Insulele Coraligene

Ababei Marius Alexandru

1

de catre fiinte vii. in 1943 si utilizarea sa. in cadrul caruia relatiile dintre organismele care il alcatuiesc sunt extrem de complicate si greu de descifrat. contactul direct cu lumea recifelor de corali este o experienta unica ce nu poate fi inlocuita de nici o poza vazuta de pe uscat. Sunt organisme minuscule. fiecare organism din colonie. Conform definitiei un recif de corali este o constructie realizata. reprezentate prin polip numit antopolip sau coralopolip. De aproape 200 de ani oamenii de stiinta au fost fascinati de activitatea intensa si aparent dezordonata ce domneste intr-un recif de corali. dar au fost incapabili sa inteleaga relatiile dupa care merge aceasta lume aparte. Coralii sunt celenterate . oferind anumite conditii ecologice asupra organismelor care il populeaza si care au adaptari specifice. numit polip. pe care le pot avea coralii.Un vechi proverb chinezesc spune ca “este mai bine sa vezi o data decat sa auzi de 100 de ori”. Recifurile de corali mai sunt si denumite jungle submarine tropicale datorita numeroaselor vietuitoare intalnite si numeroaselor culori. din ce in ce mai frecvent in cercetarile de biologie marina. in principal. Existenta acestora este conditionata de existenta luminii care ajunge in cantitate suficienta doar pana la 40 de m sub apa. cunostintele asupra lumii coralilor au sporit considerabil. inaltandu-se de pe fundul oceanului spre suprafata. Abia dupa inventarea scafandrului autonom de catre Jacques Yves Cousteau si Emile Gagnan. si cu alte elemente vegetale cunoscute sub numele de “filamente verzi”. Prin unirea nenumaratelor celule calcaroase iau nastere atoli. recife sau bancuri in marile calde. raspandirea coralilor fiind astfel limitata la o zona cuprinsa intre 32 de grade latitudine nordica si 27 de grade latitudine sudica. Existenta coralilor depinde de temperatura apei care nu trebuie sa coboare sub 20 de grade C. suficient de mare si de solida pentru a exercita o influenta determinanta asupra mediului fizic. extrage calcarul din apa marii si il foloseste la construirea unei mici celule in care-si adaposteste corpul. In afara de temperatura apei. Pentru un scafandru.exclusiv marine din clasa Anthozoa. Polipii ce alcatuiesc coloniile de Madreporari traiesc in acelasi loc cu niste alge numite zooxanthelle. foarte frumoase. Fiintele capabile sa construiasca recife sunt cunoscute sub numele de Madreporari.care are cavitatea gastrica 2 . pentru Madreporari mai sunt necesare inca doua conditii: ape bine luminate si foarte limpezi. Un recif de corali este un sistem cu totul aparte.

alcatuind un brau in regiunea tropicala(Marea bariera australiana de 2400km). fiecare avand un schelet intern. Recifii coraligeni din Vestul Pacificului sunt mult mai diversi decat cei din Atlantic si Caraibe. bazate pe diferantele din simetria axiala.albastru-cobalt.6m.Prin coloritul lor . meduze si coralii rosii obisnuiesc sa il faca sa sclipeasca.impartita in mai mult de 4 loje prntr-un numar mai mare de 4 septe.Alteori polipii sunt pestriti.lipsite d emeduza. dar si culorile difera.Cele coloniale sunt uneori foarte mari (cirripathes rumphii. Acest schelet se mai numeste si coral. cu opt tentacule.arbuscuri.Medridium 20-30cm.iar la noi in Maramures.5m diametru. Coralii sunt clasificati in doua subclase.Aneomonia. Paragorgia arborea 20m)si au aspect de cruste.se numara printre splendorile oceanelor . Printre ele se gasesc si coralii bici.un schelet alcatuit dintr-un strat protector din carbonat de calciu. Membrii celorlalte subclase de obicei au sase tentacule.Fosile se gasesc in Groenlanda.10cm.Coralium rubrum are polipi albi ca zapada pe cenosarcul rosu.iar cele coloniale pestrite.avand tentacule aurii pe corpul verde sau albastru.cu polipul sexuat.1987).Formele solitare ating dimensiuni medii:Actinia equina. Din clasa Anthozoa se cunosc circa 6000 de specii. Ele includ coralii de stanca sau coralii adevarati..dovada ca au existat odinioara oscilatii ale polilor Pamantului.Sunt animale de mari calde. O alta clasa din aceeasi categorie contine deasemenea forme de corali care nu sunt clasificati in ea.Unele au culori vii(rosu.Exista cu 75%mai multe genuri si cu 85%mai multe specii de corali in Pacificul de Vest. Aceste nevertebrate marine se caracterizeaza printr.portocaliu).(Wilkinson.roz.Stoichactis ajunge la 1.ciuperci etc.prezenta si in Marea Neagra.315cm. sau multiplu de sase.cu simetrie bilaterala. O clasa contine animale coloniale. 3 .

După natura scheletului şi constituţia polipilor. prin câte şase sau multiplu de şase septe.Clasificare Clasa Anthozoa Phylum Cnidaria Clasa Anthozoa se înfăşează numai sub formă de antopolipi. După numărul şi dispoziţia septelor clasa Anthozoa se divide în subclasele: • • Subclasa Hexacorallia Subclasa Octocorallia Subclasa Hexacorallia Phylum Cnidaria | Clasa Anthozoa Cuprinde antozoare formate din antopolipi a căror activitate gastrică este împărţită în şase sau multiplu de şase loji. trăind în mări şi oceane. este calcaros sau cornos. • • • • • Ordinul Actinaria Ordinul Madreporaria Ordinul Antipatharia Ordinul Ceriantharia Ordinul Zoantharia 4 . izolaţi sau în colonii. subclasa Hexacorallia se împarte în 5 ordine. iar gura este înconjurată de 6 sau multiplu de 6 tentacule tubulare simple. Scheletul produs totdeauna de ectoderm. simple sau duble. Polipii hexacoralieri sunt mari şi trăiesc izolaţi sau în colonii.

arborescentă. După forma şi structura scheletului subclasa Octocorallia se divide în trei ordine. a căror cavitate gastrică este împărţită în loje de 6 sau multiplu de 6 septe simple iar tentaculele simple sunt neretractile. Subclasa Octocorallia Phylum Cnidaria | Clasa Anthozoa Conţine antozoare coloniale ai căror polipi au o cavitate gastrică împărţită în opt loje. cu spini. Tentaculele sunt tubulare. • • Ordinul Antipatharia Include forme cu schelet negru-cornos. formând un mezenchim. Scheletul ia naştere în mezoglee. fără schelet. Fiecare individ locuieşte într-o cupă calcaroasă. retractile şi dispuse în verticil pe unul sau mai multe rânduri. care au cavitatea gastrică împărţită în loje de şase sau multiplu de şase septe duble. • • Ordinul Zoantharia Sunt solitare sau coloniale. fără schelet. evantai. simple.Ordinul Actinaria Animale solitare. fără schelet. • Ordinul Madreporaria Animale cu schelet calcaros. Ordinul Alcyonaria (coralii pielosi) • Ordinul Gorgonaria (coralii carnosi) • Ordinul Pennatularia (penele de mare) 1. etc. care în cazul de faţă este foarte dezvoltată şi în care migrează celule din ectoderm şi endoderm. Ordinul Alcyonaria • 5 . Coloniile au forme diferite de: crustă. în majoritate coloniale şi puţin solitare. Ordinul Ceriantharia Sunt hexacorali solitari. prin opt septe iar în jurul gurii o coroană de opt tentacule penate.

care formeaza o camera de aer.gorgonarii formeaza colonii ramificate intr-un dingur 6 . Modul de viata Cateva grupe de corali traiesc ca polipi solitari. Polipii foarte mari sunt situaţi fie pe ramuri laterale cărnoase. moi. fie în cernosacul din jurul axului cornos. crescand energia. Ei sunt conectati lateral prin tuburi care sunt niste prelungiri ale cavitatilor gastrovasculare ale polipilor. si coralii nu pot exista fara aceste alge. 3. 2.unele actinii insa prezinta adaptari la viata pelagica:Mynias isi transforma discul pedios in pneumatofor prin indoirea marginilor sale . Ei traiesc doar pana unde patrunde lumina in apa.traieste la 30-300m adancime.Conţine colonii fixate. dispuse de-o parte şi de alta a unui ax cornos şi elastic numit rahis a cărui bază (peduncul) este liberă şi cu ea se fixează colonia de nisip (Pennatula phosphorea). Polipii vii cresc pe ramasitile predecesorilor sai. dar majoritatea traiesc in colonii. Ordinul Gorgonaria Se caracterizează prin colonii fixate. arborescente.Coralium rubrum al carui schelet se utilizeaza pentru obiecte de podoaba. al căror schelet este format numai din spiculi calcaroşi şi care nu dau naştere la ramuri axiale de susţinere iar polipii sunt mari. Coralii coloniali pot creste in abisul apelor. Dependenta coralilor de alge variaza de la specie le specie. care traiesc in tesuturile lor au nevoie de lumina pentru fotosinteza. moluste sau spongieri. deoarece algele.care traiesc din zona mareelor pana la 6000m adancime. dar recipurile se gasesc doar in ape calde. Polipii coloniali au diametrul intre 1 si 3mm. si colonia creste prin inmultire asexuata. care conţin un schelet axial cornos sau calcaros iar polipii sunt mici.Speciile litorale prezinta adaptari la conditiile de aici. limpezi si nepoluate.In regiunea litorala. Coralii scheletici sunt contribuitorii primari la un recif. arborescente. si hrana capturata de coral poate suplini fosforul si hidrogenul pentru ambele organisme. Ordinul Pennatularia Cuprinde colonii fixate în nisipul sau mâlul de pe fundul mărilor. Carbonul este trecut de la alge la coral. Antozoarele sunt specii marine. dar si alte organisme participa la formarea lui.Majoritatea sunt fixare . ca algele calcaroase. numite zooxanthellae. de aspectul unei ramuri cu flori (Veretillum cynomorium).

Acest fenomen pare legat de respiratie si de hranire.A.traieste fixata puternic cu discul pedios de stanci.solicita actinia.datorita capacitatii mari de fotosinteza a simbiontilor.unde se stabilesc larvele duse de curenti.5-2.cel putin odata pe zi.comuna pe litoralul nostru.adancime si transparenta a apei . diguri. equina . Madreporarii prospera in anumite conditii de luminozitate .incat pentru un recif de 50m inaltime au fost necesari 1800 ani.plan.Recife formeaza insa la 25-29◦C.Amphiprion si Premnas inoata in jurul Stoichactis. Actinarii traiesc in simbioza cu pesti si crustacei decapozi(paguri.se refugiaza intre tentaculele ei. temperature.aparandu-se astfel de dusmani si de 7 .iar un Pteroides giganteum(de 30cm) excitat isi poate reduce volumul in 30 secunde la 1/3.Adancimea maxima pentru recife este de 90m(cea optima este intre 40-50m).Ei ajung insa si la adancimi de 5800m.datorita zooxantelelor simbionte.iar el o rostogoleste ca pe un butoi pana la noua locuinta . la 1 m distanta.Polipii de madreporari prezinta o ritmicitate nictemerala :ziua stau in caliciile lor .8cm/an.la majoritatea madreporarilor care formeaza recife.ramurile fine ale acestor immense ‘evantaie’ sunt anastomozate si realizazeaza o retea .Formele de adanc au scheletul felxibil.Recifele se formeaza si pe bancurile de nisip din apropierea coastelor.Alcyonium palmatum ajunge la 20cm. crabi). Prezenta zooxantelelor in endoderm.care se opune celor mai puternici curenti si constituie o plasa pentru planctonul cu care se hranesc.Viteza cresterii difera.Adamsia palliata traieste in simbioza cu Eupagurus pridauxi.pe care o instaleaza.si in caz de pericol. Multe antozoare coloniale prezinta proprietatea de a pompa.apa in sistemul de canale ale coloniei .care folosesc produsele de dezasimilatie ale gazdei.care isi dezlipeste discul pedios.perpendicular pe directia curentului.Cand pagurul schimba cochilia in care sta.la o temperatura a apei de 1◦C.marindu-si considerabil volumul si revenind la dimensiunile initiale prin expulzarea ei.pietre .explica abundenta si varietatea faunei care traieste aici Cantitatea de oxigen in straturile de apa de deasupra recifului este ziua de 24 ori mai mare decat noaptea.Madreporarii nu-si digera simbiontii.la inanitie ii arunca prin filamentele mezenterice.in regiunile tropicale (scurt timp pot suporta si oscilatii ale temperaturii intre 10-36◦C).fiind de 0.Pagurus arrosor accepta o anumita actinie-Calliactis parasitica.

crustacee si moluste care foreaza scheletele calcaroase.noaptea.Buretii habiteaza aici pentru a se apara de pradatori. Animale asociate cu recifii coraligeni Recifii ce corali asigura habitatul unei largi varietati de organisme.Aceste organisme se bazeaza pe corali ca surse de hrana si adapost. Buretii(Porifera)se intalnesc habitand in cavitatile recifale.cauzand.broaste testoase si anemone de mare.Ei indeparteaza mici aschii de carbonat de calciu din corali.iar.Polychaeta.isi etaleaza tentaculele. Polychaetele precum Hermodice Carunculata sau gasteropodele din familia Trochidae depend de corali pentru hrana.iar unii pesti folosesc recifele ca adapost impotriva pradatorilor .Unele organisme care folosesc coralii prin mutualism.scoici.Alte organisme care habiteaza in recifele coraligene sunt arici de mare.cand planctonul devine foarte abundent .precum Cliona.viermi de mare.Gastropoda.Exista multe alte specii de bureti.comensalism sau parazitism fac parte din grupurile taxonomice Porifera.Crustaceele decapode precum crevetii si crabii depend de corali pentru adapost.razele soarelui .bioeroziunea coralilor.Echinodermata si Pisces.Se hranesc cu corali precum Porites si Agaricia.Crustacea.meduze. 8 .precum pestele papagal(Scariadae).

din aceasta 9 .aminoacizii din tesuturile coralilor ajutand la determinarea cantitatii de radiatii UV suportate de acestia fara a se inalbi.nivelul ridicat al radiatiei ultraviolete.acest fenomen nu a fost observat in natura.Cu toate acestea.exista o serie de ipoteze care incearca sa raspunda la aceasta intrebare.Cu toate acestea.Mecanismul exact prin care coralii se inalbesc sau declansatorul acestui fenomen este inca necunoscut. Inalbirea coralilor se datoreaza unei schimbari relativ durabile in tempratura zonei.si nu datorita fluctuatiilor rapide de temperatura.umbra excesiva.Totusi.printre care se numara bolile coralilor.sedimentarea.mai ales in apele calme.Experimentele de laborator au aratat ca zooxanthellae sunt expulzate din tubul coraligen prin gura.schimbarile nefavorabile in mediul coralilor pot duce la cresterea acestui procent .Inalbirea coralilor Decolorarea coralilor reprezinta inalbirea coloniilor de corali datorita pierderii de zooxanthellaesimbiotice din tesuturile polipilor. poluarea.Coralii pierd in mod natural mai putin de 0.Tot experimentele au dovedit ca inalbirea lor se produce si datorita cresterii radiatiei ultraviolete.Aceasta pierdere duc la expunerea scheletelor albe de carbonat de calciu. Experimentele de laborator au demonstrat faptul ca inalbirea coralilor de produce atunci cand apa atinge o temperatura constanta de 32◦C.1% din algele cu care traiec in simbioza in procesele de reglare si inlocuire.schimbarile salinitatii si temperaturile ridicate.Alta ipoteza este aceea ca coralii tensionati dau algelor mai putini nutrienti si.

artrite. Dovezile utilizarii coralului in lumea occidentala provin din cea mai veche farmacie din lume care a luat fiinta in 1685 si care exista si astazi. Nu putine sunt legendele care vorbesc despre utilizarea continua a coralului in Okinawa. dureri de cap. Prima utilizare a coralului in medicina nu este documentata. coralii au fost cunoscuti ca avand efect de calmare in numeroase afectiuni: palpitatii. Inscriptia face referire la efectul benefic al coralului asupra inimii si la cresterea vitalitatii celui care il foloseste. Printre sticlutele de pe rafturi se gaseste un recipient cu pudra de coral cu inscriptia “Coralul blond fosilizat este singurul coral utilizat in medicina”. populatia locala consumand zilnic apa filtrata de corali fosilizati. dar s-a intamplat cu mii de ani in urma in lumea orientala. Se spune ca sursa longevitatii oamenilor din Okinawa sunt mineralele din corali fosilizati.Algele tensiune. in nordul Spaniei.alga paraseste polipul. Japonia. diabet. eczeme. studiile dovedind ca in Okinawa exista cele mai multe cazuri de persoane care au depasit varsta de 100 de ani. crampe musculare. pot produce oxizi toxici sub Utilizarea coralilor in medicina Utilizarea coralilor in medicina dateaza de mai bine de 5000 de ani .cauza. insomnii. pietre la rinichi…Au fost identificate cel putin 157 10 . De sute de ani.care afecteaza polipii. ca muzeu.

Spre zonele marginale se trece la un facies de flanc recifal intern (back-reef) cu sedimente clastice fine în zonele protejate şi o breccie carbonatică cimentată în apropierea recifilor. Zonele marginale sunt formate dintr-o barieră recifală. Astfel de insule sunt frecvente în zonele oceanice cuprinse între latitudinile de 30° N şi S . adesea cu structuri tip boundstone create de corali şi alge coralinacee. Continutul in minerale al solurilor este din ce in ce mai scazut cauzand deficiente minerale majore in alimentatie si implicit in corpul uman. închizând adesea în centrul insulei o lagună. de mici dimensiuni (1-100 km). Atolii Atolul este o insulă recifală izolată.o farama din perfectiunea simpla a naturii. dezvoltată la partea superioară a unui vulcan submarin care a ajuns aproape de suprafaţa oceanului (înălţimi între 3000-5000 m).boli cauzate de deficienta de minerale. acesta fiind motivul declinului sanatatii caruia ii face fata societatea de astazi. iar marginile externe sunt abrupte. Are o formă circulară sau eliptică. Lumea coralilor continua sa ramana un univers unic ca frumusete care inca ascunde mistere nedeslusite mintii omenesti . faciesurile de flanc extern (fore-reef) sunt alcătuite din 11 . Laguna este de obicei adâncă (30-90 m) şi conţine sedimente carbonatice fine intercalate cu recifi columnari înalţi (pinacle).

este ciudat ca primii europeni care au vazut Marea Bariera de Corali au fost zgarciti in descrierea ei. in 1770. botanistul de pe vasul Endeavour. Majoritatea.E un zid de corali ridicandu.se perpendicular din oceaul fara fund”. a fost uimit de aceste locuri. Sedimentele acumulate pe taluz sunt alcătuite din nisipuri şi silturi bioclastice adesea cu structuri tip curgeri gravitaţionale (debris flow) şi cu blocuri mari izolate de fragmente recifale.Dupa el a venit capitanul Bligh care. safir si alb din cel mai pur. indigo. Taluzul are la partea superioară (până la câteva sute de metri adâncime) o înclinare de cca. vizibil chiar de pe Luna . Joseph Banks. prin stramtoarea care astazi ii poarta numele. Spre bazin se face trecerea către argile roşii cu radiolari. 40°.un giuvaier de azur. desigur. si-a dus camarazii imfometati si revoltati de pe Bounty printre recifuri spre apele calme de dincolo de ele. devenind tot mai lină spre bază. in 1789. a carui corabie HSM (Her Majesty Ship) Endeavour a fost prinsa si grav avariata intre recif si continent.Dupa ce corabia a fost reparata.A urmat apoi capitanul Cook. pe aici a trecut spaniolul Luis Vaez de Torres.fragmente de provenienţă recifală (rudstone. 12 . Marea Bariera de Corali Cea mai mare structura de pe Terra este giuvaierul tarmului Queensland.Tinand seama ca este una dintre cele mai frumoase ornamente ale Terrei . impins de furtuna dincolo de extremitatea statului Queensland. el a scris: "Un recif ca acela prin care tocmai am trecut este lucru rar cunoscut in Europa. sau oriunde altundeva decat in aceste mari. In1606. erau oameni ai marii care aveau alte preocupari decat frumusetile naturii. floatstone).

comertl cu melci marini afumati si goana dupa pretiosele perle. Recifurile sunt rezultatul a 10 000 de ani de activitate. furtuni si valuri ucigase.Reciful face fata tuturor. au aparut deja cicatricile lasate de pescuitul intensiv. bancuri de nisip si lagune. insule. turcoaz sau verzi si 13 . echilibrul sau este extrem de fragil. fiecare in alt stadiu de dezvoltare. in timpul carora oceanul s-a ridicat pana la nivelul actual. dar in secolul XXI. Acest perimetru constituie un adevarat rai al scufundatorilor – minunatul colorit al valurilor oceanului. Partea colorata a recifului este constituita din polipii vii.In secolul XX insa. o multitudine de schelete ale micilor polipi de coral care au murit in toata aceasta perioada.Desi coralii prospera in ape putin adanci.de fapt culmile unui lant muntos prabusit de mult. Uriasul recif s-a format pe durata a sute si mii de ani si reprezinta. in fapt. amenintarea cea mai mare este omul.Intinzandu-se pe circa 2400 kilometri de-a lungul placii continentale a Australiei de nord-est.Presiunile asupra unui singur element pot avea efecte dezastroase asupra intregului ansamblu. vanatoarea de balene. albastre.Dar extraordinara bogatie provine de la cele 3000 de recifuri. Pe alocuri se grupaza in jurul unor insule reale . Desi este unul dintre cele mai puternice si mai bine integrate ecosisteme ale lumii. fara a-l afecta. Banks a avut dreptate cand a evidentiat caracterul unic al Marii Bariere de Corali. este cea mai mare entitate vie de pe Pamant. in care patrunde lumina.de dupa ultima Era glaciara. Aborigenii vaneaza si pescuiesc de secole in apropierea recifului.

Oficialitatiile din Queensland si-au asumat solutionarea acestor probleme si au impiedicat aparitia altora. si ca resturile alimentare au provocat inmultirea peste masura a populatiei de pescarusi. unii specialisti considera ca reziduurile deversate de statiunile turistice au provocat o recenta inmultire explosiva a stelelor de mare cu spini. 14 . ne previne ca.stralucitoarele curcubee de coral. coralii vii sunt deosebit de sensibili la poluare si schimbarile de temperatura antrenate de fenomenul de incalzire globala. lasand Marea Bariera de Corali sa-si vada de viata zilnica. se combina pentru a spori frumusetea exotica a acestui minunat tinut al marii. astfel ca la nivel global impactul turismului a fost pana acum moderat. dar turismul este atent controlat. coralii ce alcatuiesc numeroase recifuri din acest perimetru vor fi morti in urmatorii 40 de ani. organizatie mondiala care lupta pentru protectia speciilor. gazda unui habitat unic. care la randul ei decimeaza puii de testoasa si de pasari. iar World Wildlife Fund. Declararea zonei ca Parc National a limitat aceste riscuri. in care convietuiesc flora si fauna marina. in cazul in care situatia actuala se va mentine. Totusi.Chiar si in aceste conditii.

Caraibe In Caraibe exista 3 feluri principale de recife coraligene:recife franjurate.precum si de 15 .bariere de recifi si atoli.structura a recifului.Recifele franjurate constau in cateva zone caracterizate de o anumita adancime.aproape de coasta sau sunt separate de aceasta printr-o fasie ingusta de apa.Recifele franjurate sunt ecosisteme coraligene care cresc in ape putin adanci .

inclusiv in Insulele Virgine. populatiile de pesti ce se adaposteau in regiune sunt la randul lor in pericol.Alti corali predominanti in zona sunt Montastrea annularis (coralul stea de munte). Peste tot in Caraibe.ce pot fi dureroase la contactul cu ele. Ce se poate gasi in St Thomas .anumite comunitati de plante si animale. Din acest motiv.Montastrea cavernosa(coralul stea de pestera). Barierele recifale sunt separate de tarm printr-o laguna.exista o mica variatie a numarului si speciilor de corali intalniti de obicei in recife.Dendrogyra cylindrus (coralul pilon).pintenul si zona de sustinere(regiunea in care se dezvolta coralii care include randuri de corali cu canioane nisipoase sau pasaje intre randuri).Aceasta zona cuprinde si plane recifale care nu sunt expuse.Aceste zone includ creasta recifului( zona de care se lovesc valurile). coaralii variaza ca abundenta in zonele specificate. cercetatorii au aratat ca cele mai complexe tipuri de corali au disparut deja in intreaga mare a Caraibelor.paralele cu coasta si o terasa de corali(o panta nisipoasa cu varfuri coraligeneizolate). Dupa aproape 500 de studii realizate despre 200 de recifi intre 1969 si 2008.protejate de valuri. Cu toate acestea Arhitectura complexa a recifelor de corali din Caraibe este amenintata de efectele schimbarilor climatice.Colpophyllia natans(coralul creier). 16 .Porites porites(coralul deget) etc.creste.Unul dintre cei mai comuni corali din zona nu este de fapt un coral.partea anterioara recifala(zona de energie medie) . potrivit Reuters.fiind largi si continue.formati atunci cand o insula inconjurata de recifi este denivelata puternic.vizibile.dezvoltandu-se paralel cu acesta.pot fi de doua feluri:atoli de adancime care se ridica din ape adanci si atoli ce se intalnesc pe selful continental.este un hidoid:’coralul de foc’ care are structuri tepoase .. Atolii.Cu toate acestea .se gaseste si in Jamaica sau in Bonaire.

KIRIBATI Republica . economie: cupru. Rawaki (Phoenix).(anterior parte a Insulelor Gilbert si Ellice). moneda: dolarul australian. banane. Principala piata de desfacere: SUA (1996). taro.: ($SUA) 3 480 (1998). alge de mare. grupuri de insule intersectate de Ecuator si Linia Internationala de Schimbare a Datei. caracteristici geografice: include 33 insule coraligene din Pacific Kiribati (Gilbert). seful statului: Teburoro Tito. fructul arborelui de paine. Abaiang. in centrul Oceanului Pacific. PNB/loc. stat insular pe Ecuator. orase: atolii principali Tarawa de Nord. din 1994. denumire nationala: Ribaberikin Kiribati. grupul Gilbert. printre care Insula Christmas/Kiritimati. capitala: Bairiki (pe atolul Tarawa) (si port). Tabiteuea. peste. principale porturi: Betio (pe Tarawa). regim politic: democratie liberala. Banaba (Insula Ocean) si trei dintre Insulele Line. suprafata: 811 km2. 17 .

18 . (estimare 1999).populatie: 77 000 loc. gilberteza. speranta de viata: 61 (barbati). 65 (femei) (estimare 1998). protestanti (congregationalisti). religie: romano-catolici. limba: engleza (oficiala).

org/infobooks/Coral/home.animalia.ro www. 7.Publish.php? section=news&id=976 19 .teri.res. Human impacts on coral ecosystems at Mauritius Islands. Lupascu.ecology.Iasi.html http://edugreen.in/explore/water/corals.Angela. Birkhauser. Saville-Rent. 6.seaworld. 3.Basel. 5.1994.Biogeografie cu elemente de ocrotirea si conservarea biodiversitatii.go.Ed. Gendre. W. 2.H.London.Allen.Florence.Bibliografie: 1.Ed.md/md/section.2004. 4. Terra nostra. www.The great barrier reef of Australia.htm http://www.W.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful