Elemente pre-iluministe in cultura romaneasca

In Renastere,ca urmare a eforturilor sale,omul a cunoscut o revitalizare spirituala,pentru ca,tot astfel,cateva secole mai tarziu,in epoca Luminilor,el sa dezvaluie sensul existentei,propunand un alt sistem de a vedea,percepe si gandi lumea in ansamblul manifestarilor sale.Ca exista in acest sens o continuitate intre cele doua epoci ne-o demonstreaza insusi continutul unor idei,insasi miscarea lor,ne-o dovedeste omul insusi care este-cum spunea Herder-mereu in cautarea unitatii si intelegerii a legilor ordinii si ale frumusetii.Conceptele vechi nu numai ca supravietuiesc,dar revin in planul mental cu si mai multa vigoare.In opozitie cu conceptia vietii medievale,spiritul Renasterii afirmase un nou ideal de viata,mai liber si mai rational,proclamase o independenta intelectuala,indemnand spre o judecata personala si originala a lucrurilor.Filosofii Luminilor au mers mai departe in considerarea functiei esentiale ale ratiunii umane,demonstrand ca ea trebuie sa lumineze spiritele obscure,ignorante,oferind astfel o viziune asupra universului.Istoria a dovedit ca epocile de dezvoltare a umanitatii includ in sanul lor forme specifice de exteriorizare,ceea ce nu exclude insa legatura dintre ele;necunoscand una,nu vom putea intelege nici pe cealalta. Epoca luminilor s-a caracterizat printr-o vasta miscare de reinnoire,modelul fiind oferit de civilizatia occidentala,mai ales de Occidentul Cultural,cum spune George Calinescu,un Occident spre care multiplele imprejurari indemnasera spiritele din tarile Europei resaritene.Izvorul miscarii insa il descoperim in necesitatile inime,in climatul mental al fiecarei societati,in dorinta de afirmare a drepturilor politico-nationale.Luminismul romanesc,apropiat ca forma de exprimare aceluia din tarile sud-estului european,marcheaza transformarea sentimentului de mandrie nationala cultiva de cronicarii veacului XVII in constiinta nationala,iar pentru ca in aceasta epoca popoarele balcanice cunosc o orientare puternic apuseana,chiar domniile fanariote contribuind la dezorientalizare,se poate concluziona ca legaturile lor cu popoarele Occidentului n-au ramas fara efect.Raportul dintre factorii interni si cadrul european a constituit subiectul unor indelungate cercetari cu perspectiva comparatista care,in ultimele decenii au depasit faza studiilor partiale de la inceputul veacului XX,evidentiind rolul elementului intern in procesul de asimilare sau de preluare a modelelor culturale straine.

Cel dintai nucleu iluminist din cultura romana l-a constituit Scoala Ardeleana, miscarea intelectualitatii din Transilvania de la sfarsitul secolului XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, aparuta ca urmare a excluderii romanilor de la viata social-politica conform actului cunoscut sub numele de "Unio trium nationum" (1437). Programul politic al miscarii este sintetizat in memoriul din 1791, "Supplex libellus valachorum Transsilvaniae" trimis imparatului Leopold II, prin care se cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte ce intrau in componenta Imperiului Habsburgic. Preluand esenta iluminismului european, reprezentantii Scolii Ardelene au asezat la temelia programului lor de lupta principiile de egalitate si libertate, de suveranitate a poporului, pe temeiul ideii dreptului national si al contractului social. Actiunea politica si culturala a Scolii Ardelene este indrumata de operele istorice si filologice ale lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ion Budai-Deleanu. toti patru au facut studii teologice, filozofice si de drept canonic la Roma si Viena, si au fost minti stralucite, eruditi, savanti de talie europeana, poligloti. In ansamblu, activitatea Scolii Ardelene cunoaste doua directii fundamentale: 1) prima, socio-culturala, este in stransa legatura cu esenta miscarii iluministe, si urmarea emanciparea oamenilor prin educatie si cultura. In acest scop, se dezvolta si se organizeaza invatamantul in limba romana. Gheorghe Sincai, ca director al scolilor romane, infiinteaza 300 de scoli; se tiparesc manuale scolare, carti de popularizare stiintifica, calendare si carti populare. 2) cealalta directie este erudita si cuprinde numeroasele tratate de istorie si filologie. Cele mai importante dintre acestea sunt: "Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor" de Samuil Micu, "Hronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gheorghe Sincai, "Istoria pentru iceputul romanilor in Dachia" de Petru Maior, "Elementa linguae daco-romanae sive valachicae" de Samuil Micu si Gheorghe Sincai, "Disertatie pentru inceputul limbii romane" de Petru Maior si "Lexiconul de la Buda", primul dictionar etimologic al limbii romane. Studiile de istorie acorda un interes deosebit mai ales procesului de formare al poporului roman, contestandu-se afirmatiile tendentioase ale celor care falsificau istoria pentru a justifica inechitatea care se facea romanilor. Reprezentantii Scolii Ardelene au adus argumente istorice, filologice si demografice privind originea latina a limbii si poporului roman, continuitatea si unitatea sa etnica , punandu-se astfel bazele lingvisticii romanesti. Aportul Scolii Ardelene la dezvoltarea limbii este la fel de pretios. In aceasta epoca s-a pus problema adoptarii alfabetului latin in locul celui chirilic, a fixarii

normelor gramaticale ale limbii, a imbogatirii vocabularului cu neologisme luate din limbile romanice. Reprezentantii Scolii Ardelene au fost mai ales istorici si filologi, ei nu pot fi insa socotiti scriitori. Totusi, Scoala Ardeleana are marele merit de a fi creat un mediu favorabil literaturii, in mijlocu caruia Ion Budai-Deleanu, cel dintai mare poet roman de talie europeana, a creat "Tiganiada". Opera este o sinteza artistica a ideilor iluministe ale epocii, si reprezinta prima demonstratie de valoare a posibilitatilor poetice ale limbii romane, fiind sub acest aspect o neasteptata capodopera. Iluminismul Scolii Ardelene reprezinta prima etapa de modernizare a culturii noastre, inscriindu-se in felul acesta, prin aspectele lui specifice, in iluminismul european.

Bibliografie: -***, Cultura si societate volum ingrijit de Al.Zub,Editura Stiintifica,Buc,1991 -internet