P. 1
Insulele Coraligene

Insulele Coraligene

|Views: 1,988|Likes:
Published by Mad IBiza

More info:

Published by: Mad IBiza on Dec 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/16/2013

pdf

text

original

Insulele Coraligene

Ababei Marius Alexandru

1

De aproape 200 de ani oamenii de stiinta au fost fascinati de activitatea intensa si aparent dezordonata ce domneste intr-un recif de corali. Fiintele capabile sa construiasca recife sunt cunoscute sub numele de Madreporari. Sunt organisme minuscule. recife sau bancuri in marile calde. reprezentate prin polip numit antopolip sau coralopolip.exclusiv marine din clasa Anthozoa. in cadrul caruia relatiile dintre organismele care il alcatuiesc sunt extrem de complicate si greu de descifrat. raspandirea coralilor fiind astfel limitata la o zona cuprinsa intre 32 de grade latitudine nordica si 27 de grade latitudine sudica. contactul direct cu lumea recifelor de corali este o experienta unica ce nu poate fi inlocuita de nici o poza vazuta de pe uscat. In afara de temperatura apei. extrage calcarul din apa marii si il foloseste la construirea unei mici celule in care-si adaposteste corpul. Pentru un scafandru. oferind anumite conditii ecologice asupra organismelor care il populeaza si care au adaptari specifice. foarte frumoase. dar au fost incapabili sa inteleaga relatiile dupa care merge aceasta lume aparte. Polipii ce alcatuiesc coloniile de Madreporari traiesc in acelasi loc cu niste alge numite zooxanthelle. cunostintele asupra lumii coralilor au sporit considerabil.care are cavitatea gastrica 2 . Recifurile de corali mai sunt si denumite jungle submarine tropicale datorita numeroaselor vietuitoare intalnite si numeroaselor culori. din ce in ce mai frecvent in cercetarile de biologie marina.Un vechi proverb chinezesc spune ca “este mai bine sa vezi o data decat sa auzi de 100 de ori”. pe care le pot avea coralii. Abia dupa inventarea scafandrului autonom de catre Jacques Yves Cousteau si Emile Gagnan. si cu alte elemente vegetale cunoscute sub numele de “filamente verzi”. Existenta acestora este conditionata de existenta luminii care ajunge in cantitate suficienta doar pana la 40 de m sub apa. de catre fiinte vii. Existenta coralilor depinde de temperatura apei care nu trebuie sa coboare sub 20 de grade C. numit polip. inaltandu-se de pe fundul oceanului spre suprafata. Prin unirea nenumaratelor celule calcaroase iau nastere atoli. suficient de mare si de solida pentru a exercita o influenta determinanta asupra mediului fizic. fiecare organism din colonie. in 1943 si utilizarea sa. pentru Madreporari mai sunt necesare inca doua conditii: ape bine luminate si foarte limpezi. Conform definitiei un recif de corali este o constructie realizata. Coralii sunt celenterate . in principal. Un recif de corali este un sistem cu totul aparte.

roz.Cele coloniale sunt uneori foarte mari (cirripathes rumphii. Ele includ coralii de stanca sau coralii adevarati.alcatuind un brau in regiunea tropicala(Marea bariera australiana de 2400km).Stoichactis ajunge la 1.albastru-cobalt.ciuperci etc.portocaliu).5m diametru. cu opt tentacule.se numara printre splendorile oceanelor .Coralium rubrum are polipi albi ca zapada pe cenosarcul rosu. meduze si coralii rosii obisnuiesc sa il faca sa sclipeasca.Prin coloritul lor .Sunt animale de mari calde. Membrii celorlalte subclase de obicei au sase tentacule.iar cele coloniale pestrite.1987).iar la noi in Maramures. Din clasa Anthozoa se cunosc circa 6000 de specii.Unele au culori vii(rosu.Aneomonia.6m.(Wilkinson.cu simetrie bilaterala. O clasa contine animale coloniale. 3 .impartita in mai mult de 4 loje prntr-un numar mai mare de 4 septe. sau multiplu de sase.10cm. Recifii coraligeni din Vestul Pacificului sunt mult mai diversi decat cei din Atlantic si Caraibe.Fosile se gasesc in Groenlanda.Exista cu 75%mai multe genuri si cu 85%mai multe specii de corali in Pacificul de Vest.lipsite d emeduza. fiecare avand un schelet intern.Formele solitare ating dimensiuni medii:Actinia equina. Aceste nevertebrate marine se caracterizeaza printr.un schelet alcatuit dintr-un strat protector din carbonat de calciu.Medridium 20-30cm. Acest schelet se mai numeste si coral..Alteori polipii sunt pestriti.avand tentacule aurii pe corpul verde sau albastru. Coralii sunt clasificati in doua subclase. dar si culorile difera.prezenta si in Marea Neagra. Paragorgia arborea 20m)si au aspect de cruste.arbuscuri. O alta clasa din aceeasi categorie contine deasemenea forme de corali care nu sunt clasificati in ea. bazate pe diferantele din simetria axiala.cu polipul sexuat. Printre ele se gasesc si coralii bici.dovada ca au existat odinioara oscilatii ale polilor Pamantului.315cm.

