Iordache Madalina: Povestea lui Harap Alb-Tema si viziunea

Unul dintre cei patru mari canonici ai literaturii romane, Ion Creanga isi pune amprenta asupra mostenirii noastre
culturale prin contributiile pe care le aduce. Actionand in principal in timpul perioadei maiorescienen din a doua jumatate
a secolului al XIX-lea, Creanga este remarcabil pentru capodoperele sale dintre care cea mai importanta fiind ,,Amintiri
din copilarie”, o altfel de autobiografie pe care care criticul George Calinescu o descrie ca fiind ,,copilaria copilului
universal”

,,Povestea lui Harap-Alb” apare in revista ,,Convorbiri literare” ce apartine societatii ,,Junimea” condusa de
primul mare critic al istoriei romane, Titu Maiorescu si este un basm cult ce are ca sursa de inspiratie basmul popular.

Basmul este o specie a genului epic (in versuri sau in proza) de mari dimensiuni cu un fir narativ complex si cu un
numar mare de personaje. In bazm se produce un dezechilibru initial ce genereaza un conflict intre fortele binele si cele
ale raului din care iese intotdeuna invingator binele.

In basm sunt prezente antiteza si fabulosul ce determina in mod clar finalul fara al lasa liber la interpretarea
cititorului ,,Basmul are un tipar narativ fix” (G. Calinescu)

Incipitul povestii prezinta formula cu care debuteaza specifica basmului pe care Ion Creanga o
personalizeaza ,,Amu cica a fost odata’’ subliniand faptul ca autorul nu isi asuma veridicitatea actiunilor si este doar un
povestitor sortit sa dea povestea mai departe prin marci ale oralitatii. Astfel prin aceasta formula de incepul cititorul este
introdus intr-un spatiu nedeterminat si o perioada de timp nespecificata. Povestea il introduce pe Craiul tinutului
nedeterminat din care porneste actiunea, al carui frate ce nu are mostenitori (motivul imparatului fara mostenitori) i cere
ajutorul prin a-i trimite pe unul fintre fiii sai sa-i mosteneasca imparatia.

Specifica basmului este prezenta probelor la care sunt supuse personajele pentru a evolua. Astfel cei trei fii ai
craiului sunt supusi la o proba de curaj pe care o indeplineste doar fiul cel mic, ce sugereaza motivul superioritatii
mezinului, protagonistul operei ce inca nu este numit , ajutat de Sfanta Duminica, personaj fabulos, careia ii arata mila si
ii ofera ajutor. Sfanta Duminica ii ofera drept rasplata ,,Somnoroasa” (obiect fabulos), ce are un rol important in
continuarea actiunii, si il sfatuieste sa ia hainele si calul de la nunta tatalui sau. Calul, extreb de slab si batrann se
doveseste a fi un animal fabulos care cu ajuorul instructiunilor batranei se transforma si prinde putere. Calul si Sfanta
Duminica au rol de personaje adjuvante ce-l ajunta pe protagonist sa treaca toate probele la care este supus. Dupa ce trece
de proba de curaj la care il supunee tatal sau la fec cum a procedat si cu cei trei frati ai lui, primeste binecuvantare si
pleaca la drum fiind prezent motivul drumului. Mezinul trece podul ce sugereaza intrarea in necunoscut si inceputul
maturizarii si ajunge in padure unde ,,incep a i se incurca cararile” fiind prezent motivul labirintului. Acolo mezinul
incepe sa ia singur decizii si sa uite de sfaturile tatalui sau de a se feri de ,,omul span si de cel ros”. Acesta intalneste omul
span, omul insemnat de Dumnezeu, pe care dupa multe incercari il accepta ca sluga si se lasa pacalit de acesta astfel
intrand intr-o fantana din care iese doar sub juramantul de a face schimb de identitati cu spanul(motivul fantanii aduce cu
sine motivul apei ce sugereaza pantecul matern din care fiul craiului se renaste). Atuncii primeste numele de Harap-Alb ,
nume sugestiv astfel devenind personajul eponim al operei. Harap-Alb ajunge in calitate de sluga a spanului la unghiul
sau, Imparatul verde unde este supus la alte 2 probe de catre span, care vrea sa-si arate puterea si ,,maretia” in fata
imparatului Verde pe carer se presupune ca il va urma pe tron. Cu ajutorul calului si a Sfintei Duminici, Harap-Alb
reuseste sa treaca de proba salatilor din gradina ursului si cerbului cu pielea fermecata fiind ajutat de obiectele magice
primite de la personajele adjuvante. Ajuns la Imparatul Verde afla ca trebuie sa plece din nou in calatorie (fiind prezent
din nou motivul drumului) pentru a aduce pe una din fiicele Imparatului Rosu. Astfel Harap Alb incalca a doua interdictie
primita de la tatal sau. Pe parcursul calatoriei sale , Harap Alb da dovada de calitati morale pretioase pentru care este
rasplatit de personaje himerice si donatoare ( Zana Furnicilor, Craiasa Albinelor) ce devin adjuvante si si capata un rol
importatnt in depasirea obstacolelor. Pe drum se intalnteste cu personaje fabuloase ce reprezinta tipologii umane din satul
moldovenesc si care i se alatura in calatorie si care il ajuta de asemenea pe Harap Alb sa treaca probele la care este supus.

