Decor

de George Bacovia

general
I. Decor- Prezentare
iniial în revista ,Fclia", iar apoia tost inclus in volh
Poezia Decor a aprut semnificaiile textului au fost exnl:.
Procesul de creaie i
mul Plumb, din 1916. soia sa,Agatha Grigorescu-Bacovia:
însu_i, a_a cum mårturise_te
cate de autorul zpada, care nu-l acoberä
negnu în contrast cu
Când ninge [...]orice copac râmâne dou culori. Parcul casei printesti mi-g
be tot trunchiul. Atunci ai altenana acestor
fereastrå deconul de iamà |...] simbolul päsärü |. I
sugerat prima impresie, privind de la þasâre de ianà, în armonie cu decorl
Nue un simbol. O arc ce zboar prin parc,
zborului am folosit-o pentu a da mi_care, viad încremenirü de iam. I...1
Altemanta
asemenea decoruri, am meditat asupra acestui tablou, i-am adugat ostrofa
Tot vzând pentnu a da mai multa via peisaidi
finalasi, mai t-rziu, cele trei versuri intercalate,
intervin in statica peisajuli _i îl dinamizeazä."
ceprea inert [...J. ersurile intercalate
(Agatha Bacovia)

II. Titlul
comun, decor", care în sens
Titlul poezieieste reprezentat de un substantiv crearea cadruluiîn
denotativ desemneaz un ,ansamblude obiectec care servesc la
desfa_oar un spectacol" (DEX), indicandcaracterul descriptiv al textului.
care se dominat de vid sufletesc,
In sensconotativ, titlul simbolizeaz un univers artificial,
de singurtate. Cuvântului-titlul ii sunt asociai in text doi termeni din câmpul
lexico-semantical mori: ,decoT dedoliu funerar", careredau deopotriv£ particu
domi
laritile universului exterior, dominat de lipsa de viaå, si ale celui interior,
evideniaz modalitatea
nat de nnonotonie, singurtate, moarte. Prin aceasta se
în care Bacovia se raporteaz la teoria corespondenelor simboliste.

III. Tema
Tema poeziei Decor este descrierea mediului citadin, a naturii artificiale a
parcului solitar, univers stpânit de amenintarea continu£ a morii. Acesta devine
naturi
expresia golului sufletesc, a tristeii, a spleenului i a dezolari, descrierea
find doar o modalitate de surprindere a unor st£ri suflete_ti specific simbolste:
Codulcoloristic, foarte simplu, întrebuinat de poet arat cå acesta nu doar dess
natura, ci o organizeaz în funcie de dou particulariti distincte.
IV. Motivele literare
Motivele literare care pun în eviden tema aparin
bolist: motivul naturii imaginarului poetic sim-
(,copacii frunze"), motivul solitudini (,parcul solitar"),
,
motivul morii (,decor de doliu funerar"), motivul ninsorii
motivul fantomei (fantomele abar") _i motivul nevrozei.
(,ninsoarea cade rar"),

V. Structur i compoziie
Din punctul de vedere al structurii, poezia este alctuit din trei catrene, fiecare
mmat de c¥te un vers liber, care sintetizeaz ideea poetic£, dobândind valoarea unui
feen ce red, prin sonoritatea sumbr, ideea de apsare, generând
nevroz, prin
recurena termenilor alb' i ,negmu".
Primele dou strofe se construiesc simetric prin reluarea primului vers la fi
nalul fiecreia, iar ultima strofa este un colaj alctuit din versurile-cheie ale
nrimelor dou£catrene. Simetria textului este asigurat i de paralelismul sintac
tic. precum _i de versul liber cu valoare de refren: n parc regretele plâng iar..
In þarc fantomele apar.." n parc ninsoarea cade ia..".
La nivelcompoziional se disting dou£ planuri: planul exterior al naturii i
planul interior al tr£irilor eului.
Planul exterior este alc·tuit dintr-un numr limitat de elemente care recom
pun imaginea cadruluicitadin: copaci, frunzele, parcul, ninsoa
ea. De_i mimesisul este perceptibil, prezentarea peisajului est
putermic stilizat, tabloul find construit prin alternana alb-ne
gru, care se extinde la toate aspectele realiti prezentate.
ºPlanul interior este reprezentat de versurile cu valoare de refren: n parc Te
gretele plâng iar.".i parc fantomele apar.."; In parc ninsoarea
cade ia...", de imaginea simbolic a psrii cu glas amar, alter
egoal poetului însu_i, de epitetul personificator parcul solitar"
Intre cele dou planuri se stabilesc corespondene, natura nefind perceput
Ca un
simplucadru, cica o expresie a unei stri de spirit, comunicând singur
tatea, apsarea, spleenul, nevroza, obsesia morii, tristeea apstoare a eului.
VI.Subiectivitatea lirismului
Subiectivitatea lirismului este asigurat, în Decor, de mrci lexicale (solitar"
pasre cu glas amar,regretele plâng iar"), prozodice (versul refren) i stilistice
Punctele de suspensie, repetitia obsedant£ aunor termeni: alb, negru', copaci").
 º La nivel fonetic, sunt exploatate aliteraiile: ,,stau gou in parcul solita"
de doliu", strbate barcul secular" _i asonanele: pasre cu glas amar" decor
albi", pene albe, pene negre", care asigur dinamica
muzical a Copacü
prinzând agonia eului, care oscileaz între alb _i negru.
poeziei,
sur-
º La nivel prozodic, Decor are o construcie simetric: este alctuit din
catrene i trei monostihuri, cu msura de opt-nou silabe, în ritm jambic. tPri-
rei
mele dou£ strofe au rim îmbri_at, sugerândînchiderea poetului
univers al solitudinii, tristeii _i mori, iar ultima, rim imperfecr într-un
doar versurile unu i trei), stricându-se, în acest mod, simetria monotonå a (rimeaz
textului, pentru ase pune în eviden versul cu valoare
conclusi
prin care se define_te întreaga semnificaie a cadrului descris, comunicA
doliu, funerar",
v-sintetic,
du-se pesimismul definitival poetului: Decor de
º La nivel morfologic, predomin structurile substantiv-adjectiv: copaci
albi", parcl solitar", penealbe", glas amar", parcul secular", substantiv-sub
stantiv: decor de dolu",þasäre cuglas amar", cu valoare descriptiv, prin
care se contureaz un cadru dominat de singurtate, monotonie, vidsufle
tesc, moarte. Puinele verbe folosite sunt la prezent: ,stau', plâng'", sträbate"
apar", cade". Sunt în majoritatea lor verbe statice care surprind permanenta
siturii într-un univers monoton, apstor, dominat de tristete i de ame
ninarea morii.
La nivel lexical, numrul redus de uniti lexicale care alctuiesc textul po
eziei indic£ particularitäile liricii bacoviene, caracterul monoton _i mono
cord al acesteia, ca expresie a unui suflet bântuit de obsesile i angoasele
existeniale. Sunt prezente numeroase repetiii lexicale: copaci", ,pene",
parcul", albe', negre", frunze" i semantice: goi", solitar", dolu", fune
rar", care genereaz nevroz, accentuând sentimentele poetice i definind
monotonia existenial, neputina evadrii. De asemenea, ele realizeaz si
metria textual asigurând muzicalitatea poeziei.
Predomin cuvintele din câmpul lexico-semantic al morii: negri",
doliu", funerar", plâng", fantome", prin care se construie_te imaginea unui
univers prizonier goliciunii interioare, tristeii i solitudinii.
La nivel stilistic, se remarc utilizarea simbolurilor i a
sugestiei.
Simbolurile poeziei se organizeaz în jurul ideii de moarte, tristee, sin
gurtate _i limitare existenial.
Prima strofã surprinde un plan terestru al crui element central este
parcul cu copaci albi _i negri, definit prin metafora decor de doliu funerat
Acesta este oexpresie a vieii (copacii) dominate de singurtate (epitetul peir
sonificator: þarcul solitar"), aflate sub semnul sumbru i apstor al mor
(metafora: decor de doliu funerar").
Strofa a doua adaug elementului teluric un element din
timilor: pasrea cu glas amar, simbol al poetului care oscileaz planul ina
între cer
 snânt, prizonier deopotriv al celor dou£ planuri. Epitetul glas amar" sur
prinde durerea existenial a poetului pentru care viaa este o
continu£
aconie, determinatà de neputinta opririi degradarii interioare.
Ultimastrofå reia versurile celorlalte dou£ strofe, adugándu-le un sin
ors nou: ,^i frunze albe, frunze negre". Astfel, Bacovia fixeaz
imaginea
nui cadru monoton i dezolant, care st sub semnul mortüce atinge atát
iversul imediat, cât i pe cel deprtat, atât lumea tangibila, concret, c¥t
I pe cea intangibila, spirituala.
Sugestia este oalt particularitatesimbolist atextului bacovian,prin care este
nccentuat mesajul poetic. Ea este construit prin folosirea unor imagini cu grad
mare de nedeterminare: ,fantome", o pasre cu glas amar", decor", a punctelor de
suspensic, acuvintelor dincâmpul semantic al trairii: plâng", regretele", .solitar".
VIll. Muzicalitatea poeziei
Muzicalitatea sumbr i apstoare a versurilor din Decor este asiguratåde
elementele prozodice (msur, rimå, ritm), de versurile cu valoare de refren (In
panc regretele plâng iar..", In parc fantomeleapa..".in parc ninsoarea cade ar.").
de elementele de recuren (,copacü", pene", parcul", .albe", negre", frnze"),
de punctele de suspensie, de aliteraii i asonane (,stau goi in þarcul solitar
decor de dolu", sträbate parculsecular", pasre cu glas amar", copacü albi", pene
albe, pene negre") i de imaginile auditive (In parc regretele plâng ia..."; O pasare
cuglas amar").

IX. Cromatica
Cadrul natural prezent în Decor este descris în dou£ nonculori: alb _i negru,
ambele expresii ale lipsei de via, ale nefiinei. Alternana continu£ a acestora
genereaz iritare, find în acela_i timp expresia agoniei existentiale a poetului, cap
vedere al
tv într-o lume tern, cenu_ie, care-i acapareaz spiritul. Din punctul de
CTomaticii, finalul poeziei apartine albului zåpezii, care ar trebui s£ semnifice aspi
purificare, ins prezena adverbului iterativ iar", urmat de puncte de
ata spre mori.
Suspensie, modific simbolistica, zpada indicând obsesia maladivà a råceli