Scheletul produs totdeauna de ectoderm. prin câte şase sau multiplu de şase septe. După numărul şi dispoziţia septelor clasa Anthozoa se divide în subclasele: • • Subclasa Hexacorallia Subclasa Octocorallia Subclasa Hexacorallia Phylum Cnidaria | Clasa Anthozoa Cuprinde antozoare formate din antopolipi a căror activitate gastrică este împărţită în şase sau multiplu de şase loji. izolaţi sau în colonii. trăind în mări şi oceane. După natura scheletului şi constituţia polipilor. este calcaros sau cornos. subclasa Hexacorallia se împarte în 5 ordine. Polipii hexacoralieri sunt mari şi trăiesc izolaţi sau în colonii. simple sau duble.Clasificare Clasa Anthozoa Phylum Cnidaria Clasa Anthozoa se înfăşează numai sub formă de antopolipi. • • • • • Ordinul Actinaria Ordinul Madreporaria Ordinul Antipatharia Ordinul Ceriantharia Ordinul Zoantharia 4 . iar gura este înconjurată de 6 sau multiplu de 6 tentacule tubulare simple.

Tentaculele sunt tubulare. Fiecare individ locuieşte într-o cupă calcaroasă. fără schelet. arborescentă. • • Ordinul Zoantharia Sunt solitare sau coloniale. care au cavitatea gastrică împărţită în loje de şase sau multiplu de şase septe duble. Ordinul Ceriantharia Sunt hexacorali solitari. fără schelet. retractile şi dispuse în verticil pe unul sau mai multe rânduri. Ordinul Alcyonaria • 5 . simple. prin opt septe iar în jurul gurii o coroană de opt tentacule penate. • Ordinul Madreporaria Animale cu schelet calcaros. După forma şi structura scheletului subclasa Octocorallia se divide în trei ordine. Subclasa Octocorallia Phylum Cnidaria | Clasa Anthozoa Conţine antozoare coloniale ai căror polipi au o cavitate gastrică împărţită în opt loje. Coloniile au forme diferite de: crustă. formând un mezenchim. fără schelet. Scheletul ia naştere în mezoglee. a căror cavitate gastrică este împărţită în loje de 6 sau multiplu de 6 septe simple iar tentaculele simple sunt neretractile. • • Ordinul Antipatharia Include forme cu schelet negru-cornos. care în cazul de faţă este foarte dezvoltată şi în care migrează celule din ectoderm şi endoderm. evantai. Ordinul Alcyonaria (coralii pielosi) • Ordinul Gorgonaria (coralii carnosi) • Ordinul Pennatularia (penele de mare) 1. etc.Ordinul Actinaria Animale solitare. cu spini. în majoritate coloniale şi puţin solitare.

Carbonul este trecut de la alge la coral. ca algele calcaroase. de aspectul unei ramuri cu flori (Veretillum cynomorium). care traiesc in tesuturile lor au nevoie de lumina pentru fotosinteza.gorgonarii formeaza colonii ramificate intr-un dingur 6 . si hrana capturata de coral poate suplini fosforul si hidrogenul pentru ambele organisme. Antozoarele sunt specii marine. 2. Coralii coloniali pot creste in abisul apelor. 3.In regiunea litorala. si coralii nu pot exista fara aceste alge.care traiesc din zona mareelor pana la 6000m adancime.Speciile litorale prezinta adaptari la conditiile de aici.Majoritatea sunt fixare . Polipii foarte mari sunt situaţi fie pe ramuri laterale cărnoase. dar recipurile se gasesc doar in ape calde. Polipii coloniali au diametrul intre 1 si 3mm.traieste la 30-300m adancime. care conţin un schelet axial cornos sau calcaros iar polipii sunt mici. moi. dar si alte organisme participa la formarea lui. Coralii scheletici sunt contribuitorii primari la un recif. Modul de viata Cateva grupe de corali traiesc ca polipi solitari.unele actinii insa prezinta adaptari la viata pelagica:Mynias isi transforma discul pedios in pneumatofor prin indoirea marginilor sale . Ordinul Pennatularia Cuprinde colonii fixate în nisipul sau mâlul de pe fundul mărilor. deoarece algele. Ei traiesc doar pana unde patrunde lumina in apa. moluste sau spongieri. dispuse de-o parte şi de alta a unui ax cornos şi elastic numit rahis a cărui bază (peduncul) este liberă şi cu ea se fixează colonia de nisip (Pennatula phosphorea). Dependenta coralilor de alge variaza de la specie le specie. arborescente.Conţine colonii fixate. si colonia creste prin inmultire asexuata. arborescente. Ei sunt conectati lateral prin tuburi care sunt niste prelungiri ale cavitatilor gastrovasculare ale polipilor. Ordinul Gorgonaria Se caracterizează prin colonii fixate. numite zooxanthellae. limpezi si nepoluate. dar majoritatea traiesc in colonii. crescand energia. fie în cernosacul din jurul axului cornos. Polipii vii cresc pe ramasitile predecesorilor sai. al căror schelet este format numai din spiculi calcaroşi şi care nu dau naştere la ramuri axiale de susţinere iar polipii sunt mari.Coralium rubrum al carui schelet se utilizeaza pentru obiecte de podoaba.care formeaza o camera de aer.

care folosesc produsele de dezasimilatie ale gazdei.A. diguri.traieste fixata puternic cu discul pedios de stanci. equina .5-2.iar el o rostogoleste ca pe un butoi pana la noua locuinta .pietre .Acest fenomen pare legat de respiratie si de hranire.in regiunile tropicale (scurt timp pot suporta si oscilatii ale temperaturii intre 10-36◦C).aparandu-se astfel de dusmani si de 7 .adancime si transparenta a apei .Recife formeaza insa la 25-29◦C.la o temperatura a apei de 1◦C.pe care o instaleaza. crabi).cel putin odata pe zi.explica abundenta si varietatea faunei care traieste aici Cantitatea de oxigen in straturile de apa de deasupra recifului este ziua de 24 ori mai mare decat noaptea.Ei ajung insa si la adancimi de 5800m.unde se stabilesc larvele duse de curenti.Madreporarii nu-si digera simbiontii.fiind de 0.si in caz de pericol.Adamsia palliata traieste in simbioza cu Eupagurus pridauxi. temperature.Alcyonium palmatum ajunge la 20cm.Pagurus arrosor accepta o anumita actinie-Calliactis parasitica.datorita zooxantelelor simbionte.ramurile fine ale acestor immense ‘evantaie’ sunt anastomozate si realizazeaza o retea . la 1 m distanta.la inanitie ii arunca prin filamentele mezenterice.Polipii de madreporari prezinta o ritmicitate nictemerala :ziua stau in caliciile lor .incat pentru un recif de 50m inaltime au fost necesari 1800 ani.Amphiprion si Premnas inoata in jurul Stoichactis.perpendicular pe directia curentului.apa in sistemul de canale ale coloniei .marindu-si considerabil volumul si revenind la dimensiunile initiale prin expulzarea ei.Cand pagurul schimba cochilia in care sta.comuna pe litoralul nostru.care isi dezlipeste discul pedios.Recifele se formeaza si pe bancurile de nisip din apropierea coastelor. Actinarii traiesc in simbioza cu pesti si crustacei decapozi(paguri.la majoritatea madreporarilor care formeaza recife.datorita capacitatii mari de fotosinteza a simbiontilor. Madreporarii prospera in anumite conditii de luminozitate . Prezenta zooxantelelor in endoderm.solicita actinia.Adancimea maxima pentru recife este de 90m(cea optima este intre 40-50m).plan.iar un Pteroides giganteum(de 30cm) excitat isi poate reduce volumul in 30 secunde la 1/3.care se opune celor mai puternici curenti si constituie o plasa pentru planctonul cu care se hranesc. Multe antozoare coloniale prezinta proprietatea de a pompa.se refugiaza intre tentaculele ei.Formele de adanc au scheletul felxibil.Viteza cresterii difera.8cm/an.

Unele organisme care folosesc coralii prin mutualism.bioeroziunea coralilor.scoici.Buretii habiteaza aici pentru a se apara de pradatori.broaste testoase si anemone de mare.meduze.Crustaceele decapode precum crevetii si crabii depend de corali pentru adapost. Polychaetele precum Hermodice Carunculata sau gasteropodele din familia Trochidae depend de corali pentru hrana.Se hranesc cu corali precum Porites si Agaricia.Alte organisme care habiteaza in recifele coraligene sunt arici de mare.Crustacea.Exista multe alte specii de bureti.Polychaeta.comensalism sau parazitism fac parte din grupurile taxonomice Porifera.viermi de mare.iar. Buretii(Porifera)se intalnesc habitand in cavitatile recifale.isi etaleaza tentaculele.iar unii pesti folosesc recifele ca adapost impotriva pradatorilor .Ei indeparteaza mici aschii de carbonat de calciu din corali.noaptea.precum pestele papagal(Scariadae).Gastropoda.precum Cliona.razele soarelui .cand planctonul devine foarte abundent . Animale asociate cu recifii coraligeni Recifii ce corali asigura habitatul unei largi varietati de organisme.cauzand. 8 .Aceste organisme se bazeaza pe corali ca surse de hrana si adapost.crustacee si moluste care foreaza scheletele calcaroase.Echinodermata si Pisces.

Coralii pierd in mod natural mai putin de 0.schimbarile salinitatii si temperaturile ridicate.schimbarile nefavorabile in mediul coralilor pot duce la cresterea acestui procent .Tot experimentele au dovedit ca inalbirea lor se produce si datorita cresterii radiatiei ultraviolete.din aceasta 9 .aminoacizii din tesuturile coralilor ajutand la determinarea cantitatii de radiatii UV suportate de acestia fara a se inalbi.nivelul ridicat al radiatiei ultraviolete.acest fenomen nu a fost observat in natura.Alta ipoteza este aceea ca coralii tensionati dau algelor mai putini nutrienti si.Inalbirea coralilor Decolorarea coralilor reprezinta inalbirea coloniilor de corali datorita pierderii de zooxanthellaesimbiotice din tesuturile polipilor.1% din algele cu care traiec in simbioza in procesele de reglare si inlocuire.mai ales in apele calme.Mecanismul exact prin care coralii se inalbesc sau declansatorul acestui fenomen este inca necunoscut.exista o serie de ipoteze care incearca sa raspunda la aceasta intrebare.printre care se numara bolile coralilor. poluarea.Cu toate acestea. Inalbirea coralilor se datoreaza unei schimbari relativ durabile in tempratura zonei.Totusi.Experimentele de laborator au aratat ca zooxanthellae sunt expulzate din tubul coraligen prin gura.Cu toate acestea.sedimentarea.si nu datorita fluctuatiilor rapide de temperatura.Aceasta pierdere duc la expunerea scheletelor albe de carbonat de calciu.umbra excesiva. Experimentele de laborator au demonstrat faptul ca inalbirea coralilor de produce atunci cand apa atinge o temperatura constanta de 32◦C.

studiile dovedind ca in Okinawa exista cele mai multe cazuri de persoane care au depasit varsta de 100 de ani. Printre sticlutele de pe rafturi se gaseste un recipient cu pudra de coral cu inscriptia “Coralul blond fosilizat este singurul coral utilizat in medicina”. pietre la rinichi…Au fost identificate cel putin 157 10 .alga paraseste polipul. Dovezile utilizarii coralului in lumea occidentala provin din cea mai veche farmacie din lume care a luat fiinta in 1685 si care exista si astazi. ca muzeu. dar s-a intamplat cu mii de ani in urma in lumea orientala. coralii au fost cunoscuti ca avand efect de calmare in numeroase afectiuni: palpitatii.Algele tensiune.care afecteaza polipii. dureri de cap. insomnii. Inscriptia face referire la efectul benefic al coralului asupra inimii si la cresterea vitalitatii celui care il foloseste. in nordul Spaniei. Se spune ca sursa longevitatii oamenilor din Okinawa sunt mineralele din corali fosilizati. Prima utilizare a coralului in medicina nu este documentata. De sute de ani. pot produce oxizi toxici sub Utilizarea coralilor in medicina Utilizarea coralilor in medicina dateaza de mai bine de 5000 de ani . populatia locala consumand zilnic apa filtrata de corali fosilizati.cauza. artrite. Nu putine sunt legendele care vorbesc despre utilizarea continua a coralului in Okinawa. diabet. eczeme. crampe musculare. Japonia.

Laguna este de obicei adâncă (30-90 m) şi conţine sedimente carbonatice fine intercalate cu recifi columnari înalţi (pinacle). iar marginile externe sunt abrupte. închizând adesea în centrul insulei o lagună. adesea cu structuri tip boundstone create de corali şi alge coralinacee. Atolii Atolul este o insulă recifală izolată.o farama din perfectiunea simpla a naturii. Astfel de insule sunt frecvente în zonele oceanice cuprinse între latitudinile de 30° N şi S . Are o formă circulară sau eliptică. Continutul in minerale al solurilor este din ce in ce mai scazut cauzand deficiente minerale majore in alimentatie si implicit in corpul uman. dezvoltată la partea superioară a unui vulcan submarin care a ajuns aproape de suprafaţa oceanului (înălţimi între 3000-5000 m). de mici dimensiuni (1-100 km). Spre zonele marginale se trece la un facies de flanc recifal intern (back-reef) cu sedimente clastice fine în zonele protejate şi o breccie carbonatică cimentată în apropierea recifilor.boli cauzate de deficienta de minerale. faciesurile de flanc extern (fore-reef) sunt alcătuite din 11 . acesta fiind motivul declinului sanatatii caruia ii face fata societatea de astazi. Lumea coralilor continua sa ramana un univers unic ca frumusete care inca ascunde mistere nedeslusite mintii omenesti . Zonele marginale sunt formate dintr-o barieră recifală.

este ciudat ca primii europeni care au vazut Marea Bariera de Corali au fost zgarciti in descrierea ei. pe aici a trecut spaniolul Luis Vaez de Torres.Dupa ce corabia a fost reparata. Majoritatea.E un zid de corali ridicandu. Taluzul are la partea superioară (până la câteva sute de metri adâncime) o înclinare de cca. in 1789. 12 . 40°. devenind tot mai lină spre bază. a fost uimit de aceste locuri. Joseph Banks. impins de furtuna dincolo de extremitatea statului Queensland. Sedimentele acumulate pe taluz sunt alcătuite din nisipuri şi silturi bioclastice adesea cu structuri tip curgeri gravitaţionale (debris flow) şi cu blocuri mari izolate de fragmente recifale. safir si alb din cel mai pur.fragmente de provenienţă recifală (rudstone. In1606. floatstone). erau oameni ai marii care aveau alte preocupari decat frumusetile naturii. desigur. prin stramtoarea care astazi ii poarta numele. a carui corabie HSM (Her Majesty Ship) Endeavour a fost prinsa si grav avariata intre recif si continent. Spre bazin se face trecerea către argile roşii cu radiolari.Tinand seama ca este una dintre cele mai frumoase ornamente ale Terrei .Dupa el a venit capitanul Bligh care. vizibil chiar de pe Luna .se perpendicular din oceaul fara fund”. si-a dus camarazii imfometati si revoltati de pe Bounty printre recifuri spre apele calme de dincolo de ele. Marea Bariera de Corali Cea mai mare structura de pe Terra este giuvaierul tarmului Queensland. el a scris: "Un recif ca acela prin care tocmai am trecut este lucru rar cunoscut in Europa. in 1770. botanistul de pe vasul Endeavour. sau oriunde altundeva decat in aceste mari. indigo.un giuvaier de azur.A urmat apoi capitanul Cook.

Pe alocuri se grupaza in jurul unor insule reale . in timpul carora oceanul s-a ridicat pana la nivelul actual. comertl cu melci marini afumati si goana dupa pretiosele perle. albastre. Acest perimetru constituie un adevarat rai al scufundatorilor – minunatul colorit al valurilor oceanului.Presiunile asupra unui singur element pot avea efecte dezastroase asupra intregului ansamblu. fiecare in alt stadiu de dezvoltare. insule. in fapt. furtuni si valuri ucigase.Dar extraordinara bogatie provine de la cele 3000 de recifuri. bancuri de nisip si lagune. Aborigenii vaneaza si pescuiesc de secole in apropierea recifului.de dupa ultima Era glaciara. Partea colorata a recifului este constituita din polipii vii. Desi este unul dintre cele mai puternice si mai bine integrate ecosisteme ale lumii. dar in secolul XXI. turcoaz sau verzi si 13 . Banks a avut dreptate cand a evidentiat caracterul unic al Marii Bariere de Corali.de fapt culmile unui lant muntos prabusit de mult. Uriasul recif s-a format pe durata a sute si mii de ani si reprezinta.Reciful face fata tuturor. fara a-l afecta. este cea mai mare entitate vie de pe Pamant. au aparut deja cicatricile lasate de pescuitul intensiv.Intinzandu-se pe circa 2400 kilometri de-a lungul placii continentale a Australiei de nord-est.In secolul XX insa. in care patrunde lumina. o multitudine de schelete ale micilor polipi de coral care au murit in toata aceasta perioada. vanatoarea de balene. Recifurile sunt rezultatul a 10 000 de ani de activitate.Desi coralii prospera in ape putin adanci. amenintarea cea mai mare este omul. echilibrul sau este extrem de fragil.

se combina pentru a spori frumusetea exotica a acestui minunat tinut al marii. gazda unui habitat unic. lasand Marea Bariera de Corali sa-si vada de viata zilnica. si ca resturile alimentare au provocat inmultirea peste masura a populatiei de pescarusi. in cazul in care situatia actuala se va mentine. care la randul ei decimeaza puii de testoasa si de pasari. organizatie mondiala care lupta pentru protectia speciilor.Chiar si in aceste conditii. Oficialitatiile din Queensland si-au asumat solutionarea acestor probleme si au impiedicat aparitia altora. ne previne ca. Declararea zonei ca Parc National a limitat aceste riscuri. coralii ce alcatuiesc numeroase recifuri din acest perimetru vor fi morti in urmatorii 40 de ani. in care convietuiesc flora si fauna marina. dar turismul este atent controlat. coralii vii sunt deosebit de sensibili la poluare si schimbarile de temperatura antrenate de fenomenul de incalzire globala. Totusi. unii specialisti considera ca reziduurile deversate de statiunile turistice au provocat o recenta inmultire explosiva a stelelor de mare cu spini. iar World Wildlife Fund. astfel ca la nivel global impactul turismului a fost pana acum moderat.stralucitoarele curcubee de coral. 14 .

bariere de recifi si atoli.structura a recifului.precum si de 15 .aproape de coasta sau sunt separate de aceasta printr-o fasie ingusta de apa.Caraibe In Caraibe exista 3 feluri principale de recife coraligene:recife franjurate.Recifele franjurate sunt ecosisteme coraligene care cresc in ape putin adanci .Recifele franjurate constau in cateva zone caracterizate de o anumita adancime.

exista o mica variatie a numarului si speciilor de corali intalniti de obicei in recife. coaralii variaza ca abundenta in zonele specificate.vizibile.Colpophyllia natans(coralul creier).. Dupa aproape 500 de studii realizate despre 200 de recifi intre 1969 si 2008.formati atunci cand o insula inconjurata de recifi este denivelata puternic. Barierele recifale sunt separate de tarm printr-o laguna.este un hidoid:’coralul de foc’ care are structuri tepoase .Unul dintre cei mai comuni corali din zona nu este de fapt un coral.Montastrea cavernosa(coralul stea de pestera).Aceste zone includ creasta recifului( zona de care se lovesc valurile).Alti corali predominanti in zona sunt Montastrea annularis (coralul stea de munte). cercetatorii au aratat ca cele mai complexe tipuri de corali au disparut deja in intreaga mare a Caraibelor.fiind largi si continue.protejate de valuri.dezvoltandu-se paralel cu acesta.Dendrogyra cylindrus (coralul pilon).creste. Peste tot in Caraibe.anumite comunitati de plante si animale. Cu toate acestea Arhitectura complexa a recifelor de corali din Caraibe este amenintata de efectele schimbarilor climatice.Aceasta zona cuprinde si plane recifale care nu sunt expuse. 16 . Din acest motiv. potrivit Reuters.pot fi de doua feluri:atoli de adancime care se ridica din ape adanci si atoli ce se intalnesc pe selful continental.Porites porites(coralul deget) etc. Atolii.Cu toate acestea . populatiile de pesti ce se adaposteau in regiune sunt la randul lor in pericol.inclusiv in Insulele Virgine. Ce se poate gasi in St Thomas .partea anterioara recifala(zona de energie medie) .se gaseste si in Jamaica sau in Bonaire.ce pot fi dureroase la contactul cu ele.pintenul si zona de sustinere(regiunea in care se dezvolta coralii care include randuri de corali cu canioane nisipoase sau pasaje intre randuri).paralele cu coasta si o terasa de corali(o panta nisipoasa cu varfuri coraligeneizolate).

(anterior parte a Insulelor Gilbert si Ellice). printre care Insula Christmas/Kiritimati.KIRIBATI Republica . Abaiang. caracteristici geografice: include 33 insule coraligene din Pacific Kiribati (Gilbert). 17 . orase: atolii principali Tarawa de Nord. principale porturi: Betio (pe Tarawa). Rawaki (Phoenix). fructul arborelui de paine. PNB/loc. banane. peste. Banaba (Insula Ocean) si trei dintre Insulele Line. Principala piata de desfacere: SUA (1996). din 1994. suprafata: 811 km2. seful statului: Teburoro Tito. regim politic: democratie liberala. in centrul Oceanului Pacific. economie: cupru. denumire nationala: Ribaberikin Kiribati.: ($SUA) 3 480 (1998). grupul Gilbert. alge de mare. Tabiteuea. moneda: dolarul australian. stat insular pe Ecuator. taro. grupuri de insule intersectate de Ecuator si Linia Internationala de Schimbare a Datei. capitala: Bairiki (pe atolul Tarawa) (si port).

protestanti (congregationalisti). 18 . speranta de viata: 61 (barbati).populatie: 77 000 loc. (estimare 1999). limba: engleza (oficiala). religie: romano-catolici. gilberteza. 65 (femei) (estimare 1998).

H. Human impacts on coral ecosystems at Mauritius Islands.Florence.teri.2004.res.php? section=news&id=976 19 .Ed. Terra nostra. 7. Birkhauser.Biogeografie cu elemente de ocrotirea si conservarea biodiversitatii.seaworld. 5.Iasi. 2.Publish.md/md/section. Saville-Rent.Angela.London. W. 6. www.Bibliografie: 1.Ed.W.htm http://www. 4.ecology.ro www. Gendre.The great barrier reef of Australia.org/infobooks/Coral/home.go.1994.animalia. 3.Basel. Lupascu.html http://edugreen.Allen.in/explore/water/corals.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->