Ajuns in imparatia Imparatului Rosu Harap Alb este supus altor trei probe la care este ajutat pe prietenii pe care i-
a agonisit pe parcursull calatoriei pana la palat. Setila si Flamanzila trec de proba festinului unde Harap Alb nu ar fi reusit
de unul singur intrucat nu are trasaturi fabuloase, iar Gerila raceste casa de arama pe care Imparatul Rosu o incendiaza cu
scopul de a-l nimici pe protagonist si ,,ciudateniile” ce-l insotesc. Trecand probele Imparatului rosu, Harap Alb ajunge la
fata acestuia ce pare personaj negativ initial, punandu-l pe harap Alb sa treaca alte proble imposibile unde este ajutat de
Zana Furnicilor pentru separarea macului de nisip, Craiasa Albinelor pentru a separa mazarea de linte si cei doi prietenii
ce-l insoteau Ochila si Pasari-Lati-Lungila ce-l ajuta sa gaseasca fata. Fata imparatului se dovedeste a fi vrajitoare si
farmazoana si ia intruchiparea unei pasari ascunzandu-se dupa luna. Asfel Ochila o vede, iar Pasari-Lati-Lungila se
intinde si o aduce inapoi pe pamant (dublu metamorfoza).

Pe drumul inapoi spre imparatia Imparatului Verde fata reuseste sa inteleaga ca Harap Alb si spanul au rolurile
inversate, iar Harap Alb este adevaratul fiu de crai. Ajunsi la palat, fata trimite calul nazdravan sa-i aduca obiectele
magice necesare pentru salvarea lui Harap Alb din sclavia Spanului : trei micele de mad dulce, apa vie si apa moarta.

Fata il demasca pe Span si scoate adevarul la iveala, infuriandu-l pe acesta ce, cu ajutorul palosului lui Harap Alb
care ajunsese in posesia spanului dupa schimbul de roluri, il decapiteaza pe protagonist astfel finalizand procesul de
maturizare fiind prezent motivul pedepsei si al rasplatei. Cu ajutorul obiectelor magice procurate de cal, fata il readuce la
viata pe Harap Alb.

Opera se incheie cu nunta specifica bazmelor culte "Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se
duce acolo be si mananca, iar cine nu, se uita si rabda.” Ce are rolul de a reduce cititorul in atmosfera realitatii.

Opera ,, Harap Alb” este considerata o capodopera a culturii romane ceea ce ii asigura lui Ion Creanga bine
meritatul

loc printre cei patru mari canonici alaturi de Ioan Slavici, I.L. Caragiale si Mihai Eminescu. Basmul cult al lui Creanga
prezinta cititorilor un altfel de univers fabulos in care viata cotidiana realista este prezentata metaforic, fiind specifice
tipologii umane.