Sunteți pe pagina 1din 2

Povestea lui Harap Alb

Basmul cult este o specie a genului epic, ampla , cu numeroase pesrsonaje inzestrate cu puteri supranaturale, cu o actiune care implica fabulosul si miraculosul si supusa unor actiuni tipice care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou si in care binele iese mereu invingator. Personajele ilustreaza diverse categorii ( eroul , antagonistul , ajutoarele si donatotii ), ca si in basmul popular , dar sunt individualizate mai ales prin limbaj. Sunt prezente formule specifice ( initiala , mediana, finala ) , numerele si obiectele magice. Pe langa asemanarile evidente cu basmul popular , ,, Povestea lui Harap Alb de Ion Creanga , prezinta o serie de caracteristici prin care se deosebeste de acesta. O prima observatie in acest sens se poate face in priviinta temei. In basmul lui Ion Creanga , tema confruntarii binelui cu raul este subordonata temei centrale si anume tema destinului. Mezinul craiului este predestinat sa devina imparat in locul unchiului sau, Imparatul Verde , pentru ca are noroc. Sfanta Duminica ii spune fiului de crai ,, mare noroc te asteapta. Putin mai este si ai sa ajungi imparat care n-a mai stat, altul pe fata pamantului , asa de iubit , de slavire si de puternic. Constructia speciala a formulelor specifice sustin caracterul de originalitate al basmului lui Creanga. Formula initiala -,,amu cica a fost odata are rolul de a-l avertiza pe ascultator ca patrunde intr-o lume imaginara , in care spatiul si timpul sunt nedeterminate, dar utilizarea adverbului ,, cica sugereaza ca naratorul nu a fost martor la evenimentele narate si arunca o umbra de indoiala asupra faptelor.in plus regionalismul ,, amu capteaza atentia cititorului implicandu-l afectiv in situatilleprezentate si plaseaza intamplarile intr-o zona familiara noua. Formula de incheiere are un statut special deoarece ilustreaza similitudinile dintre lumea reala si cea imaginara ,, si a tinut veselia ani intregi . Cine se duce acolo bea si mananca. Iar pe la noi cine are bani bea si mananca iar cine nu , se uita si rabda. Protagonistul nu este un erou exceptional ci un tanar naiv , lipsit de experienta care este ajutat de celelalte personaje pentru a trece probe le maturizarii. Fiecare proba este o lectie de viata care il transforma. Drumul presupune mai multe incercari : traversarea unui labirint ( padurea ) , coborarea in infern ( fantana ). Harap Alb poate fi citit si ca un bildungsroman care urmareste procesul de maturizare a tanarului. Actiunea basmului este construita dupa tiparul narativ al basmului care cuprinde patru secvente , inegale ca lungime si consistenta dar la fel de importante. Situatia initiala sta sub semnul echilibrului : ,, un crai care avea trei feciori traia linistit la curtea sa. Cartea primita de la fratele sau , Imparatul Verde , care , neavand decat fete are nevoie de un mostenitorla tron , este factorul care perturba aceasta stare de echilibru si determina parcurgerea drumului de cel mai bun dintre fii craiului. Actiunea de recuperare a echilibrului acopera mai multe pagini ale basmului. La sfatul Sfintei Duminici mezinul reuseste sa treaca de proba curajului prin travesarea podului , cu ajutorul calului sau. Il tocmeste pe span drept sluga dar acesta il supune prin viclesug in secventa coborarii in fantana. Schimbarea numelui si a identitatii reprezinta inceputul initierii luispirituale , unde va fi condus de Span. Ajunsi la curtea Imparatului Verde , Spanul il supune la tre probe : aducerea salatilor din Gradina ursului, aducerea pielii cerbului cu nestemate si aducerea fetei imparatului Ros. Mijloacele prin care trece probele tin de miraculos. Primele 2 probe trece cu ajutorul Sf Duminici. A 3 proba presupune o alta etapa a initierii, este mai complexa si necesita mai multe ajutoare. Pe drumul spre impoaratul ros, intalneste donatorii . aceste personaje il ajuta sa treaca probele impuse de imparatul ros , pentru a-i da fata. Ea este cea care in final il demasca pe Span , care il acuza pe Harap Alb ca i-a divulgat secretul taindu-i capul. In felul acesta il

dezleaga de juramant , iar spanul este ucis de cal. Refacerea echilibrului si rasplata eroului este reprezentata de nunta si recapatarea statutului social prin care se confirma maturizarea eroului. Diferenta basm popular- basm cult poate fi observata si prin comparatia modalitatilor de expunere. Spre deosebire de basmul popular , Creanga utilizeaza in egala masura naratiunea, descrirea si dialogul care devine mijloc de caracterizare a personajelor si modalitate de realizare a oralitatii populare.creanga devine inconfundabil , prin limbajul sau care consta in imbinarea registrelor stilistice popular ,oral si regional. Limbajul cuprinde : termeni si expresii populare, regionalisme fonetice, sau lexicale, proverbe, zicatori, introduse in text prin expresii ,, vorba ceea , fraze ritmate si versuri populare De-ar stii omul ce ar patii / dinainte s-ar pazii , freze exclamative ma rog, foc de ger era, ce sa spun mai mult ! Prin structura ,, Povestea lui Harap Alb se incadreaza in specia literara numita basm. Prin amprenta stilistica , inconfundabila specifica prozei lui Ion Creanga , prin modificarea unor stereotipuri, aceasta opera este culta.