Sparta și Atena

I. Sparta – era un polis din provincia Laconia aflată în Pelopones.

1. Cine erau spartanii? Spartanii erau vechii dorieni care au cucerit Peloponesul, i-au
supus pe ahei și i-au transformat în sclavi.

2. Clasele sociale din Sparta

a. aristocrații – toți spartanii erau aristocrați pentru că fiecare familie spartană primea
de la stat câte un lot de pământ și un număr de sclavi ahei.
b. sclavii – foștii ahei.
c. periecii(străinii) – erau meșteșugari și negustori, dar nu aveau drepturi politice(nu
participau la conducerea statului).

3. Conducerea Spartei
- 2 regi - care erau mari preoți și judecători pe timp de pace și comandanți ai armatei
pe timp de război.
- Sfatul celor 28 de Bătrâni – aveau toți peste 60 de ani și dețineau cea mai mare
putere pentru că ei făceau legile, declarau război sau pace, controlau pe cei doi regi.
- Adunarea Poporului – era formată din toți spartanii care împliniseră 30 de ani, ei
aprobau sau respingeau legile prin aclamații(strigăte) și îi alegeau pe cei 28 de bătrâni.
deoarece cei doi regi, 28 de bătrâni și membrii Adunării Poporului erau toți spartani și,
deci, aristocrați, înseamnă că Sparta era un stat aristocratic adică puterea o aveau
aristocrații.

4. Educația spartană
În Sparta, începând de la vârsta de 7 ani, băieții erau luați din familiile lor și duși în
cazarme( tabere militare) unde făceau antrenamente grele și învățau să lupte. Astfel, singurele
ocupații ale bărbaților spartani erau instrucția militară și războiul, motiv pentru care au fost
cei mai buni luptători din Grecia antică și au reușit să-și impună hegemonia asupra întregului
Pelopones.
întrucât forța Spartei se baza pe armata formată din toți spartanii, se poate spune că
Sparta era și un stat militar.

1
 II. Atena – era un polis din peninsula Atica(Grecia de mijloc), iar atenienii erau vechii
ionieni.

1. Clasele sociale din Atena

- aristocrații – se numeau eupatrizi și stăpâneau pământurile și sclavii.
- demosul – era alcătuit din țărani, meșteșugari și negustori dintre care unii devin tot
mai bogați(marii proprietari de ateliere meșteșugărești sau de corăbii cu care făceau comerț).
- sclavii – cei mai mulți proveneau dintre țăranii datornici care aveau datorii la
aristocrați.
- metecii(străinii) – erau oameni liberi, dar nu aveau drepturi politice.

2. Organizarea politică a Atenei

La început, Atena era un polis aristocratic, ca și Sparta. În sec. al VII-lea î.H., izbucnesc
răscoale din două motive:
- Foarte mulți țărani datornici erau transformați în sclavi ai aristocraților de judecătorii
corupți(plătiți de aristocrați).
- Demosul bogat era nemulțumit pentru că nu participa la conducerea statului.

ca urmare a răscoalelor, vor fi aleși reformatori adică oameni politici care aveau
rolul de a face reforme(schimbări) și legi scrise. Acești reformatori au fost:

a. Drakon(sec. VII î.H.) – a dat legi foarte aspre(draconice) care pedepseau pe

judecătorii corupți.

b. Solon(sec. VI î.H.)
- a eliberat sclavii datornici și a interzis sclavia din datorii.
- a împărțit populația Atenei în 4 categorii, în funcție de avere: cei din primele trei
categorii puteau vota și puteau fi aleși în funcții publice, iar cei din a patra categorie
puteau doar vota, nu și să fie aleși; ca urmare, vor avea drepturi politice și cei din
demosul bogat(marii negustori și proprietari de ateliere meșteșugărești), nu
doar aristocrații.

c. Clistene(sec. VI î.H.)
- a impus principiul egalității adică toți cetățenii atenieni, indiferent de avere, au
drepturi politice(votează și pot fi votați); ca urmare, Adunarea Poporului, formată din
toți bărbații atenieni, și demosul, care era cel mai numeros în Adunarea Poporului vor
avea puterea maximă acest mod de conducere în care puterea o are
poporul(demosul) care decide prin vot legile și își alege conducătorii se numește
democrație (demos = popor și kratos = putere).
- a înființat o pedeapsă numită ostracizare( alungarea pe 10 ani a celor bănuiți sau
dovediți că sunt un pericol pentru democrația ateniană).

2
 d. Pericle(sec. V î.H.)
- a introdus plata celor care aveau funcții publice pentru a-i implica și pe cei mai
săraci în viața politică.
- pentru a ridica gradul de educație și cultură a cetățenilor, Pericle a dat o lege prin
care erau plătiți din fondurile statului toți cei care participau la spectacolele de teatru.

întrucât, începând cu sec. al VI-lea, cea mai mare putere la Atena o avea demosul,
înseamnă că Atena era un polis democratic.

Instituțiile politice din Atena

1. Adunarea Poporului(Ecclesia) – era formată din toți bărbații de la 20 de ani în

sus; vota sau respingea legile; avea puterea maximă pentru că nicio decizie nu se
putea lua decât cu votul acesteia.
2. Consiliul celor 9 Arhonți(conducea pe timp de pace) și Consiliul celor 10
Strategi(conducea pe timp de război) – atât arhonții cât și strategii aplicau sau
executau legile sau deciziile Ecclesiei.
3. Heliaia – era tribunalul unde judecătorii organizau procesele și făceau dreptate.

Concluzii:

a. Într-un stat democratic, nicio instituție sau niciun om nu deține toată puterea,
ci aceasta se împarte conform principiului separării puterilor în stat astfel:

1. Puterea legislativă – Adunarea Poporului(azi, Parlamentul)

2. Puterea executivă – Arhonții și Strategii(azi, Guvernul format din miniștri)
3. Puterea judecătorească – judecătorii.(azi, instanțele de judecată)

b. cele trei puteri se controlează reciproc așa încât niciuna dintre acestea să nu
poată acumula puterea maximă.
c. democrația, chiar dacă este un sistem imperfect, este preferabilă oricărei
dictaturi și reprezintă cea mai importantă moștenire politică pe care ne-au lăsat-o grecii
antici.

3
4