Relatiile intre doua personaje din basm

Povestea lui Harap-Alb de I.Creang

Eroul si totodata personajul principal al basmului este Harap-Alb, fiul craiului cel
mic, care reuseste sa-l surprinda pe tatal sau cu curajul sau pentru a pleca la VerdeImparat.
Prima etapa a drumului o constituie padure labirint in interiorul creia fiul de crai se
intalneste, de treo ori cu Spanul, care-i cere sa-l ia ca sluga.La a treia intalnire, oferta fiind
acceptata, Spanul il invita pe tanarul naiv sa coboare intr-o fantana ciudata, pentru a se
racori, imediat insa tranteste capacul fantanii si-l sileste pe captiv sa accepte inversarea
rolurilor.Asa devine craisorul sluga Spanului, purtnd numele de Harap-Alb.
Harap-Alb este eroul, protagonistul, reprezentand forta binelui, numele lui sugerand
dubla personalitate a eroului:cea de print si cea de sluga a Spanului.
Este caracterizat direct de catre autor, la inceputul basmului,marcandu-I statutul
social initial de fiul cel mic al craiului . Trsaturile ce-l particularizeaza in plan
psihologic sunt mentionate din perspectiva altor personaje : Sf.Dumineca luminate
craisorule prin care se dezvaluie intelegenta tanarului. Craiul ii recunoaste si el
calitatile in urma probei la care il supune tu esti vrednic de imparat, iar Spanul, avand
rol de initiator , il considera fecior de om viclean.Din punct de vedere moral,
personajul intruneste toate calitatile necesare unui viitor imparat:bunatatea ,milostenia
,curajul,cinstea si demnitatea pe care fiicele Imparatului Verde le remarca de la prima
intalnire seamana a fi mult mai omenos.
Spanul este personajul secundar, reprezentand forta raului.El poate intruchipa un
ajutor in parcurgerea etapelor spre maturizare, dovada fiind comportamentul sau ilogic si
juramantul depus de Harap-Alb n fntn pana vei muri si iar vei invia.Spanul mai
poate fi si intruchiparea puterii Diavolului. Statutul sau social initial, este cel de sluga,
acesta intalnindu-l pe fiul de crai in padurea labirint unde ii cere acestuia sa-l ia ca
ajutor.Portretul sau moral iese la iveala in momentul in care i se infatiseaza de trei ori
sub aspect diferit, fiului de crai determinandu-l sa-l accepte ca sluga.
Rautatea Spanului il va pune in situatii dificile pe Harap-Alb, mai intai spreluandu-i
identitatea prin proba fantanii unde il pune pe fiul de crai sa-I jure credinta pana cand va
muri si iar va invia, apoi supunandu-l la o serie de probe precum cea a aducerii salatilor
din gradina Ursului, aducerea pieii cerbului,btuta cu pietre pretioase sau aducerea fetei
Imparatului Ros.Prin urmare,Spanul este intruchiparea raului , avand si rolul initiatorului,
cum afirma si calul nazdravan un rau necesar.De aceea calul nazdravan nu-l ucide
inainte ca initierea eroului sa fie incheiataSi unii ca acestia sunt trebuitori pe lume
cateodata, pentru ca fac pe oamnei sa prinda la minte, i spune acesta lui Harap Alb,
naintea trecerii probelor.
Trasaturile distinctive ale celor doua personaje motiveaza si incadrarea lor in doua
categorii:Harap Alb , protagonistul al basmului , reprezentant al fortelor binelui, este
caracterizat de inocenta, bunatata si curaj; pe cand Spanul , personajul antagonist, este
un reprezentant al fortelor raului iar trasatura ce-l individualizeaza este rautatea.
Probele la care participa cele doua personaje sunt relevante, atat pentru caracterul
fiecaruia, cat si pentru relatia stabilita intre cei doi.Relevant in acest sens este proba

fantanii in care fiul de crai isi dovedeste inocenta, avand incredere in cuvintele Spanului
care il inchide in fantana ,obligandu-l sa-I jure credinta si modificandu-i statutul social si
numele. Fiul de crai devine astfel sluga a Spanului ,purtand numele de Harap Alb.
O alta scena ilustrativa pentru relatiile dintre cele doua personaje , este cea
finala,in care conflictul dintre cei doi ia sfarsit ;dup demascarea Spnului, acesta i taie
capul lui Harap-Alb, eliberndu-l de jurmnt, semn ca iniierea este ncheiat. Eroul
renvie ns, datorit ajutorului primit de la prietenii si, semn c a tiut s fie un bun
prieten, i primete mpria i fata pe care o dorea. Maturizarea eroului, la care Spnul
contribuie n mod decisiv, este confirmat de nunt i de schimbarea statului social.
In opinia mea, deznodamantul basmului conduce la o rezolvare a confliuctului dintre
cele doua personaje antitetice:Spanul si Harap Alb, demonstrand astfel rolul fiecaruia in
ansamblul basmului.Hapar -Alb este un tanar fiu de crai, nematurizat, care parcurge un
traseu al initierii in care ,un rol major l au probele la care il supune Spanul.Acesta isi
demonstreaza astfel rolul de initiator, recunoscut si de celelalte personaje.Astfel craiul isi
avertizeaza fiul sa se feresca de omul span, iar calul ii confirma lui Harap- Alb necesitatea
unor astfel de personaje in maturizarea unui tanar, sprijinindu-i n procesul de
maturizare .Deznodamantul basmului Poveste lui Harap- Alb de I.Creanga se incadreaza
astfel in schema basmului popular prin victoria binelui asupra raului.
Valoarea intrinseca a basmului cult,, Povestea lui Harap Alb consta in faptul ca reia
modelul basmului popular pe care Creanga il re-creeaza intr-o forma originala, trasmitand
ideea ca omul este supus unui destin prestabilit , avnd o misiune bine determinat n
via.