Povestea lui Harap-Alb-ION

CREANGA
Ion Creanga este un celebru scriitor care face parte din perioada marilor clasici, din
a doua jumatate a secolului al 19-lea. “Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult
publicat in revista “Convorbiri literare” in anul 1877.
Basmul este o specie a genului epic, cu o actiune complexa care se petrece pe 2
planuri: real si fantastic, avand ca tema lupta dintre bine si rau, in care eroul este
inzestrat cu puteri supranaturale si se intalnesc cifre si obiecte magice.
O trasatura specifica basmului cult sunt incipitul si finalul, incipitul sugereaza un timp
mitic, iar finalul prezinta victoria binelui. Incipitul schimba formula “A fost odata ca
niciodata” cu “Amu cica era odata intr o tara un crai, care avea trei feciori”, avand
acelasi rol, finalul face trecerea de la lumea fantastica la cea reala “iar pe la noi, cine
are bani, bea si mananca, iara cine nu, se uita si rabda”. Astfel, elementele
inovatoare din cadrul incipitului si al finalului individualizeaza basmul lui Creanga,
fiind specifice unui basm cult.
O alta trasatura se refera la specificul constructiei actiunii, aceasta individualizandu-
se prin detalii si dramatizandu-se prin dialog, imbinand persoana a treia cu persoana
intai:”Uitasem sa va spun…”. Prin adresari directe, se mentine contactul cu cititorul
si se stimuleaza interesul acestuia. Perspectiva narativa este obiectiva, narandu-se
la persoana a3-a, dar nu si impersonala, existand elemente de subiectivitate, prin
exprimarea atitudinii naratorului fata de intamplari si personaje.
Tema operei este trecerea de la adolescenta naiva la maturitatea plina de
responsabilitati.
O scena ilustrativa temei basmului este cea cand drept rasplata pentru milostenia
aratata Sfintei Duminici, deghizata in cersetoare, mezinul este sfatuit de aceasta sa
ia “calul, hainele si armele” cu care a fost tatal sau mire, pentru a reusi.
O alta scena ilustrativa pentru tema textului este proba podului care simbolizeaza
trecerea la alta etapa a vietii. Fiul cel mic este singurul dintre cei trei frati care
reuseste sa treaca podul. Reusita sa este datorata ajutorului primit de la cal,

Povestea lui Harap-Alb-ION CREANGA 1

 personaj cu rol initiator. In plus, podul mai reprezinta si momentul in care tatal
formuleaza interdictia de a nu se insoti cu omul span.
Titlul acestui basm cult este alcatuit din numele dat de catre span “harap”- o sluga
de culoare si “alb” subliniaza nobilimea acestuia, iar substantivul comun “povestea”
induce aventura acestuia.
Relatiile temporale si spatiale, locul desfasurarii actiunii “intre 2 taramuri”,”la un
capat de lume”, iar timpul este vag precizat “era odata intr-o tara un crai…”.
Actiunea se desfasoara liniar, succesiunea secventelor narative fiind redata
cronologic. Situatia initiala presupune o stare de echilibru: un crai avea 3 feciori, iar
in alt capat de lume, un frate sau mai mare, Verde-imparat avea doar fete.
Tulburarea echilibrului reiese din scrisoarea lui Verde-imparat in care, din lipsa de
mostenitor pe linie masculina ii cere fratelui sau sa-i trimita “pe cel mai vrednic dintre
nepoti” pentru a-i urma la tron.
Cautarea eroului se concretizeaza prin incercarea la care isi supune craiul baietii: se
imbraca in piele de urs si iese in fata lor de sub un pod. Conform structurii formale a
basmului, reuseste sa treaca aceasta proba a curajului fiul cel mic. Eroul este la
inceput un tanar naiv, care face greseli si invata, spre deosebire de protagonistul
basmelor populare, caruia i se atribuie numeroase calitati inca de la inceput.
Popasul de la fantana reprezinta o secventa narativa importanta, intrucat inselatoria
provoaca evolutia conflictului. Spanul, pe care fiul cel mic il luase ca sluga pentru a il
ajuta sa iasa din "tara spanilor", nesocotind sfatul parintesc, il pacaleste, furandu-i
identitatea, transformandu-l in rob si dandu-i numele Harap-Alb.

In basm, exista atat conflicte exterioare, intre Harap-Alb si Span, cat si interioare, in
cazul lui Harap-Alb, care îşi înfrange propriile slăbiciuni, desăvârşindu-şi treptat
inițierea. Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui, eroul fiind
sprijinit de ajutoare si donatori: fiinte cu insusiri supranaturale, animale fabuloase, si
obiecte miraculoase.

Trecând prin probe numeroase, căci scenariul epic este complicat, aduce salatele
din grădina ursului, nestematele de pe pielea cerbului şi chiar pe fata împăratului
Roşu, tânărul acumulează calități precum, mila, curajul, responsabil în a-şi ţine
cuvântul dat, care, în final îl vor dovedi vrednic de a moşteni împărăția unchiului şi
de a se împlini în plan sentimental, însoţindu-se cu aleasa inimii. Tăierea capului de
către Spân, punctul culminant al basmului, reprezintă, totodată, eliberarea de

Povestea lui Harap-Alb-ION CREANGA 2

 jurământ, iar pedepsirea antagonistului este echivalentă cu dispariția răului, căci
Spânul, pedepsit de cal, se face,,praf şi pulbere".
Asadar, basmul cult,,Povestea lui Harap Alb" depăşeşte tiparele basmului popular
printr-o viziune originală, moralizatoare şi plină de umor a povestitorului Creangă.

Povestea lui Harap-Alb-ION CREANGA 3