Harap Alb-Ion Creanga

-basm cultPoveste lui Harap Alb,cel mai reprezentativ basm a lui Ion Creanga a fost publicata in revista Convorbiri literare la 1 August 1877,a fost reprodus de Mihai Eminescu in ziarul Timpul. Povestea lui Harap Alb e un chip de a dovedi ca omul de soi bun se vadeste de sub orice trai si la orice varsta.(G.Calinescu). Basmul cult este o specie narativa ampla,cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice,cu actiuni implicand fabulosul si supusa unor actiuni care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.Conflictul dintre bine si rau se incheie cu victoria binelui.Reperele temporale si spatiale sunt vagi,nedeterminate. Tema basmului este triumful binelui asupra raului.Motivele narative specifice sunt:superioritatea mezinului,calatoria,supunerea prin viclesug,muncile,pedeapsa,casatoria. Actiunea se desfasoara liniar,succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire.Coordonatele actiunii sunt vagi,prin atemporalitate si aspatialitate:Amu cica era odata intr-o tara un crai;care avea trei feciori.Si craiul acela mai avea un frate mai mare,care era imparat intr-o alta tara,mai indepartata.Reperele spatiale sugereaza dificultatea aventurii eroului,care trebuie sa ajunga de la un capat al lumii la celalalt. In basm,sunt prezente cliseele compozitionale.Formula initiala:Amu cica era odata si formula finala:Si a tinut veselia ani intregi,si acum mai tine inca.-sunt conventii care marcheaza intrarea si iesirea din fantastic.Formulele mediane:Si merg ei o zi,si merg doua,si merg patruzeci si noua-realizeaza trecerea de la o secventa narativa la alta si intretine suspansul cititorului. Desi naratiunea e la persoana a -3a ,naratorul nu e in totalitate obiectiv ci omniscient,intrucat subiectivizeaza pe alocuri textul:Harap Alb si cu a-i sai,poate-or izbuti ei fata imparatului Ros,poate nu,Ce-mi pasa mie?Eu sunt dator sa va spun povestea si va rog sa ascultati. Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni conventionale(momentele subiectului).Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale si modificarea satutului social al protagonistului.Se utilizeaza triplicarea,dar Creanga supraliciteaza procedeul,a treia

proba(aducerea fetei) contine alte provocari impuse de Imaparatul Ros si chiar de fata.Eroul nu are de trecut doar trei probe,ca in basmul popular,ci mai multe serii de probe.Cartea primita de la Imparatul Verde,care neavand decat fete,are nevoie de un mostenitor la tron,este factorul perturbator al situatiei initiale si determina parcurgerea drumului de cel mai bun dintre fiii craiului(motivul superioritatii mezinului).Destoinicia fiilor este probata mai inati de crai,deghizat in ursul de la pod.Aceasta este o proba a curajului.Podul simbolizeaza trecerea la o alta etapa a vietii si se face intr-un sigur sens:trecerea primejdioasa de la un mod de existenta la altul*+de la imaturitate la maturitate.Mezinul trece aceasta proba cu ajutorul calului . Trecerea podului urmeaza unei etape de pregatiri.Drept rasplata pentru milostenia aratata Sfintei Duminici,deghizata in cersetoare,mezinul primeste sfaturi de la aceasta sa ia calul,armele si hainele cu care tatal sau a fost mire pentru a izbandi.Se sugereaza astfel ca tanarul va repeta initierea tatalui.Calul,descoperit cu tava de jaratec dupa trei incercari,va deveni tovarasul si sfatuitorul tanarului,dar are si puteri supranaturale:vorbeste si poate zbura.Intamplarea cu cersetoarea si calul pun in evidenta naivitatea tanarului in a distinge realitatea de aparenta. Actiunea reparatorie(calatoria)consta in trecerea podului,urmata de ratacirea in padurea labirint,simbol ambivalent,loc al mortii si al regenerarii,caci pentru tanar se va incheia o etapa si va incepe alta:De la un loc i se inchide calea si incep a I se incurca cararile.Cum are nevoie de un initiator,cele trei aparitii ale Spanului il determina sa incalce sfatul parintesc,crezand ca se afla in tara spaniilor,il tocmeste ca sluga.Inca naiv,boboc in felul sau,coboara in fantana,fara a se gandi la urmari.Coborarea in fantana reprezinta spatiun nasterii si al regenerarii.Schimbarea numelui semnifica inceputul initierii spirituale.Personajul intra in fantana fecior de crai,pentru a deveni Harap Alb,rob al Spanului.Rautatea Spanului il va pune in situatii dificile ,a caror traversare implica demonstrarea unor calitati morale. Trecerea probelor:Ajunsi la cetatea imparatului Verde,Spanul il supune la doua probe:aducerea salatiilor,aducerea pielii cerbului si a fetei de imparat.Primele doua probe le trece cu ajutorul Sintei Duminici,care il sfatuieste cum sa procedeze si ii da obiectele magice necesare.A treia proba presupune o alta etapa a initierii,este mai complexa si necesita mai multe ajutoare. Aici apar donatorii si ajutoarele:drept rasplata pentru bunatatea sa,primeste in dar de la craiasa furnicilor si de la craiasa albinelor,o aripa.De asemenea,fiind prietenos,isi gaseste ajutoare in personajele himerice:Gerila,Flamanzila,Setila,Ochila,Pasari-Lati-Lungila. Punctul culminant:la curtea imparatului Ros,Harap Alb este supus la trei probe,fiind ajutat de personaje himerice. Alte trei probe se leaga doar de fata:pazirea nocturna si prinderea

fetei,transformata in pasare,ghicitul fetei.Ajunsi la curtea Imparatului Verde,fata il demasca pe Span,care il acuza pe Harap Alb ca a divulgat secretul si ii gtaie capul. Decapitarea eroului este ultima treapta si finalul initierii,avand semnificatia coborarii din Infern.Invierea este realizata de farmazoana,cu ajutorul obiectelor magice.Eroul primeste ca recompensa pe fata si imparatia.Nunta si schimbarea statutului social confirma maturizarea eroului.Deznodamantul consta in refacerea echilibrului si rasplata eroului. Personajele sunt purtatoare ale unor valori simbolice:binele si raul in diferitele lor ipostaze.Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. Harap Alb nu are puteri supranaturale,dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitati(mila,bunatatea,curaj).Numele evidentiaza personalitatea neobisnuita a personajului.Contractul cromatic scoate in evidenta statutul social al printului,evidentiat prin culoarea alba,in contradictie cu statutul sau interior de sluga(negru).Aceasta structura este un oximoron. Spanul nu este doar o intruchipare a rauluici are si rolul initiatorului,este un rau necesar.De aceea calul nazdravan nu il ucide inaintea ca initierea eroului sa se fi incheiat. Eroul este sprijinit de ajutoare si donatori:fiinte cu insusiri supranaturale(Sfanta Duminica),animale fabuloase(calul nazdravan,craiesele),fapturi himerice(cei 5 tovarasi) sau obicte miraculose si se confrunta cu raufacatorul(Spanul,care are si functie de trimitator). Spre deosebire de basmul popular,unde predomina naratiune,basmul cult presupune imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea.Naratiune este dramatizata prin dialog,are ritm rapid realizat prin reducerea descrierilor,iar individualizarea actiunilor se realizeaza prin amanunte(limbaj,detalii).Dialogul are o dubla functie:dinamizeaza actiunea si caracterizeaza personajele. Sunt prezente numerele magice:3,12,24-semne ale totalitatii, si elemente magice:trei smicele de mar dulce/apa vie apa moarta. Apare fantasticul care e puternic antropomorfizat(personajele se comporta ca oamenii,umanizate,se pune accent pe ,mentalitate). Placerea zicerii,se reflecta in mijloacele lingvistice de realizare a umorului,precum:exprimarea mucalita-sa traiasca trei zice cu cea de alaltaieri,ironia-Doar unu-I imparatul Ros,vestit prin meleagurile aceste pentru bunatatea lui cea nepomenita si milostivirea lui cea neauzita,porecle si apelative caricaturale(Buzila),caracterizari pitoresti(Ochila),scene comice precum cearta dintre Gerila si ceilalti.

Limbajul cuprinde:termeni si expresii populare,eruditia paremiologica:proverbe,zicatori,pe care le ia din tezaurul folcloric si le introduce prin vorba aceea:la placinte inainte la razboi inapoi.Rolul citatului paremiologic-da rapiditate,produce haz si capteaza atentia. Registrele stilistice populat si regional confera originalitate limbajului. Oralitatea stilului se realizeaza prin diferita mijloace,precum:interjectii onomatopeice:Si-odata pornesc ei,teleap,teleap!,interjectii de adresare:Mai Pasarila,iacatao,ia,dativul etic:Si odata mi-ti-l insfaca cu dintii de cap,utilizarea vocativelor:Razi,tu razi,Harap Alb. Poveste lui Harap Alb este un basm cult avand ca personalitati umanizarea fantasticului,individualizare a personajelor,umorul si specificul limbajului.