Sunteți pe pagina 1din 4
Alexandru Lăpuşneanu de Costache Negruzzi Nuvelă istorică romantică Proză paşoptistă Literatura națională din

Alexandru Lăpuşneanu

de Costache Negruzzi

Nuvelă istorică romantică

Proză paşoptistă

Literatura națională din perioada pașoptistă se dezvoltă sub influența romantismului din planul european . În perioada pașoptista , sub influența lui Mihail Kogălniceanu se dezvoltă o nouă orientare a surselor literare către folclor și către operele istorice românești , propunându-se astfel trei teme principale ca :

natura , istoria și folclorul . Mihail Kogălniceanu propune autorilor de literatură să înlăture influențele exterioare și să se axeze pe crearea de opere originale , cu nuanțe din autenticitatea folclorului și istoriei poporului român.

Costache Negruzzi se alătura acestui val literar propus de Mihail Kogălniceanu , astfel în jumătatea secolului XIX apare prima nuvelă istorică românească sub titlul de „Alexandru Lăpuşneanu” , o nuvelă istorică cu influențe ale romantismului european.

Opera literară „Alexandru Lăpușneanu ” scrisă de către Costache Negruzzi este o nuvelă romantică publicată în perioada pașoptista în care se prezintă a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanu asupra Moldovei.

„Alexandru Lăpuşneanu” are trăsăturile unei nuvele

deoarece este o proză epică , de întindere medie , cu un singur fir narativ și cu un subiect central , personajele sunt în număr scăzut

Nuvela „Alexandru Lăpuşenanu” are trăsături istorice deoarece este prezentat un eveniment important pentru evoluția poporului din Moldova și anume revenirea lui Alexandru Lăpușneanu în cadrul de Domnitor al Moldovei , acesta fiind înlăturat de la domnia inițială de către boieri . Astfel apar trăsăturile romantismului , este prezentă antiteza dintre boieri și domnitori , dar și antiteza de caracter care apare asupra protagonistului .

În primul cadru al operei este prezentată întâlnirea lui Alexandru Lăpușneanu cu boierii care l-au făcut să părăsească domnia inițială . Boierii , în frunte cu Moțoc îi spun să plece , că nu este dorit de către săteni și că încercările sale de a reveni la domnie sunt în zadar . Acesta le răspunde însă cu o replică care este și motto-ul inițiatic al primei părți al nuvelei : „Daca nu mă ”

vreți , eu vă vreu

În al dolea cadru al operei Alexandru Lăpușneanu revine la putere și este Domnitor al Moldovei . În urma revenirii sale la domnie acesta se răzbună pe clasa socială care odată l-a trădat și l-a făcut să părăsească domnia , astfel acesta impune legi drastice care îi lasă pe boieri fără averi , sunt pedepsiți drastic și sadic la orice greșeală și sunt uciși în cazul încălcării poruncilor.

În urma acestor acțiuni sadice , soția domnitorului Ruxanda este amenințată de o văduvă de boier recent ucis de Alexandru Lăpușneanu , văduva replicând motto-ul celui de-al doilea cadru al operei : „Ai să dai samă , Doamnă !” . Soția domnitorului încearcă după această replică să își convingă soțul să devină mai milostiv, astfel îi este promis un cadou de întărire al caracterului de către Alexandru Lăpușneanu.

Al treilea cadru al operei prezintă schimbarea domnitorului cu caracter tiran , nemilos și răzbunător într-unul cu caracter milostiv și armonios . Alexandru Lăpușneanu se prezintă în fața sătenilor într-un cadru bisericesc , își arată părerea de rău față de actiuniile sale sadice și tirane ca și domnitor și le propune boierilor un prânz de împăcare . Doi dintre boieri își dau seama că prin acest ospăț , domnitorul urmărește altceva , așa că părăsesc țara în grabă. În cadrul ospățului se întinde o masă la care sunt așezați patruzezi și șapte de boieri .

Alexandru Lăpușneanu , alături de boierul Moțoc , căruia i sa promis că nu va muri de mâna domnitorului , sunt prezenți în lateralul mesei , de unde vine ordinul de masacrare a celor patruzeci și șapte de boieri . În urma masacrului , Alexandru Lăpușneanu privește satisfăcut baia de sânge produsă , și construiește o piramidă din capetele boierilor.

Moțoc este terifiat de scenă , dar se simte încrezător în cuvântul domnitorului . Auzind strigătele și zgomotele produse în urma masacrului , sătenii se adună în jurul porții , la casa unde a avut loc ospățul , și cer ca boierul Moțoc să fie ucis . Astfel apare motto-ul inițiatic al celui de-al treilea cadru : „Capul lui Moțoc vrem !

Ascultând dorința sătenilor , domnitorul îl aruncă pe Moțoc în jurul mulțimii dornice de-al ucide , astfel capul său devine vârf al piramidei .

Domnitorul își cheamă și îi prezintă soției sale Ruxanda piramida din capetele boierilor , spunând că acesta e cadoul de întărire promis. Aceasta devine șocată de ceea ce vede și se îngrozește de acțiunea și atitudinea macabră a soțului său .

Ultimul cadru al operei îl prezintă pe domnitor fiind aproape de moarte , întins pe pat și așteptând să-și achite păcatele . Acesta simte că nu mai are mult de trăit și cere să se călugărească , pentru a îi fi curățate păcatele și pentru a muri cumpătat. După ce e călugărit , acesta începe să se simtă mai bine astfel rostește motto-ul inițiatic al acestui cadru : „De mă voi scula , pe mulți am să popesc și eu !”.

La aflarea veştii că domnitorul e pe patul de moarte , cei doi boieri care au fugit din țara în timpul masacrului , revin pe teritorul Moldovei și îi propun soției domnitorului să-l otrăvească , aceasta acceptând. Astfel Alexamdru Lăpușneanu este otrăvit de către soția sa Ruxanda și este lăsat să moară .

Opera „Alexandru Lăpuşneanu” este scrisă într-un cadru obiectiv fiind prezentată la persoană a treia , naratorul fiind omniştient și omniprezent , acesta implicându-se în caracterizarea directă a unor personaje .

Incipientul și finalul operei se caracterizează printr-un sentiment de nostalgie , incipitul fiind prezentat prin dorința de reîntregire , iar finalul printr-un sentiment de remușcare .

Tema operei este impunerea autoritară și revendicarea a ceea ce a fost luat în urma unei nedreptăți.

Narațiunea se petrece linear , într-un cadru spatio-temporal istoric . Spațiul în care se desfășoară acțiunea este în zona Moldovei , iar aria temporală este în jurul secolului al XVI-lea , într-un trecut mai îndepărtat.

Opera „Alexandru Lăpuşneanu” scrisă de către Costache Negruzzi este o bijuterie a patrimoniului literar românesc deoarece prezintă elemente , date și caracteristici specifice poporului român , care în urma frustrării lipsei nevoilor , se trece la acțiune printr-un cadru dur și răzbunător.

se trece la acțiune printr - un cadru dur și răzbunător. Mult succes la B a

Mult succes la Bac !

Sper că acest material ți-a fost de folos pentru a învăța și a știi mai bine pentru examenul de bacalaureat la limba şi literatura română.

* Te rog să lași să ruleze complet sau să dai un click pe reclamele prezente pe You Tube pentru imbunatatirea calității materialelor viitoare .

Te rog să te abonezi : http://goo.gl/fqdCXb

viitoare . Te rog să te abonezi : http://goo.gl/fqdCXb Să dai un Like & Share :

dai un Like & Share : https://www.facebook.com/pages/Opere-