Sunteți pe pagina 1din 35

Screeningul

Testul screening
Identificarea prezumtiva a persoanelor afectate

de boli sau defecte nerecunoscute anterior, cu ajutorul unor teste, examinari sau a altor procedee ce pot fi aplicate rapid, in masa
Reprezinta

un mijloc operational epidemiologia de interventie componenta secundare organica a

curent

in

Este

profilaxiei

Testul Screening
Permite diferentierea intr-o populatie a persoanelor

aparent sanatoase de cele care sunt sanatoase


Nu are valoarea unui test diagnostic Permite identificarea precoce a unei stari patologice

Testul screening
Se aplica la nivel populational unor persoane aparent

sanatoase, este mai ieftin si mai putin exact comparativ cu testul diagnostic si nu este urmat de prescrierea unui tratament
In general este o componenta a unui program de

sanatate publica care urmareste depistarea unei stari patologice in populatie


Poate fi o examinare clinica, de laborator sau

paraclinica.

Scopurile aciunilor de screening


Stabilirea prevalenei unor boli la nivel

populaional Depistarea precoce a unor boli, anormaliti sau condiii care pot conduce la mbolnviri Depistarea unor infecii cu potenial de transmisibilitate Evaluarea istoriei naturale a unor boli Evaluarea unor programe de sntate aplicate populaional.

Tipuri de screening de mas (simplu sau multiplu) selective sau intite (simplu, multiplu) multifazic ocazional sau oportunist repetat i continuu (health check-ups)

Criterii de justificare a unui program screening


boal: frecvent i grav, cu prevalen mare,

prodrom ndelungat, istoria natural a bolii cunoscut, diagnostic: posibil accesibil i acceptabil. Teste screening i diagnostice: sensibile, specifice, simple, ieftine, reproductibile, acceptabil, lipsit de nocivitate tratament: eficace, accesibil i acceptabil.

Scopurile actiunilor screening:


Precizarea prevalentei unei boli in populatie

Alcatuirea programelor de sanatate Depistarea precoce a unei boli in cadrul masurilor de profilaxie secundara Determinarea evolutiei naturale a unor boli Studiul Framingham pt boala coronariana Prevenirea si controlul unor boli transmisibile Examenul serologic pt bolile venerice Evaluarea unor programe de sanatate publica aplicate in populatie

Clasificarea screeningului
Simplu trierea unei populatii intregi, cu un singur test pt o

singura patologie- testul la tuberculina


Multiplu mai multe teste cu aceeasi ocazie in acelasi scop-

examenul marital
Multifazic mai multe metode, in mai multe etape cu acelasi

scop- ELISA, Western Blot pt inf cu HIV


Selectiv aplicate unor grupuri cu expuneri specifice, in

patologia profesionala- expunerea la plumb


Ocazional- se aplica la pacientii care solicita consult medical

pt alte motive
Repetat se aplica in programele de supraveghere

sanatatii unei populatii

Justificarea efectuarii unui screening


Boala constituie o problema importanta de sanatate

publica atat prin gravitate cat si prin prevalenta ridicata


Boala are o perioada asimptomatica,de latenta

indelungata , poate fi decelata in acest interval sau inainte de debutul fazei clinice si prevalenta cazurilor este ridicata in st. preclinic HTA
Istoria naturala a bolii este cunoscuta- evolutia de la

faza de latenta la cea simptomatica


Exista mijloace potrivite si disponibile de diagnostic si

tratament pt bolnavii decelati prin sreening Exista un test screening capabil sa deceleze boala in

Testul este acceptabil pentru populatia testata Exista un tratament cu eficacitate demonstrata care

poate fi aplicat subiectilor la care s-a decelat boala


Alegerea subiectilor care vor primi un tratament sa fie

efectuata dupa criterii prestatbilite


Costul testarii screening sa nu fie disproportionat

comparativ cu cel al ingrijirilor medicale


Asigurarea unei continuitati de decelare a cazurilor prin

testul screening fara a considera testarea ca o operatie executata o singura data pentru totdeauna

Criterii de evaluare in vederea aplicarii unui test screening


a) Eficienta tratamentului prescris ca o consecinta a depistarii bolii Acceptarea tratamentului de catre bolnav Eficacitatea tratamentului in faza precoce a bolii comparativ cu aplicarea sa in faza tardiva b) Justificarea screeningului legata de gravitatea bolii Morbiditate Mortalitate Suferinta c) Utilitatea testului diagnostic Sensibilitate Specificitate Valoare predictiva pozitiva Valoare predictiva negativa

Performanta unui test screening se poate aprecia

dupa capacitatea acestuia de a identifica exact subiectii bolnavi si sanatosi Rezultatele se introduc in tabelul de contingenta pt Rezultatul Boala Total interpretare
testului + + _ Total RP(a) FN(c) RP+FN (a+c) FP(b) RN(d) FP+RN (b+d) RP+FP(a+b) FN+RN(c+d) RP+FP+FN+RN (a+b+c+d)

Sensibilitatea
Probabilitatea ca testul sa fie pozitiv la bolnavi

Sensibilitate

Rezultate fals negative Sensibilitate 100%- testul identifica toti bolnavii Un test cu sensibilitate inalta este preferat daca:

Boala este grava si nu poate fi ignorata Boala/defectul este curabil Repercursiunile psihologice ale rezultatelor fals pozitive sunt reduse Tratamentul este ieftin

1. Boli

venerice curabile 2. Boli infectioase 3. Fenilcetonuria

Specificitatea
Probabilitatea ca testul sa fie negativ la sanatosi

Specificitate

Rezultate fals pozitive Specificitate 100% - testul identifica pe cei sanatosi Un test cu specificitate inalta este preferat daca:

Boala este grava si dificil sau imposibil de tratat Necunoasterea cazurilor are importanta sanitara si psihologica Rezultatele fals pozitive sunt traumatizante psihologic Tratamentul este costisitor

1. Scleroza

multipla 2. Cancere oculte

Valoarea predictiva pozitiva


Arata probabilitatea prezentei bolii raportat la

rezultatele anormale ale testului

Valoarea predictiva negativa


Arata probabilitatea absentei bolii raportat la testele

normale
La sensibilitate si specificitate constante, VPP creste

odata cu prevalenta in timp ce VPN scade Populatiile cu risc inalt reprezinta cele mai bune tinte ale unui program screening.

Developmental characteristics: Cut-points and Receiver Operating Characteristic (ROC) Receiver Operating Characteristic (ROC)

18

Developmental characteristics: Cut-points and Receiver Operating Characteristic (ROC) Receiver Operating Characteristic (ROC)

19

20

21

Programul national privind evaluarea starii de sanatate a populatiei (Ordin Nr. 994/354 din 4 iunie
2007)

Scop:

a) cunoasterea ponderii in populatie a factorilor determinanti pentru bolile cu impact major asupra starii de sanatate a acesteia, diagnosticarea precoce si monitorizarea acestor boli pentru evitarea deceselor premature; b) imbunatatirea starii de sanatate a populatiei prin prevenirea, controlul si monitorizarea bolilor cu impact major asupra sanatatii; c) imbunatatirea calitatii vietii si prelungirea duratei medii de viata pentru alinierea la standardele Uniunii Europene;

d) imbunatatirea accesului la serviciile de sanatate a intregii

Obiective
a) evaluarea starii de sanatate a populatiei si a factorilor de risc, in vederea pastrarii si promovarii sanatatii, precum si a prevenirii imbolnavirilor si complicatiilor acestora;

b) cunoasterea ponderii factorilor de risc pentru bolile cu impact major asupra sanatatii populatiei;
c) imbunatatirea starii de sanatate a populatiei prin cresterea accesului populatiei la servicii de asistenta medicala preventiva si cresterea sperantei de viata d) efectuarea de consiliere si screening clinico-biologic, in vederea depistarii precoce a afectiunilor oncologice, cardiovasculare, neurologice si altele, in functie de factorii de risc identificati in urma activitatii de evaluare a starii de sanatate a populatiei; f) realizarea riscogramei colective si stabilirea structurii morbiditatii generale si specifice, pe grupe de varsta, dinamica si tendintele acesteia.

Activitati in cadrul implementarii si derularii programului:


a) evaluarea populatiei pentru depistarea bolilor cu impact major asupra starii de sanatate; b) stabilirea riscului individual si a necesarului de servicii preventive care vor fi efectuate, pe baza graficului activitatilor preventive, la adult si copil; c) consiliere si recomandarea efectuarii investigatiilor clinice si paraclinice de tip test screening si test diagnostic pe baza riscului individual stabilit in urma aplicarii riscogramei; e) calcularea ponderii factorilor de risc pentru bolile cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei.

Servicii efectuate n cadrul programului


A. de ctre medicul de familie a) introducerea datelor de identificare, precum i a datelor rezultate din evaluarea persoanelor, n baza de date a cabinetului medicului de familie b) examinarea clinic difereniat, n funcie de grupa de vrst c) identificarea i investigarea riscului i a cumulului de factori de risc prin realizarea riscogramei individuale d) ntocmirea planului individual de supraveghere a fiecrei persoane, n funcie de riscograma individual, realizat la adult i n funcie de rezultatele examenului clinic de evaluare a strii de sntate la copiii 0-18 ani e) consilierea persoanelor examinate n funcie de riscograma individual realizat la adult i n funcie de rezultatele examenului clinic de evaluare a strii de sntate la copiii 0-18 ani;

f) recomandarea investigaiilor paraclinice i examene clinice de specialitate n funcie de riscul individual stabilit n urma realizrii riscogramei la adult i a rezultatelor examenului clinic de evaluare a strii de sntate la copiii 0-18 ani; g) depistarea precoce a bolilor cronice i a complicaiilor acestora n funcie de riscograma individual realizat la adult i n funcie de rezultatele examenului clinic de evaluare a strii de sntate la copiii 0-18 ani. B. de ctre furnizorul de servicii medicale paraclinice a) efectuarea investigaiilor medicale paraclinice recomandate de medicii de familie b) transmiterea rezultatelor investigaiilor medicale paraclinice medicilor de familie care le-au recomandat

Indicatori de evaluare:

Indicatori fizici raportati de cabinetele de medicina de familie: a) numarul de persoane pentru care s-au introdus datele de identificare in baza de date; b) numarul de persoane evaluate- numarul de persoane asigurate/neasigurate; Nr. persoane cu risc de boala depistate c) numarul de persoane carora le-au fost recomandate investigatii paraclinice; d) numarul de investigatii paraclinice recomandate de catre medicul de familie, total si pe tipuri Indicatori fizici raportati de furnizorii de servicii paraclinice: a) numarul de persoane care au efectuat investigatiile paraclinice recomandate; b) numarul de investigatii paraclinice efectuate (total si pe tipuri); c) numarul de cabinete de medicina de familie din mediul rural cu care a incheiat contract pentru activitatea de recoltare de probe biologice; d) numarul de persoane pentru care s-au recoltat probele biologice la nivelul cabinetelor de medicina de familie din mediul rural; Indicatori fizici raportati de casele de asigurari de sanatate: a) numarul de persoane pentru care s-au introdus datele de identificare in baza de date; b) numarul de persoane evaluate c) numarul total de cabinete de medicina de familie care deruleaza programul; d) numarul furnizorilor de servicii paraclinice care deruleaza programul; e) numarul de cabinete de medicina de familie din mediul rural care deruleaza programul, din care: f) numarul de persoane carora le-au fost recomandate investigatii paraclinice de catre medicii de familie; g) numarul de persoane care au efectuat investigatiile paraclinice recomandate; h) numarul de investigatii paraclinice recomandate de catre medicul de familie i) numarul de investigatii paraclinice efectuate (total si pe tipuri);

