Insulele Coraligene

Ababei Marius Alexandru

1

extrage calcarul din apa marii si il foloseste la construirea unei mici celule in care-si adaposteste corpul. in principal. cunostintele asupra lumii coralilor au sporit considerabil. reprezentate prin polip numit antopolip sau coralopolip. Polipii ce alcatuiesc coloniile de Madreporari traiesc in acelasi loc cu niste alge numite zooxanthelle. Prin unirea nenumaratelor celule calcaroase iau nastere atoli. fiecare organism din colonie. recife sau bancuri in marile calde.exclusiv marine din clasa Anthozoa. in cadrul caruia relatiile dintre organismele care il alcatuiesc sunt extrem de complicate si greu de descifrat. inaltandu-se de pe fundul oceanului spre suprafata.Un vechi proverb chinezesc spune ca “este mai bine sa vezi o data decat sa auzi de 100 de ori”. suficient de mare si de solida pentru a exercita o influenta determinanta asupra mediului fizic. Pentru un scafandru. Conform definitiei un recif de corali este o constructie realizata. raspandirea coralilor fiind astfel limitata la o zona cuprinsa intre 32 de grade latitudine nordica si 27 de grade latitudine sudica. numit polip. pe care le pot avea coralii. Sunt organisme minuscule. Un recif de corali este un sistem cu totul aparte. pentru Madreporari mai sunt necesare inca doua conditii: ape bine luminate si foarte limpezi. in 1943 si utilizarea sa. Abia dupa inventarea scafandrului autonom de catre Jacques Yves Cousteau si Emile Gagnan. Recifurile de corali mai sunt si denumite jungle submarine tropicale datorita numeroaselor vietuitoare intalnite si numeroaselor culori.care are cavitatea gastrica 2 . Coralii sunt celenterate . Existenta coralilor depinde de temperatura apei care nu trebuie sa coboare sub 20 de grade C. De aproape 200 de ani oamenii de stiinta au fost fascinati de activitatea intensa si aparent dezordonata ce domneste intr-un recif de corali. de catre fiinte vii. In afara de temperatura apei. din ce in ce mai frecvent in cercetarile de biologie marina. oferind anumite conditii ecologice asupra organismelor care il populeaza si care au adaptari specifice. Fiintele capabile sa construiasca recife sunt cunoscute sub numele de Madreporari. contactul direct cu lumea recifelor de corali este o experienta unica ce nu poate fi inlocuita de nici o poza vazuta de pe uscat. Existenta acestora este conditionata de existenta luminii care ajunge in cantitate suficienta doar pana la 40 de m sub apa. si cu alte elemente vegetale cunoscute sub numele de “filamente verzi”. dar au fost incapabili sa inteleaga relatiile dupa care merge aceasta lume aparte. foarte frumoase.

iar la noi in Maramures. O clasa contine animale coloniale. 3 . Recifii coraligeni din Vestul Pacificului sunt mult mai diversi decat cei din Atlantic si Caraibe.ciuperci etc.alcatuind un brau in regiunea tropicala(Marea bariera australiana de 2400km).impartita in mai mult de 4 loje prntr-un numar mai mare de 4 septe. fiecare avand un schelet intern.10cm.se numara printre splendorile oceanelor .lipsite d emeduza.Alteori polipii sunt pestriti.1987).5m diametru. Aceste nevertebrate marine se caracterizeaza printr.Unele au culori vii(rosu.avand tentacule aurii pe corpul verde sau albastru.un schelet alcatuit dintr-un strat protector din carbonat de calciu. meduze si coralii rosii obisnuiesc sa il faca sa sclipeasca.Cele coloniale sunt uneori foarte mari (cirripathes rumphii. Din clasa Anthozoa se cunosc circa 6000 de specii. Membrii celorlalte subclase de obicei au sase tentacule.cu polipul sexuat. O alta clasa din aceeasi categorie contine deasemenea forme de corali care nu sunt clasificati in ea. Printre ele se gasesc si coralii bici.portocaliu). Ele includ coralii de stanca sau coralii adevarati.Coralium rubrum are polipi albi ca zapada pe cenosarcul rosu.prezenta si in Marea Neagra.Exista cu 75%mai multe genuri si cu 85%mai multe specii de corali in Pacificul de Vest.. Paragorgia arborea 20m)si au aspect de cruste.Aneomonia.arbuscuri. Coralii sunt clasificati in doua subclase.Formele solitare ating dimensiuni medii:Actinia equina. bazate pe diferantele din simetria axiala.dovada ca au existat odinioara oscilatii ale polilor Pamantului.Sunt animale de mari calde.Medridium 20-30cm.6m.315cm.cu simetrie bilaterala.Stoichactis ajunge la 1. cu opt tentacule. sau multiplu de sase.albastru-cobalt.iar cele coloniale pestrite. Acest schelet se mai numeste si coral.Fosile se gasesc in Groenlanda.(Wilkinson. dar si culorile difera.roz.Prin coloritul lor .

