BASM CULT

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

(Eseu: Relaia dintre cele doua personaje)

Ion Creanga, autorul basmului ,,Povestea lui Harap-Alb, aparine epocii

marilor clasici alturi de Mihai Eminescu, Ioan Slavici si I.L Caragiale. Este de
asemenea si un reprezentant al realismului, iar printre operele sale se mai
numra si ,,Amintiri din copilrie, ,,Capra cu trei iezi, ,,Punguta cu doi bani, si
asa mai departe. Cele doua personaje participante la aciune sunt Harap-Alb si
Spnul, relaia dintre acesti doi fiind de iniiat si iniiator.

Relaia dintre cele doua personaje este conturata prin intermediul

elementelor de structura si de compoziie precum: titlul, conflictul, relaiile
temporale si spaiale, si perspectiva narativa.

Titlul textului este in directa relaie cu coninutul, anticipnd tema

basmului: lupta dintre Bine si Rau, finalizata cu triumful Binelui. Morfologic, titlul
este alctuit din substantivul comun articulat cu articol hotrt ,,Povestea si
substantivul propriu compus ,,Harap-Alb. Asadar, titlul evideniaz rolul central
al personajului eponim, al crui nume reprezint un oximoron (Harap = sluga,
rob, de culoare neagra, in contrast cu Alb = de vita nobila). Mai mult dect att,
titlul evideniaz povestea devenirii acestui personaj care este nevoit sa
parcurga un traseu iniiatic pentru a-si dobndi adevrata identitate.

Conflictul textului este unul dublu, fiind vorba pe de o parte de un conflict

general, specific basmului, (Bine-Rau) si pe de o alta parte, de un conflict
particular, intre Harap-Alb si Spn. Conflictul debuteaz in momentul ntlnirii
celor doi cnd fiul Craiului este pclit de Spn si devine sluga acestuia, fiind
constrns sa respecte cu sfinenie toate regulile impuse. Evoluia conflictului se
bazeaz pe toate probele la care este supus Harap-Alb, menite sa l duca la
pierzanie dar care in cele din urma l fac mai puternic. Conflictul se finalizeaz
intr-un mod pozitiv deoarece Harap-Alb, dei este decapitat de Spn, este mai
apoi readus la viaa de fata mpratului Ros, iar Spnul sfarseste prin a fi omort
de cal.

In ceea ce privete relaiile temporale si spatiale, putem observa ca sunt

specifice basmului, deoarece, aa cum se observa inca de la incipit, timpul nu
este clar precizat (,,Amu cic era odat). Spaial, se contureaz cele doua
taramuri, cel al realului si cel al fabulosului, cu cteva repere semnificative
precum: curtea Craiului, podul, pdurea, fantana, curtea mpratului Verde,
curtea mpratului Ros.)
 Perspectiva narativa consta in prezenta unui narator omniscient, obiectiv,
care relateaz la persoana a III-a, cu focalizare 0. Cu toate acestea, mai apar si
cteva notaii subiective precum ,,Boboc in felul sau.

Mai mult decat atat, relaia dintre cele doua personaje este evideniata si
cu ajutorul statutului social, moral si psihologic ale acestora.

Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, dar este un

erou atipic de basm, deoarece este lipsit de insusiri supranaturale, fiind construit
realist, ca o fiinta complexa, care invata din greseli si progreseaza. Din punct de
vedere social, Harap-Alb este infatisat la inceput ca fiind mezinul Craiului, facand
parte dintr-o familie de fita nobila. Insa, dup ntlnirea cu Spnul isi pierde acest
statut, devenind sluga, ca mai apoi spre finalul textului sa isi recapete adevrata
identitate nobila, ajungnd in cele din urma Imparat. Sub aspect moral, dei este
protagonistul basmului, nu este nzestrat doar cu calitati, ci si cu defecte. Asadar,
nainte de maturizarea sa da dovada de superficialitate,judecnd dup aparente,
fiind egoist si las, pentru ca ulterior sa ajung o persoana generoasa,
curajoasa,neleapta. Psihologic, reprezint tipul tanarului in formare, avnd la
nceput o personalitate slaba, cu o fire introvertita, devenind mai apoi o persoana
sociabila, comunicativa, extravertita (un om puternic).

