Lostrita de Vasile Voiculescu

Un flacau de pe Bistrita, Aliman, se indragosteste de o lostrita care naluceste prin bulboane. Vrajit flacaul tanjeste,
se topeste ca o boala si dupa ce reuseste odata s-o prinda, o scapa, pastrind in carne o dezmierdare, ca un gust de
departe. Exasperat, merge la un vraci si vraciul ii da o lostrita lucrata din lemn (tema dublului). Pusa in apa,
papusa produce minuni: apa Bistritei vine mare si, provocind inundatii, aduce de sus de la munte o pluta pe care se
afla o fata care nu stie cum a cheama, un fel de salbatica picata intr-o comunitate omeneasca. Intre Aliman si
frumoasa salbatica izbucneste o mare dragoste, intrerupta de aparitia mamei, o vrajitoare de pe Bistrita de sus,
despre care, iarasi, nimeni nu stie nimic. Bistriteanca sopteste fetei vorbe adormitoare si, in transa hipnotica, fata si
mama pleaca, lasind pe flacau intristat. O paminteanca din sat pune ochii pe el si, cum treburile merg repede, se
hotaraste nunta. In ziua cununiei, un baietas aduce vestea ca areaparut lostrita si Aliman, trezit dintr-un somn
ciudat, vrea s-o prinda si s-o manince la nunta lui. Apa este mare si, ispitit de lostrita care-l priveste fix in ochi,
flacaul se afunda in bulboana si dispare.

Moara cu noroc - Rezumat

Moara cu noroc, de Ioan Slavici, infatiseaza destinul cizmarului Ghita (saisprezece capitole), care ia in
arenda o carciuma aflata la rascruce de drumuri langa Ineu, in campia Aradului. Hanul se numeste Moara cu
noroc si, desi soacra lui Ghita, mama sotiei sale Ana, il avertizeaza ( Omul sa fie multumit cu saracia sa,, caci,
daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit"), se muta cu intrega familie acolo (cu sotia,
copilul si soacra), pentru ca nu mai dorea sa carpeasca cizmele oamenilor, pe care ei doar duminica le
incalta.La inceput, lucrurile decurg bine, el castiga cinstit si familia traieste fericita in buna intelegere. Numai
ca Ghita afla in curand ca tinutul este sub stapanirea lui Lica Samadaul, sef al porcarilor care ingrijeau marile
turme de porci ale lui Arpad Vermesy. Lica are faima rea de om primejdios, cunoaste bine tinutul si este
amestecat in afaceri necurate si crime. El vine la han si incearca sa si-1 faca pe Ghita omul lui, pentru a sti
despre cine trece pe drumurile pustei. Ana este fascinata de aspectul fizic placut al Samadaului, dar intuieste ca
este o fiinta malefica. Ghita refuza la inceput propunerea lui Lica, isi cumpara pistoale, caini, ia inca o sluga,
dar isi schimba comportamentul fata de Ana careia nu-i mai destainuie toate framantarile sufletesti. Lica
Samadaul, insa, incearca sa se apropie tot mai mult de familia lui Ghita, ii da acestuia insemnele turmelor sale
de porci, ii ia cu imprumut niste bani, iar in cele din urma Ghita il accepta ca aliat, ca prieten. intr-o zi, Ghita
primeste de la Lica sase porci fara insemnele sale, iar Lica joaca in carciuma cu Ana, trezind gelozia lui
Ghita.Ghita nu doreste sa incalce legea si se imprieteneste cu jandarmul Pintea de la Ineu. Totusi devine
complice la faradelegile lui Lica (jefuirea unui arendas bogat; uciderea unei tinere femei si a copilului acesteia),
ii schimba banii, acceptand partea sa si nu-i spune intreg adevarul jandarmului. Astfel, Lica scapa de inchisoare
la procesul de la Oradea, in locul lui fiind condamnati porcarii Buza Rupta si Saila Boarul. Lica ii marturiseste
lui Ghita crima, dar ii propune un castig bun din banii pe care Ghita ii va schimba la Ineu. Ana recunoaste o
bancnota a femeii ucise. Ghita ii spune lui Pintea despre bani, dar nu despre camata primita. Lica se apropie tot
mai mult de Ana, dorind sa distruga casnicia cu Ghita pentru a si-1 subordona total. Dorind sa-1 dea prins pe
Lica Samadaul care avea asupra sa banii furati, inainte de Pasti, dupa ce batrana si copiii plecara la rude, Ghita
isi lasa nevasta cu Lica si se duce sa-1 anunte pe jandarmul Pintea.Ana se lasa in voia Samadaului, fermecata de
joc si simtindu-se tradata de plecarea lui Ghita. ( Tu esti om, Lica, iar Ghita nu e decat o muiere imbracata in
haine barbatesti, ba chiar mai rau decat asa. ") Planul lui Ghita esueaza. Lica pleaca de la Moara, refuzand
cererea Anei de a fi luata cu el. Se adaposteste de ploaie in biserica din Fundureni, in care intra calare. isi da
seama ca si-a uitat chimirul cu bani la han. intre timp, Ghita soseste si el, insotit de Pintea, sluga sa Marti si inca
doi jandarmi, zarindu-1 pe Lica plecand. Se iau dupa el, iar Ghita merge la carciuma, unde isi injunghie sotia.
Sosesc Lica si Raut, omul acestuia, care il impusca pe Ghita din ordinul Samadaului. Cu ultimele puteri, Ana ii
zgarie fata lui Lica ( Cand Lica se apleca asupra ei, ea tiupa dezmierdata, ii musca mana si isi infipse ghiarele
in obrajii lui, apoi cazu moarta langa sotul ei. ").Lica pleaca spre Fundureni, poruncind lui Raut si Paun sa dea
foc Morii cu noroc. Pe drum, calul sau, obosit, se prabuseste, iar Lica, pentru a nu fi capturat de Pintea, se
sinucide izbindu-se din fuga, cu capul, de un stejar.Mama Anei, sosita la carciuma dupa incendiu, crede ca totul
s-a datorat unui fulger.

Amintiri din copilarie - Ion Creanga

Capitolul I. Evoca frumusetile satului Humulesit "stau cateodata si-mi aduc aminte ce vremuri si ce oameni mai erau prin parile noastre, pe
cand incepusem si eu, dragalia-Doamne, a ma radica baietas la casa parinilor mei, in satul Humulesti,din targ drept peste apa Neamtului; sat
mare si (razasesc) vesel, imparit in trei pari care se in tot de una; Vatra Satului, Delenii si Bejenii."; si mandria de-a aparine prin nastere acestui
sat vechi, razasesc: "s-apoi Humulesti si pevremea aceea nu erau numai asa un sat de oameni fara capatai, ci sat vechi, razasesc intemeiat in
toata puterea cuvantului; cu gospodari tot unul si unul, cu flacai voinici si fete mandre, care stiau a invarti hora dar si suveica, de vuia satul de
votale in toate parile, cu biserica frumoasa si niste preoi si dascali si poporani ca aceia, de faceau mare cinste satului lor".In continuare
scriitorul evoca imagini din viata de scoala: dascalul Vasile, calul Balan, luarea cu arcanul la oaste, plecarea cu bunicul David Creanga din
Pipirig la scoala din Brosteni, intamplarea cu rostogolirea stancii peste casa Irinucai. Din intamplarile relatate remarcam elogiul adus parintelui
"Ioan de sub deal" in calitatea lui de intemeietor de scoala, prin chilia "durata la poarta bisericii pentru scoala".
Partea a II-a a Amintirilor descrie casa parinteasca din anii fericiti ai zburdalnicei copilarii: "Nu stiu alii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la

locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti (...) parca-mi salta si acum inima de bucurie. si, Doamne, frumos era pe atunci, caci si
pariniti, si fraiti, si surorile (mele) imi erau sanatosi, si casa ne era indestulata si copii si copilele megiesilor erau de-apururea in petrecere cu noi,
si toate imi mergeau dupa plac, fara leac de suparare, de parca era toata lumea a mea!". Apoi povesteste peripetiile cu uratul de Anul Nou, la
cirese, cu pupaza din tei si la scaldat.Partea a III-a enumera vestitele locuri din jurul Humulestilor: "si satul Humulesti in care m-am trezit, nu-i
un sat laturalnic, mocnit si lipsit de privelistea lumii ca alte sate; si locurilecare inconjura satul nostru inca-s vrednice de amintire..."; apoi
istoriseste intamplari din vremea cand era elev la scoala din Falticeni, impreuna cu Oslobanu, Trasnea si Mogorogea, in gazda la ciubotarul
Paval, ascultind cantecele din fluier ale lui Mos Bodranga. n al Petrii nu mai este copilul care prinde pupaza pe oua, care fura cirese, ci
este acum "holtei, din pacate" iar satul natal ii apare ca loc al primelor iubiri. De aceea legatura cu satul sau natal este acum mult mai stransa:
"Cum nu se da scos ursul din barlog, taranul de la munte stramutat la camp, si pruncul, dezlipit de la sanul mamei sale, asa nu ma dam eu dus
din Humulesti in toamna anului 1855, cand veni vremea sa plec la Socola, dupa staruinele mamei". Satul este vazut indeosebi prin ceea ce
impresioneaza sufletul sau de flacau (hore, petreceri etc, toate avand ca fundal cantecul de dor ce se revarsa din strunele viorii lui "Mihai
scripcariul din Humulesti" in "puterea noptii").Sufletul adolescentului Nica este acum mult mai deschis sensibilitatilor cromatice si vizuale ale
imprejurimilor satului natal: "Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul, in care se oglindeste
cumahnire cetatea Neamtului de atatea veacuri! Dragi-mi erau tata si mama, fratii si surorile, si baietii satului, tovarasii mei din copilarie..." si
scriitorul surprinde amaraciunea din sufletul copilului care se dezradacineaza, se desprinde de paradisul copilariei.Impulsul creator al
"Amintirilor din copilarie" este iubirea de casa, dragostea pentru universul mirific al copilariei luminata de prezena parintilor, fratilor,
consatenilor si aureolata de farmecul locurilor natale.Desi in Amintiri scriitorul priveste retrospectiv, cu ochii copilului de odinioara, lipsit de
griji, preocupat dejocurile sale si nu de neajunsurile oamenilor, sunt zugravite in aceasta opera si destule aspecte amare de viata rurala.I.
Creanga ii admira pe harnicii tarani humulesteni, gospodari vestiti, care "nu-s traiti ca in barlogul ursului, ci au fericirea de a vedea lumea de
toata mana", fiind ei asezati pe drumuri umblate. Ei erau insa "razasi fara pamanturi, nevoiti sa-si castige existena mai mult din confecionarea
si vanzarea sumanelor".Saracia in care se zbateau multi tarani este evidenta in prezentarea gospodariei Irinucai "toata averea Irinucai
erau cocioaba, doi boi, un tap si doua capre slabe si raioase".La tara existau putine scoli si cele care functionau erau create de particulari, care
adesea urmareau numai beneficii personale, cum era cazul catihetului Conta de la Falticeni. scolile nu aveau localuri proprii ca in cazul scolii
din Humulesti. Copii trebuiau sa plateasca taxe mari si din aceasta cauza multi ramaneau pe dinafara. Statul nu era preocupat nici de
pregatirea cadrelor didactice. Invatatorii erau improvizati din dascalii bisericilor, din preoti sau calugari "care si ei se mirau cum au ajuns
profesori". Acestia nu le explicau niciodata nimic, ii invatau mai ales rugaciuni si cantece religioase. Nu existau manuale, invatau pe carti
bisericesti (ceasloave) si cand exista cate un
manual scolar, acela era asa delimitat (gramatica lui Trasnea) sau de gresit, ca mai rau incurca pe copii. Elevii neavand o buna indrumare
didactica erau obligai sa memoreze fara a intelege ceva. In scoli se folosea bataia (Sfantul Niculai si Calul Balan).Calugarii si preotii sunt aspru
criticati, ei formau o categorie de privilegiai. Pe preotii nostri din sat nu-i incape cureaua de pantecari ce sunt, caci "popa are mana de luat, nu
de dat; el mananca si de pe viu si de pe mort". Clericii transformasera biserica intr-o taraba, un mijloc de imbogatire sigura si rapida.Este apoi
criticata recrutarea in armata (prinderea cu arcanul a lui badia Vasile); si lipsa de grija a statului fata de sanatatea publica, lipsa oricarei
asistente medicale la Humulesti "medic" era mos Vasile Tandura, iar descantecele tineau locul tratamentelor.

Nuvela Srmanul Dionis

Tema, eroii, conflictul i subiectul sunt structurate pe conceptul de

lume ca vis, concept preluat de Eminescu din filosofia lui Schopenhauer i de aceea avem o continu
alternare de planuri ntre realitate i vis.Fantasticul este o trstur a romantismului. II gsim la Eminescu
n nuvelele Cezara, Ava tarii faraonului TJa, Arliaeus, Moartea lui Ion Vesti mie, Ft-Frumos din
lacrim. Avem, n acelai timp, o evaziune n trecutul istoric, fiindc acelai personaj Dionis Dan triete n
dou lumi paralele, sunt puse fa n fa dou lumi, folosindu-se contrastul.Fantasticul este o coordonat a
gndirii eminesciene: In fapt lumea-i visul sufletului nostru, idee preluat din filosofia lui Fichte. Din
acelai filosof, el mai preia idei ca: Orice credin este minunat i creatoare de minuni. Dumnezeu exist
n clipa cnd cred n El.Este o idee paradoxal, care are o ambiguitate viclean, ca s-i ascund esena
satanico-ateist. Eminescu, sub masca lui Dionis, se gsete ntr-o etap de cutare.
Arhaeul lui Dionis se sublimeaz ntr-o imagine romantic. El duce un dialog cu tatl su, al crui chip iese
din tablou, ceea ce i aduce o alunecare extatic n vis. Clugrul Dan triete, n vis, o prefigurare a vieii
sale viitoare, ca Dionis.Textul are nserat o poezie, Cugetrile srmanului Dionis, care conine, de fapt,
mesajul sub forma unei meditaii pe tema fortuna labilis. El are o nuan de umor, pe motan ar vrea s-1
fac vornic peste un sat de me, pe purice nu vrea s-1 striveasc, fiindc alturi de oareci i alung
singurtatea i melancolia.
Nuvela are, ca nucleu epic, o carteArhitecturae cosmicae sivegeometricae compendium, un tratat de
astrologie, la care sunt anexate un zodiac, sentine greceti, tlcuiri de vise, o schem mistic cu calcule
geometrice, avnd la urm o imagine a Sfntului Gheorghe, nimicind balaurul, ceea ce ar simboliza
adevrul, nimicind netiina. Din centrul de jratic al acestei cri, Dionis aude un glas, care-1
ntreab: Unde s stm? El se vede pe o cmpie cu iarba cosit, cu cerul limpede i adnc, cu nouri de
jratic.Prezent n text, conceptul de lume, ca univers al afectului, structureaz tema, eroii, subiectul,
dndu-le o dezvoltare romantic. Mria, mama lui Dionis, este fiic de preot i are fa de Dionis o iubire
matern. Mria, iubita lui Dan, este fiica sptarului Tudor Musta i-1 iubete pe Dan ca o logodnic.
Conceptul de lume ca numr este preluat din filosofia lui Pitagora i este prezent n cartea lui Zoroastru.
Omul este un numr ntr-un ir, Dumnezeu este definit de rabinul Ruben-diavol, ca fiind toate timpurile i
toate neamurile. Este o concepie panteist, care confund creaia cu Creatorul. Omul este unitatea, Unul,
iar Dumnezeu Totul, ca n filosofa lui Platn, n dialogul Parmenides.

Rezumat Mara de Ioan Slavici

Mara isi iubea foare mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor.Strangea bani zi de zi pentru ei doi si
pentruinmormantare.Dorea mereu ca fata ei sa fie deosebita si baiatul la fel.Pe fata voia s-o trimita la manastire sa fie bine educata, ea simtind
ca nu-i va putea da o buna educatie de una singura,iar pe baiat voia sa-l faca ucenic,calfa la casa lui Bocioaca.Maica Aegidia era foarte
respectata de Mara si de aceea si-a lasat fiica in seama ei, la o manastire cu o reputatie foarte buna.Cu timpul Persida s-a atasat mult de maica
Aegidia si maica de fata,atat de mult incat se poate spune ca Persida era preferata maicii.Maica o ajuta pe Mara cu bani pentru ca femeia sa
aiba bani penteu Trica,acesta din urma invata lascoala.La scoala Trica se cam batea cu cei pe care nu-i sufera,acesta fiind cazul in care a luat
bataie de la un baiat mai mare ca el.Persida afland de cele petrecute a iesit fara pemisiune de la manastire si a plecat cu Trica pe Muresul
involburat de erau sa moara amndoi si mama lor de spaima si maica Aegidia de rusine,dar totul s-a terminat cu bine,copiii
fiind salvati.In primavara un geam al manastirii s-a spart din pricina vantului puternic,iar in acel moment Natl a zarit-o pe Persida la geam si a
ramas incremenit.Dinacel moment viata amandurora cunostea o intorsatura radicala.Din acea clipa Natl nu si-o mai putea scoate din minte pe
Persida ce-i parea mai frumoasa ca o zana,iar Persida simtea ca in sufletul ei se petrce ceva cu totul diferit,nu putea sa-si scoata din minte chipul
zarit printre cioburile ferstrei sparte.Pe Trica l-au trimis ucunic la casa lui Claici,iar in apropiera nuntii Milenei Mara si Persida s-au dus in
vizita la Trica.Tocmai in aceste zile Natl isi incepea cei doi ani de calatorie,si ca din intamplare se intalneste cu Persida la nunta lui Munteanu
cu Milena.Aici el o gaseste pe Persida la brat cu un anume Codreanu ce-i cam facea ochi dulci Persidei.Cei doi au fost in sinea lor fericiti petrru
ca s-au vazut si acest lucru devenea din ce in ce mai evident.Persida urma sa se marite cu Pavel Codreanu dar il refuza fapt care l-a facut pe
Codreanu sa se insoare cu alta.Persida il iubea pe Natl dar ea nu voia sa recunoasca,reprimandu-si acest sentiment din rasputeri.Natl se intoarse
acasa dar cu 6 luni inainte sa i se termine cei doi ani de calatorie.Acest lucru putea fi trecut cu vederea de catre Hubar si partenii sai, dar cum
Bocioaca afla ca Natl se tine dupa Persida (Bocioaca tinand mult la Persida)nu mai trecu cele 6 luni cu vederea,asa ca Natl fu nevoit sa mai
petreaca alte luni departe de familia lui.In ziua in care se intiarse a fost mare veselie la casa lui.Persida s-a bucurat si ea atunci cand s-a
intors Natl.Totul era pregatit ca Natl sa devina stapan dar Bocioaca uitandu-se prin cartea lui de calatorie a vazut ca Natl a petrecut mai mult
hai hui decat muncind pe la macelari,lucruri care l-au facut sa-i amane taietura de maiestru a lui Natl.Hubar se simtea rusinat de fapta fiului
sau si cauta mereu sa-i spuna ceva,pana in ziua cand a venit in macelarie sa-l mustre si-l gasi la lucru cu un cutit in mana.In clipa cand a vrut sa
se napustesca asupra lui Natl acesta din urma si-a aruncat cutitul din mana si l-a impins pe Hubar pentru a nu fi palmuit,dar Hubar a cazut si
s-a lovit.Totul a fost interpretat de o calfa care se afla acolo precum Natl ar fi vrut sa-l omoare pe Hubar.Singura care nu a crezut acest lucru a
fost Persida care nu putea crede astfel de lucruri despre omul pe care-l iubea.Astfel ea a inceput sa se intalneasca,pe ascuns cu Natl,doar in
prezenta lui Bandi,singurul in care avea incredere Persida.Natl si Persida s-au cununat pe ascuns cu ajutorul lui Trica si a lui Codrenu(care nu o
putea refuza pe Persida),si au plecat impreuna la Viena unde pentru cateva luni s-au simtit bine, cu toate ca Persida ducea dorul casei fiind
printre straini,dar se simtea bine stiind ca Natl o iubeste si ea il iubeste pe el.Totul pana intr-o zi cand sosi o scrisoare de la Trica in care Mara isi
ierta fiica si o chema indirect acasa.Natl se sperie de aceasta scrisoare si incepu sa faca tot posibilul pentru a se intoarce acasa.In cele din urma
ei doreau sa se intoarca acasa unde Persida era asteptata de Mara si de Trica,dar Natl nu era asteptat decat de mama lui cu tatal fiind de
mult certat.Natl s-a vazut cu Burdea apoi acesta din urma facandu-i o vizita Persidei,care era amarata si cu ochii invinetiti dupa ce Natl
obatu.Acest lucru ,bataia nu o putu inghiti Persida si hotari insfarsit sa plece inapoi acasa,dar impreuna cu sotul ei.Au luat carciuma din spatele
Sarariei cu toate ca la inceput le-a fost foarte greu,dar Persida isi dadea toata silinta ca totul sa fie cat mai bine pentru amandoi.Natl era iscodit
de Oncea si de Hubaroaie s-o lase pe Persida ,s-o indeprteze de el asa cum s-o pricepe mai bine.Asaca Natl o lasa numai pe Persida sa
muncaesca pe cand el parea mai mult a oaspete decat a stapan.Trica muncea acum la casa lui Bocioaca de unde mai de demult
fusese alungat.Acum era insa foarte bine pentru el deoarece era mana dreapta a lui Bocioaca si o insotea pretutindeni pe Marta,sotia lui
Bocioaca si mama a unei fete de 12 ani.Atat de mult a stat Trica pe langa ea incat au ajuns sa se sarute si sa se imbratiseze pe la spatele lui
Bocioaca fara ca acesta sa-si dea seama de ce se intampla.Atat de mult il pretuiau peTrica incat Persida si Bocioaca l-au rascumparat cu bani
multi pentru a nu fi luat la razboi.Natl nu mai poate suporta despartirea de parinti, de avere , de o viata buna si plina de huzur si o bate pe
Persida dipretuind-o pe zi ce trece mai mult..Persida nu mai suporta betiile si nebunia jocului de carti in care cazuse Natl,nici bataile sau
vorbele ne la locul lor,motiv pentru care il paraseste si se duce sa traiasca impruna cu mama ei ce o primeste cu bratele deschise.Trica afland ca
nu Mara i-a platit rascumpararea ci Bocioaca se decide sa se inroleze in armata pentru a-i putea plati lui Bocioaca banii
pentru rascmparare.Totul i-a luat prin surprinde pe toti si mai ales pe Marta si pe Persida ce au facut tot posibilul ca el sa nu fie luat la

razboi.Persida se intoarce acasa la sotul ei, urmand ca peste cateva zile sa se nasca fiul Persidei si a lui Natl.In ziua aceea a venit si Mara
la Persida.Au hotarat apoi ca sa faca tot ce le va sta in putinta ca Natl sa se impace cu parintii sai,ca maica Aegidia sa fie nasa
copilului.Hubaroaie si Hubar in pricipal l-au iertat pe Natl si au venit sa-si vadanepotul.Hubar era insa nemultumit din pricina faptuilui ca
nepotul sau e nelegitim,dar se linisti atunci cand afla ca este legitim,ca Natl si Persida sunt cununati.Mara nu se prea impaca cu gandul ca
nepotul sau este botezat in catolicism dar se multumea sa-l stie sanatos.Cu toate pregatirile pentru botez Bandi fusese parca uitat de Persida si
de toti(Bandi era fiul nelegitim a lui Hubar cu Reghina),si parca nu mai putea sta in prejma lor cat timp era Hubar printre ei,el urandu-l pe
Hubar.Trica s-a intors de la razboi ranit la sold dar schimbat la caracter,era chiar barbierit si pieptanat,iar in vocea lui se putea citi hotararea
si maturizarea.Era Mara tare fericita sa-si vada iar amandoi copii la un loc.Peste putin timp Natl si Trica au devenit maiestri cu ajutorul lui
Oncea si a lui Bocioaca ce au inchis un ochi in fata lipsei lor de experienta.DeciPersida urma sa se mute in casa lui Hubar iar birtul ramanea
dupa voia ei lui Bandi la care tinea foarte mult.Dar Hubar s-a oferit sa-l ia cu el intr-o calatorie la Pesta,la Viena.Bandiaccepta aceasta calatorie
numai pentru ca Persida i-o cerea, numai de dragul ei.Aflat i singuri in carciuma din Sararie,Badi si tatal sau, Hubar au inceput sa discute
despre calatorie.Discutia a divagat pana cand Bandi l-a pus pe Hubar sa recunoasca faptul ca ii este tata.Hubar nu mai avea de ales asa ca a
recunoscut fara ocolisuri,iar in acele clipe Bandi,parca innebunit se napusti la pieptul tatalui sau si-l lovi pana ce-l omori,apoi izbucni in
ras.Persida intra peste ei si-l vazu pe Hubar intins pe jos si pe Bandi razand in linistea ce-i invaluia.

