Insulele Coraligene

Ababei Marius Alexandru

1

din ce in ce mai frecvent in cercetarile de biologie marina. reprezentate prin polip numit antopolip sau coralopolip. Prin unirea nenumaratelor celule calcaroase iau nastere atoli. recife sau bancuri in marile calde. De aproape 200 de ani oamenii de stiinta au fost fascinati de activitatea intensa si aparent dezordonata ce domneste intr-un recif de corali. Polipii ce alcatuiesc coloniile de Madreporari traiesc in acelasi loc cu niste alge numite zooxanthelle. fiecare organism din colonie. in cadrul caruia relatiile dintre organismele care il alcatuiesc sunt extrem de complicate si greu de descifrat. de catre fiinte vii. extrage calcarul din apa marii si il foloseste la construirea unei mici celule in care-si adaposteste corpul. numit polip. dar au fost incapabili sa inteleaga relatiile dupa care merge aceasta lume aparte. contactul direct cu lumea recifelor de corali este o experienta unica ce nu poate fi inlocuita de nici o poza vazuta de pe uscat. Existenta coralilor depinde de temperatura apei care nu trebuie sa coboare sub 20 de grade C. oferind anumite conditii ecologice asupra organismelor care il populeaza si care au adaptari specifice. Recifurile de corali mai sunt si denumite jungle submarine tropicale datorita numeroaselor vietuitoare intalnite si numeroaselor culori. in principal.exclusiv marine din clasa Anthozoa. in 1943 si utilizarea sa. Existenta acestora este conditionata de existenta luminii care ajunge in cantitate suficienta doar pana la 40 de m sub apa.Un vechi proverb chinezesc spune ca “este mai bine sa vezi o data decat sa auzi de 100 de ori”. inaltandu-se de pe fundul oceanului spre suprafata. pentru Madreporari mai sunt necesare inca doua conditii: ape bine luminate si foarte limpezi. suficient de mare si de solida pentru a exercita o influenta determinanta asupra mediului fizic.care are cavitatea gastrica 2 . Pentru un scafandru. Abia dupa inventarea scafandrului autonom de catre Jacques Yves Cousteau si Emile Gagnan. Sunt organisme minuscule. si cu alte elemente vegetale cunoscute sub numele de “filamente verzi”. pe care le pot avea coralii. cunostintele asupra lumii coralilor au sporit considerabil. raspandirea coralilor fiind astfel limitata la o zona cuprinsa intre 32 de grade latitudine nordica si 27 de grade latitudine sudica. Coralii sunt celenterate . Fiintele capabile sa construiasca recife sunt cunoscute sub numele de Madreporari. foarte frumoase. Un recif de corali este un sistem cu totul aparte. Conform definitiei un recif de corali este o constructie realizata. In afara de temperatura apei.

Coralii sunt clasificati in doua subclase.Stoichactis ajunge la 1.lipsite d emeduza. dar si culorile difera.prezenta si in Marea Neagra.portocaliu).albastru-cobalt.Aneomonia. bazate pe diferantele din simetria axiala.5m diametru.Prin coloritul lor . Printre ele se gasesc si coralii bici.cu polipul sexuat.Sunt animale de mari calde.roz. Aceste nevertebrate marine se caracterizeaza printr. Ele includ coralii de stanca sau coralii adevarati.Coralium rubrum are polipi albi ca zapada pe cenosarcul rosu.arbuscuri.dovada ca au existat odinioara oscilatii ale polilor Pamantului. cu opt tentacule.Exista cu 75%mai multe genuri si cu 85%mai multe specii de corali in Pacificul de Vest.. Din clasa Anthozoa se cunosc circa 6000 de specii.Fosile se gasesc in Groenlanda. fiecare avand un schelet intern.Alteori polipii sunt pestriti.impartita in mai mult de 4 loje prntr-un numar mai mare de 4 septe.un schelet alcatuit dintr-un strat protector din carbonat de calciu. Membrii celorlalte subclase de obicei au sase tentacule.iar la noi in Maramures.(Wilkinson.10cm.cu simetrie bilaterala. Recifii coraligeni din Vestul Pacificului sunt mult mai diversi decat cei din Atlantic si Caraibe. O alta clasa din aceeasi categorie contine deasemenea forme de corali care nu sunt clasificati in ea. 3 .se numara printre splendorile oceanelor .iar cele coloniale pestrite.Formele solitare ating dimensiuni medii:Actinia equina. O clasa contine animale coloniale.alcatuind un brau in regiunea tropicala(Marea bariera australiana de 2400km). Paragorgia arborea 20m)si au aspect de cruste.6m.Medridium 20-30cm. Acest schelet se mai numeste si coral.315cm.ciuperci etc. meduze si coralii rosii obisnuiesc sa il faca sa sclipeasca.1987).Unele au culori vii(rosu.avand tentacule aurii pe corpul verde sau albastru.Cele coloniale sunt uneori foarte mari (cirripathes rumphii. sau multiplu de sase.

iar gura este înconjurată de 6 sau multiplu de 6 tentacule tubulare simple. subclasa Hexacorallia se împarte în 5 ordine. • • • • • Ordinul Actinaria Ordinul Madreporaria Ordinul Antipatharia Ordinul Ceriantharia Ordinul Zoantharia 4 . După natura scheletului şi constituţia polipilor. Polipii hexacoralieri sunt mari şi trăiesc izolaţi sau în colonii. trăind în mări şi oceane. prin câte şase sau multiplu de şase septe. izolaţi sau în colonii. simple sau duble.Clasificare Clasa Anthozoa Phylum Cnidaria Clasa Anthozoa se înfăşează numai sub formă de antopolipi. este calcaros sau cornos. Scheletul produs totdeauna de ectoderm. După numărul şi dispoziţia septelor clasa Anthozoa se divide în subclasele: • • Subclasa Hexacorallia Subclasa Octocorallia Subclasa Hexacorallia Phylum Cnidaria | Clasa Anthozoa Cuprinde antozoare formate din antopolipi a căror activitate gastrică este împărţită în şase sau multiplu de şase loji.

arborescentă. etc. fără schelet. fără schelet. Scheletul ia naştere în mezoglee. Coloniile au forme diferite de: crustă. cu spini. • • Ordinul Antipatharia Include forme cu schelet negru-cornos. care în cazul de faţă este foarte dezvoltată şi în care migrează celule din ectoderm şi endoderm. Tentaculele sunt tubulare. formând un mezenchim.Ordinul Actinaria Animale solitare. prin opt septe iar în jurul gurii o coroană de opt tentacule penate. Subclasa Octocorallia Phylum Cnidaria | Clasa Anthozoa Conţine antozoare coloniale ai căror polipi au o cavitate gastrică împărţită în opt loje. Fiecare individ locuieşte într-o cupă calcaroasă. fără schelet. a căror cavitate gastrică este împărţită în loje de 6 sau multiplu de 6 septe simple iar tentaculele simple sunt neretractile. Ordinul Alcyonaria (coralii pielosi) • Ordinul Gorgonaria (coralii carnosi) • Ordinul Pennatularia (penele de mare) 1. Ordinul Ceriantharia Sunt hexacorali solitari. • Ordinul Madreporaria Animale cu schelet calcaros. Ordinul Alcyonaria • 5 . retractile şi dispuse în verticil pe unul sau mai multe rânduri. în majoritate coloniale şi puţin solitare. evantai. După forma şi structura scheletului subclasa Octocorallia se divide în trei ordine. care au cavitatea gastrică împărţită în loje de şase sau multiplu de şase septe duble. simple. • • Ordinul Zoantharia Sunt solitare sau coloniale.

