Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Un vechi proverb chinezesc spune ca “este mai bine sa vezi o data
decat sa auzi de 100 de ori”. Pentru un scafandru, contactul direct cu lumea
recifelor de corali este o experienta unica ce nu poate fi inlocuita de nici o
poza vazuta de pe uscat. Un recif de corali este un sistem cu totul aparte, in
cadrul caruia relatiile dintre organismele care il alcatuiesc sunt extrem de
complicate si greu de descifrat.
2
impartita in mai mult de 4 loje prntr-un numar mai mare de 4 septe. Aceste
nevertebrate marine se caracterizeaza printr- un schelet alcatuit dintr-un strat
protector din carbonat de calciu. Acest schelet se mai numeste si coral.
Coralii sunt clasificati in doua subclase, bazate pe diferantele din simetria
axiala. O clasa contine animale coloniale, cu opt tentacule, fiecare avand un
schelet intern. Printre ele se gasesc si coralii bici, meduze si coralii rosii
obisnuiesc sa il faca sa sclipeasca. Membrii celorlalte subclase de obicei au
sase tentacule, sau multiplu de sase, dar si culorile difera. Ele includ coralii
de stanca sau coralii adevarati. O alta clasa din aceeasi categorie contine
deasemenea forme de corali care nu sunt clasificati in ea.
Din clasa Anthozoa se cunosc circa 6000 de specii,cu simetrie
bilaterala,lipsite d emeduza,cu polipul sexuat.Formele solitare ating
dimensiuni medii:Actinia equina,prezenta si in Marea Neagra,3-
15cm,Aneomonia,10cm,Medridium 20-30cm;Stoichactis ajunge la 1,5m
diametru.Cele coloniale sunt uneori foarte mari (cirripathes rumphii,6m,
Paragorgia arborea 20m)si au aspect de cruste,arbuscuri,ciuperci etc..Prin
coloritul lor ,se numara printre splendorile oceanelor .Unele au culori
vii(rosu,albastru-cobalt,roz,portocaliu),iar cele coloniale pestrite.Coralium
rubrum are polipi albi ca zapada pe cenosarcul rosu.Alteori polipii sunt
pestriti,avand tentacule aurii pe corpul verde sau albastru.Sunt animale de
mari calde,alcatuind un brau in regiunea tropicala(Marea bariera australiana
de 2400km).Fosile se gasesc in Groenlanda,iar la noi in Maramures,dovada
ca au existat odinioara oscilatii ale polilor Pamantului.
Recifii coraligeni din Vestul Pacificului sunt mult mai diversi decat
cei din Atlantic si Caraibe.Exista cu 75%mai multe genuri si cu 85%mai
multe specii de corali in Pacificul de Vest.(Wilkinson,1987).
3
Clasificare
Clasa Anthozoa
Phylum Cnidaria
Subclasa Hexacorallia
Ordinul Actinaria
Ordinul Madreporaria
Ordinul Antipatharia
Ordinul Ceriantharia
Ordinul Zoantharia
4
Ordinul Actinaria
Animale solitare, fără schelet, care au cavitatea gastrică împărţită în
loje de şase sau multiplu de şase septe duble. Tentaculele sunt tubulare,
simple, retractile şi dispuse în verticil pe unul sau mai multe rânduri.
Ordinul Madreporaria
Animale cu schelet calcaros, în majoritate coloniale şi puţin solitare.
Coloniile au forme diferite de: crustă, evantai, arborescentă, etc. Fiecare
individ locuieşte într-o cupă calcaroasă.
Ordinul Antipatharia
Include forme cu schelet negru-cornos, cu spini.
Ordinul Ceriantharia
Sunt hexacorali solitari, fără schelet, a căror cavitate gastrică este
împărţită în loje de 6 sau multiplu de 6 septe simple iar tentaculele simple
sunt neretractile.
Ordinul Zoantharia
Sunt solitare sau coloniale, fără schelet.
Subclasa Octocorallia
5
Conţine colonii fixate, arborescente, moi, al căror schelet este format
numai din spiculi calcaroşi şi care nu dau naştere la ramuri axiale de
susţinere iar polipii sunt mari.
2. Ordinul Gorgonaria
Se caracterizează prin colonii fixate, arborescente, care conţin un
schelet axial cornos sau calcaros iar polipii sunt mici.
3. Ordinul Pennatularia
Cuprinde colonii fixate în nisipul sau mâlul de pe fundul mărilor.
Polipii foarte mari sunt situaţi fie pe ramuri laterale cărnoase, dispuse de-o
parte şi de alta a unui ax cornos şi elastic numit rahis a cărui bază (peduncul)
este liberă şi cu ea se fixează colonia de nisip (Pennatula phosphorea), fie în
cernosacul din jurul axului cornos, de aspectul unei ramuri cu flori
(Veretillum cynomorium).
Modul de viata
Cateva grupe de corali traiesc ca polipi solitari, dar majoritatea traiesc
in colonii. Polipii coloniali au diametrul intre 1 si 3mm. Ei sunt conectati
lateral prin tuburi care sunt niste prelungiri ale cavitatilor gastrovasculare ale
polipilor, si colonia creste prin inmultire asexuata. Polipii vii cresc pe
ramasitile predecesorilor sai.
Coralii coloniali pot creste in abisul apelor, dar recipurile se gasesc
doar in ape calde, limpezi si nepoluate. Ei traiesc doar pana unde patrunde
lumina in apa, deoarece algele, numite zooxanthellae, care traiesc in
tesuturile lor au nevoie de lumina pentru fotosinteza, si coralii nu pot exista
fara aceste alge. Carbonul este trecut de la alge la coral, crescand energia, si
hrana capturata de coral poate suplini fosforul si hidrogenul pentru ambele
organisme. Dependenta coralilor de alge variaza de la specie le specie.
Coralii scheletici sunt contribuitorii primari la un recif, dar si alte organisme
participa la formarea lui, ca algele calcaroase, moluste sau spongieri.
Antozoarele sunt specii marine,care traiesc din zona mareelor pana la
6000m adancime.Majoritatea sunt fixare ,unele actinii insa prezinta adaptari
la viata pelagica:Mynias isi transforma discul pedios in pneumatofor prin
indoirea marginilor sale ,care formeaza o camera de aer.Coralium rubrum al
carui schelet se utilizeaza pentru obiecte de podoaba,traieste la 30-300m
adancime.Speciile litorale prezinta adaptari la conditiile de aici.In regiunea
litorala,gorgonarii formeaza colonii ramificate intr-un dingur
6
plan,perpendicular pe directia curentului;ramurile fine ale acestor immense
‘evantaie’ sunt anastomozate si realizazeaza o retea ,care se opune celor mai
puternici curenti si constituie o plasa pentru planctonul cu care se
hranesc.Formele de adanc au scheletul felxibil.A. equina ,comuna pe
litoralul nostru,traieste fixata puternic cu discul pedios de stanci,pietre ,
diguri.
Madreporarii prospera in anumite conditii de luminozitate ,
temperature,adancime si transparenta a apei ,datorita zooxantelelor
simbionte.Ei ajung insa si la adancimi de 5800m,la o temperatura a apei de
1◦C.Recife formeaza insa la 25-29◦C,in regiunile tropicale (scurt timp pot
suporta si oscilatii ale temperaturii intre 10-36◦C).Adancimea maxima
pentru recife este de 90m(cea optima este intre 40-50m).Recifele se
formeaza si pe bancurile de nisip din apropierea coastelor,unde se stabilesc
larvele duse de curenti.Viteza cresterii difera,fiind de 0,5-2,8cm/an,incat
pentru un recif de 50m inaltime au fost necesari 1800 ani.
7
razele soarelui ,iar,noaptea,cand planctonul devine foarte abundent ,isi
etaleaza tentaculele.
Porifera,Polychaeta,Gastropoda,Crustacea,Echinodermata si Pisces.
8
Inalbirea coralilor
Decolorarea coralilor reprezinta inalbirea coloniilor de corali datorita
pierderii de zooxanthellaesimbiotice din tesuturile polipilor.Aceasta pierdere
duc la expunerea scheletelor albe de carbonat de calciu.Coralii pierd in mod
natural mai putin de 0,1% din algele cu care traiec in simbioza in procesele
de reglare si inlocuire.Cu toate acestea,schimbarile nefavorabile in mediul
coralilor pot duce la cresterea acestui procent ,printre care se numara bolile
coralilor,umbra excesiva,nivelul ridicat al radiatiei ultraviolete,sedimentarea,
poluarea,schimbarile salinitatii si temperaturile ridicate.
9
cauza,alga paraseste polipul.Algele pot produce oxizi toxici sub
tensiune,care afecteaza polipii.
10
boli cauzate de deficienta de minerale. Continutul in minerale al solurilor
este din ce in ce mai scazut cauzand deficiente minerale majore in
alimentatie si implicit in corpul uman, acesta fiind motivul declinului
sanatatii caruia ii face fata societatea de astazi.
11
fragmente de provenienţă recifală (rudstone, floatstone). Taluzul are la
partea superioară (până la câteva sute de metri adâncime) o înclinare de cca.
40°, devenind tot mai lină spre bază. Sedimentele acumulate pe taluz sunt
alcătuite din nisipuri şi silturi bioclastice adesea cu structuri tip curgeri
gravitaţionale (debris flow) şi cu blocuri mari izolate de fragmente recifale.
Spre bazin se face trecerea către argile roşii cu radiolari.
12
Desi coralii
prospera in ape
putin adanci, in care patrunde lumina, Banks a avut dreptate cand a
evidentiat caracterul unic al Marii Bariere de Corali.Intinzandu-se pe circa
2400 kilometri de-a lungul placii continentale a Australiei de nord-est, este
cea mai mare entitate vie de pe Pamant.
Desi este unul dintre cele mai puternice si mai bine integrate
ecosisteme ale lumii, echilibrul sau este extrem de fragil.Presiunile asupra
unui singur element pot avea efecte dezastroase asupra intregului
ansamblu.Reciful face fata tuturor, furtuni si valuri ucigase, dar in secolul
XXI, amenintarea cea mai mare este omul.
13
stralucitoarele curcubee de coral, se combina pentru a spori frumusetea
exotica a acestui minunat tinut al marii, gazda unui habitat unic, in care
convietuiesc flora si fauna marina.
14
Caraibe
15
anumite comunitati de plante si animale.Aceste zone includ creasta recifului(
zona de care se lovesc valurile),partea anterioara recifala(zona de energie
medie) ,pintenul si zona de sustinere(regiunea in care se dezvolta coralii care
include randuri de corali cu canioane nisipoase sau pasaje intre randuri).
Dupa aproape 500 de studii realizate despre 200 de recifi intre 1969 si
2008, cercetatorii au aratat ca cele mai complexe tipuri de corali au disparut
deja in intreaga mare a Caraibelor.
16
KIRIBATI
17
populatie: 77 000 loc. (estimare 1999); limba: engleza (oficiala), gilberteza;
religie: romano-catolici, protestanti (congregationalisti); speranta de viata:
61 (barbati), 65 (femei) (estimare 1998).
18
Bibliografie:
19