Insulele Coraligene

Ababei Marius Alexandru

1

extrage calcarul din apa marii si il foloseste la construirea unei mici celule in care-si adaposteste corpul. Existenta acestora este conditionata de existenta luminii care ajunge in cantitate suficienta doar pana la 40 de m sub apa. Pentru un scafandru. inaltandu-se de pe fundul oceanului spre suprafata. pe care le pot avea coralii.exclusiv marine din clasa Anthozoa. Conform definitiei un recif de corali este o constructie realizata. de catre fiinte vii. contactul direct cu lumea recifelor de corali este o experienta unica ce nu poate fi inlocuita de nici o poza vazuta de pe uscat. De aproape 200 de ani oamenii de stiinta au fost fascinati de activitatea intensa si aparent dezordonata ce domneste intr-un recif de corali. Coralii sunt celenterate . suficient de mare si de solida pentru a exercita o influenta determinanta asupra mediului fizic. pentru Madreporari mai sunt necesare inca doua conditii: ape bine luminate si foarte limpezi. Un recif de corali este un sistem cu totul aparte. Existenta coralilor depinde de temperatura apei care nu trebuie sa coboare sub 20 de grade C. si cu alte elemente vegetale cunoscute sub numele de “filamente verzi”. reprezentate prin polip numit antopolip sau coralopolip.care are cavitatea gastrica 2 . in 1943 si utilizarea sa. Recifurile de corali mai sunt si denumite jungle submarine tropicale datorita numeroaselor vietuitoare intalnite si numeroaselor culori. dar au fost incapabili sa inteleaga relatiile dupa care merge aceasta lume aparte. din ce in ce mai frecvent in cercetarile de biologie marina. Prin unirea nenumaratelor celule calcaroase iau nastere atoli. numit polip. cunostintele asupra lumii coralilor au sporit considerabil. Abia dupa inventarea scafandrului autonom de catre Jacques Yves Cousteau si Emile Gagnan. fiecare organism din colonie. in cadrul caruia relatiile dintre organismele care il alcatuiesc sunt extrem de complicate si greu de descifrat. foarte frumoase. Polipii ce alcatuiesc coloniile de Madreporari traiesc in acelasi loc cu niste alge numite zooxanthelle. oferind anumite conditii ecologice asupra organismelor care il populeaza si care au adaptari specifice. Fiintele capabile sa construiasca recife sunt cunoscute sub numele de Madreporari. in principal. raspandirea coralilor fiind astfel limitata la o zona cuprinsa intre 32 de grade latitudine nordica si 27 de grade latitudine sudica. In afara de temperatura apei.Un vechi proverb chinezesc spune ca “este mai bine sa vezi o data decat sa auzi de 100 de ori”. Sunt organisme minuscule. recife sau bancuri in marile calde.

Recifii coraligeni din Vestul Pacificului sunt mult mai diversi decat cei din Atlantic si Caraibe.roz. Coralii sunt clasificati in doua subclase.lipsite d emeduza. Aceste nevertebrate marine se caracterizeaza printr.Stoichactis ajunge la 1.ciuperci etc.Unele au culori vii(rosu. sau multiplu de sase.iar cele coloniale pestrite.Sunt animale de mari calde.un schelet alcatuit dintr-un strat protector din carbonat de calciu.Alteori polipii sunt pestriti.6m. dar si culorile difera.cu simetrie bilaterala. O alta clasa din aceeasi categorie contine deasemenea forme de corali care nu sunt clasificati in ea. Printre ele se gasesc si coralii bici.se numara printre splendorile oceanelor . fiecare avand un schelet intern. O clasa contine animale coloniale..avand tentacule aurii pe corpul verde sau albastru. Acest schelet se mai numeste si coral.dovada ca au existat odinioara oscilatii ale polilor Pamantului.10cm.315cm.Exista cu 75%mai multe genuri si cu 85%mai multe specii de corali in Pacificul de Vest.1987). bazate pe diferantele din simetria axiala. Din clasa Anthozoa se cunosc circa 6000 de specii.portocaliu).arbuscuri.Medridium 20-30cm. Ele includ coralii de stanca sau coralii adevarati.Coralium rubrum are polipi albi ca zapada pe cenosarcul rosu. 3 .Aneomonia.iar la noi in Maramures.(Wilkinson. cu opt tentacule.Fosile se gasesc in Groenlanda. meduze si coralii rosii obisnuiesc sa il faca sa sclipeasca. Paragorgia arborea 20m)si au aspect de cruste.Formele solitare ating dimensiuni medii:Actinia equina.impartita in mai mult de 4 loje prntr-un numar mai mare de 4 septe.alcatuind un brau in regiunea tropicala(Marea bariera australiana de 2400km).prezenta si in Marea Neagra.albastru-cobalt.Cele coloniale sunt uneori foarte mari (cirripathes rumphii.Prin coloritul lor . Membrii celorlalte subclase de obicei au sase tentacule.cu polipul sexuat.5m diametru.

trăind în mări şi oceane. Scheletul produs totdeauna de ectoderm. Polipii hexacoralieri sunt mari şi trăiesc izolaţi sau în colonii.Clasificare Clasa Anthozoa Phylum Cnidaria Clasa Anthozoa se înfăşează numai sub formă de antopolipi. • • • • • Ordinul Actinaria Ordinul Madreporaria Ordinul Antipatharia Ordinul Ceriantharia Ordinul Zoantharia 4 . După numărul şi dispoziţia septelor clasa Anthozoa se divide în subclasele: • • Subclasa Hexacorallia Subclasa Octocorallia Subclasa Hexacorallia Phylum Cnidaria | Clasa Anthozoa Cuprinde antozoare formate din antopolipi a căror activitate gastrică este împărţită în şase sau multiplu de şase loji. După natura scheletului şi constituţia polipilor. izolaţi sau în colonii. prin câte şase sau multiplu de şase septe. este calcaros sau cornos. simple sau duble. subclasa Hexacorallia se împarte în 5 ordine. iar gura este înconjurată de 6 sau multiplu de 6 tentacule tubulare simple.

Subclasa Octocorallia Phylum Cnidaria | Clasa Anthozoa Conţine antozoare coloniale ai căror polipi au o cavitate gastrică împărţită în opt loje. Ordinul Alcyonaria • 5 . Ordinul Ceriantharia Sunt hexacorali solitari. retractile şi dispuse în verticil pe unul sau mai multe rânduri. evantai. etc. prin opt septe iar în jurul gurii o coroană de opt tentacule penate. • • Ordinul Antipatharia Include forme cu schelet negru-cornos. • Ordinul Madreporaria Animale cu schelet calcaros. în majoritate coloniale şi puţin solitare. cu spini. Tentaculele sunt tubulare. • • Ordinul Zoantharia Sunt solitare sau coloniale. Coloniile au forme diferite de: crustă. simple. fără schelet. formând un mezenchim. arborescentă. fără schelet. Fiecare individ locuieşte într-o cupă calcaroasă.Ordinul Actinaria Animale solitare. Scheletul ia naştere în mezoglee. care au cavitatea gastrică împărţită în loje de şase sau multiplu de şase septe duble. fără schelet. care în cazul de faţă este foarte dezvoltată şi în care migrează celule din ectoderm şi endoderm. După forma şi structura scheletului subclasa Octocorallia se divide în trei ordine. Ordinul Alcyonaria (coralii pielosi) • Ordinul Gorgonaria (coralii carnosi) • Ordinul Pennatularia (penele de mare) 1. a căror cavitate gastrică este împărţită în loje de 6 sau multiplu de 6 septe simple iar tentaculele simple sunt neretractile.

Ei traiesc doar pana unde patrunde lumina in apa. arborescente.care traiesc din zona mareelor pana la 6000m adancime.Speciile litorale prezinta adaptari la conditiile de aici. arborescente. fie în cernosacul din jurul axului cornos. Polipii foarte mari sunt situaţi fie pe ramuri laterale cărnoase. Antozoarele sunt specii marine. Modul de viata Cateva grupe de corali traiesc ca polipi solitari. si colonia creste prin inmultire asexuata.In regiunea litorala. de aspectul unei ramuri cu flori (Veretillum cynomorium).traieste la 30-300m adancime. Ordinul Gorgonaria Se caracterizează prin colonii fixate. Coralii coloniali pot creste in abisul apelor. Carbonul este trecut de la alge la coral. Polipii vii cresc pe ramasitile predecesorilor sai. numite zooxanthellae. dar si alte organisme participa la formarea lui. Polipii coloniali au diametrul intre 1 si 3mm. deoarece algele. Coralii scheletici sunt contribuitorii primari la un recif. Ordinul Pennatularia Cuprinde colonii fixate în nisipul sau mâlul de pe fundul mărilor. care traiesc in tesuturile lor au nevoie de lumina pentru fotosinteza. moluste sau spongieri.Conţine colonii fixate. si coralii nu pot exista fara aceste alge. 3. Dependenta coralilor de alge variaza de la specie le specie. limpezi si nepoluate.gorgonarii formeaza colonii ramificate intr-un dingur 6 . al căror schelet este format numai din spiculi calcaroşi şi care nu dau naştere la ramuri axiale de susţinere iar polipii sunt mari. Ei sunt conectati lateral prin tuburi care sunt niste prelungiri ale cavitatilor gastrovasculare ale polipilor. moi. dar recipurile se gasesc doar in ape calde. crescand energia.care formeaza o camera de aer. dispuse de-o parte şi de alta a unui ax cornos şi elastic numit rahis a cărui bază (peduncul) este liberă şi cu ea se fixează colonia de nisip (Pennatula phosphorea). care conţin un schelet axial cornos sau calcaros iar polipii sunt mici. dar majoritatea traiesc in colonii. ca algele calcaroase. si hrana capturata de coral poate suplini fosforul si hidrogenul pentru ambele organisme. 2.Majoritatea sunt fixare .unele actinii insa prezinta adaptari la viata pelagica:Mynias isi transforma discul pedios in pneumatofor prin indoirea marginilor sale .Coralium rubrum al carui schelet se utilizeaza pentru obiecte de podoaba.

Adancimea maxima pentru recife este de 90m(cea optima este intre 40-50m).iar el o rostogoleste ca pe un butoi pana la noua locuinta .Madreporarii nu-si digera simbiontii.Cand pagurul schimba cochilia in care sta.care se opune celor mai puternici curenti si constituie o plasa pentru planctonul cu care se hranesc.iar un Pteroides giganteum(de 30cm) excitat isi poate reduce volumul in 30 secunde la 1/3.la o temperatura a apei de 1◦C.Alcyonium palmatum ajunge la 20cm.Adamsia palliata traieste in simbioza cu Eupagurus pridauxi. Madreporarii prospera in anumite conditii de luminozitate .Ei ajung insa si la adancimi de 5800m.8cm/an.Recife formeaza insa la 25-29◦C.datorita capacitatii mari de fotosinteza a simbiontilor.la majoritatea madreporarilor care formeaza recife. Actinarii traiesc in simbioza cu pesti si crustacei decapozi(paguri.care folosesc produsele de dezasimilatie ale gazdei. la 1 m distanta.Amphiprion si Premnas inoata in jurul Stoichactis.unde se stabilesc larvele duse de curenti.care isi dezlipeste discul pedios.pietre .aparandu-se astfel de dusmani si de 7 . temperature.Polipii de madreporari prezinta o ritmicitate nictemerala :ziua stau in caliciile lor . equina .solicita actinia.pe care o instaleaza. Multe antozoare coloniale prezinta proprietatea de a pompa.plan.cel putin odata pe zi.Formele de adanc au scheletul felxibil.in regiunile tropicale (scurt timp pot suporta si oscilatii ale temperaturii intre 10-36◦C).5-2.marindu-si considerabil volumul si revenind la dimensiunile initiale prin expulzarea ei.la inanitie ii arunca prin filamentele mezenterice.fiind de 0.si in caz de pericol.ramurile fine ale acestor immense ‘evantaie’ sunt anastomozate si realizazeaza o retea . Prezenta zooxantelelor in endoderm.A.Viteza cresterii difera.apa in sistemul de canale ale coloniei .incat pentru un recif de 50m inaltime au fost necesari 1800 ani.Acest fenomen pare legat de respiratie si de hranire.explica abundenta si varietatea faunei care traieste aici Cantitatea de oxigen in straturile de apa de deasupra recifului este ziua de 24 ori mai mare decat noaptea.traieste fixata puternic cu discul pedios de stanci.adancime si transparenta a apei .Recifele se formeaza si pe bancurile de nisip din apropierea coastelor.se refugiaza intre tentaculele ei.datorita zooxantelelor simbionte.Pagurus arrosor accepta o anumita actinie-Calliactis parasitica. diguri.comuna pe litoralul nostru. crabi).perpendicular pe directia curentului.

Echinodermata si Pisces.Polychaeta.Aceste organisme se bazeaza pe corali ca surse de hrana si adapost. Buretii(Porifera)se intalnesc habitand in cavitatile recifale.scoici.isi etaleaza tentaculele.cauzand. 8 .Crustaceele decapode precum crevetii si crabii depend de corali pentru adapost.precum Cliona.Gastropoda.iar.bioeroziunea coralilor.viermi de mare.Alte organisme care habiteaza in recifele coraligene sunt arici de mare.cand planctonul devine foarte abundent .Exista multe alte specii de bureti.Se hranesc cu corali precum Porites si Agaricia. Animale asociate cu recifii coraligeni Recifii ce corali asigura habitatul unei largi varietati de organisme.Crustacea.Buretii habiteaza aici pentru a se apara de pradatori.precum pestele papagal(Scariadae).Ei indeparteaza mici aschii de carbonat de calciu din corali.crustacee si moluste care foreaza scheletele calcaroase.Unele organisme care folosesc coralii prin mutualism.noaptea.comensalism sau parazitism fac parte din grupurile taxonomice Porifera. Polychaetele precum Hermodice Carunculata sau gasteropodele din familia Trochidae depend de corali pentru hrana.broaste testoase si anemone de mare.razele soarelui .meduze.iar unii pesti folosesc recifele ca adapost impotriva pradatorilor .

Inalbirea coralilor se datoreaza unei schimbari relativ durabile in tempratura zonei. Experimentele de laborator au demonstrat faptul ca inalbirea coralilor de produce atunci cand apa atinge o temperatura constanta de 32◦C.aminoacizii din tesuturile coralilor ajutand la determinarea cantitatii de radiatii UV suportate de acestia fara a se inalbi.Experimentele de laborator au aratat ca zooxanthellae sunt expulzate din tubul coraligen prin gura. poluarea.printre care se numara bolile coralilor.si nu datorita fluctuatiilor rapide de temperatura.Alta ipoteza este aceea ca coralii tensionati dau algelor mai putini nutrienti si.Mecanismul exact prin care coralii se inalbesc sau declansatorul acestui fenomen este inca necunoscut.Inalbirea coralilor Decolorarea coralilor reprezinta inalbirea coloniilor de corali datorita pierderii de zooxanthellaesimbiotice din tesuturile polipilor.Totusi.1% din algele cu care traiec in simbioza in procesele de reglare si inlocuire.acest fenomen nu a fost observat in natura.umbra excesiva.Aceasta pierdere duc la expunerea scheletelor albe de carbonat de calciu.mai ales in apele calme.sedimentarea.schimbarile salinitatii si temperaturile ridicate.exista o serie de ipoteze care incearca sa raspunda la aceasta intrebare.schimbarile nefavorabile in mediul coralilor pot duce la cresterea acestui procent .Cu toate acestea.Coralii pierd in mod natural mai putin de 0.Cu toate acestea.nivelul ridicat al radiatiei ultraviolete.Tot experimentele au dovedit ca inalbirea lor se produce si datorita cresterii radiatiei ultraviolete.din aceasta 9 .

diabet. insomnii. crampe musculare. pietre la rinichi…Au fost identificate cel putin 157 10 . Nu putine sunt legendele care vorbesc despre utilizarea continua a coralului in Okinawa.care afecteaza polipii.cauza. coralii au fost cunoscuti ca avand efect de calmare in numeroase afectiuni: palpitatii. in nordul Spaniei. Printre sticlutele de pe rafturi se gaseste un recipient cu pudra de coral cu inscriptia “Coralul blond fosilizat este singurul coral utilizat in medicina”. pot produce oxizi toxici sub Utilizarea coralilor in medicina Utilizarea coralilor in medicina dateaza de mai bine de 5000 de ani . De sute de ani. dar s-a intamplat cu mii de ani in urma in lumea orientala. Dovezile utilizarii coralului in lumea occidentala provin din cea mai veche farmacie din lume care a luat fiinta in 1685 si care exista si astazi. Se spune ca sursa longevitatii oamenilor din Okinawa sunt mineralele din corali fosilizati. Prima utilizare a coralului in medicina nu este documentata.Algele tensiune. studiile dovedind ca in Okinawa exista cele mai multe cazuri de persoane care au depasit varsta de 100 de ani. Japonia. artrite. ca muzeu. Inscriptia face referire la efectul benefic al coralului asupra inimii si la cresterea vitalitatii celui care il foloseste. dureri de cap. eczeme.alga paraseste polipul. populatia locala consumand zilnic apa filtrata de corali fosilizati.

Are o formă circulară sau eliptică. faciesurile de flanc extern (fore-reef) sunt alcătuite din 11 . Zonele marginale sunt formate dintr-o barieră recifală. Astfel de insule sunt frecvente în zonele oceanice cuprinse între latitudinile de 30° N şi S . adesea cu structuri tip boundstone create de corali şi alge coralinacee. închizând adesea în centrul insulei o lagună. Atolii Atolul este o insulă recifală izolată. Lumea coralilor continua sa ramana un univers unic ca frumusete care inca ascunde mistere nedeslusite mintii omenesti . Continutul in minerale al solurilor este din ce in ce mai scazut cauzand deficiente minerale majore in alimentatie si implicit in corpul uman. iar marginile externe sunt abrupte. de mici dimensiuni (1-100 km).boli cauzate de deficienta de minerale. Spre zonele marginale se trece la un facies de flanc recifal intern (back-reef) cu sedimente clastice fine în zonele protejate şi o breccie carbonatică cimentată în apropierea recifilor. acesta fiind motivul declinului sanatatii caruia ii face fata societatea de astazi. dezvoltată la partea superioară a unui vulcan submarin care a ajuns aproape de suprafaţa oceanului (înălţimi între 3000-5000 m). Laguna este de obicei adâncă (30-90 m) şi conţine sedimente carbonatice fine intercalate cu recifi columnari înalţi (pinacle).o farama din perfectiunea simpla a naturii.

A urmat apoi capitanul Cook.Dupa ce corabia a fost reparata. floatstone). desigur. si-a dus camarazii imfometati si revoltati de pe Bounty printre recifuri spre apele calme de dincolo de ele. 40°. Spre bazin se face trecerea către argile roşii cu radiolari. a fost uimit de aceste locuri. erau oameni ai marii care aveau alte preocupari decat frumusetile naturii.E un zid de corali ridicandu. botanistul de pe vasul Endeavour. in 1770. Joseph Banks.Dupa el a venit capitanul Bligh care. pe aici a trecut spaniolul Luis Vaez de Torres. Marea Bariera de Corali Cea mai mare structura de pe Terra este giuvaierul tarmului Queensland. a carui corabie HSM (Her Majesty Ship) Endeavour a fost prinsa si grav avariata intre recif si continent.se perpendicular din oceaul fara fund”. vizibil chiar de pe Luna . In1606. devenind tot mai lină spre bază. indigo. sau oriunde altundeva decat in aceste mari. Majoritatea. el a scris: "Un recif ca acela prin care tocmai am trecut este lucru rar cunoscut in Europa. prin stramtoarea care astazi ii poarta numele. in 1789. Taluzul are la partea superioară (până la câteva sute de metri adâncime) o înclinare de cca. safir si alb din cel mai pur.este ciudat ca primii europeni care au vazut Marea Bariera de Corali au fost zgarciti in descrierea ei.fragmente de provenienţă recifală (rudstone. 12 . impins de furtuna dincolo de extremitatea statului Queensland. Sedimentele acumulate pe taluz sunt alcătuite din nisipuri şi silturi bioclastice adesea cu structuri tip curgeri gravitaţionale (debris flow) şi cu blocuri mari izolate de fragmente recifale.Tinand seama ca este una dintre cele mai frumoase ornamente ale Terrei .un giuvaier de azur.

Acest perimetru constituie un adevarat rai al scufundatorilor – minunatul colorit al valurilor oceanului. au aparut deja cicatricile lasate de pescuitul intensiv. in timpul carora oceanul s-a ridicat pana la nivelul actual. o multitudine de schelete ale micilor polipi de coral care au murit in toata aceasta perioada.Dar extraordinara bogatie provine de la cele 3000 de recifuri. echilibrul sau este extrem de fragil.Presiunile asupra unui singur element pot avea efecte dezastroase asupra intregului ansamblu. comertl cu melci marini afumati si goana dupa pretiosele perle. in fapt. bancuri de nisip si lagune. Banks a avut dreptate cand a evidentiat caracterul unic al Marii Bariere de Corali. in care patrunde lumina. este cea mai mare entitate vie de pe Pamant. Recifurile sunt rezultatul a 10 000 de ani de activitate. Partea colorata a recifului este constituita din polipii vii.Desi coralii prospera in ape putin adanci. Uriasul recif s-a format pe durata a sute si mii de ani si reprezinta.Reciful face fata tuturor. fara a-l afecta. amenintarea cea mai mare este omul.de fapt culmile unui lant muntos prabusit de mult. dar in secolul XXI. vanatoarea de balene. furtuni si valuri ucigase. insule. Desi este unul dintre cele mai puternice si mai bine integrate ecosisteme ale lumii. turcoaz sau verzi si 13 .de dupa ultima Era glaciara. albastre.Intinzandu-se pe circa 2400 kilometri de-a lungul placii continentale a Australiei de nord-est. Aborigenii vaneaza si pescuiesc de secole in apropierea recifului.In secolul XX insa. fiecare in alt stadiu de dezvoltare. Pe alocuri se grupaza in jurul unor insule reale .

care la randul ei decimeaza puii de testoasa si de pasari. coralii ce alcatuiesc numeroase recifuri din acest perimetru vor fi morti in urmatorii 40 de ani.stralucitoarele curcubee de coral. organizatie mondiala care lupta pentru protectia speciilor. lasand Marea Bariera de Corali sa-si vada de viata zilnica. Oficialitatiile din Queensland si-au asumat solutionarea acestor probleme si au impiedicat aparitia altora. gazda unui habitat unic. 14 . in cazul in care situatia actuala se va mentine. dar turismul este atent controlat. Declararea zonei ca Parc National a limitat aceste riscuri. ne previne ca. in care convietuiesc flora si fauna marina. Totusi. si ca resturile alimentare au provocat inmultirea peste masura a populatiei de pescarusi. iar World Wildlife Fund. se combina pentru a spori frumusetea exotica a acestui minunat tinut al marii. unii specialisti considera ca reziduurile deversate de statiunile turistice au provocat o recenta inmultire explosiva a stelelor de mare cu spini.Chiar si in aceste conditii. coralii vii sunt deosebit de sensibili la poluare si schimbarile de temperatura antrenate de fenomenul de incalzire globala. astfel ca la nivel global impactul turismului a fost pana acum moderat.

aproape de coasta sau sunt separate de aceasta printr-o fasie ingusta de apa.structura a recifului.bariere de recifi si atoli.Recifele franjurate constau in cateva zone caracterizate de o anumita adancime.precum si de 15 .Recifele franjurate sunt ecosisteme coraligene care cresc in ape putin adanci .Caraibe In Caraibe exista 3 feluri principale de recife coraligene:recife franjurate.

inclusiv in Insulele Virgine.protejate de valuri.paralele cu coasta si o terasa de corali(o panta nisipoasa cu varfuri coraligeneizolate).Aceste zone includ creasta recifului( zona de care se lovesc valurile).anumite comunitati de plante si animale.fiind largi si continue.formati atunci cand o insula inconjurata de recifi este denivelata puternic.pintenul si zona de sustinere(regiunea in care se dezvolta coralii care include randuri de corali cu canioane nisipoase sau pasaje intre randuri). Peste tot in Caraibe.dezvoltandu-se paralel cu acesta. cercetatorii au aratat ca cele mai complexe tipuri de corali au disparut deja in intreaga mare a Caraibelor. coaralii variaza ca abundenta in zonele specificate..se gaseste si in Jamaica sau in Bonaire.partea anterioara recifala(zona de energie medie) .exista o mica variatie a numarului si speciilor de corali intalniti de obicei in recife.Dendrogyra cylindrus (coralul pilon). Barierele recifale sunt separate de tarm printr-o laguna.Montastrea cavernosa(coralul stea de pestera).creste. populatiile de pesti ce se adaposteau in regiune sunt la randul lor in pericol.Alti corali predominanti in zona sunt Montastrea annularis (coralul stea de munte).Porites porites(coralul deget) etc.Cu toate acestea .Unul dintre cei mai comuni corali din zona nu este de fapt un coral. Cu toate acestea Arhitectura complexa a recifelor de corali din Caraibe este amenintata de efectele schimbarilor climatice.Colpophyllia natans(coralul creier). Din acest motiv.ce pot fi dureroase la contactul cu ele. potrivit Reuters.este un hidoid:’coralul de foc’ care are structuri tepoase . Dupa aproape 500 de studii realizate despre 200 de recifi intre 1969 si 2008. Atolii.vizibile.Aceasta zona cuprinde si plane recifale care nu sunt expuse.pot fi de doua feluri:atoli de adancime care se ridica din ape adanci si atoli ce se intalnesc pe selful continental. Ce se poate gasi in St Thomas . 16 .

banane. PNB/loc. 17 . denumire nationala: Ribaberikin Kiribati. Principala piata de desfacere: SUA (1996). Rawaki (Phoenix). Tabiteuea. taro. principale porturi: Betio (pe Tarawa). caracteristici geografice: include 33 insule coraligene din Pacific Kiribati (Gilbert). capitala: Bairiki (pe atolul Tarawa) (si port). moneda: dolarul australian. din 1994. grupul Gilbert. peste. printre care Insula Christmas/Kiritimati. stat insular pe Ecuator. regim politic: democratie liberala. orase: atolii principali Tarawa de Nord. Banaba (Insula Ocean) si trei dintre Insulele Line.KIRIBATI Republica . seful statului: Teburoro Tito. alge de mare.: ($SUA) 3 480 (1998). economie: cupru. suprafata: 811 km2. fructul arborelui de paine. grupuri de insule intersectate de Ecuator si Linia Internationala de Schimbare a Datei. Abaiang.(anterior parte a Insulelor Gilbert si Ellice). in centrul Oceanului Pacific.

religie: romano-catolici. 18 . gilberteza. 65 (femei) (estimare 1998). protestanti (congregationalisti).populatie: 77 000 loc. (estimare 1999). speranta de viata: 61 (barbati). limba: engleza (oficiala).

Biogeografie cu elemente de ocrotirea si conservarea biodiversitatii. www. 4.Iasi.Florence.Allen.Ed.1994. 5.org/infobooks/Coral/home.md/md/section. 2.Bibliografie: 1.H. Terra nostra.Ed.The great barrier reef of Australia. 3.W. Lupascu.html http://edugreen.London. Birkhauser.htm http://www. Gendre.Basel. Human impacts on coral ecosystems at Mauritius Islands.animalia.go.php? section=news&id=976 19 . 6. Saville-Rent.Publish.Angela.ecology.ro www.2004. 7. W.seaworld.teri.in/explore/water/corals.res.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful