TEST

Citeşte cu atenţie textul următor:

- Ce-ţi doreşte inima pe ziua de azi? îl întrebă ea. O ţigancă, o grecoaică, o nemţoaică...
- Nu, o întrerupse Gavrilescu ridicând braţul. Nu nemţoaică.
- Atunci, o ţigancă, o grecoaică, o ovreică, reluă bătrâna. Trei sute de lei, adăugă.
Gavrilescu zâmbi cu gravitate.
- Trei lecţii de pian! exclamă el începând să se caute în buzunare. Fără să mai socotim tramvaiul dus şi
întors.
Bătrâna sorbi din cafea şi rămase pe gânduri.
- Eşti muzicant? Îl întrebă ea deodată. Atunci are să-ţi placă.
- Sunt artist, spuse Gavrilescu [... . Pentru păcatele mele am ajuns profesor de pian, dar idealul meu a fost,
de totdeauna, arta pură. Trăiesc pentru suflet...

( M. Eliade – La ţigănci )
Redactează răspunsuri pentru fiecare dintre următoarele cerinţe:

1. Menţionează o trăsătură a prozei fantastice.

2. Menţionează un element comun cu basmul, existent în text.

3. Indică două mijloace/procedee de caracterizare a personajului Gavrilescu, din text.

4. Explică diferenţa de semnificaţie a cuvintelor: muzicant şi artist, din dialogul personajelor.

5. Redactează, în minimum 8 rânduri, o schiţă de portret a personajului Gavrilescu, comentând afirmaţia

personajului: Pentru păcatele mele am ajuns profesor de pian, dar idealul meu a fost, de totdeauna, arta
pură.

6. Arătaţi din punct de vedere simbolic care ar putea să fie semnificaţia celor trei fete şi a babei.

7. Oferă o posibilă interpretare a finalului nuvelei.

Barem de evaluare:
1. Interferenţa planurilor: real-ireal; se realizează o încălcare a realităţii, prin anularea temporalităţii (timpul
fie se condensează, fie se dilată), prin invazia sacrului în profan etc.
2. Iniţierea eroului, cifrele simbolice
3. Caracterizare directă: autocaracterizare; caracterizare indirectă: limbaj, gestică, intonaţie.
4. muzicant – varianta degradată a artistului, echivalent cu statutul de profesor de pian, dependent de
material, efemer şi imitaţie; artist – statutul ideal, etern şi creator, ratat în existenţa terestră a personajului.
5. contradicţia între aspiraţie şi realitate; personaj banal, modest profesor de pian, ratându-şi existenţa, cu un
acut sentiment al neîmplinirii cauzat de teama de-a risca, multumindu-se cu rutina zilnică care îi asigura o
oarecare siguranţă, dar nu-i asigura împlinire.
6. cele trei fete fac trimitere către mitul ielelor, iar baba către mitul Cerberului.
7. Finalul poate fi interpretat făcându-se trimitere la motivul călătoriei şi al pădurii-labirint: o călătorie a
regăsirii sinelui şi a regăsirii iubirii care împlineşte sufletul, sugerându-se triumful asupra propriului
destin. Birja poate fi comparată cu luntrea lui Charon.Finalul mai poate face trimitere către mitul
Androginului când cei doi vor forma cuplul primordial, uniţi fiind prin/în moarte.Drumul porneşte dintr-
un vis către un alt vis: Toţi visăm...Aşa începe ca-ntr-un vis...
8. accentul este pus pe caracterizarea personajelor, tinde către obiectivizare;
- fiecare cerinţa va fi punctată cu câte un punct plus două puncte din oficiu.