PARTICULARITATILE DE LIMBAJ LA

POVESTEA LUI HARAP-ALB DE ION

CREANGA
 Prima Pagina

 Romana

 Particularitatile de limbaj la Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

Subiecte bac romana (46)

Rezolvări (53)
Lectii (356)
Programa (9)

Particularitatile de limbaj la "Povestea luiHarap-Alb" de Ion Creanga

• termeni şi expresii populare
• regionalisme fonetice sau lexicale
• ziceri tipice / erudiţia paremiologică (frecvenţa proverbelor, a zicătorilor, introduse în text prin
expresia vorba ceea)
• citatul paremiologic are o serie de efecte artistice: dă rapiditate povestirii, anulând alte explicaţii,
produce haz, conferă perspectiva umanismului popular asupra întâmplărilor
• numele personajelor sunt semnificative
• economia de mijloace artistice constă în absenţa metaforei, generalizarea comparaţiei
• expresii consacrate de uz: “străluceşte ca un soare”
• frecvenţa epitetului de caracterizare conferă expresivitatea şi umorul
• limbajul este presărat cu zicători, proverbe şi fraze ritmate
• personajul vorbeşte limba moldovenească autentică
• regionalisme şi expresii populare: “să-l văd când mi-oi vedea ceafa”
- oralitatea stilului (impresia de zicere a textului scris) se realizează prin:
• dialogul
• formule specifice oralităţii: “toate ca toate”, “vorba ceea”, “de voie de nevoie”
• expresii onomatopeice: “Şi odată pornesc ei teleap, teleap, teleap!”
• verbe imitative şi interjecţii, imprecaţii, apostrofe
• expresii narative tipice: “şi atunci”, “şi apoi”, “în sfârşit”, “după aceea”
• exprimarea afectivă (implicarea subiectivă a naratorului)
• propoziţii interogative şi exclamative
• adresare directă: “Ce-mi pasă mie? Eu sunt dator să spun povestea şi vă rog să ascultaţi”
• dativul etic “Şi odată mi ţi-l înşfăcă cu dinţii de cap!”
• inserarea de fraze ritmate (portretul lui Ochilă)
• versuri populare “De-ar şti omul ce-ar păţi, / Dinainte s-ar păzi!”
• exprimarea locuţională: locuţiuni şi proverbe / expresii idiomatice
• umorul dat de jovialitatea, verva şi plăcerea povestitorului de a povesti pentru a stârni veselia
“ascultătorilor” este realizat prin exprimare poznaşă, combinaţii neaşteptate de cuvinte, caracterizări
pitoreşti, vorbe de duh, ironia, caracterele personajelor, poreclele personajelor, diminutive cu valoare
augmentativă, situaţiile şi întâmplările