La tiganci Mircea Eliade recunostea inca dinadolescenta miplacut sa scriu nuvele,povestiri si chiar nuvele f antastice.

Aceasta inclinare spre fabulos se vaaccentua in urma vastelor sale lecturi si anumeroaselor calato rii.El va fi atras mereu despatiul romanesc si de orasul Bucuresti:pentru mine Bucurestiul este centrul u neimitologii inepuizabile. Si in nuvela La tiganciactiunea se petrece in Bucuresti avindul,caprotagonist pe profesorul de muzicaGavrilescu. Nuvela ilustreaza o alegorie amortii sau a drumului spre moarte. Inti nerariul spiritualal eroului se desfasoara in optsecvente care alcatuiesc nuvela construita cu echilibru si a rmonie clasica. Alterneazaplanul real cu cel ireal. Secventa I(expozitiunea) prezita eroul in tramvai, este vorba de Gavirescu care se intorcea acasa dela lectiile de pian date domnisoarei Otilia. In tramvai se discutadespre bordeiul tigan cilor,de existenta caruia se prefac ca se scandalizeaza barbatii.Pentru profesor acesta este un palat cu gra dini si nuci pe care el il vede de trei ori pesaptamina. Isi aduce aminte ca a uitat servieta la meditatie si coboara repede ca sa iatramvaiul in sens invers. In aceasta prima secventa autorul introduce citeva leitm otive:caldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spatiul misterios),Elsa. Asteptind tr amvaiul este atras hipnotic de mirosul amarui al frunzelor de nuc si denefireasca racoare inci fara sasi d ea seama sa aflat in fata portii. Secventele II,III siIVale naratiunii dezvolta intriga marcata de patrunderea lui Gavrilescu la tiganci.Desfasurarea actiunii seface prin nararea intimplarilor eroului in acest spatiu, vi sul lui. Intrind la tiganci este intimpinat de baba care-i cere trei suteca sa il lase labordei, sasi aleaga o fata.Se intilneste cu trei fete, trebuind sa identifice pe cea deatreia dar nu reuseste. Pica intrun vis si apoi se trezeste cu gindul ca trebuie sa-sirecupereze servieta si seduce la tramvai. Acest nucleu contine mai multe mituri mereu aprofundate in lucrarile lui Eliade.Bordeiul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre viata spremoarte. Este un spatiu al initierii i n ritualurile mortii. Trecerea prin bordei este otrecere dincolo. Cele trei fete amintesc de ursitori, ele il supun pa Gavrilescu unorincercari pe care el nu le poate trece, danseaza in jurul lui, ii cer sa o ghiceasc a petiganca dar el le scapa mereu. Personajul aluneca mereu spre trecut vorbindu-le despre episoadele cuHildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima incercare.Trebuie sa interpretam acest lucru in sens ul ca profanul rateaza intrarea lui indomeniul sacrului. Apare o noua tentativa de intrare in real prin mu zica. Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu. Eroul viseaza ca incearca sa ghiceascafetele, se pierde in camere ciudate cu tavane scunde si neregulate,cu peretii usorondulati, cu paravane tot mai misterioase,cu coridoare pe care rataceste mereu insens invers, cu obiecte cel terorizeaza. Visul se termina cuo scena a luptei lui cu o draperie simbolica. Visul are maimulte semnificatii. La inceput el apare cao aspiratie aeroului sprea o alta realitate alaturi deHildegard. Apoi in secventa IV v isul devinesimbolul cosmarului traversarii materiei decatre spirit a vietii spre moarte insotita despaime si sufocari. Draperia ii aparea ca ungiurgiu sil ingrozea ca jocul straniu al fetelor.Jocul ielelor propune lui Gavrilescu drept probaghicitul, simbol al rit urilor de initiere in tainamortii,o vama luata sufletului ca o ultimasansa de despartire a conditiei umane.

Cifra trei si multiplu de trei este un altmit al nuvelei care puncteaza momentesemnificative. Secventa V ne apropie de punctul culminant al nuvelei prezentindunil peGavrilescu in incerecarea de a-si recupera servieta cu partituri. In strada preoteselornr. 18 nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei Voitinovici gaseste pe doamnaGeorgescu, iar despre Otil ia alfa ca plecase acum 8 ani dupa ce se casatorise cuinventatorul Frincu. Se intoarce spre casa si in tramvai revin aceleasi obsesii(portofelul, caldura, etc.). Secventa VI(punctul culminant)se petrece acasa unde surprizele continua. Elsa, sotia lui, plecase in Germania la familia ei in urma cu12 ani,cam,de cind aflaseca el a murit. Murise si madam Trandafir si foarte dezamagit se hotareste sa seintoarca la tiganci. Secventa VII descrie drumul de acasa la tiganci. Calatoria lui se realizeaza introatmosfera fantastica, noaptea cu un personaj misterios pe care Gavrilescu il simte unvisator, o fire de artist. Acesta ca un mesager al mortii il ajuta pe profesor sa ajungadincolo trecind prin locuri impuse de traditie cum este biserica. Secventa VIII incepind cu intrarea definitiva a eroului la tiganci unde nimic nuse schimbase. Baba il asteapa, il recunoaste, ii ia vama, ii arata din prag casa ceamare rostind niste cuvinte oraculare:v ezi sa nu te ratacesti,sa te tii drept pecoridor si sa numeri sapte usi si cind ajungi laa saptea sa bati de trei ori si sa spui: eusunt,ma trimis baba. Sleit de puteri trece prin coridor si se incurca iar,o gaseste pe Hildegard care il asteptese ca sal conduca pe ultimul drum si ii spune vino cumine.Pornesc spre padur e alunecind dinspre veghe spre vis, spre moarte dusi de birjarulenigmatic si de porunca lui Hildegard:Ia o spre padure, pe drumul ala mai lung simina incet. Nu ne grabim.. Deznodamintul nuvelei nu aduce iesirea din ambiguitate. Eroul se explicaechivoc se intimpla cev a cumine si nu stiu ce, daca nu teas fi auzit vorbind cubirjarul as crede ca visez.. Fata il consoleaza la fe l de echivoc toti visam, asa incepe,ca intr-un vis.. Nuvela intro alta interpretare poate sugera aventura artistului caseaspira sasi depaseasca conditia sa profesionala si sociala a omului care poate atingeabsolutul, eternul. Si atunci bordeiul poate fi privit ca Olimpul, o cetate a cunoasterii. Conditia materiala precara il impiedica sasi depaseasca conditia, in lupta sa artrebui sa fie tinar dar el este batrin, ar trebui sa fie curajos dar lui ii e frica mereu, iartrebui o dragoste protectoare dar to ti carel-au iubit au disparut. Din aceastaperspectiva nuvela prezinta drama artistului ratat.