Insulele Coraligene

Ababei Marius Alexandru

1

Polipii ce alcatuiesc coloniile de Madreporari traiesc in acelasi loc cu niste alge numite zooxanthelle. Un recif de corali este un sistem cu totul aparte.Un vechi proverb chinezesc spune ca “este mai bine sa vezi o data decat sa auzi de 100 de ori”.care are cavitatea gastrica 2 . in principal. numit polip. Fiintele capabile sa construiasca recife sunt cunoscute sub numele de Madreporari. In afara de temperatura apei. cunostintele asupra lumii coralilor au sporit considerabil. Sunt organisme minuscule. fiecare organism din colonie. dar au fost incapabili sa inteleaga relatiile dupa care merge aceasta lume aparte. Existenta acestora este conditionata de existenta luminii care ajunge in cantitate suficienta doar pana la 40 de m sub apa.exclusiv marine din clasa Anthozoa. extrage calcarul din apa marii si il foloseste la construirea unei mici celule in care-si adaposteste corpul. oferind anumite conditii ecologice asupra organismelor care il populeaza si care au adaptari specifice. in cadrul caruia relatiile dintre organismele care il alcatuiesc sunt extrem de complicate si greu de descifrat. Pentru un scafandru. de catre fiinte vii. De aproape 200 de ani oamenii de stiinta au fost fascinati de activitatea intensa si aparent dezordonata ce domneste intr-un recif de corali. pentru Madreporari mai sunt necesare inca doua conditii: ape bine luminate si foarte limpezi. in 1943 si utilizarea sa. raspandirea coralilor fiind astfel limitata la o zona cuprinsa intre 32 de grade latitudine nordica si 27 de grade latitudine sudica. Conform definitiei un recif de corali este o constructie realizata. Existenta coralilor depinde de temperatura apei care nu trebuie sa coboare sub 20 de grade C. Coralii sunt celenterate . Recifurile de corali mai sunt si denumite jungle submarine tropicale datorita numeroaselor vietuitoare intalnite si numeroaselor culori. reprezentate prin polip numit antopolip sau coralopolip. pe care le pot avea coralii. si cu alte elemente vegetale cunoscute sub numele de “filamente verzi”. foarte frumoase. din ce in ce mai frecvent in cercetarile de biologie marina. inaltandu-se de pe fundul oceanului spre suprafata. Abia dupa inventarea scafandrului autonom de catre Jacques Yves Cousteau si Emile Gagnan. suficient de mare si de solida pentru a exercita o influenta determinanta asupra mediului fizic. contactul direct cu lumea recifelor de corali este o experienta unica ce nu poate fi inlocuita de nici o poza vazuta de pe uscat. recife sau bancuri in marile calde. Prin unirea nenumaratelor celule calcaroase iau nastere atoli.

Din clasa Anthozoa se cunosc circa 6000 de specii.10cm.iar la noi in Maramures..lipsite d emeduza.Alteori polipii sunt pestriti.iar cele coloniale pestrite.ciuperci etc.dovada ca au existat odinioara oscilatii ale polilor Pamantului. cu opt tentacule. O clasa contine animale coloniale.alcatuind un brau in regiunea tropicala(Marea bariera australiana de 2400km).1987).Stoichactis ajunge la 1. sau multiplu de sase. Coralii sunt clasificati in doua subclase. Paragorgia arborea 20m)si au aspect de cruste.Fosile se gasesc in Groenlanda.roz.prezenta si in Marea Neagra. fiecare avand un schelet intern. Recifii coraligeni din Vestul Pacificului sunt mult mai diversi decat cei din Atlantic si Caraibe.Medridium 20-30cm.Aneomonia.se numara printre splendorile oceanelor .Formele solitare ating dimensiuni medii:Actinia equina.cu polipul sexuat.5m diametru.315cm.Unele au culori vii(rosu. Printre ele se gasesc si coralii bici.portocaliu).(Wilkinson. bazate pe diferantele din simetria axiala.Prin coloritul lor . dar si culorile difera.arbuscuri. O alta clasa din aceeasi categorie contine deasemenea forme de corali care nu sunt clasificati in ea.Coralium rubrum are polipi albi ca zapada pe cenosarcul rosu.un schelet alcatuit dintr-un strat protector din carbonat de calciu. Ele includ coralii de stanca sau coralii adevarati. Acest schelet se mai numeste si coral.avand tentacule aurii pe corpul verde sau albastru. meduze si coralii rosii obisnuiesc sa il faca sa sclipeasca. Membrii celorlalte subclase de obicei au sase tentacule. 3 .Exista cu 75%mai multe genuri si cu 85%mai multe specii de corali in Pacificul de Vest. Aceste nevertebrate marine se caracterizeaza printr.Cele coloniale sunt uneori foarte mari (cirripathes rumphii.6m.Sunt animale de mari calde.cu simetrie bilaterala.albastru-cobalt.impartita in mai mult de 4 loje prntr-un numar mai mare de 4 septe.

trăind în mări şi oceane. Polipii hexacoralieri sunt mari şi trăiesc izolaţi sau în colonii. subclasa Hexacorallia se împarte în 5 ordine. izolaţi sau în colonii.Clasificare Clasa Anthozoa Phylum Cnidaria Clasa Anthozoa se înfăşează numai sub formă de antopolipi. Scheletul produs totdeauna de ectoderm. • • • • • Ordinul Actinaria Ordinul Madreporaria Ordinul Antipatharia Ordinul Ceriantharia Ordinul Zoantharia 4 . După natura scheletului şi constituţia polipilor. iar gura este înconjurată de 6 sau multiplu de 6 tentacule tubulare simple. simple sau duble. După numărul şi dispoziţia septelor clasa Anthozoa se divide în subclasele: • • Subclasa Hexacorallia Subclasa Octocorallia Subclasa Hexacorallia Phylum Cnidaria | Clasa Anthozoa Cuprinde antozoare formate din antopolipi a căror activitate gastrică este împărţită în şase sau multiplu de şase loji. este calcaros sau cornos. prin câte şase sau multiplu de şase septe.

• • Ordinul Zoantharia Sunt solitare sau coloniale.Ordinul Actinaria Animale solitare. Fiecare individ locuieşte într-o cupă calcaroasă. • Ordinul Madreporaria Animale cu schelet calcaros. Coloniile au forme diferite de: crustă. După forma şi structura scheletului subclasa Octocorallia se divide în trei ordine. Ordinul Ceriantharia Sunt hexacorali solitari. evantai. cu spini. în majoritate coloniale şi puţin solitare. Ordinul Alcyonaria (coralii pielosi) • Ordinul Gorgonaria (coralii carnosi) • Ordinul Pennatularia (penele de mare) 1. Ordinul Alcyonaria • 5 . simple. a căror cavitate gastrică este împărţită în loje de 6 sau multiplu de 6 septe simple iar tentaculele simple sunt neretractile. care au cavitatea gastrică împărţită în loje de şase sau multiplu de şase septe duble. Scheletul ia naştere în mezoglee. retractile şi dispuse în verticil pe unul sau mai multe rânduri. fără schelet. care în cazul de faţă este foarte dezvoltată şi în care migrează celule din ectoderm şi endoderm. formând un mezenchim. etc. fără schelet. Subclasa Octocorallia Phylum Cnidaria | Clasa Anthozoa Conţine antozoare coloniale ai căror polipi au o cavitate gastrică împărţită în opt loje. fără schelet. arborescentă. • • Ordinul Antipatharia Include forme cu schelet negru-cornos. Tentaculele sunt tubulare. prin opt septe iar în jurul gurii o coroană de opt tentacule penate.

Dependenta coralilor de alge variaza de la specie le specie. si coralii nu pot exista fara aceste alge. si hrana capturata de coral poate suplini fosforul si hidrogenul pentru ambele organisme.Conţine colonii fixate. crescand energia. Polipii foarte mari sunt situaţi fie pe ramuri laterale cărnoase. arborescente. Carbonul este trecut de la alge la coral. Ordinul Pennatularia Cuprinde colonii fixate în nisipul sau mâlul de pe fundul mărilor.unele actinii insa prezinta adaptari la viata pelagica:Mynias isi transforma discul pedios in pneumatofor prin indoirea marginilor sale . care traiesc in tesuturile lor au nevoie de lumina pentru fotosinteza. Modul de viata Cateva grupe de corali traiesc ca polipi solitari.Majoritatea sunt fixare . dar majoritatea traiesc in colonii. 2. fie în cernosacul din jurul axului cornos.In regiunea litorala. Coralii scheletici sunt contribuitorii primari la un recif. Antozoarele sunt specii marine.gorgonarii formeaza colonii ramificate intr-un dingur 6 . ca algele calcaroase. numite zooxanthellae. si colonia creste prin inmultire asexuata. al căror schelet este format numai din spiculi calcaroşi şi care nu dau naştere la ramuri axiale de susţinere iar polipii sunt mari. de aspectul unei ramuri cu flori (Veretillum cynomorium). deoarece algele. dar si alte organisme participa la formarea lui. dispuse de-o parte şi de alta a unui ax cornos şi elastic numit rahis a cărui bază (peduncul) este liberă şi cu ea se fixează colonia de nisip (Pennatula phosphorea). dar recipurile se gasesc doar in ape calde. moi. moluste sau spongieri. care conţin un schelet axial cornos sau calcaros iar polipii sunt mici. Ei traiesc doar pana unde patrunde lumina in apa.care formeaza o camera de aer. arborescente.traieste la 30-300m adancime.Coralium rubrum al carui schelet se utilizeaza pentru obiecte de podoaba. 3. Ordinul Gorgonaria Se caracterizează prin colonii fixate.care traiesc din zona mareelor pana la 6000m adancime. Ei sunt conectati lateral prin tuburi care sunt niste prelungiri ale cavitatilor gastrovasculare ale polipilor. Coralii coloniali pot creste in abisul apelor.Speciile litorale prezinta adaptari la conditiile de aici. Polipii coloniali au diametrul intre 1 si 3mm. Polipii vii cresc pe ramasitile predecesorilor sai. limpezi si nepoluate.

in regiunile tropicale (scurt timp pot suporta si oscilatii ale temperaturii intre 10-36◦C).Viteza cresterii difera.pe care o instaleaza.Pagurus arrosor accepta o anumita actinie-Calliactis parasitica. la 1 m distanta.A.traieste fixata puternic cu discul pedios de stanci.Cand pagurul schimba cochilia in care sta.Adancimea maxima pentru recife este de 90m(cea optima este intre 40-50m).comuna pe litoralul nostru.cel putin odata pe zi. Multe antozoare coloniale prezinta proprietatea de a pompa. equina .datorita capacitatii mari de fotosinteza a simbiontilor.incat pentru un recif de 50m inaltime au fost necesari 1800 ani.5-2.Formele de adanc au scheletul felxibil. crabi).fiind de 0.Acest fenomen pare legat de respiratie si de hranire.Ei ajung insa si la adancimi de 5800m.la inanitie ii arunca prin filamentele mezenterice.care se opune celor mai puternici curenti si constituie o plasa pentru planctonul cu care se hranesc.care folosesc produsele de dezasimilatie ale gazdei. diguri.marindu-si considerabil volumul si revenind la dimensiunile initiale prin expulzarea ei.iar el o rostogoleste ca pe un butoi pana la noua locuinta .datorita zooxantelelor simbionte.se refugiaza intre tentaculele ei. Actinarii traiesc in simbioza cu pesti si crustacei decapozi(paguri.si in caz de pericol.care isi dezlipeste discul pedios.8cm/an.unde se stabilesc larvele duse de curenti.solicita actinia.Alcyonium palmatum ajunge la 20cm.Amphiprion si Premnas inoata in jurul Stoichactis.la majoritatea madreporarilor care formeaza recife. Prezenta zooxantelelor in endoderm.Madreporarii nu-si digera simbiontii.apa in sistemul de canale ale coloniei .ramurile fine ale acestor immense ‘evantaie’ sunt anastomozate si realizazeaza o retea .pietre .iar un Pteroides giganteum(de 30cm) excitat isi poate reduce volumul in 30 secunde la 1/3.explica abundenta si varietatea faunei care traieste aici Cantitatea de oxigen in straturile de apa de deasupra recifului este ziua de 24 ori mai mare decat noaptea. Madreporarii prospera in anumite conditii de luminozitate .Recife formeaza insa la 25-29◦C. temperature.Recifele se formeaza si pe bancurile de nisip din apropierea coastelor.plan.perpendicular pe directia curentului.aparandu-se astfel de dusmani si de 7 .Polipii de madreporari prezinta o ritmicitate nictemerala :ziua stau in caliciile lor .Adamsia palliata traieste in simbioza cu Eupagurus pridauxi.la o temperatura a apei de 1◦C.adancime si transparenta a apei .

viermi de mare.Crustaceele decapode precum crevetii si crabii depend de corali pentru adapost.isi etaleaza tentaculele. Animale asociate cu recifii coraligeni Recifii ce corali asigura habitatul unei largi varietati de organisme. Buretii(Porifera)se intalnesc habitand in cavitatile recifale.noaptea.broaste testoase si anemone de mare.meduze.Unele organisme care folosesc coralii prin mutualism.Ei indeparteaza mici aschii de carbonat de calciu din corali.bioeroziunea coralilor.cauzand. 8 .precum Cliona.Aceste organisme se bazeaza pe corali ca surse de hrana si adapost.Alte organisme care habiteaza in recifele coraligene sunt arici de mare.precum pestele papagal(Scariadae).Se hranesc cu corali precum Porites si Agaricia.Echinodermata si Pisces.crustacee si moluste care foreaza scheletele calcaroase.Crustacea.Exista multe alte specii de bureti.iar.razele soarelui .cand planctonul devine foarte abundent .Polychaeta.scoici.comensalism sau parazitism fac parte din grupurile taxonomice Porifera.Gastropoda.Buretii habiteaza aici pentru a se apara de pradatori. Polychaetele precum Hermodice Carunculata sau gasteropodele din familia Trochidae depend de corali pentru hrana.iar unii pesti folosesc recifele ca adapost impotriva pradatorilor .

schimbarile nefavorabile in mediul coralilor pot duce la cresterea acestui procent .Cu toate acestea.exista o serie de ipoteze care incearca sa raspunda la aceasta intrebare.Totusi.acest fenomen nu a fost observat in natura.mai ales in apele calme.si nu datorita fluctuatiilor rapide de temperatura.Aceasta pierdere duc la expunerea scheletelor albe de carbonat de calciu.aminoacizii din tesuturile coralilor ajutand la determinarea cantitatii de radiatii UV suportate de acestia fara a se inalbi.1% din algele cu care traiec in simbioza in procesele de reglare si inlocuire.Alta ipoteza este aceea ca coralii tensionati dau algelor mai putini nutrienti si.Inalbirea coralilor Decolorarea coralilor reprezinta inalbirea coloniilor de corali datorita pierderii de zooxanthellaesimbiotice din tesuturile polipilor.Mecanismul exact prin care coralii se inalbesc sau declansatorul acestui fenomen este inca necunoscut. poluarea. Experimentele de laborator au demonstrat faptul ca inalbirea coralilor de produce atunci cand apa atinge o temperatura constanta de 32◦C.printre care se numara bolile coralilor.Tot experimentele au dovedit ca inalbirea lor se produce si datorita cresterii radiatiei ultraviolete.din aceasta 9 .Cu toate acestea.schimbarile salinitatii si temperaturile ridicate.nivelul ridicat al radiatiei ultraviolete.umbra excesiva.Experimentele de laborator au aratat ca zooxanthellae sunt expulzate din tubul coraligen prin gura. Inalbirea coralilor se datoreaza unei schimbari relativ durabile in tempratura zonei.Coralii pierd in mod natural mai putin de 0.sedimentarea.

studiile dovedind ca in Okinawa exista cele mai multe cazuri de persoane care au depasit varsta de 100 de ani. Inscriptia face referire la efectul benefic al coralului asupra inimii si la cresterea vitalitatii celui care il foloseste. dureri de cap. pietre la rinichi…Au fost identificate cel putin 157 10 . Dovezile utilizarii coralului in lumea occidentala provin din cea mai veche farmacie din lume care a luat fiinta in 1685 si care exista si astazi. Printre sticlutele de pe rafturi se gaseste un recipient cu pudra de coral cu inscriptia “Coralul blond fosilizat este singurul coral utilizat in medicina”. in nordul Spaniei.care afecteaza polipii. Se spune ca sursa longevitatii oamenilor din Okinawa sunt mineralele din corali fosilizati. eczeme. ca muzeu. artrite.alga paraseste polipul. Prima utilizare a coralului in medicina nu este documentata. De sute de ani.Algele tensiune. pot produce oxizi toxici sub Utilizarea coralilor in medicina Utilizarea coralilor in medicina dateaza de mai bine de 5000 de ani . populatia locala consumand zilnic apa filtrata de corali fosilizati. coralii au fost cunoscuti ca avand efect de calmare in numeroase afectiuni: palpitatii. Nu putine sunt legendele care vorbesc despre utilizarea continua a coralului in Okinawa.cauza. dar s-a intamplat cu mii de ani in urma in lumea orientala. crampe musculare. diabet. insomnii. Japonia.

Spre zonele marginale se trece la un facies de flanc recifal intern (back-reef) cu sedimente clastice fine în zonele protejate şi o breccie carbonatică cimentată în apropierea recifilor. dezvoltată la partea superioară a unui vulcan submarin care a ajuns aproape de suprafaţa oceanului (înălţimi între 3000-5000 m).boli cauzate de deficienta de minerale. Astfel de insule sunt frecvente în zonele oceanice cuprinse între latitudinile de 30° N şi S . Zonele marginale sunt formate dintr-o barieră recifală. acesta fiind motivul declinului sanatatii caruia ii face fata societatea de astazi. Atolii Atolul este o insulă recifală izolată. Lumea coralilor continua sa ramana un univers unic ca frumusete care inca ascunde mistere nedeslusite mintii omenesti . închizând adesea în centrul insulei o lagună.o farama din perfectiunea simpla a naturii. Laguna este de obicei adâncă (30-90 m) şi conţine sedimente carbonatice fine intercalate cu recifi columnari înalţi (pinacle). iar marginile externe sunt abrupte. Are o formă circulară sau eliptică. faciesurile de flanc extern (fore-reef) sunt alcătuite din 11 . Continutul in minerale al solurilor este din ce in ce mai scazut cauzand deficiente minerale majore in alimentatie si implicit in corpul uman. de mici dimensiuni (1-100 km). adesea cu structuri tip boundstone create de corali şi alge coralinacee.

fragmente de provenienţă recifală (rudstone. prin stramtoarea care astazi ii poarta numele. floatstone).Tinand seama ca este una dintre cele mai frumoase ornamente ale Terrei . sau oriunde altundeva decat in aceste mari. el a scris: "Un recif ca acela prin care tocmai am trecut este lucru rar cunoscut in Europa. in 1789. impins de furtuna dincolo de extremitatea statului Queensland.E un zid de corali ridicandu. devenind tot mai lină spre bază. in 1770. 12 . In1606. Spre bazin se face trecerea către argile roşii cu radiolari.Dupa el a venit capitanul Bligh care. si-a dus camarazii imfometati si revoltati de pe Bounty printre recifuri spre apele calme de dincolo de ele. Taluzul are la partea superioară (până la câteva sute de metri adâncime) o înclinare de cca.este ciudat ca primii europeni care au vazut Marea Bariera de Corali au fost zgarciti in descrierea ei. a carui corabie HSM (Her Majesty Ship) Endeavour a fost prinsa si grav avariata intre recif si continent.Dupa ce corabia a fost reparata. pe aici a trecut spaniolul Luis Vaez de Torres. Majoritatea. vizibil chiar de pe Luna . indigo. Sedimentele acumulate pe taluz sunt alcătuite din nisipuri şi silturi bioclastice adesea cu structuri tip curgeri gravitaţionale (debris flow) şi cu blocuri mari izolate de fragmente recifale.se perpendicular din oceaul fara fund”. 40°. safir si alb din cel mai pur. Marea Bariera de Corali Cea mai mare structura de pe Terra este giuvaierul tarmului Queensland.A urmat apoi capitanul Cook. erau oameni ai marii care aveau alte preocupari decat frumusetile naturii. botanistul de pe vasul Endeavour.un giuvaier de azur. desigur. Joseph Banks. a fost uimit de aceste locuri.

de fapt culmile unui lant muntos prabusit de mult. Partea colorata a recifului este constituita din polipii vii. albastre.In secolul XX insa. comertl cu melci marini afumati si goana dupa pretiosele perle. este cea mai mare entitate vie de pe Pamant. insule. Desi este unul dintre cele mai puternice si mai bine integrate ecosisteme ale lumii. Acest perimetru constituie un adevarat rai al scufundatorilor – minunatul colorit al valurilor oceanului.Reciful face fata tuturor. turcoaz sau verzi si 13 .Presiunile asupra unui singur element pot avea efecte dezastroase asupra intregului ansamblu. Pe alocuri se grupaza in jurul unor insule reale . in fapt. fiecare in alt stadiu de dezvoltare.Desi coralii prospera in ape putin adanci. furtuni si valuri ucigase. o multitudine de schelete ale micilor polipi de coral care au murit in toata aceasta perioada. Aborigenii vaneaza si pescuiesc de secole in apropierea recifului. in care patrunde lumina. au aparut deja cicatricile lasate de pescuitul intensiv. Recifurile sunt rezultatul a 10 000 de ani de activitate. fara a-l afecta.Intinzandu-se pe circa 2400 kilometri de-a lungul placii continentale a Australiei de nord-est. bancuri de nisip si lagune. echilibrul sau este extrem de fragil. Banks a avut dreptate cand a evidentiat caracterul unic al Marii Bariere de Corali. in timpul carora oceanul s-a ridicat pana la nivelul actual. dar in secolul XXI. amenintarea cea mai mare este omul. Uriasul recif s-a format pe durata a sute si mii de ani si reprezinta.Dar extraordinara bogatie provine de la cele 3000 de recifuri.de dupa ultima Era glaciara. vanatoarea de balene.

in care convietuiesc flora si fauna marina. ne previne ca. care la randul ei decimeaza puii de testoasa si de pasari. astfel ca la nivel global impactul turismului a fost pana acum moderat. coralii ce alcatuiesc numeroase recifuri din acest perimetru vor fi morti in urmatorii 40 de ani. organizatie mondiala care lupta pentru protectia speciilor. Oficialitatiile din Queensland si-au asumat solutionarea acestor probleme si au impiedicat aparitia altora. iar World Wildlife Fund. 14 .Chiar si in aceste conditii. Declararea zonei ca Parc National a limitat aceste riscuri. si ca resturile alimentare au provocat inmultirea peste masura a populatiei de pescarusi. lasand Marea Bariera de Corali sa-si vada de viata zilnica. se combina pentru a spori frumusetea exotica a acestui minunat tinut al marii. unii specialisti considera ca reziduurile deversate de statiunile turistice au provocat o recenta inmultire explosiva a stelelor de mare cu spini. coralii vii sunt deosebit de sensibili la poluare si schimbarile de temperatura antrenate de fenomenul de incalzire globala. in cazul in care situatia actuala se va mentine. gazda unui habitat unic.stralucitoarele curcubee de coral. Totusi. dar turismul este atent controlat.

precum si de 15 .Recifele franjurate constau in cateva zone caracterizate de o anumita adancime.Caraibe In Caraibe exista 3 feluri principale de recife coraligene:recife franjurate.aproape de coasta sau sunt separate de aceasta printr-o fasie ingusta de apa.Recifele franjurate sunt ecosisteme coraligene care cresc in ape putin adanci .structura a recifului.bariere de recifi si atoli.

formati atunci cand o insula inconjurata de recifi este denivelata puternic.fiind largi si continue.Dendrogyra cylindrus (coralul pilon).Aceste zone includ creasta recifului( zona de care se lovesc valurile).protejate de valuri.pintenul si zona de sustinere(regiunea in care se dezvolta coralii care include randuri de corali cu canioane nisipoase sau pasaje intre randuri).dezvoltandu-se paralel cu acesta.Porites porites(coralul deget) etc.exista o mica variatie a numarului si speciilor de corali intalniti de obicei in recife.pot fi de doua feluri:atoli de adancime care se ridica din ape adanci si atoli ce se intalnesc pe selful continental. Ce se poate gasi in St Thomas ..se gaseste si in Jamaica sau in Bonaire.inclusiv in Insulele Virgine. Peste tot in Caraibe.partea anterioara recifala(zona de energie medie) .Unul dintre cei mai comuni corali din zona nu este de fapt un coral. Cu toate acestea Arhitectura complexa a recifelor de corali din Caraibe este amenintata de efectele schimbarilor climatice. populatiile de pesti ce se adaposteau in regiune sunt la randul lor in pericol. coaralii variaza ca abundenta in zonele specificate. Atolii.Aceasta zona cuprinde si plane recifale care nu sunt expuse.ce pot fi dureroase la contactul cu ele. Dupa aproape 500 de studii realizate despre 200 de recifi intre 1969 si 2008. 16 .paralele cu coasta si o terasa de corali(o panta nisipoasa cu varfuri coraligeneizolate).vizibile.este un hidoid:’coralul de foc’ care are structuri tepoase .Colpophyllia natans(coralul creier). Barierele recifale sunt separate de tarm printr-o laguna.anumite comunitati de plante si animale.Montastrea cavernosa(coralul stea de pestera).Alti corali predominanti in zona sunt Montastrea annularis (coralul stea de munte). potrivit Reuters. Din acest motiv.creste.Cu toate acestea . cercetatorii au aratat ca cele mai complexe tipuri de corali au disparut deja in intreaga mare a Caraibelor.

stat insular pe Ecuator. in centrul Oceanului Pacific. taro. seful statului: Teburoro Tito. capitala: Bairiki (pe atolul Tarawa) (si port). Rawaki (Phoenix).KIRIBATI Republica . 17 .(anterior parte a Insulelor Gilbert si Ellice). alge de mare. orase: atolii principali Tarawa de Nord. regim politic: democratie liberala. suprafata: 811 km2.: ($SUA) 3 480 (1998). Banaba (Insula Ocean) si trei dintre Insulele Line. denumire nationala: Ribaberikin Kiribati. moneda: dolarul australian. Tabiteuea. caracteristici geografice: include 33 insule coraligene din Pacific Kiribati (Gilbert). grupuri de insule intersectate de Ecuator si Linia Internationala de Schimbare a Datei. Abaiang. din 1994. peste. grupul Gilbert. Principala piata de desfacere: SUA (1996). PNB/loc. banane. principale porturi: Betio (pe Tarawa). printre care Insula Christmas/Kiritimati. fructul arborelui de paine. economie: cupru.

18 . gilberteza. (estimare 1999). religie: romano-catolici. protestanti (congregationalisti). 65 (femei) (estimare 1998). limba: engleza (oficiala).populatie: 77 000 loc. speranta de viata: 61 (barbati).

Ed.W.php? section=news&id=976 19 .ro www. W.teri.Basel. Saville-Rent. Lupascu.Ed.Iasi.The great barrier reef of Australia.Publish. Gendre.animalia.org/infobooks/Coral/home.go. 4.in/explore/water/corals.Angela. 3.html http://edugreen.2004.htm http://www. 7. www. 5.md/md/section.Allen.ecology.Florence.H.Bibliografie: 1. Human impacts on coral ecosystems at Mauritius Islands. Birkhauser.res.Biogeografie cu elemente de ocrotirea si conservarea biodiversitatii.seaworld.1994.London. Terra nostra. 2. 6.