Povestea lui Harap-Alb--Relația dintre cele doua personaje

1.AUTOR si OPERA

Recunoscut datorita maiestriei basmelor ,povestilor si povestirilor sale ,Ion Creanga este considerat a fii unul
dintre clasicii literaturii roman mai ales datorita operei sale autobiografice,,Amimtiri din copilarie”.Alaturi de
aceasta ,scritorul a lasat posteritatii o serie de povesti si povestiri inegalabile :,,Danila Prepeleac”,,,Povestea
porcului” sau ,,Soacra cu trei nurori”.Poveste lui harap-Alb “,publicata prima oara in revista ,,Convorbri
iterare”.in 1877,este o opera epica in proza ,de dimensiuni medii ,in care realul se impleteste cu fabulosul ,este
infatisata confrutarea dintre bine si rau ,categorii reprezentate de personaje simbolice si car se incheie
intotdeauna cu Victoria binelui.Are rol didactic si moralizator .

2.PREZENTAREA STATULUI SOCIAL,PSIHOLOGIC MORAL AL FIECARUI PERSONAJ

Relația dintre cele doua personaje este evidențiata cu ajutorul statutului social, moral si psihologic ale
acestora.I acest basm cult ,relatia dintre personajul Harap-Alb si Span se dezvolta oe schema unui parcurs
spiritual ,in care sunt implicati mentori(Sfanta Duminica si calul-reprezinta pedagogii binelui,iar Spanul al raului)si
un invatacel care trebuie sa se maturizeze.

Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, dar este un erou atipic de basm, deoarece
este lipsit de insusiri supranaturale, fiind construit realist, ca o fiinta complexa, care invata din greseli si
progreseaza. Din punct de vedere social, Harap-Alb este infatisat la inceput ca fiind mezinul Craiului, facand parte
dintr-o familie de fita nobila. Insa, după întâlnirea cu Spânulisi pierde acest statut, devenind sluga, ca mai apoi spre
finalul textului sa isi recapete adevărata identitate nobila, ajungând in cele din urma Imparat. Sub aspect moral,
deși este protagonistul basmului, nu este înzestrat doar cu calitati, ci si cu defecte. Asadar, înainte de maturizarea
sa da dovada de superficialitate,judecând după aparente, fiind egoist si las, pentru ca ulterior sa ajungă o persoana
generoasa, curajoasa,înțeleapta. Psihologic, reprezintă tipul tanarului in formare, având la început o personalitate
slaba, cu o fire introvertita, devenind mai apoi o persoana sociabila, comunicativa, extravertita (un om puternic).

Nici antagonistul (Spanul) nu este unul tipic, intrucat nici el nu este inzestrat cu atribute miraculoase,
nefiind un zmeu sau un animal fabulos. In ceea ce privește statului social al acestuia, se poate remarca inca de la
început prezenta unei persoane trecute prin viața deoarece acesta stie cum sa ilpacaleasca pe fiul de Crai,
prefacandu-se in sluga pentru a-i fura identitatea. Asadar, odataajunsi la curtea Imparatului Ros, acesta pretinde
ca el este adevăratul fiu de Crai. Insa, din nefericire pentru el, isi pierde in cele din urma acest statut, fiind dat de
gol de fata Împăratului. Moral, ca orice antagonist, este înzestrat doar cu defecte, fiind caracterizat prin ipocrizie,
lașitate, viclenie, fiind considerat însa ,,răul necesar’’, ghid spiritual, inițiator pentru Harap-Alb. Psihologic este
inzestrat cu o personalitate puternica, chiar daca este pusa in slujba Răului.

3.EVIDENTIEREA EVOLUTIEI RELATIEI DINTRE CELE 2 PERSONAJE PRIN 2 SECVENTE/SCENE COMENTATE

Mai mult decat atat, relatia dintre fiul de Crai si Span este scoasa in evidenta si prin intermediul
secventelor semnificative.

O prima secvența semnificativa demna de mentionat este cea a fantanii in care asistam, după întâlnirea
dintre fiul Craiului si Spân, la un botez spiritual in urma căruia fiul de Crai devine sluga, capatand numele simbolic
de Harap-Alb. După ce a fost amăgit de Spân, care ii promite ca știe un loc cu apa rece si buna, acesta este atras in
capcana si închis intr-o fantana din care nu poate ieși, decât după ce ii promite Spânului ca-l va asculta cu prețul
vieții. Spânul ii adresează trei întrebări fundamentale: Cine ești? De unde vi? Încotro te îndrepti?, evidențiindu-si
astfel rolul de inițiator pentru naivul fiu de Crai. Aflând cu ce scop a pornit la drum, îl pune pe tanar sa jure pe
armele tatălui sau ca nu va dezvălui nimănui cele întâmplate, ca va fi de acum încolo sluga lui, si case va numi
Harap-Alb. Aceasta secventa surprinde lipsa de experienta a tanarului, prin caracterizare directa: ,,Fiul craiului,
boboc in felul sau la trebi de aieste, se potrivestespanului si se baga in fantana.’’Acesta este totodata caracterizat
si indirect prin comportamentul si prin relația sa cu Spânul ca fiind superficial si naiv.

1
 O alta secvența semnificativa este cea din deznodământul textului in care Harap-Alb se întoarcela curtea
Imparatului Verdecu fata Împăratului Ros. Aceastail da de gol pe Spâncare la rândul luise răzbuna pe fiul de Crai,
tăindu-i capul. Fiind îndrăgostita de el, fata îl readuce la viața, cu apa moarta si apa vie, iar Spânul sfarseste prin a
fi omorât de cal. Simbolic, faptul ca fata îl reinvie sugerează faptul ca puterea iubirii este capabila de orice, iar
dispariția Spânului evidențiază ideea ca maturizarea protagonistului este deplina, si nu mai are nevoie de ghid.
Traierea capului protagonistului simbolizează renunțarea la vechile obiceiuri ale acestuia, capul fiind atât sediul
rațiunii cat si al simțurilor - moare neinițiatul, reînvie omul matur.

4.Analiza a doua elemente de structura,de compozitie si de limbaj,semnificative pentru evolutia relatiei dintre
personaje(actiune,conflict,relatii temporale/spatiale,incipit final,tehnici narative ,instantele comunicarii
narative,perspectiva narativa,registre stilistice ,limbaj ,modalitati de caracterizare)

Nu in ultimul rand relația dintre cele doua personaje este conturata prin intermediul elementelor de structura si
de compoziție precum: titlul, conflictul, relațiile temporale si spațiale, si perspectiva narativa.

i. Titlul
Titlul basmului orienteaza atentia lectorului asupra protagonistului al carui nume are valoarea unui
oximoron(figura de stil care presupune alaturarea a 2 cuvinte cu sens opus).Termenul,,Harap” ii desmneaza pe
oamenii de culoare cu un stat social inferior ;in schimb termenul ,,Alb” ii subliniaza originea nobila si pune in
evidenta ideea ca este un personaj pozitiv,purtator de lumina .Subsantivul,,povestea”anticipeaza incadrarea
operei in specia basmului.
ii. Tema

Tema textului este specifica basmului:lupta dintre bine sir au ,deznodamantul surprinzand triumful binelui.Fiind o
creatie culta,scriitorul introduce si tema maturizarii eroului ,textul dobandnd ,astfel ,aspectul unui bildungs
roman .

iii. Timp si spatiu

Timpul si spatiul au,ca in orice basm,,un caracter vag,,nedeterminat,intamplarile fiind plasate intr-un ilo
tempore(odata,intr-o tara).

iv. Naratiunea la persoana a III-a

Naratiunea la persoana a III-a este realizata de un narator omniscient ,dar nu si obiectiv,deoarece revine adesea
prin comentarii si reflectii (,,Ce-mi pasa mie”).El adopta o atitudine ludica :poziti unui narrator auctorial la inceput
sau a unui narrator invitat la ospat ,in final:,,un pacat de povestariu fara bani in buzunariu”

Privind textul din perspective tematicii abordate ,cea a luptei dintre bine sir au,conflictul exterior ,dintre fiul cel
mic al craiului si Span ,ocupa un loc privilegiat .Acestuia i se adauga si un conflict interior ,generat de lupta intre
diversele ipostaze ale protagonistului :cea de neinitiat,la inceput,de novice,pe parcurs si de initiat ,in final.

Conflictul textului este unul dublu, fiind vorba pe de o parte de un conflict general, specific basmului, (Bine-
Rau) si pe de o alta parte, de un conflict particular, intre Harap-Alb si Spân. Conflictul debutează in momentul
întâlnirii celor doi când fiul Craiului este păcălit de Spân si devine sluga acestuia, fiind constrâns sa respecte cu
sfințenie toate regulile impuse. Evoluția conflictului se bazează pe toate probele la care este supus Harap-Alb,
menite sa îl duca la pierzanie dar care in cele din urma îl fac mai puternic. Conflictul se finalizează intr-un mod
pozitiv deoarece Harap-Alb, deși este decapitat de Spân, este mai apoi readus la viața de fata Împăratului Ros, iar
Spânul sfarseste prin a fi omorât de cal.

In ceea ce privește relațiile temporale si spatiale, putem observa ca sunt specifice basmului, deoarece, așa
cum se observa inca de la incipit, timpul nu este clar precizat (,,Amu cică era odată’’). Spațial, se conturează cele
doua taramuri, cel al realului si cel al fabulosului, cu câteva repere semnificative precum: curtea Craiului, podul,
pădurea, fantana, curtea Împăratului Verde, curtea Împăratului Ros.)

2
 Perspectiva narativa consta in prezenta unui narator omniscient, obiectiv, care relatează la persoana a III-a,
cu focalizare 0. Cu toate acestea, mai apar si câteva notații subiective precum ,,Boboc in felul sau’’.

Text reprezentativ al prozei lui Ion Creanga, basmul ,,Povestea lui Harap-Alb’’ demonstrează, așa cum
afirma G. Călinescu, ca ,,Omul de soi bun se radeste sub orice straie si la orice vârsta.