Homo Sapiens Sapiens (omul din zilele noastre)

Evolutia nu are loc neaparat intr-o linie dreapta continua si cu o viteza constanta. Exista lacune in cunostintele noastre, si traiectoria exacta a evolutiei este necunoscuta, desi presupunerile logice au dus la unele dintre cel mai probabile sugestii. Analizarea si compararea DNA-ului este o metoda folosita des in determinarea paternitatii sau stabilirea unui grad de rudenie intre doua persoane. Aceeasi metoda ne permite sa spunem ca cimpanzeii sunt cea mai apropiata ruda a noastra inca in viata (oamenii si cimpanzeii bonobo au in comun 98. ! din ADN". Aceasta insa nu inseamna ca oamenii au evoluat din cimpanzei. #tramosul comun al oamenilor si cimpanzeilor a trait acum $ milioane de ani si a disparut intre timp. %and Dar&in a publicat faimoasa sa carte 'Evolutia #peciilor', urmata de '(riginea omului' nu se descoperise practic nici o fosila a stramosilor omului. Aceasta a dat nastere frazei 'veriga lipsa', adica o fosila care sa faca legatura intre oameni si primate. De atunci, imaginea s-a sc)imbat complet si evolutia omului este mult mai bine inteleasa. *n numar mare numar de fosile, oase si dinti au fost descoperite in diferite locuri prin Africa(+an,era,-order %ave,Navais)a,.at,es /iver", Europa(0rimaldi-1talia,Deventer-(landa,2redmosti-%e)ia,/oc de #ers-3ranta" si Asia(D,ebel 4uazef-1srael s.a". *nelte de piatra, os si lemn, vetre de foc, asezari sau locuri funerare, au fost descoperite, de asemenea. %a urmare a acestor descoperiri in arc)eologie si antropologie, s-a reusit formarea unei imagini despre evolutia )omininelor (si evolutia omului" timp de - 5 milioane de ani.6 3osilele provenite de la stramosii omului, se impart in doua genuri7 australopitecus si )omo, si provin de acum 5 milioane de ani. Natura arborelui evolutiv al )ominidelor dupa aceasta data este nesigura. Acum $ pana la 89 de milioane de ani, maimutele primitive erau raspandite in Africa si mai tarziu in Eurasia. %u toate ca s-au gasit numeroase fosile, felul de viata al acestor creaturi, si legatura lor cu maimutele actuale si cu oamenii este cauza unor dezbateri intre cercetatori.
1

*na

dintre

aceste

maimute

fosile,

cunoscuta

sub

numele

de

http://www.teoria-evolutiei.ro/evolutia-omului.aspx#int3

#ivapit)ecus, apare sa imparta unele trasaturi cu marea maimuta asiatica, urangutanul, care poate fi urmasul direct. Niciuna dintre aceste fosile nu ofera evidente clare ca ar face parte dint-o linie evolutiva care sa duca la familia )ominide.%omparatii ale proteinelor sangvine si ADN - ului maimutelor africane cu cele ale omului, indica faptul ca linia ce conduce la omul modern, nu se desparte din cea a cimpanzeului si gorilei, decat tarziu in evolutie. -azandu-se pe aceste date, multi cercetatori, cred ca despartirea a avut loc acum : - 8 milioane de ani. Este, deci, destul de posibil ca cele mai vec)i fosile )ominine, care apar acum 5 milioane de ani, sa ne apropie de inceputurile omului. Desoperirea mai multor fosile, ar permite stabilirea exacta a perioadei in care maimutele africane (moderne" s-au despartit de omul actual, si deci evolutia umana va fi redata complet. 8 Australopithecus Evidentele fosile ale evolutiei umane incep cu Australopit)ecus. 3osile din acest gen, au fost descoperite intr-un numar mare de locuri, in sudul si estul Africii. Datand de aproape milioane de ani, acest gen pare sa fi disparut acum 6 milion de ani. ;oti membrii erau bipezi, si deci )ominine. Dar, observand dintii, falcile si marimea creierului, difereau, totusi destul de mult intre ei, pentru a fi impartiti in sase specii7 A. anamensis, A. afarensis, A. aet)ipicus, A. africanus, A. robustus si A. boisei. A. anamensis si A. aet)ipicus sunt decoperiri recente si se stie destul de putine despre ei. A. afarensis traia in estul Africii acum < al cimpanzeilor.*nii membri posedau canini milioane de ani. 0asit decat cei ai pe teritoriul tarilor Etiopia si ;anzania, A. afarensis avea un creier mai mic decat cel mai proeminenti )omininelor de mai tarziu. Nici un fel de unelte nu au fost gasite cu fosilele lor.Acum 8.5 - < milioane de ani, A. afarensis a evoluat in A. africanus. %unoscut, la inceput in zone din sudul Africii, A. africanus avea un creier similar cu cel al predecesorului sau. (ricum, cu toate ca marimea molarilor s-a pastrat, caninii, au crescut doar pana la nivelul celorlalti dinti. Nici cu A. africanus nu s-au descoperit unelte.Acum 8.: milioane de ani, evidente fosile, indica prezenta a cel putin doua, si probabil in total a patru specii separate ale )omininelor. ( astfel de despartire evolutiva se pare ca
2

