STATUL MEDIEVAL N

FEUDALISMUL DEZVOLTAT
Prof. Juverdeanu Aurelia Melania
FORME DE GUVERNMNT
MEDIEVALE
MONARHA PATRONAL (ROMANO-GERMAN);
MONARHIA SENIORIAL / FEUDAL;
MONARHIA STRILOR (REPREZENTATIV);
MONARHIA ABSOLUT.
MONARHA PATRONAL (ROMANO-GERMAN);
MONARHIA SENIORIAL / FEUDAL;
MONARHIA STRILOR (REPREZENTATIV);
MONARHIA ABSOLUT.
Europa Occidental
(Catolic)
E. Central
(Catolic)
Europa Rsritean (Ortodox)
State centralizate:
Frana, Anglia
State de anarhie
feudal: Germania,
Italia
Ungaria, Polonia
Imperiul Bizantin (Imperiul grecesc medieval / patria ortodoxiei) - cucerit
de otomani la 1453
Bulgaria, Serbia cucerite de otomani n sec XIV
rile Romne (Moldova i ara Romneasc supuse de turci n sec
XV

Europa Occidental
(Catolic)
E. Central
(Catolic)
Europa Rsritean (Ortodox)
State centralizate:
Frana, Anglia
State de anarhie
feudal: Germania,
Italia
Ungaria, Polonia
Imperiul Bizantin (Imperiul grecesc medieval / patria ortodoxiei) - cucerit
de otomani la 1453
Bulgaria, Serbia cucerite de otomani n sec XIV
rile Romne (Moldova i ara Romneasc supuse de turci n sec
XV

Monarhia feudal sau seniorial
Monarhia este o instituie care garanteaz
meninerea unitii rii n faa pericolelor
externe dar si interne, reprezentate de o
excesiv frmiare a autoritii.
Regele este superior celorlalti mari seniori
din cuprinsul regatului prin ungere,
ceremonie cu caracter religios care
subliniaza faptul ca deine autoritatea de la
divinitate.
Faramiarea feudal a facut ca titlul monarhic n
Occident sa fie mai mult nominal, autoritatea
regelui asupra teritoriului regatului s fie
proportional cu resursele pe care i le punea la
dispozitie domeniul funciar stpnit in nume
propriu.
Regele i datoreaz autoritatea pe care o mai are
faptului c teoretic este suzeanul tuturor marilor
seniori ai regatului si nu poate fi vasalul nimnui.
Bazndu-se pe sistemul relaiilor de vasalitate i pe
atribuiile de mare senior pe care regele le are pe
domeniul su personal. Aceast etap din evoluia
statului medieval poate fi numit a monarhiei
senioriale

ASPECTE STAT CENTRALIZAT STAT FRMIAT
PUTEREA
MONARHULUI

Mare

Mic
TERITORIUL
STATULUI

Unificat

Frmiat
PIAA
ECONOMIC

Unitar

Dispersat
OBINEREA
TRONULUI

Ereditar

Prin alegere
Statele medievale n apusul Europei
Sec XI-XIII perioada
monarhiei feudale
- Suveranii i-au
subordonat ntreaga
societate
- Monarhia a devenit
ereditar
- Monarhul avea ntreaga
putere de decizie
- Armatele regale au fost
dotate cu arme de foc
Sec XIII-XV perioada
monarhiei strilor
- Monarhii colaboreaz cu
clerul, nobilimea i cu
orenimea deoarece
regalitatea nu era
suficient de consolidat
- Au aprut adunrile de
stri i Consiliul regal
care l spijineau pe
monarh n rezolvarea
problemelor statului
Nesigurana provocat de rzboaiele dintre feudali
a determinat grupurile sociale care nu se puteau
apra singure, precum clericii si orenii, s sprijine
restabilirea autoritii monarhice si eliminarea
frmirii, punndu-i la dispoziie bani, ostai,
specialiti tiutori de carte.
Regalitatea nefiind suficient de puternic, a fost
nevoit s colaboreze cu clerul, nobilimea i
orenimea.
Aliana regalitii cu orenii, ranii i clerul,
categorii sociale nemulumite de starea de anarhie
feudal,care le punea n primejdie activitile
economice.
Nesigurana provocat de rzboaiele dintre feudali
a determinat grupurile sociale care nu se puteau
apra singure, precum clericii si orenii, s sprijine
restabilirea autoritii monarhice si eliminarea
frmirii, punndu-i la dispoziie bani, ostai,
specialiti tiutori de carte.
Regalitatea nefiind suficient de puternic, a fost
nevoit s colaboreze cu clerul, nobilimea i
orenimea.
Aliana regalitii cu orenii, ranii i clerul,
categorii sociale nemulumite de starea de anarhie
feudal,care le punea n primejdie activitile
economice.

A contribuit la creterea puterii regale i
dezvoltarea economic, dezvoltarea comerului i a
oraelor, care au creat condiiile exercitrii autoritii
pe o scar mai larg dect inainte ,pentru c
domeniile feudale nu mai reprezentau principal
surs de bogie.
Schimbrile n tehnica i organizarea militar, care
au fcut s scad rolul cavaleriei nobiliare n
favoarea pedestrailor inarmai cu arcuri, arbalete si
apoi cu arme de foc, au contribuit la reducerea
rolului militar al nobilimii.
In acelai timp ns, regalitea, care dispunea de
resurse mai importante, i forma armate mai
moderne, alcatuite din profesionti.
A contribuit la creterea puterii regale i
dezvoltarea economic, dezvoltarea comerului i a
oraelor, care au creat condiiile exercitrii autoritii
pe o scar mai larg dect inainte ,pentru c
domeniile feudale nu mai reprezentau principal
surs de bogie.
Schimbrile n tehnica i organizarea militar, care
au fcut s scad rolul cavaleriei nobiliare n
favoarea pedestrailor inarmai cu arcuri, arbalete si
apoi cu arme de foc, au contribuit la reducerea
rolului militar al nobilimii.
In acelai timp ns, regalitea, care dispunea de
resurse mai importante, i forma armate mai
moderne, alcatuite din profesionti.
Monarhia, dei consolidat, nu putea rezolva
singur toate problemele guvernrii, astfel nct a
fost necesar colaborarea cu reprezentanii
strilor sociale privilegiate (clerul, nobilimea,
orenii bogai).
Acetia au constituit adunri reprezentative,
cunoscute sub diferite denumiri:
Strile Generale in Franta,
Parlament in Anglia,
Cortesuri in Peninsula Iberic.
In secolele XIII-XV, datorit colaborarii dintre
autoritatea monarhic i aceste adunri ale
reprezentanilor starilor privilegiate, statul
medieval din anumite zone ale Europei este
considerat monarhie a starilor.

Franta in sec. IX-XV
Anarhia feudal frmiarea statal
n 843 prin tratatul de la Verdun, Imperiul se
mparte ntre nepoii lui Carol: Carol cel Pleuv (n
Vest- Frana), Ludovic Germanicul (n Est-
Germania), Lothar (Italia)
Puterea regalitii scade, n raport cu aristocraii.
Apar principatele teritoriale.
Este epoca anarhiei feudale/senioriale, cand marii
nobili sunt aproape independenti pe domeniile lor.


PRIMII CAPEIENI
n 987, prin venirea la tronul Frantei a lui Hugo
Capet, se instaureaz dinastia Capeienilor
(pn n 1328), care impune succesiunea
ereditar la tron.
Resedina Capetienilor, oraul Paris, devine
capitala Franei. De la Paris, regii Capetieni si
urmaii lor, regii din dinastia de Valois, incep
procesul de centralizare statal si de
subordonare a marii nobilimi fa de puterea
regal
n 987, prin venirea la tronul Frantei a lui Hugo
Capet, se instaureaz dinastia Capeienilor
(pn n 1328), care impune succesiunea
ereditar la tron.
Resedina Capetienilor, oraul Paris, devine
capitala Franei. De la Paris, regii Capetieni si
urmaii lor, regii din dinastia de Valois, incep
procesul de centralizare statal si de
subordonare a marii nobilimi fa de puterea
regal
CENTRALIZAREA politico-statal
Este procesul de concentrare a teritoriilor sub o
singur autoritate.
Centralizarea si unificarea statului francez s-a
realizat in timpul domniei unor regi din dinastia
Capetienilor (987-1328) si Valois (1328-1589)
1. Filip II August
2. Ludovic al IX-lea cel Sfant
3. Filip IV cel Frumos
4. Ludovnic al Xl-lea
5. Ludovnic al XlI-lea

Este procesul de concentrare a teritoriilor sub o
singur autoritate.
Centralizarea si unificarea statului francez s-a
realizat in timpul domniei unor regi din dinastia
Capetienilor (987-1328) si Valois (1328-1589)
1. Filip II August
2. Ludovic al IX-lea cel Sfant
3. Filip IV cel Frumos
4. Ludovnic al Xl-lea
5. Ludovnic al XlI-lea

Centralizarea si unificarea statului francez s-a
realizat prin:
marirea domeniului regal, care initial se
intindea pe o suprafata restransa in jurul
orasului Paris.
Sporirea autoritatii regale odata cu micsorarea
autonomiei marii nobilimi.
dezvoltarea oraselor si largirea schimburilor
comerciale
Alianta regalitatii cu orasenii, taranii si clerul
Caracterul ereditar al monarhiei
Dotarea armatelor regale cu arme de foc
Preluarea domeniilor detinute de regele Angliei
in Franta.


Filip al ll-lea August(1180-1223)
a profitat de luptele pentru tronul
Angliei, confiscand intinsele
posesiuni ale regelui englez de pe
teritoriul Frantei.
Filip a avut cele mai mari succese
dintre regii Franei medievale,
extinzndu-i regatul i sporind
influena monarhiei.
A reorganizat guvernarea, a adus
stabilitate financiar, fiind
simpatizat de populaie din cauza
cedrii puterii nobililor ctre clasa
medie.
Ludovic al IX-lea cel Sfant (1226-1270)
a consolidat cuceririle predecesorilor sai,
silindu-l pe regele Angliei, Henric al lll-lea, sa
se declare vasal principal al suveranului
francez.
A intarit institutiile administrative si
financiare ale statului, aratandu-se
preocupat de soarta tuturor supusilor sai.
A condus dou cruciade i este singurul rege
al Franei care a fost canonizat,
Regele Franei era considerat primus inter
pares (primul ntre egali) printre regii i
conductorii de pe continent.
Comanda cea mai mare armat i guverna
cel mai extins i mai bogat regat din Europa,
centrul artelor i intelectualitii europene n
acea perioad.
Filip al IV-lea cel Frumos (1285 - 1314)
Personalitatea sa rece i sever i-a adus
porecla de Regele de Fier sau Regele
de marmur.
a alipit domeniului regal bogata provincie
Champagne si a convocat pentru prima
data Adunarea Starilor Generale (1302).
In confruntarea cu papa Bonifaciu al Vlll-
lea, regele a iesit invingator, proclamand
principiul ca ,,regele este imparat in
regatul sau.
Regalitatea a fost nevoita sa conduca in
colaborare cu reprezentantii clerului,
nobilimii si orasenilor din Adunarea Starilor
Generale, Parlament, Cortesuri, de aceea
monarhia din sec. XIII-XV s-a numit
monarhia starilor.



Adunrile de stri
Adunarea Strilor Generale Frana
Convocat pentru prima dat n timpul regelui Filip
al IV-lea cel Frumos (1285-1314)
-Starea I clerul
-Starea a II-a nobilimea
-Starea a III-a - orenimea

ntre 1337-1453 are
loc Rzboiul de 100
de ani ntre Frana
i Anglia n urma
cruia este
desvrita unitatea
teritorial i
construcia
instituional.
Conflictul dintre Regii Franei i Ducii de
Normandia
Membrii dinastiei anglo-normande
Plantagenet sunt cei mai puternici
seniori din Franta. Ei detin
ducatele Normandia i Aquitania
la care se adaug comitatele de
Anjou, Poitou i Maine. Ducii
Normandiei (deveniti din 1066 i
regi ai Angliei) nu mai recunosc
autoritatea regilor Franei. Incepe
conflictul dintre Dinastiile Capet i
Plantagenet. Urmaii Capetienilor
(regii din dinastia de Valois)
declaneaz rzboiul dintre Anglia
i Frana
Membrii dinastiei anglo-normande
Plantagenet sunt cei mai puternici
seniori din Franta. Ei detin
ducatele Normandia i Aquitania
la care se adaug comitatele de
Anjou, Poitou i Maine. Ducii
Normandiei (deveniti din 1066 i
regi ai Angliei) nu mai recunosc
autoritatea regilor Franei. Incepe
conflictul dintre Dinastiile Capet i
Plantagenet. Urmaii Capetienilor
(regii din dinastia de Valois)
declaneaz rzboiul dintre Anglia
i Frana
Stema dinastiei
regale franceze
de Valois
Stema dinastiei
regale franceze
de Valois
Stema dinastiei
anglo-normande
Plantagenet
Stema dinastiei
anglo-normande
Plantagenet
Razboiul de 100 ani (1337-1453)
Incepe cu marile victorii engleze de la
Crecy (1346) i Poitiers (1356)




n 1415, armata englez obtine victoria si in marea btlie de la
Azincourt (fr) /Agincourt (engl).
soldati
englezi debarc
in Frana
Btalia
de la
Azincourt
Razboiul de 100 ani (1337-1453)
Soarta rzboiului se schimb decisiv in favoarea francezilor in urma
asediului orasului Orleans (1429) unde a intrat in istorie marea eroin
national a Franei Jeanne d`Arc

Soarta rzboiului se schimb decisiv in favoarea francezilor in urma
asediului orasului Orleans (1429) unde a intrat in istorie marea eroin
national a Franei Jeanne d`Arc

Jeanne d`Arc
in reprezentari
de epoca
Ludovnic al Xl-lea(1461-1483)
ducatul Burgundiei condus de Carol
Temerarul, un puternic rival al regelui, a
fost anexat regatului Frantei.
Pe masura desfasurarii procesului de
centralizare, cresteau tot mai mult atributiile
regalitatii.
Cele mai importante institutii ale statului
se gaseau la Curtea Regala: in Consiliul
regal se discutau problemele cele mai
insemnate ale politicii interne si externe ale
statului,iar hotararea finala devenea
regelui.


Ludovic al XII-lea (1498 - 1515)
numit "Tatl Poporului"
a fost unicul monarh al ramurii
Valois-Orlans.
a urmrit o politic extern foarte
activ.
a reformat sistemul juridic francez,
a redus taxele i a mbuntit
guvernarea.
Centralizarea Angliei
secolele XI - XV
CUCERIREA ANGLIEI DE CTRE NORMANZI
n anul 1066, ducele
Wilhelm I de Normandia
debarc n Anglia.
n btlia de la Hastings,
din 14 octombrie 1066
regele Harold al II-lea este
ucis iar anglo-saxonii sunt
nvini.
Urmaii si intemeiaz o
nou Dinastie anglo-
normand Plantagenet.

CENTRALIZAREA ANGLIEI
La 25 decembrie 1066 William I
Cuceritorul este ncoronat ca rege
al Angliei.
MSURI:
ntrete autoritatea central;
nzestreaz cu feude nobilimea
normand, n defavoarea nobilimii
anglo-saxone;
ntrete armata;
D o nou organizare
administrativ: Anglia este mprit
n comitate (shire), conduse de
sheriffi.

WILLIAM I CUCERITORUL
(1066 1087)
FRMIAREA ANGLIEI
Dup moartea lui William I,
treptat autoritatea regal
decade.
CAUZE:
Conflictele dintre
normanzi i anglo-saxoni;
Creterea puterii marii
nobilimi.
n prima jumtate a
secolului al XII-lea statul
englez este ameninat de
frmiare.
CENTRALIZAREA ANGLIEI
MSURI:
Refacerea autoritii regale;
Reforma militar: nlocuiete
obligaia militar a vasalilor cu
plata unei taxe i desfiineaz
armatele nobiliare;
Reforma judiciar: lrgete
atribuiile judectoreti ale
regelui;
ncearc s aduc biserica sub
controlul regal; intr n conflict
cu papa.


HENRIC al II-lea PLANTAGENET
(1154 1189)
CENTRALIZAREA ANGLIEI
RICHARD I INIM DE LEU
(1189 1199)
Rege autoritar;
Particip la cruciada a III-a
(1189 1192);
ntreine conflicte cu nobilii
din Frana.

MONARHIA STRILOR
Lipsit de autoritate i de tact politic.
i atrage dumnia nobilimii i a
orenilor.
n 1213 devine vasal al Papei
Inoceniu al III-lea.
n 1214 ncheie conflictul cu Fillip al II-
lea August, n defavoarea sa.
n 1215 are loc revolta nobilimii
engleze.
Regele este obligat s semneze actul
MAGNA CHARTA LIBERTATUM-
puterea regal este ngrdit.


IOAN FR AR
( 1199 1216)
MAGNA CHARTA LIBERTATUM
PREVEDERI:
Respectarea libertii
bisericii;
Garantarea dreptului de
stpnire a domeniului
feudal;
Limitarea obligaiilor
vasalice;
Consultarea nobilimii n
fixarea impozitelor;
Respectarea libertii
oraelor;
Respectarea libertii
persoanei.

MONARHIA STRILOR
n secolul al XIII-lea continu
efortul nobilimii de limitare a
puterii regale.
n anul 1265 se nfiineaz
Parlamentul, era alctuit din
reprezentanii strilor
privilegiate: nobilii, clerul,
burghezia, care n secolul al
XIV-lea se mparte n dou
camere:
Camera Lorzilor
Camera Comunelor

Razboiul de 100 de ani
Razboiul de 100 de
ani (1337-1453)
zdruncin din
temelii att Frana
ct i Anglia.
Se ncheie n 1453
cu nfrngerea
Angliei.
CASTILLON
AZINCOURT
RZBOIUL CELOR DOU ROZE
(1455 1485)
Rzboi pentru tron
ntre dou familii
nrudite, care se
transforma n rzboi
civil:
Familia Lancaster
Familia York

CENTRALIZAREA ANGLIEI
Rzboiul celor doua roze se
ncheie cu victoria familiei
Lancaster, care l aduce la
tron pe Henric al VII-lea
Tudor care inaugureaz o
nou form de guvernare:
monarhia absolut.

1485 1509)
Germania n sec. X-XIV
Germania
Spre deosebire de Frana,
Anglia i Spania, unde
monarhia feudal a realizat
centralizarea statului, n
Imperiul Romano-German i
Italia s-a meninut frmiarea
feudal.
Marii feudali germani l
domin pe mprat, care, lipsit
de domeniu i neputnd s-i
desemneze succesorii, nu
poate realiza statul centralizat.
Puternicele orae ale Hansei
n-au sprijinit centralizarea
statului, atta vreme ct
interesele lor economice nu
coincid cu interesele politice
ale imperiului.
Spre deosebire de Frana,
Anglia i Spania, unde
monarhia feudal a realizat
centralizarea statului, n
Imperiul Romano-German i
Italia s-a meninut frmiarea
feudal.
Marii feudali germani l
domin pe mprat, care, lipsit
de domeniu i neputnd s-i
desemneze succesorii, nu
poate realiza statul centralizat.
Puternicele orae ale Hansei
n-au sprijinit centralizarea
statului, atta vreme ct
interesele lor economice nu
coincid cu interesele politice
ale imperiului.
Urmaul lui Otto, mpratul
Henric al IV-lea al Sfntului
Imperiu Roman (Heinrich IV,
1056-1106), pierde lupta pentru
investitur cu papa Grigore al
VII-lea i este silit de ctre pap
s pelerineze din Speyer pn la
Canossa (localitate din Italia de
nord). De atunci, papa alege
personal episcopii. Aceasta va
marca decderea Imperiului
German.
Henric al V lea ( 1106 1125) a fost
silit s accepte Concordatul de la
Worms (1122), care acorda papei
investitura spiritual , iar mpratului
doar investitura temporal.
Cu Ferderic I Barbarosa ( 1152
1190), Imperiul Romano German
atinge punctul cel mai nalt al istoriei
sale.
n timpul lui Frederic al II lea, n 1250
imperiul i nceteaz activitatea. Titlul
de mprat romano-german va
desemna un suveran lipsit de orice
putere.
Rudolf I de Habsburg adaug domeniului
su personal Elveia, Alsacia, Austria, Styria
i Carniola.
Sub Carol al VI lea de Luxemburg ( 1346
1378) a fost elaborat prima constituie,
sub forma Bulei de aur din 1356. mpratul
era ales de Colegiul celor apte principi
electori.
Imperiul cuprindea majoritatea teritoriului
n care astzi se afl Germania, Austria,
Elveia, Liechtenstein, Belgia, Luxemburg,
rile de Jos, Cehia, Slovenia, la fel ca i
partea estic a Franei, o parte din Italia, i
prile occidentale ale Croaiei i Poloniei.
Lipsa autoritii monarhului
Prin "Bula de Aur" din 1356 se stabilea
alegerea mpratului de ctre apte principi
electori i erau recunoscute privilegiile
principilor locali
Existena ligilor
Oraele germane s-au organizat pentru aprarea intereselor lor i dobndirea
autonomiei fa de marii feudali i de mprat. Aceste ligi se ocupau cu dezvoltarea
legturilor comerciale cu oraele din alte ri.
Liga Hanseatic
Hamburg
Bremen
Rute comerciale ale Hansei
Bibliografie:
Manuale alternative de istorie pentru cl a VI-a
M Rangu/M ugulea/C Boboc Caiet metodic al
profesorului de istorie, cl a VI-a, Ed Lidana, 2009
Enciclopedia Wikipedia
Didactic.ro