Harap-Alb, de Ion Creanga

-ESEU-
1.Introducere

Bine-cunoscut datorita basmelor,povestilor si povestirilor sale,Ion Creanga s-a remarcat ,in

principal,datorita operei autobiografice Amintiri din copilarie.Este unul cei patru mari clasici ai
literaturii romane alaturi de Mihai Eminescu,Ion Luca Caragiale si Ioan Slavici,s-a afirmat la
Junimea-societate condusa de Titu Maiorescu,in a doua jumatate a secolului al XIX lea.,fiind un
scriitor realist care a reusit sa ridice proza romaneasca din acel secol pe aceleasi culmi pe care
Eminescu propulsase limba literara in poezie,valorificand vorbirea omului simplu si ridicand-o la
un nivel neegalat pana astazi.

.Povestea lui Harap-Alb este un basm cult, publicat de Ion Creanga in revista Convorbiri
literare in anul 1877,a carei actiune oscileaza intre real si mitic,intre real si fantastic,caci
protagonistul -Harap-Alb este in cele mai multe situatii un om obisnuit,neajutorat ,lipsit de puteri
supranaturale,iar neputinta omului de a savarsi fapte eroice sau de a lua in stapanire timpul si
spatiul devin aici evidente,mai ales cand eroul este nevoit sa apeleze la calul lui nazdravan,la
craiasa albinelor, la craiasa furnicilor,la cei cinci prieteni fabulosi pentru a putea trece probele la
care este supus.

2.Basmul cult

Basmul cult este o specie narativa ampla ce apartine genului epic,cu numeroase personaje
purtatoare ale unor valori simbolice,cu actiune ce implica fabulosul si supusa unor stereotipii
care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou,conflictul dintre bine si rau
incheindu-se cu victoria fortelor binelui.Personajele indeplinesc,prin raportarea la protagonist, o
serie de functii individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj.Reperele temporale sunt
vagi,nedeterminate.Sunt prezente clisee compozitionale,numere si obiecte magice.In basmul cult
stilul este elaborat ,naratiunea se imbina cu dialogul si cu descrierea,iar autorul este cunoscut
spre deosebire de basmul popular.

Argumentare

Apartenenta operei Povestea lui Harap-Alb la basmul cult este data de dar si de prezenta
fotmulelor tipice :formula initiala ''Amu cica era odata '' are rolul de a-l avertiza pe cititor ca
patrunde intr-o lume imaginara,formula mediana ''Dumnezeu sa ne tie,ca cuvantul din poveste
inainte mult mai este.''face trecerea de la o secventa narativa la alta si sporeste curiozitatea iar
formula de incheiere ''Si-a tinut veselia ani intregi ,si acum mai tine inca.Cine se duce acolo be si
mananca.Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca ,iar cine nu se uita si rabda.'' particularizata
prin umor aduce in realitate pe cel ce citeste. Ca si in basmul popular, coordonatele spatio-
temporale sunt vagi, nedeterminate: timpul este un trecut indepartat actiunii (“Amu cica era
odata intr-o tara un crai care avea trei feciori”), spatiul are doua coordonate: regatul Craiului,
tatal lui Harap-Alb, ca spatiu cunoscut, si Imparatia lui Verde-Imparat, ca spatiu necunoscut,
ambele fabuloase.In basm se intrevad si numerele si elementele magice precum cifra 3 (trei
probe,trei fii,trei fiice,trei smincele de mar) apa vie si apa moarta.
3.Tema

Tema basmului urmareste maturizarea craisorului de la un tanar naiv, usor de pacalit,la

printul care stie ce este necazul, cum sa depaseasca greutatile vietii si cum sa-si pastreze
prietenii, ajutandu-i si fiind ajutat de acestia.Ca tema secundara specifica basmului popular se
regaseste confruntarea dintre bine si rau, incheiata cu victoria binelui si anume lupta lui Harap-
Alb cu Spanul.

Motivele narative tipice: -

confruntarea dintre bine si rau
-superioritatea mezinului
-motivul podului
-motivul labirintului
-supunerea prin viclesug
-muncile
-demascarea raufacatorului
-pedeapsa si casatoria

4.Titlul

Titlul reprezinta numele personajului principal dat de catre Span,acesta este simbolic,
deoarece sugereaza, prin oximoronul negru-alb, dubla identitate a personajului: cea asumata (de
sluga a Spanului) si cea reala (de tanar print). Termenul “harap” inseamna “om cu parul si pielea
de culoare neagra” si exprima starea de robie a “harapilor” si, deci, conditia de sluga a
craisorului. “Albul” exprima inocenta si puritatea sufletului feciorului de crai.Totodata, termenul
“poveste” transmite inspiratia folclorica a basmului.

5.Subiect

Actiunea basmului se desfasoara linear, cronologic si urmeaza modelul structural ciclic al

basmului popular care presupune: pornirea de la o stare de echilibru, perturbarea echilibrului,
parcurgerea unui drum cu peripetii si regasirea echilibrului.

Expozitiunea
Sunt prezentati cei doi frati (Craiul si Verde-Imparat) care traiau de multa vreme la doua capete
ale lumii fara sa se vada.

Intriga
Evenimentul care perturba echilibrul initial e scrisoarea in care Verde-Imparat,care neavand
decat fete ii cere un mostenitor la tron Craiului pe unul dintre cei 3 fii ai sai. Destoinicia fiilor
este probata mai intai de crai, deghizat în ursul de la pod. Aceasta este o proba a barbatiei/ a
calitatilor razboinice, conditie obligatorie pentru cel care aspira la tronul imparatesc.Dupa esecul
primilor doi fii mezinul trece aceasta proba cu ajutorul Sfintei Duminici, deghizata în cerşetoare,
care drept rasplata pentru mila aratata (îi daruise un ban), ii ofera drept sfat sa ia calul, armele şi
hainele cu care tatal sau a fost mire pentru a izbândi.Astfel că tânărul va repeta iniţierea tatalui,
în aceleaşi condiţii, ceea ce motivează „nemulţumirea" craiului(„Craiul, auzind aceasta, parcă nu
i-a prea venit la socoteală") si sfaturile date din dorinţa de a-l proteja de pericolele pe care şi el
le-a traversat candva. Calul,descoperit cu tava de jăratec după trei încercari, va deveni tovarăşul
şi sfătuitorul tânărului,acesta are şi puteri supranaturale: vorbeşte şi poate zbura.In urma trecerii
probei este sfatuit de tatal sau sa se fereasca de omul span si de cel ros.

Desfasurarea actiunii
Drumul la care pleaca eroul pentru a restabili echilibrul initial va fi presarat cu incercari
care, din punct de vedere al simbolisticii basmului, constituie probe de initiere. Prima e
reprezentata de drumul-labirint („de la un loc i se inchide calea şi încep a i se incurca cărările"),
in interiorul careia fiul de crai se intalneste, de 3 ori, cu Spanul. La cea de-a treia intalnire,cum
are nevoie de un iniţiator, încalca sfatul părintesc şi, crezând că se află în „ţara spânilor", îl
tocmeşte ca slugă. Încă naiv, „boboc în felul sau la trebi de aieste", îi mărturiseşte ce 1-a sfătuit
tatăl şi coboară în fântână, fără a se gândi la urmări. Spanul il pacaleste pe craisor sa coboare
intr-o fantana pentru a se racori; pentru ca apoi sa-i crute viata, il obliga sa accepte inversarea
rolurilor. Cand cei doi ajung la Verde-Imparat, craisorul e sluga Spanului, si poarta numele de
Harap-Alb. Aici este supus la 3 probe initiatice: sa aduca salatile din Gradina Ursului, pietrele
pretioase din Padurea Cerbului si pe fata Imparatului Ros pentru a se casatori cu
Spanul.Mijloacele prin care trece probele tin de miraculos, iar ajutoarele au puteri
supranaturale.Primele doua probe le trece cu ajutorul calului sau si a Sfintei Duminici, care il
sfatuieşte cum sa procedeze şi ii da obiecte magice: pentru urs o licoare cu „somnoroasă", iar
pentru cerb obrăzarul şi sabia lui Statu-Palmă-Barbă-Cot. Ultima proba presupune trecerea altor
probe: Harap-Alb, alaturi de tovarasii sai (Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-
Lungila) doarme in casa de aramă, mananca si bea peste puterile omeneste, alege macul din nisip
cu ajutorul furnicilor, pazeste fata de imparat pe timpul noptii, recunoaste fata cu ajutorul albinei
si trimite calul alaturi de turturica sa aduca smicele de mar dulce, apa vie si apa moarta.Proba
fiind trecută de cal (prin inşelăciune), fata il insoteşte pe Harap-Alb la curtea împaratului Verde.
Pentru erou drumul acesta este cea mai dificila dintre probe, pentru ca se indragosteşte de fata,
dar, credincios juramântului facut, nu-i marturiseşte adevarata sa identitate.

Punctul culminant
Fata il demasca pe Span, care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul şi îi taie capul. În felul
acesta il dezleaga de juramant, semn ca initierea este incheiata, iar rolul Spanului ia sfarşit. Calul
este acela care distruge intruchiparea raului; „zboară cu dânsul in inaltul ceriului,şi apoi, dându-i
drumul de acolo, se face Spânul până jos praf şi pulbere". Învierea este realizata de farmazoană,
cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal.

DEZNODAMANTUL
Aduce restabilirea echilibrului eroul e rasplatit, primeste imparatia si totul se sfarseste cu o nunta
imparateasca.

9.Opinie

Opinia mea este ca acest basm are un mesaj educativ, deoarece ne invata ca, in ciuda incercarilor
grele la care e supus un tanar, acesta reuseste prin perseversenta, curaj si ajutorul prietenilor.
Adevarata cheie de interpretare a acestui basm o ofera Sf.Duminica, atunci cand afirma: “Cand
vei ajunge si tu odata mare si tare vei crede celor asupriti si necajiti pentru ca stii acum care e
necazul”.

10.Concluzie
Fiind o parabola a maturizarii unui tanar, o creatie originala ce uimeste prin gigantismul viziunii
si umor, “Povestea lui Harap-Alb” e un basm cult “o bucata rupta din viata poporului
moldovenesc” (Garabet Ibraileanu).