http://www.scribd.com/doc/760621 /!volutia-omuluiantropolo"ie

s-a produs cu un segment al )ominidelor, evoluand in genul )omo, si mai apoi in omul modern, in timp ce celelalte au disparut. *ltimele astfel de specii disparute sunt A. robustus, limitat la Africa de sud, si A. boisei, descoperit doar in estul Africii. A. robustus prezenta dinti, falci si musc)i mai mari decat la restul genului. Au disparut acum 6,5 milioane de ani.< Genul Homo %u toate ca cercetatorii nu sustin aceasta teorie, multi cred ca dupa despartirea evolutiva care a dus la apraritia lui A. robustus, A. africanus a evoluat in genul =omo. Daca este asa, atunci aceasta sc)imbare a avut loc acum 6.5 - 8 milioane de ani. 3osile datand din aceasta perioada arata un ciudat amestec de trasaturi. *nele maimute posedau un creier mare, dar si diti dezvoltati. Altele aveau dinti de dimensiuni reduse, dar si un creier mic. *n numar semnificativ de cranii si mandibule fosile, din aceasta perioada, au fost gasite in ;anzania si +en>a, in estul Africii, sunt catalogate ca apartinand de =omo )abilis, primele fosile descoperite impreuna cu unelte de piatra. =omo )abilis aveau multe in comun cu primi australopiteci si cu membrii de mai tarziu ce apartineau genului =omo. #e pare ca aceasta specie face tranzitia de la australopiteci la )ominide.2rimele evidente considerabile ale uneltelor de piatra vin din Africa, acum 8.5 milioane de ani. Aceste unelte nu au fost gasite asociate cu o specie de )ominine in particular. #-au descoperit in Africa, locuri datand de 6,5-8 milioane de ani, unde pe langa uneltele de piatra existau si oase, cu urme (zgarieturi" care ar simboliza incercarea de a le utiliza in taiere. Acestea ne spun ca )omininele consumau carne, dar cata provenea din vanat nu se stie, asa cum nu se cunoaste nici cantitatea de plante si insecte pe care acestea inca le mai consumau. Nu se cunoaste nici daca aceste activitati apartineau exclusiv )ominidelor sau si australopitecii aveau aceste obiceiuri. Descoperiri ar)eologice atesta existenta acum 6.5-6.: milioane de ani, in nordul +entei, a unei specii =omo, cu creierul dezvoltat, dintii mai atrofiati7 =omo erectus. 1ntre $99.999 si 6 milion de ani vec)ime este atestata raspandirea acestuia in diferite parti tropicale, pana in regiunile temperate din Asia. *n numar de puncte
3

idem 2

ar)eologice contin unelte sofisticate .1n pestera ?)ou@oudian, in nordul %)inei, exista evidentele utilizarii focului.3osilele care au fost gasite, sunt ale unor animale mari cum sunt elefantii, lucru care atesta specializarea )omininelor.1n timpul lui =. erectus, evolutia umana a continuat. .arimea creierului este mult mai mare decat cea de la )omininele vec)i, variind intre $59-899 cm<. .ai tarziu, =. erectus avea cranii cu volume de 6,699-6<99 cm<, apropiate de cele ale lui =omo sapiens. Homo Sapiens Sapiens Dezvoltat in Africa si (rientul Apropiat, intr-o perioada in care Europa evolua =omo sapiens neandert)aliensis,=omo sapiens sapiens este tipul uman care a colonizat intreaga planeta,strabatand,probabil ApuntileB care s-au creat intre zonele continentale si regiunile vecine in timpul ultimii glaciatii(Curm",sau folosind,poate,o navigatie incipienta,de tip cabota,,din insula sau de-alungul marginii banc)izei,a,ungand in 2olinezia,.icronezia,(ceania,Australia,cele doua Americi,fara a se putea considera ca aceste ipoteze sunt irefutabile. 1n stadiul actual al cercetarilor,se pare ca originile lui =omo sapiens sapiens,care a marcat un progres biologic fundamental al umanitatii,trebuie cautate,in tipul de =omo sapiens ar)aicus african si oriental.Noile caracteristici,specifice morfologiei omului modern,au aparut intre 899999-699999 de ani,cand grupe de populatii de =omo sapiens sapiens erau prezente in Africa de sud si est catre 899999699999.%ercetandu-se,din punct de vedere genetic,populatia +oisan din Africa %entrala,%iad si #udan,care traieste si astazi in conditii preistorice,specialistii in biologie moleculara au constatat ca poseda un genotip stravec)i,concentrat,putand fi urmasa comunitatilor stravec)i de =.sapiens. 1n (rientul Apropiat,pe la 699999-99999 -2,evoluau populatiile de oameni premoderni(2roto-%ro-.agnon",cu caracteristici asemanatoare cu omul de %ro.agnon,dezvoltand o industrie litica destul de evoluata.De aceea,se pare ca acest tip de om modern a venit dinspre Africa de est-nord-est,in (rient intalnindu-se,pe la 699999 de ani,cu reprezentantii grupului =.sapiens neandert)aliensis,cu care au intrat in concurenta pentru supravietuire,locuirile acestora alterand.

1n Asia,cei mai vec)i oameni moderni sunt cunoscuti pe la :9999 de ani si prezentau caracteristici mongoloide,ceea ce i-a facut,pe unii specialisti,sa vorbeasca de marea vec)ime a subdiviziunilor actuale ale umanitatii,diviziuni care nu pot fi,in niciun caz,considerate ca rase umane distincte ci numai tipuri umane7 alba,europeana si americana,galbena,asiatica,nord-africana si sud-americana,si neagra,sud-africana si australiana. 1n Europa cel mai vec)i tip de om modern a fost %ro-.agnon,care a sosit pe continent pe la 9999 de ani -2,dar si acesta poate fi subdivizat in mai multe subtipuri,dintre care unele cu trasaturi negroide africane si orientale. =omo #apiens sapiens avea o capacitate craniana cuprinsa intre 6 59-6:59 cm<,foarte apropiata de cea a omului actual(aprox. 6699-6$99 cm <",o talie medie si inalta,de 6.:5-6.89 m,fara arcadele proeminente ale neandert)alianului,cu barbie pronuntata si o fata cu progmatism.2e langa,sc)imbarile morfo-somatice,care au condus la omul modern,s-au dezvoltat limba,ul articulat,cu structuri gramaticale destul de elaborate,desprinzandu-se probabil marile familii de limbi,poate si de popoare,structurile sociale si mentale,deosebit de edificatoare fiind arta si religia 2aleoliticului superior. Nu e nici o Dndoiala ca evolutia limbii vorbite a fost, dupa cum se Etie, un element caracteristic Dn preistoria omului. 2oate ca a fost c)iar elementul caracteristic, Dnzestrati cu limba, oamenii au fost capabili sa creeze Dn natura noi lumi7 lumea conEtiintei introspective, precum Ei lumea pe care o inventam Ei o Dmpartim cu altii, numind-o Fcultura'. Gimba devine mediul nostru, iar cultura adapostul nostru. 1n cartea sa Ganguage and #pecies, publicata Dn 6999, lingvistul Derric@ -ic@erton de la *niversitatea din =a&aii, afirma cu convingere ca7 FNumai limba ne-a putut smulge din Dnc)isoarea experientei imediate Dn care fiecare creatura este Dnc)isa, descatuEDndu-se Ei oferindu-ne libertati ale spatiului Ei timpului.' Antropologii pot fi siguri doar de doua lucruri privind limba, unul legat de ea Dn mod direct, celalalt indirect. 1n primul rDnd, limba vorbita l-a deosebit Dn mod clar pe =omo sapiens de orice alte creaturi. Nimeni Dn afara omului nu are un limba, vorbit complex, un mi,loc de comunicare Ei de reflectare introspectiva. 1n al doilea rDnd,
#

$umitru %o"hian - &nceputurile istoriei omenirii'(6-()

creierul lui =omo sapiens este de trei ori mai mare decDt cel al marilor maimute africane, cele mai apropiate rude ale noastre pe linie evolutiva. 1ntre aceste doua observatii exista, cu siguranta, o legatura, dar natura acesteia este Dnca intens dezbatuta. %a o ironie, deEi filozofii au reflectat Dndelung asupra universului limbii, cea mai mare parte din ceea ce se cunoaEte despre limba a ieEit la lumina Dn ultimele trei decenii. Horbind Dn linii mari, putem spune ca au aparut doua pareri privind sursa de evolutie a acesteia. 2rima considera limba ca fiind o trasatura specifica omului, o capacitate ivita ca o consecinta secundara maririi creierului. 1n acest caz, limba pare sa fi aparut cu rapiditate Ei recent, o data cu depaEirea unui prag cognitiv. A doua parere sustine ca limba vorbita a evoluat printr-o selectie naturala la stramoEii neumani, selectie care a actionat asupra diverselor capacitati cognitive, incluzDnd comunicarea, dar nelimitDndu-se la aceasta. Dupa acest aEa-numit model de continuitate, limba a evoluat treptat Dn preistoria omului, DncepDnd cu evolutia genului Homo. Gimba apare Dn preistoria omului, prin anumite mi,loace de-a lungul unei traiectorii temporale, trans-formDndu-ne astfel ca indivizi Ei ca specie. FGimba, dintre toate capacitatile noastre mentale, se afla sub pragul conEtiintei noastre fiind cel mai putin accesibila mintii rationale', observa -ic@ertonI Fcu greu putem evoca un timp cDnd nu aveam limba Ei cu atDt mai greu cum am a,uns sa o avem. %Dnd am putut sa dam viata unui gDnd pentru prima oara, limba exista'. %a indivizi depindem de limba pentru ca traim Dn lume Ei pur Ei simplu nu ne putem imagina o lume fara limba. %a specie, limba transforma modul Dn care interactionam unul cu celalalt, prin elaborarea culturii. AmDndoua, atDt limba cDt Ei cultura, ne unesc Ei ne despart totodata. %ele 5 999 de limbi existente Dn lume sDnt produse ale capacitatii noastre comune, dar cele 5 999 de culturi pe care limbile le-au creat sDnt separate una de cealalta. #Dntem astfel, Dn mare masura, un produs al culturii care ne-a modelat Ei pe care adesea nu izbutim sa o recunoaEtem ca pe un produs artificial creat de noi DnEine pina Dn momentul Dn care sDntem confruntati cu o cultura foarte diferita. Gimba creeaza Dntr-adevar o prapastie Dntre Homo sapiens Ei restul lumii naturale. %apacitatea umana de a genera sunete articulate sau foneme este doar putin mai

dezvoltata Dn comparatie cu aceeaEi capacitate la maimute7 noi avem 59 de fonemeI maimutele au aproape o duzina. %u toate acestea, utilizarea acestor sunete de catre noi este practic infinita. 3onemele pot fi aran,ate Ei rearan,ate pentru a Dnzestra fiinta umana obiEnuita ca un vocabular de 699 999 de cuvinte, iar aceste cuvinte pot fi combinate Dntr-o infinitate de propozitii. 1n consecinta, capacitatea lui Homo sapiens pentru o comunicare rapida Ei detaliata Ei pentru bogatie de gDndire este fara rival Dn lumea naturii.5
:

*na dintre cele mai discutate probleme antropologice este legata de origine lui

=omo sapiens sapiens, Dn acest sens fiind actuale mai multe ipoteze. *na dintre acestea este teoria Arca lui Noe sau a speciatieiJsc)imbarii, care sustine ca =omo sapiens sapiens a avut o origine unica africana, subsa)ariana. =omo sapiens ar)aicus ar fi evoluat Dn Africa spre omul modern, colonizKnd, reco1onizKnd Ei Dnlocuind Dn Dntregime populatiile locale din Gumea Hec)e, fapte care sunt verificabile, se pare, prin datele ADN (teoriile Evei mitocondriale Ei (ut of Africa". Este totuEi greu de conceput ca o populatie, venita din Africa, sa fi putut coloniza spatii atKt de Dntinse Ei Dnlocui toate populatiile locale, fara a se mixta cu ele Ei fara ca acestea din urma sa nu fi lasat mar@eri genetici. ( alta ipoteza care pare a fi acceptabila este teoria aparitiei simultane multiregionale a unor tipuri de =omo sapiens sapiens, numita Ei a candelabru)ii. 2entru aceasta ar pleda persistenta unor caracteristici regionale de-a lungul a sute de mii de ani, putKnd vorbi Ei de o continuitate genetica locala. 2entru unii antropologi, ipoteza multiregionala poate fi invocata Ei pentru =omo erectus erectvs care ar fi evoluat peste tot catre oamenii moderni. Dar, Dn acestea o specie nu poate evolua spre aceleaEi forme Dn mai multe locuri, deoarece ar trebui sa consideram ca =omo erectus ar fi fost acelaEi cu =omo sapiens. Nu Dn cele din urma, s-ar putea lua Dn considerare o teorie intermediara, cuprinzKnd, Dn acelaEi DnveliE, evolutia Dncrucisata (in retea" sau )ibridizareaJDnlocuirea cu continuitatea genetica locala dar Ei cu migratii Ei

( 6

*ichard +ea,e- . /ri"inea /mului'1))('0umanitas'p".1(1-1(# $umitru %o"hian - &nceputurile istoriei omenirii'(6-()

Dncrucisari Dntre diverse populatii ale oamenilor moderni Ei =omo sapiens ar)aici auto)toni. Din punct de vedere cultural, =omo sapiens sapiens a fost creatorul industriilor Ei civilizatiilor 2aleoliticului superior, a unor structuri economice, sociale, spirituale deosebit de elaborate, Dntre care, la loc de frunte se afla arta rupestra Ei mobiliara. De asemenea, =omo sapiens sapiens a evoluat, ulterior, nu atKt biologic, cKt mai ales comportamental Ei spiritual, continuKnd dezvoltarea din 2aleoliticul Dn forme specifice de 1a zona acest sens. %u toate aceste clasificari mai mult sau mai putin didactice, recunoscute sau nu, ramKn multiple probleme nerezolvate. De pilda, una ar fi legata de diferentele genetice dintre om Ei cimpanzeu, care sunt doar de 6 !, Dn vreme ce diferentierile biologico-morfologice sunt de :9 %, ceea ce Dmpiedica cele doua specii sa se reproduca Dntre ele (functionKnd aEa-numita intersterilitate". 1n acelaEi timp, ne putem Dntreba legitim care au fost mecanismele interne ale acestor modificari sau a celor existente Dn ,,lantul filogenetic uman Ei cel al maimutelor antropoide' L -iologia genetica ne va oferi, tara Dndoiala, o serie de raspunsuri Dn viitor, cunoaEterea factorilor genetici contribuind la modificarea, credem,substantiala a viziunii noastre asupra acestei probleme. Astfel ca,lucrul cel mai normal ar fi sa ne pregatim pentru a face fata acestei provocari. 1n concluzie,intelegerea evolutiei umane sta in interpretarea fosilelor cunoscute, dar imaginea este departe de a fi completa. Doar viitoarele fosile ii pot determina pe oamenii de stiinta sa completeze multe lacune in intelegerea evolutiei omului. 3olosind metode sofisticate, cercetatorii pot acum sa dateze fosilele mult mai exact. 1n anii ce vor urma vom observa o crestere enorma in informatii despre istoria biologica a omului,fapt ce va face,probabil,ca multe din teoriile existente despre evolutia omului sa sufere sc)imbari mai mult sau mai putin marcante. superior, la zona EpipaleoliticulJ.ezoliticul, Neoliticul Ei

Eneoliticul, Epoca metalelor Ei civilizatia istorica propriu-zisa furnizKnd dovezi Dn

-ibliografie
Dumitru -og)ian M 1nceputurile istoriei omenirii /ic)ard Gea@e> M (riginea (mului,=umanitas,6995 )ttp7JJ&&&.scribd.com )ttp7JJ&&&.teoria-evolutiei.ro

=omo #apiens #apiens

-eltic .ircea %osmin 3acultatea de 1storie Anul 6