptea mea ar fi o veșnică odihnire pe trepți,
iar turla, sabie între tine și mine.
MIRA (amuzată, nu-i simte îngrijorarea): Astea n-ar fi pricină de griji, dar s-ar putea întampla într-o zi
pe ea s-o numești Mira, iar pe mine biserica ta. Și zăpăceala ar fi cumplită, ha-ha!"
(Lucian Blaga, Meșterul Manole)

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare –
1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte si să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea 30 de puncte
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text
liric studiat, aparținând lui Lucian Blaga.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini artistice/idei poetice din textul studiat, relevante pentru tema și viziunea
despre lume;
– analiza a două elemente de compoziție şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru
tema și viziunea despre lume (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție şi de simetrie, motive poetice,
laitmotiv, figuri semantice/ tropi, elemente de prozodie etc.);
– susținerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic
studiat.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.