Povestea lui Harap Alb

de Ion Creang ă

A fost publicat la 1 august 1877 in revista “Convorbiri literare” si, fiind considerat “o sinteza a
basmului romanesc „(Pompiliu Constantinescu)”, reprezinta un adevarat bildungsroman cu subiect
fabulos.

Tema specifica basmului popular (confruntarea dintre bine si rau, incheiata cu victoria binelui)
se complica in basmul cult prin dezvoltarea unei tematici adiacente.

,,Povestea lui Harap-Alb” este in egala masura, un bildungsroman, o parabolă a devenirii, a

parcurgerii treptelor sociale a protagonistului de la slugă la împărat.

Titlul este simbolic, deoarece sugereaza, prin oximoronul negru-alb, dubla identitate a
personajului: cea asumata (de sluga a Spanului) si cea reala (de tanar print). Termenul “harap”
inseamna “om cu parul si pielea de culoare neagra” si exprima starea de robie a “harapilor” si, deci,
conditia de sluga a craisorului. “Albul” exprima inocenta, puritatea sufletului si ingenuitatea
feciorului de crai. Totodata, termenul “poveste” transmite inspiratia folclorica a basmului.

In realizarea basmului, Ion Creanga valorifica schema narativa traditionala pe care grefeaza
elemente particulare culte.

Actiunea basmului se desfasoara linear, cronologic si urmeaza modelul structural ciclic al

basmului popular care presupune: pornirea de la o stare de echilibru, perturbarea echilibrului,
parcurgerea unui drum cu peripetii si regasirea echilibrului.

Expozițiunea:

Sunt prezentati cei doi frati (Craiul si Verde-Imparat) care traiau de multa vreme la doua capete
ale lumii fara sa se vada.

Intriga

Evenimentul care perturba echilibrul initial e scrisoarea pe care Craiul o primeste de la

imparatul Verde, prin care ii cere un mostenitor, scesta neavand decat fete. Dintre cei 3 fii ai Craiului,
cel mai vrednic se va dovedi mezinul, care, sfatuit de Sf. Duminica, va trece proba curajului: ursul de
sub pod.

Desfasurarea actiunii

Presupune un drum initiatic la care pleaca eroul pentru a restabili echilibrul initial. Drumul va fi
presarat cu incercari care, din punct de vedere al simbolisticii basmului, constituie probe de initiere.
Prima etapa a drumul e reprezentata de drumul-labirint, in interiorul careia fiul de crai se intalneste,
de 3 ori, cu Spanul. La cea de-a treia intalnire, Spanul il pacaleste pe craisor sa coboare intr-o fantana
 Povestea lui Harap Alb

de Ion Creang ă
pentru a se racori; pentru ca apoi sa-i crute viata, il obliga sa accepte inversarea rolurilor. Cand cei 2
ajung la Verde-Imparat, craisorul e sluga Spanului, cu numele de Harap-Alb.

Harap-Alb este supus la 3 probe initiatice: sa aduca salatile din Gradina Ursului, pietrele pretioase din
Padurea Cerbului si pe fata Imparatului Ros. Ultima proba propune prin procedeul triplicarii: Harap-
Alb, alaturi de tovarasii sai (Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila) doarme in camera
inrosita, mananca si bea peste puterile omeneste, alege macul din nisip cu ajutorul furnicilor, pazeste
fata de imparat pe timpul noptii, recunoaste fata cu ajutorul albinei si trimite calul alaturi de turturica
fetei sa aduca smicele, apa vie si apa moarta.

Punctul culminant

Echivaleaza cu momentul in care fata imparatului Ros divulga secretul lui Harap-Alb si acesta e ucis
de Span.

Deznodamantul

Aduce restabilirea echilibrului. Calul il omoara pe Span, fata il invie pe Harap-Alb, folosindu-se de
obiectele magice. Eroul e rasplatit, primeste imparatia si totul se sfarseste cu o nunta imparateasca.

7.Elemente populare, elemente culte

In afara schemei narative, “Povestea lui Harap-Alb” mai prezinta si alte asemanari cu prototipul
folcloric: motive narative tipice (confruntarea dintre bine si rau, superiozitatea mezinului, personaje
adjuvante, calatoria, probele), elemente magice (apa vie, apa moarta, smicele), prezenta fabulosului,
sugestia de oralitate a stilului, creata prin interjectii, cuvinte, expresii populare, zicale (“vorba ceea”,
“toata ca toate”), fraze ritmatice (“La placinte, inainte /La razboi, inapoi”).

Ca si in basmul popular, coordonatele spatio-temporale sunt vagi, nedeterminate: Timpul este

un trecut indepartat actiunii. (“Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori”). Spatiul
are doua coordonate: regatul Craiului, tatal lui Harap-Alb, ca spatiu cunoscut, si Imparatia lui Verde-
Imparat, ca spatiu necunoscut, ambele fabuloase.

Dincolo de aceste asemanari cu basmul popular, exista si deosebiri care releva caracterul de
basm cult al operei. Basmul are intindere mare, fiind considerat o inlantuire “micro-nuvele” ce curg
una din cealalta.

Fabulosul e tratat in mod realist, umanizarea fantasticului fiind prezenta si in descrierea celor 5
aparitii bizare, care se comporta, vorbesc, se cearta ca niste tarani humulesteni. In plus, fiecare schita
de portret trimite la figura umaga: Gerila=”o dihanie de om”, Flamanzila=”o namila de om”, Setila=”o
aratare de om”, Ochila=”o schimonositura de om”, Pasari-Lati-Lungila=”o pocitanie de om”.
 Povestea lui Harap Alb

de Ion Creang ă
Spanul e descris ca un om viclean, iar esenta sa demonica nu e dezvaluita decat atunci cand coboara
in fantana si-si striga numele: “Chima raului pe malul paraului”.

In basm se intrevad elemente mitologice, apa din fantana amintind de apa uitarii.

Complexitatea basmului cult e redata si de prezenta personajelor deghizate. Batranul isi ascunde
calitatea parinteasca in pielea de urs, iar Spanul Obtine, prin viclenie, identitate falsa de fecior de
crai. Sf.Duminica se metamorfozeaza in cersetoare.

In plus, sub pana scriitorului, intamplarile constituie drumul formarii unui tanar, fiind un
bildungsroman.

8.Caracterizare de personaj

Harap-Alb constituie personajul eponim al basmului si reprezinta intruchiparea binelui, dar e

un erou atipic de basm, deoarece e complet lipsit de insusiri supranaturale. Personajul e creionat
realist, ca o fiinta complexa, ce invata din greseli si progreseaza, dobandind, in final, calitati psiho-
morale precum mila, bunatatea si generozitatea.

Opinia mea este ca acest basm are un mesaj educativ, deoarece ne invata ca, in ciuda
incercarilor grele la care e supus un tanar, acesta reuseste prin perseversenta, curaj si ajutorul
prietenilor. Adevarata cheie de interpretare a acestui basm o ofera Sf.Duminica, atunci cand afirma:
“Cand vei ajunge si tu odata mare si tare vei crede celor asupriti si necajiti pentru ca stii acum care e
necazul”.

Fiind o parabola a maturizarii unui tanar, o creatie originala ce uimeste prin gigantismul
viziunii si umor, “Povestea lui Harap-Alb” e un basm cult “o bucata rupta din viata poporului
moldovenesc” (Garabet Ibraileanu).