Povestea lui Harap-Alb

Ion Creanga
Aparținând epocii marilor clasici, Ion Creangă scrie o epică după modelul
epicii populare.
Basmul popular a pătruns în literatura culturală în secolul al 19-lea.
"Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă este un basm cult publicat în volumul
"convorbiri literare" în 1877, deoarece este o specie narativă amplă cu numeroase
personaje purtătoare ale unor valori simbolice și cu o acțiune implicând fabulosul.
Naratiunea redată la persoana a-III a este dramatizată prin dialog iar
individualizarea acțiunii și a personajelor se realizează prin limbaj, gesturi și detalii
de portret fizic.
Dincolo de tema comună basmelor-triumful binelui asupra răului, "Povestea
lui Harap Alb" este un bildumgsroman urmărind devenirea adolescentului lipsit de
experiență într-un tânăr demn, pregătit să ia în stăpânire o împărăție.
Titlul basmului exprima istoria vietii eroului „povestea” iar numele sau
sugereaza pe de-o parte statutul atipic de „rob alb”, adica rob de esenta nobiliara.
Pe de alta parte din punct de vedere psihologic, numele sau sugereaza defectele
„harap=negru” si calitatile „alb”, adica trasaturi specifice eroului din literatura realista.
Motivele narative sunt specifice: superioritatea mezinului, supunerea prin
viclesug, demascarea răufăcătorului, căsătoria.
Acțiunea se desfășoară liniar, succesiunea secvențelor narative este redată
prin înlănțuire.
Coordonatele acțiunii sunt vagi dominate de atemporalitate și aspațialitate
"Amu cică era odată într-o țară un crai", asigurand fuziunea dintre real si fabulos.

Situația inițială de echilibru cunoaște un factor perturbator datorită "cărții"

primite de către Crai de la Împăratul Verde care determină parcurgerea drumului
initiatic al mezinului.

O scenă narativă importantă în text este reprezentată de proba trecerii

podului, probă inițiatică deoarece presupune trecerea de la un mod de existență la
altul, de la imaturitate la maturitate.

Călătoria eroului spre Verde Împărat este presarata de numeroase alte

probe: ratacirea în pădurea-labirint, coborârea în fântână, distingandu-se probe
inițiatice. Incrucisarea de drumuri, padurea-labirint il obliga pe calator sa aleaga un
drum in mod rational. Harap-Alb insa, rataceste dovedind ca mai are multe de
1 Povestea lui Harap-Alb
Ion Creanga
invatat si are nevoie de de un initiator. Cele trei apariții ale spânului îl determină să
încalce sfatul părintesc, fiul craiului coboara intr-o fântână fără a se gândi la urmări.
Coborârea în fântână este spațiu al nașterii și al regenerării. Schimbarea numelui
reprezintă o nouă identitate, o inițiere spirituală condusă de Spân "atâta vreme să ai
a mă sluji, până când îi muri și iar îi învie".

Conflictul dintre bine și rău este reprezentat în acest basm de relația lui
Harap Alb cu Spânul. Ajunși în curtea Impăratului Verde, Spânul îl supune la trei
probe ce amintesc de muncile lui Hercule, deoarece scriitorul utilizează ca procedeu
triplicarea, eroul nu are de trecut doar trei probe ca in basmul popular, ci mai multe
serii de probe odată ajunsi la curtea Impăratului Roș. Aceste serii de probe sunt
trecute cu ajutorul personajelor himerice (cei cinci monștrii simpatici) și al
personajelor cu puteri supranaturale: calul, albinele și furnicile . Astfel, proba focului
este trecută cu ajutorul lui Gerilă, ospățul pantagruelei cu ajutorul lui Flamanzila si
Setila, proba pământului și a apei adică alegerea macului de nisip cu ajutorul
furnicilor. Păzirea nocturnă a fetei, prinderea ei transformată în pasăre se finalizează
cu ajutorul lui Pchilă și a lui Păsări-Lați-Lungilă iar ghicitul fetei adevărate cu ajutorul
albinelor.

Punctul culminant al basmului este reprezentat de scenă în care fata de

împărat îndrăgostită de Harap-Alb îl demască pe Spân.
Descoperirea eroului este ultima treaptă și finalul inițierii având semnificația
coborârii în infern, a morții inițiatice.
Eroul reintră în posesia paloșului și primește recompensă pe fata împăratului Roș și
împărăția.
Oralitatea stilului se regăsește în dativul etic "nu ti-l insfaca", propoziții
interogative și exclamative sau inserarea de versuri populare "De ar știi omul ce ar
păți dinainte s-ar pazi!"
Povestea lui Harap Alb este așadar un basm cult având ca particularități:
reflectarea concepției despre lume a scriitorului, umanizarea fantastică și specificul
limbajului, punând în evidență idealul de dreptate, cinste și adevăr.

2 Povestea lui Harap-Alb

Ion Creanga