Indicatori de eficienta/ rezultate


a)cost/persoana evaluata clinic = 15,0 RON; b) cost/persoana pentru care s-au introdus datele de identificare in baza de date = 0,5 RON c) cost/persoana evaluata introdusa in baza de date = 0,5 RON; d) cost maxim/persoana investigata paraclinic = 50,0 RON;

e) cost mediu realizat/persoana investigata paraclinic (in limita costului maxim prevazut de dispozitiile prezentului ordin);
f)evaluarea morbiditatii generale si specifice (prevalenta si incidenta) prin bolile cronice cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei, pe grupe de varsta g) ponderea populatiei evaluate din total populatie; h) evaluarea rezultatelor pe baza informatiilor cuprinse in riscogramele individuale;

d) realizarea riscogramei colective.

Rezultate
Nr persoane evaluate: 11.104.655

55% din

populaia rii
43,4% sunt brbai iar 57,6% sunt femei. 9.889.062 1.215.593

89,9 % reprezint persoanele asigurate. 5,7% sunt persoane neasigurate.

37% din persoanele evaluate au risc de imbolnavire.

Structura Riscogramei
30% din cei evaluai prezint risc de mbolnvire prin diabet

zaharat
7% dintre persoanele evaluate prezint riscul apariiei unei

afeciuni cardiovasculare.

6% dintre persoanele evaluate prezint risc oncologic


Procentul persoanelor cu risc de cancer de col uterin din

totalul persoanelor evaluate la nivel national este de 1,93%


Procentul persoanelor cu risc de cancer de san din totalul

persoanelor evaluate la nivel national este de 1,25%

Factori de risc determinati de comportamentul populatiei


Nutritie Consum zilnic de carne grasa -% barbatilor/ femeilor care consuma zilnic carne grasa este de 34% ---23% - distributia pe medii de rezidenta este urban/ rural 21% ---33%
Legume si fructe consumate zilnic

-% barbatilor/femeilor care consuma zilnic legume si fructe este de 76% 80% - distributia pe medii de rezidenta este urban/rural 81% ---75%
Consum de alcool % barbatilor / femeilor care consuma alcool este la nivel national de 30% --- 6% Distributia pe medii de rezidenta este urban/rural 11% ---21%

Fumat - % barbatilor/femeilor care fumeaza este la nivel national de 29% --- 12% - distributia pe medii de rezidenta urban/rural este 22% ---17%

Persoane care doresc sa renunte la fumat in urmatorul an


-% barbatilor/femeilor care doresc sa renunte la fumat in urmatorul an este de 11% ---12% - distributia pe medii de rezidenta urban/rural este 9% --- 6% Activitate fizica
Persoane care obisnuiesc sa mearga pe jos cel putin 30 minute de 5 ori pe saptamana

- % barbatilor / femeilor este de 68% ---67%


Persoane care practica un sport cu regularitate

% barbatilor / femeilor este la nivel national de 2% ---1%

PNES ca fundament al noilor politici si programe de sanatate


Profilaxia primara

a)

Definirea unui proiect pe 3 ani de profilaxie primara pentru factorii de risc alimentatie si activitate fizica in parteneriat cu Ministerul Educatiei (efect pe bolile cardiovasculare si cancer)
Definirea unui program de vaccinare pentru HPV, virus asociat cu 96% din cancerele de col uterin, program ce este planificat in cadrul campaniilor scolare de vaccinare pentru cohorta de fetite de clasa a IVa

b)

Profilaxia secundara

Programe organizate de screening pentru cancerele de col uterin, sn i colon


Tratament

Intensificarea eforturilor pentru definirea de ghiduri si protocoale de diagnostic si tratament in vederea folosirii judicioase a medicamentelor de catre medici Cresterea bugetelor pentru patologiile cu frecventa mare a cazurilor noi de boala identificate prin program pentru cancerele colo-rectale i genito-mamare.

Concluzii
Instituirea programelor screening poate aduce beneficii

substantiale prin depistarea precoce a bolilor avand drept consecinta reducerea mortalitatii si morbiditatii