Religia greco-romană

Izvoare: a) Arheologice-ruinele unor temple(Partenonul si Erechteionul din Atena, Templul lui

Apollo din Delfi, altare, morminte, statui ale zeilor, monede cu chipuri ale zeilor).
b) Epigrafice-calendare scre, legi sacre, formule funerare.
Literare-epopeile lui Homer(sec.IX-VIII i.Hr):Iliada si Odiseea, poemul epic ”Theogonia”(Nasterea
zeilor)al lui Hesiod, odele lui Pindar, tragediile grecesti ale lui: Eshil, Sofocle si Euripides,
“Istoriile” lui Herodot.etc
Partenonul-de la partenos=fecioara este templul dedicat zeitei intelepciunii Pallas-Athena Partenonul
a fost construit din iniţiativa lui Pericle, între anii 447 î.Hr. şi 432 î.Hr.
Este opera lui Fidias, asistat de arhitecţii Ictinos şi Callicrate şi de sculptorii Agoracritos şi
Alcamene
Erechteionul ridicat între 421 – 406 î. Hr. decorează partea nordică a Acropolei – casa zeilor şi
centrul religios al Atenei. Grupul
de sanctuare construite pe terenul denivelat, probabil că se află pe locul fostului palat al regelui
atenian Erechteion. Distrus de asaltul perşilor.
Acest templu a fost închinat zeiţei Atena, zeului Poseidon şi lui Erechteion.

Schita istorica
Civilizatia grecilor se impune in bazinul mediteranean, incepand cu secolul IX_VIII i. Hr., cand
peste populatia bastinasa=pelasgii(popor la marii) s-au asezat triburi indo-europene(aheii-incepand
cu 1400 i. Hr., urmati de ionieni, eolieni, dorieni.
Istoria Eladei cuprinde 5 perioade:
Perioada geometrica(1025-700 i.Hr)-denumirea provine de la ceramica cu motive geometrice.
2. Perioada arhaica(700-500 i.Hr)-grecii colonizeaza tarmul M.Negre, Asia si S Italiei(Magna
Graecia)
3. Perioada clasica(500-323)-epoca oraselor-stat- Atena(regimul democratic), Sparta(regimul
aristocratico-militar), a Ligilor(uniuni de cetati, cu scop defensiv, economic sau religios) si a
apogeului culturii si artei, a luptelor cu persii si a fondarii imperiului macedonean.
4. Perioada elenistica(323-31)-impartirea Imperiului Macedonean catre diadohi-generalii lui
Alexandru si simbioza intre religiile si culturile popoarelor inglobate in Imperiu.
5. Perioada romana(31-cucerirea ultimului stat elenistic, Egiptul-313-cand religia crestina incepe
sa inlocuiasca treptat politeismul greco-roman
Alexandru (356-323 i.Hr.)era fiul regelui Filip al Macedoniei. Preluand conducerea regatului il
transforma in Imperiu, prin cuceririle sale din Europa, Africa si Asia
Grecii au fost de la inceput politeisti. In Perioada arhaica si cretana era adorata ca zeita a fecunditatii
Pamantul mama si o zeitate a naturii si animalelor=POTHNIA THERON. Din Iliada si Odiseea-
epopeile lui Homer putem observa caracterul antropomorf al zeilor Eladei. Ei mancau(ambrozie si
nectar), erau razbunatori, se certau intre ei, aveau idile cu pamantencele(indeosebi Zeus), guvernand
arbitrar vietile muritorilor din Muntele Olimp, unde vietuiau asemenea unor monarhi, avand ca zeu
suprem pe Zeus Olimpianul.
Poetul Hesiod(secolul VIII i. Hr.) este cel care in poemul sau: “Theogonia” expune viziunea grecilor
despre nasterea zeilor:
Din Chaos s-a nascut Erebus si Noaptea, iar din acestia Eterul si Ziua. Tot din Chaos s-a nascut
Geea(pamantul) si Eros. Geea naste pe Uranos(cerul) si apoi muntii si marea. Din Uranos si Geea
apar titanii-monstrii mitologici(Ocean, Hyperion, Iapet, Chronos-timpul, Rheea, Thetis, Theia,
Phoebe) si ciclopii-uriasii(Brontes, Steropes, Arges).Uranos, urandu-si copiii i-a inchis in adancuri,
de unde sunt eliberati de Chronos. Noaptea a nascut Moira(destinul), Thanatos(moartea),
Moros(pierzania), Hipnos(somnul), Oniroi(visele) si alte rautati(Razbunarea-Nemesis, Inselaciunea,
Batranetea, Cearta.)
Din Ocean si Thetis au aparut raurile, iar Hyperion si Theia au nascut:Soarele(Helios),
Luna(Selene), Aurora(Eos). Iapet l-a nascut pe Atlas sustinatorul boltei cerului iar Chronos si Rheea
au nascut pe zei:Hestia, Demetra, Hera, Zeus, Hades, Poseidon. Chronos isi inghite copiii, salvati de
Zeus, care il detroneaza pe Chronos devenind liderul zeilor olimpieni.
Panteonul grec cuprindea 13 zei mari(la cei de mai sus adaugandu-se: Hefaistos, Hermes, Ares,
Apollo, Atena, Artemis si Afrodita) si alti zei minori(Helios, Pan, Dyonissos, Eros, Persefone). In
slujba zeilor erau: horele, Moirele, Gratiile si Muzele

