Sunteți pe pagina 1din 3

Relatiile intre doua personaje din basm Povestea lui Harap-Alb de I.

Creang
Ion Creanga, unul dintre scriitorii care s-au impus in literatura romana prin originalitatea stilului, a lasat posteritatii o opera variata, aducand in literatura culta, farmecul si spontaneitatea literaturii populare. Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult ce apare in anul 1877, in revista Convorbiri literare. Basmul cult este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand supranaturalul si supusa unor actiuni conventionale, care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. Titlul, aparent simplu, precizeaza caracterul fabulos al textului, precum si caracterul sau initiatic: Harap-Alb este numele sub care protagonistul trece prin toate incercarile care ii aduc desavarsirea umana. Tema basmului este drumul initierii unui tanar, de la stadiul de novice, la acela de om maturizat, ce sta la baza temei centrale: tiumfului binelui asupra raului. Conflictul, dezvoltat pe schema traditionala, este mai complicat decat in cazul modelului popular, prin implicarea unor personaje complexe si prin dimensiunea psihologica. Actiunea se desfasoara linear, succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire.Coordonatele actiunii sunt vagi, caracterizate prin atemporalitate si aspatialitatea conventiei: Amu cica era odata intr-o tara de craiTara in care imparatea fratele cel mare era tocmai la o margine a pamantului, si criia istuilalt la alta margine Reperele spatiale sugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga de la un capat al lumii la celalalt, el parasind lumea aceasta cunoscuta, si trecand dincolo, in lumea necunoscuta. Incipitul se deosebeste de formula initiala a basmului folcloric care pune evenimentele sub semnul timpului originar si al unicitatii si asaza actiunea intr-un timp apropiat de cel realera odata, insa existenta celor doi frati, ori a celor trei frati, la distante uriase, intr-un spatiu neprecizat, trimit la lumea basmuluiAmu cica era odata intr-o tara de crai, care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare, care era imparat intr-o alta tara, mai indepartata Finalul este fericit, marcand trecerea de la lumea fabuloasa la cea reala cu ajutorul ironiei: Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo bea si mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea i mnnc, iar cine nu, se uita si rabda. Structura narativa este specifica basmului, construit din episoade care se inlantuie.Textul poneste de la modelul basmului popular, dar are o constructie epica articulata ca un bildungsroman, continand intamplari care modeleaza un erou. Eroul si totodata personajul principal al basmului este Harap-Alb, fiul craiului cel mic, care reuseste sa-l surprinda pe tatal sau cu curajul sau pentru a pleca la VerdeImparat. Prima etapa a drumului o constituie padure labirint in interiorul creia fiul de crai se intalneste, de treo ori cu Spanul, care-i cere sa-l ia ca sluga.La a treia intalnire, oferta fiind acceptata, Spanul il invita pe tanarul naiv sa coboare intr-o fantana ciudata, pentru a se

racori, imediat insa tranteste capacul fantanii si-l sileste pe captiv sa accepte inversarea rolurilor.Asa devine craisorul sluga Spanului, purtnd numele de Harap-Alb. Harap-Alb este eroul, protagonistul, reprezentand forta binelui, numele lui sugerand dubla personalitate a eroului:cea de print si cea de sluga a Spanului. Este caracterizat direct de catre autor, la inceputul basmului,marcandu-I statutul social initial de fiul cel mic al craiului . Trsaturile ce-l particularizeaza in plan psihologic sunt mentionate din perspectiva altor personaje : Sf.Dumineca luminate craisorule prin care se dezvaluie intelegenta tanarului. Craiul ii recunoaste si el calitatile in urma probei la care il supune tu esti vrednic de imparat, iar Spanul, avand rol de initiator , il considera fecior de om viclean.Din punct de vedere moral, personajul intruneste toate calitatile necesare unui viitor imparat:bunatatea ,milostenia ,curajul,cinstea si demnitatea pe care fiicele Imparatului Verde le remarca de la prima intalnire seamana a fi mult mai omenos. Spanul este personajul secundar, reprezentand forta raului.El poate intruchipa un ajutor in parcurgerea etapelor spre maturizare, dovada fiind comportamentul sau ilogic si juramantul depus de Harap-Alb n fntn pana vei muri si iar vei invia.Spanul mai poate fi si intruchiparea puterii Diavolului. Statutul sau social initial, este cel de sluga, acesta intalnindu-l pe fiul de crai in padurea labirint unde ii cere acestuia sa-l ia ca ajutor.Portretul sau moral iese la iveala in momentul in care i se infatiseaza de trei ori sub aspect diferit, fiului de crai determinandu-l sa-l accepte ca sluga. Rautatea Spanului il va pune in situatii dificile pe Harap-Alb, mai intai spreluandu-i identitatea prin proba fantanii unde il pune pe fiul de crai sa-I jure credinta pana cand va muri si iar va invia, apoi supunandu-l la o serie de probe precum cea a aducerii salatilor din gradina Ursului, aducerea pieii cerbului,btuta cu pietre pretioase sau aducerea fetei Imparatului Ros.Prin urmare,Spanul este intruchiparea raului , avand si rolul initiatorului, cum afirma si calul nazdravan un rau necesar.De aceea calul nazdravan nu-l ucide inainte ca initierea eroului sa fie incheiataSi unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata, pentru ca fac pe oamnei sa prinda la minte, i spune acesta lui Harap Alb, naintea trecerii probelor. Trasaturile distinctive ale celor doua personaje motiveaza si incadrarea lor in doua categorii:Harap Alb , protagonistul al basmului , reprezentant al fortelor binelui, este caracterizat de inocenta, bunatata si curaj; pe cand Spanul , personajul antagonist, este un reprezentant al fortelor raului iar trasatura ce-l individualizeaza este rautatea. Probele la care participa cele doua personaje sunt relevante, atat pentru caracterul fiecaruia, cat si pentru relatia stabilita intre cei doi.Relevant in acest sens este proba fantanii in care fiul de crai isi dovedeste inocenta, avand incredere in cuvintele Spanului care il inchide in fantana ,obligandu-l sa-I jure credinta si modificandu-i statutul social si numele. Fiul de crai devine astfel sluga a Spanului ,purtand numele de Harap Alb. O alta scena ilustrativa pentru relatiile dintre cele doua personaje , este cea finala,in care conflictul dintre cei doi ia sfarsit ;dup demascarea Spnului, acesta i taie capul lui Harap-Alb, eliberndu-l de jurmnt, semn ca iniierea este ncheiat. Eroul renvie ns, datorit ajutorului primit de la prietenii si, semn c a tiut s fie un bun prieten, i primete mpria i fata pe care o dorea. Maturizarea eroului, la care Spnul contribuie n mod decisiv, este confirmat de nunt i de schimbarea statului social.

In opinia mea, deznodamantul basmului conduce la o rezolvare a confliuctului dintre cele doua personaje antitetice:Spanul si Harap Alb, demonstrand astfel rolul fiecaruia in ansamblul basmului.Hapar -Alb este un tanar fiu de crai, nematurizat, care parcurge un traseu al initierii in care ,un rol major l au probele la care il supune Spanul.Acesta isi demonstreaza astfel rolul de initiator, recunoscut si de celelalte personaje.Astfel craiul isi avertizeaza fiul sa se feresca de omul span, iar calul ii confirma lui Harap- Alb necesitatea unor astfel de personaje in maturizarea unui tanar, sprijinindu-i n procesul de maturizare .Deznodamantul basmului Poveste lui Harap- Alb de I.Creanga se incadreaza astfel in schema basmului popular prin victoria binelui asupra raului. Valoarea intrinseca a basmului cult,, Povestea lui Harap Alb consta in faptul ca reia modelul basmului popular pe care Creanga il re-creeaza intr-o forma originala, trasmitand ideea ca omul este supus unui destin prestabilit , avnd o misiune bine determinat n via.