Prof.

Costache Maria Livia

Liceul Teoretic „Callatis” Mangalia

MODEL DE TEST PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT

Limba și literatura română
Testul 4
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Toate amintirile lui Caragiale își au începutul la Ploiești. Ca o repulsie organică pentru natură și
peisaj, și-a șters orice urmă a viețuirii sale din casa părintească de la Mărgineni, în care se naște în 1855
unica sa soră, Elena. Ani fericiți ai odraslelor secretarului mânăstiresc, nepoți ai negustorului de vază de
la Brașov, Luca Chiriac, pe unde îl vor fi purtat nu o dată părinții lor!
Copilul n-a reținut nimic de la Mărgineni: nici o imagine, oricât de palidă din trecut. Ploieștiul îl
născuse pe Caragiale. Aici era izvorul universurilor sale onirice infantile. Cei 3-4 ani petrecuți cu părinții
la Mărgineni s-au șters, lăsând lui Caragiale iluzia identificării nașterii sale în Ploiești.
„Da, fericit, și așa fericit eram în copilărie! și așa era toată lumea împrejurul meu!”
Era tot atât de sentimental ca și Creangă, plângând ireversibilul paradis al copilăriei:
În Ploiești copilul trăiește în plină colonie grecească. „Am fost un copil neastâmpărat, sămânță de
idriot”*. Prima locuință, cât a făcut școala primară, au avut-o în casa lui Hagi Ilie lumânărarul, „de la Sf.
Gheorghe din Ploiești”5. „Curte, pomi, bălării” pitoresc de uliță de mahala cu prelungire în câmp, ori în
livadă. ,,Ia uitați-vă acum la casă. Ce mândru se țuguiază acoperișul cu șindrilă, îmbrăcat spre miază
noapte cu mușchi verde, moale și purtând în vârfu-i un urcior smălțuit care clipește la soare. Ce mare și
stufoasă a crescut urechelnița! Iată d-asupra gârliciului, din care izvorăște așa potrivită răcoare, pridvorul
larg.[…]
Toată lumea din jurul său știa grecește, ca o limbă maternă, când nu alții, ci bunicii erau veniți în
prima generație în țară. Cum să n-o deprindă și copilul? Nu știa ca un școlit în limba greacă, ci ca un
înțelegător oral al limbii.
Cât privește cealaltă limbă, franceza, pe care scriitorul a stăpânit-o impecabil încă de la debutul
său în presă, ea nu putea fi învățată în cele câteva clase de gimnaziu. Este o limbă deprinsă din
copilărie, având toată siguranța vorbitului și a scrisului de la început direct, fără nicio urmă de șovăială
sau de dificultate. Scriitorul se dezmiardă, pe placul amicilor săi, cu apetituri proletariene, declarându-le
ca un orfan al vieții: „Eu, nefiind dat la carte, nu știu ce să zic despre timp și despre spațiu, despre acești
doi frați gemeni, fără mamă creiați”.
Citea curent în franceză pe Perrault, la care va reveni la sfârșitul vieții: „basmele acestea, ca
toate bunătățile lumii, nu sunt atâta pentru nepătrunzătoarea vârstă a copilăriei, nici pentru vârsta
tinereții, cât omul e însuși erou de basm – cât pentru vârsta bătrâneții, când a ajuns omul să se pătrunză
că nimic nu e mai frumos decât adevărul, nici mai adevărat decât frumosul”.
Marin Bucur, O biografie a lui I.L. Caragiale

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu

privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței își au începutul. 6 puncte
2. Menționează locul naşterii lui I.L. Caragiale, utilizând informațiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează două caracteristici ale casei din Ploieşti a lui I.L. Caragiale, justificându-ți răspunsul cu
o secvență semnificativă din text. 6 puncte
 4. Explică motivul pentru care scriitorul se dezmierda în faţa prietenilor. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui I.L. Caragiale, așa cum se desprinde din textul
citat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă reluarea lecturilor din
copilărie la o altă vârstă ne oferă sau nu o mai bună înţelegere a vieţii , raportându-te atât la
informațiile din fragmentul extras din volumul O biografie a lui I.L. Caragiale, de Marin Bucur, cât și la
experiența personală sau culturală.
20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14
puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.

În holda de grâu ce se coace în vară,

subt basmul arborescent,
e cu neputinţă a spune
pe ce cale viitorul s-apropie
Dar vine-apăsat, ca bătăile inimii.
Pân-adineaori a fost incoruptibil distant.
S-apropie-acum, e aici, e prezent.
Alchimie e încă totul în lume.
După pravila ei, pe-o neștiută dimensiune
a locului, tu te ascunzi
în dosul pleoapelor mele,
devenind sufletul meu.
Și ceasul e-aici, înflorește și nu mai apune.
Lucian Blaga, Ceasul care nu apune

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre două personaje
dintr-un text dramatic studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– prezentarea statutului social, moral, psihologic etc. al celor două personaje;

– evidențierea evoluției relației dintre cele două personaje, prin două episoade/secvențe comentate;

– analiza a două componente de structură şi de limbaj, semnificative pentru evoluția relației dintre cele
două personaje (de exemplu: acțiune, conflict dramatic, modalități de caracterizare, notațiile autorului,
registre stilistice, limbaj, act, scenă etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
– utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.