Caracterizarea lui Ghita (Moara cu Noroc)

Nuvela este specie a genului epic,in proza,cu un singur fir narativ cu personaje relative putine care au o trasatura dominant de character fiind antrenate intr-un conflict linear. Nuvela realista, psihologica, prezentand aspecte din societatea ardeleneasca de la inceputul secolului al XX-lea, in acelasi timp accentul este pus pe analiza psihologica a personajului principal care se degradeaza sub puterea banului. Nuvela reda realitatea dura,surprinzand transformarile interioare suferite de Ghita.Moara cu Noroc este prima nuvela cu caracter moralizator,unde Ioan Slavici aduce o pledoarie pentru echilibrul moral,corectitudine,cinste,intelepciune si masura. Nuvela Moara cu Noroc este scrisa in epoca Marilor Clasici, fiind promovata de Titu Maiorescu prin Junimea si Convorbiri Literarefiecare dintre cei patru autori clasici creand un nou gen sau o noua specie literara.Nuvela a aparut in anul 1881. Tema, Banul,ochiul dracului,constituie consecintele nefaste ale setei de inavutire asupra omului,aceasta hotarandu-i destinul pe masura abaterilor de la normele morale si etice. Titlul, Moara cu Noroc,defapt este Moara cu Ghinion ce semnifica ca locul este blestemat si bantuit de duhuri rele,moara fiind cu noroc numai in sensul malefic al castigului de multi bani pe cai necinstite. Titlul prevesteste inca de la inceput posibile complicatii ulterioare. Perspectiva narativa este reprezentata de naratorul omniscient si de naratiunea la persoana a III-a,evidentiind fapte verosimile,la care participa personaje putine,dar construite solid,cu puternice trasaturi de caracter motivate de firea si structura morala a fiecaruia dintre ele. Nuvela este realista,de factura clasica,avand o structura viguroasa,unde fiecare episod aduce elemente esentiale si absolut necesare pentru firul epic.Intamplarile se inlantuie in 17 capitole,ordonate cronologic si sunt introduse de cuvintele rostite de batrana la inceputul si sfarsitul nuvelei: Omul sa fie multumit cu saracia sa,caci,daca e vorba,nu bogatia,ci linistea colibei tale te face fericit si Se vede c-au lasat ferestrele deschise[...]Simteam eu ca nu are sa iasa bine;dar asa le-a fost data. Nuvela urmareste treptat transformarile pe care le sufera personajul,Ghita,pe 2 planuri: conflictul interior este inchiderea treptata a lui Ghita in sine,acesta devenind

morocanos,trist,irascibil si conflictul exterior reprezentat de relatia sa cu Lica,cu Pintea si cu Ana. Ghita,este personajul principal al nuvelei. Drama lui se dezvaluie indirect prin faptele si gandurile lui si direct prin opiniile celorlalte personaje. Acesta la inceput este bun,meserias, om harnic, bland si cumsecade,doreste sa agoniseasca atatia bani cat sa-si angajeze vreo zece calfe carora sa le poata da de carpit cizmele oamenilor. Aspira ia lui e fireasc i nu ii depaseste puterile. Ghita este un personaj mobil,devine treptat mai de tot ursuz,pus pe ganduri,nu mai zambea ca mai inainte,trasaturi ce reies din vorbele naratorului. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu Noroc tulbura echilibrul familiei, dar si pe cel interior, al lui Ghita. Cu toate ca si da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui, nu se poate impotrivi ispitei malefice pe care acesta o exercita asupra lui,cu o extraordinara forta morala, mai ales ca tentatia imbogatirii, dar si a existentei in afara normelor etice sunt enorme: se gandea la ca tigul pe care l-ar putea face in tovarasia lui Lica, vedea banii gramada inaintea sa si i se impaienjeneau parca ochii" Din momentul aparitiei lui Lica, incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie. Gesturile, gandurile, faptele personajului, tradeaza conflictul interior i se constituie o caracterizare indirect . Naratorul surprinde in mod direct transformarile personajului: Ghita devine de tot ursuz", se aprindea pentru ori ice lucru de nimic", nu mai zmbea ca mai nainte, ci r dea cu hohot, nct i venea s te sperii de el", iar cnd se mai juca, rar, cu Ana, i pierdea repede cump tul i-i l sa urme vinete pe bra " (caracterizare direct ). Devine mohort, violent, i plac jocurile crude, primejdioase, are gesturi de brutalitate nen eleasa fa La un moment dat, Ghi de Ana, se poart brutal cu cei mici. ajunge sa regrete faptul ca are familie i copii i ca nu- i

poate asuma total riscul mbog irii al turi de Lica. Prin intermediul monologului interior sunt redate gndurile i fr mnt rile personajului, realizndu-se n felul acesta autocaracterizarea: Ei! Ce s -mi fac?... A a m-a l sat Dumnezeu!... Ce s -mi fac dac e n mine ceva mai tare dect voin a mea? Nici coco atul nu e nsu i vinovat c are cocoa e n spinare". Sub pretextul ca o voin a superioara ii coordoneaza gandurile i ac iunile, Ghi devine la , fricos i subordonat n totalitate S m d ului. n plus, se ndep rteaz din ce n ce mai mult de Ana (i era parc n-a v zut-o demult i parc era s se despart de dnsa"), aruncnd-o n bra ele s m d ului: Joac , muiere, parc are s - i ia ceva din frumuse e", i spune Ghi Anei, ntr-un rnd. e om de Ghita este caracterizat n mod direct de Lic . Acesta i d seama c Ghi

n dejde i chiar i spune acest lucru: Tu e ti om, Ghi , om cu mult ur n sufletul t u, i

e ti om cu minte: dac te-a avea tovar simt chiar eu mai vrednic cnd m convine un om pe care s nu-l in de fric

pe tine, a rade i de dracul

i de mum -sa. M

tiu al turea cu un om ca tine". Totu i S m d ului nu-i i de aceea treptat distruge imaginea celorlal i se treze te implicat f r voie n numai pe

despre crciumar ca om onest i cinstit. Astfel, Ghi chez

jefuirea arenda ului i n uciderea unei femei. Este nchis i i se d drumul acas

ie". La proces jur strmb, devenind n felul acesta complicele lui Lic . Are totu i cel pu in tu, c ci eu n-am s m iert ct voi tr i pe fa a p mntului Ai i ai ajuns s - i vezi b rbatul pentru modul n care s-a

momente de sinceritate, de remu care, cnd cere iertare so iei i copiilor: Iart -m , Ano! i zise el. lart -m avut tat om de frunte, ai neamuri oameni de treab

naintea judec torilor". Axa vie ii lui morale se frnge; se simte nstr inat de to i i de toate. Arestul i judecata i provoac mustr ri de con tiin purtat. De ru inea lumii, de dragul so iei nici fa de acesta. Ghi Ghi i al copiilor, se gnde te c ar fi mai bine s

plece de la Moara cu noroc. ncepe s colaboreze cu Pintea, dar nu este sincer n totalitate i ofer probe n ceea ce prive te vinov ia S m d ului numai dup ce i poate opri jum tate din sumele aduse de acesta. ajunge pe ultima treapt a degrad rii morale n momentul n care, orbit de ns de la itatea lui Ghi nu e dec t muiere care furie i dispus s fac orice pentru a se r zbuna pe Lic , i arunc so ia, la s rb torile Pa telui, drept momeal , n bra ele S m d ului. Dezgustat se nstr inase de ea i de familie, ntr-un gest de r zbunare, Ana i se d ruie te lui Lic , deoarece, n ciuda nelegiuirilor comise, Lic e om", pe cnd Ghi n elat, Ghi Ghi mbr cat n haine b rb te ti". De aceea n momentul n care i d seama c so ia l-a o ucide pe Ana, ncercnd s o scape de chinul p catului. La rndul lui, Ghi este ucis de R u , din ordinul lui Lic . dep e te limita normal a unui om care aspir spre o fireasc satisfac ie i social . Patima pentru bani i fascina ia diabolic a personalit ii S m d ului l material

determin s ajung pe ultima treapt a degrad rii morale. Sfr itul lui i al celor care-l inconjoara este in mod inevitabil tragic,dar asa plateste pentru ceea ce a facut. In opinia mea,Moara cu Noroc este o nuvela cu caracter moralizator, unde vedem cum Ghita plateste pentru greselile comise, cu viata sa. Ghita este vinovat deoarece acesta nu a avut destula vointa pentru a lasa banul si a fi fericit alaturi de familia sa. Banul l-a adus intr-o stare deplorabila.In sfarsit nu numai Ghita a platit pentru greselile sale,dar si celelalte personaje care au gresit sunt pedepsite. Asadar ,Moara cu Noroc este o nuvela realista,psihologica, de facture clasica bazata pe cunoasterea sufletului omenesc, cumpatare si pastrarea masurii in toate.