Nici antagonistul (Spanul) nu este unul tipic, intrucat nici el nu este

inzestrat cu atribute miraculoase, nefiind un zmeu sau un animal fabulos. In ceea
ce privete statului social al acestuia, se poate remarca inca de la nceput
prezenta unei persoane trecute prin viaa deoarece acesta stie cum sa il
pacaleasca pe fiul de Crai, prefacandu-se in sluga pentru a-i fura identitatea.
Asadar, odata ajunsi la curtea Imparatului Ros, acesta pretinde ca el este
adevratul fiu de Crai. Insa, din nefericire pentru el, isi pierde in cele din urma
acest statut, fiind dat de gol de fata mpratului. Moral, ca orice antagonist, este
nzestrat doar cu defecte, fiind caracterizat prin ipocrizie, laitate, viclenie, fiind
considerat nsa ,,rul necesar, ghid spiritual, iniiator pentru Harap-Alb.
Psihologic este inzestrat cu o personalitate puternica, chiar daca este pusa in
slujba Rului.

Nu in ultimul rand, relatia dintre fiul de Crai si Span este scoasa in

evidenta si prin intermediul secventelor semnificative.

O prima secvena semnificativa demna de mentionat este cea a fantanii in

care asistam, dup ntlnirea dintre fiul Craiului si Spn, la un botez spiritual in
urma cruia fiul de Crai devine sluga, capatand numele simbolic de Harap-Alb.
Dup ce a fost amgit de Spn, care ii promite ca tie un loc cu apa rece si buna,
acesta este atras in capcana si nchis intr-o fantana din care nu poate iei, dect
dup ce ii promite Spnului ca-l va asculta cu preul vieii. Spnul ii adreseaz
trei ntrebri fundamentale: Cine eti? De unde vi? ncotro te ndrepti?,
evideniindu-si astfel rolul de iniiator pentru naivul fiu de Crai. Aflnd cu ce scop
a pornit la drum, l pune pe tanar sa jure pe armele tatlui sau ca nu va dezvlui
nimnui cele ntmplate, ca va fi de acum ncolo sluga lui, si ca se va numi
Harap-Alb. Aceasta secventa surprinde lipsa de experienta a tanarului, prin
caracterizare directa: ,,Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste, se
potriveste spanului si se baga in fantana. Acesta este totodata caracterizat si
indirect prin comportamentul si prin relaia sa cu Spnul ca fiind superficial si
naiv.

O alta secvena semnificativa este cea din deznodmntul textului in care

Harap-Alb se ntoarce la curtea Imparatului Verde cu fata mpratului Ros.
Aceasta il da de gol pe Spn care la rndul lui se rzbuna pe fiul de Crai, tindu-i
capul. Fiind ndrgostita de el, fata l readuce la viaa, cu apa moarta si apa vie,
iar Spnul sfarseste prin a fi omort de cal. Simbolic, faptul ca fata l reinvie
sugereaz faptul ca puterea iubirii este capabila de orice, iar dispariia Spnului
evideniaz ideea ca maturizarea protagonistului este deplina, si nu mai are
nevoie de ghid. Traierea capului protagonistului simbolizeaz renunarea la
vechile obiceiuri ale acestuia, capul fiind att sediul raiunii cat si al simurilor -
moare neiniiatul, renvie omul matur.

In opinia mea, tema textului, lupta dintre Bine si Rau se reflecta in relaia
dintre cele doua personaje.

In primul rnd, nainte de apariia Spnului, mezinul Craiului era imatur,

superficial, egoist. Odat ,,rul aprut, fiul de Imparat este forat sa se schimbe,
fiind supus la numeroase probe iniiatice - aducerea ,,salatilor din Gradina
Ursului, aducerea pielii cerbului si a fetei Imparatului Ros. Un bun exemplu in
acest sens ar putea fi ntlnirea cu btrna (Sfnta Duminica), in care acesta da
dovada de egoism pentru ca spre finalul basmului, sa-si arate latura generoasa
(ajutndu-le pe albine).

In al doilea rnd, fara ,,ajutorul Spnului, Harap-Alb nu si-ar fi mplinit

menirea, neavnd calitatile necesare unui viitor imparat. Astfel, Spnul practic l
foreaz sa-si cunoasc si sa-si depaseasca limitele, pentru a ajunge demn de a-l
urma pe unchiul sau la tron.

In concluzie, avnd in vedere ca Spnul l foreaz pe Harap-Alb sa se

maturizeze pentru a ajunge Imparat, pot susine intr-adevr ca tema textului se
reflecta in relaia dintre cele doua personaje.

Text reprezentativ al prozei lui Ion Creanga, basmul ,,Povestea lui Harap-
Alb demonstreaz, aa cum afirma G. Clinescu, ca ,,Omul de soi bun se
radeste sub orice straie si la orice vrsta.