DIVINITĂŢILE
Zeus
Romanii il numeau JUPPITER.
Era divinitatea suprema, stapanul Universului si personifica cerul, fiind de asemenea si protectorul
intregii naturi, al bunastarii oamenilor si al vietii sociale. Chiar si numele , insemnand “cel plin de
raze ,stralucitorul”, ii atesta calitatea de zeitate celesta. Atributul lui era fulgerul.
Hera
Hera (Iunona la romani) era regina zeilor,patroana a casatoriei si a maternitatii,personificare
feminina a cerului, dar si a pamantului si protectoare a ogoarelor. Extrem de geloasa, ea se razbuna
adesea pe cuceririle sotului sau Zeus. Era reprezentata ca prototipul unei frumuseti robuste

Poseidon
Poseidon era zeul marii, responsabil de producereacutremurelor, a furtunilor de pe mare si a
eruptilor vulcanice, dar si protector al marinarilor, al pescarilor si al acelora ce doreau sa cunoasca
marea. Era reprezentat ca un barbat voinic, cu barba, coroana si tinand inmana semnul sau distinctiv:
tridentul.In mitologia romana apare sub numele de Neptun.

Hestia
Despre Hestia nu se cunosc multe legende. Tot ce se stie despre ea este ca i-a refuzat pe Poseidon si,
mai tarziu, pe Apollo si a cerut fratelui sau , Zeus, dreptul de a ramane fecioara totdeauna. Ea
simboliza puritatea focului din vetre, a focului care ardea jertfele muritorilor. Mult mai cunoscuta
este zeita romana Vesta, cu care se identifica si careia ii era inchinat un templu pe colina Palatinului
din Roma, unde slujeau preotese numite vestale.

Demetra
Demetra, zeita recoltei, agriculturiisi fertilitatii, i-a daruit lui Zeus o fiica,pe Persefona, rapita de
Hades si dusa in Infern. Stapanul zeilor a hotarat mai apoi ca aceasta sa stea noua luni cu mama sa si
trei cu Hades. Misterele eleusiene, foarte populare la Atena rememorau rapirea Persefonei si
cautarea acesteia de indurerata ei mama. Echivalentul roman al acestei zeite este Ceres.

Atena
Atena "cu ochi de azur" era zeita intelepciunii, a razboiului dar si, in acelasi timp, protectoare a
artelor, mestesugurilor si pacii. A fost nascuta, potrivit legendei, din capul tatalui sau,
Zeus, care isi inghitise prima consoarta, pe Metis. Nici ea nu a acceptat sa se marite, lucru care i-a
adus denumirea de Pallas ("fata tanara, curata"). Ei i s-a dedicat magnificul templu Parthenon din
orasul ce ii poarta numele si a carei protectoare era. Minerva este numele ei roman.

Ares
Ares, fiul lui Zeus si al Herei, era zeul razboiului nedrept si sangeros.L-a avut impreuna cu zeita
Afrodita pe Eros (Cupidon). Corespondentul roman, Marte, era la inceput si divinitate agrara, careia
ii era inchinata prima luna a primaverii,martie. Traditia ii atribuie paternitatea lui Romulus si
Remus, gemenii considerati stramosii romanilor.

Apollo
Apollo, alt fiu al lui Zeus, s-a nascut la Delos, in Grecia. Mama sa, Leto, a fost urmarita de
razbunarea Herei si si-a putut naste fii doar pe aceasta insula care, spune legenda, nu era ancorata de
fundul marii. Zeu al luminii si al Soarelui, al muzicii si al poeziei era maestru al Muzelor si ideal de
frumusete masculina. Grecii il considerau si zeu al Binelui si al Frumusetii, cel ce face pe oameni sa
se supuna legilor, aducator de fericire, zeu al sanatatii si tatal lui Asclepios (zeul medicinei) In Italia a
fost adorat dupa ce, la batalia de la Actium, l-ar fi ajutat pe imparatul Augustus sa castige.

Hefaistos
Celalalt fiu al Herei era Hefaistos (la romani se numea Vulcan), divinitate a focului si a metalelor,
care avea ateliere in fundul vulcanilor, unde faurea arme pentru cei mai mari eroi legendari. Mama
sa, vazand cat era de urat, a vrut sa-l inece si l-a aruncat in ocean. Salvat, zeul a ramas insa schiop,
defect accentuat de o lovitura primita de la Zeus. Ca sa se revanseze, tatal sau i-a oferit-o de sotie pe
frumoasa Afrodita.

Artemis
Sora lui Apollo era zeita Artemis, divinitate a luminii selenare, dar si a castitatii si fidelitatii
conjugale, iar ca zeitate terestra, a vanatorii si a padurilor. Sunt cunoscute mai multe legende in care
se arata cruda si necrutatoare atunci cand este maniata: il transforma in cerb pe vanatorul Acteon,
care o surprinsese la baie, iar tanarul este ucis de proprii lui caini; de asemenea, ucide cele sapte fete
ale Niobeei, care se lauda ca avea cei mai frumosi copii (iar Apollo ii omoara pe baieti). Este
identificata la romani cu Diana, reprezentata ca o tanara cu o tolba de sageti si insotita de o caprioara.
Templul ei din Efes a fost una din cele Sapte minuni ale lumii.
Hermes
Hermes era fiul lui Zeus si al nimfei Maia si detinea functia de mesager al zeilor. De asemenea, e
considerat protector al comertului, al actiunilor indraznete si chiar al hotilor. A inventat lira, flautul,
masurile si greutatile si sportul. A fost identificat cu zeul roman Mercur. Ca atribute avea sandalele
inaripate si caduceul (nuia magica, simbol al pacii si comertului).

Afrodita
Ultima, dar cu siguranta nu cea din urma, zeita olimpiana este Afrodita. La Homer, ea este fiica lui
Zeus si a Dianei, dar o alta legenda spune ca ea s-a nascut din spuma marii, in locul in care cursesera
picaturi din sangele lui Uranus cand acesta fusese lovit de Cronos. Venus la romani, ea era stapana
dragostei, a frumusetii, voluptatii si fecunditatii. Cu numele de Anadiomene ("iesita din mare") este
si zeitate marina, protectoarea marinarilor si a porturilor. Desi era sotia lui Hefaistos, a iubit mai
multi zei - Ares (cu care l-a avut pe Eros), Hermes sau Dionysos - dar si muritori, printre care pe
Adonis sau pe Anchise, tatal lui Enea.