Povestea lui Harap-Alb Relatia dintre 2 personaje- Ion Creanga

(basm cult)

Ion Creanga, autorul basmului ,,Povestea lui Harap-Alb, este unul dintre scriitorii care s-au impus in
literatura romana prin originalitatea stilului si este de asemenea si un reprezentant al realismului.
Titlul textului este in directa relaie cu coninutul, anticipnd tema basmului: lupta dintre Bine si Rau,
finalizata cu triumful Binelui. Morfologic, titlul este alctuit din substantivul comun articulat cu articol hotrt
,,Povestea si substantivul propriu compus ,,Harap-Alb. Asadar, titlul evideniaz rolul central al personajului
eponim, al crui nume reprezint un oximoron (Harap = sluga, rob, de culoare neagra, in contrast cu Alb = de vita
nobila). Mai mult dect att, titlul evideniaz povestea devenirii acestui personaj care este nevoit sa parcurga un
traseu iniiatic pentru a-si dobndi adevrata identitate.
Conflictul textului este unul dublu, fiind vorba pe de o parte de un conflict general, specific basmului,
(Bine-Rau) si pe de o alta parte, de un conflict particular, intre Harap-Alb si Spn. Conflictul debuteaz in
momentul ntlnirii celor doi cnd fiul Craiului este pclit de Spn si devine sluga acestuia, fiind constrns sa
respecte cu sfinenie toate regulile impuse. Evoluia conflictului se bazeaz pe toate probele la care este supus
Harap-Alb, menite sa l duca la pierzanie dar care in cele din urma l fac mai puternic. Conflictul se finalizeaz intrun mod pozitiv deoarece Harap-Alb, dei este decapitat de Spn, este mai apoi readus la viaa de fata mpratului
Ros, iar Spnul sfarseste prin a fi omort de cal.
Cele doua personaje participante la aciune sunt Harap-Alb si Spnul, relaia dintre acesti doi fiind de iniiat
si iniiator. Relaia dintre cele doua personaje este conturata prin intermediul elementelor de structura si de
compoziie precum: titlul, conflictul, relaiile temporale si spaiale, si perspectiva narativa.
In ceea ce privete relaiile temporale si spatiale, putem observa ca sunt specifice basmului, deoarece,
aa cum se observa inca de la incipit, timpul nu este clar precizat (,,Amu cic era odat). Spaial, se contureaz
cele doua taramuri, cel al realului si cel al fabulosului, cu cteva repere semnificative precum: curtea Craiului,
podul, pdurea, fantana, curtea mpratului Verde, curtea mpratului Ros.)
Perspectiva narativa consta in prezenta unui narator omniscient, obiectiv, care relateaz la persoana a
III-a. Cu toate acestea, mai apar si cteva notaii subiective precum ,,Boboc in felul sau.
Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, dar este un erou atipic de basm, deoarece
este lipsit de insusiri supranaturale, fiind construit realist, ca o fiinta complexa, care invata din greseli si
progreseaza. Din punct de vedere social, Harap-Alb este infatisat la inceput ca fiind mezinul Craiului, facand parte
dintr-o familie de fita nobila. Insa, dup ntlnirea cu Spnulisi pierde acest statut, devenind sluga, ca mai apoi
spre finalul textului sa isi recapete adevrata identitate nobila, ajungnd in cele din urma Imparat. Sub aspect
moral, dei este protagonistul basmului, nu este nzestrat doar cu calitati, ci si cu defecte. Asadar, nainte de
maturizarea sa da dovada de superficialitate,judecnd dup aparente, fiind egoist si las, pentru ca ulterior sa
ajung o persoana generoasa, curajoasa,neleapta. Psihologic, reprezint tipul tanarului in formare, avnd la

nceput o personalitate slaba, cu o fire introvertita, devenind mai apoi o persoana sociabila, comunicativa,
extravertita (un om puternic).
Nici antagonistul (Spanul) nu este unul tipic, intrucat nici el nu este inzestrat cu atribute miraculoase,
nefiind un zmeu sau un animal fabulos. In ceea ce privete statului social al acestuia, se poate remarca inca de la
nceput prezenta unei persoane trecute prin viaa deoarece acesta stie cum sa ilpacaleasca pe fiul de Crai,
prefacandu-se in sluga pentru a-i fura identitatea. Asadar, odataajunsi la curtea Imparatului Ros, acesta pretinde
ca el este adevratul fiu de Crai. Insa, din nefericire pentru el, isi pierde in cele din urma acest statut, fiind dat de
gol de fata mpratului. Moral, ca orice antagonist, este nzestrat doar cu defecte, fiind caracterizat prin ipocrizie,
laitate, viclenie, fiind considerat nsa ,,rul necesar, ghid spiritual, iniiator pentru Harap-Alb. Psihologic este
inzestrat cu o personalitate puternica, chiar daca este pusa in slujba Rului.
O prima secvena semnificativa este cea a fantanii, dup ntlnirea dintre fiul Craiului si Spn, la un
botez spiritual in urma cruia fiul de Crai devine sluga, capatand numele simbolic de Harap-Alb. Dup ce a fost
amgit de Spn, care ii promite ca tie un loc cu apa rece si buna, acesta este atras in capcana si nchis intr-o
fantana din care nu poate iei, dect dup ce ii promite Spnului ca-l va asculta cu preul vieii. Spnul ii
adreseaz trei ntrebri fundamentale, evideniindu-si astfel rolul de iniiator pentru naivul fiu de Crai. Aflnd cu ce
scop a pornit la drum, l pune pe tanar sa jure pe armele tatlui sau ca nu va dezvlui nimnui cele ntmplate, ca
va fi de acum ncolo sluga lui, si se va numi Harap-Alb. Aceasta secventa surprinde lipsa de experienta a
tanarului.
O alta secvena semnificativa este cea din deznodmntul textului in care Harap-Alb se ntoarce la fata
mpratului Ros. Aceasta il da de gol pe Spn ,care la rndul lui se rzbuna pe fiul de Crai, tindu-i capul. Fiind
ndrgostita de el, fata l readuce la viaa, cu apa moarta si apa vie, iar Spnul sfarseste prin a fi omort de cal.
Simbolic, faptul ca fata l reinvie sugereaz faptul ca puterea iubirii este capabila de orice, iar dispariia Spnului
evideniaz ideea ca maturizarea protagonistului este deplina, si nu mai are nevoie de ghid.
In opinia mea, tema textului, lupta dintre Bine si Rau se reflecta in relaia dintre cele doua
personaje deoarece Spnul l foreaz pe Harap-Alb sa se maturizeze pentru a ajunge Imparat .