Regimurile totalitare interbelice

Prof. Juverdeanu Aurelia Melania

Trasaturi generale ale regimurilor totalitare

1. Se declar ideologii stiintifice sustin c teoriile lor
sunt un adevr absolut
2. Unitatea perfect ntre: Popor/stat-Conductor-Partid
Cel care se opune partidului sau/si conductorului devine
dusman al poporului si tradtor de tar
3. Vor s creeze omul nou cel educat in spiritul
ideologiei totalitare
4. Vor s modifice viitorul i s creeze prin rzboi o Nou
Ordine Mondial
5. Fuhrerprinzip: Puterea absolut apartine Conducatorului
6. Cultul personalitii Conductorului
7. Monopartidism
8. Politie politic atotputernic
9. Lichidarea adversarilor politici
10. Au simboluri/culori specifice

ZISMUL

3. COMUNISMUL

stin c

sau/si
rului si

ucat

ze prin

rtine

Fascia
Culoarea
neagr
ITALIA
Duce
Benito MUSSOLINI
P.N.F.
Partidul Naional
Fascist

Svastica
Culoarea
brun
GERMANIA
Fhrer
Adolf HITLER
P. NAZIST/N.S.D.A.P.
Partidul National
Socialist

Secera i ciocanul
Culoarea roie
U.R.S.S.
Secretar general
Vl. I. LENIN
I.V. STALIN
P.C.U.S.
Partidul Comunist
al Uniunii Sovietice

DICTATURA HITLERISTA

MEIN

KAMPF

Aflat n nchisoare, in urma

esuatului puci de la berrie din
Munchen ,1923, Hitler scrie
Mein Kampf ( Lupta mea ),
baza ideologic fundamental a
Naional - Socialismului.

IDEOLOGIA NAIONAL-SOCIALIST

Antidemocraia;
Anticomunismul;
Rasismul;
Antisemitismul
Ura impotriva Frantei
Principiul conductorului
Principiul omului nou
Spaiul vital;

ADOLF HITLER
LUPTA PENTRU PUTERE

AFISE ELECTORALE NAZISTE

Unsere
Letze
Hoffnung!

Ultima
Noastr
Speran!

HITLER

ADOLF HITLER
DICTATOR SI DEMON
(1933-1945)

Wir gehoeren dir !

Adolf Hitler dictator si demon

Wir gehoeren dir! Ii aparinem!

Adolf Hitler dictator si demon

Cultul personalitatii Fuhrerului

Ein Volk,
ein Reich,
ein Fuhrer!

Un Popor,
un Stat,
un Conductor!

Adolf Hitler dictator si demon

Cultul personalitatii Fuhrerului

Adolf Hitler dictator si demon

Cultul personalitatii Fhrerului

13 Marz 1938
Anschluss

13 martie 1938
Anexarea Austriei

HITLER JUGEND (Tineretul

Hitlerist)

ALLE ZEHNJAHRIGEN IN DIE HJ !

Hitlerjugend, abreviat HJ
a fost o organizaie de tineret a
Partidului Naional-Socialist NSDAP.
Obiectiv: educarea copiilor germani in
spiritul ideologiei national - socialiste

Blut und
Ehre - Snge i onoare
Motto-ul organizaiei era:

A creat o elit militar: trupele SS simbolul puritii rasiale ariene

Jugend Dient Dem Fhrer!

Tinerii il urmeaza pe Fhrer!

Wird gehalten fr Fhrer und Deutschland !

Mergi pn la capt pentru Fhrer i Germania !

HEINRICH HIMMLER

HEINRICH HIMMLER
Reichsfhrer-SS

(comandant suprem SS)

(Ministru de interne al Prusiei
i Reich-ului)
(sef al Poliiei germane)

UBERMENSCH / SUPRAOAMENII

SS a fost creat ca o

organizaie
paramilitar a Partidului Naional-Socialist
N.S.D.A.P.
Obiectiv initial: detaament militar de
protecie a fuhrerului i liderilor N.S.D.A.P.
Membrii SS au provenit din H J. si au
constituit o elit simbol a puritii i
superioritii rasiale

Deviza : Meine Ehre heisst Treue

Onoarea mea este fidelitatea

a fost reorganizat in:
Waffen - trupe de lupt

Totenkopf administrarea lagrelor

de concentrare

Meine Ehre
Heisst Treue

WAFFEN DIVIZII:

Leibstandarte SS Adolf Hitler

SS Panzergrenadiers Division
SS Division Das Reich

SS Division Nordland
SS Division Wiking
SS Volksgrenadier Division

TOTENKOPF
DIVIZIA

DIVISION

CAP DE MORT

COMANDANT: SS-Obergruppenfhrer Theodor Eicke

Divizia a controlat lagrele de concentrare: Auschwitz,

Treblinka, Maidanek, Birkenau Chelmno ,Belzek
Sobibor, Belzek, Mathausen....peste 5 milioane de
victime (suboameni - evrei, tigani si multi altii)
Membrii diviziei au format unitati SS operative speciale
(Einsatzgruppen) active in toata Europa (crime de razboi)
Divizia a furnizat personal militar pentru:
Politia militar
Trupele SD Securitatea Statului
GESTAPO Politia Secret de Stat

DICTATURA

FASCISTA

HARTA

ITALIEI

STEMA
ITALIEI
FASCISTE

IMPERIUL ITALIAN
n perioada celor douzeci de ani fasciti

CAUZELE APARIIEI
FASCISMULUI
Pierderile mari din timpul rzboiului
Scderea nivelului de trai
Tensiuni sociale (greve muncitoreti, micri
sociale la sate) generate de P.C.I
ngrijorarea marelui patronat italian i a armatei
faa de ascensiunea comunismului n Italia
Frustrrile naionaliste ale italienilor

PARTIDUL NATIONAL FASCIST

1919 - Ducele Benito Mussolini fondeaz P.N.F.
Membri fotii combatani de rzboi arditi
- intelectualii naionaliti
- fosti socialisti anticomunisti
- omeri i toi cei marginalizati social
- tineri idealisti patrioi
Doctrina mitul naiunii unitare, refacerea
trecutului glorios al Imperiului Roman, antidemocratia
anticomunismul, apologia rzboiului, cultul Conductorului
1922- P.N.F. organizeaz Marul asupra Romei n urma
cruia regele Victor Emanuel al III-lea acord puterea
politic ducelui Benito Mussolini i P.N.F.

MARUL ASUPRA ROMEI

Marcia su Roma - octombrie 1922

DUCELE BENITO MUSSOLINI

REGELE VICTOR EMANUEL al

III-lea

IDEOLOGIA FASCISTA
Totul se afl in stat, nimic uman sau spiritual nu se afl in afara statului.

..STATUL nu este altceva dect sintez si unitate a tuturor valorilor

Duce Benito Mussolini Fascism, doctrin i instituii

Interesele statului italian sunt mai presus de orice

Ducele este cel care cunoate i definete interesele statului
Cultul conductorului:IL DUCE HA SEMPRE RAGIONE!
Ducele are ntotdeauna dreptate!
ITALIA NOI! Noi suntem Italia!; - Unitatea perfect
ntre Fascism i Italia
Noua Ordine Mondial: refacerea gloriei IMPERIULUI ROMAN;
Marea Mediteran trebuie s devin un lac italian cucerirea
Greciei, Albaniei, Africii de Nord

SIMBOLURI ALE
PARTIDULUI NAIONAL FASCIST

Negru este culoarea oficial a fascismului i

simbolizeaz Sacrificiul Suprem fcut pentru

Italia

PRACTICILE GUVERNRII
POLITICA INTERN
Suprimarea votului universal
Monopartidismul lichidarea partidelor politice
Puterea absolut este concentrat n minile Ducelui
Economie dirijat de tip corporatist (patronatele i
breslele muncitoreti sunt controlate de P.N.F. i stat)
O.V.R.A (Organizzazione per la Vigilanza e la Repressione dell
Antifascismo) Poliia politic controleaz totul
Mass-media promoveaz cultul personalitii Ducelui
Sunt create organizatii de mas subordonate P.N.F.

POLITICA EXTERN
Alianta i in final subordonarea fa de Germania nazist
Promovarea unei politici externe expansioniste in BALCANI (Albania, Grecia,
Iugoslavia) i N. AFRICII

CULTUL PERSONALITII
Afis de propaganda fascist

CULTUL PERSONALITII

Il Duce anunta alianta Italiei cu Germania

DICTATURA COMUNISTA

Marx

Lenin

Stalin

Noua societate a fost teoretizat de Marx, revoluia bolevic a fost condus de Lenin, iar
bazele sistemului totalitar au fost puse de Stalin.
n fapt, teroarea i violena au inut loc de politic de stat.
Ideologia dominant, partidul unic i represiunea presupuneau ntreinerea unui aparat de
propagand i represiv numeros. Orice manifestare a opoziiei trebuia eliminat.
Proprietatea privat era desfiinat, se folosea o economie planificat.
Libertatea i iniiativa individual erau anihilate.
Controlul staului asupra societii era total.

NKVD

CULTUL PERSONALITII LUI STALIN

CULTUL PERSONALITII

Leni
n
Stalin- Iosif
Visarionovici
Djugasvilli
1924-1953

Che Guevara conducator al

miscarilor
comuniste

Mao ZedongChina comunista

Gulagu
l

Ascensiunea comunismului
Factorii:

Suferinele rzboiului

Privaiunile economice

Instaurarea regimului comunist n Rusia, prezentat de

bolevici drept victoria claselor exploatate asupra
exploatatorilor

Grevele i micrile din Europa (1917-1919), i-au determinat

pe bolevici s cread c revoluia mondial este iminent

Comintern

(Internaionala a III-a Comunist)

Creat n 1919, de V. I. Lenin, cu scopul de a dirija pe

comunitii din lumea ntreag;

ntre 1919-1924, Cominternul a sprijinit revoluiile din

Germania, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Estonia.

n ncercarea de a declana revoluii n Polonia i sudul

Basarabiei Cominternul eueaz;

Dup 1924, va fi direct subordonat scopurilor Uniunii

Sovietice.

Directivele Cominternului

Nu ineau seama nici de interesele clasei muncitoare, nici

de situaia social-politic a rilor;

Contau interesele exclusive ale URSS;

Stalin va da directive comunitilor germani s ndrepte

atacurile mpotriva social-democrailor (pe care-i numeau
social-fasciti;

Stalin lanseaz o campanie antifascist, cernd tuturor s

coopereze ntr-un larg Front popular;

n pofida supunerii partidelor comuniste un mare numr de

lideri au fost executai n anii Marii Terori.