REPUBLICA ROMANĂ

1. Întemeierea Romei
 conform legendei lui Romulus și Remus, Roma a fost întemeiată în anul 753 î. Hr.;
2. Roma în perioada monarhiei
a. Structura populației
 populația era formată din indo-europeni (latini și sabini) și etrusci;
 populație era împărțită astfel:
 patricienii (aristocrația gentilică):
 erau organizați în ginți;
 aveau calitatea de cetățeni;
 aveau drepturi politice;
 clienții împreună cu patricienii alcătuiau poporul roman;
 plebeii:
 erau oameni liberi;
 puteau să se îmbogățească, dar erau lipsiți de drepturi politice;
 sclavii – erau puțin numeroși în vremurile de început;
b. Instituțiile
 monarhia
 Roma între anii 753 – 509 î. Hr. a fost condusă de 7 regi de origine sabină, latină și
etruscă;
 primul rege a fost Romulus;
 regele provenea din rândul patricienilor și era ales de Adunarea poporului;
 atribuțiile regelui: comandant militar, șef religios și judecător suprem în unele cazuri;
 Senatul
 era format din capii ginților;
 atribuții: sfătuia regele, prelua conducerea dacă regele murea și nu avea succesor;
 senatorii erau numiți pe viață;
 Adunarea poporului
 este formată din poporul roman;
 atribuții: alegea regele și aproba prin aclamații propunerile acestuia;
În anul 509 î. Hr. ultimul rege etrusc, Tarquinius Superbus, a fost înlăturat și va fi proclamată
republica.
3. Roma în perioada Republicii (509 – 27 î.Hr.)
 pe plan intern:
 Roma se confruntă cu conflictul dintre plebei și patricieni;
 pe plan extern:
 lupta pentru supremație;
a. Conflictul dintre plebei și patricieni
 conflictele dintre plebei și patricieni se desfășoară după un anumit scenariu: plebeii, lipsiți de
drepturi, se retrag pe Muntele Sacru (Aventin) și nu revin în Roma până ce nu obțin ceea ce
doresc;
 patricienii cedează, deoarece, fiind angajați în politica expansionistă, au nevoie de plebei;
  la finalul acestor conflicte, plebea devine din punct de vedere juridic egala patricienilor;
 plebeii obțin următoarele drepturi: dreptul de a avea tribuni, dreptul de a elabora primele legi
scrise( Legea celor 12 table), sunt admise căsătoriile mixte între plebei și patricieni, dreptul de
a avea consul și egalitate religioasă cu patricienii;
 această formă originală de luptă se numește secesiune;
 de aceste drepturi profită plebeii bogați care formează nobilimea (nobilitas);
 nobilimea
b. Epopeea militară
c. Instituțiile
 sistemul de conducere este caracteristic unei republicii aristocratice:
 în principiu, poporul roman decide în cadrul unor adunări asupra principalelor probleme
ale statului;
 în realitate, poporul se pronunța doar prin „da” sau „nu” asupra propunerilor
magistraților, fără a avea vreo inițiativă proprie;
 sistemul de vot îi favoriza pe cei bogați;
 aceste adunări își împart dreptul de a-i alege pe magistrați și puterea legislativă;
 locul regilor este luat de doi consuli aleși anual ( atribuții: comandau armata și
împărțeau dreptatea);
 instituțiile de conducere sunt:
 Senatul
este principala instituție de conducere;
senatorii sunt numiți pe viață de cenzori;
atribuții: financiare, de politică externă, administrative și religioase;
în fața Senatului răspund cei doi consuli după terminarea mandatului;
 Administrația
a cunoscut mai multe forme:
 anexarea teritoriului cucerit;
 transformarea orașului – stat cucerit în municipiu cu autonomie limitată
(cei învinși primesc drepturi civile, dar nu și drepturi politice);
 statul cucerit încheie un tratat de alianță cu Roma;
 în teritoriile cucerite, Roma a organizat colonii care beneficiază de
autoguvernare; acestea sunt de două feluri: de drept roman (locuitorii
erau recrutați dintre cetățenii romani) și de drept latin (populația era
recrutată din rândul aliaților latini);
 Armata
serviciul militar este obligatoriu pentru toți cetățenii între 17 – 60 ani;
este formată din legiuni și trupe auxiliare (ale și cohorte);
în anul 107 î. Hr., Caius Marius a realizat o reformă în armată prin care:
 creează o armată permanentă de profesioniști recrutați din rândul
sărăcimii;
 militarii primesc o soldă timp de 16 – 20 de ani.
d. Criza Republicii
 a fost provocată de către:
 îmbogățirea nobilimii și cavalerilor;
 sărăcirea țăranilor;
 afluxul de sclavi lovește în activitatea plebei urbane;
 Roma are probleme în purtarea războaielor și în administrarea teritoriilor cucerite;
 criza social – economică se asociază și cu o criză militară, deoarece serviciul militar se
transformă dintr-un drept onorific într-o obligație.
3. Soluții
 se formează două grupări:
 popularii – susțin înfăptuirea unor reforme ( Tiberius și Caius Gracchus, ajungând
tribuni ai plebei în 133 î. Hr., respectiv în 123 î. Hr., au inițiat reforme în favoarea
plebei, dar vor fi asasinați;
 optimații – se opun reformelor;
 războiul dintre Roma și populațiile aliate: Senatul roman a acordat cetățenie romană tuturor
oamenilor liberi din Italia (88 î. Hr. );
 răscoala sclavilor condusă de Spartacus (73 – 71 î. Hr.) care este înfrântă de către generalul
Crassus;
 primul război civil
 a avut loc între Caius Marius ( a trecut de partea popularilor) și Sylla ( a trecut de
partea optimaților);
 Caius Marius și adepții săi au fost înfrânți, iar Sylla devine primul dictator pe viață;
 adepții lui Caius Marius au fost pedepsiți prin proscripții;
 în anul 60 î. Hr., Cezar (Caesar), Pompei și Crassus formează primul triumvirat (înțelegere între
trei bărbați):
 după moartea lui Crassus, între Cezar și Pompei a izbucnit cel de la doilea război civil
(49 – 48 î. Hr.):
Pompei a fost înfrânt, iar Cezar va deveni dictator și drept urmare deține
principalele funcții în stat;
la 15 martie 44 î. Hr., Cezar este ucis;
 în anul 43 î. Hr., Lepidus, Octavianus și Marcus Antonius formează al doilea triumvirat:
 Lepidus a luat Africa, Octavianus a luat Occidentul, iar Marcus Antonius a luat
Orientul;
 după retragerea lui Lepidus, între Octavianus și Marcus Antonius a izbucnit un nou
război civil:
Octavianus l-a înfrânt pe Marcus Antonius la Actium (31 î. Hr. );
4. Sfârșitul republicii
 victoria lui Octavianus la Actium marchează sfârșitul Republicii romane.