al căror schelet este format numai din spiculi calcaroşi şi care nu dau naştere la ramuri axiale de susţinere iar polipii sunt mari.In regiunea litorala. Carbonul este trecut de la alge la coral. si hrana capturata de coral poate suplini fosforul si hidrogenul pentru ambele organisme. Coralii scheletici sunt contribuitorii primari la un recif.unele actinii insa prezinta adaptari la viata pelagica:Mynias isi transforma discul pedios in pneumatofor prin indoirea marginilor sale . si coralii nu pot exista fara aceste alge. arborescente. moluste sau spongieri. 2.Coralium rubrum al carui schelet se utilizeaza pentru obiecte de podoaba. 3. numite zooxanthellae. dar si alte organisme participa la formarea lui. arborescente. moi.care formeaza o camera de aer. Coralii coloniali pot creste in abisul apelor. Ei traiesc doar pana unde patrunde lumina in apa.Majoritatea sunt fixare . Ei sunt conectati lateral prin tuburi care sunt niste prelungiri ale cavitatilor gastrovasculare ale polipilor. crescand energia. deoarece algele. care traiesc in tesuturile lor au nevoie de lumina pentru fotosinteza.Speciile litorale prezinta adaptari la conditiile de aici. limpezi si nepoluate.Conţine colonii fixate. Dependenta coralilor de alge variaza de la specie le specie. ca algele calcaroase. dar majoritatea traiesc in colonii. Modul de viata Cateva grupe de corali traiesc ca polipi solitari. de aspectul unei ramuri cu flori (Veretillum cynomorium). Ordinul Gorgonaria Se caracterizează prin colonii fixate.gorgonarii formeaza colonii ramificate intr-un dingur 6 . care conţin un schelet axial cornos sau calcaros iar polipii sunt mici. dar recipurile se gasesc doar in ape calde. si colonia creste prin inmultire asexuata. fie în cernosacul din jurul axului cornos. Polipii foarte mari sunt situaţi fie pe ramuri laterale cărnoase.traieste la 30-300m adancime. Polipii vii cresc pe ramasitile predecesorilor sai. Ordinul Pennatularia Cuprinde colonii fixate în nisipul sau mâlul de pe fundul mărilor. Polipii coloniali au diametrul intre 1 si 3mm.care traiesc din zona mareelor pana la 6000m adancime. dispuse de-o parte şi de alta a unui ax cornos şi elastic numit rahis a cărui bază (peduncul) este liberă şi cu ea se fixează colonia de nisip (Pennatula phosphorea). Antozoarele sunt specii marine.

Recifele se formeaza si pe bancurile de nisip din apropierea coastelor.datorita capacitatii mari de fotosinteza a simbiontilor. Madreporarii prospera in anumite conditii de luminozitate .Amphiprion si Premnas inoata in jurul Stoichactis.Acest fenomen pare legat de respiratie si de hranire.iar el o rostogoleste ca pe un butoi pana la noua locuinta .plan.in regiunile tropicale (scurt timp pot suporta si oscilatii ale temperaturii intre 10-36◦C).5-2. crabi).marindu-si considerabil volumul si revenind la dimensiunile initiale prin expulzarea ei.Madreporarii nu-si digera simbiontii.Recife formeaza insa la 25-29◦C.fiind de 0.iar un Pteroides giganteum(de 30cm) excitat isi poate reduce volumul in 30 secunde la 1/3.Formele de adanc au scheletul felxibil.traieste fixata puternic cu discul pedios de stanci. temperature.unde se stabilesc larvele duse de curenti.Pagurus arrosor accepta o anumita actinie-Calliactis parasitica.adancime si transparenta a apei .pe care o instaleaza.ramurile fine ale acestor immense ‘evantaie’ sunt anastomozate si realizazeaza o retea . equina .care isi dezlipeste discul pedios.care folosesc produsele de dezasimilatie ale gazdei.si in caz de pericol. Multe antozoare coloniale prezinta proprietatea de a pompa.datorita zooxantelelor simbionte.Polipii de madreporari prezinta o ritmicitate nictemerala :ziua stau in caliciile lor . la 1 m distanta.se refugiaza intre tentaculele ei.Cand pagurul schimba cochilia in care sta.solicita actinia.pietre .Viteza cresterii difera.la majoritatea madreporarilor care formeaza recife.Alcyonium palmatum ajunge la 20cm. diguri.comuna pe litoralul nostru.A.care se opune celor mai puternici curenti si constituie o plasa pentru planctonul cu care se hranesc.cel putin odata pe zi.la o temperatura a apei de 1◦C.Adancimea maxima pentru recife este de 90m(cea optima este intre 40-50m).explica abundenta si varietatea faunei care traieste aici Cantitatea de oxigen in straturile de apa de deasupra recifului este ziua de 24 ori mai mare decat noaptea.incat pentru un recif de 50m inaltime au fost necesari 1800 ani.Ei ajung insa si la adancimi de 5800m.8cm/an.la inanitie ii arunca prin filamentele mezenterice.Adamsia palliata traieste in simbioza cu Eupagurus pridauxi. Actinarii traiesc in simbioza cu pesti si crustacei decapozi(paguri. Prezenta zooxantelelor in endoderm.perpendicular pe directia curentului.apa in sistemul de canale ale coloniei .aparandu-se astfel de dusmani si de 7 .

isi etaleaza tentaculele.meduze. Buretii(Porifera)se intalnesc habitand in cavitatile recifale.Exista multe alte specii de bureti.broaste testoase si anemone de mare.scoici.Echinodermata si Pisces. 8 .Ei indeparteaza mici aschii de carbonat de calciu din corali.Buretii habiteaza aici pentru a se apara de pradatori.Crustaceele decapode precum crevetii si crabii depend de corali pentru adapost. Polychaetele precum Hermodice Carunculata sau gasteropodele din familia Trochidae depend de corali pentru hrana.Gastropoda.Polychaeta.comensalism sau parazitism fac parte din grupurile taxonomice Porifera.Crustacea.razele soarelui .precum pestele papagal(Scariadae).viermi de mare.precum Cliona.crustacee si moluste care foreaza scheletele calcaroase.bioeroziunea coralilor.Alte organisme care habiteaza in recifele coraligene sunt arici de mare.iar.Unele organisme care folosesc coralii prin mutualism.Aceste organisme se bazeaza pe corali ca surse de hrana si adapost.noaptea.iar unii pesti folosesc recifele ca adapost impotriva pradatorilor .cauzand.cand planctonul devine foarte abundent .Se hranesc cu corali precum Porites si Agaricia. Animale asociate cu recifii coraligeni Recifii ce corali asigura habitatul unei largi varietati de organisme.

si nu datorita fluctuatiilor rapide de temperatura.printre care se numara bolile coralilor.Experimentele de laborator au aratat ca zooxanthellae sunt expulzate din tubul coraligen prin gura.din aceasta 9 .Inalbirea coralilor Decolorarea coralilor reprezinta inalbirea coloniilor de corali datorita pierderii de zooxanthellaesimbiotice din tesuturile polipilor.umbra excesiva.Mecanismul exact prin care coralii se inalbesc sau declansatorul acestui fenomen este inca necunoscut.aminoacizii din tesuturile coralilor ajutand la determinarea cantitatii de radiatii UV suportate de acestia fara a se inalbi. Experimentele de laborator au demonstrat faptul ca inalbirea coralilor de produce atunci cand apa atinge o temperatura constanta de 32◦C.acest fenomen nu a fost observat in natura.Cu toate acestea.Tot experimentele au dovedit ca inalbirea lor se produce si datorita cresterii radiatiei ultraviolete. Inalbirea coralilor se datoreaza unei schimbari relativ durabile in tempratura zonei.schimbarile salinitatii si temperaturile ridicate.Cu toate acestea.exista o serie de ipoteze care incearca sa raspunda la aceasta intrebare.mai ales in apele calme. poluarea.Coralii pierd in mod natural mai putin de 0.Totusi.1% din algele cu care traiec in simbioza in procesele de reglare si inlocuire.Aceasta pierdere duc la expunerea scheletelor albe de carbonat de calciu.Alta ipoteza este aceea ca coralii tensionati dau algelor mai putini nutrienti si.nivelul ridicat al radiatiei ultraviolete.sedimentarea.schimbarile nefavorabile in mediul coralilor pot duce la cresterea acestui procent .

Printre sticlutele de pe rafturi se gaseste un recipient cu pudra de coral cu inscriptia “Coralul blond fosilizat este singurul coral utilizat in medicina”. pot produce oxizi toxici sub Utilizarea coralilor in medicina Utilizarea coralilor in medicina dateaza de mai bine de 5000 de ani . crampe musculare. diabet. De sute de ani. artrite.care afecteaza polipii. pietre la rinichi…Au fost identificate cel putin 157 10 . Inscriptia face referire la efectul benefic al coralului asupra inimii si la cresterea vitalitatii celui care il foloseste. dar s-a intamplat cu mii de ani in urma in lumea orientala. dureri de cap. Japonia. populatia locala consumand zilnic apa filtrata de corali fosilizati.Algele tensiune. Nu putine sunt legendele care vorbesc despre utilizarea continua a coralului in Okinawa. studiile dovedind ca in Okinawa exista cele mai multe cazuri de persoane care au depasit varsta de 100 de ani.alga paraseste polipul. insomnii. Dovezile utilizarii coralului in lumea occidentala provin din cea mai veche farmacie din lume care a luat fiinta in 1685 si care exista si astazi. coralii au fost cunoscuti ca avand efect de calmare in numeroase afectiuni: palpitatii. eczeme. ca muzeu.cauza. Prima utilizare a coralului in medicina nu este documentata. in nordul Spaniei. Se spune ca sursa longevitatii oamenilor din Okinawa sunt mineralele din corali fosilizati.

Astfel de insule sunt frecvente în zonele oceanice cuprinse între latitudinile de 30° N şi S . Continutul in minerale al solurilor este din ce in ce mai scazut cauzand deficiente minerale majore in alimentatie si implicit in corpul uman. închizând adesea în centrul insulei o lagună. Are o formă circulară sau eliptică. Laguna este de obicei adâncă (30-90 m) şi conţine sedimente carbonatice fine intercalate cu recifi columnari înalţi (pinacle). acesta fiind motivul declinului sanatatii caruia ii face fata societatea de astazi.o farama din perfectiunea simpla a naturii. Spre zonele marginale se trece la un facies de flanc recifal intern (back-reef) cu sedimente clastice fine în zonele protejate şi o breccie carbonatică cimentată în apropierea recifilor.boli cauzate de deficienta de minerale. faciesurile de flanc extern (fore-reef) sunt alcătuite din 11 . Zonele marginale sunt formate dintr-o barieră recifală. iar marginile externe sunt abrupte. dezvoltată la partea superioară a unui vulcan submarin care a ajuns aproape de suprafaţa oceanului (înălţimi între 3000-5000 m). de mici dimensiuni (1-100 km). adesea cu structuri tip boundstone create de corali şi alge coralinacee. Atolii Atolul este o insulă recifală izolată. Lumea coralilor continua sa ramana un univers unic ca frumusete care inca ascunde mistere nedeslusite mintii omenesti .

pe aici a trecut spaniolul Luis Vaez de Torres. Marea Bariera de Corali Cea mai mare structura de pe Terra este giuvaierul tarmului Queensland. Spre bazin se face trecerea către argile roşii cu radiolari.Tinand seama ca este una dintre cele mai frumoase ornamente ale Terrei .fragmente de provenienţă recifală (rudstone. safir si alb din cel mai pur.este ciudat ca primii europeni care au vazut Marea Bariera de Corali au fost zgarciti in descrierea ei. el a scris: "Un recif ca acela prin care tocmai am trecut este lucru rar cunoscut in Europa. in 1789. a carui corabie HSM (Her Majesty Ship) Endeavour a fost prinsa si grav avariata intre recif si continent. 40°. vizibil chiar de pe Luna . a fost uimit de aceste locuri. Sedimentele acumulate pe taluz sunt alcătuite din nisipuri şi silturi bioclastice adesea cu structuri tip curgeri gravitaţionale (debris flow) şi cu blocuri mari izolate de fragmente recifale. 12 . sau oriunde altundeva decat in aceste mari.Dupa ce corabia a fost reparata. devenind tot mai lină spre bază.E un zid de corali ridicandu.A urmat apoi capitanul Cook. Taluzul are la partea superioară (până la câteva sute de metri adâncime) o înclinare de cca.un giuvaier de azur. Joseph Banks. desigur.Dupa el a venit capitanul Bligh care. Majoritatea. indigo. si-a dus camarazii imfometati si revoltati de pe Bounty printre recifuri spre apele calme de dincolo de ele. In1606. prin stramtoarea care astazi ii poarta numele. botanistul de pe vasul Endeavour. impins de furtuna dincolo de extremitatea statului Queensland. erau oameni ai marii care aveau alte preocupari decat frumusetile naturii. in 1770. floatstone).se perpendicular din oceaul fara fund”.

Acest perimetru constituie un adevarat rai al scufundatorilor – minunatul colorit al valurilor oceanului. comertl cu melci marini afumati si goana dupa pretiosele perle. insule. o multitudine de schelete ale micilor polipi de coral care au murit in toata aceasta perioada. Partea colorata a recifului este constituita din polipii vii. fara a-l afecta. furtuni si valuri ucigase. echilibrul sau este extrem de fragil.In secolul XX insa. Banks a avut dreptate cand a evidentiat caracterul unic al Marii Bariere de Corali. bancuri de nisip si lagune. Pe alocuri se grupaza in jurul unor insule reale .Desi coralii prospera in ape putin adanci. turcoaz sau verzi si 13 . dar in secolul XXI.Reciful face fata tuturor. Uriasul recif s-a format pe durata a sute si mii de ani si reprezinta. in fapt.de fapt culmile unui lant muntos prabusit de mult. albastre.Presiunile asupra unui singur element pot avea efecte dezastroase asupra intregului ansamblu. in timpul carora oceanul s-a ridicat pana la nivelul actual.Dar extraordinara bogatie provine de la cele 3000 de recifuri. Desi este unul dintre cele mai puternice si mai bine integrate ecosisteme ale lumii. in care patrunde lumina.Intinzandu-se pe circa 2400 kilometri de-a lungul placii continentale a Australiei de nord-est. Aborigenii vaneaza si pescuiesc de secole in apropierea recifului. fiecare in alt stadiu de dezvoltare. Recifurile sunt rezultatul a 10 000 de ani de activitate. vanatoarea de balene. amenintarea cea mai mare este omul.de dupa ultima Era glaciara. au aparut deja cicatricile lasate de pescuitul intensiv. este cea mai mare entitate vie de pe Pamant.

iar World Wildlife Fund. coralii ce alcatuiesc numeroase recifuri din acest perimetru vor fi morti in urmatorii 40 de ani. 14 . in cazul in care situatia actuala se va mentine. ne previne ca. Oficialitatiile din Queensland si-au asumat solutionarea acestor probleme si au impiedicat aparitia altora. dar turismul este atent controlat. gazda unui habitat unic. care la randul ei decimeaza puii de testoasa si de pasari. astfel ca la nivel global impactul turismului a fost pana acum moderat.Chiar si in aceste conditii. Totusi. si ca resturile alimentare au provocat inmultirea peste masura a populatiei de pescarusi. unii specialisti considera ca reziduurile deversate de statiunile turistice au provocat o recenta inmultire explosiva a stelelor de mare cu spini. lasand Marea Bariera de Corali sa-si vada de viata zilnica.stralucitoarele curcubee de coral. organizatie mondiala care lupta pentru protectia speciilor. Declararea zonei ca Parc National a limitat aceste riscuri. se combina pentru a spori frumusetea exotica a acestui minunat tinut al marii. coralii vii sunt deosebit de sensibili la poluare si schimbarile de temperatura antrenate de fenomenul de incalzire globala. in care convietuiesc flora si fauna marina.

structura a recifului.Recifele franjurate sunt ecosisteme coraligene care cresc in ape putin adanci .precum si de 15 .aproape de coasta sau sunt separate de aceasta printr-o fasie ingusta de apa.Caraibe In Caraibe exista 3 feluri principale de recife coraligene:recife franjurate.Recifele franjurate constau in cateva zone caracterizate de o anumita adancime.bariere de recifi si atoli.

partea anterioara recifala(zona de energie medie) .fiind largi si continue.creste. potrivit Reuters. Dupa aproape 500 de studii realizate despre 200 de recifi intre 1969 si 2008. Barierele recifale sunt separate de tarm printr-o laguna.ce pot fi dureroase la contactul cu ele.Alti corali predominanti in zona sunt Montastrea annularis (coralul stea de munte).Porites porites(coralul deget) etc. Din acest motiv.Unul dintre cei mai comuni corali din zona nu este de fapt un coral.protejate de valuri.este un hidoid:’coralul de foc’ care are structuri tepoase .Colpophyllia natans(coralul creier). Peste tot in Caraibe.Cu toate acestea .inclusiv in Insulele Virgine. populatiile de pesti ce se adaposteau in regiune sunt la randul lor in pericol. coaralii variaza ca abundenta in zonele specificate.anumite comunitati de plante si animale.se gaseste si in Jamaica sau in Bonaire.Dendrogyra cylindrus (coralul pilon). Ce se poate gasi in St Thomas .pot fi de doua feluri:atoli de adancime care se ridica din ape adanci si atoli ce se intalnesc pe selful continental.paralele cu coasta si o terasa de corali(o panta nisipoasa cu varfuri coraligeneizolate).Aceasta zona cuprinde si plane recifale care nu sunt expuse. Atolii.Aceste zone includ creasta recifului( zona de care se lovesc valurile).Montastrea cavernosa(coralul stea de pestera). 16 . cercetatorii au aratat ca cele mai complexe tipuri de corali au disparut deja in intreaga mare a Caraibelor. Cu toate acestea Arhitectura complexa a recifelor de corali din Caraibe este amenintata de efectele schimbarilor climatice.exista o mica variatie a numarului si speciilor de corali intalniti de obicei in recife.vizibile.formati atunci cand o insula inconjurata de recifi este denivelata puternic.dezvoltandu-se paralel cu acesta.pintenul si zona de sustinere(regiunea in care se dezvolta coralii care include randuri de corali cu canioane nisipoase sau pasaje intre randuri)..

capitala: Bairiki (pe atolul Tarawa) (si port). denumire nationala: Ribaberikin Kiribati. moneda: dolarul australian. grupuri de insule intersectate de Ecuator si Linia Internationala de Schimbare a Datei. seful statului: Teburoro Tito. banane. printre care Insula Christmas/Kiritimati. regim politic: democratie liberala. grupul Gilbert. principale porturi: Betio (pe Tarawa). economie: cupru.KIRIBATI Republica . Abaiang. Banaba (Insula Ocean) si trei dintre Insulele Line.(anterior parte a Insulelor Gilbert si Ellice). Principala piata de desfacere: SUA (1996). caracteristici geografice: include 33 insule coraligene din Pacific Kiribati (Gilbert). 17 . PNB/loc. Tabiteuea. orase: atolii principali Tarawa de Nord. stat insular pe Ecuator. alge de mare. taro. suprafata: 811 km2. fructul arborelui de paine.: ($SUA) 3 480 (1998). in centrul Oceanului Pacific. Rawaki (Phoenix). peste. din 1994.

gilberteza.populatie: 77 000 loc. religie: romano-catolici. limba: engleza (oficiala). 65 (femei) (estimare 1998). speranta de viata: 61 (barbati). protestanti (congregationalisti). (estimare 1999). 18 .

W. 7.animalia.Bibliografie: 1. Saville-Rent.htm http://www. W.seaworld.Angela. 3.Allen.London. 6.ecology.The great barrier reef of Australia. Gendre.in/explore/water/corals.Ed. www.Ed. Birkhauser.org/infobooks/Coral/home.H.Biogeografie cu elemente de ocrotirea si conservarea biodiversitatii. Lupascu.php? section=news&id=976 19 .teri. 4. Human impacts on coral ecosystems at Mauritius Islands.res. 2.Basel.ro www.Florence.md/md/section. 5.2004.Publish. Terra nostra.Iasi.1994.go.html http://edugreen.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful