La tiganci rezumat

Mircea Eliade recunostea inca din adolescenta mi-a placut sa scriu nuvele, povestiri si chiar nuvele fantastice.Aceasta inclinare spre fabulos se va accentua in urma vastelor sale lecturi si a numeroaselor calatorii. El va fi atras mereu de spatiul romanesc si de orasul Bucuresti pentru mine Bucurestiul este centrul unei mitologii inepuizabile. !i in nuvela La tiganci actiunea se petrece in Bucuresti avindu-l ca protagonist pe profesorul de muzica "avrilescu. #uvela ilustreaza o alegorie a mortii sau a drumului spre moarte. $ntinerariul spiritual al eroului se desfasoara in opt secvente care alcatuiesc nuvela construita cu echilibru si armonie clasica. Alterneaza planul real cu cel ireal. !ecventa $ %e&pozitiunea' prezita eroul in tramvai, este vorba de "avirescu care se intorcea acasa de la lectiile de pian date domnisoarei (tilia. $n tramvai se discuta despre bordeiul tigancilor, de e&istenta caruia se prefac ca se scandalizeaza barbatii. )entru profesor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el il vede de trei ori pe saptamina. $si aduce aminte ca a uitat servieta la meditatie si coboara repede ca sa ia tramvaiul in sens invers. $n aceasta prima secventa autorul introduce citeva leitmotive caldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul %spatiul misterios', Elsa. Asteptind tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amarui al frunzelor de nuc si de nefireasca racoare inci fara sa-si dea seama s-a aflat in fata portii. !ecventele $$, $$$ si $* ale naratiunii dezvolta intriga marcata de patrunderea lui "avrilescu la tiganci. +esfasurarea actiunii se face prin nararea intimplarilor eroului in acest spatiu, visul lui.$ntrind la tiganci este intimpinat de baba care-i cere trei sute ca sa il lase la bordei, sa-si aleaga o fata. !e intilneste cu trei fete, trebuind sa identifice pe cea de a treia dar nu reuseste. )ica intr-un vis si apoi se trezeste cu gindul ca trebuie sa-si recupereze servieta si se duce la tramvai. Acest nucleu contine mai multe mituri mereu aprofundate in lucrarile lui Eliade. Bordeiul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre viata spre moarte. Este un spatiu al initierii in ritualurile mortii. ,recerea prin bordei este o trecere dincolo. -ele trei fete amintesc de ursitori, ele il supun pa "avrilescu unor incercari pe care el nu le poate trece, danseaza in .urul lui, ii cer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu.)ersona.ul aluneca mereu spre trecut vorbindu-le despre episoadele cu /ildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima incercare. ,rebuie sa interpretam acest lucru in sensul ca profanul rateaza intrarea lui in domeniul sacrului. Apare o noua tentativa de intrare in real prin muzica. !ecventa $* descrie visul lui "avrilescu. Eroul viseaza ca incearca sa ghiceasca fetele, se pierde in camere ciudate cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati, cu paravane tot mai misterioase, cu coridoare pe care rataceste mereu in sens invers, cu obiecte ce-l terorizeaza.*isul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie simbolica. *isul are mai multe semnificatii.La inceput el apare ca o aspiratie a eroului sprea o alta realitate alaturi de /ildegard. Apoi in secventa $* visul devine simbolul cosmarului traversarii materiei de catre spirit a vietii spre moarte insotita de spaime si sufocari. +raperia ii aparea ca un giurgiu si-l ingrozea ca .ocul straniu al fetelor. 0ocul ielelor propune lui "avrilescu drept proba ghicitul, simbol al riturilor de initiere in taina mortii, o vama luata sufletului ca o ultima sansa de despartire a conditiei umane.-ifra trei si multiplu de trei este un alt mit al nuvelei care puncteaza momente semnificative. !ecventa * ne apropie de punctul culminant al nuvelei prezentindu-nil pe "avrilescu in incerecarea de a-si recupera servieta cu partituri. $n strada preoteselor nr. 12 nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei

*oitinovici gaseste pe doamna "eorgescu, iar despre (tilia alfa ca plecase acum 2 ani dupa ce se casatorise cu inventatorul 3rincu. !e intoarce spre casa si in tramvai revin aceleasi obsesii %portofelul, caldura, etc.'. !ecventa *$ %punctul culminant' se petrece acasa unde surprizele continua. Elsa, sotia lui, plecase in "ermania la familia ei in urma cu 14 ani, cam de cind aflase ca el a murit. Murise si madam ,randafir si foarte dezamagit se hotareste sa se intoarca la tiganci. !ecventa *$$ descrie drumul de acasa la tiganci. -alatoria lui se realizeaza intr-o atmosfera fantastica, noaptea cu un persona. misterios pe care "avrilescu il simte un visator, o fire de artist. Acesta ca un mesager al mortii il a.uta pe profesor sa a.unga dincolo trecind prin locuri impuse de traditie cum este biserica. !ecventa *$$$ incepind cu intrarea definitiva a eroului la tiganci unde nimic nu se schimbase. Baba il asteapa, il recunoaste, ii ia vama, ii arata din prag casa cea mare rostind niste cuvinte oraculare vezi sa nu te ratacesti, sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cind a.ungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui eu sunt, m-a trimis baba. !leit de puteri trece prin coridor si se incurca iar, o gaseste pe /ildegard care il asteptese ca sa-l conduca pe ultimul drum si ii spune vino cu mine. )ornesc spre padure alunecind dinspre veghe spre vis, spre moarte du-si de bir.arul enigmatic si de porunca lui /ildegard $a-o spre padure, pe drumul ala mai lung si mina incet. #u ne grabim..+eznodamintul nuvelei nu aduce iesirea din ambiguitate. Eroul se e&plica echivoc se intimpla ceva cu mine si nu stiu ce, daca nu te-as fi auzit vorbind cu bir.arul as crede ca visez.. 3ata il consoleaza la fel de echivoc toti visam, asa incepe, ca intr-un vis.. #uvela intr-o alta interpretare poate sugera aventura artistului case aspira sa-si depaseasca conditia sa profesionala si sociala a omului care poate atinge absolutul, eternul. !i atunci bordeiul poate fi privit ca (limpul, o cetate a cunoasterii.-onditia materiala precara il impiedica sa-si depaseasca conditia, in lupta sa ar trebui sa fie tinar dar el este batrin, ar trebui sa fie cura.os dar lui ii e frica mereu, i-ar trebui o dragoste protectoare dar toti care l-au iubit au disparut. +in aceasta perspectiva nuvela prezinta drama artistului ratat. -(ME#,A5$6 )ublicata in 1787, in volumul La tiganci si alte povestiri9 %dupa ce aparuse la )aris, in 17:7', nuvela mentionata a fost caracterizata drept o capodopera a fantasticului romanesc9 %Eugen !imion' si se incadreaza in proza fantastica a lui Mircea Eliade. +in aceeasi categorie de lucrari mai fac parte nuvele ca )e strada Mantuleasa9, ,inerete fara de tinerete9, 17 trandafiri9, La umbra unui crin9, in curte la +ionis9 si altele. ,oate se caracterizeaza printr-un fantastic de tip erudit, tema fundamentala fiind relatia dintre sacru si profan. +e multe ori, in curgerea fireasca a intamplarilor realului, intervine o ruptura %situatie neobisnuita, iesire din timp' care transpune totul in planul fantastic. Actiunea se petrece intr-un spatiu apartinand unei geografii sacre %Bucurestiul de altadata, cu strazi si beciuri care ascund mistere, ori muntele care este mai aproape de cer'. )ersona.ele sunt indivizi comuni9 care intra fara voia lor in situatii anormale9 %Eugen !imion'. ,ema nuvelei La tiganci9 o constituie moartea ca eveniment, dar si ca mi.loc de recuperare a sacrului. ,itlul este numele unui spatiu, avand doua semnificatii -in planul profan este un loc rau famat, despre care vorbesc barbatii din tramvai. -in planul sacru, este primul stadiu al calatoriei sufletului dupa moarte, drum care, in unele traditii, cuprinde $nfernul, )urgatoriul si )aradisul. !tructura

#uvela La tiganci9 este o capodopera a literaturii fantastice romanesti; din insemnarile autorului reiese ca intentia lui a fost revelarea a doua lumi paralele e&istente in universul cotidian. -u alte cuvinte, e&ista o realitate vizibila, concreta si logica %pe care o cunoastem cu totii' si o alta realitate %ascunsa, ilogica, nestiuta, cunoscuta fragmentar sau deloc de catre persona.e'. +in aceasta conceptie deriva ordonarea actiunii din La tiganci9 pe doua planuri antitetice profan<sacru, real<fantastic, viata<moarte, timp terestru<timp transcendent. $n aceeasi ordine de idei, se inscrie si structura compozitionala a acestei opere conform opiniei lui !orin Ale&andrescu, nuvela este alcatuita din opt episoade, marcand un numar simetric de intrari9 si iesiri9 din real in ireal. -omentatorul mentionat observa ca aici este vorba de un itinerariu spiritual *iata si Moarte, )rofan si !acru, nuvela fiind %asa cum sustin si alti comentatori' o alegorie a mortii sau a trecerii spre moarte. )e capitole, actiunea trece prin mai multe etape -apitolul $ prezinta drumul lui "avrilescu spre casa, cu tramvaiul. -apitolele $$, $$$ si $* se petrec in bordeiul tigancilor, unde apar cele trei fete si are loc visul9 profesorului. -apitolele *, *$ si *$$ prezinta ratacirea sufletului prin oras si intoarcerea la bordei cu bir.a-dric. -apitolul al *l$$-lea cuprinde reintalnirea cu /ildegard si plecarea celor doi spre nunta in )aradis. 3antasticul este o categorie estetica, in sensul ca infatiseaza o modificare posibila a frumosului. Etimologic %fr. fantasti=ue, lat. phantasticus, gr. phan-tasti>os - privitor la imaginatie9; phantasma plasmuire9', termenul denumeste ceea ce este creat de imaginatie, irealul. +efinit ca intruziune brusca a misterului in cadrul vietii reale9 %).". -aste&', fantasticul reprezinta o ruptura in universul cunoscut, care nu poate fi e&plicata prin legile lumii reale. La tiganci9, de Mircea Eliade, este o nuvela fiind o lucrare narativa in proza, de amploare medie, a carei actiune se complica progresiv; ca si in alte creatii din aceeasi specie, persona.ul central este puternic reliefat. $n plus, aceasta creatie prezinta si unele particularitati care o includ in proza fantastica, asa cum rezulta din universul operei. !ubiectul evidentiaza, dintru inceput, e&istenta a doua planuri profan si sacru %ultimul fiind realizat prin insertia unor mituri'. $ntr-o dupa amiaza torida de vara, un profesor de pian %pe nume "avrilescu' se indreapta spre casa, venind de la o meditatie, de pe strada )reoteselor. Astfel, in realitatea profana1 apare primul insemn al sacrului numele strazii aminteste de vestalele care intretineau focul in templul zeitei *esta; popasul pe care "avrilescu il facuse pe aceasta strada poate echivala cu o purificare in vederea unei calatorii9 care, in multe traditii ale lumii, cuprinde $nfernul, )urgatoriul si )aradisul. $n tramvai, "avrilescu vorbeste cu ceilalti calatori, temele preferate fiind caldura si colonelul La?rence; numele acestuia din urma, profesorul il auzise de la niste studenti @oameni culti9, adica initiati' care povesteau ca, undeva in Arabia, arsita 1-a lovit pe colonel, ca o sabie, in crestet. in termenii mitului, studentii sunt niste mesageri9 care prevestesc apropiata moarte si a lui "avrilescu.

)e masura ce discutia din tramvai se deruleaza, profesorul simte nevoia sa faca marturisiri )entru pacatele mele sunt profesor de pian. Aic pentru pacatele mele, adauga incercand sa zambeasca, pentru ca n-am fost facut pentru asta. Eu am o fire de artist9. -um tramvaiul tocmai trecea pe langa gradina unor tiganci, calatorii discuta, oarecum misterios, despre acest spatiu. Amintindu-si ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa (tilia, profesorul coboara cu intentia de a lua tramvaiul in sens invers; arsita si mirosul de asfalt topit %pe care le regaseste in strada', il gonesc spre urmatoarea statie %la care nu va mai a.unge'. -uvintele rostite de "avrilescu %)rea tarziu9' arata ca timpul omului si cel al realitatii au devenit neconcordante. $n acest punct, realul trece in fantastic, intrucat profesorul intra intr-un spatiu in care miraculosul se imbina cu bizarul. "radina tigancilor si bordeiul reprezinta spatii ale fantasticului in care se va produce iesirea din timpul concret al realitatii. Atras irezistibil de gradina racoroasa a tigancilor, "avrilescu intra; aceasta insula9 de umbra neasteptata ii provoaca un infinit sentiment de intensa tristete9 ea fiind un spatiu in care iar a stat ceasul9 %apartinand, prin urmare, eternitatii'. Aici isi va cauta profesorul vocatia pierduta %conditia de creator irosita din pricina pacatelor sale, cum marturisea el insusi'; si tot aici, amintirea marii lui iubiri pentru /ildegard il va stapani ca o chemare. ,recand pe langa baba care pazea poarta, "avrilescu intra in bordei ; intreaga lui aventura din acest spatiu intortocheat nu este altceva decat o prelucrare a mitului labirintului. La inceput, profesorul se simte fericit parca ar fi fost din nou tanar, si toata lumea ar fi fost a lui, si /ildegard ar fi fost de asemenea a lui9. !tare e&plicabila, deoarece, din $nfern, /ildegard %care murise si se afla in primul stadiu al calatoriei sale' il atragea in lumea umbrelor. $ncon.urat de trei fete imbracate in valuri, "avrilescu este supus la o proba initiatica sa aleaga, din acest trio %alcatuit dintr-o tiganca, o evreica si o grecoaica', pe cea dintai. -um incercarile lui esueaza, profesorul pierde acel ceva9 minunat despre care-i vorbeau fetele. in termenii mitului, acesta ar putea insemna trecerea in alt stadiu %in )urgatoriu', posibila numai dupa ce sufletul lui se intoarce pe pamant pentru a-si recupera pacatele, sau, ar putea insemna alegerea unei ursitoare9 ca si la nastere. 3recventa cifrei trei %pretul platit la intrare valoreaza trei lectii de pian, fetele sunt trei, iar ora, in .ur de trei' aminteste de basm, specie in care fantasticul este bogat reprezentat. 5atand proba9 alegerii fetei, "avrilescu este prins intr-o hora si condus spre acea parte a bordeiului in care se afla pianul. +ecorul %din care profesorul vrea sa scape, inspaimantat de obiectele care-1 alcatuiau' este fantastic +escoperea la rastimpuri obiecte pe care ii era greu sa le identifice unele semanau la inceput cu o ladita, dar se dovedeau a fi, pipaite mai bine, dovleci uriasi inveliti in broboade; altele, care pareau la inceput perne sau suluri de divan, deveneau, corect pipaite, mingi, umbrele vechi umplute cu tarate, cosuri de rufe pline de .urnale...9 Acum se lamuresc si semnificatiile mitologice ale naratiunii La sfarsitul lecturii, cand simbolistica grava a povestirii se vede mai limpede, constatam ca baba si fetele trag dupa ele grave umbre mitologice. Baba poate fi -erberul4, vizitiul - luntrasul -aronB, iar fetele care-si ascund identitatea -)arceleC.9 %E. !imion'.

in timpul sederii in bordei, lui "avrilescu ii este sete %sugestie a dorului dupa apa Lete - aflata in )urgatoriu si avand menirea de a-1 spala pe om de pacate si de a-1 face sa uite totul'. ,rezit cu a.utorul cafelei si dornic sa se intoarca acasa, profesorul constata ca, pe pamant, trecusera mai multi ani. +ezorientat, revine la tiganci, unde il astepta /ildegard %iubita lui din tinerete' care-1 va conduce in moarte. )artea finala a nuvelei reuneste mai multe motive giulgiul, noaptea, tramvaiul, florile funerare, trasura<dric, ratacirea, visul. )regatindu-se sa plece din bordeiul tigancilor, "avrilescu este intampinat de aceeasi baba<-erber careia ii povesteste senzatia deosebita traita la un moment dat ...cand m-am vazut gol, si am simtit draperia strangandu-se in .urul meu ca un giulgiu...9 !i baba il pofteste sa bea cafea, dar profesorul refuza in termenii mitului, neband destul din apa Lete, el isi aminteste reperele spatiului profan in care traise; de aici, ratacirea sufletului prin niste locuri care nu-1 mai primesc din tramvai este invitat sa coboare, deoarece banii lui erau scosi din uz, doamna *oitinovici plecase, (tilia se maritase, propria casa %inchisa si ferecata' este locuita de altcineva. -ei doisprezece ani care trecusera de la disparitia pamanteana a lui "avrilescu, constituie o iesire din timp apartinand fantasticului. Acum si cea de a doua lume %in care profesorul traise aproape cincizeci de ani' ii apare ca fiind bizara, imposibil de inteles %marca a fantasticului'. !ingurul om dispus sa-1 a.ute este bir.arul-dricar care il invita in trasura %o alta luntre a lui -aron', adica ii recupereaza sufletul ratacitor si i-1 restituie $nfernului. +rumul trece pe langa o biserica %unde fusese o inmormantare' si in curtea careia inflorise regina noptii9 %floare al carei nume sugereaza intunericul'; bir.arul evoca mereu imagini mortuare %caii imbracati in negru, dricul, florile funebre' pana cand trasura a.unge la tiganci. +e data aceasta, baba dormea -erberul nu mai avea ce pazi, caci in bordei ramasese numai nemtoaica D mereu treaza si asteptandu-si iubitul; probabil celelalte fete9 %suflete' trecusera in )urgatoriu %cel de al doilea spatiu pomenit de +ante in +ivina -omedie'. Acum, baba il numeste muzicant9 pe (rfeul care-si pierduse partiturile %adica isi incheiase misiunea pe pamant' si coborase, ca si in mit, in $nfern, ca sa-si recupereze iubita %pe /ildegard<Euridice'. ,recand de usa a saptea - indicata de baba %cifra care trimite la numarul zilelor creatiei divine', "avrilescu nu-si mai poate recrea iubirea pamanteana; /ildegard este gasita mult mai departe, si-1 ia in stapanire pe cel pe care-1 chemase, mereu, din moarte. Ea il va conduce spre aceeasi trasura, mirata de incapacitatea lui "avrilescu de a intelege ca a murit; in trasura, cei doi redevin tineri, pentru a putea sa a.unga astfel la ultimul stadiu al drumului - nunta in )aradis. )ersona.ul principal este realizat in doua registre profan si sacru. $n planul profan. "avrilescu este un barbat de C7 de ani, un om oarecare, sarac si necunoscut. )entru a-si castiga e&istenta, este nevoit sa dea meditatii, infruntand uneori, vremea potrivnica. +istrat si uituc, isi lasa partiturile la eleva sa, (tilia *oitinovici si nu-si gaseste banii.

in tramvai este logoreic, are tendinta sa se confeseze unor necunoscuti si are trei obsesii colonelul La?rance, gradina tigancilor si o amintire din studentie. ,reptat, aflam ca acest om isi facuse studiile in "ermania si ca avusese o mare iubire, pe /ildegard, pe care o uitase9 subit, pentru a se casatori cu Elsa. ,raseul anost al vietii sale 1-a condus la constiinta unei ratari, asa cum reiese din marturisirea sa %repetata' )entru pacatele mele sunt profesor de pian. Aic pentru pacatele mele, adauga incercand sa zambeasca, pentru ca n-am fost facut pentru asta. Eu am o fire de artist9. 5eiese ca, in planul sacru. "avrilescu era un (rfeu, decazut, pentru greselile sale in Adam %stramosul biblic, alungat din 5ai'. in termenii lui Mircea Eliade, modestul profesor reprezinta sacrul camuflat in profan.

!i cum, in lumea reala, "avrilescu traise o amnezie %uitan-du-si iubirea si ignorandu-si firea de artist', el incearca sa-si recupereze statutul. )urificat prin drumul pe strada )reoteselor < *estalelor, "avrilescu intra9 in spatiul magic al tigancilor, acolo unde timpul s-a oprit @Atunci sa stii ca iar a stat ceasul9 ii spune baba de la usa bordeiului'. in locul timpului, apare aducerea-aminte si incepe intoarcerea in trecut se simti dintr-o data fericit, parca ar fi fost din nou tanar si toata lumea ar fi fost a lui si /ildegard ar fi fost de asemenea a lui9. $nvitat sa ghiceasca tiganca %dintre cele trei ursitoare', "avrilescu rateaza, astfel incat incepe cosmarul bordeiul %cu obiectele lui' devine agresiv, omul imbatraneste brusc, iar giulgiul tine de ritul funerar. Abia dupa calatoria sufletului in alt timp, profesorul isi recupereaza, alaturi de iubita lui, conditia de om paradisiac ei redevin tineri, adica vesnici, dar intr-o alta lume. *$$. #otele specifice ale fantasticului eliadesc se releva in toata comple&itatea lor, la o lectura mai atenta. in termenii lui ,zvetan ,odorov, in nuvela La tiganci9, miraculosul se imbina cu straniul, alcatuind impreuna fantasticul pur. Astfel, iesirea din timp, ratacirea in bordeiul tigancilor, intoarcerea pe pamant s.a. tin de supranatural %miraculos'; in acelasi timp, drumul prin labirint, teroarea obiectelor care-1 incon.urau pe "avrilescu, transformarea acestor obiecte in altele, tin de straniu. ( alta nota a fantasticului eliadesc o constituie insertia mitului %fie autohton, fie strain'; acest apel la mitologie ii confera fantasticului un caracter erudit. +e ce este nuvela La tiganci9, o capodopera9B Mai intai, pentru ca autorul si-a ales o tema e&istentiala, cu implicatii dramatice pentru fiecare om moartea ca eveniment. in al doilea rand, pentru ca modestul profesor de pian fusese un -reator %artist' care incearca, in bordei, sa a.unga la pian, adica incearca sa-si recupereze conditia si dincolo de moarte. in sfarsit, pentru ca iubirea nefinalizata in viata, se va implini printr-o nunta in eternitate.