NUME : ZAINEA BOGDAN

DATA: 13.11.2020

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

La țigănci de Mircea Eliade
TEST

Citeşte cu atenţie textul următor:

– Ce-ţi doreşte inima pe ziua de azi? îl întrebă ea. O ţigancă, o grecoaică, o nemţoaică...
– Nu, o întrerupse Gavrilescu ridicând braţul. Nu nemţoaică.
– Atunci, o ţigancă, o grecoaică, o ovreică, reluă bătrâna. Trei sute de lei, adăugă.
– Gavrilescu zâmbi cu gravitate.
– Trei lecţii de pian! exclamă el începând să se caute în buzunare. Fără să mai socotim
tramvaiul dus şi întors.
– Bătrâna sorbi din cafea şi rămase pe gânduri.
– Eşti muzicant? Îl întrebă ea deodată. Atunci are să-ţi placă.
– Sunt artist, spuse Gavrilescu [... . Pentru păcatele mele am ajuns profesor de pian, dar
idealul meu a fost, de totdeauna, arta pură. Trăiesc pentru suflet...

                                                                                                                   
( M. Eliade – La ţigănci )
Redactează răspunsuri pentru fiecare dintre următoarele cerinţe:

1. 1p Menţionează o trăsătură a prozei fantastice.

2. 1p Menţionează un element comun cu basmul, existent în text.
3. 1p Indică două mijloace/procedee de caracterizare a personajului Gavrilescu, din text.
4. 1p Explică diferenţa de semnificaţie a cuvintelor: muzicant şi artist, din dialogul personajelor.
5. 1p Redactează, în minimum 8 rânduri, o schiţă de portret a personajului Gavrilescu,
comentând afirmaţia personajului: Pentru păcatele mele am ajuns profesor de pian, dar
idealul meu a fost, de totdeauna, arta pură.
6. 1p Arătaţi din punct de vedere simbolic care ar putea să fie semnificaţia celor trei fete, şi a
babei.
7. 1p Oferă o posibilă interpretare a finalului nuvelei.
8. 1p Arată care sunt caracteristicile specifice nuvelei.

2 puncte din oficiu

REZOLVARE :
1) O trăsătură a prozei fantastice , prezentă in opera data , este împletirea celor 2 planuri:
planului real si cel ireal .
2) Un element comun intre basm si nuvela fantastică este prezența numărului magic 3 (“3
fete”;”3 lecții de pian”) .
3) Caracterizarea personajului principal ,profesorul Gavrilescu, se realizează atât prin
caracterizarea directă , prin autocaracterizare (“am o fire de artist”), cât si prin
caracterizare indirectă , prin faptele si gesturile sale (atunci când se plimbă de colo până
colo printre camere , când se află in grădina țigăncilor =>reiese că era dezorientat ).
4) Diferența dintre muzicant și artist este următoarea: muzicantul se ocupă cu muzica(“am
ajuns profesor de pian ”) , care aceasta reprezinta doar o parte din arta ,si artistul se
ocupa cu toata “arta pură”.
5) Gavrilescu este un simplu profesor de pian care iși dorește sa devină un artist , pentru a
cuprinde toata arta , nu numai partea ce ține de muzica sau pian. . Însa in interiorul lui
sentimentul de neîmplinire se îmbina cu frica de a-și încerca norocu si cu dorinta
arzatoare de a-si realiza ce si-a propus . Astfel se multumește cu viața pe care o are ,
având mereu sentimentul de regret cu el, atunci cand vede ca alti au putut si doar el nu a
reusit sa devina artist.
6) Baba reprezintă paznicul de la ușa unui loc sacru, precum cerberul,paznicul iadului.
Cele 3 fete reprezintă ielele din mitologia românească .
7) Finalul , care face parte din planul ireal ,face referire la motivul călătoriei si al pădurii-
labirint ,deoarece îi surprinde pe cei doi indragostiți îndreptandu-se spre pădure ,
conduși de birjar. Aceștia căutându-și drumul înspre lumea cealaltă , adică spre “locul
lor perfect”.
8) Caracteristicile specifice nuvelei sunt următoarele:
 personajele, care ies in evidența comparativ cu acțiunea propriu-zisa;
 acțiunea are un singur fir narativ;
 modul dominant de expunere îl reprezinta narațiunea îmbinata si cu descriere și
dialog pe alocuri;
 timpul si spațiul sunt vagi precizate si limitate.;