Ultima noapte de dragoste

Romanul se deschide cu o scen la popot, unde cpitanul i comandantul discut procesul unui so achitat de
omorrea unei soii vinovate de adulter. Acetia sunt ntrerupi de sublocotenentul Gheorghidiu, care i acuz de
vulgaritate i superficialitate nainte de a prsi camera furtunos.Urmtoarele capitole l introduc pe tefan
Gheorghidiu, un student srac la filozofie, cstorit cu o student la romn i francez, Ela. Ini ial, acesta se simte
mgulit de devotamentul acesteia. Situaia se schimb o dat cu moartea unchiului su foarte bogat. Testamentul i
las acestuia o mare parte din avere, spre ciuda celuilalt unchi al su i a restului familiei, care-l dau n judecat i
ncep s-l calomnieze. Acesta observ aciunile lor cu calm i o lips de interes care o frapeaz, ini ial, pe so ia
acestuia, care l apr nfocat. Acesta dezaprob ceea ce numete dat din coate i, la sfr itul unui parastas
jenant, renun la partea de avere cerut de restul familiei.Cellalt unchi al protagonistului, Nae Gheorghidiu,
ncearc s conving familia s i dea averea s cumpere o fabric de metalurgie. La ndemnurile so iei sale, tefan
cedeaz i o cumpr laolalt cu Tnase Vasilescu Lumnraru, un aparent fabricant de lumnri. n ciuda
ateptrilor unchiului su, fabrica ajunge repede n pericol de faliment, iar cnd fiul lui Nae se mbolnve te de
tuberculoz i acesta rmne acas ca s aib grij de el, protagonistul afl disperat c nici Lumnraru nu se
pricepea.Cei doi sunt salvai de Nae Gheorghidiu, cnd acesta afl de un depozit de fier la Gala i. Prin conexiunile
acestuia, depozitul este cumprat exact nainte ca cineva s ofere o sum mai mare, dar protagonistul face un
aranjament cu ceilali i se retrage.napoi la via a de facultate, acesta c tig admira ia colegilor si cu Critica
raiunii practice. Venitul lor atrage atenia lumii bune i tefan cu soia lui renun la vechiul lor stil de via . Ela
devine tot mai interesat de lucruri pe care protagonistul le consider frivole, spre neplcerea acestuia. n timpul
unei excursii, acesta este cuprins de certitudinea c aceasta l prefer pe avocatul amator n defavoarea lui. Acesta
descifreaz fiecare gest al acesteia ca o dovad de adulter i devine din ce n ce mai ctrnit pe parcursul celor trei
zile la Odobeti.Acesta o confrunt pe Ela n privina vinov iei ei, dar aceasta reu e te ini ial s-l conving. Zilele
de dup ntoarcerea lor sunt ncrcate cu tensiune i ac iunea culmineaz cu o petrecere dat de prietenii lor de la
facultate. Ca s o pedepseasc, acesta ncepe s fac avansuri unei alte doamne, dar o respinge atunci cnd ajung
singuri. Ela i face jocul i acesta cedeaz i se hotrte s plece devreme. Spre surprinderea lui, Ela refuz,
acceptnd, n ochii lui, acuzaiile pe care acesta i le aducea. Acesta continu s accepte i s spere, dar n cele din
urm pleac, culege o femeie de pe strad i o duce acas. Astfel i gse te Ela, dou ore mai trziu i pleac, rnit
i indignat.Dup o desprire nu prea lung, cei doi ajung la o scurt perioad de mpcare, pe parcursul creia Ela
descoper c e nsrcinat i,n ciuda protestelor lui, avorteaz copilul. ntr-o zi, tefan pleac cu treab la Azuga i
la ntoarcere gsete casa goal. O caut disperat pe la cunoscu i i, n cele din urm, renun i o a teapt acas,
unde, la venirea acesteia a doua zi, se desparte de ea.n zilele care urmeaz acesta ncearc fr succes s i-o
scoat din cap, gsind obsesia lui ridicol. Ajunge s nu mai mnnce i devine palid la fiecare referire la ea. Spre

dezgustul lui, i se pare c toi ceilali i pot intui suferin a i o ridiculizeaz. ntr-un moment de cutare nfrigurat,
acesta d peste o scrisoare din partea Anioarei, n care aceasta o ruga pe Ela s vin s-i in de urt pe perioada
celor dou zile n care soul acesteia lipsise, fiind plecat cu treburi. Cnd Iorgu, so ul Ani oarei confirm cele scrise,
acesta este npdit de remucri i capt permisie ca s o vad la Cmpulung. Acolo petrece cteva momente
fericite, pn cnd ea, a doua zi, i cere s-i treac o parte din avere pe numele ei. Convins de motiva iile mercantile
ale acesteia, acesta o prsete i, ieit din casa n care se afla Ela, l vede pe domnul G. plimbndu-se pe strad,
atunci se hotrste s mearg s-i ia lucrurile de la hotel i s-i omoare pe cei doi, dar, ntlnindu-se cu colonelul
lui, renun la acest plan i prsete oraul mpreun cu acesta. Pe drum afl c domnul Grigoriade, presupusul
amant al Elei, era i el n ora, i c alt femeie, cutnd s fie cu el n absen a so ului ei, lsase acas o scrisoare
asemntoare cu cea gsit de el.n ciuda ateptrilor, batalionul sublocotenentului Gheorghidiu este mobilizat
cnd ara intr n rzboi.Batalionul lui lupt la Mgura, unde, din cauza incompetenei comandanilor i a lipsei de
coordonare, chiar Gheorghidiu este confundat, din neatenie, cu un militar inamic i luat prizonier de propriii
camarazi. Pe msur ce tefan se implic tot mai mult n zbuciumul rzboiului, acesta reflect la ct de strin se
simte de drama lui cu Ela. Ironic, acesta se gnde te c aceasta l-a n elat numai dup ce a devenit bogat. La
sfritul luptei, acesta scrie o scrisoare prin care i las suma de bani cerut la Cmpulung.n zilele urmtoare
prinde un grup de copii de igani care furaser din sat. O tnr de 15 ani i atrage aten ia i o aresteaz ca s o
sperie, dar i d drumul. Un ran prte dou fete c ar fi spioane, dar nimeni nu tie ce s fac cu ele. De fapt,
dup cum se va afla din pres, cele dou fete erau adevrate eroine, care au cluzit trupele romne s treac Oltul
fr pierderi. Dup trecerea Oltului, Gheorghidiu i batalionul lui se opresc n Cohalm, unde sunt ataca i de
unguri.Fiind rnit, tefan Gheorghidiu este trimis la Bucureti, unde toat familia l copleete cu ceea ce el
consider fals afeciune. Mama lui, odat foarte ostil la citirea testamentului, acuma vine s-i aduc cele
trebuincioase la spital. Acas, la soie, acesta observ deta at ct de pu in l afecteaz situatia i se desparte de ea,
lsndu-i restul banilor i posesiunilor sale.

Patul lui Procust

Autorul face presiuni asupra doamnei T. pentru a o convinge s scrie despre experien a sa din ntreaga via .
Rezultatul acestor presiuni se observ imediat cnd doamna T. i trimite trei scrisori n care i mrturise te
dragostea fa de Fred Vasilescu, pe care l identifica n acestea cu litera X. Trecuse mult timp de cnd se
despriser, ns doamna T. nu l putea uita pe fostul ei iubit.
Aceasta s-a ntors din Germania n ar, unde a pornit afaceri cu mobil. Acest lucru a determinat apari ia la micul
magazin deinut de doamna T. a lui Fred Vasilescu, care i-a solicitat acesteia s-i decoreze apartamentul. Urmarea
decorrii apartamentului a fost nceputul relaiei ntre doamna T. i Fred.n acelea i scrisori pe care le-a trimis
autorului, doamna T. declara cum c, dup ncheierea rela iei acesteia cu Fred, a dorit s l revad. Istorisind o
ntmplare din vremea cnd ea era iubita lui Fred, spune c a fost invitat de acesta la el acas unde ea s-a dus cu
un buchet de flori, ns tot ce a gsit a fost o scrisoare prin care Fred i cerea scuze c nu poate fi prezent.
ntorcndu-se acas, doamna T. l-a gsit ateptnd pe D., un brbat ce purtase iubirea acesteia timp de 16 ani. n
prima faz, doamna T. se supr pe D. care ncepe s plng. Impresionat de suferin a lui D., doamna T. i
mrturisete c nu-l iubete. Doamnei T. i era prea mil de acesta pentru a-i spune c persoana lui i displace.ntr-o
alt scrisoare, doamna T. scrie c relaia ei cu D. nu mai era att de cald. Cu toate acestea, doamna T. l prime te
ntr-o zi acas la ea pe D. care-i cnt o melodie de dragoste. n aceea i sear doamna T. era distrat de la efortul lui
D. de a o face s-l iubeasc i se gndea tot timpul la Fred Vasilescu, lucru sesizat i de D. care a observat c
doamna T. nu se gndea mcar o clip la el. O alt ntmplare descris n scrisorile doamnei T. se desf ura la
teatru, unde l vede pe D. dup o perioad mai lung cu o tnr. Pentru a-l face pe acesta s creasc n ochii
domnioarei, doamna T. l chem pe D. la ea, lucru ce-l ncnt pe acesta. Nu la mult timp dup aceast ntmplare,
doamna T. pleac ntr-o excursie i se ntlnete n tren cu Fred Vasilescu i noua sa amant. Acest lucru a fcut-o
pe doamna T. s neleag c cei doi vor urma s-i petreac srbtorile n locurile unde i ea cu Fred veneau pentru
a-i consuma timpul liber. Acest lucru a suprat-o pe doamna T. care s-a mai bucurat n momentul n care D. i-a
trimis un buchet de flori i o carte de vizit.Autorul ns i cere i lui Fred s scrie, dar acesta din urm i ofer n

schimb jurnalul intitulat ntr-o dup-amiaz de august. Fred Vasilescu, fiul lui Tnase Vasilescu zis lumnrarul,
era un brbat de 25 de ani care ntr-o dup-amiaz de august i-a fcut o vizit Emiliei Rchitaru. Din cauz c nu se
simea atras n nici un fel de aceasta, el i-a dat s citeasc scrisorile lui George Ladima care o iubise mult. Astfel,
Fred a aflat c Ladima, poet i ziarist recunoscut, o iubea pe Emilia. George Ladima, care era ndrgostit pn peste
cap de Emilia i-a fcut rost de o slujb la Teatrul Na ional din Bucure ti i a scris o sumedenie de articole n ziarul
Veacul, la care era angajat, care favorizau i-i punctau talentul. Fred Vasilescu i-a dat seama c Ladima nu a avut
posibilitatea s o cunoasc foarte bine pe Emilia sau bani s o urmeze n locurile unde ea mergea. Din acest motiv,
Ladima i-a imaginat-o pe Emilia drept femeia ideal i nu se gndea mcar o clip c aceasta de fapt se folosea de
el pentru a reui n carier. ns la un moment dat Ladima i-a dat seama ce se ntmpla i care erau inten iile
Emiliei, ns a continuat s accepte scuzele inventate de aceasta. Dup un timp, Ladima a nceput s stea mai mult
cu Valeria, sora Emiliei. Emilia a ncercat o rela ie cu un grec, Arghiopol, ns nu a inut. Dup terminarea rela iei
dintre Emilia i Ladima, acesta i-a scris cerndu-i s l reprimeasc n via a ei, mrturisind c a suferit foarte mult.
Emilia a avut mai multe relaii cu mai muli brba i i de fiecare dat l-a min it pe Ladima. O dat i-a dat ntlnire la
cinematograf, dar Ladima a ateptat-o o or i jumtate dup care a vzut-o la bra ul unui grec n ora . Alt dat s-a
dus la ea acas i a gsit-o nchis n camer cu Nae Gheorghidiu.Cednd psihic i dndu- i seama c nu-l iube te,
George Ladima i-a scris o scrisoare Emiliei n care-i cerea toate scrisorile napoi, pe care ns nu le-a primit pe motiv
c Emilia le-ar fi pierdut. La distana de dou sptmni, Ladima s-a sinucis. Purta la el, n buzunarul hainei, o
scrisoare de dragoste ctre doamna T. Modul sinuciderii a fost mpucare direct n inim cu un revolver. Fred
Vasilescu a stat de vorb cu prietenii lui Ladima, aflnd c acesta n-o iubise vreodat pe doamna T. i c banii ce
fuseser gsii n buzunarul hainei dup moarte erau mprumuta i. Dup ce Fred Vasilescu i-a dat jurnalul autorului,
a murit imediat a doua zi ntr-un accident de avion, lsndu- i toat averea prin testament doamnei T. care a plecat
n Germania. La ntoarcerea acesteia din Germania a primit din partea autorului jurnalul iubitului ei.

ION
Actiunea se desfasoara pe doua planuri paralele, al taranilor si intelectualitatii rurale, care confera impresia de monografie a
lumii infatisate. Personaje apartinand celor doua planuri sunt prezentate in scena simbolica de la inceputul romanul o hora a
soartei (Nicolae Manolescu). Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, care locuitorii satului Pripas se afla la hora, in
curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea. expozitiune, sunt prezentate principalele personaje.In centrul actiunii sta personajul
Ion, taran sarac care vrea sa aiba repede mult pamant. Hotararea lui Ion de a o lua la joc pe Ana cea bogata, desi o place pe
Florica cea saraca, marcheaza inceputul conflictului. Venirea lui Vasile Baciu, tatal Anei, si confruntarea verbala cu Ion, pentru
ca sarantocul umbla sa-i iafata promisa altui taran bogat George Bulbuc, constituie intriga romanului. Rusinea pe care Vasile i-o
face la hora, in fata satului, va starni dorinta de razbunare a flacaului, care la randul sau il va face pe chiabur de rusinea satului,
lasand-o pe Ana insarcinata pentru a obtine pamantul ca zestre.Ion il forteaza astfel pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. La
nunta cu Ana, Ion isi da seama ca tot pe Florica o iubeste. In plus, el nu-i cere acte socrului pentru pamantul - zestre, si simtinduse inselat, incep bataile si drumurile Anei de la Ion la Vasile. Preotul Belciug mediaza conflictul dintre Ion si Vasile, in care biata
Ana nu este decat o victima tragica". Sinuciderea sotiei nu-i trezeste regrete sau constiinta vinovatiei, pentru ca in Ana, iar apoi in
Petrisor, fiul lor, nu vede decat garantia proprietatii pamanturilor. Nici moartea copilului nu-l opreste din drumurile lui dupa
Florica, maritata acum cu George, astfel ca deznodamantul este previzibil. George il omoara pe Ion si este arestat, Florica
ramane singura, iar averea lui Ion revine bisericii.In celalalt plan, rivalitatea dintre preot si invatator pentru autoritate in sat este
defavorabila celui din urma. El are familie: sotie, un baiat, poetul visator Titu, si doua fete de maritat, dar fara zestre, Laura si
Ghighi. In plus, casa si-o zidise pe lotul bisericii, cu invoirea preotului. Cum relatiile dintre ei se degradeaza, pornind de la
atitudinea lor fata de faptele lui Ion, invatatorul se simte amenintat. Marturisirea lui Ion ca invatatorul i-a scris jalba determina
conflictul celui din urma cu autoritatile austro-ungare si problemele sale de constiinta nationala. Accepta inutil compromisul,
votandu-l pe candidatul maghiar la alegeri.Preotul Belciug este un caracter tare. Ramas vaduv inca de tanar, se dedica total
comunitatii. Visul sau de a construi o biserica noua in sat este urmarit cu tenacitate, iar romanul se incheie cu petrecerea
poporului prilejuita de sfintirea bisericii.

Ion Druta Frunze de dor

Departe n Europa , i mai poart ecourile sinistre ultimele salbe de tun ,rzboiul e pe sfr ite,dar in Valea Rze ului mai
continu s vin scrisori cu coluri aurii ,frunze de dor, ateptare i nfrigurare la marginea satului , n tien ri de sntate celor
dragi sau veti negre ,dup ce satul se umplea de ateptare nfrigurat, compasiune, lacrimi , De-i frig , de plou, de bate vntul ,
la marginea satului rsar doi copii.. Veneau copiii s mpart ateptrile i durerile satului din asprile zile de rzboi, cnd chiar
i geanta potaului mirosea a tranee, a praf de puc,a iod , a caror copilrie a coincis cu rzboiul: iar noi copleii ,iindune de mn, / printre tranee rtcii am fost . Aceasta a fost i soarta lui Trofima i a celorlalti copii i tineri pe care i invoc
Ion Dru.
Deodat printre scrisori rsare un ptrel cenuiu , unul dintre acelea ,dup care niciodat nu mai scrie soldatul.
Pe pod se lsa o linite adnca i numai priaul murmura ncet , stingherit .Lelea Artina, alb ca varul, abia opte te : Maica
precist a cui s fie? Potaul i coboar fruntea jos, buchisete mult vreme i n cele din urm opte te cu vrful buzelor:Znel
Cojocaru Peste o jumtate de ceas vestea colindase tot satul .i-l jeleau gospodinele , cci a fost harnic, i-l jeleau fetele cci era
biat frumos , i tot ateptau cu toi ,ateptau cu nfrigurare n suflet cnd se vor deschide larg u ile casei de pe malul iazului i un
bocet de mam va porni a frmnta micuul stuc pierdut n largul cmpurilor.Dar s-a lsat amurgul , pornise a se ntuneca i n

Valea Razeilor domnea linitea . Numai streenele lcrmau din belug i vntul plngea la marginea satului , temndu-se s
porneasc singur asupra nopii.
Autorul a nscris n prim-plan aceste secvene pentru a intensifica mesajul antirzboinic,
pentru a ne introduce cu primile episoade n atmosfera specific satului moldovenesc din perioada reflectat i pentru a defini
cteva din liniile mesajului . Scris n 1955, aprut n ediie aparte n 1957 , modificat ntr-o nou versiune n1964, romanul
ntrunete i adncete cteva trsturi specifice ale poeziei lui Dru .Un liric duios ,o fraz cu muzica-n surdin , o miestrie n
analiza psihologic, duioia relatrii , mult dragoste pentru eroi i pentru arbori i case, pentru fiin ele plpnde i mici ,
pentru locuri i mai ales pentru oamenii tritori n acest sat de cmpie , un exemplu de dragoste duioas. Lucrarea s-a impus prin
fondul ei liric, scenele plastice de via, umorul specific, miestria analizei psihologice, stilul i formula narativ i mai ales prin
frumuseea i bogia luntric a eroilor .
Proza aprut la sf.anilor 50 era mai degrab o cronic tematic (Desteptare,
Zorile) . Scriitorii nregistrau la rece evenimentele fr a participa cu inim la ele, ei neglijau ipoteze c literatura e tiinta
despre om, despre sufletul omenesc . Frunze de dor se impune ca o lucrare deosebit de uman, mbriind o gam larg de
statuiete de la comic pna la tragic. Romanul cuprinde o perioada scurt din primvara pn-n toamna anului 1945, ultimile luni
de rzboi i primele luni de pace . E un rstimp bogat n evenimente de importan cardinal pentru om i pentru ar; sfr itul
rzboiului , ntoarcerea la munca panic, cicatrizarea unor rni sufleteti , timpurile snt grele dar via a i tinere ea triumf
tinerii de 16-17 ani muncesc n ogoare, triesc primele iubiri i drame , danseaz la club ,i primesc via a.
Personajele
Ion Dru e preocupat de dramele pe care le genereaz statornicia noului: eroii snt pui fa n fa cu noua
realitate, revelndu-i atitudinea fa de ea. Rusanda, mai receptiv la nou, orienteaz, moral i spiritual spre noile orizonturi pe
care i le decide noua realitate. Gheorghe, dimpotriv, asimileaz mai anevoie s se familiarizeze mai greu cu noile condi ii sociale,
de aceea rmne dincolo de barier Autorul ne-a prezentat aa doar dou moduri de trire psihologic a noii realit ii,
conflictul se sprijin pe frmntrile sufleteti i strile de spirit ale eroilor. Dru ne introduce n intimitatea acestor eroi avnd o
sensibilitate aparte pentru universul luntric, psihologiile umane, manifestnd o predispozi ie psihologic pentru ce e mai intim,
mai delicat, mai sensibil n eroii si.Trsturile fizice i spirituale ale eroului nu sunt accentuate prin comentariul direct.
Scriitorul surprinde i nregistreaz gusturi i reacii, observ micri luntrice traduse n ac iuni, cite te n liniile ascunse ale
vieii interioare i le discifreaz direct. Dar dac autorul refuz caracterizrile declarative evitnd stilul patetic, nici eroii si nu- i
etaleaza retoric strile de suflet.
Domnica i Rusanda se aseamn ntre ele prin vrst, snt din acela i sat, din aceea i
perioad ct au nvat n acelai sat din aceeai coal. Dar ele se deosebesc ca fire i temperamente, ca sructur sufleteasc i
sensibilitate. Tiparul sufletesc care l prezint ele se evindeniaz mai convingtor cnd autorul le pune alturi. Nu ngroa
culorile, nu exagereaz culorile contrastante, dar folosete subtilitatea care ne ajut sa vedem c avem n fa dou structuri
sufleteti. Al doilea cuplu: Gheorghe-Scridon este desemnat de asemenea prin opozi ie. Mai ales cnd i vedem alturi, putem
constata o anumit superficialitate i lipsa de sensibilitate a lui Scridon i firea mai complex, mai sensibil, mai adnc a lui
Gheorghe (scena din padurea taulenilor) . Valea Rzeilor n-ar fi sat att de frumos, n-ar fi att poezie n paginile lui Dru dac
n-ar merge pe drumurile satului tnara Rusanda Ciobotaru cu inima doldora de poezie, de ateptare i de lumin E personajul
cel mai frumos implinit i realist.
Dru presimte psihologia unei clase, a unei comunit i umane a satului, a rnimii, nu
numai ptrunde n miezul contiinei eroilor, ci este el nsui acea contiin a fiecrui erou, fiind, ntr-o manier sau alta, un
alter ego al autorului. Atitudinea sa o simim din felul cum mldiaza fraza, cum povestete. Urmrim dialectica eroilor si n
relaiile lor cu lumea, scriitorul e atent la aciuni, la micrile sufleteti, dar nu le descrie ci adesea le sugereaz tiind s
discifreze o personalitate de probe mai subtile, un gest, o reacie, un detaliu vestimentar, n gesturi i mimica, n peisaj, n detalii
care aduc schimbri, n condiiile sociale ale eroilor, ci i despre relaiile cu eroi. Aadar, eroii pui n fa cu realitatea, cu
dragostea lor, zbuciumul sufletesc, credina i ndoiala, aspiraia ncrncenarea ndratnic, cu trupul.

Padurea spinzuratilor
Totul ncepe cu o spnzurare a unui om, dezertor, care, n ncercarea sa de a fugi la duman cu hrile i planurile n mn, este
prins. Apostol Bologa este cea mai vajnic persoan din timpul executrii acelei persoane. Totul nc nu era gata, lipseau unele
lucruri, ca scunelul, clul i alte obiecte importante. A fost o crim destul de grea, nu a ajuns curaj pentru a o face. Pe drum a
mai ntreinut o discuie cu Klapka, o persoan care a asistat la execuie. ns ajuns pe la mijlocul drumului a nceput a visa cu
ochii deschii, i amintea copilria.Apostol Bologa este feciorul lui Iosif Bologa, politician i om cu diplom de avocat. Dup ce a
stat un timp n pucrie, ntors i ntlnit soia cu un copil n brae. Poate nu era Bologa cel care o meritase pe so ia sa, nsa a a ia fost soarta. Copilul a nceput a plnge cnd l-a vzut. Mama sa, d-na Bologa era o femeie credincioas, de aceea i educa
copilul pe cale religioas, lucru cu care tatl nu era de acord. n curnd, copilul i pierduse marea dragoste fa de Dumnezeu,
pe care o avuse mai nainte. Dup patru clase, copilul a plecat s nvee n ora. Avea succese enorme i tatl su se bucura de
acestea (abia atunci Apostol a neles dragostea de brbat, cum taic-su l iubete). ns odat, fiind la scoal a aflat c tatl su
decedase, i se simea foarte prost c nu i-a demonstrat pe deplin dragostea. Pe cnd avea vreo douzeci de ani se ndrgostise de
fata lui Doma, o fat care iubea s cocheteze, i care nu-i prea plcea mamei sale. Anume ea a fost motivul pentru care el a
plecat n armat. El credea c n viaa ei sa ivit un alt brbat. i pentru a nu rmne n urma lui, a plecat i el n armat. Cu
toate chinurile mamei sale de a-l convinge, el a plecat.Dup ce se trezise din amorirea sa, tiind c a procedat corect,avea oricum
unele mustrri de contiin. Despre aceasta s-a i discutat la acea mas. Fiind ofi er i comandan i se mai i certau, n
contrazicere de preri. Pn n final, el rmase cu prerea c acel dezertor a fost pedepsit pe dreptate. A avut sus inere din partea
lui Klapka, cu care se i mprieteni. Klapka i povestise cum se simea de vinovat, c prietenii lui au fost spnzura i n pdurea
spnzurailor, n timp ce trebuia i el s fie acolo, dar tcuse, i aa fcuse i tovarii lui. Se simea cumplit de vinovat. l
salvase doar o scrisoare de acas, de aceea n-a fost prins.Mama sa i scria des, nsa el nu-i putea rspunde n acela i ritm. Era o

persoan respectabil, avea dou medalii binemeritate.Totul era bine pn n momentul n care el aflase de la un prieten c va fi
trimis pe front s lupte mpotriva frailor si, mpotriva romnilor. Oficial,despre aceasta nu se tia. n acel moment ncepuse
crizele psihologice. Fiind romn nu putea lupta mpotriva frailor si de snge. Prin minte i treceau tot felul de solu ii. Chiar s
fie i spnzurat. Pn n final,i-a luat n minte i a ateptat s fie anunat aceasta oficial, posibil putea s vorbeasc cumva cu
generalul. Cnd s-a anunat asta, soluia cea mai bun care i-a venit n minte, a fost cea ca sa ocheasc n proiectorul care lumina,
n observatorul acela, i poate va ajunge la general s-i cear s fie nlocuit.A stat o noapte la pnda, prin ploaie i frig, toate
acestea fcute doar pentru a fi scutit de aceast povar. n fine, i-a atins scopul, a ochit n proiector. n curnd a fost chemat la
general, care l ntmpinase cu ospitalitate. i promise medalia de aur, pentru cel mai bun locotenent. nsa cnd Apostol a ncercat
s roage s-i ngduie, acesta s-a enervat i nu ia acceptat rugmintea.Povestindu-i prietenului su, Klapka, a hotrt c va pleca
la inamic n gazd, s fug. Cu toate c nu iubea dezertorii, i ura, i i considera ca demni de moarte. Klapka, i-a spus c acum ca
niciodat va fi pzit i urmrit, c nu se poate s fac o nebunie ca asta, va fi omort, c-l va mpiedica s fac o asemenea
prostie. ns dac Apostol a hotrt aa, nimeni nu-i mai putea sta n cale.Se trezise la unu dup miezul nop ii. Auzise de undeva
c vor ataca ruii, ns dup ce ntrebase pe cineva s-a convins c nu poate fi adevrat. Chiar faptul c ruii au atacat a fost i
scparea lui de a nu fugi la inamic. El ajunse n spital pentru cinci luni de zile, via a lui atrna de un fir de pr, apoi se refcuse.
n acest timp, i-a primit medalia i a fost ngrijit de Petre, un soldat credincios. Dup ce a fost vindecat, a fost trimis n mun i,
acolo trebuia s slujeasc acum. Cu toate c era destul de slbit, a plecat la drum. Intrnd n odaia sa, a observat o cur enie
strlucit, o atenie i o acuratee nemaipomenit. Totul strlucea. n col sta fata gazdei, Ilona. De mai demult el a vzut-o i a
observat cum a fost msurat din cap pn n picioare. ns nu-i permitea nici s se uite la ea, cum avea deja logodnic, pe care o
iubea nespus de mult. Umblnd prin sat, a ncercat s se spovedeasc unui preot, ns acesta nu la primit cu bra ele deschise i
ntr-un trziu a plecat la Klapka, la tovarii lui de alt dat. Le-a povestit totul detaliat i dup asta se simea foarte obosit, calul
pe care i la mprumutat doctorul ntlnit n drum prea foarte obosit. Ajuns acas a fost ntmpinat de Ilona, creia ia rspuns cu
brutalitate. Cnd s-a culcat i simea capul tot mai greu, l nvlise boala. Medicul deja venise i astfel a stat sub ngrijirea Ilonei
i a lui Petre dousprezece zile, pn medicul a cptat un concediu acas pentru bolnav. Vestea c va pleca acas nu l-a prea
bucurat, ns cnd i-a amintit c are o iubit i c nu s-a gndit cam mult timp la ea, din indignare ctre fiica groparului i-a
luat bagajele fcute de Petre i a plecat la gar. Lundu-i rmas bun de la Ilona, aceea avea faa palid, i prea ru.Ajuns
acas, a fost ntlnit de mama sa i de servitoarea lor. A fost aezat la mas, dup care s-a culcat n camera lui. A doua zi trebuia
s se duc numaidect la Marta, logodnica lui, s-i cad la picioare i s-i cear scuze. Nici nu se apuca s plece i ea deja era
aici, venise cu vizitiul, care o atepta la poart. Discuia nu a fost reciproc interesant, ea chiar a vorbit mpreun cu vizitiul su
n limba evreiasc, ceea ce nu i-a plcut prea mult lui Bologa. La desprire ea i-a transmis un srut, pe care l-a acceptat ns nu
cu mult atenie.n dimineaa urmtoare a scris o scrisoare domnului Doma, n care i-a lsat i inelul de logodn, n semn c no mai iubete pe Marta. Ca rspuns, Doma, un om respectabil a venit acas la el, i-a cerut explicaii i a n eles c n-o mai
iubete, ns considera c i-a dezonorat fata. Ajuns acas a analizat situaia mpreun cu fata sa, ce avea s zic satul. Pentru
aceasta a nscocit c el s-a suprat c a vorbit o alt limb n afar de romn. Urmtoarele trei zile plouase, el sttea n
cerdac.Dup o vizit a vzinului cu care fusese prieten, s-a certat i acesta a plecat cu buza umflat. Mai trziu ns Apostol
Bologa a neles iubirea lui Dumnezeu, a i simit-o. Aceasta la determinat s se schimbe. Astfel s-a mpcat i cu vecinul su, dar
a i fost acas la Marta, cerndu-i iertare. Ea a nceput a plnge i a spus c doar ea este de vin. Cu trei zile nainte de expirarea
concediului a fost telefonat i anunat s se prezinte de urgen la serviciu. Aceasta nu i-a complicat lucrurile.La gar a fost
petrecut de mama sa, care i-a amintit c e Sptmna Patimilor i s nu uite de Dumnezeu, i ntlnit de Ilona. Cnd a vzut-o a
roit. Fata l atepta pe el, dar sub pretextul c atepta pe tatl su s vie de la pia.Apostol i-a renceput via a fericit, alturi
de Dumnezeu i dragostea lui, Ilona. Primul srut a avut loc cnd ea a plecat, dar el a strns-o de talie. De atunci fata devenise
ruinoasa i chiar se ascundea de el, chiar ea i-a spus c se teme de el.Un pic mai trziu era deja deranjat de faptul c Petre
vorbete cu ea, gelozia l apsa. ntr-o zi, ns tatl fetei i spuse c pleac i are s vie peste cteva zile. El se bucurase c va
rmne cu Ilona. n ziua aceea ea trebuia s treac pe la el dup biseric. l mcinau gndurile c poate nu are s vin. ntr-un
trziu fata veni. El o srut i ea nu se putu abine i a rmas la el n brae. Dimineaa el era foarte fericit, unii spuneau c el deja
s-a ndrgostit n fata groparului i c nu are gusturi rele.A fost odat la preotul satului i acesta i-a spus c n via e important
doar fericirea i c are s fac ce i spune sufletul. ndat dup aceasta el s-a dus la locuin a groparului s o cear de nevast pe
Ilona. Tatl ei a acceptat ns nu deodat. n sfrit cei doi au mers la printele satului care le-a dat binecuvntarea. Cei doi
ndrgostii triau deja mpreun. La venirea prietenilor nu se prea credea c ei sunt iubi i.ntr-o sear, stnd n camer cei doi,

au auzit o main care s-a oprit la poart. Imediat Apostol a ieit afar i a vzut un soldat, care era trimis pentru a aduce o
scrisoare. Chiar dac nu-i prea plcuse soldatul, oricum i se prea cunoscut. n scrisoare era scris c trebuie urgent s se prezinte
domniei sale. Aa i a fcut, dar mai nti i-a luat rmas bun de la soia sa, care parc simea c se duce pe ceva timp i a
nceput a plnge, el ns a spus c e un nimic, ndat va veni. ns realitatea era altfel, era chemat pentru lucruri destul de
serioase.La regiment era chemat pentru nlocuirea judectorului general, care urma s decid soarta a 12 romni. Cnd a auzit
asta, el nu mai tia ce s fac, i se oferea o cas, n care se spune c va tri cu viitoarea soie. Deodat dup finisarea discu iei, el
plecase acas s o vad pe Ilona, ns nu-i recunotea adevratul motiv. Dup ce o vzuse o srutase aprins i i spuse c va veni
numaidect dup ea. Pe drum napoi au nceput confuziile cam unde se afl, de fapt el atunci dezerta la inamic. A fost prins i dus
la comisariat, chestiile erau foarte simple, procedurile rapide. El din comandant se transformase n dezertor asupra cruia
intuiau priviri duntoare. Cu chiu i vai i s-a permis Ilonei s-i dea hran, ns de aceasta nu tia comandantul. n sfr it mul i
erau de acord s-l scoat din ncurctur, doar c el se mpotrivea, ns momentele de aprare i dorin a de via varia foarte
des. A fost acuzat pentru dezertare la inamic i spnzurat. Pe drumul parcurs la spnzurtoare nu- i recuno tea numele, era n
criz psihologic total.

Toiagul pastoriei
In operaToiagul pastoriei de Ion Druta, autorul descrie viata unui singuratic sitrist pastor ce-si are radacinile bine infipte in
pamantul stramosesc si se trage dintr-un neam ne pastori cinstiti si destepti.Deoarece era inalt si voinic, puternic si iscusit in
toate, isi construise o casuta ciobaneasca pe varful dealului in satucul in care a ajuns. Era tacut si trist, iar la intrebarile satenilor
despre viata sa gasea doar cuvantulbine. Precum era respectat si cinstit in acel sat, astfel era si invidiat pentru faptul ca avea
multe oi, ceea ce evident a fost o inventie a satenilor, caci bietul om avea doar acea hrana spirituala pe care si-o crea cantand in
noptile de vara la fluier, indrumand si povatuind lumea satului atunci cand cobora in vale la petrecerileei.Invidia consatenilor a
fost cauza care i-a pricinuit sarmanului pastor o viata grea. Pe vremurile impozitelor oamenii i-au scris ciobanului o avere mare
pentrucare trebuia sa plateasca, iar lipsa de surse a cauzat deportarea ciobanului pepamanturile reci ale Siberiei, unde acesta a
fost supus la munci grele. Insa siacest obstacol pastorul l-a depasit.El a revenit in tara si sat, stabilindu-se cu traiul pe un alt deal,
caci casa i-a fost daramata si pamantul luat. Starea rea a sanatatii dupa chinurile din Siberia a influentat asupra lui. Era slabit si
sleit de puteri, iar frigurile iernii au provocat o boala de care nu a putut scapa.Satul s-a incumetat sa-l inmormanteze. A vrut sa-i
depuna si un monument la mormant, insa nu a adunat surse si locul a ramas asa parasit si uitat de toti. Iar intr-o zi de primavara
friguroasa, cand inca nu se dezmortise bine tarana, satenii au observat ca pe locul mormantului acestui pastor a aparut un
covoras verde de iarba deasa. Toti se minunau. Insa nimeni nu si-a dat seama ca acel cioban fara oi le-a fost ca un inger pazitor si
un adevarat indrumator.

Clopotnita
.Ion Druta porneste de la un fapt concret renovarea, apoi aprinderea si disparitiaClopotnitei dintr-un sat cu nume
istoricCapriana , fapt in jurul caruia se pomeneste antrenat curand un intreg colectiv depedagogi si elevi. Problema principala a
nuvelei este ocrotirea valorilor sacre aletrecutului. In centrul naratiunii se afla doua personaje categoric diferite unul de
altul:profesorul de istorie Horia Holban si directorul scolii Nicolai Balta.Horia tinea minte dezvaluirile conferentiarului
universitar IlarieTurcul despre importanta Clopotnitei lui Stefan cel Mare, ridicata pe dealul Caprianei. Dealtfel, relatiile lui
Horia Holban cu IlarieTurcul s-au conturat mai apoi in timpul lucrului lor comun in ca drul Societatii deocrotire a monumentelor
de istorie, cand proaspatul presedinte al Societatii, tot el onferentiarul universi tar care vorbise atat de inspirat despreClopotnita
lui Stefan celMare, ia partea lui Baltatu, secretar stiintific, absolut strain de cauza ocrotiriimonumentelor de istorie. Ceva mai
tarziu Horiasi-a dat seama ca nici savant, nici om de omenie, nici taran din neamul taranilor, cum ilcrezuse la inceput, nu era
acest IlarieTurcul. Frica pentru controlul de la militie l-a despuiat deodata de toate legendele, siHoria a vazut alaturi un sobolan
grasun cu gandul la graunte si la propria sa pielicica .Poate aceasta descoperire l-a indemnat sa fie darz in viata de mai departe,
in activitateade profesor de istorie la Capriana. Scoala de aici era tiranizata de directorul Nicolai Balta,o lifta de om care, odata
ce-ti iesea in cale, nu mai dadea inapoi . Pedagog cu lacunecatastrofale in pregatirea sa profesionala , directorul devenea nu mai
foc si para atuncicand erau atinse interesele sale . Preda lite ratura (evident, moldoveneasca . I. C.), dar adevarata lui pa tima
erau constructiile, si acolo unde ajungea el director ograda scolii eranumai movile de nisip, surcele, var, piatra, ciment .Horia este
un pedagog indragostit de profesia si de vocatia sa, unul care le vorbesteelevilor despre istorie si viata ca despre ceva esential, iar
ajungand la istoria satului lor lespune adevaruri sfinte: Voi, fireste, sunteti de acum o alta generatie, faceti parte din altalume, dar
din orice generatie ati fi, cand veti intalni o batranica garbovita urcand cu uncapat de lumanare dealul, sa nu radeti de dansa,
pentru ca prin capatul cela de lumanareea urca sa cinsteasca intregul trecut al neamului sau .Elevii transmit parintilor si
cunoscutilor atare adevaruri, drept careClopotnita din satreincepe sa dea semne de viata: Intr-o buna zi, asa cam pe la amurg, s-a
iscat o boaghe delumina in camaruta de jos a Clopotnitei. A doua zi, dimineata, cand s-au dus oamenii savada ce se petrece acolo,
au ramas mirati gasind camara curata, cu podele spalate, cuservete curate pe masuta. O strachina de grau pusa in mijlocul mesei,
un capat delumanare infipt intr-o ramasita de sfesnic... .Autoritatile sovietice, aceleasi, in fond, care inca din ordinul luiLenin
distrusesera intai preotimea, apoi si monumentele de cult, nu priveau cu ochi bunireactivarea bisericilor. Nicolai Balta stia
acestlucru si a pornit imediat lupta impotriva tanarului profesor de isto rie, care incerca satulbure in fel si chip constiinta satului .
La insistenta lui vine in scoala o comisie de laminister, care insa lasa totul balta, apoi acelasi director pune la cale
daramareaClopotnitei.Ion Druta il prezinta pe Horia incadrat in lupta cea mare. Horia s-a gandit ca acumimportant e nu atat
ceea ce se petrece in varful dealului, cat ceea ce se va petrece aici inclasa. Pana acum au fost numai vorbe. Acum s-a trecut la
fapte. Avea in fata doua duzinede boturi de huma, si de dansul depindea ce se va alege pana la urma din huma ceea. Vor fi ei
oameni demni de acest pamant ori niste lasi; vor privi lumea cinstit, cu fruntea sus,ori o vor fura hoteste, cu coada ochiului; vor
apara ceea ce este maret si sfant ori vor trada totul, cautand sa le fie lor cat mai bine .Conflictul ia proportiile unei lupte

ireconciliabile, de vreme ceNicolai Balta obtine sa se acopere cu scanduri usile si ferestreleClopotnitei, un biet Simionel oferinduse sa bata in cuie Clopotnita pentru cinci ruble peora , iar un grup de colhoznici taind scandura trebuitoare, de parca Clopotnita
n-ar fi fost si pentru ei un lucru sfant. Abia cand afla ca noaptea nu se stie cine a smuls scandurile depe Clopotnita si le-a aruncat
cat ti-i dealul cela de mare! , Horia se linisteste intrucatva:cineva se trezise, pe cineva il durea inima dupa importantul monument
de istorie.Dar n-avea temei linistea lui: acelasi Simionel smulgea scandu rile, noaptea, pentru ca adoua zi sa mai castige cinci
ruble pe ora .Lupta fiind inegala, Balta bucurandu-se de sustinerea tacita a autoritatilor, oamenii avandteama de a iesi deschis
impotriva lui(de fapt, un profesor, Haret Vasilievici, a avut pana la urma curajul de a-l infruntacategoric, energic, demn), mai
apoi directorul lansand in sedinta consiliului pedagogicinsinuarea ca Horia Holban il uraste pentru ca el, Balta, ar fi avut un
roman de dragostecu Jeannette, inimosul profesor de istorie nimereste in spital la Chisinau.Este pretul pe care i l-a cerut
tenacitatea de luptator, de ocrotitor in fapte almonumentelor de istorie, de educator al unor cetateni care sa pretuiasca si ei
valorileautentice ale trecutului.Dupa aceasta crunta incercare Horia ia trenul spre Bucovina sa natala. Prin somn se audestrigat
de cineva si coboara la statiaVerejeni, cea mai apropiata de Capriana.Ion Druta se dovedeste un maestru al explorarii situatiilorlimi ta, in care personajele sedezvaluie plenar, chiar daca lucrurile nu sunt rostite pana la capat. Intalnirea lui Horia cuJeannette
si, in mod deosebit, conversatia lui cu elevii din clasa a zecea, din tre care segaseste pana la urma unul, mai exact una
MariaMoscalu , care-i spune adevarul ca in noaptea cand arsese Clopotnita elevii n-au alergat s-o stinga, deoarece le-a fost frica
de director, suntepisoade zguduitoare prin dramatismul lor.Portretele fizice si cele morale, dialogurile caracterizante,
monologurile (in cazul luiHoria Holban), comentariul autoricesc plin de reflectii adanci asupra oamenilor si vietiisunt principalele
mijloace de exprimare a mesajului etic: nevoia de participare ac tiva lalupta pentru ocrotirea vestigiilor trecutului si in general de
atitudine raspicata fata de ceeace se intampla in viata.

Povara buntii noastre

n primii ani dup rzboi n pdurile Basarabiei s-au aciuat bande de lupttori antisovietici (fo ti prizonieri romni, dezertori
din Armata Roie sau felurite haimanale) care atacau sovietele steti. n satul Ciutura sosesc ofi eri de mili ie care formeaz
echipe de tineri voluntari pentru a lupta cu bandiii, iar nopi la rnd linitea satului este tulburat de focuri de arme automate.
ntr-una din zilele de var, n timp ce se aflau pe cmp la cules de floarea soarelui, Mircea i Nua se ntlnesc cu Nic, ce se
ndrepta spre Prut, spernd s poat trece clandestin grania n Romnia. Cei trei mpart mpreun un prnz srccios, iar Nic
i ajut la treburile cmpului, dup care se desparte definitiv de ei. Denun at de un localnic, Mircea este anchetat de un maior de
la sovietul raional Pmnteni, dar este lsat liber.
n anii 1946-1947 Basarabia traverseaz o perioad cumplit de secet, iar muli localnici din Ciutura mor din cauza foametei.
Pmnturile stenilor fuseser luate de stat i grupate ntr-un colhoz n care oamenii trebuiau s presteze zile de munc. Puinele
roade ale cmpului sunt confiscate de autoritile sovietice. Slbit de necazurile ultimilor ani, Tincu a moare n anul 1950, iar
Onache ncepe s-i nnoiasc vechea cas. Nua avea acum trei copii, iar Mircea urmase cursurile de tractori ti i ncepuse s
lipseasc cu sptmnile de-acas. Dup o discuie cu socrul su, Mircea i d seama c munca grea l ndeprtase de familie i i
rpise pofta de via aa c renun la meseria de tractorist i se ntoarce n sat, unde este numit brigadier la colhoz.Rmas
nsrcinat a patra oar, Nua se simte neglijat de Mircea i se gndete s mearg la Pmnteni s fac avort, dar renun
dup ce simte primele zbateri ale ftului. Ea nate n ajunul Crciunului, iar soul ei organizeaz o mare cumtrie, la care
btrnul Onache nu mai este poftit. El vine ntr-un final la rugmintea Nuei, dar n elege c timpul su a trecut i c satul i
devenise strin. Rmas tot mai singur, Onache accept s lucreze ca pazni al unor maini striate, abandonate n mp. Nop i la
rndul, btrnul i analizeaz viaa i i amintete de rudele, prietenii i du manii care muriser, precum i de c elu a sa
Molda. Simindu-i sfritul, btrnul pornete ntr-o sear spre cas i face focul n sob, veghindu-l pentru ultima dat. Odat
cu stingerea focului, Onache moare i el.

Zodia cancerului sau vremea ducai voda

n toamna anului 1679, aflat n drum spre Istanbul pentru a transmite un mesaj tainic sultanului din partea regelui Ludovic al
XIV-lea al Franei, abatele francez Paul de Marenne tranziteaz Principatul Moldovei, cluzit de la Liov de cpitanul mercenar
Ilie Turcule. n inutul Romanului, ei se ntlnesc cu beizade Alecu Ruset, fiu de domnitor, cruia i se ncredin ase protejarea
naltului oaspete, iar suita mrit se ndreapt ctre Iai pentru ca abatele s fie prezentat domnului Gheorghe Duca. Pe
parcursul cltoriei, oaspetele francez are prilejul s se familiarizeze cu diferite locuri i obiceiuri din ara Moldovei. Alecu
Ruset i mrturisete abatelui dragostea sa pentru domnia Catrina, fiica voievodului tiran; aceasta fusese logodit din copilrie
cu beizade tefan, un fiu urt i slut al fostului domnitor Radu Leon.Ajuns la Iai, abatele este primit la curtea lui Duca-Vod,
cunoscndu-i cu acest prilej pe logoftul Miron Costin i pe mitropolitul Dosoftei, importani crturari ai Moldovei. Chemat la
Curtea Domneasc, Alecu Ruset l amenin pe Duca-Vod c, n cazul n care va pi ceva ru, prietenii si din Polonia vor
trimite la Stambul scrisorile prin care domnitorul fgduia credin polonezilor dup cea de-a doua mazilire, punndu-se astfel la
adpost de mnia lui Vod. Cu ajutorul ddacei Mgdlina, fiul fostului domnitor se ntlne te cu domni a Catrina i- i declar

dragostea pentru ea.n aceeai perioad, hatmanul Sandu Buhu descoper un complot prin care boierii Vasilie Gheuca i
Georgie Bogdan ncearc s provoace o rzmeri a rzeilor orheieni i lpuneni (care se mai rsculaser n 1671 sub
conducerea lui Mihalcea Hncu), trimindu-le o scrisoare msluit de sptarul Ion Milescu pentru a prea c ar fi fost scris
deDumitracu Cantacuzino, fost domn al Moldovei (1673-1674, 1674-1675 i 1684-1685). Conspiratorii sunt prini, iar sulgerul
Lupul (curierul scrisorii) divulg sub tortur numele boierilor trdtori. La sfatul logoftului Miron Costin, Vod i cru viaa
sptarului Milescu, al crui talent plastografic ar putea s-i fie de folos. Ceilal i comploti ti sunt decapita i de gdele Buga Srbul
n faa porii domneti.Abatele de Marenne pornete spre Stambul, nsoit o parte din drum de Alecu Ruset, care-l salveaz pe
solul francez de o ncercare de jaf pus la cale de doi frai lioveni tocmi i de domnie. Beizadeaua se ntoarce la Ia i unde se
ntlnete n tain de mai multe ori cu domnia Catrina. n acest timp, rscoala orheienilor este nbu it de serdarul Constantin
Cantemir, iar viaa celor prini este salvat n urma rugminii fostului cpitan de oti Tudor oimaru. Btrnul o tean orb
moare pe lespezile bisericii Mnstirii Golia, blestemndu-l pe Duca-Vod, iar clopotul cel mare din turn ncepe s bat singur. n
primvara anului 1680, cu ajutorul lui Ion Milescu, domnitorul plsmuiete nite scrisori mincinoase prin care Alecu Ruset
recunoate c el ar fi scris acele scrisori compromitoare aflate n minile polonezilor. Sftuit de domni a Catrina, tnrul fiu de
domn pleac la Stambul pentru a cere protecia abatelui de Marenne. Gheorghe Duca merge i el acolo, mpreun cu domni a
Catrina, pentru a cere htmnia Ucrainei turceti.Salvat prin intervenia diplomatic a abatelui la sultanul Mehmed al IV-lea, n
urma unui joc de ah pierdut intenionat, Alecu Ruset ncearc fr succes s o rpeasc pe domnia Catrina de la o mnstire de
maici din Fanar unde fusese nchis pentru c refuzase s se cstoreasc cu beizade tefan. ntr-un final, n elegnd c refuzul ei
ar pune n primejdie domnia i chiar viaa tatlui su, domnia Catrina accept nunta, iar alaiul domnesc se ndreapt spre
Moldova. Alecu Ruset se ndreapt i el nspre Iai, ocolind pe la Belgrad, prin Transilvania i prin Polonia, unde pltete un
grup de briganzi polonezi i pe cpitanul Ilie Turcule pentru a-l rpi pe beizade tefan nainte de nunta domneasc. Mirele este
rpit, dar otenii condui de serdarul Constantin Cantemir i ajung din urm pe rpitori i-l captureaz pe Alecu Ruset. Adus
legat la Iai, tnrul fiu de domn este ucis de Gheorghe Duca cu o lovitur de buzdugan, iar nunta domneasc i urmeaz cursul.

Ora 25
Odata cu debutul celui de-al doilea razboi mondial, viata plugarului transilvanean Johann Moritz si cea a consateanului
intelectual, Traian Koruga e pe cale sa se destrame. Nevinovati in fapt cu nimic, dar condamnati, pe temeiuri rasiale, politice,
ideologice si militare sa ramana inamici ai puterilor aflate in conflict, , cei doi protagonisti isi vad existenta transformata intr-un
prizonierat perpetuu. Cand pe batranul continent european nu mai poti sa alegi decat intre doua inchisori, cand cel ce te judeca
te priveste doar ca o abstraciune incapatoare intr-un sir nesfarsit de statistici, cand cel ce te persecuta se dovedeste a avea
cruzimea animalului si indiferenta masinii, cand nici macar absenta vinovatiei nu iti mai poate garanta eliberarea, ce mai poate
fi spus despre civilizatia occidentala? Cine mai poate trai intr-o asemenea lume? Mai e loc si pentru oameni, sau doar pentru
creaturi robotizate in fapta si in gandire, transformate pana in cele mai adanci profunzimi de tehnologie ? Destinul personajelor
din romanul Ora 25 invita la reflectii pe marginea acestor intrebari de o actualitate alarmanta.

Alexandru Lapusneanu

- Costache Negruzzi

Costache Negruzzi este un scriitor pasoptist raspunzand idealurile generatiei sal , Negruzzi se va inspira din
trecutul
istoric al tarii, din literatura populare si va evoca frumusetile naturii romanesti. Costache Negruzzi ramane
in istoria
literaturii romane drept intemeietorul nuvelei istorice .
Tema nuvelei este de factura romantica, este evocat destinul unui tiran sangeros Alexandru Lapusneanu
intors la cea de
doua domnie.
Elemente clasice si romantice.
-Prin tema nuvela este realista pentru ca se inspira din istoria tarii.
-Prin caracterul personajului (tiran sangeros) si prin caracterul grotesc al unor scene (piramida de capete)
nuvela este
romantica.
-Prin perfectiunea stilului si sobrietatea lui nuvela este clasica .
Compozitia nuvelei.
Nuvela e structurata pe 4 capitole, fiecare capitol cu cate un motto care a devenit o adsevarata metafora.
Capitolul :
1) "Daca voi nu ma vreti, eu va vreau"
2) "Ai sa dai sama doamna"
3) "Capul lui Motoc vrem", replica celebra : "Prosti da multi"
4) "De ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu"
1) "Daca voi nu ma vreti, eu va vreau"
Dupa ce Iacob Euclid, poreclit Despotul, murise de mana lui Stefan Tomsa, iar dupa ce Alexandru
Lapusneanu fusese invins

de doua ori, se retrasese la Constantinopol. El pleaca spre Moldavia cu gandul de a-si recapata tronul cu
ajutorul celor
7 mii de spahii si celor 2 voinici Bogdan si Motoc, postelnicului Veverita, si spatarului Stroici. Ajuns in
Moldova,
Lapusneanu afla ca nu este dorit nici de popor nici de boieri. Printre acesti boieri se afla si Motoc cel care-l
vanduse
o data pe Lapusneanu, cum l-a vandut si pe Iacov Eraclid, dupa ce aflase de la Alexandru Lapusneanu ca va
domni peste
Moldova cu sau fara acordul boierilor sau al poporului. Motoc incearca sa-l faca sa aiba din nou incredere in
el, dar
subtil Lapusneanu taindu-i vorbele mieroase cu zicatoarea: "Lupul parul schimba dar naravul ba"
Lapusnuanu recunoaste ca
nu-si va pata sabia cu sangele lui Motoc, care sub orice forma incearca sa-l ademeneasca pe Lapusneanu sa
aiba incredere
in el.
2) "Ai sa dai sama doamna"
Tomsa nefiind pregatit sa se infrunte cu Alexandru fuge in Valahia astfel incat Lapusneanu isi recapata usor
tronul.
Devenind domnitor, poporul spera intr-o viata mai buna cu el in timp ce boierii sunt ingroziti. Dar acesta
dezamageste
poporul dand foc la toate cetatile Moldovei inafara de Hotin. Domnitorul lua toate averile boierilor sub tot
felul de
pretexte, fara ca acestia sa se impotriveasca sau sa macar sa comploteze impotriva lui caci stiau ca vor fi
omorati asa
cum au fost omorati si alti boieri Alexandru cunoscan-do pe fiica lui Petru Rares, Ruxandra se casatoreste
cu ea,
casatoria fiind facuta cu ajutorul intereselor comune a celor doi soti Zilele treceau astfel incatintr-o zi pe
Ruxandra o
opri in strada o femeie care ii spuse ca e vaduva ca are 5 copii si ca sotul ei ucide fara mila, si pentru
faptele rele
facute de sotul ei Ruxandra va plati. Aceasta se sperie si il roaga pe Lapusneanu sa nu mai ucida pe nimeni.
Acesta ca
drept leac pentru tristetea ei da un mare ospat la palat la care erau invitati toti boierii.
3) "Capul lui Motoc vrem"
Dupa ce fusesera anuntati toti boierii de marele ospat ce va fii dat, ei se dusera la mitropolie unde veni si
Lapusneanu
pentru a asculta slujba dupa care, Lapusneanu cobora si pupa moastele sfantului Ioan In mitropolie el
cuvanta in fata boierilor si a poporului spunand ca este timpul sa termine cu toate crimele si ca de acum
inainte sa se aiba cu boierii ca fratii. Acesta este iertat de boieri si de popor, mai putin de boieri : Spancioc
si Stroici acestia nefiind luati in
seama. Dupa acel discurs boierii incalecara pe cai si pornira spre palat. In interiorul palatului o masa ca-n
povesti
astepta Dupa ce se ospatara Lapusneanu il lovi in cap cu Buzduganul pe boierul Veverita in timp ce acesta
se inchina in fata lui. Dupa aceasta incepe un adevarat razboi intre osteni si boieri ramanand dupa batalie o
baie de sange Poporul, stand la poarta palatului striga in gura mare "Capul lui motoc vrem", facandu-l pe
acesta vinovat pentru cele intamplate. Domnitorul dadu norodului ceea ce cereau sub forma de cadou de la
domnitor asezand capetele boierilor sub forma de piramida dupa rangul fiecaruia Lapusneanu o chema pe
Ruxandra care ingrozita lesina.
4) "De ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu"
Dupa 4 ani de la acel macel, pe tiran il apuca dorul de a ucide asa ca incepu a ucide din oamenii norodului,
peste care pusese stapanire. Dar il chinuia gandul ca nu a petut sa-i omoare pe cei doi boieri:Stroici si
Spancioc, pentru asta trebuia sa-i supravegheze, astfel incat se muta in cetatea Hotinului unde se
inbolnaveste. Fiind pe patul mortii acesta ceru sa fie popit inainte sa moara, dupa care lesina. Dupa un timp
indelungat isi reveni si ceru ca Ruxandra si fiul ei sa fie omorat, cu toate ca avea mustrari de constiinta.
Moartea lui Lapusneanu pusa la cale de cei 2 boieri care-l
otravesc. Trupul sau a fost dus la manastirea Slatina.

Baltagul - rezumat
Nechifor Lipan, sotul Vitoriei plecase, toamna, la Dorna sa cumpere niste oi si nu revenise la timp. Fiul sau,
Gheorghita, era plecat cu turmele la apa Jijiei ,,iar acasa ramasesera Vitoria si Minodora, fiica acesteia, care avea o
relatie de dragoste cu fiul dascalului din sat. In somn femeia are un semn rau despre soarta sotului: il vede calare,
cu spatele intors catra ea, trcand spre asfintit o revarsare de ape.Se produce un alt semn: cocosul canta pe prispa
casei intors in afara, un semn de plecare, spuse Vitoria. Mama isi anunta fiica de intentia de a o casatori cu un
romin asezat cu casa noua si cu oi in munte.Vitoria se adreseaza parintelui Daniil pentru sfat, iar preotul o
indeamna sa astepte, caci el crede ca sotul ei intarzie dintr-o pricina oarecare. La aceasta, femeia spune ca Nechifor
poate zabovi o zi ori doua, cu lautari si cu petrecere, ca un barbat ce se afla; insa dupa aceea vine la salasul lui
.Sotia incearca sa afle ceva despre cel disparut cu ajutorul babei Maranda, vrajitoarea satului. Batrana ii ghicestte in
carti: una cu ochi verzi si cu sprancene imbinate il retine langa ea pe barbat, dar Vitoria nu prea crede.Vitoria
nu asculta vorbele rautacioase ale batranelor din sat, si este hotarata sa-l caute pe disparut oriunde ar fi el. Ea isi
planuieste cu de-amanuntul plecarea, isi pregateste sufletul, tinand post si rugandu-se. De asemenea isi pregateste casa
si isi gandeste drumul pe care il va urma.Dupa boboteaza primul drum il face la manastirea Bistrita pentru ca Sf. Ana
sa-i lumineze mintea si sa-i arate calea pe care s-o urmeze. Arhimandritul o pavatuieste sa mearga la Piatra si sa se
adreseze stapanirii pamantesti. Sfanta Ana are sa puie cuvant la scaunul imparatiei cele mari.() Du-te la politai
si la prefect si spune-le intamplarea, ca sa faca cercetari."Vitoria si Gheorghita au plecat de dimineata la Piatra unde
au oprit la un han pe care il cunosteau; acolo au intrebat de prefect. Munteanca i-a povestit prefectului ca sotul ei

plecase sa cumpere niste oi de la Dorna si nu s-a mai intors desi trecusera saptezeci si trei de zile. Prefectul o asigura ca
o sa cerceteze si ca trebuie sa scrie o plangere (o jalba).
Acasa femeia se ruga de parintele Daniil sa-i faca jalba, iar in jalba il ruga sa scrie de toate necazurile ei. Ea planuise
sa plece la Dorna ca fiul ei, pe Minodora sa o duca la manastirea Varaticului unde e o sora de-a mamei calugarita, iar
casa o va lasa pe mana parintelui Daniil.
La 27 februarie o duse pe fata la manastire iar pe drum ii spuse: Fata, a vorbit ea fara suparare; tu sa nu fii proasta si
sa nu te bocesti pe tine. Astazi e o sfanta luni si incepem implinirea hotararii. in 9 martie intr-o zi de iarna cu soare
parintele Daniil a facut o slujba importanta. Vitoria si Gheorghita au dus la biserica multe daruri.Dupa ce munteanca
ajunse acasa nici nu apuca sa-i dea de mancare baiatului caci deja la poarta erau preotul Milies, domnul Iordan,
negustorul si musterul lui Nechifor, domnul David. Deoarece stateau mai prost cu banii, Lipanii au trebuit sa vanda
niste marfa; cel care o cumpara era negustorul. in acea seara dadu-se o dihanie la vite dar d-l Mitrea rezolva
problema. in dimineata urmatoare pregatira cai si baltagul facut de fierarul satului si blagoslovit de preot.
Gheoghita purta aninat in lant,(),baltagul. Vitoria potrivise si legase pusca cea scurta dinapoia
tarnitei.Gheoghita, Vitoria si negustorul David planuiau drumul pana Vatra Dornei.in drumul lor facura un popas
pe malul Bistritei langa o toplita; de acolo au pornit de-a lungul Bistritei pana ce i-a prins noaptea langa un han la
Donea. Acolo munteanca se preface ca-l cauta pe Lipan pentru niste bani si afla ca acesta nu a mai fost vazut pe-acolo
din toamna.
Cei trei au pornit iar la drumetie, urmatorul popas fiind casa lui David la Calugareni langa Piatra Teiului. in acea
seara Vitoria a inceput sa depene amintiri cu Lipan. in dimineata urmatoare mersera pana la Farcasa unde se oprira
din nou.Vitoria il judeca pe Lipan. Avea ea sa-i spuie multe;()si I le spunea din launtru, cu banuieli si suferinte
vechi.in Farcasa ii gazduieste un fierar, mos Pricop, de la care Vitoria afla ca sotul ei oprise acolo, pentru potcovirea
calului sau, in drum spre Dorna.
Pe drum, la Borca, Vitoria si Gheorghita intalnesc un botez la care au fost nevoiti sa participe; ceva mai departe, pe
gheata de pe apa Bistritei, ii opreste un alai de nuntasi, care au intins plosca si au ridicat pistoalele.Ori beau ()
ori ii omoara acolo pe loc; iar ei se conformeaza. Ajunsi la Vatra Dornei afla de la un slujbas ca in noiembrie
Nechifor cumparase trei sute de oi; din acestea vanduse o suta de oi altor doi gospodari, impreuna cu care plecase mai
departe.
Vitoria Lipan afla de la un crasmar ca sotul poposise acolo impreuna cu doi ciobani. Vitoria indicand semnalmentele
sotului ei, mai ales cacuila brumarie pe care el o purta, merge din carciuma in carciuma. Mama si fiul fac din nou un
popas, dupa ce trec de satul Sabasa peste muntele Stanisoara, in satul Suha, unde crasmarul, d-l Iorgu Vasiliu, isi
aduce aminte de trecerea turmei de trei sute de oi, dar insotita fiind numai de doi stapani, fapt confirmat si de sotia lui;
pe unul dintre oieri il chema Calistrat Bogza. Pentru femeia oierului disparut incepe sa se faca lumina. La Sabasa,
fusesera trei. Dincoace,(), Nechifor Lipan nu mai era..Sotia d-lui Vasiliui ii spuse Vitoriei ca pe celalalt il cheama
Ilie Cutui si ambi sunt locuitori ai satului Doi Meri. Vitoria discuta cu cei doi ciobani, ei spunand ca i-au platit lui
Nechifor oile la Crucea Talienilor. Reveniti in Sabasa, Vitoria si fiul ei opresc la carciuma d-lui Toma dupa care il
recunoaste pe Lupu, cainele sotului, intr-o gospodarie.Gospodarul care-l tinuse pe Lupu i-a cautat stapinul inainte de
a-l lua. Dupa ce plateste o recompensa, ea il ia cu sine. Era deja primavara si Vitoria impreuna cu cainele, care o
insotea, asemeni fiului, isi conducea stapinii intr-o prapastie. Nechifor era acolo, insa imputinat de dintii
fiarelor. Iar craniul uman purta urma de baltag.
Privind resturile pamantesti ale tatalui, Gheorghita plingea ca un copil mic, dar mama lui era ferma si se duse
in sat dupa ajutoare. A treia zi soseste subprefectul Anastase Balmez care constata moartea violenta a lui Lipan, care ii
sugereaza sa intrebe ciobanii ce i-au ajutat pe Bogza si Cutui sa duca oile de la Dorna daca stiu de vanzarea de oi.in
timpul timpil interogatoriului la care-i supune, in Suha, pe Bogza si Cutui, subprefectul primste raspunsurile date
Vitoriei in timpul discutiei cu ei de la primarie. Femeia invita pe subprefect si pe cei doi ciobani la inmormantare.
Ramasitele pamantesti ale lui Lipan sunt ingropate in cimitirul din Suha. Eu, (), am trait pe lumea asta numai
pentru omul acela al meu si-am fost multamita si inflorita cu dansul. Iar de-acum imi mai ramin putine zile, cu
nor. Are loc praznicul de dupa inmormantare, la casa d-lui Toma. Vitoria ii cere lui Bogza sa-i dea baltagul sau lui
Gheorghita pentru ca flacaul sa-l admire. Apoi spune cum a fost ucis barbatul ei: urca muntele Stanisoara impreuna
cu doi tovarasi din care unul l-a lovit cu baltagul in cap pe la spate si l-a impins in vale cu cal cu tot. Calistrat Bogza se
infurie, caci se simtea invinuit (- Destul! racni omul, destul!), iar Gheorghita il loveste cu baltagul in frunte si da
drumul cainelui, ce-l musca de gat. Simtind ca va muri, ciobanul recunoaste crima sa si a lui Ilie Cutui

Enigma Otiliei
Felix Sima, un tnr de 18 ani, vine n Bucureti la unchiul su Costache Giurgiuveanu pentru a urma Facultatea de
medicin. Ajuns la adresa indicat, Otilia, pupila btrnului, l invit n cas, unde cuno te membrii familiei: matu a
Aglae, unchiul Simion i copiii acestora Titi, Aurica, Olimpia, ginerele Stanic Ra iu precum i prietenul de familie
Leonida Pascalopol. A doua zi, Otilia i arat locuina, el remarc felul jucu al fetei i este surprins cand gse te o
scrisoare adresat acesteia, pe numele Otilia Mrculescu. Fata este rvnit de Leonida Pascalopol i invidiat de to i
membrii familiei Tulea. Felix, curios de enigma numelui Mrculescu, descoper soarta Otiliei care nu este cu mult diferit
de a sa. Fata a rmas orfan de mic i este crescut de tatl su vitreg, mo Costache. Pascalopol a cunoscut-o pe mama
Otiliei i de atunci i-a ajutat foarte mult, Otilia purtndu-i o stim deosebit. Rugat de Aglae, Felix l mediteaz pe Titi
care a rmas corigent, i n aceste mprejurri sora sa Aurica se ataeaz de tnr. El, ns, se simte tot mai atras de Otilia

pe care o admir i cu care petrece din ce n ce mai mult timp. Vede ns n Pascalopol un rival. La nceputul lunii august,
Olimpia, cel mai mare copil al Aglaei, i face apariia acas mpreun cu Stnic, concubinul ei, cu care are un copil.
Simion nu-i recunoate fiica i refuz s-i dea o cas de locuit i zestrea sa. Stnic, prin minciuni i scrisori adresate
domnului Pascalopol cum c se mpuc, reuete s strng ceva bani de la to i i s-l nduplece pe Simion cu motivarea
c mai are cteva luni de trit, s-i dea zestrea Olimpiei. La invitaia lui Pascalopol, Felix i Otilia se duc la mo ia
acestuia, unde tinerii profit de timpul petrecut mpreun, iar dup dou sptmni revin acas. ntre timp, fiul Olimpiei
i al lui Stnic, Aurel Raiu, moare, iar tatl, nduioat, i public n ziar decesul, amintind toate rudele, n speran a de a
obine ct mai mult sprijin financiar. Stnic este interesat de averea lui mo Costache i n acest scop l aduce pe un
oarecare doctor Vasiliade pentru a-i pune diagnosticul c este bolnav. Singurul care descoper planul este Pascalopol,
care l avertizeaz pe btrn.
ntre Felix i Otilia se cldete o relaie de profund prietenie i ataament. Felix i mrturise te iubirea, iar Otilia pare i
ea nduioat, ns privete totul n mod copilresc. Grija sa pentru Felix pare mai mult a unei surori. Ruinat, Felix i
pune pe hrtie toate sentimentele sale, trimindu-i Otilei scrisoarea, ns ea nu-i d nici un rspuns. ntr-un moment de
gelozie, Felix o roag pe Otilia s nu se mai ntlneasc cu Pascalopol, ns tot el, invitat de acesta la el acas, i d seama
de greeala fcut fa de Otilia. n cas discuiile despre adopia Otiliei de ctre mo Costache declan eaz un nou val cu
scandaluri din partea Aglaei. n cele din urm, fata i cere lui mo Costache s nu ntocmeasc formalitatile de adoptie si
pleac cu Pascalopol la moie, spre surprinderea lui Felix, care rmne dezamgit. El se refugiaz n bra ele unei
curtezane, Georgeta. Felix are ocazia s-l cunoasc pe Weissmann, un coleg de facultate care-i treze te pasiuni nebnuite
pentru poezie. Discuiile avute cu acesta i dezvluie situaia material dificil a studentului, dar i spiritul practic al
acestuia, care face injecii i consult diferite persoane pentru a-i ntreine fraii i surorile. Cina la restaurantul
domnului Iorgu n cinstea aniversrii fiicei sale minore i reunesc la aceea i mas pe Georgeta cu generalul, pe Stnic,
Olimpia, Aglae, Titi, Felix i mo Costache. Aglae pare foarte interesat de viitorul fiicei celor dou gazele, n speran a c
o va cstori cu Titi, n timp ce Felix se simte din ce n ce mai jignit de purtrile Georgetei. La nceput, dup o u oar
criz, familia Tulea ignor purtrile lui Simion, care ncepuse s aiureze, ns vznd c situa ia devine insuportabil,
Aglae ajutat de Stnic i de Weissmann l duc la un sanatoriu. Titi se afl n centrul ateniei pentru Aglae care
urmrete s-l nsoare ct mai bine spre dezamgirea Auricii i a Olimpiei.O nepoat a sa de 16 ani pe nume Lili i
manifest dorina de a se cstori, iar Stnic l recomand tatlui acesteia pe Felix Sima, n special pentru c dorea a
aduce n rndurile familiei sale i oameni culi. Felix viseaz c Otilia cnt la pian, ns spre surprinderea sa totul pare a
fi realitate. Revzndu-se, cei doi povestesc ndelung, n timp ce Felix se simte tot mai atras de Otilia i de schimbarea
acesteia. Mo Costache are planurile sale cu cei doi tineri, ncepnd s adune materiale de construc ii pentru o cas unde
cei doi, Felix i Otilia aveau s stea dup moartea sa. Stnic i face cuno tin lui Felix cu Lili, spre suprarea lui Titi,
care este atras de fat i nu nelege de ce toate sunt atrase de biatul doctorului Sima. Din cauza unei u oare insola ii i a
efortului, mo Costache are un atac, n urma cruia toat familia Tulea i petrece dou zile n casa btrnului ignornd
boala acestuia. Pascalopol aduce un doctor avizat, profesor la universitate, care recomand mult lini te i odihn
bolnavului.
Mo Costache se nsntoete i i alung din cas pe toi cei din familia Tulea fiind de acord cu propunerea lui
Pascalopol de a deschide un cont n banc pe numele Otiliei cu suma de 300.000 lei, ns nu-i d banii, ncrezndu-se n
sntatea sa. Moierul deschide contul i depune n el 100.000 lei pe numele Otiliei. Dup infarct, mo Costache devine
din ce n ce mai speriat de moarte, la aceasta contribuind i Stnic care i povestea tot felul de nenorociri. Consult
diferii doctori, urmeaz chiar un tratament cheltuind bani pe medicamente i invit preo ii s-i sfineasc casa. Vinde
apoi anumite imobile i aduce n cas o menajer pe nume Paulina, dar care nu st mult pentru c btrnul i descoper
interesul fa de averea sa. Aurica se spovedete preotului uic, mrturisindu-i dorina de a se cstori cu un evreu i
anume cu Weissemann, iar Stnic o ndeamn pe Otilia s-l conving pe Felix s se cstoreasc cu Lili. Mo Costache i
druiete lui Pascalopol 100.000 lei pentru Otilia. Stnic, dup ndelungi cutri afl locul unde sunt ascun i banii i-l
jefuiete. Mo Costache este surprins de atac i, n urma efortului, moare. Stnic divor eaz de Olimpia i se cstore te
cu Georgeta, iar apoi intr n politic. Otilia se cstorete cu Pascalopol i pleac mpreun la Paris. Felix, cu ocazia
rzboiului, devine doctor, apoi profesor universitar i se cstorete bine, intrnd n cercuri nalte. Se ntlne te
ntmpltor cu Pascalopol n tren i afl c acesta a divorat de Otilia, fiind acum cstorit cu un om bogat din Buenos

Aires. Fotografia artat nu mai aduce nimic din ceea ce era odinioar Otilia. Amintirile acelei idile se nruiesc n
cuvintele lui mo Costache: Aici nu st nimeni.