simple sau duble. prin câte şase sau multiplu de şase septe. izolaţi sau în colonii. este calcaros sau cornos. După natura scheletului şi constituţia polipilor. După numărul şi dispoziţia septelor clasa Anthozoa se divide în subclasele: • • Subclasa Hexacorallia Subclasa Octocorallia Subclasa Hexacorallia Phylum Cnidaria | Clasa Anthozoa Cuprinde antozoare formate din antopolipi a căror activitate gastrică este împărţită în şase sau multiplu de şase loji. trăind în mări şi oceane.Clasificare Clasa Anthozoa Phylum Cnidaria Clasa Anthozoa se înfăşează numai sub formă de antopolipi. subclasa Hexacorallia se împarte în 5 ordine. iar gura este înconjurată de 6 sau multiplu de 6 tentacule tubulare simple. Polipii hexacoralieri sunt mari şi trăiesc izolaţi sau în colonii. Scheletul produs totdeauna de ectoderm. • • • • • Ordinul Actinaria Ordinul Madreporaria Ordinul Antipatharia Ordinul Ceriantharia Ordinul Zoantharia 4 .

Subclasa Octocorallia Phylum Cnidaria | Clasa Anthozoa Conţine antozoare coloniale ai căror polipi au o cavitate gastrică împărţită în opt loje. care în cazul de faţă este foarte dezvoltată şi în care migrează celule din ectoderm şi endoderm. Scheletul ia naştere în mezoglee. • • Ordinul Antipatharia Include forme cu schelet negru-cornos. a căror cavitate gastrică este împărţită în loje de 6 sau multiplu de 6 septe simple iar tentaculele simple sunt neretractile. Fiecare individ locuieşte într-o cupă calcaroasă. Ordinul Alcyonaria • 5 . fără schelet. Ordinul Ceriantharia Sunt hexacorali solitari. fără schelet. în majoritate coloniale şi puţin solitare. Tentaculele sunt tubulare.Ordinul Actinaria Animale solitare. • • Ordinul Zoantharia Sunt solitare sau coloniale. prin opt septe iar în jurul gurii o coroană de opt tentacule penate. simple. fără schelet. retractile şi dispuse în verticil pe unul sau mai multe rânduri. evantai. arborescentă. cu spini. După forma şi structura scheletului subclasa Octocorallia se divide în trei ordine. etc. care au cavitatea gastrică împărţită în loje de şase sau multiplu de şase septe duble. • Ordinul Madreporaria Animale cu schelet calcaros. Ordinul Alcyonaria (coralii pielosi) • Ordinul Gorgonaria (coralii carnosi) • Ordinul Pennatularia (penele de mare) 1. formând un mezenchim. Coloniile au forme diferite de: crustă.

arborescente. Modul de viata Cateva grupe de corali traiesc ca polipi solitari. dar majoritatea traiesc in colonii.Majoritatea sunt fixare .Speciile litorale prezinta adaptari la conditiile de aici.Conţine colonii fixate.gorgonarii formeaza colonii ramificate intr-un dingur 6 . al căror schelet este format numai din spiculi calcaroşi şi care nu dau naştere la ramuri axiale de susţinere iar polipii sunt mari.unele actinii insa prezinta adaptari la viata pelagica:Mynias isi transforma discul pedios in pneumatofor prin indoirea marginilor sale . Antozoarele sunt specii marine. moluste sau spongieri. si coralii nu pot exista fara aceste alge. dispuse de-o parte şi de alta a unui ax cornos şi elastic numit rahis a cărui bază (peduncul) este liberă şi cu ea se fixează colonia de nisip (Pennatula phosphorea). Dependenta coralilor de alge variaza de la specie le specie. dar recipurile se gasesc doar in ape calde. Polipii coloniali au diametrul intre 1 si 3mm. fie în cernosacul din jurul axului cornos.care formeaza o camera de aer. limpezi si nepoluate. care conţin un schelet axial cornos sau calcaros iar polipii sunt mici. Polipii vii cresc pe ramasitile predecesorilor sai. moi. Coralii coloniali pot creste in abisul apelor. numite zooxanthellae. si colonia creste prin inmultire asexuata. de aspectul unei ramuri cu flori (Veretillum cynomorium). Coralii scheletici sunt contribuitorii primari la un recif. 3. Carbonul este trecut de la alge la coral. dar si alte organisme participa la formarea lui.traieste la 30-300m adancime. care traiesc in tesuturile lor au nevoie de lumina pentru fotosinteza.care traiesc din zona mareelor pana la 6000m adancime. deoarece algele. Ordinul Gorgonaria Se caracterizează prin colonii fixate. ca algele calcaroase.In regiunea litorala. Ei traiesc doar pana unde patrunde lumina in apa. Polipii foarte mari sunt situaţi fie pe ramuri laterale cărnoase. si hrana capturata de coral poate suplini fosforul si hidrogenul pentru ambele organisme.Coralium rubrum al carui schelet se utilizeaza pentru obiecte de podoaba. arborescente. Ordinul Pennatularia Cuprinde colonii fixate în nisipul sau mâlul de pe fundul mărilor. 2. Ei sunt conectati lateral prin tuburi care sunt niste prelungiri ale cavitatilor gastrovasculare ale polipilor. crescand energia.

traieste fixata puternic cu discul pedios de stanci.fiind de 0.Adamsia palliata traieste in simbioza cu Eupagurus pridauxi.Polipii de madreporari prezinta o ritmicitate nictemerala :ziua stau in caliciile lor . Multe antozoare coloniale prezinta proprietatea de a pompa.aparandu-se astfel de dusmani si de 7 .la majoritatea madreporarilor care formeaza recife.Viteza cresterii difera.Cand pagurul schimba cochilia in care sta.Alcyonium palmatum ajunge la 20cm.iar el o rostogoleste ca pe un butoi pana la noua locuinta .Recife formeaza insa la 25-29◦C.care folosesc produsele de dezasimilatie ale gazdei.pietre .ramurile fine ale acestor immense ‘evantaie’ sunt anastomozate si realizazeaza o retea .Acest fenomen pare legat de respiratie si de hranire.pe care o instaleaza.Madreporarii nu-si digera simbiontii. Madreporarii prospera in anumite conditii de luminozitate .marindu-si considerabil volumul si revenind la dimensiunile initiale prin expulzarea ei.Pagurus arrosor accepta o anumita actinie-Calliactis parasitica.datorita capacitatii mari de fotosinteza a simbiontilor. diguri.adancime si transparenta a apei .unde se stabilesc larvele duse de curenti.Ei ajung insa si la adancimi de 5800m.plan.datorita zooxantelelor simbionte.apa in sistemul de canale ale coloniei . Actinarii traiesc in simbioza cu pesti si crustacei decapozi(paguri.in regiunile tropicale (scurt timp pot suporta si oscilatii ale temperaturii intre 10-36◦C).comuna pe litoralul nostru.si in caz de pericol.Adancimea maxima pentru recife este de 90m(cea optima este intre 40-50m).A.Amphiprion si Premnas inoata in jurul Stoichactis.Formele de adanc au scheletul felxibil. crabi).se refugiaza intre tentaculele ei.incat pentru un recif de 50m inaltime au fost necesari 1800 ani.care se opune celor mai puternici curenti si constituie o plasa pentru planctonul cu care se hranesc.care isi dezlipeste discul pedios. la 1 m distanta. Prezenta zooxantelelor in endoderm.iar un Pteroides giganteum(de 30cm) excitat isi poate reduce volumul in 30 secunde la 1/3.solicita actinia.cel putin odata pe zi.8cm/an. equina .explica abundenta si varietatea faunei care traieste aici Cantitatea de oxigen in straturile de apa de deasupra recifului este ziua de 24 ori mai mare decat noaptea. temperature.Recifele se formeaza si pe bancurile de nisip din apropierea coastelor.la o temperatura a apei de 1◦C.perpendicular pe directia curentului.la inanitie ii arunca prin filamentele mezenterice.5-2.

Alte organisme care habiteaza in recifele coraligene sunt arici de mare.Ei indeparteaza mici aschii de carbonat de calciu din corali. 8 .iar unii pesti folosesc recifele ca adapost impotriva pradatorilor . Polychaetele precum Hermodice Carunculata sau gasteropodele din familia Trochidae depend de corali pentru hrana.scoici.cand planctonul devine foarte abundent .comensalism sau parazitism fac parte din grupurile taxonomice Porifera.Polychaeta.Crustaceele decapode precum crevetii si crabii depend de corali pentru adapost.Buretii habiteaza aici pentru a se apara de pradatori.noaptea.broaste testoase si anemone de mare.precum Cliona.bioeroziunea coralilor.precum pestele papagal(Scariadae).Echinodermata si Pisces.isi etaleaza tentaculele.Gastropoda.Unele organisme care folosesc coralii prin mutualism.iar. Buretii(Porifera)se intalnesc habitand in cavitatile recifale.Crustacea.cauzand.Exista multe alte specii de bureti.viermi de mare. Animale asociate cu recifii coraligeni Recifii ce corali asigura habitatul unei largi varietati de organisme.razele soarelui .Se hranesc cu corali precum Porites si Agaricia.crustacee si moluste care foreaza scheletele calcaroase.meduze.Aceste organisme se bazeaza pe corali ca surse de hrana si adapost.

Experimentele de laborator au demonstrat faptul ca inalbirea coralilor de produce atunci cand apa atinge o temperatura constanta de 32◦C.Alta ipoteza este aceea ca coralii tensionati dau algelor mai putini nutrienti si.1% din algele cu care traiec in simbioza in procesele de reglare si inlocuire.aminoacizii din tesuturile coralilor ajutand la determinarea cantitatii de radiatii UV suportate de acestia fara a se inalbi.schimbarile nefavorabile in mediul coralilor pot duce la cresterea acestui procent .nivelul ridicat al radiatiei ultraviolete.Mecanismul exact prin care coralii se inalbesc sau declansatorul acestui fenomen este inca necunoscut.Cu toate acestea.Aceasta pierdere duc la expunerea scheletelor albe de carbonat de calciu.Tot experimentele au dovedit ca inalbirea lor se produce si datorita cresterii radiatiei ultraviolete.Cu toate acestea.umbra excesiva.exista o serie de ipoteze care incearca sa raspunda la aceasta intrebare.Totusi.si nu datorita fluctuatiilor rapide de temperatura.printre care se numara bolile coralilor.mai ales in apele calme.Coralii pierd in mod natural mai putin de 0.Inalbirea coralilor Decolorarea coralilor reprezinta inalbirea coloniilor de corali datorita pierderii de zooxanthellaesimbiotice din tesuturile polipilor.acest fenomen nu a fost observat in natura.schimbarile salinitatii si temperaturile ridicate. Inalbirea coralilor se datoreaza unei schimbari relativ durabile in tempratura zonei.din aceasta 9 . poluarea.Experimentele de laborator au aratat ca zooxanthellae sunt expulzate din tubul coraligen prin gura.sedimentarea.

pot produce oxizi toxici sub Utilizarea coralilor in medicina Utilizarea coralilor in medicina dateaza de mai bine de 5000 de ani . artrite. Japonia. studiile dovedind ca in Okinawa exista cele mai multe cazuri de persoane care au depasit varsta de 100 de ani. Nu putine sunt legendele care vorbesc despre utilizarea continua a coralului in Okinawa. diabet. dar s-a intamplat cu mii de ani in urma in lumea orientala. coralii au fost cunoscuti ca avand efect de calmare in numeroase afectiuni: palpitatii. eczeme. pietre la rinichi…Au fost identificate cel putin 157 10 . Se spune ca sursa longevitatii oamenilor din Okinawa sunt mineralele din corali fosilizati.cauza.care afecteaza polipii. De sute de ani. Inscriptia face referire la efectul benefic al coralului asupra inimii si la cresterea vitalitatii celui care il foloseste. Printre sticlutele de pe rafturi se gaseste un recipient cu pudra de coral cu inscriptia “Coralul blond fosilizat este singurul coral utilizat in medicina”. insomnii. crampe musculare.alga paraseste polipul. dureri de cap. ca muzeu. in nordul Spaniei. populatia locala consumand zilnic apa filtrata de corali fosilizati. Prima utilizare a coralului in medicina nu este documentata.Algele tensiune. Dovezile utilizarii coralului in lumea occidentala provin din cea mai veche farmacie din lume care a luat fiinta in 1685 si care exista si astazi.

acesta fiind motivul declinului sanatatii caruia ii face fata societatea de astazi. închizând adesea în centrul insulei o lagună. Atolii Atolul este o insulă recifală izolată. Astfel de insule sunt frecvente în zonele oceanice cuprinse între latitudinile de 30° N şi S . dezvoltată la partea superioară a unui vulcan submarin care a ajuns aproape de suprafaţa oceanului (înălţimi între 3000-5000 m). Are o formă circulară sau eliptică. Zonele marginale sunt formate dintr-o barieră recifală. iar marginile externe sunt abrupte. faciesurile de flanc extern (fore-reef) sunt alcătuite din 11 . de mici dimensiuni (1-100 km). Spre zonele marginale se trece la un facies de flanc recifal intern (back-reef) cu sedimente clastice fine în zonele protejate şi o breccie carbonatică cimentată în apropierea recifilor. Continutul in minerale al solurilor este din ce in ce mai scazut cauzand deficiente minerale majore in alimentatie si implicit in corpul uman. adesea cu structuri tip boundstone create de corali şi alge coralinacee. Lumea coralilor continua sa ramana un univers unic ca frumusete care inca ascunde mistere nedeslusite mintii omenesti . Laguna este de obicei adâncă (30-90 m) şi conţine sedimente carbonatice fine intercalate cu recifi columnari înalţi (pinacle).boli cauzate de deficienta de minerale.o farama din perfectiunea simpla a naturii.

desigur. Sedimentele acumulate pe taluz sunt alcătuite din nisipuri şi silturi bioclastice adesea cu structuri tip curgeri gravitaţionale (debris flow) şi cu blocuri mari izolate de fragmente recifale. 12 .A urmat apoi capitanul Cook. devenind tot mai lină spre bază. indigo. Marea Bariera de Corali Cea mai mare structura de pe Terra este giuvaierul tarmului Queensland.E un zid de corali ridicandu. safir si alb din cel mai pur. 40°. pe aici a trecut spaniolul Luis Vaez de Torres.fragmente de provenienţă recifală (rudstone.Dupa el a venit capitanul Bligh care.Dupa ce corabia a fost reparata. floatstone). prin stramtoarea care astazi ii poarta numele. si-a dus camarazii imfometati si revoltati de pe Bounty printre recifuri spre apele calme de dincolo de ele. in 1789. botanistul de pe vasul Endeavour. Taluzul are la partea superioară (până la câteva sute de metri adâncime) o înclinare de cca. in 1770. Spre bazin se face trecerea către argile roşii cu radiolari. sau oriunde altundeva decat in aceste mari. erau oameni ai marii care aveau alte preocupari decat frumusetile naturii. a fost uimit de aceste locuri. el a scris: "Un recif ca acela prin care tocmai am trecut este lucru rar cunoscut in Europa. a carui corabie HSM (Her Majesty Ship) Endeavour a fost prinsa si grav avariata intre recif si continent. Joseph Banks. In1606.un giuvaier de azur.Tinand seama ca este una dintre cele mai frumoase ornamente ale Terrei . vizibil chiar de pe Luna .se perpendicular din oceaul fara fund”. Majoritatea. impins de furtuna dincolo de extremitatea statului Queensland.este ciudat ca primii europeni care au vazut Marea Bariera de Corali au fost zgarciti in descrierea ei.

amenintarea cea mai mare este omul. Acest perimetru constituie un adevarat rai al scufundatorilor – minunatul colorit al valurilor oceanului.Reciful face fata tuturor.de fapt culmile unui lant muntos prabusit de mult. Desi este unul dintre cele mai puternice si mai bine integrate ecosisteme ale lumii. fara a-l afecta. dar in secolul XXI. Aborigenii vaneaza si pescuiesc de secole in apropierea recifului.de dupa ultima Era glaciara. in care patrunde lumina. in fapt. Recifurile sunt rezultatul a 10 000 de ani de activitate. fiecare in alt stadiu de dezvoltare. Banks a avut dreptate cand a evidentiat caracterul unic al Marii Bariere de Corali. turcoaz sau verzi si 13 . insule. este cea mai mare entitate vie de pe Pamant. bancuri de nisip si lagune. vanatoarea de balene. au aparut deja cicatricile lasate de pescuitul intensiv.Presiunile asupra unui singur element pot avea efecte dezastroase asupra intregului ansamblu. Pe alocuri se grupaza in jurul unor insule reale . furtuni si valuri ucigase. comertl cu melci marini afumati si goana dupa pretiosele perle.Dar extraordinara bogatie provine de la cele 3000 de recifuri. in timpul carora oceanul s-a ridicat pana la nivelul actual. albastre.Desi coralii prospera in ape putin adanci.Intinzandu-se pe circa 2400 kilometri de-a lungul placii continentale a Australiei de nord-est. Partea colorata a recifului este constituita din polipii vii. Uriasul recif s-a format pe durata a sute si mii de ani si reprezinta.In secolul XX insa. o multitudine de schelete ale micilor polipi de coral care au murit in toata aceasta perioada. echilibrul sau este extrem de fragil.

gazda unui habitat unic. si ca resturile alimentare au provocat inmultirea peste masura a populatiei de pescarusi. se combina pentru a spori frumusetea exotica a acestui minunat tinut al marii. coralii ce alcatuiesc numeroase recifuri din acest perimetru vor fi morti in urmatorii 40 de ani. Oficialitatiile din Queensland si-au asumat solutionarea acestor probleme si au impiedicat aparitia altora. astfel ca la nivel global impactul turismului a fost pana acum moderat. coralii vii sunt deosebit de sensibili la poluare si schimbarile de temperatura antrenate de fenomenul de incalzire globala. Totusi. in care convietuiesc flora si fauna marina. ne previne ca. in cazul in care situatia actuala se va mentine. Declararea zonei ca Parc National a limitat aceste riscuri. unii specialisti considera ca reziduurile deversate de statiunile turistice au provocat o recenta inmultire explosiva a stelelor de mare cu spini.stralucitoarele curcubee de coral. 14 .Chiar si in aceste conditii. lasand Marea Bariera de Corali sa-si vada de viata zilnica. organizatie mondiala care lupta pentru protectia speciilor. dar turismul este atent controlat. care la randul ei decimeaza puii de testoasa si de pasari. iar World Wildlife Fund.

precum si de 15 .Recifele franjurate sunt ecosisteme coraligene care cresc in ape putin adanci .structura a recifului.Recifele franjurate constau in cateva zone caracterizate de o anumita adancime.Caraibe In Caraibe exista 3 feluri principale de recife coraligene:recife franjurate.aproape de coasta sau sunt separate de aceasta printr-o fasie ingusta de apa.bariere de recifi si atoli.

Barierele recifale sunt separate de tarm printr-o laguna.pot fi de doua feluri:atoli de adancime care se ridica din ape adanci si atoli ce se intalnesc pe selful continental.creste.ce pot fi dureroase la contactul cu ele.Aceasta zona cuprinde si plane recifale care nu sunt expuse.formati atunci cand o insula inconjurata de recifi este denivelata puternic.pintenul si zona de sustinere(regiunea in care se dezvolta coralii care include randuri de corali cu canioane nisipoase sau pasaje intre randuri).Cu toate acestea .anumite comunitati de plante si animale.partea anterioara recifala(zona de energie medie) . Din acest motiv. coaralii variaza ca abundenta in zonele specificate. populatiile de pesti ce se adaposteau in regiune sunt la randul lor in pericol.exista o mica variatie a numarului si speciilor de corali intalniti de obicei in recife.Montastrea cavernosa(coralul stea de pestera).vizibile.Aceste zone includ creasta recifului( zona de care se lovesc valurile). Ce se poate gasi in St Thomas .inclusiv in Insulele Virgine.Alti corali predominanti in zona sunt Montastrea annularis (coralul stea de munte).Colpophyllia natans(coralul creier). Atolii. 16 . potrivit Reuters.paralele cu coasta si o terasa de corali(o panta nisipoasa cu varfuri coraligeneizolate).dezvoltandu-se paralel cu acesta..protejate de valuri. Peste tot in Caraibe.Porites porites(coralul deget) etc.se gaseste si in Jamaica sau in Bonaire.Unul dintre cei mai comuni corali din zona nu este de fapt un coral.fiind largi si continue.este un hidoid:’coralul de foc’ care are structuri tepoase . cercetatorii au aratat ca cele mai complexe tipuri de corali au disparut deja in intreaga mare a Caraibelor. Cu toate acestea Arhitectura complexa a recifelor de corali din Caraibe este amenintata de efectele schimbarilor climatice. Dupa aproape 500 de studii realizate despre 200 de recifi intre 1969 si 2008.Dendrogyra cylindrus (coralul pilon).

seful statului: Teburoro Tito. orase: atolii principali Tarawa de Nord. banane.: ($SUA) 3 480 (1998).KIRIBATI Republica . PNB/loc. peste. Principala piata de desfacere: SUA (1996). Banaba (Insula Ocean) si trei dintre Insulele Line. Abaiang. grupul Gilbert. capitala: Bairiki (pe atolul Tarawa) (si port). taro. din 1994. caracteristici geografice: include 33 insule coraligene din Pacific Kiribati (Gilbert).(anterior parte a Insulelor Gilbert si Ellice). fructul arborelui de paine. economie: cupru. regim politic: democratie liberala. moneda: dolarul australian. suprafata: 811 km2. Rawaki (Phoenix). grupuri de insule intersectate de Ecuator si Linia Internationala de Schimbare a Datei. denumire nationala: Ribaberikin Kiribati. printre care Insula Christmas/Kiritimati. principale porturi: Betio (pe Tarawa). Tabiteuea. alge de mare. stat insular pe Ecuator. in centrul Oceanului Pacific. 17 .

religie: romano-catolici. (estimare 1999). gilberteza. 65 (femei) (estimare 1998). limba: engleza (oficiala). 18 . protestanti (congregationalisti).populatie: 77 000 loc. speranta de viata: 61 (barbati).

Lupascu.Biogeografie cu elemente de ocrotirea si conservarea biodiversitatii.ro www.Basel.2004.W. 2.htm http://www. Human impacts on coral ecosystems at Mauritius Islands.in/explore/water/corals. 6.The great barrier reef of Australia. 5. 4. 7.teri.Allen.Iasi.ecology.H.1994.Publish.res.go.Bibliografie: 1.md/md/section.seaworld.Florence. Saville-Rent.London. www. Birkhauser. 3. Gendre.html http://edugreen. W.Ed.animalia.php? section=news&id=976 19 .Angela.org/infobooks/Coral/home.Ed. Terra nostra.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful