Administrare Publica

U.S.M

Universitatea de stat a Republicii Moldova Facultatea Relatii Internationale, Stiinte Politice Si Administrativa Specialitatea:Administrare Publica Grupa 110

Tema lucrarii:

Revolutia Franceza
Efectuat: Biletchi Ana-Ioana Controlat:

Chisinau-2011

Administrare Publica

U.S.M

Cuprins

Intoducere 2. Premisele Revolutiei Franceze. 3. Revolutia politica -Convocarea Adunarii Starilor Generale -Caderea Bastiliei 4. Revolutia Sociala -Marea Spaima - Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului - Problema bisericii- constitutia civila a clerului 5. Prima Constitutie 6. Anii conventiei 7. Directoratul
1.

Chisinau-2011

Administrare Publica

U.S.M

Introducere
Revoluia Francez are un loc deosebit n istoria Franei si in intreaga gindire politica a lumii moderne. Revolutia franceza reprezinta evenimentul major care este asemeni unui imbold in propulsarea Frantei in epoca moderna. Revolutia Franceza aduce un mare cistig nu doar Frantei ci si intregii omeniri cerere si obtinerea unor libertati, desi prima tentativa avusese loc cu mult timp inainte, in Anglia. Desi Magna Charta din anul 1215 elaborata de nobilii englezi si de membrii clerului, impotriva abuzului de putere al regelui John a avut ca scop subminarea puterii regelui in favoarea nobilimii, aceasta a atras atentia asupra posibilitatii stabilirii raporturilor de egalitate. Desigur, acesta este exemplul cel mai la indemana si cel mai cunoscut in istoria de pana la secolul al XVIII- lea, cand principiul egalitatii este consacrat de revolutia franceza. Revolutia Franceza din 1789 este evenimentul care a adus schimbari politice si sociale esentiale fondate pe ideea de democratie, drepturi si cetatenie. Desi exista multe opinii in favoarea acestei revolutii, si daca aparent aceasta pare a fi in favoarea intreagii evolutii gindirii politice, exista opinii contrare care intr-un mod sau altul critica scopurile si princiipile Revolutiei Franceze din 1798. Interpretarile perioadei revolutionare au evoluat considerent. Dupa cum a aratat Albert Soboul, viziunea asupra Revolutiei Franceze s-a modificat de-a lungul generatiilor de istorici( A.Thiers, Jules Michelet, Alexis de Tocqueville, Albert Mathiez etc.) Lucrarea Revolutia Franceza prezinta adevarul istoric al acestui eveniment reprezentat de giditori politici, cauze, efecte, consecinte, principii, valori etc...

Premisele Revolutiei Franceze Cauzele care au adus la declansarea Revolutie Franceze s-au cristalizt inca din perioada modernismului timpuriu. Ostilitatea burgheziei fata de Vechiul Regim a condus-o pe aceasta la atacul asupra monarhiei. Teoreticienii si reprezentantii iluministi isi creeaza opinii si formuleaza concluzii si comentarii tot mai acide la adresa Vechiului Regim, in special in adresa monarhiei si aristocratiei. Astfel, curentele intelectuale din acea perioada deasemenea contribuie la formarea unei stari de spirit cu caracter revolutionar. Franta devine un stat important in Europa, acest fapt fiind cauzat de problemele financiare ce au dus la acceptarea impozitelor de monarhie, razboaiele regale si extinderea imperiului. Deasemenea aceste cauze reprezinta direct motivul aparitiei crizei care ca rezultat a adus la caderea sistemulti francez. Structura societatii franceze ramine neschimbata fata de cea a Evului Mediu. Aceasta la fel este formata din cele 3 categorii de clase: Clerul, nobilimea si restul. Dupa moartea lui Ludovic al XIV-lea in 1715, puterea aristocratiei creste considerabil. Astfel aceasta reuseste sa sa detine cele mai importante functii din ierarhia bisericeasca si din aparatul de stat. Astfel apar nemultumiri din partea nobilimii si burgeziei, nobilimea fiind nemultumita deoarece dorea sa detina controlul asupra monarhiei in timp ce nemultumirile burgheziei se axau pe guvernarea monarhica si structura traditionala a Starilor ce impiedicau implinirea idealurilor economice si politice. Politia, justitia si finantele in cele 34 de circumscriptii ale Frantei supervizau perceperea impozitelor, legea si ordinea, si raspundeau de diverse lucruri de ordin public. Impozitele niciodata nu acopereau necesarul pentru a acoperi cheltuielile. Din aceasa cauza, cind cheltuielilt statului cresteau considerabil (indeosebi pe timp de razboi) Monarhia Fanceza recurgea la imprumuturi considerabile si cu doinzi uriase. Drept consecinta a acestui fapt, plata dobinzilor la datorii devine o componenta tot mai mare a intregului buget de stat. Statul si populatia franceza treceau printr-o criza economica grava, care a fost determinata si de faptul ca Franta trecuse prin 3 razboaie. Toate incercarile statului de reforma a

Chisinau-2011

Administrare Publica

U.S.M

sistemului financiar au esuat. Atit statul francez cit si populatia acestuia se aflau in prag de faliment. Amploarea crizei i ineficiena reformelor au determinat ca Revoluia Francez s fie necesar si inevitabila. Revolutia Politica Incep a deveni clare adevaratele intentii ale regelui. Devine evident ca regele nu doreste reforma in stat, ci doar urmareste acoperirea deficitului bugetar printr-o politica de impozite acceptata de toate trei stari si mentinerea absolutismului. y Convocarea Adunarii Starilor Generale Convocarea Adunarii Starilor Generale marcheaza inceputul Revolutiei Franceze. Din cauza crizei financiare si politice se face ceruta convocarea Adunarii Starilor Generale, deoarece Parlamentul declara ca doar Adunarea Starilor Generale poate lua decizii asupra problemelor financiare si a impozitelor. La 8 august, regele, sub influenta opiniei publice accepte convocarea Adunarii Starilor Generale pentru data de 1 mai 1789. Fiecare avea asteptari proprii de aceasta adunare. O parte din nobilime considera ca astfel isi va redobindi privilegile, pe cind regele astepta ca Starile Generale ii vor aproba noi impozite. Burghezia spera la rezolvarea problemelor revendicariolor ei politice: egalitate sociala, fiscala, juridica, eliberarea muncii, monarhie constitutionala. La rindul lor masele populare asteptau de la Adunarea Starilor Generale conditii mai bune de trai prin indepartarea privilegiilor feudale, prin acordarea libertatii sociale si salvarea saracimii de la foamete. Pimul act revolutionar a fost constituirea Adunarii Nationale, constituita din reprezentantii starii a III-a, care se substituia Adunarii Starilor Generale. Absolutismul incepe sa cada. Suveranitatea incepe trecerea de la monarh la reprezentantii porului. Cresterea spiritului revolutionar impingea Adunarea Nationala la actiuni tot mai hotarite. Dupa niste dezbateri violente majoritatea reprezentantilor clerului de jos se alatura Adunarii Nationale. O dovada a caracterului popular al revolutiei ce se initia este fraternizarea dintre soldati si popor. La data de 9 iulie, Adunarea Nationala adopta numele de Adunare Nationala Constituanta care incepe discutia unui priect de constitutie y Caderea Bastiliei(14 iulie-1789) Caderea Bastiliei semnifica intrarea poporului pe aren revolutiei. Bastilia reprezinta simbolului absolutismului monarhic. Stirea despre faptul ca regele si-a schimbat ministrii aflindu-se sub influenta nobilior a ajuns la Paris drept o lovitura de stat a conservatorilor. Revolutia violenta din Franta din iunie 1789 condusa de Bailly putem spune ca e cauzata in mare parte de zvonuri ca cum ca regele pregateste masacrul patriotilor. Astfel la inceputul aceste revolutii participa o mare a poporului care inarmindu-se cu arme au format o garda nationala. Asaltul poporului incepe din momentul in care un tun a tras din zidurile Bastiliei. Astfel dupa ori grele de lupta Bastilia cade in miinile Poporului. Caderea Bastiliei este simbolul distrugerii absolutismului si a intregului regim feudal din Franta. Nu se poate de ezitat insa faptul ca cederea Bastiliei a avut insa si unele consecinte. In urma acestor evenimente Ludovic al XVI-lea cedeaza, astfel din ordin ca toate regimentele sa se retraga din jurul Parisului. La fel regele l-a reintors in functie pe Necker care ocupa postul de director al finantelor. Nobilii incep sa paraseasca tara incepind un razboi civil si agitind o coalitie eoropeana impotriva Frantei. Revolutia Sociala

Chisinau-2011

Administrare Publica
y Marea Spaima

U.S.M

Dupa caderea Bastiliei, sau mai bine spus in urmatoarele zile revolutia incepe in intreaga Franta. Rascoalele incep in diferite orase ale Frantei, membrii poporului se incep a inarma si alunga intendentii regali. In urma acesei rascoale in orase se organizeaza municipalitati si garzi nationale. Insa in paralel cu ce se intimpla probleme legate de saracie se inaspresc. Din acest motiv taranii se rascoala, astfel Franta fiind zguduita de mari rascoale taranesti. Din acest motiv s-a numit Grande Peur- marea spaima. Taranii incepeau a ocupa paminturile feudale.Acest fapt a inceput sa puna in garda Adunarea Constituanta. In necesitatea de a pune capat acestor rascoli, se creeaza un manifest prin care hotarau desfiintarea priviligiilor feudale pentru totdeauna. Egalitatea juridica devine regula fiind exclus privilegiul, forma veche de libertati. Au fost inlocuite provinciile istorice cu 83 de apartamente, administrate uniform si egale intre ele. y Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului Statul cu noua sa conducere nu dispunea de legi fundamentale in baza carora ar putea sa actioneze. Si cum o noua constitutie nu putea fi creata in orice zi, la data de 26 august 1789 este adoptata Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului care stabilea principii pe baza carora urma sa se infaptuiasca reconstructia tarii si care insemna primul pas spre o constitutie. In aceasta declaratie idelurile revolutionare sunt rezumate in : Libertate, Egalitate, Fraternitate . Deasemenea in Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului se afirma ca dreptul de guvernare apartine poporului si ca toti cetatenii aveau dreptul innascut si inalienabil la libertate, egalitate, proprietate si securitate. Astfel odata cu adoptarea acestei declaratii se pune capat in mod oficial Vechiului Regim. Declaratia Franceza este cea mai importanta prin rasunetul international, devenind un punct de referinta pentru toate elitele care, in Europa, apoi in intreaga lume, cauta sa se desparta de puterile autoritare. In Europa secolului XIX-lea, Declaratia devine centrul tuturor dezbaterilor in privinta drepturilor omului. In textul Declaratiei se face o uniune intre drepturile naturale clasice si intre noile drepturi ale cetateanului.Cautind formule simple, care pot fi intelese de popor, Declaratia reprezinta un manifest politic perfect inteligibil si coerent. Urmarile si interpretarile drepturilor omului: Teroarea Comitetului Salvarii Publice este rezultatul transormarii procesului revolutionar inceput in 1789. Asta inseamna ca valoarea Declaratiei Drepturilor Omului si Cetateanului nu trebui cautata in efectele politice imediate. Dclaratia sta la baza marilor principii care vor inspira atit constructia democratca din Franta in secolele XIX-XX, cit si pe conducatorii multor state doritoare sa adopte constitutii protectoare ale libertatilor. In momentul in care izbucneste Revolutia Franceza, in calitate de pamfletar in Europa se face cunoscut Thomas Paine. In 1791-1792 acesta publica Drepturile omului. In opinia lui Paine oamenii sunt corupti si este favorizata ascensiunea guvernantilor incapabili din cauza guvernarii aristocratice ereditare. Paine condamna despotismul monarhic si toate privilegiile bazate pe ereditare fiind de parerea ca aceste nu trebuie alesi doar pentru ca sunt de neam bun. Drepturile omului apare ca raspuns catre satira lui Edmund Burke asupra declaratiei omului din 1789. y Problema bisericii- constitutia civila a clerului In scopul organizarii bisericii in folosul statului nou burghez, Adunarea Nationala Constituanta a votat Constitutia Clerului de la 12 iulie 1790 care a fost ratificata la data de 26 decembrie a aceluiasi an. In textul legii se prevedea transformarea membrilor clerului in fnctionari si interzicea ordinele monastice. La fel in lege se spunea despre faptul ca alegerile in functiile clericale trebuie sa se faca de catre toti cetatenii, indiferent de aparteneta lor religioasa. La data de 27 noiembrie, Adunarea decreteaza ca toti preotii sunt obligati sa depuna juramint in

Chisinau-2011

Administrare Publica

U.S.M

fata natiunii, legii si regelui sub amenintarea cu destituirea. O mare parte din preoti refuza insa la depunerea acestui juramint care pentru ei insemna schisma fata de Roma. Prima Constitutie Legile fundamentale au fost prezentate de catre Adunarea Nationala intr-o constitutie adoptata la data de 3 septembrie 1791. Din Constitutia din 1791 reies urmatoarele prerogative ale celor trei puteri: puterea executiva era exercitata de un guvern condus de monarh care avea rol de prim-ministru (conducea diplomatia, administratia, comanda armata, percepea impozite, propunea legi, asigura politia); puterea legislativa o detinea Adunarea legislativa, aleasa pe 2 ani, prin vot cenzitar (controla guvernul, avea initiativa legilor, vota legi, ratifica tratate si decreta impozite); puterea judecatoreasca era exercitata de Tribunalele judecatoresti (pedepsea raufacatorii, arbitra conflictele dintre cetateni, potrivit codurilor si legilor votate de puterea legislativa).La 30 septembrie 1791 s-a tinut ultima sedinta a Adunarii Constituante, caci la 1 octombrie 1791, aceasta se proclama Adunare legislativa (1 oct. 1791-20 sept. 1792). Constitutia a abolit in mod oficial autoritatea absoluta exerciata de regii francezi. Constitutia dadea drept de vot tuturor barnatilor ce plateau impozite echivalente cu salariul pe trei zile.Legea nu permitea cetatenilor sa-si aleaga direct reprezentantii, ei alegind prin vot un numar de elecoti care la rindul lor alegeau cei 745 de membri ai Adunarii Legislative. In aceasta Constitutie este legiferata sitemului ideal. Aceasta garanta libertatea de gindire si expresie, libertatea individula, egalitatea in fata legii , dreptul la proprietate, guvernarea de catre popor. Adunarea legislativa s-a ntrunit la 1 oct. 1791, fiind alcatuita din doua grupari distincte de deputati: feuillantii - sustinatorii monarhiei constitutionale si iacobinii si girondinii - adeptii republicii. Iacobinii-Cel mai radical dintre aceste grupuri se intalnea la Paris , intr-o manastire de pe strada St .Jaques.Datorita numelui strazii , membrii grupui au devenit cunoscuti sub numele de iacobini.Conducatorul lor era Maximillien Robespierre si luptau pentru suprematia guvernarii centrale asupra autoritatii politice locale.Girondinii-Delegatii Adunarii Legislative includeau si un grup reprezentativ pentru departamentul Gironde , district in zona Bordeaux .Acestia impartaseau ostilitatea iacobinilor fata de puterea monarhica si aristocratica , in schimb se opuneau suveranitatii poporului.In problema razboaielor ei sustineau ideea indepartarii pericolului prin atac. Adoptarea noii constitutii nu a rezolvat decit parte din problemele tarii, conducind treptat la concluzia ca doar un razboi cu suveranii Europei ar fi putut stabiliza situatia. Anii Conventiei Conventia Girondina(1792-1793) In istoria Conventiei se disting trei etape: girondina, iacobina si thermidoriana. O data cu caderea monarhiei, razboiul a luat un caracter national si poltitic, incetind sa mai fie un coflict intre regi. La 20 septembrie 1792, o armata franceza a oprit la Valmy inaintarea prusaca. Recent aleasa Conventie Nationala, reunita in ziua victoriei de la Valmy, proclama Republica la 21 septembrie. Adunarea Constituanta isi schimba denumirea in Conventia Nationala. In toamna anului 1792, armata, in ofensiva dupa batalia de Valmy, reuseste sa patrunda in Imperiul Romano-German, in Savoia si inTarile de Jos. In cadrul Conventiei, lupta politica se intensifica, plenul osciland intre a sprijini girondini si iacobini (mai radicali si avand populatia Parisului de partea lor). Conventia decide ca regele sa fie judecat pentru tradare in fata sa si printr-un vot cvasi-unanim, Ludovic al XVI-lea este gasit vinovat. Cu o majoritate mica, de un singur vot, regele este condamnat la moarte si ghilotinat la 21 ianuarie 1793. Dupa executia regelui,

Chisinau-2011

Administrare Publica

U.S.M

influenta girondinilor scade in cadrul Conventiei. In plus, armatele franceze suporta loviturile coalitiei formate din Anglia, Austria, Spania, Tarile de Jos si mai multe state italiene. La 24 februarie, Conventia voteaza conscriptia militara a 300.000 de oameni. Comisarii trimisi in departamente pentru a organiza mobilizarea, sunt alesi dintre iacobini, largind falia dintre girondini si masele populare. In Vendeea, regalisti si preoti refractari, incurajati de traumatismul cauzat de executarea regelui si ostilitatea taranilor fata de conscriptie, organizeaza o revolta armata care se extinde si in Bretania. Girondinii incearca in van sa se opuna propunerilor iacobine destinate a creste puterea guvernului central. Un Tribunal revolutionar este instituit la 10 martie pentru a judeca suspectii iar la 6 aprilie, Conventia creeaza Comitetul de Salvare Publica, organul executiv al Republicii. Dificultatile militare, extinderea razboiului civil, avansul fortelor inamice pe teritoriul national, au produs o criza in cadrul Conventiei, rivalitatea dintre girondini si iacobini fiind din ce in ce mai mare. Un contra-atac nefast al girondinilor, indreptat impotriva lui Jean-Paul-Marat, unul dintre sefii iacobini cei mai populari si radicali, esueza prin achitarea sa in fata Tribunalului revolutionar, la 24 aprilie... Conventia Iacobina(1793-1794) Ca sa salveze revolutia, iacobinii au fost nevoiti sa recurga la masuri exceptionale. Au folosit dictatura puterii executive si teroarea pentru combaterea contrarevolutionarilor. Comitetul Salvarii Publice, condus de Robespierre, actiona ca putere executiva, iar Comitetul Sigurantei Generale alaturi de Tribunalul revolutionar si urmareau dusmanii revolutiei. In iunie 1793 Conventia iacobina a adoptat noua Constitutie, care facea oamenii egali in drepturi, proclama Franta republica unica si indivizibila. Era lichidat cenzul de avere. Dreptul de a alege a primit orice barbat ce a impinit 21 de ani. Insa pentru normalizarea situatiei in tara trebuia o putere tare si nelimitata. Iacobinii au proclamat instalarea conducerii revolutionare, cu scopul salvarea revolutiei. Principalul organ legislativ a ramas Adunarea. Ei i se supuneau 11 oameni din guvern Comitetul Salvarii Publice, capul caruia era Robespiere. Dictatura iacobina incerca sa atraga poporul prin diferite metode. Pe 17 iulie Adunarea a adoptat renumitul decret despre lichidarea definitiva a dreputilor feudale. Era admisa vanzarea pamanturilor emigrantilor la tarani in loturi pe cat posibil de mici, cu plata in rate, in decurs de 10 ani. Era adoptat decretul despre intoarcerea pamanturilor obstei in ajunul revolutiei. Pe 5 septembrie 1793 o delegatie a iacobinilor a cerut Adunarii sa introduca terrorul in regimul zilei, ce a fost facut. Pe 17 septembrie 1793 Adunarea a adoptat legea despre suspecti. Ea prevedea arestarea si inchiderea in inchisoare a celor care erau declarati suspecti. Pe baza acestei legi a fost judecata(14 octombrie) si executata(16 octombrie) fosta regina. Apoi erau executati conducatorii girondinilor. Apoi era adoptat decretul despre recrutarea in masa. Conventia Thermidoriana(1794-1795) Thermidorienii erau adepti ai spiritului republican moderat. Dupa o noua serie de succese militare, regimul cvasi-paranoic mentinut de Robespierre, isi pierde justificarea. S-a alcatuit un complot impotriva lui Robespiere si adeptii lui. Robespiere vedea pericolul situatiei sale, insa nu putea sa faca nimic. Astfel pe 27 iulie(9 termidor) 1794 el era arestat. Seara Adunarea l-a declarat pe Robespiere si adeptii lui in afara legii, ce insemna executia fara judecata. Lovitura de stat de la 9 termidor a intors revolutia in albia burgheziei, din care a iesit in timpul dictaturei iacobine. Toata puterea a tercut la bogatasii noi(thermodorienii), care pentru a fi populari au inceput sa aresteze pe cei legati cu terorul (care nu a disparut ci a luat o alta forma). Suspectii erau eliberati, sute de iacobini au fost pusi in inchisoare sau executati. In Adunare sau intors girondinii supravietuiti, Comuna Parisului a fost dezmembrata. Din aceasta cauza cresteau nemultumirile. Rascoala a izbucnit pe 1 aprilie 1795. In aceasta zi Adunarea era inconjurata de 10000 de oameni neinarmati. Inspre seara a sosit Garda Nationala, poporul era alungat. Dar in mai evenimentele s-au repetat, numai ca acum populatia era inarmata. Rascoala a

Chisinau-2011

Administrare Publica

U.S.M

durat doua zile. Sfarsitul Republicii Virtutii, visate de Robespierre, il antreneaza si pe cel al radicalizarii miscarii revolutionare, reprezentand un moment de cotitura in desfasurarea Revolutiei. Pana la sfarsitul lui 1794, Conventia este dominata de deputatii de centru care au rasturnat regimul de teroare, apoi anuland o serie de decrete si suprimand tribunalele revolutionare. Suprimarea bugetului acordat cultelor a pregatit separarea Bisericii de Stat, confirmata la 21 februarie 1795. Dupa revenirea in Conventie a girondinilor proscrisi, reactiunea violenta fata de protestele din primavara anului 1795 determina eliminarea ultimilor iacobini radicali. In vara aceluiasi an, Franta se mai afla in razboi doar cu Anglia, Sardinia si Austria, pacea revenind la frontiere,dupa stoparea unei armate de emigranti debarcata in Bretania. Directoratul(1794-1799) Conventia adopta o noua Constitutie, aprobata la 22 august 1795, prin care se confera puterea executiva unui Directorat compus din cinci membri, care trebuie sa numeasca ministrii. Puterea legislativa va fi impartita intre doua camere, Consiliul Batranilor, cu 250 membri si Consiliul celor 500. Incepand din mai1797, in fiecare an, un membru al Directoratului si o treime din adunari sunt innoite. Conventia a numit primii Directori si doua treimi din corpul legislativ din cadrul membrilor sai. Reactia insurectionala a regalistilor parizieni, din 5 octombrie 1795 este infranta rapid de trupele generaluluiNapoleon Bonaparte , inca putin cunoscut. Conventia se dizolva la 26 octom- brie si un nou guvern este instalat. Directoratul a stabilizat bulversatiile aniilor precedenti. Unul din mijloace l-a constituit continuarea razboiului, canalizand energia eliberata de Revolutie. Succesele Revolutiei inspira razboaie de cucerire si de export al idealurilor revolutionare in intreg restul Europei. Cateva luni de la intrarea sa in functiune, Directoratul ofera lui Bonaparte comanda unei campanii militare in Italia, intre martie 1796 si octombrie 1797, care a permis tanarului general sa castige popularitate. Luptele de factiuni au dus la instablitatea regimului. Revenirea stangii iacobine se manifesta printr-un complot (conjuratia egalilor) condus deBabeuf, care preconiza distributia egala a pamanturilor si veniturilor. Conjuratia esueaza in mai 1796. In timp ce in Franta principiile revolutionare erau in retragere, ele se raspandeau in Europa prin intermediul razboaielor napoleniene. Infrangerile militare din vara anului 1799, dificultatile economice si agitatia sociala au determinat lovitura de stat a generalului Bonaparte, din 9 noiembrie (18 brumar), prin care Directoratul a fost inlaturat. Noua Constitutie instaura Consulatul, organism in care Bonaparte a avut putere dictatoriala. Deviza republicana devine "Libertate, Egalitate, Fraternitate", iar la 15 decembrie 1799, primconsulul Napoleon Bonaparte, prezentnd francezilor noua Constituie, proclam: Ceteni, Revoluia s-a aezat la principiile pe care am nceput-o: ea s-a ncheiat!

Chisinau-2011

Administrare Publica

U.S.M

Bibliografie:
BARBER, JOHN,R,-ISTORIA EUROPEI MODERNE, BUC,LIDER,1993 BERSTEIN,S., MILYA,P-,ISTORIA EUROPEI,IASI,INSTITUTUL EUROPEAN,1998 Dumitru Almas Caderea Bastiliei Albert Mathiez -Revolutia franceza Dumitru Almas, Constantin Velichi, Alex Vianu, CamilMuresan, D. Rosenzweig, I. I. Kovacs -Manual de istorie universala moderna Oliver Nay-Istoria ideilor politice

Chisinau-2011