Harap-Alb Ion Creanga Basm cult

Basmul cult este o specie a genului epic cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand fabulosul si continand stereotipii care infatiseaza maturizarea protagonistului, care are ca tema conflictul dintre bine si rau , si in care personajele indeplinesc anumite functii simbolice. Harap-Alb reprezinta tanarul neinitiat care trebuie sa se maturizeze pentru a fi capabil sa conduca o imparatie. Numele este simbolic , un oximoron. (harap-negru face referire la statutul de sluga, iar alb la lipsa de experienta , naivitatea si puritatea tanarului). Spanul reprezinta impostorul, parvenitul care fura identitatea printului si o exploateaza pentru a castiga putere. Nu are nume, apelativul de span referindu-se la o caracteristica fizica ( lipsa parului ). Sfanta Duminica reprezinta intelepciunea specifica popular, spiritul de compasiune, de omenire, de factura taraneasca. Calul reprezinta prietenia, spiritul de intrajutorare, intelepciunea oferita lui Harap-Alb. Cei cinci uriasi, Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila, reprezinta fiziologicul, instinctualul, inteligenta (Ochila), cinegeticul (Pasari-Lati-Lungila), ei sunt simbolurile prieteniei neconditionate si dezinteresate. Craiul este infatisarea tatalui pretentios fata de fii sai pe care ii umileste in probe de curaj. Imparatul Verde este credulul, iar Imparatul Ros rautaciosul, meschinul. Fabulosul este o categorie estetica ce presupune deformarea realitatii existente cu scopul de a transmite un mesaj. Elementele fabuloase in basm sunt numeroase: spatii cu caracter fabulous ( gradina Ursului, padurea labirint, padurea Cerbului, Luna,locul unde se bat muntii cap in cap), personaje fabuloase ( portretele si comportamentele celor cinci uriasi). Astfel, Gerila este o aparitie inedita cu buze groase, ce tremura, iar spatial din jurul sau este inghetat preluandu-i frigul; Flamanzila este o dihanie de om cu o gura atat de mare ca poate inghiti pamantul; Setila are darul suptului si e in stare sa bea un iaz; Ochila are un singur ochi pe care il foloseste numai inchis; Pasari-Lati-Lungila este capabil sa-si schimbe dimensiunea in vanatoarea pasarilor. Acesti cinci monstri grotesti sunt de fapt niste tarani cum se cade la Humulesti, fiecare avand cate o trasatura hiperbolizata , marcati de o singura trasatura de character ( Gerila este vanitos, Ochila este intelept).

Dincolo de infatisarea grotesca ei isi dovedesc prietenia si odata ajutat Harap-Alb, ei se intorc in lumea lor. Exista si scene fabuloase : Setila si Flamanzila dau gata un ospat pantagruelic (urias) , furnicile deosebesc macul de nisip, Ochila si Pasari-Lati-Lungila o pazesc pe fata imparatului Ros care fuge si se ascunde dupa luna. Fiind o creatie culta inspirata din literature populara, basmul contine o serie de stereotipii (actiuni conventionale) : imparatul cu trei fii/fiice, imparatul fara urmas, simbolistica cifrei magice 3, calatoria initiatica si probele, maturizarea erotica si nunta. Tema acestei opera este lupta dintre fortele binelui ( Harap-Alb, cei cinci uriasi, Craiasa Albinelor si Furnicilor, fata imparatului Ros) si fortele raului (Craiul, Spanul,Imparatul Ros) cu victoria binelui ( este o poveste exemplara cu final fericit). Functiile personajelor si tipologia lor sunt elemente conturate perfect, astfel Harap-Alb este protagonistul, Setila este antagonistul si ajuta la maturizarea lui Harap-Alb, calul este mistagog (sfatuitor), Sfanta Duminica este personaj mistic cu functie de mistagog, Craiul reprezinta un personaj episodic, neincrezator, Imparatul Verde este un personaj secundar, Imparatul Ros si fiica acestuia sunt personaje episodice, cei cinci uriasi sunt personaje auxiliare cu functie de mistagog, furnicile, albinele, calul sunt personaje animaliere(teriere). Motivele narative sunt reprezentate de imparatul fara urmas, mezin, pod, calatorie, probele de curaj, padure,nunta moarte, fantana, inviere. Harap-Alb are un incipit de influenta populara, contine formele mediane si mai mersera ei, ce mai mersera, cale de trei zile si trei nopti si o formula de incheiere specifica strigaturilor de la nuntile taranesti. Actiunea este liniara, evenimentele se inlantuie chronologic, actiunea este unitara cu un singur fir narativ ce urmareste evolutia lui Harap-Alb . Fiecare proba reprezinta o scena narativa. Autorul se confunda cu naratorul, este omniscient, omniprezent, obiectiv, desi se observa o simpatie pentru Harap-Alb, este un autor moralizator ce pedepseste personajele negative (Spanul este omorat, Imparatul Ros este umilit). Podul reprezinta elemenutul de trecere de la o lume cunoscuta la una necunoscuta si trecerea de la adolescenta la maturitate. Fantana reprezinta cobararea in Infern, recunoasterea esecului si nevoia de sfaturi. Padurea labirint infatiseaza calatoria initiatica in necunoscut. Cifra 3 este simbolul probelor, al probelor initiatice. Actiunea se desfasoara intr-un spatiu fabulous, cu indici temporali vag descrisi, insa in timpul calatoriei ne dam seama ca aceasta a durat destul de mult, iar calatoriile fiind lungi maturizarea s-a realizat in mai multi ani.

Regimul stilisctic predominant este cel popular si se caracterizeaza prin oralitate si umor. Oralitatea se realizeaza prin folosirea proverbelor si zicatorilor , interjectii si exclamatii retorice, vorbirea la gerunziu imperativ, locutiuni si expresii populare, figure de stil (comparatii, enumeratii, hiperbole, metafore, epitete, repetitii), alternarea personajelor, proza rimata( portretul lui Ochila), portrete literare, fraze scurte, ironia, autoironia, sarcasmul, diminutivele, augmentativele. Elementele de umor se reliefeaza prin existenta scenelor comice ( ospatul pantagruelic cand Setila si Flamanzila arunca cu mancare si bautura in privitori), dialoguri dintre Harap-Alb si cei cinci prieteni deasemenea evidentiaza comicul. Modul de expunere predominant este naratiunea, care este liniara si care are rolul de a ne prezenta faptele, detaliile. Naratiunea da ritmul povestirii, nararea se face la persoana a III-a, se foloseste des conjunctiva copulativa si care da continuitate textului. Dialogul il intalnim in toate momentele subiectului si are rolul de a ne prezenta informatiile si de a caracteriza personajele ( portretele celor cinci uriasi sunt realizate din replicile lui Harap-Alb care se minuneaza de fiecare aparitie). Descrierea este folosita pentru spatii, vestimentatie, chipuri, si are rol de caracterizare a personajelor si de diminuare a dinamismului nararii. ( Creanga foloseste pauze descriptive cand opreste naratiunea si face portrete.)